Grădinița P.P. Nr. 47 structură [309097]

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”

DEPARTAMENTUL DE PREGĂTIRE A [anonimizat] I

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. Valerica Anghelache

Candidat: [anonimizat] 47 – structură

Grădinița P.P. Nr. 39 Galați

GALAȚI

2018

MODALITĂȚI DE ABORDARE

A INTERDISCIPLINARITĂȚII

ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………………………………………………….. 5

PARTEA I. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

CAPITOLUL I. PROBLEMATICA INTERDISCIPLINARITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

I.1. Clarificări conceptuale……………………………………………………………………………………………..

I.2. Integrarea curriculară și curriculum integrat…………………………………………………………………

I.2.1. De la interdisciplinaritate la integrare în învățământul preșcolar…………………………….

I.3. Treptele integrării curriculare…………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL II. ASPECTE METODICE PRIVIND ORGANIZAREA INTERDISCIPLINARĂ A ACTIVITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE DIN GRĂDINIȚĂ

II.1. Particularități ale învățării la vârsta preșcolară……………………………………………………………

II.2. Interdisciplinaritatea – formă modernă de organizare a activităților din grădiniță…………..

II.3. Abordarea interdisciplinară a conținuturilor……………………………………………………………….

II.4.Valorificarea strategiilor didactice în organizarea interdisciplinară a activităților din grădiniță……………………………………………………………………………………………………………………….

II.5. Activități cu caracter interdisciplinar…………………………………………………………………………

PARTEA II. [anonimizat] A TEMEI

CAPITOLUL III. MODALITĂȚI DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE DIN PERSPECTIVĂ INTERDISCIPLNARĂ. STUDIU CVASIEXPERIMENTAL

III.1. Ipoteza și obiectivele cercetării………………………………………………………………………………..

III.2. Metodologie…………………………………………………………………………………………………………

III.2.1. Subiecți…………………………………………………………………………………………………….

III.2.2. Metode de cerceare ……………………………………………………………………………………

III.2.3. Măsurarea……………………………………………………………………………………………….

III.2.2.1. Variabile……………………………………………………………………………………..

III.2.2.2. Instrumente…………………………………………………………………………………

III.3. Procedură……………………………………………………………………………………………………………

III.4. Analiza și interpretarea rezultatelor…………………………………………………………………………

III.5. Concluzii…………………………………………………………………………………………………………….

CONSIDERAȚII FINALE. PROPUNERI DE EFICIENTIZARE A ACTIVITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE DIN GRĂDINIȚĂ

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………….

ANEXE…………………………………………………………………………………………………………………….

ARGUMENT

MOTTO:

„Cel mai puternic argument pentru interdisciplinaritate este chiar faptul că viața nu este împărțită pe discipline”

J. MOFFETT

PARTEA I. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

CAPITOLUL I

PROBLEMATICA INTERDISCIPLINARITĂȚII

ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

De-a lungul timpului s-au făcut numeroase cercetări

studii sistematice cu privire la elucidarea conceptului de

interdisciplinaritate.

Din majoritatea cercetărilor intreprinse de specialiști

din țară noastră și din alte țări, s-au conturat numeroase

definiții:

Interdisciplinaritatea este ”o formă a cooperării între discipline diferite, cu o privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere” (Cucoș, 1996, p.77).

În sistemul de învățământ românesc curriculum

școlar are o semnificație dublă:

În sens larg, curriculum desemnează asamblul proceselor educative și a experiențelor de învățare dobândite în contexte educaționale școlare și extracurriculare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar;

În sens restrâns, curriculum cuprinde ansamblul documentelor școlare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esențiale privind procesele educative și experiențiale de învățare pe care școala le oferă elevului (Cadru Național, Cadru de referință, 1988, cit in Barna, A., Antohe, G., 2003, p. 189).

”Integrarea curriculară reprezintă o strategie de proiectare și de predare a curriculumului ce presupune crearea de conexiuni semnificative, relevante, între domeniile de cunoaștere și de dezvoltare, teme sau competențe, în vederea construirii unei viziuni holistice și interactive asupra lumii reale” (Glava, et al., 2009, p. 38).

Literatura de specialitate recentă (Culea ; Glava, 2009) oferă o serie de modele de integrare curiculară:

Modelul integrării ramificate. Elementul central al acestui model este tema studiată, iar detalierea experiențelor de învățare se face, la un prim nivel, pe domenii de activitate prevăzute în programă. La un al doile nivel de proiectare, sunt consideate experiențele de formare, pe diverse dimensiuni psihofizice indeviduale: intelectuală, afectivă, socială, fizică. Având în vedere finalitățile stabilite pentru aceste două niveluri, educatoarea alege conținuturile ce se înscriu în tema sferei centrale și care pot contribui la atingerea finalităților.

Modelul integrării lineare (modelul hibridării). La acest nivel, integrarea curiculară se face în jurul unei finalități de transfer, de tipul ”dezvoltarea comportamentului social”. Prin complexitate și prin specific integrat, aceste finalități se pot constitui ca (sub)domenii independente. Acest model al proiectării este aplicabil pentru finalitățile urmărite pentru perioade mai îndelungate de timp și este foarte potrivit pentru proiectarea intervenției educaționale diferențiate și individualizate cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare.

Modelul integrării secvențiale. În acest model, cunoștințele din aceeași sferă ideatică sunt predate în proximitate temporală: deși abordarea lor se face distinct, propunătorul facilitează transferul achizițiilor învățate de la un domeniu la altul, prin comentariile, trimiterile, întrebările, sarcinile de lucru formulate. Proiectarea tematică practicată în învățământul preșcolar românesc ilustrează cele mai adesea acest model de integrare curriculară.

Modelul curriculum-ului infuzionat. Specifecul acestui model constă în studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar (de exemplu: un proiect) sau permanent (de exemplu: studierea unei discipline opționale utilizând o limbă străină în instituțiile preșcolare cu un profil aparte).

Modelul integrării în rețea. Este soluția de integrare pe care o presupune metoda proiectelor de investigare-acțiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii optează o rețea de teme și resurse de studiu corelate cu tema centrală. Domeniul central și cele corelate ale proiectului sunt ele însele teme transdisciplinare și vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul ca aplicarea lui poate crea riscul multiplicării tematicii proiectului peste posibilitățile de monitorizare a rezolvării ei. Proiectarea după modelul integrării în rețea impune cel puțin două nivele de planificare: constituirea unei hărți tematice în care, pornindu-se de la tema centrală, sunt identificate subtemele ce vor fi parcuse și desfășurarea pe categorii și tipuri de activități a conținuturilor ce vor rezolva tema proiectului.

Modelul polarizării. Implică stabilira unui nou domeniu de cunoațtere (eventual opțional) în jurul căreia, pentru realizarea unor obiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline (Culea, pp..5-6).

În proiectarea activităților integrate din învățământul preșcolar se regăsesc o parte din aceste modelele de integrare curriculară. Noul curriculum oferă o mare libertate de decizie educatoarei în privința selectării conținuturilor propuse pentru realizarea obiectivelor de referință și a celor comportamentale

I.2.1. De la interdisciplinaritate la integrare în învățământul preșcolar

În Planul de învățământ sunt propuse patru tipuri de activități integrate, în funcție de durată și de elementele de conținut:

Activitate integrată care înglobează toate activitățile din programul unei zile și care se desfășoară pe parcursul întregii zile;

Activitate integrată care înglobează ALA și ADE din ziua respectivă;

Activitate integrată care înglobează ADE dintr-o zi;

Activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe DE, indiferent de programul zilei (Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2009, p. 25).

I.3. Treptele integrării curriculare

Literatura pedagogică descrie patru trepte de integrare curriculară și de conexiune disciplinară (Cucoș, 1996, Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.L., 2009):

Integrarea intradisciplinară/monodiscilinară reprezintă prima treaptă a integrării curriculare, care presupune atingerea obiectivelor de referință ale unei singure discipline. Este similară denumirea de activități pe discipline

Integrarea multidisciplinară presupune abordarea unei teme curriculare/probleme din perspectiva mai multor domenii de cunoaștere;

Integrare pluridisciplinară

Integrarea transdisciplinară reprezintă o abordare holistică, globală, a mai multor discipline, este mai complicată decît celelalte trepte de integrare curriculară, de aceea

CAPITOLUL II

ASPECTE METODICE

PRIVIND ORGANIZAREA INTERDISCIPLINARĂ

A ACTIVITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE DIN GRĂDINIȚĂ

II.1. Particularități ale învățării la vârsta preșcolară

Domeniul principal în care se manifestă și se exersează învățarea la vârsta preșcolară este jocul deoarece pentru copil aproape orice activitate este joc (J. Chateau, 1967, p. 8) și pentru că ”această trebuință este ceva esențial naturii sale” (Ed. Claparède, 1975, p. 131).

