,,GR.T.POPAIasi [630742]

Universitatea De Medicina Si Farmacie
,,GR.T.POPA”Iasi
Facultatea De Medicina Dentara

Colegiul De Tehnica Dentara
Algoritmul Clinico
Tehnologic De Realizare A
Protezelor Metalo -Ceramice

Profesor Univ. Diaconu Diana Student. Busila Alexandru
Gr 15.An II

1.INTRODUCERE
în contextul ref acerii optime a n uanțe lor de baz ă a aparatului dento maxilar
(fizionomie, fonație, masticație) cunoașterea ți realizarea lucrărilor protetice metalo –
ceramice reprezintă o prioritate a stomatologiei modeme. Restaurările total ceramice dau
satisfacții deosebite din punct dc vedere estetic, dar au ca de/avantaj reziste nța scăzută,
in tinip cc restaurările mctalicc au rezistentă, dar nu sunt esteticc.
Soluția optimă a fost combinarea a acestor două componente dc ba/ă Calitățile
estetice ale maselor ceramice combinate cu rezistența aliajelor metalice reprezintă
varianta optimă a unei restaurări protetice care să posede un aspect cât mai apropiat de
cel al dinților naturali, cât și proprități mecanice foarte bune.
Protezele unitare pot fi folosite ca elemente de ancorare sau sprijin pentni protezele
mobiliza ta le. Aceste proteze unitare, sunt compuse ilintr -o componentă metalică ce
acoper ă în totalitate bontul dentar care încorporează un matcnal fizionomie, polimeric
sau ceramic, plasat iic doar pc fetele vizibi le ale construcției protetice, fie pe toate
supr afețele acesteia.
Introduse în urmă cu câteva decenii, restaurările dento -ceranuce au cunoscut de -a
lungul timpului o dezvoltare și o răspândire impresionantă, datorită îmbunătățirilor aduse
atât substratului metalic cât și a maselor ceramice utiliz ate:
– materiale ceramice și aliaje cu coeficienți asemănători de expansiune temi ică:
– crearea materialelor ceramice cu punct de fuziune scăzut;
– apariția aliajelor care nu se deformează la temperatura topire a maselor
ceramice:
– prezenții maselor ceramice și a aliajelor care realizează o legătură puternică.
Noua generație de ceramici de placare pe scliclet metalic pune accentul pe o manipulare
nepretențioasă, timp de lucru redus, acuratețe in obținerea nuanțelor coloristicc dorite
doar prin utilizarea maselor ceramice de bază. Frumusețea restaurărilor este capacitată
de bogăția dc posibilități estetice oferite dc acest tip dc material de placare.

2. GENERAE ITĂTI
Elaborarea unor lucrări protetice, atât pentr u zona frontală cât și pentru ce a lateralii a
arcadelor dentare, care s ă prezinte o rezistență mecanica și o fizionomie optimă, a
reprezentat un obiectiv spre care s -a tins aproape un se col. Au fost realizate diferite tipu ri
de construcții protetice care, f iecăre in parte, a reprezentat un pas inainte pentru
respectiva perioadă de timp.
2. 1. PROTEZELE UNITARE METALO -CERA MICE
DEFINIȚIE
Sunt proteze fixe uni dentare de acoperire totală, formate dintr -o componentă
metalică și una f izionomică (ce acope ră parțial sau chiar total pe ce a metalică), ele
îmbinând avantajul principal al coroanelor de înveliș metalice, rezistenta, cu avantajul
estetic al celor fizionomice. )
2. 2.INDICATII
– pe dintii cu afecți uni coronare: carii, fracturi, etc. care nu mai be neficiază de metoda
reconstituirii sau fațetării;
– în cazul a braz iunilor patologice, a anomaliilor de formă, volum, poziție, culoare;
– pentru refacerea punctelor de contact;
– ca element de agregare pentru proteze parțial e fixe. chiar și pe dinți intregi ;
– cu pr ecădere pe dinți frontali și premolari . dar t ot mai frecvent și pe molari:
– pe dinți in oropoziție, pentru alinierea lor estetică (necesită șlefuire vestibulară
minimă);
– ca element component al unor șine de imobilizare a dinților paradontotici;
– pentru ancorarea unor proteze mobilizabile, mai ales ca suport pentru culise;
– element component al coroanelor de substituție din două piese.
2. 3. CONTRAINDIC ATI I
– pe dinți cu l eziuni odontale reduse, care pot beneficia de metoda
reconstituirii (obturații, inlay, f ațetare);

