Grupul Nominal cu Centru Abstract Si Concret

CUPRINS

1. Introducere

2.Aspecte definitorii

3. Grupul nominal cu centru substantival

3.1. Centrul

3.2.Adjuncții

3.2.1. Adjunctul genitival

3.2.2. Distribuția anumitor adjuncți

3.2.3. Coeziunea dintre componentele grupului nominal

3.2.4. Numărul și complexitatea adjuncților

3.2.5. Prezența adjuncților în grupul nominal

3.3. Funcțiile semantice ale adjuncților

3.3.1. Determinarea (integrarea enunțiativă

3.3.1.1. Determinarea specifică grupului substantival

3.3.1.2. Combinarea diverșilor determinanți

3.3.2. Individualizarea substantivului

3.3.2.1. Extensiunea substantivului cuantificat

3.3.2.2. Numeralele cardinale propriu-zise – o cantitate definită

3.3.2.3. Semnificația cuantificatorilor

3.3.3. Semnificația adjunctului

3.3.3.1.Rolul Posesor

3.3.3.2. Roluri tematice al verbului sau al adjectivului

3.3.3.3.Substantivul centru

3.3.3.4. Rolurile tematice

3.3.4. Modificarea (restrângerea) extensiunii substantivului

3.3.4.1. Grupul nominal – unitate denotativă

3.3.4.2. Adjuncții cu rol de calificare

3.3.4.3. Distincția semantică dintre „categorizare” și „calificare”

3.3.4.4. Adjuncții restrictivi și calificativi

3.4. Cuantificarea grupului nominal

3.4.1. Formă flexionară de număr (singular / plural) a substantivului

3.4.2. Cuantificarea substantivului prin (semi)adverbe

3.4.3. Combinarea grupului nominal cu substantive care precizează cantitatea referentului

3.4.4.Numeralul cardinal (cuantificator) urmat de prepoziția de

3.4.5. Selecția cuantificatorilor

3.4.6. Combinarea cuantificatorilor cu alte elemente

3.4.7. Secvența cuantificată

3.5. Modificarea raportului dintre constituenți

3.6. Structuri complexe

3.6.1.Adjuncți de tipuri diferite ai centrului

3.6.1.1. Ordinea lineară a adjuncților

3.6.2. Grupul nominal complex

3.6.3. Adjuncți de același tip ai centrului

3.6.4. Adjuncți de același tip, aflați în raport de corelare

3.6.5. Dependența sintactică de un regent multiplu

3.7. Structuri eliptice

3.8. Încadrarea grupului nominal în enunț

3.8.1. Încadrarea sintactică în enunț în funcție de poziția centrului substantival

4. Concret vs. Abstract

4.1. Substantive concrete vs. Substantive abstracte

5. Anexa 1

6.Anexa 2

7.Bibliografie

1.INTRODUCERE

Această lucrare de licență reprezintă rezultatul unei cercetări intreprinse asupra grupului nominal cu centru substantival abstract și concret .

În primul rând, am încercat să formulăm o definiție operațională a conceptului de grup nominal să definim noțiunea de centru al unui grup nominal dar si să subliniem regulile după care se identifică grupul , să evidențiem grupurile nominale din diferite enunțuri , să facem diferența dintre abstract-concret și să stabilim adjuncții grupului nominal cu centru substantival . Pentru a le putea evidenția, ne-am axat, pe informații teoretice dar și pe o abordare comparativă a substantivelor abstracte , care în diferite contexte au și caracter concret .Nu ne-am propus realizarea unui inventar exhaustiv al substantivelor abstracte , totuși, am constituit o listă de substantive care respectă criteriile găsite de noi, substantive pe care le-am analizat , observînd caracterul concret sau abstract și partea de vobire din care au provenit . Am obsevat de asemnea că substantivele găsite sunt nume de stări , de sentimente, de acțiuni sau de însușiri .

Substantivele pe care le-am ales pentru analiză fac parte din texte literare și nonliterare. Nu am intenționat să utilizăm resursele argoului și nici cele ale limbajelor de specialitate. Am lucrat pe un corpus de 60 de exemple si aproximativ 180 de contexte în care apar unitățile inventariate. Exemplele reprezintă în general contexte din articole, literatură , învățături crestine sau motto-uri extrase de pe site-uri Internet, a căror adresă este menționată în bibliografia finală. Am mai adăugat și câteva exemple discutate în bibliografia lingvistică.

Am utilizat un inventar inițial de substantive extrase din Dicționarul Explicativ al Limbii Romîne , ediția 2012, cuvinte definite ca exprimând o stare de…, un sentiment de , o acțiune , o însușire sau calitatea de… În urma aplicării teoriei de identificare a grupului nominal si a teoriei despre diferențierea dintre concret și abstract , am constituit corpusul final pe care am lucrat (Anexa 1). Testele au arătat că nu toate intrările definite ca stare , sentiment acțiune , însușire ,calitate sunt cu adevărat substantive abstracte , așa cum au fost definite de noi (IEȘÍRE, ieșiri, s. f. I.1. Acțiunea de a ieși și rezultatul ei…)

Considerăm că această lucrare este utilă, deoarece substantivele abstracte nume de stări, de calități , de acțiuni reprezintă un obiect de studiu ale cărui particularități nu au fost suficient explorate până acum. Ea se dovedește utilă și din punct de vedere didactic, în măsura în care pune la dispoziția elevilor noțiuni privind grupul nominal, abstractele sau concretele .

2.ASPECTE DEFINITORII

Grupul nominal (GN) este partea componentă a enunțului organizată sintactic în jurul unui termen nominal (substantiv, pronume sau numeral substitut al substantivului) și alcătuită din nominalul cu rol de centru și din elementele direct dependențe sintactic de acesta: case (sau altele) vechi.

Grupul nominal are mai multe tipuri de realizări. Distincția principala, în funcție de calitatea morfologică a centrului, este între grupul sintactic al substantivului, numit uneori grup substantival (case vechi – vezi infra, 2), și grupul sintactic al pronumelui, numit grup pronominal (altele / acestea mai vechi). De tip special este grupul sintactic al cărui centru e un numeral, utilizat mai ales pronominal, că substitut al substantivului (două mai vechi).

Termenul generic grup nominal desemnează oricare dintre aceste tipuri de construcții.

3.GRUPUL NOMINAL CU CENTRU SUBSTANTIVAL

Grupul substantival este constituit din substantivul-centru împreună cu disponibilitățile sale de combinare, actualizate sau nu: El are o casă (veche, de cărămidă).

Între adjuncții substantivului, o situație specială au articolul definit (casă, omul, plecarea) și cel nedefinit (o casă, un om, o plecare).

Substantivul-centru poate apărea nearticulat: El are casă.

Structura de constituenți a grupului nominal variază parțial în raport cu proprietățile sintactice și selectionale (de compatibilitate semantică) ale centrului substantival, cu poziția sintactică a acestuia în enunț și cu tipul de adjuncți .

3.1. Centrul

Centrul sintactic al grupului nominal poate fi un substantiv de orice tip formal și / sau semantic.

Astfel, din punct de vedere semantico-gramatical, centrul de grup poate fi un substantiv comun nume de obiect concret (numărabil, casă bunicilor), un substantiv abstract (nonnumarabil, un mare curaj; numărabil, interesul / interesele investitorilor), „verbal” (plecarea bunicilor, două plecări) sau „adjectival” (frumusețea naturii), masiv (laptele proaspăt), colectiv (mulțimea agitată), un nume propriu (Bucureștiul vechi). Există diferențe de organizare a grupului nominal în funcție de tipul semantico-gramatical de substantiv-centru. Particularități în ceea ce privește structura și extinderea au în special grupurile nominale al căror centru este un substantiv de origine verbală.

Numeralul utilizat substantival nu are, de obicei, adjuncți: Doi și cu doi fac patru.

Numeralul adjectival, în structura grupului nominal, se utilizează doar că adjunct . Numeralul substantivizat prin conversiune este un tip special de grup nominal, având proprietățile substantivului obișnuit.

3.2. Adjuncții

Adjuncții substantivului sunt de diverse tipuri sub aspectul modului de realizare :

(a) substantive – în genitiv (vârstă bunicilor), mai rar, în dativ (acordarea dreptului de vot femeilor; nepot lui Gheorghe) sau, excepțional, în nominativ (devenirea Operei Române instituție de stat, TV, 1996);

(b) pronume substitute în genitiv (vârstă lor); (mai rar) pronume substitute și nesubstitute în dativ (acordarea dreptului de vot acestora; nepot mie, nepot unuia sau altuia dintre șefi); pronume personale clitice în dativ cu valoare posesivă (mersu-ți);

(c) numerale substitute în genitiv (sosirea altor cinci), mai rar, în dativ (înmânarea de diplome primilor);

(d) adjective – propriu-zise (culoare urâtă, Bucureștiul interbelic), pronominale (nisipul acela), participiale (mulțime agitată), gerunziale (mâncare aburindă), alte elemente cu comportament adjectival, cum sunt unele numerale (trei copii, ambele plecări);

(e) grupări prepozitionale la care participa substantive (drum de țară), pronume (laudă de sine), numerale substitute (o carte dintre primele publicate de autor), verbe la infinitiv (plăcerea de a călători) sau la supin (apă de băut), adverbe (etajul de sus);

(f) verbe la gerunziu (apă curgând, listele conținând semnături);

(g) adverbe (sosirea mâine); substantive în curs de adverbializare (statul la soare ore în șir)

(h) grupări prepozitionale de elemente corelative (distanță de la gara până

în sat);

(i) propoziții introduse de un element relativ anaforic, al cărui antecedent este regentul propoziției (cartea pe care o citesc, ziua când ne-am întâlnit), și propoziții relative fără antecedent în regență (lista cu ce am de cumpărat)

(j) propoziții conjunctionale (siguranță că va reuși, dorința să plece, întrebarea dacă pleci)

Adjuncții substantivului ocupă poziția sintactică de atribut, respectiv de propoziție atributivă.

Dintre adjuncți, cel genitival este specific grupului nominal, iar cel adjectival este foarte frecvent. Anumite tipuri de substantive-centru au o distribuție specifică în raport cu adjuncții (mai ales unele dintre substantivele abstracte, „verbale” sau „adjectivale” – vezi infra, 2.2.3).

3.2.1. Adjunctul genitival este compatibil cu orice tip de substantiv regent: casă (curajul, Bucureștiul) bunicilor mei.

Adjunctul genitival participa mult mai limitat la structura altor grupuri sintactice. Astfel, genitivul este cerut de regimul sintactic al unei subclase de prepoziții (împotriva corupției). De asemenea, pot avea formă de genitiv adjuncții anumitor adjective de origine verbală, utilizate și că substantive: (echipa) câștigătoare a trofeului.

3.2.2. Distribuția anumitor adjuncți este largă, aceștia fiind compatibili cu toate tipurile de substantive regente: adjectivele propriu-zise sau participiale (om bun, om citit, mare curaj, condiție impusă, plecare grabnică sau grăbită, cititor avizat, untdelemn vărsat, nisip alb, buchet frumos, bunuri furate, România pitorească, Bucureștiul reconstruit), unele adjective pronominale (cum sunt cele posesive, echivalente ale genitivului – copilul / interesul / nisipul / buchetul / Iașiul tău), grupările prepozitionale conținând substantive (casă cu curte, iubire de mama, apă de izvor, armata în retragere, Maria de la Sibiu) sau adverbe (copilul / răbdarea / vinul / mulțimea / Sighișoara de atunci), propozițiile relative cu antecedent în regență (casă / plecarea / triunghiul / vinul / buchetul la care se gândea; Sfătuiește-te cu Gheorghiu, care ți-e prieten!).

Distribuția altor adjuncți este limitată la combinațiile cu anumite tipuri semantico-gramaticale de substantive-centru.

Astfel, se combină doar cu regenți din clasa substantivelor verbale, atributul în dativ și propoziția introdusă de un pronume relativ (sau de un compus nehotărât al acestuia) în dativ, corespunzătoare în grupul verbal complementului indirect (acordarea dreptului de vot femeilor sau (ori)cui îl merită – Acordă dreptul de vot femeilor sau (ori)cui îl merită.); atributul în nominativ corespunzător, în grupul verbal, numelui predicativ (devenirea Operei Române instituție – Opera devine instituție.). Substantivele deverbale conservă caracteristicile de regim sintactic ale verbului de baza, cum sunt construcția cu dativul și, respectiv, cea cu nominativul nume predicativ.

Adverbele fără prepoziție (sosirea mâine, prezența aici) și substantivele cantitative în curs de adverbializare (statul la soare ore în șir) se combină numai cu regenți din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale” .

Infinitivul și propoziția conjunctionala se pot combină că adjuncți numai cu substantivele abstracte: ideea / dorința de a pleca sau să plece.

Anumite tipuri de adjuncți prepoziționali sau conjuncționali apar în grupul nominal doar dacă centrul de grup este un substantiv „verbal” sau „adjectival” care păstrează parțial construcția verbului sau a adjectivului de baza. Este cazul grupărilor la care participa prepoziții-regim (adaptare la, adaptează la; atenție la, atent la; convertire în, convertește în; dependență de, depinde de; receptivitate la, receptiv la), al propozițiilor introduse de conjuncții-regim (bănuiala că, bănuiește că; dorința să, dorește să) și al construcțiilor, mai ales circumstanțiale (clasificarea / clasifică după greutate, mersul / mergi fără să te sprijini în baston, prezența lui – el este prezent – îndată ce e posibil).

Dativul posesiv substantival se combină doar cu substantive care indică relații de rudenie ori sociale: (înv.) nepot vecinului nostru, ucenic bunicului meu.

Posibilitățile de combinare cu adjuncții ale substantivelor provenite din conversiune (diferă în funcție de caracterul regulat (sistematic) sau accidental al substantivării. De exemplu, participiile substantivate de tipul (om) rănit sunt articulabile enclitic (rănitul) și se combină liber cu adjuncții substantivelor comune animate (doi răniți pe care i-a îngrijit etc.). Participiile și alte tipuri de unități substantivate accidental, prin utilizare autonimica, își asociază, de obicei, numai unele dintre contextele obișnuite ale substantivului (comp. Rănit / *Rănitul nu variază după gen și număr în formele de perfect compus.; Din cuvânt lipsește i-ul.; A scris un b înclinat spre stânga.). Substantivele provenite din alte tipuri de conversiune accidentală au distribuția, de asemenea, limitată la anumite contexte: Se adresează unui terț (*de acolo) / *terțului, *acestui terț.; unele combinații sunt oarecum stabile (în sinea mea).

3.2.3. Coeziunea dintre componentele grupului nominal se realizează prin diverse mijloace :

Substantivul impune adjectivului și cuvintelor cu comportament adjectival genul, numărul și cazul prin acord (prețul acestei cărți cumpărate ieri, f. sg. G).

Substantivul impune prin regim adjunctului substantival sau pronominal (inclusiv pronumelui care introduce o atributivă relativă fără antecedent) formă de caz sau construcția prepozitionala – pereții casei, G; Hai, fiecare pe la casă cui ne are. (I. Creangă, Amintiri), G; furnizarea de armament combatanților, D; dependență de părinți, Ac cu prepoziție. De asemenea, substantivul impune construcția atributivei cu o conjuncție-regim (I s-a transmis rugămintea să participe la festivitate.).

Coeziunea în grupul nominal se realizează și prin prepoziții selectate liber (zile de vacanță), prin restricțiile de topica – majoritatea numeralelor cardinale fiind antepuse (trei copii), verbul cu formă nepersonală, totdeauna postpus (dorința de a pleca, alimentele conținând conservanți, cal de furat) etc.

În unele tipuri de construcții, centrul substantival al grupului nominal și adjunctul sau își impun reciproc restricții de formă gramaticală. Astfel, numeralul cardinal, folosit adjectival, selectează o anumită formă de număr a substantivului regent, iar substantivul impune numeralului genul și cazul prin acord gramatical (Cumpăr o carte., f. sg. Ac; Cumpăr două cărți., f. pl. Ac). Anumiți adjuncți adjectivali antepuși se construiesc totdeauna cu regentul nearticulat (acest / același / fiecare / cutare om); demonstrativele acesta, acela se asociază, în postpunere, cu regentul articulat enclitic (omul acesta); substantivul-centru impune acestor adjective genul, numărul și cazul, prin acord (Îl cunosc pe acest om / pe omul acesta., m. sg. Ac) .