Jocul ocupă în viața preșcolarului același loc pe care îl ocupă învățătura în viața școlarului și munca productivă în viața omului adult (J. Chateau, 1967, p. 34).

Fiind o activitate specific umană, jocul prezintă o serie de asemănări față de muncă. În cadrul celor două activități se depune un anumit efort fizic și psihic. Ambele produc bucurii și satisfacții când duc la rezultatul scontat și implică simțul sau sentimentul responsabilității. Desigur, între cele două forme de activitate există și deosebiri, iar cea mai importantă este aceea că prin muncă se urmărește obținerea unor valori materiale și spirituale, pe cand jocul urmărește doar obținerea valorilor spirituale (Antohe, G., Barna, I., 2006, p. 15).

Se știe că învățarea este uneori obositoare – dacă nu intelectuală, cel puțin fizică. De aceea, introducându-se cu mult tact, cu pricepere, activități de joc, se crează o legătură, o continuitate cu perioada de vârstă anterioară, iar prin reușita acțiunii intreprinse, i se dă copilului posibilitatea de a se manifesta.

Jocul este un prim și fundamental izvor al personalității. Din acest punct de vedere Makarenko sublinia că ”așa cum este copilul în joc, așa va fi el în mare măsură și în munca după ce va crește. De aceea, educarea viitorului om de acțiune se produce, înainte de toate, în joc” (apud. Paul Popescu Neveanu et al, 1970, p. 8).

Perioada preșcolară sau ”a doua copilărie”, cuprinde vârste cuprinse între 3-6 ani și se caracterizează prin dezvoltarea bazelor personalității. (Șchiopu, U., Verzea, E., 1981, p. 41).

În acest context, autorii, subliniază pregnanța a trei superioade: aceea a preșcolarului mic (3-4 ani), a preșcolarului mijlociu (4-5 ani) și a preșcolarului mare (5-6 ani) (apud. p.100).

Prima dintre ele, perioada preșcolară mică (3-4 ani) se caracterizează prin fragilitatea fizică a copiluli, prin mișcări bruște, necoordonate, se împiedică și cade cu ușurință, fapt care îl menține într-o stare de dependență față de adult.

Este vârsta la care deși copilul nu știe să facă prea multe lucruri, datorită lipsei de informații, declară cu încăpățânare:”Dă-mi voie mie!” iar la întrebarea perseverentă ”De ce?” copilul are nevoie de explicații. El cere răspunsuri concrete și pe măsura înțelegerii lui pentru tot ce vede, trăiește și se întâmplă în jurul lui. Prin această nouă atitudine, o dată cu intrarea copilului în grădiniță, se intensifică interesele, aspirațiile și aptitudinile mărunte pentru lumea exterioară familiei și dorește să se implice în cunoașterea ei.

Muzica și mișcarea este îndrăgită de copiii, de aceea recomandăm ca primirea copiilor să se realizeze pe fond muzical adecvat, cu rol de a liniști preșcolarii la despărțirea de adulți și de ai învăța să asculte muzică. De asemenea prin jocurile cu text și cânt sau prin simpla mișcare în ritmul muzicii, așa cum simte fiecare, fără a încerca să le imprimăm niște tipare convenționale, putem distrage atenția preșcolarilor de la situația anterioară, îndrumându-i să își exprime astfel trăiri, sentimente, acțiuni.

Dansul asociat cu activitatea motorie și vizuală, reprezintă un mod de expresie liberă, favorizează educarea echilibrului în mișcări, dar și a auzului și a simțului ritmic. În activitățile de dans apare sentimentul de grup.

Preșcolarii vor fi stimulați și încurajați de cadrul didactic să cunoască sala de grupă și să cerceteze jucăriile după formă, mărime, culoare și consistență. Prin intermediul jocului copiii denumesc obiectele și utilitatea acestora (plimbăm mașina, hrănim păpușa, răsfoim o carte etc.).

Jocurile de construcții sunt foarte îndrăgite de copii și sunt interesați de rezultatele obținute, de exemplu când pot construi un turn. În cadrul jocurilor de acest tip, preșcolarii vor învăța să respecte regulile jocului, să folosească materialele și cum trebuie aranjate după ce au terminat o activitate. De asemenea recomandăm ca lucrările realizate să fie folosite pentru a face estetic locul în care copiii își petrec timpul.

La această vârstă conflictele dintre copii sunt frecvente, ca și în cazul vârstelor anterioare, din dorința de a intra în posesia unei jucării atractive. Pentru a preveni acest aspect este indicat ca în sala de grupă să existe mai multe materiale identice. În acest scop se poate desfășura jocul ”Caută perechea”.

La grupa mică, dezvoltarea abilităților motrice duce treptat la dobândirea siguranței și corectitudinii în articulare. Mare parte dintre copii sunt capabili să pronunțe corect sunetele limbii materne în cuvinte mai simple și cunoscute. Alții dimpotrivă, nu reușesc decât în timp cu mult mai îndelungat să stăpânească articularea corectă, fapt pentru care particularitățile vârstelor anterioare apar, dar într-o măsură mai mică. Printre acestea sunt mai frecvente sigmatismele/parasigmatismele, rotacismele/pararotacismele și omiterea unei consoane din grupurile consonantice. Poate apărea bâlbâiala și mutismul eletiv (copilul vorbește decât cu anumite persoane, de obicei cu mama sa și cu unii copii).

Marea majoritate a cauzelor care au generat aceste abateri de la vorbirea corectă la această vârstă, pot fi de natură medicală (în acest scop se recomandă consultarea unui medic specialist O.R.L.-ist, endocrinolog, pediatru) sau din alte condiții psiho-sociale nefavorabile: o instabilitate afectivă pronunțată, folosirea diminutivelor de către adulți și apoi, corectarea forțată a pronunției greșite, un model greșit oferit de adult (prin imitarea vorbirii infantile –peltice – a copilului, pe motivul drăgălășeniei acestuia), utilizarea suzetei sau a biberonului și în perioada preșcolară mică etc.

Referindu-se la aceste aspecte Ursula Șchiopu afirma: ”Greutățile și greșelile de pronunție provin din dezvoltarea încă insuficientă a analizatorului motor-verbal inclusiv a aparatului fonator. Exercițiul verbal realizat zi de zi, audiția pronunției corecte a adultului contribuie la dezvoltarea corespunzătoare a copilului” (1967, p.121). De aceea, considerăm necesară integrarea copilului în viața de colectiv, prin frecventarea cursurilor instituțiilor preșcolare și participarea acestuia la toată activitatea din grădiniță care îi va da posibilitatea să comunice cât mai mult.

Copiii trebuie să dobândească încă de la vârsta preșcolară capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și exprima în mod inteligibil impresiile, gândurile, ideile, ceea ce va contribui o bază în activitatea școlară și apoi în activitatea și viața socială de mai târziu. De aici decurge necesitatea însușirii vorbirii în mod sistematic, în cadrul grădiniței.

În grădiniță participarea verbală activă a copiilor se realizează zi de zi, începând cu primirea copiilor și până la plecarea lor acasă, dar dezvoltarea limbajului se realizează în mod deosebit în domeniul experiențial limbă și comunicare (DLC). În acest sens, Curriculum pentru învățământ preșcolar recomandă activități diverse: lectură după imagini, activități de memorizare, povestiri și jocuri didactice.

În vederea prevenirii și corectării defectelor de articulație ale copiilor, educatoarea aplică sub formă de joc, exerciții pentru dezvoltarea auzului fonematic și pentru mobilitatea organelor aparatului articulator.

Pentru dezvoltarea auzului fonematic se pot derula exerciții și jocuri de reproducere corectă a onomatopeelor: zborul albinei – bzzz, telefonul – zârrr, frigul – brrr etc.

În vederea realizării mobilității faciale și linguale, precum și pentru exersarea pronunției unor sunete, se pot derula o serie de exerciții specifice, prin improvizarea unor povești în timpul cărora copiii trebuie să imite mișcări și emisiuni sonore, cerute de text. Acest tip de exerciții pot fi incluse la începutul jocurilor și activităților didactice alese ALA I sau în cadrul domeniilor experiențiale DEC (domeniul estetic și creativ) – Educație muzicală și DPM (domeniul psiho-motric) – Educație fizică.

Pe lângă aceste exerciții și jocuri, de un real folos în corectarea și prevenirea defectelor de articulație pot fi jocurile prevăzute în acest scop în noul curriculum: ”Focul și vântul”, ”Șarpele și albinuța”, ”Trenul și vântul”, ”Cocoșul și gâsca”, ”Repetă ce spun eu”, ”Spune cum face?”, ”Cu ce ne jucăm?” etc.

