Gospodarirea Apei In Orasul Tandarei
BIBLIOGRAFIE
Baloiu, V. (1971), Gospodărirea apelor, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, [NUME_REDACTAT], S., Ionac, N., (2007), Esențial în meteorologie și climatologie, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], E., (1994), Monitoringul calității apelor curgătoare de suprafață, Rezumat teză de doctorat, [NUME_REDACTAT], O., Sandu, M., Mănescu, Al., (1994), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, [NUME_REDACTAT], O., Ionescu, Gh., (2002), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Meteorologie și Hidrologie, (1971), Râurile româniei – Monografie hidrologică, [NUME_REDACTAT] de Studii și [NUME_REDACTAT], (1966), Monografia hidrologică a bazinului hidrografic al râului Ialomița, [NUME_REDACTAT], N., (1976), Geochimia și valorificarea apelor din [NUME_REDACTAT] de Nord-Est, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] România, [NUME_REDACTAT], N., Buză, M., (2004), Pedogeografie cu noțiuni de pedologie: compendiu, [NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT], S., (1997), Dicționar geografic al județului Ialomița, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], G., Dumitru, L., Antonescu, G., (1980), Ialomița: monografie, [NUME_REDACTAT]-Turism, [NUME_REDACTAT], V. M., (2005), Monitoringul și poluarea mediului: note de curs, sinteze, exerciții și studii de caz, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], G., (1983), Bărăganul ialomițean , [NUME_REDACTAT]-Turism, [NUME_REDACTAT], V., Ionesi, L., (1974), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], M., Antoniu, R., Rusu, G., Cușa, E., (1982), Protecția calității apelor, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], M., și colaboratorii, (1987), Epurarea apelor uzate industriale, Vol. I, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], R., (2009), Compendiu de pedologie, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], C., Ielenicz, M., (2006), Subcarpații dintre Dâmbovița și Ialomița, Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de [NUME_REDACTAT], I., Rotaru, N., Teodorescu, M., (1981), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Management al spațiului hidrografic Buzău – Ialomița (http://www.rowater.ro)
Provianu, I., (1897), Dicționar geografic al județului Ialomița, Tipografia și Legătoria de Cărți “Viitorul”, [NUME_REDACTAT], G., Popescu, N., Ielenicz, M., (1974), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]
Rădulescu, I., Voican, V., (1986), Fauna și flora câmpiei: mic determinator, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de mediu 2006 – 2010, Agenția pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] privind alimentarea cu apă, S.C. Raja S.A. – unitatea administrativ teritorială [NUME_REDACTAT], V., Bran, F., Diaconu, Gh. (1997), Protecția și ingineria mediului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Al. (1980), Geografia mediului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], C-tin., (2006), Hidrologie și protecția calității apelor, [NUME_REDACTAT], Craiova
S.C. ULTEX S.A. Țăndărei, [NUME_REDACTAT] de Mediu nr.36
Stan, C., Bogdan, O., (1971), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] România, [NUME_REDACTAT], P., (1983), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]
Trufaș, V., Trufaș, C. (2006), Hidrochimie, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], G., (1915), [NUME_REDACTAT]: contribuțiuni de geografie fizică, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], I., (1974), Particularitățile morfometrice ale rețelei hidrografice și ale albiilor de râu din [NUME_REDACTAT], Rezumat teză de doctorat, București
http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/calitatea_apelor/raport_2009.pdf
http://www.ecomunitate.ro/Istoric(12011).html
http://www.primaria-tandarei.ro/content/despre-%C8%9B%C4%83nd%C4%83rei
https://maps.google.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83nd%C4%83rei
http://www.ziare.com/slobozia/bani/reabilitarea-si-modernizarea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-in-orasul-tandarei-judetul-ialomita-1808411
http://www.rajac.ro/images/docs/buletin_informativ_2013.pdf
http://www.anpm.ro/upload/16101_4%20APA%202009.pdf
http://www.isjialomita.ro/files/biologie/Arii%20protejate%20Ialomita.pdf
http://www.scrigroup.com/files/hidrologie/vccsnee33f455%20(3969).htm
https://maps.google.ro/maps?hl=ro&bav=on.2,or.r_qf.&biw=1366&bih=653&bvm=pv.xjs.s.en_US.hKiVy-E3KVo.O&um=1&ie=UTF8&fb=1&gl=ro&q=Ultex+%C5%A2%C4%83nd%C4%83rei&cid=6522861762580670951&sa=X&ei=deiRU42DDqrc4QTQ34GwAg&ved=0CIgBEPwSMA4
http://www.ultex.ro/Istoric%20Ultex.html
http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alimentare_cu_ap%C4%83
http://ro.scribd.com/doc/58979978/Apa-in-industria-alimentara
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gospod%C4%83rirea_apelor
Oprea, R., (2009), Compendiu de pedologie, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], C., Ielenicz, M., (2006), Subcarpații dintre Dâmbovița și Ialomița, Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de [NUME_REDACTAT], I., Rotaru, N., Teodorescu, M., (1981), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Management al spațiului hidrografic Buzău – Ialomița (http://www.rowater.ro)
Provianu, I., (1897), Dicționar geografic al județului Ialomița, Tipografia și Legătoria de Cărți “Viitorul”, [NUME_REDACTAT], G., Popescu, N., Ielenicz, M., (1974), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]
Rădulescu, I., Voican, V., (1986), Fauna și flora câmpiei: mic determinator, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de mediu 2006 – 2010, Agenția pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] privind alimentarea cu apă, S.C. Raja S.A. – unitatea administrativ teritorială [NUME_REDACTAT], V., Bran, F., Diaconu, Gh. (1997), Protecția și ingineria mediului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Al. (1980), Geografia mediului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], C-tin., (2006), Hidrologie și protecția calității apelor, [NUME_REDACTAT], Craiova
S.C. ULTEX S.A. Țăndărei, [NUME_REDACTAT] de Mediu nr.36
Stan, C., Bogdan, O., (1971), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] România, [NUME_REDACTAT], P., (1983), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]
Trufaș, V., Trufaș, C. (2006), Hidrochimie, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], G., (1915), [NUME_REDACTAT]: contribuțiuni de geografie fizică, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], I., (1974), Particularitățile morfometrice ale rețelei hidrografice și ale albiilor de râu din [NUME_REDACTAT], Rezumat teză de doctorat, București
http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/calitatea_apelor/raport_2009.pdf
http://www.ecomunitate.ro/Istoric(12011).html
http://www.primaria-tandarei.ro/content/despre-%C8%9B%C4%83nd%C4%83rei
https://maps.google.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83nd%C4%83rei
http://www.ziare.com/slobozia/bani/reabilitarea-si-modernizarea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-in-orasul-tandarei-judetul-ialomita-1808411
http://www.rajac.ro/images/docs/buletin_informativ_2013.pdf
http://www.anpm.ro/upload/16101_4%20APA%202009.pdf
http://www.isjialomita.ro/files/biologie/Arii%20protejate%20Ialomita.pdf
http://www.scrigroup.com/files/hidrologie/vccsnee33f455%20(3969).htm
https://maps.google.ro/maps?hl=ro&bav=on.2,or.r_qf.&biw=1366&bih=653&bvm=pv.xjs.s.en_US.hKiVy-E3KVo.O&um=1&ie=UTF8&fb=1&gl=ro&q=Ultex+%C5%A2%C4%83nd%C4%83rei&cid=6522861762580670951&sa=X&ei=deiRU42DDqrc4QTQ34GwAg&ved=0CIgBEPwSMA4
http://www.ultex.ro/Istoric%20Ultex.html
http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alimentare_cu_ap%C4%83
http://ro.scribd.com/doc/58979978/Apa-in-industria-alimentara
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gospod%C4%83rirea_apelor
Lista figurilor regăsite în lucrare
Figura 1.1. Localizarea orașului Țăndărei – pag. 1
Figura 1.2. Harta reliefului orașului Țăndărei – pag. 3
Figura 1.3. [NUME_REDACTAT] a orașului Țăndărei – pag. 4
Figura 1.4. Cantitatea anuală de precipitații – pag. 5
Figura 1.5. Temperatura medie anuală – pag. 6
Figura 1.6. Temperaturile maxime și minime 2006-2010 – pag. 6
Figura 1.7. Frecvența (%) și viteza medie (m/s) anuală a vântului pe direcții – pag. 7
Figura 1.8. Harta hidrografică a orașului Țăndărei – pag. 8
Figura 1.9. [NUME_REDACTAT] – pag. 9
Figura 1.10. Harta vegetației a orașului Țăndărei – pag. 11
Figura 1.11. Harta faunei României – pag. 13
Figura 1.12. Evoluția numărului populației la recensăminte – pag. 14
Figura 1.13. Componența etnică și confesională a populației orașului Țăndărei – pag. 14
Figura 2.1. Harta alimentării cu apă a orașului Țăndărei – pag. 18
Figura 2.2. Stația de tratare a apei a orașului Țăndărei – pag. 19
Figura 3.1. România – Harta calității apei, din punct de vedere fizico-chimic, anul 2009 – pag. 28
Figura 3.2. România – Harta calității apei, din punct de vedere biologic, anul 2009 – pag. 29
Figura 3.3. România – Monitorizarea ihtiofaunei, anul 2009 – pag. 30
Figura 3.4. Localizarea lacului Strachina – pag. 32
Figura 3.5. Rezultatul probei parametrului "Clor rezidual liber" – pag. 38
Figura 3.6. Rezultatul probei parametrului "Clor rezidual total" – pag. 38
Figura 3.7. Rezultatul probei parametrului "Azotați" – pag. 39
Figura 3.8. Rezultatul probei parametrului "Turbiditate" – pag. 39
Figura 4.1. Fabrica de ulei S.C. Ultex S.A. – pag. 40
Figura 4.2. Harta orașului Țăndărei – pag. 41
Lista tabelelor regăsite în lucrare
Tabelul nr. 1.1. Cantitatea de precipitații 2006-2010 – pag. 5
Tabelul nr. 1.2. Frecvența medie anuală a vântului pe direcții (%) – pag. 7
Tabelul nr. 1.3. Viteza medie anuală a vântului pe direcții – pag. 7
Tabelul nr. 2.1. Serviciul public de utilități – Alimentare cu apă – pag. 19
Tabelul nr. 2.2. Serviciul public de utilități – Alimentare cu apă – pag. 20
Tabelul nr. 2.3. Serviciul public de utilități – Canalizarea și epurarea apelor uzate – pag. 20
Tabelul nr. 2.4. Serviciul public de utilități – Canalizarea și epurarea apelor uzate – pag. 21
Tabelul nr. 2.5. Tarife servicii – pag. 21
Tabelul nr. 3.1. Tarife stabilite prin lege pentru utilizatorii de apă, conform 522/26.06.2009 – pag.25
Tabelul nr. 3.2. Încadrarea în clasele de calitate a râului Ialomița, din punct de vedere fizico-chimic, pe secțiunea de control Țăndărei – pag. 27
Tabelul nr. 3.3. Încadrarea biologică și fizico-chimică a lacului Strachina – pag. 33
Tabelul nr. 3.4. Caracteristicile stratigrafice ale corpurilor de apă subterană – pag. 35
Tabelul nr. 3.5. Parametrii de calitate fizico-chimică în orașul Țăndărei – pag. 37
Tabelul nr. 4.1. Materiile prime folosite de către S.C. Ultex S.A. – pag. 42
Tabelul nr. 4.2. Materiile auxiliare folosite de către S.C. Ultex S.A. – pag. 43
Tabelul nr. 4.3. Evacuarea apelor uzate provenite de la S.C. ULTEX S.A. Țăndărei – pag. 46
Tabelul nr. 4.4. Monitorizarea parametrilor la punctul A1 – pag. 47
Tabelul nr. 4.5. Monitorizarea parametrilor – pag. 48
Tabelul nr. 4.6. Valori maxime admise – pag. 49
Tabelul nr. 4.7. Instalații utilizate pentru reducerea poluanților – pag. 50
[NUME_REDACTAT] apelor este importantă, aceasta reprezentând interacțiunea din om și apele din natură. În prezenta lucrare, dintre ramurile gospodăririi apelor, am avut în vedere gospodărirea apelor curgătoare de suprafață, gospodărirea apelor statătoare de suprafață, gospodărirea apelor subterane și gospodărirea apelor în cadrul folosințelor. În cadrul fiecarei componente am avut în vedere partea cantitativă, dar și cea calitativă.