În limba română contemporană se manifestă tendința de a plasa mărcile flexionare de caz la începutul grupului nominal: omului cel(ui) bun, domnule căpitan! (vechi și popular, domnule căpitane!).

3.2.4. Grupul nominal poate varia că extindere, în funcție de numărul și de complexitatea adjuncților asociați centrului substantival: Are casă nouă. (un singur adjunct), această micuța casă veche de lemn, bine conservată, pe care tocmai o cumpărase (șase adjuncți), Au distribuit ajutoare [constând [în [medicamente]]] (adjunctul substantivului, gerunziul constând, este la rândul sau centru de grup, selectează obligatoriu, prin regim, prepoziția în, fiind astfel complinit printr-un grup prepozitional;

În construcțiile complexe, pe lângă relația sintactică existența între substantivul-centru și adjuncții săi, se manifestă anumite relații între adjuncți . Relațiile de compatibilitate (de coocurenta – o casă veche, această casă veche) și cele de incompatibilitate (*o această casă) au consecințe directe asupra structurii grupului.

3.2.5. Prezența adjuncților în grupul nominal este, în general, facultativă gramatical. Grupul nominal are, din acest punct de vedere, o organizare sintactică mai puțin strictă decât grupul verbal și, într-o anumită măsură, chiar decât grupurile adjectival și adverbial, în care exprimarea sau cel puțin subînțelegerea anumitor adjuncți se impune prin trăsăturile centrului: a se baza pe ceva, *a se baza; apt (pentru); gata (de).

Cei mai mulți adjuncți ai substantivului sunt (strict formal) suprimabili. Actualizarea lor se justifică informațional. Anumite tipuri semantice de substantive-centru (cum sunt cele relaționale nume de rudenie) cer, de obicei, prezența adjunctului: Ion este cumnat cu Gheorghe. (*Ion este cumnat., dar Ion e tată.). Absența adjuncților modifică uneori substanțial sensul enunțului: Toate examenele din studenție au fost pentru mine doar o simplă problema de timp. (O. Paler, Autoportret) sau doar o simplă problema; „unchiul George” imită parcă gesturile unui om în ținută de seară (O. Paler, ibid.) sau gesturile unui om.

Suprimarea adjuncților categorizanti face adesea ca structurile să fie incomplete semantic: imită gesturile unui om în ținută (de seară).

Adesea adjuncții calificativi, fiind, prin natură funcției lor semantice, mai slab legați de centrul substantival al grupului nominal, pot fi omisi cu ușurință: Aparat de rele, omul e, totodată, eliberat de frică, printr-o blanda infuzie de încredere și speranța. (A. Pleșu, Despre îngeri).

Într-o situație specială se află determinantii. Prezența lor este obligatorie pragmatico-enunțiativ și pragmatico-semantic (prin funcția lor de integratori enunțiativi), iar uneori și sintactic: Copilul (acest copil) întârzie, *Copil întârzie.

3.3. Funcțiile semantice ale adjuncților

Adjuncții substantivului îndeplinesc diferite funcții semantice .Orice substantiv exprimă o categorie conceptuală (câine exprimă noțiunea de „câine”; în propoziția Rex este câine., substantivul se interpretează intensional, este utilizat că predicat logico-semantic, aflat în poziție sintactică de nume predicativ: „Rex are proprietățile a ceea ce, în mod obișnuit, numim câine.”. Un tip de adjuncți, determinantii, îndeplinesc funcția semantico-pragmatică de „actualizare” discursivă a conceptului exprimat de substantivul-centru, prin precizarea extensionala a substantivului și prin asocierea cu un referent (Câinele sau acest câine se numește Rex.). Asocierea cu un determinant face posibilă integrarea substantivului în enunț.

Integrarea în enunț a substantivului se realizează (a) sub aspectul semantico-pragmatic al asocierii cu referentul și (b) sub aspectul (semantico-) sintactic al capacității de combinare (în propoziția Câinele se numește Rex., substantivul este utilizat că argument al predicatului semantic, în poziție de subiect). Funcția determinanților de integratori enunțiativi ai substantivului se manifestă numai în planul semantico-pragmatic, nu și în cel sintactic .

Determinantii pot cumula funcția de integratori enunțiativi cu o funcție semantică, de individualizare a referentului substantivului sau / și de cuantificare a acestuia, introducând o precizare de ordin cantitativ (doi câini, mulți câini; A apărut cartea., exemplu în care articolul integrează substantivul în enunț, îl individualizează și îl cuantifica .

Adjuncții pot stabili cu substantivul regent un raport semantic, a cărui semnificație corespunde, în unele structuri, diverselor roluri tematice (casă părinților – Posesor, dorința părinților – Experimentator).

Adjuncții pot preciza extensiunea substantivului, în sensul identificării referentului (evenimentele anului viitor) sau al categorizarii, al includerii lui într-o clasa (într-un tip) de obiecte (evenimentele anului sportiv), sau pot califică referentul substantivului regent (evenimentele anului nu tocmai fericit care trecuse).

Adjuncții care corespund în grupul verbal sau adjectival unor circumstanțiale își mențin semnificația de tip circumstanțial atunci când sunt utilizați că adjuncți ai substantivelor „verbale” sau „adjectivale”: S-a hotărât părăsirea numaidecât a imobilului., Mă deranja prezența lui aici., Cel mai mult îl relaxa mersul vara

la pescuit., Mersul fără să te sprijini în baston devine o proba de curaj.

3.3.1. Determinarea (integrarea enunțiativă) a substantivului se realizează prin articolele definite (casă, curajul) sau nedefinite (un om, o plecare) și prin toate elementele care cer nearticularea substantivului, îndeplinind rolul pragmatic al articolului definit. Îndeplinesc acest rol unele adjective pronominale (acest / un / cutare om, ce oraș?, frate-sau, altă părere), numerale (doi oameni, două plecări), adjective adverbiale (asemenea oraș, așa curaj, astfel de copil, altfel de criză).

3.3.1.1. Determinarea este specifică grupului substantival: exclusiv substantivul realizează referință prin combinare cu un determinant. Asocierea determinantului cu un element nesubstantival marchează substantivarea acestuia: (mai) binele, acel cineva, un oarecare, o nimica toată, Care doi au venit?

3.3.1.2. Combinarea diverșilor determinanți cu numele proprii se realizează în condiții și cu efecte care particularizează această clasa de substantive.

Numele proprii se asociază cu un referent obiect nu prin combinare cu un determinant, ci prin natură lor, independent de contextul concret în care sunt utilizate la un moment dat. De aceea determinantii nu au funcție de integratori enunțiativi în grupul nominal al căror centru este un nume propriu.

Determinantii se combină cu numele proprii animate, în măsură în care acestea au realizat evoluții semantice de tip metonimic sau metaforic, comportându-se că substantive comune: Singurul Picasso din România se află acolo, și nu e o capodoperă, dar poartă semnătură Picasso. (M. Sorescu, Trei dinți din față, apud Miron-Fulea 2003), [„tablou pictat de Picasso”];

Eminescu e un Leopardi. (E. Ionescu) [„poet asemănător cu Leopardi”];

Nicio Antigona nu se mai poate împotrivi ordinii raționale a bărbatului. (C. Noica, Cuvânt împreună, apud Miron-Fulea 2003) [„femeie precum Antigona” (numele propriu apare cu vocală finală -a, omonimă cu articolul definit, înlocuită prin desinenta -a, după modelul opoziției articulat definit / nearticulat de la substantivele comune feminine, față – față)];

Nu cunosc pe acest al o mie unulea Ionescu. (T. Arghezi, Cimitirul Bună-Vestire, apud Miron-Fulea 2003b) [„om numit Ionescu”];

un domn fanariot, un Mavrogheni (O. Paler, Autoportret) [„membru al familiei Mavrogheni”];

Este ultimul om, acel Noe pe care-l și preferă. (C. Noica, Cuvânt împreună, apud Miron-Fulea 2003);

Fetiță ducea în brațe un Azorel cu blăniță albă. [„cățel”].

Similar se comportă unele nume proprii inanimate: Dacă n-aș fi evitat să sar un gard care a fost micul meu Rubicon (O. Paler, Autoportret) [„limita impusă, interdicție, a cărei încălcare este un act de îndrăzneala și schimbă decisiv viitorul”]; în special cele compuse prin abreviere – La parter s-a deschis un BCR.

[„o agenție a BCR-ului”]; BCR-ul de la parter [„agenția”].

Abrevierile care au la finală un substantiv cu articol enclitic se pot combină cu alt determinant atunci când sunt utilizate că substantive comune: o Romarta „un magazin Romarta”.

Adjectivul demonstrativ de apropiere și cel de depărtare pot apărea că simple elemente de coeziune anaforică a construcției, pe lângă nume proprii animate:

S-a dat startul pentru concurentul următor, cu calul Ducipal. Acest (acel) Ducipal este (era) un pursânge arab. Contextual demonstrativele (în special în variantele neliterare asta, ăla) exprimă atitudinea vorbitorului față de ființă numită, introducând o nuanță mai ales depreciativă sau ironică: Îl lauzi prea mult pe acest Victor (pe Victor ăsta, pe Victor ăla)!

Unele nume proprii inanimate se utilizează cu și fără articol enclitic, după reguli similare celor din flexiunea substantivelor comune.

Rolul articolului enclitic este morfosintactic, de marca a cazului, obligatorie la genitiv-dativ și la acuzativ (în anumite poziții sintactice): București(ul) este un oraș. (N), populația Bucureștiului (G), necesar Bucureștiului (D), Vizitează Bucureștiul (Ac, complement direct). Același rol are articolul enclitic pe lângă numele proprii compuse prin abreviere, care se termină în alt sunet decât în vocală atonă (tendința limbii actuale fiind de a elimina determinantul sau de a-l separă în scris prin cratimă): TIB-ul va fi ascuns în spatele a două turnuri gemene.

PSD a părăsit sala.

înscrierea în circulație a VW-ului achiziționat .

privatizarea CEC sau CEC-ului [G].

a făcut CSM-ului șapte propuneri .

un interviu acordat BBC [D];

legături cu KGB-ul .

judecător la ICCJ . [Ac cu prepoziție].

Abrevierile terminate în vocală atonă de obicei nu se articulează enclitic (cu ocazia centenarului FIFA. Unele apar recent în formă articulată (ONU-lui, pronunțat [onuuluĭ]).

Formații ca FIFA au o formă de genitiv-dativ în -ei, FIFEI, după modelul declinării articulate a substantivelor comune feminine, casă – casei.

În nume proprii inanimate, că Dunărea, elementul final -a omonim cu articolul definit cunoaște aceeași variație flexionară că și articolul; -a este suprimat contextual după modelul opoziției de articulare a substantivelor comune feminine: Dunărea / marea este frumoasă.; frumusețea Dunării / marii; pe Dunăre / pe mare.

Comportamentul este diferit atunci când numele propriu e asociat cu alt referent decât cel obișnuit: lângă Dunăre „fluviu”, lângă Dunărea „clădire”; un Carpați (numele propriu plural este determinat printr-un singular în contextul dat, cu referire la „un pachet de țigări” sau la „o țigară Carpați”, dar este incompatibil cu determinanții la singular când denumește un lanț de munți).

3.3.2. Individualizarea substantivului se poate realiza prin diverși determinanți noncantitativi, cum sunt articolul definit sau nedefinit (un om, interesul) și unele adjective pronominale (demonstrative, această plecare; posesive, frate-meu). În prezența articolului definit, ceilalți determinanți noncantitativi au exclusiv rol de individualizare, integrarea substantivului în discurs realizându-se prin articol: omul acesta, fratele meu, părerile celelalte. Determinanții numelor proprii nu au rol de individualizare, ci alte roluri semantice și / sau gramaticale . Cuantificarea substantivului se poate realiza prin anumiți adjuncți ai acestuia sau prin alte mijloace .

Adjuncții cuantificatori ai substantivului sunt determinanții cantitativi și alți termeni, exteriori clasei determinanților: numeralele cardinale propriu-zise (doi copii), distributive (câte doi copii), colective (amândoi copiii); unele adjective nedefinite (câțiva, fiecare, oricare, orice, vreun; mulți, numeroși, puțini, toți – fiecare om, toți oamenii), interogative (cât? – câte crize?), relative (Notează în registru câte cărți s-au vândut.), negative (niciun – nicio armata); articolul definit și nedefinit (cartea, o carte);

3.3.2.1. Extensiunea substantivului cuantificat poate fi o mulțime de obiecte nonvida (trei copii, două ploi, amândouă / toate concursurile, buchetul, un minut), o mulțime vida – în situația cuantificării negative (nicio secundă) – sau un singur obiect, implicându-se însă existența unei pluralități (fiecare om).

3.3.2.2. Numeralele cardinale propriu-zise și cele colective exprimă o cantitate definită, precisă: două / ambele case.

Adjectivele pronominale atât(a), cât (oricât, câțiva), ceva, mult, puțin, niște (și niscai, niscaiva, populare), oarecare, alte adjective că destul, numeros, diferiți, diverși exprimă o cantitate nedefinită: atâția (câți, câțiva, mulți, destui) oameni, ceva (niște) lapte. Câte cărți n-a citit!.

Adjectivele pronominale nedefinite fiecare (și fiece, rar, învechit), oricare, orice, adjectivele interogative și / sau relative care, ce, construite cu substantivul-centru la singular, precum și numeralele distributive implică nonunicitatea, se referă la o pluralitate în mod distributiv: fiecare (oricare, orice, care?) om; Notează pe câte o foaie de hârtie.

Referirea la pluralitate se poate face global, colectiv, substantivul cuantificat având formă de plural: toți / tustrei oamenii.

Cuantificatorii colectivi și cei distributivi de tipul fiecare, oricare, orice sunt cuantificatori „universali”, indicând referirea la o întreagă clasa referențială.

Adjectivele care, ce și compusele nedefinite oricare, orice, adjectivele nedefinite unii, vreunii, construite cu substantivul-centru la plural, se referă la o subclasa de obiecte, în construcții partitive: orice (unii) oameni, Care oameni?.

Adjectivul relativ care, dependent sintactic, în propoziția atributivă neinterogativă , de antecedentul sau reluat din regență, individualizează substantivul regent și uneori dezambiguizează structura, indicând neechivoc antecedentul: A locuit la nepotul unui bun prieten al ei, care nepot se numea Mihai. (același efect, de dezambiguizare, se obține prin construcția cu pronume relativ nepot care).

Locuțiunile adjectivale nedefinite cine știe ce, nu știu care, nu știu ce, te miri ce, formate cu adjectivele care, ce, sunt cuantificatori slabi, care introduc (uneori preponderent) o semnificație calificativă: Nu a avut cine știe ce succese. „multe, mari”.

Articolul definit sau nedefinit exprimă unicitatea obiectului denotat de substantivul-centru: casă, o casă.

Adjectivul negativ niciun exprimă o cantitate nulă și se combină cu substantivul la singular: nicio casă. Locuțiunea niciun fel de se asociază cu pluralul substantivelor numărabile (Nu are niciun fel de probleme.), fiind compatibilă și cu singularul, în cazul celor nonnumarabile (Nu are niciun fel de importantă.).

Articolul, adjectivele de tipul vreun, niciun sunt cuantificatori „existențiali”, indicând existența, respectiv inexistentă referentului. Presupoziția de existența este asociată și altor cuantificatori: Unii / mulți / puțini oameni călătoresc iarnă.

Valoarea generică poate fi exprimată în grupul nominal prin cuantificatorii universali și prin unii cuantificatori existențiali (articolul definit și nedefinit, niciun): Omul (un om, orice om) are defecte., (Toți) oamenii au defecte.

Adjectivele numerale multiplicative și sinonimele lor adjectivale sau participiale precizează sub aspect cantitativ și totodată califică sau categorizează referentul substantivului regent: grâul însutit, câștigul înzecit, garsonieră dublă, imagine (de)dublată (multiplicată), personalitate multiplă.

3.3.2.3. Semnificația cuantificatorilor variază, în anumite limite, de la un context la altul.

Astfel, unii cuantificatori nedefiniți apar în construcții partitive: Expoziția cuprinde toate lucrările pictorului, câteva tablouri sunt inedite.

Anumiți cuantificatori dobândesc o semnificație „universală”, de „totalitate”, prin articulare sau prin combinare cu demonstrativul cel: Multele (puținele, numeroasele, cele câteva) cărți pe care le-a scris sunt române. („toate”), față de Multe (puține, numeroase, câteva) cărți pe care le-a scris sunt române. („unele”, partitiv). Semnificația este influențată uneori de ordinea lineară a elementelor: Cărțile multe (puține, numeroase) pe care le-a scris sunt române. (valoare calificativă).

