Gradul DE Utilizare A Serviciilor DE Internt Banking ÎN Europa

Universitatea din Petroșani

Facultatea de Științe

Specializarea: FINANȚE-BĂNCI

GRADUL DE UTILIZARE A SERVICIILOR DE INTERNT BANKING ÎN EUROPA

Coordonator:

Conf. univ. dr.ec. Driga Imola Absolvent:

Simoc Dalisia

Petroșani

2016

Cuprins

Capitolul 1: Internet banking : Generalitati

Aparitia internetului bancar

Istoria Internet Banking-ului

Operatiuni efectuate prin Internet Banking

Infrastructura internetului bancar

Avantaje si dezavantaje

Riscurile si securitatea operatiunilor bancare prin Internet Banking

Tentative de fraudă si protejare in cazul serviciului de Internet Banking

Capitolul 2: Utilizarea serviciului de Internet Banking in diverse tari

2.1. Ulilizarea Internt Banking-ului : Romania vs Europa

2.2. Frica utilizarii serviciului de Internet Banking in Europa

2.3. Analiza SWOT

2.4. Penetrarea serviciului de Internet Banking in Europa

2.5. Internet Banking in Portugalia

2.6. Internet Banking in China

2.7. Internet Banking in India

2.8. Internet Banking in Marea Britanie

2.9. Internet Banking in alte tarii ale U.E. si nu numai

Capitolul 3: Analiza utilizarii serviciului de Internet Banking intre doua tari

Concluzii

Bibliografie

Capitolul 1

INTERNET BANKING: Generalitati

Aparitia internetului bancar

Aparitia internetului bancar este considerata ca fiind cel mai important eveniment din a doua jumatate a secolului al XX-lea din punct de vedere al impactului in economie si societate. In 1996, Paul Barand, de la RAND Corporation din Anglia, emite conceptul transmisiei dinamice a pachetelor de date intr-o retea descentralizata de calculatoare si stabileste anumite principii de functionare. In 1968, Laboratorul National de Fizica din Anglia construieste pe baza acestui concept primul prototip de retea, inovatie care apoi este dezvoltata de alte firme,in special din America, ce construiesc retele cu un numar din ce in ce mai mare de calculatoare. Din 1982, internetul devine de utilitate publica si se dezvolta vertiginos, devenind aproape o necesitate in societatea informatizata.

Operatiunile bancare prin internet au aparut in tarile puternic industrializate dupa anul 1990, iar in Romania dupa 2000, si acestea sunt strans legate de comertul electronic si de plta electronica a serviciilor. Internetul bancar mareste foarte mult gradul de libertate al celor care fac plati sau transfera fonsuri, nefiind legati de drumul la ghiseul bancar. Mai mult, internetul bancar poate fi accesat de la orice calculator conexat la internet si nu numai propriul calculator de la domiciliu, desi emitentul instructiunii de plata poate sa transmita mesaje si de la o alta locatie, daca el cunoaste elementele de identificare. Internetul bancar este in continua expansiune si determina schimbari nu numai in relatii banca-client, dar si in comportamentul uman, astfel ca nimeni nu mai poate ignora folosirea acestuia.

Internetul bancar este definitit de catre institutiile financiar bancare de specialitate in mai multe variante cu acelasi continut – furnizarea de servicii bancare prin miljoace electronice tip bancar. Bancile pot oferi servicii de tip internet bancar in doua feluri:

Conexiunea banca – client prin reteaua internet si efectuarea operatiunilor de la distanta prin banca existenta;

Infintarea unei banci virtuale, Internet Only, in care caluculatorul – server se afla intr-un birou care este si sediul bancii de la care se poarte efectua toata gama de operatiuni prin internet.

Din punct de vedere bancar, serviciile de palti se refera la transferuri de credit, transferuri de debit, schimburi valutare, confirmari de operatiuni, mesaje cu intructiuni de transfer, precum si o gama larga de informatii bancare. Cele mai numeroase sunt transferurile de credit care sunt preferate atat de utilizatori, cat si de comercianti pentru accesul usor al partenerilor la sistem si procedurile de lucru mai putin sofisticate.

Sub ascpectul decontarii, serviciile oferite de banci sunt de doua feluri:

Cu plata in timp real (plati de valoare mare care satisfac cerintele companiilor de rapiditate si securitate)

Cu plata amanata, adica cu decantare prin casa de compensatii (plati de valoare mica) pentru platile efectuate in timp real.

Desi perioada de timp de cand se utilizeaza internetul bancar este destul de scurta, evolutia platilor bancare prin internet este strucurata in literatura de specialitate in trei etape:

Plati intr-o forma mai putin sigura in care utilizatorii comunicau numarul de card direct comerciantilor

Plati pe baza unor tehnologii care identifica numai calculatorulpde la care s-a emis instructiunea, nu si ultizatorul de card

Plati pe baza de smart card prin care se identifica atat calculatorul cat si utilizatorul

Istoria Internet Banking-ului

Internet banking a evoluat simultan cu dezvoltarea World Wide Web. In cursul anilor 1980 programatorii care lucreaza in domeniul serviciilor bancare au venit cu idei noi pentru tranzactii bancare online ceea ce a declansat procesul de creatie si dezvoltare a acestor servicii de internet banking care a condus companiile spre vanzarea online si totodata dezvoltarea conceptului de cumparaturi online. Multe institutii bancare au inceput deja crearea de baze de date pentru a usura munca personalul lor de lucru. Bazele de date au fost utilizate pe scara larga in timpul dezvoltarii bancomatelor.

Institutiile bancare si de finantare din Europa si Statele Unite ale Americii au inceput in 1980 cercetari si experimente de programare cu privire la notiunea de "home banking". Initial, in anii 80, cand computerele si Internetul nu erau atat de bine dezvoltate, utilizarea "home banking-ului" se realiza cu ajutorul din masinilor de fax si de telefon. Pe scara larga dezvoltarea Internetului si a facilitatilor de programare a creat oportunitati suplimentare pentru dezvoltarea de Home Banking.

In 1983 a lansat primul serviciu de Internet Banking in Marea Britanie. Acest serviciu a constituit baza pentru cele mai multe dintre facilitatile de Internet Banking dezvoltate ulterior. Bineinteles, numarul de tranzactii si functii pe care titularii de cont le puteau executa era redus comparativ cu optiunile de azi.

In Statele Unite ale Americii a fost introdus, in octombrie 1994 primul serviciu de online banking. A fost dezvoltat de catre o institutie financiara numita Stanford Federal Credit Union. Serviciile bancare online sunt tot mai raspandite din cauza sistemelor bine dezvoltate. Desi exista argumente pro si contra tehnologiei electronice, aceastea au realizat o revolutie care a dus la consolidarea sectorului bancar.

1.3. Operatiuni efectuate prin Internet Banking

Prin operatiunile bancare prin internet utilizatorul trebuie sa deschida un cont la banca cu aceasta destinatie, din care se vor efectua ulterior platile, si sa incheie o conventie cu banca emitenta pentru accesul la produsele si serviciile bancare, cu drepturile si obligatiile partenerilor (banca-client). Prin conventie, clientul accepta toate procedurile de lucru ale bancii, inclusiv instrumentele de plata si tarifele pe care aceasta le practica in mod rezonabil. Clientul stabileste un nume de utilizator si o parola care vor fi folosite la accesarea site-ului bancii si primeste de la banca un dispozitiv de securitate care se va instala pe calculatorul personal.

Totodata, comerciantul incheie o conventie cu banca sa, banca acceptatoare pentru derularea platilor prin internet.

Ca urmate a gamei diferite de operatiuni prin internet si a riscului pe care il presupun, se pot stabili trei tipuri de Internet Banking:

Inforamational – acesta este primul nivel prin care bancile prezinta oferta de produse si servicii stocata pe un server, riscul operational fiind destul de scazut, intrucat sistemul de informare este separat de sistemul informatic al bancii;

Comunicativ – se refera la posta electronica ce ofera informatii despre cont, formulare pentru obtinerea de imprumuturi, schimbarea numelui sau a adresei clientului;

Tranzactional – efectuarea de operatiuni bancare specifice tranzactiilor care au loc si care prin legatura cu sistemul informatic al bancii au un risc apreciabil.

Internet Banking se adreseaza clientilor persoane fizice care au cel putin un cont curent in lei deschis la una din unitatile bancii.

Opeatiunile efectuate prin Internet Banking sunt de doua feluri:

Operatiuni holesale ( de valori mai mari) oentru persoane juridice;

Operatiuni retail (de valori mai mici (pentru persoane fizice.

La banca, operatiunile se desfasoara in urmatoarea succesiune:

Decodificarea se face automat oe baza unor formule folosite de comun acord de cele doua parti;

Autentificarea reprezinta verificarea emitentului prin parrola folosita;

Validarea reprezinta verifircarea corectitudinii mesajului si a disponibilului in cont;

Executia presupune efectuarea operatiunilor de cont si transmiterea fondurilor prin oridine de plata electronice.

Ofera posibilitatea efectuarii confortabile si in maxima siguranta a operatiunilor bancare in lei si in valuta, de la orice calculator conectat la internet.

Serviciul de Internet Banking permite realizarea urmatoarelor operatiuni:

Plati in lei si in valuta, din contul curent. In sistem intra si interbancar;

Achitarea facturilor si impozitelor;

Alimentarea conturilor de card de debit, precum si a conturilor de economii, din conturile curente in lei sau in valuta;

Vizualizarea extraselor conturilor/subconturiloe curente in lei si in caluta,existand inclusiv posibilitatea salvarii acestora pe calculatorul personal;

Cumpararea – rascumpararea certificatelor de depozit cu discount;

Efectuarea de rambursari ale ratelor de credit, in lei si in valuta, din contul curent, precum si ale sumei minime lunare de plata pentru cardurile de credit;

Schimb valutar;

Accesul la informatii financiar-bancare, cum ar fi: ratele de schimb si dobanzile practicate la depozite, ratele de schimb comunicate de BNR, informatii despre piata valutara interna si piata internationala de capital;

In plus, se poae cunoaste in orice moment situatia exacta a conturilor bancare si a celor aferente cardurilor de debit.

