Grădini ța cu Progr am Normal Vurpăr, județul Sibiu CLUJ -NAPOCA 2019 -2021 UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE… [624226]

UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI”
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE
EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI
DIDACTIC I ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

Coordonator științific,
Lect. U niv. Dr. Maria Turean

Candidat: [anonimizat], județul Sibiu

CLUJ -NAPOCA
2019 -2021

UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI”
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE
EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSO NALULUI DI DACTIC

”IMPORTANȚA UNOR MATERIALE
DIDACTICE INOVATIVE ÎN PLANUL
DEZVOLTĂRII ABILITĂȚILOR DE
COMUNICARE ALE PREȘCOLARILOR ”

Coordonator științific,
Lect. Univ. Dr. Maria Turean
Candidat: [anonimizat], ju dețul Sibiu

CLUJ -NAPOCA
2019 -2021

CUPRINS
INTRОDUСЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
CAPITOLUL I MATERIALELE DIDACT ICE ÎN PROCESUL INSTRUCTUV
EDUCATIV DIN GRĂDIN IȚĂ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
1.1. Caracterizare generală a mijloacelor de învățământ ………………………….. …….. 11
1.2. Funcțiile mijloacelor didactice ………………………….. ………………………….. ……… 15
1.3. Exigențe psihopedagogice ale mijloacelor de învățământ …………………………. 16
1.4. Mijloacele didactice în învățământul preșcolar ………………………….. …………… 17
1.4.1. Materiale didactice folosite în cadrul activităților de educare a lim bajului . 18
1.4.2. Materiale didactice folosite în cadrul activităților liber alese …………………. 19
1.4.3. Materiale didactice folosite în cadrul activităților de d ezvoltare personală . 26
1.5. Metodele active și interactive utilizate în cadrul activităților de educare a limbajului
……………………………………………………. ………………………………………………………… 28
1.5.1. Metode tradițional e………………………….. ………………………….. ………………….. 29
1.5.2. Metode moderne sau interactive de grup ………………………….. …………………. 30
CAPITOLUL II MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE ÎN PLANUL DEZV OLTĂRII
ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE ………………………….. ………………………….. …………… 34
2.1. Ϲaraϲtеrіѕtіϲіlе lіmbaјuluі la vârѕta рrеșϲοlară ………………………….. ………………… 34
2.2. Ѕреϲіfіϲul aϲtіvіtățіlοr dе еduϲarеa lіmbaјuluі ………………………….. ………………… 41
2.3. Ѕϲοрurі, dimensiuni ale dezvoltării, ехеmрlе de ϲοmрοrtamеntе alе Dοmеnіuluі
Lіmbă șі Сοmunіϲarе ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 42
2.4. Materialele și mijloacel e didactice inovative în ϲadr ul aϲtіvіtățіlοr dе еduϲarеa
lіmbaјuluі ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 44
2.1.1. Șorțulețul povestitor ………………………….. ………………………….. ………………… 45
2.1.2. Covorașul povestitor ………………………….. ………………………….. ………………… 46
2.1.3. Cărți cu povești terapeutice ………………………….. ………………………….. ………. 46
2.1.4. Cărți uriașe sau 3D ………………………….. ………………………….. ………………….. 47
2.1.5. Marionetele și siluetele ………………………….. ………………………….. …………….. 48

2.1.6. Calculatorul ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 50
b. Platforme educaționale ………………………….. ………………………….. …………….. 52
2.2. Folosirea materialelor dida ctice inovative în predarea integrată ………………… 53
2.3. Proiecte și materiale didactice inovative folosite pentru combaterea absenteismului
și prevenirea abandonului la preșcolari ………………………….. ………………………….. ……. 58
CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ……………………… 65
3.1. Designul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 65
3.1.1. Motivația cercetării ………………………….. ………………………….. …………………… 65
3.1.2. Ѕϲοрul ϲеrϲеtărіі ………………………….. ………………………….. ……………………….. 66
3.1.3. Οbіе ϲtіvеlе cеr ϲеtărіі ………………………….. ………………………….. ………………… 67
3.2. Iрοtеza dе luϲru șі varіabіlеlе ехреrіmеntalе ………………………….. ………………….. 67
3.2.1. Εșantіοnul dе ѕubіеϲțі ………………………….. ………………………….. ……………….. 68
3.2.2. Εșantіοnul dе ϲοnțіnut ………………………….. ………………………….. ………………….. 70
3.3. Меtοdеlе ϲеrϲеtărіі ………………………….. ………………………….. …………………………. 74
3.4. Organіzarеa șі dеѕfășurarеa ϲеrϲеtărіі ………………………….. ………………………….. .. 79
3.4.1. Etaрa рrеехреrіmеntală (рrеtеѕtul) ………………………….. ………………………….. 80
3.4.3. Εtaрa рοѕtехреrіmеntală (рοѕttеѕtul) ………………………….. …………………….. 103
CAPITOLUL IV COLECTAREA, ANALIΖA ȘI INTΕRРRΕTARΕA DATELOR ……. 109
4.1. Analіza șі іntеrрrеtarеa datеlοr dіn еtaрa рrеехреrіmеntală (рrеtеѕt) ………… 109
4.2 Analіza șі іntеrрrеtarеa datеlοr dіn еtaрa рοѕtехреrіmеntală (рοѕttеѕt) …….. 116
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 128
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 132
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 136

LISTA TABELELOR

Tabel nr. 2.1. Părerile părinților leg ate de activită țile din proiectul ”Împreună vom reuși”
Tabel nr. 3.1. Structurare a pe sexe a numărului de preșcolari care au frecventat grădinița
Tabel nr. 3.2. Date generale privind mediul familial preșcolari
Tabel nr.3.3 . Date generale privind etapele experimentului
Tabel nr. 3. 4. Calendarul activităților
Tabel nr. 3. 5. Descr iptori de performanță, „Cu ce mă joc?” /Evaluare inițială
Tabel nr. 3. 6. Descriptori de performanță, „Spune ca mine!” /Evaluare inițială
Tabel nr. 3. 7. Descriptori de performanță, proba nr. 1/Evaluare inițială
Tabel nr. 3. 8. Descriptori de performanță, pr oba nr. 2/Evalua re inițială
Tabel nr. 3. 9. Descriptori de performanță, proba nr.1/E valuare finală
Tabel nr. 3. 10. Descriptori de performanță, proba nr.2/Evaluare finală
Tabel nr. 4.1. Prezentarea analitică a probei „Cu ce mă joc?” Evaluare inițială
Tabel nr. 4.2. Prezenta rea analitică a probei „Spune ca mine!” Evaluare inițială
Tabel nr. 4.3. nr.Prezentarea analitică a probei 1 Evaluare inițială
Tabel nr. 4.4. Prezentarea analitică a probei 4 Evaluare inițială
Tabel nr. 4.5. Prezentarea analitică a probei 1 / Evaluare finală
Tabel nr. 4. 6. Prezentarea analitică a probei 2 / Evaluare finală
Tabe l nr. 4.7. Prezentarea analitică a rezultatelor din etapa inițială și finală
Tabel nr. 4.8. Procentajul comportamentelor din etapa preexperimentală și etapa
postexperimentală

LISTA FIGURILOR

Figur a nr. 3.1. Ѕtru ϲtura de gen a gruрu luі țіntă (număr fete, număr băieți)
Figura nr. 3.2. Ѕtru ϲtura de gen a gruрuluі țіntă (рrо ϲentaј)
Figura nr. 4.1. Diagrama rezultatelor din etapa preexperimentală/proba „Cu ce mă joc?”
Figura nr. 4.2. Diagrama rezultatelor din etapa p reexperimentală /proba „Spune ca mine!”
Figura nr. 4.3. Diagrama rez ultatelor din etapa preexperimentală/proba 1
Figura nr. 4.4. Diagrama rezultatelor din etapa preexperimentală/proba 2
Figura nr. 4.5. Diagrama rezultatelor din etapa postexperimentală/proba 1
Figura nr. 4 .6. Diagrama re zultatelor din etapa postexperimentală/proba 2

Figura nr. 4.7. Reprezentarea histografică a rezultatelor obținute la proba 1 din etapa
preexperimentală și etapa postexperimentală
Figura nr. 4.8. Diagrama Grilă de consemnare a pa rticipării c opiilor la a ctivitate/Item 1
Figura nr. 4.9. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 2
Figura nr. 4.10. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 3
Figura nr. 4.11. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 4
Figura nr. 4.12. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 5
Figura nr. 4.13. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 6
Figura nr. 4.14. Diagrama Gri lă de consemnar e a participării copiilor l a activitate/Item 7
Figura nr. 4.15. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 8
Figura nr. 4.16. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 9
Figura nr. 4 .17. Diagrama G rilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 10

LISTA ABREVIERIOR
ADP – Activități de dezvoltare personală
ALA – Jocuri și activități liber alese desfășurate pe centre de activitate
ADE – Activități pe domenii experiențiale
DLC – Domeniul Limbă și comunicare
DȘ 1 – Domeniul Științe (Cunoașterea med iului)
DȘ 2 – Domeniul Științe (Matematică)
DPM – Domeniul Psihomotric (educație fizică și euritmie)
DEC 1 – Domeniul Estetic și creativ (activități plastice )
DEC 2 – Domeniul Estetic și creativ (activități muzicale)
DOS 1 – Domeniul Om și so cietate (educație pentru societate)
DOS 2 – Domeniul Om și societate (activități practice )
NR. -Numărul

6
INTRОDUСЕRЕ

Motto: ”Să nu -i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va
mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să –
i învățăm să se adapteze.” ( Maria Montessori )

Am ales această temă de la premisa că dezvoltarea vorbirii și învățarea corectă a
limbajului folosind mijloace didactice inovative constituie una di n sarcinile de bază ale
educației din instituții le preșcolare și o preocupare permanentă din partea cadrelor didactice.
De-a lungul istoriei educația a înregistrat numeroase schimbări cu scopul apropierii
pregătirii copiilor de cerințele societății. În contextul actual, provocările lumii contemporane
se convertesc î n provocări la adresa fenomenului educațional.
În urma experienței didactice de la cated ră, cât și a experienței acumulate din
jocurile și activitățile derulate cu cei doi fii a i mei, am constatat faptul că un material didactic
bine gândit, a re un rol deos ebit atât în captarea și menținerea atenției copilului, cât și în
învățarea conți nutului dorit, am observat necesitatea confecționării de materiale didactice
inovative și am con statat eficiența acestora în activizarea copiilor, în dezvoltarea abilităților
de comunicare, a aptitudinilor de socializare, a gândirii critice și a dezvoltări i socio –
emoționale.
În grădiniță mijloacele de învățământ sunt instrumente de lucru indispensab ile
transmiterii de informații, asimilării de cunoștințe, formări i de deprinder i, evaluării, acestea
ajutând la diversificarea activităților, a strategiilor did actice și la creșterea eficienței
procesului instructiv -educativ.
De asemenea n oul curriculum pe ntru învățământul preșcolar presupune câteva
mutații semnificativ e, printre car e trecerea de la învățarea centrată pe acumularea de
informații la structurarea d e capacități și competență, de la „a spune ” la „a face ”. Reforma
prin noul curriculum înseamn ă creativitate, ceea ce presupune schimbarea ta ca dascăl,
găsire a noului pentr u fiecare activitate. Soluția o reprezintă o intensă activitate creatoare.
„Grădinița, cetatea fermecată, plină de multă viață de basm și feerie, este lăcașul
unde se pun bazel e «clădirii» fizice și spirituale a «puiului de om». «Doar Grădin ăreasa»,
model atoarea de suflete si minți, știe, cu mult tact și răbdare, să -i treacă pragul pa latului

7
fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă și mister a basmului, a jocului, a cântec ului
și a poeziei.” 1
Având încredere în copil , am înțeles că un învățământ mod ern, bine conceput,
permite inițiat ivă, spontaneitate și creativitate, iar rolul educatoarei capătă noi valențe,
depășind optica tradițională prin care era un furnizor de informații. Educatoarea tinde să
caute permanent noi forme de prezentar e a activități lor creative făcându -le, în acest m od,
mai interesante, mai atractive, mai plăcute și astfel mijloacele, îmbinate cu metodele
potrivite să dea posibilitatea preșcolarului de a explora, învăța, descoperi. În noul curriculum
copilul devine cent rul acțiunii e ducative, iar educatoarea îndrumăto r, organizator, dirijor în
acțiunea de însușire a cunoștințelor. Valorificarea eficientă și temeinică a mijloacelor
presupune o abordare modernă și riguroasă a strategiei didactice de căt re educatoare, în
scopul optimiză rii procesului instructiv -educativ din grădiniță.
Citându -l pe Gaston Maialorit „orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai
multor factori și, din acest punct de vedere, educația va rămâne mereu o artă: arta de
adapta, la o situație precisă, indic ațiile generale date de cărțile de metodologie”. 2
Proiectele tematice, activitățile integrate, metodele interactive de grup și materialele
didactice inovative reprezintă atât cele mai noi cerințe ale noului curriculum pen tru educația
timpuri e, cât și stra tegia eficientă de abordare a noilor generații care trebuie să fie pregătite
pentru o societate mereu în schimbare și pentru solicitări intense de ordin social, economic,
relațional și nu în ultimul rând profesional., citâ nd astfel Convenția cu privire la Drepturile
copilului, art. 29 „Educația trebuie să fie dirijată în sensul dezvoltării personalității și
talentelor copilului pregătindu -l pentru viața activă ca adult.”
De asemena, în ultimele decenii, tehnologiile digitale, focalizate pe p rocesarea și
transmiterea de informații, au inundat viața noastră cotidiană. Telefoanele celulare,
internetul, aplicațiile informatice sunt prezențe în spațiul public și privat. O între agă
generație, formată din persoane care s -au născut după 1995, utilize ază intens teh nologiile
digitale, atât ca instrumente, cât și ca medii de exprimare și interacțiune. Ei sunt generația
digitală, nativii digitali, cei care utilizează aplicațiile inform atice ca și cum ar respira sau ar
bea apă. Generația digitală au acces rapid, nelimit at, 7/24, la informație multimedia. De
asemenea, sunt părinți, care din lipsă de timp s au comoditate, își lasă copiii ore în șir în fața

1 Laura Colereciu , Metodica activităților instructiv edicative în grădinițe , Suport de curs, 2010, p.63
2 Diana -Andreea Pătrașcu , „Inovare dida ctică prin utilizarea metodelor interactive în procesul de predare –
învățare ”, 18.05.2018 , 1 pag., https://iteach.ro/pg/blog/diana.patrascu1/read/75779/inovare -didactica -prin-
utilizarea -metodelor -interactiv e-in-procesul -de-predare -invatare , accesat în data de 17.03.2020

8
calculatorului, televizorului, tel efonului etc, de la v ârste tot mai fragede. De aceea, sistemul
educați onal, trebuie să maximizeze oportunitățile oferite de tehnologiile digitale și să reducă
din pagubele colaterale pe care acestea le pricinuiesc. Noi, dascălii trebuie să îi captăm și să
îi menținem atenți pe tot parcursul activităților pe acești copii, car e sunt asaltaț i zilnic de o
multitudine de stimuli.
Aceste constatări stau la baza alegerii temei prezentei lucrări, lucrare care se dorește
a fi un argument pentru demonstrarea eficie nței utilizării materialului didactic inovativ în
dezvoltarea abilități lor de comunic are a preșcolarilor.
Scopul acestei lucrări este іdentіfіϲarea șі evіdențіerea unor materiale didactice
inovative eficiente în activitățile de predare, fixare și evaluare, care să contribuie la
îmbunătățirea calității procesului instructiv -educativ, având un caracter activ -participativ și
o reală valoare activ -formativă asupra dezvoltării abilităților de comunicare ale preșcolarilor .
Luϲrarea de față va fi struϲturată în pa tru ϲaріtоle șі va debuta ϲu
іntrоduϲerea/argumentul ϲare eхрlіϲă unele mоtіve рentru alegerea aϲesteі teme ”Importanța
unor materiale didactice inovative în planul dezvoltării abilităților de comunicare ale
preșcolarilor ”.
Menționez faptul că, deși sintagma mijloace de învățământ are o cuprindere mai
mare și include concept ul de material didactic, instrumente și mijloace tehnice și spații
specializate de instruire, în această l ucrare vom aborda atât materialele didactice inovative,
cât și instrumente și mijloace tehnice, care sunt într -o strânsă legătură, fiind de acord cu
autorul articol ului „Rolul mijloacelor de învățământ în comunicarea educațională” care
spune că „mijloacele tehnice sunt considerate, de regulă, o componentă de bază a activității
educative; calitatea lor de instrument are ca efect principal creșterea rolur ilor în cadrul
comunicării educaționale, demonstrând că multe dintre activitățile didactice nu se pot
desfășura într -o formă modernă, dacă nu se pot utiliza mijloace de învățământ. Calitatea
procesului de învățământ depinde de cele mai multe ori de utiliza rea într -o măs ură tot mai
mare a unor mijloace de învățământ moderne, inclusiv a unor echipamente tehnice și
electronice sofisticate”3
În primul capitol intitulat : „MATERIALELE DIDACTICE ÎN PROCESUL
INSTRUCTUV EDUCATIV DIN GRĂDINIȚĂ ” îmi doresc să pun ac cent pe mijloa cele
didactice specifice învățământulu i preșcolar (tradiționale și moderne), pe mijloacele

3 Ionuț VLĂDESCU, „Rolul mijloacelor de învățământ în comunicarea educațională”, în Revista Științifică
a Universității de Stat din Moldova, nr.5(25), 2009, Iași, p.1

9
didactice disponibile la fiecare centru de activitate, pe mijloacele didactice folosite în cadrul
activităților de dezvoltare personală, pe rolul și im portanța metod elor interactive de grup în
dezvoltarea vorbirii la preșcolar, care îmbinate cu mijloacele didactice inovative oferă trăiri
pozitive și satisfacții pedagogice, pe care le împărtășești cu copiii și astfel simți plăcerea că
ai realizat o activ itate didactic ă creativă, diversă și eficientă, atractivă, diferențiată, atât
pentru tine, ca dascăl, cât și pentru copii.
Cel de -al doile a capitol se va numi ”MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE ÎN
PLANUL DEZVOLTĂRII ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE” în care voi înce rca să
accentu ez caracteristicile lіmbaјuluі la vârѕta рrеș ϲοlară, sре ϲіfіϲul aϲtіvіtățіlοr dе еdu ϲarеa
lіmbaјuluі, care sunt principalele abilități în comunicare și să prezint mijloace didactice
inovative în ϲadrul a ϲtіvіtățіlοr dе еdu ϲarеa lіmbaјuluі, ca re vor face s ubiectul cercetării.
De asemenea voi aborda folosirea materialelor didactice inovative în predarea integrată și
voi aminti p roiecte și materiale didactice inovative folosite pentru combaterea
absenteismului și prevenirea abandonului la preșco lari.
Capitolu l III se va numi” METODOLOGIA CERCETĂRII”.
În realizarea cercetării mi-am propus să urmăresc niște obiecte majore care se vor
reflecta în activitățile desfășurate cu copiii, utilizând metode moderne și tradiționale. Aceste
obiective sunt: i dentificarea u nor materiale didactice inovative, care folosite în activitățile
de educarea limbajului influențează antrenarea la preșco lari a unor abilități de comunicare
orală corectă din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical; constatarea gradulu i de
implicare a copiilor în realizarea sarcinilor, prin utilizarea materialelor didactice inovative,
observând reacțile față de probel e aplicate, gradul de interes și implicare în activitate și
evidențierea efectelor utilizării materialelor didactice inov ative în dezvo ltarea capacităților
de exprimare verbală a preșcolarilor în cadrul activităților din grădiniță.
Pentru realizarea și reu șita cercetării voi utiliza următoarele metode de cercetare:
metoda experimentul psihopedagogic; metoda observației sist ematice pentru a le colecta,
analiza și compararea prin reflecții personale și interpretări; metoda probelor de evaluare;
metoda convor birii și metoda analizei portofoliilor copiilor/ a produselor activității.
Pe tot parcursul cercetării, voi urmări să găs esc „calea” de învățare eficientă, să
transform m aterialul didactic într-o „vedetă” în activitățile predate, pentru a trăi bucuria
rezultatelor instruirii.
Capitolul IV se va numi ”COLECTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA
DATELOR”
Se va aplica eșationului d e participan ți probe de evaluare ini țială și finală.

10
Aceste probe vor fi concepute în conformitate cu conținuturile, dimensiuniile
dezv oltării și comportamentele urmărite în „Curriculum pentru educație timpurie 2019 ”,
precum și documentele școlare în vigoa re.
Toate rez ultatele vor fi interpretate prin diagrame din prisma eficienței procesului
de predare – învățare și concordanța acestei eficiențe cu utilizarea intensă a mijloacelor de
învățământ, valorificate prin aplicarea metodelor interactive de grup, b azate pe coope rare,
pe dezvoltarea gândirii critice și pe dezvoltarea vorbirii.
Printr -o muncă susținută, rezultatele copiilor nu vor întârzia să apară

11
CAPITOLUL I
MATERIALELE DIDACTICE ÎN PROCESUL INSTRUCTUV
EDUCATIV DIN GRĂDINIȚĂ

1.1.Caracterizare genera lă a mijloacel or de învățământ
„Mijloacele de învățământ sunt instrumente sau complexe instrumentale menite a
facilita transmiterea unor cunoștințe, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții,
realizarea unor aplicații practice în cadrul procesulu i instructiv -educativ”4
În cadrul unei acțiuni educative, sub aspectul eficienței distingem patru mari
domenii: dimensiunile dezvoltării și compotramentele urmărite, conținutul de idei vehiculat,
strategia de lucru adoptată, ev aluarea. Accentul pus doar pe unul sau două din cele patru
domenii nu poate asigura reuș ita actului educațional. Pedagogia modernă propune
organizarea în așa măsură a procesului de învățământ, încât problemele de conținut și
strategie să se realizeze în fu ncție de dimensiunile dezvolt ării și compot ramentele urmărite.
Prioritar este stabilirea acestora, iar în funcție de acestea se vor anticipa conținuturile,
metodele și mijloacele de învățare și instrumentele de evaluare. Pentru a stabili rolul
conținuturi lor și locul acestora în cadr ul demersului didactic din grădiniță, este necesară
evidenț ierea raporturilor care apar și se impun, între conținut și strategiile didactice. În
activitatea din grădiniță urmărim să obținem rezultate cât mai bune, cu mijloacele cele mai
adecvate.
Pentru a fi utile mijlo acele de învățământ trebuie integrate organic în contextul
activităților și trebuie să li se imprime o finalitate explicit pedagogică, fără supralicitări și
exagerări. M. Bocoș apreciază că „în selectarea unui anu mit mijloc de învățământ se ț ine
cont de ce lelalte mijloace componente ale sistemului mi jloacelor de învățământ, de sistemul
de metode și procedee didactice, de formele de organizare a activității didactice, de tipul de
învățare la care recurg elevii etc.”5
În mediul educațional, resu rsele material e sunt numite și material intuitiv, materia l
didactic sau mijloc de învățământ, însă între acești termeni există anumite deosebiri. Astfel:

4 Constantin Cuco ș, Pedagogie. Ediția a II-a revăzută și adăugită , Editura Polirom, Bucure ști, 2006, p . 300
5 Miron Ionescu , Bocoș Mușata . Metodologia instruirii.Pedagogi e. Suporturi pentru formarea profesorilor ,
Editura Universitară Clujeană, Cluj, 2001, p. 179.

12
– materialul intuitiv reprezintă materialul care redă în forma sa naturală realitatea
înconjurătoare ( plante, animal e, aparate, etc.); poate fi adus în sala de grupă sau poate fi
cunoscut în cadrul unor vizite, ex cursii;
– materialul didactic include atât materialul intuitiv, cât și materialul realizat
intenționat pentru a mijloci observarea realității gre u accesibile s au inaccesibile (instalații,
mijloace audio -vizuale); acesta poate reproduce sau reconstitui obie ctele și fenomenele
reale, având funcție demonstrativă;
– mijloa cele de învățământ reprezintă resursele materiale ale procesului de
învățământ ca re facilitează comunicarea, înțelegerea, însușirea cunoștințelor, formarea
deprinderilor și a bilităților, fixarea, evaluarea și aplicarea cunoștințelor în practică; oferind
informații bogate, bine selectate și prelucrate, reușesc să stimuleze interesul pen tru
cunoaștere a profundă a realității. Acestea include să instrumentele și mijloacele tehnice ca:
aparatură specializată de proiecție, de înregistrare/redare audio, instruire programată,
computere și alte elemente care fac distincția între echipamente și p rodusele intel ectuale
capabile să le pună în valoare. Mijloacele tehnice de instruire includ aparatură specializată
de proiecție, de înregistrare/redare audio, instruire progr amată, computere și alte elemente
care fac distincția între echipamente și produs ele intelectua le capabile să le pună în valoare.
”În școala contemporană, utilizarea unor sintagme ca mijloace de învățământ,
instruire și auto instruire asistate de calculator, individualizarea instrucției etc. a devenit o
necesitate, ele reprezentând, p ractic, direcț ii pentru reforma învățământului.”6
Prin intermediul mijloacelor audio -viuale, cadru didactic poate prezenta copiilor
fenome ne și procese, care nu pot f i observate direct. În prezent, datorită tehnicii multimedia,
unele dintre cele mai comple xe mijloace di namice ce pot fi utilizate în procesul esucațional
sunt computerul, laptopul, tableta și telefonul. Apariț ia acestora a determinat un lanț întreg
de mod ificări plecând de la revizuirea metodologiei didactice, până la programele de formare
ale cadrelor dida ctice. Folosirea mijloacelor tehnice moderne menite să înlesnească predarea
și însușirea cunoștințelor și deprinderilor, orientarea către un învățământ formativ, selectarea
judicioasă a conținutului, dezvoltarea capacităților intelectuale și a creativități i, cultivarea
intereselor cognitive și profesionale, formarea aptitudinilor de investigare științifică, pr ecum
și a unui stil de muncă independentă, toa te constituie premise ale noului curriculum pentru
învățământ preșcolar.

6 Miron Ionescu , Mușata Bocșa, Tratat de Didactică Modernă , Editura Paralela 45, Pitești 2009,p .273

13
În concluzie, „din punct de ve dere istoric și conceptual, materialul didactic are o
utilizare mai îndelungată și este asociat frecvent cu materialele intuitive care ajută direct și
imediat la realizarea activității didactice . Conceptul de mijloace de învățământ este mai
cuprinzător, in cluzând pe lângă materialele didactice și instrumentele, apara tele,
instalațiile care facilitează realizarea activității didactice și atingerea obiectivelor
instructiv -educative.”7. Astfel, conce ptul de mijloace de învățământ a înlocuit în ma re
măsură conc eptul de materiale didactic. Desigur, între materialele și mijl oacele didactice de
învățământ există interrelații și interacțiuni.
Mijloacele de învățământ sunt clasificate după diferite criterii, multe dintre ele, o
dată acceptate, au fost î mbogățite pe p arcurs.
Astfel în lucrarea „Teoria și metodologia instruirii.Teoria și metodologia evaluării”
autoarele realizează o clasificare c ompletă a acestora, iar un prim criteriu de clasificare ar
fi proveniența mijloacelor de învățământ , criteriu după care se d isting următoarele:
– mijloace de învățământ existente în dotarea școlii : calculatoare, mulaje, machete, insalații,
dispozitive etc.
– mijloace de învățământ elaborate, realizate, confecționate sau procurate de profesor :
mostre, modele materi ale sau ideale , figuri, desene, planșe, hărți, fotografii, tablouri etc
– mijloace de învățământ elaborate, realizate, confecțion ate sau procurate de elevi : desene,
hărți, colecții de roci, semințe, plante (ierbare), insecte (insectare), fotografii etc
Potrivit profeso rului Miron Ionescu de la Universitatea Babeș -Bolyai din
ClujNapoca, Wilbur Schramm (1977) distinge patru generații de mijloace de învățământ,
care reprezintă de fapt și stadii în inovarea instrucției. La acestea, Profesorul Miron Ionescu
adaugă încă două generații, generând clasificarea de mai jos : 8
– mijloace de învățământ aparținând generației I : tabla, manuscrisel e, obiectele de muzeu;
– mijloace de învățământ aparținând generației a II -a: tiparul, manuale, texte imprimate;
– mijloace de învățământ ap arținând generației a III -a: fotografiile, filmele, televiziunea;
– mijloace de învățământ aparținând generației a IV-a: tehnicile moderne, mașinile de
instruire;
– mijloace de învățământ aparținând generației a V -a: calculatorul electronic ( computerul);

7 Marian D. Ilie, Teoria și metodologoa instruirii , Ediția a II -a, revizuită și adăugită, editura EIKON, Timișoara,
2012, p.107
8 Mușata Ionescu ., Instrucție și educație – paradigme, strateg ii, orientări, modele , Editura Garamond, Cluj –
Napoca, 2003, p. 255

14
– mijloace de învățământ aparținând generației a VI -a: noile tehnologii de comunicare:
www, e -mail-ul, IP Telephony, videoconferințele.
După funcția care o îndeplinesc (Cerghit) se disting:
– mijloace de învățământ de investigare experimentală și formare a abilităților intelectuale
și practice : materiale naturale, substanțe chimice, aparate și instalații de laborator;
– mijloace de învățământ de informare : manuale, cărți, dicționare, mijloace audio -vizuale,
computere, hărți etc.
– mijloace de învățământ de ilustrare și demonstrare : mijloace a udio-vizuale, materiale
naturale, substanțe chimice, aparate și instalații de laborator, truse pentru profesori etc
– mijloace de învățământ de raționalizare a eforturilor profesorilor și elevilor și a inv estiției
de ti mp în activitatea didactică: modele, tipare, șabloane, hărți de contur, mașini de
muliplicat, ștampile didactice, calculatoare de buzunar, rețele de computere etc
– mijloace de învățământ de verificare și evaluare a rezultatelor școlare : test e, referate,
portofolii, dispozitive și aparate de examinare etc
R. Lefranc și H. Canac au clasificat mijloacele de învățământ în funcție
analizatorul solicitat în receptarea mesajului educațional în:
– mijloace tehnice de instruire vizuale , care solicită analizatorul v izual în receptarea
mesajului ed ucați onal și se clasifică la rândul lor în:
– mijloace tehnice de instruire statice (de meditație) : diascolul, retroproiectorul;
– mijloace tehnice de instruire dinamice (de fascinație), care redau imagini dina mice: filmul,
televiziunea, computerul.
– mijloace tehnice de instruire auditive, care solicită analizatorul auditiv în receptarea
mesajului educațional.
– mijloace tehnice de instruire audiovizuale, care solicită atât analizatorul auditiv cât și pe
cel vi zual în recept area mesajului educational.
„Rеușіta activității dіdaсtісe dеріndе în marе măѕură dе matеrіalul dіdaсtіс
fоlоѕіt, dе alеgеrеa соrеѕрunzătоarе șі сalіtatеa aсеѕtuіa. Мatеrіalul dіdaсtіс trеbuіе ѕă fіе
varіat, сât maі adесvat соnțіnutuluі , ѕ ă ѕluјеaѕсă сâ t maі bіnе ѕсор ul urmărіt. ”9
Deosebit de important pentru eficienta activității educative este ca alegerea
metodelor didactice să fie corelată cu mijloacele utilizate, iar locul și rolul acestora să fie
bine cunoscut și fructificat.

9 Păіșі Lăzărеscu Μ.; Εzеchіl L., Labоratоr prеșcоlar , Εdіtura V & І Іntеgral, Βucurеștі, 2015, p. 53.

15
1.2. Funcț iile mijloacel or didactice
Selectarea și utilizarea corectă a mijloacelor de învățământ sunt condiționate de
cunoașterea funcțiilor lor pedagogice. Mijloacele de învățământ nu au doar o funcție pur
informativă , de facilitare a transmiterii unor cunoștințe, ci și o funcț ie formativă , de
dezvoltare a gândirii și a operațiilor acesteia. Alături de acestea, alte funcții îndeplinite de
mijloacele de învățământ sunt:
– funcția stimulativă , de dezvoltare a motivației interne pentru studiu;
– funcția ilustrativă și demonstrativă , de exemplificare și sprijinire a demersurilor de predare,
precum și a celor de învățare;
– funcția de investigare experimentală și de formare a priceperilor și deprinderilor
(abilităților) inte lectuale și practice, de modelare a spiritului experimental ș i de formare de
priceperi și deprinderi (a bilități) intelectuale și practice, de investigare și cercetare stiințifică;
– funcția ergonomică , de raționalizare și eficientizare a demersurilor și ef orturilor
profesorilor și elevilor;
– funcția s ubstituti vă, de facilitare a medierii instruirii și învățării în absența obiectului
cunoașerii, de facilitare a învățământului la distanță;
– funcția de evaluare , de verificare, măsurare și notare a rezultatel or școlare ale elevilor;
– functia estetică , de formare, cult ivare și dezvoltare a capacității de înțelegere și apreciere
a frumosului;
– funcția de orientare a intereselor elevilor , de oferire de informații, imagini, descrieri,
comentarii despre profesiu ni și status -uri .
Datorită funcției de instrui re, fiecare ca tegorie de mijloace de învățământ poate fi
considerată o modalitate de transmitere a noilor cunoștințe. De aceea, se impune ca în
alegerea mijloacelor de învățământ să se aibă în vedere cât de ef iciente sunt în transmiterea
unor informații, p recum și în fo rmarea unor priceperi și deprinderi intelectuale. Utilizarea
unui singur mijloc de învățământ, indiferent din ce categorie face parte și indiferent cât de
bine conceput și realizat ar fi el, nu p oate da eficiență maximă , „un mijloc de învățăm ânt
este efici ent numai ca element component al unu i sistem de mijloace de învățământ, care se
sprijină reciproc și care se integrează într -o strategie de instruire și intră în relație cu
elementele componente ale acestei strategii.”10. Mijloacele de învăță mânt trebuie s electate,
utilizate și îmbinate în fun cție de contexul pedagogic concret, ținând cont de celelealte

10 Marian D. Ilie, Teoria și metodologoa ins truirii Ediția a II -a, revizuită și adăugi tă, editura EIKON,
Timișoara, 2012, p.111

16
elemente constitutive ale strategiilor didactice: metode didactice folosite, formele de
organizare a activităților etc.

1.3. Exigențe psihopeda gogice ale mij loacelor de învățământ
În cadrul conceptului de “mijloace de învățământ” nu sunt incluse doar materialele
care facilitează transmiterea, asimilarea sau evaluarea cunoștințelor, ci și ansamblul
cerințelor pedagogice de selectare, integrare și articulare a l or în strategiile didactice și de
valorificare eficientă în procesul instructiv -educativ.
Folosirea în activitățile din grădiniță a materialelor didactice cât ma i numeroase și
variate are o importanță hotărâtoare în asimilarea cunoștințelor, dezvoltă spir itul de
observație al copiilor, mărind interesul pentru cunoaștere. Multe cunoștințe care par la
început dificile, pot fi ușor înțelese atunci când se folosește c u pricepere ilustrarea lor.
Jerome Bruner afirmă că „orice copil poate fi învăț at orice, la o rice vârstă, cu condiția să
fie alese mijl oacele și metodele de educație corespunzătoare ”11. Cu cât se imprimă
activităților un caracter intuitiv, astfel acționându -se toate laturile psihice ca: atenția,
memoria, percepția, imaginația, creativ itatea și gând irea, cu atât activitățile vor deveni mai
interesante și vor oferi copilului un câștig deplin iar „utilizarea rațională a mijloacelor
didactice duce la c reștera substanțială a eficacității activității didactice, eficacitate care
depinde în ma re măsură de m odul în care sunt folosite de către profesor și de către elevi .”12
Materialul didactic se constituie într -un instrument de lucru pus în serviciul faptelor pe care
le reprezintă; valoarea lui depinde de felul în care este utilizat și prezetat d e educatoare .
Orice material didactic trebuie să îndeplinească anumite cerințe psihopedagogice
atât în ce privește concepția acestuia, cât și momentu l în care este utilizat. Dintre acestea ar
putea fi amintite următoarele:
– să fie realizate în concordanț ă cu prevederi le din curriculu m și cu particularitățile de vârstă
ale copiilor;
– să transmită, într -o anumită unitate de timp, o cantitate cât mai m are de informații;

11 Marin Vlada, Învățarea interactivă: from Vygotsky and Bruner to Hattie, 10 mai 2018, 1 pag.,
https ://mvlada.blogspot .com/2018/05/invatarea -interactiva -from -vygotsky -and.html , accesat în data de
12.02.2020
12 Mușata, Bocoș et al .; Didactica modernă, Editura Dac ia, Cluj -Napoca Ionescu M.; Chiș V., 2001, p.171

17
– să stimuleze cât mai mulți analizatori pentru perceperea obiectivelor și fenomenelor c e
conduc la fo rmarea unor noțiuni și concepte noi;
– să ofere posibilitatea reproducerii diferitelor fenomene din natură;
– să stimuleze capacitatea de investigare, inventivitatea și creativitatea copiilor;
– să ajute la formarea unor deprinderi de activit ate independen tă;
– să contribuie la concretizarea eforturilor de predare ale cadrului didactic și de învățare ale
copiilor;
– să contribuie la crear ea unui mediu integru, multifuncțional, pentru fiecare tip de activitate;
– să fie amplasate în locuri acce sibile copiilo r, la nivelul lor .
Alături de cerințele psihopedagogice, mijloacele didactice trebuie să îndeplinească
și anumite cerințe tehnico -economice cum ar fi:
– să permită integrarea fără dificultăți în activitate și într -un timp relativ scurt;
– să respe cte norme le de siguranță ale copiilor;
– să fie prezentate într -o formă atractivă (design modern, culori ergonomice);
– să fie rezultatul unui concept logic sub aspect funcțional, o exprimare armonioasă ca formă,
o justă dimensionare a elementelor com ponente.13
În evaluarea eficienței mijloacelor de învățământ trebuie să ținem seama de gradul
de participare al copiilor la activitate, de măsura în care au stimulat interesul acestora pentru
învățare, de contribuția adusă la formarea abilităților practice, de măsura în care au c reat
motivații pentru investigare.

1.4. Mijloacele didactice în învățământul preșcolar
Potrivit Institutului de Științe ale Educației UNICEF „ baza materială constituie o
premisă necesară pentru un proces educațional de calitate.”14
De ac eea, mijloacel e didact ice corespunzătoare facilitează procesul educațional.
În grădiniță, un rol important în transmiterea cunoștințelor, îl au mijloacele de
învățămân t.. Perioada preșcolarității se definește ca o perioadă a gândirii concret intuitive,
ceea ce necesită utilizarea unui bogat și variat fond de mijloace didactice. Ele optimizează
demersul didactic și faciliează punerea în contact a copiilor cu conținuturile pr edate.
Structura flexibilă a conținuturilor din grădiniță, oferă educatoarei o libert ate de decizie

13 Maria Vrâncenu et al 1001 idei pentru o edu cație timpurie de calitate. Ghid pentru educatori , Chișinău,
Editura Pro Didactica, 2010, p.163
14M. Ionescu et al Situația actuală a învățământului pre școlar din Romania , Institutului de Științe ale
Educației UNICEF, București 2003, p.30

18
aproape deplină în selectarea lor și o autonomie în privința strategiilor didactice cu ajutorul
cărora sunt ofertate conținuturile curriculare.
Mijloacele d e învățământ reprezintă suportul material în desfășurarea procesului
instructiv -educa tiv. Reușita a ctivitățiil or depinde de modul în care educatoarea reușește să
aleagă, să combine și să organizeze ansamblul de metode, materiale și mijloace în vederea
realizării scopului propus. Orice mijloc de învățământ abordat trebuie ales cu discernămâ nt,
să fie cor ect utilizat, în funcție de particularitățile de vârstă, de conținutul de idei transmis,
de momentul optim în care trebuie integrat.
Nu trebuie să pierdem d in vedere cercetarile realizate de Roger Muchielli, care
demonstreaza ca la sfârsitul unei secvente de învățare, în condițiile unei atenții voluntare și
cu un grad sporit de concentrare, copilul reține diferențiat: „ 10% din ceea ce citeste, 20%
din ceea ce aude, 30% din ceea ce vede, 50% din ceea ce vede si aude în acelasi timp, 80%
din ce ea ce spune si 90% din ceea ce spune si face în acelasi timp ”.15
Pentru înțelegerea mesajului cognitiv, în activitățile din grădiniță, un sprijin
important îl oferă imaginile de diferite tipul: planșe, jetoane, tablouri, video -uri. Gama
mijloacelor didacti ce este largă, diversă, fiecare material utilizat core spunzător î n scenariul
activității, putând deveni un suport sigur, contribuabil la concretizarea ideilor, la înțelegerea
conținutului predat, la receptarea informației de către copii , contribuie la învă țarea conștien tă
a cunoștințelor transmise, bazată pe formarea un or reprezentări clare, precise și a unor
noțiuni corespunzătoare.

1.4.1. Materiale didactice folosite în cadrul activităților de educare a limbajului
Specific pentru munca educatoarei este preocupa rea de a proie cta acele mijloace prin
care să se asigure contactul direct al copilului cu realitatea, dezvoltându -i în acest fel spiritul
de observație, operațiile gândirii, însușirea vorbirii corecte, exprima rea bogată și expresivă,
stimulându -i astfel in dependența în acțiune. Eficiența acțiunilor educative cu preșcolarii
depinde de îmbinarea reușită a metodelor intuitive cu cele verbale, de integrare a unor
mijloace de învățământ adecvate.
Având o experiență cognitivă săracă, un vocabular insuficient dez voltat și o gâ ndire
concret intuitivă, copilul preșcolar nu poate înțelege toate comunicările o rale făcute de
educatoare fără sprijin pe material intuitiv. Ca să devină un adevărat mijloc de transmitere

15 Muchielli Roge r, Metode active î n pedagogia adul ților, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982,
p.57

19
de cunoștințe este necesar ca, în cadrul activitățilo r zilnice din grădiniță, preșcolarii să fie
inițiați în descifrarea conținutului imaginii, pent ru ca aceștia să recunoască anumite
simboluri , pentru a desprinde cuvântul și a înțelege apoi m esajul transmis, întrucât cuvintele
sunt cele care dau sensuri și semnificații materialului ilustrat.
În activitățile de educare a limbajului se utilizează o gamă largă de materiale
didactice, selectate în funcție de natura conținutului, tipul activității , mijlocul de realizare și
particularitățile de vârsta ale copiil or. În funcți e de mijlocul de realizare a fiecărei activități
de educare a limbajului și anume : convorbire, memorizarea, lectură după imagini, joc
didactic, povestire, lectura educatoarei, s unt necesare diverse materiale didactice: cărți cu
povești, pove stiri, poezii; dicționare; enciclopedii; alfabetul în imagini; reviste, ziare; hârtie,
caiete, carioc i, creioane, pixuri; tablouri/imagini, ilustrate, fotografii și seturi de tablouri;
cărți „scrise” și „editate” de către copii; album cu fotografiile copii lor;; tablouri /imagini,
ilustrate, fotografii. de exerciții grafice; jetoane, planșe, diferite obiecte care să ilustre ze
cuvintele predate, marionete, păpuși, panouri; casetofon și/sau televi zor și înregistrări audio –
video; video -proiector etc.
Selectate c u atenție, în funcție de obiectivele prop use, de conținutul abordat, de
metodele și procedeele didactice folosite, materialele și mijloacele utilizate îmbracă diverse
forme: de la cele tradiț ionale ca imagini, cărți, planșe, jetoane cu imagini ale obiectel or sau
cu lite re, medalioane, siluete, jucării diverse, litere magnetice etc., la cele moderne, ca
înregistrări audio și video etc.
Cu cât este mai divers și mai bogat bagajul cu materiale di dactice existent în
grădiniță, cu atât activitățile pot fi mai di stractive și m ai benefice pentru preșcolari, dacă este
utilizat judicious.

1.4.2. Materiale didactice folosite în cadrul activităților liber alese
Centrele de interes sunt foarte importante pentru preșcolari deoarece îi ajută în
procesul de învățare și le oferă o mulțime de opțiuni pentru a învăța prin joacă. De aceea este
bine să realizăm centre cât mai atractive pentru copii și să avem grijă să schimbăm mereu
materialele pentru a le trezi mereu c uriozitatea celor mici.
Reușita desfășurării jocurilor și a acti vităților libe r-alese depinde, în mare măsură,
de modul în care este o rganizat și conceput mediul educațional. Acesta trebuie să stimuleze
copilul, să -l ajute să se orienteze, să -l invite la acțiune. Materialele care se regăsesc zilnic
în zonele/centrele/ colțurile desc hise trebuie să fie atent alese, în strânsă corelare cu tema

20
săptămânii sau cu tema proiect ului aflat în derulare. Astfel, cadrul didactic trebuie să acorde
o atenție deosebită organizării spațiului în centre.
a) Centrul de ALFABETIZARE/BIBLIOTE CA
Centrul in clude cărți și materiale pentru activități de audiție și scriere. E o zonă
liniștită, unde copiii se pot așeza și răsfoi cărțile, pot asculta lectura educatoarei sau î și pot
citi unul altuia. Lectura este o activitate zilnică și copiii sunt îndemnați să -și creeze propriile
cărți, să le citească celorlalți, să inventeze istorioare, să le pună în scenă și să asculte o
varietate mare de povești.
În cadrul acestui centru „copiii își exersează limbajul sub toate aspectele sale
(vocabular, gramati că, sintaxă, î nțelegerea mesajului) în timp ce comunică (verbal și
nonverbal) sau asimilează limbajul scris ”16. Deși se adreseaza preponderent domeniului
dezvoltarea limbajului și comunicării, prin sarcinile formulate în acest centru sunt
dezvoltate și alte domenii de de zvoltare, contribuțiile asupra dezvoltării globale fiind
multiple. Astfel putem aminti: dezvoltarea motrici tății fine, dezvoltarea abilităților de
interacțiune cu copiii de vârstă apropiată, promovarea sănătății și nutriției, ca și exersarea
unor capacităț i și atitudini în învațare (curiozitate și interes, inițiativă, persistență în
activitate, creativitate).
Materialele centrului „Bibliotecă”: cărți cu imagini clare și simple, viu colorate;
cărți cu imagini -surpriză; cărți cu ilustrații ce re prezintă oamen i de diferite vîrste, sexe,
culturi, ocupații; album cu fotografiile copiilor; casetofon și/sau televizor / calculator și
înregistrări audio -video; tabl ouri/imagini, ilustrate, fotografii; cărți de exerciții grafice, cărți
cu povești, povestir i, poezii; dic ționare; enciclopedii; alfabetul în imagini; reviste, ziare;
hârtie, caiete, carioca, creioane, pixuri; tab louri/imagini, ilustrate, fotografii și setu ri de
tablouri etc; cărți „scrise” și „editate” de către copii.
În cadrul ”Suportului pentr u explicitarea și înțelegerea unor concepte și
instrumente cu care operează curriculumul pentru educație timpurie” se recomandă ca
centrul Bibliotecă să fie amenajat într -un loc liniștit al clasei; cărțile și materialele scrise să
fie puse la dispoziția; să conțină o Zona tematică cu cărți: ficțiune, non -ficțiune și jocuri
tematice; o Zona permanentă, destinată materialelor tipărite, etichetate, așezate/expuse pe
raft cu cotorul, precum și ilustrații, planșe, jetoane, jocuri cu litere și cifre, instrumente și
suporturi variate de scri s, echipamente audio -video; o Zonă de depozitare pentru materiale

16 Laura Colereciu , op cit , p.7-40

21
tipărite, figurative, jocuri tematice, cărți confecționate de copii, consumabile. De asemenea
se recomandă ca televizorul /calulatoul să fie folosit pentru a comp leta cunoștinț ele copiilor
și nu ca un element concurent pentru activitățile din sala de grupă. Utilizarea calculatorului,
precum și a altor mijloace tehnice trebuiesc făcute cu măsură și tact din partea cadrului
didactic , ținând cont de faptul că „experi ența multor ță ri pune în lumi nă faptul că cea mai
eficientă modalitate de inițiere a copiilor în domeniul informaticii și al calculatoarelor
este practica utilizării lor, de care să beneficieze toți copiii. ”17. De aceea î n cadrul acestui
centru am instalat 2 calculatoar e, la nivelul copiilor, unde vom exersa abilități spațiale și
de logică, abilități care vizează dezvoltarea motricității fine, vom stimula înțelegerea
limbajului, folosind Softuri educaționale, jocuri interactive, dar și video -uri cu povești,
prezentări Po werPoint etc.
De asemenea în cadrul acestui centru am amenajat un spațiu pentru masa luminoasă,
pe care o vom folosi ca centru de stimulare senzorială a abilităților de scris.
b) Centrul ARTĂ
Centrul „Arte” are influențe asupra dezvoltării copii lor în toate d omeniile, deoa rece
acestea se întrepătrund în sarcinile și tipurile de activități de aici și pot asigura dezvoltarea
globală a copilului. „ Este o zonă a artei și a imaginației în care copiii vor putea desena,
picta, modela, cânta, dansa, real iza lucrări in dividuale și c olective cu materiale din natură
și materiale refolosibile, vor putea face jucării, costume pe care le vor îmbrăca la jocul de
rol sau la carnaval etc.”18
Materiale. Gama de materiale din acest centru poate cuprinde: blocuri de d esen,
hârtie d e toate dimen siunile și culorile, creioane colorate, acuarele, foarfece, pastă de lipit,
planșete, plastilină, cocă, coloranți alimentari, autocolant, sfoară, sârmă, gheme de lână
divers colorate, casetofon, radio, casete sau CD -uri cu muzică , muzicuțe, fl uiere, tambur ine.
În acest centru li se oferă copiilor posibilitatea să exerseze pictura cu degetele, cu buretele,
cu dopuri sau rulouri de carton, imprimă materiale textile, pictează cu ceară, modelează,
confecționează colaje. Nu lipsește ni ci panoul unde sunt expuse lucrările copiilor, astfel încât
acestea poat fi privite, discutate, admirate prin activități care dezvoltă spiritul critic și
autocritic al copiilor. Tot în acest centru sunt plasate și instrumente muzicale sau obiecte cu
care copiii pot fac e activități de muzică și mișcare (minge, coardă, cerc, eșarfă, etc.).

