Gurzum Andreea Alexandra Ap23 [606126]

1
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
DISCIPLINA: FINANȚE PUBLICE I

Studiu de caz comparativ privind nivelul,
structura și dinamica cheltuielilor publice în
România și Luxemburg

Conducător științific, Ec. Dr. Ioana – Raluca Diaconu

Student(a): Gurzum Andreea -Alexandra
Grupa AP23

Iași- 2019

2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
Capitolul I: Cadrul conceptual și metodologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.1.Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare ………………… 5
1.2.Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structurii cheltuielilor publice …………………….. 7
Capitolul 2 Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și Luxemburg ……………. 10
2.1.Nivelul cheltuielilor publice totale în mărime absolută și ca pondere în produsul intern brut(în România și Țara
Luxemburg în perioada 2013 -2017) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
2.2.Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Luxemburg în perioada 2013 -2017.
Cauzele și implicațiile diferențelor și din amicii constatate. ………………………….. ………………………….. ……………. 12
2.3.Ilustrați și interpretați valoriile coeficientului de elasticitate al chletuielilor publice în raport cu PIB-ul din
România și Luxemburg în perioada 2013 -2017. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .12
Capitolul 3 Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în Româ nia și Luxemburg ………………………….. ..14
3.1.Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și în Luxemburg ………………………….. ……… 14
3.1.1.Ilustrați comparativ, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, într -un tabel, structura
economică a cheltuielilor publice în R omânia și Luxemburg în perioada 2013 -2017 ………………………….. ……14
3.1.2.Pornind de la tabelul anterior, realizați un grafic de tip 100% stacked -columns (pentru 3 exerciții bugetare
2013, 2015, 2017) pentru fiecare țară, în care să ilustrați greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice,
potrivit structurii economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
3.1.3.În baza tabelului și a graficelor de mai sus, comentați ponderea cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor
publice, făcând trimitere la măsurile fiscal – bugetare întreprinse de guvernele celor două țări în perioada 2013 –
2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
3.2.Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Luxemburg ………………………….. ………… 17
3.2.1.Ilustrați comparativ, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, într -un tabel, structura
funcțională a cheltuielilor publice în România și Luxemburg în perioada 2013 -2017 ………………………….. …..17
3.2.2.Pornind de la tabelul anterior, realizați un grafic de tip 100% stacked -columns (pentru 3 exerciții bugetare
2013, 2015, 2017) pentru fiecare țară, în care să ilustrați greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice,
potrivit structurii funcționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
3.2.3.În baza tabelului și a graficelor de mai sus, comparați și comentați ponderea cheltuielilor pentru acțiuni
social -culturale în totalul cheltuielilor pub lice, făcând trimitere la măsurile fiscal bugetar întreprinse de guvernele
celor două țări în perioada 2013 – 2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
4.Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 21
5.Lista tabelelor și graficelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .22
6.Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 22

3
Introducere

România și Lux emburg are o important ă capacitate de cooperare în domeniul economic,
astfel încât Marele Ducat1 numărându -se printre cei mai buni investitori străini din țara noastră.
Principalul obiectiv care face referire la cooperare a economică este organizarea unei misiuni
economice luxemburgheze în România. Ambele state urmăresc ca pe viitor ul apropiat să se
dezvolte relați ile economice și comerciale bilaterale și extinderea acestei cooperări în domen ii
precum tehnologiile de vârf, turism.
Aceste subiecte au fost într-u totul aborda te în cadrul vizitelor realizate recent în România
de către prim -ministrul luxemburghez, Xavier Bettel (16 -18 iunie 2017) și vicepremierul și
ministrul economiei luxemburghez, Etienne Schneider (București, 21 -22 noiembrie 2016). În
pregătirea misiunii economice luxemburgheze, în data de 18 ianuarie 2018, Ambasada României,
în parteneriat cu Camera de Comerț a Luxemburgului, a organizat un seminar de promovare
economică a României, sub titlul "Why Romania?". În marja seminarului, delegația română a avut
întrevederi bilaterale cu oficiali d in Ministerul luxemburghez al Economiei și cu directorul general
al Camerei de Comerț a Luxemburgului, stabilind reperele cooperării bilaterale economice pe
viitor.