Am ales sa realizez prezenta lucrare, pentru a cunoaște influențele antropice asupra apelor, starea lor din punct de vedere calitativ, însă, cel mai mult m-a interesat calitatea apei potabile distribuită populației orașului Țăndărei, dar și calitatea apelor subterane, sursa de alimentare cu apă.
Pentru realizarea acestei lucrări aș dori să-i mulțumesc domnului Lect. univ. dr. [NUME_REDACTAT] Constantin, pentru sprijinul acordat pe parcursul realizării lucrării, pentru sfaturile date și corecturile efectuate, dar și celorlalți profesori din cadrul Facultății de Geografie, celor de la Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, S.C. RAJA S.A. Unitatea administrativ teritirială Țăndărei, S.C. Ultex S.A. Țăndărei, Primăriei orașului Țăndărei, pentru datele și rapoartele furnizate, dar și pentru amabilitatea cu care m-au întâmpinat.
Lucrarea este structurată în cinci capitole și douăzeci și unu de subcapitole, având în partea de început istoricul cercetărilor, metodologia folosită, iar la sfârșit bibliografia.
În primul capitol, am descris orașul Țăndărei, este structurat în nouă subcapitole, având în vedere așezarea geografică, istoricul localității, geologia, hidrografia, relieful, clima, aspectele demografice, flora și fauna, solurile.
Capitolul doi face referire la alimentarea cu apă a orașului Țăndărei și sunt descrise subsistemele compenente ale acesteia.
Al treilea capitol este structurat în șase subcapitole, am analizat calitatea apei râului Ialomița, calitatea apei lacului Strachina, calitatea apelor subterane și calitatea apei potabile, distribuită consumatorilor.
În capitolul patru, este analizată folosința apei în industrie, iar acest studiu a fost realizat pe fabrica de ulei, S.C. Ultex S.A., capitolul fiind structurat în șase subcapitole.
Ultimul capitol al prezentei lucrări, face referire la legislația aplicată în domeniu.
Istoricul cercetărilor
Pe parcursul realizării acestei lucrări, am căutat lucrări de disertație, cărți, scrise despre această temă, "Gospodărirea apei în orașul Țăndărei", însă nu am găsit nici una care să corespundă. Sunt lucrări scrise fie despre tot județul Ialomița, fie despre gospodărirea apelor, alimentarea cu apă, calitatea apelor la general, fie despre toată România unde se poate regăsi și orașul Țăndărei, însă nu strict pe această temă.
[NUME_REDACTAT] realizarea acestei lucrări am folosit două metode și anume, metoda de teren și cea de cabinet.
Metoda de teren este reprezentată de culegerea datelor de la Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, S.C. RAJA S.A. Unitatea administrativ teritirială Țăndărei, S.C. Ultex S.A. Țăndărei, Primăriei orașului Țăndărei.
Metoda de cabinet reprezintă prelucrarea datelor primite de la Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, S.C. RAJA S.A. Unitatea administrativ teritirială Țăndărei, S.C. Ultex S.A. Țăndărei, Primăriei orașului Țăndărei, prin realizarea tabelelor, graficelor și interpretarea lor. De asemenea, pentru realizarea hărților, harta hidrografică, vegetației, solurilor, geologică, localizarea municipiului în cadrul județului și a țării, unităților de relief, alimentarea cu apă a orașului, am folosit ca bază harta topografică 1:25000 a orașului Țăndărei și împrejurimilor prelucrată în programul ArcMap, versiunea 9.3.. Am vectorizat suprafața, prin crearea layerelor: clădiri, drumuri, străzi, căi ferate, rețeaua hidrografică, vegetația, rețeaua de ditribuție a apei, cale ferată, poduri, elementele hidrotehnice.
Capitolul 1. CARACTERISTICI FIZICO – GEOGRAFICE
[NUME_REDACTAT] Țăndărei este unul dintre cele mai importante orașe, formând împreună cu municipiile Slobozia, Fetești și Urziceni, rețeaua așezărilor urbane a județului Ialomița. Este situat în partea de nord-est a județului Ialomița, în sudul României, pe cursul râului Ialomița.
[NUME_REDACTAT] este nod rutier, acesta fiind traversat de două trasee majore care se intersectează în centrul orașului, drumul european E60, care începe în Bretania, Franța iar în România merge la Constanța și drumul național 21A, dinspre Brăila.
Figura 1.1. Localizarea orașului [NUME_REDACTAT]: Harta județului: http://hamham.org/2011/03/06/asociatia-chinologica-ialomita-cacib-2-3-aprilie-2011/
[NUME_REDACTAT]: http://www.siriustravel.ro/html/statiuni/amara.html
Harta orașului: Harta topografică cu scara 1:25000, prelucrată în ArcMap, versiunea 9.3.
Este traversat și de tronsonul de cale ferată Făurei-Fetești, ce leagă două artere importante ale rețelei feroviare naționale: București-Constanța și București-Brăila.
Rolul său teritorial important este determinat de poziția sa în cadrul rețelei de căi de comunicații și rețelei de transport, dar și de funcțiile de servire a populației rurale din apropiere.
Suprafața totală a orașului Țăndărei este de 11.325 ha, din care intravilanul localității are suprafața de 721,88 ha iar extravilanul localității are 9286 ha.
Scurt istoric
Prima atestare documentară a Țăndăreiului a fost în data de 18 iunie 1594, într-un act emis de către [NUME_REDACTAT] iar prima mențiune cartografică se face în harta militară austriacă a [NUME_REDACTAT], aceasta fiind realizată între 1787 și 1791.
În anul 1778 se realizează cea mai veche împărțire a județului în plășii, Țăndăreiul făcând parte din plasa Orașul. După anul 1848 acesta face parte din plasa Baltă, odată cu instituirea [NUME_REDACTAT], iar din anul 1859 până în 1864 are ca statutul de sat, având în componența sa și câteva cătune.
Țăndăreiul devine comună după aplicarea Legii comunale, aceasta find elaborată de către domnul [NUME_REDACTAT] Cuza și reședința plășii Baltă.
Prin aplicarea Legii 01/01/1901, se formează o nouă plasă, Țăndărei, având reședința la Țăndărei, având arondate 12 comune, iar din anul 1905 preia și comunele fostei plăși, Iazul.
În anul 1932 se formează o nouă comună, [NUME_REDACTAT], împreună cu Strachina, iar între anii 1950-1960 a făcut parte din raionul Fetești, regiunea Constanța.
În anul 1968, Țăndăreiul a fost declarat oraș prin contopirea a trei sate Țăndărei, [NUME_REDACTAT] și Strachina, datorită Legii nr. 2 din 16.02.1968, emisă de [NUME_REDACTAT] Națională.
(http://www.ecomunitate.ro/Istoric(12011).html)
[NUME_REDACTAT] Țăndărei se află amplasat pe [NUME_REDACTAT], având o lățime între 4 și 6 km. Aceasta are panta mică, natura depozitelor sunt slabe la eroziune, nisipurile de dune și depozitele loessoide, au determinat meandrarea râului, străbătând dintr-o parte în alta lunca, căutând drumul către vărsare. În luncă sunt regăsite cursuri părăsite, meandre colmatate, lacuri de luncă propriu-zise, în special pe partea dreapta, cuibărite sub fruntea câmpului, înconjurat de vegetație acvatică și zone mlăștinoase.
Până nu de mult, lunca aceasta era o împărăție a apelor revărsate, iar astăzi, în cea mai mare parte acestea s-au restrâns, ca urmare a intervenței antropice, amenajărilor făcute, cedând numeroase terenuri pentru agricultură. (Stan și Bogdan, 1971)
Figura 1.2. Harta reliefului orașului [NUME_REDACTAT]: Harta topografică cu scara 1:25000 și România-unități de relief, preluate de pe geo-spatial.org
[NUME_REDACTAT] Țăndărei se înscrie într-un areal ce face parte din [NUME_REDACTAT], care reprezintă partea coborâtă a [NUME_REDACTAT]. Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre ele venind din Dobrogea.
Sedimentele sunt reprezentate în special de loess, acestea fiint recente, datează din holocen.
Depozitele aluvial-proluviale, ocupă o suprafață destul de mare, acestea având o vârstă cuaternară.
Depozitele de mlaștină sunt constituite din depozite cu sedimente fine, argilă, nisip.
(Stan și Bogdan, 1971)
Figura 1.3. [NUME_REDACTAT] a orașului [NUME_REDACTAT]: Harta topografică cu scara 1:25000 și Harta geologică a României, preluată de pe geo-spatial.org
[NUME_REDACTAT] punct de vedere a regionalizării climatice, orașul Țăndărei face parte din subsectorul Dobrogei continentale, componentă a sectorului cu climat temperat semiarid. Verile sunt foarte calde și iernile foarte reci, iar amplitudinea termică anuală diurnă este relativ mare și iar precipitațiile sunt cantități reduse.
În orașul Țăndărei nu este stație meteorologică, cea mai apropiată fiind cea de la Slobozia, distanța dintre orașe fiind de 25 km. În continuare voi prezenta principalii parametrii climatici, înregistrati la stația meteorologică Slobozia.
Tabelul nr. 1.1. Cantitatea de precipitații 2006-2010
Sursa: Agenția pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 1.4. Cantitatea anuală de precipitații
În ceea ce privesc precipitațiile, în perioada analizată 2006-2010, cantitatea de precipitații cea mai scăzută a fost în anul 2008, respectiv 366,8 mm/an iar cea mai ridicată în anul 2010, 560,8 mm/an.
Temperatura medie anuală pentru municipiul Slobozia în perioada 2006-2010, conform Agenției pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, se prezintă astfel:
Figura 1.5. Temperatura medie anuală
După cum se poate observa și în graficul de mai sus (Fig. ), cea mai mică temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 2006, respectiv 11,3 ºC iar cea mai ridicată în 2007, respectiv 12,8 ºC. În ceilalți ani temperaturile medii anuale au avut valori de 12,3 ºC în anul 2008, 12,2 ºC în anul 2009 iar în anul 2010 s-au înregistrat 11,6 ºC. Diferențe de 1 ºC au avut loc între anii 2008 și 2009.