17 ”Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul
pentru educație timpu rie”, 2019 , p.19
18 Ibidem , p. 20

22
La fel ca și la centru Bibliotecă este util să existe: o Zona tematică, favorabilă
lucrului în poziții variate: la șevalet, pe podea, la tablă, pe carton/sul de hârtie/su l de perete
etc; o Zonă permanentă cu materiale pentru grafică, pictură, modelaj, colaj, lipire, cu un
spațiu flexibil pentru expunerea lucrărilor; o Zonă de depozitare pentru consumabile, lucrări
de artă, albume, cu spații pentru păstrarea lucrărilor, cu materiale pent ru organizarea
spațiului, păstrarea curățeniei, echipamente de protecție.
c) Centrul „JOC DE ROL” sau Joc de creație/ viață pactică este spațiul în
care dezvoltarea socio -emoțională se regăsește din plin. „ este locul în care se concentrează
activitățile casn ice cu care fac cunoștință copiii și de exersare a rolurilor sociale”19, fiind
unul dintre cele mai îndrăgite centre.
Aici, copilul se regăsește într -un mediu ideal și poate să învețe cu plăcere. Prin jocul
în acest centru, copiii refac locuri , evenimente, imită comportamentul părinților sau joacă
roluri ale unor persoane cunoscute; reproduc lumea așa cum o înțeleg ei, repetă,
reinterpretează, reproduc și retrăiesc experiențe. Jocul de rol îi ajută pe copii să -și exprime
și să-și gestioneze emo țiile, să comu nice cu ceilalți, să accepte diversitatea.
Acest centru îi încurajează pe copii să însceneze ceea ce văd în viața de zi cu zi,
ajutându -i să înțeleagă lumea înconjurătoare și să -și asume diferite roluri. Jocul simbolic și
dramatizarea oferă c opiilor posibi lități multiple de învățare. În timp ce își joacă rolurile,
copiii învață despre ei înșiși, despre familiile lor și societatea în care trăiesc, învață să
coopereze cu alții prin alegerea rolurilor și interpretarea lor. Jocul de rol creativ co ntribuie
la to ate experiențele de învățare a copilului și este o parte importantă a curriculei.
Interpretarea jocurilor de rol stimulează g ândirea și imaginația copiilor, le dezvoltă limbajul,
îi ajută la soluționarea problemelor și la perfecționarea abilităților de com unicare
Materiale. Seturi cu jucării sau, după caz, instrumente/ustensile folosite de diferiți
profesioniști (medic, tâmplar, electrician, chimist etc.); costumație și accesorii adecvate și
măști pentru asumarea diferitelor roluri. Tot aici s unt plasate pă pușile, în diferitele forme ale
teatrului pentru copii, precum și paravanul pentru teatru , îmbrăcăminte — haine vechi de
copii , adulți, pălărioare, precum și pantofi, farduri, veselă, vase, tac âmuri, tigăi, oale și
cratițe, căni, pahare, farf urii (mari, mi ci), cești, pocale, ustensile de gătit — linguri de servit,
polonice etc, țesături de folosit ca prosoape de bucătărie, materi ale de curățat (săpun, perie
mică, mătură). Destul de mult e piese din mobilier și echipament sunt construite din cut ii

19 Ibidem , p. 2 2

23
vechi, reci clând astfel și dând posibilitatea copiilor de a -și face propri a lume, inspirată din
realitate sau din povești.
Și aici, mater ialele sunt aranjate astfel în: Zona tematică – truse, echipamente, decor
multifuncțional la tema săptămânii/proiect ului, costumaț ii, accesorii, marionete, păpuși;
Zona permanentă – truse pentru jocuri de rol, jucării confecționate, obiecte tehnice;
materi ale recuperate – recipiente alimentare, cosmetică, curățenie, tuburi, arcuri, unelte,
materiale textile, de lemn și Zona depozit – unde sunt ținute toate trusele și echipamentele
necesare activităților din acest centru, care sunt scoase prin rotație, în funcție de tema
abordată și interesul copiilor.
d) Centrul „CONSTRUCȚII” mijlocește dezvoltarea cognitivă, socio –
emoționa lă, fizică, dar și inițiativa, creativitatea și perseverența, prin activitățile individuale
sau de grup. „ În acest centru, copilul se simte în largul lui; are libertatea de a face gălăgie.
Aici ce s -a dărâmat poate fi refăcut imediat, așa cum ce s -a înălța t poate fi d ărâmat într-o
clipă, totul ca -ntr-o poveste”20, iar totul se face cu mâinile lor care simt, mângâie și
controlează forme.
Spațiul alocat acestui centru este destul de mare pentru ca un grup de copii să poată
lucra aici împreună sau fiecare separ at, fără ca șantierele lor să se intersecteze. Aici există
un covor, care acoperă podeaua, pentru a reduce zgomotul făcut de blocurile de lemn sau
cele de plastic în cădere și pentru a putea sta mai comod.
Materiale. În cadrul acestui centru se urmărește c a toate cub urile să fie așezate pe
rafturi, sortate după formă și mărime, iar rafturile cu materiale de construcții sunt marcate și
etichetate cu forma și mărimea pieselor. De asemenea, centrul este decorat cu imagini care
reprezintă construcțiile pe care le realizea ză copiii: poduri, nave cosmice, vapoare, blocuri,
în funcție de tema săptămânii. Centrul este dotat seturi, truse, blocuri de construcții plane și
tridimensionale, figurine, materiale din natură, deșeuri de lemn, plastic, carton pentru
suprapu nere, între pătrunde re, îmbinare, înșirare etc., depozitate în cutii transparente și
etichetate. Organizarea materialelor presupune, de asemenea, existența Zonei tematice ; a
Zonei permanente și a Zonei de depozitare.
e) Centrul „Nisip și apă” este gazda exper iențelor care asigură dezvoltarea
fizică a copi ilor preșcolari. . În sala de grupă, copiilor li se oferă posibilitatea de a explora

20 Ibidem , p. 2 1

24
senzația atingerii nisipului și apei deoarece copiii se simt atrași de nisip și apă, indiferent de
vârstă.
Materiale. Sala de grupă este d otată cu o masă cu nisip și apă care este înaltă, până
la talia copilului. La dispoziția copiilor sunt puse prosoape, mături și fărașe pentru a strânge
nisipul și apa, ori de câte ori este nevoie. Materialele și accesoriile care se folosesc l a acest
centru cuprind: vase și unelte, materiale din natură, substanțe lichide sau solide, care se
dizolvă.
De asemenea sunt grupate materiale din dotare conform recomandărilor din
”Suportului pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumen te cu ca re ope rează
curriculumul pentru educație timpurie” astfel: Zona tematică – recipiente, amplasate la
nivelul copiilor, cu produse specifice temei (apă, spumă, nisip, făină de porumb, orez,
pământ etc.) și recipiente, forme, instrumente, materiale pen tru expe riment e; Zonă
permanentă – recipiente pentru nisip și apă, instrumente de turnat, scufundat, dozat, săpat,
acoperit; Zonă depozitare – forme, unelte, pompe de apă, stropitori, căni gradate, pipete,
clești, pensete, sită, găleți, jucării plutitoar e, pâlni e, sil uete, alte materiale din natură.
f) Centrul „ȘTIINȚE” subsumează elementele care aparțin de ”Domeniul
Științe”, respectiv, dezvoltarea gândirii logice, înțelegerea relațiilor dintre obiecte și
fenomene, exersarea capacității de a rezolva problem e, famil iariza rea și aplicarea
cunoștințelor și deprinderilor elementare matematice sau a celor care privesc cunoașterea și
înțelegerea lumii vii.
Materiale. Materialele ilustrative din diferite domenii ale științei includ: albume,
glob pământesc, atlase g eografic e, bot anice, cântar, pahare de dimensiuni diferite cu care
copiii pot învăța să aprecieze diferența de greutate și de volum a diferitelor obiecte; cutii cu
diferite semințe colecționate de copii; lupe sau microscop; semințe puse la încolțit, pentru
observa rea pr ocesului de germinație; colecții de frunze, scoici, melci, pietre de diferite
forme, mărimi, pene și multe altele care facilitează apropierea copilului de cunoașterea lumii
înconjurătoare, pe care o descoperă pas cu pas și o explorează indivi dual sau în gr upul de
copii cu care se joacă. De asemenea, acest centru are în dotare Puzzle, Lego, Domino, jocuri
cu imagini: Știi când…, Ce imagine urmează?, Numără și potrivește! etc.
Și în acest centru gestionarea materialelor se face prin existența Zonei t ematic e, cu
materiale din natură strict legate de tema abordată ; Zonei permanente, cu materiale din
natură pentru experimen țe de durată, obiecte tehnice – instrumente de măsură inclusiv
neconvenționale, instumente pentru experimente – pipete, eprubet e, recipiente, lupe, magneți,
coloranți etc., materiale figurative – fotografii, hărți, ilustrații, glob pământesc, jocuri de masă

25
cu jetoane, cifre, patterns și Zonei de depozitare , în care se păstreză: kituri tematice, binoclu,
microscop, materiale din na tură, colecții , jocuri tematice, echipamente audio -video,
materiale cu structuri, culori, forme diverse.
În acest centru există un spațiu pentru expunerea perm anentă a materialelor din
natură numit ”Cutia senzorială”, un loc pentru animale vii, având un acvariu cu peș ti, dar și
mulaje din plastic, reprezentând animale sau păsări. Astfel copiii se pot transforma în niște
detect ivi, oameni de știință, care caută p ermanent să se informeze în legătură cu lumea care –
i înconjoară.
g) Centrul TEMATIC
Când gândit a menajarea sp ațiului educațional am rezervat și un loc pentru centrul
tematic. Acesta este plasat la intrarea în clasă, pentru a putea fi văzut atât de copii, cât și de
părinți. El este un spațiu de afișare și dezbatere deschis tuturor.
Materiale. Așadar, am amenaj at un panou și măsuțe u nde am expus elemente ce
sugerează tema de studiu/tema proiectului. Aici, pe parcursul parcurgerii temei respective,
eu dar și copiii împreună cu părinții au adus o serie de materiale corespunzătoare acesteia:
cărți, atlase , albume, im agini, obiecte finisate sau din natură, lucrări ale copiilor etc. Tot aici
am așezat Cutiuța cu întrebări , pe care copiii le pun în legatură cu tema propusă și la care
găseasc răspunsuri împreună cu colegii, educatoarea, frații mai mar i, părinț ii.
În organ izarea pe centre a spațiului educativ s -a asigurat: securitatea și protecția
copiilor, confortul prin mobilier, fotolii confecționate din cauciucuri, per inițe, existența unui
spațiu suficient studiului și întâlnirii cu alți copii, exis tența unu i materia l adecvat oricărei
situa ții de învățare, poziționarea adecvată a centrelor respectând reguli specifice.
De asemenea, în sala de grupă am amenajat un spațiu de liniște, pentru copiii care
simt uneori să se retragă, ținând cont ”de acele mo mente în care avem ne voie să ne retragem
într-un loc liniștit, un loc în care să putem evita interacțiunea socială.”21 I-am învățat pe
copii că atunci când au nevoie de puțină liniște se pot retrage acolo pentru câteva momente,
apoi să revină la activitate a inițială . Astfel a m evitat multe momente d e tensiune, copii
fâcându -și un obicei de a merge la locul stabilit, spunând adesea ”Am nevoie de un moment
de liniște”.

21 Cinty Tereb ush, traducere din engleză de Cristina Firoiu, Educație integrată a preșcolarilor. Cum să le
stimulăm mințile aflate în dezvoltare , Editura Trei SRL, 2020, carte electronică
https://play.google.com/store/books/details/Cindy_Terebush_Educa%C8%9Bia_integrat%C4%83_a_pre%C
8%99colarilor?id=fRzdDwA AQBAJ , pag 103

26
Pentru etapa jocurilor și a activităților alese desfășurate în curte, o atenție specială
a fost acord ată atât org anizării și amenaj ării curții de joc, cât și siguranței pe care o oferă
copiilor spațiul respectiv și dotările existente.

1.4.3. Materiale didactice folosite în cadrul activităților de dezvoltare personală
În planul de învățământ pentru nivelul învă țământ preșc olar regăsim activitățile
pentr u dezvoltare personală, care includ: rutinele, tranzițiile și activitățile din perioada după –
amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), precum și activitățile
opționale .
În ca drul activităților de dezvoltar e personală am folosit următoar ele materiale
didactice:
a) Panoul pentru ”Salutul de dimineață” reprezentat de câteva imagini, care
simbolizează diverse moduri de salut: batem palma, dansăm, ne îmbrățișăm. Astfel copiii au
posib ilitatea de a se sa lute în mod inedit în fiecare dimineață.
b) Imagini cu regulile grupei. În cadrul unei grupe este foarte important să
existe un set de maxim 5 reguli, care să ghideze copiii și adulții în menținerea unui climat
favorabil învățării. Acestea , obligatoriu sunt afișate într -un loc vizibi l, la nivelul copiilor,
pentru a reveni la ele, ori de câte ori este ne voie.
c) Panoul cu responsabilități, unde copiii vor afla zilnic responsabilitățile pe
care le au. În grădiniță, ca și în oricare alt loc există responsabilități. Este bine s ă îi obișnuim
pe copii încă de mici în a îndeplini mici sarcini, cum ar fi: să împartă fișele, să prezinte
vremea, să conducă grupul, să ude plantele din sala de grupă, să dea săpun colegilor, etc.
Astfel copii sunt obișnuiți cu menținerea ordi nii, a curăț eniei, cu asumarea unor rol uri, fiind
capabil i să negocieze, să participle la luarea decizilor.
d) Panoul cu activitățil e zilei este foarte important în a fi afișat și discutat cu
copiii zilnic, pentru că știind ce va urma copilulului i se oferă predictibil itate, stabilitate și
siguranță. Învățarea planificării și împărțirii activităților care se realizeaza pe parcursul u nei
zile de grădiniță este doar un aspect care se urmărește a fi însușit de către preșcolari.
e) Ceasul este un obiect greu de î nțeles de că tre preșcolari, pentru că ei nu au
noțiunea de timp, dar cu cât se îndreap tă spre vârsta scolară, copii sunt tot mai interesați de
aspectul timpului, dorind să știe la ce oră plecăm acasă sau la ce oră desfășurăm activitățile
lor preferate. De aceea introd ucerea noțiunii de „ore”, prin intermediul activităților zilnice

27
de baza din mediul copilului este un aspect pe c are îl realizăm treptat, cu preponderență în
grupa mare .
f) Calendarul naturii este un mijloc indispensabil din grădiniță . Completare a
calendarul ui naturii constituie o etapă importantă, deoarece li se face cunoștiință copiilor cu
transformările din mediul apropiat, cu aspecte legate de vreme, anotimp, zilele săptămânii,
data și luna pentru grupele mai mari. Completarea calendarului se face prin a tașarea de
jetoane corespunzătoare: vremea este marcată de un norișor sau soare; anotimpul este redat
printr -un copac ale cărui frunze exprimă toamna, iarna, primăvara, vara; îmbrăcămintea la
fel se atașează jetoane potrivit anotimpului.
g) Panou l cu preze nța
În curriculum preșcolar este inclusă întâlnirea de dimineață, în cadrul căruia se face
prezența zilnică la grădiniță. Fiecare educatoare conștiincioasă încearcă să facă cât mai
interesant acest moment al zilei, confecționând diferite panouri de monitor izare a prezenței
copiilor. Cu ajutorul acestuia „copii se cunoasc mai bine, exersează număratul, se
familiarizează treptat cu literele și semnificația lor, cu cititul.”22
h) Scaunul autorului pe care se așează zilnic câte un copil (asistentul zilei ).
Acesta prezintă colegilor o experiență personală, un eveniment important la care a participat
sau un obiect de noutate, iar grupul de copii participă prin întrebări pe marginea celor
povestite, comentarii și completări .
i) Semaforul emoților
Scopul acestu ia este mu ltiplu: identifică dispoziția copilului la debutul zilei,
planifică activitatea individuală cu copilul în scopul îmbunătățirii dispoziției sau aflării
motivelor proastei dispoziții, întreprinde acțiuni de stabilire sau îmbunătățire a
parteneriatu lui cu fam ilia. Acest panou conține și o oglindă, în care copilul se privește,
identifică dispoziția sa, având ca semne -reper ( vesel – verde, trist -galben, furios -roșu).
j) Calendarul zilelor de naștere oferă copiilor sentiment ul de apartenență , de
importanță . Organiza t pe anotimpuri, oferă posibilitatea copiilor de a descoperi în ce lună și
în ce anotimp s -a născut, câți ani are și cât mai durează până va veni ziua lui.
În urma celor prezentate mai sus se constată faptul că un rol deosebit în activitățile
zilnice îl o cupă panourile educaționale, care sunt mijloace didactice și care fac parte
obligatoriu din mediul educațional al grupei de copii, jucând un rol estetic, formativ,

22 Smaranda Maria Cioflica et al ., Ziua bună începe la „întâlnir ea de dimineață” , Editura Tehno -art, Cluj,
2009, p.8

28
contribuind la dezvoltarea globală a preșcolarilor. Panourile educaționale neapăr at trebuie
să corespundă particularităților de vârstă a copiilor și cerințelor metodologice , iar cadrele
didactice „trebuie să conștientizeze că aceste materiale didactice nu sunt materiale „de
perete” și pot fi utilizate nu doar dimineața, dar și în alte etape ale zilei, în diverse forme de
organizare a activității copiilor: frontală, individuală și în grup .”23
Tot în cadrul activităților de dezvoltare personală intră și opționale le. În acest an
școlar am derulat opționalul ,,În lumea fermecată a poveștilor (aria cur riculară –
DLC+DEC+DOS) . Acesta este prezentat în Anexa nr.1
Acest opțional urmărește prin multitudinea și diversitatea textelor ca cei mici să fie
determinați să învețe să asculte sau să audieze un text, să descopere informații noi, să
aplice/să valorific e cu noștințele dobândite, să redea conținutul unui text, să identifice
mesajul tran smis de autor, să se relaxeze și, treptat, să conștientizeze cuvintele, frumusețea
și expr esivitatea lor, să aibă răbdare și să recepreze cu plăcere textele litera re. În cad rul
acestui optional am ales ca elemente de conținut atât povești clasice, dar și p ovești
terapeutice prin intermediul cărora am încercat să stimulez, să exersez, să amplifi ce
abilitățil e cognitive, emoționale, relaționale ale copilului, dar și s ă identifi c eventualele
întârzieri în dezvoltare, blocajele de comunicare și em oționale și să introduc o notă
recuperatorie și puternic antrenată în universul interior al copilului pr eșcolar.
Materiale didactice folosite în cadrul acestui opțional : cărți, culegeril e/ antologiile
de te xte pentru ciclul preșcolar cu literatura romană și universală pentru copii, cărți
terapeutice, fișe de lucru , planșe didactice, jocuri didactice și mani pulative, jucării, albume,
reviste, atlase școlare, cărți de povești, păp uși și dec oruri pentru teatru de păpuși, diverse
materiale pentru activitățile practice și pl astice.

1.5. Metodele active și interactive utilizate în cadrul activităților de educare a
limbajului
În didactica modernă, metoda de învățământ este înțeleasă ca un a numit mod de a
proceda, care ține să plaseze preșcolarul într -o situație de învățare, mai mult sau mai puțin
dirijată, care să se apropie până la identificare cu una de c ercetare științifică, de urmărire și
descoperire a adevărului și de legare a lui cu as pectele pr actice ale vieții. Privită astfel,

23 Stela Gânju et al., „Valoarea formativ -dezvoltativă a panourilor educaționale în grădinița de copii”,
STUDIA UNIVERSITAS MOLDAVIALE , 2017, nr.9(109) Seria Științe ale educa ției ISSN 1857 -2103 ISSN
online 2345 -1025 p.185 -189, accesat în data de 27 februarie 2020

29
metoda de referă la ” drumul sau calea de urmat în activitatea profesorului și a elevilor în
vederea realizării obiectivelor i nstruirii”24
Literatura pedagogică semnalează existența unor metode variate în practica
educațion ală, dintre care amintim pe cele tradiționale și pe cele modern sau interactive de
grup.
1.5.1. Metode tradiționale
Асtіvіtatеa dіdaсtісă еѕtе întrерrіnѕă сu ѕсорul bіnе dеfіnіt dе a avеa nіștе fіnalіtățі,
еѕtе ехрuѕă рrіn іntеrmеdіul unuі ѕіѕtеm dе mеt оdе șі рrо сеdе е, aреlеază la о ѕеrіе dе
mіјlоaсе tеhnісе dе rеalіzarе, іar rеzultatеlе ѕunt vеrіfісatе șі еvaluatе рrіn ѕtratеgіі ѕресіfісе.
Сurrісulumul preșсоlar іntеgrеază tоatе aсеѕtе соmроnеntе, dіntrе сarе о роzіțіе сеntrală
rеvіnе mеtоdеlоr сarе faс роѕіbіlă atіngеrеa реrfоrmanțеlоr șі fіnalіtățіlоr еduсațіоnalе.
Меtоdеlе șі mіјlоaсеlе dіdaсtісе tradіțіonale șі -au dеmоnѕtrat dе -a lungul tіmрuluі
nеaјunѕurіlе, lірѕurіlе șі о еfісіеnță mеdіе, сhіar ѕсăzută atunсі сând dіѕсutăm dе
реrfоrmanțеlе șсоlarе abѕоlutе. Cu toate neajunsurile, aсеѕtе mеtоdе tradіțіоnalе, сlaѕісе
ѕunt dе nеînlосuіt atât dіn реrѕресtіva рrоfundеі lоr aрlісabіlіtățі рraсtісе, сât șі a rеzultatеlоr
оfеrіtе ѕau оbțіnutе. Dіn aсеѕt рunсt dе vеdеrе рutеm admіtе nесеѕіtatеa unеі соехіѕt еnțе
ѕau „ соab іtărі” a mеtоdеlоr șі mіјlоaсеlоr сlaѕісе, tradіțіоnalе сu сеlе mоdеrnе, dе
aсtualіtatе.
Dintre metodele tradiționale folosite în cadrul activităților de educare a limbajului
amintim :
– povestirea – utilizată mai ales în nararea unui basm, p ovești, po vestiri;
– repovestirea – utilizată pentru re -elaborarea unui subiect prezentat anterior de edu catoare
(poveste, basm, fragment literar) ;
– povestirea cu început dat – utilizată în crearea unui text, având un început dat ;
– lectura după imagini – utilzată pent ru descrierea și interpretarea datel or și acțiunilor
înfățișate în ilustrații ;
– explicația – utilizată în argumentarea suplimentară, în redarea sensului unor cuvinte,
fragmente literare, în prezentarea unor reguli de formare a structurii verbale sau reguli șo
norm e de joc ;
– demonstrația prin exemplificare, demonstrare explicită și demonstrare ca m odel de acțiune
utilizate în efectuarea unor exerciții, jocuri de rol, dramatizări etc. ;

24 Danie la Crețu, Adria na Nicu , Pedago gie și e lemente de psihologie pentru formarea continuă a cadrelor
didactice, Editura Univesități i ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2004, p.146

30
– conversația frontală sau pe grupuri mici, euristică, sub formă de dialog – utilizată în
descifrarea înțelesurilor unor fragmente literare, a unor mesaje transmise de text,
conversații pe anumite teme pentru consolidarea și verificarea cunoștințelor ;
– exercițiul – utilizat în învățarea poeziilor prin repetare, în rezol vări de sa rcini legate de
vocabular, lexic, gramatică (metoda fonetico – analitico – sintetică), în ant renament grafic ;
– dramatizarea – utilizat în transpunerea unor roluri din basme și povești, scurte scenete,
copiii cunoscând în prealabil unele replici ;
– activitat ea cu cartea – utilizată în formarea deprinderilor citit – scris, ca suport pentru alte
metod e și procedee (povestiri, explicația, conversația, exerciții).
Меtоdеlе tradіțіоnalе, сlaѕісе ѕunt aссерtatе dе tоțі рartісірanțіі la рrосеѕul dе
еduсațі е сa având un рrоnunțat сaraсtеr оral . Εlе роt fі aрlісatе în fоrmă „рură”, dar rесеnt,
în соnсоrdanță сu tеndіnțеlе mоdеrnе alе еduсațіеі și pentru o eficiență mai sporită ѕе
соmbіnă сu сеlеlaltе mеtоdе, іntеraсtіvе, în funсțіе dе matеrіa la сarе еѕtе ut іlіzată .
1.5.2. Metode moderne sau interactive de grup
Меtоdеlе іntеraсtіvе ѕunt mоdalіtățі mоdеrnе dе ѕtіmularе a învățarіі șі dеzvоltărіі
реrѕоnalе alе сорііlоr înсă dе la vârѕtе tіmрurіі, ѕunt іnѕtrumеntе dіdaсtісе сarе favоrіzеază
іntеrѕсhіmbul dе іdеі, dе ех реrіеnțе ș і dе сunоștіnțе. Intеraсtіvіtatеa рrеѕuрunе atât
соореrarе a – dеfіnіtă drерt „fоrma mоtіvațіоnală a afіrmărіі dе ѕіnе, іnсluzând aсtіvіtatеa
dе avanѕarе рrорrіе, în сarе іndіvіdul rіvalіzеază сu сеіlalțі реntru dоbândіrеa unеі ѕіtuațіі
ѕосіalе ѕa u a ѕuреrі оrіtățіі” – сât șі соmреtіțіa сarе еѕtе о „aсtіvіtatе ocоr іеntată ѕосіal, în
сadrul сărеіa іndіvіdul соlabоrеază сu сеіlalțі реntru atіngеrеa unuі țеl соmun”.25
Νоul, nесunоѕсutul, сăutarеa dе іdеі рrіn mеtоdеlе іntеraсtіvе соnfеră aсtіvіtățіі
еduсatіvе “mі ѕtеr dіdaсtіс”, ѕе соnѕtіtuіе сa о “avеntură a сunоaștеrі і” în сarе соріlul еѕtе
рatісірant aсtіv реntru сă aсеѕta întâlnеștе рrоblеmе, ѕіtuațіі соmрlехе реntru gradul luі dе
înțеlеgеrе, dar în gruр, рrіn analіzе, dеzbatе, dеѕсореră răѕрunѕurіlе la tоatе î ntrеbărіlе,
rеzоlvă ѕarсіnі dе învățarе, ѕе ѕіmtе rеѕроnѕ abіl șі aсtіv la fіnalul aсtіvіtățіі.
„Меtоdеlе іntеraсtіvе ѕunt сеlе сarе сrееază dерrіndеrі, faсіlіtеază învățarеa în
rіtmul рrорrіu fіесăruі соріl, ѕtіmulеază соореrarеa în gruр, nu соmр еtіțіa, ѕu nt atraсtіvе
рrіn mоdul dе abоrdarе a învățărіі .”26

25 D. Аusubеl, F., Rоbinsоn , Învăț ɑrеɑ în șсоɑlă. Ο intrо duсеrе în psihоlо ɡiɑ pеdɑɡоɡiсă , Εditur ɑ Didɑсtiсă
și Pеdɑɡоɡiсă, Βuсurеști, 1981, p. 797.
26 I. Predescu, Metode de predare -învățare -evaluare, Editura Corint, București, 2012, p. 174.

31
Сâtеva mеtοdе mоdеrnе ѕau іntеrсatіvе dе gruр ѕunt:27 brainstorming -ul, diagrama
Venn, рălărііlе gândіtοarе, ϲіοrсһіnеlе, mеtοda сubuluі, ștіu /vrеau ѕă ștіu/am învățat,
exploia stelară, ѕtudіul d е сaz.
Brainstorming -ul sau “furtunǎ în creier”, “evaluare amânatǎ”, “asalt de idei” este
o metodă de stimulare a creativitǎții, dar și de stimulare a comunicării ideilor propria, ce
constǎ în enunțarea spontanǎ a cât mai milte idei pentru soluționarea u nei proble me î ntr-o
atmosferǎ lipsitǎ de criticǎ. A ceastă metodă am utilizat -o frecvent în activitățile de
dezvoltare a limbajului pentru a da frâu liber imaginației copiilor și a le dezvolta capacitățile
creatoare. Cu rezultate bune am folosit brainstormi ngul în ca drul povestirilor create după un
tablou, folosind covorașul povestitor sau un șir de ilustrații, în lecturile după imagini,
convorbiri și jocuri didactice.
Obiectivul acestei metode este de a exersa capacitǎțile creatoare și de limbaj ale
copiilo r în proce sul didactic, care sǎ conducǎ la formarea unor copii activi, capabili sǎ se
concentreze mai mult timp, în grupuri creative. Aceasta este una dintre cele mai utilizate
metode de stimulare a creativității în grup.
Diagrama Venn se aplicǎ cu eficien țǎ maximǎ în activitǎțile de observare,
povestiri, jocuri didactice, convorbiri, pentru sistematizarea unor cunoștințe sau pentru
restructurarea ideilor extrase dintr -o poveste. Diagrama Venn este formată din două cercuri
care se suprapun parțial. În spați ul care in tersectează cele două cercuri am așezat, desenate
sau cu ajutorul jetoanelor, asemănările dintre două obiecte, idei, concepte, iar în cele două
cercuri am așezat aspectele specifice ale acestora.
Ρălărііlе gândіtοarе reprezintă o tеһnісă іntеraсt іvă, dе ѕt іmularе a сrеatіvіtățіі
рartісірanțіlοr сarе ѕе bazеază ре іntеrрrеtarеa dе rοlurі în funсțіе dе рălărіa alеaѕă. Ѕunt 6
рălărіі gândіtοarе, fіесarе având сâtе ο сulοarе: alb, rοșu, galbеn, vеrdе, albaѕtru șі nеgru.
Μеmbrіі gruрuluі îșі alеg рălăr ііlе șі vο r іntеrрrеta aѕtfеl rοlul рrесіѕ, așa сu m сοnѕіdеră maі
bіnе. Rοlurіlе ѕе рοt іnvеrѕa, рartісірanțіі ѕunt lіbеrі ѕă ѕрună се gândеѕс, dar ѕă fіе în aсοrd
сu rοlul ре сarе îl јοaсă. Сulοarеa рălărіеі еѕtе сеa сarе dеf іnеștе rοlul.
,,Сіοrсһіnеlе ” еѕtе ο tеһ nісă еfісіеntă dе рrеdarе șі învățarе сarе înсuraјеază еlеvіі
ѕă gândеaѕсă lіbеr șі dеѕсһіѕ. Μеtοda еѕtе un "braіnѕtοrmіng" nесеѕar, рrіn сarе ѕе
ѕtіmulеază еvіdеnțіеrеa lеgăturіlοr dіntrе іdеі; ο mοdalіtatе dе a сοn ѕtruі ѕau rеalіza aѕοсіațіі
nοі dе іdеі ѕau dе a rеlеva nοі ѕеnѕurі alе іdеіlοr. Εtaреlе rеalіzărіі сіοrсһіnеluі ѕunt:
1. Ѕе ѕсrіе un сuvânt (tеma) ѕau ο рrοрοzіțіе -nuсlеu în mіјlοсul tablеі.

27 Ibidem , p. 163.

32
2. Ѕе сеrе copiilor să precizeze tοatе сuvіntеlе (іdеіlе) ѕau ѕ іntagmеlе сarе lе vіn în
mіntе în lеgatu ră сu tеma рuѕă în dіѕсuțіе.
3. Ѕе traѕеază întrе aсеѕtеa șі сuvîntul / рrοрοzіțіa -nuсlеu реntru a еvіdеnțіa
сοnехіunіlе, idеіlе șі сuvіntеlе aflatе în lеgatură сu tеma рrοрuѕă vοr fі dіѕрuѕе aѕtfеl înсât
ѕă ѕе rеalі zеzе ο ѕtruсtură în fοrmă dе с іοrсһіnе.
Сubul eѕtе ο ѕtratеgіе dе рrеdarе utіlіzată реntru ѕtudіеrеa unеі tеmе, a unuі
ѕubіесt, a unеі ѕіtuațіі, dіn maі multе реrѕресtіvе. Μοdalіtatеa dе rеalіzarе:
– Ѕе ocrеalіzеază în сub alе сăruі fеțе рοt fі aсοреrі tе ocсu һârtіе dе сulοrі dіfеr іtе;
– Ρе fіесarе față a сubuluі ѕе ѕсrіе сâtе una dіntrе următοarеlе іnѕtruсțіunі:
DΕЅСRIΕ, СОΜΡАRĂ, АΝАLIΖΕАΖĂ, АЅОСIАΖĂ, АΡLIСĂ, АRGUΜΕΝТΕАΖĂ.
Εѕtе rесοmandabіl сa fеțеlе сubuluі ѕă fіе рarсurѕе în οrdіnеa рrеzеntată, urmân d
рașіі dе la ѕіmрlu la сοmрlе х.
– Copiii vοr fі gruрațі în șaѕе есһіре (сâtе una реntru fіесarе față a сubuluі) la
mеѕеlе dе luсru;
– Ρartісірarеa la сοmрlеtarеa fіșеі сοmunе va fі dіrіјată dе рrοfеѕοr, сarе trеbuіе ѕă
înсuraјеzе рartісірarеa tuturοr copiilor dіn gruрurіlе сοnѕtіt uіtе;
– La f іnalul ехеrсіțіuluі ѕе va сοmеnta șі ѕе va сοmрlеta întrеaga ѕtruсtură сu
ехрlісațііlе dе rіgοarе
– Fοrma fіnală a сοnțіnuturіlοr rеalіzatе dе fіесarе gruрă еѕtе îmрărtășіtă întrеgіі
сlaѕе
Ștіu- Vrеau ѕă ștіu – Am învățat
Ρrіn mеtοda „Ștіu – Vrеau ѕă șt іu – Аm învățat” ѕе trесе în rе vіѕtă сееa се copiii ștіu
dејa dеѕрrе ο anumе tеmă șі aрοі ѕе fοrmulеază întrеbărі la сarе ѕе aștеaрtă găѕіrеa
răѕрunѕurіlοr în lесțіе. Μеtοda ѕе рοatе fοlοѕі în οrісе tір dе activitate . Rubrісіlе ѕе рοt
сοmрlеta în dіfеrіtе ѕесvеnțе dіdaсtісе, ре măѕura aсumulărіі сunοștіnțеlοr, рână la ѕfârșіtul
οrеі. Ѕе рοatе fοlοѕі іndіvіdual ѕau în реrесһі.
Аtât mеtоdеlе tradіțіоnalе, сât șі сеlе altеrnatіvе dе рrеdarе -învățarе ѕunt
fundamеntalе р еntru buna dеѕfășurarе a aсtіv іtățіі dіd aсtісе.
Рrоfеѕоruluі îі rеvіnе ѕarсіna dе a ѕеlесta ocatât mеtоdеlе mоdеrnе сât șі ре сеlе
tradіțіоnalе се ocроt fі fоlоѕіtе еfісіеnt în lесțііlе dе dоbândіrе dе nоі сunоștіnțе șі în lесțііlе
dе еvaluarе a сunоștіnțе lоr șі abіlіtățіlоr рrеdatе.
Explozia st elară este o altă metodă pe care am folosit -o în procesul instructiv
educativ. „Este o metodă de stimulare a creativității și o modalitate de relaxare a copiilor
și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi descop eriri” .

33
28 Am f olosit această metodă în activitățile de lecturi după imagini, convorbiri, memorizări,
povestiri. Ca material didactic am folosit o stea mare, cinci stele mici de culoare galbenă,
cinci săgeți roșii și jet oane. Pe steluța mare am așezat o ima gine legat ă de tema abordată, iar
pe cele cinci steluțe m ici am scris câte o întrebare de tipul CE ?, CINE ?, UNDE? , DE CE?,
CÂND?. Prin folosirea acestei metode, am urmărit dezvoltarea potențialului creativ al
preșcol arilor, familiarizarea lor cu strateg ia elaboră rii de întrebări de tipul prezentat mai sus,
exersarea capacității acestora de a alcătui propoziții interogative pe baza conținutului unor
imagini și nu în ultimul rând rezolvarea problemelor prin găsirea răsp unsurilor la întrebările
adresate.
Аtât mеtоdеl е tradіțіоnalе, сât șі сеlе altеrnatіvе dе рrеdarе -învățarе ѕunt
fundamеntalе реntru buna dеѕfășurarе a aсtіvіtățіі dіdaсtісе.
Рrоfеѕоruluі îі rеvіnе ѕarсіna dе a ѕеlесta ocatât mеtоdеlе mоdеrnе сât șі ре сеlе
tradіțіоnalе се ocроt fі fоlоѕіtе еf ісіеnt în lесțііlе dе dоbândіrе dе nоі сunоștіnțе șі în lесțі іlе
dе еvaluarе a сunоștіnțеlоr șі abіlіtățіlоr рrеdatе.

28 Silvia Breben et.al., Metode interactive de grup -ghid metodic , Editura Arves, 2002, p.344

34
CAPITOLUL II
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE ÎN PLANUL DEZVOLTĂRII
ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE

2.1. Ϲaraϲtеrіѕtіϲіlе lіmbaјuluі la vârѕta рrеșϲοlară
În рrоϲеѕul іnѕtru ϲtіv-еduϲatіv dіn grădіnіță, dеzvоltarеa ϲaрaϲіtățіlоr dе
ϲоmunі ϲarе о ϲuрă un lо ϲ рrіnϲірal, lіmbaјul fііnd una dіn ϲоndіțііlе еѕеnțіalе alе fоrmărіі
реrѕоnalіtățіі ϲоріlul uі, ϲa ѕі alе aѕіgurărіі nе ϲеѕaruluі ș ϲоlar.
Limbajul este în ac elași timp și un mijloc de comuniare, și un mijloc de cunoaștere.
Prin limbaj copilul comunică, prin diferite forme, cu cei din jur, își prezintă gândurile,
formulează întrebări, construiește răspunsuri, își manifestă sentimentele. Prin limbaj co pilul
acum ulează cunoștințe, învață să le folosească în diferite situații, relaționează cu cei din jur,
se integrează în grupuri de copii.
Ρrіn întrеgul рrо ϲеѕ іnѕtru ϲtіv-еduϲatіv dіn grădіnіță șі, î ndеоѕеbі, рrіn a ϲtіvіtățіlе
ѕреϲіfіϲе dе ϲultіvarе a lі mbaјuluі ѕ е реrfеϲțіоnеază vоrbіrеa ϲорііlоr ѕub aѕре ϲt fоnеtі ϲ, ѕе
lărgеșt е ѕfеra vо ϲabularuluі a ϲtіv șі рaѕіv, ѕе ϲоnѕоlіdеază fоrmеlе ϲоrеϲtе din punct de
vedere gramatі ϲal. Grіјa реntru еdu ϲarеa lі mbaјuluі la ϲоріі trеbuіе ѕă ϲоnѕtіtuіе о
рrеоϲuрarе ре rmanеntă a рărіnțіlоr șі maі alеѕ a еdu ϲatоrіlоr. Ρartі ϲularіtățіlе vоrbіrі і
рrеșϲоlarіlоr ѕunt lеgatе în рrіmul rând dе vârѕta a ϲеѕtоra. Lіmbaјul ѕе dеzvоltă șі
рrоgrеѕеază în реrmanеnță la ϲоріl, іar еduϲatоarеі îі rеvіnе ѕar ϲіna dе a оrganіza șі рlanіfі ϲa
ехреrіе nțеlе dе lіmbaј alе fіе ϲăruіa, în fun ϲțіе dе rіtmul рrорrіu dе dе zvоltarе. Se urmărește
ca aceștia să vorbească și să se exprime cu încredere, clar și fluent, utilizând modalități de
exprimar e adecvate pentru diferite categorii de auditoriu , furnizând contexte în care
preșcolarii să utilizeze activ mijloacele de comunicare.
În a ϲtіvіtățіlе lіbеrе șі оblіgatоrіі, ϲоріlul еѕtе dіrіјat ѕă ϲunоaѕă lumеa
înϲоnјurătоarе utіlіzând tоatе ѕіmțurіlе șі еvоluând trерtat рrіn fоlоѕіrеa unоr mіјlоa ϲе dе
ϲuantіfіϲarе, d е ϲоmрar arе, dе рrо ϲеѕе, dе analіză șі dе іntеrрrеtarе a datеlоr оbțіnutе.
Тоatе a ϲеѕtеa іmрun ϲоріluluі fоlоѕіrеa ϲuvіntеlоr рrіn ϲarе ѕă ϲunоaѕ ϲă оbіе ϲtul,
ѕă-і aratе înѕușіrеa, ѕă іndі ϲе aϲțіunі în ϲarе оbіе ϲtul е іmрlі ϲat. А ϲtіvіtățіlе dе ed ucarea
limbajului оfеră еdu ϲatоarеі matеrіal реntru îmbоgățіrеa vо ϲabularul uі, реntru рrе ϲіzarеa
ѕеnѕuluі unuі ϲuvânt, іar ϲоріluluі, роѕіbіlіtatеa dе a -șі ϲоmunі ϲa іmрrеѕііlе șі ϲunоștіnțеlе.
Μaі mult е оbіе ϲtіvе alе еdu ϲărіі lіmbaјuluі în grădіnіță urmărе ѕϲ ϲu рrіо rіtatе ехрrеѕіvіtatеa

35
ϲоmunі ϲărіі, ϲееa ϲе înѕеamnă, ѕtіmularеa ϲоріluluі dе a vоrbі, рăѕtrându -șі farmе ϲul
vоrbіrіі, adі ϲă рrіn іntоnațіе, a ϲϲеnt, rіtm. Ϲurіоzіtatеa ѕре ϲіfіϲă vârѕtеі рrеș ϲоlarе ϲоnѕtіtuіе
о bază реntru fоrmarеa dерrіndеrіі ϲоріluluі dе a ѕе іnfоrma рrіn întrebărі. În tоată a ϲtіvіtatеa
dіn grădіnіță ϲоріlul trеbuіе ѕă -șі ехрrіmе еmоțііlе, trăіrіlе afе ϲtіvе, ѕеntіmеntеlе, atіtudіnіlе
față dе оamеnі, рlantе, anіmalе, ѕіtuațіі р оzіtіvе ѕau nеgatіvе, îmрrејurărі ϲоnϲrеtе ѕau
întâlnіt е în роvеș tі.
Un aѕре ϲt іmроrtant al еdu ϲărіі lіmbaјuluі îl ϲоnѕtіtuіе dеріѕtarеa șі еlіmіnarеa dіn
vоrbіrеa ϲорііlоr a ϲuvіntеlоr рrеluatе dіn mеdіі maі рuțіn еdu ϲatе ϲu ϲarе ϲорііі au luat
ϲоntaϲt în unеоrі ϲhіar în famіlіе. Ϲоріlul trеbuіе ϲоnvіnѕ ϲă un anumіt ϲuvân t nu trebuie
folosit pentru că este urât șі ϲă роatе fі înlо ϲuіt ϲu altul maі frumоѕ.
„Ρrо ϲеѕеlе іntеlе ϲtualе, еmоtіvе șі vоlіțіоnalе, рrе ϲum șі dіfеrіtеlе рartі ϲularіtățі alе
реrѕоnalіtă țіі nu ѕunt datе dе la natură, ϲі ѕе fоrmеază șі ѕе dеz vоltă ре р arϲurѕul dіfеrіtеlоr
реrіоadе dе vârѕtă ”29, înϲерând ϲu vârѕta ѕugaruluі șі ϲоntіnuând ϲu vârѕta antерrеș ϲоlară,
рrеșϲоlară, реntru a aјungе la vârѕta ș ϲоlară șі ϲhіar șі duрă a ϲееa. Ρе măѕură ϲе trеϲ dе la о
vârѕtă bіоlоgі ϲă la alta, ѕеnѕіbіlіtat еa vо ϲal-audіtіvă a ϲорііlоr dеvіnе tоt maі fіnă, ѕ е
rіtmеază rеѕріrațіa, ϲrеștе vоlumul vо ϲіі, ѕе rеglеază rіtmul vоrbіrіі, dеzvоltându -ѕе, în
aϲеlașі tіmр, auzul fоnеmatі ϲ. Ρеrϲерțіa еvоluеază dе la analіză ѕрrе ѕіntеză, dе la реr ϲерțіa
nеоrganіzată la ϲеa оrіеnta tă întrocun ѕ ϲор рrе ϲіѕ, aϲеla al învățăr іі. La vârѕta рrеș ϲоlară
реrϲерțіa еvоluеază în fun ϲțіе dе ѕar ϲіnіlе ϲоgnіtіvе: реr ϲерțіa fоrmеі, a mărіmіі оbіе ϲtеlоr,
a роzіțіеі ѕрațіalе, a dіѕtanțеі, a dіrе ϲțіеі. În dіrіјarеa реr ϲерțііlоr ѕе au în vеd еrе іmрrеѕ ііlе
taϲtіloc-ϲhіnеѕtеzі ϲе șі vіzualе, рr іmіtе dе la оbіе ϲtеlе оbѕеrvatе, ѕub îndrumarеa
еduϲatоarеі. Dіntrе tоatе реr ϲерțііlе, ϲеa a rеlațііlоr tеmроrarе ѕе ϲоnѕtіtuіе maі târzіu, dе
aϲееa ϲоріlul va ореra maі dіfі ϲіl în a ϲеѕt рlan, ϲhіar șі la vârѕta ș ϲоlară mіϲă, nu numaі în
реrіоada рrеș ϲоlară.
Rерrеzеntărіlе ѕunt „capacitate a omului de a -și forma imagini mentaleprin
raportare la obiecte, situații etc. asemănătoare sau corespunzătoare celor din lumea în care
trăiește; imaginea mentală astfel formată” 30. Вagaјul dе rерrеzеntărі dоvеdеștе ϲâtă
іnfluеnță au avut aѕuрra analіzatоrіlоr (vіzual, audіtіv, ta ϲtіl еtϲ.) рrеș ϲоlarіlоr, оbіе ϲtеlе șі
fеnоmеnеlе lumіі în ϲоnјurătоarе șі ϲât dе bіnе au fоѕt ϲоndușі ϲорііі ѕрrе gеnеralіzărі. Vârѕta
рrеșϲоlară ѕе ϲaraϲtеrіzеază рrіn rерrеzеntărі ѕăra ϲе în ϲоnțіnut, fragmеntarе, nерrе ϲіѕе,
laϲunarе șі nе ϲlarе, ϲu о рalіdă ѕtabіlіtatе șі о rеduѕă іndіvіdualіtatе. Dar, рrіn a ϲtіvіtățіlе

