Grupul de Societati, Entitate Distincta In Mediul Economic

Grupul de societăți reprezintă, în zilele noastre, o realitate importantă la fel ca și întreprinderea. Sunt formate dintr-o concentrare a mai multor întreprinderii care caută soluții noi pentru a produce și a vinde propriile produse pe o piață cât mai extinsă.

Constituirea de grupuri a luat o mare amploare și a cuprins o gamă diversificată de sectoare de activitate.

Evoluția societăților contemporane într-un mediu dinamic se datorează schimbărilor produse pentru accentuarea competitivităților economice, extinderea și accelerarea comunicațiilor, explozii informaționale, înnoirea inovațiilor tehnologice și multiplicării și diversificării nevoilor consumatorilor.

Grupurile, în cele mai multe cazuri, au în componența sa atât întreprinderii mari cât și întreprinderii mici și miijlocii.

Constituirea societăților de grup se realizează prin: absorții, fuziuni, contracte de cooperare sau prin participări la capitalul altor societăți.

Evoluția grupurilor de societăți este determintă de influența următorilor factorii:

Concentrarea economică;

Dezvoltarea economică în țarile industrializate, evoluția tehnologică, globaliarea piețelor;

Existența și dezvoltarea pieței finaciare;

Condițiile de acces la piața internațională.

Întreprinderiile, pentru a fi mai puțin vulnerabile și mult mai performante, au avut și au tendința de a efectua concentrări, și anume:

Concentrarea verticală regrupează întreprinderi care sunt în general clientela una celeilalte. Sunt integrate toate fazele ciclului de producție și de distribuție, referitoare la o categorie de produse. Acest tip de concentrare este de două feluri:

Concentrarea verticală în amonte ce presupune controlul asupra furnizorilor săi, permițând controlul calității materialelor, precum și reglarea aprovizionărilor și livrărilor;

Concentrarea verticală în aval, grupul face un pas către consumatorii produselor și serviciilor sale urmărind preluare controlului asupra acestora.

Concentrarea orizontală regrupează întreprinderii care evoluează în același sector de activitate și fabrică același produs. Urmărește creșterea părții sale de piață permițăndu-i raționalizarea tehnicilor de producție și astfel să își diminueze costul unitar de producție. Grupul vizează o strategie de dominare prin costuri, ceea ce îi permite, în raport de influența sa pe piață, să se impună prin preț.

Concentrarea conglomerată regrupează întreprinderii ale căror activități sunt distincte și între care nu există legături economice. Acest tip de concentrare presupune o politică de diversificare a firmei prin variația riscurilor și optimizarea profitului asigurând, astfel o stabilitate mai mare în fața crizelor economice.

Apariția grupurilor este strâns legată de strategia de dezvoltare a întreprinderiilor. Atunci când există producție diversificată sau când se urmărește introducerea pe o piață străină, conducătorii întreprinderilor tind să aleagă între două posibilități, în ceea ce privește fenomenul de creștere:

Creșterea internă: presupune crearea de entități specializate, cu structură juridică independentă sau nu;

Creștere externă se realizează prin: achiziția de întreprinderii, controlul total asupra acesteia sau prin stabilirea de simple legăturii de cooperare cu alte întreprinderi.

Avantajele structurilor de grup:

Suplețea. Datorită diferențierii activităților entităților juridice distincte se permite definirea clară a responsabilităților micșorându-se riscurile la nivelul grupului, atunci când una din entitățile controlate exclusiv întâmpină dificultăți economice și financiare;

Controlul. Aplicarea regulilor majorității în luarea deciziilor permite exercitarea puterii în întregime, fără deținerea totală a acțiunilor.

1.2.Tipologia grupului societar

Profilul unui grup este foarte diferit și poate fi stabilit în funcție de: dimensiune, natura activității, legăturile dintre societățile grupului, structura organigramei.

Clasificarea grupurilor se face în funcție de mai multe caracteristici:

În funcție de structura juridică;

În funcție de natura activității;

În funcție de localizarea geografică a activității.

1.2.1.Tipologia grupului în funcție de structura juridică

Nașterea și existența grupurilor este dată de legăturile de capital complexe și variate, stabilite între un număr mai mare de societăți.

Atunci când o societate N deține o participație majoritară într-o societate M, prima este denumitã societate mama a celei de a doua, și societatea M este numitã filiala societãtii N. Filiala M poate sã detinã, la rândul său, o participație majoritară într-o altã societate, societatea F. În aceastã situatie, F este filiala societãtii M, dar și subfilialã societãtii N.

Sub acest aspect, grupurile pot fi:

Sub formă piramidală(schema1.1):

Schema 1.1.Structura piramidală.

Sub formă de “greblă”(schema 1.2):

Schema 1.2.Structură sub formă de „greblă”

Pentru a ameliora propria gestiune, grupurile au tendința de a adopta o structurã juridicã pe activitãti, astfel încât, fiecãrei activitãti să îi corespundă un subgrup format din societãțile grupului (Schema 1.3):

Schema 1.3.Structura pe activități

ACTIVITATEA A ACTIVITATEA B

Mai există și societăți holding, societăți care au ca unică funcție deținerea de titluri de participare în cadrul filialelor și care nu au activitate operaționlă.

1.2.2.Tipologia grupurilor în funcție de natura activității

Grupurile de societãți sunt caracterizate și în funcție de activitatea pe care o desfãsoară. În acest sens, unele grupuri desfãșoarã o activitate unicã, iar altele îsi desfãșoarã activitatea în mai multe sectoare de activitate între care nu existã nici o legãturã,cele din urmă fiind denumite grupuri conglomerate.

1.2.3.Tipologia grupurilor în funcție de localizarea geografică

Există grupuri cu organizare concentrată din punct de vedere geografic, activitatea desfășurându-se la nivelul unei țări sau a unei regiuni din acea țară, dar și cu caracter multinațional, ce au activitate în lumea întreaga, cum este grupul Coca-Cola. În ciuda caracterului lor multinațional, acestea au o țară de origine unde se află sediul și unde sunt luate deciziile pentru toate societățile.

Structurarea grupurilor în funcție de localizarea geografică se face:

Filialele din interiorul unei țării dependente de un subholding(Schema 1.4):

Schema 1.4.Filiale din interirul țarii dependente de un subholding

ZONA 1

ACTIVITATEA A ACTIVITATEA B

ZONA 2

Filiale aflate în aceeași zonă geografică, dar dependente de societatea-mamă(Schema 1.5):

Schema 1.5. Filiale aflate în aceeași zonă geografică dependente de societatea-mamă

ZONA 2

ACTIVITATEA A ACTIVITATEA B

ZONA 1