Așa cum am specificat și mai sus, iarna, temperaturile sunt foarte scăzute iar vara foarte ridicate, apărând în cei mai mulți ani seceta
Temperaturile maxime și minime se pot observa și în următoarele grafice (Fig.):
Figura 1.6. Temperaturile maxime și minime 2006-2010
După cum se poate observa, cea mai ridicată temperatură în municipiul Slobozia s-a înregistrat în anul 2007 și anume 42,7 ºC, în ceilalți ani având valori de 37,7 ºC (2006), 39,2 ºC (2008), 37,6 ºC (2009) și 38,3 ºC (2010).
În ceea ce privește temperatura minimă a aerului, așa cum se poate observa și în graficul de mai sus, că anul 2007 a avut cele mai ridicate temperaturi, însă cele mai scăzute le-a înregistrat anul 2010, -21,2 ºC. Și în ceilalți ani au fost temperaturi mici, respectiv -19,2 ºC în anul 2006, -11,3 ºC în anul 2007, -14,8 ºC în 2008 iar în 2009, -17,8 ºC.
Vântul este un alt element climatologic analizat în cadrul municipiului Slobozia.
Tabelul nr. 1.2. Frecvența medie anuală a vântului pe direcții (%)
Sursa: Agenția pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] nr. 1.3. Viteza medie anuală a vântului pe direcții
Sursa: Agenția pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 1.7. Frecvența (%) și viteza medie (m/s) anuală a vântului pe direcții
[NUME_REDACTAT] zona orașului Țăndărei, se regăsesc orizonturi acvifere conturate în pietrișurile și nisipurile ce alcătuiesc șesurile aluvionare din lunca Ialomiței.
Apele freatice complexul litologic se caracterizează printr-un anumit nivel hidrostatic, ce variază în funcție de grosimea depozitului-magazin, de permeabilitatea acestuia, de condițiile climatice sezoniere caracterizate prin deficit sau excedent pluviometric; cea mai mică adâncime a nivelului hidrostatic se întâlnește în luncă, iar cea mai mare în regiunea câmpului.
Figura 1.8. Harta hidrografică a orașului [NUME_REDACTAT]: Harta topografică cu scara 1:25000, prelucrată în ArcMap versiunea 9.3.
În acest sector terminal al Ialomiței, predomină depunerea aluvionară intensă, ca urmare a pantei foarte mici și a puterii de transport mult redusă, acestea conducând la formarea unei lunci largi și asimetrice, caracter pus în evidența de orice profil transversal efectuat peste cursul acestei văi. Versantul drept, mai înalt, cu albia minoră în apropierea sa, în care apa lovind îl subminează la bază, îl năruie și-l face să înainteze spre câmp, în timp ce versantul stâng este domol, cu o luncă mai largă, însoțită de o terasă joasă, ce face trecerea spre câmp. În trecut, lunca râului era în general inundată la debite și nivele maxime, în special primăvara, ca urmare a ploilor abundente dar și a topirii zăpezilor, ceea ce o făcea impracticabilă pe porțiuni destul de întinse. În urma efectuării lucrărilor hidrotehnice de protecție a malurilor s-a dat posibilitatea valorificării pe scară largă a pământurilor fertile ale Ialomiței. (Stan și Bogdan, 1971)
[NUME_REDACTAT] este un liman fluviatil pe cursul inferior al văii Ialomiței. Are o suprafață de 159 Km2, lățime maximă de 1,5 Km, lungime de 9,5 Km și adâncime maximă de . Înainte era o mare bază piscolă, acum fiind Arie de [NUME_REDACTAT] și face parte din rețeaua ecologică, NATURA 2000.
[NUME_REDACTAT] este compus din 3 bazine: Strachina I, Strachina II, [NUME_REDACTAT].
Figura 1.9. [NUME_REDACTAT]
Sursa: Imagine satelitară, https://maps.google.ro/
[NUME_REDACTAT] regăsite în zona orașului Țăndărei sunt:
[NUME_REDACTAT] aluviale
Soluri de lunci neinundabile
Cernoziomuri levigate și cernoziomuri pe relief vălurit
[NUME_REDACTAT] sunt depozite fine, mâloase-argiloase, aduse de apa râului și depuse în lunci în timpul inundațiilor. În anii în care nu au loc inundații, pe suprafața lor crește o vegetație specifică de luncă, care duce la formarea unui orizont superior de culoare mai închisă, cu un conținut mic de humus. În funcție de nivelul pânzei freatice, ca și de demineralizarea acestora ele pot fi sărăturate, astfel încât pot apărea petice de solonceacuri sau solonețuri.
Solurile aluviale sunt cele mai extinse, în lunca Ialomiței se întâlnesc pe suprafețele rar inundate și aluvionate, ceea ce permite dezvoltarea vegetației și solificarea lor. Conținutul de humus în orizontul superior poate ajunge până la 7%. Solurile de luncă sunt favorabile unei game largi de culturi agricole: porumb, sfeclă de zahăr, plante furajere, grâu, orz, floarea-soarelui, legume (ușor irigate), orez în incintele îndiguite și irigate, păduri de salcii și plopi. Aceste soluri au un grad ridicat de fertilitate, datorită substanțelor nutritive și mai ales regimului lor hidric favorabil. (Stan și Bogdan, 1971; Oprea 2009)
Cernoziomurile levigate se întâlnesc în zona municipiului pe câteva petice. Ele sunt specifice zonei de trecere de la stepă la pădure. S-au format sub un climat cu precipitații mai bogate (ce spală o bună parte din săruri de unde și denumirea lor), cu temperaturi la fel de ridicate, pe depozite leossoide sau pe nisipuri, sub o vegetație de cvercinee și cu pânza freatică la mică adâncime (2-5 m). Aceste soluri sunt mai fertile decât cernoziomurile fiind considerate printre cele mai fertile din țară. Sunt utilizate în agricultură și sunt favorabile culturilor cerealiere, care dau recolte mai bune ca pe cernoziomurile propriu-zise, datorite precipitațiilor mai bogate. Cernoziomurile propriu-zise se regăsesc și în zona Sloboziei, ele sunt formate atât pe depozite leossoide cât și nisipoase. (Stan și Bogdan, 1971; Oprea 2009)
Flora și fauna
În lunca Ialomiței sunt resturi de vegetație cu stuf (Phragmites australis), papură (Typha) și rogoz (Carex acutiformis) ca și zăvoaie de tip sud-european cu sălcii (Salix alba) și plop (Populus alba), dar și păduri mari de salcie, plop și stejar (Quercus robur).
Pădurile au funcții speciale de protecție, reprezentând o componentă importantă a capitalului natural.
Culturile cerealiere regăsite în zonă: floarea-soarelui (Helianthus annuus), porumb (Zea mays), grâu (Tritticum), orz (Hordeum vulgare), sfecla de zahăr (Beta vulgaris saccharifera), viță-de-vie (Vitis vinifera). Pe lângă culturile cerealiere mai există și plantații de meri (Malus domestica) și pruni (Prunus domestica). (Rapoarte de Mediu, Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița)
Figura 1.10. Harta vegetației a orașului [NUME_REDACTAT]: Imagine satelitară, https://maps.google.ro/
Pentru unele specii de floră se fac și recoltări autorizate:
Ciuperci: gălbiori (Cantharellus cibarius), hribi (Boletus sp.), ghebe (Armillaria mellea), altele (Morchelaceae, Russulaceae, Pleurotaceae).
Fructe de pădure: măceșe (Rosa canina)
Plante medicinale: cătină (Hippofae ramnoides), pelin (Artemisia absinthum), coada șoricelului (Achillea millefolium), tei (Tilia sp.), păducel (Crataegus monogyna), soc (Sambucus nigra)-flori, urzică (Urtica dioica), sunătoare (Hypericum perforatum)-herba, merișoare (Vaccinium vitis-idaea), mușețel (Matricaria chamomilla), coada calului (Equisetum arvense), păpădie (Taraxacum officinalis), porumbar-floare (Prunus spinosa), salcâm (Robinia pseudoacacia).
Fauna este reprezentată prin specii de stepă: popândău (Citellus citellus), hârciog (Cricetus cricetus), orbete (Spalax leucodon), șoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni), dihor de stepă (Mustela eversmani), iepure de câmp (Lepus europaeus), prepelița (Coturnix coturnix), potârniche (Perdix perdix), șoarecele de mișună (Musculus spigilegus), nevăstuică (Mustela nivalis), apoi specii de pădure: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), viezurele ([NUME_REDACTAT]).
Fauna cinegetică este bine reprezentată ca specii principale menționând: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), cerbul comun, iepurele (Lepus europaeus transsilvanicus), vulpea (Vulpes vulpes), fazanul, vânatul de pasaj (gâște și rațe sălbatice).
Dintre reptile apar șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de stepă (Lacerta taurica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis).
Păsările sunt cele mai numeroase: prigoria (Merops apiaster), fluierarul (Tringa totanus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), ciocârlia (Melanocory-phycalandra), cioara (Corvus corone), coțofana (Pica pica), vrabia (Paser domesticus), graurul (Sturnus vulgaris), turturica (Streptopelia turtur), guguștiucul ( Streptopelia decaocto), fazanul colonizat (Phasianus colchicus). (Rădulescu și Voican, 1986)
Figura 1.11. Harta faunei [NUME_REDACTAT]: http://www.profudegeogra.eu/harta-faunei-romaniei/
Aspecte demografice
Conform recensământului efectuat în anul 2011, orașul Țăndărei are o populație de 13.219 locuitori, față de recensământul din 2002 (12.462 locuitori), numărul fiind în creștere.
(http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83nd%C4%83rei)
Figura 1.12. Evoluția numărului populației la recensăminte
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83nd%C4%83rei
Din punct de vedere etnic, populația orașului Țăndărei este formată majoritar din români (65.47%), romi (10.85%), alte etnii (0.11%), necunoscută (23.55%) iar din punct de vedere confesional, majoritea populației (69.12%) sunt ortodocși.
Figura 1.13. Componența etnică și confesională a populației orașului [NUME_REDACTAT]: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83nd%C4%83rei
Capitolul 2. ALIMENTAREA CU APĂ A ORAȘULUI
Alimentarea cu apă în mediul urban trebuie să asigure cerințele de apă specifice acestui mediu, și anume: cerința de apă potabilă și cerința de apă industrială.
De-a lungul timpului, au existat mai mulți operatori ce s-au ocupat de alimentarea cu apă în orașul Țăndărei, în ordine cronologică aceștia fiind: I.G.O. (Întreprinderea de [NUME_REDACTAT]), Apatermo S.A., iar în prezent S.C. Raja S.A. Constanța.
Afilierea la S.C. Raja S.A. Constanța, s-a realizat în urma intrării in faliment a Apatermo S.A., această afiliere fiind foarte importantă, deoarece exista riscul riscul ca orașul să rămână fără serviciile de alimentare cu apă și canalizare. Această afliere având și un alt beneficiu, și anume, încrierea în programul POS MEDIU 2007 – 2013. Programul POS MEDIU 2007 – 2013, însemna o nouă stație de epurare, terțiară, cu două stații de pompare, alte lucrări de modernizare la uzina de apă. Aceste modernizări vin în urma trecerii la puțurile de exploatare, ceea ce înseamnă că trebuia realizat transportul de la puțuri la stația de tratare, adică peste 50 km de rețea extindere.