Ca documente, se incheie o conventie privind efectuarea de operatiuni prin Internet Banking.

Costuri:

Taxa anuala de mentenanta;

Pentru operatiunile realizate prin serviciul de Internet Banking se pot percepe comisioane diferite fata de operatiunile realizate la ghisee (in functie de strategia bancii).

1.4. Infrastructura internetului bancar

Infrastructura unui canal de internet bancar cuprinde componentele electronice de la partile implicate in tranzactie, emitent(cumparator), banca emitentului, retea internet, comerciant(aacceptator), banca acceptatoare si reteaua de plati prin carduri, astfel:

Emitent – PC cu echipament de conectare la reteaua internet si dispozitiv de securitate (codificare/decodificare) a transmisiei, program pentru portofelul electronic;

Acceptator – PC cu echipament de conectare la reteaua internet, dispozitiv de securitate a transmisiei, server cu modul client, website pe internet cu produsele si serviciile oferite;

Reteaua internt – echipamente de receptie/transmisie a mesajelor (legatura dintre cumparatoe si site si dintre site si cumparator), servere de depozitare a site-lor si de procesare a instructiunilor primite;

Banca emitenta – echipament de receptie/transmisie, dispozitiv de securitate, server de procesare a instructiunilor, echipament de autorizare;

Banca acceptatoare – echipament de receptie/transmitie, dispozitiv de securitate, modul client, server cu modul de procesare.

Aceasta infrastructura presupune costuri mai mari de investitii decat la tranzactiile curente de plata prin carduri, in special pentru banci, precum si riscuri mai mari, din care cauza si comisioanele pentru operatiunile bancare sunt mai ridicate.

1.5. Avantaje și dezavantaje

Internet Banking-ul este cel mai simplu, sigur si usor de utilizat instrument bancar. Prin acest serviciu se pot face operatiuni bancare 24 de ore din 24, 7 zile din 7, oriunde in lume.

Serviciul de Internet banking oferă utilizatorilor o serie de avantaje si dezavanteje.

Printre avantaje se numera urmatoarele:

Principalul avantaj este flexibilitatea, adica faptul ca acest serviciu se poate accesa de oriunde exista connexiune la internet, fara instalare de programe suplimentare;

Un alt avantaj al serviului de internet banking este disponibilitatea totala pe care o ofera, adica se poate accesa 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana, 365 de zile pe an. Operațiunile ordonate în weekend vor fi înregistrate în prima zi lucrătoare, iar cele ordonate pe timpul nopții vor fi tratate a doua zi. 

Mobilitatea, este un alt avantaj care se refera la faptul ca serviciul poate fi accesat din tara sau din strainatate, de la orice calculator conecat la internet;

Economisirea timpului , este un alt avantaj al acestui serviciu deoarece pe langa faptul ca tranzacțiile se fac în câteva secunde, evitați și deplasările de durată la bancă, unde există riscul să fie coadă la ghișeu.

Comoditatea prin administrarea de la distanta a conturilor

Rapiditatea in transferul sumelor

Siguranta si confidentialitatea tranzactiilor

 Comisioanele pentru plățile intrabancare și interbancare sunt mai mici decât cele de la ghișeu cu 25-50%. 

Unele bănci nu percep comision la plățile efectuate între clienții instituției. 

Unele instituții bancare acordă un bonus de dobândă la constituirea depozitelor prin Internet banking, care poate ajunge și la 1% comparativ cu cele oferite la ghișeu. 

Băncile au sporit siguranța tranzacțiilor online prin implementarea unor pagini web securizate și criptate. 

Pentru clienții corporate, unele bănci oferă gratuit licențe antivirus. 

Printre dezavantaje se enumera urmatoarele:

Tastarea unor cifre greșite la scrierea numărului contului poate duce la pierderea banilor.

În cazul unor probleme tehnice, care nu permit utilizarea serviciului, unele bănci nu returnează nici măcar parțial costul abonamentului lunar. 

În pofida rapidității serviciului, tipurile de operațiuni bancare sunt totuși limitate.

Necesita o atentie sporita la infectarea calculatorului cu viruși informatici. Evitarea unei astfel de situații poate fi realizată prin actualizări frecvente ale sistemului, precum și prin utilizarea prudentă a aplicațiilor și site-urilor de pe Internet.

1.6. Riscurile si securitatea operatiunilor bancare prin Internet Banking

Phishing reprezinta o actiune ilegala de transmitere a unui e-amil catre un utilizator in incercarea de a-l pacali pe acesta si a-l determina sa furnizeze informatii confidentiale ce vor fi folosite la furtul identitatii. E-mailul primit directioneaza utilizatorul catre un site care se pretinde a fi legitim si care copiaza unele elemente grafice ale site-ului official al bancii. Aici, utilizatorul este rugat sa actualizeze informatii personale, cum ar fi parole si numere de card de credit, de asigurati sociale si de conturi bancare pe care compania respective deja le are.

Orice utilizator de Internet Banking trebuie sa stie ca bancile nu cer niciodata divulgarea parolei, a codului PIN sau a altor informatii strict confidentiale. In ultima perioada s-au dezvoltat foarte mult cardurile cu CIP care cresc atat gradul de siguranta cat si viteza unei tranzactii financiare cu acest instrument.

Sistemul de Securitate al unei banci cuprinde elemente de politica, Securitate, control, testare si dotare tehnica.

In lucrarile de specialitate aspectele-chie ale functionarii unui sistem de securitate sunt considerate:

accesul

autentificarea

nonrepudierea

confidentialitatea

disponibilitatea.

In platile electronice, autentificarea si nonrepudierea reprezinta etapele cele mai importante, care permit procesarea in siguranta a instructiunilor de plata si finalizarea transferurilor de fonduri. Modalitatile cele mai cunoscute de autentificare si nonrepudiere sunt urmatoarele:

Parole si PIN-uri: Acestea sunt cele mai cunoscute, dar si cele mai vulnerabile dintre toate tehnicile individuale de autentificare. Eficienta securitatii prin parola depinde de trei factori:

Lungimea si continutul parolei, care variaza in functie de valoarea si sensibilitatea informatiei

Confidentialitatea parolei care se asigura prin criptarea acesteia, a fisierelor in care se depoziteaza si a transmiterii

Sistemul de control al parolei (restrictionarea optiunilor de acces automat, blocarea dupa trei incercari esuate, stabilirea unui interval de valabilitate, intreruperea conexiunii cu clientul dupa un interval de inactivitate)

O modalitate de a oferi PIN-ul la un utilizator care utilizeaza servicii de internet banking este de a-l trimite persoanei printr-un sms pe telefonul mobil propriu. Textul SMS citează de obicei valoarea tranzacției și detaliile, iar PIN-ul este valabil numai pentru o perioadă scurtă de timp.

Punctele slabe ale parolei sunt tehnologia,care este vulnerabila si timpul de valabilitate, care permite ca dupa o perioada de cateva luni sa se obitna toate variantele posibile si astfel pot fi aflate parolele dorite.

Token si smart card: Token-ul este o metoda de autentificare bifractionala, bazata pe un cod personal si o parola sau un element biometric, informatii care sunt stocate intr-o memorie. Token-ul, care foloseste tehnologia cipurilor si care se aplica pe un card, formeaza smart cardul. Bancile folosesc token-ul pentru autentificarea clientilor care transmit instructiuni de plata prin internt banking sau prin modem.

Semnatura electronica: Semnătură pe bază de internet banking în cazul în care sunt semnate și criptate toate tranzacțiile digital. Tastele pentru generarea semnăturii și criptarea pot fi stocate pe smart card-uri sau orice suport de memorie, în funcție de implementarea concretă.

Atacurile : Cele mai multe dintre atacuri în serviciile de internet banking se bazează pe înșelarea utilizatorului pentru a fura autentificarea de date. Două exemple bine cunoscute pentru aceste atacuri sunt phishing si pharming. O alta alternativa de a ataca metodele de internet banking bazate pe semnătură este de a manipula software-ul utilizat într-un mod, că tranzacțiile corecte sunt afișate pe ecran și tranzacțiile trucate sunt semnate în fundal.

Contramăsuri: Există puține măsuri de contracarare care încearcă să evite atacurile. De exemplu, certificatele digitale sunt utilizate împotriva phishing și Pharming. Pentru a asigura sistemele împotriva virușilor, clienții trebuie să utilizeze scanere de viruși. Cu toate acestea, în scopul de a furniza tranzacții bancare pe internet sigure și eficiente, există patru principale problemele tehnologice care trebuie rezolvate. Aceste probleme sunt:

Securitatea: Securitatea tranzacțiilor este principala preocupare pentru bănci, în timp ce lipsa de securitate poate avea ca rezultat pierderi grave. Exemple de posibile riscuri de internet banking includ tranzacții on-line, baterea monedei electronică etc.

Anonimatul: Chestiunea vieții private este un motiv principal al problemelor de securitate cu care băncile se confruntă. Prin consolidarea informațiilor personale și a expeditorului se va spori securitatea tranzacțiilor. Exemple de informații private referitoare la industria serviciului de internet banking include valoarea tranzacțiilor, data și momentul unei tranzacții, precum și numele comerciantului în cazul în care tranzacția are loc.