Schimburi comerciale
În 2018 volumul schimburilor comerciale româno -luxemburgheze a fost de
165,92 milioane euro, în creștere cu 9,87% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exportul
a fost de 25,34 milioane euro, iar importul de 140,58 milioane euro. Balanța comercială a
înregistrat un sold negativ de -115,24 milioane euro.
Principalel e grupe de produse la export: metale comune și articole din acestea (19,92%),
articole din lemn (19,17%), mașini și aparate electrice (18,94%), vehicule, automobile
(15,94%), materii textile și articole din acestea (14,32%), materiale plastice (2,60%).
Principalele grupe de produse la import: produse chimice (49,77%), mașini și aparate
(23,14%), metale comune și articole din acestea (7%), materiale plastice (7,32%), materii textile
și articole din acestea (2,84%), vehicule (1,61%).

1 Un teritoriu al cărui șef de stat este un monarh sau un mare duce

4

Investiții
La data de 1 iunie 2019, Luxemburg -ul ocupa locul 8 în rândul investitorilor străini, cu o
valoare a capitalului investit de 2,07 miliarde EURO, reprezentând 4,59% din totalul investițiilor
străine în România la acea dată.
Domeniile în care au fost efectuate investiții sunt: imobiliare (25,11%), construcții civile
(16,23%), servicii profesionale (15,15%), industria extractivă și producătoare (14,50%),
telecomunicații, comerțul cu ridicata, comerțul cu amănuntul, transporturi și agricultură.
Cele mai importante investi ții în care au participat cei din Luxemburg sunt urm ătoarele :
Delta Holding (producerea înghețatei), Cartalux (producerea hârtiei și cartonului), Trans world
Fertilizers Holding (îngrășă minte chimice), Rhic Holding (industria hotelierã), Clearwire Europe
(telecomunicații), Magenta Holding (fibre și cabluri electrice și optice), Astra Romania Capital
(cultivarea și prelucrarea fructelor, legumelor și cerealelor), Interfinancial (construcții civile), LPG
Fiduciaire (servicii financiare).

5
Capitolul I : Cadrul conceptual și metodologic

1.1.Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform
clasificației bugetare

În sens economic , cheltuiala publică reprezinta relațiile și procesele economice de repartiție a
PIB-ului, concretizate în alocarea și utilizarea resurselor financiare pentru acțiunile considerate de
interes p ublic, atât la nivel național cât ș i local.
În sens juridic , cheltuiala publică este plata unei sume de bani din fonduril e publice, corelat ă
cu crearea și funcționarea entităților publice și înfăptuirea unor activități cu caracte r public,
inclusiv a celor desfăș urate prin înt reprinderile cu capital de stat .
În cadrul criteriilor economice se întâlnesc mai multe modalități de grupare a cheltuielilor
publice, și anume: după rolul acestora în realizarea procesului reproducției sociale; după natura
cheltuielilor; după caracterul productiv al muncii; după con ținutul material sau nematerial al
cheltuielilor publice.
Analiza c heltuielilor publice ale unei țări poate fi efectuată ș i din punctul de vedere al structurii lor
pe diferite categorii potrivit unui anumit criteriu de clasif icare. Cele mai importante gr upări sunt:
clasificarea economică și cea functională. În acest scop, este necesară stabilirea ponderii (greutății
specifice – gs) a fiecă rei categorii de cheltuieli publice î n totalul acestora, pe baza relaț iei:
gsCpi = C pi / Cpt x 100 î n care,
gsCpi – cheltuieli publice ale grupă rii i
Cpi – cheltuieli publice ale grupă rii i
Cpt – cheltuieli publice totale
i – 1…n grupă ri de cheltuieli
Cheltuielile publice reprezintă un concept financiar, al cărui conținut ex primă în
formă bănească relațiile economico -sociale existente între stat, persoane fizice ș i juridice, în
vederea folosirii resurselor financiare ale statului și î n scop ul exercitării atribuțiilor ș i funcț iilor
acestuia.
Rolul statului este atins prin intermed iul politicilor public e, pe care
autoritățile publice le transpu n în viață, iar îndeplinirea acestui rol ocazionează cheltuielile
publice rezultate, cheltuieli ce v or fi suportate de cetățenii
statului. Un alt rol al statului este acela de alocator de resurs e, astfe l, cheltuielile publice pot fi
privite ca fiind acțiunile ce stabilesc obligaț ii ce vor avea drept rez ultat plăț i imediate sau viitoare,

