Globalizarea Economica Burghelea Si Calota 101ce [607469]

Universitatea d in București
Facultatea de Administrație și Afaceri
Specializarea Cibernetică Economică

GLOBAL IZAREA ECONOMICĂ

BURGHELEA ALEXANDRA
CALOTĂ RĂZVAN – ANDREI
101CE

IANUARIE 2021

CUPRINS

1. Ce este globalizarea?
2. Istoria globalizării
3. Cum se manifestă globalizarea
4. Factori care afectează dezvoltarea globalizării economice
5. Consecin țe, avantaje și dezavantaje ale globalizăr ii economice
6. Acordur i comerciale
7. Promov area drepturilor omulu i
8. State putern ic economice

1. Ce este globalizarea?

Globalizarea este u n termen folosit pentru a descrie un proces cu mai multe cauz e, efectul
fiind imitarea transform ărilor dintr -un punct al lumii în toate celelalte.
Mai mult decât atâ t, globalizarea este un proces al evol uției economice pe plan mondial ,
sporind legatura statelor na ționale , prin m ărirea și prin adâncirea leg ăturilor transna ționale în
cercuri c ât mai mari și variate ale vie ții politice, economice, socia le, culturale , ce au problem e și
soluții mai cur ând globale , decât naționale.
Factorii ce d etermină acest pro ces sunt schimbu l de opinii, de produse și de id ei la nivel
internațio nal, înnoirea î n ceea ce privește transportul, îmbunăt ățirea infrastruc turii de
telecomunicații . Acestea creea ză interdependența at ât la n ivel economic, c ât și din punct de
vedere cultural. Interdependen ța este angajamentul dintre două sau mai multe fenomene, proc ese
(țări).
În ceea ce privește globalizarea economică , se disting patru aspecte ce fac cunoscute pat ru
tipuri de flu xuri, adic ă:
– de bunuri sau de serv icii;
– migrația ( de persoane );
– de capital;
– de tehnologie.

2. Istoria globalizăr ii

Referitor la perioada în care se plasează origin ea globaliz ării, părerile sunt împăr țite. Unii o
încadrez ă în epoca modernă, alții în perioada de dinaintea erei europe ne a c ălătoriilor din Lumea
Nouă, iar alții consideră c ă începe încă din al treilea mileniu înaintea erei noastre.
Lumea Nouă cuprinde Amer ica de Nord, de Sud, Ocea nia și Australia , iar un exemplu grăitor
în ceea ce priveș te inter acționarea pe dist anțe lungi cu mii de ani în urmă îl constituie D rumul
Mătăsii . Acesta exista în Lumea Ve che și lega A sia, Africa și Europa . Produsele și ideile nu sunt
singurele lucruri schimbate mondial , oamenii angajandu -se în răspândirea aspectelor culturale,
precu m filozofia și arta.
Un rol i mportant în sporirea globaliz ării l-au avut explorarea oceanelor din America în
secol ele XV și XVI, dar și dezvoltarea form elor de transport din secolele XIX (căi maritime și

ferate , telecomunicații ) și XX (vehicu le și transportul aeri an, comuica rea prin intermediul
electronicelor ).
Între anii 1910 și 1950, din cauza r ăzboaielor și a deciziilor economice, volumul fluxurilor
economice interna ționale era la p ământ. Dup ă al-II-lea Razboi Mo ndial, cu aju torul programelor
de reconstruc ție și dezvoltare , comer țul la nivel interna țional a crescut brusc.

3. Cum se manifest ă globalizarea economică?

Globalizarea economic ă se manifest ă prin:
– modificarea capitalului și extinderea fluxurilor internaț ionale ;
– apariția si intensificarea concurenței globale ;
– ascensiunea comerțului intra-corporație in fața celui inter -firme ;
– integrarea economic ă regional ă a țarilor în diverse structure .
Astfel, liberalizarea fluxurilor de capital a evoluat treptat.
Apari ția și intensificarea concuren ței globale, ascensiunea comer țului intra -corpora ție în
fața celui intra -firme, integrarea econ omic ă regional ă a țărilor în diverse structuri reprezint ă alte
manifest ări ale globaliz ării economice.