Înainte de înscrierea la programul POS MEDIU 2007 – 2013, orașul Țăndărei a beneficiat și de programul PHARE 2005 „Schema de investiții pentru sprijinirea inițiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”, prin implementarea proiectului „Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă în orașul Țăndărei, județul Ialomița”. În urma derulării programului PHARE 2005, au fost realizate următoarele:
16.610 m de rețea de alimentare cu apă extinsă și reabilitată;
4.678 m de rețea de branșament realizată;
montarea a 79 de hidranți;
construirea a 67 de cămine de vane;
asigurarea debitului și presiunii constante pentru apa furnizată în rețea prin eliminarea pierderilor, care provocau dereglări de presiune;
renovarea și reechiparea stației de pompare existente în vederea reducerii consumurilor energetice ale pompelor din sistemul de distribuție:
renovarea și reechiparea stației de dezinfecție a apei, în vederea reducerii riscurilor pentru sănătate;
reabilitarea camerelor vanelor;
reabilitarea instalațiilor hidraulice în stația de pompare (inlocuire vane, grupuri de pompare, conducte).
Astfel, au fost create premizele pentru atingerea numărului de 14.700 de utilizatori conectați la sistemele de contarizare. Instalarea ulterioară a sistemelor de contorizare, a crescut eficiența pentru grupurile țintă, iar finalizarea ulterioară a contorizării a permis tarifarea corectă, bazată pe consumuri reale. (http://www.ziare.com/slobozia/bani/reabilitarea-si-modernizarea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-in-orasul-tandarei-judetul-ialomita-1808411)
Operatorul regional, S.C. Raja S.A. Constanța, este o companie de interes public ăn domeniul alimentării cu apă potabilă și al epurării apelor uzate, este membru fondator al [NUME_REDACTAT] a Apei (ARA) și membră a [NUME_REDACTAT] a Apei (IWA).
Activitățile principale ale S.C. Raja S.A. Constanța, sunt:
captarea din sursele subterane și de suprafață a cantităților de apă necesare;
tratarea apei, pentru calitatea impusă de normativele și standardele în vigoare;
alimentarea cu apă;
colectarea și evacuarea apelor uzate menajere;
întreținerea și repararea echipamentelor utilizate în activități specifice;
analize de laborator pentru apa potabilă și apa uzată în laboratoare acreditate RENAR.
Obiectivele S.C. Raja S.A. Constanța, sunt:
creșterea calității serviciilor către clienti, prin prioritizarea lucrărilor de reabilitare și modernizare a infrastructurii de apă potabilă și uzată;
asigurarea în bune condițiii a alimentării cu apă;
adaptabilitatea la cerințele utilizatorilor;
reducerea consumurilor și a pierderii din rețea;
optimizarea costurilor de producție;
îmbunătățirea calității apei epurate deversate în emisar;
continuarea implementării în bune condiții a [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu (POS Mediu);
intensificarea campaniilor de informare – conștientizare, în legătură cu programul POS Mediu;
continuarea dotării/modernizării punctelor de lucru;
informatizarea/automatizarea activității;
extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă existente;
creșterea numărului de consumatori racordați la sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă;
creșterea operativității în remedierea avariilor;
creșterea vitezei de reacție la urgențe și sesizări;
tarifarea echitabilă;
continuarea implementării măsurilor în vederea alinierii la standardele de mediu și dezvoltare durabilă;
acordarea de asistență tehnică tuturor celor interesați în probleme specifice de profil;
asigurarea independenței energetice, prin utilizarea unor surse de alimentare alternative de energie.
Actele normative ce reglementează organizarea și funcționarea:
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990, privind societățile comerciale;
Legea nr. 51 din 8 martie 2006 – Legea serviciilor comunitare de utilități publice;
Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 – Legea serviciului de alimentare cu apă și canalizare.
(http://www.rajac.ro/images/docs/buletin_informativ_2013.pdf)
În prezent, sistemul centralizat de alimentare cu apă a orașului Țăndărei include:
sursele de alimentare;
stații de tratare;
rețeaua de apeducte;
rețeua de rezervoare;
stații de pompare;
rețeaua de distribuție.
Sursele folosite pentru alimentarea cu apă a orașului Țăndărei, sunt cele subterane, folosindu-se captările verticale, prin puțuri forate, din coloane tubulare. Aceste foraje sunt amplasate în afara orașului, satisfăcând necesarul de apă pentru populație și doar o parte din consumul industrial. Agenții economici mari, dar și consumatorii industriali, au surse proprii de alimentare cu apă.
Figura 2.1. Harta alimentării cu apă a orașului [NUME_REDACTAT] de tratare a apei a orașului Țăndărei, se află la ieșirea din localitate, pe șoseaua națională DN2A, are o capacitate de 4800 m3/h, tratarea apei realizându-se în prezent prin dezinfecție cu clor gazos.
Figura 2.2. Stația de tratare a apei a orașului [NUME_REDACTAT] foto: [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] de repompare a apei are o capacitate de 872 m3/h.
Există de asemenea, și două rezervoare de înmagazinare a apei, tipul acestora fiind semiîngropat – beton, fiecare având capacitatea de 3000 m3.
Tabelul nr. 2.1. Serviciul public de utilități – Alimentare cu apă
Sursa: S.C. Raja S.A. – unitatea administrativ teritorială [NUME_REDACTAT] de aducțiune au în total 3975 de km, din care 3915 km sunt conducte de aducțiune din azbociment, iar 60 de km sunt conducte de aducțiune din oțel.
Conductele de distribuție sunt din trei tipuri de material, însumând un total de 22,6 km, iar lungimea conductelor de distribuție în funcție de materialul folosit, este:
10,284 km oțel
10,446 km polietilenă
1,845 azbociment
Tabelul nr. 2.2. Serviciul public de utilități – Alimentare cu apă
Sursa: S.C. Raja S.A. – unitatea administrativ teritorială [NUME_REDACTAT], S.C. Raja S.A. Constanța, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], numărul total de gospodării din oraș este 2706, iar numărul total de apartamente este 1550. Dintre acestea, branșament comun au 216 gospodării și 1542 de apartamente, de branșament individual având parte 2038 de gospodării. Așadar, numărul total de branșamente este 2332, iar numărul total de branșamente contorizate este 1845.
În orașul Țăndărei există rețea de colectare și evacuare a apelor uzate cu o lungime de 11,4 km, dispusă preponderent în zona blocurilor.
Tabelul nr. 2.3. Serviciul public de utilități – Canalizarea și epurarea apelor uzate
Sursa: S.C. Raja S.A. – unitatea administrativ teritorială [NUME_REDACTAT] străzilor echipate cu rețele de colectare a apelor meteorice, atât în sistem unitar, cât și în sistem divizor este de 9,6 km, iar lungimea totală a străzilor este 73 km.
Stația de pompare a apelor uzate este de tip cheson, având o capacitate de 780 m3/s.
Luna februarie a anului 2014, a fost termenul de finalizare a 38 de km de rețea de colectare și evacuare a apelor uzate, prevăzută cu două stații de pompare nod și o stație de epurare cu treaptă mecanică, treaptă ecologică și treaptă de tratare a nămolului.
Până la punerea în funcțiune a investițiilor, apele uzate colectate în rețeaua de canalizare existentă, sunt dirijate gravitațional către stația de pompare a apelor uzate, aflată în partea de sud a orașului, de aici fiind pompată către stația de epurare a SC. AGFD S.R.L., care prestează serviciul de tratare a apelor uzate orășenești și evacuarea lor în emisar.
Tabelul nr. 2.4. Serviciul public de utilități – Canalizarea și epurarea apelor uzate
Sursa: S.C. Raja S.A. – unitatea administrativ teritorială [NUME_REDACTAT] numărul total de gospodării (2706) și apartamente (1550), 1542 de apartamente au acces prin sistem centralizat la canalizare prin racord comun și 74 de gospodării au acces prin sistem centralizat la canalizare prin racord individual. În aceste repartizări, nu se iau în considerare instalațiile particulare cu fosă septică individuală.
Tarifele serviciilor prestate de S.C. Raja S.A. Constanța, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], sunt regăsite în tabelul următor:
Tabelul nr. 2.5. Tarife servicii
Sursa: S.C. Raja S.A. – unitatea administrativ teritorială [NUME_REDACTAT] află în derulare proiectul de reabilitare a rețelei de alimentare cu apă în cadrul [NUME_REDACTAT] Sectorial de Mediu (POS Mediu1), prin care se vor reabilita un număr de șapte puțuri forate existente, aproximativ 3 km conducte de aducțiune, 13,5 km rețele de apă care au un grad ridicat de uzură și extinderea a 2 km din rețeaua de distribuție, în zona de est a orașului Țăndărei.
Există în curs de realizare un plan de acțiune pentru protecția resurselor de apă, în cadrul contractului de asistență tehnică, pentru managementul proiectului POS Mediu 1.
De asemenea, în cadrul programului POS Mediu 2, sunt prevăzute investiții pentru retehnologizarea și modernizarea stației de tratare a apei, în orașul Țăndărei.
Potențiale surse de poluare au fost identificate ca fiind:
fosele septice individuale din cadrul locuințelor, de pe străzile ce nu beneficiază de rețea de canalizare, aceste situații ce vor remedia odată cu punerea în funcțiune a celor aproximativ 38 km rețea de canalizare;
îngrășămintele utilizate în agricultura, avându-se în vedere că sursa de apă se află în extravilanul localității.
Conform S.C. Raja S.A. Constanța, în urma derulării acestor [NUME_REDACTAT] Sectoriale de Mediu (POS Mediu1 și POS Mediu 2), se așteaptă următoarele rezultate:
investițiile propuse prin proiectul finanțat din Fonduri de Coeziune prin POS Mediu, rezolvă problemele de alimentare cu apă potabilă și colectare a apelor menajere;
măsurile de investiții propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediului, ele acționând pe mai multe căi, în mod direct sau indirect în:
reducerea poluării,
îmbunătățirea calității apei,
reducerea poluării punctiforme și difuze a solului,
facilitarea adaptării la schimbările climatice,
facilitarea protecției solului fața de eroziunea prin apă și vânt,
protejarea și îmbunătățirea condițiilor și funcțiilor ecosistemelor terestre și acvatice împotriva degradării antropogene, a fragmentării habitatului și a defrișării,
păstrarea diversității naturale a faunei, florei și a habitatelor în zonele protejate și potențialele arii “Natura 2000” și, nu în ultimul rând, asupra îmbunătățirii sănătății umane.
procentul de racordare la rețeaua de canalizare va crește.
Capitolul 3. CALITATEA APEI
Apa este un element esențial pentru viață și pentru procesele naturale. Existența noastră și activitățile noastre economice sunt în totalitate dependente de această prețioasă resursă. Este important, în egală masură, factorul climatic care susține dezvoltarea ecosistemelor și componenta cheie în schimbul de substanță și energie în ciclul hidrologic.
Mai mult decât atât, la nivel global, apa reprezintă o resursă limitată. Activitățile umane exercită presiuni importante asupra resurselor de apa atât cantitativ cât și calitativ, astfel că este necesară analiza acestei componente a mediului înconjurator, impunându-se crearea de instrumente legislative care să se adreseze clar problemelor apărute și să contribuie la asigurarea resurselor de apa pentru generațiile viitoare.
Principalul obiectiv strategic al României în domeniul apelor este legat de integrarea europeană, ceea ce implica armonizarea și implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protectiei calității apei.