6
folosind v eniturile din impozite și taxe strânse de la contribuabili pentru a satisface cererile
acestora .
Pentru dezvolta rea economică sunt foarte importante nu doar procentul de cheltuieli publice în
PIB sau dimensiunea acestora prin comparație cu veniturile bugetare, ci și structura acestor
cheltuieli. Dezvoltarea economică depinde, în bună măsură, cât cheltuie guvernul pe ntru servicii
publice, cât și de modul în care prioritizează și alocă aceste resurse.
În literatura și practica financiară, există mai multe criterii de clasificare a cheltuielilor publice și
precum : clasificarea administrativă, economică, funcțională, financiară, în funcție de rolul lor în
procesul producției sociale după conținutul de consum de produs intern brut sau avans de produs
intern brut, clasificarea folosită de instituțiile specializate ale ONU .
Clasificarea economică a cheltuielilor publi ce are în vedere influența pe care o exercită
asupra economiei, diferitele categorii de cheltuieli și distingem:
a) cheltu ieli curente asigură întreținerea și buna funcționare a instituțiilor publice ș i cuprind:
 cheltuieli de personal;
 cheltuie li materiale destinate achiziționării de bunuri și servicii;
 cheltuieli cu subvenții, transferuri și altele.
Sunt cheltuieli care reprezintă un consum definitiv de produs intern brut și trebuie să se
preschimbe anual. De aceea, în cea mai mare parte a lor cheltuielile publice sunt cheltuieli curente.
b) cheltuielile de capital (de investiții) se concretizează în achiziț ionarea de bunuri de folosință
îndelungată, destinate sferei producției materiale sau sferei nemateriale (cuprind sumele alocate
din buget pentru construirea de):
 școli;
 spitale;
 modernizarea patrimoniului public;
 informatizare.
De altfel, în toate țările este folosită clasificarea economică

7
Clasificarea funcțională
Această clasificare folosește drept criteriu, domeniile, ramurile, sectoarele de activitate, spre care
sunt îndreptate resursele financiare publice. Ele reflectă obiectivele politicii bugetare ale statului
și se referă la:
 apărarea națională;
 ordine publică și siguranță națională;
 educație;
 sănătate;
 cultură;
 securitate socială și bunăstare;
 acțiuni economice;
 protecția mediului;
 cercetare științifică;
 plăți de dobânzi etc .

1.2.Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structurii
cheltuielilor publice

1. Indicatori privind nivelul – arată volumul efectiv al unui indicator exprimat într -o unitate
de măsură (în termeni nominali sau reali) sau raportată la un alt indicator ;
2. Indicatori privind structura – arată ponderea unui indicator în total (se raportează p arte la
întreg) ;
3. Indicatori privind dinamica – arată trendul de modificare în timp .
Analiza nivelului cheltuielilor publice
a) Volumul cheltuielilor publice este exprimat în mărimi nominale sau reale. Prin exprimarea
în mărime nominală de natură , iar prin exprimarea în mărime reală se elimină acest
dezavantaj, cheltuielile publice fiind cuantificate în prețuri constant e;

8
b) Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut (G) – indicator care caracterizează
nivelul cheltuielilor publice î ntr-o anumită perioadă;

c) Cheltuielile publice totale ce revin în medie pe un locuitor – indicator foarte sugestiv, care
arată cuantumul cheltuie lilor publice ale statului, ce î i revin unui locuitor.

Analiza dinamicii cheltuielilor publice
Analiza dinamică relevă modificările ce intervin în structura chel tuielilor publice într -o anumită
perioadă de timp.
a) Modificarea absolut ă și relativă ( în valori nominale sau reale) a cheltuielilor publice
exprimă creșterea sau descreșterea acestora de la o perio adă la alta, în mărime absolută;

b) Modificarea absolută a ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut, cu cât a
crescut sau scăzut indicatorul de la o perioadă la alta;

c) Modificarea absolută a nivelului mediu al ch eltuielilor publice pe locuitor, mă rimea și
direcț ia modificării de la o perioadă la alta a nivelului mediu a cheltuielilor publice ce se
aloca în medie pentru un locuitor;

d) Modificarea absolută a structurii cheltuielilor publice evidenț iază evoluțiile structurale de
la o perioadă la alta, corespunzător politicii bugetare din perioada examinată;

e) Coeficientul de devansare a creșterii produsului intern brut de către creșterea cheltuielilor
publice (k) – valoa re care reflectă corespondența î ntre evoluția cheltuielilor publice și
evoluț ia produsului intern brut;

f) Elasticitatea cheltuielilor publice față de produsul intern brut măsoară amploarea reacției
cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut;

9

Analiza structurii cheltuielilor publice
Din analiza structurii cheltuielilor publice, reiese metoda în care sunt dirijate resursele
financiare pub lice în cursul anului bugetar. Î n acest mod, se desprind concluziile cu privire la
orientarea politicii bugetare spre diverse obiective .

