Gradul de Sintalitate în Cadrul Grupului de Elevi

=== 7183cf324971b9cc9abbc62dd64100d284779433_531011_1 ===

Cercetările din sociologie, psihologie organizațională și științele educației au determinat abordarea problematicii grupului de elevi din multiple perspective. Conceptul s-a conturat treptat, surprinzând complexitatea relațiilor și apariția unor fenomene supraindividuale. În prezent grupul de elevi constituie obiectul de cercetare al mai multor științe, deplasându-se accentul de la stadiul tradițional al analizei individualității, spre calitatea grupului în actul de influențare.

Clasa de elevi, ca grup social, constituie și funcționează ca o entitate microsocială independentă. Sintalitatea se referă la ansamblul trăsăturilor privind colectivul propriu-zis în totalitatea sa, trăsături prin care diferă de altele. Colectivele a două clase de același nivel, de exemplu, nu sunt identice, fiecare având anumite particularități care, la un loc, circumscriu sintalitatea fiecăruia dintre ele.

Deducem de aici că în timp ce pentru descrierea fenomenelor psihice individuale se folosește termenul de personalitate, în timp ce în cazul fenomenelor sociale, de grup, apelăm la aceea de sintalitate.

Cunoașterea unui colectiv de elevi nu se reduce la cunoașterea fiecărui membru al său. Dar aceasta nu înseamnă că învățătorul și profesorul trebuie să facă abstracție, în cadrul activităților de cunoaștere a clasei de personalitățile inividuale ale elevilor. Așadar, explorarea sintalității clasei de elevi și a personalității fiecăruia din ei sunt două acțiuni care se completează reciproc, diferind însă în ceea ce privește obiectivele avute în vedere și metodele utilizate.

Elevii chestionați reprezintă ciclul primar al Școlii Gimnaziale I-VIII nr. 19, București. Eșantionarea a fost realizată prin intermediul metodei cotelor, eșantionul fiind obținut printr-o structură bazată pe sexe și clasă/vârstă. Datele sunt preluate de la conducerea școlii și de la învățătorii claselor de elevi chestionate. Forma de cercetare folosită a fost ancheta individuală pe bază de chestionar. Chestionarul este format din 11 itemi, reprezentați de întrebări închise, dinre care 9 de conținut și 2 de identificare a elevilor chestionați.

Scopul cercetării este acela de a determina gradul de sintalitate în cadrul grupului de elevi.

Obiectivul principal al cercetării este reprezentat de identificarea sintalității clasei de elevi în ciclul de învățământ primar/elementar. Obiectivele specifice ale cercetării sunt: opinia elevilor față de școală; percepția mediului în care învață; gradul de omogenitate la nivelul clasei de elevi; managementul motivării pozitive și negative în rândul elevilor.

Cercetarea calitativă presupune colectarea și studierea aspectelor prin care pot fi explicate opiniile, motivațiile și comportamentele tuturor tipurilor de indivizi care iau parte la problema analizată.

In cadrul unei cercetărilor calitative, contează foarte mult respectarea anumitor reguli în organizarea și derularea acestora: numărul de persoane interogate; eșantionarea; desfășurarea cercetării calitative; prezentarea și interpretarea rezultatelor.

Criteriile folosite au fost sexul și vârsta. Criteriul de sex: masculin; feminin. Criteriul de vârstă: clasa I – 7 ani; clasa a II-a – 8 ani; clasa a III-a – 9 ani; clasa a IV-a – 10 ani. Utilizarea criteriilor menționate, dintre care criteriul sex are două niveluri, iar cel vârstă are patru niveluri, presupune chestionarea unui eșantion alcătuit în medie din 8 persoane/clasă. Eșantionul nostru total este de 37 de persoane.

Structura eșantionului după criteriul de sex:

– masculin – 17 băieți (45,95%);

– feminin – 20 fete (54,05%).