În această etapă, copiii se joacă mai mult unul lângă altul (jocul paralel), colaborează mai puțin, de aceea, la această vârstă, copiii realizează individual aceeași activitate.

În a doua etapă a preșcolarității, perioada preșcolarului mijlociu (4-5 ani) ”se observă o evoluție a personalității copilului în direcția dobândirii unei anumite conștiințe de sine. Copilul poate să își pună în valoare propria personalitate, încercând o centrare a atenției celorlalți asupra propriei persoane. Aceste tindințe sunt transpuse în plan comportamental printr-o serie de manifestări ca: opoziție față de adulți, negativism, spirit de contrazicere, autonomie, ce trebuie cunoscute, interpretate și valorificate în plan pedagogic” (Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2009, p. 6).

În această perioadă, copilul devine mai atent, i se dezvoltă spiritul de discernământ, vede multe lucruri pe care mai înainte nu le observa.

Întrebările ”De ce?” devin din ce în ce mai rare, pentru că la unele copilul încearcă să găsească singur un răspuns, bazându-se pe experiența și cunoștințele acumulate. Copilul începe să cerceteze prin propriile metode obiectele care-l interesează și să-și pună întrbări: Oare ce este aceasta? De ce este așa? Ce se află înăuntru? Din ce este făcută? – și începe să desfăcă obiectul care i-a trezit curiozitatea spre nemulțumirea părinților.

Copilul de patru ani se gândește deja cum să realizeze ceea ce-și propune, își planifică acțiunile, își dă seama cum trebuie să procedeze în unele cazuri ca să-și atingă scopurile. Desenele, jocurile și exercițiile destinate copiilor de această vârstă devin mai complicate: ei construiesc nu doar o casă, ci un complex întreg de clădiri, poziționându-le după un anumit plan, și cară de zor jucării – ”materiale de construcții”. Desigur, prinși în joc, ei mai uită de planurile inițiale, devenind interesați de altceva.

Apare jocul cu subiect. În timpul jocurilor colective, ei sunt în stare să inventeze un scenariu simplu, să distribuie roluri, să aleagă jucăriile de care vor avea nevoie (ex. ”De-a doctorul”, ”De-a frizerul”, De-a mama”, ”De-a vânzătorul” etc.). Jocurile în care fiecărui copil îi revine un rol au la această vârstă o importanță deosebită. Astfel se formează sistemul de relații dintre copii: se manifestă preferințe, simpatii și antipatii.

La această vârstă, preșcolarii transpun în lumea jocului și aspecte care i-au impresionat din povești, prin subiectul pe care îl dau jocului lor. Rolurile cele mai dorite în cadrul acestor jocuri vor fi acelea ale personajelor pozitive din povești/desene animate, copiii dorind să aibă caracteristicile acestora.

Jocul cu subiect poate fi o ocazie potrivită pentru realizarea educației moral-civică, prin implicarea activă în jocul copiilor, devenind el însuși personaj al povestirii. În acest fel copiii vor învăța multe lucruri noi și vor deprinde comportamente cu o valoare morală ridicată, fără să realizeze acest lucru, datorită faptului că la această vârstă, copiii se transpun în situația personajului pe care îl interpretează în mod aproape inconștient, fără a realiza starea de joc. Abia după vârsta de patru ani apare conștientizarea stării de joc, copilul punând desori întrebarea: ”ne jucăm sau e de-adevăratelea?”

Preșcolarul de grupă mijlocie, trece treptat de la limbajul situativ către limbajul contextual, folosind corect expunerea monologată (relatri, povești, povestiri). De asemenea, de la această vârstă începe să se structureze limbajul interior, instrumentul principal al gândirii, trecând de la șoaptă la vorbirea în gând, fapt care-i permite planificarea mentală și reglarea activității practice în condiții mai eficiente.

Pe lângă aceste particularități, în această etapă dispar în mod spontan unele greșeli de pronunție, iar dacă nu dispar devin defecte de pronunție și necesită măsuri de corectare. Există, totuși unele greșeli de pronunție care nu pot fi considerate defecte de vorbire, ci doar particularități normale ale vorbirii la această vârstă, cum ar fi omisiunile la cuvintele necunoscute pentru copil. De asemenea odată cu sporirea complexității exprimării prepoziționale, apar unele repetiții, întreruperi și ezitări în vorbire, disfluențe care nu pot fi considerate bâlbâieli.

Ultima perioadă, perioada preșcolarului mare (5-6 ani), este etapa de tranziții pe multe planuri: cognitiv, afectiv, social.

La vârsta de 5-6 ani, subiectul jocului rămâne relativ același, însă conținutul lui se îmbogățește simțitor.

Preșcolarii de 5 ani încep să se înțeleagă reciproc în stabilirea jocului, în repartizarea rolurilor respective.

Copiii se comportă într-un mod determinant, așa cum dictează conținutul rolului asumat. Ei manifestă tendința de a apropia jocul cât mai mult de realitate, de a proceda la fel ca și adulții.

Preșcolarii sunt nemulțumiți și chiar protestează atunci când în desfășurarea jocului se produc abateri de la succesiunea reală a acțiunilor efectuate.

De exemplu, în jocul ”de-a doctorul”, ei acceptă să se facă mai întâi injecția și apoi dezinfectarea, deoarece succesiunea acțiunilor vine în contradicție cu faptele realității, cu modul cum se procedează în mod obișnuit.

Pe plan imaginar copilul acceptă să substituie un lucru prin altul, în loc de serigă folosește un bețișor, în loc de vată folosește un cocoloș de hârtie, în loc de spirt folosește apă, dar asta nu înseamnă că se schimbă ordinea reală a desfășurării acțiunii.

La preșcolarul mare, se consideră procesul pronunției corecte încheiat, iar celelalte tulburări de vorbire (bâlbâiala, rinolalia, mutismul elect etc.) mult diminuate sau corectate. În cazul persistenței tulburărilor se recomandă începerea terapiei logopedice. Preșcolarul are o exprimare expresivă, capabil să redea nuanțe de idei și sentimente pe care dorește să le transmită (de ex. în cadrul Întâlnirii de dimineață, în concursuri de genul ”Cel mai bun recitator”, în programul de serbare etc.).

În perioada preșcolarității limbajul se perfecționează sub toate laturile sale: fonetic, lexico-semantic și gramatical (de ex. în cadrul Jocurilor și activităților didactice alese: jocuri exercițiu ”Fă la fel camine!”, ”Repetă după mine!”, ”Focul și vântul”- onomatopee, jocuri de cuvinte din folclorul copiilor, jocuri cu text și cânt: ”Deschide urechea bine!”; în cadrul domeniilor experiențiale: DLC (Domeniul limbă și comunicare) – Educarea limbajului prin jocuri didactice ”Am spus bine, n-am spus bine?”, ”Jocul silabelor”, ”Cu ce sunet începe cuvântul?”, ”Găsește cuvinte potrivite”, ”Câte cuvinte am spus?” etc.; DȘ (Domeniul Știință) – Activitate matematică prin numărători, cântece cu forme geometrice, jocuri didactice ”Al câtelea ursuleț lipsește?”, ”Spune cum este” etc; DOS (Domeniul om și societate) – Abilități practice prin jocuri/poezii de încălzirea mușchilor mici ai mâinii; tranziții, prin gimnastica de înviorare pe versuri, recitative ritmice, jocuri cu text și cânt ”Albinuța” etc.).

II.2. Interdisciplinaritatea – formă modernă de organizare a activităților din grădiniță

Tomșa p118

II.3. Abordarea interdisciplinară a conținuturilor

Conținutul învățământului reprezintă o componentă de bază a curriculum-ului prin care se pot realiza scopurile și obiectivele învățământului. În acest sens Louis DˈHainaut atrăgea atenția asupra faptului că ”punctul central al curricumurilor trebuie să fie elevul, nu materia … și că atunci când se vorbește de conținutul curriculumului trebuie să înțelegem că nu este vorba de enunțări de materii de învățat, ci de scopuri exprimate în termeni de competențe, moduri de a acționa sau de a ști în general ale elevului” (Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2009, p. 12).

Conținuturile programului curricular din învățământul preșcolar este structurat pe două componente principale: domenii de conținut și domenii de dezvoltare. Aceste două componente curriculare sunt în strânsă corelație și dirijate de un nou plan de învățământ, care definește totalitatea programelor elaborate pe două niveluri de vârstă (3-5 ani – grupa mică și mijlocie, respectiv 5-7 ani – grupa mare) și diferă în funcție de tipul de program al grădiniței: unul pentru grădinițele cu program normal și unul pentru program prelungit și săptămânal. De asemenea, acesta este astfel conceput încât permite o abordare sistemică, parcurgere modulară și integrare interdisciplinară a conținuturilor.

