Grapa Georgiana Rev1 26.06 [311249]

Capitolul 3. Estimarea trezoreriei firmelor din sectorul de producție al băuturilor răcoritoare nealcoolice pentru perioada 2015 – 2019

[anonimizat], investiții și exploatare se exprimă valoric prin încasări și plăți.

3.1 Exprimarea sintetică a Contului de profit și pierdere pe perioada 2005 – 2014 pe fiecare firmă și la nivel de sector

Performanțele obținute de o [anonimizat].

[anonimizat] o parte, [anonimizat], determinării riscului fluxurilor de numerar.

Pe baza informațiilor reflectate de contul de profit și pierdere poate fi realizată o analiză a [anonimizat] o [anonimizat], urmând apoi interpretarea lor prin comparație sau diverse corelații cu anumite procedee statistice.

Exprimarea sintetică a Contului de profit și pierdere pentru firmele alese din sectorul de producție al băuturilor răcoritoare nealcoolice a fost realizată astfel:

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], cheltuielilor extraordinare și valoarea impozitului pe profit au fost preluate din informațiile financiare publicate pe platforma Amadeus;

Alte venituri = [anonimizat];

Total venituri din exploatare = Cifra de afaceri;

Alte cheltuieli = [anonimizat] – [anonimizat];

Total cheltuieli din exploatare = [anonimizat];

Profit/Pierdere financiară = [anonimizat];

Profit/Pierdere extraordinară = [anonimizat];

Venituri totale = Total venituri din exploatare + Venituri financiare + Venituri extraordinare;

Cheltuieli totale = Total cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare + Cheltuieli extraordinare;

Profit/Pierdere brută = [anonimizat];

Profit/Pierdere netă = Profit/[anonimizat].

Perioada supusă analizei este de 10 ani, respectiv anii 2005 – 2014, și are ca scop prezentarea situațiilor financiare ale societăților supuse analizei pe o [anonimizat]-o [anonimizat].

În anexele nr. 1-13 sunt prezentate conturile de profit și pierdere sintetice ale celor 12 firme supuse analizei.

3.2 Determinarea fluxurilor de trezorerie de exploatare și financiare

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 7 definește fluxurile de trezorerie ([anonimizat]) drept intrări sau ieșiri de numerar și echivalențe de numerar.

[anonimizat], investiție și finanțare. Informațiile privind fluxurile de trezorerie sunt folositoare utilizatorilor situațiilor financiare, oferind o bază pentru evaluarea capacității entității de a genera numerar și echivalențe de numerar, precum și a necesităților entității de a utiliza fluxurile de trezorerie respective.

O entitate prezintă fluxurile sale de trezorerie din activitățile de exploatare, investiție și finanțare într-o manieră care corespunde cel mai bine activității sale. Clasificarea în funcție de activități furnizează informații ce permit utilizatorilor să stabilească impactul respectivelor activități asupra poziției financiare a întreprinderii, precum și valoarea numerarului și a echivalențelor de numerar. Aceste informații pot fi folosite, de asemenea, pentru a evalua relațiile ce apar între activitățile respective.

În cazul prezentei lucrări vor fi determinate fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cele din activitatea financiară.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare vor fi calculate după formula:

+ Încasări în numerar din vânzări de bunuri și prestarea de servicii

+ Încasări în numerar din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri

– Plăți în numerar către furnizori de bunuri și servicii

– Plăți în numerar către și în numele angajaților

– Plăți în numerar aferente dobânzilor

– Plăți în numerar de impozit de profit.

Fluxurile de trezorerie din activitatea financiară vor fi determinate cu ajutorul formulei:

+ Venituri financiare

– Cheltuieli financiare (cu mențiunea că din totalul de cheltuieli financiare au fost scăzute cheltuielile cu dobânzile).