– pe dinți scutți, cu retentic redusă;
– procese patologice apicale netraiate sau tratate incorect;
– parodontite marginale nctratate (inflama)». pungi paradontalc);
– implatare deficitară:
– dinți cu mobilitate avansată;
– dinți cu inclinare mare (peste 30c);
– cavități orale neige nizate;
– la tineri sub 20 de am. din cauza camerei pulpare mari;
– unele afecțiuni gene rale care contraindică șlefuirea.
2.4.AVANTAJE
– consolidează coroana unui dinte afectat;
– au o bună re tenție;
– păstrează vitalitatea dintelui;
– sunt carioproftlactice;
– beneficiază dc materiale ți tehnici variate;
– o estetică deosebită, masele ceramice oferă un aspect estetic neegalat încă de nici un
alt material;
– o excelentă durabilitate pe termen lung. masele ceramice au o rezistență la abrazie cât
ți stabilitate colorist ică. o rezistență foarte bună la absorbția de lichide;
– compatibilitatea cu țesutul moale, ceramica este materialul cu cea mai bună
compatib ilitate cu țesutul gingival.
2.5.DEZAVANTAJE
– pretind ș lefuiri accentuate jile feței ve stibulare în special (și ocluzale) unde se aplică și
stratul fizionomic peste scheletul metalic, ac este șlefuiri accentuate pot pereclita pulpa,
impunând uneori depulpări prealabile cu armare:
– au retentivi tate mai redusă din cauza șlefuirilor accent uate impuse (scurtare. reducere
si circumferinței dentare);

– deseori sunt supraconturate, mai ales când sc păstrează vitalitatea dintelui, deci nu sc
poate facc șlefuire reduclională suficientă:
– pot afccta parodonțiul marginal prin margini groa.se. supracon turate;
– cele metalo -ccramicc au preț de cost ridicac ;
– cele me talo-acrilice suferă frecvent deteriorări ale componentei fizionomice, uzură.
fisurări. fracturări, desprindere. discromie:
– abrazeaz ă dinții antagomști.
3. ASPECTE GENERALE ASUPR A MASELOR CERAMICE DENTARE
3. I. CARACTERISTICILE MASELOR CERAMICE DENTARE
Introducerea ceramicii in stomatologie, ca at are sau ca material de placaj pe suport
metalic, se datorea ză în primul rând. calităților estetice deosebite, pr ecum și faptului că
este un materi al inert foarte bine tolerat de țesuturi
Masele ce ramice utilizate in stomatologie se caracterizează printr -o serie de elemente
ce constituie avantaje și dezavantaje ale acestor materiale.
Avantaje
– cromatică ideală – determin ă aspectul natural al restaurărilor protetice prin
Stabilitatea cromatică ți transluciditate;
–biocompatibilitate;
–conductibilitatea (clin ică redusă: rezistentă chimică;
–rezistența mecanică la ruperr și încovoiere;
–densitate la suprafață ș i luciu.
Dezava ntaje
–rezistenta scăzută la tracțiune:
–prelucrări ulterioare greu de reali zat, suprafețele prelucrate deve nind rugoase:
–prețul de cost ridicat, aparaturii specifică de laborator.
Masele ceramice utilizate prnlru aplicarea pe schele tul metalic trebuie să prezinte:

–modificari volumetrice reduse în timpul arderii;
–suficientă opacitate pentru a nu transpare culoarea aliajului,
–aderență la schele tul metalic al lucrării:
–un coeficient de dilatare tamică corelat cu aliajul:
–temperatura de ardere să se găsească s ub temperatura de topire a aliajului cu
minimum 150-200 "C.
3.2 CLASIFICAREA MASELOR CERAMICE
Există numeroase criterii de clasificare a maselor ceramice, diverși auto ri au incercat să
ofere sisteme de clasificare cât mai accesibile. Mai jos sunt redate câteva dintre acestea:
1-in funcție de structură:
-cristalină:
-necristalină,
2-După structura atomică (Schullcr și Hcnnicke):
-mase ce ramicc silicatice:
-mase ceramice oxidice :
-mase ceramice neoxidice.
3-in funție de tehnologia arderii: – ceramică arsă in atmosfe ră de aer.
-ceramică arsă in vacuum.
4-In functie de temperatura sintetizării sunt :
-mase ceramice de fuziune înaltă (1200 -1400 "Ci;
-mase ceramice de fuziune medie (1050 -1200 °C :
-mase ceramice de fuziune joasă (9 OO-1050 °C .
5-in funcție de topografia straturilor:
-ceramica de bază (miezul de ceramică):
-ceramica pentru dent ină (mai translucidă, înir -o largă gamă cromatică);