În grădiniță acest mod de abordare a curriculum-ului este utilizat cu succes, copiii fiind obișnuiți să lucreze timp de câteva zile la o anumită temă, dezvoltându-și capacități diferite prin abordarea acesteia din perspectiva mai multor domenii de cunoaștere. Astfel, noul plan de învățământ centrează activitatea didactică pe copil, conferind acestuia un traseu propriu de învățare potrivit aspirațiilor și talentelor sale.

Pentru a înțelege mai bine cadrul general de aplicare a celor două componente curriculare, propunem să scoatem în evidență conținuturile didactice ale curriculumului în grădiniță care dau o imagine relativ coerentă asupra problemei tratate. Acestea sunt selectate și articulate la nivelul a trei dimensiuni majore ale programului curricular:

la nivelul domeniilor experiențiale;

la nivelul temelor curriculare integratoare;

la nivelul diferitelor tipuri de activități didactice cuprinse în planul de învățământ (Glava A., et al, 2009, p. 16).

Programul curricular preșcolar se obiectivează în mod concret și specific în obiectivele cadru și de referință, formulate pentru fiecare din domeniile experiențiale: Limbă și comunicare, Științe, Om și societate, Estetic și creativ și Psihomotric. Aceste domenii așa cum se poate ușor constata, se aproprie de ariile curriculare școlare și dau o orientare interdisciplinară și holistică învățării din învățământul preșcolar, evitându-se fragmentarea excesivă pe categorii de activități strict delimitate.

Din punct de vedere a modului de formulare a domeniilor experiențiale ale curriculumului preșcolar, constatăm că acestea sunt concepute mai mult din prisma domeniilor mari ale cunoașterii umane, respectiv din prisma disciplinelor științifice ce corespund acestor domenii ale cunoașterii.

O altă observație referitoare la obiectivele curriculumului preșcolar (cadru și de referință) se referă la formularea acestora pe domenii experiențiale, ”ținându-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare” a copilului (Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2009, p. 16): dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală, domeniul dezvoltarea limbajului și a comunicării, domeniul dezvoltarea socio-emoțională, domeniul dezvoltarea cognitivă, domeniul de capacități și atitudini de cooperare conturate și în documentul de politică educațională ”Repere fundamentale privind învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului între naștere și 7 ani” MECT, UNICEF, 2007, pp. 10-12. Astfel, fiecare domeniu experiențial propune experiențe de învățare în domenii de cunoaștere interdisciplinare și implică toate domeniile de dezvoltare.

În opinia lui L.Vlăsceanu domeniile experiențiale sunt ”adevărate câmpuri cognitive integrate care transced granițele dintre discipline și care, în contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului” (cit in Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2009, p. 12).

În cele ce urmează, vom enumera și prezenta sintetic domeniile experiențiale prevăzute în curriculum pentru învățământul preșcolar.

Domeniul estetic și creativ (DEC) – acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual la experiențe perceptive, sensibilitatea față de diferitele niveluri de manifestare a calității, aprecierea frumosului și a adecvării la scop sau utilizare.

Domeniul om și societate (DOS) – include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți oameni, relațiile cu mediul social, ca și modalitățile în care acțiunile umane influențează evenimentele. Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordării capacităților umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul.

Domeniul limbă și comunicare (DLC) – acoperă stăpânirea exprimării orale și scrise, ca și abilitatea de a înțelege comunicarea verbală și scrisă.

Tot în cadrul acestui domeniu se include și primul contact al copilului cu o limbă străină sau regională. În acest sens, copilul va fi obișnuit sistematic să asculte sonoritatea specifică limbii studiate, să o recunoască, să reproducă ritmul, fonemele și intonația (atenție, el este sensibil la particularitățile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate, ritmul… etc).

Domeniul științe (DȘ) – include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experiențelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fiind modificabilă de ființele umane cu care se află în interacțiune.

Domeniul psiho-motric (DPM) – acoperă coordonarea și controlul mișcărilor corporale, mobilitatea generală și rezistența fizică, abilitățile motorii și de manipulare de finețe, ca și elemente de cunoaștere, legate mai ales de anatomia și fiziologia omului (op. Cit. pp. 12-14.

Educatoarea poate proiecta și derula activități tradiționale monodisciplinare (activități de educarea limbajului, activități matematice, cunoașterea mediului, activități practice, educație pentru societate, educație fizică, educație muzicală sau activități artistico-plastice) sau activități integrate atât ca activități în cadrul unui proiect tematic, cât și în cadrul unui proiect de o zi.

Planul de învățământ prevede un număr minim și un număr maxim de activități care pot fi parcurse într-o săptămână pentru fiecare nivel în parte. Astfel, se recomandă derularea de maximum 5 și minimum 3 activități integrate pe săptămână, iniferent de intervalul de vârstă al copiilor.

b) Programul curricular anual se va organiza în jurul a șase teme curriculare integratoare: Cine sunt/suntem?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?, Ce și cum vreau să fiu?, Cine și cum planifică/organizează o activitate?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ? prin care conținuturile curriculare sunt organizate potrivit conceptului de ”dezvoltare globală a copilului”. Perspectiva acestui concept accentuează importanța domeniilor de dezvoltare în contextul în care în societea de astăzi, pregătirea pentru școală și pregătirea pentru viață sunt obiective prioritare, în contextul în care

Temele generale curriculare integratoare propuse de curriculum, pot fi grupate în două categorii, după criteriul problematicii abordate. Primele patru sunt teme generale în abordarea cărora punctul de început dar și cel central este copilul preșcolar, iar ultimele două sunt teme referitoare la problematica lumii fizice și a comunității lărgite (Glava, et al, p. 17).

Ultima dimensiune a programului curricular este conturată la nivelul diferitelor tipuri de activități didactice cuprinse în planul de învățământ:

Activități pe domenii experiențiale (ADE) sunt activități integrate sau discipline desfășurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârstă și de nevoile și de interesele copiilor din grupă;

Jocuri și activități didactice alese (ALA) sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia să socializeze în mod progresiv și să inițieze în cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparține, a matematicii, comunicării, a limbajului citit și scris;

Activități de dezvoltare personală (ADP) includ rutinele, tranzițiile și activitățile din perioada după-amezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activitățile opționale (Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2009, p. 19).

Planul de învățământ, ca și dimensiunile majore ale programului curricular prezentate anterior, permit parcurgerea interdidciplinară, integrată a conținuturilor propuse și asigură libertatea cadrului didactic în proiectarea anuală, pe unități de învățare și în planificarea activităților zilnice cu preșcolarii.

Reușita activităților educaționale depinde în mare măsură și de interesul sau atenția acordată de educatoare asupra studiului și cunoașterii particularităților de vârstă și individuale ale copiilor cărora li se adresează.

II.4.Valorificarea strategiilor didactice în organizarea interdisciplinară a activităților din grădiniță

Braistorminul este o metodă de stimulare a creativității ce constă în enunțarea spontană, a cât mai multe idei pentru soluționarea unei probleme într-o atmosferă lipsită de critică.

Etimologic, braistormingul provine din cuvintele ”brain” care înseamnă creier, ”storm” furtună, plus disonanța ”ing” specifică limbii engleze. În traducere fidelă ar însemna ”furtună în creier”, efervescență, aflux de idei, o stare de intensă activitate imaginativă, fapt care a mai fost denumită și ”asalt de idei”.

Esența braistormingului constă în separarea intenționată a actului imaginației de faza gândirii critice, obiective, raționale. De aicici și-a dobândit și denumirea de evaluare amânată sau suspendarea evaluării. Datorită acestei caracteristici în primă fază se acceptă necondiționat toate ideile, chiar și cele absurde.

II.5. Activități cu caracter interdisciplinar

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRAT

NIVEL I: 4-5 ani ( grupa mijlocie)

TEMA ANUALĂ: ”Când, cum și de ce se întamplă?”

TEMA PROIECTULUI:

SUBTEMA: ,,Oaspeți dragi de primăvară“

TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Rândunele harnice”

MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrată A.D.P. + A.D.E. (D.L.C.) + A.L.A. II

TIPUL DE ACTIVITATE: Mixtă

LOCUL DE DESFĂȘURARE: Sala de grupă

FORMA DE REALIZARE: Activitate cu conținuturi integrate

SCOPUL ACTIVITĂȚII:

Aprofundarea cunoștințelor legate de tema zilei;

Exersarea unei vorbiri corecte bazată pe ințelegerea conținuturilor;

Dezvoltarea abilității de a relaționa cu cei din jur.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

Întâlnirea de dimineață: ,,De vorbă cu o rândunică”

Rutine: “Rândunele harnice”- deprinderi specifice

Tranziții: – ,,Rândunică mititică / Ageră și frumușică / Dacă-ți place ce auzi /Te rugăm acuma, iute / Șantierul să-l deschizi” – recitativ ritmic;

– “ Prietenii câtăreți” – audiție.