Structura eșantionului după criteriul de vârstă și clasă:

– clasa I – 7 ani: 7 subiecți – 18, 91%, dintre care 4 băieți (57, 14%) și 3 fete (42, 86%);

– clasa a II-a – 8 ani: 4 subiecți – 10,81%, dintre care 2 băieți (50%) și 2 fete (50%);

– clasa a III-a – 9 ani: 10 subiecți – 27,02%, dintre care 3 băieți (30%) și 7 fete (70%);

– clasa a IV-a – 10 ani: 16 subiecți – 43,24%, dintre care 8 băieți (50%) și 8 fete (50%).

Fiind întrebați ce apreciază cel mai mult la școala unde învață, 8.11% dintre elevii chestionați apreciază activitatea didactică a școlii (5, 88% băieți și 10, 00% fete). În ceea ce privește vârsta, cea mai ridicată pondere o au cei din clasa a II-a cu vârste aproximative de 8 ani cu un procent de 25.00%. Aproximativ o treime (37, 84%) dintre subiecții chestionați (41, 18% – băieți și 35, 00% – fete), apreciază relațiile lor cu profesorii. Categoria clasa a III-a cu elevii de 9 ani, deține procentajul cel mai ridicat (30, 00%). Mai puțin de jumătate (43.24%) dintre elevii chestionați (41.18% băieți și 45.00% fete). apreciază relațiile cu colegii, media cea mai mare de vârsta având-o de asemenea copiii cu vârsta de 9 ani din clasa a III-a. O mică parte (10,81%) dintre elevi (11.76% băieți și 10.00% fete) apreciază școala pentru o pregătire în viață. Ponderea cea mai are o au copiii de clasa a II-a cu vârsta de 8 ani.

Intrebați despre nemulțumirile pe care le au, cei mai mulți dintre cei chestionați (45, 95%) sunt nemulțumiți de calitatea predării (47.06% dintre băieți și 45,00% dintre fete). Potrivit criteriului de vârstă, cea mai ridicată pondere o dețin cei cu vârsta 7 ani(85.71%). La polul opus, cu cel mai mic procent, 5, 41% (5.88% dintre băieți și 5, 00% dintre fete) sunt nemulțumiți de regulamentul de ordine interioară, cea mai mare pondere o dețin persoanele cu vârsta de 10 ani (37.5%). Se observă că un procentaj de 37.84% ( 34.29% dintre băieți și 40, 00% dintre fete) dintre subiecții chestionați sunt nemulțumiți de faptul că participă la luarea deciziei la nivel școlar sau pe clasă, cu cel mai mare procent de 71, 43% fiind înregistrat la persoanele cu vârsta de 7 ani. Un procent de 10.81% (11.76% băieți și 10.00% fete) spun că sunt nemulțumiți de dotarea școlii, ponderea cea mai mare fiind a copiiilor în vârstă de 8 ani (25.00%)

Intrebați ce apreciază cel mai mult la clasa lor, 18.92 % (17.65% băieți și 20.00% fete) apreciază învățătorul/învățătoarea, unde toți cei de clasa a II-a au ales acest răspuns. Aproximativ o treime (35.14%) dintre elevii chestionați (29.41% băieți și 40.00% fete) apreciază colegii, unde ponderea cea mai mare se află la clasa I la copiii de 7 ani. Cei mai mulți dintre cei chestionați (45.95%) au apreciat cel mai mult pauzele alături de colegi(52.94% băieți și 40% fete), media cea mai mare aflându-se la copiii de 10 ani.

Privind nemulțumirile referitoare la clasa lor, mai mult de jumătate(51, 35% ) dintre cei chestionați (47.06% băieți și 55% fete), sunt nemulțumiți de volumul temelor. De aceeași părere, sunt și elevii cu vârsta de 8 ani. (50%). Doar 21.62% (23, 53 băieți și 20.00% fete) afirmă că sunt nemulțumiți de comportamentul colegiilor, cea mai mare pondere de 56, 25% fiind înregistrată la persoanele cu vârsta de 10 ani. Menționăm că 27, 03% (29.41% băieți și 25.00% fete)dintre subiecți spun că sunt nemulțumiți de felul în care sunt evaluați, ponderea cea mai mare fiind la copiii de 8 ani (50%).