Tabelul 3.1. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății ALCONOR COMPANY SRL

Tabelul 3.2. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății APEMIN TUȘNAD SA

Tabelul 3.3. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății APEMIN ZIZIN SA

Tabelul 3.4. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății AZUGA WATERS SRL

Tabelul 3.5. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății BEST SRL

Tabelul 3.6. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății CALIPSO SRL

Tabelul 3.7. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății CARPATHIAN SPRINGS SA

Tabelul 3.8. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății FRUCT ALCOOL SRL

Tabelul 3.9. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății MINERAL QUANTUM SRL

Tabelul 3.10. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății PARMALAT ROMÂNIA SA

Tabelul 3.11. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății PERLA COVASNEI SA

Tabelul 3.12. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății QUANTAL PRIMA SRL

Tabelul 3.13. Determinarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare și cea financiară la nivelul sectorului de producție a băuturilor răcoritoare nealcoolice

Situațiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informare ale utilizatorilor externi, cu precădere investitori, împrumutători de fonduri și alți creditori.

În ceea ce privește evoluția fluxurilor de trezorerie ale celor 12 societăți analizate se poate afirma că valorile obținute sunt unele variabile, fapt ce demonstrează că plățile sunt mai mari decât încasările.

Figura 3.1. Evoluția fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare

2014 –

Analizând evoluția fluxurilor de trezorerire obținute la nivelul anului 2014 se poate observa că toate cele 12 societăți analizate au înregistrat un flux de trezorerie pozitiv. Astfel, se poate afirma că toate întreprinderile au generat suficient flux de numerar pentru a-și putea rambursa împrumuturile, pentru a-și menține starea de funcționare, pentru a plăti dividendele (unde este cazul) și pentru a efectua noi investiții, fără a mai fi nevoite să recurgă la surse exterioare de finanțare.

Cel mai mare flux de numerar din activitatea de exploatare la nivelul anului 2014 este obținut de societatea CARPATHIAN SPRINGS SA, ea este urmată de APEMIN TUȘNAD SA, ALCONOR COMPANY SRL și celelalte. Astfel, cu cât nivelul fluxului de numerar din activitatea de exploatare este mai mare, cu atât capacitatea întreprinderii de a genera rezultate pozitive este mai mare.

Figura 3.2. Evoluția fluxului de trezorerie din activitatea financiară

2014 –

Activitatea de finanțare este acea activitate în care sunt antrenate schimbări în ceea ce privește mărimea și structura capitalurilor permanente ale întreprinderii. Din păcate evoluția fluxurilor de trezorerie din activitatea financiară este una nefavorabilă, majoritatea societăților analizate au obținut pe toată perioada (anii 2005 – 2014) fluxuri de trezorerie negative.

La nivelul anului 2014 se pot remarca 5 societăți cu flux de trezorerie din activitatea financiară pozitiv, clasamentul fiind următorul: MINERAL QUANTUM SRL (91.010), PARMALAT ROMÂNIA SA (70.838), BEST SRL (19.195), QUANTAL PRIMA SRL (2.217) și FRUCT ALCOOL SRL (33).

Estimarea Contului de profit și pierdere prin metoda procentului din vânzări, pe fiecare firmă și la nivel de sector

În cazul întreprinderilor mici și mijlocii se poate spune că de cele mai multe ori costurile variabile, activele circulante și datoriile curente variază direct proporțional cu nivelul vânzărilor. În mod cert această ipoteză nu poate fi valabilă pentru toate întreprinderile. Mai mult decât atât sunt elemente din bilanț care trebuie determinate prin referire la alte ipoteze și presupuneri, cum ar fi activele imobilizate a căror reprezentare în bilanț nu este direct legată de vânzări, dar poate fi în strânsă corelație cu metoda de amortizare sau durata de amortizare folosită.

Totuși, această metodă de previzionare care se bazează pe procentul din vânzări poate fi considerată una utilă, simplu de utilizat și care poate oferi estimări pentru majoritatea variabilelor importante.

