Greseli Si Corectitudini a Comunicarii Audiovizualului

Cuprins:

Introducere

Capitolul I. Vorbirea si scrierea corecta. Erori fregvente in limbajul audiovizualului

1.Limba romana corecta in spatial audiovisual …

1.2 Erori si tendinte in limbajul actual televizat

Capitolul II Greseli si corectitudini a comunicarii audiovizualului

2. Greseli de exprimare in audiovizual

2. 1Corectitudinea comunicarii prezantorilor TV

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE……

Limba […] e un element esential, ba chiar un

Element al culturii […] si masurariul civilizatiunii unui popor

(M. Eminescu )

Limba nu este considerate un fenomen inuabil sau un ansamlu de reguli si de semene care poate fi influentat de evolutia societatii. Astfel, abilitatea nativa a vorbitorilor unei limbi de a comunica este supusa posibilitatilor ca acestia sa cuprinda in vorbire forme de exprimare care se abat de a normele limbii literare, adesea asociate cu ideea de greseli de limba. Greselile de limba care apar in rindul vorbitorilor native pot fi determinate de diversi factori, cel mai fregvent de cunoasterea superficiala a limbii, ignoranta/neglijenta, comoditatea manifestata in vorbire. Greselile in limba nu survin numai in limbajul vorbitorilor de rind, in vorbirea comuna, ci si in mass-media actuala, care ar trebui sa contribuie la raspindirea limbii iterare (unitara, corecta). Fiecare om cult este obligat sa onoreze legile si normele literare ale limbii pe care o vorbeste, in caz contrar, nu-si va putea expune gindurile si sentimentele intr-un mod accesibil si expresiv.

Problema corectitudinii in limba [problema exprimarii (verbale si scrise) corecte] este deosebit de acuta anume la noi, in Repubica Moldova, unde pe parcursul a mai multor ani se atesta o diglosie pronuntata intre limba scrisa (literara) si cea vorbita, datorita unei masive interferente lingvistice romano-ruse. Care persista si in prezent. Este cunoscut faptul ca spre deosebire de forma scrisa, care este mai cultivata, in vorbire autocontrolul este mai dificil. De ani de zile ne tot intrebam: De ce la noi se vorbeste atit de ieftin? De ce se fac atitea greseli in mass-media? La aceste intrebari incercam sa gasim raspunsul.

Astazi constatam cu regret ca, in lupta pentru prosperarea limbii noastre, nu ne ajunde vointa, nu avem destula perseverenta si mindrie nationala. Trebuie sa ne eliberam, de prizonieratul unei reprobabile inertii si sa incetam a mai fi atit de refractari la probemele ce tin de cultivarea limbii.

Obectivele principale a acestei lucrari sunt:

O1 Sa cunoastem limbajul intre libertate si norma

O2 Sa realizam importanta pentru stiinta limbii

O3 sa intelegem rolul limbii literare corecte

O4 sa realizam problema cultivării limbii și a corectitudinii lingvistice

Ceea ce m-a determinat să abordez acest subiect e că la audiovizual se intilnesc o multime de greseli de vorbire. Gravitatea lor e cu atât mai mare cu cât sutele de mii de radioascultători/telespectatori le preiau cu ușurință având certitudinea că la radio și televiziune se vorbeșete (după cum e și firesc) numai corect .

CAPITOLUL I

Vorbiti si scrieti corec. Erori fregvente in limbaju audiovisual.

Limba romana corecta in spatiul audiovisual

Fiecare om cult este obligat să onoreze legile și normele literare ale limbii pe care o vorbește, în caz contrar, nu-și va putea expune gândurile și sentimentele într-un mod accesibil și expresiv. Nu în zadar lingvistul elvețian Albert Sechehaye spunea: „A vorbi bine și a gândi bine este același lucru".

Merită amintit că teoreticianu Eugen Coșe-riu a fost un declarat apărător al cercetărilor cu caracter aplicativ. Intr-un studiu al său se gaseste următoarea afirmație: „Se cuvine să avem interes pentru problemele practice, pentru problemele didactice ale limbii: nici un aspect practic, nici un aspect al lingvisticii aplicate nu e minor, nu este nedemn de interesul lingvistului" [3,p.l8].

Lingvistul secolului al XX-lea, cum a fost supranumit E.Coșeriu, considera, pe bună dreptate, că problema corectitudinii în limbă [problema exprimării (verbale și scrise) corecte] este una foarte serioasă, iar lingvistul are datoria să ia în studiu această problemă care îl interesează pe vorbitor.Compatriotul nostru s-a ocupat constant de unele aspecte ale corectitudinii lingvistice, afirmând că nu au dreptate acei filologi care minimalizează rolul unor studii de cultivare a limbii.

E.Coșeriu pledează pentru accesibilitatea lucrărilor de lingvistică: „Să nu scriem într-un fel în care alții nu ne-ar înțelege; să luăm în serios toate interesele vorbitorilor cu privire la limbaj… pentru că limbajul funcționează prin și pentru vorbitori, nu prin și pentru lingviști" [3, p.18].

Prof. A Ciobanu, un luptător consecvent pentru corectitudinea exprimării, consideră că „toți lingviștii din Republica Moldova au datoria să facă investigații permanente în vederea corectimdinii (scrise și orale), pentru a ridica graiul la standardul limbii literare române" [1, p.199].

Se recurg la citarea acestor opinii pentru a sublinia încă o dată importanța unor studii de cultivare a limbii și pentru a aminti că un cercetător-lingvist nu trebuie să minimalizeze rolul acestora în preocupările sale de problemele fundamentale pentru știința limbii. Cu atât mai mult, cu cât problema cultivării limbii și a corectitudinii lingvistice este deosebit de acută anume la noi, în Republica Moldova, unde pe parcursul a mai multor ani se atestă o diglosie pronunțată între limba scrisă (literară) și cea vorbită, datorită unei masive interferențe lingvistice româno-ruse care persistă și în prezent.

Este cunoscut faptul că, spre deosebire de forma scrisă, care este mai cultivată, în vorbire autocontrolul este mult mai dificil. în cazul vorbitorilor moldoveni, respectarea în totalitate a normei în comunicarea orală este mai complicată, de aceea există o discrepanță între exprimarea orală și cea scrisă, adică nu se vorbește așa cum se scrie.

Se știe că moldovenii vorbesc prost limba română și că au o exprimare inadecvată, din cauză că sunt influențați de modelele rusești. Școala este principala instituție care promovează limbajul standard, considerat o variantă de prestigiu a limbii naționale, supus unor norme lingvistice de care se conduce subiectul vorbitor într-o anumită situație de comunicare.Conform acestor norme, sunt reținute numai anumite moduri de vorbire, altele fiind respinse ca incorecte sau vulgare. Norma lingvistică se poate referi la pronunție, la selectarea vocabularului, la morfologie sau sintaxă. O înaltă cultură a vorbirii înseamnă abilitatea de a găsi de fiecare dată cuvântul cel mai exact, cel mai expresiv și cel mai adecvat într-o anume ambianță contextuală.

„Limbajul standard este varianta corectă, îngrijită, literară, uzuală a limbii naționale… Limbajul standard denotă cele mai mari deficiențe, lucru demonstrat cu prisosință de mass-media din Republica Moldova…" [2, p.ll]. Cu regret, nu sunt rare cazurile când în paginile ziarelor sau în vorbirea prezentatorilor din domeniul audiovizualului, care, de regulă, sunt bine instruiți și cu o vorbire impecabilă, mai persistă mostre lingvistice greu de imaginat. Astăzi suntem nevoiți să constatăm, cu multă părere de rău, că în mass-media a devenit o realitate nu atât propagarea normei, a limbajului cult, cât, mai ales, încălcarea acestora, uneori pentru originalitatea exprimării, pentru diferite efecte stilistice, dar, în cele mai multe cazuri, din neglijență sau chiar din ignoranță.Astfel, alături de cele mai rafinate neologisme apar mereu diferite regionalisme, arhaisme, calchieri greșite, expresii care nu se încadrează în rigorile unei exprimări culte și corecte. Iată de ce grija și interesul față de principalul mijloc de comunicare cu masele ne obligă să urmărim practica lingvistică cotidiană, să asigurăm corectitudinea, precizia și expresivitatea formei de exprimare.

Se expun câteva reflecții privind corectitudinea utilizării limbii române în audiovizualul din Republica Moldova, dat fiind că mass-media electronice au un impact asupra publicului incomparabil mai mare decât cele scrise. Datorită potențialului informațional enorm al instituțiilor de presă și a implicațiilor pe care acestea le au în sfera socială, se consideră că ele influențează sau chiar schimbă comportamentul publicului, promovează modele și stiluri de viață în acest context, e cazul să amintim și despre impactul pe care îl au instituțiile de presă asupra comportamentului verbal al consumatorilor de media.

In urma examinării unor fapte concrete de limbă, sa constatat cu regret că în presa electronică moldovenească corectitudinea exprimării este deseori neglijată. Nu în zadar, în 2011, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a inițiat activitatea de monitorizare a unor posturi TV cu intenția de a constata calitatea limbii române vorbite în spațiul audiovizual național. Monitorizarea a fost impusă și de faptul că audiovizualul, intrând în contact direct cu publicul, care este, în mare parte, și purtător de limbă română, are un impact enorm asupra acestuia. Prin urmare, cuvântul rostit la televiziune și la radio trebuie să fie impecabil sub aspectul corectimdinii, deoarece telespectatorul de rând, cu voie sau fără voie, va prelua aceste modele de exprimare, ca apoi să le folosească în comunicarea cotidiană. Iată de ce exigențele privind corectitudinea exprimării în acest caz capătă o altă dimensiune.

In Raportul de monitorizare a posturilor TV sub aspectul calității limbii române, prezentat de Institutul de Filologie al AȘM, sunt reflectate rezultatele activității de monitorizare a 13 posturi de televiziune în perioada octombrie-noiembrie 2011.

Echipa de experți a monitorizat 140 de ore de emisie. Au fost urmărite sub aspect lingvistic în special emisiunile de știri, emisiunile matinale de divertisment și filmele dublate sau cu subtitrări.

Monitorizarea reflectă modul în care vorbesc profesioniștii din audiovizual, deoarece numai personalul specializat face obiectul investigației: crainicii, reporterii, editorii de programe, producătorii.

De altfel, Raportul a fost dat publicității încă în luna februarie 2012, autorii exprimându-și speranța că „rezultatele cercetării vor constitui un instrument de lucru, un îndreptar util care să conducă la îmbunătățirea calității limbii române vorbite la microfon".

Analiza calității limbii române vorbite în audiovizual, care sa efectuat în urma unor observări aleatorii în perioada martie-mai a.c. ( aceste observări au avut un caracter sporadic), ne permite să constatăm cu regret că: și acum carul stă pe același loc, aproape că nu s-a produs vreo ameliorare vizibilă în limbajul profesioniștilor din audiovizual, ceea ce nu poate să nu aibă repercusiuni pentru miile de telespectatori, care deseori sunt nevoiți să audă mostre de exprimare inimaginabile, acestea fiind departe de ceea ce se numește tradiția sau norma limbii literare.

Sa reusit sa se adune o serie de exemple ce conțin diverse cazuri de abateri de la cerințele limbii române literare, depistate la vizionarea unor emisiuni televizate.

Carențele ce apar în exprimarea ideilor și sentimentelor sunt foarte variate: nepotriviri semantice, greșeli de acord, expresii calchiate, expresii echivoce, lipsă de logică, expresii pleonastice etc.

Erori de pronunțare

într-o emisiune de divertisment de la postul TV Prime, prezentatorul ne aduce la cunoștință că: Am vorbit cu șeful direcției „Liftservice", dl Ion Stanciu, insistând să ne spună că scriem ca în limba engleză, dar pronunțăm ca în limba română. (Prime, „Prima oră" 04.05.12; ora 07:20) Dar se știe că, fiind împrumutat, service trebuie ortografiat și pronunțat ca în original, atât atunci când se folosește separat, cât și atunci când face parte dintr-un cuvânt compus.

Nu rare sunt și cazurile când prezentatorii de știri accentuează greșit cuvintele: Administratorii rutelor interurbane rămân supărați. (Prime, 08.05.12; ora 21:04) – Corect: AdministrAtorii rutelor …

Erori la compartimentul „Gramatică"

1. Forme greșite ale unor verbe

Premiul e destul de costisitor, dar organizatorii spun că se merită investiția (în loc de merită să fie făcute investiții / merită să investim, deoarece se știe că verbul a merita nu are formă reflexivă) (Prime, 26.03.12; ora 07:57).

Dacă va apare copilul… (Prime, 24.05.12) – Corect: va apărea.

Raportul despre catastrofă invoacă ceața. (Jurnal TV, 25.05.12, ora 19:35) – Corect: invocă.

2. Utilizarea greșită a pronumelui semiindependent (articolului posesiv) al
Poți deveni posesorul al unui televizor. (Din reclamă) – Corect: posesorul

unui televizor.

3. Dezacordul unor adjective

Sa atestat și dezacorduri ale adjectivelor numerale compuse. Cel mai frecvent se greșește la utilizarea formelor de masculin în locul celor de feminin. In general, această greșeală se întâlnește la numeralele compuse:

Pe străzile Moscovei au fost mobilizați peste doisprezece mii de polițiști. (Jurnal TV, 05.03.12, ora 19:30) – Corect: douăsprezece mii.

Mâine, în nordul republicii vor fi douăzeci și doi de grade Celsius. (O greșeală destul de frecventă la prognoza meteo) – Corect: douăzeci și două de grade.