4. Fact ori care afectează dezvo ltarea globalizării economic e

Factorii economici și comerciali care afectează dezvoltarea globalizării economice sunt:
– Liberalizarea comer țului cu servicii în domeniul bancar, al telecomunica țiilor a început
în Statele Unite ale Americii , în anii 1970 , iar stilul a fost preluat de Marea Britanie în
anii 1980, apoi de Japonia, te ndința continu ând până în prezent și fiind preluat ă și de
Rom ânia.
– Odată cu eliminarea treptată a obstacolelor cauzate de schimbul valutar și circulația
capitalului, liberalizarea pieței susține globalizarea economică.
– Liberalizarea investițiilor străine directe : dezvoltarea durabil ă umană și securit atea
ecologică sunt factori noi care favoriz ează globalizarea economiei. Interesele pent ru
protejarea mediului au ap ărut, la nivel mond ial, începâ nd cu 1970.

– Securitatea ecologică este unul dintre aspectele de bază ale securității globale.
Globalizarea este rezultatul interdependenței economice între țări, care se datorează
unei creșteri a dependenței de economia mondială.
– Odată cu dezvo ltarea schimbu rilor economice internaționale, global izarea este privită
ca un proces de reducere a tarifelor, abandonarea politicilor tarifare și restricționarea
fluxului de bunuri, servicii, tehnologie și capital .

5. Consecințe, avantaje și dezavanta je ale globaliz ării economice

Una dintre consecințele globaliză rii ec onomice este globalizarea industriilor , ceea ce
înseamnă c ă relați ile dintre dezvoltatorii aceleia și ramuri industr iale se îmbunătățesc, scopurile
producători lor converg ând spre un beneficiu mondial.
Fondul Monetar Interna țional (FMI) este o organiza ție ce are 188 de state membre,
înfiin țată în 1944 , prin Tratatul de la Breton Woods . Scopul principal al acesteia este menținerea
unei economii s ănătoase. C âteva obiective principale includ: st imularea cre șterii ec onomice,
asigurarea de ocupare a fo rței de munc ă, promovarea cooper ării monetare interna ționale și a
stabilit ății monetare.
FMI caracterizează globalizarea c a și creșterea în interdependența economică a țărilor
din întreaga lume, pri n creșterea volumului și a varietății tranzacțiilor de bunuri și servicii peste
granițe, fluxul de capital internațional mult mai liber și mai rapid, dar și o difuziune mai largă a
tehnologie i.1 Banca Mondială afirmă ca globalizarea constă în libertatea și capacitatea
indivizilor și a firmelor de a iniția tranzacții economice voluntare cu rezidenți ai altor țări .2
UE are ca scop valorificarea oportunităților globalizării economice și diminuarea impa ctului
negativ al acesteia. Câteva beneficii sunt:
• creștere a export urilor;
• locuri de muncă în plus;
• șanse pentru IMM -uri.
Pentru a avea un profit mai mare, companiile din Europa sporesc schimburile comerciale .
Uniunea Euro peană este un lider im portant pe pia ța co merțului, colabor ând c u 80 de țări,
IMM -urile constituind 80% din exportatori . În anul 2000, valoarea exporturilor Uniunii
Europe ne era d e 1,160 miliarde de euro, iar, în 2018, a ceasta a crescut p ână la aproape 3 miliarde
de euro . Alți parteneri comercial i relevanți la nivel global sunt SUA și C hina.

Figura 1
În 2017, exporturile au generat peste 36 de milioane de locuri de muncă pentru UE. Fiecare
miliard de euro exportat poate crea, în medie, 13. 000 de locuri de muncă pentru alianță. În
România, exporturile în afara UE au susținut 1,1 milioane de locuri de muncă în 2018 (o șesime).
În medie, salariile acestora sunt cu 12% mai mari decât locurile de muncă din domenii diferite.