-ceramica pentru smalț (grad mare de transluciditate).
6-in functie de modalitatea de prezentare:
-pulberi :
-lingouri prefabricate pent ru prelucrări ulterioare la cald;
-lingouri prefabricate pentt u prelucrări mecanice ulterioare la rece.
7-in funție de domeniile de aplicare In stomatologie:
-pentru confe cționarea unor proteze unidentare:
-pentu tehnica metalo -ceramică:
-pentiu proteze parțiale fix e total ceramice;
-pentru dispozitive corono -radiculare:
-pentru confecționarea dinților artificiali:
-pentru realizarea implanlelor;
-ca materiale de adaos la mase de ambalat, agenți abraziv i sau de lustruit,
materiale de obturație, ctc.;
-fațete ceramice prefabricate.
8-în funție de tehnologia confecționării unor piese protelice :
-ardere pe folie de platină.
-metalo -ceramic ă,
-dinți ar tificiali (confecționați industri al):
-sistem e speciale (total ceramice).
4.ASPECTE GENERALE PRIVIND ALIA JELE PENTRU TEHNICA METALO -CERAMICĂ
4.I. PARTICULARITĂȚILE ALIAJELOR UTILIZATE ÎN TEHNICA METALO -CERAMICĂ
Realizarea componentei metalice a protezelor fixe mctalo -ceramice necesită utilizarea
unor aliaje special elaborate pent ru tehnica metalo -ccramicfi. Aceste aliaje pot fi atât
nobile cât și nenobile.

Principalul dezavantaj al utilizării ceramicii ca material restauratîv este rezistența
scăzută la tracțiune și forfecare. Deși ceramica dentară rezistă cu succes la solicitările de
compresiune, substructura nu -i permite realizarea unor form e in cerc principala fortă să
tie cea de compresiune.
O metodă care s ă minimalizeze acest dezavantaj este sintetizarea masei c eramice
direct pe un substrat metalic, care îmbracă complet dintele stâlp. Astfel, f isurarea
ceramicii este eliminata total, sau cel puțin parțial.
Primul aliaj pentru tehnica metalo -ceramică conținea 88% Au și era prea moale pentru
a suporta solicitările exercitate asupra restaurării întrucât nu există o legătură chimică, a
fost necesară realizarea unei retenții mecanice, care să împicdicc desprinderea cer amicii
de pe componenta metalică. Testând valoarea legătuiii dintre aliaj și ceramică, s -a ajuns la
concluzia că accusta se situează sub valoarea coeziunii ceramicii, solicitările fiind
conccntrate la nivelul intcric(ei metal -ccramică. Pnn adaosul unor ele mente oxidante (fier,
indiu. stamu) intr -o proporție mai mică de 1% în acest aliaj au conținui crcscut de Au, s -a
constatat îmbunătățirea legăturii dintre aliaj și ceramică, pi in formarea unui film de oxizi
pe suprafața aliajului. Acesta permite formarea unei legături aliaj -ceramicâ mai puternic
decât coeziunea ceramică. Acest nou tip de aliaj a stat la baza elaborăm aliajelor pentru
tehnica metalo -ccarmică.
Pe lângă aliajele cu conținut crescut de aur, au fost elaborate ulterior, din
considerente e conomice, aliaje cu conținut redus de aur, aliaje pe bază de paladiu, special
pentru tehnica metalo -ceramică. in timp au fost elaborate și aliaje nenobile pentru
tehnica metalo ceramică, astfel că la ora actuală există pe piață o mare varietate de aliaje
pentru tehnica metalo -ceramică.
1-Aliaje nobile:
a-pe bazâ de Au: – cu continut crescut de Au.
-Au – Pd:
-Au – Pd – Ag
b-pe ba/ii dc Pd: • Pd – Ag;
-Pd – Cu.
2-Aliaje nenobilc: a). Ni – Cr (cu și tară bcriliu):