Nu rare sunt și cazurile, când adjectivul posesiv lor, care indică mai mulți posesori, este înlocuit în mod eronat prin adjectivul său / sa ce ține locul unui singur posesor. exemplu: La rândul său, membrii comisiei s-au pronunțat asupra posibilității… (TV7,27.02.12, ora 18:10)-Corect: La rândul lor, membrii comisiei s-au pronunțat…

… fructele suculente, brânza fină, ciocolata te cuceresc prin savoarea sa. (Dintr-un spot de publicitate) – Corect: … fructele suculente, brânza fină, ciocolata te cuceresc prin savoarea lor.

4. Dezacordul dintre predicat și subiect sau dintre subiect și numele predicativ:

Cauzele nevralgiilor pot fi hipertensiunea arterială. (Prime, 07.05.12, ora 08:35) – Corect: Cauza nevralgiilor poate fi hipertensiunea.

Copiii au fost supuși probei Mantu, după care copiilor li s-au făcut brusc rău. (Publica, 09.05.12; ora 23:07) – Corect: copiilor li s-a făcut rău /s-au simțit rău.

Elevilor li s-au făcut rău din cauza stresului. (Prime, 11.05.12; ora 07:00) Aici, mămicile și micuții sunt externate festiv… (Prime, 11.03.12, ora21:ll). – Corect: Aici, mămicile și micuții sunt externați festiv …

Greșeli de lexic și de semantică

l.Pleonasmul și tautologia

Prin pleonasm se înțelege o greșeală de exprimare ce constă în repetarea, de cele mai multe ori fără necesitate, sau în alăturarea superfluă a cuvintelor cu același sens sau cu sensuri foarte apropiate. Tautologia este considerată un tip al pleonasmelor, creată de redarea aceluiași gând prin repetarea exactă, literală sau foarte apropiată a cuvintelor. Acestea sunt cele mai frecvente greșeli care sau înregistrat în emisiunile televizate.

S-a născut acum 40 de ani în urmă, la 29 februarie. (Prime, 29.02.12; ora 07:43) – Corect: S-a născut acum 40 de ani.

Tot mai mulți oameni bătrâni rămași singuri la bătrânețe… (Prime, 29.02.12; ora 08:05) – Corect: Tot mai mulți bătrâni rămași singuri sau Tot mai mulți oameni rămași singuri la bătrânețe…

Arhivele Vaticanului au fost doar întredeschise, ele încă mai ascund multe taine ascunse. (Prime, 01.03.12; ora 15:10) – Corect: Arhivele Vaticanului au fost doar întredeschise, ele mai ascund multe taine.

Eugen Doga își iubește mult țara sa. (TV7, 01.03.12; ora 12:20) – Corect:
Eugen Doga își iubește mult țara. ,

Festivalul „Mărțișor" vine cu un repertoriu foarte vast. (TV7,02.03.12; ora 18:30) – Corect: Festivalul „Mărțișor" vine cu un repertoriu vast.

Am vorbit despre starea pacienților accidentați în urma accidentului de ieri. (Publica TV, 06.03.12; ora 10:20) – Corect: Am vorbit despre starea pacienților răniți în urma accidentului de ieri.

Pentru prima dată la Chișinău va fi efectuată prima operație de transplant de ficat. (Publica, 09.03.12; ora 14:04) – Corect: Pentru prima dată la Chișinău va fi efectuată o operație de transplant de ficat.

Al.Petcov a fost invitat să scrie explicații în scris despre ce are în mașină. (Pro TV Chișinău, 15.03.12; ora 20:05) – Corect: Al. Petcov a fost invitat să dea explicații în scris despre ce are în mașină.

Manifestanții au salutat deputații pentru că au găsit o soluție spre a soluționa problema nealegeriipreședintelui. (Prime, 16.03.12; oral2:03) – Corect: Manifestanții au salutat deputații pentru că au soluționat problema nealegerii președintelui.

Copilul trebuie să aibă un autocontrol asupra propriului său comportament. (Prime, 26.03.12; ora 07:37) – Corect: Copilul trebuie să aibă un autocontrol asupra comportamentului.

România va acorda și în acest an 5000 de burse, însă urmează ca numărul de locuri în următorul an să se dubleze. (Prime, 03.05.12; ora 15:03) – Corect: România va acorda și în acest an 5000 de burse, însă în anul următor numărul de locuri va fi dublat.

Iu. Timoșenco a fost transferată pentru a fi spitalizată la un spital. (Moldova 1, 08.05.12; ora 19:19) – Corect: Iu.Timoșenco a fost transferată pentru a fi spitalizată…

Huiduieli și altercații verbale la Bălți (Publica, 24.03.12; ora 22:00) – Corect: Huiduieli și altercații la Bălți.

2. Folosirea greșită sau „inutilă" a unui cuvânt în locul altuia.

Nu pierde niciun antrenament. Este punctuală și încrezută. (Prime, 29.03.12; ora 07:19) Corect: sigură de sine (de ea) = a fi conștient de valoarea proprie; încrezut = îngâmfat.

Ascultați și observați câtă justiție este în vorbele doamnei. (Jurnal TV, 03.05.12; ora 23:50) – Corect: justețe.

Bucuria trece în scârbă: importul mașinilor mai vechi de 7 ani va fi interzis. (Pro TV Chișinău, 18.05.12; oral7:03) – Corect: tristețe, amărăciune, întristare, necaz, supărare;scirbă – dezgust, repulsie; greață, silă.

Pentru ca activitatea taberelor de odihnă să se desfășoare fără careva abateri … (TV 7,17.05.12; ora 18:20) – Corect.unele, anumite.

Ceremonia de investire a președintelui va avea loc în 45 de zile. (Publica, 18.03.12; ora 12:12) – Corect: învestire.

în Moldova nu există vedetă căreia să nu-i fi atins șeveliura cu foarfecele (stilistul Victor Micușd). ( rus. șeveliura = păr bogat, chică, plete).

Acesta era un arhitector care construia case nu pentru oraș, ci pentru oameni. (TV7,15.05.12, ora 10:10) – Corect: Acesta era un arhitect…

3. Calcuri după limba rusă și împrumuturi inutile (barbarisme)

Autoritățile au mers la compromis cu rebelii. (Prime, 15.03.12; oral5:25)

– Corect: au ajuns la un compromis.

Probleme pe care le întâmpină țara noastră… (TV7, „Cotidian", 12.04.12)

– Corect: probleme cu care se confruntă …

FILME

(traduceri greșite din limba rusă)

în cazul filmelor traduse din limba rusă, întâlnim mostre de exprimare cu totul deocheate:

Sveta, adună-te … (Собери свою волю в кулак.) (Prime, 03.05.12; „Inelul de logodnă") Ți-am promis că o să te fac bine … (Я обещал, что я тебя вылечу). (Prime, 05.05.12; „Inelul de logodnă").

A fost o eclipsă totală … (Это было полное затмение fig. = întunecare a minții, lapsus = neputință de a-și aduce aminte de un lucru știut). (Prime, 05.05.12; „Inelul de logodnă")

Cred că trebuie să tai ghearele (Кажется, надо рвать когти – trebuie să fugim / s-o luăm din loc). (Prime, 11.05.12; „Вторая половинка")

E o fetișcană prea simplă, nici mutră, nici ten. (Простая девчонка, ни кожи, ни рожи). (Prime, 11.05.12; „Вторая половинка")

Си anii începi să te atârni de astfel de lucruri altfel. (С годами, начинаешь относиться иначе). (Prime, 11.05.12; „Вторая половинка") – Corect: Си anii începi să vezi/să înțelegi lucrurile altfel.

„Coafura lui Veronica" („Волосы Вероники"). (TV7, 21.05.12; ora 13:00) – Corect: Coafura Veronicăi.

în cele expuse mai sus, sa analizat doar câteva din numărul imens de deficiențe de limbaj întâlnite în emisiunile televizate.

Cineva spunea: „O radioteleviziune publică este în slujba intereselor tuturor cetățenilor țării, este o garanție a echilibrului în societate, a sănătății morale, culturale și politice a unui popor". O radioteleviziune trebuie să asigure nu doar o informare corectă a populației, dar și să prezinte toate informațiile într-o formă adecvată, ce ar corespunde tuturor exigențelor limbii române literare.

Nu e suficient doar să se efectueze periodic monitorizări care să constate diverse erori de exprimare. E necesar ca și instituțiile monitorizate să vegheze, la rândul lor, asupra respectării normelor limbii române. Considerăm că a venit timpul ca în Codul deontologic al jurnaliștilor să fie prevăzute și unele principii morale ce țin de responsabilitatea acestora în ceea ce privește corectitudinea exprimării. O altă soluție ar fi introducerea unor modificări în Codul Audiovizualului al Republicii Moldova. Astfel, în articolele despre drepturile consumatorului de programe sau despre protejarea patrimoniului lingvistic din acest Cod să fie stipulate prevederi suplimentare despre dreptul publicului la informație corectă nu doar sub aspectul conținutului, dar și cel al formei de prezentare.

Sintetizând, tragem câteva concluzii, din păcate, deloc optimiste. Deși sesizăm unele tendințe pozitive la capitolul exprimare, totuși nu putem afirma că se face totul pentru a redresa situația în acest domeniu. Materialul faptic ne autorizează să constatăm că la noi majoritatea continuă să vorbească o limbă macaronică, un surogat îmbibat cu calcuri din limba rusă sau, pur și simplu, plin de expresii eronate, dar și mai grav este faptul că acest mod de exprimare este propagat de pe ecranele televizoarelor.

Astăzi constatăm cu regret că, în lupta pentru prosperarea limbii noastre, nu ne ajunge voință, nu avem destulă perseverență și mândrie națională. Trebuie să ne eliberăm, în sfârșit, din prizonieratul unei reprobabile inerții și să încetăm a mai fi atât de refractari la problemele ce țin de cultivarea limbii.

în procesul de cultivare a limbii trebuie să se angajeze, mai întâi de toate, școala, scriitorii, jurnaliștii, oamenii de artă, dar și vorbitorul de rând, deoarece nu poți trata un bolnav, dacă însuși bolnavul nu dorește să se vindece. Astfel, problema cultivării limbii este una colectivă, iar cu eforturi conjugate, vom reuși să ne ridicăm la standardul limbii literare române. Și să nu uităm că exprimarea corectă face parte din cultura generală a omului sau a societății.Marele scriitor Miguel de Cervantes afirma că: „în orice știință se intră pe ușa limbii". Am adăuga că în viață, de asemenea, se intră pe ușa limbii, a unei limbi vorbite corect.

Deși sunț conștienți de faptul că vorbesc prost românește, majoritatea vorbitorilor nu se grăbesc să-și formeze deprinderea de a depune eforturi maxime pentru a-și perfecționa limba, mijlocul cel mai eficient de comunicare.Presei noastre îi revine un rol important în formarea la cetățeni a competențelor unei comunicări civilizate, iată de ce ea ar trebui să se angajeze mai plenar în procesul de educare lingvistică a populației.

In încheiere, am vrea să amintim cuvintele profesorului A.Ciobanu: „O limbă bogată, expresivă, nuanțată și adecvată situației comunicative e limba care circulă nestingherit în toate sferele publice, este dovada prosperității statului și a culturii lui naționale. Și, dimpotrivă, o limbă schilodită, inexpresivă, mancurtizată, ofilită, extenuată, respinsă de uzul oficial, e dovada stării precare a culturii naționale, a purtătorilor ei și a națiunii în întregime" [1, p.52]. Rămânem în speranța că va veni timpul când vom putea spune cu mândrie că avem un stat și o cultură națională prosperă, și deci, implicit, avem o limbă bogată, expresivă, vorbită la fel de corect de toată lumea.

2. ERORI ȘI TENDINȚE ÎN LIMBAJUL TELEVIZUAL ACTUAL

Limbajul actual al emisiunilor televizate reprezintă o evoluție incontestabilă în comparație cu perioadele anterioare. Cu toate acestea, au fost consemnate numeroase abateri de la limba română literară, datorate, în cele mai multe cazuri, lipsei de atenție, grabei sau specificului limbajului colocvial.

In domeniul grafiei:

Sau înregistrat greșeli grave referitoare la scrierea cu iii
la finalul cuvintelor:

„copii măresc viteza" (Jurnal TV, 9.XI) – corect: copiii (pri-
mul i face parte din radical, al doilea este desinența de plural, iar al treilea, articolul
hotărât);

„Copii susțin că le place să citească" (Prime, 14.XI) – corect: copiii;
Scrierea locuțiunii adverbiale de aceea: „Bătrânii nu pot fi singuri, de aceia sunt aici” (Prime, 25 .X) – corect: de aceea;

Scrierea formelor verbului a crea: „Experții spun
că Acordul crează condiții…" (Prime, 26.X) – corect: creează.

Erorile de folosire a cratimei privesc scrierea compuselor cu șef, rău etc. și a altor compuse: ,răuplatnicii au căldură" (Euro TV, 14.XI) – corect: rău-platnicii; proces verbal (NIT, 28.X) – corect: proces-verbal;

cuvintele cheie (Pro TV, 23 .X) – corect: cuvintele-cheie;

ex deputat (Euro TV, 18.XI) – corect: ex-deputat;

„șef-adjunct al BPDS «Fulger»" (TVC 21, 5.XH) – corect: șef adjunct;

„măsurile anti-criza (Publika TV, 12.XI)-corect: anticriză ș.a.

Am înregistrat și cazuri de scriere greșită a unor cuvinte, abrevieri și nume proprii:

rider (Euro TV, 17.X) – corect: raider;

„estorcare de bani" (NIT, 28.X) -corect: extorcare;

„2 mln de euro" (NIT, 28.X; frecvent și la alte posturi) – corect: 2 mii.;

12 mlrd (NIT, 28.X; frecvent și la alte posturi) – corect: 12 mld.; prim-minis-trulILM. (TVC 21,21 .XI) – corect: Prim-Ministrul Republicii Moldova (denumirea statului nostru nu se abreviază); președintele Azerbaigeanuluir (TV 7,18.X.)-corect: Azerbaidjanului;

Munchen (Moldova 1, 18.X) – corect: Miinchen;

Shenghen (Prime, 14.XI) – corect: Schengen; Ukraina (Jurnal TV, 7.XT) – corect: Ucraina; (strada) Cogălniceanu (Moldova, 7.XI) – corect: Kogălniceanu.