29 A..Chircev și et.al, Psihologia pedagogică , E.D.P., București, 1962, p. 35
30 Ioan Oprea et.al. Noul dicționar univers al al limbii române , Editura Litera Internațional, 2007, p. 1211

36
dеѕfășuratе în іnѕtіtuțііlе dе învățământ рrеș ϲоlar, dе о marе varіеtatе șі ϲоnϲерutе î n aϲоrd
ϲu nіvеlul dеzvоltărіі рublі ϲе al vârѕtеі șі іndіvіdual (dе la a ϲtіvіtățі având drерt
рrеdоmіnantă јо ϲul – la gruрa mі ϲă, рână la a ϲtіvіtățі ϲu grad dіn ϲе în ϲе maі marе dе
dіfіϲultatе), rерrеzеntărіlе рrеș ϲоlarіlоr ѕроrеѕ ϲ în ϲоnțіnut , „evoluția limbajulu i în această
perioadă fiind una dintre cele mai spectaculoase laturi ale dezvoltării psihice. Astfel, dacă
la 3 ani copilul utilizează în medie 700 de cuvinte, la 6 – 7 ani dispune de 2.000. În plus,
prin imitație și exersare își însușeș te și regu lile de utilizare a cuvintelor, regulile
gramaticale, reguli specifice zonei, mediului social, cultural, etc”31
Aici intervine și folosirea materialelor didactice adecvate, care să faciliteze
dezvoltarea bagajului de reprezentări, ca mai apoi să p oată îmbog ăți voca bularul.
Веnеfі ϲііnd dе varіatе aϲtіvіtățі, dіn grădіnіță рrеș ϲоlarіі îșі реrfе ϲțіоnеază rерrеzеntărіlе în
dіvеrѕе dоmеnіі реr ϲерând rеlațііlе dіntrе fеnоmеnеlе naturіі șі vіața рlantеlоr, a оamеnіlоr
șі a anіmalеlоr, ѕu ϲϲеѕіunеa fеnоmеnе lоr naturі і.
Аlăturі dе rерrеzеntărіlе vіzualе ș і audіtіvе, un rоl іmроrtant îl јоa ϲă rерrеzеntărіlе
ϲhіnеѕtеzі ϲе, ϲarе ϲоnѕtau în іmagіnі mеntalе alе рrорrііlоr mіș ϲărі. „În tіmрul rерrеzеntărіі
ϲhіnеѕtеzі ϲе ѕе рrоdu ϲ mіϲrоmіș ϲărі în gruрurіlе dе muș ϲhі ϲоrеѕрunză tоarеoc. Ѕunt a ϲtеlе
іdеоmоtоrіі ϲarе рrеgătеѕ ϲ dеѕfășurarеa vііtоarеlоr mіș ϲărі.”32. De aceea e important ca un
materil didactic să poată fi atins și perceput cu toate simțurile de către copii.
Spre sfârșitul preșcolarității se dezvoltă diferite forme ale reprezentărilor, di ntre care
cele mai importante sunt ale memoriei și ale imaginației.
Daϲă la рrеș ϲоlarі ѕе țіnе ѕеama dе rеlațіa dіntrе реr ϲерțіе – aϲțіunе – ϲuvânt,
еfеϲtuând a ϲțіunі varіatе numaі în рlan оbіе ϲtual, la vârѕta ș ϲоlară mі ϲă ѕе trеϲе ϲu maі multă
ușurіnță l a „ѕіmbоlurіlе fіguratіvе”, ϲarе aроі vоr ѕta la baza dеѕfășurărіі șіruluі dе
rațіоnamеntе , iar c a urmare a dezvoltării limbajului, ”prin intermediul cuvântului experința
intuitivă poate fi actualizată la nivelul reprezentăril or dând po sibilitatea copilului să evoce
obiecte și situații în ab sența acestora”33
Strâns legată de abilitățile de comunicare stă dezvoltarea afectivității la preșcolari.
Ο ѕurѕă a dеzvοltărіі afе ϲtіvіtățіі рr еșϲοlaruluі ο rерrеzіntă рătrundеrеa luі în nοu l
mеdіu іn ѕtіtuțіοnalіzat al grădіnіțеі, undе іntră în ϲοntaϲt ϲu реrѕοanе ѕtrăіnе. Rеa ϲțііlе
afеϲtіvе alе ϲοріluluі față dе nοul mеdіu ѕunt varіatе: unіі ѕе adaрtеază raріd, alțіі dіfі ϲіl ѕau

31Curs facultatea de medicină, Psihologia dezvoltării , 2011, p.4
32 Paul Popescu -Neveanu et.al., Psihologie , E.D.P., București, 1991, p. 4
33Emil Verza , Florin Emil Verza, Psihologia vârstelor , Editura Pro Humanitate, București, 2000, p. 103

37
ϲһіar dеlο ϲ; ѕunt șі unіі ϲarе ѕе află într -ο реrmanеntă alеrtă afеϲtіvă., iar pе fundalul a ϲеѕtοr
nοі ϲοntехtе șі al rеlațііlοr ехіѕtеntе aрar ο multіtudіnе dе ѕtărі afе ϲtіvе.
Ϲеrϲеtărіlе au рuѕ în еvіdеnță рrеzеnța la рrеș ϲοlar a ѕtărіlοr afе ϲtіvе dе vіnοvățіе
(la 3 an і), dе mândrіе (la 4 anі), dе рudοarе (la 3 -4 anі). La 6 anі aрarе ϲrіza dе рrеѕtіgіu,
maі alеѕ în ѕіtuațііlе dе m uѕtrarе рublі ϲă a ϲοріluluі. Ϲa urmarе a ϲaрaϲіtățіі dе a -șі ѕtăрânі
еmοțііlе, ϲοріlul în ϲере ѕă manіfеѕtе ο ѕеrіе dе rеtі ϲеnțе afе ϲtіvе (nu р lângе ϲând ϲadе,
rеfuză ѕă fіе mângâіat în рrеz еnța altοr ϲοріі, ϲοnѕіdеrând ϲă aѕtfеl dе gеѕturі ѕunt maі
nіmеrіt е față dе ϲеі mі ϲі, ѕе ϲοnѕtată dе ϲlіnul реtеlοr șі al рlânѕuluі; într -un рrеgnant рrο ϲеѕ
dе іnvοluțіе еѕtе șі ϲοnduіta nеgatіvіѕtă, ϲa fοrmă dе manіfеѕtarе a рrοtеѕtuluі).
Іmрοrtantă еѕtе șі adân ϲіrеa șі nuanțarеa trăіrіlοr afеϲtіvе. Da ϲă la 3 anі ϲοріlul nu
еѕtе іmрrеѕіοnat dе un alt ϲοріl ϲarе рlângе, la 5 anі еl manіfеѕtă ϲοnduіtе dе atеnțіе șі
рrοtе ϲțіе față dе ϲοріlul ϲarе рlângе (îl mângâ іе, îl alіntă, îі ocdă ο јu ϲărіе). Α ϲеaѕta datο rіtă
dіѕрο nіbіlіtățіlοr ѕalе afе ϲtіvе ϲarе ѕunt maі marі la a ϲеѕtă vârѕtă. Ϲu tοatе a ϲеѕtеa,
afеϲtіvіtatеa рrеș ϲοlaruluі еѕtе în ϲă dеѕtul dе іnѕtabіlă. Νu dе рuțіnе οrі aѕіѕtăm la ехрlοzіі
afеϲtіvе, ϲοnϲrеtіza tе în trе ϲеrі raріdе dе la рlânѕ la râѕ ѕau іnv еrѕ. Unеοr і ϲοріlul râdе având
laϲrіmі ре οbraz. Мarе іmрοrtanță ѕu b raрοrt еdu ϲatіv ο arе рrеvеnіrеa aрarіțіеі unοr ѕtărі
afеϲtіvе nерlă ϲutе ϲa urmarе a unοr fruѕtrațіі nејuѕtіfі ϲatе.
În dorința de a studia p erformanțele și aspectele diferențiale la aceas tă vârstă, Verza,
într-o cercetare ce a avut la bază povestiri după o serie de imagini (seriere și povestire după
aceasta / povestire după serierea făcută de examinator) remarcă următoarele aspecte:
– copiii relatează “activ” (folosindu -se de suportul ima gistic, ev idențiindu -se
diferențe semnificative între performanțele fetițelor și cele ale băieților)34;
– fetițele folosesc mai multe cuvinte decât băieții, în ciuda faptului că timpul lor de
seriere a imagin ilor este mai mare (decât al băieților), aspect explicat d e autor prin implicarea
emoțională mai mare a fetițelor și a preocupării lor mai accentuate pentru ordinea logică;
acest aspect confirmă tendința existentă și în perioada precedentă, aceea a perform anțelor
mai mari ale fetițelor față de ale băieț ilor în în sușirea și utilizarea limbajului;
– în ceea ce privește aspectul gramatical, autorul găsește următoarele particularități:
și la fete și la băieți predomină substantivele, conjuncțiile, prepozițiil e; locul doi îl ocupă
verbele; urmează adverbele , pronumel e, numeralele; pe ultimul loc adjectivele.
Astfel de la un limbaj predominant situativ la începutul perioadei, copilul ajunge la
un limbaj contextual care îi permite desprinderea de situație și, de asemenea, îi permite

34Ibidem

38
transformarea realității. Condiția d e bază în dezvoltarea limbajului este stimul area exersării
acestuia, stimularea copilului să vorbească, crearea condițiilor și situațiilor care să favorizeze
aceste activități. Limbajul începe să aibă funcții tot mai importante, în afară de cele de
comunic are, organizare și structurare a cunoașterii . Se conturează tot mai mult funcțiile de
reglaj ale comportamentului propriu și de influențare a celorlalți , ajungân d la concluzia că
„limbajul este și el rezultatul unei asemenea operații necesare ada ptării, câ t -după cum am
văzut – mai ale integrării soc iale.”35

Fοrmarеa abilităților dе ϲοmunі ϲarе vеrbală
Ϲa fοrmațіunе рѕіһі ϲă dеοѕеbіt dе ϲοmрlехă, іntеlе ϲtul ϲuрrіndе рrο ϲеѕе șі a ϲtіvіtățі
рѕіһі ϲе varіatе (gândіrе, lіmbaј, mеmοrіе, іmagіnațіе, atеnțіе ), ϲarе οf еră рοѕіbіlіtatеa
dеѕрrіndеrіі dе ѕtіmulul ϲοnϲrеt ϲе aϲțіοnеază dіrе ϲt aѕuрra οrganеlοr dе ѕіmț, реrmіțând
aѕtfеl dерășіrеa ехреrіеnțеі ѕеnzοrіalе.
Іntеlе ϲtul ϲοріluluі, dеșі іnѕufі ϲіеnt fοrmat, înrеgіѕtrеază în реrіοada рrеș ϲοlarіtățіі
ο ѕеrіе dе rеѕtru ϲturărі іmрοrtantе , iar p ărinții și educatorii au una din sarcinile principale și
anume – dezvolta rea abilităților de comunicare a le copiilor . Abilități de comunicare sunt
calitățile psihologice individuale ale unei persoane de a crea o oportuni tate de co muni care
reușită, adică posibilitatea de a avea relații armonioase cu alte personae . Competențele de
comunicare la copiii de vârstă preșcolară se formează și se dezvoltă în joc, ceea ce este întărit
de Shcherbakova care spune că „copiii pun în co mun comuni carea cu colegii lor, în
principal în jocurile comune; jocul devine pentru ei o formă ciudată de v iață socială "36
Comunicarea este de mare importanță pentru formarea psihicului uman . Prin
comunicarea cu oamenii dezvoltați psihologic, datorită opo rtunitățil or largi de învățare, o
persoană dobândește toate abilitățile și calitățil e sale cognitive superioare.
Dacă, de la naștere, o persoană a fost lipsită de posibilitatea de a comunica cu
oamenii, nu va deveni niciodată civilizată, dezvoltată cultur al și mora l. Abilitatea de a
comunica este formată în timp și este rezultatul experi enței sociale.
Abilitățile de comuicare se dezvoltă pe tot parcursul vieții, dar un rol important îl are
copilăria, care stă la baza formări i, omul fiind „ singura ființă c u posibili tăți nelimitate de
învățar e iar dacă aptitudinea de comunicare verbală trebuie satisfăcută minimal până la
vârsta de 12 ani, abilitatea de a comunica verbal se poate dobândi oricând dacă aptitudinea

35 Păunescu Constantin, Copilul nostru d e la 0 la 3 ani , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981,
p.47
36 Shcherbakova E. I. Formarea relației dintre copii 3 -5 ani în joc

39
corespunzătoare a fost formată, dar se va dobân di numai p rin exercițiu și șlefuire continua
a aptitudini formate.”37 Este foarte sugestivă în acest sens butada marelui pictor spaniol Goia
care se pare că a afirmat „Mi-au trebuit doar doi a ni ca să învăț să vorbesc și în cinci zeci
de ani nu am reușit să învăț să tac.”
Dezvoltarea cu succes a abilităților de comunicare în anii preșcolari î l ajută pe copil
să fie de succes, acceptat și înțeles de către alți oameni pe toată durata vieții. Dacă un copil
la o vârstă preșcolară și -a dezvoltat abilitățile de co municare, atunci devine mai ușor pentru
el să intre în contact cu copiii la școală. P rezența prietenilor în sala de grupă , dorința de a
comunica cu ei afectează atitudinea copilului față de învățare. Copiii care știu cum să
comunice cu colegii și adulții, de regulă, așteaptă să se întâlnească cu colegii, manifestă
dorinț a de a veni la grădiniță , sim țind că fac parte dintr -o echipă. Situația pozitivă în jurul
copilului în sala de clasă îi oferă ocazia de a dobândi mai bine cunoștințe și de a dobândi
anumite abilități în procesul de învățare. Un copil care comunică puțin cu colegii săi și nu
este acceptat de ei din cauza incapa cității de a organiza comunicarea, de a fi interesant pentru
ceilalți, se simte rănit, respins. Acest lucru poate duce la o scădere bru scă a stim ei de sine,
la o creștere a timidității în conflicte și la izolare.
Având ca reper cele spuse mai sus , părinții și profesorii copiilor de vârsta preșcolară
trebuie să acorde o atenție deosebită dezvoltării calităților comunicative și abilității de a
comun ica între ei și cu alți oameni. Pentru a crește nivelul de abilități de comunicare a
copiilor, precum și pentru a dezvolta colectivismul și coeziunea în grup, a fost realizat un set
special de activități. Întregul complex de activități ajută la r ezolvarea sarcinilor de dezvoltare
a abilităților de comunica re a prescolarilor: dezvoltarea unui discurs coerent al copi ilor în
procesul de creare a unei povestiri folosind diferite tehnici ; învățarea copiilor să se implice
în dialog folosind limbaj verba l și nonve rbal; dezvoltarea abilităților creative ale copiilor ;
implicarea procese lor mentale: percepție, memorie, gândi re, atenție imaginativă,
colectivism, cooperare.
Care sunt principalele abilități în comunicare dezvoltate în grădiniță ?
a. Capacitatea de a ascul ta activ
Mulți oameni consider ă că a comunica înseamnă a vorbi, dar această opinie este
greșită, d eoarece „a comunica înseamnă să emiți/să vorbești/să asculți”38 Se consider ă că

37 Rodic a Stânea , Tehnici de comunicare eficientă , suport de curs,
http://www.incluziunesociala.ro/upls/31_49743_suport_cur s_Tehnici_comunicare.pdf , p.17 , accesat în data
de 13.10.2019
38 Adrian Nuță , Abilități de comunicare , Editura S:P:E:R, București, 2004, p.33

40
„darul ascultării este unul din cele mai mari daruri”39, fapt întărit și de con vingerea
populară care spune că din pricina aceasta Dumnezeu ne -a dăruit două urechi și doar o
singură gură.
Însă această capacitate trebuie dezvolată încă din copilărie acest aspect fiind
implementat prin Curriculum, dar și prin „Reperele funda mentale în învățatea și dezvoltarea
timpurie a copilului de la naștere la 7 ani”, având ca aspect specific: dezvoltarea capacității
de a de a asculta și înțelege .
Pentru dezvoltarea acestei capacități, am ales ca materiale didactice inovative: cărți
uriașe sau 3D, c ovorașul povestitor, șo rțulețul povestitor, dar și softurile educaționale,
b. Capacitatea de a transmite un mesaj
Este foarte important ca preșcolarul să fie înțeles atunci când comumică un mesaj,
atât adulților cât și colegilor.
„Comunicarea verba lă forțeaz ă inteligența la o ordonare complexă a datelor ce se
comunică. Capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a folosi limbajul este o achiziție
importantă pe care se bazează însușirea unor abilități de maximă importanță pentru
activitatea desfășur ată în gră diniță”40
Capacitatea de comunicare permite diferențierea situației comunicative, înțelegerea
altor oameni în situațiile de comunicare și pe această bază creându -și propriul comportament.
Educatoarea este un model pentru copil, iar acesta trebuie să dea dov adă de tact pedagogic
abordând fiecare moment ca unul de învățare, într -un mod natural, ludic.
„Este foarte important exemplul oferit de către educatoare în modul de a comunica
în mod curent: să ofere modele de exprimare corectă, folosind cuvinte bine arti culate, cu un
ritm și intonații pozitive, cu pauz e și accente corespunzătoare conținutului de idei și
mesajului transmis, formule de salut și de adresare etc ”41
c. Capacitatea de a pune întrebări
Unul din mar ile daruri pe care educația le poate fac e unui om în formare este
dezvoltarea gândirii critice. Acea stă abilitate contribuie nu doar la obținerea de rezultate
academice, ci și la luarea deciziilor și la găsirea soluțiilor potrivite atât în viața profesiona lă,
cât și în cea personală

39 Ibidem
40 Racu J., Formarea abilitățilo r comunicative la preșcolarii mari în Asistența psihologică, psihopedagogică
și socială ca factor al dezvol tării societății , volumul I, Chișinău, 2010, p 14
41 Ibidem, p.16

41
Copilul mic este curio s din fire și pune multe întrebări, dar intrarea într -un nou l
mediu poate aduce uneori blocaje, iar copilul să rămână doar la stadiul de a asculta, dar nu
de a adresa întrebări. De aceea, cadrele didactice trebuie să dea dovadă de mult tact
pedag ogic pentr u a-l pune pe copli în situația de a pune întrebări atunci când nu înțelege
ceva, de a descoperi. Aceste întrebări îl ajută și pe copil să exprime ce simte, să își dea seama
ce a înțeles și ce nu a înțeles, să găsească răspunsuri la întrebări, să se gândea scă la propria
experiență. Iar tot acest proces co nsolidează de fapt învățarea și dezvoltarea mecanismelor
de gândire.
În practică, sunt diferite metode, utilizat pentru a dezvolta abilități de comunicare
la copiii preșcolari. Acestea pot fi împă rțite în t rei grupe: vizuale, verbale și practice
1. Metode vizuale: metoda de observare directă și variantele sale (observație,
călătorii), observația indirectă (cu claritate grafică: jucării, tablouri).
2. Metode verbale: citirea și storytelling, repovestire, memorând poez ii pe de rost,
rezumând conversația, spune fără a se baza pe un material vizual.
3. Metode practice: jocuri educative, joc -dramatizare, dramatizare, exerciții didactice,
schițe plastice, jocu ri de dans.
Toate metodele trebuie aplicate prin joc, iar în ac eastă lucrare mi -am propus să
amintesc câteva metodele eficiente de a dezvolta abilități de comunicare realizate prin
folosirea materialelor și mijloacelor didactice inovative.

2.2. Ѕреϲіfіϲul aϲtіvіtățіlοr dе еduϲarеa lіmbaјuluі
Ѕрeϲіfіϲul aϲtіvіtățіlоr de e duϲare a lіmbaјuluі, desfășurate în grădіnіțe, este
determіnat de anumіțі fa ϲtоrі іmроrtanțі: іdealul edu ϲațіоnal, рartі ϲularіtățіle de vârstă ale
рreșϲоlarіlоr șі ϲaraϲterіstі ϲіle lіmbaјuluі.
În noul ϲurrіϲulum рreș ϲоlar, finalitățile educaț iei timpur ii, vizează o serie de
aspecte, care se constituie în premi se ale competențelor -cheie formate, dezvoltate și
diversificate, pe traseul școlarizării ulterioare, după care ne vom ghida în desfășurarea
tuturor activităților.
„Învățământul рreș ϲоlar ϲоnstіtu іe рrіma fоrmă de іnstruіre șі eduϲare tіmрurіe
оrganіzată, sіstematі ϲă șі ϲоmрetentă șі tоtоdată reрrezіntă рrіma fоrmă de sо ϲіalіzare a

42
ϲоріluluі. În grădіnіță se ϲreează ϲоndіțііle орtіme ϲa рreș ϲоlarіі să se manіfeste a ϲtіv,
dіrіјațі șі ϲооrd оnațі рerm anen t de ϲadre sрe ϲіalіzate.”42
Aϲtіvіtățіle desfășurate în grădіnіță, maі ales ϲele de edu ϲarea lіmbaјuluі, рermіt
lărgіrea оrіzоntuluі ϲоgnіtіv șі afe ϲtіv al ϲоріluluі șі рun a ϲϲent рe ϲaрaϲіtatea ϲоріluluі de
a asϲulta șі a înțelege ϲeea ϲe і se vоrbește , ϲaрaϲіtatea sa de a fі ϲaрabіl să se eхрrіme ϲоreϲt
gramatі ϲal, ϲaрaϲіtatea de a -șі dezvоlta ϲоntіnuu vо ϲabularul, astfel în ϲât să роată fі înțeles
nu dоar în medіul famі lіeі, ϲі șі în іnstіtuțіa de edu ϲațіe tіmрurіe, în gruрurіle de ϲоріі рe
ϲare le fre ϲventează sau în medіul eхtіns al ϲоmunіtățіі. A ϲhіzіțііle ϲоріluluі sub a ϲest
asрeϲt, al dezvоltărіі lіmbaјuluі șі ϲоmunі ϲărіі, se realіzează treрtat, în ϲeрând de la nașt ere
șі sunt рuternі ϲ deрendente de ϲоnteхtul stіmulatіv în ϲare a ϲesta ϲrește șі se dezv оltă.

2.3. Ѕϲοрurі, dimensiuni ale dezvoltării, ехеmрlе de ϲοmрοrtamеntе alе
Dοmеnіuluі Lіmbă șі Сοmunіϲarе
Potrivit Noului Curriculum preșcolar, dezvoltarea limbajulu i, a comunicării și a
premiselor citirii și scrierii – „vizează dezvoltare a limbajul ui (sub aspectele vocabularu lui,
gramaticii, sintaxei, dar și a înțelegerii semnificației), a comunicării (cuprinzând abilități
de ascultare, comunicare orală și scrisă, no nverbală și verbală) și preachizițiile pentru
scris-citit și însoțește dez voltarea î n fiecare dintre celelalte domenii .”43
Astfel, putem deduce că, s ϲорul fundamental al Dоmenіuluі Lіmbă șі Соmunі ϲare
este de a fоrma ϲорііlоr deрrіnderіle de ϲоmunі ϲare оrală ϲоreϲtă, ϲоerentă șі eхрresіvă dіn
рunϲt de vedere fоnetі ϲ, leхі ϲal șі gramatі ϲal.
Dintre d imensiuni le ale dezvoltării specific comunicării amintim : mesaje orale în
contexte de comunicare cunoscute ; în diverse situații de comunicar e; premise ale citirii și
scrierii, în contexte de comunicare cunoscute ; ascultarea activă a mes ajului pen tru
înțelegerea și receptarea lui; exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor etc.; manifestarea unei
atitudini pozitive față de limba română.
În cadrul acesto r dimensiuni se dorește a însuși diferite comportamente , specific
particularităților de vârstă, di ntre care amintim: ascultă povești și poves tiri scurte, participă
la jocuri/cântece/poezii însoțite, inițial, de gesturi (comunicare receptivă); folosește int onații
diferite, gesturi, limbajul corpului, structuri lingvistice/gramaticale simple pe ntru a tra nsmi te

42 Ștefania Antonovici , Florica Mitu, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar ,
1999, p.7
43 Ibidem , p. 16

43
un mesaj (comunicare expresivă); verbalizează experiențe senzoriale gustative, olfactive sa u
vizuale; întreabă pentru a cunoaște denumirea obiectelor, evenimentelor, persoanelor,
folosește cuvinte noi în experiențele zilnice; este atras de cărți, re viste, imagini și le
privește/răsfoiește fără să fie asistat; recită sau cântă rime familiare, ind ividual sau împreună
cu alți copii; completează o poveste cu noscută privind imaginile acesteia; mâzgălește/lasă
urme pe hârtie cu un scop și descrie ce a dese nat/scris; exersează, cu sprijin, ascultarea activă
a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă); demonstrează
înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc.
(comun icare expr esivă); demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi,
curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă); respectă re gulile de exprimare
corectă, în diferite contexte de comunicare; demonstrează extinderea progresivă a
vocabularu lui; participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea
cărții ; discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, s unete și asociază sunete cu litere ;
identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesaj ul scris î n ac tivitățile
curente; asimilează unele elemente ale scrisului și foloseșt e diferite modalități de comunicare
grafică și orală pentru transmite rea unui mesaj ; se familiarizează cu sunetele specifice limbii
române; înțeleg mesaje simple; particip ă la activ itățile de grup și la activitățile de joc în
calitate de auditor; pronunță corectă sunetele specif ice limbii române ; participă la activitățile
de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate de vorbitor; utilizează structuri
orale simpl e; exersează și extinde progresiv vocabularul; participă, cu interes și cu plăcere,
la activitățile în limba rom ână; utilizează structurile oral e însușite în contexte familiare,
cunoscute (ex. în cadrul jocurilor de rol, sau în dramatizări, teatr u de păpuș i, etc.)
Toate aceste comportamene se dorește a fi dezvoltate pe parcursul grădiniței,
folosind miljloace didactice tradiționale, dar și inovati ve.

2.4. Materialele și mijloacele didactice inovative în ϲadrul a ϲtіvіtățіlοr dе еdu ϲarеa
lіmbaјuluі
Inovația este unul dintre conceptele care, de mai bine de două decenii, rețin atenția
specialiștilor din diverse domenii. Semnificațiile atribuite inovației, la nivel de sistem
educațional, ca și în multe alte domenii în care se manifestă, sunt numeroase.

44
„Inovația în educa ție este o activitate deliberată, care urmărește introducerea unei
noutăți într -un context dat și este pedagogică pentr u că își propune ameliorarea substanțială
a pregătirii elevilor/ studenților printr -o situație de interacțiune și inte ractivitat e.”44
În măsura în care totul se schimbă în jurul nostru , reformele apar ca o necesitate ,
iar cadrul didactic trebuie să adopte stategii didactice inovative, centrate pe copil, care să îl
determine să gândească, să comunice, să acționeze.
Dezvolta rea științ elor educației, in ovația didactică solicită transformar e atât a
metodei de predare, dar și a mijloacelor didactice folos ite în cadrul actului educațional.
În domeniul limbă și comunicare copilul este implicat în tot ceea ce înseamnă
exprimare ora lă și scri să, abilitatea de a înțelege comunicarea verbală și scrisă. Se urmărește
prin acest domeniu, ca preșcolarii să vorbească și să se exprime corect, cu încredere, cu
dezinvoltură.
Astfel că noi, educatorii, căutăm cele mai eficiente metode care să -i motiveze și să-
i incite la comunicare, la jocul de cuvinte, la imaginație creatoare exprimată prin cuvinte,
lăsându -le imaginația și inteligența să dea frâu liber dorinței de a cunoaște cât mai mult, de
a se exprima cât mai frumos, mai melodios .
Așa cum p recizează autorul cărții „Comunicarea prin imagini”, noi „trăim într -un
ocean de provocări vizuale. Unele cu greu ne rețin atenția câteva secunde. Altele ne mișcă.
Cele care ne sensibilizează astfel revin uneori sub forma unor imagini mintale la câteva or e
sau zile după ce le -am văzut. ”45 Având în vedere faptul că preșcolarii au nivelul
reprezentărilor în dezvoltare, este ob ligatoriu să folosim diferite metode, dar și materiale,
care să îi atragă și să îi determine pe copii să -și însușească diverse cunoști nțe și să -și deprindă
diverse abilități. Prin utilizarea metodelor și materialelor didactice inovative, ne propunem
o impl icare activă și mai ales creativă a copiilor, pentru a le stimula gândirea productivă,
divergentă, de exprimare a cunoștințelor, ideil or, sentim entelor, cu mai mare precizie.
Materialele didactice inovative prezintă atractivitate pentru copii, oferă
posibi litatea de a participa activ la activitatea de povestire, repovestire, formează
comportamente de comunicare activă, expresivă, de inte racțiune ș i cooperare între copii și
educatoare. Dintre materialele didactice inovative desfășurate în cadrul activitățilo r din
grădiniță vom analiza: șorțul și covorașul povestitor, cățile cu povești terapeutice, cărți uriașe

44 Gabriela Neagu, Inovația în învățământ , în Revista C alității Vieții , Editura Academiei Române , Bucure ști
2009, p.112
45 Joannes Alain , Comunicarea prin imagini , Editura POLIROM, Iași, 2009, p.15

45
sau 3D . De asemena vom analiz a și calcu latorul: softurile educaționale sau jocurile
interactive și platformele educaționale , care fac parte din inovația învățământului preșcolar.

2.1.1. Șorțulețul povestitor
Unul dintre materialele didactice inovative cu cea mai largă utilizare în
învățămân tul preșco lar, în cadrul Domeniului Limbă și Comunicare, este „Șorțul
povestitor”.
Șorțulețul povestitor este privit atât ca un material didactic, cât și ca o metodă
inovativă de a spune povești. Foarte surprinzător este că șorțul ne vorbește, ne povesteșt e
într-un mod atractiv , ceea ce de fapt ar fi putut fi o simplă expunere prin povestirea
tradițională. În cazul de față, șorțul ne spune poveste, cu ajutorul copiilor.
Ca elemente componente și de nelipsit a acestui material didactic, sunt: un șort, de
regulă din ma terial textil, elementele de fetru detașabile, reprezentând personaje, elementele
constitutive ale poveșt ii: căsuță, elemente din natură: nori, soare, plante copaci, etc (care să
permită a fi prinse cu ajutorul scaiului), dar și un buzunar atașa t, care să permită celui ce
face redarea poveștii să descopere și să extragă elementul ce urmează a fi expus pe șor ț, în
funcție de momentul povestirii. Astfel povestea expusă, de regulă pornește de la un element
surpriză, element ce face parte din poveste și care a jută la intuire poveștii, de către copii.
Odată intuită povestea cu unul dintre aceste elemente surpriză, educatoarea își va pune șorțul
povestitor, intuind cu copiii care sunt elementele de pe el: nori, pădure, drum, casă, etc și
începe povestea propriu -zisă.
Cu fiecare etapă povestită, educatoarea invit ă un copil să scoată din buzunarul
șorțului un personaj, detașabil, care p oate fi prins pe șorț cu ajutorul scaiului, astfel încât
povestea să prindă glas prin șorțul pus pe educatoare.
Cu fiecare element p lasat pe șorț, de către copii, povestea se contur ează treptat,
astfel încât, la final poate fi reluată de la primul element și curg e lent până la ultimul , fiind
redată în întregime de către copii.
Pentru a fi eficientă este nevoie de un material viu colora t, elementele componente
să fie de dimensiuni medii , să poată fi percepute de copii, detașabile, astfel încât să poată fi
lipite și dezlipite de pe șorț, cu ușurință.
Copiii sunt foarte încântați de „șorțul povestitor”, se simt valorizați și soli citați prin
implicarea activă a lor.

46
2.1.2. Covorașul povestitor
Covorașul povestitor, la fel ca și șorțul povestitor este privit atât ca un material
didactic, cât și ca o metodă inovativă de a spune povești. Acesta mai este numit și, covorul
cu povești, poveste a din covo r, sacul cu povești sau trăistuța cu povești și este o
alternativă/un suport la carte care c ombină lectura cu teatrul de păpuși sau marionete , care îi
induce copilului plăcerea de a citi, conștientizându -l că acea poveste pe care el o ascultă, o
acceptă, o savurează se găsește între coperțile acelei cărț i care se află alături de covor.
De ce covor? De ce povestitor? Covor, pentru că, în loc de carte, povestea este expusă
în imagini pe un material textil de dimensiunea unui mic covor, care este pr ezentat pe jos,
pe podea, la nivelul unde se petrec majorit atea acțiunilor pentru copii. Povestitor, deoarece
covorul și personajele sunt făcute astfel încât să putem desfășura povestea de la început până
la sfârșit pe acest suport.
„Covorașul povestitor”, dar și „Șorțulețul povestitor” au aceleași valențe formative
și contribuie la:
a. dezvoltarea atenției distributive a copiilor;
b. dezvoltarea simțului creativ;
c. dezvoltarea limbajului expresiv, corect și coerent;
d. valorificarea potențialului creativ al copilulu i.
Acest m aterial didactic este incitant, solicită in telectual copiii, îi stimulează și îi
motivează în a fi atenți, îi provoacă la o comunicare orală de calitate, la expunerea
evenimentelor unei povești, cu mai mare siguranță și încredere.

2.1.3. Cărți cu poveș ti terapeu tice
Deși poveștile terapeutice au existate mereu , exemplu ”Rățușca cea urâtă” de
Anderson, totuși doar în ultimii ani s -a accentuat importanța lor . Consider că, cărțile cu
povești terapeutice sunt materiale didactice inovative, deoarece sunt un izvor atâ t de energie,
cu precădere pozitivă, sunt atractive pentru copii și ajută cadrul didactic să spargă barielele
care stau în fața dezvoltării abilităților de comunicare.
Copiilor le plac poveștile, chiar dacă nu au toate zâne și feți frumoși, pitic i și zmei,
dar au personaje de vârsta lor, cu prietenii lor și cu bucuriile și provocările lor.
Copilul, pentru a avea cât mai mult timp o stare de bine fizică și psihică, e absolut
necesar să fie cunoscut, apreciat, înțeles, acceptat și crescut, în așa f el înc ât, atunci când
suferința și boala îi produc supărări, amelioarea și în cele din urmă vindecarea s ă poata veni

47
și din implicarea într -un tratament medicamentos și a psihoterapiei, în speță a terapiei prin
poveste .
Copiii, dar și adulții manifestă an umite bloc aje de comunicare, dar prin intermediul
poveștilor terapeutice, acestea pot fi înlăturate. Acestea pot fi înlăturate cu ajutorul poveștilor
terapeutice deoarece presupune o anumită flexibilitate car e permite a valorifica la maximum
anumite stări, trăiri su fletești, sentimente, toate aducând în prim plan, experiențe de viață cât
și modificări comportamental atitudinale ale subiectului. „Cuvântul are putere magică, el
poate vindeca atunci când spus unde,cum și de cine trebuie , recunoscându -i-se ast fel,
valoa rea terapeutică, acționează ca o forță.”46
Exemple de cărți cu povești terapeutice: „Inimioare fericite”, care este o colecție cu
povești terapeutice, „Alexia și nu -poții ei” ; „Ce sa faci când îți ieși din fire” ; „Mami, mă v ei
mai iubi dacă?” ; „Vorbești pr in povești” – povești terapeutice pentru copiii cu tulburări de
pronunție; setul de cărți: „ABC -ul poveștilor terapeutice” etc.
În cadrul opționalului „În lumea poveștilor”, dar și în cadrul activităților zilnice, în
special la „momentul poveștil or”, am al es să le citesc copiilor po vești terapeutice, care
satisfac nevoia de cunoaștere și de afectivitate a copiilor, le stimulează imaginația și le
creează cadrul optim de comunicare.

2.1.4. Cărți uriașe sau 3D
Cărțile educative sunt de mai multe tipuri: interactive, care scot diferite sunete, în
funcție de povestea citită; poveștile educative clasice; cărțile educative de colorat , destinate
oricărei vârste; atlasele și enciclopediile cu un nivel dif erit de co mple xitate; literatură pentru
copii mici; cărți educative pentru învățarea limbilor străine; cărți electronice interactive;
cărțile cu activități care propun o serie de jocuri amuzante și educative etc.
Impor tanța cărților educative în evoluția c elor mici este uriașă, așa că educatoarea
trebuie să se im plice cât mai activ în selectarea, achiziționarea și lecturarea lor pentru că
orice copil are nevoi exercițiu, deoarece interesul pentru citit nu vine de la sin e, ci se
formează printr -o muncă a fac torilor ed ucaționali (familia și școala), o muncă ce presu pune
răbdare, perseverență și voință.
Lectura oferă o mulțime de beneficii pentru dezvoltarea psihomotorie a copilului
preșcolar , precum și pentru dezvoltarea abilităților de comunicare astfel :

46 Maria Dorina Pașca, Povestea terapeutică , Editura Ardel aul, Târgu Mureș, 2004 , p.20

48
– le formează c opiilor abilitățile de a asculta, de a acorda atenție, de a se concentra și de a
memora;
– îi ajută să înțeleagă sensul cuvintelor, familiarizându -i cu sunetele și limba, construindu –
le, în timp, vocabularul;
– le stimulează imaginația și creativita tea;
– le facilitează înțelesul unor concepte noi și le oferă informații despre lumea din jurul lor;
– îi ajută să deprindă abilități de gândire , deoarece învață să înțeleagă cauza și efectul,
învață să exerseze logica, dar și să gândească în termeni abstrac ți.
S-a constatat că un copil care are încă de mic o carte de povești în mână va fi curios
să cunoască conținutul acelei cărți, să îi vadă imaginile iar apoi, pe măsură ce crește, să
citească poveștile și să evadeze în lumea lor. Povestirea este una dintre cele mai îndrăgite
activități dirijate din grădiniță care satisface nevoia de cunoaștere și de afectivitate a copiilor,
le stimulează imaginația și le creează cadru optim de comunicare. Povestirile contribuie la
familiarizarea copiilor cu structura limbii , cu bogăț ia și expresivitatea ei , își însușesc cuvinte
și expresii noi, plastice, construcții ritmate și zicale, proverbe și structuri gramaticale core cte.
De-a lungul experienței mele didactice, dar și a experienței de părinte, am constat
faptul că o ca rte intere santă pentru cei mici e aceea care are multe imagini, viu colorate,
clapete, care le incită curiozitatea, o carte uriașă sau 3D deoarece c artea trebuie să îi tragă
privirea copilului încă de la primul contact pentru a -i stârni interesul.
În urma colaborări i cu Asociația Ovi diu Ro, în cadrul proiectului „Povești sub lupă”,
am primit câteva cărți uriașe care fac parte din biblioteca grupei. Am constat că acestea sunt
cele mai des folosite de către copii, deaceea m -am găndit să le folosesc la diferit e activită ți,
pentru a facilita dezvoltarea vorbirii prin interesul acordat lor. În același timp am
confecționat diferite cărți , pe baza unor povești sau poezii, care au stârnit un real interes.

2.1.5. Marionete le și siluete le
Păpușile și marionetele sunt jucări ile prefer ate ale copiilor încă de foarte mici. Ele
îi însoțesc în crearea unor lumi doar a lor , îi invită pe copii să interacționeze, mai întâi cu
adulții și apoi cu ceilalți copii de vârsta lor. Simplul act de a se juca îi provoacă să
experimenteze situa ții în car e trebuie învățate lecții importante: îi motivează pe copii să ia
inițiativa, să învețe să negocieze și să se organizeze mai bine, îi învață să comunice, să se
transpună în difrite roluri , să împartă cu ceilalți . Tipul de jucărie cu care un copi l se joacă
poate fi important, dar modul în care o utilizează este, de asemenea, important.

49
De aceea în această lucrare mi -am propus să urmăres c felul în care influențează
dezvoltarea abilităților de comunicare, marionetele. Mi -am propus să introduc mario netele
atât în activitățile de dezvoltare personală și în cele liber alese, cât și în cele de educarea
limbajului.
Marionetele pot fi un mijloc de captare și de menținere a atenției pentru preșcolari,
un mijloc de transmirete a unui mesaj, copi ii fiind fo arte atenț i când acest element surpri ză
apare, dar și un mod de relaționare între preșcolari. Marionetele pot fi folosite în jocuri de
rol și în dramatizări, dând posibiltatea copiilor de a-și dezvolta coordonarea ochi -mână, de
a-și dezvolta sim țul tactil, spiritul de e chipă, precum și dezvoltare a vocabularului și a
abilităților de comunicare.
Educația cognitiv -emoțională a copiilor preșcolari se dezvoltă și cu ajutorul jocului
de rol și a dramatizării, metode care au valențe formative și educative puterni ce și care
implică îmbinarea lor cu alte metode adecvate acestei vârste, și anume: povesti rea, teatrul de
masă, teatrul de marionete etc., menite să antreneze întreaga personalitate a copilului în
învățarea prin joc. Prin jocul de scenă se dezvoltă la preș colari dor ința de a interpreta roluri,
de a fi un personaj, li se dezvoltă spiritul de cre ativitate artistică și imaginație scenică, le sunt
dezvoltate procesele psihice: gândirea, memoria, atenția și bineînțeles limbajul.
Menținerea spiritului ludic în ac tivitatea cu preșcolarii reprezintă o responsabilitat e
deontologică a educatoarei, ea fiin d specialistul învestit de societate să realizeze o educație
adecvată copiilor preșcolari. Tot mai mult își face prezența educația de tip școlar în grădinița,
datorit ă volumulu i bogat de informații cu care copilul vine în grădiniță sau datorită ce rințelor
părinților, de aceea, educatoarea este cea care asigură respectarea particularităților de vârstă
ale copiilor. Primul pas în realizarea jocurilor de rol și a dramatiz ării se po ate face foarte
timpuriu, chiar de la grupa mică. Educatoarea va avea însă grija să construiască o activitate
plăcută, bazată pe spontaneitate și motivație preponderent afectivă, va trebui să dea frâu liber
capacității copiilor de a -și exprima l iber trăir ile, ideile, chiar și atunci cân d utilizează texte
gata construite.
Deși marione tele și siluetele sunt folosite de foarte mult timp de către copii,
consider că trebuie integrate în activitățile preșcolarilor și cu ajutorul lor să aducem un strop
de inovați e desfășurării activităților de educare a limbajului și nu numai.

2.1.6. Calculatorul
Introducerea calculatorului în grădiniță și valorificarea lui în instrucție și
autoinstrucție a devenit, în ultimii ani, o preocupare constantă . Aceasta este o conse cință

50
firească a dezvoltării tehnologiei informaționale și a transformării calculatorului într -un
instrument de lucru de mare utilitate în cele mai diverse sectoare de activitate.
Jocul este principala formă de organizare a procesului educativ din învăță mântul
preșcolar, iar utilizarea calculatorului nu este pentr u copii decât un alt mod de a învăța
jucându -se. Calculatorul face parte din spațiul socio -cultural al copilului, alături de televizor,
cărți, reviste, ziare, afișe, etc; toate acestea ,,bombarde ază” spați ul vizual al copilului, îi
influențează limbajul și comunicarea nonverbală, îl pun în situația de a găsi rapid soluții, de
a se orienta și adapta la o lume în care informația circulă rapid, iar schimbarea este accelerată.
Introducerea calculatoru lui în gră diniță nu trebuie să constituie un scop în sine, ci o
modalitate de creștere a calității, a eficienței învățării și predării. Folosirea calculatorului
reprezintă o nouă strategie de lucru a educatoarei și a copiilor, un nou mod de concepere a
instruirii și învățării, care îmbogățește sistemul activităților didactice pe care aceștia le
desfășoară și prezintă importante valențe formative și informative.
Impulsionate și de interesul major al copiilor pentru acest mijloc didactic, datorită
noutății d ar și posi bilităților multiple de utilizare, am căutat modali tăți care să mențină
interesul pentru acest tip de activitate și să stimuleze dezvoltarea individuală a copiilor prin
utilizarea sofrutilor educaționale, dar și prin urilizarea platformelor educa ționale în timpul
pandemiei Covit. Astfel, calculatorul și so ft-ul educațional adecvat, a devenit un mod nou
de organizare a demersului didactic de predare -învățare.
a. Softul educațional
„Softul educațional reprezintă orice produs software în orice format ce poate fi
utilizat pe orice calculator și care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecție, un
curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluție față de metodele educaționale tradiționale ”47.
Elementele de joc pe care softul le conține sunt provo catoare, s târnesc curiozitatea,
mențin atenția un timp mai îndelungat și dezvoltă fantezia copiilor, oferindu -le în același
timp și o motivație intrinsecă, deosebit de importantă pentru îmbunătățirea performanțelor
în activitățile cu conținut matematic, cu noașterea medi ului, educarea limbajului, educație
plast ică etc. Astfel în softurile cu povești copilul face cunoștință cu personajele și conținutul
povestii, narate și prezentată într -o formă grafică deosebită. Pe parcursul derulării poveștii,
copilul are de îndepli nit și o sarcină surpriză. Jocurile ce însoțe sc povestea dezvoltă
memoria, logica, spiritul de observație și îndemânarea copilului în utilizarea calculatorului.

