Globalizarea Factor al Consumului Excesiv de Junk Food

Introducere. Punctarea problematicii studiului

Societatea actuală trece printr-un proces de tranziție spre o nouă civilizație globală. La nivel național și regional țările se confruntă cu o multitudine de probleme specifice ale procesului economic și social. Aceste probleme apărute odată cu dezvoltarea sunt comune, indiferent de regiunea geografică sau gradul de dezvoltare a țărilor. Societatea în care trăim a generat diferite probleme ce au caracter global, al căror management depășește frontierele naționale și necesită o largă cooperare a statelor în cadrul relațiilor internaționale. Este important de precizat faptul că globalizarea are atât efecte pozitive, cât și negative.

În contextul schimbărilor importante determinate de fenomene precum revoluția informației și globalizarea, societatea este pusă să facă față unor anumite provocări și încearcă să se adapteze la noile cerințe ale societății moderne. Pentru a supraviețui acestor timpuri, organizațiile trebuie să-și coreleze obiectivele la tendința noii societății bazate pe informație, societate marcată de fenomenul globalizării. Astfel, informația a devenit unul dintre factorii majori ai societății moderne care contribuie și susține fenomenul globalizării.

Prin intermediul acestui proiect de cercetare realizez o analiză a efectelor negative ale globalizării asupra oamenilor , ținând cont că aceștia sunt foarte ocupați de viață socială și de poziția din societate. Datorită rezultatelor politicilor actuale, oamenii tind să consume mâncare de tip junk-food, precum mcdonalds, kfc, coca-cola, iar un fapt important în cadrul acestor alegeri îl are publicitatea brandului ales.

Dat fiind faptul că un stil de viață sănătos implică un buget mai mare, iar majoritatea oamenilor nu își permit acest stil, consumul de fast food poate fi indus foarte ușor în stilul de viață actual al populației.

La baza alegerii acestei teme stă faptul că globalizarea reprezintă un fenomen actual, care caracterizează acest secol și pare a avea o anumită influență chiar și alimentele pe care le consumăm. Dacă consultăm estimările specialiștilor cu privire la importurile și exporturile de produse alimentare, dar și de lanțuri de restaurant, putem observă că fast food-urile se extind internațional cu o viteză uimitoare.

În cadrul acestui proiect de cercetare intenționez să identific dacă globalizarea este un factor al consumului excesiv de junk food, dar și caracteristicile acesteia și să aduc în prim-plan efectele negative ale acestui fenomen asupra sănătății/tipului de viață pe care îl provoacă.

Obiectivele proiectului de cercetare

Obiectivul principal al proiectului de cercetare este să identifice dacă globalizarea influentează consumul de junk food, în ce măsură globalizarea și politicile actuale provoacă acest fapt. Deasemnea scopul cercetării, așa cum am precizat este acela de a descoperii dacă globalizarea este un factor al consumului mare de fast-food și ce schimbări apar în viață oamenilor în urmă acestuia.

Semnificația studiului

Conceptul de fast-food există încă din cele mai vechi timpuri, fiind un concept cu legătură asupra dezvoltării urbane. Fast-food-ul a fost un fenomen necunoscut la noi până în anii '90, dar care a influențat puternic obiceiurile de consum ale românilor și a devenit o afacere foarte profitabilă pentru lanțurile de restaurant de profil.

Studiul este foarte important deoarece fast food-ul este considerat a fi modul de alimentație sinonim cu societatea contemporană deoarece perioada actuală în care trăim este una a dezvoltării, o perioada a vitezei, care are nevoie de același tip de alimentație.

Deasemenea acest studiu este important pentru oamenii care consumă acest tip de mâncare, iar implicația pozitivă a acestui studiu este de a prevenii în legătură cu efectele negative pe care le are acest consum asupra sănătății indivizilor. Este cunoscut faptul că fast-food-ul este preferat de persoanele dinamice, care se află mai mereu în mișcare, dar și pentru persoanele care lucrează multe ore, nemaiavând timp de gătit acasă. Dacă la început a fost o chestie care ținea mai degrabă de imitație, în prezent a devenit un lucru obișnuit, ceva ce face parte din cotidian. Un lucru important pentru adepții acestui stil îl reprezintă menținerea unor prețuri mici care odată cu extindererea lanțurilor de fast-food, a contribuit deasemnea la majorarea interesului consumatorilor pentru aceste restaurant.

Întrebări de cercetare

• În ce măsură influențează globalizarea consumul de junk food?

• Este acesta un factor care contribuie în procesul de globalizare?

• În ce măsură politicile actuale internaționale împing spre acest consum?

• Ce tip de relație există între globalizare și consumul de junk food? Este acesta un produs al globalizării?