Semnalăm și cazuri de nerespectare a normelor ortografice în vigoare, care privesc scrierea cu majusculă/minusculă: procuratura generală" (NIT, 26.X) – corect: Procuratura Generală; Codul Muncii (NIT, 26.X) – corect: Codul muncii (denumirile de documente, legi ș.a. se scriu cu majusculă numai la primul termen); „Șefa direcției audit intern" (TVC 21,21.XI) – corect: Șefa Direcției audit intern (prima componentă a denumirilor de servicii, compartimente din cadrul unor instituții se scrie cu literă mare); „aprobat astăzi de Guvern" (NIT, 26.X) – corect: aprobat astăzi de guvern (denumirile neoficiale de instituții se scriu cu literă mică).

2. în domeniul punctuației, cele mai multe greșeli se referă la folosirea vir-
gulei. Am înregistrat numeroase situații în care virgula, obligatorie conform nor-
mei, lipsește: pentru a separa vocativele sau formulele de adresare: „Adio [] Jocuri
Olimpice []" (Publika TV, 14.XI) (în acest exemplu lipsește și semnul exclamării);
„Start Q încălzire!" (Jurnal TV, 17.XI); înainte de conjuncțiile coordonatoare ad-
versative (iar, dar, ci): „Real este pe locul doi [] la un punct în spatele liderului [] iar
Barca e pe.trei" (Jurnal TV, 27.X); pentru a izola o apoziție: „președintele ucrainean
[] Viktor Ianukovici []" (Jurnal TV, 18.X).

Virgula este folosită greșit intre subiect/grupul subiectului și regent:,AnimEst [,] vă invită la cinematograf!" (Jurnal TV, 4.XI); „Secundul AII Blacks [,] ar putea…" (Publika TV, 8.XI) și în alte situații: „Chirtoacă a dispus ca toate blocurile locative [,] care au datorii [,] să fie conectate la agentul termic" (Euro TV, 14.XI) (propoziția atributivă determinativă nu se izolează).

3. Sextil Pușcariu sublinia că nu baza de articulație cu care ne-am născut e cea
care contează, ci aceea dobândită prin deprindere. De aceea, elemente ca accentu-
area, intonația și baza de articulare, care pot părea unora secundare, sunt, de fapt,
elemente de bază în actul rostirii, particularizând o limbă în raport cu alta.

Abateri referitoare la rostirea hipercorectă a unor cuvinte (inclusiv forme verbale): spriginul (NIT, 21X) – corect: sprijinul; se înșeală (Prime, 7.XI) – corect: înșală; ca să iai trofeul (Moldova 1,8.XI) – corect: iei; spectacolele pe care vreai să le faci (Moldova 1,10.XI) – corect: vrei.

O serie de abateri privesc rostirea greșită a unor cuvinte de uz curent (rostite popular/regional): din greșală (Pro TV, 22.X) – corect: greșeală sau neologice: rai-der [raider] (Jurnal TV, 26.X, 27.X; Publika TV, 15.XI; 2 plus, 9.XI; TV 7,22.XI) – corect: [reider]; apartament standart (NIT, 17.X) – corect: standard; dividente politice (Prime, 28.X) – corect: dividende; bannere [banere] (Jurnal TV, 26.X; Publika, 18.X) – corect: [benăre]; rugby [rogbi] (Pro TV, 19.X); [rugbi] (Publika TV, 21.X; Moldova 1, 19.X) – corect: [ragbi]; președenție (2 Plus, 14.XI; N4, 31.X; Jurnal TV, 28.X ) – corect: președinție. Numele propriu Bruxelles este pronunțat uneori [brucsel] (NIT, 10.XT) – corect: [brtisfil].

Semnalăm și cazuri de transformare a hiatului în diftong: seism [seism] (Pro TV, 23.X; Moldova 1,26.X, 28.X) – corect: [se-ism] (două silabe). ;

Sunt frecvente și greșelile de accentuare a substantivelor comune și a numelor proprii: diplome (TVC 21, 25.XI, 30.XI) – corect: diplome; editor(î) (Moldova 1, 26.X; Jurnal TV, 9.XI) – corect: editor; epocă (TVC 21, 24.XI; Jurnal TV, 7.XI)

– corect: epocă; dispute (TVC 21,24.XI, LXII) – corect: dispute; studio (Publika TV, 15.XI) – corect: studia; derbiul (Jurnal TV, 17.X; TV 7,21.XI) – corect: der-by-ul; inspectorii (Moldova 1, 10.XI; TV 7, 2.XU) – corect: inspectorii; industrie (TVC 21, 29.XI) – corect: industrie; amenință (TVC 21, 23.XI; Prime, 14.XI)"-corect: amenință; domină (Prime, 11.XI) – corect: domină; determină (Jurnal TV, 10.XI) – corect: detgrmină; să determine (Moldova 1,4.XI) – corect: să determine; Premiul Nobel (Prime, 4.XI, 7.XI) – corect: Premiul Nobel; Rusia (TVC 21,22.XI, 2.XII) – corect: Rusia; Bruxelles [bruksel] (Moldova 1,18.X) – corect: [briisel].

4. Morfologie. Formele hibride de indicativ imperfect vroiam, vroia, vroiau etc., folosite în locul celor corecte, fără -r- în radical – voiam, voia, voiau etc. -, apar la majoritatea posturilor monitorizate: „țăranilor care vroiau să cumpere pământ" (TV 7,22.XI); „Vroiam cu dl să négociez" (Euro TV 7,27.XI); El vroia… Ei vroiau… (Jurnal TV, 4.XI; Moldova 1,8.XI ș.a.).

La unele posturi se constată utilizarea verbului a trebui cu forma de indicativ prezent, persoana I trebuiește și persoana a ffl-a plural trebuiesc. Pentru indicativ prezent este corectă doar forma (unică pentru toate persoanele și numerele) trebuie: acestea trebuiesc curățate… (TV 7, 22.XI); trebuiește (Jurnal TV, 8.XI); lucruri care nu ne trebuiesc neapărat (Prime, 4.XI).

Se observă forma greșită a unor verbe de conjugarea I fără sufixul -ez: „aceștia submina…" (TVC 21, 24.XI) – corect: subminează; să estoarce (TVC 21, 24.XI)

– corect: să extorcheze; „în presă se vehiculă…" (TVC 21, 30.XI) – corect: se vehiculează. Am înregistrat și situații inverse, de conjugare greșită a unor verbe cu sufixe: „să-l suspendeze" (Jurnal TV, 26.X) – corect: să suspende; perturbea-ză (Prime, 11.XI) – corect: perturbă; „norii perindează cerul" (Jurnal TV, 24.X, 27.X ș.a.) – corect: se perindă (pe cer) (în acest exemplu este încălcat și regimul verbului).

Verbul a accede la perfectul compus. Acest verb însă nu se folosește la timpurile trecute, nu are participiu: „în sferturile Cupei Ligii Angliei au mai acces Liverpool, Chelsea și Blackburn" (Jurnal TV, 27.X, 28.X) – corect: în sferturile Cupei Ligii Angliei s-au mai calificat Liverpool, Chelsea și Blackburn.

Forme greșite de plural ale unor 'substantive: plapume (NIT, 10.XI; Prime, 26.X) – corect: plăpumi; „optimele Cupei României" (Prime, 28.X)

– corect: optimile; ingredienți (Prime, 10.XT) – corect: ingrediente. Se observă și concurența între desinențele de neutru plural -e și -uri: suveniruri (Prime, 9.XI) -corect: suvenire; „lăcașele sfinte" (Publika TV, 7.XI) – corect: lăcașurile.

Substantivul noră, cu sensul „soția cuiva considerată în raport cu părinții soțului ei", are la genitiv-dativ forma nurorii, nu norei și la plural are forma nurori, nu nori: „înregistrarea norei lui Igor Smirnov…" (TV 7, 21.XI); „două norV (Jurnal TV, 10.XI).

Substantive încadrate greșit la alte genuri: „torta (s.f.) anului" (2 Plus, 3.XT) – corect: tortul (s.n.); „Dinprograma IMPACT" (NIT, 26.X)

– corect: programul (s.n.); „Profesorii spun că fetelor le este greu să însușească programur (Prime, 29.XI) – corect: programa (școlară). N.B. Programă, la feminin, este numai termen didactic: programă școlară.

Substantive feminine create prin moțiune în cazul unor substantive numai cu formă de masculin: „lidera campionatului" (2 Plus, 28.XI) – corect: liderul/echipa-lider; „se menține în spatele lidere? (TVC 21, 5 .XII) – corect: liderului; Mderele clachează" (Jurnal TV, 17.X) – corect: liderii; lidera (PRO TV, 25.X) – corect: liderul; poștașă (Moldova 1,20.XI)

– corect: poștaș; manechină (Moldova 1,20.XI) – corect: manechin; „oferind un buchet imens de fiori unei arbitre care oficiase la partida…" (Jurnal TV, 17.X) -corect: unei doamne arbitru. Fenomenul ar putea fi tratat ca o tendință de „feminizare" a unor substantive; din seria citată însă credem că are șanse de a se impune numai forma lideră.

Formele de feminin plural ultimile și maximile, în locul celor corecte, ultimele și maximele: „ultimile zile" (2 Plus, 28.XI); „maximile vor atinge valori…" (Moldova 1, 7.XI). Am atestat și forma greșită dragele. Adjectivul drag are trei forme: drag (m.n. sg.), dragă (f. sg.), dragi (m. n. f. pl.) – articulat hotărât dragile: „Bună dimineața, dragilor, bună dimineața, dragelor!" (Jurnal TV, 7 .XI).

O greșeală răspândită este înlocuirea formelor adverbiale maximum și minimum cu cele ale adjectivelor corespondente, maxim și minim: „este de maxim 12 salarii" (Moldova 1, 27.X); „o temperatură a aerului de maxim opt grade" (Euro TV, 17.X). Forma maxim este folosită greșit și în locuțiunea adverbială *la maxim, în loc de la maximum: „Galacticii s-au distrat la maxim" (Pro TV, 22.X); „Lupta pentru titlu… s-a încins la maxim" (Publika TV, 15.XI); „a profitat la maxim de abandonul…" (Publika TV, 14.XI).

La unele posturi monitorizate, sa constatat preferința pentru numeralul cardinal în locul celui ordinal pentru a desemna data. Numeralele cardinale se utilizează pentru a preciza data începând cu 2. Pentru data de 1, conform tradiției, se folosește numeralul ordinal întâi (nu unu): unu iulie, unu noiembrie (NIT, 27.X) – corect: întâi iulie, întâi noiembrie; unu decembrie (TVC 21,2 LXI) – corect: întâi decembrie; unu noiembrie (Moldova 1,24.X) – corect: întâi noiembrie.

5. în domeniul sintaxei, cele mai grave abateri constatate sunt dezacordurile dintre predicat și subiect. Unele dezacorduri se produc prin atracția altui termen din enunț, din cauza topicii componentelor enunțului. Altele au cauze semantice, atunci când există o neconcordanță între forma și sensul unui termen aflat în poziția de subiect. Pe lângă factorii de natură lingvistică (atracția, sensul)? apariția dezacordurilor este favorizată de diverși factori specifici comunicării orale: neanticiparea mesajului, neatenția, rapiditatea comunicării: „consumul de tutun și alcool ar putea fi reduse" (Publika TV, 19.X) – corect: consumul de tutun și alcool ar putea fi redus; publika TVa lansat o campanie… în care vă îndemnăm să spuneți…" (Publika TV, 12.XI) – corect: Publika TV a lansat o campanie… în care vă îndeamnă să spuneți; ,JSUA a acuzat China că menține yanul subevaluat" (Euro TV, 14.XT) -corect: SUA au acuzat China că menține yanul subevaluat; „Mă bucur că ne sună cei care aveți o sărbătoare" (Jurnal TV, 7.XI) – corect: Mă bucur că ne sună cei care au o sărbătoare; ^umărul locurilor de muncă vor crește" (TV 7, 19.X) – corect: numărul locurilor de muncă va crește.

Nerespectarea regimului verbal este o greșeală gravă: „Norii perindează cerul." (Jurnal TV, 27.X ș.a.) – corect: Norii se perindă pe cer.

Un caz specific, foarte răspândit, este utilizarea verbului a trebui cu supin {trebuie de făcut) în loc de participiu (trebuie făcut): „trebuie de găsit voturi" (NIT, 25 .X) – corect: trebuie găsite voturi; „Trebuie de schimbat guvernul" (NIT, 14.XI) – corect: Trebuie schimbat guvernul; „trebuie de schimbat televizorul" (Pro TV, 18.X) – corect: trebuie schimbat televizorul; „unde trebuie de păstrat" (Jurnal TV, 9.XT) – corect: unde trebuie păstrat.

Frecvența îngrijorătoare a acestor construcții eronate ne îndreptățește să constatăm că formula s-a generalizat atât în limbajul televizual, cât și în exprimarea vorbitorilor.

Tipuri de utilizare greșită a formelor articolului genitival al: utilizarea invariabilă a formei a; utilizarea unei forme acordate greșit, cu alt element din enunț, prin atracție: „criza financiară ce prevede noi reduceri a cheltuielilor" (Pro TV, 23 .X) – corect: reduceri ale cheltuielilor; „Este m folosul tuturor, mai ales a copiilor" (Publika TV, 16.XI) – corect: al copiilor; „absolvenți a liceelor" (Jurnal TV, 4.XT) – corect: absolvenți ai liceelor; „victime ai propriilor copii" (TVC 21, 2 LXI) – corect: victime ale propriilor copii; „Prima ediție al acestuia" (Moldova 1, 8.XI) – corect: Prima ediție a acestuia; „participanți ale companiilor" (Publika TV, 5.XI) – corect: participanți ai companiilor ș.a.