Această metodă are trei etape:

Etapa 1. presupune analizarea datelor din situațiile financiare ale anilor anteriori pentru a stabili care sunt elementele din bilanț și din contul de profit și pierdere care au variat în trecut în funcție de cifra de afaceri. Odată stabilite aceste elemente se va presupune că și în viitor tot acestea sunt cele care vor varia direct proporțional cu evoluția (creșterea/descreșterea) cifrei de afaceri.

Etapa 2. presupune estimarea cifrei de afaceri ce se va realiza în perioada următoare. Celelalte elemente vor fi stabilite în funcție de acest nivel al cifrei de afaceri. Având în vedere acest lucru, se poate concluziona că estimarea cifrei de afaceri viitoare este extrem de importantă.

Etapa 3. presupune calcularea elementelor individuale din situațiile financiare prin extrapolarea tiparelor istorice la noua valoare a cifrei de afaceri stabilită în etapa anterioară.

În continuare voi previziona contului de profit și pierdere al celor 12 societăți folosind metoda procentului din vânzări. Dată fiind evoluția fluctuantă a cifrei de afaceri în perioada analizată (anii 2005-2014) în estimarea contului de profit și pierdere am pornit de la identificarea valorii medii a cifrei de afaceri, cu mențiunea că valorile aberante obținute au fost eliminate.

Tabelul 3.14. Contul de profit și pierdere estimat al societății

ALCONOR COMPANY SRL

Anexa nr. 14 prezintă ponderile calculate pentru fiecare element component al CPP pe baza cărora sa efectuat previziunea. În cazul societății ALCONOR COMPANY SRL valoarea medie a cifrei de afaceri determinată ca pondere între indicii medii de creștere a CA a fost de 119,7908%. Pentru previziunea situațiilor financiare am exprimat elementele componente ale CPP în procent din cifra de afaceri. Valorile medii obținute au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 81,8481%

Valoarea medie pentru alte venituri = 18,1519%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 73,5574%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 4,7348%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 4,8285%

Valoarea medie pentru EBIT = 3,3928%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 0,4229%

Valoarea media a cheltuielilor financiare = 2,3612%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 1,2207%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 0,2950%

Valoarea medie pentru alte cheltuieli = 9,1867%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.14.

Tabelul 3.15. Contul de profit și pierdere estimat al societății

APEMIN TUSNAD SA

În cazul societății APEMIN TUȘNAD SA valoarea medie a CA determinată a fost de 104,0302% (anexa nr. 15). Valorile medii obținute pentru elementele CPP exprimate în procent din CA au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 98,3990%

Valoarea medie pentru alte venituri = 1,6010%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 42,2687%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 11,2766%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 8,4955%

Valoarea medie pentru EBIT = 6,0879%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 1,3587%

Valoarea media a cheltuielilor financiare = 3,9640%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 1,7042%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 0,6798%

Valoarea medie pentru alte cheltuieli = 24,1746%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.15.

Tabelul 3.16. Contul de profit și pierdere estimat al societății APEMIN ZIZIN SA

În cazul societății APEMIN ZIZIN SA valoarea medie a CA determinată a fost de 119,9659% (anexa nr. 16). Valorile medii obținute pentru elementele CPP exprimate în procent din CA au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 89,6071%

Valoarea medie pentru alte venituri = 10,3929%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 45,6660%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 9,3840%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 2,6644%

Valoarea medie pentru EBIT = 7,9060%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 0,4532%

Valoarea media a cheltuielilor financiare = 3,1829%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 0,7008%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 0,8953%

Valoarea medie pentru alte cheltuieli = 29,1474%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.16.

Tabelul 3.17. Contul de profit și pierdere estimat al societății

AZUGA WATERS SRL

AZUGA WATERS SRL obține ca valoarea medie a CA 122,6377% (anexa nr. 17). Valorile medii obținute pentru elementele CPP exprimate în procent din CA au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 97,0192%

Valoarea medie pentru alte venituri = 2,9808%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 48,2505%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 6,5766%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 3,3607%

Valoarea medie pentru EBIT = 39,2124%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 0,1262%

Valoarea media a cheltuielilor financiare = 7,7270%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 5,9964%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 2,4989%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.17.