3.1. Monitoringul apelor
Sistemul național de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerințelor legislative din domeniu:
monitoring de supraveghere, cu rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice;
monitoring operațional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă care prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecție a apelor. (ANPM)
Funcție de caracteristicile calitative ale corpurilor de apă, s-au realizat diferite tipuri de programe de monitoring:
Programul de Supraveghere (S);
[NUME_REDACTAT] (O);
Programul de Investigare (I);
Programul de Referință (R);
[NUME_REDACTAT] mai [NUME_REDACTAT] Disponibilă (CBSD);
Programul de Potabilizare (P);
Programul de InterCalibrare (IC);
Programul de monitorizare pentru [NUME_REDACTAT] la poluarea cu nitrați;
Programul de monitoring pentru Ihtiofaună (IH);
Programul pentru protecție Habitate și Specii (HS);
Programul pentru [NUME_REDACTAT] (CI);
[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Modificate (CAPM).
Elaborarea sintezei calității apelor din România se bazează pe prelucrarea unui volum mare de informații – date analitice primare, obținute în activitatea de cunoaștere a calității apelor desfășurate, în raport cu specificul fiecărui subsistem, de unitățile teritoriale ale [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]”. (http://www.anpm.ro/upload/16101_4%20APA%202009.pdf)
3.2. Sistemul economic în domeniul apelor
[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] 60/2000/EC introduce noțiunea “apa nu este produs comercial, dar produce o valoare economică”. Principiile acestui sistem economic în domeniul apelor sunt:
utilizatorul plătește
poluatorul plătește
recuperarea costurilor gospodăririi cantitative și calitative a apelor
stimularea beneficiarilor pentru protecția resurselor de apă
Serviciile specifice de gospodărirea apelor, efectuate de [NUME_REDACTAT] ‘’[NUME_REDACTAT]‘’ sunt generatoare de costuri, pentru recuperarea acestora fiind stabilite tarife aprobate prin lege, utilizatorilor de apă revenindu-le obligația respectării plății serviciilor prestate și a încheierii de contracte economice.
Servicii de asigurare a volumului de apă brută;
Servicii specifice de gospodărirea apelor pentru ameliorarea calitativă a apelor de suprafață și de protecție a calității resurselor de apă;
Sunt stabilite tarife pentru:
-indicatori chimici generali
-indicatori chimici specifici
-indicatori chimici toxici și foarte toxici
-indicatori bacteriologici
-indicatori fizici
Servicii de asigurare a gospodăririi nisipurilor și pietrișurilor din albiile minore sau malurile cursurilor de apă și din cuvetele lacurilor de acumulare amenajate. (Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, [NUME_REDACTAT], 2009)
Tabelul nr. 3.1. Tarife stabilite prin lege pentru utilizatorii de apă, conform 522/26.06.2009
Sursa: Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița
3.3. [NUME_REDACTAT]
În ceea ce privesc apele de suprafață (râurile), pe râul Ialomița există secțiuni de control a calității apei în mai multe localități, Țăndărei, fiind una dintre ele. În rapoartele primite de la Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, există tabele ce indică numărul recoltărilor și calitatea apei pentru fiecare secțiune de control. Stațiile hidrometrice depe râul Ialomița sunt:
[NUME_REDACTAT] râu [NUME_REDACTAT] râu [NUME_REDACTAT] râu [NUME_REDACTAT] râu [NUME_REDACTAT] râu [NUME_REDACTAT] Cadru a [NUME_REDACTAT] 60/2000/EC, definește cinci clase de calitate ale apelor, ținând cont în primul rând de elementele biologice, acestea fiind:
Clasa I – Calitate foarte bună
Clasa II – Calitate bună
Clasa III – Calitate moderată
Clasa IV – Calitate satisfăcătoare
Clasa V – Calitate degradată
Indicatorii fizico-chimici cuprinși în Ordinul M.M.G.A nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, sunt:
grupa „regim de oxigen”: oxigenul dizolvat, CCO-Cr, CBO5 , CCO-Mn;
grupa „ioni generali, salinitate”: sodiu, calciu, fier total, mangan total, magneziu, cloruri, sulfați, reziduu filtrabil uscat;
grupa „nutrienți”: azotiți, azotați, azot total, amoniu, fosfor total, ortofosfați, clorofila a;
grupa „micropoluanți organici și anorganici”: fenoli, detergenți, hidrocarburi petroliere, HAP, PCB, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan;
grupa „metale”: plumbul, cadmiul, mercurul, nichelul, zinc, cupru, crom total, arsen. (http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/calitatea_apelor/raport_2009.pdf)
Din cei cinci ani monitorizați, patru sunt prezentați în tabelul de mai jos și am găsit încadrarea râului Ialomița, din punct de vedere fizico-chimic, pe secțiunea de control Țăndărei, în clasele de calitate III și IV, în toți anii monitorizați, iar în clasa V în 2006 și 2008. Se poate observa că în niciun an, apa râului Ialomița nu s-a încadrat în clasa I de calitate, adică calitatea foarte bună. În fiecare an, s-a realizat un număr de 12 recoltări, posibil câte o recoltare în fiecare lună. Cele mai multe recoltări, în toți anii monitorizați, indică faptul că apa râului Ialomița s-a încadrat în clasa III de calitate, adică calitate moderată.
Tabelul nr. 3.2. Încadrarea în clasele de calitate a râului Ialomița, din punct de vedere fizico-chimic, pe secțiunea de control [NUME_REDACTAT]: Agenția pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] apei râurilor din punct de vedere fizico-chimic, biologic dar și monitorizarea ihtiofaunei, cu ajutorul metodei [NUME_REDACTAT] European, sunt regăsite în următoarele figuri. Pe baza hărților poate fi analizată întreaga rețea hidrografică a României, râul Ialomița fiind încadrat in clasa III de calitate, acesta având o calitate moderată, în anul 2009.
Figura 3.1. România – Harta calității apei, din punct de vedere fizico-chimic, anul 2009
Sursa: http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/calitatea_apelor/raport_2009.pdf
Figura 3.2. România – Harta calității apei, din punct de vedere biologic, anul 2009
Sursa: http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/calitatea_apelor/raport_2009.pdf
Figura 3.3. România – Monitorizarea ihtiofaunei, anul 2009
Sursa: http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/calitatea_apelor/raport_2009.pdf
Începând cu anul 2010, conform "Metodologiei de evaluare globală a stării/potențialului ecologic al apelor de suprafață" și a "Metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane", evaluarea stării resurselor de apă se realizează pe corpuri de apă, nu pe secțiuni.
Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă se face prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice și a stării dată de toate elementele de calitate fizico-chimice generale și a poluanților specifici nu separat pentru elementele biologice și fizico-chimice și încadrarea acestora în clase de calitate. Această analiză, a corpurilor de apă, se realizează din datele referitoare la starea apelor de suprafață și a apelor subterane, primite de Buzău – Ialomița și Sistemul de Gospodărire a [NUME_REDACTAT].
Corpul de apă specific zonei orașului Țăndărei este Ialomița_Slobozia_Cf. Dunăre, cod RORW11.1._B9. Corpul de apă aparține tipologiei RO11 și are o lungime de .
[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, din punct de vedere al elementelor biologice, starea a fost evaluată cu ajutorul a doi indici și anume: fitoplancton și macronevertebrate, starea finală moderată fiind dată de fitoplancton.
De-a lungul campaniilor de prelevare, în ceea ce privește indicatorul fitoplancton, se constată prezența destul de mare a diatomeelor înregistrând valori ale abundenței numerice mari și într-un procent mult mai mic, prezența grupelor Cyanobacteria, Euglenophyta, Chlorophyta. De asemenea, sunt destul de frecvente speciile: Nitzschia palea, Nitzschia acicularis, Navicula cryptocephala, Diatoma vulgaris, Cyclotella meneghiniana, Oscillatoria tenuis a căror prezentă a dus la încadrarea corpului de apă în starea moderată.
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, starea finală a fost moderată, datorită valorilor obținute pentru indicatorii din grupa nutrienților și oxigen dizolvat.
Pentru poluanții specifici starea a fost moderată datorită valorilor obținute pentru fenoli .Starea ecologică finală a corpului de apă este moderată.
Cea mai importantă sursă de poluare a apei râului Ialomița, este S.C. AGFD SRL Țăndărei, având ca și activitate epurarea apelor uzate menajere și industriale, poluanții specifici fiind: CCO-Cr, CBO5, Amoniu, Ptot, suspensii, detergenți.
3.4. [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] este un liman fluviatil pe cursul inferior al văii Ialomiței. Are o suprafață de 159 Km2, lățime maximă de 1,5 Km, lungime de 9,5 Km și adâncime maximă de . Înainte era o mare bază piscolă, acum fiind Arie de [NUME_REDACTAT] și face parte din rețeaua ecologică, NATURA 2000.
[NUME_REDACTAT] este compus din 3 bazine:
Strachina I,
Strachina II
[NUME_REDACTAT].
Figura 3.4. Localizarea lacului [NUME_REDACTAT]: http://www.isjialomita.ro/files/biologie/Arii%20protejate%20Ialomita.pdf
[NUME_REDACTAT] de Mediu emise de către Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, am găsit încadrarea lacului Strachina pe clase de calitate din punct de vedere fizico-chimic, dar și din punct de vedere biologic, aceastea fiind prezentate în următorul tabel:
Tabelul nr. 3.3. Încadrarea biologică și fizico-chimică a lacului [NUME_REDACTAT]: Agenția pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] biologice care se iau în considerare sunt:
Flora acvatică – fitoplancton, fitobentos și macrofite
Compoziția și abundența faunei de nevertebrate
Fauna piscicolă
Clasele de calitate pentru "lacuri naturale și de acumulare", au la bază Normativul 161/2006, acestea fiind:
Clasa I (lac ultraoligotrof) – codificată prin culoarea "albastră";
Clasa II (lac oligotrof) – codificată prin culoarea "verde";
Clasa III (lac mezotrof) – codificată prin culoarea "galben";
Clasa IV (lac eutrof) – codificată prin culoarea "portocaliu";
Clasa V (lac hipertrof) – codificată prin culoarea "roșie";
Din punct de vedere biologic, lacul Strachina este hipertrof, încadrându-se în clasa V de calitate.
În anul 2010 monitorizarea lacului s-a facut in 2 secțiuni: mijloc lac zona fotică și ieșire lac zona fotică.
Din punct de vedere al elementelor biologice evaluarea s-a făcut în funcție de indicatorii fitobentos și fitoplancton. Starea finală degradată, din punct de vedere biologic, a fost dată atât de indicatorul fitoplancton, cât și de fitobentos. Componenta taxonomică a fitobentosului a cuprins următoarele grupe: Cyanobacteria, Bacillariophyta si Chlorophyta. Dominante au fost diatomeele, înregistrând procente mari ale abundenței numerice. Prezența speciilor cu preferință organică ridicată: Oscillatoria tenuis, Phormidium tenue, Cyclotella meneghiniana, Nitzschia stagnorum, Nitzschia palea, a fost corelată și cu valorile obținute de fosforul total ducând la starea slabă. Biovolumul fitoplanctonic a înregistrat o valoare medie de 107.48 mg/l, care alături de valorile obținute de clorofila „a” 355.53 μg/l, de procentele ridicate obținute de cianobacterii pe parcursul celor patru campanii de prelevare și corelând cu valorile obținute de fitobentos, au dus la starea finală slabă a lacului.