Dezacorduri ale adjectivelor numerale compuse. Cel mai frecvent se greșește prin utilizarea formelor de masculin în locul celor de feminin. în general, această greșeală se întâlnește la numeralele compuse: „atac produs în ultimele doisprezece zile" (Pro TV, 22.X) – corect: douăsprezece zile; „douăzeci și unu de persoane" (TVC, 5.XII) – corect: douăzeci și una de persoane; „doisprezece grade" (TV7, 21.X, 27.X ș.a.) – corect: douăsprezece grade; „doisprezece mii de cereri" (TVC 21, 21.XI) – corect: douăsprezece mii de cereri; „doisprezece provincii" (Publika TV, 8.XI) – corect: douăsprezece provincii.

Pentru exprimarea orei, numeralul doi și numeralele compuse cu doi trebuie să aibă formă de feminin. Sa înregistrat, nu foarte frecvent, folosirea formelor de masculin în astfel de contexte:„Incendiul a izbucnit în jurul orei doisprezece" (Pu-blika TV, 15.XI) – corect: înjurai orei douăsprezece; „la ora locală doisprezece" (Jurnal TV, 17.X) – corect: la ora locală douăsprezece.

Utilizarea fără prepoziția funcțională pe a pronumelui relativ care cu funcție de complement direct este o greșeală frecventă: „Este un film extraordinar… care ți-1 recomand și ție" (Moldova 1,9.XI) – corect: Este unfilm extraordinar… pe care ți-l recomand și ție; „gafe care le facem" (Jurnal TV, 8.XI) – corect: gafe pe care le facem; „în viziunea angajaților care i-ați văzut mai devreme" (Publika TV, 16.XT) -corect: pe care i-ați văzut; „Pompierii din Soroca spun că visează la [] echipament care deseori îl văd doar la televizor" (Moldova 1, 20.XI) – corect: echipament pe care deseori îl văd.

Apariția unui și parazitar în încercarea de a evita o cacofonie (ca și campion) se extinde și în exemple unde nu mai este vorba de cacofonii (ca și primar). Pentru evitarea cacofoniei, se recomandă folosirea prepoziției drept sau a locuțiunii prepoziționale în calitate de, atunci când substantivul exprimă o calitate, și a locuțiunilor prepoziționale din punctul de vedere, în ce privește etc, atunci când este vorba de un subordonat de relație: „W.C. Handy este cunoscut ca și «părintele blues-ului»" (Publika TV, 16.XI) – corect: W.C. Handy este cunoscut ca „părintele blues-ului"; „Eu te știam ca și profesoara mea de limbă română odată" (Moldova 1, 10.XI) -corect: Eu te știam ca profesoara mea; „ca și jurist" (NIT, 19.X) – corect: ca jurist/ în calitate de jurist.

Numeralele de la 20 în sus nu se atașează direct substantivului, ci sunt urmate de prepoziția de. Am identificat extrem de multe situații de omitere a prepoziției la toate posturile monitorizate: „un bărbat de 52 [] ani" (Euro TV, 18.X) – corect: un bărbat de 52 de ani; „Top 50 [] vedete influente" (Jurnal TV, 10.XI) – corect: Top 50 de vedete influente; „o mie [] locuitori" (NIT, 4.XI) – corect: o mie de locuitori; „Dan Petrescu va încasa 2 milioane O euro pe sezon" (Prime, 29.XI) – corect: 2 milioane de euro; „situat la 170 [] kilometrr (Publika TV, 17.X) – corect: situat la 170 de kilometri; 610 deputați (TVC 21,25 .XI) – corect: 61 de deputați ș.a. Semnalăm și greșeala inversă (mai rar), de folosire a prepoziției de după numerale de la 1 la 19 și după numeralele compuse cu acestea: „108 de întreprinderi de stat" (TVC 21, 6.XII) – corect: 108 întreprinderi; „102 de troleibuze noi" (TVC 21, 30.XI) -corect: 102 troleibuze; J10 de recruți" (Euro TV, 27.XI) – corect: 210 recruți.

Suprapunerea mai multor tipare sintactice are ca rezultat apariția într-un anumit context a unei prepoziții specifice altui tipar sintactic. Am înregistrat mai multe cazuri de folosire incorectă a unor prepoziții: „bilete la avion" (TV 7,21.XI) – corect: bilete de avion; ,£a nordul republicii…" (TV 7,21.X) – corect: în nordul; „la Ciocana" (Jurnal TV, 4.XI) – corect: în (sectorul) Ciocana; „[angajați] după specialitate" (TV 7, 28.X) – corect: în specialitate/conform specialității; nemulțumiți față de decizia instanței" (2 Plus, 7.XI) – corect: nemulțumiți de decizia instanței; „în comun acord cu" (Euro TV, 28.X) – corect: de comun acord cu.

Nemarcarea relațiilor sintactice în titlurile redactate în stil telegrafic este un fenomen pe care l-am întâlnit constant la toate televiziunile monitorizate. Abaterea este mai frecventă în contextele în care se precizează calitatea sau funcția unei persoane. Cauza este uneori spațiul insuficient pe burtiere, care impune limitarea mesajului la un anumit număr de caractere. Totuși, fenomenul se extinde și în sintagmele scurte, unde relațiile sintactice dintre componente ar putea fi marcate foarte ușor. înșiruirea de cuvinte fără marcarea relațiilor sintactice dintre ele poate crea ambiguități: „Președinte PLDM" (TV 7, 28.X ș.a.) – corect: Președinte al PLDM; „Președinte Asociația «Salvgardare»" (TV 7, 29.X) – corect: Președinte al Asociației „Salvgardare";,Antrenor Academia UTM" (NIT, 26.X) – corect: Antrenor, Academia UTM'Antrenor la Academia UTM; „director SA «Termocom»" (TVC 21,21 .XI) – corect: director, „ Termocom " SA/'director al „ Termocom "SA; „președinte fracțiune PLDM" (Moldova 1,21.X) – corect: președinte al fracțiunii PLDM/ președintele fracțiunii PLDM ș.a.

6. La compartimentul lexic și semantică, am înregistrat câteva cuvinte utilizate cu o formă incorectă: „un minispectacol coreogrqfic" (Pro TV, 23 .X) – corect: coregrafic; „s-a proiectat în troleibus" (Pro TV, 24.X) – corect: troleibuz; „culoarea fondalului" (TV 1,29.X) – corect: fundalului.

Nu este recomandabil ca structura construcțiilor fixate în limbă să fie modificată. Am înregistrat câteva expresii modificate, uneori din cauza suprapunerii mentale peste alte construcții asemănătoare semantic sau/și formal: „tragere de conturi" (NIT, 28.X) – corect: reglare de conturi; „suspectul… a fugit de la fața infracțiuni?' (TVC 21, 22.XI) – corect: fața locului/locul infracțiunii; ,^nu intenționează deocamdată să ia parte din Uniunea…" (TV 7,2 LX) – corect: să facă parte ș.a.

Sa consemnat destul de multe cuvinte nepotrivite, unele simțite ca fiind mai „nobile" (a servi, în loc de a mânca sau a bea; a debuta, în loc de a începe etc), altele sunt inadvertențe contextuale: „Ce servește Karizma la micul dejun?" (Moldova 1, 8.XI) – corect: Ce preferă Karizma la micul dejun?; „Victima, împreună cu un consătean, au servit băuturi spirtoase" (TVC 21, 22.XI) – corect: Victima, împreună cu un consătean, a consumat băuturi spirtoase (în acest exemplu este și dezacord între predicat și subiect); Rebutul TVC-ului se desfășoară într-o atmosferă de libertate" (TVC 21,30.XI) – corect: TVC-ul a început/se desfășoară într-o atmosferă de libertate; „Silvio Berlusconif,] i-a înmânat un clopoțel succesorului său, cu ajutorul căruia va putea începe și finisa ședințele Guvernului" (Euro TV, 17.XT) – corect: va putea începe și încheia ședințele guvernului; „Ce planuri ai pentru Moldova atunci când vei finisa studiile?" (Moldova 1, 7.XI) – corect: când vei încheia/veifinaliza studiile; „împotriva proiectului expus deputații…" (TV

7,27 .X) – corect: s-au pronunțat deputații; „Bașcanul… este foarte încrezut* (TVC 21,29.XI) – corect: este sigur/ferm convins.

Unele abateri privesc utilizarea anglicismelor și calcurile după engleză. în locul corespondentelor românești, se preferă deseori „traduceri" neadecvate ale unor cuvinte și construcții din limba engleză: „Proiectul este implementat cu suportul Uniunii Europene" (NIT, 10.XT) – corect: Proiectul este implementat cu sprijinul/ susținerea Uniunii Europene (support); Suportul financiar va fi alocat…" (TVC 21, 6.XII) – corect: Sprijinul financiar va fi alocat, „locația concertului" (Prime, 28.X) — corect: locul concertului/sala în care urmează să aibă loc concertul (loca-tion); „locații frumoase" (Prime, 7.XI) – corect: locuri frumoase; aplicant (Jurnal TV, 8.XI) – corect: candidat/pretendent (la un post) (applicant); „postul la care aplicF (Jurnal TV, 8.XI) – corect: postul pentru care candidezi (to apply); „vor avea posibilitatea de a aplica la proiectele…" (Moldova 1,19.X) – corect: vor avea posibilitatea de a depune dosare/de a concura; ,/ocusează atenția" (Jurnal TV, 9.XI) – corect: focalizează atenția (to focus).

O problemă sensibilă în limbajul televizual din Republica Moldova este prezența a numeroase calcuri după limba rusă și împrumuturi inutile (xenisme/bar-barisme). Nu toate sunt calcuri lexicale, există și structuri gramaticale preluate fără discernământ, dar le tratăm aici pentru a releva amploarea fenomenului: „Moldovenii inundă Moscova" (NIT, 28.X) – corect: Aflux de moldoveni la Moscova; , Aleșii locali afirmă că s-au dezamăgit de PCRM" (TV 7, 2 LXI) – corect: Aleșii locali afirmă că sunt dezamăgiți de PCRM (verbul a dezamăgi nu e reflexiv, ci tranzitiv); „în realitate avem economie tenebră' (TV 7,27.X) – corect: în realitate avem economie subterană; „să ne dea și careva explicații" (Jurnal TV, 4.XI) – corect: să ne dea explicațiilsă ne dea unele explicații (careva = cineva); „în rezultatul impactului" (Pro TV, 22.X) – corect: în urma impactului/ca rezultat al impactului (calc atestat și la NIT, 17.X; TV 7, 22.X; Prime, 27.X; 28.X; TVC 21, 22.XI); „inclusiv și fracțiunea PLDM" (NIT, 17.X) – corect: inclusiv fracțiunea PLDM (atestat și la Publika TV, 1LXI; Euro TV, 17.XI, 18.XI; Prime, 11.XI); „în dependență de nivelul de calificare" (Moldova 1, 10.XI) – corect: în funcție de nivelul de calificare (înregistrat și la Jurnal TV, 7.XI); la moment (NIT, 27.X) – corect: în acest moment/în momentul de față/în prezent/actualmente (formulă generalizată, prezentă și la Prime, 7.XI; TVC 21, LXH); „păturile social-vulnerabile" (TV 7,27.X) – corect: păturile defavorizate/dezavantajate (formulă generalizată); „familii socialmente vulnerabile" (TVC 21, 25.X) – corect: familii defavorizate/ dezavantajate; „pasagerii rutelor avia" (NIT, 26.X) – corect: pasagerii curselor aeriene; „rute avia" (NIT, 26.X) – corect: curse aeriene/zbor uri; „biletele avia" (Jurnal TV, 26.X) – corect: biletele de avion; „transport avia, liberalizat" (Moldova 1, 26.X) – corect: transport aerian, liberalizat; „Ucraina… nu pretinde la teritoriile…" (TVC 21, 22.XI) – corect: Ucraina… nu pretinde teritoriile; „încălcările admise" (TV 7,27.X) – corect: încălcările comise; unități de tehnică specială (TV 7, 28.X) – corect: autospeciale; „unitățile ăs transport" (TV % 28.X) – corect: mijloacele de transport; „trecerea comisiei medicale" (Moldova 1,10.XI) – corect: examenul medical/examinarea de către o comisie medicală; „Produsele… nu trec controlul sanitar" (TVC 21,5.X1I) – corect: Produsele… nu sunt supuse controlului sanitar; „a scris cerere de demisie" (Publika TV, 17.X) – corect: a depus cerere de demisie; „ei urmau să se determine" (TV 7,2 LX) – corect: ei urmau să decidă; ,JSpre regret… noi[,] din nou stăm în frig" (NIT, 14.XT) – corect: Spre regretul nostru/Constatăm cu regret că…; „Tânărul nu s-a isprăvit cu conducerea…" (TVC 21, 22.XI) – corect: Tânărul a pierdut controlul volanului; „nu se isprăvește cu serviciul" (Euro TV, 28.X) – corect: nu face față atribuțiilor de serviciu ș.a.