10
Capitolul 2 Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor
publice în România și Luxemburg

Structura cheltuielil or publice în România a avut parte de niște schimbări semnificative în
ultimii 20 de ani. În 1995, cea mai mare parte a cheltuielilor (55% din totalul acestora) se aloca
pentru protecție socială (circa 29%) și activități economice (circa 26%). În 20 de ani, situația s -a
schimbat și, ca urmare a int egrării în Uniunea Europeană, activitățile economice și -au redus din
importanță aproape la jumătate față 1995 (de la 26%, ponderea a scăzut la 15%), iar protecția
socială (care include în principal sistemul public de pensii, asistența socială având o poziț ie
marginală) a crescut ușor față de 1995 (de la 29% la 32%).
Economia României este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform
acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În
economia Româ niei acționează așadar legea cererii și a ofertei. La baza acesteia se află proprietatea
privată care trebuie protejată și garantată. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată
la zona din jurul Aninei din Banat, însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se
produceau 300,000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la Sacu, Doman și Ocna de Fier
era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea Hunedoara, la sudul
localității Deva ar exista resu rse nedescoperite.
Economia reprezintă economia sta bilă, puternică a Luxemburgului ce prezintă creștere a
moderată, inflața, chiar și șomaj ul redus. Sectorul industrial, dominat de industria siderurgică, a
devenit tot mai diversificat, ce include produse ch imice. (ex: cauciucuri, etc.)
Luxemburg este un partener economic și politic recunoscut și de încredere la nivel
european și internațional și face parte dintr -un număr mai mare de zone economice și monetare
din lume. Mai mult decât atât, Luxemburg joacă u n rol principal în dezvoltarea Regiunii Mari,
zona transfrontalieră constând din Luxemburg și din regiunile învecinate Germania, Franța și
Belgia. Principalele avantaje ale țării se află în locația sa strategică în Europa, calitatea
infrastructurii de tran sport, logistică și telecomunicații, disponibilitatea unei forțe de muncă
multilingve calificată, stabilitatea politică și socială, existența unui cadru atractiv legislativ și
fiscal, mediul multicultural, spirit deschis și internațional și o înaltă calita te a vieții.
Luxemburgul se bucură de cel mai mare venit pe cap de locuitor din Europa, cu o distribuție
a veniturilor relativ echilibrată, având ca rezultat o putere mare de cumpărare. În 2015 PIB -ul pe
cap de locuitor a fost de 79.649,49 de dolari. Cu un venit mediu de aproape 80.000 de dolari pe
cap de locuitor, Luxemburg este cea mai bogată țară de pe continentul european și a doua din lume,

11
după Quatar. Această țară este foarte industrializată în orașele sale cu pășuni verzi. Alături de
Bahamas și Mona co, este una dintre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume și din Europa.
Aceasta țară europeană este numită „inima verde a Europei”.
Exporturi le din Luxemburg prezintă în mare parte p rincipalele mărfur i de export din
Luxemburg( produse din oțel, m așini și echipamente, produse alimentare, diamante, produse
chimice. )
Importuri le în Luxemburg prezintă p rincipalele mărfu ri importate în Luxemburg ( combustibili,
produse alimentare, minereuri și metale, diferitele bunuri de larg consum. ) Luxemburg impor tă în
principal din Uniunea Europeană – Belgia, Germania, Franța, Țările de Jos, dar, de asemenea din
China, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

2.1.Nivelul cheltuielilor publice totale în mărime absolută și ca pondere în
produsul intern brut (în România și Țara Luxemburg în perioada 2013 -2017)
Tabelul 2.1
Indicator i 2013 2014 2015 2016 2017
România CT (%PIB) 143,780 150.559,605 160.343,646 170.422,029 187.363,205
CT (Mil/Eur) 2.256,2 4.746,3 751,2 4.345,8 -63.141,4
Luxemburg CT (%PIB) 46.523,0947 49.784,0476 51.287,2038 53.350,1193 55.277,2622
CT (Mil/Eur) 764,8 733,9 710,5 1.470,8 -23.824,5
Sursa: Realizat pe baza datelor preluate din Eu rostat
Grafic 1
35.543.3
35.442
36.242
34.541.9
33.743.1
ROMÂNIA LUXEMBURGPonderea în PIB
2013 2014 2015 2016 2017

12
Sursa: Realizat pe baza datelor preluate din Eurostat
2.2.Interpretare a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România
și Luxemburg în perioada 2013 -2017. Cauzele și implicațiile diferențelor și
dinamicii constatate.