Autentificarea: Criptarea poate ajuta la a face tranzacții mai sigure, dar există, de asemenea, necesitatea de a garanta că nu se poate schimba datele la fiecare capăt al tranzacției. În acest sens, există două moduri posibile pe care le cineva poate verifica la integritatea mesajului. Una dintre formele de verificare este algoritmul Hash securizat, care protejează datele de orice modificari posibile. În practică, expeditorul trimite algoritmul de distribuire generat de date. Beneficiarul realizează același calcul și compară cele două rezultate pentru a se asigura că totul a sosit corect. Dacă cele două rezultate sunt diferite, inseamna ca mesajul a suferit o schimbare. Cealaltă formă de verificare este prin intermediul unui terț numit Autoritate de certificare (CA), cu încrederea atât pentru expeditor și pentru receptor pentru a verifica dacă semnătura digitală pe care o primesc este una reala.

Divizibilitatea: Fondurile electronice pot fi divizibile în diferite unități monetare similare cu valoare de bani reali. De exemplu, moneda electronică trebuie să țină cont și de bani monezi. Serviciul de internet banking, cel puțin într-o anumită măsură, a devenit norma pentru mai multe tranzacții bancare simple. Si acesta nu este un lucru rău, deoarece mai ușor și mai sigur este pentru consumatori să verifice conturile lor, să plătească facturile și faca transfer de bani dintr-un cont în altul, și să mențină o viață financiară mai organizata.

1.7. Tentative de fraudă si protejare in cazul serviciului de Internet Banking

Internet Banking, sau online banking, este un termen folosit pentru sistemele de plăți cu acces la distanță utilizate pentru efectuarea de tranzacții bancare prin intermediul Internetului. Nivelul de securitate asigurat acestor servicii se bazează într-o măsură semnificativă și pe vigilenta utilizatorilor. Pentru a asigura un nivel corespunzător privind informarea și conștientizarea acestora, furnizorii de servicii de Internet Banking apelează în mod frecvent la diverse canale de comunicare cu scopul de a le aduce în atenție metode privind depistarea potențialelor tentative de fraudare. Cele mai frecvente indicii ale depistarii de frauda sunt urmatoarele:

Niciun furnizor de servicii de Internet Banking nu solicita date confidențiale utilizatorilor

Indiferent de metoda prin care sunt cerute aceste date nu trebuie dat curs solicitărilor. Băncile nu apelează la clienții săi pentru a-i fi transmise date precum: numărul cardului, data expirării, PIN-ul, parola, ID-ul de logare, codul token sau orice alte date personale. Suplimentar, dacă sunt constatate astfel de încercări de furt de date ar trebui semnalat inclusiv furnizorul în numele căruia a fost formulată solicitarea.

Nimeni nu are dreptul de a solicita unui client conectarea pe propriul cont de Internet Banking sau transmiterea datelor personale

Acest tip de înșelătorie este cunoscut sub numele de „phishing”. De obicei apare ca un presupus mesaj de la bancă în care clienților li se spune că trebuie să comunice sau să introducă într-un formular informații personale/confidențiale în vederea validării/actualizării și astfel ele sunt capturate în mod fraudulos de către necunoscuți sau rău-voitori (parolă de acces, număr card, etc.).

Pentru a fi mai convingători, aceștia recurg la motivații false precum mesaje de alertare privind posibilitatea de a fi victima unei fraude, motiv pentru care s-ar impune verificarea de urgentă a propriilor conturi, oferind de asemenea un link pentru accesarea serviciului, dar care în realitate redirecționează spre un site clonat. Atacurile de tip phishing se folosesc de canale electronice de comunicație (e-mail, telefon) sau de programe rău intenționate, care exploatează vulnerabilitățile sistemului pentru a fura date. În situația în care se primesc mesaje de acest gen este cel mai indicat ca acestea sa fie șterse direct, fără a fi accesate, mai ales daca au inserate link-uri sau atașamente și provin de la adrese de e-mail necunoscute.

Alternativ, dacă se încearcă astfel de înșelătorii prin telefon este recomandat să se refuze comunicarea datelor solicitate și contactarea furnizorului de servicii în baza datelor de contact postate pe site-ul oficial, pentru a verifica veridicitatea solicitării.

De cele mai multe ori inițiatorii unui atac nu știu cu ce bancă lucrează destinatarul mesajului. De aceea, mesajele sunt transmise la întâmplare către liste de adrese în speranța că vor găsi clienți cu cont la banca al cărei site a fost duplicat și care nu realizează pericolul căruia se expun.

Atunci când site-ul de Internet Banking funcționează cu erori sau apar solicitări suplimentare nejustificate de reautentificare

În multe dintre situații, erorile potențiale ar putea avea ca sursă incompatibilitatea unor aplicații, dar uneori sunt generate de inserarea malițioasă în calculatorul clientului, de către persoane rău-intenționate, a unor aplicații sau troieni (ex. Zeus, SpyEye, Citadel etc) cu rolul de a fura datele de conectare sau de a-i redirecționa către site-uri clonate.

Dacă apar mesaje nejustificate prin care este solicitata reautentificarea unui utilizator, deși sesiunea pe care este conectat este în continuare validă sau a fost închisă prin apăsarea butonului Logout, este cel mai probabil să fie o tentativă de furt de date. Dacă se observă erori evidente de funcționare a site-ului băncii sau al serviciului de Internet Banking (ex: unele link-uri din meniu nu conduc spre paginile care ar fi trebuit să fie disponibile) este foarte posibil ca utilizatorul vizat de atacator sa fi fost redirecționat către unul din acele site-uri falsificate.

Fiecare furnizor de servicii de Internet Banking aplică masuri de securitate pentru a asigura confidențialitatea datelor și tranzacțiilor clienților săi, dar având în vedere tentativele tot mai frecvente și mecanismele tot mai complexe de furt a identității informatice în societatea actuală este necesar ca inclusiv beneficiarii serviciilor să poată identifica o acțiune răuvoitoare și sa aplice masurile de protecție aferente.

Prin urmare, acțiunile furnizorilor și ale clienților trebuie sa fie complementare, având același obiectiv comun respectiv protecția datelor, astfel:

Accesarea serviciul doar de pe site-ul oficial al furnizorului

Se recomandă evitarea conectării la Internet Banking prin intermediul unui link pus la dispoziție în corpul unui e-mail (inserat doar pentru a facilita accesul la acest serviciu).

Păstrarea confidențialității numelui de utilizator și a parolei

Deși, simpla divulgare a datelor de autentificare nu este suficientă pentru a produce efecte negative semnificative asupra unui utilizator, ele trebuie sa rămână confidențiale deoarece ar elimina poate chiar și jumătate din rolul măsurilor de securitate. Similar oricăror alte credențele, fiecare utilizator nu trebuie să le divulge sau să și le noteze pe diverse medii de stocare.

Păstrarea în condiții de siguranță a token-ului

Fiecare utilizator trebuie să se asigure că token-ul care i-a fost pus la dispoziție nu rămâne nesupravegheat, iar atunci când securitatea acestuia este sporită prin intermediul unui cod PIN nu-l va divulga niciunei persoane. Daca a fost constatată pierderea dispozitivului se impune anunțarea imediată a furnizorului în vederea blocării acestuia.

Accesarea serviciului doar pe paginile HTTPS

Întotdeauna, înaintea conectării la serviciul Internet Banking, se impune verificarea paginii de logare afișată în browser pentru a exista siguranța că adresa URL este de forma https și NU http. Verificarea trebuie sa includă de asemenea și certificatul digital al serverului la care se realizează conectarea (este suficient un dublu click pe lăcățelul din dreapta jos sau cel prezentat în bara de adrese a browser-ului). Din datele furnizate de certificat ar trebui să fie identificate fără nicio îndoială numele companiei și numele autorității de certificare care l-a emis.

Solicitarea clarificărilor necesare prin intermediul serviciul suport al furnizorului

Indiferent dacă este există suspiciuni privind eventuale tentative de fraudare sau există nelămuriri privind utilizarea uneia dintre opțiunile serviciului accesat, se recomandă utilizarea facilităților de suport puse la dispoziție de furnizorul de servicii de Internet Banking. Pentru contactarea furnizorului recomandăm a se utiliza doar datele de contact făcute publice pe site-ul oficial.

Activarea alertelor pe telefon sau email

Dacă furnizorul de servicii de Internet Banking poate pune la dispoziție, ca un control suplimentar, mecanisme de alertare prin telefon sau e-mail privind operațiunile derulate în conturile tale, recomandăm utilizarea acestora. Astfel de alerte vor semnala toate tranzacțiile efectuate pe contul beneficiarului și oferă posibilitatea descoperirii în timp util a operațiunilor ilicite.

Verificarea în mod regulat a conturilor

Verificarea conturilor cu regularitate poate fi considerată o alternativă la situația în care nu există un mecanism automat de alertare prin SMS sau e-mail. O astfel de practică permite identificarea tranzacțiilor necunoscute, iar pentru obținerea clarificărilor necesare se recomandă contactarea imediată a serviciul suport pus la dispoziție de furnizor.

Închiderea sesiunilor de lucru

Se recomanda ca după utilizarea serviciului de Internet Banking sesiunile de lucru să fie închise imediat de către utilizator, mai ales dacă sistemul de pe care s-a realizat conexiunea va rămâne nesupravegheat. Pentru aceasta, este necesară utilizarea de fiecare dată a opțiunii Logoff sau Logout la finalizarea operațiunilor.