ACTIVITATE PE DOMENII EXPERIENȚIALE:

D.L.C. – Educarea limbajului: “S-a deschis un șantier“- memorizare

ACTIVITĂȚI CENTRE DE INTERES:

Bibliotecă: “Spune ce știi despre …”

Artă: ,,Rândunica în cuib”- modelaj cu lut

Joc de construcții: ”Cuiburi pentru rândunele“

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE II:

Joc de îndemânare: ,,Ducem ouale în cuib”

Joc recreativ: “Rândunică mută-ți cuibul“

SCENARIUL ZILEI

Activitatea debutează cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ și cuprinde:

Salutul:

Chemarea la întâlnirea de dimineață se va face prin semnal sonor – clopoțel. Copiii se vor aduna în semicerc și se vor saluta prin tehnica comunicării rotative. Salutul va porni de la educatoare: -”Bună dimineața rândunele harnice!”

-”Bună dimineața doamnă educatoare!”

Educatoarea va desemna doi elevii de serviciu “Rândunele harnice”.

Prezența se va realiza în manieră interactivă.

“Rândunelele harnice” își vor împărți sarcinile și vor trezi familiile de randunici-copiii. O rândunică va striga fiecare membru pe nume după catalog – panou cu poze, cealaltă randunică, va așeza pozele copiilor absenți – rândunelele somnoroase, la rubrica corespunzatoare în Calendarul naturii.

Rândunica strigată – copilul, se va ridica în picioare și va răspunde la prezență.

Se va stabili efectivul de rândunici în Calendarul naturii prin comparație, prezenți – absenți (mai mulți, mai puțini, tot atâțea);

Activitatea de grup:

Pentru a se verifica dacă într-adevăr rândunelele s-au trezit, se va realizeaza jocul “Rândunica mamă spune…” – joc de mișcare: (Rândunelele privesc vremea de afară, își întind aripile, dau energic din aripioare, și iau zborul spre ușă, în spatele clasei, se întorc la cuiburi).

Calendarul naturii:

Rândunelele abia sosite, s-au hotărât să reînceapă construcția vechilor cuiburi. De dimineață privesc îngrijorate starea vremii, sperând că va fi vreme frumoasă. Haideți să le ajutăm, spunandu-le cum este vremea: “- Vremea să o studiem / Și în calendar să o notăm”

Se stinge lumina, se stabilește starea vremii și se completează calendarul naturii.

Împărtășirea cu ceilalți:

Copiii vor observa Centrul Tematic unde se găsește rândunica observată în ziua precedentă Fiecare copil va dialoga cu rândunica încercând să-și exprime gândurile și sentimentele. De exemplu:

– ”Bine te-am găsit, rândunică! Am așteptat cu nerăbdare dimineața, ca să fiu alături de tine. Eu m-am jucat toată după-amiaza, tu ce-ai făcut în lipsa noastră ?

– Draga mea prietenă, ieri mi-am petrecut timpul uitându-mă după alte rândunele. Aș fi vrut să-ți mai aduc o surioară ca să nu mai stai singură în cuib …”

Noutatea zilei:

După întâlnirea de dimineață copiii sunt rugați să privească cu atenție materialele de la Centrul tematic, pentru a vedea noutățile apărute. Aici, în cutia magică, vor descoperi o scrisoare. Educatoarea le va stârni interesul pentru conținutul acesteia adresand tot felul de întrebari, după care îi va da citire:

Dragi copii din grupa mică,

Eu sunt Alinuța și am cu doi ani mai mult ca voi. V-am scris ca să vă spun cât de supărată am fost atunci când a venit primavara. Eu așteptam să vină iarna ca să mă dau cu sania și să ma joc cu zapadă. Iarna asta pesemne ca a uitat de tot de noi și n-a nins deloc. Și atunci m-am gândit să plec să o caut. Am alergat în parcul din apropiere, unde am strigat-o, am implorat-o să vină, dar degeaba. În schimb, am fost învaluit de o mireasmă fină și, nu știu de unde, a aparut o zână cu un păr bogat și lung în care se jucau câteva raze de soare. Avea o rochie de un verde crud de pe care curgeau în șiraguri floricele.

Se plimba agale pe aleile parcului și vorbea cu cineva. Părea necăjită. M-am apropiat și-am văzut că purta în trena rochiei o pasăre micuță pe care încerca să o liniștească. Încet, ca să nu sperii pasărea, am întrebat:

”- Zână Primăvară, ce s-a întâmplat, rândunica este bolnavă ?

Cred că aripile ei, obosite de atâta zbor, nu-i mai dau ascultare ?

De ce zboară atât de mult și nu se odihnește ?

Nu știu prea bine, cred însă că-și construieste un cuib nou, pentru că cel vechi i-a fost stricat.”

Parcă înțelegând cele spuse, rândunica a bătut de câteva ori din aripi, încercând să își ia zborul. Toate încercarile ei au fost în zadar și biata de ea n-a reușit să faca nici măcar un pas. Văzând-o cât de vlăguită și disperată este, Primăvara a mangâiat-o și a liniștit-o, facându-i o promisiune:

”- Biata mea rândunică, îți înțeleg neliniștea, de aceea te rog să lași toate grijile deoparte pentru că eu am să te ajut să ajungi la locul în care-ți construiești cuibul. Și Alinuța va fi alături de tine, zise Primăvara, învăluindu-mă cu privirea ei caldă.

– Sigur, te voi ajuta ! am spus eu bucuroasă că pot fi de ajutor.”

Atunci, ca lucrurile să meargă mai repede și amintându-mi cât de harnici și pricepuți sunteți, m-am gândit să vă trimit această scrisoare, solicitându-vă ajutorul. Ca să-i puteți fi de folos rândunicii, veți deschide un șantier, unde veți lucra împreună.

Știu că n-o să mă dezamăgiți, de aceea vă mulțumesc anticipat pentru ajutor.

Semnează,

Alinuța.

PS . Dacă veți privi mai cu atenție în jurul vostru veți descoperi materialele și planurile după care veți lucra.

După citirea scrisorii, educatoarea adresează întrebarea: ”- Ce ziceți copii, vreți să o ajutați și voi pe rândunică ?”

Atenția copiilor fiind captată de conținutul scrisorii, educatoarea împreună cu aceștia vor căuta și studia materialele și planurile de care amintea Alinuța.

PLAN DE LUCRU

1. Ca să puteți deschide șantierul trebuie să învățați mai întai poezia ,,S-a deschis un șantier’’.

2. După ce poezia a fost învățată veți întreba rândunica: ,,Rândunică mititică / Ageră și frumușică / Dacă-ți place ce auzi /Te rugăm acuma, iute / Șantierul să-l deschizi” (tranziție).

Dacă răspunsul rândunelei va fi pozitiv, se v-a deschide poarta șantierului.

3. Ca lucrurile să meargă mai repede, pe șantier veți lucra în diferite stații de joc (centre de interes), după cum veți dori:

La sectorul Artă – veți modela cuiburi pentru rândunică. Ca să realizați cuiburi asemănătoare cu cele construite de aceasta, trebuie să alegeți mai întai materialele de care aveți nevoie, apoi veți respecta rețeta următoare:

a) frământați bine lutul și modelați bile de mărimi diferite;

b) începeți să construiți cuibul lipind bilele din lut între ele;

c) adaugă printre ele câteva pietricele, paie și crenguțe;

d) la final, căptușește cuibul cu pene și puf.

Dacă veți respecta rețeta și veți munci mult și cu migală, sunt convinsă că răndunica va alege cuiburile voastre.

La sectorul Bibliotecă – Primăvara va pregătit multe imagini cu scene din poeziile învățate. Copiii care vor alege să lucreze aici, trebuie:

să aleagă mai întâi, numai imaginile care ilustrează poezia ,,S-a deschis un șantier’’;

să spună ce văd în imaginea aleasă și să recite versurile care se potrivesc;

să așeze imaginile în ordinea desfășurarii evenimentelor, recitand logic întreaga poezie;

să recite și alte poezii învățate anterior, sugerate de imaginile puse la dispozitie;

să ajute rândunica să ajungă la cuib, găsind drumul cel mai scurt.