Am consemnat și greșeli de neadecvare contextuală, atracții semantice, diverse confuzii' „Șansele halterofililor moldoveni sunt însă infirme" (Publika TV, 15.XI) – corect: Șansele… sunt infime (atracție paronimică); „același fus oraV (Moldova 1, 26.X) – corect: fus orar (atracție paronimică); „Moldova are șanse mari sa, rămână fără brațe de muncă" (TV 7, 29.X) – corect: Moldova poate rămâne fără brațe de muncă/Moldova riscă să rămână fără brațe de muncă; „Toate odăile [de hotel]" (Jurnal TV, 26.X) – corect: Toate camerele; „odăile liceului" (NIT, 26.X) – corect: camerele liceului (mențiunile lexicografice pentru odaie sunt popular și învechit); localnicii dintr-un bloc" (NIT, 28.X) – corect: Locatarii unui bloc; „Victimele nu au pus plângere la poliție" (Jurnal TV, 2 LX) – corect: Victimele nu au depus plângere la poliție ș.a.

Sintetizând cele expuse, susținem că limba română din audiovizualul național tinde să se identifice cu limbajul îngrijit public oral din Republica Moldova. Abaterile de la normă constatate nu au aceeași gravitate; unele sunt accidentale, datorate grabei sau lipsei de atenție, altele sunt tributare snobismului sau imitației (anglicismele ori cazul lui ca și). Mai grave sunt fenomenele de atentare la elementele structurale de bază ale limbii (regimul verbelor, calcurile), siluirea sintaxei, modificarea construcțiilor fixe. Pericolul este ca eroarea să devină normă prin adoptarea ei de către un număr mare de vorbitori aparținând publicului de televiziune.

De aceea, în eventualitatea unei monitorizări viitoare, sperăm că vom constata mai puține erori. Acest lucru se poate întâmpla doar în cazul în care instituțiile monitorizate vor veghea, la rândul lor, la respectarea normelor limbii române.

Capitolul IIGreseli si corectitudini a comunicarii in audiovizual

2. Greseli de exprimare in audiovizual

Scriitorul român Demostene Botez aprecia înalt eforturile lingviștilor pasionați de cultivarea limbii. „Cultivarea limbii înseamnă lucrarea ei pentru a o fertiliza, îngrijirea ei; înseamnă a o face să crească, să se dezvolte. E o acțiune ca aceea de lucrare a pământului pentru a obține cele mai bune roade". Nobilă misiune. Dar și grea. Și responsabilă. Și (de ce nu?) neplăcută uneori.

Să dai strălucire cuvântului, să-mbujorezi la față limba maternă, să-i păstrezi nealterată muzicalitatea și expresivitatea ei.

Noblesse oblige, zic francezii. Și noi ne dedăm muncii de rutină: citim ziare și reviste, ascultăm/vizionăm emisiuni radio/tv, notăm greșelile din panourile publicitare, tragem cu urechea la vorbirea oficială a oamenilor de stat și ne împovărăm cu surogat lingvistic, pe care urmează să-1 analizezi cu minuțiozitate, să te documentezi, ca nu cumva să-1 superi pe cel indiferent față de modul de exprimare. Nouă . Audiovizualul, această instituție de stat (chiar dacă-și zice „publică") nu are dreptul la greșeală.

Ea are o cu totul altă misiune – să propage normele literare, adică să respecte cu strictețe legile limbii, obligatorii pentru toți vorbitorii ei. In realitate însă așa ceva nu se întâmplă. La audiovizual limba nu stă în capul mesei. Vorbirea defectuoasă a unor colaboratori compromite instituția, îndepărtează de ea auditorii.

Astăzi avem posturi de radio și televiziune care au depășit cu mult Audiovizualul Național.

Iar Audiovizualul Național a adunat colaboratori care habar n-au de vorbire inteligibilă, de intonație, de accent logic, de topică, de norme ortoepice, cum ar fi:

/. Cu atât mai mult că…

Ora doisprezece.

Doi întreg și cinci zecimi.

A zice în loc de a spune.

Prepoziția DE (lipsă!) – 32 grade, 80 milioane lei etc.

Gravitatea lor e cu atât mai mare cu cât sutele de mii de radioascultători/telespectatori le preiau cu ușurință având certitudinea că la radio și televiziune se vorbeșete (după cum e și firesc) numai corect. Răul cel mare e că majoritatea greșelilor (din cele peste 3000 atestate pe parcursul ultimilor 5 ani) nu sunt accidentale, ci cronice sau, dacă e să ironizăm puțin, cu „viză de reședință" la Audiovizual.

In calcul trebuie luat și faptul că această instituție publică se vrea porta-voce în mass-media electronică de la noi. De aici și exigențele sporite față de calitatea emisiunilor lansate în eter.

Nu contează numărul de greșeli, ci frecvența lor abuzivă. Orice greșeală, repetată până la refuz, supără neiertător de mult.

Tocmai asta ni se întâmplă la Audiovizual. Pentru credibilitate ilustrăm tipul de greșeală prin mai multe exemple.

Ca frecvență, acordul greșit al articolului posesiv cu cuvântul determinat deține întâietatea.

1. Pe parcursul celor 7 luni a anului 2012 au fost depistate… (Radio-M) Articolul posesiv a se folosește doar după un determinat de genul feminin singular. în exemplul citat avem un substantiv neutru (la singular e masculin) – parcurs, și unul feminin (luni), dar e la plural. Prin urmare, articolul a e în suspans. Pentru asemenea situații avem o singură explicație: influența vorbirii populare, care nu recunoaște decât un singur articol -a. a meu, a mea, a mei, a mele.

„Acord în dezacord" avem și în exemplul ce urmează: Republica Moldova în calitate de membru a acestei instituții europene…" (Radio-M). Dacă încercăm să acordăm articolul a cu Moldova sau calitate (ambele feminine, singular), obținem un nonsens.

Există situații în care utilizarea corectă a articolului e, într-adevăr, dificilă, căci acordul se pretează la două cuvinte, în dependență de ce vrea să scoată sub accent vorbitorul. Comp.: jubileul de 70 de ani al profesorului X; sau: jubileul de 70 de ani ai profesorului X.

Alteori doar formal acordul se face cu oricare cuvânt dintre cele două posibile: nivelul de cultură al/a studentului; din punctul de vedere al/a cititorului. In realitate contextul admite un singur articol – al. De aceste îmbinări diferă cele de tipul: procesul de școlarizare a copiilor; modul de protejare a plantelor; posibilitățile de substituire a pedepsei.

Deloc ușoară și potrivirea contextuală a articolului posesiv în enunțuri de felul: Copilul ai cărui părinți muncesc în străinătate; Copiii ai căror părinți… Aici mai admitem și niște scuze pentru jurnaliști. Dar nu ne putem permite acest lux când erorile sunt generate de lipsa cunoștințelor elementare la acest capitol.

Exemplu:

/. CEC va organiza turul doi a alegerilor locale (Radio-M).

2. Articolul 47 a Tratatului de la Lisabona (TVM).

3. Conferința organizată cu ocazia jubileului de 75 de ani a Radioului din
Moldova (TVM).

4. Și toate le face de dragul copiilor și a artei (Radio-M).

5. Solidaritatea celor 3 partide de la guvernare este un semnal de maturitate
al clasei politice de la noi (Radio-M).

Iată așa! Unde trebuie folosit articolul al (exemplele 1,2,3,4) e preferat a și, viceversa: al în loc de a: maturitate a clasei politice de la noi.

în continuare se recurge la o tipologizare a greșelilor în baza frecvenței lor. Atare „contabilitate" mai puțin contează. Fișierul de care dispunem (câteva mii de exemple) ne impune o analiză/prezentare a lor conform gradului de gravitate, adică în ce măsură supără radioascultătorul/telespectatorul.

Substituirea nemotivată a numeralului două și a derivatelor/compuselor cu acesta prin doi și viceversa. Deși specialiștii în materie au semnalat/criticat erorile în cauză, ele persistă nestingherit:

1. Aici Chișinău, este ora doisprezece (Radio-M).

Și televiziunea consideră normă îmbinarea ora doisprezece.

2. La cimitirul armenesc va avea loc un parastas la ora doisprezece
(TVM).

Dacă ar fi să acceptăm această „mostră", ar trebui să spunem și ora doi. Dar nimeni (absolut nimeni!) nu-și permite asemenea „libertate".

Exemplul prezentatorilor radio/tv este molipsitor și greșeala și-a extins sfera de apariție.

1. Temperatura va atinge maxima de treizeci și doi de grade (Radio-M).
2. Doi, virgulă, 5 milioane de dolari… (TVM).

Dacă am zis doi grade, de ce nu am spune și doi milioanei

3. A început construcția unui bloc locativ cu doisprezece etaje (TVM).
Vom spune și doi etaje!

4.Numărul sinistraților a ajuns la patruzeci și doi de mii (Radio-M).
Așadar, la singular vom spune o mie, la plural – doi mii. Involuntar, te în-
trebi: – în ce limbă vorbește prezentatorul de la Radio-Moldova?

5.Iuliana Gore-Costin a acumulat 4,91 (nouăzeci și una) procente (Ra-
dio-M).

Toată lumea zice un procent, și numai jurnaliștii de la Radio-Moldova spun o procent.

Chiar și o greșeală accidentală îl poate face pe cineva s-o ia drept normă și s-o utilizeze în mod curent. Tocmai de aceea și astfel de greșeli trebuie combătute.

Procesul va demara în două mii douăsprezece (Radio-M) Corect: două mii doisprezece.

Limba română de mult nu mai folosește forma de feminin a substantivului minut. Prin urmare, vom spune un minut, și nu o minută — formă atestată de mai multe ori la Audiovizual.

/. Dar nu am zis-o într-o minută bună, căci afară, într-adevăr, ninge (TVM).

2. Este ora șapte și treizeci și una minute (Radio-M). Corect: treizeci și unu de minute.

III. Un capriciu al colaboratorilor de la Audiovizual este omiterea prepoziției DE acolo unde norma ne obligă s-o utilizăm. Orice elev cunoaște regula elementară: „După numeralele cardinale de la 20 în sus se scrie prepoziția DE": 20 de pagini, 141 de lei, 1050 de cărți etc, dar: 17 creioane, 103 ani, 1019 puncte.

Cine încalcă regula dată face un deserviciu corectitudinii exprimării. Altfel zis, urâțește frumoasa limbă românească. Exemplele ce urmează nu lasă urmă de îndoială.

Creditele pot fi luate pe un termen (de) până la 30 luni (Radio-M).

Ieri au fost date în exploatare încă 24 case de locuit (TVM).

In eșantion sunt incluse 40 mii persoane (Radio-M).

Ziua temperatura va fi de 30-35 grade (TVM).

Ei au realizat doar 78 procente din angajamente (TVM).

Iurie Pavlov riscă până la 25 ani de pușcărie (Radio-M).

Șirul exemplelor ar putea fi continuat, dar și așa e clar că lipsa prepoziției DE în enunțurile enumerate e ca o zgârâietură pe fața limbii.

IV. Verbele a spune și a zice sunt sinonime. Dar nu absolute, ca să le putem substitui reciproc în orice context. în ultima vreme s-a observat o preferință a intelectualilor față de a zice și-1 folosesc fără discernământ. în pas cu „moda" sunt și colaboratorii Audiovizualului. Aceștia aproape că au uitat de verbul a spune.

Observați:

/. Pentru cei care nu te cunosc hai să le zicem unde ai fost în turnee (TVM).

2. Nu pot să vă zic dacă o să fie sau nu la festival și orchestra noastră (Ra-
dio-M).

Eu cred în tot ce ne zic astrele (TVM).

Dna Măria, eu vă zic multă sănătate!

Falsitatea semantică a verbului a zice în primele două exemple este evidentă. Adecvat contextelor e verbul a spune.

In exemplul al treilea e firesc să folosim verbul a prezice: Eu cred în tot ce ne prezic astrele.

In ultimul enunț se potrivește perfect verbul a dori: Dna Măria, eu vă doresc multă sănătate!

V. Oricâte eforturi depun lingviștii pentru a ne debarasa de calcuri din limba
rusă, unii jurnaliști mai plătesc tribut trecutului nu prea îndepărtat, când practi-
cam o vorbire împestrițată cu cele mai felurite calcuri. Orice calc înstrăinează
autohtonismul limbii române. Comparați structura rusească doi întreg și cinci ze-
cimi cu cea românească doi, virgulă, cinci și veți constata cu ușurință deosebirea
tranșantă între specificul național al fiecărei limbi.

Din aceste considerente calcurile de tipul celor atestate în emisiunile radio/TV șochează și, firește, trebuie combătute: Numai ce a răsunat melodia… (Radio-M).

Limba română dispune de mai multe mijloace de exprimare pentru această noțiune, și anume: chiar acum, acum o clipă, cu puțin timp în urmă… Prin urmare, e ușor să renunțăm la îmbinarea calchiată numai ce, care pentru vorbitorii de limbă română e un nonsens.

Greșeala în cauză s-a înrădăcinat în limbajul intelectualilor noștri în măsura în care e greu să crezi că vom scăpa vreodată de ea. Situație asemănătoare probăm și în cazul îmbinării a da o întrebare.

1. Stimați radioascultători, puteți da întrebări invitatului nostru la telefo-
nul… (Radio-M).

Se pare că toată lumea știe: întrebările se pun, se adresează. Dar preferabilă rămâne, deocamdată, greșeala cronică semnalată aici.

2. Vreau să-mi vorbiți și despre un proiect, dacă nu mă greșesc… îl aveți…
(Radio-M).

Românește zicem „dacă nu greșesc".

3. Vrei să spui că vorbim din numele stelelor? (TVM).
Corect: în numele (a vorbi în numele cuiva).

S-au dus discuții în jurul acestei probleme (TVM). Discuțiile, știut lucru, se poartă.

Ploile și căldurile din ultima vreme au compromis și vița de vie unde n-au fost petrecute lucrările de profilaxie (Radio-M). Nici o lucrare (în special agricolă) nu se petrece, ci se face.

Dați să ne pregătim cu toții de finalul Eurovizionului (TVM). Nici un român neinfluențat de limba rusă nu vă spune „dați săci haideți să…

Suntlna Caluțcaia și vă prezint emisiunea… (Radio-M). Sau: Să revenim la Mariana Vutcariova (TVM).