Comparativul de superioritate al adjectivului mult poate exprimă contextual aproximația (A scris mai multe cărți. „câteva”), sens dezvoltat pe baza celui comparativ (din structurile de tipul una sau mai multe cărți, „mai mult de una”, deci „cantitate nedefinită, pluralitate”).

Adjective ca oarecare, diferiți, diverși, varii au sens cantitativ numai când precedă substantivul: Avea oarecare îndrăzneala. „puțină”; A cercetat diferite / diverse / varii fapte. „unele”. În postpoziție, aceste elemente actualizează o semnificație lexicală de tip calificativ: om oarecare „comun, fără importantă”; fapte diferite, diverse, varii „distincte, variate”.

La limita cu cuantificatorii se situează adjuncții care califică (identifica sau categorizează) referentul substantivului printr-o proprietate cantitativă a acestuia: casă mare, interes major (maxim), examen parțial, ploaie abundență.

3.3.3. Semnificația de rol tematic a adjunctului variază de la un tip de grup nominal la altul, după clasa semantico-gramaticală căreia îi aparține substantivul-centru.

3.3.3.1. Specific adjuncților numelui este rolul Posesor. Relația semantică de posesie dintre adjunct (Posesor) și centrul substantival al grupului nominal identifica indirect referentul centrului, și anume obiectul posedat. Relația de posesie subsumează diverse alte semnificații: apartenența propriu-zisă, față de un Posesor animat (casă omului); (într-o accepție lărgită a termenului) apartenența la un anumit loc, originea (oamenii locului, satului), apartenența părților la întreg (relația partitivă, pereții casei), apartenența la o familie (relația de rudenie, frate / fratele vecinului), asocierea (cristalul mesei „de pe masă”).

Realizarea tipică a Posesorului este genitivul (casă bunicilor). Posesorul se exprimă și prin diverse elemente echivalente cu genitivul: adjective pronominale posesive (casă mea), grupări prepoziționale (casă a doi bătrâni), propoziții relative fără antecedent introduse de un pronume în genitiv (costumația cui participa la carnaval), propoziții relative introduse printr-o construcție prepoziționala echivalentă cu genitivul (suprafață a ceea ce se vede), dative pronominale clitice (locu-ți), unele adjective propriu-zise (propria țară „a lor, a mea”, casă părintească „a părinților”). Dativul substantival, din structurile de tipul: frate vecinului nostru, ucenic lui Gheorghe, are semnificație de Posesor (regentul sau fiind un substantiv care indică o relație de rudenie sau socială, subsumabilă raportului de posesie); totodată dativul poate fi interpretat, în aceste structuri, că fiind o realizare a Temei (rol asociat conceptual substantivului regent).

Unele sintagme prepoziționale exprimă posesia că semnificație secundară, rolul lor principal fiind acela de a califică obiectul denotat de regent sau de a indică apartenența lui la o clasa (categorie) de obiecte (casă de gospodari „a unor gospodari” și „bine întreținută, înzestrată cu bunurile necesare .”).

Relația de posesie este compatibilă cu diferite tipuri semantico-gramaticale de regenți: substantive comune propriu-zise (rochia femeii), substantive masive (sângele victimei), colective (buchetul Anei), abstracte (curajul Anei), nume proprii (Mihai al nostru, Bucureștiul bunicilor mei).

3.3.3.2. Spre deosebire de substantivele prototipice, substantivele „verbale” și cele „adjectivale” au asociată configurația de roluri tematice ale verbului sau ale adjectivului cu care se înrudesc prin formă, iar uneori numai prin conținut:

– Agentul – munca lui [El muncește.], exodul populației [Populația pleacă, emigrează.]

– Pacientul / Tema – vinderea casei [Vinde casă.], lovirea Anei [O lovește pe Ana.], prezența lui [El este prezent.], inclusiv în ipostază de obiect posedat, când substantivul regent provine de la un verb de posesie – deținerea titlului [Deține titlul.]

– Experimentatorul – în văzul tuturor [Toți văd.], cu vrerea ta [Tu vrei.], tristețea lui [El este trist.]

– Cauzalul – omor din imprudența [A omorât din imprudența.]

– Instrumentalul – trasul cu arcul [Trage cu arcul.]

– Sursă, Țintă, Parcursul – traversarea de pe un mal pe altul, peste pod [Traversează de pe un mal pe altul, peste pod.], mersul la București – [Merge la București.]

– Locativul – prezența în casă [Este prezent în casă.]

– Beneficiarul – cumpărarea de cadouri copiilor [Cumpără cadouri copiilor.]

3.3.3.3. În unele contexte, substantivul-centru al grupului nominal este ambiguu semantic, actualizând, pe lângă valoarea abstractă verbală („acțiune”), și o valoare derivată metonimic, adesea concretă („rezultat, obiect etc. al acțiunii”). Ambiguitatea centrului implică ambiguitatea adjunctului acestuia, care cumulează, pe de o parte, un rol tematic corelat cu interpretarea abstractă a centrului și, pe de altă parte, rolul Posesor corelat cu interpretarea concretă: Expo-Market Herăstrău, centrul cumpărăturilor tuturor (TV, 1995) [„unde toți cumpără” (Agent), „cumpărăturilor (mărfurilor) care aparțin tuturor” (Posesor)], El se va ocupă de denumirea instituției. [„se va ocupă de acțiunea de a găsi o denumire instituției, va denumi instituția” (Tema), „se va ocupă de numele instituției” (Posesor)].

Anumite rădăcini lexicale, mai ales verbale, intră în formații substantivale concurente, dintre care unele au sens abstract și se construiesc cu actanți specifici verbului, iar altele au sens concret și se construiesc cu Posesor: zugrăvirea / zugrăvitul camerei „acțiune”, cu adjunct Tema; zugrăveala camerei „rezultatul acțiunii”, cu adjunct Posesor.

Adjuncții genitivali ai substantivelor provenite de la verbe tranzitive agentive pot fi interpretați că având semnificație corespunzătoare, în construcția verbală, subiectului Agent sau complementului direct Tema. În aceste structuri, distincția semantică Agent / Tema se neutralizează: laudă studenților „studenții (Agent) laudă” și „(cineva) îi laudă pe studenți (Tema)”; cercetarea studenților „studenții (Agent) cercetează”, „(cineva) îi cercetează pe studenți (Tema)” (substantivul-centru având sens abstract, de „acțiune”), dar și „opera (științifică a) studenților (Posesor)” (substantivul regent referindu-se la rezultatul concret al acțiunii).

3.3.3.4. De obicei, rolurile tematice sunt exprimate diferit în grupul verbal sau adjectival și în grupul nominal.

Principalii actanți de tip verbal sau adjectival își modifică formă atunci când se realizează că adjuncți ai substantivului. Se redau prin genitiv sau prin elemente echivalente cu genitivul:

– Agentul subiect – muncă lui [El muncește.], muncă a doi dintre ei [Doi muncesc.], defilare de trupe [Defilează trupe.], control sârb „control al sârbilor” [Sârbii controlează.]

– Pacientul / Tema subiect, complement direct, complement prepozitional – limpezirea vremii [Vremea se limpezește.], prezența lui [El este prezent.], deținerea a două treimi [Deține două treimi.], laudă de sine [Se laudă pe sine.], vânzări imobiliare „vânzări de imobile” [Vinde imobile.], Fugeau de teamă turcilor. [Fugeau pentru că se temeau de turci.]

– Experimentatorul subiect, complement direct sau indirect – în văzul tuturor [Toți văd.], usturimea lui [Îl ustură.], plăcerea lui [Îi place.].

În general își mențin formă:

– Țintă (Destinatarul) și Beneficiarul complement indirect în dativ sau prepozitional – trimiterea de invitații prietenilor [Trimite invitații prietenilor.], cumpărarea de cadouri copiilor sau pentru copii [Cumpără cadouri copiilor sau pentru copii.] (grupul prepozitional putând fi interpretat și că atribut al substantivului cadouri)

– diversele roluri realizate în mod obișnuit că circumstanțiale, și anume Cauzalul (omor / omoară din imprudența); Sursă, Țintă, Parcursul (traversarea / traversează de pe un mal pe altul, peste pod); Locativul (prezența / prezent în clasa) .

Propozițiile interogative indirecte, relative sau conjuncționale, sunt adesea interpretabile semantic că expresii ale rolului Tema și își mențin în grupul nominal construcția originară, din grupul verbului sau al adjectivului: întrebarea / întreabă cine ești și dacă pleci.

Rolul conceptual nonactantial care subsumează diversele „stări de a fi”, exprimate în grupul verbal prin nume predicativ sau prin complementul predicativ al obiectului, se poate realiza că adjunct al numelui, cu formă de nominativ sau cu formă cazuală nemarcată (nominativ-acuzativ) .

Substantivele abstracte verbale sau adjectivale utilizate contextual cu o semnificație lexicală derivată, adesea concretă, își atașează anumiți adjuncți de tip circumstanțial cu ajutorul prepoziției de, ca orice substantiv prototipic: defilarea din piață („rezultat al acțiunii”, prep. de + în), dar defilarea în piață („acțiune”); scrisul de pe hârtie („rezultat al acțiunii, ceea ce a fost scris”), față de scrisul pe hârtie („acțiune”); prezența de la cursuri („numărul celor prezenți”), față de prezența la cursuri („faptul de a fi prezenți”). În contextele în care centrul substantival actualizează un sens lexical derivat, adjunctul nu are semnificația unui rol tematic (Locativ, în exemplele date), ci restrânge extensiunea centrului .

3.3.4. Modificarea (restrângerea) extensiunii substantivului și calificarea acestuia se realizează prin exprimarea unei proprietăți a referentului sau.

Adjuncții care pot îndeplini în grupul nominal aceste funcții semantice sunt variați formal.

3.3.4.1. Unii adjuncți restrâng clasa referențială a substantivului regent, indicând proprietatea definitorie pentru o (sub)clasa (o categorie, un tip) de entități desemnate de grupul nominal ca ansamblu: câine, față de câine ciobănesc (denumind o rasă de câini). Semantic, grupul nominal este o unitate denotativă.

Restrâng (în acest sens) referință substantivului toate adjectivele categoriale (an calendaristic / fiscal / sportiv / școlar, suc gastric, triunghi isoscel). Un rol similar pot avea îmbinarea locuțională ce fel de? (Ce fel de om ești?!), unele grupări prepoziționale la care participa substantive (ani de liceu, coleg de școală, frunze de copac, flori de măr, sare cu / fără sodiu, sala de concerte, inclusiv substantive cu sens relațional – var după mama, Sunt frați numai după tată.) sau supine (cal de furat), dar și genitive (omul interesului).

Îmbinarea un fel de nu îndeplinește același rol semantic, ci exprimă, de obicei, incertitudinea asupra referentului: Peste oraș se lasă un fel de ceață.

Restrângerea clasei referențiale a substantivului se poate realiza și în sensul identificării referentului, distingându-l explicit sau numai implicit de alți referenți. Pot îndeplini acest rol: adjectivele ordinale (numerale, adjective propriu-zise ca ultim, penultim, antepenultim, îmbinarea cel din urmă, adjectivul interogativ al câtelea? – prima, și nu ultima casă; A câtă încercare?); diferite tipuri de grupări prepoziționale, la care participa substantive (oameni din sat, peretele dinspre stradă), pronume (o carte de-astea), infinitive (Ai obligația de a citi, nu și de a memora textul.) sau adverbe (cartea de acolo, furtună de atunci); unele tipuri de propoziții relative neizolate cu antecedent în regență (băiatul care vine, locul unde / în care mă aflu) sau fără antecedent (teamă de ceea ce s-ar putea întâmplă) și propoziții conjuncționale (E momentul să fac o precizare despre natură ascezei. – A. Pleșu, Despre îngeri); gerunziile (Am corectat paginile conținând bibliografia.); genitivul (în construcții ca problema banilor).

Adesea adjuncții categorizanți au și rol de identificare a referentului: În decembrie se încheie anul fiscal, nu și anul școlar., Poartă haine de furat sau de căpătat. Un mod aparte de identificare sunt genitivul și grupul prepozițional cu rol denominativ (galeria oglinzilor, ziua de marți).

3.3.4.2. Adjuncții cu rol de calificare sunt în special adjectivele calificative (cu minunată și teribilă ei nepăsare – O. Paler, Autoportret). De tip special sunt construcțiile stabile, cu valoarea superlativului absolut, fie vechi (în vecii vecilor, în veci de veci), fie mai recente (argotice – băiat de băiat, filme de filme) și construcțiile comparative nonatributive, interpretabile și că presupunând elipsă unui adjectiv: o zi [lungă] cât o viață, față [albă] că zăpadă.

3.3.3.3. Distincția semantică dintre „categorizare” și „calificare” nu e totdeauna netă, multe contexte fiind ambigue din acest punct de vedere: Dimineață, când văd lumina cenușie care se strecoară de-afară printre jaluzele, sunt fericit că voi vedea din nou cerul limpezindu-se. (O. Paler, Autoportret) [„un anume fel de lumina” sau „o lumina, iar această este cenușie”].

3.3.4.4. Adjuncții restrictivi și cei calificativi au o compatibilitate combinatorie extrem de largă. Ei se pot asocia cu orice tip de substantive-centru: comune propriu-zise (an fericit), masive (făină albă, veche), colective (armata înfometată), abstracte (curaj mare), „verbale” sau „adjectivale” (moarte grabnică, plânsul care se oprise, stare de funcționare, tristețe apăsătoare), nume proprii (bunul Ion). Nu orice tip de adjunct se combină însă cu toate tipurile de substantive .

3.4. Cuantificarea grupului nominal

În grupul nominal, cuantificarea se realizează atât prin adjuncții substantivului-centru, cât și prin alte mijloace.

3.4.1. Formă flexionară de număr (singular / plural) a substantivului exprimă (prin mărci gramaticalizate – desinențe) o informație intrinsecă de tip cantitativ (casă, case). În unele contexte, formă de singular poate avea semnificație de pluralitate distributivă: Cei trei au ajuns [„fiecare”] la spital cu capul spart., Vai de capul nostru! („al fiecăruia”).

3.4.2. Cuantificarea substantivului se realizează de asemenea prin (semi)adverbe și prin grupări adverbiale fără funcție sintactică, ce introduc în grupul nominal o semnificație de tip restrictiv (decât, doar, numai, exclusiv), cumulativ (încă, și), cumulativ-negativ (nici, nici măcar, nici cel puțin), implicând existența unei pluralități: Numai copilul a plecat. („altcineva nu a plecat”); Și copilul a plecat. („copilul și altcineva / alții au plecat”); Nici măcar copilul nu a plecat. („copilul și altcineva / alții nu au plecat”); Transportul urmă să fie însoțit de încă un angajat înarmat. (Rlib, 2004 – „de un angajat și de altcineva / alții”; adverbul cuantifica aici grupul nominal un angajat, care include cuantificatorul un).

Tipuri speciale sunt combinațiile (din exprimarea familiară, colocvială) cu particula adverbială cantitativă la: Au venit la oameni! („mulți oameni”), Mănâncă la pâine! („multă pâine”) și cele cu adverbul exclamativ ce și prepoziția de(-a): Ce de mere ai cules! („multe mere”), Ce de(-a) pâine mânca! („multă pâine”).

3.4.3. Grupul nominal se poate combină cu substantive care precizează cantitatea referentului sau (majoritate, mulțime, grup, parte, jumătate, sfert, număr, serie. Uneori substantivul cu sens cantitativ este formal regent, antepus față de substantivul pe care îl cuantifica. Dependență sintactică dintre substantivul cuantificat și cel cuantificator se realizează prin formă de genitiv (A citit majoritatea cărților cumpărate.) sau prin prepozițiile de, din, dintre (A citit o mulțime de cărți, o parte dintre cărți.; Jumătate din lapte s-a stricat.).

În unele contexte verbul și adjectivul se acordă cu substantivul cuantificat (centrul semantic al grupului nominal), nu cu substantivul cantitativ (centrul formal) cu care sunt în relație sintactică: O mulțime de cărți sunt noi., nu este nouă. Între (a) Se văd o mulțime de oameni. și (b) Se vede o mulțime de oameni. există o diferența de conceptualizare: în enunțul (a), actantul Tema („ceea ce se vede”) este plural, oameni, iar substantivul mulțime este un cuantificator al Temei; în enunțul (b), actantul Tema („ceea ce se vede”) este singular, mulțime, iar gruparea prepoziționala de oameni îi precizează semantic conținutul.

