Grafician: Alexandra R ĂDULESCU [627544]

Grafician: Alexandra R ĂDULESCU
Tehnoredactare: C ătălina BURCEA

© 2006 Editat de Agen ția Națională a Funcț ionarilor Publici

Str. Smârdan nr. 3, sect. 3, Bucure ști
Tel/ fax: 021 315 26 86
Email: [anonimizat]
www.anfp-map.ro

CUPRINS

Cuvânt înainte
Capitolul 1
Conduita func ționarilor publici
Capitolul 2
Conduita cet ățenilor
Capitolul 3
Relația cetățean – funcț ionar public/ autoritate/ institu ție publică
Capitolul 4
Metode de comunicare în administra ția publică
Capitolul 5
Performan ța funcționarilor publici
Capitolul 6
Sancțiuni aplicabile func ționarilor pu blici
Anexe
Bibliografie

CUVÂNT ÎNAINTE

Manualul de proceduri pentru im plementarea Codului de Conduit ă
se doreș te a fi un ghid practic de aplicare a dou ă acte normative, respectiv
Legea nr. 52/2003 privind transparenț a decizional ă și Legea nr. 7/2004
privind codul de conduit ă a funcționarilor publici, legi de o importan ță
strategică în asigurarea succesului reformei administra ției publice
românești.
Manualul reprezint ă unul dintre produsele proiectului
„Transparență și etică în administra ția public ă”, proiect sus ținut din
fonduri ale Uniunii Europene, prin programul PHARE 2003 –
Consolidarea societăț ii civile în România. Conceput ca un parteneriat între
autorități publice și societatea civil ă, proiectul și-a propus s ă contribuie la
creșterea calităț ii funcției publice, la nivel local, în vederea satisfacerii
nevoilor și a cerințelor cetățenilor și ale comunit ății.

Caracterul novator al proiectului „Transparen ță și etică în
administra ția publică” rezidă din implicarea ca agent al schimb ărilor din
sistemul administra ției publice române ști a cetățenilor înșiși, ca beneficiari
finali ai serviciilor p ublice. Metodologia propus ă în acest scop de
organizația „Asisten ță și Programe pentru Dezvoltare Durabilă – Agenda
21” – coordonatorul proiectului, const ă în constituirea unui corp de
monitori, reprezentan ți ai societ ății civile care, pe baz ă de voluntariat, să
asigure monitorizarea implementă rii celor dou ă legi în cele patru loca ții ale
proiectului: municipiul Bucure ști și județele Bacău, Prahova și Timiș.

Parteneriatul dezvoltat prin proiect cu Agen ția Națională a
Funcționarilor Publici și Societatea Român ă de Televiziune asigur ă o
adresabilitate larg ă și cuprinz ătoare a acestuia, exercitarea demersului
educativ fiind asigurat ă deopotriv ă pentru func ționarii publici și cetăț eni.

Manualul constituie documentul fundamental pentru formarea unor
„consilieri etici” – respectiv func ționari publici, care î și desfăș oară
activitatea, fie în cadrul departamentelor de rela ții cu publicul, fie în cadrul
departamentelor de resurse umane din cadrul institu țiilor publice române ști
sau al autorităț ilor de la nivel local și central. Formarea consilierilor etici
are drept scop dezvoltarea de cunoș tințe și însuș irea metodologiei și a
procedurilor necesare acord ării asisten ței de specialitate și monitoriz ării
conduitei morale și profesionale a celorlal ți funcționari publici din
structura public ă în care consilierii î și desfăș oară activitatea. Manualul

reprezintă, totodat ă, un instrument eficient pentru informarea func ționarilor
publici în general și pentru formarea tinerilor func ționari publici.
Coordonatorii proiectului consideră c ă procesul de formare și
educare continu ă a funcț ionarilor publici și a cetățenilor va poten ța
instituirea între ace știa a unei relaț ii civilizate bazate pe încredere și
respect reciproc și, prin ameliorarea rela ției biunivoce, va asigura
funcționarea normal ă „europeană” a administra ției publice în România.

Nina Cugler
Președinte Executiv, Managerul proiectului

1. CONDUITA FUNC ȚIONARILOR PUBLICI

În acest capitol ne-am propus s ă explicăm textul
legii și în special acele aspe cte legate strict de
obligațiile pe care trebuie s ă le respecte
funcționarii publici pentru a da dovad ă de o
conduită profesionisonal ă și etică, în
conformitate cu standardele unei categorii
profesionale aparte din administra ția publică. În
acest sens, articolele din Legea 7/2004 privind codul de conduit ă a func ționarilor publici,
precum și unele articole reglementate de Legea
161/2003 privind unele m ăsuri pentru asigurarea
transparentei în exercitarea demnit ăților publice,
a funcțiilor publice ș i în mediul de afaceri,
prevenirea și sancționarea corup ției, sunt
explicitate nu printr-o abordare teoretic ă, ci de o
ă, pentru fiecare articol referitor la un anumit
aspect al conduitei func ționarilor publici au fost concepute exemple pentru o
înțelegere mai facil ă a respectivei norme. Exemplel e au fost imaginate, fiind
atât cazuri negative cât și cazuri pozitive, înso țite la final de un scurt
comentariu care ține loc de concluzii. De asemenea, tot aici ne-am propus
menționarea, nicidecum exhaustivă , a unor metode care pot fi utilizate de
către funcționarii publici în scopul evit ării situațiilor de încă lcare a normelor
de conduit ă. Aceste metode sunt și ele cuprinse în diferite reglement ări
privind func ționarii publici. În final dorim s ă enumerăm atât dezavantajele,
cât și avantajele de a avea o conduit ă profesionist ă în conformitate cu
standardele administraț iei publice, al c ărei beneficiar fi nal îl reprezint ă chiar
cetăț eanul.
manieră practică. Astfel c

1.1. Reglementarea conduitei profesioniste a func ționarilor publici

Imaginea func ționarului public în ultimul timp a fost alterat ă de numeroase
apariții negative atât în presa scris ă, cât și în presa audio-vizual ă cu privire
la unele acte sau fapte care intr ă sub inciden ța diferitelor acte normative cu
caracter punitiv. Această imagine negativ ă asupra func ționarului public este
întreținută și de institu țiile și/sau autorit ățile publice care nu au suficiente
resurse financiare sau umane pent ru a realiza anumite campanii de
1

informare cu privire la categoria func ționarilor publici – categorie
profesional ă aparte în domeniul administra ției publice1.

Această percepție negativ ă asupra funcț ionarului public este alimentat ă și de
acele jurnale care sunt în c ăutare doar de subiecte spumoase și care adesea
nu fac distincț ia între func ționarul public și alte categorii profesionale
bugetare. Totodat ă, opinia publică – în ceea îl prive ște pe func ționarul public
– este influen țată și de acei cet ățeni care, în periplul lor pe coridoarele
administra ției publice, întâlnesc func ționari publici cu o conduit ă
profesional ă necorespunz ătoare corpului din care fac parte.

Evident c ă toate acestea au contri buit la formarea unei percep ții, care cu
greu poate fi modificat ă și ameliorat ă. Iar acest fapt presupune conjugarea
eforturilor atât din partea autorit ăților/ institu țiilor publice și a funcționarilor
publici, cât și din partea societ ății civile, întrucât rela ția funcționar public –
cetăț ean este o rela ție bilateral ă. În acest sens, trebuie remarcat faptul c ă
Raportul de țară pentru anul 2005 al Comisiei Europene – unde exist ă
aprecieri pozitive privind adoptarea Codului de Conduit ă a funcționarilor
publici în februarie 2004, considerându-se c ă acest cadru legal va îmbun ătăți
în practic ă responsabilitatea func ționarilor publici – se vorbe ște totuși despre
incapacitatea real ă a autorităț ilor române de a pune în practic ă politicile și
actele normative elaborate.

Este bine știut că orice act normativ nu trebuie impus doar prin for ță, pentru
că atunci aplicarea acestuia nu va fi de durat ă. Pe de alt ă parte, o m ăsură
care este mai întâi explicat ă, conștientizată și însușită în final de cei c ărora li
se adresează , are o viață mai lung ă.

În consecin ță, consider ăm că și aceste norme de conduit ă trebuie mai întâi
însușite și interiorizate și doar în cazul nerespect ării lor să se recurg ă la
sancționarea celor în cauz ă.
Astfel, primul pas al organiză rii cadrului legislativ a fost realizat, urmând
acum partea cea mai grea, respectiv im plementarea acestuia. În acest scop,
trebuie conjugate eforturile institu țiilor statului cu cele ale societăț ii civile,
în vederea profesionaliză rii funcției publice ș i eficientiz ării actului
administrativ, dar și în vederea inform ării societății civile cu privire la unele

1 Conform sondajului “Percepț ia cetățenilor asupra func ției publice” efectuat de IRSOP la
finele anului 2005 în cadrul Proiectului Phare “Transparen ță și etică în administra ția
publică” 90% dintre persoanele intervievate nu cuno șteau exact no țiunea de func ționar
public.
2

drepturi și obligații pe care aceasta le are la îndemân ă pentru sprijinirea
procesului de reform ă a administra ției publice române ști.

Prin urmare, în cele ce urmeaz ă ne propunem s ă explicăm, pe înțelesul
tuturor, acele articole relevante pentru conduita profesionist ă de care trebuie
să dea dovad ă funcționarii publici, atât în rela țiile cu cet ățenii, cât și cu alț i
funcționari publici sau alte categorii soci o-profesionale. Textele extrase din
actele normative în vigoare, vor fi abordate într-o manier ă practică și
nicidecum teoretic ă. Abordarea se va orienta pe exemple clare privind
modalitățile în care se poate adopta o conduit ă profesionist ă sau în care se
poate că dea sub inciden ța diferitelor acte norma tive cu caracter punitiv.

Asigurarea unui serviciu public de calitate

Art. 5. – (1) Func ționarii publici au obliga ția de a asigura un serviciu
public de calitate în beneficiul cet ățenilor, prin participarea activă la
luarea deciziilor și la transpunerea lor în practic ă, în scopul realiz ării
competen țelor autorit ăților și ale institu țiilor publice.
(2) În exercitarea funcț iei publice, func ționarii publici au obliga ția de a
avea un comportament profesionist, precum și de a asigura, în condi țiile
legii, transparenț a administrativ ă, pentru a câ știga și a menține încrederea
publicului în integritatea, imparț ialitatea și eficacitatea autorit ăților și
instituțiilor publice.

Caz 1 – A șa NU !
Un cetăț ean se adreseaz ă unui func ționar public din cadrul unei
primării, cu o cerere în vederea ob ținerii unui aviz, îns ă
respectivul funcț ionar public, într-un mod foarte irascibil ș i
nerăbdător îi ră spunde că nu este de competen ța sa soluționarea
acelei cereri și pleacă grăbit spre un alt birou în care se face nev ăzut.

Caz 2 – A șa DA !
Un cetăț ean, furios pentru faptul c ă a fost îndrumat de la un birou
la altul, în scopul solu ționării cererii sale de a ob ține un aviz, se
adresează pe un ton r ăstit unui func ționar public aflat pe
culoarele unei prim ării. Funcț ionarul public ascult ă calm vorbele
licenționase ale cet ățeanului mânios, se prezint ă și îl informeaz ă politicos c ă
soluționarea cererii cet ățeanului respectiv nu intr ă în competen ța sa. După
aceea continu ă la fel de binevoitor să îl îndrume pe cet ățean că tre biroul
3

unde i se pot da lă muriri suplimentare, conducându-l chiar la colegul s ău
care este competent în domeniul resp ectiv, prezentându-i acestuia din urm ă,
pe scurt, cazul respectivului cet ățean. În ciuda faptului c ă primul func ționar
public fusese oprit din drum și că era foarte ocupat, a r ămas cu cetăț eanul
reclamant pân ă în momentul în care acesta s-a declarat satisf ăcut de
răspunsurile obț inute2, după care l-a condus, l ăsându-i coordonatele sale
pentru situa ția în care ar mai avea nevoie de ajutor și cu alte ocazii.

Comentariu : Un serviciu public de calitate presupune raporturi de calitate
între părțile care interac ționează, iar toate acestea presupun ca persoanele
implicate s ă acționeze în limita bunului sim ț și să aibă o conduit ă
corespunz ătoare, fie c ă este vorba despre func ționari publici – indiferent de
categoria c ăreia îi apar țin – fie c ă este vorba despre cet ățeni. În general
trebuie să se acorde un respect reciproc, îns ă în situația în care func ționarul
public trebuie s ă aibă de a face cu persoane care au un nivel sc ăzut de
cultură sau educa ție, atunci acesta dintâi trebuie s ă continue să fie la fel de
civilizat și respectuos și să nu ia în seam ă toate vorbele licen țioase sau
injuriile aduse de astfel de persoane, continuând s ă arate profesionalism în
relațiile cu acestea.

Loialitatea fa ță de Constitu ție și lege

Art. 6. – (1) Funcționarii public i au obliga ția ca, prin actele și faptele lor,
să respecte Constitu ția, legile țării și să acționeze pentru punerea în
aplicare a dispozi țiilor legale, în conformitate cu atribu țiile care le revin, cu
respectarea eticii profesionale.
(2) Funcționarii publici trebuie s ă se conformeze dispozi țiilor legale
privind restrângerea exerci țiului unor drepturi, datorat ă naturii func țiilor
publice de ținute.

Caz 1 – A șa NU !
Un funcționar public de execu ție din cadrul unui consiliu
județean deț ine și funcția de vicepre ședinte al unui partid politic.
Cu toate c ă are cuno ștință despre reglementă rile juridice în
vigoare, acesta nu demisioneaz ă din nici una dintre func ții,
aflându-se într-o situa ție de incompatibilitate.

2 Acționează în acest mod pentru ca cet ățeanul să nu aibă din nou impresia c ă este trimis de
la un birou la altul, de la un func ționar la altul
4

Caz 2 – A șa DA !
Un funcționar public de execu ție particip ă la concursul pentru
ocuparea func ției de director al Direc ției de Resurse Umane și în
același timp de ține și funcția de vicepre ședinte în cadrul unui
partid politic. În ziua în care a aflat rezultatul pozitiv la concurs, devenind
astfel director în cadrul unui consiliu jude țean, și-a înaintat demisia la partid
din funcția de vicepre ședinte, rămânând doar simplu membru în cadrul
acestuia.

Comentariu: A acționa în limitele prev ăzute de lege presupune cunoa șterea
acesteia. Prin urmare, mai ales func ționarii publici care se afl ă în slujba
cetăț enilor, trebuie s ă cunoască și să aplice normele în vigoare. Pe de alt ă
parte, exist ă un principiu de drept conform c ăruia necunoa șterea legii nu
exonereaz ă d e l a r ăspunderea în fa ța acesteia pe nici o persoană .
Funcționarii publici ar trebui s ă cunoască prevederile legislative și să știe
dacă situaț ia respectiv ă este reglementat ă de vreun act juridic în vigoare.
Asemenea prevederi legislative ca re ar trebui cunoscute de c ătre funcționarii
publici, atât de la nivel central cât și local, sunt cele referitoare la Constitu ția
României din 2003, Legea administra ției publice locale, Legea privind
Statutul funcț ionarilor publici, Codul de conduit ă a funcț ionarilor publici,
Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF) al institu ției în care î și
desfășoară activitatea, regimul conflictului de interese și al
incompatibilit ăților etc.

Loialitatea fa ță de autorit ățile și instituțiile publice

Art. 7. – (1) Funcționarii publici au obliga ția de a ap ăra în mod loial
prestigiul autorităț ii sau institu ției publice în care îș i desfăș oară activitatea,
precum și de a se ab ține de la orice act ori fapt care poate produce
prejudicii imaginii sau intere selor legale ale acesteia.
(2) Funcționarilor publici le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri nec onforme cu realitatea în leg ătură cu
activitatea autorit ății sau institu ției publice în care î și desfășoară
activitatea, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu
caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în leg ătură cu litigiile aflate în curs de
soluționare și în care autoritatea sau institu ția public ă î n c a r e î și
desfășoară activitatea are calitatea de parte;
5

c) să dezvăluie informa ții care nu au caracter public, în alte condi ții decât
cele prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informa țiile la care au acces în exercitarea func ției
publice, dacă aceast ă dezvă luire este de natur ă să atragă avantaje
necuvenite ori s ă prejudicieze imaginea sau drepturile institu ției ori ale
unor func ționari publici, precum și ale persoanelor fizice sau juridice;
e) să acorde asistență și consultan ță persoanelor fizice sau juridice în
vederea promov ării de ac țiuni juridice ori de alt ă natură împotriva statului
sau autorit ății ori institu ției publice în care î și desfășoară activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplic ă și după încetarea raportului de
serviciu, pentru o perioad ă de 2 ani, dac ă dispozițiile din legi speciale nu
prevăd alte termene.
(4) Dezvăluirea informa țiilor care nu au caracter public sau remiterea
documentelor care conț in asemenea informaț ii, la solicitarea
reprezentan ților unei alte autorit ăți ori institu ții publice, este permis ă
numai cu acordul conducătorului autorit ății sau institu ției publice în care
funcționarul public respectiv î și desfășoară activitatea.
(5) Prevederile prezentului cod de conduit ă nu pot fi interpretate ca o
derogare de la obliga ția legală a func ționarilor publici de a furniza
informații de interes public celor interesa ți, în condi țiile legii.

Caz 1 – A șa NU!
Un funcționar public dintr-o institu ție public ă subordonat ă
Ministerului Finan țelor Publice, particip ă la o emisiune
televizată , având ca tem ă de discu ții „Salarizarea func ționarilor
publici din România”. Func ționarul public este nemul țumit atât
de postul pe care-l ocup ă, de activit ățile pe care trebuie s ă le desfășoare, cât
și de salariul pe care -l are. Pe durata em isiunii televizate, func ționarul public
nemulțumit se las ă în voia discu țiilor și începe prin a- și împărtăși
nemulțumirile și frustrările de funcț ionar public celorlal ți participan ți la
emisiune, plângându-se de mul ți colegi care nu muncesc dar sunt mai bine
remunera ți, întrucât ace știa dețin funcț ii importante de conducere în diverse
partide politice. Astfel, respectivul func ționar public a ajuns s ă denigreze
chiar institu ția pe care o reprezenta la respectiva emisiune la care fusese
trimis în mod oficial de că tre conducerea acesteia.

Caz 2 – A șa NU!
Unui func ționar public debutant di n cadrul Ministerului
Apărării Naț ionale i se solicit ă să ofere informa ții care nu fac
parte din categoria informa țiilor de interes public, de c ătre un
6

jurnalist angajat al unui cotidian na țional. Func ționarul ofer ă respectivele
informații la care a avut acces datorit ă faptului c ă deținea o funcț ie publică
în respectiva institu ție, pe considerentul c ă respectivul jurnalist este un bun
prieten al s ău. Cu toate acestea informa țiile ajung de notorietate.

Caz 3 – A șa NU!
Un funcționar public a fost sanc ționat disciplinar și acesta a
acționat în justi ție institu ția public ă unde și-a desfășurat
activitatea. Neavând preg ătire juridic ă și nici posibilitatea de a
vocat performant a apelat la un func ționar public cons ilier juridic
din cadrul aceleia și instituții, în scopul sprjinirii sale în formularea
diverselor argumente împotriva acuza țiilor ce-i fuseser ă aduse de c ătre
comisia de disciplin ă. angaja un a

Caz 4 – A șa NU!
Unui func ționar public din cadrul depa rtamentului de legisla ție i
se solicită neoficial, telefonic, de c ătre un alt func ționar public
dintr-o institu ție publică, prima form ă a unui proiect de act
normativ elaborat de institu ția public ă în care-ș i desfășoară
activitatea. Proiectul de act normativ nu era finalizat, c ăci se afla înc ă în
lucru. Func ționarul public din departamentul de legisla ție a transmis prima
formă a proiectului f ără a avea nici m ăcar aprobarea conduc ătorului
instituției publice în care activa.

Caz 5 – A șa DA!
Un ONG formuleaz ă o cerere oficial ă pe care o transmite prin
poșta electronic ă la departamentul de rela ții publice din cadrul
unei institu ții publice. Cererea este formulat ă în conformitate cu
544 /2001 și cu Legea nr. 52/2003. Este o cerere care prive ște o
informație de interes public, respectiv bugetul institu ției pe anul care a
trecut. Func ționarul public din cadrul departamentului de rela ții publice
însărcinat cu rela ția cu societatea civil ă, imprimă cererea și o duce la
registratur ă pentru a primi un num ăr de înregistrate și pentru a fi repartizat ă
departamentului economic. De îndat ă ce departamentul îns ărcinat
formuleaz ă răspunsul oficial în termenul de 10 zile, r ăspunsul este aprobat
de conducă torul institu ției publice ș i apoi este înregistrat ș i transmis c ătre
ONG-ul respectiv, atât prin po șta militar ă, cât și prin poșta electronic ă de
către funcționarul public din cadrul departamentului de rela ții publice. Legea nr.

Comentariu : Conduita profesionist ă, indiferent c ă este vorba despre un
funcționar public sau de o persoan ă dintr-o alt ă categorie profesională ,
7

presupune mai întâi de toate loialitate ș i atașament (public) fa ță de institu ția
în care persoana respectiv ă își desfășoară activitatea și unde este
remunerată . Nu este vorba despre o loialitate fa ță de persoanele care
reprezintă sau conduc acea institu ție, ci este vorba chiar de institu ție în sine.
Este evident c ă multe persoane acumuleaz ă destule nemulț umiri la locul de
muncă, însă, de cele mai multe ori acestea sunt legate de persoane și
nicidecum de institu ție. Prin urmare, un profesionist nu trebuie s ă
împărtășească oricui nemul țumirile sale acumulate și care uneori sunt
întemeiate, iar alteori sunt poate ne fondate. Este de preferat ca un
profesionist, fie din dome niul public sau privat, s ă nu denigreze institu ția,
sau să îi saboteze activitatea ori chiar s ă îi știrbească imaginea prin
defăimarea persoanelor care se afl ă în fruntea acesteia, decât dac ă sunt
cazuri vădit ilegale care trebuie f ăcute cunoscute publicului larg.

Libertatea opiniilor

Art. 8. – (1) În îndeplinirea atribu țiilor de serviciu, func ționarii publici au
obligația de a respecta demnitatea func ției publice de ținute, corelând
libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorit ății sau institu ției
publice în care î și desfăș oară activitatea.
(2) În activitatea lor, func ționarii publici au obliga ția de a respecta
libertatea opiniilor și de a nu se l ăsa influen țați de considerente personale
sau de popularitate. În ex primarea opiniilor, func ționarii publici trebuie s ă
aibă o atitudine conciliant ă și să evite generarea conflictelor datorate
schimbului de p ăreri.

Caz 1 – A șa DA !
În cadrul unei emisiuni radiofonice având ca tem ă “Corupț ia în
funcția publică din administra ția româneasc ă“ un ascult ător intră
în direct cu participan ții emisiunii și, furios, î și expune punctul de
vedere și propria experien ță legată de funcționarii publici de la
administra țiile financiare, pres ărându-și expunerea cu numeroare jigniri la
adresa acestora. Func ționarul public, invitat la respectiva emisiune, îi d ă
voie interlocutorului s ău să își încheie perora ția și cu un calm des ăvârșit
explică noțiunea de func ționar public și apoi îl informeaz ă pe cetățean ce
atitudine ar fi trebuit s ă adopte atunci când a fost confruntat cu mica
corupție, pentru că de multe ori chiar cet ățenii încurajeaz ă această formă
ușoară de corupț ie din dorin ța de a obține mai reprede un aviz sau de a evita
pierderea timpului prin diverse institu ții, ori din cu totul alte considerente. În
8

situația respectivului cet ățean, acesta trebuia s ă nu dea curs sugestiei
funcționarului public de a-i solu ționa cererea mai rapi d în schimbul unei
mici atenții și trebuia s ă îl denunțe pe acesta superiorului ierarhic.

Caz 2 – A șa NU !
Un funcționar public fumeaz ă în biroul în care î și desfășoară
activitatea împreun ă cu alț i colegi. Unul dintre colegi îi atrage
atenția în mod politicos c ă există spaț iu special amenajat pentru
vitate, îns ă șeful biroului respectiv intervine și îi face observa ție
funcționarului public nefum ător că are o atitudine care genereaz ă conflicte,
dând astfel dovad ă de subiectivism, p ărtinire și încălcând dreptul
fundamental la opinie, fapt ce a determinat revoltarea și a celorlal ți
funcționar publici din birou. această acti

Comentariu : Între dou ă persoane, care la un moment dat au p ăreri
divergente, este posibil să ia naștere conflicte când îș i împărtășesc propria
viziune sau când vor s ă-l conving ă pe celălalt de dreptatea opiniilor sale. În
asemenea momente, trebuie ca persoanele implicate, fie c ă este vorba de
funcționari publici sau de un func ționar public și un cetățean, să își păstreze
demnitatea uman ă și profesională pentru a nu ajunge să utilizeze cuvinte
vulgare și jignitoare. Totodat ă, funcț ionarul public, care î și desfășoară
activitatea în departamentele de rela ții cu publicul, trebuie s ă își păstreze
cumpătul cu atât mai mult și să aibă o atitudine binevoitoare, calm ă,
profesionist ă și respectuoas ă, tocmai pentru a nu genera conflicte sau pentru
a nu aduce atingeri demnit ății interlocutorului.

Activitatea public ă

Art. 9. – (1) Relațiile cu mijloacele de informare în mas ă se asigur ă de
către funcț ionarii publici desemna ți în acest sens de conduc ătorul
autorității sau institu ției publice, în condi țiile legii.
(2) Funcționarii publici desemna ți să participe la activit ăți sau dezbateri
publice, în calitate oficial ă, trebuie să respecte limitele mandatului de
reprezentare încredin țat de conducătorul autorit ății ori institu ției publice în
care își desfășoară activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemna ți în acest sens, func ționarii publici
pot participa la activit ăți sau dezbateri publice, având obliga ția de a face
cunoscut faptul c ă opinia exprimat ă nu reprezint ă punctul de vedere oficial
al autorit ății ori institu ției publice în cadrul c ăreia își desfăș oară
activitatea.
9

Caz 1 – A șa NU !
Un funcționar public debutant se oferă voluntar în cadrul unui
proiect cu finan țare extern ă referitor la cultura civic ă a tinerilor. În
cadrul proiectului sunt organizate unele emisiuni – dezbateri la un
post de televiziune. La ace ste emisiuni este invitat ș i particip ă
respectivul funcț ionar public care î și face cunoscut ă poziția oficială pe care o
deține în cadrul institu ției publice locale și care în momentul în care se aduce în
discuție competen ța funcționarilor publici de conducere, acesta d ă numeroase
exemple reale (f ără a divulga nume) de incompeten ță cu care s-a confruntat pe
perioada stagiului în respectiva institu ție publică . Pe toată durata emisiunii
funcționarul public a omis s ă menț ioneze că afirmaț iile făcute de el nu
reprezentau punctul de vede re oficial al instituț iei publice, ci propria sa opinie,
precizând acest fapt.

Caz 2- Așa DA !
Un funcționar public este desemnat de conduc ătorul institu ției
publice în vederea acord ării unui interviu pentru un cotidian
național. Func ționarul public este informat cu privire la limita
mandatului s ău, având în vedere c ă subiectul prive ște conflictele
de interese și regimul incompatibilit ăților în administra ția publică. În cadrul
interviului, ju rnalistul ajunge și la subiectul inevitabil al corup ției
funcționarilor public, iar inte rvievatul expune punctul de vedere oficial al
instituției pe care o reprezintă .

Comentariu : Potrivit prevederilor legii nr. 544/2001, fiecare institu ție
publică trebuie s ă aibă o anumit ă persoană care să răspunde de rela țiile cu
presa, alta de rela țiile cu societate civil ă și mai exist ă și un purtă tor de
cuvânt. Ace știa, de regulă , cunosc punctul de vedere oficial al institu ției pe
care o reprezintă , însă uneori, cu prilejul unor evenimente publice, particip ă
și experții din diferitele departamente de specialitate ale institu țiilor publice,
cărora, în situa ția în care particip ă în calitate oficial ă, trebuie s ă li se facă
cunoscute limitele mandatului de reprezentare. În situa ția în care sunt
desemnaț i funcționari publici s ă participe oficial la diverse evenimente
publice este de datoria acestora din urm ă să întrebe, dac ă n u a u f o s t î n c ă
informați, despre punctul de vedere oficial al institu ției pe un subiect dat.
Chiar dac ă se presupune c ă acești funcționari publici cunosc deja punctul de
vedere oficial al institu ției pe care o reprezint ă, este profesioni st din partea
lor să întrebe înainte de apari ția oficială care este mandatul lor.