E regretabil că unii intelectuali mai acceptă să-și zică Caluțcaia, Vutcariova, Iachimova, Crivaia, Popova etc, adică rămân fideli modelului rusesc. Românii cu nume străine se conformează normelor literare ale limbii noastre: Caluțchi, Iachimov, Crivoi, Popov etc.

8. în urmă cu ceva timp mă întrebam de ce românii basarabeni nicidecum nu
renunță la structurile de sorginte rusească: ce n-aș face, unde nu te-ai duce etc.

Și tot atunci mă gândii că un anume „merit" în persistarea greșelii în cauză îl are Audiovizualul.

Indiferent de ce nu s-ar întâmpla în finală… (TVM). Românește ar fi să zicem „orice s-ar întâmpla…" sau „indiferent ce se va întâmpla în finală…"

Oriunde n-ai pleca, dorul de casă îl simți mereu … (TVM). Corect: oriunde ai pleca.

Moldovenii, oriunde nu s-ar afla, rămân moldoveni (TVM). E de ajuns să omitem nu și fraza își recapătă firescul: oriunde s-ar afla.

d) Unde nu l-ar duce destinul… (TVM).

e) Oricât de bine nu ar fi în lumea întreagă, te-ntorci acasă (TVM).
Cadrează cu norma literară structurile: oriunde le-ar duce destinul și oricât

de bine ar fi…

Jurnaliștii care comit atare greșeli nu conștientizează că, în felul acesta, vă-
duvesc limba română de frumusețea ei naturală.

Vârf la toate face răscondamnatul calc a felicita cu sărbătoarea, pe care unii colaboratori radio/TV îl consideră pur românesc și-i deschid undă verde în eter.

/. Felicitări, dna Valentina, cu această extraordinară participare! (TVM).

2. Felicitările noastre cu aceste noi realizări! (TVM).

Administrația penitenciarului îi va felicita pe toți cu venirea Anului Nou (TVM).

Și în final, nu pot să nu vă felicit cu ziua dumneavoastră de naștere (TVM).

Aici comentariile chiar sunt de prisos. Iresponsabilitatea persoanelor în cauză a atins cota maximală.

Alte calcuri apar accidental. Dar apar!

/. în rezultat (corect: ca rezultat), avem un ten neted și catifelat (TVM).

O mare responsabilitate o va purta profesorul ce va citi această disciplină școlară (Radio-M). Un curs (citiți: o disciplină) școlar sau universitar se ține, nu se citește.

Domnule director, cum a trecut (cum a fost, cum a decurs) ultimul sunet? (Radio-M).

Imitarea structurii străine a unui enunț generează denaturări de topică.

Iar aceasta înseamnă deromânizarea vorbirii.

A noastră colegă Carolina s-a îmbolnăvit (Radio-M).

Au răsunat și mai răsună cântecele tale nu chiar rar (TVM).

Ce forme alte cunoașteți voi de apărare a Patriei? (Radio-M).

O greșită alegere a vitezei… (Radio-M).

GREȘELI DE PRONUNȚIE A VOCALELOR ÎN AUDIOVIZUAL.

Limba română este cartea de vizită a poporului nostru și, din aceste considerente, tedința de a vorbi corect, indiferent de mediul în care ne aflăm, trebuie susținută și promovată. De acest fapt trebuie să țină cont, în primul rând, prezentatorii de la radio și televiziune, care sunt promotorii unui model de exprimare. Și acest model trebuie să fie unul corect din toate punctele de vedere. Deși, în linii generale, prezentatorii noștri vorbesc o limbă frumoasă și fluentă, se mai comit greșeli. Uneori din neatenție, alteori din necunoaștere, cert este faptul că se greșește neintenționat. Fără a critica pe cineva, am vrea să vorbim în cele ce urmează despre necesitatea cunoașterii normelor ortoepice, despre respectarea particularităților de pronunțare a sunetelor în limba română, dar și despre încălcarea normelor, fapt ce generează o exprimare infectă. Considerăm oportun să oferim și câteva soluții de evitare a greșelilor de pronunție, pe care le-am spicuit din mass-media audiovizuală.

Se poate vorbi de pronunțare corectă în mai multe sensuri. Pronunțarea corectă din punct de vedere fiziologic – al articulării sunetelor, opusă pronunțării cu defecte fiziologice – bâlbâială, grasierea etc, se numește ortofonie. Pronunțarea corectă din punctul de vedere al adecvării la conținut, implicând claritate și expresivitate, se numește dicțiune. Pronunțarea corectă rezultată din conformarea la normele limbii literare se numește ortoepie.

Normele ortoepice stabilesc corectitudinea formală a pronunțării cuvintelor ca unități lexicale și a pronunțării formelor flexionare și chiar a pronunțării unor cuvinte legate în vorbire – toate acestea cu referiri și la morfologie, și la sintaxă. Apariția normelor ortoepice este determinată de „necesitatea combaterii rostirii dialectale sau a celei ce caracterizează vorbirea neîngrijită, precum și a fluctuațiilor în pronunțare, condiționate de poziția sunetului în cuvânt" [2, p. 13].

Dat fiind caracterul fonetic al ortografiei noastre (scriem cum rostim), deosebiri însemnate între ortografie și ortoepie nu există, astfel că regulile ortoepice coincid, în fond, cu cele ortografice. în linii generale, ortoepia reprezintă norma limbii literare, de aceea, deseori, norma ortoepică se opune pronunțărilor dialectale sau neîngrijite, greșite. Dar trebuie să ținem cont că, vorbind despre norma ortoepică, recomandările ce vizează pronunțarea unui sau altui sunet se fac cu aproximație, deoarece „norma este abstracție" [2, p. 13], chiar dacă se bazează pe realitățile concrete ale uzului curent. în timpul vorbirii, același sunet poate fi articulat diferit, în funcție de corelația cu sunetele vecine care îl influențează sau de pregătirea aparatului articulator de a emite sunetul respectiv conform normei ortoepice.

în mediul uzual se mai iartă câte o abatere de la norma fonológica a limbii literare, fapt exclus însă pentru prezentatorii TV. Așa se face că, alături de diferențele justificate față de pronunțarea literară, media oferă și azi exemple de rostire generală neunitară sau chiar mostre de pronunțare excentrică. Acestea din urmă apar sub influența unei limbi străine, a unui grai regional sau, pur și simplu, dintr-o tendință de originalitate rău înțeleasă.

Orice crainic trebuie să studieze cum se poate emite mai corect și mai plăcut fiecare vocală, consoană, semivocală și să deprindă meșteșugul de a le pronunța bine și în vorbire, nu numai atunci când face exerciții și le pronunță independent, în vorbire, fiecare sunet trebuie să-și păstreze valoarea, deoarece numai așa cuvântul în întregime capătă o imagine clară, ușor de perceput și-ți dezvăluie toată frumusețea. Pentru a înțelege explicațiile care vor urma, referitoare la particularitățile ortoepice, vom reaminti câteva noțiuni privind vocalele și semivocalele limbii române. Gramatica atestă șapte vocale: A, E, I, O, U, Ă, î (Â). în funcție de locul de articulare, de gradul de deschidere a cavității bucale (apertura) și de participarea buzelor, fiecare vocală luată în parte are una sau mai multe trăsături diferențiale de celelalte vocale. Vocala la început de cuvânt trebuie pronunțată clar, fără un adaos în rostire a unei vocale apropiate ca articulare. Se rostește om nu uom, epocă nu iepocă. întrucât vocalele, datorită coarticulării lor, își pot modifica timbrul sub influența vocalei din silaba următoare, mai ales când prima se află în poziție neaccentuată, ortoepía recomandă pronunțarea nealterată a primei vocale. De aceea trebuie rostit articol, nu articul, năframă, nu năframă etc. Vocala finală neaccentuată trebuie pronunțată clar, fără ca organele de articulație, sub influența consoanei precedente, să lunece spre poziția de rostire a altei vocale. Astfel, trebuie evitată articularea cu î în loc de ă (inimă — inimi), a lui / în loc de e (vorbe — vorbi) sau cu ă în loc de e (tandrețe – tandreță).

Vocala a trebuie spusă liber, prin deschiderea neîncordată a maxilarului, vârful limbii atingând alveolele incisivilor inferiori, iar buza de sus ușor ridicată. Am observat însă că unii prezentatori o rostesc cu un timbru nazal, de parcă după ea ar urma un n, drept dovadă fiind cuvintele: fraudă, dramatic, exactitate ș.a. O altă dificultate pentru crainicii noștri este pronunțarea vocalei a în interiorul cuvintelor, mai ales a verbelor de conj.I: la PrimeTV am atestat de mai multe ori pronunțarea greșită a verbului se așază (așează) [ultima 31.12.12, 21:15], la Publika – înșală (înșeală) [ultima 29.02.12, 16:22]. Cei care pronunță astfel neglijează norma ce prevede pronunțarea cu a nu cu ea a cuvintelor de acest gen. Aceeași pronunțare eronată o auzim la rostirea lui a neaccentuat, care trece în ă, de exemplu: a at(ă)aca (Moldoval, 18.04.12, 12:49), cumul(ă)ativ (PrimeTV, 09.04.12,18:29), p(ă)arte (PublikaTV, 15.04.12,20:00) etc.

Vocala e se caracterizează prin următoarele particularități ortoepice, descrise în manualele de specialitate: trebuie rostită în așa fel ca dosul limbii să fie puțin ridicat spre mijlocul palatului tare, iar vârful coborât la alveolele incisivilor inferiori; buzele trebuie să fie întinse ca pentru un surâs. (Vrabie, 115). Dar se pare că nu toți crainicii noștri țin cont de aceste reguli. Sunt dese cazurile când rezonatorul lui e nu este suficient de anterior, ci este deplasat spre poziția lui ă și împrumută o rezonanță oarecum străină limbii române. Și această rezonanță este perceptibilă mai ales când respectiva vocală se află în poziție neaccentuată în interiorul cuvântului. Această problemă o au cei de la PublikaTV, în special o prezentatoare care, având un accent rusesc, nu poate asimila acest specific românesc. Astfel, în loc de e, N.M. pronunță un ă nuanțat: autobuz(ă)ele, creșt(ă)e (15.03.12) să t(ă)ermine, r(ă)egulat (16.03.12), inți(ă)ere, el(ă)ectoral (20.03.12) Șirul exemplelor poate continua. Prezentatoarea pronunță greșit vocala e nu doar în mijlocul cuvintelor simple, dar cel mai frecvent atunci când e vorba despre substantivele la pl., articulate hotărât. Cuvintele care se termină în e, (-ețe) de asemenea prezintă exemple de pronunțare eronată. Astfel, pentru lexemele tinerețe (PublikaTV, 03.03.12,22:43), justețe (PrimeTV, 23.01.12,2\:\2),finețe (PublikaTV, 10.12.11, 12:43), și alte prezentatoare au atribuit un ă sonor în poziție finală. Pentru a depăși această dificultate este nevoie de exerciții de corectare a rostirii vocalei, de pildă pronunțarea răspicată a lui e, controlând articulația labi-ală: eeeee/eaeae/eieie/eoeoe/eueue.

Un alt aspect al pronunțării greșite vizează preiotarea lui e inițial în neologisme. Avem și pentru acest fapt exemple: (I)europa – Moldoval, 07.02.12, 19:18; PublikaTV, 01.05.12, 09:19 ș.a.), (i)economie (JurnalTV, 02.08.11, 23:22), (i) evoluție (PublikaTV, 05.03.11, 17:03; ProTV, 30.03.12, 20:17) ș.a. Unii crainici modifică însă pronunțarea lui e după cum le vine mai ușor, fie ca iot, fie ca ă „în sensul că aplică deprinderi fonetice de la cuvinte mai vechi cunoscute de ei" (Avram,35) pentru cuvintele precum: (i)/(ă) epocă (JurnalTV, 29.04.11, 09:32; 25.06.11,18:38), (i)/(ă)exploatare (PublikaTV, 07.07.11,14:11; 19.05.11,11:17), ăchilibru (PublikaTV, 23.01.12.

Defecte de rostire sunt atestate și la pronunțarea vocalei o. Pornind la rostirea ei cu o deschizătură mică de maxilare, ca pentru u, adesea sunetul capătă întâi timbrul lui u și numai apoi trece în o. Drept exemple avem cuvintele: faim(u) oasă (Moldoval, 23.01.12, 13:53), gust(u)oase (JurnalTV, 25.04.12, 14:53), miracul(u)oase (JurnalTV, 02.05.12, 19.24). Dat fiind contextul adecvat, vom menționa și forma greșită de accentuare a hiatului u-o, al cărui -u se preferă a fi rostit cu o durată mai mare decât acceptă norma literară. De aceea ar fi bine să evităm articulări de tipul: fastuuos (ProTV, 02.05.12, 19:33), sinuuos (PublikaTV, 08.05.12, 13:27), virtuuoz (06.01.12, 17:12). Pentru a evita o asemenea articulare, trebuie să avem grijă ca maxilarele să fie deschise ca pentru e, să ridicăm partea posterioară a dosului limbii spre vălul palatului, iar vârful limbii să-1 retragem puțin de lângă incisivii inferiori. (Vrabie, 116). Forma opusă a dificultății expuse mai sus o întâlnim la rostirea vocalei u. Am depistat următoarele pronunțări greșite: autovehic(o)ulul (ProTV, 19.04.12, 08:06), c(o)ufaj (JurnalTV, 23.01.12, 19:13), bacala(o)ureat (JurnalTV, 11.07.11, 11:09), repa(o)us (Publi-kaTV, 22.02.12, 13:10), resta(o)urat (PrimeTV, 09.04.12, 21:12) etc. Și aceasta se produce din cauza că vorbitorii nu țin seama de deschiderea convenabilă a maxilarelor, de timbrul vocalic nealterat. De aceea, noi, utilizatorii activi și instruiți ai limbii române, trebuie să știm că pentru a rosti corect vocala и și pentru a nu o confunda cu o, trebuie să avem maxilarele mai închise decât pentru o, iar buzele să fie mai înaintate, ca să confere lui и un aspect sonor tubat.