Renunțarea la opțiunea de salvare a datelor de autentificare în browser

Toate browserele de Internet oferă facilitați pentru salvarea username-ului și a parolei din aplicațiile accesate, oricare ar fi acestea. Pentru siguranța dumneavoastră, se recomandă verificare stării acestor facilități sau optarea pentru a nu salva aceste date atunci când sunt afișate aceste întrebări.

Utilizarea serviciului doar de pe calculatoarele/dispozitivele cunoscute

Se recomandă evitarea accesării acestui serviciu de pe sisteme necunoscute, precum cele din sălile de Internet. Similar, se recomandă utilizarea doar a conexiunilor wireless cunoscute pentru accesarea Internet Banking.

Schimbarea credențialelor de acces

Cu o anumită regularitate, sau mai ales atunci când există bănuieli privind cunoașterea credențialelor de acces de către o altă persoană, se recomandă schimbarea acestor date în măsură în care sistemul pus la dispoziție de furnizorul de Internet Banking o permite. Totodată, pentru definirea unei parole noi se recomandă evitarea cuvintelor uzuale și alegerea combinațiilor de litere mici, litere mari, cifre si/sau caractere speciale. De asemenea, nu se recomandă stabilirea parolelor de acces sau a codurilor PIN în funcție de datele personale: ziua de naștere, vârsta, etc.

Utilizarea aplicațiilor mobile doar de pe site-urile oficiale

Pentru a evita situațiile în care clienții ar putea fi păcăliți să utilizeze aplicații pentru mobile-banking cu cod malițios inserat, toți furnizorii acestui serviciu și-au definit clar lista de site-uri specializate prin care se poate intra în posesia aplicației oficiale. Ca atare, se recomandă verificarea site-ului furnizorului pentru a identifica aceste site-uri înainte de a iniția descărcarea aplicației.11

Capitolul 2

UTILIZAREA SERVICIULUI DE INTERNET BANKING IN DIVERSE TARI

2.1. Ulilizarea Internt Banking-ului : Romania vs Europa

Doar un sfert dintre romani folosesc serviciul de Internet Banking, arata un sondaj IMAS realizat in anul 2013.

Doar 25% dintre romani folosesc serviciul de internet banking, care permite clientilor bancilor sa-si acceseze prin internet contul bancar, in orice moment si in orice loc s-ar afla. De asemenea, prin serviciul de internet banking se pot realiza, de la computerul personal sau de pe telefonul mobil, diverse operatiuni bancare, precum plata facturilor, transferuri de bani, constituirea sau lichidarea de depozite.

In comparatie cu tarile din Europa, romanii sunt situati pe ultimul loc in privinta utilizarii serviciului de Internet Banking, care sunt accesate de 47% dintre austrieci, 64% dintre cehi, 63% dintre slovaci si 41% dintre unguri. Doar croatii, cu 27% si sarbii, cu 14% se afla la nivelul nostru in privinta serviciilor bancare prin internet.

In privinta frecventei de utilizare, doar 3% dintre romani isi acceseaza zilnic conturile bancare prin internet, fata 12-17% in Austria, Cehia sau Slovacia. Cei mai multi, respectiv 8%, folosesc internet banking-ul o data pe saptamana, 7% o data pe luna iar 6% si mai rar.

Clientii bancilor trebuie sa stie ca in afara de avantajul confortului oferit de accesul conturilor bancare online si a timpului economisit prin evitarea cozilor la ghisee, beneficiaza si de comisioane mai mici aferente operatiunilor bancare prin internet, care sunt in general cu 30% sau chiar mai ieftine decat cele realizate la ghiseele bancilor.

Pe de alta parte, o serie de banci ofera si alte stimulente pentru utilizarea serviciilor online, precum bonusuri de dobanda la depozite.

La nivel international se remarca existenta a doua abordari in cee ace priveste oferirea serviciilor de tip Internet Banking:

In mod complementar modalitatii clasice, ce prevede deplasarea la sediul bancii in vederea desfadurarii operatiunilor bancar. Astfel, o institutie de credit ce dispune de o retea teritoriala de unitati isi poate diversifica canalele de distributie a produselor si serviciilor bancare oferind, prin intermediul web site-ului, acces la serviciul de Internet Banking. Este abordarea preferata de catre institutiile de credit din Europa deoarece permite integrarea serviciului de internet banking in cadrul mai amplu al activitatii desfasurate si nu crearea unei entitati distincte ce are ca obicet exclusive de activitate prestarea de servicii de internet banking. In plus, pot beneficia de baza existent de client, de brandul si de reputatia pe piata.

Crearea de institutii de credit ce opereaza exclusive online, fara a dispune si de o retea fizica de sucursale. Aceasta strategie de afaceri a fost implementata preponderant in SUA, incepand cu anul 2000.

Sursa: Sondaj de economii,2013

Figura nr 2.1.

Utilizarea serviciului de Internet Banking

Statistica de mai sus, analizeaza utilizarea serviciului de internet banking in mai multe tari: Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Croatia si Serbia.

Conform statisticii prezentate mai sus, Serbia este codasa privind gradul de utilizare al serviciului de internet banking, cu un procent de 2%. Pe locul 2 in acest sondaj, se situeaza doua tarii, Ungaria si Romania, care utilizeaza rar acest serviciu de internet banking intr-un procent de 3%. Slovacia ocupa locul 3, cu un procent de 12% urmata de Austria cu 15%, iar pe locul intai se situeaza Cehia, cu un procent de 17% in utilizarea serviciului zilnic de internet banking..

Daca vorbim despre utilizatorii care nu au folosit niciodata acest serviciu, pe locul intai se situeaza Serbia, cu un procent de 86%, urmata de Romania cu un procent de 75%, se enumera printer codasii utilizarii acestui serviciu. La o distanta de doua procente se afla Croatie, cu 73%, umrata de Ungaria, Slovacia,Austria si Cehia.

2.2. Frica utilizarii serviciului de Internet Banking in Europa

Doar 10% dintre romani spun ca au refuzat sa utilizeze serviciile bancare online, fiindu-le frica de siguranta tranzactiilor, fata de o medie europeana aproape dubla, de 18%.

In Germania sunt cei mai multi (27%) care nu utilizeaza serviciile bancare electronice din cauza fricii pentru siguranta tranzactiilor, urmati de portughezi (26%), italieni (24%), spanioli (23%) si greci (22%).

La polul opus, cei mai curajosi in utilizarea internet banking-ului sunt cei din Lituania (4%), Estonia (5%), Turcia (6%), Finlanda (7%).

Tabelul Nr. 2.1

Sursa: Eurostat,2015

2.3. Analiza SWOT

Analiza SWOT este utilă pentru a avea o înțelegere mai bună și mai clară a potențialului care caracterizează mediul intern și extern al sistemului bancar online.

Analiza SWOT este un instrument esențial, care este utilizat pentru a evalua planul strategic al companiei prin analiza punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările ori de câte ori există necesitatea de a atinge un obiectiv determinat. Procedând astfel, analiza oferă o idee clară și completă a ceea ce este mediul intern și extern care caracterizează societatea. Analiza SWOT nu se limitează doar la companiile de maximizare a profitului, dar acesta poate fi utilizat în orice alt proces decizional în care se dorește au fost stabilite capete. Entități cum ar fi organizațiile non-profit, unități de guverne și persoane singure să se folosească de utilizarea analizei SWOT. Numeroase studii au demonstrat că analizele SWOT pot influența performanța unei companii.

La fel ca pentru orice alte entități analiza SWOT poate fi, de asemenea, aplicată sistemului bancar online, astfel încât este posibil să se analizeze care este mediul său general și modul în care este eficient în gestionarea competențelor sale de bază.

Puncte forte

Odată cu dezvoltarea infrastructurilor IT, băncile online au dobândit cele mai multe dintre avantajele lor competitive. Prin oferirea de servicii financiare prin intermediul web-platformă, fără constrângeri geografice, băncile on-line sunt în măsură să ofere tranzacții mai rapide și mai eficiente.

Mai mult decât atât, pentru același motiv, din moment ce clienții nu au nevoie să se întâlnească față în față cu angajații băncilor, acestea sunt în măsură să acopere un segment mai larg de client. În ceea ce privește băncile tradiționale, Internetul permite băncilor on-line pentru a reduce costurile și pentru a atinge astfel un avantaj de cost.

Mai precis, costurile care sunt reduse sunt costurile de tranzacție și costurile privind personalul și gestionarea acesteia; care se datorează faptului că băncile online se bazează mai puțin pe resursele de teren.

Pe măsură ce crește dimensiunea băncii și cunoștințe dezvoltă în continuare, băncile online sunt în măsură să consolideze complexitatea activității lor care are ca rezultat o mai mare eficiență, operațiuni mai rapide, reducerea suplimentară asupra costurilor și realizarea economiilor de scară.

Puncte slabe

Decizia băncilor online pentru a efectua majoritatea lor de afaceri pe web, pe lângă care reprezintă punctul puterea lor dă naștere unor potențiale puncte slabe.

Bancile online trebuie să-și consolideze activitățile în țările în care există un nivel optim al cheltuielilor de cercetare și dezvoltare, accesibilitatea internetului și a persoanelor care dețin un calculator personal. Mai mult decât atât, segmentul de client vizat este foarte specific. Cei mai multi dintre clientii, care se folosesc de serviciile băncilor online sunt în cea mai mare parte persoanele cu un nivel ridicat de educație și o bună înțelegere a tehnologiilor IT. Din acest motiv, toți acei clienți care nu se încadrează în această categorie ar apela la băncile tradiționale fizice pentru nevoile lor.