La sectorul Joc de construcție – Primavara vă va pune la o grea încercare. Mai întâi trebuie să descoperiți ce urmează să construiți. Acest lucru va fi posibil dacă veți uni corect punctele de pe fișa de lucru. Apoi, căutați materiale noi, altele decât cele folosite de colegii voștri de la sectorul Artă, din care se pot construi cuiburi pentru rândunele. Odată găsite materialele, ajutați de o imaginație bogată, le veți îmbina în așa fel încât să realizați un cuib frumos și trainic. După ce ai terminat de construit, îl descrii cât poți tu de bine ca să o determini pe rândunică să aleagă cuibul tau.

4. Dacă ați terminat de lucrat, veți demonstra că puteți fi și voi ,,Rândunele harnice” facând ordine pe șantier (rutina).

5. Doamna educatoare să dea drumul la casetofon pentru că v-am pregătit un cântec foarte frumos. Închideți ochii, ascultați muzica și închipuiți-vă că rândunelele dansează. (tranziție).

– Vă place ceea ce auziți? Deschideți ochii și priviți!

– Hai, sus ! Ajutați de doamna educatoare veți învăța să dansați și voi ca rândunelele. Succes !

6. A mai ramas un lucru de rezolvat. Cuibul rândunelei este gol. Umpleți-l cu ouă. Aveți mare grijă, ouale trebuie transportate în lingură. După care veți zbura din cuib în cuib să vă vizitați suratele (ALA-2).

7. Știu că veți fi cei mai buni așa că vă spun de pe acum: Bravooo!”

Copiii vor fi invitați să asculte poezia ,,S-a deschis un santier”. Activitatea se va desfășura metodic , cu întreaga grupă de copii. Educatoarea: recită model poezia; familiarizează copiii cu conținutul de idei al poeziei prin derularea imaginilor pe calculator; discută cu copiii pe marginea subiectului poeziei; explică cuvintele și expresiile întâlnite în text (streașină, forfotă într-un ungher, șantier, migală); învață poezia pe stofe; solicită copiii pentru a recita poezia, urmărind claritatea, expresivitatea și corectitudinea exprimării verifică înțelegerea textului folosind în final jocul ,,Piramida” unde copiii vor completa piramida cu jetoanele potrivite fiecărei trepte după cum urmează:

1. Pasărea despre care se vorbește în poezie (rândunica);

2. Locul unde-și face cuibul (sub streașina casei, în pod);

3. Numește trei materiale folosite în construcția cuibului (pământ, paie, pene);

4. Enumeră 4 caracteristici ale rândunelei (mama bună / spatele și capul de culoare neagru-albăstrui / coada terminată cu 2 pene lungi și subțiri / zboară repede ca o sageată / prinde hrana în zbor, etc.).

S-A DESCHIS UN SANTIER

Sus, sub streașina căsuței – Ce îți construiești-acolo ? Mai apoi, în cuib voi pune

Forfotă într-un ungher, Întreabă-o fată curioasă. Cinci sau șase oușoare.

Se tot cară paie, pene, Rândunica îi raspunde: Îmi voi crește puișorii

Parcă e un șantier. – Cu migală-mi fac o casă. Și-i voi învăța să zboare.

Odata încheiată activitatea copiii vor recita versurile propuse de Alinuța, realizându-se astfel tranziția către activitatea pe centre de interes.

Dupa realizarea sarcinilor, prin jocul ,,Rândunele harnice”, copiii vor face ordine la centrele de interes, (rutina), apoi vor asculta cântecul ,,Prietenii cântăreți”, muzica și versurile Ana Motora Ionescu, înregistrat pe CD. În acest fel se va realiza tranziția către activitatea recreativă având ca temă ,,Dansul randunelelelor”. Copiii vor fi invitați să închidă ochiii, să-și imagineze că rândunelele execută mișcari de zbor în ritmul muzicii, după care vor fi poftiți să danseze și ei la fel ca ele. Din acest moment se trece la activitatea ALA II propriu-zisă, care va debuta cu jocul “Rândunică mută-ți cuibul“.

Ziua se va încheia cu jocul de îndemânare ,,Ducem ouale în cuib”. La final se vor analiza toate produsele muncii copiilor și se vor face aprecieri asupra întregii activități desfășurate pe parcursul zile.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRAT

NIVEL II: 5-6 ani ( grupă mare)

TEMA ANUALĂ: “Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”

TEMA PROIECTULUI: ”Din lumea satului”

SUBTEMA: „Și lutul…a prins viață”

TEMA ACTIVITĂȚII: „Povestea unui meșter olar”

MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrată A.D.P. + A.D.E. (D.Ș.+D.E.C.) + A.L.A. II

TIPUL DE ACTIVITATE: Mixtă – Verificare și consolidare de cunoștințe, de priceperi și deprinderi

LOCUL DE DESFĂȘURARE: Sala de grupă

SCOPUL ACTIVITĂȚII:

Verificarea cunoștințelor privind meseriile tradiționale (olărit);

Consolidarea cunoștințelor dobândite privind numerația în concentrul 1-9, exprimate într-un limbaj matematic corespunzător;

Consolidarea priceperii și deprinderii de a modela / picta diferite materiale pentru a realiza o lucrare practică inspirată din natură;

Dezvoltarea abilității de a reacționa cu cei din jur.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

A.D.P. – ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

Întâlnirea de dimineață:

Rutine: – “Ne-am jucat, am ajutat, în urmă a rămas curat!”- deprinderi specifice

“Încă nu am obosit, / Dar momentul a sosit / Forța să ne-o împrospătăm, / Ca apoi cu spor să lucrăm.”- deprinderi igienico-sanitare;

Tranziții: -“Ce miros au meseriile?”- cântec

-„Bat din palme-clap-clap-clap, / Din picioare trap-trap-trap, / Ne-nvârtim, ne răsucim / Și la drum noi pornim!”

A.D.E. – ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:

D.Ș. – Activitate matematică: “Inventariem obiectele de artă poulară a meșterului olar”- joc didactic

D.E.C. – Educație artistico-plastică: “Piticii Isteți, meșteri olari”-modelaj

ACTIVITĂȚI PE CENTRE DE INTERES:

Știință: “Din tainele unui meșter olar” – fișă tip carte

Artă: “Blide fermecate, cu drag vor fi pictate”-pictură

Joc de masă: ”Găsește-mi umbra!”

A.L.A. II – JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI DIDACTICE ALESE II:

“Cursa meșterilor olari pricepuți”- întrecere

“Întrebări glumețe pentru minți istețe!”- concurs de ghicitori

SCENARIUL ZILEI

Este o zi deosebită pentru copii, sala de grupă e pregatită să-și aștepte “Piticii Isteți”. Aceștia, fiind copiii grupei mari care s-au îmbrăcat frumos și au venit la gradiniță la fel de nerabdători și curioși să afle și să vadă ce surprize le oferă ziua de astăzi, dar și emoționați știind că vor avea musafiri.

Activitatea debutează cu ÎNTALNIREA DE DIMINEAȚĂ și cuprinde:

Salutul Chemarea la întâlnirea de dimineață se va realiza, prin semnal sonor – clopoțel.

Copiii se vor aduna în semicerc și se vor saluta prin tehnica comunicării rotative. Salutul va porni de la educatoare: ,,Pe bolta senină s-a ivit mărețul soare, / Bună dimineața, grupa mare !”, iar copiii răspund: ,,Bună dimineața, doamna educatoare !”

Copiii se salută prin plasarea unei mingi din mână în mână, rostind numele colegului căruia i-a plasat mingea. Mingea ajunge din nou la educatoare și aceasta va reaminti formele de salut: “Ochișorii când deschidem, / Bună dimineața zicem, / Peste zi când ne întâlnim, / Bună ziua noi rostim. / Când soarele s-a culcat, / Noapte bună, am urat!”

Se va desemna doi elevii de serviciu.

Prezența se va realiza în manieră interactivă.

“Elevii harnici” își vor împărți sarcinile: un copil va striga pe nume catalogul – panou cu poze, cel de-al doilea copil, va așeza pozele copiilor absenți, la rubrica corespunzatoare în Calendarul naturii.

Copilul numit, se va ridica în picioare și va raspunde la prezentă.

Se va stabili efectivul de copii în Calendarul naturii prin comparație, prezenți – absenți (mai mulți, mai puțini, tot atâțea);

Calendarul naturii: ”Ne-am salutat, / Ne-am prezentat, / Cine lipsește am aflat. / Vremea iute s-o aflăm,/ Calendarul completăm!”

Se poartă o scurtă conversație despre starea vremii, completându-se calendarul naturii.