Contextual, în special în cazul substantivelor masive sau al celor abstracte, și alte cuvinte pot fi asimilate cantitativelor: o mâna de orez; A băut o ceașcă de cafea.; Adaugă un vârf de cuțit de sare și o picătură de oțet.; un pic de liniște; un strop de fericire; un dram de noroc .

Unele substantive cantitative apar și după grupul nominal, având o valoare apropiată de cea a adjectivelor (fam. A citit cărți o mulțime, o grămadă. „multe”) sau a adverbelor (pop. Parcurge drumul / calea jumătate. „cât”).

În poziția substantivului cantitativ, mai ales antepus, cu prepoziție, apar (îmbinări cu) numerale fracționare (două treimi dintre absolvenți) și diverse structuri echivalente cu acestea (a treia parte dintre absolvenți; trei procente / 3% din voturi.).

În structurile cu elementele în ordine inversă, partea a patra, numeralul este ordinal și nu are semnificație cantitativă, fiind mai degrabă restrictiv, identificator.

De asemenea, în poziția substantivului cantitativ pot fi utilizate unele substitute pronominale sau numerale, asimilate cu adjuncții cantitativi: câte (atâtea, unele, două) dintre cărți.

3.4.4. O construcție specifică limbii române este cea care cuprinde un numeral cardinal (cuantificator) urmat de prepoziția de și de substantivul cuantificat: douăzeci de oameni. Substantivul poate fi interpretat drept centru sintactic în grupul nominal, iar numeralul ca adjunct al sau cuantificator, prin analogie cu structurile fără de (nouăsprezece oameni), în construcțiile în care substantivul, și nu numeralul, impune acordul în gen al adjectivelor și al elementului cel: (cei) douăzeci (cei două mii) de oameni prezenți. Organizarea sintactică a grupului nominal este mai puțin clară în structurile în care cuantificatorul este un substantiv numeral (zeci și zeci, sute, miile de oameni prezenți) și în structurile în care acordul se face cu cuantificatorul (cele două milioane de oameni, miile de dolari cheltuite ilegal). Calitatea substantivală a cuantificatorului și, mai ales, acordul indică inversarea raportului sintactic în acest tip de grupuri nominale, cuantificatorul fiind centrul, iar substantivul cuantificat, adjunctul sau.

3.4.5. Selecția cuantificatorilor diferă parțial în funcție de caracteristică substantivului-centru de a fi numărabil sau nonumărabil.

Numele de acțiune și câteva nume de stare având corespondent verbal sunt compatibile cu cuantificatorii adverbiali specifici verbului, care nu apar în construcția celorlalte substantive: numeralele adverbiale cardinale și ordinale (plecarea de două ori, existența pentru prima dată a unor dovezi), adverbele numerale multiplicative (răsplătirea înzecit), unele adverbe temporale aspectuale (plecarea frecvent, totdeauna), unele substantive utilizate adverbial (mersul pe jos ore în șir, cititul dimineață).

3.4.6. Cuantificatorii se pot combină între ei ori cu alte elemente (cum sunt negația, expresiile aproximării etc.), formând structuri cuantificate complexe: nu fiecare casă, nu toate casele, aproape / mai / cam toate casele, aproape nicio casă (structuri partitive); mai mult (mai puțin) de trei cărți, peste / sub / nici / vreo trei procente (structuri nedefinite); aproximativ 4 la sută dintre francezi (Rlib, 2004 – structura partitivă nedefinită); adună în fiecare an tot mai puțini specialiști (Rlib, 2004 – structura care exprimă progresia nedefinită); o ora și trei sferturi, un metru și jumătate, o unitate și trei optimi (numere mixte, alcătuite dintr-un numeral cardinal propriu-zis și unul fracționar sau un echivalent al acestuia, substantivul fiind la singular, intercalat între cuantificatori în exprimarea comună, dar în formă de plural și plasat după cuantificatori în transpunerea verbală a notației cifrice – una și trei optimi unități).

Adjectivul vreun și articolul nedefinit, cu valoare generică, pot exprimă în construcțiile negative o semnificație similară aceleia a cuantificatorilor negativi: N-a citit niciodată vreo / o carte., O carte n-a citit! (cu intonație de tip special și cu accent frastic pe), [„n-a citit nicio carte”].

Cuantificatorul negativ niciun și marca negativă nici își pot asocia substantive, mai ales cantitative, cu efect de intensificare a cuantificării negative în grupul nominal: nicio picătură de apă, niciun dram de noroc, Nu se vede nici picior de om. [„niciun om”]

3.4.7. Uneori „domeniul” cuantificatorului (secvență cuantificată) afectează și elemente din afară grupului nominal.

Semnificația cuantificatorului se extinde uneori asupra regentului față de care grupul nominal cuantificat este dependent sintactic: Memorează fiecare cifra. „pe rând” (acțiunea verbului regent e realizată distributiv); Memorează câteva cifre din număr. (cuantificare partitivă); Memorează toate cifrele. „deodată sau pe rând” (structura ambiguă, acțiunea verbului realizându-se colectiv sau distributiv). Unii regenți sunt semantic incompatibili cu anumite tipuri de interpretare (de exemplu, enunțul Citește toate ziarele. descrie o acțiune realizată distributiv, deși perspectiva asupra obiectului acțiunii este colectivă, globalizanta).

Cuantificatorii restrictivi permit mai multe interpretări. Ei au asociată o semnificație negativă implicită, care se poate extinde fie asupra unui domeniu restrâns, care include și regentul grupului cuantificat (Vreau să plece numai Ion. [„vreau să nu plece altcineva”]), fie asupra unui domeniu mai larg, care include un grup sintactic supraordonat, eventual întregul enunț („nu vreau să plece altcineva”). Faptul explică „mobilitatea”, libertatea de topica a cuantificatorilor de acest tip: Vede la distanță de numai doi metri (de doi metri numai, numai de doi metri, numai la distanță de doi metri, numai la doi metri distanță).

Extragerea unui grup nominal care include anumiți cuantificatori, cum sunt cei distributivi, și deplasarea lui la început de frază are drept consecință extinderea domeniului de cuantificare asupra întregii fraze: E obligatoriu să participe fiecare student. [„obligația este că fiecare student să participe”]; Fiecare student e obligatoriu să participe. [„pentru fiecare student în parte, obligația este să participe”].

3.5. Modificarea raportului dintre constituenți

Inversiunea constituenților grupului nominal poate modifică raportul sintactic dintre aceștia. Construcțiile au, în general, valoare comparativă; prin inversiune, adjunctul comparativ al substantivului din construcția de baza devine centru în grupul nominal modificat: Ce pari de lumânări [lumânări cât parii]!

(B. Ștefănescu Delavrancea, Hagi Tudose); brumă de avere pe care o avea [avere cât brumă (de puțină)]; vipera (asta) de Irina [Irina este (rea, perfidă) ca o viperă]; hoțul (hoțomanul) de Radu [Radu este (siret, șmecher) că un hoț].

Un tip special de inversiune se realizează în structurile în care adjectivul (dependent sintactic de substantiv în construcția de baza) se substantivează prin articulare (prostul de Radu [Radu este prost]) sau prin sufixare (dobândind valoare superlativă – o frumusețe de cățel [un cățel foarte frumos]).

3.6. Structuri complexe

Structurile complexe ale grupului nominal includ adjuncți cu structura complexă și / sau mai mulți adjuncți dependenți sintactic de centrul grupului.

3.6.1. Grupul nominal poate include mai mulți adjuncți de tipuri diferite ai centrului. Adjuncții diferă formal și / sau sub aspectul funcției semantice. De exemplu, în grupul nominal altă frumoasă oglindă venețiană a ei, cu reflexe cenușii, pe care o cumpărase la Murano, apar șase adjuncți: determinantul altă; adjectivul calificativ frumoasă și cel categorial venețiană; genitivul a ei; grupul prepozițional cu reflexe (cenușii); propoziția relativă pe care o cumpărase la Murano.

Adjuncții care nu sunt realizați prin determinanți, susceptibili de a se combină cu orice tip semantico-gramatical de substantiv-centru, au compatibilități de coocurenta largi: genitivul, adjectivul, substantivul cu prepoziția de, propoziția relativă neinterogativă. Frecvent apar grupate sintagme cu prepoziții diferite: coleg de școală cu mine. Adjuncții ce caracterizează individual o anumită clasa semantico-gramaticală de regenți nu se combină cu adjuncții specifici altei clase; de exemplu, infinitivul (atribut numai al substantivelor abstracte) nu se subordonează niciodată aceluiași centru de grup că dativul posesiv substantival (specific regenților nume de rudenie și de relații sociale). Pronumele clitice (dative posesive) au distribuție limitată astăzi la anumite tipuri de contexte; cliticele se pot atașa unui adjectiv articulat enclitic, antepus substantivului-centru (propria-i casă) și pot fi coocurente cu anumiți adjuncți postpuși, mai ales adjectivali (propria-i casă veche), substantivali sau adverbiali cu prepoziție (propria-i casă de la țară, de acolo), propoziționali relativi neinterogativi (propria-i casă, care e la țară).

Anumiți adjuncți ai substantivelor verbale sunt obligatoriu sau de regulă coocurenți și alcătuiesc împreună cu regentul o structura ternară, analogă cu structura grupului verbal corespunzător. Astfel, dativul și construcțiile echivalente cu dativul, care corespund în grupul verbal complementului indirect, apar, în general, în prezența unui adjunct corespunzător complementului direct al verbului: furnizare de armament – furnizează armament – combatanților / la numeroși combatanți / cui s-a angajat în lupta / la câți s-au angajat în lupta). Grupul prepozițional complement de agent și propoziția completivă de agent sunt de asemenea coocurente în grupul nominal cu un adjunct ce corespunde subiectului pasiv: avertizarea lor de către inspector (de către cine are datoria să o facă) – Îi avertizează inspectorul (cine are datoria să o facă).

Genitivul cu valoare de subiect și cel cu valoare de complement direct nu se combină cu același substantiv verbal: *ultima lui înfrângere a turcilor.

3.6.1.1. În grupul nominal, ordinea lineară a adjuncților de tipuri diferite se bazează parțial pe reguli gramaticale sau pragmatice și, în unele situații, este modificabilă stilistic.

Anumiți adjuncți, că determinanții sau adjuncții categorizanți, sunt mai strâns legați semantic de centru și tind să se grupeze cu acesta, alcătuind o unitate, astfel încât alți adjuncți determina semantic unitatea integrală, și nu strict centrul substantival al grupului nominal. Topica reflectă ierarhia adjuncților, în sensul că determinativul întregului grup fie precedă grupul (ultima premieră teatrală), fie îl urmează (o intrare secretă mascată; Harap-Alb vede altă drăcărie și mai mare.– I. Creangă, Harap-Alb).

Posesorul realizat că substantiv (în genitiv sau în dativ) urmează în general după adjuncții calificativi și categorizanți (adjective, substantive cu prepoziție): casă veche (și frumoasă) a bunicilor, lecția de gramatică a profesorului, nepot de sora vecinului nostru. Posibilitatea distanțării genitivului față de regent trebuie pusă în legătură cu prezența elementului al, care, deși nu este propriu-zis pronume în aceste contexte, își menține parțial natură pronominală, stabilind cu centrul substantival al grupului nominal o relație anaforică (vizibilă în acord – casă ) și oferind astfel un suport sintactic adjunctului genitival. Posibilitatea distanțării substantivului în dativ posesiv este asigurată de raportul semantic puternic, de tip actanțial, cu Posesorul. Inversiunea se realizează mai ales cu adjuncții adjectivali. Posesorul lexicalizat prin pronume în genitiv sau prin adjectiv pronominal posesiv are o topica mai liberă decât substantivul: casă lui / mea veche, lecția lui / să de gramatică (în această poziție substantivul în genitiv este uneori ambiguu sintactic – lecția profesorului de gramatică –, putând fi interpretat că regent al atributului prepozițional următor), ultima lui / sa (a scriitorului) apariție în public. Mai ales adjectivul pronominal posesiv, dar și genitivul pronumelui personal se pot insera între constituentele unor substantive compuse nesudate: câinele său lup, blocul lui turn.

Între substantivul verbal regent și genitivul subiectiv sau obiectiv postpus se poate intercala un adjectiv: asumarea deschisă a opțiunii republicane („Dilema”, 1993). Genitivul subiectiv sau obiectiv postpus poate fi precedat de un substantiv cu prepoziție (organizarea în muzeu a acestor expoziții) sau poate fi urmat de o sintagma prepoziționala (diviziunea istoriei după principii exterioare sau în spirit dogmatic – G. Călinescu, Istoria).

Adjectivele antepuse regentului se raportează semantic, adesea, la o grupare mai largă: nouă lecție de gramatică a profesorului; proprietatea „nou” este enunțată despre obiectul „lecția de gramatică”, acesta fiind argumentul semantic al predicatului adjectival. Adjectivul poate fi distanțat de regent când relația sa cu acesta este clar marcată prin acordul în gen și număr: cursul de gramatică nou al profesorului. Între centrul substantival al grupului nominal și adjectivul postpus, strâns legat și neizolat de centru, nu se intercalează de obicei alți adjuncți: votarea separată a legilor, votarea legilor separată (posibil însă votarea legilor, separată, cu adjectivul izolat).

Adjuncții adverbiali sunt mai slab legați semantic și formal de centrul grupului nominal decât adjuncții adjectivali. Adverbul nu exprimă însușiri ale referentului substantivului, că adjectivele, ci, în general, circumstanțe, fiind asociat regenților din clasa substantivelor „verbale” sau „adjectivale”. Adverbul poate urmă după un adjunct legat actanțial (tematic) de substantivul-centru și se raportează semantic, în această situație, la grupul nominal în ansamblu: votarea legilor [„în mod”] separat (legilor, Tema).

Topica genitivelor și a adverbelor depinde de condițiile pragmatico-stilistice: adjunctul rematic tinde să îl urmeze pe celălalt; adverbul antepus genitivului este marcat de emfază: intrunirea astăzi a noului Parlament. Genitivul precedă, în general, verbul cu formă nepersonală: plăcerea Mariei de a citi (sau plăcerea de a citi a Mariei și, cu genitivul antepus regentului, naivă lor încercare de a imită stilistică bizantină – G. Călinescu, Istoria), sosirea lor până a se insera, ajutoarele ministerului constând în bani (sau ajutoarele constând în bani ale ministerului), hainele ei de căpătat (sau hainele de căpătat ale ei).

Adjuncții realizați ca propoziții și cei însoțiți de determinări se plasează mai ales după adjuncții nepropoziționali fără determinări: îndemnarea lor să renunțe, participarea astăzi la demonstrația de protest.

Adjunctul prepozițional corespunzător complementului de agent și acuzativul cu de corespunzător subiectului sau complementului direct precedă alți adjuncți prepoziționali deoarece se leagă mai strâns de substantivul verbal regent, prin rolul lor tematic: capturarea armelor de către gardiști cu complicitatea unor militari, distribuirea de certificate la toate oficiile poștale. Acuzativul cu de subiectiv sau obiectiv tinde să urmeze imediat după regent; faptul e explicabil prin funcția semantică denotativă, de categorizare, pe care acest adjunct o îndeplinește concomitent cu rolul tematic: ultima lansare de disc a interpretului, acordarea de premii de către fundație (grupul prepozițional exprimă actantul Tema și tipul de eveniment sau de activitate la care se referă substantivul verbal regent). Adjunctul construit cu o prepoziție-regim urmează adesea imediat după regent, precedând alte grupuri prepoziționale: adaptarea la situație în scurt timp.

Construcțiile prepozitionale gramaticalizate pentru a exprimă un raport de genitiv au, în general, caracteristicile distribuționale ale genitivului postpus față de regent; de exemplu, Cheamă populația la comemorarea, marți, 21 decembrie, a 4 ani de la jertfă eroilor. (EZ, 1993). Construcțiile prepoziționale nu precedă regentul.

Ordinea lineară a elementelor (adjective categoriale + grup prepozițional) corespunde unei restrângeri succesive a referinței regentului, într-un exemplu ca: pe podeaua metalică mobilă de deasupra tampoanelor (O. Paler, Autoportret).