Analizând tabelul și graficul de la subcapitolul 2.1 din care rezultă cheltuielile totale în România
și Luxemburg chiar se poate observa că volumul cheltuielilor publice din România este în
scădere față de volumul cheltuielilor publice din Luxemburg.
Se mai obsevă că între cele două state există o diferență nu prea mare la nivel absolut între
chletuieli. Această diferență se poate observa mai ușor chiar și din raportul procentual d intre
cheltuieli ș i PIB ul fiecărui stat. Diferenț ele dintre nivelurile absolute ale cheltuielilor pub lice
pot fi cauzate de diferența dintre PIB -urile celor două țări, care sunt cu totul diferite .

2.3.Ilustrați și interpretați valoriile coeficientului de elasticitate al chletuielilor
publice în raport cu PIB -ul di n România și Luxemburg în perioada 2013 –
2017.
Tabel 2.3 Nivelul Pib -ului total în mă rime absolută (mil.euro)
Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017
România Mil euro 35,5 35,4 36,2 34,5 33,7
Luxemburg Mil euro 43,3 42,0 42,0 41,9 43,1
Sursa: Realizat pe baza datelor preluate din Eurostat

Tabel 2.4 Nivelul cheltuielilor p ublice totale în mărime absolută (mil.euro)
Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017
România Mil euro 51.041,9 53.298, 1 58.044,4 58.795,6 63.141,4
Luxemburg Mil euro 20.144,5 20.909,3 21.643,2 22.353,7 23.824,5
Sursa: Realizat pe baza datelor preluate din Eurostat

13

Coeficientul de elasticitate în România – 2013
Ecp= 51.041 ,9−49.707 ,9
49.707 ,9
35,5−37,3
37,3 =0,02
−0,04=-0,02

Tabel 2.5 Coeficientul de elasticitate
2013 2014 2015 2016 2017
România -0,02 -0,07 4 -0,25 -3,5
Luxemburg 3 -1 0 0 -1,04
Sursa: Realizat pe baza datelor preluate din Eurostat

Interpretare
Coefi cientul de elasticitate ne indică modificarea variabilei depend ente și cea a variabilei
independente. Astfel, în acest caz , pe baza informațiilor din tabel putem observa că în Romania
coeficientul are o tendință ascendentă , dar și descendentă . În anul 2015, în țara noastră , la o
creștere cu o unitate a PIB -ului s -a înregistr at o creștere cu 4 unități a cheltuielilor publice, în timp
ce în anul 2016 s -a putut observ a o scă dere a cheltuielilor cu -3,75 unităț i. Iar în Luxemburg, de
asemenea, apare o tendință de ascedență și descedență a coeficientului, î nsă acesta nu și -a păstr at
valoarea pozitivă î n decursul acestor ani având în 2013 nu mai mult de 3 unități ajungând ca în
anii 2015 -2016 să apară câteva probleme cu nivelul scăzut de unități în tabelul 4. C oefic ientul cel
mai ridicat îl regăsim în anii 2015 în România și în 2013 în Luxemburg.

14
Capitolul 3 Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în
România și Luxemburg

3.1.Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și în
Luxemburg

3.1.1. Ilustrați comparativ, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice,
într-un tabel, structura economică a cheltuielilor publice în România și Luxemburg în
perioada 2013 -2017

Tabelul 3.1 .1
An 2013 2014 2015 2016 2017
Geo RO LU RO LU RO LU RO LU RO LU
Transferuri de capital
Mil.
Euro – – – – – 0,9 – 2,5 – 2,3
% – – – – – 0,0 – 0,0 – 0,0
Subvenții
Mil.
Euro 423,4 – 275,8 – 284,3 602,8 218,6 553,7 311,5 577,0
% 0,5 – 0,4 – 1,2 0,4 1,1 0,3 1,1 0,4
Cheltuieli pentru consum colectiv
Mil.
Euro 10.836,3 – 11.913,3 – 11.996,9 3.359,7 13.794,8 3.434,9 16.076,0 3.678,5
% 7,5 – 7,9 – 7,5 6,5 8,1 6,3 8,6 6,5
Cheltuieli pentru consum final
Mil.
Euro 20.527,2 – 21.857,4 – 22.447,0 8.579,3 2 8.715,9 9.357,9
% 14,3 – 14,5 – 14,0 16,5 15,1 15,9 15,7 16,5
Totalul cheltuielilor guvernamentale
Mil.
Euro 50.916,9 – 53.157,3 – 57.900,3 21.6-
6,7 58.850,1 22.307,8 63.060,2 23.757,0
% 35,4 – 35,3 – 36,1 41,5 34,5 40,7 33,6 41,8