10

Activitatea politic ă

Art. 10. – În exercitarea funcț iei publice, funcț ionarilor publici le este
interzis:
a) să participe la colectar ea de fonduri pentru activitatea partidelor
politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candida ților la func ții de demnitate public ă;
c) să colaboreze, în afara rela țiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau
juridice care fac dona ții ori sponsoriz ări partidelor politice;
d) să afișeze, în cadrul autorit ăților sau instituț iilor publice, însemne ori
obiecte inscrip ționate cu sigla sau denumir ea partidelor politice ori a
candidaților acestora.

Caz 1 – A șa NU !
Un funcționar public de conducere dintr-un consiliu local din
județul Bacău a participat al ături de primarul ora șului la un
eveniment public organizat în timpul campaniei electorale.
Evenimentul s-a bucurat de o larg ă participare, în special din
sfera mediului de afaceri local, și a avut drept scop convingerea oamenilor
de afaceri de utilitatea ș i beneficiile expuse în platforma electoral ă a
partidului politic din care f ăcea parte și primarul respectiv. Func ționarul
public, cu toate c ă nu era membru al acelui partid politic, a încercat la rândul
său să convingă oamenii de afaceri de utilitatea și oportunitatea ofertei
electorale.

Caz 2 – A șa NU !
Secretarul unei comune, pe durata unei campanii electorale, a
pus gratuit la dispozi ția membrilor unui par tid politic influent
din mediul local, sala de ședințe a institu ției publice respective.
Această măsură i-a privat uneor i chiar pe func ționarii publici
care participau la unele sesi uni de instruire profesional ă, organizate chiar în
respectiva institu ție.

Caz 3 – A șa DA !
Un funcționar public de execu ție a fost îns ărcinat de c ătre
superiorul s ău ierarhic s ă convingă, de oportunitatea dezvoltă rii
locale, un renumit om de afaceri de pe plan local, mai ales în
situația în care acesta ar fi sus ținut financiar platforma unui
puternic și influent partid politic. Funcț ionarul public trebuia s ă îl conving ă
pe omul de afaceri de importan ța susț inerii respectivului partid politic, mai
11

cu seamă pentru dezvoltarea institu ției publice în care î și desfășura
activitatea, având în vedere și rolul acesteia în administra ția publică locală,
arătând că în acest mod se vor îmbun ătăți și serviciile publice locale,
diminuându-se considerabil birocra ția. Funcționarul public a refuzat s ă
îndeplineasc ă cererea superiorului ie rarhic, solicitându-i s ă i se dea în scris
acel ordin.

Caz 4 – A șa NU!
Un funcționar public de conducere, implicat în campania
electorală , a oferit unor colegi de birou pixuri și căni care
purtau însemnele partidului politic câ știgător de pe plan local,
astfel încât întreg biroul era împânzit de obiecte cu siglele
partidului politic.

Comentariu : Întrucât unul dintre principi ile care stau la baza exercit ării
funcției publice cu profesionalism se refer ă la neutralitatea func ționarului
public, acesta trebuie respectat de c ătre toți funcționarii publici, care nu
trebuie s ă fie afilia ți politic vreunui partid și chiar dac ă au anumite
preferințe politice, este de dorit s ă nu ș i le facă cunoscute decât în spa țiul lor
privat.

Art. 973.
(1) Funcționarul public poate c andida pentru o funcț ie eligibil ă sau poate fi
numit într-o func ție de demnitate publică.
(2) Raportul de serviciu al func ționarului public se suspend ă:
a) pe durata campaniei electorale, pân ă în ziua ulterioar ă alegerilor, dac ă
nu este ales;
b) până la încetarea funcț iei eligibile sau a func ției de demnitate public ă, în
cazul în care func ționarul public a fost ales sau numit.

Caz 1 – A șa NU !
Un funcționar public de conducere dintr-un consiliu local a
candidat la func ția de consilier local. Pe perioada campaniei,
majoritatea timpului îl petrecea în afara biroului, având activit ăți
care nu f ăceau obiectul atribu țiilor sale de func ționar public.
Funcționarul public nu a dorit să se suspende pe durata campaniei electorale

3 Legea nr. 161/2003 privind unele m ăsuri pentru asigurarea transparenț ei în exercitarea
demnităților publice, a func țiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
corupției Cartea I – Titlul IV, Cap. III
12

deoarece nu ar fi primit salariul și nici nu s-ar fi considerat vechime în
muncă pe parcursul acelei perioade, în acela și timp nu avea siguran ța că va
reuși să ocupe o func ție de consilier local.

Caz 2 – A șa DA !
Un funcționar public ocupând func ția de director în cadrul unei
direcții din Ministerul Administra ției și Internelor a fost numit de
primul ministru la propune rea ministrului administra ției și
internelor în func ția de subsecretar de stat pe probleme de
reformă a administra ției publice. La primirea ordinului de numire în noua
funcție politică, acesta a anun țat departamentul de resurse umane (care deja
avea un exemplar al respec tivului ordin de numire) și a formulat o cerere
scrisă pe care a înaintat-o ministrului în vederea aprob ării suspend ării din
funcția publică de director pe perioada exercit ării funcției de demnitate
publică.

Comentariu : Având în vedere c ă aici se aplic ă regimul incompatibilit ăților,
este necesar ca func ționarul public aflat într-una din situa țiile menționate
mai sus să evite încălcarea cu bun ă-știință a acestei interdicț ii, mai cu seam ă
că singurele activit ăți remunerate și compatibile, în acela și timp, cu func ția
publică sunt activit ățile didactice, activit ățile literare și artistice și acele
activități care implic ă drepturile de autor sau care au ca orientare cercetarea
științifică. De asemenea, orice persoan ă, de bună -credință, care află sau are
cunoș tință de încălcarea normelor de mai sus, trebuie s ă facă cunoscut acest
lucru superiorului ierarh ic al respectivului func ționar public. Aceast ă
persoană poate fi atât un cet ățean oarecare (dar de bun ă-credință), ori chiar
un funcț ionar public și în acest sens trebuie av ute în vedere reglement ările
privind protec ția avertizorului prev ăzute de Legea nr. 571/2004.

Art. 984.
(1) Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal
constituite.
(2) Funcționarilor publici le este interzis s ă fie membri ai organelor de
conducere ale partidelor politice și să exprime sau s ă apere în mod public
pozițiile unui partid politic.
(3) Funcționarii publici care, potri vit legii, fac part e din categoria înal ților

4 Legea nr. 161/2003 privind unele m ăsuri pentru asigurarea transparenț ei în exercitarea
demnităților publice, a func țiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
corupției Cartea I – Titlul IV, Cap. III
13

funcționari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sanc țiunea
destituirii din func ția publică.

Caz 1 – A șa NU !
Un funcționar public de execu ție participând la o mas ă rotundă
cu tema “Interferen ța politicului în spa țiul administrativ“ a
afirmat c ă această interferen ță există realmente, ceea ce duce
chiar la instabilitate în func ția publică , însă venind vorba despre un partid
politic pentru care acesta avea oarecare afinit ăți datorită principiilor pe care
le promova, s-a transformat într-un adev ărat apărător – din oficiu – al acestui
partid, cu toate c ă nu era membru al acestuia.

Caz 2 – A șa NU !
Un funcționar public de conducere de ținând func ția de director
al Direcț iei de Resurse Umane din cadrul unei prim ării, deț inea
în același timp și funcția de vicepreș edinte al filialei unui
influent partid.

Caz 3 – A șa DA !
Vicepreședintele politic al filialei unui partid politic din jude țul
Timiș, a candidat pentru func ția de secretar general în cadrul unei
instituții publice centrale, iar în mome ntul în care a fost admis,
acesta și-a depus demisia la biroul pre ședintelui partidului politic respectiv.

Comentariu : Activitatea politic ă se poate desf ășura și de către funcționarii
publici, îns ă este important ca ace știa să nu dețină funcții însemnate în
respectivul partid politic tocmai în ideea de a nu fi extrem de implica ți
afectiv în sus ținerea acestuia. În situa ția în care func ționarii publici doresc
să își facă cunoscut ă opinia cu privire la un part id politic, ei trebuie s-o fac ă
în afara orelor de serviciu și nu în vederea co nvingerii altor func ționari
publici să devină membri ai respectivului partid politic. De multe ori se
poate observa în foarte multe state, influen țarea administra ției publice de
către politic, fapt ce a dus și la percep ția negativ ă a societ ății asupra
instituțiilor statului și mai ales la diminuarea încrederii în acestea, dar mai
cu seamă a instabilit ății în func ția publică. Este de dorit ca func ționarii
publici să respecte principiul neutralit ății politice și să nu fie membri ai
partidelor politice. În cazul în care este vorba despre înal ții funcționari
publici, legiuitorul a interzis apartenen ța acestei categorii la partidele
politice, din considerentul că o astfel de func ție presupune multe
14

responsabilit ăți, atribuții și mai ales impar țialitate în exercitarea func ției
publice respective.

Folosirea imaginii proprii

Art. 11. – În considerarea func ției publice de ținute, func ționarilor publici
le este interzis s ă permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în ac țiuni
publicitare pentru promovarea unei activit ăți comerciale, precum și în
scopuri electorale.

Caz 1 – A șa NU !
Pe durata unei campanii electoral e, un partid politic, în toate
instrumentele pe care le-a utilizat pentru a- și face cunoscut ă
platforma electoral ă, a men ționat persoanele importante și
instruite care fac parte din echip a sa, uzând (cu acordul lor în
prealabil) de imaginea acestora de func ționari publici profesioni ști, cu
funcții de conducere importante, cu o bogat ă experien ță și cu un bagaj de
cunoș tințe considerabil.

Caz 2 – A șa NU !
O tânără funcționară publică (debutant ă) a acceptat, contra unei
sume de bani, s ă apară într-un spot publicitar, care avea drept
scop promovarea unei lo țiuni cosmetice.

Caz 3 – A șa DA !
Un funcționar public de execu ție din cadrul Agen ției pentru
protecția copilului, în cadrul unui proiect Phare derulat de o
fundație non-profit, în parteneriat cu institu ția publică în care își
desfășura activitatea, a participat -n eremunerat- în cadrul unui spot
publicitar prin care se f ăcea un apel umanitar de sponsorizare și dotare a
caselor de copii abandona ți.

Comentariu : Este important ca un func ționar public s ă aibă o imagine de
profesionist și să evite asocierea numelui s ău ori a imaginii sale cu situa ții
sau persoane compromi țătoare pentru func ția publică pe care o ocupă .

15

Cadrul relaț iilor în exercitarea func ției publice

Art. 12. – (1) În relațiile cu personalul din cadrul autorit ății sau institu ției
publice în care îș i desfășoară activitatea, precum și cu persoanele fizice sau
juridice, funcț ionarii publici sunt obliga ți să aibă un comportament bazat pe
respect, bun ă-credință, corectitudine și amabilitate.
(2) Funcționarii publici au obliga ția de a nu aduce atingere onoarei,
reputației și demnității persoanelor din cadrul autorit ății sau institu ției
publice în care î și desfășoară activitatea, precum și persoanelor cu care
intră în legătură în exercitarea func ției publice, prin:
a) întrebuințarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea unor aspecte ale vie ții private;
c) formularea unor sesiz ări sau plângeri calomnioase.
(3) Funcționarii publici trebuie s ă adopte o atitudine impar țială și
justificată pentru rezolvarea clar ă și eficientă a problemelor cetăț enilor.
Funcționarii publici au obliga ția să respecte principiul egalit ății cetățenilor
în fața legii și a autorit ăților publice, prin:
a) promovarea unor solu ții similare sau identice raportate la aceea și
categorie de situa ții de fapt;
b) eliminarea oric ărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind
naționalitatea, convinge rile religioase și politice, starea material ă,
sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale și profesionale care s ă
asigure demnitatea persoanelor, eficien ța activității, precum ș i creșterea
calității serviciului public, se recomand ă respectarea normelor de conduit ă
prevăzute la alin. (1)-(3) și de că tre celelalte subiecte ale acestor raporturi .

Caz 1 – A șa NU!
Un funcționar public din cadrul unei institu ții publice centrale,
dorind să obțină un credit de la o bancă , a apelat la colegii s ăi
din cadrul departamentului de resurse umane și economic, în
scopul obț inerii unei adeverin țe prin care s ă se ateste faptul c ă
este angajat pe perioad ă nedeterminat ă de timp și cu un anumit
salariu. Menț ionând că adeverin ța trebuie eliberată în regim de urgen ță,
colegii din cadrul departamentului de resurse umane și economic au vorbit
în mod licenț ios și eliberarea adeverin ței a durat mai mult de o s ăptămână.

Caz 2 – A șa NU!
În cadrul unei autorit ăți publice doi func ționari publici, se afl ă
în alterca ție din cauza unui articol ap ărut sub numele unuia
16

dintre ace știa într-o revist ă de specialitate. Cei doi func ționari publici, pe
parcursul unei zile de lucru, folosind un limbaj licen țios și vulgar, s-au
acuzat reciproc de plagiat.

Caz 3 – A șa NU!
Într-o institu ție publică centrală s-au primit dou ă sesizări cu
aceeași problem ă, de către aceeași personan ă. Din pă cate, cele
două sesizări identice au ajuns în compartimente diferite ca
activitate. Prin urmare, în cadrul departamentului de rela ții publice sesizarea
a fost identificat ă ca aparținând unei cuno ștințe apropiate șefului de serviciu,
fapt care a determinat urgentarea sesiz ării, în timp ce în cel ălalt departament
s-a dispus pentru solu ționarea sesiz ării în termenul legal de 10 zile. Pe lâng ă
faptul că termenele de solu ționare a sesiz ărilor a fost diferit, și răspunsurile
provenite din departamente diferite din cadrul aceleia și instituții publice,
difereau în mod v ădit.

Caz 4 – A șa NU!
În cadrul administra ției financiare jude țene Prahova, cetăț enii
sunt obligaț i să stea la cozi intermin abile pentru depunerea
contestațiilor referitoare la venitul anual pe 2004. Evident c ă
lui adecvat și pierderea pu ținului timp liber pe care îl au cet ățenii
la dispozi ție, duce la cre șterea anxiet ății acestora, determinând un
comportament agresiv și un limbaj abundent de expresii jignitoare. lipsa spaț iu

Comentariu : Este de dorit ca în rela țiile interumane, comunicarea s ă se
realizeze într-un mod civilizat și decent, prin autocenzurarea fiec ărei pă rți
implicate. În situa ția în care func ționarii publici care au contacte directe cu
petenții se găsesc în situaț ia în care sunt agresa ți verbal de cei cu care
interacționează, cei dintâi trebuie să dea dovad ă de profesionalism și
decență civică printr-o atitudine calm ă și pacificatoare.

Conduita în cadrul rela țiilor interna ționale

Art. 13. – (1) Funcționarii publici care reprezint ă autoritatea sau institu ția
publică în cadrul unor organiza ții interna ționale, institu ții de învățământ,
conferințe, seminarii și alte activit ăți cu caracter interna țional au obliga ția
să promoveze o imagine favorabil ă țării și autorității sau institu ției publice
pe care o reprezint ă.
17

(2) În relațiile cu reprezentan ții altor state, func ționarilor publici le este
interzis să exprime opinii personale privind aspecte na ționale sau dispute
internaționale.
(3) În deplasările externe, func ționarii publici sunt obliga ți să aibă o
conduită corespunz ătoare regulilor de protocol și le este interzis ă
încălcarea legilor și obiceiurilor țării gazdă.

Caz 1 – A șa NU !
Un funcționar public de curând angajat într-o institu ție centrală ,
a trebuit s ă efectueze o deplasare în Sp ania, în scopul particip ării
la o conferin ță privind spa țiul administrativ european și viitorul
acestuia. În cadrul discu țiilor care au avut loc, func ționarul public a vorbit
despre rolul institu ției în care î și desfășura activitatea, ar ătând însemn ătatea
acestei institu ții în spațiul administra ției centrale din țara sa, men ționând
totodată și deficien țele sistemului administraț iei publice, care înc ă nu
beneficia de func ționari publici profesioni ști și necorup ți. Totuși, pe
parcursul conferin ței, acesta a intrat în discu ții referitoare la situa ția politică
din Spania care se confrunta în acea perioad ă cu o serioas ă mișcare
separatist ă susținută de ETA, f ăcându-și cunoscut ă poziția cu privire la acest
subiect delicat.

Caz 2 – A șa DA !
Un funcționar public din cadrul Ministerului Afacerilor Externe,
participând la o reuniune organizat ă într-un stat arab, a fost pus în
situația de a respecta anumite reguli de protocol foarte stricte și
i a primi un cadou simbolic. Func ționarul public achizi ționase un
astfel de cadou – simbol din banii de protocol ai Ministerului și la rândul
său a fost nevoit s ă accepte un cadou-simbol din partea gazdelor sale.
Acesta neputând refuza cadoul l-a primit conform regulilor țării gazdă și la
întoarcerea în România a declarat ca doul primit, oferindu-l Serviciului
Protocol din cadrul MAE (devenind parte a patrimoniului institu ției).
de a face ș
omentariu : În situația în care un func ționar public î și reprezint ă țara și C
instituția în cadrul unui eveniment publi, unde particip ă în calitatea oficial ă
de funcționar public, acesta este obligat s ă respecte toate normele de
curtoazie, precum și normele juridice ale statului gazd ă. În acela și timp,
funcționarul public trebuie s ă evite un comportament care ar putea aduce
ofense grave gazdelor sau altor participan ți oficiali ai evenimentului public
respectiv. De asemenea, în situa ția în care i se ofer ă diferite cadouri și nu le
poate refuza, func ționarul public respectiv trebuie s ă le declare la
18

întoarcerea în țară, sau -uneori – dacă este deosebit de însemnat, s ă îl predea
la serviciul protocol / economic pent ru a deveni parte a patrimoniului
instituției sau autorităț ii publice respective.

Interdicția privind acceptarea cadourilor, serviciilor ș i avantajelor
Art. 14. – Funcționarii publici nu trebuie s ă solicite ori s ă accepte

cadouri, servicii, favoruri, invita ții sau orice alt avantaj, care le sunt
destinate personal, familiei, p ărinților, prietenilor ori persoanelor cu care
au avut rela ții de afaceri sau de natur ă politică, care le pot influen ța
imparțialitatea în exercitarea func țiilor publice de ținute ori pot constitui o
recompensă în raport cu aceste func ții.

Caz 1 – Așa NU!
lic a facilitat unui întreprinz ător obținerea unei
az 2 – Așa DA !Un funcț ionar pub
autorizații de construc ție înaintând dosarul in complet al acestuia,
în ciuda faptului c ă exista o programare care trebuia respectată .
Drept urmare, respectivul întreprinz ător, care avea și o agenție de turism, a
oferit un sejur de o s ăptămână funcționarului public și familiei acestuia la
Nisipurile de Aur.

C
ic de la administra ția financiar ă a sectorului 4
omentariu : Uneori, func ționarii publici sunt tenta ți chiar de c ătre cei care
cetăț eanul respectiv. Un funcționar publ
București, a primit spre solu ționare contestarea calcul ării
venitului global pe anul 2003. Recalculând sumele, func ționarul
public respectiv a descope rit o eroare, conform c ăreia
cetăț eanului care a înaintat contesta ția i se cuvenea restituirea sumei de
2.879.000 lei. Cet ățeanul mulț umit de solu ționarea rapid ă a cererii sale a
dorit să îl recompenseze pe respectivul funcț ionar public prin oferirea unui
cartuș de ț igări. Funcționarul public, considerând c ă și-a îndeplinit cu
profesionalism atribu țiile de serviciu, a refuzat cu fermitate cadoul oferit.

C
au nevoie de serviciile lor în vederea ob ținerii unor aprob ări mai rapide sau
pentru alte asemenea servicii. Func ționarii publici profesioni ști trebuie s ă își
îndeplineasc ă conștiincios îndatoririle de serviciu și să refuze asemenea
oferte, care adesea sunt oferite cu titlul de recompens ă a faptului c ă întregul
proces birocratic s-a derulat mai f acil sau mai rapid decât anticipase
19

Participarea la procesul de luare a deciziilor

Art. 15. – (1) În procesul de luare a deciziil or, funcționarii publici au
obligația să acționeze conform prevederilor legale și să își exercite
capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial.
(2) Funcționarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de
către autoritatea sau institu ția publică, de către alți fun cționari publici,
precum și îndeplinirea atribu țiilor în mod privilegiat.

Caz 1 – A șa DA!
Un funcționar public, membru în cadrul unei comisii de evaluare
tohtone (care au aplicat în scopul derulă rii unui
ționarii publici, în exercitarea îndatoririlor
e serviciu care presupun luarea deciziilo r cu privire la aspecte de personal,
biectivitate în evaluare
area atribu țiilor specifice func țiilor publice de a unor ONG-uri au
proiect PHARE finan țat de Comisia Europeană ), a trebuit s ă
dovedească obiectivitate și imparțialitate atunci când pe parcursul
procedurii de evaluare a observat c ă cea mai bun ă ofertă (care a întrunit
punctajul maxim din punct de vedere al strategiei, echipei și propunerii
financiare) s-a dovedit a fi o organiza ție neguvernamental ă condusă de o
persoană cu care acest funcț ionar public avusese unele diferende în trecut. În
ciuda acestor aspecte, func ționarul public a considerat c ă aceasta reprezint ă
cea mai bun ă ofertă care avantajeaz ă instituția în care î și desfășoară
activitatea și a decis în favoarea respectivului ONG.

Comentariu : Întotdeauna func
d
aspecte financiare sau materiale, trebuie s ă dea dovad ă de obiectivitate și să
urmărească interesul institu ției în care î și desfășoară activitatea.

O

Art. 16. – (1) În exercit
conducere, func ționarii publici au obliga ția să asigure egalitatea de șanse
și tratament cu privire la dezvoltarea carierei în func ția public ă pentru
funcționarii publici din subordine.
(2) Funcționarii publici de conducere au obliga ția să examineze și să
aplice cu obiectivitate criteriile d e evaluare a competen ței profesionale
pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprob ă avansări,
promovări, transferuri, numiri sau eliber ări din func ții ori acordarea de
stimulente materiale sau morale, excluzând orice form ă de favoritism ori
discriminare.
20

(3) Se interzice func ționarilor publici de conducere s ă favorizeze sau s ă
defavorizeze accesul ori promovarea în func ția public ă pe criterii
discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu
principiile prev ăzute la art. 3.

Caz 1 – A șa NU !
În cadrul unei instituț ii publice centrale, în cadrul serviciului de
ții cu publicul, șef serviciu, în momentul comunicare și rela
stabilirii necesarului de instruire pentru func ționarii publici afla ți
în subordinea sa, a evaluat subiectiv c ă doar unii dintre
subordona ții săi pot și trebuie s ă beneficieze de cursuri de instruire în
diferite domenii de activitate, ceilal ți având fie studii medii, fie fiind
funcționari publici în vârst ă, dar care nu se aflau în situa ția pension ării.

Caz 2 – A șa DA !
Un funcționar public – șef serviciu în cadrul Serviciului
ă și Relaț ii Internaț ionale dintr-o institu ție Integrare European
publică centrală , a evaluat personalul din subordine la sfâr șitul
anului 2003 și în ciuda faptului c ă unul dintre funcț ionarii
publici de execu ție aflat în subordinea sa, a dat dovad ă pe parcursul anului
de o conduit ă morală necorespunză toare func ției publice, neavând un
comportament bazat pe respect și corectitudine fa ță de ceilalți colegi, a fost
evaluat cu obiectivitate și a primit calificativul foarte bine pe considerentele
că a dovedit totu și profesionalism în executar ea îndatoririlor de serviciu.

Caz 3 – A șa NU !
Un funcționar public având func ția de director în cadrul unei
cale, la momentul scoaterii la concurs a unui
omentariu : Este evident c ă pentru un funcț ionar public de conducere, instituții publice lo
post aflat în direc ția pe care o coordona, a favorizat unul dintre
candidați pe motiv c ă era un prieten din timpul facult ății.
Favorizarea a constat în faptul c ă acel candidat a cunoscut dinainte care vor
fi subiectele de la proba scris ă și care vor fi întreb ările din timpul
interviului.

C
responsabilit ățile acestuia cu privire la norme le reglementate de codul de
conduită sunt mai mari, tocmai pentru faptul c ă evaluările și deciziile
acestuia pot influen ța în mod decisiv cariera unui func ționar public de
execuție. Astfel c ă, funcționarul public de conducere trebuie s ă dea dovad ă
21

de o mai mare obiectivitate în momentul evalu ării personalului din
subordine.

Folosirea prerogativelor de putere public ă

Art. 17. – (1) Este interzisă folosirea de că tre funcț ionarii publici, în alte
scopuri decât cele prev ăzute de lege, a prerogativelor func ției publice
deținute.
(2) Prin activitatea de luare a deciziilo r, de consiliere, de elaborare a
proiectelor de acte normative, de eval uare sau de participare la anchete ori
acțiuni de control, func ționarilor publici le este interzisă urm ărirea
obținerii de foloase sau avantaje în interes pers onal ori producerea de
prejudicii materiale sau morale altor persoane.
(3) Funcționarilor publici le este interzis s ă folosească pozi ția oficială pe
care o de țin sau rela țiile pe care le-au stabilit în exercitarea func ției
publice, pentru a influen ța anchetele interne ori externe sau pentru a
determina luarea unei anumite m ăsuri.
(4) Funcționarilor publici le este interzis s ă impună altor func ționari
publici să se înscrie în organiza ții sau asocia ții, indiferent de natura
acestora, ori s ă le sugereze acest lucru, promi țându-le acordarea unor
avantaje materiale sau profesionale.

Caz 1 – A șa NU !
Un funcționar public de conducere din cadrul ORDA în
activitățile de control pe care le efectua, a stabilit rela ții de
prietenie cu cei care piratau diverse m ărfuri (CD-uri, DVD-uri
etc), în scopul ob ținerii de astfel de produse pentru a le
comercializa în cadrul firmei cu acea și obiect de activitate, înscris ă pe
numele unuia dintre unchii s ăi.

Caz 2 – A șa NU !
Un funcționar public de conducere, fii nd membru al comisiei de
disciplină stabilite în institu ția public ă în care îș i desfășura
activitatea, a încercat s ă influențeze în mod negativ ceilal ți
membri ai comisiei în defavoarea func ționarului public care era
pasibil de sanc ționare întrucât d ăduse dovad ă de o conduit ă
necorespunz ătoare în rela țiile cu cet ățenii și fusese reclamat de c ătre aceștia.

22

Caz 3 – A șa NU !
Un funcționar public de conducere din cadrul unei prim ării a
încercat s ă îi conving ă pe subalternii s ăi de avantajele pe care le
pot obț ine în situa ția în care se înscriau ca membri în filiera
i important partid politic (al c ărui membru era și acesta).
locală a unu
omentariu : Funcționarii publici trebuie s ă se abțină și să nu abuzeze de
tilizarea resurselor publice
Art. 18. – (1) Funcționarii publici sunt obliga ți să asigure ocrotirea C
funcțiile pe care le de țin, mai cu seam ă cei care deț in și importante func ții
de conducere din poziț ia cărora pot atât s ă influenț eze, cât și să abuzeze/
influențeze, în scopul ob ținerii unor diverse av antaje personale.

U

proprietății publice ș i private a statului și a unităților administrativ-
teritoriale, s ă evite producerea oric ărui prejudiciu, ac ționând în orice
situație ca un bun proprietar.
(2) Funcționarii publici au obligația să foloseasc ă timpul de lucru,
precum și bunurile apar ținând autorit ății sau institu ției publice numai
pentru desf ășurarea activit ăților aferente func ției publice de ținute.
(3) Funcționarii publici trebuie s ă propun ă și să asigure, potrivit
atribuț iilor care le revin, folosirea util ă și eficientă a banilor publici, în
conformitate cu prevederile legale.
(4) Funcționarilor publici care de sfășoară activități publicistice în interes
personal sau activit ăți didactice le este interzis s ă folosească timpul de
lucru ori logistica autorit ății sau a institu ției publice pentru realizarea
acestora.

Caz 1 – Așa NU !
ic care era în acela și timp și cursant al unui
az 2 – Așa NU !Un funcționar publ
program de specializare în func ția publică, a utilizat timpul de
lucru, calculatorul și imprimanta în vederea elabor ării, redact ării
și multiplic ării lucrărilor pe care trebuia să le prezinte cu ocazia sus ținerii
respectivului curs.

C
ic, care de ținea și funcția de lector în cadrul Un funcționar publ
unui centru specializat, a utili zat atât timpul de lucru, cât și
resursele institu ției în vederea realiz ării suportului de curs și
23

multiplicării acestuia pentru to ți cursanții care se înscriseser ă la respectivul
program de sp ecializare.

Caz 3 – A șa DA !
Directorul compartimentului economic din cadrul unei institu ții
centrale a propus codificarea echip amentului de imprimare alocat
fiecărui departament din respectiva institu ție, astfel încât s ă se
poată eficientiza activi tatea profesională și reduce cheltuielile inutile, având
în vedere c ă majoritatea func ționarilor publici utilizau echipamentele din
dotarea institu ției în scopuri strict personale.