Globalizarea economică influențează și importurile.
Figura 2

Un dezavantaj al globaliz ării e conomice este riscul de deznaționalizare. Prin
deznaționalizare , un grup etnic își p ierde part icularitățile naționale. Supun aten ției urm ătorul
exem plu: locuit orii unei țări preferă să consume alimente aduse di n alte țări, pentru c ă este ceva
nou. Ast fel, c ererea produs elor locale scade , fapt care este d ăunător pe ntru economie.
Mai mult decât atât, unele țări din Uniunea Europea nă au renunțat la moneda națională,
un alt exemplu pentru pierderea specificului național. Cu toate acestea, sunt și avantaje ale
adapt ării la moneda euro, simplificând schimburile internaționale și cres când viteza c u care banii
circulă.
Un alt dezavanta j îl constituie decalajul dintre populați e, în fun cție de stat utul financiar
(bogați versus sărac i), lucru care se întâm plă în ț ările sl ab de zvoltate.

6. Acorduri comerciale

Acordurile comerciale contribuie la mărirea numărului d e locuri de muncă și stimulează
economia prin eliminarea barierelor, cum ar fi tarifele. Aceste acorduri permit Uniunii Europene
să stabilească standarde de c alitate și să adauge dispoziții privind drepturile omului și protecția
muncii pentru a contribui l a îmbunătățirea situației din țările cu care are acorduri. Acordurile
comerciale creează noi oportunități de afaceri pentru companiile europene, aducând astfe l noi
posibilități de angajare , deci mai multe opțiuni și prețuri mai mici pentru consumatori.
În ocotombrie 2019, U niunea Europea nă are:
– 48 de acorduri parțial în vigoare;
– 38 de acorduri în vigoare;
– 25 de acorduri în așteptare;
– 21 de acorduri în curs de n egocire;
– 5 acorduri în curs de actualizare.
Acordurile comerci ale sunt de mai multe tipuri :
– acordurile de parteneriat economic (cu țările în curs de dezvoltare din Caraibe, Pacific și
Africa);
– acordurile de comerț liber cu țările dezvoltate;
– acordurile de asociere care consolidează acorduri politice mai mari (spre exemplu,
Uniunea pentr u Mediterana cu Tunisia).
Parlamentul are un rol esențial, acesta trebuind să aprobe acordurile comerciale pentru ca
acestea să intre în vigoare, conform Tratatului de la Lisabona , din 2009. Parlamentul a declarat
că, dacă există îngrijorări serioase, își va exercita vetoul fără ezitare. De exemplu, în 2012,
Ministerul Protecției Mediului a respins Acordul comercial împotriva contrafacerii (ACTA – Anti-
Counterfeiting Trade Agreement ).

7. Promovarea drepturilor omului

Pentru că globalizarea și comerțul internațional pot afecta drepturile omului, politica
comercială a UE propune metode pentru protejarea acestora, cum ar fi:

– interzicerea importurilor de minereuri provenite di n zone afectate de conflicte ;
În 2002,Uniunea Europeană a creat nor reglementări care interzic importul de diamante brute
fără certificat de origine. Minereul folosit pentru a produce echipamente de înaltă tehnologie
provine, în general, din țări afectate de conflicte, veniturile obț inute prin aceste exporturi
alimentând conflictele armate. Pentru a preveni acest lucru, importatorii de cositor, tungsten, tantal
și aur sunt obligați să își inspecteze furnizorii, regulamet care intră în vigoare din 2021.