• Care sunt atitudinile oamenilor cu privire la junk-food? Sunt aceștia informați cu privire la efectele negative ale acestui tip de mâncare?

Literatură de specialitate relevantă

Cu o origine situată undeva în anii 1960, termenul de globalizare a început să fie utilizat mai frecvent la sfârșitul aniilor 1980, în articolele unor economiști japonezi apărute în Harvard Business Review, devenind treptat „conceptul anilor 1990 „

Temenul de globalizare rămâne unul extrem de controversat, neavând o definiție precisă și nici universal acceptată. Pe marginea să, sfera academică a Relațiilor Internaționale a consemnat în ultimii ani o dezbatere internă ce poate fi încadrată în seria marilor dezbateri din istoria disciplinei și care poate fi structurată de-a lungul următoarelor puncte de discuție: modul de conceptualizare a realității denumite de termen, instrumentele și metodele adecvate de măsurare a fenomenului, încadrarea să temporală, evaluarea lui normativă, impactul sau asupra statelor.

FMI-ul definește globalizarea drept „creșterea în interdependență economică a țărilor din întreagă lume prin creșterea volumului și varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste granițe, fluxul de capital internațional mult mai liber și mai rapid, dar și o difuziune mai largă a tehnologiei”

Globalizarea de astăzi este considerată a fi un proces care nu poate fi controlat și care depinde doar de indivizii în sine.

Conform unui studiu al cercetătorilor americani, publicat în Bulletin of the World Health Organization, indicele de masă corporală (IMC) al unei persoane crește cu 0,03% de fiecare dată când această consumă mâncare fast-food.

Studiul respectiv se concentrează pe țările dezvoltate, însă descoperirile acestuia sunt relevante și pentru țările în curs de dezvoltare, deoarece "practic, toate națiunile au trecut printr-un proces de globalizare și de reglare a pieței – mai ales în ultimele trei decenii", a afirmat Roberto De Vogli, coordonatorul studiului, de la Departamentul de Științe ale Sănătății Publice al Universității Davis din California.

Astfel, cele mai mari creșteri ale IMC au fost descoperite în Canada, Australia, Irlanda și Nouă Zeelandă, în timp ce creșterile cele mai reduse se înregistrează în țările care au reglementări de piață mai stricte, cum ar fi Italia, Olanda, Grecia și Belgia.

McDonaldizarea este procesul prin care principiile restaurantului fast-food încep să domine din ce în ce mai multe sectoare în societatea americană , precum și în restul lumii“ .

Mcdonaldizarea afectează toate aspectele vieții sociale , nu numai restaurantele: învățământul , muncă , serviciile de sănătate , călătoriile , timpul liber , regimul alimentar, politică , familia etc. La baza succesului acestui fenomen stă faptul că a reușit să ofere consumatorilor și angajaților eficientă, calculabilitate, previzibilitate sicontrol . McDonaldizarea are precursori importanți, care își păstrează influență și astăzi . Bandă de asamblare (fordismul), managementul științific aplicat de Taylor și birocrația weberiană au furnizat principiile fundamentale pe care s-au constituit rețelele fast-food.

Ideile lui Weber despre birocrație se bazează pe teoria să cu privire la procesul raționalității: lumea occidentală modernă a reușit să devină din ce în ce mai rațională, adică dominată de eficientă, previzibilitate, calculabilitate și de tehnologii care controlează oamenii. Din punctul de vedere a lui Ritzer, junk food reprezintă o extindere a teoriei raționalității.

Dacă pentru Weber modelul raționalității a fost birocrația, pentru acesta din urmă restaurantul fast-food este modelul mcdonaldizării. În ciuda avantajelor pe care le oferă, sistemele raționalizate au sianumite efecte negative, cum ar fi dezumanizarea: „eul a fost încarcerat, emoțiile lui controlate și spiritul îngenuncheat“

De altfel și Weber a vorbit de „colivia de fier“ a raționalității. În concepția să, birocrațiile sunt colivii, în care indivizii sunt prinși că într-o capcană, neganduli- se calitatea de oameni. El anticipase o societate în care principiile raționalității vor domină din ce în ce mai multe sectoare ale vieții: instituții de învățământ, locuri de muncă, locuri de recreere etc. Astfel, o lume dominată de farmec, magie, mister este înlocuită de o lume în care totul este logic și clar, însă e o lume mai standardizată.