La întrebarea dacă au în clasă colegi cu care nu se înțeleg bine, aproximativ jumătate (45.95%) din elevii chestionați (52.94% băieți și 40% fete) au spus că au în clasă colegi cu care nu se înțeleg bine, ponderea de 60 % fiind cea mai mare la clasa a III-a. Restul de 54.05% dintre elevi(47.06% băieți și 60% fete) nu au colegi cu care nu se înțeleg bine. În ceea ce privește vârsta cea mai mare medie se găsește la clasa I. (71.43%).

Privind recompensele din partea învățătorului/învățătoarei, 21.62% dintre elevii chestionați spun că participă la activități extrașcolare (23.53% băieți și 20.00% fete) unde ponderea mare se găsește la copiii de 10 ani. Doar 16.22% dintre elevi (11.76% băieți și 20.00% fete) afirmă că merg în excursii cu școala, ponderea ridicată aflându-se la clasa a II-a. Mai bine de jumătate (62.16%) dintre elevi (64.71% băieți și 60.00% fete) spun că li se acordă o notă mai mare. Ponderea ridicată se află la elevii de clasa a IV-a (62.51%)

Privind pedepsele din partea învățătorului/învățătoarei, 75.68% dintre cei chestionați (76.47% băieți și 75.00% fete) spun că este scăzută nota la purtare. Clasa a IV-a are cea mai mare pondere de 31.75%. Doar 13.51% dintre elevii chestionați (11.76% băieți și 15.00% fete) afirmă că le este interzisă participarea la activități extrașcolare, media cea mai mare rămânând la clasa a IV-a tot de 31.75%. Restul de 10.81 % dintre elevii chestionați (11.76 % băieți și 10.00% fete) afirmă că sunt exmatriculați, ponderea cea mare având-o tot cei de 10 ani (37.50%).

Analizând rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului, observăm că mai puțin de jumătate din elevii chestionați apreciază relațiile cu colegii, media cea mai mare de vârstă având-o de asemenea copiii cu vârstă de 9 ani din clasa a III-a. Mai puțin de jumătate dintre elevii chestionați, apreciază faptul că relațiile cu colegii au un efect destul de mare. Cei mai mulți dintre cei chestionați sunt nemulțumiți de calitatea predării. Potrivit criteriului de vârstă, cea mai ridicată pondere o dețin cei cu vârsta 7 de ani. Cei mai mulți elevi chestionați apreciază cel mai mult pauzele cu colegii în defavoarea celorlalte răspunsuri. Mai mult de jumătate dintre cei chestionați sunt nemulțumiți de volumul temelor. De aceeași părere, sunt și elevii cu vârsta de 8 ani. Aproximativ jumătate din elevii chestionați au în clasă colegi cu care nu se înțeleg bine, cea mai mare pondere fiind a elevilor din clasa a III-a. Peste jumătate din elevii chestionați consideră că li se acordă o notă mai ridicată, cei mai mulți dintre aceștia aflându-se în clasa a IV-a. Marea majoritate a elevilor spun că le este scăzută nota la purtare atunci când nu se comportă adecvat la școală. Cea mai ridicată pondere aparține elevilor din clasa a IV-a.

Ca urmare a rezultatelor și evaluărilor obținute, se formează diverse structuri socioafective și structuri comunicaționale formale și informale, de subordonare, conducere etc. Se obseră că au loc schimbări și restructurări continue din punct de vedere socioafectiv la nivelul colectivului de elevi și în cadrul interacțiunilor intre aceștia.

Structurile socioafective formate dau clasei de elevi caracteristicile unei constelații, unde fiecare inivid se găsește în relații verticale sau orizontale cu ceilalți. Aceste relații se modifică continuu, adaptându-se unele la celelalte sau integrându-se unele în altele.

Elevii sunt implicați într-un ansamblu de fenomene psihosociale, care pot fi analizate și conduse printr-o serie de metode acționale specifice, ameliorative. Folosind aceste metode, învățătorul sau profesorul pot optimiza fenomenele de grup pentru a le pune în acord cu finalitățile generale educative.

Bibliografie:

Pânișoară, I.O., Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune educațională, Ed. Polirom, Iași, 2009

Stănciulescu, E., Teorii sociologice ale educației, Ed. Polirom, Iași, 1996