a-CO – Cr:
b-Pe – Cr;
c-Ti;
d-pe bază de Cu (gaudent).
*Avantajele aliajelor nenobile:
-componenta metalica poate f i subțire;
-rigiditate crescută;
-densitate mică:
-conductivitate termică redusă:
-contracții; termică reduși;
-fidelitate:
-legătură metalo-ceramică bună;
-după ardere, răc irea lentă asigură e galar ea coeficienților de dilatare te rmică:
-rezistență la coroziune;
-posibilitatea dezvoltării tehnologiei.
-deobicei ductile;
-preț de cost redus:
-nu se depune placă bacteriană;
-rezistență in cavitatca bucală.
*Avantajele aliajelor nobile:
-turnare precisă;
-prelucrare ușoară;
-coeficient de dilatare termică similar ceramicii:
-interval de topire scăzut.
-ductile:
-rezistente la coroziune;

-biocompatibiliiate crescută față de cele nenobile.

5. CONTRIBUȚIE PERSONALA
Restau rarea pe care am realizat -o este localizată la nivelul frontalilor maxi lari (1.1,
1.2,1.3) care a fost pregătit de catre medic ( sle fuire cu prag) in vederea aplicării
protezelor unitare metalo -ceramice.
5.I. VERIFICAREA AMPRENTEI
Amprenta reprezinta copia negativă a câmpului prote tic înregistr ată într -un material
susținut de o portamprenlă
La nivelul câmpului protetic, amprenta a fost luată in tre i timpi
-amprenta arcadei de lucru s i a arcadei antago niste a fost luată cu silicon de condensare
de consistentă diferită, in portampr entă standard diferită:
-înregistrarea contactelor ocluzale cu un nilou realizat din silicon.
La verificarea amprentei am urmănt:
-Să nu ex iste lipsuri mari de material de amprentă;
-amprenta sa fie bine retentionată la portamprent ă;
-suprafețele amprentei să reproducă detaliile morfologice ale dinților vecini,
omologi si antagomști;
-să re producă corect adâncimea sulcusului gingival la nivelul dintelui preparat .

Fig1.Amprenta arcadei de lucru .

Fig2.Amprenta arcadei antagoniste.

Fig3.Amprenta arcadei de lucri si a arcadei antagoniste.

Fig4.Amprenta Ocluziei.

Perform

Fig5.Solutie folosita la dezinfectarea amprentei
5.2. DEZINFECTAREA AMPRENTELOR
Se umple o găleată cu apă. la care se adaugă pulberea se amesteca că sc urt. Conținutul
unui plic (40gr) se adaugă la 8 litri de apă obtinându -se o concentratie de 0,5 %. La o
concentrație dc 0,5 % amprentele se lasă la dezinfectat 60 de minute .
5.3. REALIZAREA MODE LELOR
După verificarea si dzinfecția amprentei trecem la realizarea modelului de lucru. Am
îndep ărtat cu jet de aer surplusul de apă rămas in ur ma spălarii amprentei arcadei de
lucru. Am poziționat pinii in amprentă, in impresiunile bont ului, orientat in axul (lung)
de inserție al dintelui.

Fig6.Fixarea pinurilor in vederea obtinerii bonturilor mobilizabili .

Fig7.ghips de clasa a4 -a folosit pentru turnarea modellelor. Fig8.Pin cu teaca dubla folosit in obtinerea bonturilor mob.

Fig9.Ghips albastru. Fig10.Ghips de clasa a4 -a.

Fig11.Ghips de clasa a3 -a.

Fig12.Prepararea Pastei de ghips.
Am preparat pastaa de gips ext radur. SpofaDental clasa a IV -a, după metoda saturației
progre sive, l -am spatulat timp de un minut până la o bținerea unei consistențe
,,smântânoase“ Am (turn at gipsul in amprentă prin vibrare pe măsuța vibratorie
ince pând din zonele înalte al e amprentei,realizam retentii din restul de gips.
După priza gipsului (20 -30 min ) facem izolarea bazei modelului în zona pinului (cu
soluție uleioasă) pentru a putea mobiliza ulterior bontul.
Fig13.Priza ghipsului dupa turnare cu pinii Dawl. Fig14.Turnarea amprentei.

Fig15.Ghipsul pentru relizarea soclului mod. din ghips albastru. Fig16.Modelele de lucru.

Fig17.Soclator. Fig18.Soclarea ba zei modelelor.
După priza gipsului am demulat amprenta, am soclat mod elul in formă de pentagon
având grijă să nu pericliteze integritatea dinților.