Se cere atenție și la rostirea diftongului oa care alternează, în exprimare, cu ua. Această inconsecvență o întâlnim de cele mai multe ori la începutul cuvintelor, când buzele se rotunjesc mai mult decât pentru un o. De aceea se pronunță uneori uameni (ProTV, 12.05.12, 17:12), uară (PublikaTV, 24.03.12, 19:35), în loc de oameni, oară etc. O altă regulă de care, relativ, nu se ține cont în vorbire se referă la pronunțarea diftongului oa și nu ua după o consoană. Trebuie să rostim desfășoară, școală, cunoaște, dar nu desfășuară (JurnalTV, 20.05.11,13:19), șcuală (Moldova 1, 09.01.12, 19:07), cunuaște (JurnalTV, 13.11.11, 08:31) etc. O problemă ortoepică este pronunțarea diftongului oa ca hiat. Aceasta se produce mai ales la neologismele de felul: croazieră (PrimeTV, 27.01.12,21:09), exploatare (PublikaTV, 19.05.11,10:07), pledoarie (Moldova 1, 21.12.12,19:48) etc.

Preocuparea de a norma articularea în această situație este atât de redusă, încât nici lucrările oficiale nu atrag atenția decât sporadic asupra tuturor cazurilor de confuzie posibile.

Regulile ortoepice trebuie neapărat cunoscute, pentru că greșelile făcute în vorbire din cauza necunoașterii lor sunt încă destul de frecvente și responsabilitatea pentru comiterea lor revine, în egală măsură, și celor care nu le cunosc, și celor care trebuie să le promoveze, să critice și să insiste asupra unei exprimări corecte și elegante. Or, după cum spunea Gr. Vieru, a vorbi sănătos limba mamei este o datorie, una dintre cele patriotice.

2.1 CORECTITUDUNEA COMUNICĂRII PREZENTATORILOR TV.

În ultimul timp, în cadrul unor emisiuni televizate, chiar și ale posturilor ai căror crainici au o dicțiune impecabilă și un limbaj elevat, ca, de exemplu, TV 7, Pro TV, Jurnal TV, Publica TV etc, se atestă, adesea, forme incorecte, „legitimate” de unii promotori ai culturii vorbirii din Republica Moldova și de actele normative în vigoare. Despre cauzele apariției acestor incorectitudini în emisiunile TV, în secvențele de reclamă ale acestora, vom menționa în rândurile ce urmează.

Oamenii de cultură, politicienii, intelectualitatea progresistă din Republica Moldova privesc cu un deosebit interes emisiunile posturilor de televiziune Jurnal TV, Publica TV, TV 7, Pro TV etc. Acestea, pe lângă informații veridice privind situația social-politică, economică din țară, se îngrijesc, în ultimul timp, și de cultura graiului românesc în Republica Moldova, prezentând numeroase mostre, iar uneori, din păcate, și „monstre” de exprimare în limba română.

„Una dintre normele literare nu prea respectate (de aici încolo sublinierea ne aparține – Gr. C.) în limba actuală este cea care prevede indicarea datei calendaristice prin forma de feminin a numeralului cardinal doi, respectiv două, douăsprezece, douăzeci și două.” Astfel începe una din emisiunile postului Publica TV, la rubrica Date cu prezentatoarea Mihaela Strâmbeanu.

Ce înseamnă „nu prea respectate”? Vorbirea omului, ca și talentul, cultura lui, ori o ai, ori îți lipsește cu desăvârșire. Așa și norma limbii literare: ori e respectată de vorbitori, ori nu.

În continuare, discursul Mihaelei Strâmbeanu privind utilizarea numeralelor unu/una, doi/două abundă în greșeli ce țin de gramatica și teoria limbii. Orice filolog și chiar elev din gimnaziu știe că substantivele, în limba română, se clasifică, conform categoriei gramaticale de gen, în: masculine, feminine și neutre. Ultimele, împreună cu sateliții lor adjectivali (adjectivele calitative și cele pronominale, numeralele), au la singular formă de masculin, iar la plural – cea de feminin. De exemplu: un ceas/două ceasuri, un stilou/două stilouri, un eseu/ două eseuri etc.

„Ar trebui să spunem suntem în douăsprezece martie, azi e două august, în realitate e aproape generalizată forma de masculin a numeralelor în cauză. Problema se pune, mai ales, în exprimarea orală, pentru că în scris data este, de obicei, marcată prin cifră, fără a crea probleme. Redactorii și prezentatorii de radio și televiziune care își propun să utilizeze româna cultă se află, adesea, în încurcătură. Chiar de rostesc doi septembrie, riscă să fie acuzați de ignoranță și stricare a limbii de către unii, dacă aleg forma două septembrie, aceasta sună ciudat pentru cea mai mare parte a publicului”, își continuă discursul prezentatoarea.

Într-adevăr, forma două septembrie este cea incorectă și „sună ciudat” pentru publicul versat, cu niscaiva studii filologice, care își dă seama că sintagma două septembrie este un calc, asemenea multora, după modelul rusesc второе сентября. In limba rusă, numeralele care indică data sunt ordinale: Первое Мая, Девятое Мая. In limba română însă, deși exprimă ordinea zilelor dintr-o lună, datele calendaristice sunt redate prin numerale cardinale, de rând cu paginile dintr-o carte, anul calendaristic ș.a. înseși denumirile lunilor anului, în limba română, sunt de genul masculin: în zilele geroase ale lui ianuarie, în zilele dogoritoare ale lui august etc, această categorisire fiind motivată, deoarece denumirile s-au dat lunilor în cinstea unor împărați (Iulius, Augustus), unor zei (Ianus – zeul cu două fețe orientate spre trecut și viitor, Martis – la început, zeu al semănăturilor, apoi patron al războiului); unele denumiri ale lunilor anului exprimă ordinea acestora: septem „șapte” >septembrie; novem „nouă” > noiembrie; decern „zece” > decembrie, deci luna a șaptea, a noua, a zecea etc.

In favoarea formei de feminin a numeralului (două ianuarie) vin textele românești vechi, unde acordul numeralului care indica data se făcea nu cu substantivul ce denumea luna anului, ci cu substantivul zi. În româna veche, data de 2 februarie se spunea în diferite feluri:

– în două zile ale lui februarie; -februarie în două zile; -februarie, două zile;

– am mai adăuga aici câteva variante de grafie și pronunție a lunii anului (făurar, faur, fevruarie, fevrali), a substantivului zi (zili, dzile), a numeralului (doo, doă, doaă, doao) etc.

Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic decide în favoarea uzului, adică admite formele de masculin la indicarea datei”, ne fericește prezentatoarea TV. Ne îndoim că un asemenea dicționar ar putea vărsa lumină într-o asemenea chestiune, dar răsfoim totuși DOOM, însă nici pomină de vreo indicație.

Încă în 1936, acad A. Graur semnala utilizarea regională, cu schimbarea formei de gen a numeralului: „Cu ocazia sărbătorii de la 1 Mai, un personaj oficial din Bucovina a vorbit despre Unu Mai. Transilvănenii zic Prima Mai, iar noi, întâi Mai. Care dintre aceste forme este corectă? Toate, căci nici una nu e absurdă. Deoarece însă trebuie adoptată una singură de toată țara, trebuie să ne oprim la expresia literară, care este cea mai răspândită, și să păstrăm pe întâi Mar [4, p. 198].

Similară cu data de două/doi februarie e și sintagma ora două {douăsprezece), care, uneori, prin analogie cu doi (doisprezece) februarie, e rostită ora doi (doisprezece). Unii crainici TV au făcut din forma de masculin „o modă a timpului” și folosesc frecvent sintagma ora doi, doisprezece grade: Temperaturile vor scădea noaptea până la doisprezece grade (Luminița Morozan, Pro TV, 08.05. 2012, ora 17 cu Natalia Cheptene), cu toate că, în această privință, DOOM se pronunță clar: „Numeralul cardinal «12» și cel ordinal corespunzător trebuie folosite la forma de feminin atunci când se referă la substantive feminine: ora douăsprezece, douăsprezece mii de lei Se pare că însuși DOOM2 este un act normativ care a fost conceput „sub presiunea uzului”: „se acceptă și formele de masculin în indicarea datei: doi/doisprezece/douăzeci și doi mar [DOOM 2005]. Și crainicii de la radio și televiziune, văzând că li se permite totul, „nu iese din cuvânt” actului normativ recent. Astfel, comentatoarea Sorina Obreja (Pro TV) anunță: Tânărul a fost găsit fără suflare în fața blocului în jurul orei doisprezece.

Dorina Ghercanov de la Moldova 1, la mesagerul de la ora 21, ne informează că „doisprezece procente din indemnizații vor reveni agricultorilor”.

Iar prezentatoarea timpului probabil la TV7, Liuba Dron, care vine să ne spună37 „totul despre timp” ne informează că „noaptea temperatura aerului vă38 fi de doisprezece și paisprezece grade Celsius” (altă prezentatoare de la TV7 de până la Dron pronunța Celsus). Aceeași prezentatoare ne informează că aceleași „temperaturi vor fi și in Kiev”.

Se pare că utilizarea formei de masculin pentru cea de feminin a devenit, vorba bardului de la Mircești, „un morb” al posturilor de televiziune din Republica Moldova/Duminică, 20 mai, la știrile de la ora 10, prezentatoarea de limba română a postului de televiziune Publica TV amintește telespectatorilor că „sunt așteptați la cursa olimpică două mii douăsprezece”.

În propozițiile atributive introduse prin pronumele relativ care, acesta se si-tuează înaintea substantivului determinat, fiind precedat de articolul posesiv al,a, ai, ale, în funcție de categoriile gramaticale de gen și număr ale determinatului: Astăzi s-au întors concurenții ale căror medalii ne-au bucurat pe toți. Adesea însă, legătura propoziției atributive conținând elementul care se face în manieră rusească, când acesta trece pe locul secund, urmând determinatul: La Chișinău, va fi organizată o cursă olimpică pentru desfășurarea căreia (corect: pentru a cărei desfășurare) va fi nevoie de o sumă de X mii de lei.

Încă Valentin Mândâcanu ne atrăgea atenția că numele personajului din poveste este Albă ca Zăpada. O secvență de reclamă de la TV Prime informează telespectatorii despre prezentarea baletului Alba ca Zăpada și cei șapte pitici.

Articolul posesiv (al, a, ai, ale) se folosește atunci când substantivul în genitiv determină un alt substantiv la forma nehotărâtă (un băiețel al vecinului) sau când substantivul determinat mai are un determinativ (băiețelul isteț al vecinului). Dacă însă substantivul determinat nu are vreun determinativ și este articulat hotărât, articolul posesiv se omite. Aceeași secvență de reclamă la același post TV Prime face reclamă: Poți deveni posesorul a unui televizor cu plasmă.

Pescuitul în sens direct este un hobby al meu. Dar și la figurat hobby-ul de a pescui expresiile deșucheate ce apar la emisiunile TV îmi zgândără sufletul. În calitate de propunere pentru îmbunătățirea stării de lucruri privind exprimarea corectă, aș solicita ca jurnaliștii posturilor TV să treacă, din când în când, câte un examen la tema cunoașterii Dicționarului greșelilor de limbă de Valentin Guțu, a Dicționarului de greșeli uzuale de Valentin Jitaru și alte lucrări de acest gen, care sunt, pe drept cuvânt niște „sanitari” ai curățeniei limbii române, de care au nevoie toți vorbitorii ei, de la vlădică până la opincă, mai ales în spațiul interriveran.

PLOUĂ CU GREȘELI LA ,, BULETINUL METEO”

Importanța mass-media în promovarea atitudinii pozitive față de limba literară este un fapt incontestabil. Presa este un mijloc de influență asupra cititorilor și vorbitorilor și constituie una dintre pârghiile esențiale de cultivare și propagare a scrierii și pronunțării corecte, culte și expresive. Observațiile de mai jos se bazează pe greșelile omise de prezentatorii „Buletinului meteo", difuzat de unele posturi radio și TV.