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, valorile obținute pentru pH si fosfor total încadrează acest corp de apă în starea finală moderată. Pentru poluanții specifici starea este moderată datorită fenolilor. Starea ecologică finală a corpului de apă este degradată, încadrându-se în clasa V de calitate. Nu s-au făcut analize pentru evaluarea stării chimice, deoarece în urma screeningului nu au fost identificate substanțe prioritar/prioritar periculoase. (Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița)
3.5. Apele subterane
În spațiul hidrografic Ialomița pe teritoriul județului Ialomița au fost identificate și delimitate un număr de 9 corpuri de ape subterane freatice.
Cele mai multe corpuri de apă subterană (ROIL- 07, ROIL- 08, ROIL- 09, ROIL- 11, ROIL- 13, ROIL– 16 si ROIL-17) sunt în zonele de lunci ale râurilor Ialomița, Călmățui precum și a Dunării, fiind dezvoltate în depozite aluviale poros-permeabile, de vârsta cuaternară, fiind situate aproape de suprafață terenului, ele prezintă nivel liber.
Tabelul nr. 3.4. Caracteristicile stratigrafice ale corpurilor de apă subterană
Sursa: Agenția pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] ROIL 13- [NUME_REDACTAT]
Corpul este de tip poros permebil, dezvoltat în luncă și terasele râului Ialomița este de vârstă holocenă si are o suprafata de 2.
Șesurile aluvionare și terasele dezvoltate în subzonele în care fundamentul este constituit din depozite romaniene și pleistocen inferioare, sunt destul de bine individualizate, dar în aceste subzone râurile pierd cantități însemnate de apă prin nisipurile și pietrișurile ce constituie Formațiunea de Cândești din sectorul de alimentare a acviferului de adâncime ce se dezvoltă la sud.
În anul 2009, monitorizarea acestui corp de apă subterană s-a făcut în 12 puncte de monitorizare (foraje). S-au semnalat depășiri față de valorile prag la: NH4 -2 depășiri, cloruri, sulfați -3 depășiri si ale CMA pentru: conductivitate-3 depășiri, CCO Mn -1 depășire.
Ținând cont că poluările reprezintă 25 % dintre forajele monitorizate cu depășiri fată de valorile prag se consideră că starea chimică este slabă si apa nepotabilă.
În anul 2010 monitorizarea cantitativă a acestui corp de apă subterană s-a făcut la 34 foraje. Pentru evaluarea stării chimice a corpului de apă, au fost monitorizate și calitativ 13 foraje: Manasia-Speteni F1, Căzănești-Ciochina F5, Slobozia F1, Țăndărei F2, Țăndărei F4, Șchiauca F1, Șchiauca F4, Amara F1, Amara F3, Amara F8, [NUME_REDACTAT] F1, [NUME_REDACTAT] Ord.II F1, [NUME_REDACTAT].II F1.
Indicatorii care au determinat starea corpului de apă sunt: nitrați (NO3-), amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfați (SO42+), nitriți (NO2-), ortofosfați solubili (PO43-).
Rezultatul încadrării corpului de apă:
S-au semnalat depășiri față de valorile prag la 4 foraje astfel: forajul Slobozia F1 a depășit valorile de prag la amoniu(4,68 mg/l) și cloruri (1525,8 mg/l) , forajele Căzănesti-Ciochina F5 și Șchiauca F1 au depașit valorile de prag la cloruri și sulfați iar forajul Șchiauca F4 a depășit valorile de prag la sulfați(1124,56 mg/l). Având în vedere că forajele cu depășiri reprezintă mai mult de 20% din numărul total de foraje monitorizate iar aceste foraje sunt grupate în zona de mijloc a corpului de apă, considerându-se că acest corp de apă se află local în stare moderată.
Și în acest corp de apă au mai fost monitorizați o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice. Aceștia sunt: pH, oxigen dizolvat (OD), indice permanganat, conductivitate, alcalinitatea totală, duritate tot.,bicarbonați (HCO3-), sodiu (Na+); potasiu (K+); calciu (Ca2+); magneziu (Mg2+), arsen, mercur, plumb și cadmiu .
În anul 2010 monitorizarea cantitativă a acestui corp de apă subterană s-a făcut la 34 foraje. Pentru evaluarea stării chimice a corpului de apă, au fost monitorizate și calitativ 13 foraje: Manasia-Speteni F1, Căzănești-Ciochina F5, Slobozia F1, Țăndărei F2, Țăndărei F4, Șchiauca F1, Șchiauca F4, Amara F1, Amara F3, Amara F8, [NUME_REDACTAT] F1, [NUME_REDACTAT] Ord.II F1, [NUME_REDACTAT].II F1.
Indicatorii care au determinat starea corpului de apă sunt: nitrați (NO3-), amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfați (SO42+), nitriți (NO2-), ortofosfați solubili (PO43-).
Rezultatul încadrării corpului de apă:
S-au semnalat depășiri față de valorile prag la 4 foraje astfel: forajul Slobozia F1 a depășit valorile de prag la amoniu(4,68 mg/l) și cloruri (1525,8 mg/l) , forajele Căzănesti-Ciochina F5 și Șchiauca F1 au depașit valorile de prag la cloruri și sulfați iar forajul Șchiauca F4 a depășit valorile de prag la sulfați(1124,56 mg/l). Având în vedere că forajele cu depășiri reprezintă mai mult de 20% din numarul total de foraje monitorizate și ca aceste foraje sunt grupate în zona de mijloc a corpului de apă, se consideră că acest corp de apă se află local în stare moderată.
Au mai fost monitorizați o serie de parametri fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice. Aceștia sunt: pH, oxigen dizolvat (OD), indice permanganat, conductivitate, alcalinitatea totală, duritate tot.,bicarbonați (HCO3-), sodiu (Na+); potasiu (K+); calciu (Ca2+); magneziu (Mg2+), arsen, mercur, plumb și cadmiu .
3.6. Apa potabilă
Apa potabilă este apa destinată consumului uman, aceasta poate fi apa în stare naturală sau după tratare folosită pentru băut ori prepararea hranei, sau toate tipurile de apă folosite în industria alimentară, pentru consumul uman.
Calitatea apei potabile distribuită populației orașului Țăndărei, se încadrează conform S.C. Raja S.A. – unitatea administrativ teritorială Țăndărei, indicatorilor prevăzuți în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu excepția fierului, manganului și amoniului. În planul de investiții ce se va derula în POS Mediu 2, a fost prevăzută o stație de deferizare și demanganizare a apei, în vederea îmbunătățirii calității și încadrării în parametrii prevăzuți de lege.
În raportul primit de la Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, am găsit pentru anul 2008, determinarea calității potabile. S-au prelevat probe din cinci puncte diferite ale rețelei de alimentare cu apă a orașului Țăndărei. Rezultatele din buletinul de analiză fizico-chimică, elaborat de către Laboratorul de [NUME_REDACTAT] Slobozia, se regăsesc în următorul tabel:
Tabelul nr. 3.5. Parametrii de calitate fizico-chimică în orașul [NUME_REDACTAT]: Buletin de analiză 2008 (http://www.scrigroup.com/files/hidrologie/vccsnee33f455%20(3969).htm)
O să analizez fiecare indicator în parte, cu ajutorul graficelor, realizate din datele tabelului prezentat mai sus:
Figura nr. 3.5. Rezultatul probei parametrului "Clor rezidual liber"
Analizând graficul de mai sus, se poate observa că parametrul a fost înregistrat în toate punctele de recoltare din rețeaua de alimentare cu apă a orașului, însă valorile nu au depășit valoarea limită de 0.5 mg/l.
Figura nr. 3.6. Rezultatul probei parametrului "Clor rezidual total"
Parametrul "Clor rezidual total", a depășit concentrația maximă admisă de 0.5 mg/l, în toate cele cinci puncte de prelevare, înregistrându-se valori de până la 2.32 mg/l. Cantitățile mari de clor rezidual total are efecte toxice asupra sănătății populației, pe termen lung acesta provocând cancer.
Figura nr. 3.7. Rezultatul probei parametrului "Azotați"
Azotații sau nitrații au efecte grave asupra sănătății populației dar și asupra animalelor, în special asupra sugarilor și păsărilor tinere, ducând chiar la moartea lor, intervenind fenomenul de sufocare albastră. În cazul de față nu este cazul de așa ceva, valorile azotaților fiind scăzute, înregistrându-se chiar valoarea 0 mg/l, la două dintre cele cinci probe recoltate, iar concentrația maximă admisă impusă de legislație este de 50 mg/l.
Figura nr. 3.8. Rezultatul probei parametrului "Turbiditate"
Ultimul parametru fizico-chimic analizat este turbiditatea, aceasta nedepășind valoarea limită de 5 grade de turbiditate. Ca și în cazul azotaților, și aici la două dintre cele cinci probe prelevate, s-a înregistrat valoarea 0 grade de turbiditate, cea mai mare valoare fiind de 1.17 grade de turbiditate.
Capitolul 4. Folosințe de apă în industrie
4.1. Apecte generale
În acest capitol, voi încerca să scot în evidență importanța apei în industrie, modul de folosire, sursele de apă, instalațiile și rețeaua necesare în transportul apei și în tratarea ei, volumele de apă folosite.
[NUME_REDACTAT] are în prezent două fabrici, ce fac parte din ramura industriei alimentare:
S.C. Ultex S.A. – producătoare de uleiuri alimentare, tehnice, șroturi furajere, biodiesel;
Agrana – fabrică de zahăr.
Acest studiu va fi realizat pentru fabrica producătoare de uleiuri alimentare, tehnice, șroturi furajere, biodiesel, S.C. Ultex S.A.. Datele folosite pentru realizarea acestuia, sunt preluate din [NUME_REDACTAT] de Mediu nr.36, revizuită în data de 11.11.2011, acordată de către [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Pitești, această fiind regăsită și pe site-ul: http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
S.C. Ultex S.A. are sediul pe str. Teilor, nr. 53, orașul Țăndărei, județul Ialomița.
Figura 4.1. Fabrica de ulei S.C. Ultex S.A. [NUME_REDACTAT]: Imagine satelitară,https://maps.google.ro/maps?hl=ro&bav=on.2,or.r_qf.&biw=1366&bih=653&bvm=pv.xjs.s.en_US.hKiVy-E3KVo.O&um=1&ie=UTF8&fb=1&gl=ro&q=Ultex+%C5%A2%C4%83nd%C4%83rei&cid=6522861762580670951&sa=X&ei=deiRU42DDqrc4QTQ34GwAg&ved=0CIgBEPwSMA4
Figura 4.2. Harta orașului [NUME_REDACTAT]: Harta topografică 1:25000, prelucrată în ArcMap, versiunea 9.3.
Fabrica funcționează din anul 1982, este proprietarul S.C. [NUME_REDACTAT] S.R.L. Țăndărei, deținând o instalație de producere a biodieselului. S.C. Ultex S.A. prelucrează:
semințe floarea soarelui;
semințe in;
semințe rapiță;
semințe șofrănel;
boabe soia;
(http://www.ultex.ro/Istoric%20Ultex.html)
Tabelul nr. 4.1. Materiile prime folosite de către S.C. Ultex S.A.
Sursa: http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
Tabelul nr. 4.2. Materiile auxiliare folosite de către S.C. Ultex S.A.
Sursa: http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
4.2. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă, în scop menajer și tehnologic, se face din sursele proprii dar și din racordarea la rețeaua orășenească, administrată de către S.C. RAJA S.A.. Sursele proprii sunt apele subterane, existând cinci foraje cu adâncimi de 96 – 100 m.