Fig19.Modelul arcadei de lucru.

Fig20.Micromotoare,freze,pietre,discuri. Fig21.Sectionarea bonturilor.

Fig22.Modelul arcadei antagoniste.
Modelul cu bonturi mobilizabile prezinta avantajul unui acces facil la fețele proximale
ale bontur ilor so o vizibilitate optimă in aceste zone.
Ne permite realizarea unei adaptări marginale cât mai corecte, protejând țesuturile
dento – parodontale . Manipulare facilă in realizarea lucrării .
Fig23.Modele de lucru. Fig24.Modelele de lucru.

*Condițiile pe care trebuie să Ie îndeplinească un model:
– să fie dur, nedeform abil;
-să fie rezistent la rupere, presiune, abrazie ; să fie precis, fidel:
-să fie fluid înaintea prizei pentru a putea pătrunde în toate detaliile amprentei;
-să permită manopere de corvcție;
-să nu inter acționeze chimic cu materialul de amprentă sau de machetă,
-să fie stabil volumetric in timp.
5.4. MONTARFA ÎN OCLUZOR

Fig25 .Crearea retentiilor pentru montarea in ocluzor. Fig26. Aplicarea amprentei ocluziei.

Fig27.montarea modelelor in ocluzor.
Montarea in ocl uzor este o etapă tehnică realizată cu scopul de a transpune in
laborator r elatiile intermaxilare înregistrate cu ajutorul amprentei ocluziei s i de a le
permanentiza.
in vederea montării vom crea retentii in soclul modelelor s i am izolat modelele prin
introducere in apă 3 -5 minute. Vom început cu fix area modelului inferior pe hiatul
inferior al ocluzorului, vom aștepta priza gipsului, după care am aplicat amp renta
ocluziei pentru corectitudinea raportului dc ocluzie. După ace ste repere am poziționat

modelul superior pe brațul superior al ocluzorului ș i am fixat șurubul distanțator. Am
îndepărtat surplusul de gips.
După priza gipsului,deschidem ocluzorul, am i ndepar tat am prenta ocluziei și verificam
corectitudinea montării .

Fig28.Modele montate in ocluzor.
5.5. REALIZAREA MACHETEI COMPONENTEI METALICE

Fig29.Sectionarea bonturilor. Fig30.Penseta si Adapta Kin -ul.
Fig31/32.Pregatirea bontului mobilizabil in vederea obtinerei capei viitoarei machete.

Fig33.Obtinerea capei. Fig34.Obtinerea capelor.

Fig35.Ceara de modelare. Fig36.Ceara de colet.
Realizarea machetei viitoarei proteze partiale fixe se desfașoară pe modelul de lucru și consta in
modelarea lucrării in ceară. Condițiile pc care trebuie să le îndeplinească cerurile. ca materiale d
machetă, sunt:
-fluaj bun;
-să aibă punct de fluiditate ridicat (60 -70 °C);
-la peste 500°C să ardă fara rezidiu:
-plasticitate;
-duritate crescută (nedeformabilâ după răcire și să permită modelarea prin aschiere cu spalula);
-să nu aibă variații volumetrice la variații termice mici;
-conductibilhate termică;
-expansiune controlată.

Fig37. Macheta componentei metalice.

Fig38.Lichidul pentru degresarea machetelor.

6.1.AMBALAREA
Pregătire pentru ambalare:
Tehnica d pregătire a machetei pe care am folosit -o este tehnica clasica . Am realizat
macheta canalelor de (turnae; care constă în aplicarea unor tije cilindrice la nivelul
fiecăr ui element al machetei Așezarea tijelor pe suprafața machetei este realiz ata astfel

încât să nu formeze unghiuri asculite intre tijă și machetă pentru a nu crea muchii
fragile ale tiparului. Tija canalelor de turnare prezintă rezervorul de aliaj fluid sub forma
unei sfer e (3-4 mm diametru) la 1 -2 mm de machetă.
Macheta canale lor suplimen tare de evacuare a gazelor este realizată din fire de ceară
foarte subțiri. El e se fixează cu o extremitate pe machetă in locul cel mai indepartat de
tija de turnare, iar cu cealaltă extremitate la baza conului, pe marginea
confonnatorului.
Degr esarea se face cu o buletă de vată îmbiba tă in solvenți a unor acizi grasi si are ca
scop Scăderea tensiunii superficiale a machetei pentru a fa voriza aderența masei de
ambalat .
Detensionarea se face in scopul eli berării tensiunilor interne care apar in ce ara
machete i in cursul modelării și se face prin introducerea mac hetei timp de 30 de min
intr-un vas cu apă.