Tabelul 3.18 Contul de profit și pierdere estimat al societății BEST SRL

În cazul societății BEST SRL valoarea medie a CA determinată a fost de 109,7313% (anexa nr. 18). Valorile medii obținute pentru elementele CPP exprimate în procent din CA au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 98,5141%

Valoarea medie pentru alte venituri = 1,4859%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 65,5381%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 9,0606%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 3,7578%

Valoarea medie pentru EBIT = 5,8543%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 0,0081%

Valoarea medie a cheltuielilor financiare = 1,4926%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 1,4701%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 0,7880%

Valoarea medie pentru alte cheltuieli = 12,0304%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.18.

Tabelul 3.19 Contul de profit și pierdere estimat al societății CALIPSO SRL

În cazul societății CALIPSO SRL valoarea medie a CA determinată a fost de 109,5296% (anexa nr. 19). Valorile medii obținute pentru elementele CPP exprimate în procent din CA au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 97,8648%

Valoarea medie pentru alte venituri = 2,1352%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 52,1147%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 14,0948%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 8,7921%

Valoarea medie pentru EBIT = 7,5766%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 0,8637%

Valoarea medie a cheltuielilor financiare = 7,3551%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 5,9474%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 0,9132%

Valoarea medie a veniturilor extraordinare = 4,0089%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.19.

Tabelul 3.20. Contul de profit și pierdere estimat al societății

CARPATHIAN SPRINGS SA

Anexa nr. 20 prezintă ponderile calculate pentru fiecare element component al CPP pe baza cărora sa efectuat previziunea. În cazul societății CARPATHIAN SPRINGS SA valoarea medie a cifrei de afaceri determinată ca pondere între indicii medii de creștere a CA a fost de 118,5711%. Pentru previziunea situațiilor financiare am exprimat elementele componente ale CPP în procent din cifra de afaceri. Valorile medii obținute au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 66,8222%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 24,6242%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 24,7409%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 8,7096%

Valoarea medie pentru EBIT = 2,4741%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 6,2097%

Valoarea media a cheltuielilor financiare = 15,1332%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 5,7075%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 0,8264%

Valoarea medie pentru alte cheltuieli = 11,5745%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.20.

Tabelul 3.21. Contul de profit și pierdere estimat al societății

FRUCT ALCOOL SRL

Anexa nr. 21 prezintă ponderile calculate pentru fiecare element component al CPP pe baza cărora sa efectuat previziunea. În cazul societății FRUCT ALCOOL SRL valoarea medie a cifrei de afaceri determinată ca pondere între indicii medii de creștere a CA a fost de 106,2370%. Pentru previziunea situațiilor financiare am exprimat elementele componente ale CPP în procent din cifra de afaceri. Valorile medii obținute au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 95,1208%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 76,0587%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 5,4463%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 1,8631%

Valoarea medie pentru EBIT = 2,1173%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 0,0099%

Valoarea media a cheltuielilor financiare = 0,8432%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 1,0378%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 0,2115%

Valoarea medie a veniturilor extraordinare = 0,0011%

Valoarea medie a cheltuielor extraordinare = 0,6111%

Valoarea medie pentru alte cheltuieli = 11,8000%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.21.

Tabelul 3.22. Contul de profit și pierdere estimat al societății

MINERAL QUANTUM SRL

În cazul societății MINERAL QUANTUM SRL valoarea medie a CA determinată a fost de 102,3083% (anexa nr. 22). Valorile medii obținute pentru elementele CPP exprimate în procent din CA au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 99,3046%

Valoarea medie pentru alte venituri = 0,6954%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 42,8594%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 11,6857%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 10,6744%

Valoarea medie pentru EBIT = 12,2727%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 1,0764%

Valoarea medie a cheltuielilor financiare = 1,3902%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 0,9189%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 1,9414%

Valoarea medie pentru alte cheltuieli = 17,1809%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.22.