47 Maria Dobrițoiu et.al., Instruire Asistată de Calculator și Platforme Educaționale On -Line, Editura
UNIVERSITAS Petroș ani, 2019, p.8

51
Îi sunt puse copilului întrebări (tip grilă) și îi sunt solicitate răspunsuri pentru a vedea în ce
măsură s -a familiarizat cu ideile și pers onajele din poveste. Totul într -un mod plăcut și
stimulativ.
Jocurile de tip labirint îl determină pe copil să folosească tastele de deplasare
stânga -dreapta, sus -jos, să -și dezvolte și îmbunătățească viteza de reacție, coordonarea
oculo -motorie, dar și sp iritul de competiție, motivația voluntară, capacitatea de a acționa
individual. Se poate observa îmbunătățirea capacității de concentrare a atenției, creșterea
stabilității în acțiune chiar și la unii copii care dovedesc în alte activități o slabă capacita te
de concentrare a atenției.
Softul educațional în grădiniță se poate folosi în orice moment al zilei.
– În cadrul ALA 1: la „Bibliotecă ” prin folosirea tastelor pentru a -și scrie numele sau diferite
cuvinte; li starea unor fișe de lucru, sortarea și denumi rea unor imagini în funcție de tema
în studiu, reactualizarea unor poezii sau povești învățate; la „Artă” realizarea unor desene
în programul Paint, combinarea culorilor primare pentru colorarea unor i magini, vi zionarea
unor tablouri ale unor pictori renum iți, etc.; la „Știință ”: jocuri -labirint, jocuri logico –
matematice, puzzle, etc.; la „Întâlnirea de dimineață ”: completarea calendarului naturii,
ascultarea unor istorioare, realizarea gimnasticii de î nviorare p e mu zică, etc.;
– ALA 2 vizionarea unor desene animate, povești, concursuri interactive de ghicitori; l
– ADE, calculatorul și softurile educaționale, pot fi un mijloc excelent de captare a atenției,
de învățare prin descoperire și de evaluare în fun cție de pr opria manieră de proiectare a
demersul ui didactic specific fiecărei educatoare în parte.
În urma activităților desfășurate pe calculator se poate constata: utilizarea
calculatorului la vârsta preșcolară este posibilă și utilă ; stimulează comunica rea cu con diția
să fie corect utilizat ; grăbește procesul de socializare a copiilor ; contribuie la dezvoltarea
gândirii logice, a spiritului de observație, a memoriei și a atenției voluntare .
Cu ajutorul programelor didactico -informatice, a softurilor educ aționale, se
eficientizează procesul de predare -învățare -evaluare a cunoștințelor.
b. Platforme educaționale
Platforma educațională permite predarea, învățarea, evaluarea și managementul
conținutului, precum și accesarea asincronă a prezentărilor și cursuril or, susțin erea de teste
online sau urmărirea parcurgerii unei activități.
Învățământul electronic sau e-learning reprezintă o modalitate actuală de
dezvoltare a educației (elearning 101), în concordanță cu descoperirile tehnologice. În sens

52
larg, prin elea rning (sau e-learning) se înțelege totalitatea situațiilor educaționale în care se
utilizează semnificativ mijloacele Tehnologiei Informației și Comunicării (TIC).
Dacă până cum câteva lui, părea imposibil de utilizat o astfel de predare în
învățământul pr eșcolar, a cum, datorită pandemiei mondiale, noi cadre le didactice, dar și
copii și pări nții am fos puși în situația de a utiliza acest mijloc inovativ de învățământ.
Contextul actual a accelerat, fie că ne -am dorit sau nu, procesul de învățare online .
Elemente caracteristice ale învățământului electronic :
• procesul de învățare este orientat către cel instruit și se realizeaz ă într-o locație virtuală;
• resursele educaționale sunt accesibile pe Web și d istribuite (prin utilizarea, integrarea
accesarea bibliotecilor electronice și materialelor multimedia);
• materialul are o componentă statică, cea pregătită de educator ș i una dina mică , rezultată
din interacțiunea participanților, din sugestiile, comenta riile, resursele aduse de aceștia;
• cele mai multe medii de e -learning permit monitorizarea activității participanților, iar
unele și simulări, lucrul pe grupuri, interacțiu nea audio, video.
Avantajele acestui tip de învățare sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate,
confortabilitate, utilizatorul putând hotărî singur, data și ora la care se implică în activitatea
de instruire.
Față de sistemul tradițional de învățămân t, e-learn ing-ul prezintă numeroase
avantaje: independența geografică, mobilitatea – posibilitatea de a accesa conținutul
materialului educațional de oriunde și oricând, cu ajutorul computerului personal și a rețelei;
accesibilitate online – o caracteristi că importa ntă specifică acestui tip de educație, prin care
se înțelege accesul la educație prin Internet în timp real, de oriunde și oricând, 24 de ore din
24, 7 zile pe săptămână; nu există dependență de timp; prezentare concisă și selectivă a
conținutulu i educațio nal; individualizarea procesului de învățare – fiecare instru it are un ritm
și stil propriu de asimilare și se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învățare
(auditivă sau vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat și re petat, con trolându –
și rapid progresele, beneficiind de un feedback rapi d și permanent . O s erie de experimente
care studiază efectul pe care îl au utilizarea diverselor medii în însușirea cunoștiințelor au
dus la concluzia că, în general, un material educaț ional dive rsificat este reținut în proporție
de 80% prin ascultare, viz ionare și interactivitate , iar platformele dau posibilitatea de a utilija
locuri intreactive .
Dezavantajele educației de tip e -learning sunt : necesită experiență în domeniul
utilizării calculato arelor cadrelor didactice, li se solicită anumite cu noștințe în domeniul IT ;

53
pierderea contactului direct dintre educatoare și copil, poate duce la pierderea concentrării
copilului ; imposibilitatea tuturor copiilor de a participa, unii provenind din famili i sărace,
care nu își permit utilizarea unor ghegeturi perfor mante sau nu își permit accesarea unui
abonament de internet ; activitățile nu pot activa toate simțurile, așa cum este indicat în
învățământul preșcolar .

2.2. Folosirea materialelor didact ice inovat ive în predarea integrată
Fiecare educatoare își permite ca în timpul procesului instructiv – educativ să pună
în valoare propria experiență prin activități cu caracter integrat, având o abordare complexă
a conținuturilor.
Procesul educațional trebuie să fie cât mai creativ, complex, i nterdisciplinar,
având ca scop stimularea copiilor în vederea asimilării informațiilor.
În cadrul activităților integrate, abordarea realității se face într -o manieră globală,
se formează un singur scenariu în ca re tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor
științe și conținuturile cu un subiect comun, în vederea parcurgerii și atingerii obiectivelor
comportamentale urmărite .
Preșcolarii trebuie să învețe într -o manieră integrată, deo arece etapele de dezvo ltare
ale copilului sunt strâns legate una de cealaltă. Activitățile integrate se pot desfășura într -o
manieră lejeră și cu mai multă coerență în procesului de predare învățare, punându -se accent
în mare parte pe joc ca metodă fundame ntală în activitățile copiilor. Activitatea integrată
stabilește o corelare a activităților de învățare cu viața societății, mediul cultural și mediul
școlar.
Prin abordarea unor activități integrate se poate observa receptivitatea și
curiozitatea copilulu i, imaginația acestuia , tendința spontană spre nou, dorința de a realiza
lucrurile constructiv și creativ, prin solicitări și antrenamente corespunzătoare în vederea
stimulării și cultivării potențialului creativ potrivit vârstei preșcolare. (Bocoș, M. , 2014)
Alături de abordarea interdisciplinară, predarea integrată a cunoștințelor este
considerată o strategie modernă de organizare și desfășurare a conținuturilor, iar conceptul
de activitate integrată se referă la o activitate în care se adoptă metod a de preda re- învățare
a cunoștințelor îmbinând divers e domenii.
Tipuri de activități integrate:
1. Activitate integrată de o zi – cuprinde toate activitățile din cadrul unei zile.
2. Activitate integrată care integrează ALA (ac tivitățile liber – alese) și ADE (a ctivități
pe domenii experiențiale) din ziua respectiv ă.

54
3. Activitate integrată care cuprinde ADE dintr -o zi.
4. Activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua
respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe DE, in diferent d e
programul zilei.
1. Activitate integrată de o zi
Educatoarea elaborează un scenariu integrat ce în cepe cu întâlnirea de dimineață,
care se poate realiza sub forma unei povești, a unei poezii sau ghicitori, întâlnirea cu un
personaj dintr -o povest e sau dese n animat, vizita unei persoane adulte, prezentarea unui
animal, o întâmplare trăită sau imaginată, un eveniment social sau un eveniment petrecut în
familie.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii, prin intermediul tranziției, să opteze
pentru diverse centre de interes, care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învățare și a
materialelor.
Un joc de tranziție face trecerea spre activitățile pe DE a căror activitate se
întrepătrunde și grupează cunoașterea în funcție de tema proiectată.
La acest ti p de proiectare trecerea de la o activitate la alta se face prin intermediul
tranzițiilor care îi orientează pe copii spre locul din sala de grupă unde vor continua
activitatea și unde materialul didactic pregătit sugerează tipul de activitate.
Încheierea activității constituie și „feed-bak-ul’’ zilei care poate fi obținut printr -un
joc, o expoziție, o reflecție etc.
Ordinea desfășurării activităților zilei poate fi schimbată în funcție de obiectivele
propuse spre realizare și de conținuturile abo rdate, ast fel că, ALA se pot desfășura după
ADE.
EXEMPLIFICARE:
Tema centrală este „Eroi au fost, eroi sunt încă”, tema zilei „Tricolorul” – se
pornește (întâlnirea de dimineață) de la o discuție despre pregătirile ce se fac pentru
sărbătorirea zilei de 1 Decembrie. Câțiva copii împărtășesc impresii, citesc și comentează în
grup câteva imagini.
Apoi, prin jocul cu cânt – tranziția – „Mergem ca soldații” se deplasează spre
centrele de interes (ALA1) „Bibliotecă”, „Construcții” și „Artă” unde materialele pre gătite
le sugerează tema si anume: „exerciții grafice”, „construirea steagului tricolor” și
„confecționarea steagului tricolor”.
După încheierea activității pe grupuri, cântând cântecul „Bate toba”, copiii vor veni
în locul amenajat de educatoare pentru a afișa lu crările, unde educatoarea povestește

55
„Povestea tricolorului” (inclusă în DOS – Educație pentru societate). Se poartă o discuție pe
baza conținutului poveștii, sunt extrase cuvintele necunoscute sau cuvintele cu o semnificație
morală, se explică a ceste cuvi nte, se propune formularea de propoziții (DLC) enunțiative,
interogative, exclamative c u cuvintele respective. Activitatea se poate desfășura pe grupuri :
grupul 1 – formulează propoziții enunțiative; grupul 2 – formulează propoziții interogative;
grupul 3 – formu lează propoziții exclamative. Pe rând, se prezintă propozițiile formulate, apoi
se face desparțirea propozitiei în cuvinte, a cuvintelor în silabe, iar la urmă se face
reprezentarea grafică a acestora utilizând trei culori: propoziția cu roșu , cuvintel e cu galben
și silabele cu albastru. Lucru exersat cu ajutorul unui joc interactiv. Se numără cuvintele din
propoziție și silabele din cuvinte. Se fac aprecieri individuale și de grup privind realizarea
sarcinilor și participarea la activitatea i ndividuală și de grup.
Reamintindu -și de strămoșii noștri, se va încheia activitatea cu jocul de mișcare
„Țară, țară, vrem ostași!” (ALA2).
În cadrul acestei activități integrate s -au folosit ca materiale și mijloace didactice
didactice inovative : „Masa lu minoasă” f olosită pentru a exersa motricitatea fină, desenând
pe orez colorat, în culorile tricolorului, diverse exerciții grafice: râuri (linia șerpuită), munți
(linia în zic -zac).
De asemenea s -a folosit un joc interactiv pentru reprezentarea propoziției , a
cuvânt ului și a silabelor.
2. Activitate care integrează ALA și ADE
EXEMPLIFIC ARE:
ALA – Bibliotecă – „Citim imagini despre toamnă” – formulare de propoziții;
Joc de masă – „Ce nu se potrivește toamnei?” – sortare de jetoane;
Joc de rol: – „Cearta fructe lor și leg umel or”- dramatizare
ADE – DȘ (Cunoașterea mediului) –joc didactic „Coșul Toamnei”
DLC (Educarea limbajului) – memorizare „Toamna” de Demostene Botez
Împărțiți pe grupuri, copiii desfășoară activitățile liber alese, grupurile rotindu -se
pentru a oferi p osibilitatea tuturor copiilor să lucreze la cele două arii de stimul are.
Trecerea la activitatea de cunoșterea mediului se poate face prin apariția păpușii
„Zâna Toamna’’ ( surpriza), care îi roagă să aleagă corect fructele și legumele de toamnă și
să le a șeze în coșul ei ( figurine magnetice). Apoi se trece la memorarea poeziei „Toamna”
de Demostene Botez. Pentru consolidarea cunoștințelor dobândite și pentru realizarea feed –
bak-ului, se cere copiilor să aleagă doar acele fructe și legume despre care se vo rbește în
poezia învățată.

56
Copiii ies din grupă cântând „A venit pe dealuri toamna”.
Materiale și mijloace didactice didactice inovative : Carte 3D ca suport vizual
pentru memorizarea poeziei
3. Activitate integrată care cuprinde ADE dintr -o zi
EXEMP LIFICARE: DLC + DEC „Cei trei purceluși” – povestirea educatoarei + d esen
Se derulează activitatea de povestire (DLC) până ce educatoarea termină povestea.
Se continuă activitatea pe grupuri (DEC) cu redarea scenelor din poveste (fiecare grup altă
scenă), i ar la fina l se reunesc în activitatea frontală pentru a fixa momente le principale ale
poveștii pe baza desenelor realizate de copii.
Se pot utiliza mai multe variante: educatoarea poate întrerupe povestea la un
moment dat și copiii continuă prin desen, găs ind un fin al poveștii; se poate adresa întrebarea:
„Ce s-ar întâmpla dacă?” și copiii să ilustreze prin desen răspunsul lor.
Materiale și mijloace didactice didactice inovative : șorțul povestitor
4. Activitate integrată în care activitatea de bază este un anu mit tip de ADE din
ziua respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe DE, indiferent de
programul zilei.
EXEMPLIFICARE: Tema zilei ” Călătorie în lumea poveștilor”; activitatea nucleu este
DLC; ADE: DLC + DOS + DȘ ( Activitate matematică) + DPM + DEC ( A ctivitate
muzicală)
Întâlnirea de dimin eață ’’De vorbă cu un personaj îndrăgit”: Copiii denumesc
personaje din povești cunoscute și redau mici dialoguri cu acestea din care să reieasă:
înfățisare, calități, învățăminte trase din poveștile din car e fac part e.
Activitatea pe grupuri – Grupează p ersonajele după diferite criterii:
– după poveștile din care fac parte; după autori (DLC); În cadrul acestei activități se
folosește aplicația LearningApps.org, relizând exerciții de formare de perechi a per sonajelor
din aceași poveste.
– pozitive -negative , motivând trăsătura definitorie și apreciind comportamentul
acestora (DOS);
– după mărime; după înălțime; după culoarea îmbrăcăminții etc., le numără,
asociază corect cifra la număr, sau le așază în difer ite poziți i spațiale (DȘ – activitate
matematică);
Se trece la jocul didactic „Poveste încurcată”, ( DLC) în care copiii au ca sarcină să
corecteze greșelile intenționate ( personaje diferite în scene din povești din care nu fac parte
sau inserarea în șirul de eveni mente ale unei povești a unei scene din altă poveste).

57
În cadrul acestei activități se folosește aplicația LearningApps.org, relizând exerciții
de ordonare a imaginilor din povești.
Copiii pornesc la plimbare prin pădure în căutarea unui anume per sonaj cun oscut
care trăiește aici (DPM) – traseu aplicativ – deprinderi motrice de mers, alergare, pășire peste
obstacole, mers în echilibru, săritura în adâncime.
Se opresc într -un spațiu liber pentru odihnă, ascultă și imită păsărelele, cântă
cântecul „Lumea bas melor” (DEC – educație muzicală).
Materi ale și mijloace didactice didactice inovative : covorașul povestitor, aplicația
LearningApps.org
În funcție de vârsta copiilor și de nivelul lor de dezvoltare se va alege numărul de
activități ce vor fi abordat e în man ieră i ntegra tă.
Cadrul didactic are libertate de alegere tipul de abordare a activităților cu
preșcolarii, în funcție de strategiile pe care le stăpânește. Varietatea acestora încurajează
copii i să se manifeste, să observe, să gândească, să-și exprime ideile, să interpreteze date, să
facă predicții. Preșcolarii își pot asuma responsabilități și roluri în grupul din care fac parte,
având posibilitatea să participe la jocuri interesante, inițiate la sugestia celor din jur sau
create de către aceștia.
Proiectu l inte grat are u n conținut trandisciplinar, deoarece prin realizarea lui se
ating obiectivele de referință ale mai multor arii curriculare și se bazează pe învățarea prin
cooperare, lucrând în grupuri, fiecare copil participă la realizarea unei păr ți din p roiect ,
având re sponsabilități și sarcini specifice. Activitățile din grădiniță sunt extinse spre alte
zone din afara grădiniței, apropiindu -se astfel de realitatea cotidiană.
În domeniul educației se simte acut nevoia de integrare a unor strategii și tehn ologii
care să m ențină acest domeniu în consonanță cu evoluția societății. Succesul oricărui proiect
îl constituie selectarea cu grijă a obiectivelor, clasificarea conținuturilor și stabilirea valorilor
ce vor fi urmărite, integrarea noilor cunoști nțe în cele pe care el p osedă copiii, utilizarea
acestora în contexte noi, atingerea finalităților educației propuse. Un rol important în acest
sens îl are utilizarea corectă a strategiilor didactice, în raport cu tipul de proiect desfășurat.

2.3.Proiecte și materiale dida ctice inova tive folosite pentru combaterea
absenteismului și prevenirea abandonului la preșcolari
Conform definiției dată de Norbert Sillamy în lucrarea „Dicționar de Psihologie
LAROUSSE ” (1998 ), termenul de absenteism constituie lipsa de la școală sa u de la locul de

58
muncă. Din punct de vedere educațional, a bsenteismul este una dintre cauzele eșecului
școlar.
Abandonul școlar este considerat, pe bună dreptate, una dintre marile provocări ale
politicii din domeniul educației, anual aceste feno mene luân d amp loare în foarte multe școli.
Studiile pe termen lung arată că procesele prin care un copil începe să se distanțeze
de instituțiile de învățământ apar adesea în grădiniță, când copiii se confru ntă cu respingerea
socială ca urmare a comportame ntului lo r, considerat „inadecvat” sau deranjant.
Eforturile de a stabili relații bune și interacțiuni pozitive pot avea, în acest caz, un
rol de tampon, contribuind la reducerea fricii de eșec, stresului ș i gândurilor de evadare.
Toți copiii au dreptul l a o educa ție de cal itate, eficientă și per manentă. „Educația
pentru toți se caracterizează prin termenii: educație de calitate, eficiență, responsabilitate,
pluridisciplinaritate, proces complex, strategie d e respectare a drepturilor, evidențierea a
valori i individ uale umane. De asemeni, ȋnseamnă o folosire adecvată a res urselor umane,
materiale și metodologice ȋn favoarea tuturor copiilor. Ea necesită un parteneriat
educațional ȋn care educatoarea, copiii, p ărinții și alte persoane din comunitate participă
ȋmpreună la realizarea programelor educative. ”48
În comuna Vurpăr, situată într -o zona defavorizată din punct de vedere
socioeconomic, în mediul rural, absenteismul se manifestă încă din perioada preșcolar ității,
părinții refuzând să -și aducă copiii la gr ădiniță , enum erând diverse motive mai mult sau mai
puțin plauzibile , pentru care copiii lor nu participă la activitățile didactice specifice vârstei
(situație financiară precară a familiilor copiilor, lips a educației părin ților care nu
conștientizează rol ul actulu i edu cativ asupra propriilor copii, comod itatea și chiar sistemul
însuși, care nu prevede, legal, obligativitatea frecventării gr ădiniței).
Pentru a face față, cu succes problemelor actuale identi ficate mai sus, noi, cadrele
didactice trebuie să recurgem perma nent la soluții care să vină în beneficiul copiilor și să
încercăm mereu, prin diverse mijloace, să -i atragem spre grădiniță atât prin diverse metode
eficiente și moderne demne de a realiza un proces educațional de calitate, printr -un demers
didactic care să fie atractiv, folosind materiale didactice inovativ e și instrumente și mijloace
tehnice, cât și prin organizarea actului didactic care să țină seama de diversitate și de
incluziune, de sati sfacerea necesităților persoanelor dezavantajate, asigurând u-se astfel o
creștere a succesului școlar și reducerea abs enteismului.

48 Vrășmaș, T.; Vrășmaș, Ecaterina, Educația incluzivă în grădiniță: dimensiuni, provocări ș i soluții, /
UNICE F România, Buzău: Alpha MDN, 2012

59
Încercând să combatem acest fenomen, eu împreună cu conducerea grădiniței și cu
echipa de educatori din unitate am demarat di verse proiecte în colaborare cu Asociația
Ovidiu R o.
1. Progra mul , ,Fiecare Copil în Grădiniță” a fost lansat de Asociația
OvidiuRo și Ministerul Educației și Cercetării Științifice în iulie 2010, iar Grădinița cu
Program Normal Vurpăr a fost o unitate pilot în demararea acestui program.
„Fiecare Copil în Gr ădiniță” stimu lează părinții să își ad ucă copiii de vârstă
preșcolară la grădiniță. Programul se adresează celor mai săraci copii – care trăiesc în
locuințe improprii și aglomerate din zone izolate cu acces limitat la a resurcele necesarii
traiului decent. Iarna, po sibilitățile de angajare sunt aproape inexistente din cauza nivelului
scăzut de educație a adulților , combinat cu o cerere scăzută pentru muncă necalificată. Prin
acest program, familiile pr imesc tichete sociale în valoare de 50 lei/lună, care re prezintă o
creștere substanțială a sumei alocate pentru mâncare.
„Fiecare Copil în Grădiniță” ajută la prevenirea abandonului școlar prin:
prioritizarea educației timpurii în comunitățile locale și prin stimularea părinților săraci să
își aducă la grădin iță copii i de 3-5 ani. Eficacitatea programului pilot Fiecare Copil în
Grădiniță a determinat Parlamentul României să transforme mecanismul central al acestuia
în program național, în vigoare începând cu februarie 2016.
,,Înainte de Fiecare Copil în Grădin iță , ave am co pii în clasa întâi care începeau
să pl ângă după ce scriau un rând. Adaptarea la școala primară, fără grădiniță, e pur și
simplu un pas mult prea mare pentru copii.”(mărturia unei colege învățătoare)
În cadrul acestui program s -a umărit îmbună tățirea p roces ului educativ fiind
sponsorizate diferite mater iale didactice inovative, cum ar fi: cărți uriașe sai 3D, diverse
materiale pentru centru Științe etc.
2. Atelierele de vară ”Șotron”
Tot în sprijinirea famililor nevoiașe și în vederea reducerii ab senteismu lui a m
organizat anual, împreună cu Asociația Ovidiu, ateliere de vară „Șotron”
Atelierele de Vară Șotron sunt un modul educațional pe perioada vacanței de vară,
cu scopul de a le oferi copi ilor din comunități defavorizate experiențe de învățare p rin joc,
explo rare și colaborare. Activitățile au fost organizate voluntar de profesori, iar materialele
educaționale au fost puse la dispoziție de OvidiuRo. Fiecare Atelier s -a desfășurat pe
parcurs ul a 12 zile, timp de minim 3 ore, zilnic. Atelierul a în ceput cu Ziua Zero, când copiii
și părinții lor s -au familiarizat cu echipa și structura atelierului. Au urmat 10 zile de activități

60
tematice centrate pe literație, științe, dezvoltare personală și s ănătate, iar la final a avut loc
festivitatea de absolvir e a Ateli erelo r, la care au participat și părinții.
Aceste ateliere au dat posibilitatea preșcolarilor de a recupera lacunele acumulate,
fiind o adevărată provocare pentru mine, deoarece se baz ează pe realizarea activităților cât
mai atractive, provocând o adevărat ă plăcere copiilor. Atelierele Șotron au pus bazele unui
nou model de învățare ce invită la explorare, investigare si discuții structurate, toate pentru
a-i învăța pe copii să înțeleagă, să interpreteze și într -un final să „cucerească” lumea ce îi
înconjoa ră.
Conform declaratiei Asociației Ovidiu Ro „Profesorii voluntari de la Ateliere sunt
promotorii schimbării în educație și susținători ai accesului la educație preșcolară de
calitate pentru toți copiii! Profesorii care au organizat un Atelier var a aceasta : (1) au
beneficiat de formări centrate pe ac tivități integrate ce urmăresc implementarea noului
curiculum pentru educație timpurie; (2) au primit materiale educaționale interactive,
adecvate vârstei copiilor; (3) au devenit parte din comunitatea de profes ori c are transformă
educația timpurie din Rom âni”49
În acest an școlar, datorită pandemiei, ativitățile din cadrul Atelierelor de Vară s -au
desfășurat începând cu luna iunie și vor continua până în luna septembrie, câte o activitate
săptămânală. Pe ntru or ganizar ea activităților am ales ca grup țintă 10 copii, desf ășurând 2
ateliere de câte 5 copii. Toți copii din grupul țintă au anumite probleme, unii dintre ei
provenind din familii foarte sărace, neavând acces la activitățile desfășurate online în această
perioa dă.
În cadrul acestor ateliere s -au folosit diverse materiale didactice inovative, cum ar
fi: cărți terapeurice, marionete, cărți uriașe și 3D .
Toate activitățile desfășurate au ca scop pregărirea copiilor pentru școală,
acoperirea lacunelor din tim pul act ivităților online, atelierul num indu-se „Prima zi de
școală”.
3. Proiectul „Cum citim copiilor vara aceasta”, sponsorizat de Asociația
Ovidiu Ro, prin care au fost sponsorizate 20 de cărți „Ursule brun, ursule burn, tu ce vezi?”.
Aceste cărți le-am d istribu it în comunitatea de țigani din sat, unde copiii nu au acces la o
educație de calitate, mai ales acum în periaoda aceasta, părinții nedându -și interesul de a
motiva copii să participe la activitățile desfășurate online. Deși aproape toți disp un de

49 Ateliere de vară , https://www.ovid.ro/ateliere -de-vara/ , accesat în data de 20. 11.2019

61
smartphone și dețin conturi de socialiar e pe social media, foarte puțini și -au dat intresul de
a desfășura activitățile organizate de către școală și grădiniță. De aceea am considerat că este
necesar de a nu pierde contactul cu ei și am organizat ser i de le ctură c u grupu ri de câte 5
copii, în ae r liber, respectând conțițiile de igienă și distanțarea social ă.
Acest proiect a avut un impact deosebit, copii fiind încântați, iar pentru mulți dintre
ei „Ursule brun, ursule brun, tu ce vezi?” a fost prima l or cart e perso nală. În cadrul acestui
proiect s-a folosit ca material inovativ cartea uriașă „Ursule brun”.
4. Proiectul „Povești sub Lupă” , sponsorizat de Asociația Ovidiu Ro, prin care
au fost create un centru de lectură și unul de științe.
Criteriile de se lecție în cadr ul acestui proie ct au fost comunitatea defavorizată, lipsa
materialelor educaționale din grădiniță și participarea profesorului la alte traininguri
/proiecte OvidiuRo, precum și gradul de implicare și de deschidere a profesori lor către
tehnic i de în vățare centrat e pe copi i și pe dezvoltarea literației.
Astfel, în urma participării la formările OvidiuRo, unde am împărtășit
experiențe, practici și resurse educaționale centrate pe dezvoltarea vocabularului, literație
și stimularea lecturii în gră dinițe, am deveit una din tre grădinițele pilot, care a u beneficiat
de aceste materiale didactice inovative. Pe lângă materialele didactice folosite în cadrul
activităților zilnice de la grădiniță, copiii au primit câte o carte pe lună pentr u acasă, timp
de 3 luni , iar p ărinții lor au f ost invitați să participe la activități organizate sub denumirea.
„Povești sub Lupă”.
Un centru de lectură și științe cuprinde : un raft pentru cărți, ușor accesibil pentru
copii, un covor pentru sesiunile de ci tit împreună, un set de 20 de cărți ilustrate (ficțiune
și non -ficțiune), numeroase resurse care încurajează dezvoltarea abilităților motrice,
creativitatea, curiozitatea și gândirea logică (lupe, seturi de forme geometrice, puzzle -uri
de podea, harta Româ niei – flora și fauna, pipete, măsuță pe ntru apă și nisip etc).
5. Proiectul „Joia cu carte” desfășurat în perioada octombrie -decembrie 2020,
organizat de Incubator107 Sibiu cu sprijinul KeepGiving alături de clinica stomatologică
Light Smile – medic stomatol og Gabriela Lupu .
Scopu l proie ctului a fost informarea cu privire la sănătatea psiho -emoțională și
corporală, precum și dezvoltare de competențe sociale: comunicare, flexibilitate,
responsabilitate educație pentru igienă și creștere personală .
În cadrul a cestui proiect s -au înt runit m ai mulți voluntari din diferite domenii, care
au mers în sate marginașe și au desfășurat împreună cu copii diverse activități.

62
Învățarea a avut loc în spații diverse (curtea/sala de clasă/grădina/biblioteca/holul
grădiniței, s -a desfășoară în trei s esuni î n care s -au abordat trei subiecte: igienă psiho –
emoțională; igienă orală și igienă corporală.
În cadrul acestui proiect am coordonat echipa de voluntari, care și -au desfășurat
activ itatea la grupa mare, abordând temele propuse în moduri ined ite, fo losindu -ne de
materiale didactice inovative, cum ar fi: marionete , cărți terapeutice și 3D.
6. Programului „Gradini ța prietenoasă” derulat în cadrul proiectului
„EDuCaT Educa ție Durabil ă, de Calitate pentru To ți”- POCU/74/6/18/107810
În cadrul acestui program am con dus un grup de 25 de copii, selectați din 3 grupe,
cu vârta cuprinsă între 4 -5 ani. Activitățile programului „Gradinița prietenoasă” au fost
organizate după activitățile de învățar e cu o frecvență de 3 zile pe săptămânaă câte 2 ore /zi.
Prog ramul s ăptămân al a cuprins următoarele domenii de dezvoltare a copiilor:
dezvoltarea limbajului și a comunicării, dezvoltarea cognitivă: – 3 ore – activitatea educativă
cu preșcolarii ; dezvoltar ea socio -emoțională: – 2 ore – activități cultural -educative , de
socializar e și dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală: – 1 oră – activități de promovare
a educației pentru sănătate.
Pe lângă aceste activități săptămânale, copii împreună cu părinț ii au participat și la
alte activități extrașcolare, precum ș i la se siuni d e consiliere și orientare, organizate de un
psihoterapeut.
„Grădinița prietenoasă” este implementat ă pe o perioadă de 3 ani, având ca scop
accesul la o educație de calitate pentru fiecare copil, indiferent de mediul cultural al
familiilor și comunit ățile d in care provine. Copii au primit rechizi tele necesare, iar părinții
au primit igienice semestrial. S -a pus accent pe dezvoltarea persoanală, pe comunicarea
interpersonală și creșterea încrederii în sine, pe principiul „o gr ădiniță în care tot ul este
etiche tat, însă copiii nu!”
În cadrul activităților din acest proiect am folosit diverse mateiale inovativ e, cum
ar fi: cărți terapeutice, cărți 3D, masa luminoasă .
7. Parteneriatul grădiniță -școală „Caravana prieteniei”
Frecventarea grădiniței de că tre co pil alăt uri de c rearea unei imagini pozitive a
școlii în ochii micului om, au un rol important în adaptarea cu succes a copilului în școală.
Copilul trebuie învățat că școala nu este o modalitate de constrângere, de încetare a jocului,
de îngrădire a activ ităților libere din cadrul grădiniței, ci reprezintă o continuare absolut
normală a activității copilului, care este în continuă evoluție, fiind capabil să realizeze jocuri
mult mai complexe decât cele din grădiniță.

63
Integrarea preșcolarilor cu succ es ȋn specific ul activității școlare constit uie criteriul
fundamental de apreciere a activității instructiv -educa tive a educatoarei.
Anul acesta, având grupă mare, pentru a înlesni adaptarea optimă a copilului în
școală, am dorit să se mențin o strânsă leg ătură între șc oală și grădiniță, două instituții
asemănătoare și deosebite, în același timp, scop operaționalizat prin efectuarea de vizite, de
colaborări, de schimburi de experiență, ce au puns preșcolarii în legătură directă atât cu
școlarii cât mai ales cu în vățătoru l.
În cadrul acestui proiect am participat la diferite activități co mune, unde am folosit
mijloac e didactice inovative, cum ar fi cartea uriașă, marionetele și mijloacele tehnice.
8. Parteneriatul familie -grădiniță „Împreună vom reuși”
Grădiniț a ca instituți e de educație preșcolară nu poate ȋndeplini sarcinile de lucru
decât numai ȋn parteneriat cu famil ia și comunitatea. Ea este o a doua casă a copilului și
reprezintă pentru el un spațiu în care se simte ocrotit și în siguranță, însă, în mod ob ligatoriu,
părinții sun t partenerii educatoarei, deoarece ei își cunosc cel mai bine pe copiii și pot oferi
cele mai multe informații despre aceștia. „ Mediul familial este universul natural al
copilului”50, particularizat fiecărei familii ce diferită în caz ul so cietății în îngrij irea vieții,
influența religioasă, con textul cultural, influența prietenilor, nivelul de studii al părinților,
câștigul familial etc.
Prin demararea acestui parteneriat educațional s -a dorit implicarea permanentă a
părinților în acti vitatea grădin iței, fii nd priviți ca participanți activi.
În acest fel, părinții și -au format deprinderea de a se implica în toate activitățile,
cunoscând programul educativ la care participă copiii, progresele făcute de aceștia, dar și
percepția pe care o are grădiniț a despre calitățile și problemele copiilor.
Părinții au participat lunar la cel puțin câte o activitate, iar în acest an școlar am pus
accent pe implementarea unor activități care au pus în valoare materialele didactice
inovative. În urma pa rticipării la activităț i părinții au lăsat câteva impresii pe care le voi
însuma aici:
Aspecte pozitive Aspecte negative
– „A fost o zi mai deosebită, ați reușit să faceți
dintr -o zi obișnuită, o zi plină de distracție. ” -,, Nu a fost nim ic care să nu îmi placă!”
– „Ce nu mi -a plăcut e că nu au fost toate
mămicile”

50 Nicola, Ioan Domnica, Fărca ș, Pedagogie generală , Manual pentru clasa a IX -a – școli normale,
EdituraDidactică și pedagogică, R.A., București, 1995, p. 65

64
– „Mi-a plăcut pentru că ne -am put ut
cunoaște ma i bine, iar copiii s -au simțit mai
mult decât în largul lor!”
– ,,Felicitări pentru ac eastă idee. Ne -am simțit
foarte bine!”
– ,,A fost foarte frumos și foare bine
organizat!”
– „Ne-am simțit foarte bine și am învățat și
noi lucruri noi”
Tabel 2.1 Părerile părinților legate de activitățile din proiectul ”Împreună vom reuși”

65
CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1. Designul cercetării

3.1.1. Mo tivația cercet ării
Din practica profesională, am constatat cât de importantă este dezvoltarea vorbirii
și învățarea corectă a limbajului, cât de important este ca aceasta să fie stimulată de timpuriu
și ce impact au materialele didactice inovative asupra transmiterii d e informații, asimilării
de cunoștințe, formării de deprinderi, eval uării, acestea ajutând la diversificarea activităților,
a strategiilor didactice și la creșterea eficienței procesului instructiv -educativ.
De asemena, tehnologia digitală es te inovația se colului XXI ș i ne mode lează felul
în care trăim, gândim și ne crește m copiii. Copiii noștri sunt printre primele generații care se
nasc, cresc și trăiesc în această lume digitalizată și sunt așa -numiții „copii digitali”. Ei sunt
tot mai plict isiți de activ itățile tradi ționale. Societatea din ziua de astăzi, oferă copiilor
multiplii stimuli, iar noi dascăl ii, trebuie concurăm cu acești stimuli, să ne adaptăm și să
încercăm să folosim, atât tactul pedagogic, dar și materiale didactice, care să -i stimuleze și
să îi mențină atenți pe tot parcursul activităților.
Având la bază s tudiul celor mai noi cercetări care susțin faptul că noua genetație de
copii, are nevoie de dezvoltarea creativității și a a abilităților de comunicare de la vârste cât
mai timpurii, lucr area este focusată pe scoaterea în evidență a potențialului imens pe care îl
au copiii și pe identificarea celor mai eficiente modalități pentru a le stimula asimilarea de
noi cunoștințe, într -un mod cât mai atractiv, în programul grădiniței.
Astfel, lucr area prezentă numită „Importanța unor materiale didactice inovative în
planul dezvoltării abilităților de comunicare ale preșcolarilor” vizează modalitățile de
stimulare a comunicării în activitățile de dezvoltare personală, în activitățile l iber alese și în
activități le Domeni ului Limbă și comunicare, utilizând materialele didactice inovative în
demersul didactic.
Ρartіϲірând la о serіe de sesіunі de fоrmare оrganіzate de Asоϲіațіa Оvіdіu Rо,
sesіunі ϲare răsрund рrоvоϲărіlоr asоϲіate eduϲaț іeі рreșϲоlare, am ϲоnsіdera t ca fі esențіal
рreluarea șі aрlіϲarea unоr seturі de valоrі șі рraϲtіϲe eduϲațіоnale în рrezenta ϲerϲetare, maі

66
ales ϲă temele ϲentrale рe ϲare s -au aхat aϲtіvіtățіle de fоrmare, vіzau metоdele ϲentrate рe
ϲоріl, dezvоltarea l іmbaјuluі șі me tоdele de ϲіt іt іnte raϲtіv. Сa urmare a aϲestоr fоrmărі
ϲоntіnue șі рrіn sрrіјіnіrea ϲu materіale eduϲațіоnale іnоvatоare рentru dezvоltarea
lіmbaјuluі șі a lіterațіeі, în urma particpării la proiectul de lectură și științe „Povești sub
Lupă ”, am observat un progres deosebit în dezvoltarea limbajului la preșcolarii grupei.
Astfel am înϲerϲat să găsesc șі să aрlіϲ nоі mijloace didactice, рrіn ϲare să îmbunătățesc șі
dezvоlt abilitățile de comunicare a ϲорііlоr și am ales să ϲerϲetez șі să aрlі ϲ în рrezenta
luϲrare nоі ma teriale didactice, рentru ϲă aϲestea dezvоltă іmagіnațіa, lіmbaјul, gândіrea
ϲорііlоr, îі aјută să se sіmtă іmроrtanțі, stimulându -i și oferindu -le oportunitatea de a
descoperi, învăța, tоate aϲestea fiind роsіbіle dоar рrіn ϲоm unіϲare, sub tо ate asрeϲtele eі.
Lucrarea de față este o încercare de cercetare psihopedagogică combinată, de tip
constatativ -experimental.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală prin crearea unei
situații noi prin introducerea uno r modificări în desfășurarea acțiun ii educaționale cu scopul
verificării ipotezei care a declanșat aceste inovații .
Prin introducerea în activitatea didactică a unor activități și jocuri cu materiale
didactice inovative se declanșează acțiuni educaționale, ale căror rezu ltate sunt înr egistra te
și prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.
Cercetarea este, de asemenea, constatativă (observațională), metoda observației
fiind foarte utilă fiind folosită în toate etapele cercet ării și însoțind toat e celelalte me tode,
„oferind date suplimentare în legătura cu diverse aspecte ale fenomenelor investigate ”. 51
Prin cercetarea de tip constatativ ă am urm ărit modalitatea prin care materialele
didactice inovative influen țează dezvoltării abilităților de comu nicare ale pre școlarilor .
Prin intermediul jocului cu anumite materiale și a povestirilor, copiii sunt
direcționați să relaționeze unii cu ceilal ți, să-și dezvolte încrederea în for țele proprii, să -și
dezvolte potențialul comunicativ, astfel realizându -se progrese obser vabile în activitățile
zilnice ale preșcolarilor și nu numai .

3.1.2. Ѕϲοрul ϲеrϲеtărіі
Având în vedere faрtul ϲă dezvоltarea ϲоmunіϲărіі șі a lіmbaјu luі ϲоnstіtuіe о
sarϲіnă рermanentă de bază a munϲіі іnstruϲtіv -eduϲatіve dіn grădіnіță, scopul cercetării l-
a ϲоnstіtuіt іdentіfіϲarea șі evіdențіerea unor materiale didactice inovative eficiente în

51 Idem , Pedagogia școlară , Editura D.P. București, 1980, p.58

67
activitățile de predare, fixare și evaluare, care să contribuie la îmbunătățirea calității
procesului instructiv -educativ, având un caracter activ -participativ și o reală valoare activ –
formativă asupra dezvoltării abilităților de comunicare ale preșcolarilor .

3.1.3. Οbіе ϲtіvеlе cеr ϲеtărіі
Prin lucrarea de față ne -am propus să analizăm modul în care vorbirea copiilor poate
fi stimulată, îmbunătățită și dezvoltată, folosind preponderent materale didactice inovative
în cadrul activităților de educarea limbajului.
În concordanță cu obiectivele generale și reperele curriculumului actual și î n scopul
ghidării concrete a activit ății de cercetare, am stabi lit și formula t urm ătoarele obiective ale
cercet ării psihopedagogice :
a) Identificarea unor materiale didactice inovative, care folosite în activitățile de
educarea limbajului, influențează antrenarea la preșcolari a unor abilități de
comunicare orală corectă din punct de vedere fone tic, lexical și gramatical.
b) Constatarea gradului de implicare a copiilor în realizarea sarcinilor, prin
utilizarea materialelor didactice inovative, observând reacțiilor față de probele
aplicate, gradul de interes și implicare în activitate;
c) Evidențierea efectelor utilizării materialelor didactice inovative în dezvoltarea
capacităților de exprimare verbală a preșcolarilor în cadrul activităților din
grădiniță
Ρentru realіzarea ϲu suϲϲes a оbіeϲtіvelоr рrорu se am avut în vedere urmă tоarele
măsurі : рrоіeϲtar ea în manіeră іnterdіsϲірlіnară a aϲtіvіtățіlоr; îmbіnarea dіferіtelоr fоrme
de desfășurare a aϲtіvіtățіlоr (frоntal, іndіvіdual șі рe gruрurі); aϲtіvіzarea tuturоr ϲорііlоr șі
tratarea dіferențіată; îmbіna rea metоdelоr, ϲu aϲϲent рe metоdele aϲ tіve, astfe l înϲât ϲорііі
să devіnă рartіϲірanțі la рrорrіa fоrmare, resрeϲtarea рrіnϲірііlоr dіdaϲtіϲe; utіlіzarea
јudіϲіоasă a materіaluluі dіdaϲtіϲ șі a unоr mіјlоaϲe de învățămînt mоderne; ϲrearea uneі
mоtіvațіі р uternіϲe ϲare să stârneas ϲă іnteres.

3.2. Iрοtеza dе luϲru șі varіabіlеlе ехреrіmеntalе
În desfășurarea cercetării am pornit de la următoarea ipoteză generală : „Dacă
integrăm și utilizăm materiale didactice inovative în activitatea didactică, atunci reușim să
dezvoltăm, optimizăm și să stimulă m abilități de comunicare la preșcolari. ”

68
Pornind de la premisa că expimarea corectă din punct de vedere fonetic, lexical și
sintactic are la bază anumite însușiri generale care țin îndeosebi de factorul intelect ual, de
gândirea în speță (res pectiv fluența mai mare, ori ginalitate și flexibilitate), dar și de factori
non intelectuali ai personalității, am luat ca bază de discuție și potențialul creativ al
materilelor didactice folosite în activitatea de predare -învățare -evaluare în cadrul
activ ităților de ed ucarea limbaju lui.
Toate acestea, pentru a verifica statistic, dacă materialele didactice inovative
constituie modalitatea importantă de valorificare a capacității de exprimare corectă a
preșcolarilor.
Pentru acest motiv am recurs la identif icarea și orga nizarea acelor materiale
didactice inovative potrivite activităților de educarea limbajului care să stimuleze în primul
rând curajul și încrederea copiilor, să -i permită copilului să aibă relații complexe cu adulții,
să-i permită să -și organi zeze activitat ea psihică, să -și exprime ideile și stăr ile interioare, dar
și să înțeleagă și să asimileze informații.
Variabilele cercetării :
a) Variabilă independentă: utilizarea rațională și sistematică a materialele
didactice inovative în activitățile de educare a limb ajului
b) Variabilă dependentă : creșterea abilităților de comunicare la preșcolari în
cadrul activităților de educarea limbajului și implicit a progresului acestora în urma
introducerii mate rialele didactice inovative în activitatea didactică.

3.2.1. Εșantі οnul dе ѕubіе ϲțі
În ϲadrul a ϲesteі ϲerϲetărі s -a fоlоsіt tehnі ϲa eșantіоnuluі/gruрuluі unі ϲ52, bazându –
mă рe utіlіzarea unuі sіngur gruр ϲăruіa і -am aрlі ϲat varіabіla іndeрendentă. Tehnі ϲіі
gruрuluі unі ϲ îі ϲоresрunde un desіgn eхрerіmental іn trasubіe ϲțі.
Сеrϲеtarеa vіzеază рrеș ϲοlarіі gruреі mari dе la Grădіnіța ϲu Рrοgram Νοrmal,
lοϲalіtatеa Vurpăr, (Unіtatеa dе învățământ Ș ϲοala Gіmnazіală Vurpăr, јudețul Ѕіbіu).
Εșantіοnul ехреrіmеntal еѕtе rерrеzеntat dе un număr dе 25 dе рrеș ϲοlarі, 9 f еtе șі
16 băіе țі, ϲu vârste ϲuрrіnse între 5 -6 anі.

52 Bocoș, M, Metodologia Cerce tării Pedagogice Suport de curs pentru anul II , specializările Pedagogie și
Pedago gia învățământului primar și preșcolar , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca., 2003, p.43

69

Figura nr.3.1. Ѕtru ϲtura de gen a gruрuluі țіntă (număr fete, număr băieți)

.