Fig41 .Aplicarea machetei canalelor de curgere al
aliajului fluid cu r ealizarea rezervorului de aliaj,

Fig42. Fixarea machetei pe baza conformatorului. Fig43.Canalului suplimentar de evacuare a gazelor
Masa de ambalat
Principalele tipuri de mase de ambalat sunt:
-pe bază d seulfați, care se utilizeaza pentru confecționarea tiparelor in care se vor intro duce materiale
cum sunt acrilate le sau aliajele nobile a căror prelucrare termică nu necesită temperaturi mai mari de
700-1080 °C;
-pe bază de fosfați, care se utilizează când temperatu ra de topire a aliajelor este de 900 -1300 “C: aliaje
Or – Co. aliajele utilizate în tehnica metalo -ceramica , aliaje pe Ag – Pd;
-pe bază de silicați, când trebu ie turnate aliaje cu interval de topire ridicat (proteze schele tate).
Principalele condiții pe care trebuie să Ie îndeplinească masele de ambalat pot fi sintetizate d upă cum
urmează:
-granulatii micii, grad de parazitate:
– rezistență termică:
-rezistența mecanică.
-coeficient de dilatar e a masei de ambalat egal cu coeficientul de contracție al metalului la răcire.

Fig44.Masa de ambalat. Fig45.Vacuum malaxor.

in vederea ambalării avem nevoie de: masă de ambalat, conformat oare, instrumentar și aparatură
specifică accstei manopere. Ma sa de ambalat se prezintă in sistem bicomp onent sub formă de pulbere
și lichid special care prin am estec in propoitia indicată de f abricant dau naștere unei paste. Ambalarea
constă in acoperirea machetei și tijelor cu pastă de masă de ambal at. La preparare este bine să se
utilizeze vacuum malaxoru l pentru a evita incluziunile de aer.
Se pensulează cu un strat subțire de masă dc ambalat ș i apoi introdusă imediat masa de ambalat în
conformator .

Fig46.Ambalare.
Fig47. Ambalarea. Fig48.Masa de ambalat dupa priza
Fig49.Masa de ambalat dupa priza. Fig50.Mas a de ambalat dupa priza.
Tiparul reprezintă cavitataa care rămâne in interiorul masei de amba lat după ce materialul machetei
a fost topit și eliminat din ambalaj. A ccasta este unul din motivele pentru care se realizează asa numitul
tratament ter mic a l tiparului care constă in preincălzirea tiparului.

Ambalajul este apoi introd us in cuptor, astfel încât pozitia să permită scurgerea cerii topite din
interiorul tiparului. Ambalajul se mentine timp de o oră la 200 °C. Astfel se evită formarea bruscă a
vapori lor de apă care pot produce fisuri sau fracturi ale accstuia.
Fig51.Aliajul. Fig52.Cuptor de preincalzire,incalzire.
Preincălzirea,încălzirea se efectuiaza în același cuptor electric selecta nd temperaturile și timpii
specifici aliajului metalic utilizat.
*Preîncălzirea se realizează cu scopul:
-topirii și arderii cerii din interiorul masei de ambalat rezultând astfel cavitatea t ipatului;
-uscării pereții tiparul ui.
-inceperii procesului de dilatare termică a masei de ambalat,
*Incălzirea tiparului s -a realizat pent ru:
-uscarea completă a pereților tiparului;
-arderea întregii cantități de ceară și a microde punerilor din porii pereților tiparului;
-pentru dilatarea t ermică totală și aducerea liparu lui la o temperatură cât mai apropiată de
temperatura de topire a aliajului me talic .
Fig53/54.Tiparul in cuptorul de preincalize,incalzire.

Fig55. Temperatura de incalzire. Fig56.Pregatirea pentru turnare .
Turnarea este procesul prin care macheta din ceară est e transformată in piesă protetică, in urma
umplerii tiparului cu metal în st are lichidă. Pentru scheletul metal ic s-a folosit un aliaj nnobil pe bază de
Cr – Со.

Fig57.Topirea aliajului. Fig58.Aliajul ramas in cavitatea tiparului.