Comentariu : Funcționarii publici trebuie s ă se limiteze în folosirea
echipamentelor din dotare doar în scopul desf ășurării activit ăților de
serviciu și nicidecum abuzând de acestea în interesele lor personale.

Limitarea particip ării la achizi ții, concesion ări sau închirieri

Art. 19. – (1) Orice func ționar public poate achizi ționa un bun aflat în
proprietatea privat ă a statului sau a unit ăților administrativ-teritoriale,
supus vânz ării în condiț iile legii, cu excep ția următoarelor cazuri:
a) când a luat cuno ștință, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii
atribuț iilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care
urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribu țiilor de serviciu , la organizarea
vânzării bunului respectiv;
c) când poate influen ța operaț iunile de vânzare sau când a ob ținut
informații la care persoanele interesate de cump ărarea bunului nu au avut
acces.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplic ă în mod corespunz ător și în cazul
concesion ării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea public ă ori
privată a statului sau a unit ăților administrativ-teritoriale.
(3) Funcționarilor publici le este interzis ă furnizarea informa țiilor
referitoare la bunurile proprietate public ă sau privat ă a statului ori a
unităților administrativ-terito riale, supuse opera țiunilor de vânzare,
concesionare sau închiriere, în alte condi ții decât cele prevăzute de lege.

24

Caz 1 – A șa NU !
Un funcționar public din cadrul comp artimentului administrativ
află de punerea în vânzare a ma șinii proprietatea institu ției
publice în care î și desfășoară activitatea. Ma șina se află în
nice foarte bune, îns ă funcționarul public respectiv întocme ște
dosarul în vederea punerii în vânzare a ma șinii și o subvalorific ă, inventând
diferite probleme tehnice pentru a putea sc ădea prețul de piață al acesteia și
pentru a o putea achizi ționa cu mai mult ă ușurință. condiții teh

Caz 2 – A șa NU !
Un funcționar public din departamentul economic întocme ște
dosarul de licita ție public ă a unui bun aflat în proprietatea
privată a statului și divulgă datele cuprinse de acesta unei firme
care particip ă la licitație și care ofer ă cel mai bun pre ț în vederea
achiziționării respectivului bun.

Comentariu : Funcționarii publici care pot în lesni anumite activit ăți
economice cu caracter ilicit în detrimentul statului, trebuie s ă se abțină de la
asemenea acte sau fapte, în ciuda faptului c ă această categorie profesional ă
este supus ă numeroaselor restricț ii și interdicții.

*

În Legea nr.161/2003 privind unele m ăsuri pentru asigurarea transparen ței
în exercitarea demnit ăților publice, a func țiilor publice și în mediul de
afaceri, prevenirea și sancționarea corup ției, la Titlul IV – Conflictul de
interese și regimul incompatibilit ăților în exercitarea demnit ăților publice și
funcțiilor publice, capitolul II – se men ționează definiția conflictului de
interese, care este acea situa ție în care persoana ce exercit ă o demnitate
publică sau o funcț ie publică are un interes personal de natur ă patrimonial ă,
care ar putea influen ța îndeplinirea cu obiectivitate a atribu țiilor care îi revin
potrivit Constitu ției și altor acte normative.

Rolul reglement ării conflictului de interese este de a preveni situa țiile în
care funcț ionarii publici sau demn itarii ar fi înclina ți în mod natural s ă
slujească în primul rând sau predominan t interesul personal, datorit ă
existenței unei împrejur ări care le-ar aduce acestora, rudelor, prietenilor sau
asociaților lor un anumit avantaj.

25

Aceste situa ții includ și împrejur ările în care existen ța unor obliga ții ale
funcționarilor sau demnitarilor fa ță de orice terț ar putea afecta
imparțialitatea deciziilor sale. Simpla lor existen ță prezintă un poten țial
pericol de corup ție. Aceste incompatibilit ăți și interdic ții sunt instituite
pentru a se evita sau pentru a se reduce riscul de conflict de interese între
atribuț iile unei persoane.

Conflictul de interese pentru func ționarii publici

Art. 79
(1) Funcționarul public este în c onflict de interese dac ă se află în una dintre
următoarele situa ții:
a) este chemat să rezolve cereri, s ă ia decizii sau s ă participe la luarea
deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are rela ții cu
caracter patrimonial;
b) particip ă în cadrul aceleia și comisii, constituite conform legii, cu
funcționari publici care au calitatea de so ț sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale so țului sau rudelor sale de gradul I pot
influența deciziile pe care trebuie s ă le ia în exercitarea func ției publice.
(2) În cazul existen ței unui conflict de interese, funcț ionarul public este
obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau
participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful
ierarhic căruia îi este subordonat direct . Acesta este obligat s ă ia măsurile
care se impun pentru exercitarea cu impar țialitate a funcț iei publice, în
termen de cel mult 3 zile de la data lu ării la cuno ștință.
(3) În cazurile prev ăzute la alin. (1), conducătorul autorit ății sau institu ției
publice, la propunerea șefului ierarhic c ăruia îi este subordonat direct
funcționarul public în cauz ă, va desemna un alt func ționar public, care are
aceeași pregătire și nivel de experien ță.
(4) Încălcarea dispozi țiilor alin. (2) poate atrage, dupa caz, r ăspunderea
disciplinară, administrativ ă, civilă ori penal ă, potrivit legii.

Caz 1 – A șa NU !
Un funcționar public este desemnat s ă participe la procedura de
selectare a firmelor care s ă fie introduse pe lista scurt ă în
vederea derulă rii unui proiect PHARE finan țat de Comisia
European ă. Funcționarul public re spectiv observă printre
dosarele depuse de diferite firme ș i dosarul unui ONG care periodic, în
funcție de alte proiecte derulate în cadrul altor finan țări, i-a propus
26

colaborări remunerate conform dreptului de autor sau dreptului de cercetare
științifică. Funcționarul public nu se recuz ă, ci dimpotriv ă favorizează
dosarul respectiv în speran ța obținerii și de aceast ă dată a unor avantaje
pecuniare, în situa ția în care respectivul proiect ar fi ob ținut finan țarea.

Caz 2 – A șa DA !
Un funcționar public de conducere este desemnat membru al unei
comisii de concurs unde unul dintre candida ți este chiar copilul
acestuia. Func ționarul men ționează acest fapt superiorului s ău
ierarhic și acesta ia m ăsurile care se impun pentru înlocuirea
respectivului func ționar public aflat în conflict de interese, fiind înlocuit cu
un alt func ționar public care are aceea și pregătire profesional ă, aceeași
vechime în func ția publică și aceeași experien ță.

Caz 3 – A șa NU !
Funcționarul public de conducere al departamentului economic
dintr-o institu ție publică centrală trebuie s ă întreprind ă toate
măsurile necesare în vederea tip ăririi unui document oficial
elaborat de personalul de spec ialitate al respectivei institu ții
publice. Acesta favorizeaz ă tipărirea documentului de c ătre editura al c ărei
principal asociat este so țul acestuia.

Comentariu : În momentul în care un func ționar public, fie c ă este de
conducere sau de execu ție, se află într-un conflict de interese este etic ca
acesta să facă cunoscut acest fapt și să pună capăt acestei situa ții
neprofesioniste. În situa ția în care func ționarul public încalc ă cu bună-știință
regimul conflictului de interese, îns ă o terță persoană află de aceast ă situație,
aceasta din urm ă, cu bună -credință, trebuie să facă cunoscut ă această
ilegalitgate pentru a se putea asigura un serviciu public de calitate,
nepărtinitor și profesionist. Aceast ă terță persoană poate fi atât un cetăț ean
de bună -credință, fie un func ționar public, de bun ă-credință, care se afl ă sub
protecția normelor reglementate de Legea nr. 571/2004.

Incompatibilităț i privind func ționarii publici

Art. 94.
(1) Calitatea de funcț ionar public este incompatibil ă cu orice alt ă funcție
publică decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate
publică.
(2) Funcționarii publici nu pot de ține alte func ții și nu pot desfăș ura alte
27

activități, remunerate sau neremunerate, dup ă cum urmeaz ă:
a) în cadrul autorit ăților sau institu țiilor publice;
b) în cadrul cabinetulu i demnitarului, cu excep ția cazului în care
funcț ionarul public este suspendat din func ția publică, în condi țiile legii,
pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societ ăților comerciale ori în alte unit ăți cu
scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asocia ții
familiale sau ca persoană fizic ă autorizat ă;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic. (3) Funcționarii publici care, în exercitarea funcîi ei publice, au desf ășurat
activități de monitorizare și control cu privire la societ ăți comerciale sau
alte unități cu scop lucrativ de natura celor prev ăzute la alin. (2) lit. c) nu
pot să-și desfăș oare activitatea și nu pot acorda consultan ță de specialitate
la aceste societăț i timp de 3 ani dup ă ieșirea din corpul func ționarilor
publici. (4) Funcționarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce
privește efectuarea unor acte în leg ătură cu funcția publică pe care o
exercită. (5) În situaț ia prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului
demnitarului, func ționarul public este reîncadrat în func ția publică
deținută sau într-o func ție similară.

Caz 1 – A șa NU!
O persoan ă este angajată cu jumătate de norm ă în cadrul
cabinetului unui secretar de stat din Ministerul S ănătății. Între
timp, se angajeaz ă cu norm ă întreagă ca funcționar public în
alte institu ții publice centrale, f ără a menționa situa ția de
incompatibilitate și fără a-și înainta demisia în tr-unul din cele dou ă locuri de
muncă. cadrul unei
28

Caz 2 – A șa DA !
Unui func ționar public cu atribu ții de control din cadrul ORDA i
s-a oferit o func ție de conducere, mult mai bine remunerat ă, în
cadrul unei societ ăți comerciale pe care func ționarul public
respectiv o monitoriza și o controla periodic. Funcț ionarul public a refuzat
oferta pe motiv c ă dacă și-ar fi înaintat demisia, timp de 3 ani dup ă
demisionarea din func ția publică deținută nu s-ar fi putut angaja în cadrul
respectivei societ ăți comerciale.

Caz 2 – A șa DA!
Un cetăț ean pentru a ob ține aprobare de urbanism, în vederea
construirii unei case, dore ște să mandateze pentru aceasta pe
prietenul s ău care este func ționar public, ocupând func ția publică
de arhitect șef la primaria de unde trebuie ob ținută aprobarea. Știind că este
incompatibil cu o astfel de mandatare, func ționarul public respectiv î și
refuză prietenul, explicându-i despre ce este vorba.

Comentariu : În cazul în care intervine o situa ție de incompatibilitate,
funcționarul public în cauz ă trebuie s ă se autosesizeze și să iasă din acea
stare. Uneori acest fapt este l ăsat la latitudinea func ționarului public. În
situația în care un funcț ionar public a desf ășurat activit ăți de monitorizare
sau control asupra unei societ ăți comerciale și ulterior acesta p ărăsește
corpul func ționarilor publici, angajându-se în cadrul respectivei societ ăți
comerciale, funcț ionarul public demisionar nu mai poate fi sancț ionat pentru
această nouă situație, care în fapt este prev ăzută de lege, dar care în realitate
poate fi aplicat ă doar dac ă mai exist ă un act adi țional de confiden țialitate și
fidelitate, pe care respectivul func ționar public s ă îl fi semnat pe perioada în
care a ocupat o func ție publică.

Raporturile ierarhice directe

Art. 95.
(1) Nu sunt permise raporturile ie rarhice directe în cazul în care
funcționarii publici respectivi sunt so ți sau rude de gradul I.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic ă și în cazul în care șeful ierarhic direct are
calitatea de demnitar.
(3) Persoanele care se afl ă în una dintre situaț iile prevăzute la alin. (1) sau
(2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice
directe sau renun țarea la calitatea de demnitar.
29

(4) Orice persoan ă poate sesiza existen ța situațiilor prevăzute la alin. (1)
sau (2).
(5) Situațiile prevăzute la alin. (1) și neîndeplinirea obliga ției prevăzute la
alin. (3) se constat ă de către șeful ierarhic superior al func ționarilor publici
respectivi, care dispune încetarea ra porturilor ierarhice directe dintre
funcționarii publici so ți sau rude de gradul I.
(6) Situațiile prevăzute la alin. (2) și neîndeplinirea obliga ției prevăzute la
alin. (3) se constat ă, după caz, de c ătre primul-ministru, ministru sau
prefect, care dispune încetarea r aporturilor ierarhice directe dintre
demnitar și funcționarul public so ț sau rudă de gradul I.

Caz 1 – A șa DA !
Un funcționar public de conducere di n cadrul Ministerului
Agriculturii i se propune să devină secretar de stat ș i să fie
responsabil de departamentul ca re se ocupa de gestionarea
or cu finan țare extern ă, care este coordonat de so ția acestuia.
Respectivul funcț ionar public refuz ă postul de secret ar de stat, men ționând
posibila situa ție de incompatibilitate. programel

Caz 2 – A șa NU !
Un funcționar public – director general – în cadrul unei institu ții
publice centrale în urma promov ării soțului său a devenit
superiorul ierarhic al acestuia. În aceast ă situație, niciunul dintre
aceștia nu a f ăcut cunoscută această situație de incompatibilitate, pân ă la
momentul în care un funcț ionar public din aceea și instituție, fiind o
persoană cu un comportament integru ș i de bună-credință și cunoscând
această situație de incompatibilitate a f ăcut cunoscut acest fapt superiorului
ierarhic al directorului general. Supe riorul ierarhic, respectiv ministrul, a
constatat oficial existen ța situației sesizate, punîndu-i în vedere directorului
general ca în termen de 60 de zile calendaristice de la momentul constat ării
respectivei situa ții, să se decidă pentru func ția pe care dore ște să o ocupe în
viitor, astfel încât s ă înceteze acea incompatibilitate.

Comentariu : Acest articol se adresează în primul rând acelor func ționari
publici care de țin importante func ții de conducere ș i demnitarilor, care
trebuie să dea dovad ă de un profesionalism integru și care trebuie, prin
propriile fapte, acte, decizii, s ă dea un exemplu celor care le sunt
subordona ți cum trebuie ace știa să se comporte în anumite circumstan țe.
Ținând seama c ă “nepotismul“ reprezint ă una din tarele administra ției
publice române ști, și nu numai, s-a dorit eliminar ea acestuia prin acest text
30

de lege, care interzice în mod expres raporturile ierarhice directe care pot
exista între func ționari publici sau între ace știa și demnitari.

Atragerea și menținerea în corpul func ționarilor publici a unui personal
profesionist și cu o înalt ă ținută morală, poate fi realizat ă doar prin
recompensarea corespunz ătoare a activit ății acestora, prin asigurarea
prestigiului profesional și social real al func ționarilor publici și nu în ultimul
rând prin creș terea atractivit ății carierei în func ția publică.

1.2. Metode de prevenire a înc ălcării normelor de conduit ă profesional ă

Funcționarii publici trebuie s ă respecte normele prev ăzute de codul de
conduită și atunci când se g ăsesc în anumite situa ții în care este posibil ă
încălcarea acestor norme, ei pot adopta diferite atitudini și măsuri în vederea
păstrării propriei integrit ăți profesionale. Ace știa trebuie s ă aibă un
asemenea comportament nu din teama de a nu fi sanc ționați conform
prevederilor legislative în vigoare, ci să aibă un comportament spontan, care
să decurgă dintr-o conduit ă profesionist ă conștientizată, interiorizat ă și
însușită. Acest fapt poate s ă se întâmple în mod spontan doar atunci când
normele de conduit ă profesionale sunt bine cunoscute de că tre funcționarii
publici, sunt respecta te mai întâi din convingere, iar abia dup ă aceea din
dorința de a nu c ădea sub inciden ța legii și de a nu fi sanc ționați. Astfel,
primul pas în acest sens este ca func ționarii publici s ă cunoască prevederile
legale și să înțeleagă corect sensul pe care l-a gândit legiuitorul atunci când
a prevăzut anumite situa ții enunțate în textul legii. Urm ătorul pas const ă în
instruirea func ționarului public cu privire la normele pe care trebuie s ă le
aplice și exemplificarea acestora cu anumite situa ții relevante și studii de
caz. În final, func ționarii publici trebuie s ă aplice prevederile legale în mod
natural, ca fiind ceva deja asumat de c ătre fiecare func ționar public.

După ce funcț ionarii publici și-au însușit de bun ă-voie normele etice de
conduită profesionist ă, aceș tia pot adopta anumite m ăsuri atunci când se
regăsesc în situa ția de le fi compromis ă integritatea profesional ă. Unele
dintre modalit ățile pe care un func ționar public le are la îndemân ă pentru a-
și păstra integritatea profesional ă sunt cele prev ăzute în art. 19 din
Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Mini ștri din Statele Membre
privind codul de conduit ă pentru func ționarii publici:

31

9 Refuzarea avantajului oferit în scopul solu ționării unei cereri etc
9 Încercarea de a identifica persoana care a f ăcut oferta
9 Evitarea contactelor îndelungate cu persoane care pot influen ța
sau pot crea impresia unei posibile influen țări a conduitei
profesioniste a unui func ționar public
9 Implicarea unor martori, dac ă este posibil, atunci când se încearc ă
coruperea integrit ății unui func ționar public
9 Raportarea imediat ă către superiorul s ău ierarhic a faptei sau
actului de corupere a integrit ății, ori de probabilitatea înc ălcării
regimului conflictului de interese sau al incompatibilităț ilor
9 Obținerea unei dovezi scrise imediat ce s-a încercat coruperea
integrității unui func ționar public, dac ă este posibil
9 Desfășurarea activit ății în continuare, în mod obi șnuit, mai cu
seamă dacă este vorba de situa ția în care avantajul necuvenit a
fost oferit, însă refuzat de către func ționarul public respectiv

Pe lângă aceste instrumente de men ținere a unei conduite profesioniste,
corespunz ătoare cu statutul pe care îl de ține un func ționar public, mai pot fi
menționate și alte cazuri prev ăzute de legisla ția româneasc ă în vigoare.
Astfel, Legea nr. 188/1999 republicat ă, menț ionează situația în care un
funcționar public care a primit un ordin v ădit ilegal de la superiorul s ău
ierarhic, are posibilitatea s ă refuze îndeplinirea acestuia și să solicite ca
acest ordin s ă-i fie dat în scris. În cazul în care acest ordin i se d ă totuși și în
scris, func ționarul public mai are posibilitatea s ă se adreseze superiorului
ierarhic celui care i-a dat respectivul ordin v ădit ilegal. Situa ția devine
problematic ă în momentul în care și șeful să u direct și superiorul acestuia s-
au înțeles sau în situa ția în care func ționarul public obligat s ă execute
ordinul v ădit ilegal este o persoan ă temătoare și care nu îndr ăznește să-și
denunț e șeful sau să reclame o stare de fapt. În aceste situa ții trebuie s ă se
asigure că nici un act nu va purta semn ătura sa, că întotdeauna se va acoperi
de documente doveditoare cu care s ă poată să își probeze nevinov ăția și să
apeleze la institu ția avertizorului prev ăzută de Legea 571/2004.

De asemenea, un func ționar public integru și cu o conduită profesionist ă
corespunz ătoare, în situa ția în care devine con știent de faptul c ă se află într-
o situaț ie de incompatibilitate sau c ă încalcă regimul conflictului de interese,
să se “autodenunț e”, adică să-l informeze pe superiorul s ău ierarhic de
32

această situație pentru ca acesta din urm ă să ia măsurile necesare în scopul
respectă rii prevederilor legale din acel domeniu.

În sensul celor enun țate mai sus este limpede c ă funcționarii publici trebuie
să adopte un comportament profesionist în conformitate cu normele de
conduită prevăzute de legea nr. 7/2004 și, totodată, să aibe chiar o conduită
preventiv ă, astfel încât s ă evite situa țiile prin care pot ie și din limitele legale
și să fie pasibili de sanc țiuni.

1.3. Avantaje și dezavantaje ale conduitei profesioniste
a funcționarilor publici

Avantaje :

& Creșterea calit ății serviciilor publice oferite
& Consolidarea prestigiului unei institu ții publice pe palierul
administra ției publice
& Creșterea încrederii cet ățenilor în institu țiile publice
& Îmbunătățirea raporturilor dintre func ționarii publici
& Îmbunătățirea raporturilor dintre func ționarii publici și cetăț eni
& Diminuarea gradului de corup ție existent în administra ția publică
& Creșterea calit ății actului de guvernare
& Îmbunătățirea managementului în cadrul instituț iilor publice
& Promovarea funcț ionarului public ce d ă dovadă de o conduit ă
profesionist ă exemplară

Dezavantaje :

' Diminuarea încrederii cetăț enilor în institu țiile publice și implicit în
actul de guvernare
' Creșterea nivelului corup ției mici în administra ția publică
' Deteriorarea raporturilor dintre cet ățeni și funcționarii publici
33

' Deteriorarea raporturilor de serviciu între func ționarii publici
' Diminuarea prestigiului institu țiilor publice respective
' Diminuarea interesului tinerilor de a face o carier ă în administra ția
publică
' Creșterea riscului abuzul ui de putere al funcț ionarilor publici

34

2. CONDUITA CET ĂȚENILOR

În cadrul acestui capitol dorim s ă avem o abordare
originală și să extragem din textele actelor normative
în vigoare atât drepturile, cât și obligațiile cetăț enilor
în raporturile pe care ace știa le au cu autorit ățile și
instituțiile publice, dar și cu reprezentan ții acestora.
Această abordare este nova toare în sistemul
românesc, întrucât pân ă la acest moment exista doar
ideea că cetățeanul în calitatea sa de contribuabil și
principal beneficiar al serviciilor publice și în
raporturile cu reprezentan ții institu țiilor sau
autorităților publice, are doar drepturi și nici o
obligație. Cu toate acestea, noi am identificat unele
obligații care decurg atât din calitatea de om și cetăț ean al unui stat de drept,
dar și din actele normative aplicabile la aceast ă dată. Tot în interiorul acestui
capitol ne-am propus eviden țierea metodelor pe care cet ățenii le au la
îndemână în scopul unei implic ări active în protejarea interesului public care
îi privește pe toț i.

2.1. Drepturile și Obligațiile cetățenilor

Având în vedere toate transform ările pe care le-a c unoscut societatea în
ultima vreme (fiind transform ări de ordin tehnolog ic, antropologic,
economic etc.), cet ățenii au a șteptări tot mai mari din partea aparatelor
guvernamentale și se așteaptă, totodată și la o cre ștere a responsabilit ății
guvernamentale fa ță de nevoile, tot mai numeroase și tot mai mari, ale
societății civile. Cet ățenii se așteaptă la cât mai multe servicii din partea
sistemelor administrative, cu un cost cât mai sc ăzut. Multe dintre reformele
sectorului public, presupun efortul de a satisface necesit ățile cetățenilor, prin
oferirea unor servicii mai bune, mai rapide si mai diversificate.

Dar, oare, sunt acestea suficiente pentru cet ățeni?

Necesitățile cetățenilor se modifică rapid, pe m ăsură ce societatea se
diversific ă, devine mai complex ă, dar și mai fragmentat ă și mai alienat ă.
Schimbarea se produce mai rapid ca niciodat ă, iar sectorul public nu se
poate baza pe un set rigid de solu ții, ci trebuie s ă fie foarte atent la fiecare
35

cerere de modificare a preferin țelor cetăț enilor și să identifice alte solu ții, în
funcție de circumstan țele existente, la momentul respectiv.

Față în față cu o societate civil ă, tot mai activ ă și tot mai preten țioasă, multe
sisteme par s ă-și fi menținut vechile metode de a satisface cet ățenii. Exist ă
credința că, sectorul public nu mai cunoa ște cu adev ărat realele necesit ăți ale
cetăț enilor, ceea ce a dus bineîn țeles la subminarea încrederii în eficien ța și
profesionalismul reprezentan ților sectorului public. Institu țiile publice,
pentru a ține pasul cu a șteptările cetăț enilor, trebuie s ă adopte o abordare
activă și dinamic ă de tipul „solu ționarea problemelor prin anticiparea
nevoilor societ ății civile si prin modificarea propriilor metode”, astfel încât
să poată răspunde acelor necesit ăți cu promptitudine. Nevoia sectorului
public de a rec ăpăta încrederea cet ățenilor în serviciile pe care le pune la
dispoziția acestora, const ă în oferirea unei palete mai largi de op țiuni ale
serviciilor oferite, o comunicare mai eficient ă și un mai mare nivel de
transparen ță a actului decizional.

În același timp, și cetăț enii – în relaț iile cu autorit ățile – trebuie s ă dea
dovadă de mai mult ă implicare și de un mai mare interes fa ță de problemele
cu care se confrunt ă comunitatea, probleme care, direct sau indirect, mai
devreme sau mai târziu, îi vor afecta într-o oarecare m ăsură. Astfel că , dacă
ei se implic ă activ în aceast ă relație, atunci, în mod inevitabil, viziunea și
interesele acestora vor fi reflectate în proiectele autorit ăților sau institu țiilor
publice, locale sau centrale.

Cu toate acestea, atunci când vorbim despre conduita cet ățenilor în
raporturile pe care le stabilesc cu autorit ățile publice sau cu func ționarii
publici, exist ă ideea-stereotip – c ă cetățenii au doar drepturi, mai cu seam ă
pentru că aceștia sunt contribuabili și pentru c ă s-a împământenit concep ția,
corectă dealtfel, că aceștia îi plătesc pe funcț ionarii publici din proprii bani.
Însă, în același timp, nu trebuie uitat c ă și funcționarii publici sunt mai întâi
de toate cet ățeni ai aceleia și societăți, și au și ei acelea și drepturi. Prin
urmare, cel mai important drept este acela de a beneficia de un tratament
civilizat. Prin regula reciprocit ății atât cetățenii, cât și funcționarii publici au
dreptul de a fi trata ți în mod civilizat și în limitele bunului sim ț. Totodată, ca
și într-un contract încheiat între dou ă părți, respectiv cetăț enii și funcționarii
publici, aceste p ărți au și obligații pe lângă drepturi.

Drepturile dar și obligațiile cetățenilor în raporturile cu autorit ățile sau
instituțiile pubice și cu reprezentan ții acestora – funcț ionarii publici, rezid ă
din mai multe acte normative. În acest capitol au fost selectate câteva dintre
36

cele mai importante drepturi și obligații ale cetățenilor, care sunt relevante
pentru manualul de fa ță, mai cu seam ă că obligaț iile cetățenilor în
raporturile cu autorit ățile publice nu sunt totdeauna enunț ate direct și
explicit în aceste acte normative. Având în vedere c ă acest subiect nu a mai
fost abordat pân ă la acest moment de o asemenea manier ă, atenționăm încă
de la început c ă unele dintre drepturi se confund ă cu obliga țiile, precum și
unele obliga ții pot fi considerate drepturi ale cet ățenilor . Mai trebuie spus și
că enumerarea de fa ță nu se dore ște a fi una exhaustiv ă, ci o enun țare a
acelor acte normative care au fost considerate a fi relevante pentru manualul
de față.

2.1.1. Drepturile cet ățenilor în rela ția cu autorit ățile sau institu țiile
publice

Mai întâi trebuie men ționat art. 19 din Declara ția Universal ă a Drepturilor
Omului, conform c ăruia „orice persoan ă are dreptul la libertatea opiniei și a
expresiei; acest drept incl ude libertatea de a sus ține opinii f ără nici o
interferen ță și de a căuta, primi și răspândi informa ții și idei prin orice
mijloace, indiferent de frontiere”.

De asemenea, sunt deosebit de importante drepturile enun țate de legea
fundamentală a României, respectiv Constituția revizuită în 2003 și anume
dreptul:

9 de a avea ini țiativă legislativ ă 5
9 de a obține recunoa șterea dreptului pretins sau a interesului
legitim, anularea actului și repararea pagubei (dac ă o persoan ă
a fost văt ămată într-un drept al s ău ori într-un interes legitim,
de o autoritate public ă, printr-un act administrativ sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri)
9 de a fi egali în fa ța legii și a autorit ăților publice și tratați fără
privilegii, dar și fără discrimin ări

5 Acest drept este reglementat de Legea nr. 189/1999 privind exercitarea ini țiativei
legislative de c ătre cetățeni. Aici se prevede în art. 1 (2) c ă inițiativa legislativ ă a cetățenilor
se exercit ă printr-o propunere legislativ ă, care este promovat ă, conform art. 2 (1) de c ătre
un comitet de ini țiativă alcătuit din cel pu țin 10 cetățeni cu drept de vot. Acest drept nu
trebuie confundat cu dreptul cet ățenilor de a face observa ții și propuneri la acele proiecte de
acte normative ini țiate de diferite institu ții publice.
37

9 de a avea acces la orice informa ție de interes public (în timp ce
autoritățile publice, potrivit competen țelor ce le revin, sunt
obligate să asigure informarea corect ă a cetăț enilor asupra
treburilor publice și asupra problemelor de interes personal)
9 de a se adresa autorit ăților publice prin peti ții formulate numai
în numele semnatarilor.