Volume și debite de apă autorizate :
Qmax zi → 1652 m3/s → Qanual = 603 mii m3
Qmed zi → 1391 m3/s → Qanual = 507 mii m3
Qmax oră → 25 l/s
Funcționarea S.C. Ultex S.A. este permanentă, 24 ore/zi, 365 zile/an.
De asemenea, este utilată și cu instalație de tratare a apei, o stație de dedurizare – demineralizare. Apa este tratată pentru folosirea ei de către cazanele de abur din centrala termină dar și pentru asigurarea apei de adaos pentru instalația de recirculare. Stația de dedurizare – demineralizare este formată din:
Treapta de dedurizare, formată din două filtre F1 și F2, Ø = 2400 mm, cu trei straturi de nisip cuarțos, cu diferite granulații și masă cationică Na.
Treapta de demineralizare, este formată din două filtre F1 și F2, Ø = 700 mm, cu masă cationică, vas de preparare a saramură cu volumul de 8 m3 și pompă de saramură cu Q = 10m3/h și înălțimea de 30 metri, armături și suflantă aer.
(http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf)
Înmagazinarea apei se face printr-un rezervor metalic suspendat, având o capacitate de 120 m3. Instalațiile de recirculare a apei sunt folosite pentru circuitul condensatoarelor tubulare de la secția de rafinare I, secția de rafinare II, secția de extracție inului și secția de extracție soia, fiind compuse din:
Rețele tur – retur pentru apa de răcire;
3 turnuri de răcire, cu capacitatea de 750 m3/h;
Cuvă din beton armat, cu capacitatea de 38 m3;
Stație de pompare, echipată cu trei electropompe, cu înălțimea de 45 metri, Q = 300 m3/h.
Debitul de apă de adaos folosit, este asigurat din centrala termică a circuitului apei dedurizate.
Lungimea rețelei de distribuției a apei potabile este de 3 km, aceasta realizându-se gravitațional, printr-o rețea de țevi din oțel citomate la interior și izolate la exterior, împotriva agresiunii solului și înghețului.
Există, de asemenea și un volum de apă pentru stingerea incendiilor de 25 m3, aceasta fiind preluat din rețeaua de alimenatre a fabricii dar și din rețeaua orășenească. Debitele pentru stingerea incendiilor sunt:
pentru stingerea incendiilor interioare, Q = 5 l/s;
pentru stingerea incendiilor exterioare, Q = 40 l/s.
(http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf)
În ceea ce privește evacuarea apelor uzate provenite de la S.C. ULTEX S.A., acestea sunt gestionate astfel:
Apele uzate slab impurificate cu debitul maxim de 312 m3/zi, acestea fiind reprezentate de apele de răcire nerecirculate și condens nerecirculat, cele care provin din circuitul de răcire și de la centrala termică, sunt evacuate în canalizarea tehnologică a S.C. ULTEX S.A., de unde ajung în stația de preepurare a fabricii;
Apele uzate menajere și tehnologice cu debitul maxim de 310,88 m3/zi, sunt evacuate în canalizarea tehnologică a fabricii, apoi ajung în stația de epurare S.C. ULTEX S.A.;
Apele uzate puternic impurificate, cu debitul maxim de 657,04 m3/zi, sunt cele rezultate din procesul de fabricație și sunt epurate la secția de la care provin și apoi sunt evacuate în stația de preepurare a fabricii;
Apele meteorice, rețeaua de canalizare este în sistem separativ, apele pluviale și apele uzate tehnologice, se amestecă înainte de a intra în stația de epurare a S.C. A.G.F.D. S.R.L. Țăndărei, aceasta fiind stația orășenească, fiind evacuate prin același canal, în rețeaua și stația de epurare a S.C. A.G.F.D. S.R.L. Țăndărei.
Rețeaua de canalizare are lungimea de 3 km.
Tabelul nr. 4.3. Evacuarea apelor uzate provenite de la S.C. ULTEX S.A. [NUME_REDACTAT]: http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
Stația de preepurare a S.C. ULTEX S.A. Țăndărei, este compusă din:
Separator de produse petroliere, tricompartimentat la centrala termică;
Patru separatoare de solvent și grăsimi la secțiile de rafinare, secțiile de extracție in și soia, îmbuteliere, bicompartimentate, cu un volum de 11,5 m3 fiecare și cu înălțimea de 1,5 metri;
Separator grăsimi, decantor radial, stație pompare, înainte de a intra în colectorul stației de epurare a S.C. A.G.F.D. S.R.L. Țăndărei, pentru evacuarea finală.
Instalațiile de măsurare a volumelor de apă și a debitelor sunt formate din debitmetre, folosite pentru evacuări și apometre, pentru captări.
Lucrări auxiliare de gospodărire a apelor:
Deșeurile provenite de la secția de rafinare a uleiului, se stochează într-un depozit impermeabilizat, alcătuit din două bazine îngropate, cu o capacitate de 250 m3 fiecare, până la livrarea acestora agenților economici autorizați în valorificarea/eliminarea lor. Bazinele sunt impermeabilizate pe toată suprafața, peste care sunt aplicate dale din beton, cu grosimea de 8 cm.
Apa rezultată din deșeurile depozitate, se separă și se colecteză într-un bazin vidanjabil, printr-o rețea alcătuită din 10 drenuri din beton, echipate cu filtre din geotextil nețesut și care au lungimea de 1 m. Bazinul vidanjabil are capacitatea de 25 m3.
Apele colectate se evacuează prin vidanjare, la stația de preepurare a S.C. ULTEX S.A. Țăndărei.
(http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf)
4.3. Monitorizarea apei
În ceea ce privește monitorizarea apei, aceasta se efectuează prin două tipuri de acțiuni, anume:
Automonitoringul, care are următoarele componente:
Monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces;
Monitoringul emisiilor și calității apei;
Monitoringul post-închidere;
Monitorizarea efectuată de organele abilitate.
S.C. ULTEX S.A. Țăndărei este obligat să raporteze autorităților de mediu competente rezultatele monitorizării, la termenele solicitate.
Monitorizarea apei uzate se realizează la punctul de monitorizare A1 (cămin de evacuare în rețeaua de canalizare din zonă după stația de preepurare a S.C. ULTEX S.A. Țăndărei, înainte de evacuarea în stația de epurare a S.C. A.G.F.D. S.R.L. Țăndărei). Indicatorii monitorizați sunt:
Tabelul nr. 4.4. Monitorizarea parametrilor la punctul A1
Sursa: http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
Obligațiile S.C. ULTEX S.A. Țăndărei în privința monitoringului apei:
Se realizează analiza calitativă a apelor uzate în laboratorul propriu sau în colaborare cu alte laboratoare specializate, pentru poluanții monitorizați;
Se realizează lunar analiza cantitativă a apelor uzate evacuate și a consumului de apă;
Trebuie să ia toate măsurile pentru prevenirea sau minimizarea emisiilor de poluanți în apă;
Se realizează conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, controlul debitelor și ale nivelurilor de încărcare cu poluanți;
Trebuie să informeze autoritățile competente cu privire la modificările sistemului de evacuare a apelor de pe amplasament;
Este interzisă evacuarea apelor uzate neepurate în receptori naturali.
Monitorizarea apei freatice se realizează în patru puncte: P1 (robinet pavilion administrativ nr. 1), P2 (robinet pavilion administrativ nr. 2), P3 (robinet secție îmbuteliere) și P4 (robinet secție sifoane).
Se realizează trimestrial prelevarea și analizarea calității apei pentru potabilizare, urmărindu-se încadrarea indicatorilor microbiologici și fizico-chimici, în limitele prevăzute de legislație.
Tabelul nr. 4.5. Monitorizarea parametrilor
Sursa: http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
4.4. Concentrații de poluanți admise la evacuare
Apele uzate evacuate, menajere și tehnologice, din cadrul S.C. ULTEX S.A. Țăndărei, trebuie sa respecte concentrațiile maxime admise în H.G. nr. 352/2005 care modifică și completează H.G. nr. 188/2002, privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare și direct în stațiile de epurare.
Tabelul nr. 4.6. Valori maxime admise
Sursa: http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
4.5. Instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților
Pentru prevenirea impurificării apelor este necesar ca:
Reziduurile apoase evacuate din instalații nu trebuie să conțină substanțe care să îngreuneze buna funcționare a lucrărilor de tratare și nici să degradeze rețelele de canalizare;
Planul rețelelor de colectare trebuie să conțină prezentarea sectoarelor colectate, porțiunile înguste, punctele de branșament, vane manuale, vane automate, posturile de prelevare, posturile de măsurare;
Colectoarele care transportă ape poluate prin lichide inflamabile și suspecte de a fi inflamabile, trebuie să conțină o protecție eficientă împotriva propagării flăcărilor;
Punctele de măsurare și prelevare probe trebuie să poată fi echipate cu aparate necesare pentru a efectua măsurătorile în condiții edificatoare;
Un punct de măsurare și prelevare probe trebuie prevăzute pe fiecare canal de evacuare a apelor uzate tehnologice, penru fiecare instalație funcțională existentă pe platforma S.C. ULTEX S.A. Țăndărei.
Tabelul nr. 4.7. Instalații utilizate pentru reducerea poluanților
Sursa: http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
4.6. Obligațiile S.C. ULTEX S.A. [NUME_REDACTAT] exploateze construcțiile și instalațiile de captare, aducțiune, folosire, preepurare și evacuare a apelor uzate, dispozitivele de măsurare a debitelor și volumelor de apă în conformitate cu prevederile regulamentelor;
Să dețină mijloacele și materialele necesare în caz de poluări accidentale și să acționeze conform legislaței;
Să reactualizeze când este cazul, planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale;
Să transmită anual necesarul de apă brută;
Să determine prin măsurători datele tehnice privind captarea, tratarea, aducțiunea, recircularea, evacuarea și preepurarea apelor;
Să nu spele obiecte, ambalaje, produse, materiale ce pot impurifica apele de suprafață;
Să nu deverseze în apele de suprafață și subterane, ape uzate, substanțe petroliere, fecaloid menajere, substanțe periculoase;
Să nu arunce și să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor și în zonele umede și de coastă, deșeuri de orice fel și să nu introducă în apă substanțe periculoase, substanțe explozive, tensiune electrică;
Să asigure buna funcționare a separatarelor și a stației de preepurare;
Să curețe periodic separatoarele de produse petroliere și grăsimi;
Să mențină starea de salubritate a zonei, pentru prevenirea poluării apelor subterane;
Să asigure zonele de protecție la surse și la elementele sistemului de alimentare cu apă, conform prevederilor H.G. 930/2005.