Tabelul 3.23. Contul de profit și pierdere estimat al societății

PARMALAT ROMÂNIA SA

În cazul societății PARMALAT ROMÂNIA SA valoarea medie a CA determinată a fost de 109,5296% (anexa nr. 23). Valorile medii obținute pentru elementele CPP exprimate în procent din CA au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 99,2134%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 53,2013%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 13,7459%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 5,6959%

Valoarea medie pentru EBIT = 4,2166%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 2,4662%

Valoarea medie a cheltuielilor financiare = 1,1894%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 0,0418%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 1,6041%

Valoarea medie a veniturilor extraordinare = 0,1147%

Valoarea medie a cheltuielor extraordinare = 0,3676%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.23.

Tabelul 3.24. Contul de profit și pierdere estimat al societății

PERLA COVASNEI SA

Anexa nr. 24 prezintă ponderile calculate pentru fiecare element component al CPP pe baza cărora sa efectuat previziunea. În cazul societății PERLA COVASNEI SA valoarea medie a cifrei de afaceri determinată ca pondere între indicii medii de creștere a CA a fost de 115,8653%. Pentru previziunea situațiilor financiare am exprimat elementele componente ale CPP în procent din cifra de afaceri. Valorile medii obținute au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 88,6844%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 58,0563%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 7,4089%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 4,7149%

Valoarea medie pentru EBIT = 1,0560%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 0,5770%

Valoarea media a cheltuielilor financiare = 5,1073%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 2,4389%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 0,2331%

Valoarea medie pentru alte cheltuieli = 20,4076%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.24.

Tabelul 3.25. Contul de profit și pierdere estimat al societății

QUANTAL PRIMA SRL

Anexa nr. 25 prezintă ponderile calculate pentru fiecare element component al CPP pe baza cărora sa efectuat previziunea. În cazul societății QUANTAL PRIMA SRL valoarea medie a cifrei de afaceri determinată ca pondere între indicii medii de creștere a CA a fost de 126,6336%. Pentru previziunea situațiilor financiare am exprimat elementele componente ale CPP în procent din cifra de afaceri. Valorile medii obținute au fost următoarele:

Valoarea medie a veniturilor din vânzări = 96,3943%

Valoarea medie a consumurilor de materiale = 67,9397%

Valoarea medie a cheltuielor cu personalul = 5,1856%

Valoarea medie a deprecierilor și amortizărilor = 3,2440%

Valoarea medie pentru EBIT = 9,8382%

Valoarea medie a veniturilor financiare = 0,0644%

Valoarea media a cheltuielilor financiare = 1,2609%

Valoarea medie a dobânzilor plătite = 1,0961%

Valoarea medie a impozitul pe profit = 1,1975%

Valoarea medie pentru alte cheltuieli = 10,1736%.

Astfel, valorile obținute în urma estimărilor sunt prezentate în tabelul 3.25.

Tabelul 3.26. Contul de profit și pierdere previzionat la nivelul sectorului de producție a băuturilor răcoritoare nealcoolice

Pentru a determina contul de profit și pierdere previzionat la nivelul sectorului de producție a băuturilor răcoritoare nealcoolice am adunat valorile elementelor componente ale conturilor de profit și pierdere ale celor 12 societăți analizate. Astfel, au fost obținute valorile din tabelul 3.26.

În concluzie se poate observa că această metodă de previziune nu este complicat de aplicat dar, asa cum s-a precizat anterior, nu ține cont de multe variabile. Această metodă poate fi mai bine utilizată sau, mai bine spus, eficiența datelor – obținute pe baza acestei metode – va crește dacă previzionările sunt urmărite periodic, cum ar fi spre exemplu lunar sau trimestrial.

Estimarea fluxurilor de trezorerie de exploatare și financiare

Pentru determinarea fluxurilor de trezorerie de exploatare și financiare estimate sa apelat tot la aceleași formule cu care au fost determinate fluxurile de trezorerie din perioada analizată (anii 2005-2014).

Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare vor fi calculate după formula:

+ Încasări în numerar din vânzări de bunuri și presarea de servicii

+ Încasări în numerar din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri

– Plăți în numerar către furnizori de bunuri și servicii

– Plăți în numerar către și în numele angajaților

– Plăți în numerar aferente dobânzilor

– Plăți în numerar de impozit de profit.

Fluxurile de trezorerie din activitatea financiară vor fi determinate cu ajutorul formulei:

+ Venituri financiare

– Cheltuieli financiare (cu mențiunea că din totalul de cheltuieli financiare au fost scăzute cheltuielile cu dobânzile).

În continuare vor fi prezentate rezultatele obținute în urma estimării.

Tabelul 3.27. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății ALCONOR COMPANY SRL

Tabelul 3.28. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății APEMIN TUȘNAD SA

Tabelul 3.29. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății APEMIN ZIZIN SA

Tabelul 3.30. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății AZUGA WATERS SRL

Tabelul 3.31. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății BEST SRL

Tabelul 3.32. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății CALIPSO SRL

Tabelul 3.33. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății CARPATHIAN SPRINGS SA

Tabelul 3.34. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății FRUCT ALCOOL SRL

Tabelul 3.35. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății MINERAL QUANTUM SRL

Tabelul 3.36. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății PARMALAT ROMÂNIA SA

Tabelul 3.37. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății PERLA COVASNEI SA

Tabelul 3.38. Fluxurile de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară în cazul societății QUANTAL PRIMA SRL

Tabelul 3.39. Determinarea fluxurilor de trezorerie estimate pentru activitatea de exploatare și cea financiară la nivelul sectorului de producție a băuturilor răcoritoare nealcoolice

Interpretarea evoluției fluxurilor de trezorerie la nivelul firmelor și al sectorului analizat

Trezoreria este un indicator cu rol primordial în cadrul unei întreprinderi pentru că majoritatea operațiunilor dintr-o unitate se finalizează prin fluxuri de trezorerie de intrare sau de ieșire, ceea ce justifică o analiză detaliată asupra mărimii întreprinderii și a factorilor care au influențat această mărime.

Contul de profit și pierdere prezintă informații referitoare la veniturile, cheltuielile și rezultatele degajate de diferite activități, care la rândul lor reprezintă puncte de reper privind sursele și utilizările lichidităților și echivalențelor de lichidități, dar nu explică de ce anumite elemente au crescut sau au scăzut. Mai mult decât atât, de cele mai multe ori în spatele unor profituri semnificative reflectate în conturile de profit și pierdere se pot ascunde grave probleme de trezorerie ale întreprinderii.

Analiza situațiilor financiare previzionate evidențiază următoarele aspecte:

Urmărind evoluția cifrei de afaceri în tabelele 3.14 – 3.20. se observă o creștere exponențială a cifrei de afaceri pe toată perioada supusă previziunii, excepție făcând societatea PARMALAT ROMÂNIA, în cazul căreia se înregistrează o scădere a cifrei de afaceri de 0,01349% de la an la an;

În ceea ce privește profitul/pierderea netă a celor 12 societăți analizate pe parcursul celor 5 ani de previziune se poate constata că 10 din cele 12 societăți obțin un excedent de venit. Acest excedent fiind obținut din vânzările entităților peste nivelul cheltuielilor pe care le-au generat. Altfel spus, situația financiară a celor 10 societăți evoluează favorabil în timp. Din păcate, CARPATHIAN SPRINGS SA și PERLA COVASNEI SRL înregistrează pierdere pe parcursul celor 5 ani de estimare;

Analizând evoluția fluxurilor de trezorerire din activitatea de exploatare pe parcursul celor 5 ani care au fost previzionați toate cele 12 societăți au înregistrat flux de trezorerie pozitiv. Toate societățile au generat suficient flux de numerar pentru a-și achita datoriile și pentru a-și menține într-o bună stare funcționarea întreprinderii. La nivelul ultimului an de estimare, respectiv 2019, cea mai mare valoarea a fluxului de trezorerie din exploatare a fost înregistrată în cadrul societății AZUGA WATERS SRL (13,198,278.78).