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa țiile de interes public
prevede c ă cetățenii au urm ătoarele drepturi:

9 de a primi r ăspunsul la o cerere formulat ă în scris sau verbal
9 de a solicita informa ții de interes public

Legea nr. 52/2003 privind transparen ța decizional ă, completează
prevederile Legii nr. 54 4/2001 cu drepturile cetăț enilor:

9 de a participa la ședințele publice ale autorit ății sau institu ției
publice
9 de a-și exprima opinia cu privire la proiectele de acte normative
înaintea adopt ării acestora
9 de a fi consulta ți înainte de a fi adoptat un act normativ care
afectează în mod direct cet ățeanul
9 de a se informa cu privire la pr oiectele de acte normative care
privesc un interes public
9 de a formula propuneri sau sugestii pentru îmbun ătățirea sau
modificarea unui proiect de act normativ
9 de a se adresa justi ției dacă se consider ă lezați în drepturile pe
care i le ofer ă

Drepturile cetăț enilor se reg ăsesc și în alte acte normative , cum ar fi de
exemplu legile privind administra ția publică și în mod deosebit acele acte
normative referitoare la func țiile publice ș i funcționarii publici, dup ă cum
urmează :

9 de a se adresa politicos în relaț iile cu func ționarii publici
9 de a se adresa în limba matern ă celor care apar țin minorit ăților
etnice acolo unde populaț ia reprezentativ ă este mai mare de
20%
38

9 de a propune proiecte de hot ărâre în cazul consiliilor locale sau
al consiliilor jude țene

2.1.2. Obligaț iile cetățenilor în rela ția cu autorit ățile sau institu țiile
publice

În ceea ce prive ște raporturile cet ățenilor cu autorit ățile sau institu țiile
publice ori cu funcț ionarii publici, acestea sunt marcate de obliga ții care, în
genere, mai mult se deduc și de cele mai multe ori nu se sanc ționează în caz
de nerespectare, cu excep ția celor considerate infrac țiuni, având un grad de
pericol social sporit, sanc ționate de codul penal. Totu și, în momentul în care
ne referim la aceste raporturi, consider ăm că principala obliga ție a
cetăț enilor este de a se implica câ t mai activ în ceea ce prive ște apărarea și
respectarea interesului public. Aceast ă obligație de a fi cât mai activ
implicat în treburile de interes public presupune mai întâi ideea de a se
informa și apoi de a- și exprima opinia legat ă de un aspect sau altul. Prin
urmare, toate obliga țiile care vor fi enun țate în cele ce urmeaz ă, decurg
aproape întru-totul din prima obliga ție pe care o avem cu to ții ca cetățeni, de
a ne implica activ în treburile de interes public, întrucât acestea se r ăsfrâng
asupra noastră , întrucât suntem responsabili și vrem s ă știm cum este
gestionat banul public, pentru c ă administra ția publică este ș i trebuie s ă fie
din ce în ce mai transparent ă.

Astfel, Legea nr. 544/ 2001, prevede obliga ția cetățeanului:

9 de a depune o reclama ție în situa ția în care consider ă că i-a fost
încălcat dreptul de liber acces la informa ție
9 de a se adresa justi ției dacă i-a fost lezat dreptul de liber acces la
informație
9 de a suporta contravaloarea serviciilor de copiere în situa ția în care
sunt solicitate copii dup ă documente oficiale

Actele normative referitoare la func țiile și funcț ionarii publici (Legea
privind Statutul func ționarilor publici, HG privind comisiile paritare și
comisiile de disciplin ă, Codul de conduit ă a funcționarilor publici, Legea
administra ției publice), amintesc de obliga ția cetățeanului :

39

9 de a sesiza Agen ția Națională a Funcționarilor Publici sau comisia
de disciplin ă în situa ția în care au fost înc ălcate normele aplicabile
funcționarilor publici
9 de a nu aduce v ătămări corporale
9 de a nu amenin ța

Alte acte normative, cum ar fi codul pena l, legea privind ini țiativa
legislativă menționează că cetățeanul are obliga ția:

9 de a nu da mit ă
9 de a nu încuraja o conduit ă necorespunz ătoare a unui func ționar
public
9 de a înainta o reclamaț ie administrativ ă
9 de a semnala un comportament necorespunzător al unui func ționar
public în timpul pe care și-l petrece pentru îndeplinirea atribu țiilor
de serviciu
9 de a semnala un caz de conflict de interese despre care are
cunoștință că se regăseș te un func ționar public
9 de a semnala o situa ție de incompatibilitate
9 de a nu aduce acuza ții nefondate și cu rea credin ță

Totodată, pe lângă aceste obliga ții, culese din diferite acte normative în
vigoare, exist ă și alte obliga ții care nu pot fi reglem entate de nici un act
normativ și care decurg tot din cea dintâi obliga ție a unui cet ățean, respectiv
de a se implica activ în aspectele ce ț in de interesul public. Asemenea
obligații pot fi considerate de exemplu:

urmărirea în presa scris ă sau audio-vizual ă a acelor cazuri de corup ție
care implic ă funcț ionari publici
mobilizarea presei în combater ea acelor cazuri de corup ție cu care s-a
confruntat personal

2.2. Metode de implicare activ ă a cetățenilor

În ceea ce prive ște nivelul, dar și dorinț a de implicare a cet ățenilor în
aspectele ce țin de interesul public, aspecte in teresante au rezultat în urma
sondajului “ Percep ția funcț iei publice de c ătre cetăț eni“, efectuat de IRSOP,
în cadrul proiectului PHARE 2003/005-551.01.05/04 – Transparență și etică
în administra ția publică. Astfel că, s-a putut observa dorin ța cetățenilor de a
40

participa pasiv, în sensul de a se informa cu privire la anumite acte
normative sau proiecte de acte normative ini țiate de autorit ățile sau
instituțiile publice. Într-un procent destul de sc ăzut, cetățenii și-au
manifestat dorin ța de a putea face sugestii pr ivind proiectele de acte
normativ înainte ca acestea s ă fie adoptate și să devină oficiale și aplicabile
erga omnes. Foarte mul ți dintre cei intervieva ți și-au exprimat interesul
pentru formularea de sesiz ări și plângeri cu privire la lezarea acestora.
Totuși, doar la atât se limiteaz ă dorința de implicare a cet ățenilor, care
probabil rezid ă și în faptul c ă nu sunt implica ți chiar de c ătre autorit ățile sau
instituțiile publice și nici nu exist ă o cutumă în acest sens. Cetăț enii încă nu
sunt conștienți de faptul c ă pot avea un rol important în comunitatea în care
trăiesc și că sunt chiar obliga ți să se implice activ, în acest sens putându-se
ajunge la o descre ștere a spiritului contestatar care a reie șit și în urma
sondajului. Cu toate acestea, trebuie admis c ă un factor de alienare a
cetăț eanului fa ță de institu țiile statului îl constituie atât dinamica vie ții de zi
cu zi, cât ș i nivelul destul de sc ăzut de via ță a cetăț enilor din România, care
nu le permite acestora o implicare activ ă în aspectele ce țin de interes public.
2.2.1. Metode clasice
Premisele unei implic ări active a cet ățenilor în acele domenii de interes
public, constau în schimbarea mentalit ăților, asigurarea respectului
instituțiilor sau autorit ăților publice, prin proprii funcț ionari publici, fa ță de
cetăț ean și participarea cetăț enilor, din proprie ini țiativă, la procesul
decizional. Aceste metode prin care cet ățenii își fac cunoscut ă opinia și își
fac simțită prezența în ariile interesului public, interesul comunităț ii, sunt
enunț ate și de norme ale Uniunii Europene, Organiza ția pentru Cooperare și
Dezvoltare Economic ă6, Consiliului Europei7, fiind chiar aplicate în statele
democrate, în special cele care sunt de inspira ție anglo-saxonă .
Participarea cet ățenilor se poate realiza prin ma i multe metode, dintre care :

6 Citizens as Partners – OECD Handbook on Information, Consultation and public
participation in policy-making, OECD, France, 2001
7 Etica public ă la nivel local – Pachet de ini țiative model, coordonat de Comitetul de Direc ție pentru
Democrație Locală și Regional ă (CDLR) din cadrul Consiliului Europei și adoptat oficial la
conferința internaț ională privind „Standardele etice în sectorul public” din 31 martie – 1 aprilie 2004.
În acest ghid România a prezentat situa ția existent ă la momentul respectiv privind m ăsurile iniț iate de
autoritățile și instituțiile publice de la nivel local și central în vederea asigur ării și garantării unei
conduite etice în domeniul administra ției publice române ști. Acest studiu a fost elaborat de Agenț ia
Națională a Funcționarilor Publici, care a fost ș i instituția inițiatoare a Codului de conduit ă a
funcționarilor publici.

41

9 informarea
Aceasta reprezint ă primul nivel al implic ării cetățenilor, pentru că fără a fi
informați, aceștia nu pot participa activ. Inform area presupune eforturi atât
din partea cet ățenilor, cât și din partea administra ției publice. Administra ția
publică este datoare s ă difuzeze informa ții către cetățeni privind activitatea
și planurile sale ș i poate să permită accesul liber al cet ățenilor la diverse
documente: planurile de urbanism, procesele verbale ale ședințelor
consiliului etc. Cet ățenii pot recurge la mijloacele de informare oferite de
mass-media: ziare, emisiuni la radio și televiziune, anun țuri publice sau pot
obține informa ții despre activitatea sau planurile administra ției locale
observând ședințele consiliului local sau ob ținând informa țiile necesare de
la secretariatul respectivei autorit ăți/ instituții publice.
9 consultarea
Aceasta este o metod ă care presupune o ini țiativă din partea autorit ăților sau
instituțiilor publice în vederea identific ării necesit ăților și nemulțumirilor
cetăț enilor, pentru evaluarea priorit ăților unor ac țiuni sau pentru a culege
idei și sugestii privind o anumită problemă. Consultarea cetăț enilor nu pune
sub semnul întreb ării capacitatea de decizi e a respectivei autorit ăți sau
instituții publice, aceasta din urm ă având puterea ultim ă de decizie și
libertatea de a ține sau nu seama de sugestiile propuse de cet ățenii
consultați. Consultarea este una dintre cele mai importante metode întrucât
aceasta implic ă un dialog real cu cet ățenii, presupune renunț area la
atitudinea directiv ă și dogmatic ă a autorităț ii publice, elim inarea jargonului
profesional și folosirea unui limbaj comun, clar și simplu. De asemenea,
pentru cre șterea eficien ței consult ării este necesar ă o atmosfer ă de toleran ță
a opiniilor, încurajarea exprim ării tuturor care este mult mai important ă
decât oferirea de explica ții. În procesul de consultare, cet ățenii trebuie s ă fie
deschiși atunci când autorit ățile le solicit ă părerea sau informa ții și să
contribuie în mod constructiv la întâlnirile cu reprezentan ții autorităților sau
la celelalte forme de consultare. Cu toate acestea, simpla consultare a
cetăț enilor nu este suficientă , fiind nevoie de o implicare mai mare a
acestora în treburile comunit ății. Unul dintre repro șurile cel mai des întâlnite
în rândurile cet ățenilor este acela c ă autoritățile locale îi consult ă pe cei
dintâi numai în privin ța problemelor asupra c ărora deja s-a decis. Aceast ă
credință a cetăț enilor îi determin ă pe aceștia să fie suspicio și sau cinici
privind rolul particip ării lor în problemele comunit ății (crezând c ă practic
autoritățile locale î și asigură în acest mod legitimitatea ac țiunilor și
deciziilor pe care le iau). În scopul implic ării eficiente a cet ățenilor prin
42

consultarea acestora și în scopul stimul ării particip ării lor la astfel de
activități, autorităț ile sau institu țiile publice trebuie s ă organizeze cât mai
des asemenea evenimente și să le demonstreze cet ățenilor că părerea lor
contează și se ț ine seama de aceasta.
9 întâlnirea și audierea public ă
Întâlnirea public ă este o metod ă care presupune un interes din partea
ambelor p ărți, la care particip ă atât cetățenii, cât și reprezentan ții cu putere
de decizie ai administra ției publice locale. Reprezentan ții administra ției pot
oferi informa ții în cursul întâlnirilor cu diverse organiza ții sau asocia ții ale
cetăț enilor însă într-un cadru informal8. Această relație ca să existe în
realitate, trebuie s ă se bazeze și să se construiasc ă pe un respect reciproc și
nu în ultimul rând autorit ățile sau institu țiile publice trebuie s ă facă proba
bunei-credin țe, pentru a-i determina pe cet ățeni să se implice realmente în
mod activ și nu doar în spiritul contestatar și de permanent ă respingere a
inițiativelor ce vin de la autoritatea public ă.

Audierea public ă este o metod ă mult mai formalizat ă decât întâlnirea
publică. În timpul audierilo r publice, autorit ățile ascult ă expunerile și
opiniile cet ățenilor care se confruntă cu anumite probleme la nivelul
comnității. Aceste audieri publice sunt organizate de c ătre reprezentan ții
autorităților sau institu țiilor publice în momentul în care acestea au anumite
obiective de îndeplinit, înscrise pe agenda lor, și care trebuie realizate, îns ă
după o expunere de argumente pro și contra oferite de cet ățeni, ONG-uri sau
alte organiza ții sau organisme cu interese în domeniul respectiv. O audiere
publică este de obicei organizat ă atunci când administraț ia are un plan, se
ocupă de campania de informare public ă și intenționează să facă un
angajament. Caracteristica esen țială a unei audieri publice este posibilitatea
oferită reprezentan ților administra ției locale de a asculta și de a lua în
considerare p ărerile cetățenilor înainte s ă fie luată decizia final ă. Câteva
exemple de teme de audieri publ ice: proiectul de buget al Prim ăriei, planuri
pentru programe de dezvoltare economic ă, planuri strategice pentru

8 Legea nr. 215/2001 reglementeaz ă acest aspect în art. 52 unde se men ționează că în
serviciul colectivit ății locale se afl ă consilierii, care au obliga ția de a organiza periodic
întâlniri cu cet ățenii în exercitarea mandatulu i pentru care au fost ale și, iar în scopul
îndeplinirii corespunz ătoare a mandatului, primarul are obliga ția de a oferi, la cererea
consilierilor, informa țiile solicitate de c ătre aceștia, în termen de 20 de zile.
43

reamenajarea centrului ora șului, planul multi-anual pentru dezvoltarea de
capital, un plan pentru managementul de mediu pe domeniul public9.

Concluzia este c ă numai prin comunicare, perfec ționare și o permanent ă
îmbunătățire a serviciilor publice se poate asigura realizarea reformei
administra ției publice ș i crearea unui corp al func ționarilor publici,
profesionist și neutru din punct de vedere politic. Numai prin existen ța unui
asemenea corp de profesioni ști se pot asigura servic ii de calitate, care s ă
ducă la schimbarea atitudinii cet ățenilor față de administra ția publică în
general, și față de categoria func ționarilor publici, în particular. Dar toate
acestea nu se pot realiza decât dac ă există o implicare activ ă a cetăț enilor la
problemele de interes general, iar acest ă implicare se afl ă la nivel incipient
în România, fapt demonstrat și de raportul privind aplicarea Legii
nr.52/2003 – „Transparen ța decizional ă în administra ția publică”, unde se
arată că au fost organizate 34 354 de ședințe publice la care au participat
peste 321 000 de pers oane, ceea ce indică o medie de 9 persoane/ ședință10.
Prin urmare este nevoie de o implicare cât mai activ ă a societății civile, fie
că este vorba despre organiza ții neguvernamentale fie c ă este vorba de
cetăț eni ca simple persoane fizice sau organiza ți în diverse asocia ții.

2.2.2. Metode moderne de implicare a cet ățenilor

Cetățenii din statele de zvoltate, preocupa ți de bunul mers al comunit ății, au
găsit și aplicat mai multe metode prin care s ă își facă auzită opinia și chiar
să încerce s ă își impună punctul de vedere în acest sens. Astfel c ă printre
cele mai uzitate metode întrebuin țate de către cetăț eni, sunt :

9 Organizarea cet ățenilor pentru a face lobby și pentru a influen ța
politicile publice ini țiate de autorit ățile publice (în situaț ia în care
aceștia nu au fost implica ți de la bun început în conceperea respectivei
politici publice)

9 Consilierul cet ățeanului pentru o guvernare participativ ă mai bun ă, ANBCC și IPP,
București, 2005, p.49
10 Aceste date se refer ă la situaț ia din 2004 și se regăsesc în Transpren ța decizional ă în
administra ția public ă – Raport privind aplicarea Legii nr. 52/2003”, Agen ția pentru
Strategii Guvernamentale, Bucure ști, 2004, p.6
44

9 Organizarea de c ătre diferite organiza ții a unor focus-grupuri
constituite din cet ățeni, în vederea discut ării pe marginea unei
anumite teme de interes general pentru participan ți. (Prin aceast ă
metodă se pot observa și clarifica opiniile cet ățenilor și modul în care
propunerea poate deveni subiect pe agenda unei institu ții publice,
înainte ca aceasta s ă inițieze o politic ă publică în acest sens).
9 Constituirea unor grupuri de cet ățeni care s ă disemineze celorlal ți
cetăț eni informa țiile legate de un anumit subiect de interes
general, sau s ă culeagă informa ții despre alte ac țiuni ale
autorității locale în acel domeniu etc11.
9 Organizarea în diferite asocia ții cetățenești care s ă inițieze, să
propună sau să comenteze proiectele de acte normative ini țiate de
autoritățile locale. (Acest aspect poate fi ex trem de important pentru
9 că adesea se întâmpl ă ca proiectele consid erate importante de
autoritățile publice s ă fie doar de interes sc ăzut pentru cet ățenii
comunității și invers.)
9 Organizarea cet ățenilor în comitete consultative cet ățenești (CCC)
pentru a furniza consiliilor locale – jude țene și primăriilor opinii
legate de aspecte cât mai diferite. (Acestea reprezint ă un mijloc
important folosit de administra ția locală pentru a angaja cet ățenii în
procesul de guvernare și pentru a-i informa în permanen ță despre
schimbările nevoilor publice dintr pe rioadele electorale. CCC-urile
cresc atât nivelul, cât și calitatea implic ării cetăț enilor în activitatea
administra ției locale, în felul acesta construindu-se toate acele pun ți
importante de încredere între guvernan ți și guverna ți, consolidându-se
societatea civil ă12).
9 Utilizarea internet-ului, (instrument important de comunicare între
cetăț eni și autoritățile publice, sau chiar între cet ățeni prin discutarea
diferitelor subiecte de interes co mun pe acele forumuri de discu ții)
9 Participarea cet ățenilor interesa ți și activi ca voluntari în cadrul
diferitelor proiecte ini țiate fie de organiza ții neguvernamentale,
fie chiar de c ătre autorit ăți sau institu ții publice
9 Participarea cet ățenilor, în direct, la emisiuni radiofonice sau
televizate pentru a- și face auzit ă și cunoscut ă opinia cu privire la
un anumit aspect de interes public

11 Consilierul cet ățeanului pentru o guvernare participativ ă mai bun ă, ANBCC și IPP,
București, 2005, p. 19
12 Ibidem, p.50

45

2.3. Metode de sanc ționare a autorităț ilor sau instituț iilor publice de
către cetăț enii nemul țumiți

Este în beneficiul ambelor p ărți (atât al autorit ăților publice, locale sau
centrale, cât și al societ ății civile) implicarea cet ățenilor în procesul de luare
a deciziilor, chiar de la momentul demar ării unui proiect, atunci când ideile
se află încă la stadiul de viziuni, înai nte ca interesele politice sau
profesionale s ă își facă apariția. În acest sens, există numeroase argumente
pro implic ării cetăț enilor în procesul decizional înc ă de la început, pentru c ă
mai întâi de toate îi f ace responsabili în egal ă măsură, alături de autorit ățile
locale, privind reu șita unui proiect. De asemenea, prin aceast ă practică se
poate înl ătura acea mentalitate de opozi ție permanent ă față de proiecte
inițiate de autorit ățile publice.

În caz contrar, cet ățenii au drept mijloace de sanc ționare a autorit ăților
publice urm ătoarele instrumente:

9 Neparticipare sau participarea la un nivel extrem de sc ăzut la
alegerile electorale
9 Neaplicarea, neînsu șirea și contestarea permanent ă a dispozi țiilor
legale (de exemplu nu fumeaz ă în locurile expres amenajate
pentru acest scop etc)
9 Neimplicarea în activităț ile privind interesul public, iniț iate de
autoritățile sau institu țiile publice
9 Ostilitate și agresivitate cu ocazia intr ării în contact cu o
autoritate public ă
9 Adoptarea unei atitudini negat ive la momentul interviev ării cu
ocazia demar ării unui sondaj de percep ție organizat de o
autoritate sau institu ție publică
9 Depunerea de reclama ții și petiții într-un num ăr tot mai mare
9 Crearea unei imagini nefavorabile prin intermediul mass-media

46

2.4. Avantaje și dezavantaje privind implicarea activ ă
a cetățenilor

Avantajele implic ării cetățenilor

& Diminuarea gradului de cont estare a proiectelor ini țiate de o
autoritate sau institu ție publică
& Îmbun ătățirea imaginii publice a respectivei autorit ăți sau institu ții
& Cooperare eficient ă între societatea civil ă și instituțiile publice
& Creșterea nivelului de voluntariat în serviciul public
& Creșterea încrederii în institu ții statale
& Responsabilizarea cet ățenilor privind anumite proiecte de interes
public, alături de institu țiile publice iniț iatoare
& Creșterea nivelului de satisfac ție de ambele p ărți (atât cet ățeni, cât și
funcționari publici)
& Eficientizarea activit ății unei institu ții sau autorit ăți publice (de
exemplu dac ă sunt mai pu ține reclama ții, forț a de lucru se poate
orienta într-o direc ție mai solicitant ă și mai puțin eficient ă)
& Conceperea și finalizarea unor proiecte de interes public, care s ă fie
și viabile
& Creșterea simțului civic al comunităț ii
& Îmbun ătățirea calității serviciilor publice oferite cet ățenilor

Dezavantajele neimplicării cet ățenilor

' Creșterea sau men ținerea nivelului de neîncredere în institu țiile
statului
' Ridicarea gradului de insatisfac ție și frustrare a cet ățenilor
' Creșterea gradului de contestare a diferitelor proiecte ini țiate de
autoritățile sau institu țiile publice și chiar boicotarea acestora
' Diminuarea gradului de comuni care dintre societatea civil ă și
administra ția publică
47

' Neproductivitatea în activit ățile instituț iilor sau autorit ăților publice
' Scăderea nivelului calitativ al serviciilor publice orientate c ătre
cetăț eni
' Creșterea volumului de munc ă în cadrul institu țiilor publice care
trebuie să soluționeze numeroasele plângeri ale cetăț enilor

48

3. RELA ȚIA CETĂȚ EAN – FUNC ȚIONAR
PUBLIC/AUTORITATE/INSTITU ȚIE PUBLIC Ă

În acest capitol ne-am propus abordarea
relației func ționar public-cet ățean sau
cetăț ean-funcționar public prin prisma unei
relații de colaborare. Între aceste dou ă părți
nu există un raport de subordonare, ci de
cooperare. În sondajul de percep ție efectuat
de IRSOP pe un e șantion de 500 de persoane
de diferite categorii socio-profesionale,
vârstă, sex, educa ție, etc. din 4 loca ții
(Bacă u, Bucure ști, Prahova și Timiș), se
observă că, în general, nivelul de mul țumire
a cetățenilor față de modul în care sunt trata ți
în instituțiile publice este destul de sc ăzut.
Proporția cetățenilor care au fost satisf ăcuți de modul în care au fost primi ți
în instituțiile publice nu dep ășește jumătatea (47%) pentru nici una dintre
instituții și coboară până la o cincime (20%)13.

Este evident c ă această relație se bazeaz ă mai întâi pe respectul reciproc
dintre oameni și este mult mai probabil ca nemul țumirea cet ățenilor să se
întrepte împotriva autorit ăților și instituțiilor publice, care în fapt reprezint ă
aparatul guvernamental despre care cet ățenii în general au o p ărere negativ ă.
În acest scop, am considerat util ă inserarea unui sub capitol referitor la
identificarea necesit ăților cetățenilor în raporturile cu autorit ățiile publice, în
scopul identifică rii unor solu ții viabile de îmbun ătățire a relaționării dintre
aceste dou ă părți. Din aceste dou ă abordă ri (a identific ării necesit ăților și a
găsirii soluțiilor de îmbun ătățire a rela ției existente) s-au conturat unele
instrumente pe care autorit ățile și instituțiile publice le pot utiliza pentru o
implicare cât mai activ ă a cetăț enilor, menită în cele din urm ă să ducă la
sporirea încrederii acestora în institu țiile statului.

13 Percepția funcției publice de c ătre cetățeni, IRSOP Market Research & Consulting Ltd.,
București, Decembrie 2005
49

3.1. Raportul de colaborare cetăț ean-funcționar public / autorit ăți sau
instituții publice

În literatura de specialitate exist ă două concepții. Potrivit primei concep ții,
în Marea Britanie func ționarul public este considerat slujitorul fidel al
guvernului ales democrat ic, în timp ce în Fran ța funcția public ă este
percepută ca fiind factorul de mediere între stat și societate, care garanteaz ă
respectul interesului public. Prin urmare, se poate observa cu u șurință că în
România, func ționarul public, întocmai modelului francez, trebuie s ă
medieze rela ția dintre autorit ățile sau institu țiile publice al c ăror
reprezentant este și cetăț eni, care sunt beneficiarii finali ai serviciilor
publice, și care ar trebui s ă se implice mai activ în vederea asigur ării
interesului public, interesului general al comunit ății.

Prin Legea administra ției publice locale și prin Legea privind organizarea și
desfășurarea referendumului se asigur ă dreptul și posibilitatea cet ățenilor de
a se implica activ, de a participa la luarea celor mai importante decizii
privind angajarea și gestionarea resurselor financiare și patrimoniale ale
comunităților locale. De asemenea, autorit ățile administra ției publice locale,
prin asociere sau în cooperare cu ONG-urile interesate, pot determina
participarea cet ățenilor în privin ța problemelor de interes public, alocând în
acest sens resursele patrimoniale și financiare necesare.

Este necesar ă inițierea unei rela ții directe între autorit ățile administra ției
publice locale dar și centrale, și cetăț eni. Relația directă poate fi înlesnit ă
prin promovarea unor metode de implicare activ ă a cetăț enilor la viaț a
publică de că tre autorit ățile sau institu țiile publice. A cestea pot pune la
dispoziția cetățenilor reuni ți sub diverse forme de asociere, de exemplu sub
forma unor grupuri de ini țiativă cetățenească (acestea putând fi sprijinite de
ONG-urile din domeniu), s ăli în care aceste grupuri să se reuneasc ă periodic
pentru discutarea intereselor cet ățenilor în raport cu administra ția publică
locală.

Această relație directă poate fi consolidat ă și prin descentralizarea și
deconcentrarea serviciilor, crescând astfel autonomia decizional ă, prin
debirocratizarea și instituirea unei administra ții eficace iar, pe de alt ă parte,
prin facilitarea particip ării cetăț enilor la luarea deciziilor de interes general.
Această relație trebuie sprijinită și întărită și pentru c ă se preconizeaz ă
realizarea unui serviciu public, capabil s ă răspundă cât mai bine nevoilor
cetăț enilor și să corespund ă standardelor Uniunii Europene. În scopul
transpunerii în practic ă a acestor deziderate și mai cu seam ă în scopul
50

întăririi cooper ării dintre administra ție și cetăț eni, trebuie luate m ăsuri
privind simplificarea procedurilor admini strative, eliminarea paralelismelor
și suprapunerilor din activitatea diverselor institu ții publice, ra ționalizarea
circuitului documentelor, selecț ionarea, preg ătirea și instruirea permanent ă a
funcționarilor publici care lucreaz ă d i r e c t c u c e t ățenii și cu agenț ii
economici, precum și extinderea utiliz ării în administra ție a echipamentelor
si tehnologiilor informatice (conceptul de e-Government ).

O contribu ție seminificativ ă în vederea asigură rii unei rela ții directe și
corecte stabilit ă între cetăț eni și autoritățile administra ției publice, o aduce
garantarea respect ării și punerii în practica de zi cu zi a principiului
transparen ței actelor administrative, precum și comunicarea operativă cu
cetăț enii prin facilitarea accesului la informa ții și prin stabilirea unor
programe obligatorii de audien ță la demnitari, ale și locali și persoane cu
funcții de conducere din administra ția publică, centrală și locală.