15
Sursa: Realizat pe baza datelor preluate din Eurostat

3.1.2. Pornind de la tabelul anterior, realizați un grafic de tip 100% stacked -columns
(pentru 3 exerciții bugetare 2013, 2015, 2017) pentru fiecare țară, în care să ilustrați
greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii economice

Graficul 2- Greutatea specifică potrivit structurii economice din România

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2013 2015 2017Greutatea
Transferuri de capital Subvenții
Cheltuieli pentru consum colectiv Cheltuieli pentru consum final
Totalul cheltuielilor guvernamentale

16
Graficul 3 – Greutatea specifică potrivit structurii economice din Luxemburg

Sursa: Realizat pe baza datelor preluate din Eurostat

3.1.3. În baza tabelului și a graficelor de mai sus, comentați ponderea cheltuielilor curente
în totalul cheltuielilor publice, făcând trimitere la măsurile fiscal – bugetare întreprinse de
guvernele celor două țări în perioada 2013 -2017

Ponderea cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice pe baza tabelului ș i a graficului de
mai sus reiese că în România avem o pondere mai ridicată în perioada 2013 -2017 față de
Luxemburg în care acesta întâmpină puține probleme în anii 2013 -2014, dar totuși își revine în
următorii ani 2015, 2016, 2017 cu o pondere cât de cât mai mare ca în România.
Raporturile făcând trimitere la măsurile fiscal -bugetare întreprinse de cele două țări prezintă
activitatea economică, produsul inters brut trebuie sa fie în creștere în aceste două țări, dar și în
toate statele membre. Se observă că în anul 2017, Luxemburg a înregistrat un surplus bugetar, pe
când România a înregistrat ș i ea un deficit bugetar de apr oape 2,9% din PIB. România a adoptat
măsuri urmărind o consolidare fiscal -bugetară ce a condus la atingerea obiectivului pe t ermen
mediu în anii 2014, 2015, ceea ce corespunde Tratatului privind coordonarea și guvernanța în
cadrul Uniunii Economice și Monetare. 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2013 2015 2017GREUTATEA
Transferuri de capital Subvenții
Cheltuieli pentru consum colectiv Cheltuieli pentru consum final
Totalul cheltuielilor guvernamentale

17
Privind tabelul ce prezintă analiza structurii economice realizat pe baza eurostat -ului observăm
cum datele diferă de l a an la an, astfel încât atât în România, cât și în Luxemburg există diferențe
între procentele cheltuielilor totale de consum colectiv sau final.

3.2.Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și
Luxemburg

Tabelul 3.2.1
3.2.1. Ilustrați comparativ, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice,
într-un tabel, structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Luxemburg în
perioada 2013 -2017
An 2013 2014 2015 2016 2017
Geo RO LU RO LU RO LU RO LU RO LU
Servicii publice
Mil.
Euro 7.087,6 2.354,0 7.043,3 2.439,7 7.731,0 2.470,1 7.499,8 2.668,5 7.935,5 2.735,2
% 4,9 5,1 4,7 4,9 4,8 4,8 4,4 5,0 4,2 4,9
Apărarea
Mil.
Euro 1.131,5 160,7 1.250,0 149,8 1.537,3 140,7 2.797,3 221,9 3.350,8 254,1
% 0,8 0,3 0,8 0,3 1,0 0,3 1,6 0,4 1,8 0,5
Ordine publică și siguranță
Mil.
Euro 3.166,6 474,1 3.164,1 494,6 3.630,3 520,7 3.467,7 537,8 3.759,0 602,9
% 2,2 1,0 2,1 1,0 2.3 1,0 2,0 1,0 2,0 1,1
Acțiuni economice
Mil.
Euro 8.984,9 2.399,9 9.304,1 2.652,9 9.315,6 2.849,6 8.068,5 2.995,2 8.289,6 3.175,0
% 6,2 5,2 6,2 5,3 5,8 5,5 4,7 5,6 4,4 5,7
Protecția mediului