3.6.2. Grupul nominal complex presupune prezența unor adjuncți care, la rândul lor, sunt centre ale unor grupuri sintactice. Unui grup nominal îi poate fi astfel subordonat un grup verbal (pagini conținând bibliografia), adjectival (carte utilă elevilor), mai rar adverbial (întreruperea discuției relativ devreme / târziu).

O situație specială este aceea în care grupul subordonat este nominal (substantival sau pronominal): terasă apartamentului vechi, părerea altora mai competenți. Grupurile subordonate au o structura internă analizabilă sintactic. Centrul (exceptând verbul la formă personală) are funcție dublă, fiind și atribut în grupul nominal; celelalte componente îndeplinesc o funcție în raport cu regentul lor (de exemplu, în construcția carte utilă elevilor, adjectivul utilă este atribut, iar substantivul elevilor este complementul indirect al adjectivului). Uneori prezența adjuncților atributului este obligatorie sintactic și / sau semantic, adjuncții fiind strâns legați de regentul lor; suprimarea adjuncților atributului conduce la structuri incomplete gramatical sau modifică sensul acestora: pagini conținând bibliografia – *pagini conținând, copilul devenit adult – *copilul devenit, carte utilă elevilor – carte utilă „în general”, sfârșitul anului școlar – sfârșitul anului „calendaristic” (în absența altor precizări contextuale cu privire la referent).

Grupul nominal este o structura semantică supraordonată, care integrează un grup sintactic adjunct. Componentele integrate pot fi analizate sintactic, însă coerentă semantică a grupului din care fac parte este mare. Grupul nominal, că unitate semantică de tip complex, are un centru principal, care coincide cu centrul principal sintactic al întregii structuri (sfârșitul anului școlar, carte utilă elevilor), și unul sau mai multe centre secundare, care coincid cu centrul sintactic al grupurilor adjuncte (sfârșitul [anului școlar], carte [utilă [studenților [filologi]]]). Grupul nominal poate domină sintactic și încorpora semantic mai multe grupuri-adjuncte, subordonate unul altuia: plăcerea [de [a mă aruncă [pe [nisipul cald]]]] (O. Paler, Autoportret) – de a mă aruncă și pe nisipul, grupuri prepoziționale; a mă aruncă pe nisipul, grup verbal; nisipul cald, grup nominal.

Prepoziția de poate introduce în grupul nominal un grup prepozițional, adesea circumstanțial: zborul de peste oraș [Zboară peste oraș.], operația de la picior [Se operează la picior.]. Uneori cele două prepoziții fuzionează: defilarea din București [Defilează în București.].

3.6.3. Grupul nominal poate include mai mulți adjuncți de același tip ai centrului. Aceștia stabilesc între ei raporturi de coordonare (casă veche, dar bine conservată), de echivalentă sau apozitive (o casă totuși veche, dărăpănată).

De obicei, adjuncții diferiți că formă sunt coordonabili în măsură în care îndeplinesc aceeași funcție semantică: Dădui peste o slujnică nouă și care, prin urmare, nu mă cunoștea. (C. Hogaș, Pe drumuri; adjectivul și propoziția relativă au funcție de calificare); fragmente arhitectonice de aceeași valoare și aparținând aceleiași perioade (adjunctul prepozițional și cel gerunzial califică / identifica referentul regentului; fragmente arhitectonice și de aceeași valoare – adjectivul categorizeaza, iar grupul prepozitional califică / identifica referentul substantivului). Adjuncții cu funcții semantice diferite în grupul nominal nu se coordonează, chiar dacă aparțin aceluiași tip formal: an școlar (*și) dificil, boală cardiacă (*și) incurabilă (un adjectiv categorial și unul calificativ). Această arată că, în grupul nominal, adjunctul multiplu (adjuncți coordonați între ei) este esențial o structura unitară din punct de vedere funcțional-semantic.

Determinantii de tipul articolelor nu se combină niciodată între ei. Ceilalți determinanți cu funcție contextuală de integratori enunțiativi alcătuiesc rareori structuri multiple, deoarece funcția enunțiativă însăși implică unicitatea determinantului. Se pot coordona unii cuantificatori (doi sau trei copii) și, excepțional, alți determinanți (acest sau acel proiect, astfel sau altfel de lucruri). În structurile apozitive, de obicei unul dintre termeni își pierde statutul de determinant: puțini, adică doi copii (puțini, pronume).

Un centru substantival se combină cu un singur pronume clitic în dativ posesiv.

În structurile multiple, adjunctul însoțit de determinative (formând un grup sintactic) se plasează, de preferință, pe ultimul loc: sat vechi, răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului (I. Creangă, Amintiri).

3.6.4. Grupul nominal poate include adjuncți de același tip, aflați în raport de corelare: distanță de la gara până în sat; traversarea dinspre continent spre insula.

În măsură în care există o coeziune formală a elementelor corelative, explicabilă uneori și semantic, coeziune manifestată prin coocurenta lor obligatorie (distanță de la gara), gruparea în ansamblu poate fi interpretată că adjunct cu structura complexă, analizabilă, care ocupă o unică poziție sintactică, pe aceea de atribut.

Spre deosebire de atributul complex care conține elemente corelative, adjuncții corelați stabilesc între ei un raport mai liber, nefiind obligatoriu coocurenti: traversarea dinspre continent, traversarea spre insula.

Determinantii nu intră în structuri de tip corelativ, neputând fi introduși de prepoziții.

3.6.5. Un adjunct poate fi dependent sintactic de un regent multiplu: plăcerea și necesitatea de a călători, limba și literatură română, cântecul și poezia învățată (cu acordul adjunctului adjectival prin atracție, la singular, conform tradiției), cântecul și poezia învățate (cu acordul la plural, după model străin).

3.7. Structuri eliptice

Grupul nominal se realizează parțial, atunci când, prin elipsă, centrul substantival este recuperat din context: – Ce fel de casă? – [Casă] Înalta.

Frecvent adjunctul se substantivează în aceste condiții: (materiale) consumabile.

Pe de altă parte, substantivul-centru poate fi substituit printr-un pronume, inclusiv semiindependent: – Care casă? – A Mariei. Un context precum: Cel mai frumos era al meu. este ambiguu, cel fiind interpretabil aici că pronume demonstrativ semiindependent sau că marca a superlativului relativ. Substantivările și grupurile nominale al căror centru este un pronume semiindependent substitut sunt compatibile în general cu contextele specifice substantivului: de exemplu, Cumpără consumabile. (complement direct). Unele incompatibilități se explică formal. De pildă, din cauza flexiunii sale cazuale incomplete, elementul al nu poate fi utilizat la genitiv-dativ singular, iar când precedă o formă de genitiv, nici la plural (*alor Mariei).

Grupul nominal propriu-zis parțial (fără centru exprimat) are posibilități sintactice mult mai limitate, fiind utilizabil mai ales că enunț nominal: [Casă] Înalta., De lemn., [Bucurie] De a citi., [Haine] De căpătat., [Omul] Care trece.

Anumiți adjuncți nu apar, în mod obișnuit, fără regent: – Ce fel de soare?

– Strălucind.

3.8. Încadrarea grupului nominal în enunț

Utilizarea în enunț a unui grup nominal presupune încadrarea lui la nivel sintactic și / sau semantic.

Integrarea enunțiativă a substantivului prin determinanți nu are în vedere această situație .

3.8.1. Grupul nominal se încadrează sintactic în enunț în funcție de poziția centrului substantival, că adjunct, în diverse grupuri sintactice.

Astfel, substantivul-centru al unui grup nominal intră în alcătuirea grupurilor verbale (Citesc o carte veche.), nominale (casă omului aceluia), adjectivale (carte utilă studenților filologi), interjecțional (Iată casă mea!), (rareori) adverbial (Ion va munci pământul, asemenea fraților săi.).

Funcțiile sintactice îndeplinite de substantivul-centru al grupului nominal sunt: subiect (Copilul ei citește.), nume predicativ (El este student eminent.), complement direct (Citesc o carte veche.), complement secundar (Îl învăț un cântec de leagăn.; Greșeală asta nu o să mă coste viață, ci √ numai funcția pe care o am.), complement indirect (carte utilă studenților filologi) și prepozitional (Apelez la prietenii vechi.), complement predicativ al obiectului (L-a numit profesor de desen.), circumstanțial (Merg la facultatea noastră.), atribut (casă omului aceluia), predicativ suplimentar (Îl știu avocat bun.).

Ocurență elementelor nesubstantivale în contexte ale grupului nominal este un indiciu sintactic al substantivării: bine subst. < adv., Face mult bine. (centru de grup, cu adjunct adjectival, cuantificator; complement direct); Faci bine și îți auzi rău. (complement direct).

Structura de constituenți a grupului nominal este parțial condiționată de poziția sintactică în care acesta apare și, implicit, de formă cazuală a substantivului-centru. De exemplu, un grup nominal adjunct în genitiv-dativ singular nu poate include un determinant nedeclinabil la singular și nearticulabil enclitic, că adjectivul tot, antepus regentului (tot orașul, tot curajul, toată liniștea). Un grup nominal cu centrul în vocativ nu include articolul indefinit sau cuantificatori, ci, mai ales, adjuncți posesivi (suflete al meu!) și calificativi (bunule Ion!). Substantivelor aflate în altă poziție sintactică decât cea de nume predicativ, de predicativ suplimentar sau de apozitie în nominativ nu li se pot subordona substantive (pronume nonclitice, numerale) în dativ cu valoare posesivă (înv. Este frate vecinului nostru., Îl considerăm dușman lumii întregi., Acesta-i Gheorghe, ucenic tatălui meu.).

Includerea semantică în enunț a unui grup nominal se poate realiza prin relații anaforice (Ți-a telefonat o colegă și o să revină; față e îngrijorată pentru ține. – față are că antecedent nominalul colegă) sau prin relații de coreferentialitate de tip special, în situația subiectului obligatoriu nelexicalizat al unor forme verbale nepersonale (Omul nu îndrăznește a întreba. – subiectul neexprimat, implicit, al infinitivului a întreba este coreferential cu substantivul omul).

Grupul nominal, extins că unitate sintactică și semantică, poate participa în context la raporturi de coordonare sau de corelare cu alt grup nominal: exerciții de menținere a păcii și de sprijin umanitar; trecerea firească de la planul material la cel alegoric (G. Călinescu, Istoria).

Grupul nominal nu constituie singur un enunț. Numai excepțional, grupul nominal, cu o anumită intonație, poate funcționa că enunț nominal: Liniște!, Ajutor!, Deșteptarea!, Gură!, Frumoasă zi!, Un cer albit de seceta azi. (O. Paler, Autoportret). Doar în această situație substantivul nu este simultan centru de grup și adjunct.

4. Concret vs. Abstract

Distincția concret-abstract pare să scape oricărei tentative de descriere riguroasă, datorită, in primul rând, dificultăților legate de stabilirea criteriile de clasificare.

La prima vedere, diferența dintre cele două clase ar consta în aceea că, fiind materiale, concretele sunt accesibile simțurilor în vreme ce abstractele nu sunt. Această afirmație ar putea rezolva cumva problema departajării pentru substantive de tipul pisică, masă (concrete) și gândire ,idee ,tristețe (abstracte) dar nu și pentru substantive ca dragon sau Moș Crăciun.

4.1. Substantive concrete vs. Substantive abstracte.

Trebuie să ținem cont de faptul că nu substantivele în sine sunt abstracte sau concrete, ci referenții acestora. Este, de asemenea, indispensabil, să facem diferența între referința a priori a substantivului și referința discursivă nominală, cea legată de sintagma nominală și nu numai de substantivul în sine. Însuși caracterul abstract pare să fie legat de folosirea lexemului în discurs. Folosite generic, substantivele pot fi considerate ca abstracte în timp ce în contexte specifice ele apar ca fiind concrete :

O femeie trebuie să fie elegantă. – generic

O femeie a închis poarta. – specific

Noțiunea de abstract poate caracteriza substantivele în funcție de locul pe care acestea îl ocupă în ierarhiile lexicale de tip hiper/hiponimic. Astfel, plante este mai abstract decât cereale și mălai care figurează la un nivel inferior al aceleași ierarhii. O altă categorie de substantive considerate în general ca fiind abstracte este cea a derivatelor. În GALMICHE, KLEIBER (1996), regăsim problematica substantivelor de tipul blancheur sau explosion, substantive derivate sau în orice caz, raportate la adjective (blanc) sau verbe (exploser).

4.2.Criterii de clasificare a substantivelor în concrete și abstracte.

Sunt dificil de găsit asemenea criterii clare, totuși, literatura consacrată abstractelor vorbește despre două opoziții definitorii general acceptate : material/nonmaterial și accesibil simțurilor/nonaccesibil simțurilor la care se adaugă :

● criterii funcționale, semantico-referențiale, care disting între referenții autonomi sau categorematici pentru substantivele concrete și referenții non-autonomi sincategorematici pentru numele abstracte ;

● criterii morfologice care definesc numele abstracte ca fiind substantive derivate din adjective ( ager-agerime, bun-bunătate, trist-tristețe, vesel-veselie) sau din verbe (amorți-amorțeală, celebra-celebrare , adopta-adoptare, adnota-adnotare) ;

● criterii de generalitate pentru marcarea diferenței dintre referenții «reali» (specifici) și referenții generali sau abstracți sau pentru a pune în evidență relațiile de subsumare lexicală.

ANEXA 1

Corpus :

ADÂNCÍME, adâncimi, s. f. Faptul sau însușirea de a fi adânc; distanță de la suprafața sau de la gura unei adâncituri sau ape până în fundul ei; (concr.) parte adâncă, adâncită; adânc; afunzime.

ADMIRÁȚIE, admirații, s. f. Sentiment de încântare, de stimă, de apreciere etc. față de cineva sau de ceva; admirare. – Din fr. admiration, lat. admiratio.

ADMÍTERE, admiteri, s. f. Acțiunea de a admite. ◊ Examen de admitere = examen de acceptare a unui candidat într-o instituție de învățământ. – V. admite.

ADNOTÁRE, adnotări, s. f. Acțiunea de a adnota și rezultatul ei; (concr.) însemnare, notă care explică, întregește un text; adnotație. – V. adnota.

ADOPTÁRE, adoptări, s. f. Acțiunea de a adopta. ◊ Adoptarea legilor = votare a proiectelor de legi de către organele legislative. – V. adopta.

AGĂȚÁRE s. f. Acțiunea de a (se) agăța. [Var.: acățáre s. f.] – V. agăța.

AGERÍME s. f. Calitatea de a fi ager. – Ager + suf. -ime.

AGITÁȚIE, agitații, s. f. 1. Faptul de a se agita; mișcare intensă încoace și încolo efectuată de oameni, de vehicule etc. 2. Stare de neliniște excesivă, de tulburare, de tensiune nervoasă (manifestată prin mișcări grăbite și dezordonate).

AGRESIVITÁTE, agresivități, s. f. Însușirea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom patologic. ♦ Însușire a unor agenți patogeni de a ataca organismul animal sau vegetal. – Din fr. agressivité.

AMEȚEÁLĂ, amețeli, s. f. Stare de semileșin, în care omul își pierde simțul echilibrului. – Din ameți + suf. -eală.

AMORȚEÁLĂ, amorțeli, s. f. Stare de insensibilitate trecătoare a corpului sau a unei părți a corpului; amorțire. – Amorți + suf. -eală.

AMPLÓARE s. f. Însușirea de a fi amplu. – Din fr. ampleur.

ANARHÍE s. f. Stare de dezorganizare, de dezordine, de haos într-o țară, într-o instituție etc.; indisciplină, nesupunere a individului față de o colectivitate organizată. – Din fr. anarchie.

BANALIZÁRE s. f. Faptul de a (se) banaliza. – V. banaliza.

BIRUÍRE, biruiri, s. f. Acțiunea de a birui și rezultatul ei; biruință. – V. birui.

BLOCÁRE, blocări, s. f. Acțiunea de a (se) bloca și rezultatul ei; blocaj, blocadă. – V. bloca.

BRUSCÁRE s. f. Acțiunea de a brusca și rezultatul ei. – V. brusca.

BUCURÍE, bucurii, s. f. 1. Sentiment de mulțumire vie, de satisfacție sufletească. ◊ Loc. adv. Cu bucurie sau cu toată bucuria = (foarte) bucuros. 2. (Concr.) Ceea ce bucură (1) pe cineva. – Bucura + suf. -ie.