De asemenea, tot în spiritul asigur ării unei relaț ii directe și nemijlocite între
cetăț eni și autoritățile administra ției publice, se va urm ări consolidarea și
extinderea cadrului de participare a societ ății civile la procesul decizional
mai ales prin organizarea unor fo rme permanente de consultare a
reprezentan ților săi, precum și realizarea cadrului de func ționare a
democrației participative.

Totodată, pentru a putea fi satisf ăcute cerin țele și nevoile cet ățenilor de a
avea servicii publ ice polivalente și ușor accesibile, se poate ini ția, de că tre
forurile decizionale ale administra ției publice, reunirea în acela și sediu a
unui num ăr de servicii publice de diferite tipuri (servicii ale administratiei
publice centrale, ale colectivitatilor locale, de asigur ări sociale etc.). În acest
mod se poate garanta asigurarea unei polivalen țe în preluarea și soluționarea
dificultăților apărute, prin cooperarea între aceste servicii, prin folosirea în
comun a mijloacelor fixe și a echipamentelor tehnice, precum și oferirea
unei palete mai ample de servicii prin instituirea unui sistem opera țional de
luare a deciziilor rapide în avantajul cet ățeanului care poate economisi astfel
timp, bani și nervi.

Nu în ultimul rând, pentru o mai bun ă relaționare func ționar public-cet ățean
sau cetățean-funcț ionar public trebuie s ă se urmărească o aplicare strict ă a
normelor de conduit ă prevăzute mai ales de Legea nr. 7/2004. Prin urmare,
în relațiile cu persoanele fizice sau juridice, func ționarii publici trebuie s ă
aibă o atitudine impar țială, corectă și justificat ă pentru a asigura rezolvarea
cu claritate și eficiență a problemelor acestora. Func ționarii publici au
51

obligația să respecte principiul egalit ății cetățenilor în fa ța legii și a
autorităților publice. Astfel c ă, funcționarii publici, în raporturile cu
cetăț enii ca beneficiari ai serviciilor publice, trebuie:

9 Să prezinte cet ățenilor informaț iile de interes public, în mod complet
și corect, potrivit prevederilor legale.
9 Să acorde asisten ță, să răspundă cetățenilor în termenele legale și să
ofere informa țiile care le sunt solicitate, în condi țiile legii.
9 Să depună diligențele necesare pentru ca cet ățenii să înțeleagă în mod
corect care sunt drepturile și obligațiile lor în raport cu legisla ția în
vigoare.
9 Să foloseasc ă un limbaj adecvat și să fundamenteze solu țiile date în
răspunsurile scrise ș i în orice alt ă corespondență oficială.
9 Să nu promit ă luarea unei decizii (avantajoase) de c ătre autoritatea sau
instituția publică ori de către alți funcționari publici.
9 Să solicite cet ățenilor exclusiv informa țiile considerate necesare
pentru solu ționarea cererilor, în scopul simplific ării procedurilor
administrative.
9 Să indice autoritatea sau institu ția publică competent ă să soluționeze
petiția și să o transmită spre competent ă soluționare în cazul în care
rezolvarea acesteia excede competen ței autorit ății sau institu ției
publice în care îș i desfășoară activitatea respectivul func ționar public.
9 Să nu acorde asisten ță și consultan ță cetăț enilor în vederea promov ării
de acțiuni juridice sau de alt ă natură, împotriva statului, autorit ății sau
instituției publice în care îș i desfășoară activitatea.
9 Să se abțină, în exercitarea atribu țiilor de serviciu, de la orice acte sau
fapte de natura s ă prejudicieze interesele legale ale cetăț enilor.

Prin adoptarea și implementarea legilor care îl identific ă pe cetăț ean drept
beneficiar final, se creeaz ă premisele îmbun ătățirii raportur ilor dintre
autorități sau institu ții publice și cetăț eni, pentru că aceste legi permit
accesul cet ățenilor la diferite activit ăți și proiecte de acte normative ini țiate
de autorităț ile sau institu țiile publice locale sau centrale. Până la momentul
adoptării acestor acte normative (cum ar fi de exemplu Legea nr. 188/1999,
Legea 544/2001, Legea nr. 52/2003, Le gea nr. 161/2003, Legea nr. 7/2004,
Legea nr. 571/204, etc), cele mai multe reglement ări iniț iate și adoptate f ără
consultarea persoanelor direct afectate de prevederile acestora, erau urmate
de rezultate neprev ăzute, identificate odat ă cu implementarea propriu-zis ă,
52

de proteste și nenumărate revizuiri, care în fapt dovedeau ineficien ța
modului de elaborare, adoptare și implementare a unui act normativ.
Totodată, prin aceste reglement ări, se creează premisele unei reale apropieri
a cetăț enilor de institu țiile și autoritățile publice, prin faptul c ă, voit sau nu,
aceștia interrela ționează și trebuie s ă comunice, cât și prin faptul c ă într-o
anumită măsură cetățenii sunt și ei responsabiliza ți prin aceast ă implicare.
Această comunicare și interrela ționare faciliteaz ă o mai mare transparen ță a
autorităților și instituțiilor publice ș i o consolidare real ă a democra ției
participative la nivelul comunit ății.

Raporturile dintre cet ățeni și funcționari publici sunt permanent susceptibile
de a fi îmbun ătățite, în acest sens existând mai multe etape care trebuie
strabătute de institu țiile sau autorit ățile publice și funcționarii acestora
pentru a atinge acest deziderat.

3.2. Metode de identificare a necesit ăților cetățenilor în raporturile cu
administra ția publică
Este important, chiar și pentru institu țiile sau autorit ățile publice, s ă poată
măsura gradul de satisfac ție al cetățenilor în ceea ce prive ște imaginea celor
dintâi, produsele și serviciile oferite, transparen ța și deschiderea c ătre
nevoile reale ale cet ățenilor. Aceast ă operație se poate realiza prin
conceperea unor diverse chestionare de c ătre consiliile locale, jude țene sau
alte asemenea institu ții sau autorităț i publice locale și centrale, care s ă fie
destinate cet ățenilor în funcț ie de diferitele teme de abordare a dificult ăților
identificate de cet ățeni. Chestionarele pot fi direc ționate în scopul afl ării
percepției cetățenilor asupra imaginii respectivei institu ții sau autorit ăți
publice, nivelului de accesibilitate a respectivelor institu ții publice de c ătre
cetăț eni, percep ției cetățenilor asupra calit ății serviciilor oferite de
funcționarii publici dintr-o institu ție sau autoritate public ă etc.
Exemple practice:
1. – percep ția cetăț enilor asupra imaginii respectivei institu ții sau
autorități publice

53

INDICATORI EXTERNI
9 Nivelul general al satisfac ției privind performan ța instituției
9 Tratamentul corect ș i amabil al cet ățenilor
9 Comportamentul responsabil și energic al func ționarilor publici
9 Flexibilitatea și abilitatea solu ționării diferitelor situa ții apărute
9 Deschiderea în fa ța schimb ării atât a func ționarilor publici, cât și a
autorităților sau institu țiilor publice
9 Deschiderea la sugestii și dorința de a adopta noi idei în vederea
îmbunătățirii calității serviciilor oferite
9 Impactul autorit ății sau institu ției publice asupra calit ății și nivelului de
trai al contribuabililor
9 Oportunit ățile-facilităț ile create de institu țiile sau autorităț ile publice
pentru a afla nemul țumirile și insatisfac țiile cetățenilor
INDICATORI INTERNI
9 Numărul petițiilor-reclama țiilor-cererilor înregistrate
9 Numărul diverselor metode util izate depuse în vederea îmbun ătățirii
încrederii cet ățenilor față de institu ția respectiv ă, față de funcționarii
publici care î și desfășoară activitatea, precum și în produsele și serviciile
oferite
9 Perioada de timp de soluț ionare a unei peti ții
9 Numărul funcționarilor publici alocat în vederea solu ționării petiț iilor,
reclamațiilor, cererilor etc.
9 Numărul funcționarilor publici care s ă participe la sesiuni de instruire
privind conduita deontologică față de cetăț eni
9 Numărul de angaj ări de pe o perioad ă delimitat ă de timp dintr-o
instituție sau autoritate public ă
9 Numărul de studen ți care au efectuat perioada de practic ă în cadrul unei
instituții sau autorit ăți publice
9 Numărul de plec ări ale func ționarilor publici din cadrul unei institu ții
sau autorit ăți publice

2. – nivelul de accesibilitate a respectivelor autorit ăți sau institu ții
publice pentru cetăț eni:

54

9 Cantitatea, calitatea informa țiilor care sunt accesibile, disponibile și
transparente
9 Simplificarea limbajului administrativ
9 Locația instituțiilor sau autorit ăților publice (mai aproape de mijloacele
de transport în comun, de parcă ri sau alte asemenea facilit ăți)
9 Programul de lucru (având în vedere c ă majoritatea cet ățenilor sunt
angajați)
9 Calitatea r ăspunsurilor formulate de func ționarii publici
9 Simplificarea formularelor care trebuie completate de c ătre cetăț eni
9 Existența unor metodologii simple în vederea explicit ării metodelor de
completare a formularelor pentru fiecare astfel de formular
9 Metodele de asigurare a accesului cet ățenilor la informa țiile de interes
public
9 Amenajarea interioar ă a institu țiilor publice (înc ăpere spațioasă și
aerisită destinată cetățenilor care vin cu diverse probleme și care își
petrec câteva ore în respectiva incint ă)
9 Oportunit ățile de achitare a diferitelor facturi cu ajutorul tehnicii
avansate (pentru a se evita aglomerarea institu țiilor publice)

3. – percep ția cetăț enilor referitoare la calitatea serviciilor oferite de
funcționarii publici

9 Certificarea calit ății servicilor (ISO 9001, To tal Quality Management
(TQM), Common Assesmment Framework (CAF) etc.)
9 Numărul de ore/zile alocat pe fiecare funcț ionar public în vederea
soluționării diferitelor cereri, reclama ții, avize, peti ții etc.
9 Numărul de instruiri orga nizate pentru îmbun ătățirea calității muncii
prestate de funcț ionarii publici
9 Numărul de instruiri la care au participat func ționarii publici pe o
perioadă de timp determinat ă
9 Numărul de deta șări ale unor func ționari publici în alte institu ții sau
autorități publice (menit s ă demonstreze înalta calificare a unor
funcționari publici pe anumite probleme)
9 Număr de cazuri de sanc ționare a func ționarilor publici care au înc ălcat
normele de conduit ă profesional ă pe o perioadă de timp determinată
9 Numărul de premii de calitate ob ținute de respectiva institu ție sau
autoritate public ă
55

3.3. Metode de îmbun ătățire a rela ției funcț ionar public/autoritate sau
instituție publică – cetățean

Autoritățile și instituțiile publice trebuie s ă înțeleagă importan ța implicării
active și reale a cet ățenilor în problemele de interes comun, drept pentru
care acestea trebuie s ă aibă o atitudine mult mai responsabil ă față de clienții
lor prin aplicarea urm ătoarelor instrumente:

O mai bun ă comunicare

9 abordarea unei comunicări deschise, mai pu țin rigide, stricte și
formale, între reprezentan ții autorităților sau institu țiilor publice cu
cetăț enii, care să fie mai transparent ă și mai pe în țelesul cet ățenilor de
rând.
9 elaborarea unui Ghid de comunicare (scris ă), conceput ca un
instrument util și practic, care s ă cuprindă recomand ări privind
utilizarea unui limbaj simplu și inteligibil pentru orice cet ățean și care
să enunț e toate procedurile ș i formularele standard pe care cet ățenii le
au la îndemân ă pentru a se adresa autorit ăților și instituțiilor publice.
De asemenea, acest ghid ar fi util s ă cuprindă la finalul să u un glosar
cu termenii uzita ți în administra ția publică, în diferite domenii de
activitate.
9 organizarea de seminarii și sesiuni de lucru pentru func ționarii
publici , astfel încât ace știa să își însușească atât abordarea
transparentă și simplă, precum și metodele recomandate de respectivul
ghid.
9 comunicarea de către autorităț ile sau institu țiile publice a
insucceselor și dificultăților întâmpinate în procesul reformei, dar și
a succeselor ob ținute. Aceast ă comunicare a aspectelor pozitive dar și
a celor negative poate contribui la cre șterea încrederii cet ățenilor în
autoritățile sau institu țiile publice. Comunicarea acestui mesaj, este
atât responsabilitatea politicienilor, cât și a funcționarilor publici.
Comunicarea procesului reformei administra ției publice îi ajut ă chiar
pe funcționarii publici s ă conștientizeze propriul rol în cadrul acestei
reforme și să se implice în men ținerea acestor eforturi. Totodat ă, prin
acestă comunicare institu țiile statului oferă unele termene limit ă în
vederea ob ținerii rezultatelor preconizate, adic ă oferă angajamente și
garanții de ducere la bun sfâr șit al acestora. Com unicarea rezultatelor
pozitive, a succeselor înregistrate în procesul reformei, ajută la
consolidarea încrederii opin iei publice în sectorul public.
56

Regândirea procedurilor administrative

9 elaborarea unei politici de transparen ță a autorit ăților și instituțiilor
publice în colaborarea cu cet ățenii. În acest sens, ar fi util ca orice astfel
de institu ție să indice care sunt persoa nele responsabile cu rela țiile cu
publicul sau acele persoane de c ontact care pot oferi informa ții pe
diferite domenii de interes, precum și termenele limit ă până la care se
poate răspunde pentru un anumit tip de solicit ări. Aici un rol deosebit de
important îl joac ă legile nr. 544/2001 și nr. 52/2003, dar poate ar fi mai
util și mai accesibil ca fiecare institu ție publică, în funcție de specificul
său de activitate, s ă poată indica anumite termene de solu ționare a
tipurilor de solicit ări pe care le prime ște de la diferi ții săi clienți.
Totodată, ar fi extrem de binevenit dac ă instituț iile publice ar putea
stabili și valoarea serviciilor publice, care în cazul în care nu au fost
rezolvate din motive imputabile fie func ționarului public, fie institu ției
respective, astfel încât cet ățeanul să fie despă gubit printr-un ordin de
imputare respetivului func ționar public, f ără a se mai ajunge în instan ța
de contencios administrativ.
9 conceperea unor sondaje de opinie menite a m ăsura nivelul de
satisfacție al clien ților unei autorit ăți sau institu ții publice, care s-ar
putea efectua periodic (o dat ă la un an de exemplu), de c ătre un institut
specializat.
9 promovarea parteneriatului public-privat , care poate aduce beneficii
ambelor p ărți și poate duce la cre șterea nivelului de încredere al
cetăț enilor vis-à-vis de ap aratul administrativ.

Implementarea căr ților serviciilor publice/ clien ților administra ției publice

9 elaborarea principiilor serviciilor publice și stabilirea standardelor
de calitate care ar trebui urmate de institu țiile publice
9 enunț area drepturilor dar și a obliga țiilor cetățenilor în raporturile
pe care ace știa le au cu reprezentan ții autorităților și instituțiilor publice.
9 publicarea celor mai sus enun țate într-o cart ă a serviciilor publice
sau a cet ățenilor și apoi diseminarea acesteia printr-o campanie de
conștientizare a cet ățenilor.

57

Recunoaș terea calit ății serviciilor publice

9 organizarea unor concursuri pentru institu țiile publice din spa țiul
administrativ în scopul premierii ce lor mai bune practici care au dat
rezultate notabile în oferirea de servicii publice de calitate clien ților
lor14
9 Eficientizarea activit ății birourilor cetăț enilor și înființ area de astfel de
birouri în toate autorit ățile și instituțiile publice.

3.4. Instrumentele autorit ăților publice de a implica cet ățenii în
procesul de luare a deciziilor

Instrumentele folosite de autorit ățile sau institu țiile publice pentru o
implicare cât mai activ ă a cetăț enilor în problemele de interes general, pot fi
atât cele prev ăzute de legisla ția în vigoare, cât și cele prev ăzute în
manualele de comunicare sau de sociologie etc.

9 Tehnicile de inventariere a problemelor prin intermediul comentariilor,
plângerilor, peti țiilor, dovezilor foto, dar și de inventariere a domeniilor
de interes15 pentru cetăț enii unei comunit ăți pentru a promova activit ăți
de implicare a cet ățenilor etc
9 Chestionarele, care pot fi scrise, or ale, prin telefon, în direct etc
9 Întâlniri ale cet ățenilor sau asocia țiilor reprezentative ale acestora cu
reprezentan ții autorităților sau institu țiilor publice
9 Cutiuța cu sugestii și reclama ții, în interiorul c ăreia cetățenii sub forma
anonimatului pot contribui cu diverse sugestii, propuneri, dar și
reclamații și plângeri16

14 Un asemenea proiect a fost organizat (în cadrul unui program Phare) în 2004, de c ătre
Unitatea Central ă pentru Reforma în Administra ția Publică (UCRAP), program prin care s-
a urmărit premierea a 100 de proiecte de bune practici în administra ția publică româneasc ă.
Asemenea eveniment se organizeaz ă frecvent în spa țiul administrativ european și
considerăm că ar fi util s ă se perpetueze aceast ă practică și în România. Tot aici se înscrie și
acțiunea „Gala premiilor de excelen ță administra ție.ro” din 2005.
15 Domeniile de interes pentru cet ățeni sunt: serviciile publice, transportul în comun,
colectarea și depozitarea de șeurilor, amplasarea de cl ădiri și alte imobile pe domeniul
public, politicile de mediu, bugetul local, cur ățenia străzilor, canalizarea și alimentarea cu
apă, gaze etc.
16 Această metodă poate fi utilizat ă întrucât mul ți cetățeni se tem de ridicol și de ideea „de a
nu se face de râs” dac ă vin cu propuneri neviabile sau care deja au fost puse în practic ă,
aceasta putându-se observa ș i din sondajul realizat de IRSOP, unde 23% dintre cet ățenii
intervieva ți consider ă că trebuie s ă aibă experien ță și cunoștințe solide pentru a se putea
58

9 Forumurile de discu ții de pe paginile de internet ale autorit ăților sau
instituțiilor publice
9 Sondajele de opinie orientate c ătre nevoile și dificultățile diferitelor
categorii sociale ale celor care intr ă adesea în rela ție directă cu
autoritățile sau institu țiile publice
9 Referendumul17 pe anumite probleme extrem de stringente și
importante (acesta reprezint ă totuși un instrument deosebit de
costisitor și necesită mult timp și resurse umane pentru organizarea
acestuia)
9 Corpuri consultative sau Comitete cet ățenești, care să se întâlneasc ă
periodic cu reprezentan ții autorit ăților sau institu țiilor publice în
scopul dezbaterii unor solu ții satisfăcătoare privind anumite probleme
de interes general pentru comunitate
9 Grupuri de lucru alc ătuite din factorii de decizie, exper ții, care s ă
participe la dezbaterile publice pe anumite proiecte de acte normative,
dar și cetăț eni preocupa ți de anumite probleme de interes comun și
care au o anumit ă pregătire astfel încât contribu ția acestora s ă fie cu
atât mai valoroas ă și mai utilă
9 Invitarea la ședințe publice prin campanii agresive de informare
9 Publicitatea ședințelor deschise cetăț enilor interesa ți
9 Diseminarea informa ției privind elaborarea unui proiect de act
normativ de că tre autoritatea sau institu ția publică inițiatoare
9 Organizarea „por ților deschise” sau a „ore lor deschise” (open hours)18
ocazie cu care cet ățenii pot interac ționa direct cu funcț ionarii publici,
sau pot obț ine audien țe unde și își pot face cunoscute problemele dar
în același timp pot oferi sugestii, propuneri și soluții spre o mai bun ă
colaborare autoritate – cet ățean
9 E-vote (votare online) pentru an umite aspecte generale care nu
presupun o importanță deosebită

implica activ în diferitele activit ăți propuse de autorit ățile sau institu țiile publice, iar 41%
nu doresc s ă facă propuneri de rezolvare ale problemelor locale.

17 Referendumul poate fi organizat pe plan local, în condi țiile legii, pentru probleme
referitoare la bugetul local, administrarea domeniului public și privat, participarea la
programe de dezvoltare jude țeană, regional ă, zonală sau de cooperare transfrontalier ă,
organizarea și amenajarea teritoriului, precum și pentru probleme referitoare la asocierea
sau cooperarea cu alte autorit ăți publice, organiza ții neguvernamentale, persoane juridice
române sau str ăine.
18 Citizens as Partners – OECD Handbook on Information, Consultation and public
participation in policy-making, OECD, France, 2001, p.59
59

9 Conferințe de consens, în cadrul c ărora un grup de 10 -15 cet ățeni se
întrunesc în vederea adres ării de întreb ări punctuale experț ilor dintr-un
anumit domeniu de interes specific și deliberării asupra acestuia.19
9 Juriul cet ățenilor, este un instrument similar conferin țelor de consens,
dar comportând unele diferen țe majore.20

3.5. Factori care îngreuneaz ă raportul de colaborare dintre autorităț ile
sau institu țiile publice și cetăț eni

9 cunoaș terea limitat ă a cetăț enilor privind drepturile pe care le au în
raporturile cu administra ția publică, precum și a instrumentelor pe care
le au la dispozi ție în aceast ă relație care nu este univoc ă, ci bilateral ă
9 comunicarea deficitar ă de ambele p ărți, respectiv atât din partea
autorităților sau institu țiilor publice, cât și din partea cet ățenilor –
clienților
9 lipsa unei mentalit ăți deschise spre nou și spre schimbare , care să fie
însoțită de o dorin ță de perfec ționare permanent ă a funcționarilor publici
9 subestimarea implica țiilor institu ționale ale unei politici
predominant orientat ă spre oferirea de servicii publice de calitate
clienților pe cărora i se adreseaz ă
9 modificarea permanentă a conducerii acestor autorit ăți sau
instituții publice, care duce la o lips ă de viziune pe termen lung și la
imposibilitatea implement ării unor politici ef iciente de durat ă
9 slabă educaț ie civică și lipsa dorin ței de implicare activ ă în
problemele de intere s comun ale comunit ății
9 lipsa respectului și încrederii vis-à-vis de institu țiile și autoritățile
publice.

19 Ibidem, p.61 (Procedura const ă în dezbaterea problemei respective doar între cet ățeni,
după ce ace știa au primit r ăspunsurile exper ților. La final, cet ățenii prezint ă public
concluziile la care au ajuns în urma dezbaterii, adic ă prezintă „consensul” la care au ajuns.
Acest grup de cet ățeni este selectat în mod aleatoriu și ei nu sunt exper ți în domeniul
respectiv. Acest instrument se utilizeaz ă în ță ri precum Danemarca și Norvegia, care
organizeaz ă asemenea conferin țe având drept subiecte de dezb atere o varietate de aspecte
de ordin tehnologic, cum ar fi de exemplu alimenta ția modificat ă genetic.)
20 Ibidem, p.61 (Metoda aceasta const ă în adresarea întreb ărilor respective de c ătre cetățeni,
într-o sal ă de judecat ă, aceasta fiind deschis ă publicului larg. Timpul de adresare a
întrebărilor și de deliberare este redus fa ță de cel acordat în conferin țele de consens, iar
concluziile nu trebuie s ă se prezinte sub forma unui consens general. Aceast ă iniț iativă,
precum și procedura de selectare a jura ților, este anun țată dinainte de c ătre institu țiile
publice interesate de opinia cet ățenilor în acel domeniu. La aceast ă iniț iativă pot participa
acele persoane care nu s unt experte în acea arie. Metoda a fost utilizat ă în Franța în vederea
realizării unei revizuiri generale a sistemului de s ănătate.)
60

3.6. Avantajele și dezavantajele raportului de colaborare
cetăț ean – func ționar public / autoritate public ă

Avantajele existen ței unui raport de colaborare între cet ățeni și
autoritățile sau institu țiile publice
& eficien ța și randamentul crescut în solu ționarea cererilor, avizelor,
reclamațiilor, petițiilor etc
& simplificarea procedurilor administrative
& reducerea birocra ției excesive
& creșterea maleabilit ății și înțelegerii cet ățenilor față de autorit ățile
sau institu țiile publice
& scurtarea termenelor de r ăspuns din partea diferitelor autorit ăți sau
instituții publice
& eficientizarea actelor normative, care devin mai u șor de implementat
prin acceptarea acestora de c ătre cetăț eni
& asigurarea unor c ăi de comunicare facil ă între cele dou ă părți
& asigurarea unui schimb util de idei mai ales dinspre cet ățeni spre
autorități
& economisirea unor importante resurse financiare (mai ales prin
voluntariat)

Dezavantajele unui raport defectuos existent între cet ățeni și
autoritățile publice
' sufocarea administra ției publice prin numeroasele reclama ții, petiții
' permanentizarea st ărilor conflictuale și contest ărilor din partea
cetăț enilor nemul țumiți
' îngreunarea procesului decizional
' diminuarea încrederii și respectului față de autorit ățile sau institu țiile
publice și față de persoanele care î și desfășoară activitatea în cadrul
acestora
' obț inerea unei imagini nefavorabile atât pe plan intern cât și extern
' îngreunarea procesului de atragere a fondurilor externe
nerambursabile
61

4. METODE DE COMUNI CARE ÎN ADMINISTRA ȚIA PUBLIC Ă

În cadrul acestui capitol ne
propunem s ă demonstr ăm că
acțiunea de a comunica joac ă
un rol important nu doar la nivel macro-social, ci și la
nivel micro, respectiv la nivelul administra ției publice.
Astfel c ă, în societatea
contemporan ă în care tr ăim
informația deț ine locul central.
O persoan ă informată , este o
persoană importantă și
puternică , o persoan ă care are acces acolo unde al tora le este interzis s ă
intre. Atunci când se vorbe ște despre informa ție se utilizeaz ă două tipuri de
informație, respectiv informa țiile de interes public, ce pot fi accesibile
oricărei personae care dore ște să afle despre acestea, ș i informațiile care sunt
exceptate de la acc esul liber al cet ățenilor, fiind informa ții clasificate care
privesc anumite domenii aflate în stâns ă legă tură cu securitatea statului și a
persoanei.

Astfel, prin informație de interes public se înțelege orice informaț ie care
privește activitățile sau rezult ă din activit ățile unei autorit ăți publice sau
instituții publice, indiferent de suportu l ori de forma sau de modul de
exprimare a informa ției.

Cetățenii, fiind cei asupra c ărora se ră sfrâng deciziile luate de cei în drept,
trebuie să fie informa ți permanent asupra activit ăților autorit ăților publice,
atât în stadiul de evaluare a planurilor de activitate, cât și în momentul
adoptării și implement ării deciziilor, furnizând în orice moment informa ții
complete, obiective și consistente de natur ă, financiar ă ori în leg ătură cu
misiunea și planificarea strategic ă a entităț ilor publice. Ini țiativa inform ării
trebuie luat ă atât de c ătre cetăț eni, cât și de reprezentan ții autorităților sau
instituțiilor publice.

62

4.1. Metode de comunicare utilizate de autorit ățile sau institu țiile
publice

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa țiile de interes public
menționează că informarea se realizeaz ă pe mai multe coordonate, respectiv:

9 Informarea presei
9 Informarea public ă directă a persoanelor
9 Informarea intern ă a personalului
9 Informarea interinstitu țională

Legea nr. 52/2003 privind transparen ța decizională în administra ția publică ,
stabileș te regulile și procedurale minimale aplicabile pent ru asigurarea
transparen ței decizionale în cadrul autorit ăților administra ției publice
centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor institu ții publice, care
utilizează resurse financiare publice, în ra porturile stabilite între ele cu
cetăț enii și asociațiile legal constituite ale acestora. Aceast ă lege
promovează ca principii:

9 informarea prealabilă, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor
de interes public care urmeaz ă să fie dezb ătute de autorităț ile
administra ției publice centrale și locale, precum și asupra proiectelor
de acte normative;
9 consultarea cetăț enilor și a asocia țiilor legal constituite, la ini țiativa
autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte
normative;
9 participarea activ ă a cetăț enilor la luarea deciziilor administrative și
în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu
respectarea legisla ției în vigoare.

Este bine de ș tiut că :

9 ședințele autorit ăților și instituțiilor publice sunt publice, în
condițiile legii;
9 dezbaterile vor fi consemnate și făcute publice;
9 minutele acestor ședințe vor fi înregistrate, arhivate și făcute
publice, în condi țiile legii.

63

Cetățenii pentru a se interesa asupra informa țiilor de interes public, precum
și asupra procedurilor de elaborare a proiectelor de act e normative pot să :

9 acceseze site-ul autorit ății sau instituț iei publice respective;
9 vizualizeze afi șarea făcută de institu ția sau autoritatea public ă la sediul
acesteia; într-un spa țiu special destinat acestui scop și accesibil
publicului;
9 consulte Monitorul Oficial al României, mijloace de informare în mas ă,
după caz: publica ții proprii de specialitate ale autorit ății sau institu ției
publice respective;
9 citească Raportul anual privind transparen ța decizional ă întocmit de
autoritatea sau institu ția publică respectiv ă.