18
Sursa: Realizat pe baza datelor preluate din Eurostat

3.2.2. Pornind de la tabelul anterior, realizați un grafic de tip 100% stacked -columns
(pentru 3 exerciții bugetare 2013, 2015, 2017) pentru fiecare țară, în care să ilustrați
greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii funcționale

Graficul 4 Greutatea specifică potrivit structurii funcționale din România Mil.
Euro 1.159,4 470,5 1.196,8 452,0 1.604,1 473,3 1.067,9 450,0 968,2 549,4
% 0,8 1,0 0,8 0,9 1,0 0,9 0,6 0,8 0,5 1,0
Construcții
Mil.
Euro 1.680,0 234,0 2.041,1 288,0 2.631,3 274,1 2.236,4 297,8 1.639,9 309,1
% 1,2 0,5 1,4 0,6 1,6 0,5 1,3 0,5 0,9 0,6
Sănătate
Mil.
Euro 5.787,0 2.416,1 6.016,8 2.473,6 6.734,4 2.462,4 6.874,9 2.525,9 8.118,9 2.699,2
% 4,0 5,2 4,0 5,0 4,2 4,8 4,0 4.7 4,3 4,9
Recreere, cultură și religie
Mil.
Euro 1.448,4 589,8 1.641,5 593,6 1.601,0 590,7 1.564,4 649,2 1.855,9 710,5
% 1,0 1,3 1,1 1,2 1,0 1,1 0,9 1,2 1,0 1,3
Educație
Mil.
Euro 4.031,9 2.380,1 4.498,8 2.342,1 4.908,2 2.398,6 5.626,5 2.425,6 5.334,9 2.589,1
% 2,8 5,1 3,0 4,7 3,1 4,7 3,3 4,6 2,8 4,7
Protecție socială
Mil.
Euro 16.564,6 8,656,2 17.141,5 9.022,9 18.351,3 9.463,0 19.592,2 9.599,9 21.888,7 10.199,9
% 11,5 18,6 11,4 18,1 11,4 18,3 11,5 18,0 11,7 18,4

19

Graficul 5 Greutatea specifică potrivit structurii funcționale din Luxemburg

Sursa: Realizat pe baza datelor preluate din Eurostat
0%20%40%60%80%100%
2013 2015 2017Greutatea
Servicii publice Apărarea Ordine publică și siguranță
Acțiuni economice Protecția mediului Construcții
Sănătate Recreere, cultură și religie Educație
Protecția socială
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2013 2015 2017Greutatea
Servicii publice Apărarea Ordine publică și siguranță
Acțiuni economice Protecția mediului Construcții
Sănătate Recreere, cultură și religie Educație
Protecție socială

20
3.2.3. În baza tabelului și a graficelor de mai sus, comparați și comentați ponderea
cheltuielilor pentru acțiuni social -culturale în totalul cheltuielilor publice, făcând trimitere
la măsurile fiscal bugetar întreprinse de guvernele ce lor două țări în perioada 2 013- 2017

Ponderea cheltuielilor pentru acțiuni social -culturale în România , dar și în Luxemburg contribuie
la educarea populației prin susținerea unor activități sociale, culturale, artistice, etc., astfel încât
vizează satisfacerea unor nevoi colective ce duc la dezvoltarea economică a acestor țări. Cu toate
acestea, pot spune că cheltuielile public e pentru acțiuni social -culturale uneori cresc, alteori scad,
dar de cele mai multe ori se mențin la un nivel redus.
Cea mai mare cotă a celor angajați în domenii culturale a fost în registrată în Luxemburg – 4,4%,
iar în România o cotă de 1,2%. După cum pu tem observa, România are cea mai scăzută cotă de
1,2 % și se înregistrează cu cel mai redus număr de angajați în domeniile culturale.
Putem observa că în toate cazurile procentele fie scad, fie cresc, dar nu cu multe procente pe an,
toate sunt echilibrate de la an la an și asta cred că este un lucru important pentru că dacă ar exista
o scadere bruscă ar fi foarte grav din toate punctele de vedere, pur și simplu apariția unor probleme
greu de rezolvat.