Unii autori susțin faptul că mcdonaldizarea este un proces al imperialismului cultural, prin care sistemul american se impune în alte țări. Pe o altă parte se află cei care susțin că sistemele mcdonaldizate se adaptează mediului local. Mcdonaldizarea este un fenomen transnațional. Nu există îndoială că sistemele mcdonaldizate se adaptează condițiilor, realităților și gusturilor locale: „scopul companiei este de a deveni pe cât posibil parte a culturii locale “

Extinderea pe arena internațională a unor sisteme standardizate este un semn de imperialism cultural, însă existența unor rețele americane standard și în alte sări nu reprezintă cel mai important indicator al mcdonaldizării, ci adevăratul indicator îl constituie existența clonelor indigene ale acestor sisteme mcdonaldizate.

Prezența importurilor americane poate fi dovadă unei invazii de elemente izolate și superficiale, care nu reprezintă o schimbare fundamentală în cultură unei societăți, dar apariția de versiuni indigene reflectă o schimbare fundamentală în acele societăți, o mcdonaldizare autentică. De exemplu, succesul lanțului McDonald’s din Rusia a dus la dezvoltarea unor restaurante indigene, cum ar fi Ruskoie Bistro.

McDonald’s a devenit un sinonim al globalizării, câteodată folosindu-se și termenul „McDonaldization” a societății. În afară schimbărilor spectaculoase din restaurantele locale, mcdonaldizarea influențează obiceiurile societății că întreg. De exemplu, a subminat tabu-ul japonez tradițional de a nu mânca în picioare. De asemenea, într-o oarecare măsură este atacată și interdicția culturală de a nu se bea direct din sticlă sau cutie. Faptul că anumite norme înrădăcinate sunt modificate de restaurantul McDonald’s constituie o dovadă a impactului profund al mcdonaldizării.

Un alt exemplu este COCA-COLA care reprezintă un simbol al globalizării, încă din 1886, de când compania vinde băuturi răcoritoare și apă îmbuteliată, alături de înghețată, deserturi și siropuri aromate.

Coca-Cola a folosit tehnici de marketing și publicitate nu tocmai în regulă, cum ar fi sponsorizarea American Academy of Paediatric Dentistry, și împiedicarea prezentării către public a unui raport realizat de World Health Organisation pe tema alimentației sănătoase. Raportul arată contribuția la obezitate a consumul de băuturi răcoritoare. Obezitatea este cauza numărul unu a morților din Statele Unite și cauza numărul doi în Europa, după fumat.

O altă formă de advertising care a suscitat numeroase proteste este introducerea în școli a automatelor de vândut băuturi răcoritoare, pentru elevi. Această practică a dus la un monopol al Coca-Cola asupra vânzării băuturilor răcoritoare în școli și a propulsat compania în fruntea producatorilot de băuturi răcoritoare din America. În același timp, a declanșat boicoturi care sunt încă în vigoare în școli prestigioase precum Berkeley, Harvard, Yale, New York University și Rutgers.

Coca-Cola esse bazează pe principiul conform căruia după ce ai consumat o cola, nu mai trebuie să bei altceva – nici apă, nici bere, nici cafea, nici ceai, ci doar o altă cola (fie ea și Pepsi).

Coca-Cola nu poate fi produsă, ci doar îmbuteliată, transportată, vândută, cumpărată și consumată deoarece nu i se cunoaște formulă, deși ingredientele de baza sunt publice, însă nu sunt cunoscute și dozajele. Coca-Cola este o băutură răcoritoare, vândută în magazine, restaurante și aparate în peste 200 de țări, fiind produsă de The Coca-Cola Company în Atlanta, Georgia, și este denumită simplu, Coke (o marca a The Coca-Cola Company în Statele Unite ale Americii din 27 martie, 1944) sau (în Europa și America) sub denumirea de cola sau pop. A fost gândită că un tratament în domeniul medicinei, a fost inventat la sfârșitul secolului XIX de John Pemberton, iar mai târziu a fost cumpărat de omul de afaceri, Așa Griggs Candler, care l-a dat spre vânzare.

În ceea ce privește România, sistemul este reprezentat de Coca-Cola România (filiala a The Coca-Cola Company) și Coca-Cola HBC România, care asigura îmbutelierea, distribuția, vânzarea și marketing-ul operațional pentru produsele Coca-Cola. Coca-Cola HBC România este membră a Grupului Coca-Cola Hellenic, unul dintre cei mai mari îmbuteliatori la nivel global din cadrul Sistemului.

Metodologia cercetării.

Procedura de cercetare. Metodele alese

Metodă folosită în cadrul acestui proiect va fi cea calitativă care va răspunde la întrebările: cum și de ce? Cercetarea calitativă va contribui la descrierea fenomenului de globalizare și la înțelegerea acestuia. Cercetarea de tip calitativ studiază în profunzimea lor: motivațiile, emoțiile, percepțiile, sentimentele care îi determina pe oameni să acționeze în diverse moduri, iar în cadrul acestei cercetări metodă calitativă va fi folosită pentru a înțelege de ce oamenii consumă fast-food, ce îi determina să acționeze în acest mod, conștienți fiind de faptul că fast-food-ul are un efect negativ asupra organismului lor.