În plus, cele mai multe dintre băncile online se bazează foarte mult pe produsele de depozit pentru a genera veniturile dând mai puțină atenție altor oferte financiare. Din perspectiva clienților, securitatea cu privire la datele personale și integritatea acesteia reprezintă una dintre principalele probleme. Băncile online trebuie să investească sume importante de bani pe software-ul de securitate, deoarece furturile de atacuri informatice de cont și de viruși față de bazele de date ale băncilor apar cu o frecvență ridicată.

Oportunitati

Una dintre cele mai profitabile oportunități pe care băncile on-line ar trebui să profite este extinderea piețelor financiare. Impactul direct al internetului de pe piețele financiare a fost de o importanță, fără îndoială: facilitează informarea și analiza datelor; îmbunătățește schimbul de informații; se incheie tranzacții și îmbunătățește comunicarea între agenții economici. Oferind o gamă mai largă de produse financiare, atât pentru clienții de risc iubitori-aversiune fata de risc si, variind de la obligatiuni, optiuni, fonduri mutuale și credite ipotecare, băncile online ar fi în măsură să diferențieze serviciile și realizând astfel un avantaj competitiv nu numai față de alte on-line bănci, atât interne cât și externe, dar, de asemenea, peste băncile tradiționale și alte instituții financiare.

O altă mare oportunitate este reprezentata de net extinsa de contacte oferite de Internet. După cum am menționat mai sus, de fapt, internetul îmbunătățește comunicarea în rețea și deschizând calea pentru noi oportunități de afaceri care implică colaborările între bănci și alte figuri profesionale nou create, cum ar fi magazine online și furnizorii de servicii. Colaborarea dintre bănci și alte părți interesate stabilește baza pentru punerea în aplicare a unor noi strategii de afaceri care conduc în cele din urmă la crearea de valoare pentru clienții și bănci.

Amenintari

Principalul obstacol pentru băncile online este reprezentat de numărul mare de concurenți. Băncile online sunt amenințate de băncile tradiționale care oferă produse diferențiate, instituții financiare care oferă soluții financiare specifice și mai presus de toate băncile străine.

Datorită dezvoltării globalizării economice, piețele bancare și, în special cele online sunt din ce în ce mai internațional pentru ceea ce privește integrarea financiară și economică globală. Având în vedere faptul că, băncile străine sunt în măsură să acceseze piața internă și transformându-l într-un mediu competitiv agresiv oferind produse mai atractive și servicii mai bune; acest lucru, ca urmare reprezintă o mare amenințare pentru băncile autohtone.

In plus, de asemenea, lipsa de supraveghere cu privire la activitățile on-line și punerea în aplicare a normelor legale eficiente împiedică băncile online de la conducerea unei afaceri fără cusur.

Evoluția rapidă a Internetului, de fapt, impune ca legile care guvernează asupra tranzacțiilor online sunt actualizate la zi, la fel ca în cazul pierderilor financiare în detrimentul clienților sau în cazul altor situații specifice.

2.4. Penetrarea serviciului de Internet Banking in Europa

Această statistică arată penetrare serviciului de Internet Banking în Uniunea Europeană din 2007 până în 2015.

În 2014, 44% din totalul persoanelor fizice folosesc internetul pentru servicii bancare on-line, dar utilizarea a fost mai mare în rândul celor care au folosit serviciu; Internet Banking în ultimele trei luni, de 57 %.

Sursa: Statistics.com, 2016

Figura 2.2.

Internet Banking in Europa (2007-2015)

Statistica de mai jos afișează penetrarea serviciului de Internet Banking în țările europene, din anul 2015. Conform acestui studiu s-a aratat ca Norvegia este țara cu cea mai puternică penetrare de internet banking din Europa in proportie de 90%.

Sursa: Statistics.com, 2016

Figura 2.3.

Internet Banking in Europa 2015

2.5. Internet Banking in Portugalia

Pe parcursul ultimelor trei decenii, traiectoria de evoluție tehnologică a fost un impact asupra proceselor de servicii iar sectorul bancar nu a făcut excepție în utilizarea mai multor tehnologii și aplicații utilizate in activitățile de zi cu zi.

Din aceste motive, tot mai multe bănci ar investi în această formă de interacțiune cu clienții. Serviciul de Internet banking a creat o schimbare de paradigmă, îmbogățind ofertele băncilor și profitând de predispozițiea clienților de a se angaja într-o relație virtuală cu băncile lor.

Cu toate acestea, odată cu creșterea concurenței pe piața de internet banking a condus spre așteptările consumatorilor și evoluțiile tehnologice.

Literatura de specialitate relevă faptul că multe studii au fost (și în prezent, sunt în curs), realizate la adoptarea serviciilor bancare mobile de către clienți în primul rând pe percepțiile lor cu privire la reducerea costurilor, ușurința de utilizare și comoditate, fiabilitate, și în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, de securitate și confidențialitate. De asemenea, se referă la faptul că acești clienti au avut o experiență anterioară cu soluții de internet banking.

Explozia utilizării internetului și finanțarea uriașă de inițiative în domeniul IT, a permis proiectarea serviciilor de internet banking, depășind constrângerea spațială și timpul de servicii bancare, deoarece oferă o acoperire 24/7 la nivel mondial.

Internet banking se referă la utilizarea internetului ca un canal de livrare la distanță pentru servicii bancare, permițând clienților să acceseze contul bancar și banca și de a efectua aproape toate diferitele tipuri de tranzacții disponibile prin intermediul internetului.

În general, Europa a fost și încă este lider în tehnologie de internet banking și de utilizare. În special, în Portugalia, cele mai multe bănci oferă soluții bancare prin internet. Există două motive principale, enumerate în cele mai multe lucrări de cercetare, instituții financiare tradiționale angajează activități bancare pe internet. Prima categorie se referă la reducerea costurilor operaționale. Al doilea motiv, imbunatatirea serviciilor bancare pentru persoane fizice, în creștere a consumatorilor de reținere ", rata de expansiune și de consum" cotă.

În 1999, segmental de intrnet banking a fost unitatea de afaceri cea mai profitabila. Mai multe dovezi recente confirmă și adăuga că, în afară a fost mai profitabil acest model de afaceri si ca a păstrat consumatorii fideli și angajatii în comparație cu bancare tradiționale (ABA, 2004, Fox, 2005).

Pentru toate aceste motive, băncile au recunoscut importanța de a se diferenția de alte instituții financiare prin intermediul unor noi canale de distribuție.

In zilele noastre, mobile banking a câștigat popularitate ca un mediu potențial pentru comerțul electronic. Cu toate acestea, difuzarea acestui canal este încă într-un stadiu incipient.

Ambele sisteme funcționează cu ajutorul internetului și permite clienților 24 /7 acces la contul lor, și permite clienților să efectueze tranzacții mai complicate, cum ar fi facturile de plată, care se aplică pentru cererile de împrumut de locuințe, cumpărături on-line, consultarea contului și de gestionare a portofoliului de actiuni.

Cu toate acestea, dezvoltarea furnizării bancare electronice, numărul de utilizatori de mobile banking este încă foarte slab în comparație cu celelalte servicii de e-banking, cum ar fi serviciile bancare de internet banking și bancomatele. Prin urmare, există o nevoie de a înțelege factorii care influențează intenția de a utiliza mobile banking

Câteva studii s-au concentrat asupra valorii mobile de caracteristica distinctivă a unei perspective tehnologiei mobile ca o tehnologie de internet continuu, cu așteptările specifice ale clienților.

In ultimii ani, o multitudine de perspective teoretice au fost aplicate pentru a oferi o înțelegere a factorilor determinanți ai adopției bancare de Internet banking și mai recent, pentru a înțelege mobile banking.

Odată cu acceptarea tot mai mare de internet banking, este necesară o analiză constantă a comportamentului clienților, luând în considerare factorii care afectează adoptarea acesteia. În acest domeniu, de multe ori sunt utilizate modele de comportament, cum ar fi teoria acțiunii motivate, sau modelul de acceptare al tehnologiei.

Mai multe studii recente au analizat care pot fi influentele în adoptarea serviciului de internet banking:

comportamentul consumatorilor on-line și adoptarea de servicii on-line (cunoștințe canal, comoditate, experiența, percepută, accesibilitatea și utilitatea percepută; timp economii; site-ul timp de așteptare, securitate, confidențialitate și încredere, costul, calitatea serviciilor);

costul serviciului de comutare (procedural, financiar și relațional)

adoptarea tranzacțiilor bancare prin internet (confort, servicii de calitate, avantaj, compatibilitate,complexitate, date demografice, atitudinile consumatorilor relative percepute și convingeri, securitate, confidențialitate, încredere, risc, nevoie deja satisfăcută, familiaritate, obicei, comoditate, adaptabilitate, informatică și tehnologie de încredere, cunoștințe și niveluri ridicate de utilizare a internetului la locul de muncă).

Cu tot mai mare de adoptare a tehnologiilor, performanța bancară progresează în mod constant, prin urmare, customer service este zona cu îmbunătățiri majore făcute, care este un avantaj major pentru utilizatorii.

Indiferent de importanța subiectului, ancheta privind serviciile bancare europene sunt încă limitate.

Cu privire la întrebările care rămân fără răspuns este modul în care clienții se simt cu privire la internet banking și ceea ce influențează procesele lor de acceptare și de adoptare, inclusiv adoptarea soluțiilor mobile.

Având în vedere gama largă de teorii care contribuie și factorii identificați în literatura de specialitate referitoare la servicii bancare, comportamentul consumatorului de internet banking trebuie să studieze cu o abordare diferită a acestor factori.

Conform unei abordări sustinuta de un portughez celebru , intențiea de comportament are la baza două componente:

atitudinea față de comportament, care se refera la "sentimentele pozitive sau negative cu privire la adoptarea unui individ a unui anumit comportament"

și norma subiectivă, care este considera ca "percepția unei persoane pe care cei mai mulți oameni care sunt importanti pentru el cred că ar trebui sau nu să se comporte într-un anumit fel".

