Globalizarea Si Consumul de Droguri Tendinte, Consecinte, Actiuni Preventive Si de Combatere

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I. Consumul de droguri ca fenomen la nivel mondial, european și național

Conceptul de globalizare și fenomenele adiacente care însoțesc acest proces

Evoluția consumului de droguri la nivel mondial

Evoluția consumului de droguri în Uniunea Europeană

Evoluția consumului de droguri în România

Capitolul II. Tendințele consumului de droguri în România

2.1. Tendințele consumului de droguri în populația generală

2.2. Tendințele consumului de droguri în instituțiile școlare

2.2.1. Consumul de droguri în școlile generale

2.2.2. Consumul de droguri în licee

2.2.3. Consumul de droguri în universități

2.3. Tendințele consumului de droguri în penitenciare

2.4. Tendințele consumului de droguri la nivelul județului Bacău

Capitolul III. Consecințele consumului de droguri

3.1. Consecințele juridice ale consumului de droguri

3.2. Consecințele consumului de droguri la nivel individual și familial

3.3. Consecințele sociale ale consumului de droguri

Capitolul IV. Acțiuni preventive și de combatere a consumului de droguri

4.1. Strategia Uniunii Europene pentru combaterea traficului și consumului de droguri

4.2. Coordonatele Strategiei Naționale Antidrog pentru perioada 2013-2020

4.3. Politici sociale pentru prevenirea consumului de droguri

4.4. Intervenția timpurie și prevenirea revenirii la consumul de droguri

4.4. Reabilitarea și resocializarea persoanelor dependente de droguri

4.5. Combaterea prin mijloace juridice a traficului și consumului de droguri

Capitolul V. Studiu de caz: ……………………

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Capitolul I. Consumul de droguri ca fenomen la nivel mondial, european și national

1.1Conceptul de globalizare și fenomenele adiacente care însoțesc acest proces

1.1.1Aspecte generale privind drogurile-Terminologie și definiții

Potrivit DEX, termenul”drog” este definit astfel: substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant.

Legea 522/2004 pentru modificarea si completarea legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, definește termenul de drog, ca fiind: plantele și substanțele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe, înscrise în tabelele nr. I-III.

Potrivit OMS, drogurile sunt toate acele substanțe care atunci când sunt consumate, sunt capabile sa modifice echilibrul psiho-fizic al unui individ.Ele actionează direct asupra funcțiilor sistemului nervos, modifică dispoziția psihică, motiv pentru care se mai numesc și substanțe psihoactive sau psihotrope.

Consumator:persoană care iși administrează sau permite să i se administreze droguri, în mod ilicit, prin înghițire, fumat, injectare, prizat, inhalare sau alte căi prin care drogul poate ajunge în organism

Intoxicație: comportament maladaptativ asociat cu ingestia recentă de substanțe psihoactive . Efectele intoxicației cu orice drog pot să varieze mult de la o persoană la alta și depind de factori cum ar fi doza, circumstanțele și personalitatea subiacentă;

Sevraj: sindrom cu specificitate pentru substanța psihoactivă respectivă, urmând încetării uzului masiv (implică toleranță și indică dependență);

Toleranță: pentru intoxicare este necesară mai multă substanță; sau – prin uz continuu ori masiv – aceeași cantitate de substanță psihoactivă produce un efect mai mic;

Abuz: întrebuințare excesivă de substanță, rezultând în probleme și consecințe adverse repetate (de ex. Uzul în situații primejdioase, probleme legale, sociale, ocupaționale);

Dependență: nevoie psihologică sau fizică de a continua luarea substanței. Dependența de o anumită substanță psihoactivă poate să fie fizică (somatică) sau psihică (psihologică) sau ambele. Dependenta psihologică, numită și habituare, se caracterizează prin dorința (craving, „pofta”) de substanță, continuă sau intermitentă.

Dependența fiziologică se caracterizează prin toleranță, nevoia de a lua substanța pentru a evita apariția sindromului de sevraj sau de abstinență. Prezența simptomelor de sevraj sau de abstinență implică de obicei dependență. Cu excepția tratamentului pe termen scurt al simptomelor de sevraj, distincția dintre abuz și dependență nu are decât o semnificație clinică limitată.

Adicția: termen neștiințific ce implică dependență psihologică, comportament de căutare a substanței psihoactive, dependență și toleranță fizică, precum și deteriorarea asociată a sănătății fizice și mentale. Termenul continuă să apară, în pofida îndepărtării sale oficiale din nosologia medicală.