Fig59.Dezambalarea tiparului.
Dezambalare a consta în eliberarea lucrării turnate din masa de ambalat si se realizaaza prin
îndepărtarea mecanica a mesei de ambalat și prin sablare .
Sablarea constă în proiectarea unui jet de particule abrazive sub presiune pe suprafața metalului –
completează curățire a mecanica îndepărtând resturile de masa de ambalat și oxizii de pe suprafața
metalica.

în urma sablării metalul este curat, mat și rugos.
Prelucrarea mecanică implică: secționarea tijelor, planarca. netezirea ți lustruirea.
Secționarea tijelor de turnare se realizează cu discuri de carboiund active pe una sau ambele fete și
freze extradure la motorul orizontal.
Planare a și netezirea sunt manopere care se adresează suprafeței piesei protetice turnate. Se folosesc
instrumentar rotativ cu granulație din ce în ce mai lină in vederea obținerii in final a unei suprafețe
netede, plane care poate fi apoi lustruită cu ușurință.

Fig64.Sectionarea tijelor de turnare. Fig65.Prelucrarea mecanica a capelor metalice.

După prelucrarea mecanică urmeaza proba pe model apoi în cavitate a orală ,la proba se urmărește
realizarea închiderii marginale a elementelor de agregare.
Lustruirea încheie etapele tehnice .

Fig66.Prelucrarea mecanica a capelor metalice. Fig67.Prelucrarea mecanica acapelor metalice.

Fig68.Sablarea capelor metalice. Fig69.Capele metalice dupa sablare.

Fig70.Cuptorul pentru ceramica. Fig71.Oxidare capelor metalice.
După preluc rarea mecani că se îndepărtează integral oxiz ii metalici prin sablare Particulele de AI2O5
rămân incvalate in suprafața metalică realizând astfel legături chimice eu oxiz ii de siliciu din
componenta maselor ceramice. Din acest moment este in terzis orice contact al mâinii c u metalul,
pentru manipulare utilizându -se pense Pean.
Condiționarea supraleței metalice se face prin oxidare adică pri n crearea unu i strat intermediar de
oxizi. Pri n această mano peră se urmărește eliminarea gaz elor din structura aliajelor prin încălzirea in

condi tii de vacuum, anihilarea ten siunilor interne din structu ra aliajului, evidențierea poroz ităților și
impurităților care migrează spre suprafață pentru a putea f i apoi ușor îndepărtate prin prelucrarea
mecanică.
Fig72.Cheia de culori .

Fig73.Materiale. Fig74.Trusa.
Opaquer -ul se depune în două strat uri. Primul st rat de opaqucr trebuie să fie mai fluid și are rolul de a
umes tca metalul și de a pătrunde între st raturile ce apar în urma prelucrăm mecanice.
Urmează uscarea la gur a cuptorului a primului Strai în vederea evaporări i lichidului din pâslă, după
care se trece la sintetizeaza in vacuum, de obicei la 970 -980 CC, 6 minute și a poi arderea in aer un
minut. Scheletul metalic se lasă să se răcească lent sub clopot de sticlă.
Al doilea strai de opaqucr trebuie să aibă o consistentă mai cremoasa . Prin intermediul acestui strat se
obține o mascare completă a metalului.Orce zonă gri trădează o grosime insuficientă a opaquer -ului.
Per ansamblu, stratul d c opaq ucr trebuie să aibă o grosime de 0,2 – 0,3 mm, va imprima culoarea dce
bază și va asigura legătura metalo -ceramică.

Fig75.Aplicarea stratului de opac pe cape. Fig76.Sintetizarea stratului de opac.

Fig

Fig77.Temperatura de sintetizare a stratului de opac. Fig78. Temperatura de sinte tizare a opacului.

Fig79.Trusa de ceramica.

Urmeaza aplicarea straturilor de baza de dent ină și smalț.
Depunerea dentinei se face în exces, supradimensionat cu 20 – 25% în toate sensurile, pentru a
compensa contracțiile din timpul sinteriz ăni. urmărin du-se modelarea morfologiei Sint etizarea se
face în vid 6 -7 minute la 890 °C, iar răcirea este progresivă. Temperaturile de sintetizare diferă
pentru toat e straturile ceramice în funcție de masa ceramică utilizata. Ele sunt indicate de
producător pentr u fiecare sarjă produsă.

Fig80.Depunerea straturilor de ceramica.

Fig81.Depunerea straturilor de ceramica pe fetele palatinale.