Ipotezele care trebuie construite pentru testarea unei analize sunt:

Atitudinea față de utilizarea internet banking depinde de credințele comportamentale în raport cu încredere și confort.

Atitudinea față bancar de utilizare a internetului depinde de caracteristicile demografice individuale.

Atitudinea față bancar de utilizare a internetului depinde de caracteristicile tehnologice individuale.

Intenție de a utiliza Internet banking depinde de atitudinea față de utilizarea internet banking și norme subiective cu privire la utilizarea de internet banking.

Ipotezele descrise isi propune să exploreze comportamentele auto-raportate de clienți on-line și intenția lor de a utiliza serviciile bancare bazate pe internet.

Portugalia este una dintre țările cu mai multe sisteme bancare electronice intensive. În conformitate cu Eurostat, Portugalia are o rată de penetrare a serviciului de internet bankig mai mare de 61%, iar portughezii sunt europenii care mai folosesc Internetul pentru a avea acces la serviciile bancare.

Cu toate acestea, penetrarea serviciul de mobile banking este încă subdimensionată, de cotitură Portugalia are un teren bun pentru explorarea antecedentelor de mobile banking ca o cale naturală după internet banking.

Tabel Nr. 2.2 Tabel Nr. 2.3

Dupa cum putem observa in tabelele evidentiate din sus, utilizatorii cei mai frecventi ai serviciului de internet banking in proportie de 44,4% sunt persoanele in varsta incadrata intre 25 si 34 de ani. La polul opus cu un procent de 10% sunt persoanele cu varsta cuprinsa intre 55 si 64 de ani. Intre 18 si 24 de ani ulilizatorii sunt in proportie de 24,5% si totodata se incadreaza pe locul al doilea. Utilizatorii serviciului de internet banking din Portugalia, cu varsta cuprinsa intre 35 si 44 de ani sunt intr-un procent de 19,9%, pe cand intr-un procent foarte apropiat se afla utilizatorii cu varsta intre 45 si 54 de ani in proportie de 21%.

Cand vorbim de forma de invatamant, utilizatorii care folosesc cel mai mult internet banking in procent de 49.46% sunt cei din facultate, iar la extrema cealalta in proportie de 0,72% sunt copiii din clasele primare urmati de elevi in procent de 9,36%. Cei din gimnaziu se afla insa pe locul doi intr-un procent de 31,05%. Utilizatorii serviciului de internet banking cu un procent de 18,41% sunt masteranzii.

Tabel Nr. 2.4 Tabel Nr. 2.5

Din punct de vedere al clienților, decizia de a utiliza serviciul de internet banking poate fi motivată de comoditate și ușurința în utilizare, dar la acestea se pot adăuga si câștigurile financiare, deoarece multe instituții practică prețuri mai mici pentru serviciile lor de internet banking, precum și una dintre caracteristicile inerente este utilizarea internetului în sine: acces ușor și rapid informațiile, disponibile 24/7 si usurinta.

Acest lucru sugerează că există tendințe notabile în utilizarea de mobile banking ca o extensie a internet banking, din moment ce sistemele este susținută de pe internet, iar beneficiile sunt destul de asemănătoare.

Cu toate acestea, în ciuda gamei largi de atribute, nu toți clienții instituțiilor bancare tind să adere la acest tip de serviciu și a celor care nu folosesc întotdeauna aceleași motive sau de a folosi cu aceeași intensitate.

In Portugalia, forma de invatamant care utilizeaza serviciul de internet banking in mod frecvent este universitatea.

Sursa: Markest, 2014

Figura 2.4.

Internet Banking in Portugalia (2003-2014)

Utilizatorii de Internet Banking din Portugalia continuă să crească, conform datelor pentru primele nouă luni ale anului 2014 conform studiului realizat de Basef Banking Marktest.

Perioada ianuarie-septembrie ale anului 2014, a observant ca 2,513 de portughezi au folosit serviciul de Internet Banking, numărul care corespunde la 34,5% din locuitorii Portugaliei.

In anul 2003, numai 11,8% din deținătorii de conturi bancare au susținut utilizarea acestui tip de serviciu.

Barbatii folosesc mai mult de acest tip de serviciu, dar răspândirea ei este în mod special vizata in functie de vârstă și de clasa socială.

2.6. Internet Banking in China

Primul aspect se concentrează pe dezvoltarea explozivă a internetului bancar din China, iar acest lucru se datoreaza faptului ca serviciul de internet banking a început să se efectueze.

In prezent, băncile încearcă să îmbunătățească și să consolideze serviciile lor online sub presiunea concurenței acerbe pe piața chineză. În același timp, mai multi clienții vor putea să profite pe deplin de servicii online, în scopul de a economisi timp pentru a trăi mult mai ușor și inttr-un mod flexibil, să câștige un commission. In China informatiile despre serviciile bancare bazate pe internt vin mult mai târziu decât in alte țări dezvoltate.

Din fericire, băncile din China au fost pe deplin conștiente de importanța desfășurării serviciilor de online banking și extinderea de noi servicii pentru a obține mai multi clienții, să păstreze în special clienții vechi, și de a crește în același timp avantajul competiției.

În 1996, Bank of China (BOC) a început să facă o investiție în dezvoltarea serviciilor online.

Odată cu răspândirea rapidă a a serviciilor bancare online, China Merchants Bank (CMB) a deschis site-ul său în 1997 și apoi a oferit serviciile de online banking în Shenzhen, în 1998. La scurt timp după aceea,BOC( Bank of China) a lansat serviciile bancare online, furnizarea de servicii de informare online, contul anchetă, prin transfer bancar, plata online precum și colectarea de fonduri etc., în 1999. După aceea, o parte din alte bănci comerciale majore au deschis serviciile lor online, unul după altul, cum ar fi China Construction Bank, Banca Industrială și Comercială (ICBC), Banca Agricolă a Chinei și așa mai departe.

Până la sfârșitul anului 2002, 21 de bănci au oferit serviciul de tranzacții online între toate aceste bănci.

În cursul perioadei 2003-2010, băncile au acordat mai multă atenție față de imaginea de bandă, construirea, perfecționarea și îmbunătățirea produselor și a serviciilor care oferă. Bănci diferite au avut propriile lor initiative de a se concentra pe dezvoltarea de servicii bancare online pentru a câștiga un competitive avantaj. Începând cu anul 2010, dezvoltarea de servicii bancare online a pășit într-o nouă etapă: cea de maturitate.

In 2011 valoarea totală a tranzacției de internet banking cu caracter personal a fost de 96,5

miliarde de yuani fata de 2010, cu o creștere de la 80,6% de la an la an. După cum se poate observa din figura prezenta mai jos, rata de creștere de la an la an rămâne stabilă din 2007 până în 2014. Această cercetare a fost realizat în 2011. După 2010, este de așteptat ca online banking va intra în dezvoltarea unei mature etape care se va menține stabilă de creștere a ratei de la an la an.

După cum se poate observa din figura de mai jos, utilizatorii serviciilor de online banking a fost de 260 milioane în 2010, în creștere cu 34,7% de an la an. Rata de creștere de la an la an a fost stabilă din 2008 până în 2010. După 2010, este de așteptat ca de la an la an, rata se va menține un echilibru de creștere deoarece dezvoltarea serviciilor bancare online va intra în o mai mare maturitate.

Sursa : iResearch China 2013

Figura 2.5.

Servicii bancare online banking din China (2007-2014)

Sursa : iResearch China 2013

Figura 2.6.

Utilizatori Online Banking China (2008-2014)

Pentru a avea o mai bună dezvoltare pentru servicii bancare online, în viitor, calitatea serviciilor de online banking poate aduce un avantaj competitiv pentru bănci, precum și comoditate pentru consumatori.

Conform unui studiu realizat de iResearch Consulting Group în 2011, distribuția de ocupare a utilizatorilor de servicii de online banking a fost studiat. Așa cum poate fi văzut mai jos, cel mai mare grup de utilizatori ai serviciului de online banking este fix angajat la 68,3%, în frunte se afla liber profesioniștii la 12,7%, iar studenții de la 11,9%.

Sursa: iResearch Consulting Group 2011

Figura 2.7.

Ulilizatorii serviciului de Internet Banking in fnctie de varsta (China 2011)

După cum se poate observa in figure de mai sus , majoritatea utilizatorilor de servicii bancare de online banking au fost personele din China cu varsta cuprinsa între 18 și 39 de ani care reprezintă 76, 4% în 2011. Grupa de vârstă sub 18 ani, a fost de 4,1%, în timp ce persoanele peste 40 de ani se afla la un procent de 19,2%.

Sursa: iResearch Consulting Group 2013

Figura 2.8.

Ulilizatorii serviciului de Internet Banking in functie de domeniul de activitate

In functie de sexul persoanei, in China s-a dovedit ca personale care utilizeaza cel mai mult serviciul de internet banking, sunt de sex masculin.

Tabel Nr. 2.6 Tabel Nr. 2.7

Așa cum se arată în tabelul de mai sus, sunt 60, 7% dintre utilizatorii chinezi de sex masculin care utilizeaza serviciile de internet banking în timp ce 39, 3% sunt de sex feminin.