Ilicit: interzis de lege, care încalcă anumite dispoziții sau reguli de conduită prevăzute de lege.

Consum ilicit de droguri: consumul de droguri aflate sub control național, fără prescripție medical.

1.1.2 Clasificare

Atât în literatura de specialitate cat și din practică întâlnim multiple clasificări ale drogurilor, având ca fundament diferite criterii.Cele mai cunoscute sunt:

A.În funcție de originea substanței:

1.Droguri naturale-obținute din plante naturale sau arbuști:cannabisul și rașina acestuia, opiul și opiaceele, frunzele de coca și derivații săi și alte plante cu efecte halucinogene

2.Droguri de semisinteză-droguri realizate chimic pornind de la o substanță natural extrasă dintr-un produs vegetal. Ex. Heroina și LSD-ul

3.Droguri de sinteză-droguri obținute în întregime prin procedee chimice:amfetamina, mescalina, metadona, ecstasy, LSD25.

B.În funcție de efectul asupra sistemului nervos central:

1.Morfinomimetice-substanțe chimice derivate din opiu și utilizate în terapeutică, alcaloizi naturali din opiu(morfina, codeina, tebaina)

1.1Substanțe naturale(alcaloizi din opiu)-morfina, codeina, tebaina

1.2Substanțe de semisinteză(derivați ai alcaloizilor din opiu)-heroina(diacetilmorfina, diamorfina), hidrocodona, nalorfina.

1.3Substanțe de sinteză-metadona, petitdina

2.Halucinogenele-substanțe care perturb activitatea sistemului nervos central și provoacă alterări ale percepției.

2.1Halucinogene naturale de proveniență vegetală

-plante care sunt consumate ca atare:Salvia, virola, Ibogaina, Kawa-Kawa.

-principii active halucinogene din plante:mesacalina, cannabisul și canabinoidele, harmina și harmalina.

-ciuperci otrăvitoare

2.2Halucinogene de sinteză-LSD, DMT(N,N-dimetiltriptamina)

2.3Anticolinergice cu efect halucinogen-atropina și scopolamine

2.4Anestezice cu acțiune halucinogenă-fenciclidina, ketamina, GHB.

C.În funcție de regimul juridic:

1.Substanțe a căror fabricare și administrare sunt supuse controlului(morfina, barbituricele, sedative, hipnotice, benzodiazepine)-sunt folosite în tratamente medicale.

2.Substanțe total interzise(cocaină, heroină, ecstasy, LSD)

D. În funcție de dependența generată:

1.Droguri ce creează dependență fizică

2.Droguri ce creează dependență psihică

3.Droguri ce creează dependență mixtă-cele mai multe stupefiante fac parte din această categorie

E.În funcție de modul de administrare, se clasifică astfel: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, inhalare

1.1.3 Istoric

Se cunoaște încă din vechime utilizarea substanțelor psihoactive, mai exact utilizarea alcoolului, recomandat de Hipocrat pacienților care sufereau de agorafobie. Opiul a fost folosit ca analgezic mai întâi de egipteni cu șapte secole înaintea erei noastre.Era denumit,,meconion’’(de la orașul macului) un suc obținut prin stoarcerea întregii plante,dar tot pe atunci se cunoștea si opiul propiu-zis care era denumit de greci,,ophion’’.În sec VII î.Hr. este atestat și de Homer care pomenește in Odiseea de bautura,,nepenthes’’,care face să dispară grijile,melancolia și supărarea.În sec VI-VII arabii au fost cei care au raspândit opiumul, deoarece Mohamed a lăsat frâu liber la folosirea opiului.Chinezii au admis opiumul sub denumirea de”o-fuyung”, ceea ce înseamnă bun de fumat.Împăratul Chinei interzice fumatul opiului dar în același timp încurajează traficarea si utilizarea acestuia ilicită.În anul 1729 împăratul Young-Ching interzice fumatul opiului și impune măsuri radicale împotriva cultivării macului și a importului de opiu. În anul 1817, Serturner sintetizează morfina. In 1874 chimistul englez Wright sintetizează pentru prima oară heroina sau diacetilmorfina. Heroina a fost cunoscută lumii abia după 23 de ani, când Felix Hoffman, chimist al companiei farmaceutice Bayer încearcă să obțină codeine și descoperă un nou compus cu o potență mai mare de 2 ori decât a morfinei. Între anii 1898-1910 heroina a fost comercializată ca un substitut al morfinei ce nu provoacă dependență și pentru efectul antitusiv. În 1913 a fost oprită producția de heroină, deoarece apăruseră un număr foarte mare de internări ce aveau la bază consumul de heroină și o multitudine de persoane ce utilizau această substanță în scop recreativ. În 1924, în SUA, a fost interzisă producerea heroinei chiar și pentru scopuri medicale.În zilele noastre în Marea Britanie, heroina încă are indicații legale pentru tratarea durerilor acute și cronice și a edemului pulmonary, sub denumirea de diacetilmorfină. Astăzi heroina ocupă primul loc în cadrul dependenței induse de morfinomimetice.Caracterul popular al heroinei este datorat faptului că disponibilitatea acesteia pe piața ilicită a drogurilor este mare și prețul acesteia a scăzut semnificativ în anii ’90. Metadona a fost sintetizată în anul 1937 în Germania pentru suplinirea rezervelor mici de opiu.