Fig82.Sintetizarea primului stat de ceramica. Fig83 .Sintetizarea primului stat de ceramica .
De obicei se depun două straturi de dentiină. Al doilea strat se sintet izează la o tempe ratură cu 10 –
20 °C mai scâzută decât cea precedena .
După aplicarea dentinei. se depune stratul de smalț corespunzător marginii incizale. ace st strat
asigură transluciditatea.
Urmează o nouă ar dere.

Fig84.Coroanele dupa prima sintetizare. Fig85.Depanarea stratului de glazura.
Se apreciaz ă dacă morfologia obținut ă asigură refacerea punctelor de contact si dacă volumul
coronar este normal sau există subdimensionăr i. Se verifică de asemenea daca :
-culoarea este corespunzătoare;
-suprafața rugoasă semn că nu s -a făcut o condensare suficientă:
-dacă apar fracturi sau fisuri in masa ceramică – Semn că pasta nu a fost lăsată

Să se usuce înaintea sinterizării;
-dacă suprafața este mata – senin ca timpul de sinterizara a lost insuf icient:
-dacă suprafața este sticloasă – semn că timpul de sintenzare a fost insuficient.
Arderea de corecție se face cu mase de cor ectură, după prelucrarea cu freze si pietre s i spălarea
coroanelor sub jet de apă
Nu se recoman dă un număr prea marc de sintez iiri pentru că determină o schimbare de structură
cristalină a ceramicii care dă un aspect lăptos, fenomen cunoscut s ub numele de devitnficarc. Nici un
tratament ulterior de suprafata nu va putea readuce aspectul natural.
După obținerea mo rfologiei corecte există posibilitatea prelucrăm mecanice cu pietre diamantate,
pietre cu oxizi de aluminiu sau pietre de carborund.
Urmează proba in cavitatea orală.

Fig86.Sintetizarea stratului de glazura. Fig87.Coroanele dupa sintetizare.
Tratamentul de suprafață pent ru obținerea luciului caracteristic ceramicii CMC ultima e tapă in
depunerea straturilor de ceramică.
Trebuie menționat că există în trusele de ceramică lacuri s peciale pentru modificarea culori i care se
depun înaintea tratamentului final de suprafață .Aceste lacuri sunt utilizate pentru a închide sau
deschide culoarea ceramicii. De asemenea pot fi utilizate pe ntru a pigmenta fisurile și fosetele dând
astfel lucrării un aspe ct natural.
In prac tică există trei posibilități de obținere a luciului:
-autoglazurarea;
-aplicare a unor straturi speciale dc glaz ură;
-lustruirea.

Fig88.Coroanele finite,fata vestibulara. Fig89.Coroanele finite,fata palatinala.
Parcurgere a cu minuțiozitate a etapelor clinico – tehnice specifice lucrărilor metalo – ceramice duce
la obținerea unor lucrări extrem de reușite din punct de vedere biologic, funcțional și profilactic.
Acest luc ru se traduce prin acceptarea de către pacient a lucrării ți integrarea rapidă in nivelul
aparatului dento – maxilar .

Fig90.Coroanele finite.
CONCLUZII
1-LucrăriIe protctice metalo -ceramice constituie,la ora actuala , soluția optimă din
punct dc v edere al refacerii estetice s i funcționale a arcadelor dentare.
2-Lucrările protetice metalo -ceramice co mbină rezistența aliajului turnat cu estetica maselor
ceramice, refacerea fizionomică fiind scopul principal al acestei lucrări.
3-Din multipl ele avantaje ale acestui tip de lucrare protetica putem enumera:
-Estetica Deosebita :lucrarea protetică finală are un aspect natural identic cu ce l al dinților naturali,
masele ceramice, prin propritățile lor optic e, oferă s i posibilitatea realizarii unor artifici i estetice
(pete de culoare, fisuri, ctc ).

-Biocompatibilitatea perfectă între masa ceramică s i țesutul parodontal, cu impact asupra
longevității dințilo r stâlpi și a lucrării protetice .
-Stabilitate în timp a culorii.
-Rezistență la abraz ie.
In realizarea a cestui tip de proteze este nevoie atât de cunostințe teoretice cât si de abilitatea
practică a tehnicianului dentar.
Coroanele de învelis metalo -ceramic oferă satisfacție tuturor celor trei părți impli cate: medicului,
tehnicianului s i nu în ultimul rând, pacientului.