Evoluția fluxurilor de trezorerie din activitatea financiară din păcate a fost una nefavorabilă, majoritatea societăților analizate au obținut pe parcursul celor 5 ani de previziune valori negative. Însă există și câteva excepții, acestea sunt FRUCT ALCOOL SRL (5971.96), MINERAL QUANTUM SRL (41,475.66) și PARMALAT ROMÂNIA SA (111,432.47).

Ca și concluzie generală trasă în urma analizei fluxurilor de trezorerie din sectorul de producție a băuturilor răcoritoare nealcoolice s-a putut constata existența unui dezechilibru financiar cauzat de faptul că entitățile economice nu reușesc să aibă încasări semnificativ mai mari decât plățile.

CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE

IASB, Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), incluzând Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS) și Interpretările lor la 1 ianuarie 2007, traducere realizată de CECCAR, București, 2008;

Tabără N., Mircea C., De la tabloul fluxurilor de finanțare la tabloul fluxurilor de trezorerie – perspective internaționale, Revista Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, Nr. 9/septembrie 2000, CECCAR;

ANEXE

ALCONOR COMPANY SRL

Anexa nr. 1. Contul de profit și pierdere al societății ALCONOR COMPANY SRL

APEMIN TUȘNAD SA

Anexa nr. 2. Contul de profit și pierdere al sociețății APEMIN TUȘNAD SA

APEMIN ZIZIN SA

Anexa nr. 3. Contul de profit și pierdere al societății APEMIN ZIZIN SA

AZUGA WATERS SRL

Anexa nr. 4. Contul de profit și pierdere al sociețății AZUGA WATERS SRL

BEST SRL

Anexa nr. 5. Contul de profit și pierdere al societății BEST SRL

CALIPSO SRL

Anexa nr. 6. Contul de profit și pierdere al societății CALIPSO SRL

CARPATHIAN SPRINGS SA

Anexa nr. 7. Contul de profit și pierdere al societății CARPATHIAN SPRINGS SA

FRUCT ALCOOL SRL

Anexa nr. 8. Contul de profit și pierdere al societății FRUCT ALCOOL SRL

MINERAL QUANTUM SRL

Anexa nr. 9. Contul de profit și pierdere al societății MINERAL QUANTUM SRL

PARMALAT ROMÂNIA SA

Anexa nr. 10. Contul de profit și pierdere al societății PARMALAT ROMÂNIA SA

PERLA COVASNEI SA

Anexa nr. 11. Contul de profit și pierdere al societății PERLA COVASNEI SA

QUANTAL PRIMA SRL

Anexa nr. 12. Contul de profit și pierdere al societății QUANTAL PRIMA SRL

Anexa nr. 13. Situația contului de profit și pierdere la nivelul sectorului de producție a băuturilor răcoritoare nealcoolice

Anexa nr. 14. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – ALCONOR COMPANY SRL

Anexa nr. 15. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – APEMIN TUȘNAD SA

Anexa nr. 16. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de afaceri – APEMIN ZIZIN SA

Anexa nr. 17. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de afaceri – AZUGA WATERS SRL

Anexa nr. 18. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – BEST SRL

Anexa nr. 19. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – CALIPSO SRL

Anexa nr. 20. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – CARPATHIAN SPRINS SA

Anexa nr. 21. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – FRUCT ALCOOL SRL

Anexa nr. 22. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – MINERAL QUANTUM SRL

Anexa nr. 23. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – PARMALAT ROMÂNIA SA

Anexa nr. 24. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – PERLA COVASNEI SA

Anexa nr. 25. Ponderea elementelor din Contul de profit și pierdere în Total Cifră de Afaceri – QUANTAL PRIMA SRL