( http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf)
Capitolul 5. Cadrul legislativ
Cadrul legislativ existent și aplicabil în privința apei regăsit în rapoartele Agenției pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița, dar și pe site-ul [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (http://www.anpm.ro/upload/16101_4%20APA%202009.pdf) este:
"[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] 60/2000/EC"
[NUME_REDACTAT] în domeniul apei fundamentează o noua strategie și politică în domeniul gospodăririi apelor, urmărind noi elemente:
elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice;
prevenirea deteriorarii stării tuturor corpurilor de apa de suprafață și subterane;
definirea unei „stări bune a apelor”, reprezentând obiectivul DCA ce trebuie realizat până în 2015;
definirea „condițiilor de referință” pentru apele de suprafață;
definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apa puternic modificate”;
stabilirea unei rețele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu și de detaliu a stării apelor, precum și stabilirea programelor de monitoring de supraveghere, operațional și de investigare în conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la bază principiile abordării ecosistemice;
definirea a 5 clase de calitate a apelor ținând seama în primul rând de elementele biologice;
stabilirea unui registru al zonelor protejate localizate la nivelul bazinului hidrografic;
stabilirea obiectivelor de mediu;
realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare principiul recuperării costurilor aferente activităților specifice de gospodarirea apelor și serviciilor de apă;
luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanțe prioritare care prezintă un important factor de risc pentru mediul acvatic și oprirea treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor substanțelor prioritar periculoase;
referitor la prevenirea și controlul poluării, politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o abordare combinată, folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea valorilor limită ale emisiilor, precum și standardele de calitate a mediului;
conceptul de reabilitare al resurselor de apă.
În esență, [NUME_REDACTAT] privind Apa urmărește să creeze o solidaritate în ceea ce privește managementul apelor la nivel de bazin hidrografic.
"Directiva 75/440/EEC – apa de suprafață destinată potabilizării; "
"Directiva 76/464/EEC – eliminarea treptată a substanțelor prioritare / prioritar periculoase ;"
"Directiva 91/676/EEC – poluarea cu azotați din surse agricole;"
"Directiva 78/659/EEC – calitatea apelor dulci care necesită protecție sau îmbunătățire pentru a susține viața peștilor;"
"Directiva 91/271/EEC – epurarea apelor uzate urbane; "
"Legea nr. 107/1996 LEGEA APELOR, M.Of. nr. 244/8.10.1996"
"Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea OG 107/2002 privind înființarea [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT]" – M.Of nr.713/13.10.2003"
"Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile"
"Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman la nivelul [NUME_REDACTAT]"
"Ordinul 31/2006 pentru aprobarea Manualului pentru modernizarea și dezvoltarea Sistemului de [NUME_REDACTAT] al Apelor din România (SMIAR). "
"Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. "
"Legea 112/2006 pentru modificarea și completarea [NUME_REDACTAT] 107/1996. "
"HG. 563/2006 pentru modificarea și completarea HG 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul susținerii vieții piscicole"
"Ordinul 479/2006 pentru aprobarea metodologiei și chestionarului de raportare a datelor din domeniul apelor"
"HG nr. 567/2006 privind Normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare NTPA – 013 aprobate prin HG 100/2002"
(Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Ialomița)
Actele normative care reglementează organizarea și funcționarea SC RAJA SA sunt:
"[NUME_REDACTAT]. 31 din 16 noiembrie 1990 – privind societățile comerciale;"
"Legea nr. 51 din 8 martie 2006 – Legea serviciilor comunitare de utilitati publice;"
"Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 – Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare;"
"Legea nr. 544/2001 – privind accesul la informațiile de interes public."
(http://www.rajac.ro/images/docs/buletin_informativ_2013.pdf)
Legislația aplicată de către S.C. ULTEX S.A. Țăndărei:
"Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 – privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 256/2006"
"Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 152/2005 – privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006"
"Ordin M.A.P.A.M. nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autoririzației integrate de mediu, cu completările și modificările ulterioare"
"Ordonanța de Urgență nr. 68/2007 – privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului"
"H.G. nr. 351/2005 – privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase"
"Legea apelor nr. 104/1996, modificată și completată de Legea nr. 310/2004"
"Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 – privind protecția atmosferei"
"H.G. nr. 62/2005 – privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare"
"Ordonanța de Urgență nr. 196/22.12.2005 – privind Fondul pentru Mediu, cu amendamentele ulterioare"
"[NUME_REDACTAT] Apelor și [NUME_REDACTAT] nr. 370/2003 privind activitățile și sistemul de autorizare al laboratoarelor de mediu"
"Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor"
" Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor"
"[NUME_REDACTAT] Apelor și [NUME_REDACTAT] nr. 161/2006 – privind clasificarea calității apelor de suprafață"
"H.G. nr. 235/2007 – privind gestionarea uleiurilor uzate"
"H.G. nr. 878/2005 – privind accesul publicului la informația privind mediul"
"Legea 104/15.06.2011 – privind calitatea areului înconjurător"
"STAS 12576/1987 privind condițiile de calitate a aerului în zonele protejate"
"H.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase"
"H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase"
" [NUME_REDACTAT] Apelor și [NUME_REDACTAT] nr. 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităților care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase și respectiv a accidentelor majore produse"
"STAS 10009/1998 – acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot"
( http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf)
[NUME_REDACTAT] urma elaborării acestei lucrări putem trage concluziile, cu privire la gospodărirea apei în orașul Țăndărei.
Alimentarea cu apă a orașului Țăndărei se face în sistem centralizat, aceasta respectând standardele impuse de către legislația în vigoare. Se află în derulare programe POS MEDIU, ce au ca scop îmbunătățirea acesteia.
Calitatea apei râului Ialomița, analizată în perioada 2006-2010, este încadrată în clasa III de calitate, adică calitatea moderată, din cauza prezenței poluanților proveniți din deversări și activități industriale, iar lacul Strachina este încadrat în clasa V de calitate, fiind un lac hipertrof. Apele subterane sunt încadrate în clasa III de calitate, în urma analizelor făcute, reies modificări la anumiți parametrii.
Prin urmare, protecția apelor devine un domeniu de o mare importanță în asigurarea sănătății umane și a protecției mediului, în spiritul conceptului de dezvoltare durabilă. Astfel, autorităților competente, le revine sarcina dificilă de a genera cadrul legislativ necesar pentru menținerea calității apei la un nivel satisfăcător, care nu aduce prejudicii sănătății umane sau diferitelor componente de mediu.
Având în vedere prevederile legislației naționale și europene în vigoare, se impune realizarea, în mod continuu, a evaluării calității apelor, pe baza valorilor limită și valorilor de prag, în acord cu standardele naționale și ale [NUME_REDACTAT].
Scopul principal al directivelor europene și a legislației naționale, care le transpune în totalitate, este acela de a evalua și gestiona calitatea apelor într-un mod comparabil și pe baza acelorași criterii la nivelul întregii [NUME_REDACTAT]. Mai mult de atât, publicul trebuie informat cu privire la calitatea lor, în același mod.
Apa folosită în industria alimentară analizată, provine din două surse, surse proprii reprezentate de captarea apelor subterane prin foraje și racordarea la rețeaua orășenească. Fabrica este dotată cu stație de demineralizare și stație de dedurizare, pentru ca apa folosită în procesele tehnologice, din care reies produsele finale, să dețină o calitate bună.
BIBLIOGRAFIE
Baloiu, V. (1971), Gospodărirea apelor, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, [NUME_REDACTAT], S., Ionac, N., (2007), Esențial în meteorologie și climatologie, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], E., (1994), Monitoringul calității apelor curgătoare de suprafață, Rezumat teză de doctorat, [NUME_REDACTAT], O., Sandu, M., Mănescu, Al., (1994), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, [NUME_REDACTAT], O., Ionescu, Gh., (2002), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Meteorologie și Hidrologie, (1971), Râurile româniei – Monografie hidrologică, [NUME_REDACTAT] de Studii și [NUME_REDACTAT], (1966), Monografia hidrologică a bazinului hidrografic al râului Ialomița, [NUME_REDACTAT], N., (1976), Geochimia și valorificarea apelor din [NUME_REDACTAT] de Nord-Est, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] România, [NUME_REDACTAT], N., Buză, M., (2004), Pedogeografie cu noțiuni de pedologie: compendiu, [NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT], S., (1997), Dicționar geografic al județului Ialomița, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], G., Dumitru, L., Antonescu, G., (1980), Ialomița: monografie, [NUME_REDACTAT]-Turism, [NUME_REDACTAT], V. M., (2005), Monitoringul și poluarea mediului: note de curs, sinteze, exerciții și studii de caz, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], G., (1983), Bărăganul ialomițean , [NUME_REDACTAT]-Turism, [NUME_REDACTAT], V., Ionesi, L., (1974), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], M., Antoniu, R., Rusu, G., Cușa, E., (1982), Protecția calității apelor, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], M., și colaboratorii, (1987), Epurarea apelor uzate industriale, Vol. I, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], R., (2009), Compendiu de pedologie, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], C., Ielenicz, M., (2006), Subcarpații dintre Dâmbovița și Ialomița, Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de [NUME_REDACTAT], I., Rotaru, N., Teodorescu, M., (1981), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Management al spațiului hidrografic Buzău – Ialomița (http://www.rowater.ro)
Provianu, I., (1897), Dicționar geografic al județului Ialomița, Tipografia și Legătoria de Cărți “Viitorul”, [NUME_REDACTAT], G., Popescu, N., Ielenicz, M., (1974), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]
Rădulescu, I., Voican, V., (1986), Fauna și flora câmpiei: mic determinator, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de mediu 2006 – 2010, Agenția pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] privind alimentarea cu apă, S.C. Raja S.A. – unitatea administrativ teritorială [NUME_REDACTAT], V., Bran, F., Diaconu, Gh. (1997), Protecția și ingineria mediului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Al. (1980), Geografia mediului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], C-tin., (2006), Hidrologie și protecția calității apelor, [NUME_REDACTAT], Craiova
S.C. ULTEX S.A. Țăndărei, [NUME_REDACTAT] de Mediu nr.36
Stan, C., Bogdan, O., (1971), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] România, [NUME_REDACTAT], P., (1983), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]
Trufaș, V., Trufaș, C. (2006), Hidrochimie, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], G., (1915), [NUME_REDACTAT]: contribuțiuni de geografie fizică, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], I., (1974), Particularitățile morfometrice ale rețelei hidrografice și ale albiilor de râu din [NUME_REDACTAT], Rezumat teză de doctorat, București
http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/calitatea_apelor/raport_2009.pdf
http://www.ecomunitate.ro/Istoric(12011).html
http://www.primaria-tandarei.ro/content/despre-%C8%9B%C4%83nd%C4%83rei
https://maps.google.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83nd%C4%83rei
http://www.ziare.com/slobozia/bani/reabilitarea-si-modernizarea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-in-orasul-tandarei-judetul-ialomita-1808411
http://www.rajac.ro/images/docs/buletin_informativ_2013.pdf
http://www.anpm.ro/upload/16101_4%20APA%202009.pdf
http://www.isjialomita.ro/files/biologie/Arii%20protejate%20Ialomita.pdf
http://www.scrigroup.com/files/hidrologie/vccsnee33f455%20(3969).htm
https://maps.google.ro/maps?hl=ro&bav=on.2,or.r_qf.&biw=1366&bih=653&bvm=pv.xjs.s.en_US.hKiVy-E3KVo.O&um=1&ie=UTF8&fb=1&gl=ro&q=Ultex+%C5%A2%C4%83nd%C4%83rei&cid=6522861762580670951&sa=X&ei=deiRU42DDqrc4QTQ34GwAg&ved=0CIgBEPwSMA4
http://www.ultex.ro/Istoric%20Ultex.html
http://apmag.anpm.ro/upload/51856_36%20SC%20Ultex%20SA%20Tandarei,%20revizuita%2011.11.2011.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alimentare_cu_ap%C4%83
http://ro.scribd.com/doc/58979978/Apa-in-industria-alimentara
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gospod%C4%83rirea_apelor
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Gospodarirea Apei In Orasul Tandarei (ID: 1608)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.