BUNĂTÁTE, (I 3, II) bunătăți., s. f. I 1. Însușirea de a fi bun, înclinarea de a face bine; p. ext. îndurare, milă, blândețe; bunețe. 2. Bunăvoință, amabilitate.

CALMÁRE s. f. 1. Acțiunea de a (se) calma și rezultatul ei.

CARITÁTE s.f. Atitudine de milă afectată, prin care cei avuți vor să pară generoși, dând pomeni. ♦ Generozitate, filantropie. [< lat. caritas, cf. it. carità].

CITÍRE, citiri, s. f. Acțiunea de a citi. 1. Lectură. ◊ Carte de citire = manual de limba română pentru clasele primare. 2. Descifrare, interpretare. [Var.: (pop.) cetíre s. f. ] – V. citi.

CLARITÁTE s. f. 1. Însușirea unor obiecte de a fi clare (1); limpezime, puritate. 2. Calitate a sunetelor sau a vocii de a răsuna distinct, precis. 3. Calitate a gândirii, a exprimării, a stilului de a fi clare, deslușite, lămurite. ◊ Loc. adv. Cu claritate = cu precizie; clar, limpede, lămurit. – Din lat. claritas, -atis, fr. clarté.

DECLINÁRE, declinări, s. f. Acțiunea de a declina și rezultatul ei. 1. Totalitatea modificărilor suferite de forma unui substantiv, adjectiv, pronume, numeral sau articol pentru exprimarea cazurilor la singular și la plural. ♦ Clasă sau categorie de substantive sau de adjective care folosesc aceleași mijloace în realizarea flexiunii. 2. (În sintagma) Declinare de competență = trimitere a unei pricini spre soluționare la organul de jurisdicție competent de către organul sesizat cu soluționarea ei, care constată incompetența sa. – V. declina

DECORÁRE, decorări, s. f. Acțiunea de a decora și rezultatul ei. – V. decora.

DEMÍTERE, demiteri, s. f. Acțiunea de a demite și rezultatul ei; destituire, concediere. – V. demite.

DETECTÁRE, detectări, s. f. Faptul de a detecta. – V. detecta.

DIFERENȚIÉRE, diferențieri, s. f. Faptul de a (se) diferenția. [Pr.: -ți-e-] – V. diferenția.

DUȘMĂNÍE s. f. Sentiment de ură față de cineva sau de ceva; relații pline de ură între persoane; vrăjmășie. – Dușman + suf. -ie.

ELEGÁNȚĂ s. f. Calitatea de a fi elegant, de a avea sau de a fi făcut cu gust, cu rafinament, cu grație. ♦ Distincție în limbaj, în stil etc. – Din fr. élégance, lat. elegantia.

EDUCÁRE s. f. Acțiunea de a educa și rezultatul ei; cultivare, instruire. – V. educa.

EFICIÉNȚĂ s.f. Faptul de a fi eficient; eficacitate. [< fr. efficience, lat. efficientia].

EXPLOATÁRE s.f. 1. Acțiunea de a exploata și rezultatul ei. ♦ Însușirea fără echivalent de către un proprietar privat al unor mijloace de producție a plusprodusului sau chiar a unei părți din munca producătorilor nemijlociți de bunuri materiale. 2. Totalitatea lucrărilor de punere în valoare a unui bun natural sau a unui sistem tehnic. ♦ (Concr.) Tăiere de păduri. ♦ (Fig.) Faptul de a profita, de a trage folos în mod abuziv din ceva. [< exploata].

FERMITÁTE s. f. Însușirea de a fi ferm, starea a ceea ce este ferm; stabilitate; hotărâre neclintită, tărie morală, statornicie. – Ferm + suf. -itate (după fr. fermeté).

FORMÁRE, formări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) forma și rezultatul ei; formație (1). ♦ Pregătire, instruire, educare; creare. 2. Operație de confecționare și de asamblare a părților constitutive și a miezurilor care alcătuiesc o formă de turnătorie. – V. forma.

GINGĂȘÍE, gingășii, s. f. 1. Calitate a ceea ce este gingaș, plăpând, firav, delicat, fin1; frăgezime, grație, delicatețe. ♦ Manifestare plină de delicatețe, de sensibilitate, de duioșie. 2. Însușirea unei plante de a nu putea rezista frigului sau căldurii excesive. – Gingaș + suf. -ie.

IDENTIFICÁRE, identificări, s. f. Acțiunea de a (se) identifica și rezultatul ei. V. identifica.

IEȘÍRE, ieșiri, s. f. I.1. Acțiunea de a ieși și rezultatul ei. ◊ Registru de intrare și ieșire = registru în care se înscriu hârtiile oficiale sosite sau expediate (într-o întreprindere sau instituție).

IMPERTINÉNȚĂ, impertinențe, s. f. Însușirea de a fi impertinent; purtare de om impertinent, obrăznicie, insolență. Cu asemenea obrăznicii, cu asemenea impertinență, nu-ți ușurezi situația ! GALAN, Z. R. 356. Ah ! Ce n-aș face ca să-mi răzbun de impertinențele ei ! ALECSANDRI, T. 1584.

ÎNSCRÍERE, înscrieri, s. f. Acțiunea de a (se) înscrie și rezultatul ei. ◊ (În sintagma) Înscriere în fals = procedură prin care se urmărește stabilirea de către instanța penală și, drept consecință, înlăturarea actului falsificat și sancționarea celui vinovat. ♦ (Înv.) Inscripție. – V. înscrie.

ÎNVERȘUNÁRE, înverșunări, s. f. Acțiunea de a (se) înverșuna și rezultatul ei; îndârjire. – V. înverșuna.

JIGNÍRE, jigniri, s. f. Acțiunea de a jigni și rezultatul ei; ofensă, insultă; (concr.) vorbă, faptă care jignește. – V. jigni.

LIMITÁRE, limitări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) limita și rezultatul ei; restrângere, îngrădire. 2. (Rad.) Menținere a nivelului unui semnal electric în limite prestabilite. – V. limita.

LUMINÁRE s. f. 1. Acțiunea de a (se) lumina. 2. Fig. Instruire; educare. 3. (Înv.; însoțit de un adj. pos.) Luminăție. – V. lumina.

MAJORÁRE, majorări, s. f. Acțiunea de a majora și rezultatul ei; creștere, mărire, sporire. ♦ Sumă pe care statul o încasează în plus ca sancțiune aplicată celor care întârzie plata impozitelor, taxelor etc. – V. majora.

NATURALITÁTE s.f. Însușirea de a fi natural; calitatea a ceea ce este natural; naturalețe. [Cf. fr. naturalité, lat. naturalitas].

NELÍNIȘTE, neliniști, s. f. Stare de agitație, de frământare, de neastâmpăr; tulburare, îngrijorare, teamă, panică (nelămurită). ♦ Mișcare, acțiune continuă; neastâmpăr. – Pref. ne- + liniște.

OBOSEÁLĂ, oboseli, s. f. Stare de slăbiciune generală datorată unui efort fizic sau intelectual intens; obosire, osteneală. ♦ P. anal. (Tehn.) Scădere a rezistenței unui material sau a unei piese din cauza unei folosiri îndelungate sau a defectelor de elaborare, de prelucrare etc.

OCOLÍRE, ocoliri, s. f. Acțiunea de a ocoli și rezultatul ei; ocol, ocoleală. – V. ocoli.

.

ORGANIZÁRE s. f. acțiunea de a organiza; (p. ext.) rânduială, disciplină, ordine. ◊ alcătuire, orânduire. ♦ ~ social(-economică) = formațiune socială; ~ de stat = organizare politică și teritorială a unui stat. (< organiza)

ORIGINALITÁTE, (2) originalități, s. f. 1. Însușirea de a fi original (2, 3); spec. fel particular de a fi. 2. Faptă originală (3); ciudățenie, excentricitate, extravaganță. – Din fr. originalité.

PENALIZÁRE, penalizări, s. f. Acțiunea de a penaliza și rezultatul ei; penalizare. – V. penaliza.

PLANIFICÁRE, planificări, s. f. Acțiunea de a planifica și rezultatul ei. – V. planifica.

POVESTIRE, povestiri, s. f. Acțiunea de a povesti și rezultatul ei; povestit. ♦ Specie epică de dimensiuni relativ reduse, în care narațiunea se centrează pe întâmplări relatate din perspectiva unui participant, într-o pronunțată notă de oralitate. – V. povesti.

RĂSPUNDÉRE, răspunderi, s. f. Faptul de a răspunde; obligația de a răspunde de îndeplinirea unei acțiuni, sarcini etc.; responsabilitate. ◊ Expr. A trage (sau a chema pe cineva) la răspundere = a obliga pe cineva să dea socoteală de faptele sale, a cere cuiva socoteală. A avea simț de răspundere sau simțul răspunderii = a fi conștient de însemnătatea sarcinilor asumate sau primite, a lucra cu râvnă și seriozitate pentru executarea lor. Pe răspunderea cuiva = pe garanția (morală sau materială a) cuiva. ♦ (Jur.) Consecință rezultată din neîndeplinirea unei obligații legale. – V. răspunde.

RIGIDITÁTE, rigidități, s. f. 1. Însușirea de a fi rigid (1), proprietate a corpurilor de a nu se deforma sub acțiunea forțelor care se exercită asupra lor. ◊ Rigiditate dielectrică = proprietate a unui mediu rău conducător de electricitate de a nu fi străpuns sub acțiunea unui câmp electric. ♦ Lipsă de flexibilitate; înțepeneală. ◊ Rigiditate musculară = contracție musculară susținută apărută în unele boli ale sistemului nervos, ca meningita cerebrospinală, tetanosul. Rigiditate cadaverică = fenomen general de întărire și de înțepenire musculară, care apare în primele ore după moarte, ca urmare a coagulării proteinelor musculare. 2. Fig. Severitate, duritate, austeritate; intransigență. – Din fr. rigidité.

SERIOZITÁTE s. f. 1. Însușirea, calitatea de a fi serios; p. ext. comportare, ținută care denotă această însușire; gravitate, importanță, însemnătate. ◊ Loc. adv. Cu seriozitate sau cu toată seriozitatea = a) cu mare atenție, cu conștiinciozitate, temeinic; b) cu convingere, cu tărie, dinadins; c) (în construcție cu verbe ca „a zice”, „a spune” etc.) cu ton profund, cu gravitate, cu pătrundere, convins. ♦ Expresie a figurii lipsită de veselie, de zburdălnicie. 2. Profunzime, intensitate; temeinicie, autenticitate. ♦ Calitate a ceea ce necesită o deosebită atenție, o deosebită grijă; gravitate. Seriozitatea momentului. ♦ Calitatea a ceea ce este lucrat, executat cu conștiinciozitate, cu atenție. [Pr.: -ri-o-] – Serios + suf. -itate.

SINCERITÁTE, (2) sincerități, s. f. 1. Însușirea de a fi sincer (1); lipsă de prefăcătorie sau de viclenie; franchețe, loialitate. ◊ Loc. adv. Cu sinceritate = în mod sincer (1); din toată inima. 2. (Rar) Confidență, confesiune, destăinuire. – Din fr. sincerite, lat. sinceritas, -atis.

SOBRIETÁTE s. f. 1. Însușirea de a fi sobru; simplitate, concizie, austeritate (în aspect, în felul de a fi). 2. Cumpătare, moderație în felul de a mânca, de a bea, de a se îmbrăca etc. [Pr.: -bri-e-] – Din fr. sobriété, lat. sobrietas, -atis.

SOLIDARITÁTE s. f. Faptul de a fi solidar (cu cineva sau cu ceva); sentiment care îi determină pe oameni să-și acorde ajutor reciproc. – Din fr. solidarite.

VALOÁRE, valori, s. f. I. 1. Însușire a unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităților sociale și idealurilor generate de acestea; suma calităților care dau preț unui obiect, unei ființe, unui fenomen etc.; importanță, însemnătate, preț, merit. ◊ Loc. adj. De valoare = a) (despre lucruri) pretios, scump, de preț; valoros; b) (despre oameni) important, merituos; cu autoritate; valoros. ◊ Expr. A scoate (sau a pune) în valoare = a arăta, a demonstra importanța, calitățile esențiale ale unei ființe, ale unui lucru, ale unui fenomen etc.; a scoate în relief, a sublinia. ♦ (Concr.) Ceea ce este important, valoros, vrednic de apreciere, de stimă (din punct de vedere material, social, moral etc.). ♦ (Concr.) Persoană vrednică de stimă, cu însușiri deosebite.

ANEXA 2

Contexte :

Adâncime:

(1) La Cazanele Mici – adâncimea Dunării atinge maximul: 120 de metri. (http://www.infotravels.ro/dunarea.php , , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adâncimea-substantiv concret , provenit din adjectiv.

(2) ScubaNet – scufundări in Internetul de adâncime . (http://www.cariereonline.ro/,consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adâncime – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate , inanimat .

(3) Cum obții in doar 2 pași efectul de adâncime intr-o pictura decorativa ? (http://alegsadesenez.com , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adâncime – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate , inanimat

(4)Orice sentiment de jigniri care a intrat la o mare adâncime … reprezintă un mare pericol. (https://books.google.ro/books , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adâncime – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate, animat.

Admirație :

(1) Admirația este suprema bucurie a înțelegerii. (definiție de Albert Camus )

Admirația – substantiv abstract , provenit din verb ,nume de sentiment , inamimat.

(2) Este privit cu admirație , de când a luat locul întâi.

cu admirație – substantiv, provenit din verb ,nume de sentiment , inamimat

(3)Nu te duci la vânătoare doar pentru admirația naturii.( http://www.vinatorul.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

admirația – substantiv, provenit din verb ,nume de sentiment , inamimat

Admitere:

(1) În primii ani ai sec. xx , taxa de admitere a feciorilor din Țara Bârsei a constat intr-o pâine si o lumânare și trebuia achitată doar cu ocazia petrecerilor organizate iarna următoare . (https://books.google.ro consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

de admitere – substantiv concret , provenit din verb , caz acuzativ.

(2) Examenele Cambridge garantează admiterea la liceele cu program bilingv. (http://adevarul.ro , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Admiterea – substantiv concret , provenit din verb , caz acuzativ.

(3) Decizia nr. 76/2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de procedură penală …( http://lege5.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

la admiterea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune.

Adnotare:

(1) Adnotările care direcționează la site-uri web asociate oferă creatorilor o modalitate de a include în videoclipuri linkuri directe către site-urile lor web asociate. (https://support.google.com consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adnotările – substantiv concret , provenit din verb, caz nominativ .

(2) Adnotarea este una dintre cele mai naturale activități pe care le realizează oamenii în viața de zi cu zi, interacționând cu documente, imagini, obiecte.( http://rochi.utcluj.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adnotarea – substantiv abstract ,provenit din verb , nume de acțiune .

Adoptare:

(1) Este nevoie de adoptarea unui stil de viață sănătos.( http://www.chilliburner.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adoptarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Procedura de adoptare a unei legi începe cu formularea inițiativei legislative. (http://old.parlament.md , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adoptarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(3) Adoptarea monedei euro și participarea la zona euro duc procesul de integrare și mai departe. (http://ec.europa.eu , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adoptarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(4) Adoptarea ideii că bazele de date computerizate oferă un înlocuitor eficient și chiar superior al memoriei personale nu este deosebit de surprinzătoare. (http://www.citatepedia.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Adoptarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

Agățare:

(1) Agățarea unui tablou nu a fost niciodată mai ușoară! Oferim o gamă completă de sisteme de prindere…(http://simeze-stas.ro/, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Agățarea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ.

(2) Agățarea peștișorului viu, in cazul pescuirii știucii cu pluta, trebuie astfel realizata încât acesta sa fie cat mai puțin rănit .( http://www.depescuit.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Agățarea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ

(3) Agățarea rotulei este o afecțiune articulara , apăruta brusc , in urma deplasării ligamentului tibio-rotulian peste baza mediana a trochleii femurale. (http://www.dictionarmedicinaveterinara.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Agățarea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ

(4) Una din tehnicile de pregătire a “dosarelor” este “agățarea” unor pești mici care sunt folosiți ca momeala pentru a prinde adversarii politici sau persoane anume desemnate. (http://www.nasul.tv, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

agățarea – substantiv abstract ,provenit din verb , nume de acțiune

Agerime :

(1) Preocuparea pentru ce pot face oamenii ca sa-si păstreze agerimea mintii si sa lucreze cat mai eficient dând cat mai mult randament la serviciu este din ce in ce mai mare. (http ://www.ziare.com, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00)

Agerimea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

Agitație :

(1) Agitația poate provoca confuzie, hiperactivitate si comportament agresiv. (http://www.sfatmedical.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Agitația – substantiv abstract , provenit din verb , nume de stare .