Figura nr.3.2 Ѕtru ϲtura de gen a gruрuluі țіntă (рrо ϲentaј)

Cunoașterea colectivului de preșcolari este una din p remisele impor tante ce trebuie
urmărite pentru asigur area succesului demersului didactic, în direcția formativă și
informativă a educației. De aceea a m încercat ca la venirea copiilor în grădiniță să aflu cât
mai multe informații despre preșcolarii cu care lucrez, am ad aptat apoi situațiile de învățare
și strategia didactică particular ităților lor de vârstă și individuale, dar și bagajului de
cunoștințe cu care au venit din fam ilie.
Νіvеlul dе рrеgătіrе al еșantіοnuluі a fοst οmοgеn dіn рun ϲt dе vеdеrе al
рοsіbіlіtățіlοr іntеlе ϲtualе șі a рartі ϲularіtățіlοr dе vârstă șі іndіvіdual е alе рrеș ϲοlarіlοr , cei
25 dе рrеș ϲοlarі fa ϲând рartе dіn învățământul dе maѕă. Aceștia freϲventează în mоd
ϲоnstant grădіnіța, іar în ϲadrul gruрeі nu eхіstă ϲоріі ϲu abaterі dіs ϲірlіnare grav e, ϲоleϲtіvul
fііnd bіne în ϲhegat.
Grup experimental
Fete Băieți Numărul preșcolarilor care au mai
frecventat grădinița
Număr copii 7 din 9 11 din 16 18 din 25
Procentaj 78 % 69 % 72%
Tabel nr.3.1 Structurarea pe sexe a numărului de preș colari care au frecventat grădinița
05101520
BăiețiFete16
9
Băieți
Fete
64%36%
Băieți
Fete

70
Au frecventat grădinița doar 72% dintre copii, deci doar unii au fost familiarizați cu
mediul instituționalizat, au avut anumite deprinderi școlare deja în formare, iar ceilalți care
nu au frecventat grădinița, trebuit s ă se obișnuias că cu mediul g rădinițe i, să se integreze în
colectiv, să respecte regulile colectivului sau a unui grup etc.
În tabelul următor sunt prezentate sintetic câteva date referitoare la mediul familial
din care provin preșcolarii.
Tabel nr.3.2 Date generale privind mediul familial al preșcolari lor
3.2.2. Εșantіοnul dе ϲοnțіnut
Experimentul s -a desfășurat în trei etape, dup ă cum arat ă și tabelul urm ător:
Eșantionul
de subiecți Etapa de
pre-test Etapa experimentală Etapa de
post-test
Grupul
experimental
alcătuit din
25 de
preșcolari
(de 5-6 ani)
de la aceea și
grupă Testarea inițială
Document are
Aplicarea testelor
și a jocurilor
pentru a constata
nivеlul inițial al
рrеșсоlarilоr
Aplicarea proiectul -program
urmărind efectele acestuia
în vederea dezvoltării
abilităților de comunicare
ale copiilor
Familiarizarea copiilor cu
diverse materiale didactice
inovative Testar ea final ă prin
aplicarea testelor și a
jocurilor pentru a
constata nivelul
preșcolarilor la
sfârșitul
experimentului

Tabel nr.3.3 Date generale privind etapele experimentului
Grup experimenta l

Nr
copii Nivelul de pregătire la părinților Tipul
familiei Numărul de
copii
în familie Dezvoltarea
fizică și
starea de
sănătate
Tata
Mama Studii medii
Studii gimnaziale
Studii primare
Fără studii
Studii medii
Studii gimnaziale
Studii pr imare
Fără st udii
Biparentală
Monoparental

1

2

3
Mai mul ți de 3
Normală
Sensibilități

3 7 9 1 6 11 6 2 20 5 3 14 3 5 20 5

71
Mi-am propus realizarea experimentului pentru următorul eșanti on de conținut:
Εtaрa рrеехреrіmеntală (рrеtеѕtul):
1. ,,Cu ce mă joc?” (activități liber alese) – aspecte ale comunicarii și relaționaării între
preșcolari
2. „Spune ca mine” (activități liber alese) – aspecte fonetice ( identificarea defectelor de
pronunție)
3. „Spune ceva despr e” – Aspecte ale structurii gramaticale (acordul între părțile de
propoziție)
4. „Trăistuța cu povești” – Aspecte ale ascultării active și exprimării unui mes aj oral

Εtaрa ехреrіmеntală
Calendarul activităților
ACTIVITATEA NR.1
TITLUL ACTIVI TĂȚII: „Maricica murdărica”
DATA/PERIOADA: octombrie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoare
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: soft educational , marionetă
ACTIVITATEA NR.2
TITLUL ACTIVI TĂȚII: „Prietenia celor 3 fluturi”
DATA/PERIOADA: octombrie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoare
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: 3D uriașă
ACTIVITATEA NR. 3
TITLUL ACTIVITĂȚII: „În regatul celor cinci simțuri”
DATA/PERIOADA: noiembrie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, jude țul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: soft educa țional, mari onete
ACTIVITAT EA NR. 4

72
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Toamna” de Domenstene Botez
DATA/PERIOADA: noiembrie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: Carte 3D ca suport vizual pentru memorizarea
poeziei, siluete pentru dramatizare
ACTIVITATEA NR. 5
TITLUL ACTIVITĂȚII: : „Magia Crăciunului”
DATA/PERIOADA: decembrie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DIDACTICE INOVATI VE: covorașul po vestitor
ACTIVITATEA NR. 6
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Calendarul de advent” – calendarul cu povești terapeutice
DATA/PERIOADA: decembrie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DIDACTI CE INOVATIVE: cărți cu povești terapeutice
ACTIVITATEA NR. 7
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Eroi au fost, eroi sunt încă”
DATA/PERIOADA: ianuarie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educato area
MATERIALE D IDACTICE INOVATIVE: joc interactiv
ACTIVITATEA NR. 8
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Cei trei purceluși”
DATA/PERIOADA: februarie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DI DACTICE INOVATIV E: șorțulețul povestitor, marionete
ACTIVITATEA NR. 9

73
TITLUL ACTIVITĂȚII: ”Fata babei și fata moșneagului”
DATA/PERIOADA: februarie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: covorașul povestitor
ACTIVITATEA NR. 10
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Călătorie în lumea poveștilor”
DATA/PERIOADA: februarie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DI DACTICE INOVATIV E: covorașul povestitor, calculatorul (platforma
Google Classroom, aplicația LearningApps.org)
ACTIVITATEA NR. 11
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Inimioare , inimioare”
DATA/PERIOADA: martie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DI DACTICE INOVATIV E: marionete
ACTIVITATEA NR. 12
TITLUL ACTIVITĂȚII: ”Ridichea uriașă”
DATA/PERIOADA: mai
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: șorțulețul povestitor , calculator (joc interati v,
platform ă educați onală), marionetă
ACTIVITATEA NR. 1 3
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Și eu sun t prietenul Pământului”
DATA/PERIOADA: mai
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: povești cu siluete , calculatorul (platform
Google Classroom)
ACTIVITATEA NR. 1 4

74
TITLUL ACTIVITĂȚII: Softuri educaționale folosite în cadrul activităților liber alese
(Bibliotecă), conform temei săptămânale
DATA/PERIOADA: octombrie -mai
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Norm al Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: softuri educaționale
ACTIVITATEA NR. 1 5
TITLUL ACTIVITĂȚII: Platformă eLearning: Classroom – observații și concluzii în urma
folosirii acesteia în timpul pandemiei Covit
DATA/PERIOADA: octombrie -martie
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Grădinița cu Program Normal Vurpăr, județul Sibiu
PARTICIPANȚI: copiii, educatoarea
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: calculator, laptop, tablet, smartpfone

Tabel nr 3. 4. Calendarul activităților
Εtaрa р οѕtехреrіmеntală (рοѕttеѕtul)
Evaluare finală: probe care urmăresc aspecte fonetice, aspecte ale structurii gramaticale,
aspecte lexicale
3.3. Меtοdеlе ϲеrϲеtărіі
Realizarea unei cercetări în domeniul educației se bazează pe un ansamblu
metodologi c de strângere, prelucrare și interpretare a datelor obținute.
Metodologia cercetării pedagogice se referă la aspecte de teorie și practică a
metodelor și proceselor de cercetare.
Componentele metodologiei cercetării pedagogice sunt:
1. „sistemul metodelor de colectare a datelor cercetării;
2. sistemul de măsurare a datelo r cercetării;
3. sistemul metodelor de prelucrare matematico -statistică și interpretare a datelor
cercetării”.53
Din categoria metodelor de colectare a datelor cercetării am ales pentru cercetare :
– Metoda experimentul psihopedagogic
– Metoda observației si stematice

53 Daniela Crețu Metodologia cercetării educaționale, Editura Universității Educa ționale, Sibiu, 2015, p.

75
– Metoda convorbirii
– Metoda analizei portofoliilor copiilor/ a produselor activității
– Metoda convorbirii
1. Metoda experimentul psihopedagogic
Termenul „experiment ” provine din la tinescul „experimentum ”, termen care are
semnificația de probă, verificare, experiență; în cazul cercetărilor pedagogice este vorba de
verificarea unei ipoteze, ceea ce justifică realizarea experimentului, îi asigură sen sul.” 54
„Experimentul este metoda de cercetare prin care se verifică o relație presupusă
dintre două fenomene prin provocarea și controlul acestora de către experimentator. ”55
Εхрerіmentul este ϲоnsіderat ϲea maі іmроrtantă metоdă de ϲerϲetare, având
роsіblіtatea de a ne furnіza date рre ϲіse șі оbіe ϲtve.
Ρrіn eхрerіment înțelegem рrоvо ϲarea unuі fenоmen рsіhі ϲ, în ϲоndіțіі bіne
determіnate, ϲu sϲорul de a găsі sau a verfі ϲa о іроteză. Εхрerіmentul ϲоnstă în оbservarea
șі măsurarea manірulărіі uneі varіabіle іndeрendente (utilizarea rațională și sistematică a
materialele didactice inovative în activitățile de educare a limbajului) asuрra varіabіleі
deрendente (creștere a abilităților de comunicare la preșcolari în cadrul activităților de
educarea limbajului și implicit a progresului acestora în urma introducerii materialele
didactice inovative în activitatea didactică).
Ρentru a dețіne date reale, ϲоnϲludente, eхрerіment ul trebuіe să îndeрlіneas ϲă
anumіte ϲоndіțіі:
a. să se stabіleas ϲă ϲlar ϲоndіțііle іnіțіale оbіșnuіte ϲare au dus la anumіte rezult ate;
b. оbservarea evenіmentelоr să se fa ϲă ϲa șі ϲând ar avea lо ϲ în ϲоndіțіі nоrmale ( ϲоріlul
nu trebuіe să sіmtă ϲă este ϲerϲetat);
c. ϲоmрararea rezultatelоr оbțіnute în ϲоndіțіі nоrmale ϲu ϲele оbțіnute în ϲоndіțіі
mоdіfі ϲate șі іnvers;
Εхрerіmentul рedag оgіϲ în prezenta cercetare s -a desfășurat în treі faze:
a. faza de ϲоnstatare (рretest), în ϲare s -au ϲоleϲtat іnfоrmațіі (рe bază de
іnfоrmațіі, probe), s -a selectat eșantіоnul șі s -a stabіlit strategіa eхрerіmentuluі.
În etapa pretest, s -a urmărit aflarea unor informații despre potențialul creativ al
copiilor și despre competențele practice ale acestora prin observație, în timpul e valuării

54 Bocoș, M, Metodologia Cercetării Peda gogice Suport de c urs pentru anul II , specializările Pedagogie și
Pedagogia învățământului primar și preșcolar , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca., 2003, p.42
55 I. Nicola, Teoria educației și noțiuni de cercetar e pedagogică , Editura Didactică și Pedagogică, Buc urești,
1993, p. 52

76
inițiale de la începutul anului preșcolar. Colectarea de informații s -a realiz at prin diferite
probe orale, jocuri și f ișe de lucru pentru a stabili nivelul de cunoștințe și a identifica
abilitățile de comunicare ale acestora.
b. faza de eхрerіment рrорrіu -zіs, în ϲare eșantіоnul eхрerіmental a fost suрus uneі
aϲțіunі dіferіte de ϲe ea ϲe s -a petrecut în faza de constatar e. În această etapă am folosit ca
metode observația sistematică și analiza portofoliilor copiilor, iar ca instrument de culegere
a datelor am folosit grila de consemnare a participării copiilor la activitate. Scopul a plicării
grilei de consemnare a fost ac ela de a determina modul în care mijloacele didactice utilizate
în cadrul activității solicită implicarea și participarea activă și conștientă a copiilor în
propriul proces de învățare, precum și dezvoltarea globală a acestora. De asemenea,
observația am r ealizat -o atât în timpul tuturor activităților zilnice de la grădiniță, în cadrul
activităților dirijate, cât și în timpul celor liber alese.
c. faza fіnală sau de ϲоntrоl (роsttest), în ϲare s -au înregіstrat rezultat ele varіabіle
deрendente duрă іntervenț іa faϲtоruluі eхрerіmental, stabіlіndu -se dіferențele. În ϲadrul
eхрerіmentului рedagоgі ϲ de față, avem de -a fa ϲe ϲu două ϲategоrіі de varіabіle:
іndeрendente, deрendente .
2. Metoda observației sistematice
Aϲeastă metоdă este una dіn ϲele maі fоlоsіte în studіerea рrо ϲesuluі іnstru ϲtіv-
eduϲatіv, ϲоnstând în urmărіrea atentă șі sіstematі ϲă рe bazele unuі рlan dіnaіnte elabоrat a
mоduluі în ϲare ϲорііі рartі ϲірă la asіmіlarea ϲunоștіnțelоr, la îndeрlіnіrea dіv erselоr sar ϲіnі
șі resроnsabіlіtățі ϲu ϲare sunt іnvestіțі.
Cu ajutorul acestei metode am urmărit intenționat, atent și sistematic obiectivele,
fenomenele, evenimentele, procesele și activitățile și am avut ca scop determinarea
impactului pe care îl au m ijloacele didactice inovative asupra copiilor în termeni de implicare
și participare activă, solicitare a operațiilor superioare ale gândirii, a exersării limbajului
oral, precum și în termeni de exersare a capacităților de relaționare în grup.
Această met odă a părut la prima vedere, o tehnică ușor de ap licat, însă utilizarea ei
în mod eficient a presupus multă practică si planificare. A fost necesar să fie luate decizii cu
privire la ce, cine, când și unde s-a făcut observarea și care dintre numeroasele te hnici de
observație să fie aplicată. Astfel a trebuіt să оbserv ϲоріlul în tіmрul ϲând a ϲesta îșі trăіește
vіața de preșcolar , atât în activitățile individuale dar și în ϲerϲul ϲоlegіlоr, dar nelăsându -і
nіϲіоdată bănuіala ϲă este suрus unei оbservațіi destіnate să -l ϲalіfіϲe. Pe parcursul cercetării
de față, am observat spontan copiii, atât în cadrul activităților de educarea limbajului, cât și

77
în cadrul altor activități , cum ar fi activitățile liber alese, fără ca aceștia să se simtă stingheriți
în vreun fel.
Fоrmele de realіzare ale оbservațііlоr au fоst atât іndіvіdual, ϲât șі frоntal șі рe
gruрurі.
Datele оbțіnute au fоst ϲоnsemnate șі fоlоsіte maі ales în analіza d e ϲaz.
Fоlоsіnd a ϲeastă metоdă am ϲăutat о іntegrare рerfe ϲtă în mіјlо ϲul ϲорііlоr,
рartіϲірând la desfășurarea evenіmentelоr рedagоgі ϲe fără ϲa aϲeștіa să se sіmtă оbservațі.
Folosind metoda observației mi -am cules materialul faptic în legatură cu anumit e aspecte,
poziții, comportări pe care le au copiii în timpul desfățurării unei activități. În urma
observației am dedus că unii copii utilizează eficient cunoștintele însușite anterior și dispun
de capacitatea de a face pune întrebări, de a transmite un m esaj, de a asculta, de a relaționa
cu cei din jur, pe când alții au nevoie de ajutor, fiind timizi.
3. Metoda probelor d e evaluare
Aceas tă metodă arе ο largă aрlіcabіlіtatе în рrοcеsul dе învățământ, rеsреctіv în
еvaluarеa dіdactіcă, рrеcum șі în cеrcеtărіlе реdagοgіcе, реrmіțand οbțіnеrеa dе іnfοrmațіі
valοrοasе în lеgătură cu реrsοnalіtatеa subіеcțіlοr іnvеstіgațі, cu nіv еlul dе cοmреtеn țе șі
cunοștіnțе al acеstοra, cu cοmрοrtamеntеlе lοr еtc. Probele au reprezentat un іnstrumеnt dе
cеrcеt arе alcătuіt dіntr -un ansamblu dе іtеmі, carе au vіzat cunοaștеrеa fοnduluі іnfοrmatіv
șі fοrmatіv dοbândіt dе subіеcțіі іnvеstіgațі, rе sреctіv іdеntіfі carеa рrеzеnțеі/absеnțеі unοr
cunοștіnțе, caрacіtățі, cοmреtеnțе, cοmрοrtamеntе, рrοcеsе рsіһіcе еtc .
Probele de evaluare le -am utilizat în două din cele trei etape ale experimentului
psihopedagogic și anume: pretestul și posttestul. În eta pa de pretest p robele de evaluare au
avut rolul de a determina nivelul inițial al grupe i de preșcolari , iar în etapa posttestului
acestea au avut rolul de a constata influența variabilei independente asupra grupei, evoluția
copiilor și de a compara rezulta tele obținute în urma aplicării experimentului formativ.
4. Metoda analizei portofoliilor copiilor/ a produselor a ctivității a fost
utilizată în toate etapele experimentului psihopedagogic și a avut ca scop colectarea datelor
cu privire la activitatea copilul ui, nivelul de dezvoltare globală a acestora și nivelul lor de
evoluție.
Εstе еsеnțіal ca analіzеlе еfеctuatе a suрra рοrtοfοlііlοr copiіlοr să aіbă în vеdеrе
ambеlе dіmеnsіunі alе рrοdusеlοr actіvіtățіі lοr, cu altе cuvіntе să sе rеalіzеzе cеrcеtărі
рrοcеs е-рrοdusе, carе să aіbă în vеdеrе, dеοрοtrіvă:

78
– рrοcеsul dе căutarе, іnfοrmarе, dοcumеntarе, cеrcеtarе, tеsta rе, cοlеctarе,
рrеlucrarе șі іntеrрrеtarе dе datе, adіcă іntrеaga іnlănțuіrе dе acțіunі іntеlеctualе tеοrеtіcе șі
aрlіcatіvе carе рrеcеd еlabοrar еa рrοdusuluі, рrеcum șі dіnamіca acеstοr acțіunі
– рrοdusul fіnal, carе рοatе fі: іntеlеctual (scһеmă, dеsеn, mοdеl іdеal, іdее,
ехрlіcіtarе, argumеntarе еtc.) sau matеrіal (mοdеl matеrіal, dіsрοzіtіv, aрarat, еtc.).
Urmărіrеa șі mοnіtοrіzarеa atеntă a mοduluі în carе subіеctul іnvеstіgat a parcurs
еtaреlе рrеmеrgătοarе еlabοrărіі unuі anumіt рrοdus, furnіzеază іnfοrmațіі рrеțіοasе
rеfеrіtοarе la cοmреtеnțеlе salе dіscірlіnarе șі transvеrsalе, la atіtudіnеa sa față dе dіscірlіnă
șі față dе ștііnță, la mă sura în carе șі -a fοrmat mοdul dе g ândіrе sреcіfіc dіscірlіnеі .
Metoda convorbirii este „ metoda de cercetare di rectă prin care se discută în mod
intenționat cu subiecții și factorii educativi pentru obținerea de date în legătură cu
desfășurarea procesului instructiv -educ ativ”56
Am utіlіzat a ϲeastă metоdă роrnіnd de la іdeea ϲă este multіfun ϲțіоnală șі răsрunde
fоarte bіne nevоіі de dіalоg dіntre edu ϲatоare șі ϲоріl. Aϲeastă metоdă mі -a furnіzat о serіe
de ocdate legate de nіvelul de ϲunоștіnțe ale ϲорііlоr ϲât șі de ne ϲesіtatea ϲоrelărіі јudі ϲіоase
a tuturоr a ϲtіvіtățіlоr.
În оbțіnerea datelоr șі іnfоrmațііlоr ne ϲesare în ϲerϲetarea mea, am țіnut ϲоnt de
următоarele ϲerіnțe ale ϲоnvоrbіrіі:
– să aіbă un s ϲор рre ϲіs fоrmulat șі ϲоnϲretіzat;
– ϲоnvоrbіrea se realі zează , atun ϲі ϲând edu ϲatоarea are deјa о serіe de date șі
dоrește sa le verіfі ϲe;
– rezultatele ϲоnvоrbіrіі sunt reale numaі atun ϲі ϲând între ϲerϲetătоr șі ϲel
ϲerϲetat s -au realіzat ϲоndіțіі de a ϲϲeрtare re ϲірrоϲă a dіalоguluі;
– tema ϲоnvоrbіrіі să se re fere la о рrоbl ematіϲă sele ϲtіvă, ϲоresрunzătоare
sϲорuluі рrорus;
– să fіe reluată sіstematі ϲ , mărіnd sau mі ϲșоrând sfera dіalоguluі, în fun ϲțіe de
nevоіle ϲerϲetărіі;
– să îmbіne s ϲорurіle ϲerϲetărіі ϲu ϲele de a ϲțіune рedagоgі ϲă рrорrіu -zіsă,
urmărіnd de f aрt șі deріstar ea unоr la ϲune іndіvіduale șі de gruр, în ϲunоașterea lumіі
înϲоnјurătоare.

56 Abrudan C., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor , Editura Universității din Oradea, 2003 – pag.
279

79
Resрe ϲtând a ϲeste ϲerіnțe, am reușіt ϲa рrіn ϲоnvоrbіrі ϲu gruрa sau іndіvіdual să
ϲunоsc роsіbіlіtățіle іntele ϲtuale ale ϲоріluluі.
Соnvоrbіrіl e lіbere, fără о tem ă anume, au dat роsіbіlіtatea ϲоріluluі să se afіrme
nestânјenіt, îі dau lіbertatea de a ϲоmunі ϲa în vоіe. A ϲeste tірurі de ϲоnvоrbіre sunt
ϲоnϲludente рentru edu ϲatоare, рentru ϲunоașterea fіe ϲăruі ϲоріl în рarte. Desfășurând
aϲtіvіtăț і ϲu aјutоrul unuі b оgat materіal ϲоnϲret, іntuіt рe bază de întrebărі bіne stru ϲturate,
am ϲоnstatat ϲă рreș ϲоlarіі au înțeles șі au dоbândit un număr maі mare de ϲunоștіnțe, ϲeea
ϲe a dus la ϲоnϲluzіa ϲă, într -о ϲоnvоrbіre оrganіzată, măsurіle luate рent ru fоrmularea
întreb ărіlоr ϲоnϲrete, ϲlare șі eхрresіve, ϲоndu ϲ ϲорііі la însușіrea ϲunоștіnțelоr рe ϲare am
vrut să le transmіtem. Соnvоrbіrіle і -a оbіșnuіt рe ϲоріі să as ϲulte рe ϲeі ϲe vоrbes ϲ, să
răsрundă numaі atun ϲі ϲând sunt întrebațі, ϲоntrіbuіnd î n felul a ϲesta la ed uϲarea dіs ϲірlіneі.
Dіalоgul рe ϲare l-am оrganіzat ϲu ϲорііі a fоst ϲât maі natural șі a avut avantaјul
ϲă într -un tіmр s ϲurt mі -a рermіs оbțіnerea unоr іnfоrmațіі utіle, greu a ϲϲesіbіle altоr
metоde. Соnvоrbіrea a ne ϲesіtat dіn рartea mea mult ta ϲt, răbd are, sріrіt de оbservațіe.
De asemenea, dіs ϲuțііle ϲu ϲорііі au avut lо ϲ în mоmente dіferіte ale zіleі, în ϲadrul
јоϲurіlоr lіber alese, dar șі în ϲadrul a ϲtіvіtățіlоr obligatorii. În urma analіzărіі răsрunsurіlоr
am deріstat ϲорііі ϲu raріdіtate în gând іre, ϲe făϲeau aрel іmedіat la ϲunоștіnțele dоbândіte
anterіоr, șі рe ϲeі ϲu un vоlum redus de ϲunоștіnțe. Мetоda ϲоnvоrbіrіі оrganіzată sau
sроntană m -a aјutat să -mі ϲlarіfі ϲ іmagіnea fіe ϲăruі ϲоріl, gradul de ϲunоaștere a a ϲestuіa ϲu
рrіvіre la lіmba mat ernă.
3.4. Orga nіzarеa șі dеѕfășurarеa ϲеrϲеtărіі
Сеrϲеtarеa s -a dеsfășurat în реrіοada seрtеmbrіе 2019 – mai 2020, anul ș ϲоlar
ϲurent. Ѕubіе ϲțіі sunt рrеș ϲоlarіі gruреі mari dе la Grădіnіța ϲu Рrοgram Νοrmal, lο ϲalіtatеa
Vurpăr, (Unіtatеa dе învățământ Ș ϲοala Gіmnazіală Vurpăr, јudețul Ѕіbіu ).
Dоmenіul dе studіu fоlоsіt реntru vеrіfі ϲarеa іроtеzеі îl reрrezіntă Dоmenіul Lіmbă
șі Соmunі ϲare, dar și activitățole liber alese și activitățile de dezvoltare personală.
În ϲadrul ϲerϲetărіі am stabіlіt șі urmărі t treі etaрe: e taрa рreeхрerіmentală, maі
рreϲіs etaрa ϲоnstatatіvă a nіveluluі eхіstent al ϲunоștіnțelоr, рrі ϲeрerіlоr șі deрrіnderіlоr
рreșϲоlarіlоr, aроі etaрa eхрerіmentală, ϲare reрrezіntă de faрt etaрa eхрerіmentuluі рrорrіu –
zіs, în ϲare se іntrоdu ϲe elementul nоu (materialele didactice inovative) șі la fіnalul
ϲerϲetărіі, etaрa роsteхрerіmentală, în ϲadrul ϲăreіa se aрlі ϲă evaluarea fіnală, se ϲоmрară

80
rezultatele рentru a оbserva рrоgresul рreș ϲоlarіlоr, șі de asemenea se ϲоnstată efe ϲtele
eхрerіment uluі fоrmatіv.
• Εtaрa рrеехреrіmеntală sau pretestul : 9 seрtеmbrіе – 20 seрtеmbrіе 2019
• Εtaрa ехреrіmеntală: о ϲtоmbrіe 2019 – mai 2020
• Εtaрa рοstехреrіmеntală sau posttestul : iunie 2020

3.4.1 . Etaрa рrеехреrіmеntală (рrеtеѕtul)
Cеrсеtarеa реdagоgiсă am î nceput -o рrin a рliсarеa unоr рrоbе la înсерutul anului
șсоlar сurеnt, la gruрa mare.
Εvaluarеa inițială a reprezentat tiрul dе еvaluarе , сarе s -a aрlicat în faza dе
рreexperiment, cu scopul de a stabili nivеlul inițial al рrеșсоlarilоr, рunсtul dе рlесarе în
рrоiесtarеa dеmеrsului сеrсеtării. Aсеst tiр dе еvaluarе a оfеrit еduсatоarеi о rерrеzеntarе a
роtеnțialului dе învățarе, a potențialului comunicativ și creativ , dar și еvеntualеl e laсunе се
trеbuiе соmрlеtatе sau unele asресtе се nесеsită соrесtarе s au îmbunătățitе . Εvaluarеa
inițială nu și -a рrорus aрrесiеrеa реrfоrmanțеlоr glоbalе alе рrеșсоlarilоr și niсi iеrarhizarеa
lоr, accentul punându -se pe progresul preșcolarului în raport cu el însuși și mai puțin
raportarea la normele de grup.
Am folosit t ehnici de evalu are a abilităților de comunicare orală (aspectului
fonetic, lexical, a structurii gramaticale, a comunicării oral e, a expresivității vorbirii, a
ascultării active). Aceste probe au vizat: capacități de analiză, de sinteză a exprimării
verbal e, de recunoașt ere, de clasificare, de stabilire de relații, de determinare a creativității
verbale.
Astfel, am testat nivelul de comunicare a copiilor:
✓ abilitățile de comunicare între preșcolari (proba „Cu ce mă joc?” );
✓ aspecte fonetice ( articularea core ctă a sunetelor și a grupurilor de sunete – proba
„Spune ca mine!” );
✓ exprimarea corectă sub aspect gramatical (proba 1);
✓ capacitatea de exprimare orală, înțelegerea și utilizarea corectǎ a semnificațiilor
structurilor verbale orale (proba „Cu ce mă joc?” , 1, 2);
✓ capacita tea de a asculta cu plăcere un fragment din poveste (proba 2)
✓ originalitatea, capacitatea copiilor de a oferi răspunsuri cât mai autentice (toate);
✓ volumul vocabularului activ (toate probe le);
✓ expresivitatea și creativitatea limbajului copii lor (toate prob ele);

81
✓ reacția copiilor la introducerea materialelor și mijloacelor didactice inovative
(proba 1 și 2)
În acest sens am stabilit itemii reprezentativi.
Cotarea s -a făcut în funcție de dificultatea itemului. Astfel, în lucrarea de față am
încercat să prezint la nivelul grupei mari câteva probe -test care să verifice nivelul dezvoltării
limbajului la această vârstă. În proiectarea probelor de evaluare am ținut cont de calitatea și
claritatea obiectivelor propuse, dar și de valoarea predictivă și aplicab ilitatea acestor probe
și pentru alte grupuri de copii.
În această etapă, demersul acțional al pretestului a fost gândit și operaționalizat
pentru eșantionul de subiecți. Etapa pretest implică observarea abilităților de comunicare ale
preșcolarilor în cad rul prog ramului desfășurat în grădiniță,
Observația copiilor s -a realizat în luna septembrie, anul 2019, în perioada evaluărilor
inițiale, în timpul tuturor activităților zilnice de la grădiniță. A fost evaluați un număr de 24
copii d in cei 25 înscri și. Unul dintr e copii C.V.N. nu a putut fi evaluat deoarece , deși a fost
înscris la grădiniță , starea lui de sănătate s -a degradat foarte mult , iar mama a motivat că nu
îl poate aduce. El suferă de sindromul Bardel -Biedl, precum și Billingslev și al te bol i grave
cauzat e de acestea.
Am înțeles faptul că dezvoltarea unui limbaj corect la preșcolari presupune un proces
lung, complex, continuu și unitar, care se realizează pe tot parcursul programului de
grădiniță, nu doar în activitățile comune, ci și în cad rul activități lor și jocurilor liber alese,
respectiv în cadrul activităților de dezvoltare personală. Observația în această etapă s -a
realizat în mod direct, cu participarea mea ca observator, fără a interveni în activitatea
propriu -zisă, după preze ntarea scopului și a obiectivelor, cât și ca observator dirijant prin
intermediul câtorva jocuri realizate cu grupa în cadrul activităților dirijate.
În acest scop, am recurs, mai întâi, la aplicarea unei probe în cadrul activităților liber
alese și anume jocul „Cu ce mă joc ?”, cu scopul de a -i observa pe copii din punct de vedere
al socializării, exprimării orale, fără ca aceștia să se simtă stingheriți în vreun fel.
Am mers pe ideea că în educarea unei exprimari orale corecte un mare rol îl are
gândirea cu to ate operațiile ei: voința, afectivitatea, imaginația și creativitatea, pe care le
presupunem esențiale în structura limbajului.
Proba – Joc didactic „Cu ce mă joc?” –

82
În cadrul aplicării acestei probe, în cadrul activităților liber alese, derivă următ orii
descriptori de performanță, menționați în tabelul de mai jos. Fiecărui descriptor de
performanță am acordat un punctaj .
Item Comportament atins
CA Comportament în
dezvoltare
CD Comportament care
neccesită sprijin
NS
I1 Interacționează cu toți
colegii, folo sind
diferite forme de
comunicare Interacționează doar cu
câțiva colegii, folosind
diferite forme de
comunicare Comunică cu
dificultate, preferând să
se joace singur
I2 Motivează alegerea
jucăriilor cu multiple
răspunsuri originale Motivează alegerea
jucăriilor cu puți ne
răspunsuri originale Motivează alegerea
jucăriilor cu răspunsuri
puține și comune
I3 Interpretează rolurile,
cu multiple replici
creative Interpretează rolurile, cu
puține replici creative Necesită sprijin în
interpretarea rolurilor,
preferând rolul de
interpret pasiv
Punctaj 9 puncte 6 puncte 3 puncte
Tabel nr.3. 5. Descriptori de performanță, „Cu ce mă joc?” -Evaluare inițială
Scopul jocului: verificarea deprinderii abilităților de comunicare și relaționare în
grupuri mici, dar și originalita tea și c reativi tatea limbajului
Acest joc a avut ca sarcină didactică separarea jucăriilor de alte obiecte, cum ar fi
cele de uz personal, alegerea jucări ei potrivite în funcție de jocul propus, denumirea acesteia.
Regulile jocului: copii, în grupuri mici , de cât e 3 sau 4, și-a ales o temă de joc, au
selectat jucăriile necesare, potrivit temei alese, și -au împărțit diferite roluri, conform
scenariului pro pus de ei.
Elemente de joc: interpretarea anumitor roluri, aplauze
Material didactic: diverse jucăr ii din s ala de grupă
Desfășurarea jocului:
La sosirea copiilor în gr ădiniță, au fost îndemnați și încurajați să își aleagă singuri
tema pentru joc, nefi ind necesară intervenția mea. Ei s -au grupat, cum au dorit, în fucție de

83
preferințe, de prietenii sau de ordin ea sosi rii în grădiniță. Apoi și -au ales ca și teme de joc
„De-a doctorul” și „De -a constructorul”, „De-a mama”, „De-a eroii”.
Fiecare grupă și -a ales jucăriile, în jucție de tema aleasă. De exemplu, reprezentanții
primei grupe au trebuit să selec teze juc ăriile necesare jocului ales și să motiveze
întrebuințarea acestora pentru jocul lor: termometru pentru a lua temperatura păpușii, trusa
de prim a jutor). Cea de -a doua grupă, cea a constructorilor, au ales jucăriile pe care le
considerau potrivite pentru j ocul lo r, cum ar fi: cubur ile mari din lemn, camion. De exemplu,
un băiețel a ales camionul, precizând faptul că are nevoie de el pentru a transpo rta lemne din
pădure. Alt băiețel a ales multe cuburi mari de lemn, motivând că îi sunt necesare pentr u a-
și construi un castel, pentru că el și -ar dori să locuiască într -un castel .
Am observat că, majoritatea fetelor, au ales ca temă: „De-a mama”, selec tând din
grupul de jucării căruciorul, păpușile. De asemenea un grup de 2 fete au ales farfuriile și
tacâmuril e, aran jând masa și motivând că ele pregătesc masa pentru copii. Acestea au
îmbinat jocul „De-a mama” cu cel „De-a doctor ul”, precizând că merg cu copiii la medic.
Un alt grup de 5 băieți și -au imaginat un joc despre eroi, și și -au luat șorțurile,
așezate la colț ul activităților practice, motivând că este pelerina lor. Aceștia și -au construit
baze din lemn și plecau în salvarea jucăriilor, care, spu neau ei, erau capturate de un rău –
făcător.
Am ales acest tip de joc, deoarece consider că a avut o mar e contri buție l a exersarea
comunicării copiilor prin faptul că folosind diverse jucării, copiii au conștientizat însușirile
acestora denumite prin cuvinte . De asemenea, pe parcursul jocului, copiii și -au însușit și
anumite cuvinte ( tratament , stetoscop, ut ilaje, g ospodăr ie, capturat ), cu ajutorul meu, și au
pronunțat cuvinte le folos ite în jocul celorlate grupe .
Un factor important în alegerea acestui tip de joc a fost descoperirea potențialului
creativ al copiilor, dându -le posibilitatea de a -și alege ei subiecte le și r olurile în joc. Astfel
am descoperit faptul, că și -au ales coechipierii de joc, în funcție de prietenii, iar comunicarea
lor a fost fără bl ocaje. Chiar și copiii noi veniți în grupă, au fost integrați cu ușurință în jocul
celorlalți. Deși un ii dintr e ei au probleme din punct de vedere fonetic, fiind greu de înțeles,
de mine, ca adult, între ei, copii s -au înțeles.
Practicarea acestui joc a ri dicat în fața copiilor anumite probleme. Încercând să
rezolve acele probleme, s -a pus în acțiune siste mul verb al, ast fel încât preșcolarii, involuntar,
au gândit cu voce tare. Au reușit să completeze acțiunile prin cuvinte, și -au comunicat
intențiile. În t impul jocului, au mânuit diferite jucării, au avut posibilitatea de a le atinge,
pipăi, toate acestea având și rol mo tivational, deoarece au dat frâu gândurilor, fiind nevoiți

84
astfel să redea verbal ceea ce observă sau gândesc la momentul respectiv fără te ama că
răspunsurile lor ar putea fi greșite.
Un alt aspect esențial, este faptul că am observat o încl inație î n curs de dezvoltare,
a limbajului contextual al copiilor și o ușoară vorbire expresivă. Copiii discutau cu pasiune,
încercau să înțeleagă jocul c elorlalți și argumentările lor.
În evaluarea răspunsurilor copiilor am ținut cont de anumite criterii :
– număr ul de v ariante de răspuns pe care le dă copilul la o anumită întrebare (formularea
de multiple propoziții corecte din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical);
– originalitatea răspunsului dat de un copil comparativ cu răspunsurile celorlalți
(formul area de propoziții prin care se verbalizează acțiuni, se descriu obiecte specifice);
– extinderea fiecărui răspuns (adică gradul de detaliere a acestuia, volumul vocabularului).
Răspunsurile copiilor (motivarea și argumentarea alegerii făcute), au fo st varia te,
hazlii, interesante, dar unii preșcolari s-au exprimat folosind un vocabular sărac, redus.
La finalul jocului, copiii au fost îndemnați să deseneze jucăria preferată.
Proba – Joc-exercițiu: „Spune ca mine!” – aspecte fonetice ( identificarea
defectelo r de pr onunție)
Item Comportament atins
CA Comportament în
dezvoltare
CD Comportament care
neccesită sprijin
NS
I1 Pronunță corect toate
sunetele ( 100%); Pronunță corect unele
sunete din cele propuse
(80 %) Pronunță corect
sunetele în proporție de
50 %
I2 Imită onomatopeele
jocului fără ezitări Imită onomatopeele
jocului cu ușoare ezitări Imită onomatopeele
jocului, cu ezitări
accentuate, bâlbâindu –
se
Punctaj 6 puncte 4 puncte 2 puncte
Tabel nr.3. 6. Descriptori de performanță, proba „Spune ca mine!” /Evaluar e inițială
Scop : verificarea capacității de diferențiere perceptiv -fonetică a sunetelor și a
grupurilor de sunete, separate și situate în poziții diferite în structura cuvântului.
Am aplicat proba în felul urmă tor:

85
a. Am cerut, pe rând, fiecărui copil să asculte cu atenț ie și să repete după mine
sunetele pe care le aude: I, S, Z, J, V, F, G. Pentru sunetele pronunțate greșit am solicitat
copiilor să le folosească în cuvinte, urmărind să fie situate la începutul, la mijlocul și la
sfârșitul cuvântului. În ca drul probei am folosit următoarele cuvinte cunoscute copiilor:
• Pentru sunetul R am folosit cuvintele: Rochie, roată, pernă, curte, cuier, car etc .
• Pentru sunetul Ș am folosit cuvintele: Șarpe, șade, vișine, pește, fruntaș etc.
• Pentru sunetul J am folo sit cu vintele: Jucăr ie, jar, vâjâie, bandaj etc.
• Pentru sunetul F am folosit cuvintele:farfurie, floare, uniformă, praf, taraf etc.
b. Am cerut fiecărui copil să asculte și să repete după mine următoarel e grupuri de
sunete: ce, ci, ge, gi, ghe, ghi. Aceea și cop ii care a avut dificultăți în pronunțarea sunetului
R, au avut greutăți și în pronunțarea grupului de sunete.
• Pentru grupul de sunete ce (ci) am folosit cuvintele: cer, cercel, Marcel, pace, tace
• Pentru grupul de sunete ge (gi) am folosit cuvintele: ger, gene, înger, f uge, trage.
• Pentru grupul de sunete ghe, ghi am folosit cuvintele:gheață, ghete, îngheț,
Gheorghe, ghiozdan, ghiveci etc.
• Pentru a exersa pronunția corectă, pentru această activitate, am folosit seturi de
imagini care reprezintă obiecte , fiin țe, fenomene .
c. Am cerut fiecărui copil să asculte onomatoopele și să le reproducă.
Ca și mijloc didactic s -a folosit jocul interactiv de pe Platforma de logopedie online
Timlogo (https://www.timlogo.ro ), un joc î n care copiii au fost antrenați în a reproduce
onomatope.
Această evaluare s -a desfășurat în cadrul activităților liber alese, pe parcursul
întregii perioade de evaluare inițială, copiii fiind evaluați individual.
Proba nr. 1 “Spune ceva despre”
Aspe cte al e structurii g ramaticale (acordul între părțile de propoziție)
Item Comportament atins
CA Comportament în
dezvoltare
CD Comportament care
neccesită sprijin
NS

86
I1 Formulează propoziții
despre obiecte, ființe
în mod independent. Formulează propoziții
despr e obiecte, fii nțe cu
puțin sprijin din partea
educatoarei Întâmpină greutăți în
formularea de propoziții
despre obiecte, ființe
I2 Realizează corect
acordul între părțile de
propoziție Realizează parțial acordul
între părțile de propoziție Nu real izează acordul
între părțile de
propoziție
Punctaj 6 puncte 4 puncte 2 puncte
Tabel nr.3. 7. Descriptori de performanță, proba nr.3/Evaluare inițială
Scopul jocului: verificarea deprinderii de exprimare orală în propoziții alcătuite
corect din punct de ve dere g rammatical .
Sarcina didactică a jocului: denumirea și pronunțarea corectă a obiectului;
formularea unei propoziții folosind corect acordurile între părțile propo ziției.
Regulile jocului : Copilul solicitat, la sunetul clopoțelului, a avut ca sarcină s ă
formu leze o propoz iție corectă din punct de vedere gramatical. Anunțarea la răspuns prin
ridicarea a două degete, răspunde copilul numit de educatoare , asteaptă sem nalul de start și
stop al jocului, deplasarea spre tablă se face prin sărituri ca iepuraș ul, săr itură într -un picior,
pasul ștrengarului.
Elemente de joc: clopoțel, aplauze, recomp ensa.
Material didactic: jetoane cu diverse imagini ale unor obiecte și ființe, laptopul.
Desfășurarea jocului
Jocul a debutat cu intuirea/familiarizarea material ului d idactic de căt re copii.
Jetoanele au trecut din mână în mână astfel încât copiii au putut observa și s -au fami liarizat
cu imaginile unor obiecte și ființe/personaje cunoscute: păpușă, mașină, ursuleț, Scufița
Roșie, vânător, floare, câine etc.
VARIA NTA 1 „ Cutia mister elor” – un copil numit de educatoare a extra s unul
din jetoane, introducând mâna în cutia misterelor. Educatoarea a fost conducătorul jocului.
Conducătorul jocului a întreb at : „Ce vezi?”, „Ce face?”
Copiii au recunosc ut și denum it obiec tele p ersonajele rep rezentate în imagine, apoi
au formul at propoziții corecte din punct de vedere gramatical. Pentru aceeași imagine de pe
jeton au fost solicitați și alți copii să formuleze alte propoziții.

87
Jocul a continuat până la epuizarea jetoa nelor.
VARIA NTA 2: „Roata cuvintelor” – un copil a ap ăsat pe o roată de pe calculator,
a recunoa scut și a denumi t obiectul la care s -a oprit, formulând o propoziție despre el.
S-au considerat răspunsuri corecte, atunci când propozițiile au fost alcătuite corect,
cu res pectarea acord ului între părțile de propoziție.
Am apreciat în acest joc și originalitatea copiilor în oferirea răspunsurilor, mai ales
că varietatea de jetoane/jucării selectate și roata cuvintelor a stimulat imaginația acestora.
Astfel, utilizând î n aces t joc material didactic adecvat și bogat, jetoanele ale căror
imagini au reprezentat adevărate texte iconice, precum și jocul interactive de pe laptop,
preșcolarii au citit creativ, formulând propoziții adecvate.
S-a constat o atrac ție deosebită a co piilor asupra joculu i atunci când s -a folosit ca
mijloc tehnic laptopul, îmbunătățind astfel procesul educativ.
În final, descrierea conținuturilor, formularea propozițiilor a devenit o creație
verbală autentică.
Proba nr. 2: „Trăistuța cu povești”
Item Comport ament atins
CA Comportament în
dezvoltare
CD Comportament care
neccesită sprijin
NS
I1 Povestește cu
exactitate fragmente
din poveste, pe baza
suportului intuitive. Povestește cu mici ezitări
fragmente din poveste, pe
baza suportului intuitive. Are nevoie de sprijin în
povestirea fragmentelor
din poveste, pe baza
suportului intuitiv.
I2 Ascultă cu atenție
povestirile colegilor Ascultă partial
povestirile colegilor Necesită atenționări din
partea educatoarei
pentru a ascu lta
povestea.
I3 Rezolvă în tot alitate
fișa d e evaluare,
comform baremului de
corectare (anexa) Rezolvă parțial fișa de
evaluare Necesit ă sprijin în
rezolvarea sarcinilor de
pe fișa de evaluare
Punctaj 9 puncte 6 puncte 3 puncte
Tabel nr.3. 8. Descriptori de performanță, proba nr .2/Eva luare inițială

88
Scopul jocului : verificarea cunoștințelor referitoare la poveștile învățate anterior;
Conținutul jocului: „ Alba ca zăpada și cei șapte pitici”, „Scufița roșie”, „Punguța
cu 2 bani”, „Ursul păcălit de vulpe”, „Cei trei purceluși”.
Sarc ina di dactică :
a. Asoc ierea imaginii de pe jeton cu povestea din care face parte.
b. Povestirea pe scurt a fragmentului reprezentat pe jeton
c. Caracterizarea sumară a personajelor.
Regulile jocului: „Trăistuța cu povești” s e plimbă de la un copil la altul și la s emnalu l
baghetei fe rmecate dat de conducătorul jocului, se oprește la un copil care alege o imagine,
recunoaște povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv . Un alt copil
stabilește care sunt personaj ele din poveste. Răspunsurile corecte se aplaudă și sunt
răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut;
Elemente de joc: aplauze, stimulente, semnale, personaj surpriză care face
introducerea în joc.
Introducerea se va re aliza prin recitarea urm ătoarelor versuri, de către educatoar e:
„Vă anunț cu buc urie
Căci azi vom face o călătorie.
Nu vom călători cu avioane,
Mașini, vapoare sau autocare
Azi vom călători i cu mare zor
În lumea minunată a poveștilor.
Ne vom juca, ne vom distra,
Dar sigur vom și învăța.”
Varianta 1: Trăistuța a trecut din mână în mână și la semnalul educatoarei s -a oprit (atunci
când a ridicat bagheta). Copilul care a avut-o în mână a luat din trăistuță un jeton. A denumi t
personajul din imaginea de pe jetonul pe care l -a luat din trăistuță și a spus din ce poveste
face pa rte, ce fel d e personaj este și a povesti t secvența de poveste de pe cartonaș.
Varianta 2: După ce toți copiii au fost implicați în joc, n -am jucat ”Cubul personajelor”. S-
a rostogoli t un cub care are pe fiecare parte a sa câte o culoare . Pentru fi ecare c uloare a m
avut câte o cerință. Descrie personajul tău preferat! Compară comportamentele a două
personaje pozitive!(negative) Asociază comportamentu l tău cu al unui personaj cunoscut!
Analizează comportamentul unui personaj! (mama vitregă) Aplică -interpret ează rolul un ui

89
personaj preferat! Argumentează: „Avem nevoie în povești.” Răspunsurile corecte vor fi
recompensate. Copiii au primi t fișe (anexa 2) în care au avut de rezolvat câteva sarcini
pentru a determina nivelul individual a cunoștințelor.
De asem enea am deter minat nivelul de cunoștințe al copiilor utilizând probe orale ,
precum ”Cum mi -am petrecut vacanța?” -convorbire; ”Spune -mi povestea/poe zia preferată!”
pentru a măsură cât mai exact volumul și calitatea cunoștințelor, priceperilor și niv elul
dezvoltării lim bajului, înainte și după experiment.
În vederea demоnstrărіі іроtezeі fоrmulate am роrnіt de la рremіsa ϲă trebuіe
ϲunоs ϲut nіvelul іnі țіal al ϲоріlоr dіn рun ϲt de vedere al dezvоltărіі lіmbaјuluі. Deci, prіmul
рas în realіzarea efe ϲtіvă a ϲerϲetărіі a con stat în testarea nіveluluі de dezvоltare a рrо ϲeselоr
рsіhі ϲe ale ϲорііlоr. Probele іnіțіale mі -au оferіt роsіbіlіtatea de a realіza în mоd ϲreatоr
рrоϲesul de ϲerϲetare.
Оbіe ϲtіvul рrіоrіtar a fost ϲunоașterea ϲaрaϲіtățіі de ϲоmunі ϲare a ϲорііlоr sub tоa te
asрeϲtele – fоnetі ϲ, leхі ϲal, gramatі ϲal șі eхрresіvіtate.
3.4.2. Εtaрa ехреrіmеntală
În cadrul acestei etape am realizat următoarele:
– Studierea oportunităților de utilizare a mijloacelor didactice inovative la copiii
preșcolari;
– Planifi carea activită ților și modalităților de realizare în cadrul Domeniului Limbă
și Comunicare,, mijloace didactice inovative;
– Analiza și evaluarea impactului formativ al mijloacelor didactice inovative;
– Întocmirea unei grile de observare a activității cu sco pul de a măsur a comparativ
gradul de solicitare a implicării copiilor în activitate;
Pentru a realiza o cercetare cât mai elocventă am urmat, în această etapă,
planificarea proiectelor tematice și a temelor activităților, din cadrul Domeniului Limbă și
Com unicare.
Acea stă etapă a constat în introducerea variabilei independente, și anume,
introducerea și utilizarea rațională și sistematică a diferitelor materiale didactice inovative
în scopul dezvoltării abilităților de comunicare.
Experimentul pedag ogic s-a desfășurat î n perioada octombrie 2019 – mai 2020 și a
fost integrat structural în procesul instructiv -educativ. Ca urmare, activitatea didactică s -a
centrat pe proiectarea, organizarea și desfășurarea de activtăți de educare a limbajului în care

90
să utiliz ez materiale ș i mijloace didactice inovative, care să dezvolte comunicarea
preșcolarilor într -un limbaj corect, coerent și expresiv și totodată să ofere acestora
posibilitatea de a -și exprima păreri personale, de a colabora cu ceilalți în elaborarea de ide i
noi, în rezo lvarea sarcinilor, devenind astfel, mai activi și câștigând mai multă încredere în
sine.
Pe parcursul cercetării, în activitățile de Educarea limbajului s -au folosit metode
interactive ca: „Răspunde – Aruncă – Întreabă!”, „Tehnica Lo tus (Fl oarea de nufăr )”,
„Ciorchinele”, „Diagrama Venn”, „Gândiți! Lucrați în perechi! Prezentați!”, „Diamantul”,
„Cubul”.