Tabel Nr. 2.8

Serviciile bancare sunt foarte populare în rândul utilizatorilor serviciilor de internet banking care lucrează în diferite domenii, deoarece proporția de 20.2% se adreseaza utilizatorilor care lucrează în calitate de conducatori de afaceri și a personalului tehnic, in timp ce,cei care lucreaza la guvern, ofițerii și profesioniști sunt în jur de 26%. Cu excepția studenților care reprezintă 22, 5%. Din tabelul de mai sus, se observa ca persoanle care se afla in somaj, care nuau u loc de munca stabil, sunt mai putin interesati de serviciile de internet banking, fiind intr-o proportie de 0.6%, incadrandu-se totodata pe ultimul loc.

Figura 2.9.

Timplul de utilizare al serviciilor de online banking

Conform datelor de mai sus, in perioada de 1-3 ani sunt cei mai multi utilizatori ai serviciului de internet banking, in timp ce sub un an sunt cei mai putini.

Sursa: Statista.com 2016

Figura 2.10.

Volumul de tranzactii brute prin serviciul de internet banking in China (2008-2018)

Aceasta statistica arata volumul de tranzactii online brute prin serviciul de internet banking din 2008 pana in 2018. In anul 2008 volumul de tranzactii brute a fost de 285,4 miliarde de yuan, in timp ce in anul precedent au fost de 1304,4 miliarde, cu o crestere semnificativa. Dupa cum se observa, se asteapta cresteri tot mai mari pentru anii urmatori, ajungandu-se in 2018 la o crestere usiasa de 3509,5 miliarde.

Sursa: Statista.com, 2016

Figura. 2.11.

Rata de penetrare a utilizatorilor serviciului de internet banking in China in functie de banci, 2011

Statisitca de mai sus, arata penetrarea serviciului de internet banking in China din anul 2011, in functie de bancile pe care le are tara. Conform statisticii, banca cu cei mai multi utilizatori de internet banking in 2011 este China Merchants Bank, cu un procent de 77%., urmata de Industrial and comercial Bank of Chine cu un procent de 74%. Trecand in extrema cealalta, banca cu cei mai putini utilizatori ai serviciului de internet banking cu un procent de 41% se afla Postal Savings Bank of China.

2.7. Internet Banking in India

Industria bancară se confruntă cu o concurență intensă, datorită intrării sectorului privat și băncile străine în India. Băncile din sectorul privat din India au fost primii care au introdus serviciile bancare de internt banking. Din cauza pătrunderii serviciilor de internet banking cu întârziere , sectorul privat a înțeles că serviciile băncilor de a ajunge la clienții din colțuri inaccesibile ale țării este o sarcină foarte complicată. Singura modalitate de a rezista în industrie este de a ramane conectat cu clienții din orice loc si in orice moment, prin tehnologie, cum ar fi internetul. De aceea, ei au oferit servicii bancare clienților lor prin intermediul aplicațiilor de internet.

India se afla in top trei țări din lume cu cel mai mare număr de utilizatori de internet in proportie de 11.4% din populatia Indiei , care este de 5,4% din populația lumii.

În 2011, statisticile Indiei au arătat că mai puțin de 10 la sută din clienții băncii folosesc internet banking în India. Prin urmare studiul își propune să identifice acceptarea de către beneficiari serviciilor de internet banking în India. Astfel, această cercetare a căutat să examineze influența celor caracteristicile demografice cheie care sunt vârsta, sexul și starea civilă, nivelul educațional, ocupația, venitul lunar privind acceptarea serviciului de internet banking.

Tabel Nr. 2.9

Tabel Nr. 2.10

Dupa cum putem observa in tabelele de mai sus, utilizatorii serviciului de internet banking in India sunt intr-o procortie de 88.5% de sex masculin.

Mai mult decat atat, daca vorbim despre varsta, persoanele care utilizeaza cel mai mult serviciul de internet banking, sunt acelea cu varsta intr 25 si 34 de ani, in proportie de 33%. In extrema cealalta, persoanele care nu utilizeaza deloc aceste servicii, sunt acele personae peste 55 de ani.

Tabel Nr. 2.11 Tabel Nr. 2.12

In tabelele de mai sus, putem observa ca utilizatorii serviciului de internet banking din India sunt in proportie de 67% personae necasatorite, pe locul doi conform datelor din tabel sunt persoanele casatorite intr-un procent de 33%, iar pe ultimul loc se incadreaza persoanele singure, in proportie de 27,5%.

In functie de forma de invatamant, utilizatorii care folosesc cel mai frecvent acest serviciu de internet banking in proportie de 48,5% sunt absolventii, respective persoanele care detin diploma de absolvire a uuin liceu respectiv facultate. Trecand in cealalta extrema, ultimul loc este ocupat de student/elevi in proportie de 4.5%.

Tabel Nr. 2.13

Conform studiului se constată că majoritatea clienților sunt reticenti în a utiliza serviciul de internet banking. Prin urmare, managerii băncilor ar trebui să aibă strategii diferite în direcționarea în funcție de diferite grupuri de clienți in functie de vârsta, starea civilă, ocupația, venitul lunar și tipul de cont deținut în vedere de a promova și de a încurajeza adoptarea serviciului de Internet banking. Băncile, care încearcă să atragă noi clienții vor beneficia, de asemenea, de o înțelegere a motivului pentru care clienții nu adoptă serviciile de Internet banking. Managerii băncii pot face uz de astfel de informații pentru a dezvolta strategii adecvate pentru a atrage noi clienti pentru a utiliza serviciile de internet banking. În general, în cazul în care managerii băncii au mai multe cunoștințe despre factorii care se afectează lor la adoptarea de către clienți a tranzacțiilor bancare prin internet, atunci ele au o capacitate mai mare de a dezvolta strategii adecvate și, prin urmare, crește rata de adoptare a serviciului de internet banking în India, in special in orasele mici.

2.8. Internet Banking in Marea Britanie

Internet banking devine din ce în ce mai popular datorită comoditatii și flexibilitatii. Băncile sunt obligate să promoveze servicii bancare online pentru a îmbunătăți operațiunile sale

cu un cost redus al operațiunilor. Această cercetare a fost efectuata pentru a evalueza percepția consumatorilor față de serviciul de internet banking in Marea Britanie.

Termenul de "internet banking" nu este foarte dezvoltat și matur, mai degrabă are o istorie

prelungita din ultimele 3 decenii. La sfârșitul anilor '80, noțiunea de "online" a devenit populara.

In Marea Britanie, servicii bancare online au început în 1983, când Societatea Nottingham Building(BNS) a început să livreze servicii bancare online. Serviciile au fost livrate clienților prin sistemul Prestel (Afshar, Siddiqui & Seeja, 2009). Acest sistem a fost adecvat pentru a vizualiza extrasele de cont online, plata facturilor și de a face transferuri de bani prin intermediul internetului. Practic, această tulpină a fost bazata pe sisteme de telefonie și a oferit acasă servicii de legături de către clienți. În anii 1990, mai multe tehnologii legate de calculator au apărut și pavat drumul de a dezvolta serviciile de internet banking pe scări mai sofisticate. Apoi, în 1994, Stanford Federal Credit Union a devenit prima instituție financiară pentru a oferi servicii bancare online pentru toți clienții săi. Ea a creat prima site-ul oline bancar pentru clienți. In anul 2001, Yodlee a creat software-ul de agregare care a permis clienților să vadă toate tranzacțiile lor și alte detalii online de care sunt interesati. În 2005, Institutiile financiare federale precum si consiliul de examinare a anunțat regulile și regulamentele pentru furnizorii de servicii de internet banking.

A a fost selectat un eșantion de 100 de clienți bancari din Marea Britanie. Metode calitative și cantitative au fost aplicate pentru a evalua obiectivele cercetării. Prin analiza descriptivă a rezultatelelor cercetarii, a fost evaluat faptul că clienții percep internet banking ca fiind servicii fiabile și sigure. Cu toate acestea, unii dintre respondenții mai în vârstă nu au simțit convenabil serviciul de a utiliza Internet Banking.

Dimensiunile vieții private, securitatea, comoditatea și economisirea timpului a fost percepută pozitiv de către clienți.

Figura 2.12

Utilizarea serviciului de Internet Banking in functie de sex

Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, utilizatorii serviciului de Internet Banking din Marea Britanie, in proportie de 56% sunt de sex feminine, iar sexul masculin este intr-un procent de doar 44%.

Figura 2.13

Ulilizatorii serviciului de Internet Banking in functie de varsta

In figura de mai sus, observam ca utilizatorii serviciului de internet banking sunt persoanele care se incadreaza intre 31 si 40 de ani, avand un procent de 40%. In cealalta extrema, cei care nu utilizeaza in mod frecvent acest serviciul de internet banking sunt in proportie de 6% persoanele peste 50 de ani. Persoanele care utilizeaza acest serviciu de internet banking in procent de 28% sunt persoanele care au varsta cuprinsa intre 21 si 30 de ani. Intre 41 si 50 de ani avem un procent de 16% iar nu in ultimul rand persoanele pana in 21 de ani se incadreaza la un procent de 10% pentru serviciile de internet banking din Marea Britanie.

Figura 2.14

Ulilizatorii serviciului de Internet Banking in functie de forma de invatamant

Dupa cum se observa in figura prezentata mai sus, ulilizatorii serviciului de internet banking care se folosesc in mod frecvent de acest serviciu sunt persoanele care au absolvit o facultate in proportie de 39%. In extrema cealalta, in procent de 10% sunt ultilizatorii tehnicieni. Absolventii liceelor sunt in proportie de 20% la utilizarea serviciului de internet banking in Marea Britanie, pe cand cei care au absolvit masterul au un procent de 31%, situandu-se in acelasi timp pe locul al doilea in utilizarea serviciului de internet banking.

Sursa: Statista 2016

Figura 2.15.