(2) Agitația picioarelor este o afecțiune neurologica, care afectează calitatea vieții prin oboseala generata de tulburările de somn. (http://www.cdt-babes.ro , consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Agitația – substantiv concret ,provenit din verb , caz nominativ .

(3) Agitația termică este o mișcarea haotica, spontana si neîncetata a particulelor. (http://www.tpu.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Agitația termică – substantiv concret ,provenit din verb , caz nominativ .

(4) Agitația copilului mă neliniștește .

Agitația – substantiv abstract , provenit din verb , nume de stare .

Agresivitate :

(1) Acest om dă dovadă de agresivitate .

Agresivitate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate .

(2) Agresivitatea verbală dăunează copilului.( http://www.eva.ro , consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Agresivitatea verbală– substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate.

(3) Agresivitatea zodiilor este stârnită din motive diverse, se manifestă diferit, iar felul în care poate fi aceasta înțeleasă, este altul pentru fiecare nativ în parte.( http://adevarul.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Agresivitatea zodiilor– substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate.

(4) Agresivitatea în școală este o formă de conduită de devianță școlară, cu o diversitate de forme de manifestare.( http://iamnotscared.pixel-online.org, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Agresivitatea– substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate.

Amorțeală:

(1) Foarte multe persoane se confrunta cu aceasta problema: amorțeli in mâini si in picioare. (http://www.medreflexlin ,consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

amorțeli-substantiv concret ,provenit din verb , caz acuzativ .

(2) Amorțeala faciala poate fi cauzata de o varietate de factori, dar cea mai frecvent întâlnită cauza a acestui simptom este compresia nervilor faciali.( http://www.sfatulmedicului.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Amorțeala faciala- sunstantiv concret ,provenit din verb , caz acuzativ .

(3) Se află intr-o stare de amorteală.( http://www.bookaholic.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Amorteală – substantiv abstract , provenit din verb , nume de stare .

Amploare:

(1) Descinderi de amploare în Piața Mare.( http://portalsm.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

de amploare – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire .

(2) Golful Fundy din Canada este celebru pentru amploarea mareelor . (https://barthimeu.wordpress.com, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

amploarea mareelor- substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire .

(3) Primul Război Mondial rămâne, prin problematica morală, prin amploarea fenomenului și prin consecințele dezastruoase una dintre cele mai zguduitoare drame din istoria modernă. (http://www.humanitas.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

prin amploarea – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire .

.

Anarhie:

(1) Atunci când vasalul nu mai recunoaște autoritatea seniorului apare anarhia feudală. (http://www.slideshare.net, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Anarhia –substantiv conctret , caz acuzativ.

(2) Anarhie în stabilirea proiectelor prioritare pentru oraș .( http://www.ziarulevenimentul.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Anarhie – substantiv conctret , caz acuzativ .

Banalizare:

(1) Banalizarea lucrurilor diminuează eficiența.

Banalizarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune.

(2) Starea de criză prin care trece social-democrația europeană ar putea fi explicată prin fenomenul „banalizării Binelui”( http://www.criticatac.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

„banalizării Binelui – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune.

(3) Banalizarea răului nu are bariere geografice sau ideologice.( www.lapunkt.ro/2014, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Banalizarea răului – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune.

Biruire:

(1) „Îndrăzniți, eu am săvârșit biruirea lumii”.( https://biblia.resursecrestine.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Biruirea – substantiv concret , provenit din verb , nume de acține .

(2) Biruirea ispitelor se face prin înfrânare .( http://www.ignus.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Biruirea – substantiv concret , provenit din verb , nume de acține .

(3) Biruirea binelui împotriva răului este una din caracteristicile basmului.

Biruirea – substantiv concret , provenit din verb , nume de acține .

(4) "Cea mai grea luptă în viața aceasta nu este alta decât biruirea de sine…"(Părintele Arsenie Boca)

Biruirea – substantiv concret , provenit din verb , nume de acține .

Blocare:

(1) Blocarea ușii mi-a creat probleme , nu am reușit sa ajung la examen.

Blocarea – substantiv abstract , provenit din verb ,nume de acțiune .

(2) Pentru a activa blocare ferestre pop-up, faceți clic pe activare blocare ferestre pop-up . (http://windows.microsoft.com , consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Blocare – substantiv concret , provenit din verb , caz acuzativ .

(3) Emoția puternica este răspunzătoare de blocarea aproape completa a comunicării.

de blocarea – substantiv abstract , provenit din verb ,nume de acțiune.

(4) In cazul furtului, va trebui sa apelezi cat mai rapid serviciul pentru a solicita blocarea cardului. (https://www.raiffeisen.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

blocarea – substantiv abstract , provenit din verb ,nume de acțiune.

Bruscare:

(1) Mulți părinți apelează la bruscarea copilului încă de când acesta este bebeluș. (http://kidz.garbo.ro , consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Bruscarea – substabntiv concret , provenit din verb , caz acuzativ.

(2) Lovirea și bruscarea fizică, o regulă în fotbalul autohton.( http://www.stradadebuzau.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

Bruscarea – substabntiv concret , provenit din verb , caz acuzativ.

(3) Bruscarea psihica modifica deseori comportamentul uman.

Bruscarea – substabntiv abstarct , provenit din verb , nume de acțiune ,

Bucurie :

(1) Își manifestă starea prin bucurie.

prin bucurie – substantiv concret , provenitdin adjectiv, caz acuzativ

(2) Bucuria este semnul că viața a reușit.( definiție de Henri Bergson)

Bucuria – substantiv abstarct , provenit din adjectiv , nume de stare.

(3) Nașterea Domnului s-a transformat din pricină a bucuriei de Crăciun în pretext al bucuriilor de Crăciun.( http://www.sfaturiortodoxe.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

a bucuriei – substantiv abstarct , provenit din adjectiv , nume de stare,caz genitiv .

(4)Bucuria de a trăi cu puțin: cât de fericit poți fi când renunți la aproape toate obiectele din viața ta?( http://adevarul.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Bucuria – substantiv abstarct , provenit din adjectiv , nume de stare.

Bunătate:

(1) Simpla bunătate sufleteasca,bunătatea de bun soi garantează ca cineva e om cult. .. (http://www.citatepedia.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Bunătate- substantivabstract ,provenit din adjectiv , nume de calitate .

(2) Bunătatea este o însușire fără de care nu putem conviețui.

Bunătate- substantivabstract ,provenit din adjectiv , nume de calitate .

(3) Ai bunătatea de-mi deschide ușa.( http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Bunătatea – substantivabstract ,provenit din adjectiv , nume de calitate .

(4) Începe a bea lacom la apă și a-și linge buzele de dulceața și bunătatea ei.( Creangă, P. 214.)

Bunătatea – substantivabstract ,provenit din adjectiv , nume de calitate.

Calmare:

(1) Această pastilă este eficientă pentru calmare .

Calmare – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

(2) Iată trei exerciții simple de calmare prin respirație recomandate… (http://www.autoeducare.ro, 8.03.2015 , orele 18:00)

De calmare – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

(3) Calmarea oțelului ridica prețul de cost .( http://www.h-metal.ro, 8.03.2015 , orele 18:00)

Calmarea – substantiv concret , provenit din adjectiv , caz acuzativ .

(4) Ceaiul de mușețel este favoritul tradițional pentru calmarea minții. (www.sfatulmedicului.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Calmarea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

Caritate:

(1) Adevărata caritate este dorința de a fi folositor celorlalți fără a avea gândul de a primi o recompensă.( http://www. enciclopedie.citatepedia.ro, 8.03.2015 , orele 18:00)

Caritate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

(2) Din când în când, e bine să faci și acte de caritate.

Caritate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

(3) Exista instituții de caritate care se ocupa de copii orfani.

De caritate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

Citire:

(1) Studiaza mai eficient cu ajutorul tehnicilor de citire rapida.( www.hipo.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

de citire – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Citirea este un proces cognitiv complex de decodare a simbolurilor și înțelegerea informațiilor transmise prin scris.( https://discerne.wordpress.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Citirea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ.

(3) Citirea este materie obligatorie în învățământul primar.

Citirea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ.

(4) Pentru realizarea produsului este nevoie de citirea matriței.

de citirea – substantiv concret , provenit din verb , caz acuzativ.

Claritate:

(1) Gradul de claritate arată cât de limpede ori curat este un diamant.( www.diamag.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

de claritate – substantiv concret , provenit din adjectiv , caz acuzativ .

(2) Claritatea văzului nu mai este la fel de bună.

Claritatea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

(3) Claritatea în comunicare creează încredere.( www.declar.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Claritatea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate .

(4) Privește lucrurile cu claritate.

Claritate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate .

Declinare:

(1) Declinarea acestui substantiv a fost facilă.

Declinarea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ .

(2) Reprezentantul reclamantei solicita declinarea competentei. (www.transilvaniarecuperaricreante.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Declinarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de actiune .

Decorare:

(1) Această casă are nevoie de o decorare interioară.

Decorare – substantiv concret , provenit din verb , caz acuztiv

(2) Decorarea torturilor poate fi considerată o artă în adevăratul sens al cuvântului.( www.books-express.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Decorarea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ .

(3) Decorarea bradului de Crăciun este o plăcere.

Decorarea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ .

(4) Zilele trecute a avut loc decorarea soldaților veniți din misiune.

Decorarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de actiune .

Demitere:

(1) Prin prezenta petiție se cere demiterea din funcție a doamnei.( www.petitieonline.net, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Demiterea – substantiv abstract , pronvenit din verb , nume de acțiune .

Detectare:

(1) S-au înființat sisteme pentru detectarea activităților sau persoanelor suspecte. (https://www.google.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Detectarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Detectarea și corectarea automată a greșelilor de tastare se realizează prin autocorcție. (https://support.office.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Detectarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

Diferențiere:

(1) Diferentierea in mediul concurential se refera la promovarea a ceea ce este „unic”. (https://strategii.wordpress.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Diferențierea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Diferențierea în educație este o metodă utilizată frcvent.

Diferențierea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(3) Apariția proprietații private a determinat diferențierea sociala dupa avere. (forum.portal.edu.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Diferențierea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

Dușmanie:

(1) Înainte de a-l atinge ei cu mîinile, el le simți dușmănia.( http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Dișmănia – substantiv abstract , provenit din verb , nume de sentiment .

(2) Mă aflu în dușmănie cu tot satul. .( http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Dușmănie – substantiv abstract , provenit din verb , nume de sentiment .

(3) Își simte inima caldă, cu toată dușmănia gerului. .( http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Dișmănia – substantiv abstract , provenit din verb , nume de sentiment .

(4) Are foaie de lăsare la vatră și-o ține în buzunar comandantul, din dușmănie. . (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Din dușmănie – substantiv abstract , provenit din verb , nume de sentiment .

Eleganță:

(1) Rămase surprins de eleganța acestei doamne.

Eleganța – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

(2)S-a comportat cu eleganță.

Cu eleganță – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

(3) Femeia avea mâini mici și o eleganță naturală în gesturi. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03 .2015 , orele 18:00)

Eleganță – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

Educare:

(1) Educarea copiilor începe la o vârstă fragedă.

Educarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Pentru educarea atenției, copiii trebuie atrași în diferite activități.( www.doxologia.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Educarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune

Eficiență:

(1) A lucrat cu eficiență.

cu eficiență – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de acșiune .

(2) Eficiența economică este o concepție modernă de evaluare a activității si servește la fundamentarea deciziilor. (www.referatele.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Eficiența – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de acțiune .

(3) Strategiile de învățare facilitează eficiența învățării.

Eficiența – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de acțiune

Exploatare:

(1) Sclavia este cea dintîi formă a exploatării specifică lumii antice. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Exploatării – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, exploatarea ca industrie a lemnului s-a transformat. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Exploatarea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ .

(3) Exploatarea slăbiciunilor adversarului , l-a condus spre victorie.

Exploatarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune

Fermitate:

(1) Muncitorii sunt acum cu fermitate călăuziți și îndrumați de forțele conștiente. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

cu fermitate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

(2) Acțiunea… e lipsită de fermitate, șovăielnică. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

de fermitate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

(3) Vocea lui căpătase mai multă fermitate. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Fermitate – substantiv concret , provenit din adjectiv , caz acuzativ .

(4) N-a avut fermitate să suporte. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Fermitate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

Formare:

(1) Teoria acceptată de întreaga lume științifică care explică formarea Universului este cea a Big Bang-ului.( www.efemeride.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Formarea – substantiv concret ,provenit din verb , caz acuzativ .

(2) Formarea conceptului de număr natural se realizează la clasa l. (https://ro.scribd.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Formarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(3) Formarea profesionala a salariaților are mai multe obiective .( www.codulmuncii.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Formarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(4) Copiii au avut ca temă formarea de figurine din plastilină.

Formarea – substantiv concret ,provenit din verb , caz acuzativ .

Gingașie:

(1) Nu este ușor să vorbim astăzi despre tandrețe și gingășie.( www.profamilia.ro , consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Gingașie – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

(2) În gingașia comportamentului lor, sfinții s-au inspirat din "kenoza" lui Hristos. (www.crestinortodox.ro , consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Gingășia – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate .

(3) Fata avea o voce de cristal, mică, dar de o înfiorată gingășie. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Gingașie – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de calitate .

Ieșire.

(1) Se află într-o situație fără ieșire.

ieșire- substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Jurase credință și supunere spânului la ieșirea din fântână. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

La ieșirea – substantiv concret , provenit din verb , caz acuzativ .

(3) La ieșire, însemn cîteva rînduri, în cartea de aur a muzeului. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

La ieșire – substantiv concret , provenit din verb , caz acuzativ .

(4) Nu mai era în stare să găsească nici o altă ieșire. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Ieșire – substantiv concret , provenit din verb (ieșire din clădire ) , sau abstract , nume de acțiune (ieșire dintr-o situație ) .

Impertinență:

(1) Elevul a răspuns cu impertinență.

Cu impertinență – substantiv abstract , provenit di adjectiv , nume de însușiire .

(2) După afirmările acelui domn, eram, ca literat, o secătură, o impertinență. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

impertinență – substantiv abstract , provenit di adjectiv , nume de însușiire .

(3) Cu asemenea impertinență, nu-ți ușurezi situația ! (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

impertinență – substantiv abstract , provenit di adjectiv , nume de însușiire .

Înscriere:

(1) Înscrierea copiilor la clasa pregătitoare începe în luna mai.

Înscrierea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ .

(2) Înscrierea pe facebook este gratuită.

Înscrierea – substantiv concret ,provenit din verb .

(3) Publicitatea imobiliară se îndeplinește pe tot teritoriul țării prin înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate.( legestart.ro , consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Înscrierea – substantiv concret ,provenit din verb .

(4) Înscrierea în fals trebuie să urmeze anumite proceduri .( www.avocatura.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Înscrierea- substantiv abstract , provenit din verb , nume de acșiune .

Înverșunare:

(1) Excesiv în toate, pasiunea si înversunarea fac parte din viata de zi cu zi! (badoo.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Înverșinarea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de acțiune .

(2) Se opune cu înverșunare proiectului de la Roșia Montană .

Înverșinare – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de acțiune .

(3) Cred cu înverșunare în propriile-mi foțe.

Înverșinare – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de acțiune .

Jignire:

(1) Cunoscuse supărările și jignirile, primindu-le ca pe niște pumnale de-a dreptul in ființa lui. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Jignirile – substantiv abstract , provenit di verb , nume de acțiune .

(2) Nu poate suporta jignirea. (http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Jignirea – substantiv abstract , provenit di verb , nume de acțiune .

(3) De fapt, jignirea nu este altceva decat manifestarea frustrarilor anterioare.( www.garbo.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Jignirea – substantiv abstract , provenit di verb , nume de acțiune .

Limitare:

(1) Ceva ce ma intristeaza pe mine foarte mult in Romania este limitarea libertatii de exprimare. (www.curaj.net, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Limitarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Cea mai dure măsuri pentru limitarea libertății pe internet au fost luate în Turcia și în Rusia. (www.romanialibera.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Limitarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(3) Limitarea omniscienței face ca romanul lui M.Preda să fie un roman doric . (portal.ctcnvk.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Limitarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune

(4) Camera Deputaților a adoptat legea limitării încasărilor și plăților în numerar efectuate de firme.( www.avocatnet.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Limitării – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune

Luminare:

(1) Luminarea minții vine de la Dumnezeu ca un răspuns la căutările noastre . (ziarullumina.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Luminarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Luminarea cerului ne-a dus cu gândul la o explozie .