Pentru informarea cet ățenilor, autoritățile și instituțiile publice vor
întocmi anual un raport privind transparen ța decizional ă, care va cuprinde
cel puț in următoarele elemente:

9 numărul total al recomand ărilor primite;
9 numărul total al recomand ărilor incluse în proiectele de acte normative
și în conținutul deciziilor luate;
9 numărul participan ților la ședințele publice;
9 numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte
normative;
9 situația cazurilor în care autoritatea public ă a fost ac ționată în justiț ie
pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;
9 evaluarea proprie a parteneriatului cu cet ățenii și asociațiile legal
constituite ale acestora;
9 numărul ședințelor care nu au fost publice și motivația restricționării
accesului.

Raportul anual privind transparen ța decizional ă va fi făcut public pe site-
ul propriu, prin afi șare la sediul propriu într-un spa țiu accesibil publicului
sau prin prezentare în ședință publică.

Autoritatea administra ției publice va transmite proi ectele de acte normative
tuturor persoanelor care au depu s o cerere pentru primirea acestor
informații.

64

Cetățenii pot afla date de interes public și din buletinul informativ , pe care
autoritățile și instituțiile publice trebuie s ă-l publice și să-l actualizeze
permanent. Acest buletin informativ poate cuprinde date referitoare la:

9 actele normative care reglementeaz ă organizarea și funcț ionarea
autorității sau institu ției publice;
9 structura organizatoric ă, atribuț iile departamentelor, programul de
funcționare, programul de audien țe al autorităț ii sau institu ției publice;
9 numele și prenumele persoanelor din conducerea autorităț ii sau a
instituției publice și ale func ționarului responsabil cu difuzarea
informațiilor publice;
9 coordonatele de contact ale autorit ății sau institu ției publice, respectiv:
denumirea, sediul, numerele de te lefon, fax, adresa de e-mail și adresa
paginii de Internet;
9 sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
9 programele și strategiile proprii;
9 lista cuprinzând documentele de interes public;
9 lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate,
potrivit legii;
9 modalitățile de contestare a deciziei autorit ății sau a institu ției publice
în situaț ia în care persoana se consider ă vătămată în privin ța dreptului
de acces la informa țiile de interes public solicitate.

Cetățenii, pentru a primi informa ții de interes public, trebuie s ă se
adreseze la:

9 compartimentele specia lizate de informare și relații publice ale
autorităților institu țiilor publice ,
sau
9 persoanele cu atribu ții în acest sens, desemnate de aceste autorit ăți sau
instituții publice .

Autoritățile și instituțiile publice au obliga ția să organizeze periodic, de
regulă o dată pe lună , conferinț e de pres ă pentru aducerea la cuno ștință a
informațiilor de interes public. În acest sens, autorit ățile și instituțiile
publice au obliga ția :

9 să informeze în timp util, mijloacele de informare în mas ă asupra
conferințelor de pres ă sau oricăror alte ac țiuni publice organizate de
acestea;
65

9 să desemneze un purtă tor de cuvânt, de regul ă din cadrul
compartimentelor de informare și relații publice.

Cetățenii trebuie s ă știe că :
9 dacă solicită informații de interes public, autoritatea sau institu ția
publică respectiv ă are obliga ția să răspundă în scris în termen de 10
zile sau după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicit ării,
în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucr ărilor
documentare și de urgen ța solicită rii;
9 în cazul în care r ăspunsul autorităț ilor sau institu țiilor publice este
negativ, acest refuz trebuie motivat și trebuie comunicat în termen de
5 zile de la primirea peti ției cetăț enilor;
9 informațiile cu privire la datele personale ale cet ățeanului pot deveni
informații de interes public numai în m ăsura în care afecteaz ă
capacitatea de exercitare a unei func ții publice.

Autoritățile și instituțiile publice trebuie s ă răspundă cererilor și
reclamațiilor conform formularelor standard reg ăsite în actele normative.
Prin urmare exist ă următoarele formulare tip:
RĂSPUNS LA CERERE
De la:
Denumirea autorit ății sau institu ției publice ………………………….
Sediul/Adresa ………………………………………………………
Persoana de contact …………………………………………………
Data …………………
Către:
Numele si prenumel e petentului ……………………………………….
Adresa …………………………………………………………….
Stimate domnule/Stimata doamn ă ……………………………,

66

În urma cererii dumneavoastră nr. …………. din data de ……………, prin care,
conform Legii nr. 544/2001 privin d liberul acces la informa țiile de interes
public, solicita ți o copie de pe urm ătoarele documente:
……………………………………………………………………..
……………………………………………………………………..
(1) vă trimitem, în anexa la prezenta scrisoare, informa țiile solicitate;
(2) vă informăm că informațiile solicitate nu au putut fi identificate si
expediate în termenul initial de 10 zile, urmând s ă vă parvină în termen de
30 de zile de la data înregistr ării cererii dumneavoastr ă;
(3) vă informăm că pentru rezolvarea cererii dumneavoastr ă trebuie să vă
adresați la
………………………………………………………………………………,
intrucât institu ția noastră nu deține informa țiile solicitate;
(4) vă informăm că informațiile solicitate nu se încadreaz ă în categoria
informațiilor de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al
cetăț enilor;
(5) vă informăm că informațiile solicitate nu exist ă în baza de date a
instituției noastre.
Informațiile solicitate v-au fost furnizat e în format electronic, la urm ătoarea
adresa de e-mail (op țional):………………………..
Taxele aferente serviciilor de copi ere a documentelor solicitate sunt
următoarele (când es te cazul): ………………….

Al dumneavoastr ă,
…………………………
(semnătura funcționarului)

67

RASPUNS LA RECLAMAȚ IE

De la:
Denumirea autorit ății sau institu ției publice………………………….
Sediul/Adresa ………………………………………………………
Persoana de contact …………………………………………………
Data …………………
Către:
Numele si prenumel e petentului ……………………………………….
Adresa …………………………………………………………….
Stimate domnule/Stimata doamn ă ……………………………,
În urma reclama ției dumneavoastr ă nr. …………………….. din data de
…………………..,conform Legii nr. 544/2001 pr ivind liberu l acces la
informațiile de interes public, dup ă raspunsul negativ primit/intârzierea
raspunsului la cererea nr. …………….. din data de ………………, prin care,
conform legii sus-men ționate, solicita ți documentele de mai jos:
…………………………………………………………………….,
Vă informăm că decizia de a nu primi (la termen) documentele solicitate:
(1) se încadreaz ă în prevederile legii, f iind vorba despre informa ții exceptate
de la accesul liber al cet ățenilor;
(2) nu se încadreaz ă în prevederile legii, fiind o eroare a unui func ționar.
Vă asigurăm, cu scuzele noastre, c ă informațiile de interes public solicitate
vă vor fi transmise în termenul legal de 15 zile. Func ționarul vinovat pentru
decizia eronat ă în ceea ce v ă priveste a fost sancț ionat cu
……………………………………………………………………
Al dumneavoastr ă,
……………………………
(semnătura conduc ătorului autorit ății sau institu ției publice)
68

4.2. Metode de comunicare utilizate de c ătre cetățeni

Cetățenilor le este recunoscut prin Constitu ție dreptul de peti ționare. În
același timp, în afar ă de cetăț eni și organizațiile legal constituite au drept
de petiț ionare , acestea putând formula peti ții în numele colectivelor pe care
le reprezint ă.

Modul de adresare a petiț iilor către autorităț i și instituții publice și modul de
soluționare a acestora, este reglementat de Ordonan ța nr. 27/2002 privind
reglementarea activit ății de soluționare a peti țiilor.

Petiț ia este cererea, reclama ția, sesizarea sau propunerea formulat ă în scris
ori prin po ștă electronic ă, pe care un cet ățean sau o organiza ție legal
constituită o poate adresa autorit ăților și instituțiilor publice centrale și
locale, serviciilor publice des centralizate ale ministerelor și ale celorlalte
organe centrale, companiilor și societăț ilor naționale, societ ăților comerciale
de interes județ ean sau local, precum și regiilor autonome.

La sediul autorit ăților și instituțiilor publice trebuie s ă existe un
compartiment distinct pentru rela ții cu publicul, cu urm ătoarele atribu ții:
9 să primeasc ă, să înregistreze și să înainteze peti țiile înregistrate c ătre
compartimentele de specialitate, în func ție de obiectul acestora, cu
precizarea termenului de trimitere a r ăspunsului
9 să urmărească soluționarea și redactarea în termen a ră spunsului
9 să se îngrijească de rezolvarea peti țiilor
9 să expedieze r ăspunsurile că tre petiționari
9 să claseze ș i să arhiveze peti țiile.

Atenție
9 Atunci când cet ățenii redacteaz ă o petiț ie și vor să primeasca și
răspuns la aceasta, trebuie să o și semneze , deoarece petiț iile
anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a
petiționarului nu se iau în considerare și se claseaz ă.
9 La petiție trebuie s ă se răspundă de către autorit ățile sau institu țiile
publice sesizate, în termen de 30 de zile de la data înregistr ării
petiț iei, indiferent dacă soluția este favorabil ă sau nefavorabil ă.
9 Pentru solu ționarea peti țiilor primite de la o alt ă autoritate sau
instituție publică , curge un nou termen de 30 de zile.

69

9 În situaț ia în care aspectel e sesizate prin peti ție necesit ă o cercetare mai
amănunțită, conduc ătorul autorit ății sau institu ției publice poate
prelungi termenul prev ăzut cu cel mult 15 zile.
9 Cetățenii nu trebuie s ă adreseze aceleia și autorităț i sau institu ții
publice mai multe peti ții, sesizând aceeași problem ă, deoarece acestea
se vor conexa ș i vor primi tot un singur r ăspuns, care va face referire la
toate petițiile trimise.
9 Răspunsul primit trebuie să indice, în mod obligatoriu, temeiul legal
al soluției adoptate de autoritatea sau institu ția publică respectiv ă.

Cetățenii în relația cu autorităț ile și instituțiile publice au la dispozi ție
următoarele instrumente de adresare:

CERERE-TIP
Denumirea autorităț ii sau institu ției publice ………………………….
Sediul/Adresa ………………………………………………………
Data ……………………………………..
Stimate domnule/Stimata doamn ă ………………………………………,
Prin prezenta formulez o cerere conf orm Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informa țiile de interes public. Doresc s ă primesc o copie de pe
următoarele documente (petentul este rugat s ă enumere cât mai concret
documentele sau informa țiile solicitate):
……………………………………………………………………..
……………………………………………………………………..
Doresc ca informa țiile solicitate s ă îmi fie furnizate, în format electronic, la
următoarea adresa de e-mail (op țional): …………………………….. .
Sunt dispus s ă platesc taxele aferente servic iilor de copiere a documentelor
solicitate (dac ă se solicit ă copii în format scris).
Vă mulțumesc pentru solicitudine,
………………………….
(semnătura petentului)
70

Numele și prenumele petentului ……………………………………….
Adresa …………………………………………..
Profesia (op țional) ……………………………….
Telefon (op țional) ………………………………..
Fax (opț ional) ……………………………………

RECLAMA ȚIE ADMINISTRATIVĂ – lipsă răspuns
Denumirea autorit ății sau institu ției publice ………………………….
Sediul/Adresa ………………………………………………………
Data ……………………………………..
Stimate domnule/Stimata doamn ă ………………………………………,
Prin prezenta formulez o reclama ție administrativ ă, conform Legii nr.
544/2001 privind liberul acces la informaț iile de interes public, întrucât la
cererea nr. ……………. din data de ……………… am primit un raspuns negativ,
la data de ……………………………., înt r-o scrisoare semnat ă de
……………………………………………………….. (completa ți numele respectivului
funcționar)
Documentele de interes public solicitate erau urm ătoarele:
……………………………………………………………………..
……………………………………………………………………..
Documentele solicitate se încadreaz ă în categoria informa țiilor de interes
public, din urm ătoarele considerente:
……………………………………………………………………..
……………………………………………………………………..
Prin prezenta solicit revenirea as upra deciziei de a nu primi informa țiile de
interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând c ă dreptul
meu la informaț ie, conform legii, a fost lezat.
Vă mulțumesc pentru solicitudine,
71

…………………………….
(semnatura petentului)
Numele și prenumele petentului …………………………
Adresa ……………………………………………
Telefon …………………………………………..
Fax ………………………………………………
RECLAMA ȚIE ADMINISTRATIVĂ – răspuns negativ

Denumirea autorit ății sau institu ției publice ………………………….
Sediul/Adresa ………………………………………………………
Data ……………………………………..
Stimate domnule/Stimata doamn ă ………………………………………,
Prin prezenta formulez o reclama ție administrativ ă, conform Legii nr.
544/2001 privind liberul acces la informa țiile de interes public, întrucât la
cererea nr. …………………….. din data de ……………………. nu am primit
informațiile solicitate în termenul legal, stabilit de lege. Documentele de
interes public solicitate erau urm ătoarele:
…………………………………………………………………….
……………………………………………………………………..
Documentele solicitate se încadreaz ă în categoria informa țiilor de interes
public, din urm ătoarele considerente:
……………………………………………………………………..
……………………………………………………………………..
Prin prezenta solicit revenirea as upra deciziei de a nu primi informa țiile de
interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând c ă dreptul
meu la inform ție, conform legii, a fost lezat.

Vă mulțumesc pentru solicitudine,
……………………………..
(semnătura petentului)
72

Numele și prenumele petentului …………………..
Adresa ……………………………………..
Telefon …………………………………….
Fax ………………………………………..

CERERE DE TRANSMITERE A UNUI PROIECT DE ACT
NORMATIV
Denumirea autorit ății sau institu ției publice ………………………….
Sediul/Adresa ………………………………………………………
Data ……………………………………..
Stimate domnule/Stimata doamn ă ………………………………………,
Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 52/2003 privind
transparen ța decizional ă. Doresc s ă primesc o copie a urm ătorului proiect de
act normativ ini țiat de institu ția în care v ă desfășurați activitatea (petentul
este rugat sa enumere cât mai concret documentul solicitat):
……………………………………………………………………..

Doresc ca documentul solicitat s ă îmi fie furnizat, în format electronic, la
următoarea adresa de e-mail (op țional): …………………………….. .
Vă mulțumesc pentru solicitudine,
………………………….
(semnătura petentului)
Numele și prenumele petentului ……………………………………….
Adresa …………………………………………..
Profesia (op țional) ……………………………….
Telefon (op țional) ………………………………..
Fax (opț ional) ……………………………………

73

4.3. Metode de comunicare între func ționarii publici

În relația funcț ionar public de conducere și funcționar public de execu ție
(subordonat) comunicarea joac ă un rol important.

Astfel, în desf ășurarea procedurii de evaluare a performan țelor
profesionale ale funcționarilor publici este bine ca func ționarul public de
conducere s ă anunț e desfășurarea interviului, în mod respectuos și discret
funcționarului public evaluat, având grij ă ca acesta s ă nu fie pus într-o
lumină proastă în fața colegilor și să nu se simt ă amenințat.

În timpul desf ășurării interviului, func ționarului public evaluat i se
comunică motivele insatisfac ției (ex: întârzieri perman ente de la programul
de lucru) ș i se încearc ă stabilirea cauzelor acestor probleme (care pot fi de
natura personal ă sau pot fi alte problem e de la locul de munc ă care afecteaz ă
capacitatea func ționarului public în cauz ă să-și desfășoare activitatea la
standardele de performan ță cerute). Totodată trebuie s ă se găsească
împreună soluții pentru rezolvarea problemelor respective și pentru
îmbunătățirea performan țelor.

La încheierea interviului, func ționarul public de conducere trebuie s ă se
asigure că :

9 funcționarul public evaluat a în țeles problemele discutate și ceea ce se
așteaptă de la el;
9 se va respecta planul de ac țiune, convenit de comun acord, plan de
acțiune care s ă întrunească atât nevoile funcț ionarului public de
execuție, cât și ale departamentului respectiv;
9 au fost identificate solu ții în scopul rezolv ării problemelor, f ără a se
transfera responsabilita tea asupra altui coleg sau chiar asupra șefului
ierarhic;
9 funcționarului public evaluat va solicita sprijinul și îndrumarea
superiorului ierarhic direct în cazul în care întâmpin ă dificultăți în
atingerea standardelor de performan ță stabilite de comun acord.

Această comunicare trebuie s ă fie permanentă și nu doar în
perioada evalu ării.

74

4.4. Avantajele și dezavantajele unei comunic ări directe
cetăț ean – autorit ăți sau institu ții publice

Avantaje:

& Reglementarea condi țiilor pentru depunerea peti țiilor și a
termenelor pentru a primi un r ăspuns la aceste peti ții elimină
incertitudinile și oferă transparen ță actului administrativ.
& Informarea cet ățenilor și implicarea acestora în dezbaterea
unor probleme de interes public, creeaz ă premizele unor
decizii bine fundamentate, îmbun ătățește continuu rela ția
dintre cetățeni și instituțiile statului.
& Propunerile și observațiile primite privind proiectele de acte
normative sunt valoroase și aduc idei noi ce pot fi incluse în
aceste reglement ări legale.

Dezavantaje:

' Desfășurarea procedurii de transparen ță decizional ă duce
uneori la încetinirea proce durii de adoptarea a actului
normativ respectiv.
' Dreptul de peti ționare este în țeles și folosit de unii cet ățeni în
mod abuziv, f ăcându-și din acest drept o ra țiune de a tr ăi,
devenind aș a numiții „petiționari de meserie”.

75

5. PERFORMAN ȚA FUNC ȚIONARILOR PUBLICI

În acest capitol ne-am propus s ă demonstr ăm importan ța instruirii ș i
salarizării pentru a avea o conduit ă și o performan ță corespunz ătoare cu
așteptă rile tot mai mari ale
cetăț enilor. Aici dorim s ă
arătăm existen ța unei strânse
legături dintre performan ța
funcționarilor publici și
conduita profesionist ă pe care
trebuie să o aibă aceștia.

Dreptul la înv ățătură este
asigurat prin înv ățământul
general obligatoriu, prin
învățământul liceal și prin cel profesional, prin înv ățământul superior,
precum și prin alte forme de instruire și de perfec ționare, este consfinț it
de Constitu ția României (art. 32 – Dreptul la înv ățătură). Prin urmare, nu
întâmplă tor perfec ționarea func ționarilor publici este reglementat ă de
Statutul func ționarilor publici, atât din punctul de vede re al drepturilor
funcționarilor publici, cât și din punctul de vedere al obliga țiilor acestora:
„funcționarii publici au dreptul și obligația de a-și perfecționa în mod
continuu abilit ățile și pregătirea profesional ă”. Astfel, pentru îmbun ătățirea
calității serviciului public, func ționarii publici sunt obliga ți să urmeze
forme de perfec ționare profesional ă (art. 48, alin.(1) din Legea nr.188/1999)
și au dreptul de a-și perfecționa în mod continuu preg ătirea profesională
(art. 31, alin.(1) di n Legea nr.188/1999).

5.1. Defini ții și noțiuni teoretice

În conformitate cu Statutul, func ționarii publici au obliga ția să își
îndeplineasc ă cu profesionalism îndatoririle de serviciu, performan ța
funcționarilor publici aflându-se în direct ă conexiune cu oferirea unui
serviciu public de înaltă calitate.

Performan ța21 profesional ă și evaluarea acesteia a fost utilizat ă în unele
țări OCDE, de exemplu pentru a orienta activităț ile de instruire și de a

21 Conform comentariilor SIGMA privind performanț a și salarizarea în unele țări OECD
76

evalua necesit ățile de instruire din cadrul unei unit ăți administrative, de a
evalua posibilit ățile pentru o viitoare promovare pentru un anumit
funcționar public, sau de a încuraja transferuri permanente și temporare
(mobilitatea pe orizontală ) cu scopul de a înde plini principiul de
management al resurselor umane, (de a avea persoana potrivit ă în funcția
potrivită, la momentul potrivit).

Evaluarea performan ței are un rol central și constituie un element important
sau o component ă a sistemului management ului resurselor umane, fiind
și un punct de pornire în stabilirea necesit ății de instruire a func ționarilor
publici.

Managementul performan ței constă într-o abordare sistematic ă a
managementului resurselor umane în general și a evaluării performan ței în
special, folosind obiectivele, performan țele, aprecierile și feed-back-ul ca
mijloace de motivare a func ționarilor public i pentru a în țelege și a folosi la
maximum poten țialul lor creator.

Evaluarea performan țelor are în vedere evaluarea rezultatelor ob ținute,
formulate sau exprimate, diferen țiat pe posturi, în func ție de specificul
acestora și se face anual.

Funcționarii publici de conducere au responsabilitatea managerial ă pentru
desfășurarea în condiț ii normale a activit ăților din sfera lor de
responsabilitate. Ace știa prin intermediul discu țiilor cu personalul din
subordine, trebuie s ă comunice a șteptări și standarde de comportament
rezonabile, astfel încât s ă se poată atinge obiectivele asumate. Atunci când
sarcinile sunt bine în țelese de colectiv, riscul apari ției conflictelor interne se
diminueaz ă. Totodat ă, în funcț ie de punctele slabe observate în conduita
funcționarilor publici din subordine, ace știa pot propune stagii de
perfecț ionare a conduitei profesionale.

Procedura de evaluare a performan țelor profesionale individuale se aplic ă
fiecărui funcționar public, în raport cu real izarea obiectivelor individuale
stabilite în baza atribu țiilor prev ăzute în fiș a postului (în conformitate cu
normele stabilite de O.U.G. nr.1209/2003). Trebuie spus c ă procedura de
evaluarea a performan țelor profesionale și performan ța legată de salarizare a
fost implementat ă încă de la începutul anilor `80 în majoritatea țărilor
OECD, devenind cele mai sus ținute tehnici de c ătre reformatori din
domeniul func ției publice. Printre primele țări care au adoptat diferite tipuri
de salarizare în func ție de performan ță au fost Olanda, Noua Zeeland ă,
77

Marea Britanie, Austria, Austra lia, Danemarca, Finlanda, Fran ța, Germania,
Norvegia și Spania. Majoritatea rapoartelor din ță rile OECD22 care au
folosit salarizarea în func ție de performan ță pentru func ționarii publici de
conducere au ajuns la concluzia că tehnica a fost folositoare numai în ceea
ce privește depășirea presiunii for ței de muncă derivată din sectorul privat
competitiv, mai degrab ă decât răsplătirea unor realiz ări importante23.

Evaluarea performan țelor profesionale individuale se realizează prin
raportarea criteri ilor de performan ță la gradul de îndeplinire a obiectivelor
prevăzute pentru perioada evaluat ă. Revizuirea obiectivelor individuale se
poate face și trimestrial.

!!! Este foarte important ca funcționarului public s ă i se comunice din
timp atât standardele de performan ță cerute și obiectivele ce trebuie
realizate de c ătre acesta, cât și criteriile pe baz ă cărora va fi evaluat ă
performan ța sa profesională pentru perioada respectiv ă de activitate. Prin
urmare este foarte important ca funcționarul public s ă știe ce are de f ăcut
și că deține calific ările, resursele și instrumentele necesare desf ășurării
muncii respective.

Exemplu :

Pentru anul 2005, evaluarea performanț elor profesionale individuale ale
funcționarilor publici se face în baza Ordinului pre ședintelui Agen ției
Naționale a Func ționarilor Publici nr. 4094/2005 privind aprobarea
Criteriilor de performan ță pe baza c ărora se face evaluarea performan țelor
profesionale individuale ale func ționarilor publici.

Criteriile de performan ță prevăzute de Ordinului pre ședintelui Agen ției
Naționale a Funcț ionarilor Publici nr. 4094/2005 sunt împ ărțite pe categorii
de funcționari publici, și anume func ționari publici de execu ție și funcționari
publici de conducere, precum și în funcție de clas ă, respectiv de studiile
absolvite.

22 Conform comentarii SIGMA privind performan ța și salarizarea în unele țări OCDE
23 Totuși ținând cont de faptul c ă numai acele performan țe extraordinare au fost îndrept ățite
să primeasc ă bonusul remuner ării pentru performan țele realizate, în practic ă, numai câ țiva
angajați au obținut bonusul. Majoritatea func ționarilor publici, de și lucrând satisf ăcător, nu
au primit aceste bonusuri. Astfel acest sistem a fost considerat ca demotivant, cauzator de
invidii, determinând personalul s ă-și pună anumite întreb ări și să nu mai aib ă încredere în
sistemul de evaluare stabilit. Managerii care au coordonat evaluarea au concluzionat, de
asemenea, c ă salarizarea în func ție de performan ță nu a sporit motivarea personalului.
78

Unele din criterii care se aplic ă la evaluarea performan țelor profesionale
individuale ale func ționarilor publici de execu ție din clasa I, se aplic ă și
funcționarilor publici de conducere.

Notarea obiectivelor și a criteriilor de performanță se face în etape, astfel:
– Fiecare obiectiv se apreciaz ă cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul
de îndeplinire a obiectivului respec tiv, din punct de vedere cantitativ,
calitativ și al termenului în care a fost r ealizat. Nota pentru îndeplinirea
obiectivelor se ob ține prin media aritmetic ă notelor acordate pentru
îndeplinirea obiectivelor.
– Fiecare criteriu de performan ță se noteaz ă de la 1 la 5 , nota exprimând
aprecierea îndeplinirii criteriului de performan ță în realizarea obiectivelor
individuale stabilite. Nota pentru îndeplinirea criteriilor de performan ță se
obține prin media aritmetic ă a notelor acordate pentru îndeplinirea fiec ărui
criteriu.

Calificativul final se stabile ște pe baza notelor:
Nesatisfăcător – între 1, 00-1, 50
Satisfăcător – între 1, 51-2, 50
Bun – între 2, 51-3, 50
Foarte bun – 3, 51-4, 50
Excepțional – 4, 51-5, 00

Atenție:

Dacă ești funcționar public de conducere este bine să deții probe sau
exemple clare pentru a demonstra că performanț a funcționarului public
respectiv nu este satisf ăcătoare. Trebuie s ă fii obiectiv pentru a putea
contracara o eventual ă reacție negativ ă din partea func ționarului public de
execuție evaluat. De asemenea este util s ă ai ș i soluții practice de
recomandat.

Rezultatul evalu ării este adus la cuno ștința funcționarului public respectiv
prin intermediul interviului .

În timpul desf ășurării interviului, func ționarului public evaluat, i se
comunică motivele insatisfac ției (ex: întârzieri perman ente de la programul
de lucru) și se încearc ă stabilirea cauzelor problemelor (care pot fi de
natura personal ă sau alte probleme de la locul de muncă care afecteaz ă
79

capacitatea func ționarului public în cauz ă să-și desfășoare activitatea la
standardele de performan ță cerute). Totodată trebuie s ă se găsească
împreună și soluții pentru rezolvarea problemelor respective și
îmbunătățirea performan țelor. Tot în urma interviului se pot stabili
cursurile de perfec ționare pe care func ționarul public respectiv trebuie s ă
le urmeze în perioada urm ătoare. În acela și timp, func ționarul public de
conducere va atrage aten ția asupra faptului c ă în lipsa unor îmbun ătățiri a
activității în atingerea standa rdelor de performan ță, va lua m ăsuri.

5.2. Criteriile de performan ță pentru evaluarea performan țelor
profesionale individuale ale func ționarilor publici

Dacă ești funcționar public de execu ție, trebuie s ă știi că la evaluarea
performan țelor tale profesionale, vor fi utilizate urm ătoarele criterii:

1) Criteriul realizarea obiectivelor se caracterizeaz ă prin stabilirea
gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale st abilite pentru perioada
evaluată.
La notarea acestui criteriului de performan ță s e a u î n v e d e r e u r m ătorii
indicatori de performan ță:

9 cantitatea , prin care se m ăsoară volumul lucr ărilor exprimate în unit ăți
de măsură specifice opera țiunilor sau activit ăților desfășurate;
9 calitatea , prin care se m ăsoară nivelul completitudinii și corectitudinii
soluțiilor prezentate în activit ățile desfășurate pentru realizarea
obiectivelor;
9 costurile, prin care se m ăsoară interesul func ționarului public pentru a
limita costurile de func ționare a institu ției, se raporteaz ă volumul de
activitate la costurile implicate;
9 timpul , prin care se m ăsoară timpii de execu ție a lucrărilor, mai ales
pentru acele lucr ări pentru care se pot stabili norme de timp.
Acest criteriu de performan ță se aplică atât funcționarilor pub lici de execu ție
cât și funcționarilor publici de conducere.

2) Un criteriu important pentru desf ășurarea activit ăților funcționarilor
publici în condi țiile unor continue schimb ări ce caracterizeaz ă administra ția
publică în plin proces de reform ă, este adaptabilitatea . Atunci când este
aplicat pentru evaluarea func ționarilor publici de execu ție de clasa I, acest
criteriu se referă la activit ăți sau lucră ri cu caracter neplanificat , iar atunci
80

când este aplicat func ționarilor publici de execu ție din clasa II sau III se
referă capacitatea de a desfășura activit ăți într-un context reglementat .