A fost patentată și lansată pe piață ca fiind un analgezic forte în anul 1953. După 1960, metadona va fi utilizată ca substanță impotriva sindromului de abstinență fizică în cadrul dezintoxicării de heroină. Oxicodona a fost descoperită în Germania în anul 1916, la câțiva ani după oprirea producției de heroină.Cannabisul și canabinoidele și proprietățile psihoactive ale plantei sunt cunoscute încă din antichitate.Locuitorii asiatici utilizau planta în cadrul unor ceremonii religioase și în scopuri medicinale. În Egipt, Israel și Peninsula Arabică era utlizat ca anestezic. Drogul a căpătat popularitate și a fost cultivat în scop comercial în Anglia. Cel mai utilizat drog din zilele noastre rămâne în continuare cannabisul.LSD-ul a fost sintetizat în anul 1938 de către chimistul elvețian Hoffmann și mai târziu, în anul 1943 descoperă proprietățile halucinogene ale acestuia.LSD-ul este considerat cel mai potent halucinogen cunoscut și cel mai popular în răndul adolescenților și a persoanelor tinere fiind evidențiat mai cu seamă consumul ca “drog de petrecere”.Ketamina este un anestezic general, sintetizat în 1963 pentru înlocuirea fenilciclidinei în scopul producerii tipului particular de anestezie.Cocaina este un alcaloid din frunzele de Erytroxylon coca, arbust originar din America de Sud.Primele Frunze de coca ajung din America de Sud în Europa prin anii 1750. În 1860 Albert Neimann a izolat componenții active din frunzele de coca.Din anul 1879 cocaina a fost folosită în tratamentul pacienților dependenți de morfină. Cocaina pură a fost izolată în anul 1923 în Munchen, de către Wolfes și Mader. Amfetamina a fost sintetizată la sfârșitul secolului al XIX-lea, cănd s-a descoerit că are efect asupra sistemului nervos. Deși sunt supuse unor reglementări, consumul și traficul substanțelelor și plantelor cu potential psihoactiv sunt în continua creștere.În anul 1925 era menționat un număr mic de substanțe cu potential psihotrop.Mai târziu, în anul 1931 după Primul Război Mondial, numărul acestora ajunge să fie de 10 ori mai mare.În zilele noastre sunt în continua creștere datorită “noilor descoperiri” in domeniu.Dinspre Orientul Mijlociu către Europa de Vest, România fiind țară de tranzit, a devenit consumatoare.În ultimul timp, traficul de stupefiante a devenit cea mai profitabilă afacere.Pentru societatea românească acest fenomen a fost unul neprevăzut, astfel producandu-se probleme majore în lumea medical cât și în justiție.

1.1.4 Statusul legal al metadonei în România

Metadona face parte, conform legislației privind abuzul de droguri,din clasa de substanțe medicamentoase disponibile numai în anumite spitaleși numai cu prescripție medical special.Metadona este folosită ca metodă de tratare a dependenței de heroină,fiind prescrisă in doze care în timp, se reduc treptat.

Întrebuințarea metadonei în programele de tratare a persoanelor dependente de heroină reduce riscul contactării virusului HIV, a virusurilor hepatitei B și C în cazul utilizatorilor de droguri injectabile.Metadona este administrată oral, astfel încât persoanele care administrau heroina injectabil nu mai sunt expuse riscului de infectare.Întrucât și metadona provoacă dependență, persoana în cauză poate renunța mai ușor la metadonă decât la opioide.