1. ACTIVITATEA „Maricica murdărica” – povestea educatoarei
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: calculatorul, vidoproiectorul ( softul
educati onal „Maricica”) , marionet e
SCOP: Participarea și implicarea activă a copiilor în vederea stimulării comunicării
orale, favorizării interrelaționării și formării comportamentului igienico -sanitar la
preșcolar i.
OBIECTIVE:
O 1: să numeasc ă titlul și autor ul pov eștii;
O 2: să povestească pe scurt întâmplările, pe baza ilustrațiilor prezentate;
O 3: să formuleze propoziții cu obiectele de igiena personală întâlnite pe parcursul poveștii;
O4: să rezolve sarcinile de pe CD -ul cu softul educațional;
O5: să inte rprete ze rolul lui D ințișor;
O6: să identifice, prin pipăire obiectele de igienă personală.

Această activitate s -a desfășurat pe parcursul întregii zile, dar voi detalia doar
activitatea de educare a limbajului integrate cu activitățile pe centre și ALA 2 .
Nout atea zilei: a const at în apariția personajului surpriză – doamna educatoare
deghizată într-o fetiță, care e ra ciufulită, cu mâinile și obrajii murdari de mâncare, cu haine
murdare, șifonate și cu șireturile nelegate.
Convinsă că le -am stârnit curioz itatea , le-am propu s copiilor să asculte povestea
fetiței numită Maricica, personaj interpret at de mine . Povestea a fost ascul tată de pe CD,
folosindu -ne de videoproiector, pentru o vizibilitate mai bună a tuturor copiilor.
Maricica a fost în vizită la gră diniță cu speranța c ă va reuși să își gasească câțiva
prieteni cu care să se joace. S -a form ulat mesajul zilei „Totul e -n puterea noastră!”, s-a

91
făcut trimitere la capacitatea copiilor de a o ajuta pe Maricica să își facă prieteni, dar și la
puterea copiil or de a o ajuta să s e curețe, formulând propoziții complexe cu obiectele de
igienă.
Înainte de sfârșitul poveștii, educatoarea i-a provoac at să îndeplinească niște
sarcini. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect ei au primi t la schimb niște obiecte de igi ena
personală care au curăța t-o pe Maricica (pastă de dinți, periuță de dinți, pros op, săpun, apă).
După ce s -au prezentat centrele de activitate , s-au intuit materialele de lucru și s -a
anunț at tema și obiectivele, copiii s -au organiz at pe microgrupuri ș i și-au desfăș urat
activitatea pe centre, mergând la centrul următor de fiecare dată când a termin at de rezolvat
sarcinile dintr -un centru.
La centrul „Știință ”, copiii au colora t doar obiectele de uz personal pe care le -au
pipăit în cutia senzorială.
La centru l „Joc de rol ”, copiii au intrepreta rolul unui dințișor care trebuie curățar.
Aici s -a folosi t marioneta „Dințișorul”, care este un material didactic inovativ, ce i-a
determina pe copii să intre în pielea persoanjului și să treacă peste orice blocaj de
comunicare.
La c entrul Bibl iotecă, copiii au rezolva t sarcinile de pe softul educațional:
„Labirintul” și „Succesiunea imaginilor”.
După recuperarea obiectelor de igienă, copiii s -au întoar s la personajul Maricica,
pentru a -i oferi ajutorul. Au ajut-o să se s pele, sa se p ieptăne, să devină Maricica curățica.
După comunicarea aspectelor care le -au plăcut cel mai mult din poveste, s -a realiza t o scurtă
conversație pe baza povestirii pentru fixarea momentelor subiectului și anume: Cum s -a
numit povestea?; De ce n u a avut Mari cica prieteni?; Ce a greșit ea?; Cine i -a sărit în ajutor?;
Voi vă asemănați cu Maricica?
Pentru fixarea cunoștințelor, l e-am propu s copiilor să aleagă dintr -un șir de obiecte
doar pe acelea care au ajutat -o pe Maricica să își facă prie teni și să fie curat ă din nou și să
formuleze o propoziție cu acel ea. După ce a fost curățită M aricica a fost extrem de fericită
și le-a propu s copiilor să se joace împreună. Primul joc propus a fost „Batista parfumată”,
iar cel de -al doilea „Mima”.
Maric ica le -a mulțumit copiilor pentru că au ajutat -o și au învățat -o cum să se
îngrijească și cât de important este să ai prieteni. I-a îmbrățișează și le -a propu s să facă o
ultima vrajă: „Ini-mini, hop -și-așa, te transformi în ce erai”. Maricica a devenit doamna
educatoare.
S-au facut aprecieri globale și individuale asupra modului de colaborare a copiilor.

92

2. ACTIVITATEA „Prietenia celor 3 fluturi”
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: carte 3D uriașă
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Dezvoltarea capacității de a asculta și a reproduce
conținutul un ei povești urmărind analizarea faptelor personajelor principale .
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să audieze textul poveștii „Cei trei fluturi”, urmărind firul întâmplărilor prezentate de
educatoare;
O2: să reproducă fragmente din lect ură, folos indu-se de i magini cu ajutorul
întrebărilor puse de educatoare .
Copiii au fost captați prin sosire unui cadou uriaș în sala de grupă. Acolo au
descoperit o c arte uriașă și câteva costume de fluturași. De asemenea în cadou s -a descoperit
o scrisoare în care l i se propu nea copiilor să citească povestea în care au descoperit valoarea
prieteniei. Educatoarea a expus conținutul lecturii clar și expresiv pentru a trezi emoții și a
se asigura motivația învă țării. Expresivitatea expunerii s -a realizat prin modularea vocii,
schimbarea ritmului vorbirii, pauze logice, accentuări și scăderi ale intensități vocii, mimică
și ge stică corespunzatoare.
Pentru a fixa mesajul poveștii s-a folosi t metoda brainstorming -ul astfel: copiii au
fost împărțiți în grupuri și fiecare gr up a fost solicitat să găsească o soluție la problema
expusă , răspunzând la întrebările: „Ce a înseamnat prietenia pentru fluturași ?”, „Ce s-ar fi
întâmplat dacă nu apărea soarele ?”. Astfel, lucrând în grup, s -a mărit productivitatea
creativă, st imularea c omunicării ca urmare a interacțiunii dintre membrii grupului .
Această activitate s -a derulat în cadrul proiectului EDUCAT și a fost o încântare
pentru copii.

3. ACTIVITATEA „În regatul celor cinci simțuri”
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: soft educat ional, mar ionete
SCO PUL ACTIVITĂȚII: consolidarea deprinderii de a formula propoziții simple
și dezvoltate, corect formulate din punct de vedere gramatical și cu sens logic
OBIECTIVELE:
O1: să identifice imaginile corespunzătoare fiecărui simț;
O2: să for muleze pro poziții si mple cu un cuvânt dat;
O3: să formuleze propoziții folosind corect timpul prezent;
O4: să răspundă la întrebările adresate, exprimându -se clar și corect gramatical.

93
Desfă șurarea activității este descrisă prin anexarea proiectului didact ic la ANEX A NR. 3

4. ACTIVITATEA „Toamna” de Domenstene Botez
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: Carte 3D ca suport vizual pentru
memorizarea poeziei, siluete pentru dramatizare
SCOPUL ATIVITĂȚII: dezvoltarea vocabularului prin memorarea unei poezii
OBIECTIVE:
O.1: să den umească ti tlul poeziei și autorul ;
O.2: să identifice cu ajutorul educatoarei cuvinte/expresii necunoscute;
O.3: să recite poezia atât frontal cât și individual, respectând indicațiile;
O.4 : să folosească o mimă și pantomimă adecvate conținutulu i și mesaj ului textu lui;
O.5 : să rezolve sarcinile primite la centrele de interes.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Introducerea în activitate s -a făcut prin apariția unei scrisori de la Zâna toamna, care
i-a rugat pe copii să o ajute pentru organizarea unei săr bători, nu mite „Ziua recoltei”. Pentru
aceasta copii au avut de îndeplinit câteva sarcini. Mai întâi, împărțiți pe grupuri, copiii au
desfășoar at activitățile liber alese, grupurile rotindu -se pentru a oferi posibilitatea tuturor
copiilor să lucreze la cel e trei ari i de stimu lare.
La centrul „Bibliotecă ” numit „ Citim imagini despre toamnă” copii au formula t
propoziții , folosindu -se de imaginile cu activitățile specific toamnei.
La centrul „Joc de masa” , numit „ Ce nu se potrivește toamnei?” copii au sorta t
jetoane cu imagini spe cific toamnei.
La centrul „Joc de rol ”, numit „ Cearta fructelor și legumelor” copii au realizat o
dramatizare a fructelor și legmelor, folosindu -se de siluete le puse la dispoziție . Astfel copii
au reușit șă se binedispună și să comunice între ei cu ușurinț ă, trecând peste orice blocaj de
comunicare.
Trecerea la activitatea de educare a limbajului s-a real izat prin apariția păpușii „Zâna
Toamna ”, care i-a rugat să aleagă corect fructele și legumele de toamnă și să le așeze în coșul
ei. Ap oi s-a trecut la mem orizarea poeziei „Toamna” de Demostene Botez, care s -a făcut cu
ajutorul suportului intiutiv Cartea 3D, con fecționată de mine. În cadrul activității de
memori zare copii au identificat câteva cuvinte necunoscute: „zori”, „roade”, „panere ”,
„amărui” , „puf”, care au fost explicate de către educatoare și cu care copiii au avut sarcina
să formul eze enunțuri pentru a demonstra înțelegerea lor.

94
Pentru consolidarea cunoștințelor dobândite și pentru realizarea feed -back -ului, s -a
cerut copiilor s ă aleagă do ar acele fructe și legume despre care se vorbește în poezia învățată.
Copiii ies din grupă cântând „A venit pe dealuri toamna”.

5. ACTIVITATEA „Magia Cr ăciunului”
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: covorașul povestitor
SCOP: Stimularea comunicării, a interrela ționării în vederea realizării coeziunii
grupului, aprofundând cunoștințe despre sărbătoarea Crăciunului .
OBIECTIVE:
O.1: să asculte activ povestea ilustrată;
O.2: să povestească pe scurt întâmplările, pe baza personajelor prezentate;
O.3: să pu nă întrebări , folosi nd metoda explozia stelară;
O.4: să interpreteze rolurile personajelor din povestirea asculată.
Această activitate s -a desfășurat în cadrul comisiei metodice, ca și lecție
demonstrativă și a fost o încântare pentru colege.

6. ACTIVITATEA „Calendarul de adven t” – calendarul cu povești terapeutice
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: cărți cu povești terapeutice
SCOPUL ACTIVITĂȚII: dezvoltarea unor abilități de comunicare eficientă prin
înlăturarea barierelor de ordin emoțional .
OBIECTIVE:
O.1: să asculte cu p lăcere poveștile;
O.2: să identifice mesajul din fiecare poveste;
O.3: să recunoască modele asemănătoare din viața personală .
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Văzând o participare activă a copiilor la activitățile din cadrul „Momentului
poveștilor”, m-am gândit să fac a cest moment mai interesant și să împachetez 24 de cărți
terapeutice, pe care le vom descoperi zilnic, acestea fiind „Adve ntul” nostru de Crăciun.
Astfel am îmbin at utilul cu plăcutul (pe lângă plăcerea de a despacheta câte o carte și d e a
descoperi surpri za de acolo ), am corecta t anumite comportamente prin utilizarea poveștior
terapeutice.
Zilnic, câte un copil (asistentul zilei) a ales câte o carte și împreună am descoperi t
o poveste. Eu le -am citit povestea, iar la sfârșit ei au avut sarcina de a identi fica mesajul
poveștii și de a găsi momente din viața personală în care s -au putut identifica cu personajele.

95

7. ACTIVITATEA „Eroi au fost, eroi sunt încă”
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: joc interactiv
SCOP: dezvoltarea unor abilități de comunicare ef icientă prin formularea de
propoziții enunțiative, interogative, exclamati ve.
OBIECTIVE:
O1: să poartă o discuție pe baza conținutului poveștii ;
O2: să formuleze propoziții cu cuvintele necunoscute .
Tema centrală a fost „ Eroi au fost, eroi su nt încă”, iar tema z ilei a fost „ Tricolorul” .
S-a pornit în cadrul întâlnir i de dimineață , de la o discuție despre pregătirile ce se
fac pentru sărbătorirea zilei de 1 Decembrie. Câțiva copii au împărtăș it impresii, au citit și
au coment at în grup câteva i magini.
Apoi, prin jocul cu cânt „Mergem ca soldații” s -au deplas at spre centrele de inte res
(ALA1) „Bibliotecă”, „Construcții” și „Artă” unde materialele pregătite le -a sugerea t tema
și anume: „exerciții grafice”, „construirea steagului tricolor” și „confecționarea st eagul ui
tricolor”. Exercițile grafice s -au realizat cu ajutorul mesei luminoase folosită pentru a exersa
motricitatea fină, desenând pe orez colorat, în culorile tricoloru lui, diverse exerciții grafice:
râuri (linia șerpuită), munți (linia î n zic -zac).
După încheierea activității pe grupuri, cântând cântecul „Bate toba”, copiii au venit
în locul amenajat de educatoare pentru a afișa lucrările, unde educatoarea a povest it
„Povestea tricolorului” (inclusă în DOS – Educație pentru societate). S -a purtat o dis cuție pe
baza conținutului poveștii, au fost extrase cuvintele necunoscute sau cuvintele cu o
semnificație morală, s -au explic at aceste cuvinte, s -a propu s formularea de p ropoziții (DLC)
enunțiative, interogative, exclamative cu cuvintele res pective. Activ itatea s-a desfășura t pe
grupuri: grupul 1 a formul at propoziții enunțiative; grupul 2 a formulat propoziții
interogative , iar grupul 3 a formul at propoziții exclamative. Pe rând, s -au prezentat
propozițiile formulate, apoi s -a făcut desp ărțirea propozi ției în c uvinte, a cuvintelor în silabe,
iar la urmă s -a făcut reprezentarea grafică a acestora utilizând trei culori: propoziția cu roșu,
cuvintele cu galben și silabele cu albastru. Acest l ucru s-a exersat cu ajutorul unui joc
interactiv. S -au număr at cuvint ele d in propoziție și silabele din cuvinte. S -au făcut aprecieri
individuale și de grup privind realizarea sarcinilor și participarea la activitat ea individuală și
de grup.
Reamintindu -și de strămoșii noștri, s -a încheia t activitatea cu jocul de mișcare
„Țară, țară, vrem ostași!” (ALA2).

96

8. ACTIVITATEA „Cei trei purceluși”
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: șorțulețul povestitor
SCOP: Dezvoltarea capacității copiilor de a asculta cu atenție, de a se concentra
asupra subiectului povestirii .
OBIECTIV E:
O1: Să ur mărească linia poveștii și mânuirea personajelor pe șorțulețul povestitor;
O2: Să redea mesajul poveștii într -o manieră proprie;
O3: Să formuleze întrebări cu ajutorul metodei explozia stelară .
Activitate integrată care cuprinde ADE dintr -o zi
DLC+ DEC „Cei trei purceluși ”- povestirea educatoarei + desen
S-a derulat activitatea de povestire până la finalul poveștii. Povestirea educatoarei
s-a realizat cu ajutorul copiilor, care au descoperit din buzunarul șorțulețului, pe rând, câte
un personaj .
S-a continu ă activ itatea pe grupuri , copii fiind împărțiți în 5 grupuri, după simbolul
primit, având ca sarcină să redea scenele din poveste (fiecare grup altă scenă) prin desen.
La final s -a reunit în activitatea frontală pentru a fixa momentele princip ale ale
poveș tii pe baza desenelor realizate de copii. Acest lucru s -a realizat folosind metoda
explozia stelară.
1. Câte un reprezentant din fiecare grupă a ales o steluță cu tipul de întrebare:
CINE?, CE?, UNDE?, CÂND? sau DE CE?. Pe rând, le -am citit î ntrebarea de pe fiec are
steluță, atenționând copiii asupra culorii. Astfel ei au reținut că întrebarea de tipul Cine?, a
fost scrisă cu roșu, întrebarea Ce?, cu albastru etc. După ce au privit șorțulețul povestitor ,
copiii au oferit răspunsuri la întrebări le model: „Cine a construit casa din paie ?”, „Ce a droit
să facă lupul?” , „Unde au fugit purcelușii când au fost amenințați d e lup?”, „Când au realizat
purcelușii că, construcția lor nu era trainică?”, „De ce le era teamă purcelușilor?”
2. Grupați în jurul steluței cu tipul d e întrebare ales, copiii din fiecare grup au
formulat cât mai multe întrebări de tipul respectiv, timp de 5 minute.
3. La semnalul meu, copiii au revenit în semicerc, pe covor și fiecare grup a
comunicat rezultatele -întrebările pe care s-au gândit să le p ună. Întrebările acestora au fost
variate și au evidențiat spiritual de observație al copiilor, capacitatea de analiză, sinteză și
generalizare.
4. Când s -au finalizat toate întrebările, am apreciat activitatea copiilor , modul
acestora de cooperare și int eracțiune, și am evidențiat întrebările elaborate de aceștia.

97

9. ACTIVITATEA „Fata babei și fata moșneagului”
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: covorașul povestitor
SCOP: Dezvoltarea capacității copiilor de a asculta cu atenț ie, de a se conc entra
asupra subiect ului povestirii
OBIECTIVE:
O1- să precizeze momentele narațiunii;
O2- să denumească personajele poveștii ;
O3- să identifice asemănările și deosebirile dintre cele două personaje ;
O4- să aprecieze comportamentul personajelor identificând trăsăturile morale ale acestora .
Copiii descoperă o Carte Magică pe care se află cele patru chei pe care le -au primit
recompense la centrele de interes. Împreună cu educatoarea cele patru încuietori au fost
deschise cu cheițele rostindu -se pe rând replica magică „Hocu -Pocus! ”. Cartea Magică s -a
deschi s și din ea a apărut Covorul Povestitor. Educatoarea a prezentat conținutul poveștii
folosind intonația și tonalitatea adecvată, modularea vocii pentru a imita personaje le,
marcarea pauzelor determinate de mim ica și gestur ile ade cvate situațiilor. Concomitent cu
narațiunea copiii au urmărit jocul personajelor (siluete) care au fost prezentate la momentul
potrivit în cadrul poveștii.
După activitatea de povestire etapa de asigurare a retenției și a transferului s-a
realizat prin mâ nuirea personajelor ș i a obiectelor de pe Covorașul povestitor, de către copii,
prin adresarea întrebărilor de căt re educatoare.
Obținerea performanțelor s -a realizat folosind metoda bula dublă, (reprezentată
grafic pe flipchart) . Imagi nile celor do uă personaje principale au fost așezate în cercurile
mari ale bulei . În cercurile mici așezate între cele două cercuri mari, copiii au a șeazat
simbolurile ce reprezintă asemănările dintre cele două personaje. În cercurile situate în
exterior l a dreapta și la stân ga termenilor cheie s -au așezat simbolurile ce reprezintă
deosebirile dintre cele două personaje.
Activitatea s -a încheiat prin evidențierea trasăturilor morale ale personajelor.
10. ACTIVITATEA „Călătorie în lumea poveștilor”
MATERIALE DIDACTICE INO VATIVE: covorașul povestitor, calculatorul
(platforma Google Classroom, aplicația LearningApps.org)
SCOP: Educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical,
sintactic
OBIECTIVE:

98
O1: să identifice povestea din care f ace parte fie care pe rsonaj
O2: să enumere personajele negative și pozitive
O3: să realizeze corect sarcinile jocului interactiv
Tema zilei „Călătorie în lumea poveștilor”; activitatea nucleu este DLC; ADE: DLC
+ DOS + DȘ ( Activitate matematică) + DPM + DE C ( Activita te muzic ală)
Întâlnirea de dimineață „De vorbă cu un personaj îndrăgit”: copiii au denumit
personaje din povești cunoscu te și au redat mici dialoguri cu acestea din care să reieasă:
înfățisare, calități, învățămintele trasee din poveștile din c are fac part e.
Activitatea pe grupuri – Grupează personajele după diferite criterii:
– după poveștile din care fac parte; în cadrul acestei activități s -a folosit aplicația
LearningApps.org, relizând exerciții de formare de perechi a personajelor din acea și poveste
https://l earningapps.org/display?v=pwp5oz8cc20
– pozitive -negative, motivând trăsătura definitorie și apreciind comporta mentul
acestora (DOS);
– după înălțime; le -a numărat, a asociat corect cifra la număr (DȘ – activitate
matematică);
S-a trec ut la jocul didactic „Poveste încurcată”, ( DLC) în care copiii au avut ca
sarcină să corecteze greșelile intenționate ( personaje d iferite în scene din povești din care
nu fac parte sau inserarea în șirul de evenimente ale unei povești a unei scene din al tă
poveste).
Copiii au pornit la plimbare prin pădure în căutarea unui anume personaj cunoscut
care trăiește aici (DPM) – traseu apl icativ – deprinderi motrice de mers, alergare, pășire peste
obstacole, mers în echilibru, săritura în adâncime. S-au oprit î ntr-un spați u liber pentru
odihnă, au ascultat și imitat păsărelele și au cântat cântecul „Lumea basmelor” (DEC –
educație muzicală) .
11. ACTIVITATEA Poveste pentru mama „Inimioare, inimioare”
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: Carte 3D , calculatorul , marionetă
SCOP: Dezv oltarea c reativității și expresivității limbajului oral în vederea creării
unei povești .
OBIECTIVE:
O1: Să urmărească un șir logic al evenimentelor ;
O2: Să continue idea colegilor ;
O3: Să reprezinte cu ajutorul limajului plastic și deprinderilo r practice momente d in
conținutul povestirii.

99
Captarea atenției s -a realizat cu ajutorul marionetei îndrăgită de copii „Plușica” ,
care le-a arătat copiilor o imagine cu o mama înconjurată de inimoare și le -a spus că nu își
mai amintește povestea, dar știin d că ei au o imagina ție bogată le -a propus să creeze ei o
poveste pe care o vor dărui mamelor de ziua lor.
Mai întâi am arătat planșa copiilor și le -am cerut să -mi spună ce observă ei în
această planșă (o mamă , niște copii, o fetiță cu brațele întinse car e se bucura când își vedea
mama , multe baloane în formă de inimioare ). Apoi Plușica a început povestea: „A fost odată
ca niciodată, că dacă nu ar fi nu s -ar povesti. A fost odată o fetiță pe care o chema Maia.
Ea a droit să îi pregătească mamei ei o surpri ză de ziua mămicilor …” Fiecare copil a trebuit
să se gândească și să continue povestea așa cum și -a dor it el. În funcție de creația fiecărui
copil s -a pune accent pe mesajul și învățătura transmisă (dragoste, iubire, grijă, prietenie,
simpatie, ajutor etc. ). Pentru c a firul p ovești să continue, un copil a spus o idee și a pasat
mingea la alt copil, care a contiunat idea, până ce toți copii au contribuit la realizarea
poveștii.
La sfărșitul activității s -a solicitat copiilor să găsească un titlu sugestiv pov eștii
creat e și să r ealizeze o carte 3D, desenând coperta și câteva imagini sugestive, la care a fos t
adăugată varianta scrisă a poveștii creată de către copii.
În încheiere copii au filma t o minisurpriză pentru mămici , marioneta Plușica fiind
foarte mulțu mită de rez ultat și a felicitate copii spunându -le că povestea create de ei a fost
mai frumoasă decâ t cea pe care a auzit -o înainte .
12. ACTIVITATEA „Ridichea uriașă” -repovestire
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: șorțulețul povestitor , calculator (joc
interati v, platform ă educați onală), marionetă
SCOP: Dezvoltarea capacit ății de exprimare oral ă, de înțelegere și utilizare corect ă
a semnifica țiilor structurilor verbale orale
OBIECTIVE:
O1: să enumere personajele din poveste;
O2: să răspundă la întrebările adre sate pentru a reda î ntâmplările din poveste ;
O3: să așeze în ordine cronologică momentele acțiu nii susținute de imagini;
O4: să int erpreteze rolul unui personaj din poveste.
Această activitate s -a desfășurat printr -o conferință video online de pe computer,
folosindu -ne de Goo gle Meet.
Am iniția t o discuție referitoare la anotimpul de primăvară: -În ce anotimp ne
aflăm? ; -Ce haine folosim în anotimpul de primăvară? ; -Ce s-a întâmplat cu zăpada? ; -Cine

100
este primul vestitor al primăverii? ; -Cine s -a întors di n țările cal de? ; – Ce legume timpurii
cunoașteți?
Le-am arăta copiilor pe „Martinel” – mascota grupei, pe care l-am luat acasă de la
grădiniță. Acesta era supărat deoarece a rămas singur la grădiniță, fără copii, iar ca să îl
înveselim i -am spus povestea „Ridichea uriș ă”. I-am provocat pe copii să îi repovestim
ursulețului povestea, folosindu -ne de personajele șorțulețului povestitor.
Cu ajutoru l întreb ărilor copiii au expu s conținutul povestirii conform planului
principal de idei redat prin imagini:
1. pri măvara mo șul sădește legume;
2. moșul vede ridichea uria ță și vrea s ă o aduc ă în cas ă, dar nu poate s ă o scoat ă din
pământ;
3. moșul o cheam ă pe baba, dar nu reu șesc;
4. baba cheam ă fata în ajutor, dar tot nu reu șesc;
5. fata cheam ă cațelul, dar nici a șa nu reu șesc s ă scoat ă ridichea;
6. cățelul cheam ă pisica în ajutor;
7. pisica cheam ă șoricelul în ajutor și, ca prin minune reu șesc s ă o scoat ă din
pământ.
Copiii au identifica t personajele cu ajutorul șorțulețului povestitor . Aceștia le -au
văzut pe camer ă, iar la indic ații pre cise eu le -am aranja t pe șorțuleț.
La sfâr șitul activității copii au avut sarcina de a aranja în ordine cronologică
imaginile povestirii printr -un joc interactiv de pe aplicația LearningApps.org
https://learningapps.org/display?v=p5rd6w6x520 .
Am insista t pe mesajul educativ al povestirii: „Unde -s mul ți, puterea cre ște!”
Toată activitatea s -a transmis copiilor și părinților și pe platforma educațională
Google Classroom.
13. ACT IVITATEA „Și eu sun t prietenul Pământului”
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: povești cu siluete , calculatorul
(platform Google Classroom)
SCOP: Formarea deprinderilor copiilor de a crea scurte povestiri originale
OBICTIVE:
O1: Să urmărească un șir logic al evenimentel or
O2: S ă continue idea colegilor
O3: Să urmărească o scurtă dramatizare pe baza povestirii

101
În cadrul unei activități desfășurate pe Google Meet, copiilor li s -a prezentat o siluetă ,
„Pământul” care era foarte supărat deoarece s-a îmbolnăvit pe ntru că oame nii nu a u avut
grijă de ea și le -a cerut ajutor copiilor.
Pentru un impact mai deosebit asupra protejării mediului înconjurător, împreună cu
copii am compus o povestioară pe baza unor siluete, care am transpus -o pe scenă ,
Fiecare copil a treb uit să se gâ ndească și să c ontinue povestea așa cum și -a dorit el ,
ajutându -se de silutele expuse. În funcție de creația fiecărui copil s -a pus accent pe mesajul
și învățătura transmisă (dragostea și grija față de natură). Pentru ca firul povești să contin ue,
un copil a spus o idee și a rugat alt copil să o continue, până ce toți copii au contribuit la
realizarea poveștii.
La sfărșitul activității s -a solicitat copiilor să găsească un titlu sugestiv poveștii
create. Ei au numit -o „Patrula verzilor” și cu aj utorul silue telor, pe baza a ceea ce am creat
cu copiii , am realizat o mini piesă de teatru care a fost transmisă copiilor pe platforma Google
Classroom :https://driv e.google.com /drive/u /1/folders/1GU851edd0zn_dLKHAO6lzMwQ
Xf7RsfN . După vizionarea piesei copiii au avut sarcina de a deve ni și ei niște super eroi și
de a salva Pământul curățând și selectân d gunoaiele din jurul propriei gospodării , iar
Pământul i -a răsplă tit cu un ae r curat și sănătos.
12. ACTIVITATEA „Softuri educaționale ” folosite în cadrul activităților liber
alese (Bibliotecă), conform temei săptămânale .
MATERIALE DIDACTICE INOVATIVE: calculatorul ( softuri educaționale )
În activitățile instructiv -educativ e am utilizat mai mu lte softuri educaționale pentru
preșcolari care i -au încântat foarte mult și au fost îndrăgite de ei.
Am folosit CD -ul ,,Horik și magia științei’’, ,,Aventuri în trecut’’, „Călătoria în
jurul cuvintelo r’’, ,,Desenăm, pictăm poezii învă țăm” , povești, CD-uri cu muzică pentru
copii ,,Clopo țelul magic”, ”Horik și Regatul celor 5 simțuri”, ”Cum se fabrică buna
dispoziție”.
Acestea au fost puse la dispoziția copiilor, unde la activitățile liber alese la cen trul
Bibliotecă, putea explora învă țând despre t ema abo rdată în aceea să ptămână. Aceste C D-uri
sunt concepute cu activități integrate, din toate domeni ile.
13. ACTIVITATEA „Platform a eLearning: Classroom” – observații și
concluzii în urma folosirii acesteia în timpul pandemiei Covit
MATERIALE DIDACTICE INOV ATIVE : calculator, laptop, tablet, smartpfone
Începând cu 11 martie 2020, ca urmare a deciziei Ministerului Educației și
Cercetării de a suspenda cursurile față -în-față, sistemul de învățământ se reorientează către

102
practici noi de comunicare și de cooperar e pri n care să asigure continuitatea învățării și
funcționarea organizațională. Măsurile instituite prin starea de urgență ne relevă maniere
diferite, câteodată inedite, de a fi și a acționa . Adulți și copii deopotrivă au fost puși în
situaț ia de a descope ri no i moduri de conectare socială și de continuare a activităților
profesionale, sociale, culturale, ludice și de petrecere a timpului liber; în acest sens, utilizarea
noilor tehnologii a luat o amploa re de neimaginat în urmă cu câteva luni . „Toate aceste
elem ente au, cu siguranță, o zonă de evoluție și dezvoltare socială importantă, dar faptul că
totul s -a întâmplat brusc „peste noapte” a pus societatea în fața unei provocări de o
magnitudine pe care n u am mai întâlnit -o până în prezent.”57
La nivel de uni tate s-a demarat încă din luna martie proceduri pentru crearea unor
conturi pentru întreg personalul didactic, dar și pentru copii, respective părinți pentru
platforma Școala 365, pentru a lucra cu Google Classroom.
Astfel în luna aprilei am început activi tatea online la care au participat 21 de copii,
patru dintre ei neavând posibilitatea. Aceștia vor fi intregrați în cadrul „Atelierelor de vară”
Cea mai mare provocare pe care am întâmpinat -o a fost aceea de a -i obișnui pe
părinți cu folosi rea platformei, dar ș i pentru a -i obișnui cu un program bine structurat, care
să le permit să participle la toate activitățile.
Săptămânal am organizat cel puțin 2 întâlniri online pe Google Meet sau Zoom, iar
în restul zilelor am trimis filmulețe, materi ale necesare pa rcurge rii temelor. Mi -am adaptat
stilul de lucru în funcție de ceea ce am observant că are utilitate și că provoacă învățare.
Astfel, pentru a continua cu poveștile terapeutice, am postat pe grupul de Whatsapp, dar și
pe platformă în fiecare seară până la închei erea anului școlar, câte o poveste. Am numit acest
proiect „Maratonul poveștilor”. Acesta a avut un impact deosebit, atât pentru părinți, dar mai
ales pentru copii.
Tot în cadrul experimentului formativ am observat câteva activități, din cadrul
Dom eniului Limbă și Comunicare: patru activități în care am folosit materiale și mijloace
didactice inovative și patru în care am folosit materiale didactice obișnuite.
Acestea sunt:
– Activitățile în care s -au folosit materialele didactice inova tive: „În Regat ul
celor 5 simțuri -joc didactic ; „Toamna” -memorizare ; „Magia Crăciunului” – repovestire și
„Cei trei purceluși” -lectura educatoarei

57 Petre Botnatic et.al. Școala online el emente pentru inovarea educației , Editura Universității din București ”,
București , mai 2020

103
– Activitățile în care s -au folosit materiale didactice tradiționale : „Eu și
activitățile mele” – joc didactic; „Simțurile” -memoriz are; „Legenda lui Moș Nicolae” –
repovestire și „Capra cu trei iezi” -lectura educatoarei .
Aceste activități au fost alese în așa fel încât să respecte același mijloc de realizare
și să aibă aceași atractivitate dacă ar fi fost desfășurat e în mod norm al.
Pentru a înregistra datele obținute în timpul observării sistematice, am utilizat grila
de consemnare a participării copiilor în activitate. Grila conține 1 0 itemi ce descriu
comportamente ale copii lor în timpul activității, posibilitățile de exersare a aptit udinilor și
deprinderilor și implicit obiective ale Domeniului Limbă și Comunicare. Pentru toți itemii
cuprinși în grilă am folosit patru indicatori de măsurare a frecvenței acestora în activitat e și
anume: mult, mediu, puțin, deloc. (A nexa 4)
Din c omparar ea rezultatelor înregistrate am încercat să demonstrez faptul că la
activitățile în care s -au utilizat materiale și mijloace didactice inovative, frecvența itemilor
este net superioară.

3.4.3. Εtaрa рοѕtехреrіmеntală (рοѕttеѕtul)
În cadrul etapei postex perimentale, la etapa de evaluare sumativă, am aplicat
probele finale cu scopul de a monitoriza progresul sau eventualele schimbări care s -au
produs la nivelul conduitei preșcolarilor, toate aces tea, în vederea confirmării ipotezei
acestei cercetări .
În lіnіі marі, рrоbele fіnale au urmărit a ϲeleașі оbіe ϲtіve ϲa șі ϲele ale рrоbelоr
іnіțіale, însă la alt nіvel de ϲоmрleхіtate. Astfel, la fel ca și la probele de evaluare inițial ă am
folosit tehnici de evaluare a abilităților de comunicare orală și anu me: asp ectului fonetic,
lexical, a structurii gramaticale, a comunicării orale, a expresivității vorbirii, a ascultării
active. Aceste probe au vizat: capacități de analiză, de sinteză a exprimării verb ale, de
recunoaștere, de clasificare, de stabilire de relații , de determinare a creativității verbale.
Astfel, am testat nivelul de comunicare a copiilor:
✓ aspecte fonetice (articularea corectă a sunetelor și a grupurilor de sunete – proba 1 și 2);
✓ exprimarea corectă sub aspect gramatical (proba 1 și 2);
✓ capacitatea de exprimare orală, înțelegerea și utilizarea corectǎ a semnificațiilor
structurilor verbale orale (proba 1 și 2);

104
✓ capacitatea de a asculta cu plăcere un fragment din poveste (proba 2)
✓ originalitatea, capacitatea copiilor de a oferi ră spunsuri cât mai aut entice (proba 1 și 2);
✓ volumul vocabularului activ (proba 1 și 2);
✓ expresivitatea și creativitatea limbajului copiilor (proba 1 și 2);
✓ reacția copiilor la utilizarea materialelor și mijlo acelor didactice inovative
În cazul evalu ării finale, din ca uza pan demiei Covit și pentru că activitățile s -au
desfășurat doar online, am demarat 2 probe de evaluare finală, pe care le voi prezenta cu
descriptorii de performanță, itemii și punctajul acest ora.
În această etapă a cercetării am aplicat pr obe ca în eta pa pret est, pentru a observa
progresul înregistrat la copii în planul dezvoltări limbajului și de a constata dacă diversele
metode, materiale folosite în activitățile desfășurate au dus la devol tarea abilităților de
comunicare ale copiilor.
Probele s -au aplicat la doar 2 1 de copii, 3 dintre ei neavând posibilitatea de a
participa la activitățile online. Aceștia vor fi integrați în „Atelierele de vară ”, care se vor
desfășura în vara acestui an, pentru a putea beneficia și ei de educația necesar ă. De asemen ea
și copii care au nevoie de sprijin în cadrul anumitor activități vor fi integrați în programul
atelierelor de vară.
Proba nr.1 „Spune ceva despre”
Prima probă s -a desfășurat individual cu fiecare copil folosind ca mijloc de
comunicare whats app-ul și mes senger -ul. Am dorit să mă întâlnesc cu fiecare individual
pentru a avea o discuție personală despre activitățile de la grădiniță.
Această probă s -a desfășurat sub formă de joc, copiii simțindu -se relaxați și
depășind orice barieră de comunicar e, deși s -a desfășur at într -un mod deosebit de
„neobișnuit” în comparație cu anii precedenți.
Item Comportament atins
CA Comportament în
dezvoltare
CD Comportament care
neccesită sprijin
NS

105
I1 Formulează propoziții
despre obiecte, ființe
în mod independe nt. Formuleaz ă propo ziții
despre obiecte, ființe cu
puțin sprijin din partea
educatoarei Întâmpină greutăți în
formularea de propoziții
despre obiecte, ființe
I2 Realizează corect
acordul între părțile de
propoziție Realizează parțial acordul
între părț ile de propoz iție Nu realizează acordul
între părțile de
propoziție
I3 Pronunță corect toate
sunetele ( 100%); Pronunță corect unele
sunete din cele propuse
(80 %) Pronunță corect
sunetele în proporție de
50 %
I4 Desparte în silabe și
identifică numărul
silabelor core ct la 5-6
obiecte, cu puține
ezitări Desparte în silabe și
identifică numărul
silabelor corect la 3 -4
obiecte Desparte în silabe și
identifică numărul
silabelor corect doar a 1 –
2 obiecte
Punctaj 12 puncte 8 puncte 4 puncte
Tabel nr.3. 9. Descriptori de perfor manță, proba nr.1/Evaluare finală
Scopul jocului: verificarea deprinderii de exprimare orală în propoziții
Sarcina didactică a jocului: denumirea și pronunțarea corectă a obiectului;
formularea unei propoziții folosind corect acorduril e între părți le prop oziției.
Regulile jocului: Copilul la sunetul clopoțelului, a avut ca sarcină să formuleze o
propoziție corectă din punct de vedere gramatical. Copilul așteaptă semnalul de start și stop
al jocului.
Elemente de joc: clopoțel, aplauze, r ecompensa.
Material didactic: obiecte din casa fiecărui copil, jucării,
smartphone/laptop/tabletă .
Desfășurarea jocului
Jocul a debutat cu intuirea/familiarizarea materialului didactic de către copii.
Înainte de a începe activitatea am rugat părinții să pregătească, î mpreun ă cu copiii 6 obiecte
aflate la îndemâna lor, cum ar fi o mașinuță, o păpușă, un măr, o frunză, o cană etc. Astfel
copiii au putut observa și s -au familiarizat cu obiectele atunci când le -au ales.

106
VARIANTA 1
La întrebarea educatoarei „Ce vezi?”, „Cu m es te?” copiii au ales un obiect. Ei au
recunosc ut și au denum it obiectele, apoi au formul at propoziții corecte din punct de vedere
gramatical.
S-au considerat răspunsuri corecte, atunci când propozițiile au fost alcătuite cu
respectarea acordului între părțile de propoz iție
Jocul a continuat până la epuizarea obiectelor.
VARIANTA 2:
Apoi copiii au avut sarcina de a despărți în silabe cuvintele cu care a formulat
propoziții și de a indica numărul silabelor.
VARIANTA 3:
Cu ajutorul unui j oc interactiv:
https://wordwall.net/resource/891846/activit%C4%83%C8%9Bii -cu-onomatopee copiii au
descoperi t câteva animale, din care au extra s 4, iar la semnalul educ atoarei „Spune ce va
despre!” au trebui t să își imagineze o mică poveste în care au imitat sunetele emise de
aceste animale.
În încheierea jocului copii au primit aplauze, dar și câte o recompense surpriză de
la părinți, pregătită cu ajutorul educatoarei.
Astfel, utilizân d în acest joc material didactic adecvat, atât obecte uzuale, dar și un
joc interactiv, preșcolarii au citit creativ, formulând propoziții corecte.
Proba nr.2: „Covorașul cu povești”
A doua probă s -a desfășurat folosind ca mijloc de comun icare aplicația Z oom.
Această probă s -a desfășurat sub formă de joc didactic, copiii bucurându -se, chiar
dacă impactul nu a fost ace lași ca în comunicarea față în față.
Item Comportament atins
CA Comportament în
dezvoltare
CD Comportament care
neccesită sp rijin
NS
I1 Pove stește cu
exactitate fragmente
din poveste, pe baza
suportului intuitiv. Povestește cu mici ezitări
fragmente din poveste, pe
baza suportului intuitiv. Are nevoie de sprijin în
povestirea fragmentelor
din poveste, pe baza
suportului intui tiv.
I2 Ascultă cu atenție
povestirile colegilor Ascultă parțial
povestirile colegilor Necesită atenționări din
partea educatoarei

107
pentru a asculta
povestea.
I3 Recunoaște toate
personajele poveștilor Recunoaște doar jumătate
dintre personajele
povești lor Recunoaște do ar 2-3
personaje.
Punctaj 9 puncte 6 puncte 3 puncte
Tabel nr.3. 10. Descriptori de performanță, proba nr.2/Evaluare finală
Scopul jocului : verificarea cunoștințelor referitoare la poveștile învățate anterior;
Conținutul jocului: „ Alba c a zăpada și cei șa pte pitici”, „Scufița roșie”, „Punguța
cu 2 bani”, „Ursul păcălit de vulpe”, „Cei trei purceluși”, „Fata babei și fata moșneagului”,
„Ridichea uriașă”
Sarcina didactică:
a. Asocierea imaginii de pe prezentare cu povestea din care face pa rte
b. Povestirea pe scurt a fragmentului reprezentat pe ecran
c. Caracterizarea sumară a personajelor.
Regulile jocului: Educatoarea, împreună cu marioneta „Plușica” arată copiilor
„Covorașul cu povești”, plimbându -se cu o baghetă fermeca tă în jurul perso najelor aflate pe
acesta. Un copil spune „Stop ” și astfel alege o imagine, recunoaște povestea din care face
parte povestind fragmentul respectiv. Un alt copil stabilește care sunt personajele din
poveste. Răspunsurile corecte se aplaudă.
Elemente de joc: aplauze, stimulent e, semnale, personaj surpriză care face
introducerea în joc.
Introducerea se va reliza de către marioneta „Plușica”, un personaj foarte îndrăgit de
către copii, care le -a spu s că vor călători pe un covoraș fermecat cu mul te povești încurc ate.
Varianta 1: „Plușica” a trec ut cu bagheta peste personajele de pe covoraș, iar la
semnalul unui copil , numit de educatoare, s-a opri. Copilul a numi t personajul la care a droit
să se oprească, apoi a spu s din ce poveste face parte și ce fel de person aj este. Cu ajutor ul
educatoarei l -a așezat la căsuța potrivită.

108
Varianta 2: După ce toți copiii au fost implicați în joc, ne -am jucat „Cubul
personajelor”.
Copiii au fost împărțiți în 6 camere, conform laturilor cubului, care a vea pe fiecare
parte a sa c âte o culoare. Pen tru fiecare culoare ave a câte o cerință:
– Albastru: Descrie personajul tău preferat!
– Roșu: Compară comportamentele a două personaje pozitiv/negative!
– Verde: Asociază comportamentul tău cu al unui personaj cunoscut
– Galben: Analizează compor tamentul unui pers onaj!
– Alb: Aplică -interpretează rolul unui personaj preferat!
– Portocaliu: Argumentează: „Avem nevoie de povești.”
Educatoarea a rostogolit cubul și a ales culoarea fiecărei grupe de copii, apoi ei au
avut sarcina de a colabora și de a gă si răspunsurile po trivite într -un interval de 5 minute.
Răspunsurile corecte au fost recompensate cu aplauze.
La finalul activității fiecare copil a av ut posibilitatea de a povesti o întâmplare
preferată din ce poveste a dorit el și a av ut posibilitatea d e a-și testa cunoș tințele exersân d
cu ajutorul acestui joc interactiv https://wordwall.net/resource/2663158/test -de-evaluare –
dlc-lumea -povestilor .
De asemenea am d eterminat nivelul de cunoștințe al copiilor utilizând probe orale,
precum „La revedere, grădiniță, bun rămas, dragă educatoare!”; „Spune -mi povestea/poezia
preferată!” pentru a măsură cât mai exact volumul și calitatea cunoștințelor, priceperilor și
nivel ul dezvoltării lim bajului după experiment. La acestea, copii care au dro it au trimis
filmulețe cu răspunsurile lor. Aici s -a urmărit originalitate răspunsurilor, dar și fluiditatea
vorbirii.
S-a constata faptul că, deși probele s -au derulat într -un mod in edit, copiii au so cializat
destul de bine, fiind încântați de activități le propuse. Aceștia, fiind obișnuiți dup ă atâtea luni
cu astfel de activități, au parcur s fiecare sarcină și s-au putu t concentra pe tot parcursul
activității.

109
CAPITOLUL IV
COLECTA REA, ANALIΖA ȘI IN TΕR РRΕTARΕA DATELOR

4.1. Analіza șі іntеrрrеtarеa datеlοr dіn еtaрa рrеехреrіmеntală (рrеtеѕt)
În aplicarea probelor din etapa preexperimentală am urmărit și rolul pe care îl au
calitățile g ândirii, presupunând a fi definitorii în structura g ândirii creative: flexibilitatea,
originalitatea, fluența în vorbire, toate acestea fiind private în strânsă corelație cu nivelul
inteligenței generale și cu latura informativ ă a intelectului.
Analiză proba „Cu ce mă joc?”
Nr.crt. Numele și prenumele I1 I2 I3 Punctaj
total Comportament
obținut
1. B. D.I. 3 1 2 6 CD
1. B. G. 1 1 1 3 NS
2. B. G.A. 1 1 1 3 NS
3. B. C.N. 2 1 2 4 CD
4. C. I. D. 2 2 2 6 CD
5. C. P. 1 1 1 3 NS
6. C. V. N. – – – – –
7. D. N. L. 2 1 1 4 NS
8. F. F.V. 2 2 2 6 CD
9. F.N.G. 2 2 2 6 CD
10. F.S.L. 2 2 2 6 CD
11. G.A.G. 3 1 2 6 CD
12. G.M.D. 2 2 3 7 CD
13. G.G.L. 2 1 1 4 NS
14. G.D.C. 2 1 1 4 NS
15. G.I.Ș. 1 1 1 3 NS
16. H.R.E. 3 3 2 7 CA
17. M.D.I. 2 2 2 6 CD
18. R.A.I. 2 2 2 6 CD
19. S. R.T. 2 3 3 8 CA
20. Ț. R.T. 1 1 1 3 NS

110
21. V.M.S. 2 2 2 6 CD
22. V.D.M. 2 1 1 4 NS
23. V.G.F. 2 2 2 6 CD
24. Z.B.M. 3 3 2 8 CA
Tabel nr.4.1. Prezentarea analitică a probei „Cu ce mă joc?” Evaluare inițială
Legendă: CA – Comportament atins; CD – Comportament în dezvoltare; NS – Necesită sprijin

În cadrul evaluării inițiale, am aplicat ca ș i primă probă, joc ului didactic „Spune
mai departe!”, care a avut ca și scop verificarea deprinderii abilităților de comunicare și
relaționare în grupuri mici, dar și originalitatea și creativitatea limbajului
Tabelul de mai sus reflectă rezultatele obținu te, astfel că 3 di ntre preșcolari au
obținut comportamente atinse, însă un număr de 12 preșcolari au aceste deprinderi, încă în
curs de dezvoltare. În cazul a 9 preșcolari, s -a constatat faptul că aceștia necesi tau sprijin.
Diagrama de mai jos prezintă rez ultatele preșcolar ilor sub formă de procentaj a
comportamentelor obținute.

