Grupul de Societati Entitate Distincta In Mediul Economic

Grupul de societăți reprezintă, în zilele noastre, o realitate importantă la fel ca și întreprinderea. Sunt formate dintr-o concentrare am mai multor intreprinderii care cauta soluții noi pentru a produce și a vinde propriile produse pe o piață cât mai extinsă.

Constituirea de grupuri a luat o mare amploare și a cuprins o gamă diversificată de sectoare de activitate.

Evoluția societăților contemporane într-un mediu dinamic se datorează schimbărilor produse pentru accentuarea competitivităților economice, extinderea și accelerarea comunicațiilor, explozii informaționale, înnoirea inovațiilor tehnologice și multiplicării și diversificării nevoilor consumatorilor.

Grupurile, în cele mai multe cazuri, au în componența sa atât întreprinderii mari cât și întreprinderii mici și miijlocii.

Constituirea societăților de grup se realizează prin: absorții, fuziuni, contracte de cooperare sau prin participări la capitalul altor societăți.

Evoluția grupurilor de societăți este determintă de influența următorilor factorii(1):

Concentrarea economică;

Dezvoltarea economică în țarile industrializate, evoluția tehnologică, globaliarea piețelor;

Existența și dezvoltarea pieței finaciare;

Condițiile de acces la piața internațională.

Întreprinderiile, pentru a fi mai puțin vulnerabile și mult mai performante, au avut și au tendința de a efectua concentrări(2):

Concentrarea verticală regrupează întreprinderiicare sunt în general clientela una celeilalte. Sunt integrate toate fazele ciclului de producție și de distribuție, referitoare la o categorie de produse. Acest tip de concentrare este de două feluri:

Concentrarea verticală în amonte care presupune controlul asupra furnizorilor săi, ceea ce îi va permite să controleze calitatea materialelor, precum și reglarea aprovizionărilor și livrărilor;

Concentrarea verticală în ava, grupul face un pas către consumatorii produselor și serviciilor sale urmărind preluare controlului asupra clienților săi.

Concentrarea orizontală regrupează întreprinderii care evoluează în același sector de activitate și fabrică același produs. Urmărește creșterea părții sale de piață permițăndu-i raționalizarea tehnicilor de producție și astfel să își diminueze costul unitar de producție. Grupul vizează o strategie de dominare prin costuri, ceea ce îi permite, în raport de greutatea sa pe piață să se impună prin preț.

Concentrarea conglomerată regrupează întreprinderii ale căror activități sunt distincte și între care nu există legături economice. Acest tip de concentrare presupune o politică de diversificare a firmei. Obiectivul îl constituie diversificare riscurilor și optimizarea profitului asigurând, astfel o stabilitate mai mare în fața crizelor economice.

Apariția grupurilor este strâns legată de strategia de dezvoltare a întreprinderiilor. Atunci când există producție diversificată sau când se urmărește introducerea pe o piață străină, conducătorii întreprinderilor tind să aleagă între două posibilități, în ceea ce privește fenomenul de creștere:

Creșterea externă: presupune crearea de entități specializate, cu structură juridică independentă sau nu;

Creștere externă: achiziția de întreprinderii, controlul total asupra acesteia sau prin stabilirea de simple legăturii de cooperare cu alte întreprinderi.

Avantajele structurilor de grup(3):

Suplețea. Datorită diferențierii activităților entităților juridice distincte se permite definirea clară a responsabilităților micșorându-se riscurile la nivelul grupului, atunci când una din entitățile controlate exclusiv întâmpină dificultăți economice și financiare;

Controlul. Aplicarea regulilor majorității în luarea deciziilor permite exercitarea puterii în întregime, fără deținerea totală a acțiunilor.