1.1.5 Nivele și factori de consum

Consumul ocazional/recreational-în timpul căruia uzul de substanță psihoactivă este limitat și controlat la o stare proprie cum ar fi consumul de ecstasy la o petrecere.În foarte puține cazuri se dezvoltă evoluție către consumul experimental.

Consumul experimental-este manifestată în deosebi curiozitatea persoanei, fiind luată sub formă de distracție sau de a face față sentimentului de insatisfacție.

Consumul regulat-momentul în care substanța psihotropă ajunge să facă parte din viața individului și duce la deteriorarea relatiilor în sfera familială, socială, școlară, etc.

Consumul compulsive-în această etapă este prezentă implicarea dominantă, interes și un grad înalt de dependență fizică și psihică față de substanța consumată.

Factori predispozanți-lipsa informațiilor privind pericolul actual al alegerii drogurilor

-neacceptarea ideii că persoana poate deveni dependent de drog

-atitudinea potrivit căreia consumul drogului este necesar pentru placere și bucurie în viață

-nivel scăzut al stimei de sine

-lipsa încrederii în sine

Factori favorizanți-Acces ușor la droguri ilicite

-decizii necorespunzătoare, formarea de deprinderi neadecvate

-lipsa preocupărilor pentru domeniul programelor privitoare la droguri

-fonduri materiale suficiente pentru achizișionarea drogurilor

-lipsa alternativelor la folosirea drogurilor

Factori declanșatori-participarea ca membru intr-un grup care încurajează folosirea personală a drogurilor -educatorii nu impun reguli privind folosirea drogurilor

-efectele drogurilor în sine

-oferta de pe piața desfacerii drogurilor

-drog=surogat

1.2 Evoluția consumului de droguri la nivel mondial

Problematica drogurilor are in continuare un impact negativ major asupra dezvoltării și funcționării societății la modul general.Traficul și consumul ilicit de dorguri compromite dezvoltarea socială și economică, dă amploare criminalități, instabilității și facilitează răspândirea anumitor boli ca, virusul HIV, hepatita B,C,etc. La nivel mondial, se estimează ca ar fi aproximativ 27 milioane de consumatori de substanțe psihotrope.Încercarea de a diminua cultivarea și producția celor mai insemnate droguri de origine vegetală a fost eșuată din cauza dezvoltării producției de substanțe sintetice și anume, creșterea și producția substanțelor psihotrope care nu sunt supuse unui control internațional. Raportul mondial al traficului și consumului de droguri oferă annual o imagine de ansamblu al evoluțiilor majore de pe piața drogurilor pentru diferite categorii de substanțe, de la producție la trafic, inclusiv dezvoltarea de noi rute.Primul capitol al Raportului Mondial de Droguri oferă o imagine de ansamblu e celor mai recente evoluții cu privire la consumul și traficul de opiacee, cocaină, canabis, amfetamine, ecstasy precum și consecințele consumului de droguri privind starea de sănătate.Situația globală în ceea ce privește prevalența consumului ilicit de droguri este una stabilă, numărul consumatorilor de droguri fiind proporțional cu creșterea populației.Policonsumul rămâne în continuare o preocupare majoră atât în ceea ce privește sănătatea publică cât și perspectiva de control al fenomenului drogurilor. Consumul de substanțe psihotrope continuă să reprezinte o problemă semnificativă în privința deceselor. În anul 2012 au fost raportate 183.000 decese consecutive consumului de droguri. Această cifră corespunde unei rate a mortalității de 40 decese la 1 milion de persoane în rândul populației cu vârste cuprinse între 15-64 ani. În comparație cu anul 2011 procentajul este într-o ușoară scădere. La nivel global se estimează că în anul 2012, un procent cuprins între 3.5-7% din populația lumii cu vârste cuprinse între 15-64 ani au folosit cel puțin o dată un drog, în special, canabis, opiu, cocaină sau amfetamine.