21
4.Concluzii

În concluzie, eu consider că România are o importanță mai mare în următoarele categorii de
cheltuieli publice: protecția socială, educația, serviciile publice generale, activitățile de recreere,
cultura și relig ia, ordinea publică și siguranță , precum și în construcții . În anul 2015, în țara
noastră, la o creștere cu o unitate a PIB -ului s -a înregistrat o creștere cu 4 unități a cheltuielilor
publice, în timp ce în anul 2016 s -a putut observa o scădere a cheltuielilor cu -3,75 unități. În
ultima perioadă Ro mânia s -a confruntat cu o criză economică în care rezultă un factor al nivelului
scăzut al cheltuielilor. Luxemburg este o țară mai dezvoltată decât România, care percepe taxe și
impozite mai mari ș i care de -a lungul acestor ani nu s-a confruntat cu vreo p roblemă majoră și care
a intalnit o creș tere s emnificativă de la an la an .
Din acest studiu de caz bazat pe analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice
în România și Luxemburg, potrivit st ructurii economice ș i funcționale putem oberva că toate
acestea contribuie la rezolvarea problemelor ce țin de populație și nu numai, la dezvoltare în
domeniul culturii, sănătății , instituțiilor publice , a locurilor de muncă astfel încât cheltuielile
publice se dezvoltă de la an la an. În Român ia coeficientul are o tendință ascendentă, dar și
descendentă la fel ca și în Luxemburg doar că acestea diferă în funcție de numărul lor, nu au
aceleași cheltuieli și prin asta cred ca e foarte bine ca dacă am avea parte de toate lucrurile astea
să fie la fel sau egale ca în alte țări, totul ar fi un dezatru, oamenii cred ca s -ar schimba radical și
nu cred că e o schimbare în bine. Până la urmă toată lumea trebuie să cunoască greul, să treaca
prin dificultăți ca mai apoi să le înfrunte și să ajungă pe cea m ai înaltă stâcă luptând și simțind în
sinea lui că a realizat ceva de care este mândru .
Luxemburg a înregistrat un surplus bugetar, pe când România a înregistrat și ea un deficit bugetar
de aproape 2,9% din PIB. Luxemburg se bucură de cel mai mare ven it pe cap de locuitor din
Europa, cu o distribuție a veniturilor relativ echilibrată, având ca rezultat o putere mare de
cumpărare și este una dintre cele mai renumite paradisuri din lume, pe când România are 12.285 $
(nominal) PIB pe cap de locuitor. Eu cred că aceste venituri o să ajungă la un moment dat să se
ridice de la an la an și astfel sper ca și țara noastră, țara noastră minunată de glorie să se clasifice
undeva mai sus, nu printre primele state cu o bogată structură și dinamică, dar măcar prin p rimele
locuri privind structura economică, socială și nu numai.

22
5.Lista tabelelor și graficelor

1. Tabel 2.1 Nivelul cheltuielilor publice totale în mărime absolută și ca pondere în produsul
intern brut(în România și Țara Luxemburg în perioada 2013 -2017)
2. Tabel 2.3 Nivelul Pib -ului total în mărime absolută (mil.euro)
3. Tabel 2.4 Nivelul cheltuielilor publice totale în mărime absolută (mil.euro)
4. Tabel 2.5 Coeficientul de elasticitate
5. Tabel 3.1.1 Ilustrați comparativ, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor
publice, într -un tabel, structura economică a cheltuielilor publice în România și Luxemburg
în perioada 2013 -2017
6. Tabel 3.2 .1 Ilustrați comparativ, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor
publice, într -un tabel, structura funcțională a cheltuielilor publice în România și
Luxemburg în perioada 2013 -2017
7. Grafic 1 Ponderea în Pib
8. Grafic 2 ,3 de tip 100% stacked -columns – greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli
publice potrivit structurii economice (pentru 3 exerciții bugetare 2013, 2015, 2017) în
România și în Luxemburg
9. Grafic 4,5 de tip 100% stacked -columns – greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli
publice potrivit structurii funcționale (pentru 3 exerciții bugetare 2013, 2015, 2017) în
România și în Luxemburg

6.Bibliografie
https://www.studocu.com/ro/document//finante/practic/studiu -de-caz-comparativ –
privind -nivelul -structura -si-dinamica -cheltuielilor/2666759/view
http://www.stiucum.com/finante/finate -publice/Nivelul -structura -si-dinamica -43173.php
https://www.scribd.com/document/58919402/Indicatori -Privind -Structura -Nivelul -Si-
Dinamica -Veniturilor -Publice
https://www.google.com/search?ei=wt_cXcavIY7ygQbW5IKoCg&q=rela%C8%9Bia+fi
nanciar%C4%83+dintre+luxemburg+%C8%99i+romania
https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do
https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
Gheorghe Filip – Fin. Publice, ed. Junimea, Iasi, 2010