3) Criteriul asumarea responsabilităț ilor este definit ca fiind
capacitatea func ționarilor publici de execu ție și de conducere de a accepta
erorile sau, dup ă caz, deficien țele propriei activit ăți, de a răspunde pentru
acestea; capacitatea de a înv ăța din greșeli și de a nu le mai repeta. Acest
criteriu se completeaz ă cu următorul criteriu de evaluare ș i anume

4) capacitatea de a rezolva problemele , definindu-se prin
diferențiere astfel:

9 capacitatea de a dep ăși obstacolele sau dificult ățile intervenite în
activitatea curent ă și identificarea solu țiilor adecvate de rezolvare și
asumarea riscului, atunci când se aplic ă la evaluarea func ționarilor
publici de execu ție din clasa I și clasa II, precum și funcționarilor
publici de conducere ;
9 capacitatea de a dep ăși obstacolele sau dificult ățile intervenite în
activitatea curent ă, prin solicitarea solu țiilor adecvate de rezolvare,
atunci când se aplic ă la evaluarea func ționarilor publici de execu ție din
clasa III.

5) capacitatea de implementare a funcționarului public de execu ție
se referă la punerea în practic ă a soluțiilor proprii și a celor dispuse de șeful
ierarhic pentru realizarea obiectivelor departamentului. Acest criteriu este
completat de criteriile referitoare la

6) capacitatea de analiz ă și sinteză (aplicat la funcț ionarii publici din
clasa I și clasa II și fiind capacitatea de a interpreta un volum mare de
informații, de a identifica și de a valorifica constantele și elementele noi, de
a selecta aspectele esen țiale pentru domeniul analizat) și

7) creativitate și spirit de ini țiativă (se caracterizeaz ă prin atitudine
activă în soluționarea problemelor și realizarea obiectiv elor prin crearea
unor moduri alternative de rezolvare a problemelor curente; atitudine
pozitivă față de idei noi; inventivitate în g ăsirea unor c ăi de optimizare a
activității desfășurate).

8) capacitatea de planificare și de a acționa strategic , caracterizeaz ă
aptitudinea func ționarilor publici de execu ție de a previziona cerin țele,
81

oportunitățile, posibilele riscuri și consecinț ele acestora, de a organiza
timpul propriu sau al celorlal ți (pentru clasa I și clasa II) și doar capacitatea
de a organiza timpul propriu pentru îndeplinirea eficient ă a atribuțiilor de
serviciu ( pentru clasa III). Atât criteriul privind capacitatea de analiz ă și
sinteză, cât și cel referitor la creativitate și spirit de ini țiativă, precum ș i
criteriul capacitatea de planificare și de a acționa strategic, se aplică și la
evaluarea performan țelor funcționarilor publici de conducere.

Implicarea func ționarilor publici de execu ție în procesul de
perfecț ionare profesional ă, precum și aptitudinea de a pune în practic ă
deprinderile dobândite sunt cuantifi cate de criteriul de evaluare

9) capacitatea de autoperfec ționare și de valorificare a experien ței
dobândite .

De asemenea la evaluarea performan țelor profesionale individuale ale
funcționarilor publici de execu ție și de conducere se are în vedere și

10) capacitatea acestora de a comunica (aptitudinea de a transmite și
recepta cu u șurință informațiile, în scris și verbal ),

11) capacitatea de a lucra independent (doar pentru func ționarii
publici din clasa I – desf ășurarea de activit ăți pentru îndeplinirea atribu țiilor
de serviciu f ără a solicita coordonare, cu excep ția cazurilor în care
activitățile implic ă luarea unor decizii care dep ășesc limitele de competen ță)
dar și

12) capacitatea de a lucra în echip ă (integrarea într-o echip ă pentru
a-și aduce contribu ția prin participare efectiv ă pentru realizarea
obiectivelor).

13) competen ța în redactarea lucr ărilor în scris, fluent, clar și
concis, utilizarea corect ă a vocabularul și folosirea limbajul corespunz ător
exigențelor, este un alt criteriu care st ă la baza evalu ării performan țelor
profesionale individuale ale func ționarilor publici de execu ție.

14) capacitatea de consiliere este un criteriu care este aplicat doar la
evaluarea profesional ă a activit ății funcționarilor publici de execu ție din
clasa I și a funcționarilor publici de conducere și reprezint ă capacitatea de a
oferi sprijin informa țional cu argumentare solid ă, justificată corespunz ător și
82

prezentată în mod adecvat atunci când este solicitat. Acest criteriu se
completeaz ă cu cel care se refer ă la

15) capacitatea de îndrumare și anume capacitatea de a oferi
informația adecvată desfășurării unei anumite activit ăți și de a oferi sprijin
în valorificarea acesteia, cu deosebirea c ă acest criteriu se aplic ă
funcționarilor publici de execu ție de clasa I și clasa II, precum ș i
funcționarilor publici de conducere.

Criteriile care se refer ă la:

16) respectul fa ță de lege și loialitatea fa ță de interesele instituț iei
(presupune cunoaș terea și aplicarea consecvent ă a regulamentelor specifice
activității curente, precum ș i susținerea institu ției și a obiectivelor) și

17) conduita în timpul serviciului (implică respectarea normelor de
disciplină și a normelor etice în îndeplinirea atribu țiilor și realizarea
obiectivelor, în rela țiile cu funcț ionarii publici, cu cet ățenii, precum și cu
ceilalț i beneficiari ai serviciilor prestate de func ționarii publici), se aplic ă
atât la evaluarea performan țelor profesionale ale func ționarilor publici de
execuție, cât și la evaluarea performan țelor profesionale ale func ționarilor
publici de conducere.

Pe lângă toate aceste criterii de evaluare se mai analizeaz ă la evaluarea
performan țelor profesionale individuale ale func ționarilor publici de
execuție și de conducere și criteriul

18) abilitatea în utilizarea calculatoarelor și a altor echipamente
informatice . Acest criteriu implic ă aptitudinea de a utiliza calculatoarele,
folosind tehnici standard de procesar e; capacitatea de a utiliza sistemele
specifice postului, precum și abilitatea de a utiliza alte tipuri de echipament
de birou, cum ar fi copiatoare, faxuri, proiectoare, etc.

Dacă ești funcționar public de conducere , pe lângă criteriile mai sus
enunț ate sunt prev ăzute și criterii specifice, respectiv:

9 Capacitatea de a organiza – fiind capacitatea de a identifica
activitățile care trebuie desf ășurate de structura condus ă, delimitarea
lor în atribu ții, stabilirea pe b aza acestora a obiectivelor; repartizarea
echilibrat ă și echitabil ă a atribuțiilor și a obiectivelor în func ție de
nivelul, categoria, clasa și gradul func ționarului public.
83

9 Capacitatea de a conduce – fiind abilitatea de a crea o viziune
realistă, de a transpune în practic ă și de a o sus ține; abilitatea de a
planifica și administra activitatea unei echipe formate din
personalit ăți diferite, cu nivel diferit al capacit ății de a colabora la
îndeplinirea unei atribu ții; capacitatea de a ad apta stilul de conducere
la situații diferite, precum și de a ac ționa pentru gestionarea și
rezolvarea conflictelor.

9 Capacitatea de coordonare – se caracterizeaz ă prin armonizarea
deciziilor și acțiunilor personalului, precum și a activit ăților din
cadrul unui compartiment, în vederea realiz ării obiectivelor acestuia.

9 Capacitatea de control – fiind capacitatea de supraveghere a
modului de transformare a deciziilor în solu ții realiste, depistarea
deficiențelor și luarea m ăsurilor necesare pentru corectarea la timp a
acestora.

9 Capacitatea de a ob ține cele mai bune rezultate – fiind capacitatea
de a motiva și de a încuraja dezvoltarea performan țelor personalului
prin: cunoa șterea aspira țiilor colectivului, asigurarea unei
perspective de dezvoltare și a unei atitudini de încredere; aptitudinea
de a asculta și de a lua în considerare diferite opinii, precum și de a
oferi sprijin pentru ob ținerea unor rezultate poziti ve pentru colectiv,
recunoaș terea meritelor și cultivarea performan țelor.

9 Competen ța decizional ă – care reprezint ă capacitatea de a lua
hotărâri rapid, cu sim ț de răspundere și conform competen ței legale,
cu privire la desf ășurarea activit ății structurii conduse.

9 Capacitatea de a delega – și anume capacitatea de a transfera
atribuț ii personalului din subordine care corespunde din punct de
vedere legal și al competen țelor proprii, în scopul realiz ării la timp și
în mod corespunz ător a obiectivelor structurii conduse.

9 Abilităț i în gestionarea resurselor umane – reprezintă capacitatea
de a planifica și de a administra eficient activitatea personalului
subordonat, asigurând sprijinul și motivarea corespunz ătoare.

9 Capacitatea de a dezvolta abilit ățile personalului – se
caracterizeaz ă prin cunoa șterea aptitudinilor personalului din
84

subordine, inclusiv prin capacitat ea de a crea, de a implementa și de
a menține politici de personal eficiente, în scopul motiv ării acestuia.

9 Competen ța în gestionarea resurselor locale – și anume
capacitatea de a utiliza efic ient resursele materiale și financiare
alocate.

9 Abilităț i în domeniul instruirii – reprezintă capacitatea de a
identifica nevoile de instruire ale personalului din subordine și de a
formula propuneri privind tematica și formele concrete de realizare a
instruirii.

9 Abilităț i de mediere și negociere – reprezintă capacitatea de a
organiza și de a conduce o în tâlnire, precum și de a o orienta c ătre o
soluție comun acceptat ă, ținând seama de poziț iile diferite ale
părților; capacitatea de a planifica și de a desf ășura interviuri.

9 Obiectivitate în apreciere – presupune corectitudine în luarea
deciziilor; impar țialitate în evaluarea pers onalului din subordine ș i în
modul de acordare a recompenselor pentru rezultatele deosebite în
activitate.

Atenție:

Procedura de evaluarea are ca scop:
Avansarea în gradele de salarizare;
Retrogradarea în gradele de salarizare;
Promovarea într-o funcț ie publică superioar ă;
Eliberarea din funcția publică;
Stabilirea cerin țelor de formare profesional ă a funcționarilor publici.

Este bine de ș tiut:

Avansarea în gradele de salarizare nu este condi ționată de existen ța unei
funcții publice vacante.
85

Pentru a participa la concursu l pentru promovarea într-o funcț ie publică,
funcționarii publici trebuie s ă îndeplinească condițiile specificate de Statutul
funcționarilor publici, a șa cum a fost modificat.

!!! Dacă ai absolvit programe de formare specializat ă în administra ția
publică, organizate în acest scop, po ți beneficia de sistemul de promovare
rapidă în funcția publică.

!!! Dacă ești nemulțumit de rezultatul evalu ării anuale, po ți face contesta ție
la conduc ătorul autorit ății sau institu ției publice respective.

!!! Dacă în continuare e ști nemulțumit de rezultatul contesta ției, te po ți
adresa instan ței de contencios administrativ.

Evaluarea performan țelor profesionale individuale ale înalț ilor
funcționari publici constă în aprecierea pe baza raportului de activitate
întocmit de înaltul func ționar public, precum și pe baza raportului
conducătorului autorit ății sau institu ției publice.

5.3. Avantajele și dezavantajele evalu ării perfoman țelor
profesionale (în strâns ă legătură cu sistemul de salarizare
unitară a funcționarilor publici)

Avantaje :

& schema de evaluare a performan ței profesionale ar putea deschide calea
către un dialog constructiv și constant între superiori și subordona ți cu
privire la obiectivele organiza ției și rolul fiec ăruia în procesul de
atingere a acestor obiective
& dialogul constructiv ar putea oferi funcț ionarilor publici un sentiment
sporit de participare efectiv ă și ar putea stimula contribu țiile lor creative
în vederea realiză rii acestor obiective
& schema de evaluare a performan ței corectă implică o alocare echilibrat ă
a responsabilit ăților individuale în cadrul organiza ției, un mecanism
transparent de stabilire a obiectivelor organiza ției și mijloacele prin care
acestea sunt aduse la cuno ștința funcționarilor publici
86

& o procedur ă individual ă de evaluare prestabilit ă în bază unor acte
normative precum și crearea unei culturi organiza ționale prin care
funcționarii publici vor avea încredere c ă rezultatele evalu ării lor vor fi
folosite în mod corect
& un sistem unitar de salarizare a func ționarilor publici trebuie s ă
recompenseze performan ța funcț ionarilor publici printr-o salarizare
adecvată.

D
ezavantaje:
' salarizarea în func ție de performan ță în funcția publică tinde să producă
o creștere a evalu ării performan ței și a salariz ării, și în consecin ță, o
creștere a costurilor de personal, chiar dac ă există anumite plafoane
oficiale stabilite
' scopul principal al evalu ării performan ței nu ar trebui să fie acela de a
spori sau mic șora nivelul de salarizare, ci ar trebui utilizat ca prim scop
pentru carier ă, planificare și dezvoltare
' problema care se ridic ă este legat ă de măsurarea performan ței și
cuantificarea acesteia în salarizare.

87

6. SANCȚIUNI APLICABILE
FUNCȚIONARILOR PUBLICI

În acest ultim capitol dorim s ă punem accent pe
regimul sanc țiunilor care se aplic ă funcționarilor
publici, care încalc ă normele în vigoare.

Întotdeauna când sunt pres crise norme obligatorii
în vederea bunei desf ășurări a activit ății unei categorii profesionale se
menționează măsurile cu caracter punitiv. Îns ă trebuie s ă atragem aten ția că
în scopul prevenirii înc ălcării acstor norme oblig atorii trebuie consfiin țite și
acele măsuri preventive. M ăsurile preventive nu trebuie neap ărat să fie
introduse într-un corp de lege, îns ă pentru a avea o mai mare for ță juridică,
adesea se apeleaz ă la acest instrument, respectiv actul normativ. Prin
urmare, metodele preventive su nt la fel de importante ca și cele punitive,
uneori chiar mai importante într ucât pot preîntâmpina înc ălcarea normelor
juridice.

6.1. Măsuri preventive

Printre m ăsurile preventive referitoar e la asigurarea unei conduite
profesioniste din partea func ționarilor publici, men ționăm:

9 Declarațiile de avere și de interese, care pot preveni înc ălcarea
regimului juridic al conf lictului de interese și al incompatibilit ăților
9 Salarizare îmbun ătățită, astfel încât s ă se asigure independen ța
financiară a funcționarilor publici și un nivel de trai decent
9 Organizarea de sesiuni de instruire și perfecționare continu ă în
domeniul eticii și conduitei în domeniul func ției publice
9 Informatizarea administra ției publice, centrale și locale, care va
asigura circula ția rapidă a informa țiilor de interes public în vederea
garantării unui serviciu public de calitate
9 Creșterea transparen ței actului administrati v, care poate avea drept
efecte diminuarea num ărului de documente adiacente și eliminarea
erorilor administrative

88

6.2. Măsuri punitive și rolul ANFP

Măsurile punitive aplicabile func ționarilor publici sunt
reglemetate de Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcționarilor publici, republicat ă cu modifică rile
ulterioare, care defineș te și enumeră abaterile disciplinare
ale funcționarilor publici, precum și sancțiunile disciplinare
care pot fi aplicate func ționarilor publici.

Agenția Națională a Func ționarilor Publici, care este
principala institu ție publică responsabil ă de managementul
funcțiilor publice și al func ționarilor publici, poate fi
sesizată de orice persoan ă cu privire la înc ălcarea normelor referitoare
la funcționarii publici, a codului de conduită de c ătre un func ționar
public , precum și în cazurile de cons trângere sau amenin țare exercitat ă
asupra unui func ționar public pentru a-l determina s ă încalce dispoziț ii
legale în vigoare ori s ă le aplice necorespunz ător.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici coordoneaz ă și controleaz ă
aplicarea normelor prev ăzute de codul de conduit ă al funcț ionarilor publici,
astfel:

9 primește petiții și sesizări privind înc ălcarea prevederilor codului de
conduită
9 formuleaz ă recomand ări de solu ționare a cazurilor cu care a fost
sesizată
9 colaboreaz ă cu organizaț iile neguvernamentale care au ca scop
promovarea și apărarea intereselor legitime ale cet ățenilor în rela ția
cu funcționarii publici.

Pentru sesizarea cu bun ă credință a Agenției Naț ionale a Func ționarilor
Publici sau a comisiei de disciplină , funcț ionarii publici care au semnalat
fapta respectiv ă, nu pot fi sanc ționați sau prejudicia ți în nici un fel.
Sesizarea Agen ției Naț ionale a Func ționarilor Publici nu exclude sesizarea
comisiei de disciplin ă competente potrivit legii. În exercitarea atribu țiilor
de coordonare și control, Agen ția va verifica actele și faptele pentru care a
89

fost sesizat ă, cu respectarea confiden țialității privind identitatea persoanei
care a făcut sesizarea.

!!! Cu toate acestea ANFP nu poate s ă influențeze derularea procedurii de
lucru a comisiilor de disciplin ă din cadrul autorităț ilor și instituțiilor publice.

Încălcarea cu vinov ăție a îndatoririlor de serviciu, de c ătre funcționarii
publici, atrage r ăspunderea disciplinar ă, contraven țională, civilă sau
penală.

6.3. Răspunderea disciplinar ă

Termenul „indisciplin ă” acoperă o mare varietate de acte, fapte dar și
omisiuni din partea unui func ționar public.

Încălcarea de că tre funcționarii publici, cu vinov ăție a îndatoririlor
corespunz ătoare func ției publice pe care o deț in și a normelor de conduită
profesional ă și civică prevăzute de codul de conduit ă, constituie abatere
disciplinar ă care atrage ră spunderea disciplinar ă a funcționarilor publici.

În conformitate Legea nr.188/1999, cons tituie abateri disciplinare faptele
următoare:

9 întârziere sistematic ă în efectuarea lucr ărilor repartizate de c ătre
conducătorul ierarhic sau ce-i revin prin fi șa postului;
9 neglijență repetată în rezolvarea lucr ărilor de care r ăspunde;
9 absențe nemotivate de la serviciu;
9 nerespectarea în mod repetat a programului de lucru ;
9 intervențiile sau st ăruințele pentru rezolvarea unor cereri în afara
cadrului legal;
9 nerespectarea secretului profesional sau a confiden țialității
lucră rilor cu acest caracter;
9 manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau institu ției
publice în care îș i desfășoară activitatea;
9 desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu
caracter politic ;
9 refuzul de a îndeplini atribu țiile de serviciu ;
90

9 încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri,
incompatibilit ăți, conflicte de interese și interdicții stabilite prin lege;
9 alte fapte prev ăzute ca abateri disciplinare în actele normative
referitoare la func ția publică și funcționarii publici.

Abateri disciplinare cuprinse în diferite texte de legi:

9 fapta func ționarului care, din mo tive contrare legii, nu permite
accesul persoanelor la ședințele publice sau împiedic ă implicarea
persoanelor interesate în proc esul de elaborare a actelor
normative de interes public confor m art. 14 din Legea nr.52/2003
privind transparen ța decizional ă în administraț ia publică;
9 refuzul explicit sau tacit al func ționarului public desemnat al unei
autorități ori instituț ii publice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.
544/2001 privind liberul acces la informa țiile de interes public.
Persoana lezat ă de acest refuz poate depune reclamație la
conducătorul autorit ății sau al institu ției publice respective în termen
de 30 de zile de la luarea la cuno ștință.

Dacă după cercetarea administrativ ă reclamația se dovede ște întemeiat ă,
răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la
depunerea reclama ției și va conține atât informațiile de interes public
solicitate ini țial, cât și menționarea sanc țiunilor disciplinare luate
împotriva celui vinovat.

În cazul în care persoana se consider ă în continuare v ătămată în drepturile
sale, prev ăzute în Legea nr. 544/2001, aceasta poate face plângere la sec ția
de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorial ă
domiciliaz ă sau în a c ărei rază teritorial ă se află sediul autorit ății ori al
instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data
expirării termenului legal prevăzut pentru primirea r ăspunsului la
solicitarea f ăcută.24

24 Autoritățile și instituțiile publice au obliga ția să răspundă în scris la solicitarea informa țiilor de interes public în
termen de 10 zile sau, dup ă caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicit ării, în func ție de dificultatea,
complexitatea, volumul lucr ărilor documentare și de urgen ța solicită rii. În cazul în care durata necesar ă pentru
identificarea și difuzarea informa ției solicitate dep ășește 10 zile, r ăspunsul va fi comunicat solicitantului în
maximum 30 de zile, cu condi ția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

91

Instanța poate obliga autoritatea sau institu ția public ă să furnizeze
informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau
patrimoniale.

În conformitate cu Ordonanț a nr. 27/2002 privind reglementarea activit ății
de soluționare a peti țiilor, constituie abatere disciplinară și se sancționează
potrivit prevederilor din Statutul func ționarilor publici sau, după caz,
potrivit legisla ției muncii urm ătoarele fapte:

9 nerespectarea termenelor de solu ționare a petiț iilor, prev ăzute în
această ordonanță ;
9 intervențiile sau st ăruințele pentru rezolvarea unor peti ții în afara
cadrului legal;
9 primirea direct de la peti ționar a unei peti ții, în vederea rezolv ării,
fără să fie înregistrat ă și fără să fie repartizat ă de șeful compartimentului
de specialitate.

Pentru toate aceste fapte în Statutul func ționarilor publici sunt prev ăzute
sancțiuni disciplinare, astfel:

9 mustrare scrisă ;
9 diminuarea drepturilor salari ale cu 5-20% pe o perioad ă de până la 3
luni;
9 suspendarea dreptului de avansare în gradele salariale, sau promovarea
în funcția publică pe o perioad ă de la 1 la 3 ani;
9 retrogradarea în gradele de sa larizare sau retrogradarea în func ția
publică, în limita func țiilor publice vacante pentru care îndepline ște
condițiile de ocupare, pe o perioada de pana la un an; (a fost modificat
prin revizuirea Legii nr.188/1999);
9 destituirea din func ția publică .

Conducătorul ierarhic poate utiliza ca mijloc de sanc ționare, deș i
legea nu specific ă și sancțiunea avertisment, nefiind necesar ă
sesizarea comisiei de disciplin ă. Avertismentul poate fi utilizat ca
instrument managerial în vederea aten ționării funcționarului public
care nu î și îndepline ște întocmai sarcinile primite. Această sancțiune este
dată verbal și nu se eviden țiază în cazierul administrativ al func ționarului
public respectiv. Dac ă funcționarul public astfel aten ționat, continu ă să își
îndeplineasc ă sarcinile de serviciu cu întârziere și neglijen ță, continuă să
întârzie la serviciu etc., poate primi sanc țiunea mustrare scris ă. Aceast ă
92

sancțiune se poate aplica și direct de către persoana care are competen ța
legală de numire, adic ă nu este nevoie de sesizarea comisiei de
disciplină.
Celelalte sancț iuni disciplinare ( diminuarea drepturilor salariale cu 5-20%
pe o perioad ă de până la 3 luni; suspendarea dreptului de avansare în gradele
salariale sau a promov ării în funcț ia publică pe o perioad ă de la 1 la 3 ani;
retrogradarea în gradele de sala rizare sau retrogradarea în func ția publică, în
limita func țiilor publice vacante pent ru care îndepline ște condițiile de
ocupare, pe o perioad ă de până la un an ș i destituirea din func ția publică), se
aplică de către persoana care are competen ța legală de numire, la
propunerea comisiei de disciplină.

Atenție:

Aceste sanc țiuni disciplinare nu pot fi aplicate decât dup ă
cercetarea prealabil ă a faptei s ăvârșite și după audierea
funcționarului public . Audierea func ționarului public tr ebuie consemnată
în scris, sub sanc țiunea nulit ății. Refuzul func ționarului public de a se
prezenta la audieri sau de a semna o declara ție privitoare la abaterile
disciplinare care i se impută se consemneaz ă într-un proces-verbal.

Pentru cercetarea abat erilor disciplinare sesi zate, propunerea unei sanc țiuni
disciplinare, precum și pentru propunerea, men ținerea modificarea sau
anularea sanc țiunii disciplinare aplicate, în cazul în care aceast ă măsură a
fost contestat ă la conduc ătorul autorit ății sau institu ției publice respective,
se constituie comisii de disciplin ă la nivelul fiec ărei autorit ăți și instituții
publice.

Comisia de disciplin ă !

9 Reprezint ă orice organ îns ărcinat cu atribu ții de cercetare disciplinar ă,
prevăzut de lege sau de regulamentele de organizare și funcționare a
autorităților publice, institu țiilor publice sau a celorlalte unit ăți
prevăzute de lege
9 Poate desemna unul sau mai mul ți membri și, după caz, poate solicita
compartimentelor de control din cadrul autorit ăților sau institu țiilor
publice, s ă cerceteze faptele sesizate și să prezinte rezultatele
activității de cercetare
9 Modul de constituire a comisiilor de disciplin ă, componen ța,
atribuț iile, modul de sesizare și procedura de lucru a acestora sunt
93

stabilite de H.G. nr. 1210/2003 privind organizarea și funcționarea
comisiilor de disciplin ă și a comisiilor paritare din cadrul autorit ăților și
instituțiilor publice.

!!! Dacă ești funcționar public și ești nemulțumit de sancț iunea aplicat ă te
poți adresa instan ței de contencios administrativ. În acest caz se poate
solicita anularea sau modificar ea ordinului sau a dispozi ției de sanc ționare.

În cazul în care fapta funcț ionarului public a fost sesizat ă ca abatere
disciplinar ă și ca infracțiune, procedura angaj ării răspunderii
disciplinare se suspend ă până la scoaterea de sub urm ărire penal ă ori
încetarea urm ăririi penale sau pân ă la data la care instan ța judecătorească
dispune achitarea sau înce tarea procesului penal

Evidențierea situa ției disciplinare a funcț ionarului public, se face prin
cazierul administrativ al funcț ionarului public. Elib erarea cazierului
administrativ se face de c ătre Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

!!! Deci un funcț ionar public corect va avea un cazier administrativ „curat”.

Dacă totuși ca funcționar public ai primit o sanc țiune disciplinar ă, este bine
să știi că sancțiunile disciplinare se radiaz ă de drept :

9 pentru sanc țiunea „ mustrare scris ă”; în termen de 6 luni de la
aplicare. Radierea acestei sanc țiuni disciplinare se constat ă prin act
administrativ al conduc ătorului autorit ății sau institu ției publice
respective
9 pentru sanc țiunile: diminuarea drepturilor sa lariale cu 5-20% pe o
perioadă de până la 3 luni; suspendarea dreptului de avansare în
gradele salariale, s au promovarea în func ția publică pe o perioad ă de
la 1 la 3 ani; retrogradarea în gradele de salarizare sau
retrogradarea în func ția publică, în limita funcț iilor publice vacante
pentru care îndepline ște condițiile de ocupare, pe o perioad ă de până
la un an; în termen de un an de la expirarea termenului pentru care
au fost aplicate. Radierea acestei sanc țiuni disciplinare se constat ă prin
act administrativ al conduc ătorului autorit ății sau institu ției publice
respective
9 în termen de 7 ani de la aplicarea sanc țiunii „ destituirea din func ția
publică”.

94

În scopul completă rii cadrului legal existent cu privire la func ționarii
publici, a fost adoptat ă Legea nr. 571/2004 privind protec ția personalului
din autorit ățile publice, institu țiile publice și din alte unit ăți care semnalează
încălcări ale legii. Aceast ă lege reglementeaz ă unele m ăsuri privind
protecț ia persoanelor care au reclamat ori au sesizat înc ălcări ale legii în
cadrul autorit ăților publice, institu țiilor publice și al altor unit ăți, săvârșite
de că tre persoane cu func ții de conducere sau de execu ție din autorităț ile,
instituțiile publice și din celelalte unit ăți bugetare.

În sensul acestei legi avertizare în interes public înseamn ă sesizarea f ăcută
cu bună -credință, cu privire la orice fapt ă care presupune o încă lcare a legii,
a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administr ări, eficien ței,
eficacităț ii, economicit ății și transparen ței.

Avertizor înseamnă persoana care face o sesizare și care este încadrat ă în
una dintre autorit ățile publice, institu țiile publice sau în celelalte unit ăți
prevăzute de lege.

Atenție:

În fața comisiei de disciplin ă sau a altor organe similare, avertizorii
beneficiaz ă de protecț ie, astfel:

9 avertizorii în interes public beneficiaz ă de prezum ția de bună -credință,
în condițiile legii pân ă la proba contrară ;
9 la cererea avertizorului cercetat di sciplinar ca urmare a unui act de
avertizare, comisiile de disciplin ă sau alte organisme similare din cadrul
autorităților publice, institu țiilor publice sau al altor unit ăți prevăzute de
lege au obligaț ia de a invita presa și un reprezentant al sindicatului sau
al asociației profesionale. Anun țul se face prin comunicat pe pagina de
Internet a autorit ății publice, institu ției publice sau a unit ății bugetare, cu
cel puțin 3 zile lucr ătoare înaintea ședinței, sub sanc țiunea nulit ății
raportului și a sancțiunii disciplinare aplicate.