Gradul de consum problematic de droguri dintre consumatorii obișnuiți și cei cu tulburări de consum sau dependență rămâne stabil, acesta fiind estimat între 13-39 milioane de consumatori.Cu toate acestea continua să existe un decalaj, la fel ca în ultimii ani, unul din șase consumatori problematici au avut acces la servicii de tratare sau au primit tratament pentru dependență în fiecare an.Deși în viziunea publicului larg există acea percepție despre canabis, ca fiind un drog ilicit, există o creștere notabilă asupra numărului de persoane care solicit tratament pentru tulburări ale consumului de canabis, în special în America, Oceania și Europa.Pe de altă parte, abuzul de opiacee a rămas cel mai răspândit în rândul celor care solicit tratament în Asia și Europa și abuzul de cocaină în America.În privința drogurilor injectabile, O.N.U., U.N.O.D.C., U.N.A.I.D.S., O.M.S., estimează că numărul de persoane care folosesc droguri injectabile ajunge la 12.7 milioane.Această cifră corespunde unei prevalențe de 0.27% din populația cu vârstă cuprinsă între 15-64 ani.Problema majoră o reprezintă Estul și Sud-Estul Europei unde rata de consum al drogurilor injectabile este de 4.6 ori mai mare decât la nivel mondial.Indivizii care folosesc acaestă formă de consum sunt vulnerabili la contactarea virusului HIV și a hepatitei C.Se estimează că o medie de 13.1% din totalul celor care folosesc calea injectabilă sunt purtători de virus HIV.Această situație este deosebit de pronunțată în două regiuni ale lumii, Estul și Sud-Vestul Asiei și Sud-Estul Europei, unde se estimează că prevalența HIV în rândul persoanelor care îșî injectează droguri este de 28,8%, respectiv 23%.Mai mult de jumătate din consumatorii care utilizează această cale se estimează că sunt purtători de hepatita C.

Este bine documentat faptul că, un procent foarte mare din indivizii care își injectează droguri, au in istoricul de viață o experiență petrecută la inchisoare.De asemenea, atât consumul de droguri sub formă de fumat, inhalat, prizat cât și consumul de droguri injectabil este foarte răspândit în rândul deținuților din penitenciare.Lipsa de acces și disponibilitate la îngrijirea stării de sănătate, în special a tratamentului dependendenței de droguri, de prevenire și tratament HIV în serviciile penitenciarelor, este de interes major, deoarece deținuții ar trebui să aibă acces la servicii echivalente cu cele disponibile pentru publicul larg.În Europa, criza financiară pare să fi avut un impact cu privire la modalitățile de utilizare a drogurilor legate de sănătate și consecințe sociale.

Deși nu există date disponibile, sunt cunoscute două fenomene în anumite părți ale Europei, în paralel cu criza financiară; în primul rând se observă existența unei schimbări în modelul de consum al drogurilor, care duce la un risc mai mare de vătămare și în al doilea rând, creșterea injectării nesigure, influențând astfel răspâdirea infecțiilor HIV și a hepatitei C.

1.2.1Profilele dorgurilor pe categorii-Opiaceele

Opiaceele și opioidele ocupă primul loc în lista drogurilor problemă și constituie principala cauză a bolilor și deceselor legate de consumul de droguri în întreaga lume.Pentru al treilea an consecutiv, Afganistanul este cel mai mare cultivator de mac opiaceu din lume(209.000 ha în anul 2013 față de 154.000 ha în anul 2012). În plus, în Myanmar a existat o expansiune în zona culturilor de mac opiaceu, deși a fost mai puțin pronunțată.În 2013 zona globală de cultivare ilicită a opiumului arăta o cifră de 296.720 ha-cea mai mare suprafață din 1998, când estimările au devenit disponibile.Există dovezi precum că heroina afgană este intr-o continuă creștere atingând noi piețe, cum ar fi Oceania și Sud-Estul Asiei.Lunga rută balcanică stabilită, continuă să rămână un coridor pentru tranzitul de heroină a piețelor lucrative în Europa de Vest și Europa Centrală, dar importanța sa a scăzut din cauza unor factori, cum ar fi, eficiența aplicării legilor și scăderea pieței în Europa de Vest și Europa Centrală, după cum se observă prin scăderea consumului de opiacee și nivelul redus de aprovizionare comparativ cu nivelurile de vârf ale anului 2007.Așa numita”rută sudică”se extinde, contrabanda cu heroină făcându-se prin zona de Sud a Afganistanului ajungând în Europa, prin Orientul Apropiat și Mijlociu și Africa, precum si direct din Pakistan.Un fenomen în curs de dezvoltare pentru consumatorii dependenți de opioide din S.U.A., arată că, opiaceele sintetice sunt înlocuite cu heroină, ceea ce conduce la disponibilitatea crescută în unele părți ale S.U.A. și costurile mai mici pentru menținerea dependenței.