Buletinul meteo este alcătuit din cuvinte și sintagme specifice care țin de fenomenele atmosferice ce au loc în natură în funcție de anotimp. De exemplu, a deveni, a fi, ase încălzi, a se răci, a ploua, a bate vântul, a ninge, a tuna, a fulgera, precipitații, vreme instabilă, cer temporar noros, temperatură, averse, brumă, lapoviță, ninsoare, noapte, senin, moderat, variabil, răcoros, cald, favorabil, există pericol de îngheț etc. Termenii standard enumerați, extrem de diversificați, trebuie făcuți înțeleși de persoane din diferite medii socioculturale. Această misiune o are presa – un instrument de transmitere a informațiilor de toate tipurile în mase. însă în vocabularul unor prezentatori de buletin meteo, specialiști în domeniu, sperăm, persistă exprimări cu totul deplasate. De exemplu, stănțiile meteorologice din țară anunță precipitații, douăzeci și doi grade, doisprezece de grade căldură, averse de ploaie, doisprezece și cinsprezece grade, vânt puternic care nu va produce însă viscol (4 mai), vreme toridă și caldă, șapte sute patruzeci și două milimetri coloană de mercur, buletinul despre meteo, temperatura la ora doisprezece era cuprins etc. Frecvența îngrijorătoare cu care se produc aceste greșeli ne îndreptățește să le aducem în discuție din nou. Propunem să analizăm exemplele începând cu prepoziția de.

a) Se observă o tendință de a folosi prepoziția de acolo unde nu trebuie să fie sau se omite acolo unde trebuie să fie: douăzeci și doi grade, doisprezece de grade. Amintim că numeralele de la 1 la 19 inclusiv se comportă ca un adjectiv față de substantivul determinat, adică se leagă direct de substantivul pe care îl însoțește. De exemplu, zece case, cincisprezece caiete, douăsprezece grade etc. De la 20 în sus numeralul se leagă de substantivul determinat cu ajutorul prepoziției de, chiar și atunci când numeralul este notat cu cifre. De exemplu, douăzeci și trei de autobuze, cincizeci și cinci de copii, 20 de cărți, 67 de persoane etc. Pot comite „greșeli" doar cei din ramura telecomunicației, sfera financiar-bancară, transmisioniștii din armată pentru a evita confuzia fonică. în aceste cazuri ei scriu și rostesc numerale scrise cu cifre după care urmează numirea prescurtată a unităților de măsură fără prepoziția de. De exemplu, 25 kg, 3201, 65%, 177m etc. (1,101)

Numeralele sunt nelipsite în Buletinul meteo. Dar dintre cifre, numai 1 și 2 pot fi, deopotrivă, de gen feminin (una, doua) și masculin (unu, doi), însă numai cifra 2 produce inconsecvențe și discuții despre „cum se spune corect". Gramatica limbii române [2, p. 125] stabilește fără echivoc formele de masculin, feminin și neutre ale numeralelor cardinale 2,12,22 și le obligă să se acorde cu substantivele pe lângă care stau. De exemplu, douăsprezece grade (substantiv neutru), douăsprezece flori (substantiv feminin), doisprezece elevi (substantiv masculin). Când numeralul succedă substantivul, la fel se acordă cu acesta, de exemplu, la ora douăsprezece ne întâlnim, elevă în clasa a douăsprezecea etc. Dacă numeralul apare independent – substantivul determinat fiind subînțeles, acesta din urmă impune numeralului, prin acord, genul său. De exemplu, programul de lucru este de la opt la douăsprezece (nu doisprezece), substantivul oră fiind subînțeles.

Se produc confuzii de sens între anumite cuvinte, utilizarea lor greșită dezvăluind carențe de vocabular. De exemplu, un post de radio din centrul capitalei, care pretinde că propagă valorile noastre naționale, ne anunță că se așteaptă averse de ploaie, iar mai deunăzi ne avertiza că va fi vânt puternic care nu va produce însă viscol. Alt post, de televiziune de data aceasta, ne anunța că va fi vreme toridă și caldă, vremea a fost caldă, chiar călduroasă. Aversă înseamnă „ploaie torențială de scurtă durată" și împreună cu ploaie face un pleonasm, dar în limba română mai întâlnim pleonasme de tipul acesta, așa-zise tolerabile – a-și aduce aportul, a-și aduce contribuția, a-și aduce obolul, a-și aduce prinosul etc. motivate prin uzul formulării în care vorbitorul nu observă legăturile etimologice. Este corect și averse de ploaie, dar mai corect ar fi să pronunțăm ploi cu caracter de averse. Cât privește vânt puternic care nu va produce însă viscol (în luna mai) și vreme toridă și caldă sunt greșeli comise cu bună intenție și nu-1 absolvă pe redactor de necunoașterea limbii literare și nici de riscul unui pedantism gratuit. Să nu știe oare prezentatorii că viscolul se produce doar iarna, în alt anotimp poate fi vijelie, că vreme toridă înseamnă vreme excesiv de caldă?

d) O abundentă sursă pentru neconcordanța dintre ortografie și ortoepie o
prezintă consoana x pentru că scriem un singur grafem pe care îl rostim cu două
eforturi articulatorii, dar și în două variante posibile care determină regretabi-
le confuzii: varianta surdă „cs" și varianta sonoră „gz". Prezentarea în scris a
acestor variante nu prezintă dificultăți, pe când regula rostirii este lăsată la voia
întâmplării. De exemplu, exceptând zona de nord (rostit esceptând), excepție
făcând (rostit escepție), exercită o influență de aer cald (rostit ecsercită), ex-
traatmosferic (pronunțat estraatmosferic) etc. Nu există reguli stricte care ne-ar
indica când rostim „cs" și când „gz", există doar recomandări pe care ar trebui
să le cunoaștem.

Consoana x se articulează în variantă surdă în următoarele poziții:

când se află la început de cuvânt -xerox, xilofon, xenofob etc.;

când se află la sfârșit de cuvânt – box, reflux, complex etc.;

când se află înaintea unei consoane surde – experiență, explozie, a exclama etc.;

când se află între două vocale, cu excepția vocalei î (â): a fixa, lexic, a exagera, taxă etc.

Consoana x se articulează în varianta sonoră „gz" numai în unele situații de poziție intervocálica: exact, examen, a executa, exemplu, a exercita, exil, a exista, exotic și derivatele acestora. [3, p. 18] Ele trebuie cunoscute și memorizate, știind că nu există vreo regulă care să sistematizeze această variantă de rostire sau recomandăm consultarea Dicționarului ortografic.

e) O altă sursă de poluare a vorbirii în eter ce sporește posibilitățile de vulgarizare a vocabularului este cacofonia. De exemplu, nu uitați umbrela că cad stropi de ploaie. în vorbirea cotidiană cacofonia se aude relativ frecvent, chiar dacă nu e dorită, și poate fi evitată prin controlul gândirii asupra exprimării. Propunem câteva reguli: a) se face pauză obligatorie între cuvintele ce pot produce acest fenomen, a căror intensitate se pare că parcă a trecut; b) modificarea succesiunii cuvintelor (mai este încă cald – încă mai este cald, însoțite de descărcări electrice — însoțite și de unele descărcări electricé). Nu este admisibilă rostirea de tipul nu se știe încă virgulă care este suma, să facă virgulă cancer sau cum se circulă virgulă la virgulă lăsatul serii etc. Vorbirea „împănată" cu virgule, plasate între cuvintele expresiei produce un efect neplăcut asupra auzului și trădează snobism, lipsă de cultură, epatarea ieftină prin folosirea acestor virgule.

Tendința de evitare a acestor greșeli aparține celor care au la îndemână știința să o facă și respectul față de limba română. Amintesc unora că vocabularul de la piața obor nu înseamnă limba literară

Bibliografie

1.Cultivarea limbii romane in conditiile comunicarii actuale, Chisinau, 2013 CEP USM

2. Ciobanu A. Reflecții lingvistice. Chișinău, 2009.

3. Condrea I. Norma literară și uzul local. Chișinău, 2001.

4.Coșeriu E. Principiile lingvisticii ca știință a culturii II Analele științifice ale Universității „ALLCuza" din Iași (Serie nouă). Omul și limbajul său. Studia lingüistica in honorem Eugenio Coșeriu. Secțiunea a IlI-a. Lingvistică, 1991-1992. Iași, 1993.

5.Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. București: Editura Univers Encilopedic, 2005.

6.Gramatica limbii române. Voi. 2. București: Editura Academiei Române, 2005.

7.Lăzărescu R. Dicționar de capcane al limbii române. București: Corint, 2006.

8.Guțu V. Dicționar al greșelilor de limbă. Chișinău: Editura Arc, 1998.

9.Avram M. Probleme ale exprimării corecte. București: Editura Academiei, 1987.

10. Bărbuță I., Avram M. Gramatica uzuală a limbii române. Chișinău: Litera, 2001.

11.Vrabie E., Rusu Gr. Arta de a vorbi frumos și convingător. Chișinău: Tipcim, 1998.

12. Mioara Avram. Gramatica pentru toți. București, Humanitas, 1986.

13. Gramatica uzuală a limbii române. Chișinău-București: Litera Internațional, 2000.

14. Covătariu Valeria. Cuvinte despre cuvânt. Casa de Editură „Mureș", 1996

Concluzii

Limba română este cartea de vizită a poporului nostru și, din aceste considerente, tedința de a vorbi corect, indiferent de mediul în care ne aflăm, trebuie susținută și promovată. De acest fapt trebuie să țină cont, în primul rând, prezentatorii de la radio și televiziune, care sunt promotorii unui model de exprimare. Și acest model trebuie să fie unul corect din toate punctele de vedere. Deși, în linii generale, prezentatorii noștri vorbesc o limbă frumoasă și fluentă, se mai comit greșeli. Uneori din neatenție, alteori din necunoaștere.

Prin urmare, cuvântul rostit la televiziune și la radio trebuie să fie impecabil sub aspectul corectimdinii, deoarece telespectatorul de rând, cu voie sau fără voie, va prelua aceste modele de exprimare, ca apoi să le folosească în comunicarea cotidiană. Iată de ce exigențele privind corectitudinea exprimării în acest caz capătă o altă dimensiune.

Astăzi suntem nevoiți să constatăm, cu multă părere de rău, că în mass-media a devenit o realitate nu atât propagarea normei, a limbajului cult, cât, mai ales, încălcarea acestora, uneori pentru originalitatea exprimării, pentru diferite efecte stilistice, dar, în cele mai multe cazuri, din neglijență sau chiar din ignoranță.Astfel, alături de cele mai rafinate neologisme apar mereu diferite regionalisme, arhaisme, calchieri greșite, expresii care nu se încadrează în rigorile unei exprimări culte și corecte.

Pentru sustinerea prealabila

TEMA: LIMBAJUL AUDIOVIZUAL INTRE LIBERTATE SI NORMA> Problema tezei:

Greselile de limba care apar in rindul vorbitorilor pot fi determinate de diversi factori, cel mai fregvent de cunoasterea superficiala a limbii, ignoranta/neglijenta, comoditatea manifestata in vorbire. Greselile in limba nu survin numai in limbajul vorbitorilor de rind, in vorbirea comuna, ci si in mass-media actuala, care ar trebui sa contribuie la raspindirea limbii iterare (unitara, corecta). Fiecare om cult este obligat sa onoreze legile si normele literare ale limbii pe care o vorbeste, in caz contrar, nu-si va putea expune gindurile si sentimentele intr-un mod accesibil si expresiv.

VCeea ce m-a determinat să abordez acest subiect e că la Audiovizual s-a întrecut orice măsură în comiterea greșelilor de vorbire. Gravitatea lor e cu atât mai mare cu cât sutele de mii de radioascultători/telespectatori le preiau cu ușurință având certitudinea că la radio și televiziune se vorbeșete (după cum e și firesc) numai corect. Răul cel mare e că majoritatea greșelilor (din cele peste 3000 atestate pe parcursul ultimilor 5 ani) nu sunt accidentale, Problema tezei fiind corectitudininea in limba [problema exprimarii (verbale si scrise) corecte]care este deosebit de acuta anume la noi, in Repubica Moldova, unde pe parcursul a mai multor ani se atesta o diglosie pronuntata intre limba scrisa (literara) si cea vorbita, datorita unei masive interferente lingvistice romano-ruse. Care persista si in present.

Scopul acestei lucrari fiind sa intelegem De ce la noi se mai vorbeste atit de ieftin? De ce se fac atitea greseli in mass-media? Ce ar trebui sa intreprindem.

Ajutindune anume se realizam Si sa nu să minimalizam problemele fundamentale pentru știința limbii. Cu atât mai mult, cu cât problema cultivării limbii și a corectitudinii lingvistice este deosebit de acută anume la noi, în Republica Moldova,

Structura lucrarii: lucrarea este alcatuita din doua capitole primul capitol fiind intitulat Vorbiti si scrieti corect. Erori fregvente in limbajul audiovivual.

In primul capitol se vorbeste despre importanta vorbirei cit si scrierii limbii literare corecte, dar si despre erorile fregvente in limbajul audiovizual si anume:

Erori de pronuntare: scriind ca în limba engleză, dar pronunțind ca în limba română

Erori de gramatica, Forme greșite ale unor verbe Dacă va apare copilul… (Prime, 24.05.12) – Corect: va apărea.

Dezacordul unor adjective: doisprezece mii de polițiști. (Jurnal TV, 05.03.12, ora 19:30) – Corect: douăsprezece mii.

Greșeli de lexic și de semantică cum ar fi

l.Pleonasmul și tautologia Prin pleonasm se înțelege o greșeală de exprimare ce constă în repetarea, de cele mai multe ori fără necesitate.. Tautologia este considerată un tip al pleonasmelor, creată de redarea aceluiași gând prin repetarea exactă. S-a născut acum 40 de ani în urmă, la 29 februarie. (Prime, 29.02.12; ora 07:43) – Corect: S-a născut acum 40 de ani.

Folosirea greșită sau „inutilă" a unui cuvânt în locul altuia.

Capitolul II intitulat greseli si corectitudini a comunicarii audiovizualului si contine greseli intilnite fregvent la posturile de radio si televiziune, dar si vorbirea respectiv scrierea corecta a acestora.

Pe parcursul lucrarii am realizat cu părere de rău, că în mass-media a devenit o realitate nu atât propagarea normei, a limbajului cult, cât, mai ales, încălcarea acestora, uneori pentru originalitatea exprimării, pentru diferite efecte stilistice, dar, în cele mai multe cazuri, din neglijență sau chiar din ignoranță.Astfel, alături de cele mai rafinate neologisme apar mereu diferite regionalisme, arhaisme, calchieri greșite, expresii care nu se încadrează în rigorile unei exprimări culte și corecte ca urare am ajuns la concluzia ca cuvântul rostit la televiziune și la radio trebuie să fie impecabil sub aspectul corectimdinii, deoarece telespectatorul de rând, cu voie sau fără voie, va prelua aceste modele de exprimare, ca apoi să le folosească în comunicarea cotidiană. Iată de ce exigențele privind corectitudinea exprimării în acest caz capătă o altă dimensiune.