Metodă de colectare a datelor va fi analiză documentelor care presupune rezolvarea problemei prin date deja existente cu privire la lămurirea întrebărilor de cercetare. Alegerea de colectare a datelor prin analiză documentelor se datorează faptului că prin această se poate acoperi atât o arie geografică cât și o arie temporal mai mare.

Deasemenea pentru a testa ipoteza, nu este exclusă aplicarea unui sondaj eșantionului selectat, respectiv categoriei de oameni care prefer mâncarea de tip junk food. Este necesar să aflăm de ce oamenii optează pentru acest tip de restaurante și ce anume îi influențează în alegerea lor

Ipoteza va fi considerată testată suficient pentru a o consideră valida atunci când vom află dacă globalizarea și elementele sale de modernitate au o influență în deciziile oamenilor.

Instrumente de cercetare

Instrumentele principale folosite în acest proiect de cercetare vor fi observația, dar și sondajul sau chestionarul pentru a înțelege exact ce anume influențează oamenii din societatea acuala să consume junk food. Omul modern, care se află în permanent în criză de timp, apelează foarte des la Junk Food. S-a constatat că după aproximativ 35 de ani de la inventarea conceptului Mc Donald's, efectele sunt dezastruoase deoarece 75% din bolile omului modern sunt provocate de alimentația și stilul de viață nesănătos. În România acest tip de alimentație există de aproximativ 17 ani, însă deja se constată efectele negative deoarece 50% din populație este supraponderală, România fiind prima țară în Europa la mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare și situația este predistpusa a se înrăutăți .

Rezultate așteptate

Rezultatele așteptate în cadrul acestui proiect reprezintă îndeplinirea obiectivelor și oferirea răspunsurilor la întrebările de cercetare, respectiv se va trage o concluzie asupra ipotezei și a întrebărilor de cercetare. La finalul proiectului de cercetare se va avea un răspuns sigur în privința faptului dacă globalizarea determina oamenii să consume fast-food.

În 2003, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat introducerea unei taxe pe junk food pentru a determina consumatorii să facă alegeri mai sănătoase și, prin această măsură să ducă la reducerea ratei obezității. Deasemenea, unnele state déjà au implementat această măsură, taxa fiind în funcție de cantitatea de grăsimi conținută per porție, fie în funcție de tipul restaurantului.

Există și alte măsuri implementate deja în unele țări sau care se află doar în faza de propunere, cum ar fi:

•campanii de informare și alertare a publicului în privința pericolelor asociate cu consumul excesiv de junk food; există voci care susțin o abordare similară celei din campaniile anti-tutun și anti-alcool care au dat rezultate în timp.

•introducerea avertismentelor pe ambalaje (asemănătoare cu cele de pe pachetele de tigarete)

•reducerea sau eliminarea reclamelor la junk food în timpul emisiunilor dedicate copiilor.

Concluzii

Având în vedere cele prezentate, atât părțile pozitive, cât și părțile negative ale produselor de tip fast-food, fiecare consumator poate să aleagă dacă consumă sau nu acest tip de alimente. Un lucru foarte important este să avem cât mai multe informații despre ceea ce mâncăm pentru că astfel putem face alegeri cât mai bune. Consumatorii trebuie să fie informați în legătură cu numărul valorilor nutriționale conținut de produsul respectiv. O altă măsură ar trebui să fie luată în școli în care ar trebui să fie organizate programe speciale , astfel încât copiilor să li se aducă toate informațiile necesare pentru o alimentație sănătoasă.

Datele pe care le-am studiat confirmă ipoteza pe care am avansat-o conform căreia globalizarea influențează consumul de junk food.

BIBLIOGRAFIE:

1. FMI, World Economic Outlook, mai 1997.

2. Friedman, Thomas, Lexus și măslinul. Cum să înțelegem globalizarea, București, Editura Fundației PRO, 2001.

3. http://www.revista.forter.ro/2009_3_t/02-fm/04.htm

4. http://www.scribd.com/doc/97707462/Eseu-Aculturație#scribd

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Coca-Cola

6. Ritzer George, Mcdonaldizarea societății, București, Editura Comunicare.ro, 2003.

7. Sorin Dan Sandor, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale – http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf

8. Turnar Bryan, Theme Parks and McDonaldization. În: Barry Smart, Resisting McDonaldizations, London, Sage, 1999.