Împărtășirea cu ceilalți: “Voluntar pentru o zi!”- discuții libere

Voi invita 2-3 copii pe “scaunul povestitorului “ și-i voi îndruma să poarte o discuție liberă cu tema “Voluntar pentru o zi!”. Educatoarea va explica preșcolarilor ce înseamnă a fi voluntar în termeni accesibili lor (voluntar este acea persoană care participă la diferite activități, ajutând pe cineva în acelaș timp fară să fie obligat, din proprie inițiativă și făra a primi ceva în schimb). Vor fi invitați 2-3 copii care vor povesti o experiență trăită de ei în corelație cu tema. Copiii de pe ”scaunul povestitorului”, vor putea primi întrebari de la ceilalti colegi și de la educatoare. Se va urmări cursivitatea, claritatea, coerența în vorbire și creativitatea copiilor în raspunsurile date.

Activitatea de grup se va realiza printr-un joc distractiv ”Meșterul spune…”, care va consta în executarea unor comenzi date de conducătorul de joc – educatoarea.

Noutatea zilei îl aduce în prim plan pe domnul olar recitînd poezia “O bucată de pământ” , urmată de elementul surpriză care a trimis copiilor prin intermediul poștașului un colet și o scrisoare:

“Astăzi când am venit la grădiniță, am găsit în fața ușii această cutie. Cred că a adus-o poștașul. De la cine să fie oare? Pe cutie scrie doar destinatarul dar nu și expeditorul.”

Coletul a fos însoțit și de o scrisoare anonimă.

Educatoarea le va stârni interesul pentru conținutul acesteia adresând tot felul de întrebări, după care îi va da citire:

Dragi copii,

Eu sunt un meșter olar din satul Braniștea, aproape de Galați și de curând am pățit un mare năcaz, că nu-i mai dau de capăt.

Într-o zi un vânt năpraznic s-a năpustit asupra atelierului meu și prăpăd o făcut.

Am auzit de la vecini , că unele obiecte au rămas întregi, puține cei drept, dar sunt împrăștiate pe drum până…hăt, hăt departe în satele vecine.

Am tot încercat să recuperez o parte din obiecte și să le inventariez, dar de unul singur nu am izbutit, că vorba aceea “Unde-i unul nu-i putere / Unde-s mulți puterea crește”.

Timpul iute a trecut ș-apoi comenzile turiștilor au devenit tot mai mari, iar eu …m-am cam încurcat la numărat, ș-am cam obosât de atâta vreme.

De lucru nici nu mai încape vorbă, nu mă pot concentra și inspirația parcă a dispărut ca prin farmec.

Despre voi s-a ajuns și pe la urchile noastre. Umblă vorba prin sat că sunteți tare pricepuți și săritori în ai ajuta pe alții.

Vă rog frumos să mă ajutați și pe mine să scap de năcazul ista.

Cu drag, meșterul olar.

Notă: Din ce am aflat de unul sângur am pus materialele în colet să verificați dacă m-am desurcat.

După citirea scrisorii, educatoarea va adresa întrebarea: – Ce spuneți copii, vreți să îi ajutați pe meșterul olar? Cum credeți că se simte acu meșterul olar?

Atenția copiilor fiind captată de conținutul scrisorii, educatoare împreună cu aceștia vor căuta și studia materialele .

Emoționați de această întâmplare, copiii, îndemnați de educatoare, vor hotărî să îl ajute pe meșterul olar.

Să știți că musafirul nostru de astăzi va fi martor la izbânda nostră și prin intermdiul acestuia îi vom trimite vești meșterului olar.

Dupa motivarea copiilor pentru activitate, educatoarea va explica regulile jocului și sarcinile didactice, derulandu-se astfel activitatea matematică, respectându-se metodologia jocului didactic. Jocul se va desfasura sub forma unui concurs, între două echipe.

Educatoarea va propune copiilor o mică pauză (rutine) recitând versurile:“Încă nu am obosit, / Dar momentul a sosit / Forța să ne-o împrospătăm, / Ca apoi cu spor să lucrăm.”(gustarea).

Se vor prezenta copiilor stațiile de joc (centrele de interes) deschise, pentru a-i familiariza cu materialele puse la dispozitie, procedeul de lucru și obiectivele urmarite, prin versurile: „Bat din palme-clap-clap-clap, / Din picioare trap-trap-trap, / Ne-nvârtim, ne răsucim / Și la drum noi pornim!” – centre de activitate (tranziție).

La centrul Știință copiii vor realiza sarcinile din fișa tip carte.

La centrul Artă, preșcolarii vor decora blide (farfurii), prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic (punctul, linia, pata de culoare).

În cadrul acestui centru se va desfășura și cea de-a doua activitate din domeiul experiențial și anume D.E.C. – Activitate artistico-plastică, în care preșcolarii vor decora vase de lut, prin tehnica specifică modelajului.

La centrul Joc de masă copiii vor indentifica imaginile colorate în funcție de umbra de pe fișa suport și vor scrie cu plastelină cifra numărului de obiecte identificate.

Ȋnainte de a începe lucrul, efectuăm exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii: „Mișcӑm degetelele, / Batem, batem tare palmele. / Rӑsucim încheietura, / Și dӑm mingea dura, dura. / Ploaia picurӑ pic, pic, / La pian cântӑm un pic. / Evantaiul știm sӑ facem, / Pumnii strângem și desfacem.”

Copiii sunt invitați să lucreze în centrul dorit. Aceștia se așează la măsuțe și rezolvă cerințele. Se reamintește copiilor comportamentul în cazul acestor activități: vorbim în șoaptă pentru a nu-i deranja pe colegi, lucrăm ordonat, utilizăm cu grijă materialele puse la dispoziție si ducem la bun sfârșit lucrarea începută. Rotația grupurilor se face în așa fel încât toți copiii sӑ participe la activitӑțile de la centre.

Tranziția între centre (pentru relaxare și destinderea atmosferei) se va realiza prin cântecul “Ce miros au meserile?”

Metodele utilizate pe parcursul desfașurării activităților vor da posibilitatea copiilor să se manifeste, să acționeze, să interacționeze, cu ceilalați, să adreseze întrebări și să afle răspunsuri.

După desfășurarea activităților de la centrele de interes, se analizează prin metoda "Turul galeriei" produsele obținute, copiii înțelegând eficiența muncii lor pe centre. Se vor face aprecieri individuale și colective asupra comportamentului și modului de realizare a lucrărilor.

Pentru sarcinile realizate în centrele de interes, echipele vor fi recompensate cu puncte pe tabela de marcaj.

Tranziția către ultima parte a zilei se va realiza prin cântecul “Ce miros au meseriile?”

În ultima etapa a zilei A.L.A. II copiii vor derula jocul “Cursa meșterilor olari pricepuți”-întrecere, apoi se vor relaxa printr-un joc static ”Întrebări glumețe pentru minți istețe!”- concurs de ghicitori.

În încheierea se va stabili scorul final, gradul de reușită în rezolvarea sarcinilor și starea emoțională a meșterului olar.

PARTEA II. FUNDAMENTAREA PRACTIC-APLICATIVĂ A TEMEI

CAPITOLUL III

MODALITĂȚI DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE

DIN PERSPECTIVĂ INTERDISCIPLNARĂ. STUDIU CVASIEXPERIMENTAL

III.1. Ipoteza și obiectivele cercetării

Se spune că laboratorul cercetării este pe bună dreptate școala. Aici se amplifică tehnicile de lucru, se selecțonează soluțiile eficiente, se schițează noi întrebări și proiecte.

Îndreptarul meu în întocmirea lucrării a fost acesta. La baza cercetării intreprinse în vederea elaborării lucrării am așezat documentarea teoretică la problematica luată în studiu, selectând din materialele studiate lucrările necesare, pe care le-am considerat adecvate scopului propus.

Prima etapă a cercetării propriu-zise a constat în studierea Curriculumului pentru învățământul preșcolar, în domeniul științe – activitate matematică.

Ce-a de-a doua etapă a constat în stabilirea ipotezei și a obiectivelor cercetării, precum și în stabilirea metodologiei cercetării.

Ipoteza cercetării:

În ce măsură activitățile interdisciplinare din domeniul experiențial științe – activitate matematică vor determina creșterea performanței preșcolarilor.

Scopul acestei cercetări a fost evidențierea relației dintre rezultatele matematice ale preșcolarilor și activitățile proiectate în manieră interdisciplinară.

Obiectivele cercetării

O1 – stabilirea nivelului de cunoștințe matematice ale preșcolarilor la debutul anului școlar;

O2 – indentificarea în timp a performanțelor copiilor preșcolari în activitățile matematice prin activitățile interdisciplinare.