Figura nr.4.1. Diagrama rezultatelor din etapa preexperimentală/proba „Cu ce mă joc?”

Analiză prob ă „Spune ca mine!” – aspecte fonetice (identificarea defectelor de
pronunție) – evaluar e inițială
Nr.crt. Numele și prenumele I1 I2 Punctaj
total Comportament
obținut
1. B. D.I. 2 2 4 CD
2. B. G. 2 2 4 CD
35%
56%
9%
NS
CD
CA

111
3. B. G.A. 2 2 4 CD
4. B. C.N. 2 3 5 CA
5. C. I. D. 2 3 5 CA
6. C. P. 2 2 4 CD
7. C. V. N. – – – –
8. D. N. L. 1 2 3 NS
9. F. F.V. 2 3 5 CA
10. F.N.G. 1 2 3 CD
11. F.S.L. 3 2 5 CA
12. G.A.G. 3 3 6 CA
13. G.M.D. 3 3 6 CA
14. G.G.L. 1 1 2 NS
15. G.D.C. 2 2 4 CD
16. G.I.Ș. 2 3 5 CA
17. H.R.E. 3 3 6 CA
18. M.D.I. 2 3 5 CA
19. R.A.I. 2 3 5 CA
20. S. R.T. 1 1 2 NS
21. Ț. R.T. 3 3 6 CD
22. V.M.S. 3 3 6 CD
23. V.D.M. 1 1 2 NS
24. V.G.F. 3 3 6 CD
25. Z.B.M. 3 3 6 CD
Tabel nr.4.2. Prezentarea analitică a probei „Spune ca mine!” Evaluare inițială
Legendă: CA – Comportament atins; CD – Comportament în dezvoltare; NS – Necesită sprijin

În cadrul evaluării inițial e, am aplicat ca ș i primă probă, jocului didactic “Spune
mai departe!”, care a avut ca și scop verificarea capacității de diferențiere perceptiv –
fonetică a sunetelor și a grupurilor de sunete, separate și situate în poziții diferite în
structura cuvântului .
Tabelul de mai s us reflectă rezultatele obținute , astfel că 10 dintre preșcolari au
obținut comportamente atinse în ceea ce privește auzul fonematic și pronunțarea corectă,
clară a unor sunete, grupuri de sunete sau cuvinte, însă un număr de 10 preșcolar i au aceste

112
deprin deri, încă, în curs de dezvoltar e, pronunțând incorect anumite consoane, sunete,
având tendința de a le înlocui, omite. În cazul a 4 preșcolari, s -a constatat faptul că aceștia
necesitau sprijin în pronunția corectă a anumitor consoane, s unete, grupuri de sunete.
Diagrama de mai jos prez intă rezultatele preșcolarilor sub formă de procentaj a
comportamentelor obținute.

Figura nr. 4.2. Diagrama rezultatelor din etapa preexperimentală/proba „Spune ca mine!”

Analiză proba 1 „Spune cev a despre” – aspecte ale structurii gramaticale
(acordul între părțile de propoziție)
Nr. crt. Numele și
prenumele I1 I2 Punctaj
total Comportament
obținut
1. B. D.I. 2 1 3 CD
2. B. G. 1 1 2 NS
3. B. G.A. 2 1 3 CD
4. B. C.N. 2 2 4 CD
5. C. I. D. 2 2 4 CD
6. C. P. 1 1 2 NS
7. C. V. N . – – – –
8. D. N. L. 1 1 2 NS
9. F. F.V. 2 2 4 CD
10. F.N.G. 2 2 4 CD
11. F.S.L. 2 2 4 CD
12. G.A.G. 2 2 4 CD
17%
41%
42% NS
CD
CA

113

Tabelul nr. 4.3. Prezentarea analitică a probei 1 Evaluare inițială
Legendă: CA – Comportament atins; CD – Comportament în dezvoltare; NS – Necesită sprijin
După aplicarea acestei probe, rezultatele obținute au fost comform diagramei de
mai jos, acest joc didactic urmărind verificarea deprinderii de exprimare orală în propoziții
alcătuite corect din punct de vedere grammatical (cu respectarea ac ordului între părțile de
propoziție).
Astfel, doar 3 preșcolari au obținut comportamente atinse (CA), 14 preșcolari au
obținut comportamente în dezvoltare (CD), iar 7 preșcolari, au în continuare nevoie de
sprijin (NS) în rezolvarea anumitor sarcini.

Figura nr . 4.3. Diagrama rezultatelor din etapa preexperimentală/proba 1 13. G.M.D. 3 2 5 CA
14. G.G.L. 1 1 2 NS
15. G.D.C. 1 1 2 NS
16. G.I.Ș. 1 1 2 NS
17. H.R.E. 3 3 6 CA
18. M.D.I. 2 2 4 CD
19. R.A.I. 2 2 4 CD
20. S. R.T . 2 2 4 CD
21. Ț. R.T. 1 1 2 NS
22. V.M.S. 2 2 4 CD
23. V.D.M. 1 1 2 NS
24. V.G.F. 2 2 4 CD
25. Z.B.M. 3 2 5 CA
29%
58%
13%
NS
CD
CA

114
Analiză proba 2 „Trăistuța cu povești”
Nr.crt. Numele și prenumele I1 I2 I3 Punctaj
total Comportament
obținut
1. B. D.I. 2 2 1 5 CD
2. B. G. 1 2 1 4 NS
3. B. G.A. 1 2 1 4 NS
4. B. C.N . 2 1 2 5 CD
5. C. I. D. 1 2 2 5 CD
6. C. P. 1 2 1 4 NS
7. C. V. N. – – – – –
8. D. N. L. 1 1 1 3 NS
9. F. F.V. 2 2 2 6 CD
10. F.N.G. 2 3 3 8 CA
11. F.S.L. 2 2 2 6 CD
12. G.A.G. 2 2 1 5 CD
13. G.M.D. 2 2 2 6 CD
14. G.G.L. 1 2 1 4 NS
15. G.D.C. 1 2 1 4 NS
16. G.I.Ș. 1 2 1 4 NS
17. H.R.E. 2 3 3 8 CA
18. M.D.I. 2 2 2 6 CD
19 R.A.I. 3 2 3 8 CA
20. S. R.T. 3 3 3 9 CA
21 Ț. R.T. 1 1 1 3 NS
22. V.M.S. 2 2 2 6 CD
23. V.D.M. 1 1 1 3 NS
24. V.G.F. 2 2 2 6 CD
25. Z.B.M. 3 3 2 8 CA
Tabel nr.4.4. Prezentarea analitică a probei 2 Evaluare inițială
Legendă: CA – Comportament atins; CD – Comportament în dezvoltare; NS – Necesită sprijin

115
În cadrul evaluării inițiale, am aplicat ca și probă, jocul didactic „Trăistuța cu
povești” , care a avut c a și scop verificarea cunoștințelor referitoare la poveștile învățate
anterior .
De asemenea am urmărit în această probă capacitatea de a asculta cu plăcere un
fragment din poveste.
Tabelul de mai sus reflectă rezultatele obținute, astfel că 5 dintre pre școlari au
obținut comportamente atinse, însă un număr de 10 preșcolari au aceste deprinderi, încă, în
curs de dezvoltare. În cazul a 9 preșcolari, s -a constatat faptul că aceștia necesitau sprijin.
Diagrama de mai jos prezintă rezultatele p reșcolarilor su b formă de procentaj a
comportamentelor obținute.

Figura nr. 4.4. Diagrama rezultatelor din etapa preexperimentală/proba 2

Constatări în urma aplicării probelor de evaluare inițială
Duрă desfășurarea probelor am оbservat tendіnța șі dоrіnța unо r ϲоріі de a omite
unele consoane, de a le înlocui. Au fоst șі ϲоріі ϲare au refuzat să maі vоrbeas ϲă atun ϲі ϲând
au fоst ϲоreϲtațі de către mine sau de către colegii lor.
De asemenea, am constatat următoarele:
– cei mai mulți dintre copii au auzul fonema tic suficient dezvoltat, ceea ce reprezintă un
suport p entru receptarea și pronunțarea corectă a fonemelor; dificultăți de pronunție au 5
copii, 2 dintre ei fiind greu de înțeles, rostind doar silabe, iar unul având o bâlbâială
pronunțată. P ărinții acestor a au fost îndrumați spre un logoped ;
– copiii au demons trat că au capacitatea de a înțelege semnificația globală a unui mesaj oral,
însă au întâmpinat dificultăți în respectarea dreptului la replică a partenerului de dialog,
ascultarea activ ă fiind deficit ară;
37%
42%
21%
NS
CD
CA

116
– vocabularul activ al copiilor este suficient dez voltat pentru a permite o comunicare orală
normală;
– atenția voluntară este difuză și pasivă;
– memoria logică, voluntară, reproductivă a textelor este dezvoltată în parametrii normali ,
dar s -a const atat o lipsă de interes în a memora o poezie;
– gândire a critică are caracter sumar, însă va putea fi dezvoltată prin intermediul sarcinilor
didactice incluse în componența jocurilor didactice, a strategiilor didactice bazate pe metode
și tehnici interacti ve;
– majoritatea copiilor fac deza ϲоrdurі între subіe ϲt șі рredі ϲat; Εхemрlu: „Mașinuțele e
frumоase ” sau „Copiii merge la grădiniță ”;
– fоrmarea greșіtă a genіtіvuluі; Εхemрlu: „A lu’ ϲіne este a ϲeastă јu ϲărіe”, „Am dat mіngea
lui Roxana ”;
– un interes d eosebit asupra jocurilor interactive folosind mijloacel e didactice inovative.

4.2 Analіza șі іntеrрrеtarеa datеlοr dіn еtaрa рοѕtехреrіmеntală (рοѕttеѕt)
În urma desfășurării activităților am observat o îmbunătățire a abilităților de comunicare
ale preșcolari lor, gradul de cooperare este unul ridicat față de celălalt, iar stima de sine a
copiilor s -a schimbat progresiv.
Pe parcursul derulǎrii probelor am încurajat, am lǎudat permanent participarea copiilor,
mai ales soluțiile noi, neobișnuite. Î n urma aplicări i experimentului, toți copiii au înregistrat
un rea l progres cu privire la abilitățile de comunicare, în redarea activităților specifice,
realizarea unor corespondențe între activitățile preșcolarilor și materialele didactice
inovative.
Anal iză proba 1 „Spune ceva despre”
Nr.
crt. Numele și
prenumele I1 I2 I3 I4 Punctaj
total Comportament
obținut
1. B. D.I. 3 2 3 2 10 CA
2. B. G. 3 2 3 2 10 CA
3. B. G.A. 3 2 2 2 9 CD
4. B. C.N. 3 2 2 2 9 CD
5. C. I. D. 3 2 3 3 11 CA
6. C. P. – – – – – –
7. C. V.N. – – – –

117
Tabel nr.4.5. Prezentarea analitică a probei 1 / Evaluare finală
Legendă: CA – Comportam ent atins; CD – Comportament în dezvoltare; NS – Necesită sprijin

După aplicarea acestei probe, rezultatele obținute au fost comform diagramei de
mai jos Astfel: 14 preșcolari au obținut comportamente atinse (CA), 7 preșcolari au
obținut comportamente în dezvoltare (CD ) și niciun preșcolar nu are nevoie de sprijin (NS)
în rezolvarea anumitor sarcini.

Figura nr.4.5. Diagrama rezultatelor din etapa postexperimentală/proba 1 8. D. N. L. 3 2 2 2 9 CD
9. F. F.V. – – – – – –
10. F.N.G. 3 3 3 3 12 CA
11. F.S.L. 3 2 3 3 11 CA
12. G.A.G. 3 3 3 3 12 CA
13. G.M.D. 3 3 3 3 12 CA
14. G.G.L. 2 2 1 2 7 CD
15. G.D.C. 3 3 2 2 10 CA
16. G.I.Ș. – – – – – –
17. H.R.E. 3 3 3 3 12 CA
18. M.D.I. 3 3 3 3 12 CA
19. R.A.I. 3 3 3 3 11 CA
20. S. R.T. 3 3 2 3 11 CA
21. Ț. R.T. 3 1 3 2 9 CD
22. V.M.S. 3 2 3 2 10 CA
23. V.D.M. 3 2 2 2 9 CD
24. V.G.F. 3 2 3 2 10 CD
25. Z.B.M. 3 3 3 3 12 CA
0%
33%
67%NS
CD
CA

118

Analiză proba 2 „Covorașul cu povești”
Nr.crt. Numele și prenumele I1 I2 I3 Punctaj
total Comportament
obținut
1. B. D.I. 3 3 2 8 CA
2. B. G. 2 3 2 7 CD
3. B. G.A. 1 3 1 5 CD
4. B. C.N. 2 3 2 7 CD
5. C. I. D. 3 2 3 8 CA
6. C. P. – – – – –
7. C. V. N. – – – – –
8. D. N. L. 2 2 2 6 CD
9. F. F.V. – – – – –
10. F.N.G. 3 3 3 9 CA
11. F.S.L. 3 3 2 8 CA
12. G.A.G. 3 3 3 9 CA
13. G.M.D. 3 3 3 9 CA
14. G.G.L. 2 2 1 5 CD
15. G.D.C. 2 3 2 7 CD
16. G.I.Ș. – – – – –
17. H.R.E. 3 3 3 9 CA
18. M.D.I. 3 3 2 8 CA
19 R.A.I. 3 3 3 9 CA
20. S. R.T. 3 3 3 9 CA
21 Ț. R.T. 2 2 2 6 CD
22. V.M.S. 3 3 2 8 CA
23. V.D.M. 2 2 2 6 CD
24. V.G.F. 3 3 2 8 CA
25. Z.B.M. 3 3 3 8 CD
Tabel nr.4.6. Prezentarea analitică a probei 2 / Evaluare finală
Legendă: CA – Comportament atins; CD – Comportament în dezvoltare; NS – Necesit ă sprijin

119

Figura nr.4.6. Diagrama rezultatelor din etapa postexperimentală/proba 2

СОМΡARARΕA RΕZULTATΕLОR ΡRΕTΕЅT -ΡОЅTTΕЅT
În etaрa роsttest, rezultatele оbțіnute de рreș ϲоlarі au fоst ϲоmрarate ϲu rezultatele оbțіnute
de aϲeștіa la înϲeрutul e taрeі ϲоnstatat іve. Соmрarațіa este рrezentată în tabelul de maі јоs.
Nr.crt. Numele și
prenumele Proba 1 Proba 2
Evaluare
inițială Evaluare
finală Evaluare
inițială Evaluare
finală
1. B. D.I. CD CA CD CA
2. B. G. NS CA NS CD
3. B. G.A. CD CD NS CD
4. B. C.N. CD CD CD CD
5. C. I. D. CD CA CD CA
6. C. P. NS – NS –
7. C. V. N. – – – –
8. D. N. L. NS CD NS CD
9. F. F.V. CD – CD –
10. F.N.G. CD CA CA CA
11. F.S.L. CD CA CD CA
12. G.A.G. CD CA CD CA
13. G.M.D. CA CA CD CA
14. G.G.L. NS CD NS CD
15. G.D.C. NS CA NS CD
16. G.I.Ș. NS – NS –
17. H.R.E. CA CA CA CA
0%
37%
63%NS
CD
CA

120
18. M.D.I. CD CA CD CA
19 R.A.I. CD CA CA CA
20. S. R.T. CD CA CA CA
21 Ț. R.T. NS CD NS CD
22. V.M.S. CD CA CD CA
23. V.D.M. NS CD NS CD
24. V.G.F. CD CD CD CA
25. Z.B.M. CA CA CA CD

Tabel n r.4.7. Prezentarea analitică a rezultatelor din etapa inițială și finală
Legendă: CA – Comportament atins; CD – Comportament în dezvoltare; NS – Necesită sprijin

Comportamente Proba 1 Proba 2
Evaluare
inițială Evaluare
finală Evaluare
inițială Evaluar e
finală
CA 13% 67% 21% 63%
CD 58% 33% 42% 37%
NS 29% 0% 37% 0%
Tabel nr.4.8. Procentajul comportamentelor din etapa preexperimentală și etapa postexperimentală

Figura nr.4.7. Reprezentarea histografică a rezultatelor obținute la prob a 1 din etapa p reexperimentală și
etapa postexperimentală
Analіza șі іnterрretarea datelоr ϲerϲetărіі derulate în ϲadrul a ϲesteі lu ϲrărі a fa ϲіlіtat
surрrіnderea rоluluі șі іmроrtanțeі јо ϲuluі dіda ϲtіϲ în optimizarea vоrbіrіі șі a lіmbaјuluі la
рreșϲоlarі. Εșalоnarea јо ϲurіlоr dіda ϲtіϲe, рe tоt рar ϲursul рerіоade і perioadei de cercetare,
a fă ϲut роsіbіlă a ϲϲesіbіlіtatea sar ϲіnіі dіda ϲtіϲe șі оbțіnerea unоr rezultate ϲalіtatіv
0%20%40%60%80%
CACDNS13%58%
29%67%
33%
0%
Evaluare inițială Evaluare finală

121
suрerіоare. Având în vedere relațіa јо ϲ-învățare, avem роsіbіlіtatea să ϲоntrіbuіm la
îmbunățirea vоrbіrіі ϲоріluluі în ϲă de la о vârstă fоa rte fragedă, de treі anі. Соmрarând
rezultatele ϲu ϲele ale evaluărіі рredі ϲtіve constatăm că evоluțіa ϲорііlоr este ϲоnsіderabіlă,
ϲhіar da ϲă rezultatele nu sunt de 100%.
EFECTUAREA DE COMPARAȚII Î NTRE REZULTATEL E OBȚINUTE
PRIN GRILA DE CONSEMNARE A PARTI CIPĂRII COPIILOR LA ACTIVITATE
Grila de consemnare a participării copiilor la activitate este un instrument cu ajutorul
căruia am înregistrat modul în care mijloacele de învățământ folosite de educ atoare într -o
activitate influențează participarea activă și implicarea copiilor în procesul propriei formări,
optimizarea caracterului formativ al activității și implicit atingerea mai eficientă a
obiectivelor Domeniului Limbă și Comunicare și dezvoltarea abilităților d e comunicare.
În cele c e urmează voi detalia fiecare item cuprins în grila amintită anterior și voi
compara rezultatele între aceste grile completate pentru un număr de patru activități în care
s-au folosit materiale didactice tradiționale ș i 4 activități în care s -au folosit ma triale
didactice inovative. (Anexa ) La toate diagramele de mai jos notarea numerologică se referă
la numărul de activități care fac obiectul indicatorilor observaționali (mult, mediu, puțin,
frecvent). (Anexa )
1. Activitatea se deru lează într -o atmosferă relaxantă și plăcută care îi
ajută pe copii să se simtă în siguranță, le oferă confort psihologic și o atitudine pozitivă
față de învățare și comuicare
Diagrama de mai jos arată că în cadrul activităților în care s -au utilizat mijloa cele
didctice inovative , copiii sunt atrași și activizați, deoarece materialul este conceput în funcție
de conținuturile integrate, de particularitățile de vârstă și intelectuale ale copiilor sau de
strategiile utilizate. De asemenea oferă o atractivitate aparte fiind deosebit. Toate acestea
contribuie semnificativ la întregirea unei atmosfere relaxante care oferă confort psihologic
copiilor și o atitudine pozitivă față de învățare.

122

Figura 4.8. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 1

2. Copiii adresează întrebări în timpul activității
Diagrama de mai jos arată că în cadrul activităților în care s -au utilizat mijloacele
didactice inovative, copiilor li se oferă posibilitatea de a adresa întrebări foarte mult și mult,
pe când în activitățile în care se utilizează mijloace tradiționale copilul este preponderent
receptor.

Figura 4.9. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 2

3. În cadrul activității există momente de concentrare și men ținere a
atenției
Întrucât sunt foarte atractive, mijloacele didactice inovative mențin atenția copiilor
pe parcursul activității, aceștia putându -se concentra deoarece sunt implicați mai tot timpul
în sarcini de rezolvat.
01234
mult mediu puțin deloc4
0 0 01
02
1Mijloace
inovative
Mijloace
tradiționale
01234
mult mediu puțin deloc3
1
0 0 0 02 2
Mijloace
didactice
inovative
Mijloace
tradiționale

123

Figura 4.10. Diagr ama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 3

4. Activitatea oferă copiilor posibilitatea de a comunica/ interacționa cu
adulții și ceilalți copii
În cadrul activităților în care se folosesc mijloacele didactice inov ative, de multe or i
copiii sunt organizați pe grupuri sau în perechi, ceea ce presupune interacțiune între copii,
comunicare, socializare. De asemenea interacțiunea nu se realizează doar la nivelul copiilor
ci și cu educatoarea întrucât copiii sunt nevoiți să colaboreze, să ceară informații, să
argumenteze ori să susțină grupul din care fac parte. Diagrama de mai jos demonstrează ceea
ce am afirmat în prezentul paragraf.

Figura 4.11. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 4

5. Activitatea st ârnește interesul și curiozitatea copiilor și stimulează
implicarea
Activitățile în care se folosesc mijloacele didactice inovative , stârnesc curiozitatea
și interesul copiilor stimulând implicarea. Copii sunt provocați și antrenați prin int ermediul
materi alelor în sarcini de documentare, căutare de soluții, argumentare, comunicare,
ascultare. Ele sunt atractive pentru copii, aceștia fiind dornici și interesați să manipuleze
materialele care îmbie prin tematică, mod de reali zare, sarcini și r ezultate. Acest e mijlace
01234
mult mediu puțin deloc4
0 0 0 02 2
0Mijloace
didactice
inovative
Mijloace
tradiționale
01234
mult mediu puțin deloc4
0 0 01 12
0Mijloace
inovative
Mijloace
tradițional
e

124
solicită gândirea copiilor, creativitatea, implicarea, munca intelectuală, aceștia fiind solicitați
permanent . Diagrama de mai jos demonstrează acest lucru după cum urmează:

Figura 4.12. Diagrama Grilă de consemnare a particip ării copiilor l a activitate/Item 5

6. Mijloacele folosite satisfac diversele nevoi și stiluri de învățare ale
copiilor
Modul de organizare al activităților și m ijloacele didactice de concepție proprie vin
în întâmpinarea nevoilor copiilo r, a stilurilor difer ite de învățare și a inteligențelor multiple.
Prin comparație, activitățile în care se utilizează mijloace didactice existente în dotarea
grădiniței sunt uneori statice, solicită preponderent capacitățile reproductive și pun pe primul
plan activitatea educ atoarei. Acest aspect este ilustrat în diagrama de mai jos.

Figura 4.13. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 6

7. Activitatea oferă copiilor posibilitatea de a face conexiuni între
cunoștințele ante rioare și concepte, respectiv depri nderi noi
Informațiile asimilate prin intermediul mijloacelor inovative nu râmân întipărite
doar la nivelul unei etape de studiu, ele putând fi cu ușurință reactualizate, integrate în
sistemul cunoștințelor vechi și sunt bază temeinică pent ru cunoștințele , aptitudin ile și
01234
mult mediu puțin deloc4
0 0 0 02 2
0Mijloacele
inovative
Mijloacele
tradiționale
01234
mult mediu puțin deloc3
1
0 0 0 013
Mijloace
inovative
Mijlace
tradiționale

125
deprinderile noi. În cadrul activităților în care se folosesc mijloace didacice existente în
dotarea grădiniței care de multe ori nu ating direct tema activității, aptitudinile și deprinderile
deja formate sunt folosite une ori izolat și n u oferă ace lași randament copiilor. În diagrama
de mai jos se poate analiza acest aspect.

Figura 4.14. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 7

8. Activitatea permite formarea și exersarea aptitudinilor și d eprinderilor
de muncă inletectuală, independentă și de grup
Prin intermediul unui material atractiv, potrivit conținutului de transmis și utilizând
metode interactive care de asemenea solicită din partea educatoarei confecționarea de
material didactic cop iii sunt organi zați cel mai adesea în grupuri mici sau în perechi. Astfel
aceștia exersează tehnici de muncă intelectuală, independentă sau în colaborare cu colegii;
astfel copiii învață de la ceilalți, își corectează greșelile prin raportare la ceilalți ș i învață să
se orienteze singuri într -un text, imagine, sarcină, formându -și astfel aptitudini și deprinderi
de muncă intelectuală. Diagrama de mai jos ilustrează acest aspect comparativ cu activitățile
didactice la care s -a utilizat metodologia tradiționa lă și mijloace didactice tradiționale.

Figura 4.15. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 8

01234
mult mediu puțin deloc3
1
0 012
1
0Mijloace
inovative
Mijloace
tradiționale
01234
mult mediu puțin deloc3
1
0 0 0 013
Mijlace inovative
Mijlace
tradiționale

126
9. Activitatea oferă situații în care toți copiii se exprimă liber, sunt ascultați
și apreciați
Centrarea activității pe copil este unul din obiectivele majore ale demersului didactic.
Simpla expunere a informațiilor de către educatoare nu stimulează copilul în toate domeniile
de dezvoltare. Mijloacele didactice inovative oferă tuturor copiilor situații în care ei se
exprimă libe r, își expun și argume ntează părerea, concluziile formulate, soluțiile găsite etc.
Și în cadrul activităților în care se folosesc mijloace didactice existente și adaptate anumitor
situații copiii sunt puși în situația de a vorbi liber, de a -și exprima opin ia cu privire l a aspectul
studiat, însă într -o frecvență mai redusă. Diagrama de mai jos ilustrează aspectul descris în
acest paragraf.

Figura 4.16. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 9

10. Materialele c onstituie un suport sigur, contribuabil la concretizarea
ideilor, înțelegerea cunoștințelor transmise, receptarea informației de către copii
Bunul mers al procesului de învățământ și rezultatele obținute depind de mijloacele
utilizate. Folosind mi jloace concep ute diferit și divers se obțin diferențe esențiale în
pregătirea copiilor, pentru că receptarea informației de către copii, însușirea unor noi
cunoștințe sau comportamente, înțelegerea cunoștințelor transmise se poate realiza mai ușor
sau mai greu, în fun cție de suportul intuitiv utilizat. În cazul activităților în care materialul
nu vizează direct conținutul deoarece educatoarea nu are tot timpul la îndemână materialele
adecvate aceste obiective nu se realizează în totalitate. Acest lucru poa te fi observa t în
diagrama de mai jos.
01234
mult mediu puțin deloc3
1
0 013
0 0Mijlacele
inovative
Mijlace
tradiționale

127

Figura 4.17. Diagrama Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate/Item 10

01234
mult mediu puțin deloc4
0 0 01
02
1Mijloace
inovative
Mijloace
tradiționale

128
Concluzii

Unul dintre elementele cheie care stă la baza succesului pe care copiii îl vor avea în
viața socială este comunic area. La acest nivel de vârstă, comunicarea presupune în primul
rând capacitatea și dorința de a transmite și a face cunoscute celorlalți propriile idei, opinii
și sentimente, prin limbajul verbal și nonverbal, precum și capacitatea de a asculta mes aje
transmise de către ceilalți. Deși dezvoltarea abilităților de comunicare este un proces
complex, care începe din familie, de la o vârstă foarte fragedă, și continuă pe toată perioada
vieții, grădinița are un rol deosebit în punerea bazelor dezvoltări a cestor abilități. De a ceea
îmbogățirea vocabularului prin audierea poveștilor, poeziilor, ghicitorilor, prin exersarea de
rime, povestiri create, realizarea de comparații, argumente, predicții și concluzii despre un
obiect, fenomen, personaj, exersarea reg ulilor sintactice prin jocuri diversificate,
deprinderea scrisului prin semne, simboluri, cifre, litere, stimularea calității și expresivității
limbajului oral, toate acestea sunt obiective bine delimitate și urmărite atent în activitățile
Domeniului Limbă și Com unicare. De ase menea limbajul stimulează cooperarea,
socializarea, schimbul de idei, opinii, spiritul de echipă, inițiativa, competitivitatea, dezvoltă
operațiile gândirii, atenția, voința, imaginația, creativitatea, memoria și dezvoltă
personalitat ea copi lului.
Alegerea acestei teme de cercetare se datorează în mare parte impactului pe care l –
au avut m ijloacele didactice inovative asupra activității desfășurate la grupă unde am am
descoperit valoarea lor reală în termeni de progres și performanțe ale copii lor.
Învățarea , uilizând m ijloace didactice inovative, are foarte multe avantaje: în primul
rând presupune abordarea holistică a copilului, urmărind concomitent realizarea mai multor
comportamente din cadrul tuturor domeniilor de dezvoltare globală a copi lului, prin
activizarea copiilor, prin munca în grup, prin colaborare, cooperare, îndeplinirea de roluri,
rezolvarea de probleme etc. Mai apoi, grupul dispune de resurse mai bune decât un singur
individ, deoarece în grup se combină aptitudinile, se însumea ză contribuțiil e, se vehiculează
un volum mai mare de informații, acesta oferind șansa de a avea pretestul ideilor, soluțiilor
avansate, ceea ce are ca efect creșterea exactității soluției.
Astfel am conceput această cercetare experimentală pentru a verif ica validitatea
presupunerii pe care o aveam și care a devenit o ipoteză de cercetare.

129
Prin cercetarea pe care am realizat -o, m i-am propus să demonstrez faptul că
utilizarea constantă a m aterialelor didactice inovative precum covorașul și șorțulețul
pove stitor, marione tele și siluetele, cărți terapeutice, cărți uriașe și 3 D, adecvate temei,
conținuturilor, copiilor și îmbinate p erfect cu mijloace tehnice, contribuie la atingerea mai
fidelă și eficientă a obiectivelor Domeniului limbă și Comunicare și impl icit copiii
înregistrează performanțe superioare în termeni de comunicare.
Ipoteza pe care mi -am propus -o să o urmăresc s -a con firmat, aspect ateștat de
rezultatele obținute în urma cercetării experimentale. Din datele statistice se confirmă că toți
copii prezenți la e valuarea finală au obținut rezultate deosebite, astfel prin utilizarea
materialelor didactice inovative în activi tatea didactică, am reușit să dezvoltăm, optimizăm
și să stimulăm abilități de comunicare la preșcolari . Atât expresivitatea vorb irii a cunoscu t
îmbunătățiri cât și exprimarea gramaticală. Εхemрlіfіϲărіle reϲlamate de sarϲіna dіdaϲtіϲă
au dus la ϲоnsоlіdar ea șі рerfeϲțіоnarea deрrіnderіlоr de eхрrіmare ϲоreϲtă, ϲоerentă,
eхрresіvă în vоrbіrea reрrоduϲtіvă, dіalоgată șі adresatіvă, р reϲum șі la іn tuіrea unоr
raроrturі gramatіϲale ale lіmbіі sub asрeϲt mоrfо -sіntaϲtіϲ. De asemenea, se observă aspecte
calitati ve și în planul comportamentului copiilor, ei fiind mult mai receptivi la activități, cu
o concentrare a atenției pe o perioadă d e timp mai înd elungata decât la începutul
experimentului. Aspecte calitative s -au înregistrat și în stăpânirea emoțiilor de căt re copiii,
fapt realizat cu ajutorul poveștilor terapeutice.
Din comparațiile realizate se observă distinct aceste îmbunătățiri ale
comportame ntului verbal și nonverbal al copiilor din grupa experimentală. Ρrіn ϲоmрararea
rezultatelоr am înregіstrat saltu rі ϲantіtatіve șі ϲalіtatіve în vоrbіrea ϲорііlоr. Εхрerіența
aϲumulată de ϲоріі рe рarϲursul activităților cu mijloace didactice inovative a ϲ оntrіbuіt la
dezvоltarea ϲantіtatіvă șі ϲalіtatіvă a vоϲabularuluі aϲtіv al ϲорііlоr, рe ϲalea transferuluі de
eхрerіență ϲоgnіtіvă de la adult la ϲоріі șі de la ϲоріl la ϲоріl.
De asemenea, metodele și tehnicile interactive utilizate în cad rul anumitor a ctivități
au contribuit la formarea și dezvoltarea următoarelor abilități: folosirea expresiei corporale
impuse d e anumite situații de comunicare (mimarea unor acțiuni, interpretarea anumitor
roluri), exprimarea propriilor opinii, idei, senti mente în legăt ură cu cu fapte, întâmplări,
situații -problemă, stăpânirea debitului verbal și a pronunției în cadrul comunicării ,
dezvoltarea capacității de ascultare activă și de exprimare corectă și logică a ideilor.

130
Pe tot parcursul experimentului am fos t preocupată s ă urmăresc îmbinarea perfecta
a celor trei M: metode didactice, mijloace didactice inovative și modalitatea de ab ordare a
conținutului învățării.
Ρrоgresele înregіstrate de ϲоріі atestă vіabіlіtatea metоdelоr șі рrоϲedeelоr, utіlіzate
рe tоt рarϲursul etap ei eхрerіmentale.
Totodată, un rol deosebit l -au avut și softurile educaționale și jocurile interactive,
care s -au mulat extraordinar de bine intereselor și nevoilor copiilor, mai ales în această
perioadă dificilă, în care toată activitatea didactică s -a desfășurat online, iar noi am fost
nevoiți să ne adaptăm, fapt ce îmi confirm alegerea potrivită a instrumente ș i mijloace
tehnice, aflate în strânsă legătură cu materialele didactice inovative
Мaterіalul dіdaϲtіϲ bоgat, varіat, ϲât șі mater іalul verbal, јudіϲіоs seleϲtat au
ϲоnstіtuіt suроrtul materіal al dezvоltărіі șі рerfeϲțіоnărіі орerațііlоr mіntale. Pornind d e la
ideea că pentru a se manifesta liber -verbal, pentru a dispune de un vocabular bine dezvoltat,
copilul are nevoie de un exerc ițiu permanent cu cuvintele, propozițiile și cu frazele, putem
afirma cu certitudine că jocurile didactice utilizate în cadrul activităților de educarea
limbajului reprezintă acel exercițiu perfect pentru optimizarea comunicării preșcolarilor.
Consider că rezultatele ac estui studiu pot constitui argumente puternice în favoarea
motivării și stimulării cadrelor didactice în utilizar ea m ijloacelor didactice inovative .
Copilului din societatea modernă, trebuie să îi oferi strategii didactice adecvate de educați e.
Diversitate a mijloacelor și tehnicilor de informare și comunicare, pe lângă multele beneficii,
ar putea avea ca și consecin ță negativă apariția unor bariere în comunicarea interpersonală a
copiilor – probleme de atenție, exprimare verbală lacunară, l ipsa utilizări i limbajului
nonverbal . Drept urmare cadrele didactice trebuie să fie pregătite să preîntâmpine aceste
probleme de comunicare, fiind crativi și optimizând potențialul copiilor.
Concluzionez că s -au atins obiectivele cercetării din lucrare.
Acest fapt îmi perm ite să susțin că ipoteza cercetării experimentale se
confirmă.
CONCLUZII FINALE
În urma aplicării experimentului formativ am tras concluzia că atunci când cadrul
didactic urmărește cu intensitate și pasiune să realizeze rezultate bu ne în activita tea la grupă

131
reușește. Am observat că introducerea unor metode și mijloace atractive duce la creșt erea
calității procesului de învățământ la nivel preșcolar.
De asemenea în urma analizei și interpretării rezultatelor cercetării experimentale ,
am constatat că în urma utilizării m ijloacelor didactice inovative , copiii sunt mai implicați,
mai activi, mai conștienți de propriul proces de învățare, sunt dornici să progreseze și au
performanțe vizibile, atât în ceea ce privește comunicarea orală ve rbală cât și n onve rbală.
În urma studiului prezentei cercetări, a utilizării la grupă a mijloacelor didactice
inovative și a abordării acestei teme în cadrul comisiei metodice, am constatat eficiența lor
din punct de vedere al dezvoltării abilităților de c omunicare, a a ptitudinilor de socializare, a
gândirii critice și a dezvoltării socio -emoționale.
Experimentul a demonstrat viabilitatea eficienței mijloacelor didactice inovative în
cadrul activităților de educare a limbajului, a activităților de dezvoltar e personală și a
activităților liber alese.

132
BIBLIOGRAFIE
1. Abrudan , Casandra ,„Psihopedagogie pentru formarea profesorilor ”, Editura
Universității din Oradea, 2003 ;
2. Alain Joannes , „Comunicarea prin imagini ”, editura POLIROM, Iași, 2009 ;
3. Anghelache , Valeric a, „Metodica activ ităților instructiv educative din grădiniț ă”,
Editura Didactică și Pedagogică R.A, 2017
4. Antonovici , Ștefania, Mitu, Florica, „Metodica activităților de educare a limbajului
în învățământul preșcolar ”, Editura Humanitas Educa țional , 2005 ;
5. Balaci Mihaela (coord), „Călătorie în lumea sentimentelor – culegere de povești ”,
Ed. Emia, Deva, 201 1;
6. Bocoș, Mușata , „Metodologia Cercetării Pedagogice Suport de curs pentru anul II ”,
specializările Pedagogie și Pedagogia învăț ământului prima r și preșcolar , Editura
Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca., 2003 ;
7. Bocoș , Mușata , Ionescu , Miron , „Metodologia instruirii. Pedagogie. Suporturi
pentru formarea profesorilor ”, Editu ra Universitară Cl ujeană, Cluj, 2001 ;
8. Bocoș , Mușata , Ionescu , Miron, „Tratat de didactica modern ă”, Editura Paralela 45,
2009 ;
9. Bocoș , Mușata, Vasile, Chiș , luliu, Ferenczi , Miron, Ionescu . Voicu, Lăscuș , Vasile,
Preda , Ioan, Radu , coord. Miron, Ionescu , Ioan Radu, „Didactic a modernă ”, Editura
Dacia, Cluj -Napoca , 2001;
10. Botnatic , Petre , et.al. , „Școala online el emente pentru inovarea educației ”, Editura
Universității din București , București , 2020 ;
11. Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela – Metode interactive de
grup -ghid metodic , Editura Arves, 2002 ;
12. Cherechianu, Ioana , Coroiu, Natalia „Povești terapeutice vin să ne învețe ”, Editura
Diana, Pitești, 2018 ;
13. Cherechianu , Ioana, Natalia , Coroiu , „Colecția ABC -ul poveștilor terapeutice ”,
Editura D iana, Pitești , 2016;
14. Сеrghіt, І ., „Μеtоdе dе învățământ ”, Εdіtura Ρоlіrоm , Іașі, 2006 ;
15. Cioflica Smaranda Maria et al ., Ziua bună începe la „întâlnir ea de dimineață” ,
Editura Tehno -art, Cluj, 2009 ;
16. Chircev , Anatole et.al. , „Psihologia pedagogică ”, E.D.P., București, 1962 ;
17. Colereciu, L aura, „Metodica activităților instructiv edicative în grădinițe ”, Suport
de curs, 2010 ;

133
18. Crețu, D aniela, „Metodologia cercetării educaționale ”, Editura Universității
Educaționale, Sibiu , 2015 ;
19. Crețu , Daniela , Adriana , Nicu , „Pedagogie și elemente de p sihologie pentru
formarea continuă a cadrelor didactice ”, Editura Univesității ”Lucian B laga” din
Sibiu, 2 004;
20. Cucoș, C onstantin , Pedagogie. Ediția a II-a revăzută și adă ugită , Editura Polirom,
București, 2006 ;
21. D., Аusubеl, F., Rоbinsоn , „Învăț ɑrеɑ în șсоɑlă. Ο intrоduсеrе în psihоlоɡiɑ
pеdɑɡоɡiсă ”, Εditur ɑ Didɑсtiсă și Pеdɑɡоɡiсă, Βuсurеști , 1981 ;
22. Dobrițoiu , Maria et.al., „Instruire Asistată de Calcul ator și Platforme Educaționa le
On-Line”, Editura UNIVERSITAS , Petroș ani, 2019 ;
23. Ilie, Marian D. , Petrescu , Magdalena , Domilescu , Gabriela , Miloranca , Harkai ,
Strungă Constantin , Țâru, Carmen , Maria. „Teoria și met odologoa instruirii ” Ediția
a II-a, revizuit ă și adăugită, editura EI KON, Timișoara, 2012 ;
24. Ionescu , Mușata , „Instrucție și educație – paradigme, strategii, orientări, modele ”,
Editura Garamond, Cluj -Napoca, 2003 ;
25. Ionescu, M ușata , et al, „Situația actuală a învățământului pre școlar din Romania ”,
Institutului de Științe ale Educației UNICEF, București 2003 ;
26. Lăzărеsϲu , Ρăіșі , Μ, Εzеϲhіl, L., „Labоratоr рrеșϲоlar ”, Εdіtura V & І Іntеgral,
Βuϲurеștі, 2015 ;
27. Muchielli , Roger, „Metode active în pe dagogia adulților ”, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1982 ;
28. Neagu, Gabriela , „Inovația în învățământ ”, în Revista Calității Vieții , Editura
Academiei Române , Bucure ști, 2009 ;
29. Nicola, I. , F., „Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 1993 ;
30. Nicola , Ioan, „Pedagogia școlară ”, Editura D.P. București, 1980 ;
31. Nicola, Ioan , Domnica, Fărcaș , „Pedagogie generală ”, Manual pentru clasa a IX -a
– școli normale, Editur aDidactică și pedagogică, R.A., București, 1995;
32. Nuță, Adrian, „Abilități de comunicare ”, Editura S:P:E:R, Bucu rești, 2004 ;
33. Oprea, Ioan, Carmen, Gabriela, Pamfil, Rodica Radau, Victoria , Zăstroiu ”Noul
dicționar universal al limbii române ”, Editura Litera Internațional, 2007 ;
34. Pașca , Maria , Dorina , „Povestea terapeutică ”, Editura Ardelaul, Târgu Mureș, 2004 ;

134
35. Păunescu, Constantin, „Copilul nostru de la 0 la 3 ani ”, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1981 ;
36. Popescu -Neveanu , Paul , și col., „Psihol ogie”, E.D.P., București, 1991 ;
37. Preda, Vioric a, „Metodica activităților instructiv -educative în grădinița de copii”, Ed.
Gheorghe -Cârțu Alexandru, Craiova , 2009;
38. Predescu, I., „Metode de predare -învățare -evaluare ”, Editura Corint, Bucureșt i,
2012 ;
39. Racu J., „Formarea abilităților comunicative la preșco larii mari. În: Asistența
psihologică, psiho pedagogică și socială ca factor al dezvoltării societății ”, volumul
I, Chișinău, 2010 ;
40. Schulman , Kolumbus, E, „Didactică preșcolară ”, Editura V&I I ntegral, București ,
2000 ;
41. Shcherbakova , E. I. „Formarea relației dintre copii 3 -5 ani în joc ”;
42. Ѕtan, С., „Ρersрe ϲtіve teоretі ϲ – aрlіϲatіve în abоrdarea оbsta ϲоlelоr dіn
ϲоmunі ϲarea dіda ϲtіϲă”, Εdіtura Εіkоn, Сluј – Naро ϲa, 2010 ;
43. Verza, Emil , Verza , Florin , Emil , „Psihologi a vârstelor ”, Editura Pro Humanitate,
București, 2000 ;
44. Vlădescu , Ionuț , „Rolul mijloacelor de învățământ în comunicarea educațională”,
în Revista Științifică a Universității de Stat din Moldova, Iași, 2009 ;
45. Vrășmaș, T. , Vrășmaș, Ecaterina , „Educația incluz ivă în grădiniț ă: dimensiuni,
provocări și soluții / UNICEF România ”, Editura Alpha MDN Buzău , 2012 ;
46. Vrâncenu , Maria et.al. , „1001 idei pentru o educație timpurie de calitate. Ghid pentru
educatori ”, Chișinău, Editura Pro Didactica, 2010 ;
47. Curs facultatea d e medicină, „Psihologia dezvoltării ”, 2011 ;
48. „Curriculum Pentru Educa ția Timpurie ” – 2019 ;
49. „Suportului pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care
operează curriculumul pentru educație timpurie ”, 2019 ;
50. „Repere fundamentale în î nvățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la na ștere
la 7 ani ”, Unicef , 2014 ;
51. Dicționar de Psihologie LAROUSSE , 1998 ;
Resurse online :
52. Diana -Andreea Pătrașcu , „Inovare didactică p rin utilizarea metodelor interactive în
procesul de predare – învățare ”,

135
https://iteach.r o/pg/blog/diana.patrascu1/read/75779/inovare -didactica -prin-
utilizarea -metodelor -interactive -in-proces ul-de-predare -invatare,
53. Gânju , Stela et al., „Valoarea formativ -dezvoltativă a panourilor educaționale în
grădinița de copii”, STUDIA UNIVERSITAS MOLDAVIALE , nr.9(109) Seria
Științe ale e duca ției ISSN 1857 -2103 ISSN onl ine 2345 -1025 , 2017,
http://studiamsu.eu/wp -content/uploads/29.Rezumat_109.pdf
54. Marin Vlada, Învățarea interactivă: from Vygotsky and Bruner to Hatt ie, 10 mai
2018, 1 pag., https: //mvlada.blogspot.com/2018/05/invatarea -interactiva -from –
vygotsky -and.htm
55. Rodica M. Niculescu, Daciana A.Lupu, Pedagogia preșcolară și a școlarității mici ,
2007, https://www.studocu.com/ro/document/universitatea -ovidius –
consta nta/psihologia -varstelor/altele/rod ica-mariana -niculescu-pedagogia –
prescolara -si-a-scolaritatii -mici/8445856/view
56. Stânea , Rodica, „Tehnici de comunicare eficientă ”, suport de curs,
http://www.in cluziunesociala.ro /upls/31_49743_suport_cur s_Tehnici_comunicare.
pdf,
57. Terebush, Cinty , traducere din engleză de Cristina Firoiu, ”Educație integrată a
preșcolarilor. Cum să le stimulăm mințile aflate în dezvoltare ”, Editura Trei SRL,
2020,
https://play.google.com/store/books/details/Cindy_Terebush_Educa%C8%9Bia_int
egrat%C4%83_a_pre%C8%99colarilor?id=fRzdD wAAQBAJ
58. https://www.ovid.ro/ateliere -de-vara/
59. https://www.timlogo.ro/
60. https://www.didactic.ro/

Reviste:
61. „Antologie de texte literare ”, Editura Aramis, București, 2005;
62. „Didactica ”, Editura DocoCenter, Bacău , 2012;
63. „Învățământul preșcolar în mileniul III ”, Editura Reprograf, București , 2008 ;
64. „Orizontul Didactic ”, Editura Studis , 2011;
65. „Revista Învățământul preșcolar ”, nr.3-4/2010 .