Luminarea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ .

(3) Această dovadă a condus către luminarea adevărului .

Luminarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

Majorare:

(1) Majorarea salariilor a adus bucurie în sufletele angajaților.

(2) Majorarea producției în firmă este cu zece la sută.

(3) Pentru a acoperi riscurile și cheltuielile aferente ,firmele aplică majorarea RCA. (www.gandul.info, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

(4) Se dorește majorarea capitalului social la suma de cinci milioane lei. (contabilul.manager.ro , consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Naturalitate:

(1) Apreciez naturalitatea cu care își alege vestimentația.

Naturalitatea – substantiv abstract , provenit di adjectiv , nume de calitate .

(2) Naturalitatea produselor pe care le consumăm contribuie la buna funcționare a organismului.

Naturalitatea – substantiv abstract , provenit di adjectiv , nume de calitate .

(3) În această excursie am fost surprins de naturalitatea peisajelor.

Naturalitatea – substantiv abstract , provenit di adjectiv , nume de calitate .

Neliniște:

(1) Deși cauzele nervozității si neliniștii diferă, urmările sunt aproape întotdeauna la fel. (www.vivat-familia.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Neliniște – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

(2) Neliniștea din suflet nu-mi da pace as vrea un sfat.( www.kudika.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Neliniștea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

(3) Neliniștea metafizica este o teama nedeterminata, un sentiment al înstrăinării omului. (forum.fanclub.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Neliniștea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare.

(4) In zilele noastre, stresul este atât de prezent, încât am ajuns sa trăim intr-o continua fuga si intr-o permanenta neliniște. (www.ele.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Neliniște – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

Oboseală:

(1) Nu am reușit sa finalizez proiectul din cauza oboselii.

Oboselii – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

(2) Oboseala musculară sau miastenia reprezintă scăderea forței musculare.( www.csid.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Oboseala – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

(3) Oboseala oculară apare frecvent atunci când lucrăm in fața unui calculator . (www.romedic.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Oboseala – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

(4) Exista modalități prin care poți scăpa de oboseala psihica iminenta.( www.feminis.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Oboseala – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de stare .

Ocolire:

(1) Ocolirea obstacolelor te va face câștigător.

Ocolirea – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ .

(2) Semnul din imagine este de ocolire prin dreapta.

De ocolire – substantiv concret , provenit din verb , caz acuzativ .

(3) Ocolirea adevărului îl va prinde bine.

Ocolirea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(4) Credincioșii împodobesc Sfântul Epitaf cu flori pe care le duc acasă, după ce se oficiază ocolirea bisericii.( www.crestinortodox.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Ocolire – substantiv concret , provenit din verb , caz nominativ .

Organizare :

(1) Este nevoie de organizare eficientă pentru acest concurs.

Organizare – substantiv concret ,provenit din verb , caz acuzativ .

(2) Această firmă este pentru organizarea evenimentului într-o manieră artistică.

Pentru organizarea – substantiv concret ,provenit din verb , caz acuzativ .

(3) Organizarea judiciară are ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei.( www.just.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Organizarea- substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(4) Managementul timpului presupune organizarea ȋntr-un mod eficient a acestuia astfel ȋncȃt la sfȃrșitul unei zile să ne simțim mulțumiți (1cartepesaptamana.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Organizarea- substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

Originalitate:

(1) A fost apreciată originalitatea în exprimare , de acea nota a fost maximă.

Originalitatea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate .

(2) Originalitatea romanului Moromeții sta fără îndoială în noua viziune asupra lumii rurale. (www.scritub.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Originalitatea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate .

(3) Originalitatea lui Creanga consta în arta povestirii.( www.e-referate.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Originalitatea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate .

(4) Au fost aduse în muzeu monumente de mare originalitate.( www.ecdl.org.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Originalitate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de caliate .

Planificare:

(1) Planificarea activitaților cotidiene conduce spre eficiență.

Planificarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Planificarea carierei este un proces de lungă durată, care include alegerea unei ocupații. (www.planificareacarierei.md, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Planificarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

(3) Planificarea calendaristica oferă o perspectiva mai îndelungată asupra predării unei discipline. (www.scritub.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Planificarea – substantiv abstract , provenit din verb , nume de acțiune .

Penalizare:

(1) A plătit o penalizare zdravănă.

Penalizare – substantiv abstract , provenit din verb ,nume de acțiune .

(2) Penalizarea cu amenda nu l-a intimidat pe șofer.

Penalizarea – substantiv abstract , provenit din verb ,nume de acțiune .

(3) Sportivul a primit penalizare cu cartonașul roșu.

Penalizare – substantiv abstract , provenit din verb ,nume de acțiune .

(4) Pentru fapta sa a primit o penalizare de zece la suta la salariu .

Penalizare – substantiv abstract , provenit din verb ,nume de acțiune .

Povestire:

(1) Povestirea este o metoda eficienta de a reține informațiile.

Povestirea – substantiv abstract ,provenit din verb , nume de acțiune

(2) Nu pot uita povestirea bunicii despre locurile natale.

Povestirea – substantiv concret , provenit din verb , caz acuzativ.

(3) Povestirea în ramă este procedeul prin care una sau mai multe narațiuni de sine stătătoare se încadrează într-o altă narațiune.( www.autorii.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Povestirea – substantiv concret , provenit din verb , caz acuzativ.

Răspundere :

(1) Acest job presupune multă răspundere.

Răspundere – substantiv abstract ,provenit din verb , nume de acțiune .

(2) Răspunderea penala intervine in caz de încălcare a legii.( www.referatele.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Răspunderea – substantiv abstract ,provenit din verb , nume de acțiune .

(3) A fost tras la răspundere pentru faptele sale .

Răspundere – substantiv abstract ,provenit din verb , nume de acțiune .

(4) Răspunderea contractuala obligă debitorul să repare prejudiciul. (www.scritub.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Răspunderea – substantiv abstract ,provenit din verb , nume de acțiune .

Rigiditate :

(1) Datorită rigidității materialelor , acest produs nu a ieșit conform standardului.

Rigidității – substantiv concret ,provenit din adjectiv caz acuzativ .

(2) Elevul acesta are rigiditate în exprimare .

Rigiditate – substantiv abstract , provenit din adjectiv nume de însușire .

(3) Rigiditatea profesorului face ca informația sa fie greu înțeleasă.

Rigiditatea – substantiv abstract , provenit din adjectiv nume de însușire .

(4) Rigiditatea cervicală reprezintă durerea, inflamația sau disconfortul apărut la nivelul gâtului.( www.csid.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Rigiditatea– substantiv abstract , provenit din adjectiv nume de însușire .

Seriozitate:

(1) Subiectul a fost tratat cu seriozitate.

Seriozitate – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire .

(2) Constanta si seriozitatea la locul de munca caștigă încrederea șefilor.( www.egirl.ro consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Seriozitatea – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire.

(3) Seriozitatea părinților este binevenită în unele cazuri.

Seriozitatea – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire.

(4) Departe de a fi un simplu divertisment gratuit, majoritatea tipurilor de joc presupun tratarea cu seriozitate a activității ludice. (www.fssp.uaic.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Seriozitate – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire.

Sinceritate:

(1) Sinceritatea l-a dat de gol.

Sinceritatea – substantiv abstract, provenit din adjectiv , nume de însușire .

(2) A tratat discuția cu sinceritate .

Sinceritate– substantiv abstract, provenit din adjectiv , nume de însușire.

(3) E de o sinceritate dezarmantă.

Sinceritatea – substantiv abstract, provenit din adjectiv , nume de însușire

Sobrietate :

(1) Sobrietatea englezilor este renumită. (www.dexx.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Sobrietatea – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire .

(2) A uimit prin sobrietatea vestimentară.

Sobrietatea – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire .

(3) Maturitatea artistică i-a adus prozatorului nostru o rafinată sobrietate de stil. (www.archeus.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Sobrietate – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire .

(4) Incipitul si finalul se remarca prin sobrietatea auctoriala.( www.referat.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Sobrietatea – substantiv abstract ,provenit din adjectiv , nume de însușire .

Solidaritate:

(1) Solidaritatea de stat e o invenție foarte recentă și, în România, niciodată reușită. (www.capital.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Solidaritatea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de însușiire .

(2) Solidaritatea este activa, când obligația are mai mulți creditori si este pasiva, când obligația are mai mulți debitori. (www.euroavocatura.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

Solidaritate a– substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de însușiire .

(3) Solidaritate națională, egoism în formulă colectivă. (definiție aforistică de Valeriu Butulescu )

Solidaritate – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de însușiire .

Valoare:

(1) Acesta este un obiect cu valoare mare .

Valoare – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de însușire .

(2) Calitățile îl pun în valoare.

În valoare – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de însușire .

(3) Valoarea comerciala a imobilului presupune o asigurare costisitoare.

Valoarea – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de însușire .

(4) Fiecare dintre noi ne-am creat in viață o scala de valori. (https://caleaspretine.wordpress.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

De valori – substantiv abstract , provenit din adjectiv , nume de însușire .

BIBLIOGRAFIE :

ANSCOMBRE, J.-C. , Noms de sentiment, noms d’attitude et noms abstraits, dans

Les Noms Abstraits, Histoire et Théorie. Actes du colloque de Dunkerque (15-

18.09.1992), textes réunis par Nelly FLAUX, Michel GLATIGNY, Didier Samain,

1996

ARGHEZI ,T. , Cimitirul Bună-Vestire , în seria de Scrieri, vol. X, Editura Albatros,

București, 1965.

BARBU, Ana-Maria, Sintaxa determinatorilor: Analiză lingvistică și aplicație

computațională, Editura All Educational, București, 2004.

BIDU-VRĂNCEANU, A.(coord.): Lexic comun, lexic specializat, Editura

Universitǎții din București, p.28-60(Abstracte I et Abstracte II), , București, 2000.

BIDU-VRĂNCEANU, A., FORĂSCU, N. , Limba românǎ contemporanǎ. Lexicul,

Humanitas Educațional, p.168-177 (Analiza câmpurilor abstracte din

limba românǎ contemporanǎ) , București, 2005.

COTEANU, I., Gramatica de bază a Limbii Române , p.23-18 , Editura Garamond ,1982.

DEX= Dictionarul explicativ al limbii romane (editia a III-a, 2009, revazuta si adaugita),

Editura Univers Enciclopedic Gold , București , 2009.

ENE, Ana, Elemente de semantică. Edit. Univ. Transilvania, Brașov, 2009. (articolul

poate fi consultat la adresa http://www.scribd.com/doc/73386736/Modele-de-

Analiza-in-Semantica-Ana-Ene).

FLOREA, Melania, Structura Grupului Nominal în limba română contemporană,

Editura Științifică și enciclopedică, București, 1983.

GALR = Valeria Guțu Romalo (coord.) ,Gramatica limbii române , Editura

Academiei Române , București, 2008.

GBLR = Gramatica de bază a limbii române (coord. Gabriela Pană Dindelegan), Editura

Univers Enciclopedic Gold, București, 2010.

GLR = Academia Republicii Socialiste România, Gramatica Limbii Române, vol. II,

Enunțul (coord. Al Graur). București: Editura Academiei Republicii Socialiste

România, 1963.

GUȘATU, Ionela, Lexiconul generativ: structura teoriei în Chirimbu (ed.), 2012.

MICU, Silvia-Corina, Substantive abstracte nume de stări ,Universitatea București

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine ,Școala Doctorală de Limbi și Identități

Culturale, București ,2009 .

NICOLAE , A. , Pe marginea descrierii grupului nominal în Gramatica de bază a

limbii române , în M. Nevaci (editor), Studia linguistica et philologica. Omagiu

Profesorului Nicolae Saramandu. București: Editura Universității din București,

635-653, 2011.

NOICA,C. , Cuvânt împreună despre rostirea romanească ,Editura Humanitas , 2009,

București.

PALER, O. , Autoportret intr-o oglinda spartă ,Editura Polirom, Iași, 2010.

PANĂ, DINDELEGAN , G., Dificultăți de încadrare morfologică. La interferența mai

multor părți de vorbire: „mulți”, „puțini” ,în Elemente de gramatică. Dificultăți,

controverse , noi interpretări. București: Humanitas , 2003.

STAN, Camelia, Ierarhia constituenților în grupul nominal, în Zafiu, Croitor, Mihail

2009, p. 231-236, 2009.

STATI, Sorin, Elemente de analiză sintactică.Manual pentru profesorii de limba

română., Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972.

VAN DE VELDE, D., La détermination des noms abstraits , Les Noms Abstraits, Histoire et

Théorie. Actes du colloque de Dunkerque (15-18.09.1992), textes réunis par Nelly

Flaux, Michel Glatygni, Didier Samain, 1996.

VAN DE VELDE, D., Grammaire des événements, Villeneuve d’Ascq, Presses

Universitaires de Septentrion , 2006 .

VAN DE VELDE. D. , Le spectre nominal . Des noms de matières aux noms d’abstractions, Éditions Peeters Louvain, Paris, 1995.

SITOGRAFIE:

http://www.infotravels.ro/dunarea.php , , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://www.cariereonline.ro/,consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://alegsadesenez.com , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

https://books.google.ro/books , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://www.vinatorul.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

https://books.google.ro consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://adevarul.ro , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://lege5.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

https://support.google.com consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://rochi.utcluj.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://www.chilliburner.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://old.parlament.md , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://ec.europa.eu , consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://www.citatepedia.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://simeze-stas.ro/, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://www.depescuit.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://www.nasul.tv, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http ://www.ziare.com, consultat la 5.03.2015 , orele 12:00

http://www.sfatmedical.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.cdt-babes.ro , consultat la 5.03.2015 , orele 18:0

http://www.tpu.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.eva.ro , consultat la 5.03.2015 , orele 18:00)

http://adevarul.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://iamnotscared.pixel-online.org, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.medreflexlin ,consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.sfatulmedicului.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.bookaholic.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://portalsm.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

https://barthimeu.wordpress.com, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.humanitas.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.slideshare.net, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.ziarulevenimentul.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.criticatac.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

www.lapunkt.ro/2014, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

https://biblia.resursecrestine.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.ignus.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://windows.microsoft.com , consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

https://www.raiffeisen.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://kidz.garbo.ro , consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.stradadebuzau.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://www.sfaturiortodoxe.ro, consultat la 5.03.2015 , orele 18:00

http://adevarul.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

http://www.citatepedia.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

http://dexonline.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

http://www.autoeducare.ro, 8.03.2015 , orele 18:00

http://www.h-metal.ro, 8.03.2015 , orele 18:00

www.sfatulmedicului.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

http://www. enciclopedie.citatepedia.ro, 8.03.2015 , orele 18:00

www.hipo.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

https://discerne.wordpress.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.diamag.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.persee.fr , consultat la 08.03.2015, orele18:00

www.declar.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.transilvaniarecuperaricreante.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.books-express.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.petitieonline.net, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

https://support.office.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

https://strategii.wordpress.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

forum.portal.edu.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.doxologia.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

https://ro.scribd.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.efemeride.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.codulmuncii.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.profamilia.ro , consultat la 8.03.2015 , orele 18:00)

www.crestinortodox.ro , consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.avocatura.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

badoo.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.garbo.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.curaj.net, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.romanialibera.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

portal.ctcnvk.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

ziarullumina.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.gandul.info, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

contabilul.manager.ro , consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.vivat-familia.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.kudika.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

forum.fanclub.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.ele.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.csid.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.romedic.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.just.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

1cartepesaptamana.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.scritub.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.e-referate.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.ecdl.org.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.planificareacarierei.md, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.autorii.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.referatele.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.fssp.uaic.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.archeus.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.capital.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

www.euroavocatura.ro, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

https://caleaspretine.wordpress.com, consultat la 8.03.2015 , orele 18:00

http://www.scrigroup.com/educatie/gramatica/GRUPUL-NOMINAL43512., consultat la 12.03.2015 , orele 18:00

cis01.central.ucv.ro/litere/idd/cursuri/an_2/lrc/lrc_an2%20.doc , consultat la 12.03.2015 , orele 18:00