III.2. Metodologie

III.2.1. Subiecți

În cercetarea educațională întreprinsă am optat pentru metoda de tip cvasiexperimental, pe care am aplicat-o unui efectiv de copii de la grupa mică, pe durata unui an școlar 2016-2017, în cadrul Grădiniței P.P. Nr. 47 – structură Grădinița P.P. Nr. 39, Galați.

Grădinița P.P. Nr. 47 face parte din sistemul de învățământ public de stat și este situată în Galați, în cartierul Micro 40, str. Victor Papilian Nr.7, având ca locație parterul de la Școala Gimnazială Nr. 30 ”Dumitru Moțoc”, din anul 2008, local deținut de Grupul Școlar de Industrie Alimentară ”Dumitru Moțoc” print-un contract încheiat la nivel de primărie. Grădinița beneficiază de un spațiu generos constituit din trei săli de grupă, două pentru program normal și o sală pentru program prelungit.

În anul școlar 2016-2017, grupa mică funcționează în cadrul programului normal. Copiii sunt aduși la grădiniță la ora 7.30 și sunt luați acasă aproximativ la ora 12.30.

Metoda de tip cvasiexperimentală am aplicat-o pe un eșantion de 26 subiecți, preșcolari de grupă mică, din care 13 fete și 13 băieți.

Figura I.1. Reprezentarea grafică cu distribuția copiilor pe sexe

Din efectivul de copii, 5 preșcolari au frecventat cursurile învățământului preșcolar din anul școlar precedent, integral sau parțial, ceilalți vin pentru prima dată în grădiniță.

Grupa este constituită din copii cu vârste cuprinse între 2-3,7 ani. În grupă sunt integrați 4 antepreșcolari.

Figura I.2. Reprezentarea grafică cu distribuția copiilor pe vârste

Preșcolarii sunt apropiați ca nivel de cunoaștere și potențial psihic și au un nivel intelectual mediu.

III.2.2. Metode de cerceare

III.2.3. Măsurarea

III.2.2.1. Variabile

În cercetarea educațională pe care am desfășurat-o la grupa mică, am utilizat următoarele categorii de variabile:

variabila independentă:

activități matematice proiectate în manieră interdisciplinară;

strategii de predare-învățare-evaluare utilizate în activitățile matematice interdisciplinare.

variabila dependentă:

nivelul cunoștințele matematice ale preșcolarilor.

III.2.2.2. Instrumente

III.3. Procedură

Cercetarea educațională a vizat trei etape fundamentale:

etapa inițială (pretest)

Prima etapă a avut un caracter constatativ stabilind testul, strategia de aplicare, înregistrarea și prelucrarea datelor.

Pentru început am aplicat grupei un test inițial în perioada 12-24.09.2017 cu scopul de a descoperi nivelul de cunoștințe matematice la debutul anului școlar, în vederea proiectării noilor achiziții, în noul an școlar.

etapa formativă (cvasiexperimentală)

Etapa formativă s-a relizat prin proiectarea și derularea de activități matematice cu caracter interdisciplinar.

etapa finală (posttest)

Etapa finală a constat în aplicarea unei test final în perioada 06-16.06.2017 cu scopul evidențierii nivelului de cunoștințe matematice dobândite pe parcursul anului școlar 2016-2017, în raport cu nivelul de cunoștințe constatat la începutul anului școlar prin intermediul evaluării inițiale.

ETAPA INIȚIALĂ (PRETEST)

DATA: 21.09.2016

GRUPA: Mică

NIVELUL I

DOMENIUL EXPERIENȚIAL: D.Ș. – Activitate matematică

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1 – Să coloreze balonul mare cu creionul roșu, cu sau fără depășirea liniei de contur;

O2 – Să coloreze cu albastru balonul mic, cu sau fără depășirea liniei de contur;

O3 – Să discrimineze culori după criterii asociate unor aspecte întâlnite în mediul apropiat;

O4 – Să încercuiască cu degetul/cu creionul jucăria preferată.

ITEMI:

I1 – Coloreză balonul mare cu culoarea precizată, cu sau fără depășirea liniei de contur (3 puncte);

I2 – Coloreză balonul mic cu culoarea precizată, cu sau fără depășirea liniei de contur (3 puncte);

I3 – Colorează soarele corespunzător (3 puncte);

I4 – Încercuiește cu degetul/cu creionul jucăria preferată. ( 1 punct).

Maximal 10-9 puncte = FB = Comportament atins (CA), Mediu 6-7 puncte = B = Comportament în dezvoltare (CD), Minimal 3-4 puncte = S = Necesită sprijin (NS), 0-1 punct Comportament absent

Ups! Claunul a ajuns din greșeală în lumea lui Colorici și a făcut un truc nepotrivit. Numai tu poți destrăma vraja:

Colorează cu roșu balonul mare și cu albastru balonul mic.

Cine strălucește pe cer. Colorează-l corespunzător.

Încercuiește cu degetul/cu creionul jucăria preferată.

Tabel 1. Rezultatele obținute la proba de evaluare inițială la activitatea de matematică, grupa mică

Figura 1. Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială la activitatea de matematică

În urma evaluării inițiale în cadrul activității matematice am contatat că majoritatea preșcolarilor au identificat corect elementele desenate în fișă, dar o parte din ei nu pot colora o suprafață dată, depășesc conturul, nu cunosc culorile de bază, nu fac discriminare după criteriul mărime, iar instrumentul de scris nu este utilizat corect de toți preșcolarii, sunt la faza de mâzgăleli.

BIBLIOGRAFIE orientativă

Alecu, S. , (2005), Metodologia cercetării educaționale, Editura Fundației Universitare “Dunărea de Jos”, Galați;

Antohe, G., Barna, I. , (2006), Psihopedagogia jocului, Editura Fundației Universitare ”Dunărea de Jos”, Galați;

Barna, A., Antohe, G., (2003), Curs de pedagogie. Introducere în pedagogie, teoria educației și teoria curriculum-ului, Editura Sinteze, Galați;

Borțeanu, S. , Vodița, A. , Axente, M. , Crihan, S. , (2010), Poftiți în trenul jocurilor, Editura Diamant, Pitești;

Breban, S. , Gongea, E. , Ruiu, G. , Fulga, M. , (2002), Metode interactive de grup, Editura Arves, Craiova;

Cerghit, I. , (1976), Metode de învățământ, Editura Didactică si Pedagogică, București;

Cioflica, S. , M. , Ana, A. , (2002), Jocuri didactice matematice, Editura EMIA, Deva;

Ciolan, L. , (2008), Învățarea integrată, Editura Polirom, Iași;

Claparède Ed. , (1975), Psihologia copilului și Pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Chateau, J. , (1967), Copilul și jocul, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Culea, L., Aplicarea noului curriculum pentru educația timpurie – o provocare?, Editura Diana, Pitești;

Cucoș, C., Pedagogie, (1996), Editura Polirom, Iași;

Dumitrana, M. , (2002), Activități matematice în grădiniță, Editura Compania, București;

Dumitru, A. , Dumitru, V. , G. , (2005), Activități trandisciplinare pentru grădiniță și ciclul primar, ediția a II-a revizuită, Editura Paralela 42, București;

Elkonim, D. , B. , (1980), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Glava, A., Pocol, M. , Tătaru, L.L. , (2009), Educația timpurie. Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești;

Glava, A. , Glava, C. , (2002), Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca;

Ionescu, M. , Ioana, R. , (2004), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca;

Libotean, I. , Cicioc, E. , Seling, M. , (1997), Jocuri didactice matematice pentru grădiniță, Editura V&I Integral, București;

Moț, C. , (2000), Matematică pentru cei mici, Editura EMIA, Deva;

Neagu, M. , Beraru, G. , (1995), Activitățile matematice în grădinița, Editura ASS, București;

Neveanu Popescu Paul si colaboratorii (1970), “Stadii psiho-pedagogice privind dezvoltarea copiilor între 3 și 7 ani”, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Petrovici, C. , Neagu, M. , (2006), Elemente de didactica matematicii în grădiniță și în învățământul primar, Editura PIM, Iași;

Piajet, J. , (1974), Psihologie și pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Păiși Lăzărescu, M. , (2011), Laborator preșcolar – ghid metodologic , ediția a IV-a revizuită, Editura V&I Integral, București;

Tătaru, L. , Glava, A. , Chiș, O. , (2014), Piramida cunoașterii – repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești;

Șchiopu, U ., Verzea, E. , (1981), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București;

*** Curriculum pentru învățământul preșcolar, (2009), Editura Didactica Publishig House, București;

*** Repere fundamentale privind învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului între naștere și 7 ani, (2007), MECT, UNICEF, Editura Vanemonde;