Globalizarea Si Efectele Ei Sociale O Noua Treaptă de Civilizatie

Eu am ales această temă deoarece, pentru mine e destul de interesantă și sunt prezentate numeroase efecte și moduri prin care este afectată societatea de globalizare. Doresc să abordez această temă pentru a afla cât mai multe lucruri despre globalizare, efectele ei, și modul în care afectează ea omenirea și cultura acesteia.

„Cuvantul “globalizare” sta pe buzele tuturor; o marota a devenit rapid lozinca, incantatie magica, paspartu capabil sa deschida portile tuturor misterelor prezente si viitoare. Pentru unii,“globalizarea” este ceva ce trebuie sa realizam neaparat daca vrem sa fim fericiti; dupa altii, sursa nefericii noastre rezida tocmai in“globalizare”. Este sigur insa pentru toata lumea ca globalizareareprezinta destinul implacabil spre care se indreapta lumea, un proces ireversibil care ne afecteaza pe toti in egala masura si inacelasi mod. Cu totii devenim “globalizati” – ceea ce inseamna camacelasi lucru pentru toti cei care au fost deja “globalizati” ” ( Zygmunt Bauman, “Globalizarea si efectele ei sociale”, 1999, pag. 5 )

„ Globalizarea divide și unește în egală măsură; cauzele diviziunii sunt identice cu cele care promovează uniformitatea globului. În paralel cu ridicarea la nivel planetar a afacerilor, comerțului și informațiilor, s-a pus în mișcare un proces de „localizare”, de fixare în spațiu.”Aceste două procese fac distincția între condițiile de viață ale populațiilor luate în ansamblu și cele ale diferitelor segmente din aceste populații. Ceea ce apare drept globalizare pentru unele înseamnă localizare pentru altele. O nouă libertate în viziunea unora poate lua forma sorții crude și neîndurătoare pentru altele.”(Zygmunt Bauman, Globalizarea și efectele ei sociale, 1999, pag. 6 )

Globalizarea și efectele ei sociale.

Zygmunt Bauman caută să redefinească termenul de globalizare remontează pas cu pas ceea ce reprezintă globalizarea în realitate printr-o prismă a semnificației și a consecințelor sociale. Pentru majoritatea oamenilor este sigur faptul că globalizarea reprezintă un proces ireversibil care ne afectează pe toți în egală măsură și devenim globalizați. În cartea lui Zygmunt este vizată cercetarea diferenței dintre natura prin esență schimbătoare a timpului și spațiului și schema organizării sociale, etapele războiului modern pentru cucerirea dreptului de a defini și aplica sensul spațiului folosit în comun, șansele suveranității politice în condițiile globalizării economiei, finanțelor și comunicațiilor, consecințele culturale ale acestei transformări și explorarea expresiilor noii polarizări instituite de acest proces, cu întreaga suită de consecințe în planul social.

„Ceea ce a caracterizat ultimul sfert al secolului XX rămâne în istorie sub numele de „ Marele Război de independență față de Spațiu” , iar acest fapt atrenează o dispersie a centrelor de decizie și plasarea acestora dincolo de orice constrângere teritorială. Acesta este demonstrat prin apelul la un exemplu din sfera economică, cel al acționarilor unei companii, care nu mai sunt „ legați ” de o formă de spațialitate, în care se găsește respectiva instituție. Ei pot opera o „ mutare ” a acesteia în funcție de abilitatea lor de a spori numărul de devidente. Compania, în aceste condiții se poate mișca în libertate, dar consecințele mișcării rămân pe loc.”( Zygmunt Bauman, Globalizarea și efectele ei sociale, 1999, pag. 13 )

Mobilitatea furnizează o valență majoră și anume eludarea răspunderii pentru consecințe, în condițiile în care se poate vorbi despre o nouă putere, neancorată, capabilă să se deplaseze cu repeziciune, lăsându-i în urmă pe cei care continuă să rămână prizonierii spațiului, pentru a suporta efectele acestei schimbări. Noul spațiu organizat este guvernat de tehnică, de viteza de acțiune a acesteia și de costurile utilizării ei, este un spațiu desacralizat, artificial, accesibil prin creierul electronic, național.

În ceea ce privește ideea de supraveghere, sau cea a unui Panoptikon, asa cum îl vedea Foucault, este înlocuit de un super panoptic, în care sunt vizate corpurile prinse între rețele, baze de date, autostrăzile informației. Cei supravegheați sunt cei care furnizează datele, cei dintâi factori, voluntari, implicați în supraveghere. Se naște o nouă tehnică de putere, care se numește Synoptica, în paralel cu Panoptikon-ul, care vizează supravegherea celor puțini de către cei mulți, varianta posibilă prin explozia mass-media, a televiziunii.

Un al aspect relevant este cel al prăpastiei care desparte statul de economie, într-o lume în care capitalul nu mai are un domiciliu fix, iar fluxurile financiare au ieșit de sub controlul guvernelor naționale. Factorii erozivi sunt „transnaționali” și anonimi, ei nu formează un sistem uniform sau o ordine, sunt aglomerare de sisteme manipulate de actori invizibili. Lumea nu mai apare ca totalitate, ci ca un câmp de forțe împrăștiate. Nu există, nici o problemă care să surprindă totalitatea chestiunilor globale și în acelați timp, să dețină consens global. Această globalizare este nouă, dar și neplăcută percepție a lucrurilor care scapă de sub control, iar sensul ei constă în caracterul nedefinit și dezorganizat al problemelor lumii : lipsa centrului, a unui consiliu de decizie, a unui birou managerial. Fragmentarea politică și globalizarea economică, departe de a acționa în direcții contrare sunt aliați și conspiratori. Datorită acestei perspective, eliberate de explozia noii libertăți de mișcare, procesele de globalizare se soldează cu o redistribuire a privilegilor și a lipsurilor, a bogăției și a sărăciei, a resurselor, a puterii și a neputinței, a libertății și a constrângerii. Aceasta face ca astăzi, în opinia autorului, să asistăm la o restratificare în cursul căreia se formează o nouă ierarhie socio-culturală mondială.

Totuși, tipul de unitate este creat în comunitățile mici prin comunicarea prin viu grai, afișe și manifeste, presupunând anumite costuri infime. Zygmunt Bauman spune că coeziunea socială este la orice scară o funcție a unui consens și a cunoștințelor comune.

Cu siguranță, trăim într-o societate de consum și atunci când vorbim despre această societate, avem în minte faptul că toți membrii societății consumă. Astfel societatea noastră cred că este una de consum într-un sens la fel de profund și fundamental, așa cum zice și autorul Zygmunt Bauman în cartea sa „Globalizarea și efectele ei sociale”. Autorul spune că diferența de a trăi în societatea noastră și în cea anterioară nu este atât de radicală ca abandonarea unui rol și preluarea altuia și că în nici una din cele două etape societatea modernă nu ar putea să producă bunuri de consum fără o contribuție a membrilor. De asemenea, consumatorul aparține unei societăți de consum și este o ființă diferită față de consumatorii din alte societăți cunoscute.