– interdicția exporturilor de instrumente de tortură ;
Din 2004, bunurile ex portate sunt controlate pentru a nu conține materiale care pot fi folosite
la maltratarea persoanleor sau la executar ea acestora.
– controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare (programe și tehnologii);
Pe lângă scopul inițial, aceste pr ograme pot fi folosite pentru a comite diverse tipuri de crime ,
acte de spionaj sau de interceptare a aparaturii , motiv pentru care sunt interzise. Uniune a
Europeană dispun e de o listă cu produse ac ceptate , pentru a putea monitoriza mai u șor exportul.
De asem enea, este pr opusă revi zuirea normelor actuale, pentru a fi la curent cu tehnologia actua lă.
– norme de oprire a exploatării lucrătorilor ;
Au fost dezvoltate noi reglementăr i prin caren furnizorii de articole vestimentare sunt obligați
să își respecte angajații.
– interzicerea muncii forțat e și exploat ării prin muncă a copiilor .
Mecanis mul care ar putea opri exploatarea pr in muncă a copiilor include tehnici de depistare
a muncii for țate și interzicer ea expo rturilor de bunuri fabricate în acest fel.

8. State puternic economice

În prezent, globalizarea economiei la nivel mondial a determinat cre șterea economică a
unor state, devenind puteri mondiale: China, Rusia, Marea Britanie, dar și a Uniun ii Europene.
Marea Britanie are o economie de esen ță capitalist ă, fiind a patra ca m ărime ce reprezint ă
un centru financiar și comercial al lumii. Agricultura este intesiv ă, puternic mecanizat ă și foarte
eficient ă din punctul de vedere al standardel or europen e, produc ând peste 60 % din necesarul de
hrană cu doar 1% din popula ția activ ă. Produc ția de energie este uria șă, având o mare co ntribu ție

la PIB (1 0%), una dintre cele mai ridicate procente dintre toate statele. În 2007, Regatul Unit a
devenit cel mai mar e exp ortator de echip amente militare.
China este o putere economic ă mondial ă, având o economie cu cre ștere rapid ă și un
teritoriu extins. Pe plan mondial, se situeaz ă pe locul doi din punct de vedere economic și are cea
mai rapid ă creștere (aproximativ 10% ) . În anul 2008 , reușește să exporte bunuri în valoare de
1430 miliarde de dolari, cu c âteva milioane mai pu țin dec ât Germania, liderul absolut.
Rusia dispune de rezerve foarte mari de petrol și de gaze naturale, fapt pentru care este
cel mai mare export ator de energie, la nivel mondial , dar al doilea exportator de ți ței din lume . În
anul 200 1, Rusi a profita de 500 de m ilioane de dolari din exporturile energetice, dar , până în
anul 2007, pr ofitul din aceste exporturi a ajuns la 6,7 miliarde de dolar i. În anul 2009, PIB-ul a
scăzut c u 8,7 %, const ituind cea mai abruptă scădere, de la decl inul din 1 991, când Uniunea
Sovietic ă a scă zut prețul hidrocarburilor . În anu l 2009, R usia a fost pe locul al doilea în ceea ce
privește pr oducția de grâu și exportar ea ace stuia, cu o recoltă de 62 de mi lioane de tone. Î n anul
2014, 40% din hrana consumată de Rusia a fost import ată.

BIBLIOGRAFIE

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rusiei
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Regatului_Unit
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Chinei
• https://ec.europa.eu/info/index_ro
• https://www.eu roparl.europa.eu /portal/ro
• https://core.ac.uk/download/pdf/6224223.pdf
• https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20190528STO53303
/cum -profitam -de-globalizare -politica -comerciala -a-ue
• https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/priorities/g lobalizarea/201610
14STO47381/acordurile -comerciale -la-ce-lucreaza -ue
• https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20190612STO54309
/globalizarea -cum-promoveaza -politica -comerciala -ue-drepturile -omului
• https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlin es/economy/20190712STO56968
/globalisation -s-impact -on-employment -and-the-eu
• 1, 2 – Fondul Monetar Interna țional (FMI) , World Economic Outlook, mai 1997