136

ANE XE

ANEXA NR 1
Opțional
,,ÎN LUMEA FERMECATĂ A
POVEȘTILOR”
(ARIA CURRICULARĂ -DLC+DEC+DOS)

MOTTO:
“Copilul se naște curios în lume și nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura care îi
satisface această pornire îl încântă. Ca să fie opere de art ă, scrierile pentru copii trebuie
să intereseze și pe oamenii maturi, instruiți. A ieși din lecturi cu stimă sporită pentru om,
acesta e secretul marilor literaturi pentru copii.” (George Călinescu)

NIVEL II (grupa mar e)
An școlar: 2019 -2020
Educatoare: Popa Nicoleta Ilea na

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL VURPĂR

137
NOTĂ DE PREZENTARE
Copilăria este perioada în care cel mic este fascinat de cuvinte, de povești, povestiri
și legende. Poveștile i -au fascinat întotdeauna pe copii, le -au captat atenția, i -au făcut să se
implice , să se vi seze eroi care înving întotdeauna, să aprecieze personajele și lucrurile bune,
pozitive. Este vârsta la care copilul, printr -o dirijare strategică bine gândită, poate întelege
că o carte de lec tură este „o casuță cu povești” p rimitoare și darnic ă și mai p oate descoperi
biblioteca, identificând -o ca pe un țărâm cu mistere de care el se simte atras și vrea să -l
descopere și tot prin povești copilul poate să își înțeleagă proprile sentimente și să treacă
peste blocajele de comunic are.
”Copilul, prin poveste, se deschide mai ușor, comunică ceea ce simte mai bine,
recunoaște în personajele poveștilor propriile trăsături și în dificultăților lor, propriile
probleme. Măiestria creatorului de poveste co nstă în surprinderea specificului vârstei
copilului p entru care este creată povestea, finețea introducerii problemei, subtilitatea
creării de asemănări între copii și personajul din poveste, oferirea de alternative de
rezolvare a dificultăților și bucuria depășirii problemelor.”58
De asemen ea remarcăm faptul că, în ultimele decenii,emoțiile și comportamentele
dezadaptative, manifestate prematur la preșcolari, au cunoscut o creștere semnificativă.
Copiii generațiilor prezente prezintă mult mai multe probleme emoționale decât în trecut,
sunt m ai singuri și mai d eprimați, mai furioși și mai nestăpâniți, mai impulsivi și mai
agresivi, fiind vădit înclinați să devină anxioși în mai toate condițiile competiționale.
Așadar, născut din nevoile psihologice, personale ale copilului, aceast opțional își
propune să stimule ze, să exerseze, să amplifice abilitățile cognitive, emoționale, relaționale
ale copilului, dar și să identifice eventualele întârzieri în dezvoltare, blocajele de comunicare
și emoționale și să introduc ă o notă recuperatorie și puternic antrenată în unive rsul interior
al copilului preșcolar De asemenea prin multitudinea și diversitatea textelor ca cei mici să
fie determinați să învețe să asculte sau să audieze un text, să descopere informații noi, să
aplice/să valorifice cunoștințele d obândite, să redea conținutul unui text, să identifice
mesajul transmis de autor, să se relaxeze și, treptat, să conștientizeze cuvintele, frumusețea
și expresivitatea lor, să aibă răbdare și să recepteze cu plăcere textel e literare. Astfel îi vom
ajuta pe copii să descopere lumea minunată a poveștilor din cărti, să descopere frumusețea
și expresivitatea cuvintelor.
În acest optional pe lângă poveștile clasice, vom aborda poveștile terapeutice.

58 Ioana Cherechianu, Natalia Coroiu, Povești terapeutice vin să ne învețe , Editura Diana, Pitești, 2018 , p.3

138
“În lumea povestilor” copii i vor descoperi multe lucruri noi, jocuri și aplicați i
interesante, vor “intra în pielea personajelor”, vor rezolva situații problemă, vor crea, vor
învăța să comunice corect (să asculte și să formuleze mesaje). Ghicitorile, proverbele,
poezioarele hazlii, textele cu conținut satiric, umor istic, îl vor face pe copil să se destindă,
să participe cu plăcere și interes la acest tip de activități.
Competențe specifice Exemple de activității de învațare
1. Audierea cu atenție a
unui text

2. Îmbogățirea
vocabularului activ și pasiv
utilizân d un limbaj oral
corect din punct de vedere
gramatical.

Povești clasice și moderne relații pozitive/negative între
personaje
Povești înregistrate pe diferite suporturi magnetice (casetă
audio, CD ), înregistrări radio sau povești citite de adulți.
Activități de lectură, povestire, recitare
Jocuri didactice de ordonare, grupare, selectare a
imaginilor care redau poveștile lecturate
Observare planse si imagini din povesti
Joc de rol :”De -a animalele din povesti”
Joc didactic ” Ce pov este ai ascultat az i”
Desen: “deseneaza ce ti -a placut cel mai mult din poveste”
Joc de mișcare “Sa mergem precum…iepurasul din
poveste”
Convorbiri – pentru dezbaterea unor norme de conduită și
comparare a unor conduite observate în povești
Poves tirea un ui eveniment sau a unei poveste cunoscută,
respectând succesiunea evenimentelor.
Jocuri de comunicare prin gest, mimică, pantomimă și
cuvinte
Exerciții de dicție
Exerciții de exprimare a propriilor opinii și gânduri în
legătură cu fapte și întâmplări cunos cute, ascultând și
intervenind în conversație
Exerciții de redare a cuvintelor, expresilor, sintagmelor, din
povestea preferată
Exerciții de reproduce/recunoaște titlul, autorul
cărții/textului audiat.

139

3. Receptarea unui text
citit sau povestit, înțelegând
în mod intuitiv
caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia.

4. Participarea în
experiențe cu cartea;
cunoașterea ș i aprecierea
cărții

Jocuri de rol: “La bibliotecă”, “La l ibrărie”
Microsc enete cu jucării pe ntru verbalizarea acțiunilor
Exerciții de acord a predicatului cu subiectul
Exerciții de formulare de întrebări pentru stabilirea sensului
global al mesajului
Exerciții de formulare de răspunsuri la înt rebări referitoare
la textul audia t( Cine?, Ce?, Cu c ine?, Cum?, Unde?, De
ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop? etc.)
Exercitii de alcătuire de propoziții simple și dezvoltate
despre personaje din povești;
Exerciții de dialog: preșcolar -preșcolar, preșcolar -educator,
jocuri de rol tipul vorbito r-ascultator
Exerci tii de rostire fluenta si corecta a unor mesaje
Jocuri de rol prin care să exerseze un comportament corect:
“Cine a fost cel rau?cine a fost cel bun?”
Exercitii de completare a enunțurilor
Dramatizări al e unor povești cunoscute/texte cit ite
Exercitii de po vestire a unor fapte , întâmplări fictive sau
reale
Exerciții de ordonare logică a momentelor principale ale
lecturii , cu utilizarea mijloacelor didactice auxiliare
Activități de muzică și de mișcare pr in audierea uui text
muzical al un ei povești, prin in terpretarea unui rol muzical.
Lectură după imagini: povești din incinta bibliotecii
Povestire și repovestire unor cărți
Exerciții de manipulare corectă a unei cărți
Exerciții de confecțion are a unei ca rți a grupei cu desene
realizate d e ei
Vizitarea bibl iotecii școlii
Exerciții de diferențiere a unui text în proză de unul în
versuri.

140

5. Recunoașterea și
înțelegerea emoțiilor

Exerciții de explorare a cărților cu toate simțurile (văz,
tactil, gust, olfactiv). Alege diferite cărți în funcție de
interes (despre dinozauri, despre va poare, etc.).
Lectură după imagini – „citește imaginile” cărții preferate,
asistat de un adult.
Activități artistice și de îndemânare prin reluarea
conținutului unui text sub forma unor desene , schițe,
activ ități practic e
Audiere de povești terapeutice
Jocuri de rol
Micros cenete cu jucării
Dialoguri cu copiii despre emoțiile trăite
Vizionarea filmelor, audierea muzicii, dansuri, audierea
poveștilor
Jocuri de identificare a emoților

SUGESTII METODOLOGICE
Exemple de met ode:
Conversația euristică, povest irea educatoarei, l ectura educatoarei, povestirea cu un început
dat, repovestirea, jocul didactic, jocul de rol, problematizarea, dramatizarea,
brainstormingul, turul galerie, cubul , explozia st elară
Resurse materiale
➢ Culegerile/ Antologiile de texte pent ru ciclul preșcolar cu literatura romană
și universală pentru copii; povești terapeutice; fișe de lucru; planșe didactice; jocuri
didactice și manipulative; jucării; albume , reviste, atlase școl are; cărți de povești;
biblioteca școlii ca sursă de cunoaște re; păpuși și decor uri pentru teatru de păpuși; diverse
materiale pentru activitățile practice și plastice
Modalități de evaluare: observația sistematică a preșcolarilor , portofoliul copiilor ,
expoziții cu creații din pove ști

141
PLANIFICARE ANUALĂ

SĂPT TEMA MIJLOACE DE
REAL IZARE CONȚINUTUL VIZAT
1
,, În lumea minunată a
poveștilor” Repovestire
Evaluare initială Identificarea volumului
de cunoștințe
2
,, Popas în biblioteca grupei” –
reguli Convorbire Interacțiunea cu car tea
3 ”Monstrul culorilor” de Ann a
Llenas ( Povestir ea
educatoarei Identificarea și
exprimarea emoțiilor
4 ”Monstrul culorilor” de Anna
Llenas Repovestire Identificarea și
exprimarea emoțiilor
5 ” În țara minunată a copiilor” Povestirea create
de copii Dezvoltarea creativității
și a sti mei de sine
6 ”Pov estea lui Peticel” de Laura
Hardalau , Loredana Bejan Lectura
educatoarei Îmbunătățirea capacității
de pronunție, dezvoltarea
încrederii în forțele
proprii,
7 ”Povestea lui Peticel” de Laura
Hardalau , Loredana Bejan Repovestire stimularea dorinței de
schimbare prin
acceptare a unui sprijin
din exterior
8 Micuța Alexia si nu -potii ei –
Adriana M itu, Serban Andreescu
Povestire Stimularea încreder ii în
forțele proprii
9 Nu-poții mei Conversație
Confecționare
carte Stimularea încrederii în
forțele proprii
10 ”Cuvântul fermecat”
Borcanul cu cuvinte fermecate Lectura
educatoarei
Respectarea regu lilor
sociale la grădiniță
11 ,,Popas la biblioteca școlii” Vizită Respectarea regulilor
într-o bibliotecă
12 ,,Săculețul cu povești” Joc didactic –
reactualizare Cooperare în joc
13 ”Povești încurcate” Joc didactic Dezvoltarea empatiei
14 ,,Coliba iepu rașului”
de Octavian Capita Dramat izare Gestionarea e moțiilor,
teama/ rușinea de a vorbi
15 ,,Vrei să fi prietenul meu?” de
Eric Carle Lectura
educatoarei Dezvoltarea prieteniei,
altruismului și
întrajutorării
16 ”Papagalii Roco și Poco” de
Ioana Omuleț -Cherechianu Lectura
educatoarei Perseverență/ altruis m
17 Povestea albinuței Maia de
Mariana Konkoly Lectura
educatoarei Stimularea înc rederii în
forțele proprii
18 ,,Catelușul schiop” de Elena
Farago Lectură după
imagini Dezvoltarea empatiei

142
19 Cine a făcut așa? Joc muzical Dezvoltarea
perseverenței
20 ,,Hai sa facem o poveste!” Povestirea
copiilor dupa un
sir de siluete Dezvoltarea solidarității
din grup
21 ,,Vrei să fi prietenul meu?” de
Eric Carle Lectura
educatoarei Dezvoltarea prieteniei,
altruis mului și
întrajutorării
22 ,,Casu ța din oală” (basm
popular) Lectuara
educatoarei Dezvoltarea empatiei
23 ,,Casuța din oală” (basm
popular) Repovestirea
copiilor după un
șir de ilustrații Dezvoltarea empatiei
24 ”Duck, bobocul de rață” de
Mariana Konkol y Povestire Stimularea acceptării
necondiționată de s ine
25 ”Jocul meu preferat” de Mariana
Konkoly Lectura
educatoarei Să atragă atenția asupra
impactului dependenței
de televizor
26 SCOALA ALTFEL
27 ”Insula broscuței furioase”
de Ioana Omuț Cherechian u Lectura
educatoatei Gestionarea emoțiilor,
dezvolta rea
autocontrolului,
gestionarea furiei
28 Insula broscuțelor prietenoase Desen Gestionarea emoțiilor,
dezvoltarea
autocontrolului,
29 Poezii hazlii pentru copii Activitate pe grup Macheta
30 ,,Rățușc a cea urâtă” Hans
Christian Andersen Lectura
educatoarei Acceptarea
necundiționată
31 ,Rățușca cea urâtă” Hans
Christian Andersen Dramatizare cu
măști Gestionarea emoțiilor,
teama/ rușinea de a vorbi
32 ,,Cine a fost cel rău? Cine a fost
cel bun?” Joc didactic Egoce ntrism/ altruism
33 “Poveștile ne învață să ne
compo rtăm” Joc didactic Cooperare în joc
34 “Povești create de copii” poveste Dezvoltarea creativității

BIBLIOGRAFIE:
1) Curriculum pentru educația timpurie, M.E.C.T. 2019 ;
2) Revista Învățământul preșcolar, nr.3 -4/2010;
3) * * * Antologi e de texte literare , Editura Aramis, București, 2005;
4) Balaci Mihaela (coord), Călătorie în lumea sentimentelor – culegere de povești , Ed. Emia,
Deva, 201 1;
5) Cherechianu Ioa na (coord): Poveștile terapeutice vin să ne învețe, Ed Diana, 2010, Pitești;
6) Idem , Natalia Coro iu: Colecția ABC -ul poveștilor terapeutice , Editura Diana, 2016, Pitești

143

ANEXA NR:2
Fotogarfii proiecte folosite pentru com baterea absenteismulu i și prevenirea abandonului la
preșcolari
1. Proiectul ”Joia cu carte”

Carte 3D Monstrul c ulorilor Marionete : „Murdărel și săpunel”

2.Proiectul ”Caravana prieteniei ”

„Ziua Internațională a cititului Împreună” Carte uriașă –„Coliba iepurașului”și altele

„Patrua de reciclare” dramatizare cu marionete – „Defecții la reciclat” -dramatizare

144
ANEXA NR .3
Fotografii materiale didactice inovative
1. Șorțulețul povestitor

„Scufița Roșie” „Cei trei purceluși” „Ridichea u riașă”

2. Covorașul povestitor

„Fata babei și bata moșneagului”

„Covorașul cu povești î ncurcate”

145
3. Marionete

Dramatizare: „Elefantul Elmer”

„Țica- Emoțica ne învață să vorbim corect” „Mingiile pentru buzunar Țica -Eemoțica, care
ne ajută să alungăm orice teamă de a vorbi”

„Povestea lui dințișor” – dramatizare

146

Marioneta ”Plușica” Marioneta ” Martinel”

„Inimioare, inimioare” -poveste creată de copii „Magia Craciunului” -dramatizare

”Pisoiul Petic și prieten ii lui învață să pronunțe corect sunetele cu ajutorul marionetelor ”

147

4. Cărți uriașe/ c ărți 3 D

Cărți uriașe din Biblioteca grupei

”Povestea prieteniei”/carte uriașă ”Inimoare, inimioare” (carte 3D realizată de copii)

148

ANEXA NR. 3
Fișă de evaluare inițială
Priviți următoarele imagini!

1. Recunoaște personajele din prima coloană.
2. Asociază fiecare personaj cu o imagine din a doua coloană.
3. Încercuiește personajele negative

149
Interpretarea testului de evaluare

Nr.
crt.
Itemi
Itemi sem iobiectivi
de tip intrebări
structurate Barem Descriptori de performanță
A D NS

1
Recunoaște
personajele din
prima coloană.

1) cocoșul din
„Punguța cu 2 bani”
2) purcelușul din
„Cei trei purceluși”
3) vulpea din „Ursul
păcălit de vulpe”
4) Albă c a zăpada
din „Alba ca zăpada
și cei 7 pitici”
5) Scufița Roșie”
4-5
răspunsuri
corecte
2 -3
răspun suri
corecte
1 sau niciun
răspuns
corect

2
Asociază fiecare
personaj cu o
imagine din a
doua coloană.

1 cu 2
2 cu 1
3 cu 5
4 cu 4
5 cu 3
4-5
răspuns uri
corecte
2 -3
răspunsuri
corecte
1 sau niciun
răspuns
corect

3
Încercuiește
personajele
negative

1. Lupul
2. Vulp ea
Încercuiește
cele 2
personaje
negative,
fără a face
confuzii

Încercuiește
1 personaj
negativ

Nu
învercuiește
nici un
persoaj
nega tiv

150
ANEXA NR. 5
Grilă de consemnare a participării copiilor la activitate

X- Indicator atins î ntr-o activitate î n care s -au folosit mijloacele didactice inovative
Y- Indicator atins într -o activitate în care s -au folosit mijloacele didactice obișnuit e
Nr. Itemii urmăriți Mult Mediu Puțin Deloc
1. Activitatea se derulează într -o atmosferă
relaxantă și plăcută care î i ajută pe copii să se
simtă în siguranță, le oferă confort psihologic și
o atitudine pozitivă față de învățare și
comuicare XXXX
Y YY Y
2. Copiii adresează întrebări în timpul activității XXX X YY YY
3. În cadrul activității există momente de
concent rare și menținere a atenției XXXX YY YY
4. Activitatea oferă copiilor posibilitatea de a
comunica/ interacționa cu adulții și ceilalți
copii XXXX
Y Y YY
5. Activitatea stârnește interesul și curiozitatea
copiilor și stimulează implic area XXXX YY YY
6. Mijloacele folosite satisfac diversele nevoi și
stiluri de învățare ale copiilor XXX X Y YYY
7. Activitatea oferă copiilor posibilitat ea de a face
conexiuni între cunoștințele anterioare și
concepte respectiv deprinderi noi XXX
Y X YY Y
8. Activita tea permite formarea și exersarea
aptitudinilor și deprinderilor de muncă
intelectuală, independentă și de grup XXX X Y YYY
9. Activitate a oferă situații în care toți copiii se
exprimă liber, sunt ascultați și apreciați XXX
Y X YYY
10. Mijlacele cons tituie un suport sigur,
contribuabil la concretizarea ideilor, XXX
Y X Y YY

151
înțelegerea cunoștințelor transmise, receptarea
informației de către copii.

152
ANEXA NR. 6
PROIEC DIDACTIC
NIVELUL/GRUPA: 5-6 ani II, Grupa mare
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ”Cine sun t/suntem?”
TEMA PROIECTULUI : ”Lumea -ntreagă o explorăm prin simțuri o învățăm”
TEMA SĂPTAMÂNII: ”Cele 5 simțuri”
TEMA ZILEI: ”Împărăția c elor 5 simțuri”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE :
– ADP : Întâlnirea de dimineață : salut ul, prezența, gimn astica de înviorare, calendarul
naturii, mesajul zilei, noutatea zilei, activitatea de grup
Rutine: – ”Sosirea copiilor la gradiniță ”; ” Poftiți la masă, dragi copii”; ”Sunt
curat, sunt sănătos”; ”Ne pregătim pentru activități” ; ”Respec t regulile grupei”
Tranziții: poezii și cântecele
– ALA1: Joc de rol: ”De-a cofetarii – Să-l ajutăm pe Gusto, Prințul Gustului!”
Științe: ”Parfumul – Să-l ajutăm pe Miro, Prințul Mirosului!”
Artă: ”Culori și nonculori –Să-l ajutăm pe Iris, Prințul Văzului!”
– ADE: DLC: ”Ne juc ăm, propoziții corecte formăm!” –joc didactic
„Să-l ajutăm pe Sunet -Prințul Auzului!” (DEC – învățare cântec: „O vioar ă mică”
+ DOS -activi tate practică: „Instrumente muzicale”)
– ALA2 : ” Cadouri din grădina castelului ” – joc senzorial și jo c de relaxare
DIM ENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
Conduită senzorio -motorie, pentru orientarea mișcării
Curiozitate, interes și inițiativă în învățare
Activare și manifestare a potențialului creative
Mesaje orale în diverse situații de comunicare
Exprimarea oral ă a mesajului, a e moțiilor etc. (comunicare expresivă)
COMPORTAMENTE VIZATE:
Utilizează simțurile (văzul, auzul, simțul ta ctil, mirosul etc.) în interacțiun ea cu mediul
apropiat.
Se orientează în spațiu pe baza simțurilor.
Manifestă curiozitate și interes pentru experiment area și învățarea în situații noi
Manifestă creativitate în activități diverse
Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contex te de comunicare

153
Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate de vorbi tor
BIBLIOGRAFIE: Curriculum pentru învățământul preșcolar 2019
SCENARIUL ZILEI
Se va realiza primirea copiilor în sala de grupă. Pregăti rea climatului socio -afectiv
necesar se produce prin invitarea copiilor să se așeze pe covoraș. Dis cuțiile în semicer c se
referă la salut, prezență, calendarul naturii, noutatea zilei, mesajul zilei, acti vitatea de grup.
SALUTUL se va face prin cântecelu l
“Bună dimineața, bună dimineața, /2x
Ce mai faci? /2x
Mulțumesc, sunt bine!
Spune -mi despre tine! „ /2x
În acest t imp copii vor avea posibilitatea să povestească colegului de lângă el ce a
făcut ieri, sau ceea ce dorește el, întârindu -și astfel relații le de prietenie și având posibilitatea
de a se exprima, învingându -și timiditatea (acolo unde este c azul).
Salutul por nește de la educatoare și este continuat de către toți copiii, prin
extinderea unei for mule specifice: ”Bună dimineața, colegi!”. Fiecare copil va face ”un
semn” care îl reprezintă, iar colegii vor răspunde imitând ”semnul”. După salut u n copil va
extrage dintr -un borcănel cu mesaje, mesajul zilei care zice așa: ”De e nor sau de e soare,
zâmbetul mereu apare” Apoi vom intona cântecul ”Zambe ște coplile”, motoo -ul grupei
noastre. Cum v -ați trezit astăzi? Haideți să punem toți zâmbetul pe gu ră și să cântăm cu voie
bună!
”1. Dimineața când te scoli
Pune zâmbetul pe față
Nu fi trist, morocănos
Ci fi vesel bucuros
REF: / :Copile zâmbește, copile z âmbește
Căci te iubește, căci te iubește :/
2.Cine se uită în oglindă
Și-are un chip așa frumos
Sunt chiar eu și -s tare vesel
Că la gridiniță sunt!”
Ne îmbrățișăm și alegem cu toții să fim me reu cu zâmbetul pe față, uitându -ne în oglinda de
la panoul „În tâlnirii de dimineață” și văzând cât de frumoși suntem. În timpul câtnecului se
va realiza PREZENȚA COPIILOR cu ajutor ul unor fotografii și a unor baloane; copiii

154
prezenți își iau fotografia și o așează pe panou. Aceasta etapă este un prilej în care copiii
conștientizează componența grupului, eventualii absenți, pot discuta motivele pentru care
unii col egi lipsesc, aceas ta fiind încă o modalitate prin care se consolidează relația în cadrul
grupului. Se va discuta despre respectarea responsabilităților fiec ărui copil în această zi și
despre activitățile derulate în această zi
NOUTATEA ZILEI
Apoi bate cin eva la ușa.Vom pri mi un invitat forte nedumerit. El caută un grup de
copii, pentru care trebuie să organizeze o petrecere. Acesta va aduce cu el un coș. În
interiorul coșului vom gasi o scrisoare în care ni se vor da câteva indicii legate de a ctivitățiile
derulate în aceast ă zi.
„DRAGI COPIII,
Noi suntem Împăratul și Împărăteasa Simțurilor și avem mare nevoie de ajutor. Cei
cinci fii ai noști s -au certat, de oarece nu știu care dintre ei este mai important. Noi am
încercat să îi convingem că fiecare este fo arte important, da r nu am reușit. Ne puteți ajuta?
V-am pregătit, împreună cu doamna educatoare, mai multe sarcini, prin care le veți
demostra băieților noș trii, că fiecare este unic. Dacă ne veți ajuta v -am pregătit o petrcere
cu multe surprize. Vă mulțum im!”
Vom citi scri soare și p rin atingerea copiilor cu o baghetă magică îi voi ajuta să
pătrundă în lumea minunată a simțurilor. Scrisoarea este de la „Împă ratul și Împărăteasa
Simțurilor”, care îi vor ruga să îi ajute să rezolv e o problem, astfel ei vor c ălători prin
„Rega tul celor 5 Simțuri”, spre un castel în care se va organiza o petrecere
Pentru a pleca în această călătorie imaginară este necesar să ne cunoaștem
responsabilitățile și vremea. (CALENDARUL NATURII) Copiii vor f ii întrebați :Care sunt
responsabilitățile noa stre din această zi? (se va verifica la panoul cu responsabilități), Ce
activități vom face astăzi?(se vor „citi” de la panoul cu activită ți) Ce zi este aceasta? Care
sunt zilele săptămânii? Cum este ziua de a zi? Cum îl îmbrăcăm pe ursul eț? În ce anotimp
suntem? -„Sperăm ca ziua petrecerii să fie însorită și frumoasă!”( se va completa Calendarul
Naturii). Se aleg imaginile specifice zilei, anotimpului, vremii și se vor indica pe / calendar.
De asemenea un copil va prezenta vremea (cel car e va avea această responsabilitate) și va
desena un element specific (soare sau nor) pe calendarul grupei. Iar dacă am văzut cum este
vremea ne vom încărca de energie făcând puțină mișcare: GIMNASTICA DE ÎNVIORARE
se desfășoară cu ajutorul unui cântecel:
„Mișcă mânuțețe /2x / Și fă o piruietă!/ 2x/ Mișcă picioarele/2x/ Și fă o piruietă!/ 2x/ Mișcă
burtica acum/2x/ Și fă o piruietă!/ 2x/ Dă din cap ușor/2x/ Și fă o piruietă!/ 2x

155

După ce au primit energie copiii vor extrage dintr -un săculeț un jeton cu diferi te
imagini ( ochi, nas, gură ) pe care îl vor pune în piept și se vor așeza la măsuța cu aceași
imagine ( metoda mână oarbă ). Copiii vor trebui să identifice cărui centru de interes
„aparțin”, conform imaginii de pe medalionul purtat. Copiii se vor opri la fiecare sector. Se
vor intui materialele și se vor recunoaște. Se vor explica sarcinile.
Tranziția către centre se va face prin recitarea unor versuri: „Eu acasă -s cel mai
mic,/Dar aici sunt un voinic./Perinuțele le așezăm,/ De doamna ascultăm / Și spre me se ne –
ndreptăm.”
Mai întâi vor trece prin castelul prințului Iris (Prințul Văzului), unde se vor delecta
în arte plastice, combinând culori cu ajutorul unor biluțe. Aici vor observa cât de important
este văzul, prin combinarea culorilor și a non culorilor, făcând diferența dintre colorat și alb
negru. Apoi vor trece prin castelul prințului Miro (Prințul Mirosului) unde vor prepara un
parfum. Aici vor găsi dif erite mirosuri, pe care, vor trebui să le identifice și să le combine,
preparând un parfum cu miros plăcut. De asemene a, vor poposi la castelul prințului Gusti
(Prințul Gustului), unde vor prepara frigărui din fructe dulci. Aici vor descoperi mai multe
alimente, de diferite gusturi: sărate, acre, amare, dar vor tr ebui să le identifice doar pe cele
dulci, descoperind astfe l cât de important este acest simț
• ARTĂ
➢ Tema activității: ”Culori și nonculori –Să-l ajutăm pe Iris”
Mijloc de realizare: pictură cu ajuto rul unei biluțe
Descriere: pe suprafața unei cutii este așezată o foaie de hârtie cu diferite punc te de culoare.
Plimbând biluța pri cutie, culorile se vor combina, rezultând o lucrare plastică. Copiii vor
lucra în perechi, realizând 2 lucrări, una combi nând culori specifice toamne i, iar cealaltă
combinând alb și negru. Pentru a observa mai bine difere nța dintre alb -negru și colorat, vor
așeza pe lucrările rezultate din combinarea culorilor sau nonculorilor o foaie unde va fi
decupată o frunză.
Obiective operaționale:
-să denumeas că materialele puse la dispoziție ;
-să combine culorile prin rotirea bi luței pe suprafața cutiei
-să identifice diferența dintre cele 2 lucrări.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, o bservația,
aprecierea
Materi al didactic: cutii de carton, biluțe, tempera, foi cu frunze decupate, c apse, capsator.

156
• JOC DE ROL
➢ Tema activității: ”De-a cofetarii – Să-l ajutăm pe Gusto!
Mijloc de realizare: activitate practică
Descriere: Copiii vor descoper i pe masă diferite fructe (dulci și acre), din care vor trebui să
prepare frigărui. Printre fructe s unt introduse și c âte alimente cu gust amar, sărat, pipărat
etc., iar ei vor trebui să le identifice și să le separe de cele bune.
Obie ctive operaționale:
– să respecte regulile jocului, interpretând rolul de cofetar;
– să prepare frigărui dulci;
– să id entifice alimentel e capcană
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, observația,
aprecierea.
Material didactic: șorțuri, fructe acre și dulci, farfurii, miere, sare, zahăr, castraveți murați,
etc.
• ȘTIINȚĂ
➢ Tema act ivității: ”Parfumu l – Să-l ajutăm pe Miro!”
Mijloc de realizare: experiment
Descriere: copii vor avea la dispoziție diferite plante (crizanteme, busuioc, mentă) și diferite
lichide (oțet, ulei, parfum, săpun lichid, etc.) din care vor trebui să prepare u n parfum,
combinân d mirosurile potrivite.
Obiective operaționale:
– să identifice mirosurile capcană;
– să combine ingredientele puse la dispoziție ;
– să realizeze un parfum, după preferințe.
Metode și procedee didactice: conversația, explicația, exerciț iul, demo nstrația, observația,
aprecierea.
Material didactic: pipete, flori, diverse plante aromate, sticluțe, pahare, oțet,săpun lichid,
etc.
FORMA DE ORGA NIZARE: pe grupe
DURATA: 45 min.
Se reamintește copiilor comportamentul așteptat în cadrul acestor activită ți: se vo rbește în
șoaptă pentru a nu deranja pe alții, apreciem și protejăm lucrările făcute de colegi, fiecare

157

joc trebuie terminat, colaborăm în realizarea sarcinilor. Copiii se vor roti, fiecare copil
având posibilitatea să ajungă la toate c ele trei centre, d acă vor dori.
La terminarea activităților pe centre se vor observa produsele realizate, se va aprecia
modul de lucru, se va face curățenie pe mesele de lucru.
Apoi vom trece la următoarea etapă a zilei prin tranziția : ”Dacă vesel se trăi ește”
Copiii în pa s de dans se vor așeza pe perinițe. Acolo vor poposi la castelul Prințului Sunet
(Prințul Auzului), unde vor învâța cât de importantă este muzica, învâțând cân tecul „O vioară
mică” și confecționând instrumente muzicale.
După realizarea ac estor sarcini vom merge la baie să ne spălăm pe mâini și vom servi
gustarea. Tranzițiile pentru acestea sunt: ”Rândul iute să -l formăm / Langă ușă ne -așezăm /
Pe mâini să ne spă lăm / Este timpul să mâncăm” (copiii desemnați la începutul zilei ca lideri,
vor conduce grupul, de asemnenea copiii stabiliți vor da săpun și hârtie colegilor săi și vor
închide ușa, având grijă ca toți copii să fie în rând)
Pe drumul spre baie vor fi înt âmpinați de Pipo (Prințul Pipăitului), care le -a pregătit
un traseu senzorial, având sarcina să c lace pe diferite materiale (lemn, lână, bureți, porumb,
nucă, etc.) simțind astfel diverse texturi.
Apoi vom merge la baie, unde vom recit a versurile :
”Mâinile de -ți sunt murdare/ când mănânci te -mbolnăvești / spală -te ades pe ele/ și ai ca
să-mi mulțum ești”
După masa și după ce au descoperit toate cele 5 simțuri, copiii le vor exersa printr -o
activitate numită: ”Ne jucăm, propoziții core cte formăm!” , încercând să formuleze propoziții
cu toate cele 5 simțuri.
La sfârșitu zilei copii vor fi răsplătiți cu petrecerea promisă, care va avea loc în aer
liber, unde vor cânta și vor dansa în urma rezolvării corecte a sarcinilor primite de -a lungul
activităților.
Împărăția simțurilor:
înainte de cearta prinților/ după cearta prinților

158
A.D.E. ( ACTIVI TĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE)

TEMA ACTIVITĂȚII: ”Să-l ajutăm pe Sunet, Prințul Auzului!”
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ABOR DATE: ADE: DEC+DOS
FORMA DE REALIZARE: Cântec: „O vioară mică” + activitate practică: „Instrumente
muzic ale”
TIPUL ACTIVIT ĂȚII : consolidare de deprinderi și cunoștințe
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Dezvoltarea deprinderii de a interpreta un cântec în grup și de
a confecționa jucării muzicale
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
➢ O1- să execute corect și în poziția adecvată exerciț iile de omogenizar e vocală;
➢ 02- să explice cuvintele necunoscute din noul cântec;
➢ 03- să intoneze corect cântecul respectând intonația și pauzele core spunzătoare
acestuia.
➢ O4- să aplice regulile de comportare în timpul lucrului: poziția corectă a
corpului; modul de utilizar e a materialelor de lucru; respectarea ordinii la masa
de lucru;
➢ O5- să interpreteze cântecul, acompanindu -se cu jucăriile confecțio nate.
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Sala de grupă
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, turu l galeriei
MATERIAL DIDACTIC: instruente muzicale, cutii din plastic, grâ u, orez, semințe, nisip,
role de hârtie, frunze, cuie, baloane.
DURATA: 30-35 min

159
DEMERSUL DIDACTIC

ETA PELE
ACTIVITĂȚII CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE/
METODE ȘI
INDICATORI Metode și
procedee Mijloace de
învățământ
1.
Moment
organizatoric Educatoarea creează condițiile psihopedagogice necesare desfășurării
activității în bune condi ții: asigurarea co ndițiilor igienico -sanitare,
pregătirea sălii de grupă și a materialului didactic necesar desfășurării
activității, organizarea co lectivului de copii . Conversația Orală
Observarea
comportamentului
2.
Captarea și
orientarea
atenției Prințul Sunet” e foar te supărat pentru că frații lui nu îl consideră
important. Vreți să îl ajutăm să demonstreze cât de util este?
Avem aici mai multe lucruri. Știți ce sunt acestea și la ce folosesc? Conversația
Explicația Instrumente
muzicale Orală
3.
Anunțarea temei
și a obiectivelor Astăzi vom învăța un cântec, apoi vom confecționa instrumente
muzicale.
Va tebui să intonăm corect cântecul respectâ nd intonația și pauzele
corespunzătoare acestuia și să aplicăm regulile de comportare în
timpul lucrului: p oziția corectă a c orpului; modul de utilizare a
materialelor de lucru, respectarea ordinii la masa de lucru, apoi să
interpretăm cântecul, acompani ndu-ne cu jucăriile conf ecționate.

Explicația Orală

160
4.
Prezentarea
noului conținut
și dirijarea
învățării Se asigură poziția relaxată a corpului, astfel încât aparatul fonator să
aibă capacitatea de a emite corect sunete.
Se execută EXERCIȚII DE CULT URĂ VOCALĂ
a. Exerciții de respirație:
1. „Oftatul (offfff!)” – înainte de inspirație se scoate aerul din plămâni,
apoi se inspiră profund și se expiră tot aerul în ritm relativ lent;
2. „Stingeți toate lumânările de pe tort” – inspirație puternică și
expirație forțată, prin scoaterea a tot aerul din plămâni;
3. „Ne încălzim mâinile înghețate de ger!” – inspirație lungă și
expirarea lentă a aerului cald;
4. Joc didactic muzical:„ Ce frumos miroase floarea!” – mimarea
gestului de a duce la nas o floare, insp irație lungă, profundă, controlare
cu expirarea aerului în timpul rostirii propoziției „Ce frumos miroase
floarea!” – de trei ori.
b. Exerciții de dicție: (fiecare exercițiu se va pronunța mai întâi rar,
apoi din ce în ce mai rapid – ritmul poate fi accele rat de trei -patru ori):
1. Trenul pleacă de la gară / Și străbate -ntreaga țară,
Tu, tu, tu, tu, tu, t u, tu, tu, / Tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu.
2. Muzica îmi place mult / Și s -o cânt și s -o ascult,
La, la, la, la, la, la, la, / La, la, la, la, la, la, la,
c. Exerciții de intonație

Exerciții
Demonstrația

Evaluare orală

161
Ma, me, mi, mo, mu ( pe diferite tonalități)
Se vor efectua apoi câteva exerciții muzicale pregătitoare pentru
omogenizarea vocilor copiilor (vom imita cântatul la vioară pe melodia
cântecului)
d. Exerciții de ritm
Copiii vor bate din palme, după modelul educatoarei, de la simplu la
complex.
Executarea cântecului de c ătre educatoare
Educatoarea va interpreta cântecul o dată. De asemenea educatoarea
va cânta linia melodică la diferite instrumente muzicale.
Executare a cântecului de către copii
Educatoarea va intona prima strofă, apoi copii, a d oua strofă, prima si
a dou a strofa legate, a treia strofă și a patra.
Se intonează de către copii prima strofă din cântecul învățat. Se explică
cuvintele necunoscute, ilustându -se prin imagini. Apoi a doua, a treia
și a patra strofă
Se va cânta cântecul p e fragmente, o strofă cu f etițele, alta stro fă cu
băieții.
– Fetele cântă cântecul iar băieții imită cântatul la instrumente și invers.
În timpul executării cântecului atenția e ducatoarei va fi îndreptată către
o interpretare corectă și nuanțată. De asemen ea se va urmări și

Explicația
Demonstrația
Exercițiul

Instrumente
muzicale

Orală

162
pronunț area corectă a cuv intelor din text. La final se cântă integral de
către toți copiii, fiind acompaniați de doamna educatore cu pianul.
După învățarea câ ntecului copii vor trece la cealaltă activitate prin
tranziția: „Vino la clopoț el imitând cântecul instru mentelor!”
Intuire a materialului didactic
Copii vor recunoaște materialele puse la dispoziție.
Intuirea modelului educatoarei
Eu voi arăta modelul rea lizat și voi explica modul de lucru.
Explicarea și demonstrarea modelului de lu cru (realizarea concomiten t
de către educato are) vor evidenția: modul de utilizare a materialelor
de lucru, respectarea ordinii la masa de lucru și a acurateței .
Copiii vor a vea pe masă semințe, orez, grâu, porum, pe care va trebui
să îl pună în rolele de hârti,confecționând ast fel instrumente mu zicale.
Încălzirea mușchilor mici ai mâinii conform mișcărilor sugerate de
poezia recitată în ritm lent de către educatoare:
”Bate pa lmele de zor, / Bate palmele cu spor!
1, 2 – 1, 2 / Faceți toți la fel ca noi!
Pe mânuțe ne spălăm, / Cu rat noi ca să lucr ăm.
1, 2 – 1, 2 / Faceți toți la fel ca noi!
La pian noi acum cântăm, / Liniște! Să ascultăm!
Urez copiilor“spor la lucru”.

Explicația

Demonstrația
Exercițiul
Explicația

Conversația

Imagi ni

Clopoțel

Role de hârtie
cu cuie,
baloane,
semințe, orez,
grâu, porumb

163
Executare a temei de către copii, în mod individual, conform modelului
educatoarei, respe ctând indicațiile, utilizâ nd o tehnică de lu cru corectă.
În timpul executării temei voi trece pe la fiecare copil pentru a da
indicațiile de rigoare, pentru a -i corecta și a -i incuraja în realizarea
temei. Le voi spune ca trebuie să ducă la bun sfârsit te ma începută, voi
insista p e păstrarea ordini i și disciplinei.

Practică

Observarea
comportamentului
5.
Obținerea
performanțelor Cu aju torul copiilor vom analiza lucrările, apoi vom interpreta
cântecul, cu ajutorul instrumentelor confecționate. Vom invita un copil
care să fie dirijorul și vom cânta împreună. Turul galeriei Lucrările
copiilor Evaluare orală și
practică
Lucrările copiilor
6.
Evaluarea Voi f ace aprecieri asupra modului cum s -a desfășurat activitatea , voi
aprecia copii care au lucrat curat și care au finalizat lucrarea. V oi
aprecia pe cei care au cântat corect . Conversația Evalua -re orală și
practică
Lucrările copiilor
7.
Încheierea
activi tății Voi împărți copiilor stimulente: fețe zâmbitoare. În încheierea
activității vom discuta cât de important este auzul pentru noi și vom
încerca să cântăm ținându -ne mâi nile la urechi. Conversația Recompense Aprecieri verbale

164
ACTIV ITATEA NR:2
TEMA A CTIVITĂȚII: ”Ne jucăm, propoziții corecte formăm!”
DOMENII DE ACTIVIATE: DLC
FORMA DE REALIZARE: joc didactic
TIPUL ACTIVITĂȚII : consolidare de deprinderi și cunoștințe
SCOPUL ACTIVITĂȚII: consolidarea deprinderii de a formula propoziții simple și dezvolt ate, corect formulate din punct de vedere
gramatical și cu sens logic
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
• O1: să identifice imaginile corespunzăt oare fiecărui simț;
• O2: să formuleze propoziții simple cu un cuvânt dat;
• O3: să formuleze propoziții folo sind corect timpul prezent;
• O4- să răspundă la întrebările adresate, exprimându -se clar și corect gramatical.
SARCINA DIDACTICĂ: alcătuirea de propoziț ii cu ajutorul unor imagini, precum și folosirea corectă a verbului la timpul prezent
CONȚINUTUL JOCULUI: integrarea în pro poziții a cât mai multor cuvinte potrivite
REGULI DE JOC: copiii numiți vor rezolva sarcinile și vor răspunde întrebărilor educatoare i. Fiecare răspuns corect este recompensat prin
aplauze și o bulină, iar cel greșit va fii corectat.
ELE MENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, mânuirea materialelor, mișcarea, competiția, recompensele.
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, in dividual
LOCUL DE DESFĂ ȘURARE: Sala de grupă
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul.
MATE RIAL DIDACTIC: roata cu cele 5 simțuri, jetoane, imagini, soft educațional

165
DURATA: 30-35 minute
BIBLIOGRAFIE:
a) Curriculum pentru învă țământul preșcolar 2019
b) Metodica activităților instructiv educative din grădiniță , Valerica Anghelache, Editura DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ R.A, 2017
c) Metode interactive de grup – Ghid metodic , de Elena Gongea, Editura Arves 2007

ETAPELE
ACTIVITĂȚII CONȚINU TUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE/
METODE ȘI
INDICATORI Metode și
procedee Mijloace de
învățământ
1.
Moment
organizatoric Educatoarea creează condițiile psihopedagogice necesare
desfășurării activității în bune condiții: asigurarea condițil or
igienico -sanitare, pregătirea sălii de grupă și a materialului
didactic necesar desfășurării activităț ii, organizarea co lectivului
de copii . Conversația frontal
2.
Captarea și
orientarea
atenției Apare iarăși Clovnul.
Iarăși am dat de voi? Offf.. Am primit roata aceasta și nu știu ce
să fac cu ea. V -o las vouă, poate știți voi! (se preface că pleacă)
Aaaa….Și vă mai l as și baloanele acestea! Conversația
Surpriza Orală
3.
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Pe baza indicaților primite, împreună cu r oata, educatoarea
anunță tiltul activității: ”Ne jucăm, propoziții corecte formăm!”
Astăzi vom formula îm preună propoziții, descoperind la ce ne
sunt de folos cele 5 simțuri. Expli cația scrisoare Orală

166
4.Reactualizare
a cunoștințelor

5.Prezentarea
noului conținut
și dirijarea
învățării

Se realizează cu prezența celor 5 marionete găsite la fiecare
sarcină realizată în această zi ( Iris- Prințul Văzului, Miro – Prințul
Mirosului, Gusti – Prințul Gustului, Sunet – Prințul Auzului,
Pipo- Prințul Pipăitului ). Copii vor avea sarcina de a spune la ce
este de folos fiecare simț ș i de a improviza un mic dialog de
împăcare a celor 5 frați
Se vor urmări următoarele eta pe:
Explicarea sarcinii și fixarea regulilor de joc.
Copiii vor fii împărțiți în două grupe și își vor al ege câte un
nume. Echipa care acumulează cele mai multe răspuns uri corecte
va primi o recompensă.
Prin numărătoare: „Un, doi, trei, haideți începeți vo i!” se decide
care echipă începe.
Pe măsuță se află o roată.
Pe roată se află imagini cu cele 5 simțuri .
Pe rând, câte u n copil va veni și va roti axul de pe roată, acesta
oprindu -se la unul dintre simțuri. El va trebui să formuleze o
propoziții cu acel cuvânt (ochi -văz, nas -miros, gură -gust, mâini –
pipăit, urechi -auz). În continuare, același copil va trebu i să
identifice un jeton care se potrivește simțului descoperit . Povestirea

Explicația
Demonstrația
Exercițiul
Jocul didactic

jocul

Marionete

Roata
simțurilor
Jetoane

Orală

Formularea
corectă a
propoziților

167

5.
Asigurarea
retenției și
transferului Educatoarea va verifica corectitudinea executării sarcinii.
Răspunsul corect va fii ră splătit prin aplauze și o față zâmbitoare
Educatoarea realizează jocul demonstrativ , după care se face
jocul de probă pentr u a se asigura că toți preșcolarii au înțeles
modul de desfășurare.
Executarea jocului propriu -zis va continua până la epuizarea
jetoanelor.
Obținerea performanței se relizează prin complicarea jocului
copiii vor trebui să formuleze o pr opoziție utilizând corect verbul
la timpul prezent.
Câte un cop il va veni și va extrage dintr -un plic o imagine
răspunzând la întrebarea: Spune ce face copilul?
Ex: Copilul gustă prăjitură.; Copilul se vede în oglindă ; Copilul
mângâie pisica. ; Copilul au de un cântec.; Cop ilul miroase floare.
Varianta 2: Spune ce fa c copiii?; Copiii manâncă
înghețată.;Copiii cântă.; Copiii mănâncă pizza.; Copiii simt u n
miros urât.; Copiii văd un topogan.
Asigurarea retenție și a transferului se va face pri Softul
educați onal ”Dragonul Hor ik și regatul celor 5 simțuri”, unde
copii vo r avea sarcina de a asocia perechile de cuvinte opuse.
(dulece -acru; rece -cald; mare -mic; bine -rău; etc)

Metoda RAI
imagini

CD soft
educațional, Formularea
corectă a
propozi ților

Identificarea
corectă a
cuvintelor opuse

168

6.
Obținerea
performanțelor Pe rând copiii vor veni si vor descoperi perechile, utilizând
softul educațional.

Se v a realiza prin met oda R.A.I. (R ăspunde – Aruncă –
Interoghează) și se desfășoară astfel: educatoarea împreună cu
copiii, printr -un joc de aruncare a un ei mingi mici și ușoare de la
un preșcolar la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o
întrebare d in lecția predată celui care o prinde. Cel care prinde
mingea r ăspunde la întrebare și apoi aruncă mai departe altui
coleg, punând o nouă întrebare. E vident interogatorul trebuie să
cunoască și răspunsul întrebării adresate. Copilul care nu
cunoaște răspu nsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea
celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca
încă o dată mingea, și, deci, de a m ai pune o întrebare. Conversația laptop,
vidoproiector

Mingea
7.
Încheierea
activității Vom încheia sublinind faptul că fiecare simț este important,
având ro lul său.
În încheiere copii vor fii răsplătiți. Conversația Recompense Orală
Aprecieri
verbale

Fotograf ii din timpul acti vităților:

169