Ponderea persoanelor fizice utilizand serviciul de Internet Banking in Marea Britanie din 2007-2015

In statistica prezentata mai sus, observam ponderea persoanelor fizice care utilizeaza serviciul de internet banking in Marea Britanie din anii 2007-2015.

Conform statisticii de mai sus, 50% dintre utilizatorii din Marea Britanie efectuaza serviciile de internet banking in 2015, cu o screstere de 3% fata de anul precedent. La polul opus in anul 2007 utilizatorii serviciului de internet banking sunt in proportie de 30%. O crestere semnificativa se poate observa in acesti ani, de 26%.

Sursa: Statista.com, 2016

Figura 2.16.

Sume transferate săptămânal de către clienți prin

serviciul de internet banking în 2013 și 2014 (miliarde GBP)

Această statistică arată o creștere totală a sumelor de bani transferate săptămânal în Marea Britanie prin utilizarea serviciului de internet banking, între anul 2013 și anul 2014. În anul 2014, aproximativ 6,4 milioane de lire sterline au fost transferate pe săptămână, folosind o platformă de internet banking, in timp ce in anul precedent, respective 2013, doar 5,6 milioane de lire sterline au fost transferate utilizand serviciul de internet banking.

2.9. Internet Banking in alte tarii ale U.E. si nu numai

Italia

Figura 2.17.

Utilizarea serviciului de internet banking in Italia in functie de sex

In figura de mai sus, analizam penetrarea serviciului de internet banking in Italia in functie de categoria de sex a utilizatorilor. Dupa cum putem observa, barbatii sunt cei care utilizeaza serviciul de internet banking intr-o pondere de 65%, fiind urmati bineinteles de femei, intr-un procent de 35%.

Figura 2.18.

Uilizarea serviciului de internet banking in functie de varsta

In figura de mai sus, evidentiem utilizarea serviciului de internet banking in Italia,in functie de grupa de varsta a utilizatorilor.

Conform figurii de mai sus, grupa de varsta care utilizeaza acest serviciu cel mai frecvent se incadreaza intre 31 si 40 de ani, intr-un procent de 34%, fiind urmati de utilizatorii intre 41 si 50 de ani, intr-o pondere de 27%. La polul opus, utilizatorii care folosesc acest serviciu de internet banking cel mai putin au grupa de varsta cuprinsa intre 51 si 63 de ani, intr-o pondere de 16%, iar persoanele intre 21 si 30 de ani utilizeaza intr-un procent de 23% acest serviciu.

Figura 2.19.

Utilizarea serviciului de internet banking in functie de ocupatie

In figura de mai sus, analizam serviciul de internet banking in functie de ocupatiile italienilor. Utilizatorii serviciului de internet banking care folosesc cel mai des acest serviciu sunt angajatii intr-un procent de 62%. La polul opus, intr-un procent de 8% sunt studentii.

Sursa: Statista 2016

Figura 2.20.

Penetrarea serviciului de Internet Banking in Italia (2005-2014)

In statistica evidentiata mai sus, analizam gradul de penetrare al serviciului de internet banking in Italia din 2005 pana in anul 2014. Dupa cum se poate observa in anul 2005 utilizatorii spanioli care folosesc serviciul de internet banking sunt intr-un procent de 8%. In anul urmator ponderea a crescut 1%, respectiv in 2006, utilizarea a fost de 9%. In anul 2007, utilizarea serviciului de internt banking a avut parte de o crestere de 3% fata de anul precedent. Dupa cum se poate observa in anul 2014, gradul de utilizare a serviciului de internet banking are o crestere semnificativa de 26%, cu 4 procente mai mare decat in anul precedent, reprezentand si cea mai mare crestere de la un an la altul de pana acum.

Grecia

Sursa: Statista 2016

Figura 2.21.

Penetrarea serviciului de Internet Banking in Grecia (2005-2015)

Statistica prezentata mai sus, evidentiaza penetrarea serviciului de internet banking in Grecia in perioada anilor 2005-2015. Conform statistcii, in anul 2005, cota indivizilor care utilizeaza serviciul de internet banking are o pondere de 1%, iar cota persoanelor care au folosit serviciul in ultimele trei luni au o pondere semnificativa de 6%. Dupa cum putem observa, in anul imediat urmator, ambele cote au crescut cu un procent de 3%. In urmatorul an ponderile au crescut cu 1%, iar in anul 2009, procentele au ramas aceleasi, s-au mentinut, nu au scazut, nu au crescut, situatie care s-a mai repetat si in anii 2011-2012. In anul care tocmai s-a incheiat, 2015 cota indivizilor are o crestere fata ce ceilalti ani, intr-un procent de 14%, mai mare cu 1% fata de anul precedent 2014, iar cota persoanelor care au utilizat serviciul de internet banking in ultimele trei luni are un procent de 21%, care a ramas constant fata de anul precedent 2014.

Avand in vedere ca pe parcusul anilor utilizarea serviciului de internet banking este intr-o crestere continua, serviciile online folosite de utiliatori sunt pe drumul cel bun, iar tot mai multe personae doresc sa experimenteze acest tip se serviciu, avand un feedback pozitiv, care ii incurajeaza sa foloseasca serviciile pe mai departe.

Spania

Sursa: Statista 2016

Figura 2.22.

Penetrarea serviciului de Internet Banking in Spania (2014-2017)

In statistica de mai sus, vom analiza utilizarea serviciului de internet banking in Spania pe perioada anilor 2014-2017. Conform statisticii in anul 2014, utilizarea serviciului de internet banking are un procent de 64%. In anul urmator, se constata o crestere foarte mica, iar ponderea este de 64,8%. In anul in care sunt se preconizeaza ca va fi o crestere la fel de mica de doar 65,2%, iar in 2017, preconizarile arata o crestere de 65,5%.

Coreea de Sud

Sursa: Statista.com 2016

Figura 2.23

Utilizara serviciului de internet banking in Coreea de Sud in functie de varsta

Statisticile arată procentul de utilizatori de internet din Coreea de Sud care au folosit serviciul de internet banking în anul 2013, pe grupe de vârstă.

În 2013, statisticile arata ca cei mai multi utilizatori activi ai serviciului de internet banking din Coreea de Sud, se incadreaza ca si grupa de varsta intre 30 si 39 de ani, intr-o proportie de 31%. La polul opus, utiliztorii serviciului de internet banking care au folosit in ultimul an cel mai putin acest serviciu au fost utilizatorii cu o grupa de varsta intre 12 si 19 ani, cu o pondere de 4%.

Sursa: Statista.com 2016

Figura 2.24.

Utilizara serviciului de internet banking in Coreea de Sud in functie de sex

Statisticile arată procentul de utilizatori din Coreea de Sud care au folosit serviciul de internet banking în anul 2013, în funcție de sex. În 2013, 52% din utilizatorii serviciului de internet banking sunt de sex feminin, pe cand doar 48% dintre utilizatori sunt de sex feminin.

Franta

Sursa: Statista.com, 2016

Figura 2.25.

Penetrarea serviciului de Internet Banking in Franta (2005-2015)

Această statistică arată penetrarea serviciului de online banking în Franța, din anul 2006 până în anul 2015.

În anul 2006, doar 18% din totalul persoanelor fizice folosesc serviciul de internet banking, dar utilizarea a fost mai mare în rândul celor care au folosit serviciul de internet banking în ultimele trei luni, intr-un procent de 39 %.

Au fost cresteri semnificative in anii urmatori, ajungandu-se astfel in anul 2014 la un procent de 58% din totalul persoanelor care utilizeaza serviciul de internet banking in Franta, dar ca si in anii trecuti utilizarea mai mare este in cazul utilizatorilor care au folosit serviciul de internet banking in ultimele trei luni, este de 69%. Procentele au ramas aceleasi in urmatorul an, respective in anul 2015, intr-un procent de tot 58% se incadreaza totalul indivizilor care utilizeaza serviciul, iar de 69% indivizii care au folosit serviciul de internet banking in ultimele trei luni.

Capitolul 3

ALANIZA UTILIZARII SERVICIULUI DE INTERNET BANKING INTRE DOUA TARI

In cele ce urmeaza analiza pe care o voi prezenta mai jos, legat de utilizarea serviciului de internet banking, este intre doua tari, una care face parte din Uniunea Europeana, Marea Britanie si cealalta este India.

Figura 3.1.

Utilizatorii serviciului de Internet Banking in functie de sex

In figura de mai sus, am analizat doua tari, India si Marea Britanie. Analiza se refera la utilizarea serviciului de internet banking in functie de sex. Conform figurii, am descoperit ca utilizatorii cei mai frecventi ai acestui serviciul in India sunt barbatii cu un procent de 88,5% iar in Marea Britanie, utilizatorii cei mai frecventi sunt de gen feminin intr-o pondere de 56%. In cazul Indiei, sexul feminin are un procent de 11.5%, iar de partea celalta barbatii in Marea Britanie au o pondere de 44%.

Figura 3.2.

Utilizarea serviciului de Internet Banking in functie de varsta

In figura de mai sus, am analizat serviciul de internet banking in aceleasi tari: India si Marea Britanie, in functie de varsta utilizatorilor.

Conform studiului, indieni care utilizeaza cel mai mult serviciul de internet banking sunt utilizatorii cu varsta cuprinsa intre 21 si 30 de ani, pe cand in Marea Britanie varsta utilizatoriilor cu cea mai mare utilizare a serviciului este cuprinsa intre 31 si 40 de ani.

La polul opus, cele doua tari analizare se sinconizeaza atunci cand vorbim de utilizatorii care folosesc cel mai putin serviciul de internet banking, Marea Britanie avand un procent de 6% iar India de 0% . Procentul in ambele cazuri este acordat utilizatorilor cu varsta peste 50 de ani.