Faptele ce pot fi semnalate de avertizorii în interes public sunt:

9 infracțiuni de corup ție, infracțiuni asimilate infrac țiunilor de corup ție,
infracțiuni în leg ătură directă cu infrac țiunile de corup ție, infracțiunile
de fals ș i infracțiunile de serviciu sau în legă tură cu serviciul;
95

9 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunit ăților Europene;
9 practici sau tratamente preferen țiale ori discriminatorii în exercitarea
atribuț iilor unităților prevăzute de lege;
9 încălcarea prevederilor privind incompatibilit ățile și conflictele de
interese;
9 folosirea abuziv ă a resurselor materiale sau umane;
9 partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excep ția
persoanelor alese sau numite politic;
9 încălcări ale legii în privin ța accesului la informa ții și a transparen ței
decizionale;
9 încălcarea prevederilor legale privind achizi țiile publice și finanțările
nerambursabile;
9 incompeten ța sau neglijen ța în serviciu;
9 evaluări neobiective ale personalului în pr ocesul de recrutare, selectare,
promovare, retrogradare și eliberare din func ție;
9 încălcări ale procedurilor administrativ e sau stabilirea unor proceduri
interne cu nerespectarea legii;
9 emiterea de acte administrative sau de alt ă natură care servesc interese
de grup sau clientelare;
9 administrarea defectuoas ă sau frauduloas ă a patrimoniului public și
privat al autorit ăților publice, institu țiilor publice ș i al celorlalte unităț i
prevăzute de lege;
9 încălcarea altor dispozi ții legale care impun respectarea principiului
bunei administr ări și cel al ocrotirii interesului public.

6.4. Răspunderea contraven țională

Răspunderea contraven țională a funcț ionarilor publici se angajeaz ă în cazul
în care ace știa au săvârșit o contraven ție în timpul ș i în legătură cu
sarcinile de serviciu.

Funcționarul public c ăruia i s-a întocmit proces verbal de constatare a
contraven ției și de aplicare a sanc țiunii, se poate adresa cu plângere la
judecătoria în a c ărei circumscrip ție își are sediul autoritatea sau institu ția
publică în care este numit func ționarul public sanc ționat.

96

Prin urmare legea contraven țională25 apără valorile sociale, care nu sunt
ocrotite prin legea penal ă.
Constituie contraven ție fapta săvârșită cu vinov ăție, stabilit ă și sancționată
prin lege, ordonan ță, prin hotărâre a Guvernului sau, dup ă caz, prin hot ărâre
a consiliului local al comunei, ora șului, municipiului sau al sectorului
municipiului Bucure ști, a consiliului jude țean ori a Consiliului General al
Municipiului Bucure ști. Sancțiunile contraven ționale sunt principale și
complementare.

Sancțiunile contraven ționale principale sunt:

9 avertismentul;
9 amenda contraven țională;
9 obligarea contravenientului la prestarea unei activit ăți în folosul
comunității;
9 închisoarea contraven țională, dacă nu exist ă consim țământul
contravenientului pentru aplicarea sancț iunii de prestarea unei activit ăți
în folosul comunit ății.

Sancțiunile contraven ționale complementare sunt:

9 confiscarea bunurilor destinate, folo site sau rezultate din contraven ții;
9 suspendarea sau anularea, dup ă caz, a avizului, acordului sau a
autorizației de exercitare a unei activit ăți;
9 închiderea unit ății;
9 blocarea contului bancar;
9 suspendarea activit ății agentului economic;
9 retragerea licen ței sau a avizului pentru anumite opera țiuni ori pentru
activități de comer ț exterior, temporar sau definitiv;
9 desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea ini țială.

Sancțiunea stabilit ă trebuie să fie propor țională cu gradul de pericol social al
faptei să vârșite.
Pentru una ș i aceeași contraven ție se poate aplica numai o sanc țiune
contraven țională principal ă și una sau mai multe sanc țiuni complementare.

25 Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonan ței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraven țiilor

97

9 amenda contraven țională are caracter administrativ;
9 hotărârea judec ătorească prin care s-a solu ționat plângerea poate fi
atacată cu recurs în termen de 15 z ile de la comunicare, la sec ția
contencios administra tiv a tribunalului.

6.5. Răspunderea civil ă

În exercitarea preroga tivelor de putere public ă, funcționarul public poate
fi făcut răspunzător pentru :

9 pagube aduse cu vinov ăție patrimoniului autorităț ii sau institu ției
publice în care func ționează;
9 nerestiturea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit.

Pentru aceste dou ă situații, repararea pagubelor aduse autorit ății sau
instituției publice se dispune prin emiterea de c ătre conduc ătorul autorit ății
sau institu ției publice respective, a unui ordin sau a unei dispoziții de
imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei. În unele
cazuri repararea pagubelor se poate face și prin asumarea unui angajament
de plată din partea funcț ionarului public.

Daunele pl ătite de autoritatea sau institu ția publică, în calitate de comitent,
sau unor ter țe persoane, se face în temeiul unei hot ărâri judec ătorești
definitive și irevocabile. Repararea pagubelor în acest caz se face pe baza
hotărârii judec ătorești definitive și irevocabile.

!!! Funcționarul public sanc ționat se poate adresa instan ței de contencios
administrativ împotriva ordinului sau dispozi ției de imputare .

Contenciosul administrativ este definit de lege26 ca fiind activitatea de
soluționare, de c ătre instan țele de contencios administrativ competente
potrivit legii, a litigiilor în care cel pu țin una dintre p ărți este o autoritate
publică, iar conflictul s-a n ăscut fie din emiterea sau încheierea, dup ă caz,
a unui act administrativ, în se nsul legii, fie din nesoluț ionarea în termenul
legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept
sau la un interes.

26 Legea nr. 544/2004, Legea contenciosului administrativ
98

Atenție :
În termen de 3 ani de la data producerii pagubei, se prescrie dreptul
conducătorului autorit ății sau institu ției publice de a emite ordinul sau
dispoziția de imputare.

6.6. Răspunderea penal ă

Pentru infrac țiunile săvârșite de func ționarul public în timpul sau în leg ătură
cu atribuțiile funcției publice pe care o ocup ă, acesta răspunde potrivit legii
penale.

În acest caz, dac ă s-a pus în mi șcare acțiunea penal ă pentru săvârșirea unei
infracțiuni de natura – „a fost condamnat pentru s ăvârș irea unei infrac țiuni
contra umanităț ii, contra statului sau contra autorit ății, de serviciu sau în
legătură cu serviciul, care împiedic ă înfăptuirea justi ției, de fals ori a unor
fapte de corup ție sau a unei infrac țiuni săvârșite cu inten ția, care ar face
incompatibil ă cu exercitarea funcț iei publice”27 – conduc ătorul autorit ății
sau institu ției publice dispune suspendarea func ționarului public din
funcția publică pe care o de ține.

Dacă ulterior punerii în mi șcare a acțiunii penale se dispune:

9 scoaterea de sub urm ărire penal ă;
9 încetarea urm ăririi penale,
9 instanța judec ătorească dispune achitarea sau încetarea
procesului penal.
atunci suspendarea din func ția publică înceteaz ă, iar funcț ionarul public
respectiv îș i va relua activitatea în func ția publică deținută anterior și îi vor
fi achitate drepturile salariale af erente perioadei de suspendare.

Pentru cazurile în care nu sunt întrunite condi țiile pentru angajarea
răspunderii penale, iar fapta func ționarului public respectiv, poate fi
considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplin ă
competent ă.

Pe de altă parte, orice persoan ă care se consider ă vătămata într-un drept al
său sau într-un interes legitim se poate adresa instan ței judecă torești, în

27 Legea nr.188/1999 privind Statutul func ționarilor publici, republicat cu
modificările ulterioare la art. 50 lit. h)
99

condițiile legii, numai împotriva autorit ății sau instituț iei publice care a
emis actul sau care a refuzat s ă rezolve cererea refe ritoare la un drept
subiectiv sau un interes legitim. În condi țiile în care ac țiunea este admis ă și
se constat ă vinovăț ia unui funcț ionar public, autoritatea sau institu ția
publică poate solicita r ăspunderea solidar ă a acestuia.

Răspunderea juridic ă a funcț ionarului public nu se poate angaja dac ă
acesta a respectat prevederile legale și procedurile administrative aplicabile
autorității sau institu ției publice în care î și desfășoară activitatea.

Codul penal al Românei în Titlul VI – Crime și delicte contra intereselor
publice, reglementeaz ă delictele de corup ției săvârșite de funcț ionarii
publici și pedepsele aplicabile în aceste cazuri, astfel:

9 Luarea de mit ă este fapta func ționarului public care, direct sau
indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeș te bani sau
alte foloase care nu i se cuvin ori accept ă promisiunea unor astfel de
foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori
a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. Aceast ă
faptă se pedepseș te cu închisoare strictă de la 3 la 15 ani și
interzicerea unor drepturi
.

9 Darea de mit ă este fapta func ționarului public ca re, direct sau
indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeș te bani sau
alte foloase care nu i se cuvin ori accept ă promisiunea unor astfel de
foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. Aceast ă
faptă se pedepseș te cu închisoare strictă de la 3 la 15 ani și
interzicerea unor drepturi . Mituitorul nu se pedepse ște dacă denunță
autorității fapta mai înainte ca organul de urm ărire să fie sesizat
pentru acea infrac țiune
.

9 Primirea de foloase necuvenite de că tre un funcț ionar public, direct
sau indirect, de bani ori alte foloase dup ă ce a îndeplinit un act în
virtutea func ției sale și la care era obligat în temeiul acesteia se
pedepseș te cu închisoare strictă de la un an la 7 ani.

9 Remunera ția injust ă este fapta func ționarului public care, în
virtutea funcț iei, avea sub supraveghere sau control o persoan ă
100

juridică de drept privat, de a primi îns ărcinări retribuite de la o
asemenea persoan ă, înainte de a se fi împlinit 3 ani de la data
pensionării, a demisiei, destituirii sau revoc ării. Aceast ă faptă se
pedepseș te cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau zile-amend ă.

9 Traficul de influen ță este primirea ori pretinderea de bani sau de
alte foloase ori acceptarea de promis iuni, daruri, direct sau indirect,
pentru sine ori pentru altul, s ăvârșite de către o persoan ă care are
influență sau lasă să se creadă că are influen ță asupra unui func ționar
public sau a unui func ționar pentru a-l determina s ă facă, să nu facă
ori să întârzie un act ce intr ă în atribuțiile sale de serviciu sau s ă facă
un act contrar acestor atribu ții. Aceast ă faptă se se pedepse ște cu
închisoare strictă de la 2 la 10 ani. Cu aceea și pedeaps ă se
sancționează și promisiunea, oferirea sau da rea de bani, de daruri ori
alte foloase, direct sau indirect , unei persoane care are influență sau
lasă să se creadă că are influen ță asupra unui funcț ionar public sau a
unui func ționar, pentru a-l determina s ă facă, să nu facă ori să
întârzie un act ce intr ă în atribuțiile sale de serviciu sau s ă facă un act
contrar acestor atribu ții.

9 Delapidarea este însu șirea, folosirea sau traficarea de c ătre un
funcționar public sau un func ționar în interesul s ău ori pentru altul,
de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz ă sau le
administreaz ă. Această faptă se pedepse ște cu închisoare strict ă de la
3 la 12 ani.

9 Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor este fapta
funcționarului public care, în exerci țiul atribuțiilor sale de serviciu,
cu intenție nu îndeplineș te un act sau îl îndepline ște în mod
defectuos și prin aceasta cauzeaz ă o vă tămare a intereselor legale ale
unei persoane. Această faptă se pedepse ște cu închisoare strict ă de la
un an la 5 ani.

9 Abuzul în serviciu prin îngr ădirea unor drepturi de că tre un
funcționar public a folosin ței sau a exerci țiului drepturilor vreunui
cetăț ean ori crearea pentru acesta a unei situa ții de inferioritate pe
temei de naț ionalitate, ras ă, sex sau religie. Fapta se pedepse ște cu
închisoare strictă de la 2 la 5 ani.

9 Abuzul în serviciu contra intereselor generale este fapta
funcționarului public care, în exerci țiul atribu țiilor de serviciu, cu
101

intenție, nu îndepline ște un act ori îl îndepline ște în mod defectuos și
prin aceasta cauzeaz ă o tulburare însemnat ă bunului mers al unei
autorități sau institu ții publice sau al unei pe rsoane juridice ori o
pagubă patrimoniului acesteia. Fapta se pedepse ște cu închisoare
strictă de la 2 la 7 ani.

9 Neglijența în serviciu este încălcarea din culp ă, de către un
funcționar public, a unei î ndatoriri de serviciu prin neîndeplinirea
acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoas ă, dacă s-a cauzat o
tulburare însemnat ă bunului mers al unei autorit ăți sau institu ții
publice sau al unei persoane juridice de drept public ori o pagub ă în
patrimoniul acesteia sau o v ătămare important ă a intereselor legale
ale unei persoane. Aceast ă faptă se pedepseș te cu închisoare de la 6
luni la un an sau cu zile-amend ă.

9 Neglijența în păstrarea informa țiilor secrete de stat este
neglijența care are drept urmare distruge rea, alterarea, pierderea sau
sustragerea unui document ce con ține informa ții secrete de stat,
precum și neglijen ța care a dat prilej altei persoane s ă afle un
asemenea secret, dac ă fapta este de natur ă să aducă atingere
intereselor statului. Aceast ă faptă se pedepse ște cu închisoare strict ă
de la un an la 3 ani.

9 Profitul prin eroare este primirea sau re ținerea, pentru sine ori
pentru altul, de c ătre un func ționar public de bani sau alte foloase
profitând de eroarea altuia ș i se pedepse ște cu închisoare strict ă de la
un an la 3 ani sau cu zile-amend ă.

9 Purtarea abuziv ă reprezintă întrebuin țarea de expresii jignitoare
față de o persoană , de către un funcț ionar public în exercitarea
atribuț iilor de serviciu și se pedepse ște cu închisoare strict ă de la un
an la 3 ani sau cu zile-amend ă.

Codul Penal al României prevede ca infrac țiune și tentativă, pe care o
defineș te astfel: tentativa constă în punerea în executare a inten ției de a
săvârși infracțiunea, executare care a fost, însă , întrerupt ă sau nu și-a produs
efectul. Tentativa la infrac țiunile prev ăzute de lege se sancționează cu
pedeapsa prevă zută pentru infrac țiunea respectiv ă consumat ă.

Având în vedere obiectivele prioritare privind intensificarea luptei împotriva
corupției și ca urmare a semnal ării de către organele judiciare a unor
102

reglementă ri insuficiente, care nu permit de scoperirea cazurilor de corup ție
apărute în practic ă, cadrul legal a fost de curând completat cu Ordonan ța
de urgen ță nr. 124/2005 privind modificarea și completarea Legii nr.
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corup ție.

Mare aten ție:

În această ordonanță se stabile ște28 că în cazul în care exist ă indicii
temeinice și concrete că s-a săvârșit sau c ă se pregătește
săvârșirea de că tre un funcț ionar a unei infracț iuni de luare de mită29, de
primire de foloase necuvenite30, sau de trafic de influen ță31, procurorul
poate autoriza folosirea investigatorilor sub acoperire sau a
investigatorilor cu identitate real ă, în scopul descoperirii faptelor,
identificării făptuitorilor și obținerii mijloacelor de prob ă.

9 Investigatorii sub acoperire sunt lucr ători operativi din cadrul
poliției judiciare, anume desemnaț i în acest scop, în condi țiile legii.
9 Investigatorii cu identitate real ă sunt lucr ători operativi din cadrul
poliției judiciare.

Ordonanț a stabilește că autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire
sau a investigatorilor cu identitate real ă trebuie dată prin ordonanță motivată
de procurorul competent s ă efectueze urm ărirea penală , pentru o perioadă
de cel mult 30 de zile , care poate fi prelungit ă motivat numai dac ă
temeiurile care au determinat autorizarea se men țin. Fiecare prelungire nu
poate dep ăși 30 de zile , iar durata total ă a autoriz ării, în aceea și cauză și cu
privire la aceea și persoană, nu poate dep ăși 4 luni .

Atenție:

Procesele-verbale încheiate de investigat orii sub acoperire sau de
investigatorii cu identitate real ă cu privire la activit ățile desfășurate,
autorizate, pot constitui mijloace de prob ă și pot fi folosite numai în cauza
penală în care a fost dat ă autorizarea. Investigatorii sub acoperire sau
investigatorii cu identitate real ă pot fi audia ți și ca martori.

28 Art. 261. alin. (1)
29 prevăzută de art 254 din Codul penal
30 prevăzută de art.256 din Codul penal
31 prevăzută de art.257 din Codul penal
103

Atenție și la testele de integritate, ce pot fi organizate pentru
demascarea func ționarilor publici b ănuiți de a fi corup ți sau care
ocupă funcț ii publice vulnerabile la corup ție.

Pentru a cuantifica subliniem c ă indisciplina sau indisciplina grav ă pot fi
definite dup ă faptele și circumstan țele fiecărui caz de indisciplin ă.

În acest sens putem men ționa unele cazuri de indisciplin ă, cum ar fi:

9 întârzieri repetate în predarea lucr ărilor;
9 neglijență repetată în rezolvarea sarcinilor de serviciu;
9 absențe nemotivate;
9 nerespectarea repetat ă a programului de lucru;
9 intervenții sau insisten ța de a rezolva solicit ări în afara legii;
9 nerespectarea secretului profesional sau a confiden țialității
documentelor secrete;
9 comportament care s ă afecteze prestigiul autorit ății sau instituț iei
publice respective;
9 desfășurarea de activit ăți politice în timpul pr ogramului de lucru;
9 refuzul neîntemeiat de a îndeplini sarcini profesionale;
9 stabilirea de rela ții directe cu solicitan ții pentru a le rezolva cererile;
9 încălcarea prevederilor legale privind sarcinile profesionale, conflictul
de interese și interdicții stabilite de lege.

Indisciplina gravă const ă în acel comportament care justific ă destituirea
din funcția publică. Acest tip de comportament poate include: o combina ție
de comportamente indisciplinare grave, o singur ă abatere care se repet ă în
mod constant sau un sing ur incident. Putem men ționa în acest sens fapte ca:

9 furt;
9 fraudă;
9 acte de violen ță;
9 delapidare;
9 cazuri serioase de h ărțuire (inclusiv h ărțuire sexuală );
9 abuzarea sau amenin țarea unui alt func ționar public;
9 distrugerea voit ă a bunurilor autorit ății sau institu ției publice
respective;
9 nerespectarea voită a legilor;
9 acte repetate de indisciplin ă pentru care func ționarul public a fost
avertizat.
104

6.7. Avantajele și dezavantajele existen ței și aplicării
sancțiunilor disciplinare

Avantaje:

& asigurarea cre șterii calității serviciului public;
& buna administrare în realiz area interesului public;
& creșterea dorin ței de perfec ționare a func ționarilor publici;
& eliminarea birocra ției și a faptelor de corup ție din administra ția
publică.

Dezavantaje:

' regimul restrictiv la care sunt supu și funcționarii publici,
(sancț iuni, conflictul de interese, incompatibilit ăți), poate crea o
stare tensionată în institu ții și autorități publice și poate duce chiar
la decizii eronate ale unor autorit ăți și instituții publice în
stabilirea statutului personalului din cadrul aparatului propriu de
specialitate;
' regimul incompatibilit ăților restrictiv în cazul func ționarilor
publici, asociat cu nivelul sc ăzut de salarizare, nu asigur ă în toate
cazurile motivarea func ționarilor publici și respectarea de c ătre
aceștia a interdic țiilor și incompatibilit ăților.

105

Anexă

Agenția Națională a Func ționarilor Publici , organ de specialitate al
administra ției publice centrale, monitorizeaz ă și controleaz ă modul de
aplicare a legisla ției privind func ția publică și funcț ionarii publici în cadrul
autorităților și instituțiilor publice.

Rapoartele de monitorizare întocmite de Agen ție sunt rezultatul unei
activități sistematice de monitorizare, având ca principala surs ă de
informare, analiz ă și documentare, petiț iile adresate Agen ției Naționale a
Funcționarilor Publici. Aceste rapoarte se întocmesc periodic și sunt afișate
pe site-ul ANFP.

Periodic, ANFP elaboreaz ă și publică pe site rapoarte cu privire la:

9 cazurile de înc ălcare a normelor de conduit ă profesional ă;
9 categoriile și numărul de func ționari publici care au înc ălcat aceste
norme de conduit ă profesional ă;
9 cauzele și consecin țele nerespectă rii prevederilor codului de conduit ă;
9 recomand ările propuse;
9 autoritățile sau institu țiile publice care nu au respectat aceste
recomand ări.

Exemplu:

Din raportarea f ăcută de că tre autorităț ile și instituțiile publice,
referitor la stadiul aplic ării Legii nr. 7/2004 privind Codul de
conduită a funcț ionarilor publici la nivelul apar atelor proprii de specialitate
precum și a armoniz ării regulamentelor interne de organizare și funcționare,
pentru 2005 , putem men ționa următoarele înc ălcări ale dispoziț iilor art. 5,
art. 6, art. 7, art. 12, art. 17 și art. 18, astfel:

9 obligația de a avea un comportament profesionist , precum și de a
asigura, în condi țiile legii, transparen ța administrativ ă – 7 cazuri;
9 obligația de a se conforma dispoziț iilor legale privind restrângerea
exercițiului unor drepturi , datorată naturii func ției publice de ținute – 9
cazuri;

106

9 obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputa ției și demnității
persoanelor din cadrul autorit ății sau institu ției publice în care î și
desfășoară activitatea, precum și persoanelor cu care intr ă în legătură
în exercitarea func ției publice – 4 cazuri ;
9 obligația de a avea o atitudine impar țială și justificat ă pentru
rezolvarea clar ă și eficientă a problemelor cet ățenilor – 1 caz ;
9 interdicția de a urm ări obținerea de foloase sau avantaje în interes
personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor
persoane prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de
elaborare a proiectelor de acte normativ e, de evaluare, de participare la
acțiuni de control – 2 cazuri;
9 interdicția de a exprima în public aprecieri neconforme cu
realitatea în legătură cu activitatea autorit ății sau institu ției publice –
3 cazuri ;
9 interdicția de a acorda asisten ță și consultan ță persoanelor fizice
sau juridice în vederea promov ării de acțiuni juridice ori de alt ă natură
împotriva statului sau autorit ății ori institu ției publice în care îș i
desfășoară activitatea – 2 cazuri .

În 28 cazuri din cazuri a fost sesizată comisia de disciplin ă constituit ă la
nivelul autorit ăților și instituțiilor publice, (procedura disciplinar ă urmându-
și cursul în 8 cazuri iar în 5 cazuri s-a dispus clasarea sesiz ării), astfel:

9 în 3 cazuri , funcț ionarilor publici le-a fost aplicat ă sancțiunea
prevăzută de art. 65 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 188/1999,
republicat ă, cu modifică rile ulterioare, respectiv mustrare scris ă;
9 în 5 cazuri funcționarilor publici le-a fost aplicat ă sancțiunea
prevăzută de art. 65 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 188/1999,
republicat ă, cu modific ările ulterioare, respectiv diminuarea
drepturilor salariale cu 5 – 20% pe o perioad ă de până la 3 luni;
9 în 6 cazuri funcționarilor publici le-a fost aplicat ă sancțiunea
prevăzută de art. 65 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 188/1999,
republicat ă, cu modifică rile ulterioare, respectiv trecerea pe o func ție
publică inferioară pe o perioad ă de pân ă la un an, cu diminuarea
corespunz ătoare a salariului;
9 într-un caz , pe baza raportului comisiei de disciplin ă s-a dispus ca
sancțiunea disciplinar ă prevăzută de art. 65 alin. (3) lit. lit. e) din
Legea nr. 188/1999, republicat ă, cu modific ările ulterioare , respectiv
destituirea din func ția publică.

107

108Tot din acest raport reiese c ă nu au fost sesizate cazuri în care func ționarilor
publici li s-a cerut s ă acționeze sub presiunea factorului politic, potrivit
dispozițiilor art. 23 alin. ( 1) l it. d) din Legea nr. 7/2004.

De asemenea, Raportul anual elaborat de ANFP, cu privire la
managementul func ției publice și al func ționarilor publici , trebuie să
cuprindă și date referitoare la num ărul și obiectul sesiz ărilor. Acest raport
anual este prezentat Guvernului.
Pentru informarea publicului cu privire la conduita profesional ă a
funcționarilor publici, precum și pentru crearea unui climat de încredere și
respect reciproc între cet ățeni și funcționari publici, pe de o parte, și între
cetăț eni și autoritățile administra ției publice, pe de alt ă parte, Agen ția
prezintă în raportul anual, în mod de taliat, unele cazuri care prezint ă interes
deosebit pentru opinia public ă.

109 109

110

111

BIBLIOGRAFIE

Rapoarte, Ghiduri

ƒ Etica public ă la nivel local – Pachet de ini țiative model, Consiliul
Europei – Comitetul pentru Democra ție Locală și Regional ă
(CDLR), Olanda, 2004;
ƒ Consilierul cet ățeanului pentru o guvernare participativ ă mai bun ă,
ANBCC și IPP, Bucure ști, 2005;
ƒ Transparen ța decizional ă în administra ția publică – Raport privind
aplicarea Legii nr. 52/2003, Agen ția pentru Strategii
Guvernamentale, Bucure ști, 2004;
ƒ Citizens as Partners – OE CD Handbook on Information,
Consultation and public particip ation in policy-making, OECD,
France, 2001;
ƒ Liberul acces la informa țiile de interes public și transparen ța
decizională – Ghid de aplicare a Legilor nr. 544/2001 și 52/2003 și
colecție de bune practici, Institutul pentru Politici Publice, Bucure ști,
2005;
ƒ Manualul transparen ței în administra ția public ă, Agenția pentru
Strategii Guvernamentale, Bucure ști, 2004;
ƒ Ethics in the Public Services of the European Union Member States,
Ireland, 2004;
ƒ T. Q. Peters ș i R. M Waterman – In search of excellence, New York,
1984;
ƒ Assessing the Excellence, Cabine tul Premierului, Londra, 1999;
ƒ The Common Assessment Framework (CAF), Denmark, 2002;
ƒ Citizens Innovation Local Governance – A 21st century approach,
Report and Guidelines from th e Demos Project, Edinburgh
Conference, 2004;
ƒ Percepția cetățenilor asupra func ției publice, IRSOP Market
Research & Consulting Ltd., Bucure ști, decembrie 2005.

112

Legislație

• Legea nr. 188/1999 privind Statutul func ționarilor publici,
republicat ă, cu modifică rile ulterioare;
• Legea nr. 161/2003 privind unele m ăsuri pentru asigurarea
transparen ței în exercitarea demnit ăților publice, a func țiilor publice
și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corup ției;
• O.U.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei
funcționarilor publici;
• O.U.G. nr. 1210/2003 privind organizarea ș i funcționarea comisiilor
de disciplin ă și a comisiilor paritare din cadrul autorit ăților și
instituțiilor publice;
• Ordinul pre ședintelui ANFP nr. 4094/2005 privind aprobarea
Criteriilor de performan ță pe baza c ărora se face evaluarea
performan țelor profesionale individuale ale func ționarilor publici;
• Legea nr. 52/2003 privind transparen ța decizional ă în administra ția
publică;
• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa țiile de interes
public;
• Ordonan ța nr. 27/2002 privind reglementarea activităț ii de
soluționare a peti țiilor;
• Legea nr. 571/2004 privind protec ția personalului din
autoritățile publice, institu țiile publice ș i din alte unit ăți care
semnalează încălcări ale legii;
• Legea nr. 189/1999 privind exercitarea ini țiativei legislative de
către cetățeni;
• Codul penal al României din 28/06/2004 – Publicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 575 din 29/06/2004 – Actul va
intra în vigoare la data de 01 septembrie 2006;
• O.U.G nr. 124/2005 privind modificarea și completarea Legii nr.
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție;
• Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corup ție;
• Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcț ionarilor publici;
• Programul legislativ al Guver nului României pentru perioada
2005 – 2008 ;
113

• Legea nr. 677/2001 pentru protec ția persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circula ție a acestor
date;
• Legea nr. 182/2002 privind protec ția informaț iilor clasificate;
• Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonan ței Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraven țiilor;
• Legea nr. 554/2004 Legea contenciosul ui administrativ;
• Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Mini ștri din Statele
Membre.

114