După o creștere bruscă în 2011, capturile globale de heroină și morfină au scăzut in 2012, dar în același timp au rămas mai mari decât în 2010 și anii precedenți.De asemenea, există dovezi a unui număr semnificativ de capturi mici de o substanță”home made”numită desomorfină, care servește ca substituient al heroinei.

Apariția unui comportament potențial mai dăunător ce include consumul de fentanil, este remarcat printre consumatorii din S.U.A., Finlanda și Estonia.A mai fost evidențiat faptul că, indivizii consumatori de opiacee pot alterna între farmaceutică și/sau prescripții medicale de opioide sau heroină, asta fiind în funcție de disponibilitatea și prețul pieții.

1.2.2 Cocaina

În timp ce fabricarea și traficul de cocaină a avut un impact major în emisfera vestică, există indicii că disponibilitatea globală de cocaină a scăzut.Bilanțurile despre cultivarea arbustului de coca arată că în Decembrie 2012 s-a înregistrat cea mai mică cifră de la începutul estimărilor disponibile în 1990 și anume, un declin de 14% pentru estimările din 2011.Capturile globale de cocaină au crescut la 671 tone în anul 2012, comparativ cu 634 tone confiscate în 2011.Principalele capturi au fost făcute în America de Sud și în Europa Centrală și de Vest.Consumul de cocaină este încă relativ concentrat în America, Oceania și Europa, și practic producția totală de cocaină din lume este datorată unui număr de 3 tări din America de Sud.Deși există dovezi concludente asupra gradului de consum de cocaină în Africa și Asia, opinia experților indică faptul că pot exista zone în curs de dezvoltare în aceste două regiuni.Utilizarea problematică a cocainei este întâlnită în America.În America de Sud, consumul și traficul de cocaină au devenit mai proeminente, în special în Brazilia din cauza unor factori, cum ar fi, amploarea geografică și o cifră mare a populației urbane.În Europa Centrală și de Vest, a doua piață după cele două Americi, indicatorii globali de aprovizionare sugerează o posibilă revenire în disponibilitatea de cocaină;puritatea de vânzare a crescut în unele tări cu un număr mare de piețe de consum considerabil.Pe de altă parte, ele nu arată o creștere a cifrei de cerere.Piața s-a extins în ultimii ani și în Oceania, dar această regiune are un model diferit de utilizare comparativ cu alte piețe de consum, pentru că există un corp mai mare de utilizatori care folosesc substanța cu frecvență redusă, probabil din cauza pretului ridicat.

1.2.3 Canabis

Cultivarea și producția de canabis, iarbă”marijuana”rămâne larg răspândită, în timp ce producția de rășină de canabis”hașhiș”rămâne limitată la căteva țări din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Sud-Vestul Asiei.În ciuda faptului că, în Afganistan, suprafața cultivată de canabis a fost în scădere, producția de rășină de canabis din 2012 a fost mai mare decât în 2011, ca urmare a randamentului major de ha.

Consumul global de canabis pare să se fi micșorat în esență, reflectând o scădere a estimărilor consumului de canabis raportate de un număr de tări din Europa de Vest și Centrală.Cu toate acestea riscul inferior perceput în legătură cu consumul de canabis a condus la o rată a creșterii utilizării sale.În același timp, numărul consumatorilor de canabis care apelează la tratament, este în creștere.În ultimul deceniu, piața s-a schimbat în Europa, de la producerea plantei de canabis la nivel local sau regional la rășină de canabis provenind în mare parte din Maroc, care anterior fusese substanța dominantă în Europa.Noi cadre de reglementare din Colorado, Washington și Uruguay, fac acum utilizarea de canabis în scop recreațional, legală, dar cu anumite restricții.De asemenea, noile legi includ dispoziții de aprovizionare, inclusiv cultivarea în regim de licență sau personal.Este prea devreme pentru a de putea înțelege impactul acestor modificări privind utilizarea în scop recreațional a consumului de canabis cât consumul problematic și aria largă de domenii care pot fi afectate, cum ar fi: sănătate, justiție precum și veniturile și cheltuielile publice.Poate dura ani de monitorizare atentă pentru înțelegerea efectelor generale ale noilor reglementări pentru a informa deciziile politice viitoare.

1.3Evoluția consumului de droguri în Uniunea Europeană