Gimnastica Artistica Feminina Model de Referinta al Invatarii Si Perfectionarii Unei Coborari de Mare Dificultate la Barna – Salt Inapoi Intins cu Intoarcere 1080°

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ FEMININĂ

Model de referință al învățării și perfecționării

unei coborâri de mare dificultate la bârnă –

salt înapoi întins cu întoarcere 1080° –

-analiză de caz-

PLANUL LUCRĂRII

CAPITOLUL I – Introducere

1.1. Actualitate

1.2. Ipoteze

1.3. Scopul lucrării

CAPITOLUL II – Fundamentarea teoretică a cercetării

2.1. Tendințe și orientări în GAF în ciclul olimpic 2013 – 2016

2.2. Analiza conținuturilor exercițiilor în finalele pe aparate la bârnă

CE – 2013, CMU 2013, CM 2013 – frecvența valorică a coborârilor

2.3. Cerințele Codului de Punctaj FIG 2013 -2016 privind proba de bârnă

2.4. Particularitățile pregătirii la bârnă în gimnastica de înaltă performanță

2.5. Aspecte biomecanice privind întoarcerile în jurul axelor corpului în gimnastică

2.6. Analiza de caz

CAPITOLUL III – Repere teoretice de referință în învățarea și perfecționarea

coborârii prin salt înapoi întins cu întoarcere 1080° la bârnă

3.1. Descrierea coborârii

3.2. Repere biomecanice de referință

3.3. Tehnica rațională de execuție

3.4. Modelul programului de tip algoritmic al învățării coborârii

3.5. Greșeli de execuție în efectuarea coborârii prin salt înapoi întins cu întoarcere 1080°

CAPITOLUL IV – Studiu de caz A. S. VS L. I

4.1. Organizarea studiului

4.2. Sarcinile studiului

4.3. Metode de cercetare

4.4. Model de referință în proiectarea, învățarea – perfecționarea coborârii

Studiu de caz AS vs LI

4.4.1. Proiectarea, monitorizarea realizarea învățării coborârii – AS

4.4.2. Elemente de comparare, confirmare, întărire a modelului de referință

privind învățarea și perfecționarea învățării coborârii AS vs LI

CAPITOLUL V Concluzii – Propuneri

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I. – INTRODUCERE

Anul 2013 a fost un an al confruntărilor “europene și mondiale”. Aici au fost identificate primele soluții concrete de punere în practică a exigentelor noului Cod de Punctaj FIG – 2012.

Se constată efortul general depus încă de la început spre o nouă calitate, cu noi generații de gimnaști și gimnaste. Suntem conștienți că în acest ciclu olimpic noile strategii și performanțe sunt doar un început iar lucrurile nu se vor opri aici. Gimnastica își va continua drumul său mereu ascendent, spre limitele nebănuite ale capacității umane.

În prezent, gimnastica artistică românească feminină, trecând peste dificultăți inimaginabile, depune eforturi deosebite de se păstra în vârful ierarhiei europene și mondiale.

Noua generație cu Larisa Iordache și Diana Bulimar ne confirmă așteptările. Ele readuc speranța perenității gloriei școlii românești de gimnastică, mai ales la bârnă și sol.

La Campionatele Europene de la Moscova din 2013, aceste două sportive au câștigat medaliile de aur și argint, dominând proba de bârnă.

Rezultatele în finala probei de bârnă – Moscova 2013

Locurile ocupate nu sunt întâmplătoare. Atât la „europene” cât și la „mondialele” de la Anverp – Belgia 2013, Larisa Iordache a prezentat cele mai dificile exerciții: dificultate 6,4.

Larisa Iordache

Pentru a ne susține din „start” actualitatea demersului nostru, menționăm că, exercițiul gimnastei este finalizat prin – salt înapoi, întins, cu întoarcere 1080°, element de excepție cu unică prezență în cele două competiții al cărei tehnici de învățare perfecționare constituie obiectul studiului nostru.

Ne putem lăuda și cu Cătălina Ponor o mare specialistă a probei de bârnă care a prezentat în concursurile finale la cel mai înalt nivel coborâre prin „dublu salt înapoi cu întoarcere 360° ”

Cătălina Ponor

În contextul noilor modificări și cerințe, o coborâre de mare dificultate poate face diferența în marile confruntări mondiale.

Soluțiile nu sunt multe, și nu sunt accesibile tuturor gimnastelor. Pe de altă parte nici metodica de învățare a acestor coborâri nu este simplă.

De aceea, orice încercare de a realiza sisteme de referință științifice ce tezaurizează experiențele demonstrate devine un act de responsabilitate față de viitoarele generații de gimnaste.

Pe de altă parte, și eu sunt una dintre puținele gimnaste din România și din lume care au executat cu ceva timp înainte, în numeroase competiții, această coborâre, chiar de la junioare. Eu sunt un „produs al școlii românești de gimnastică”. Consider că datoria mea este să-mi aduc contribuția, atât cât pot, la evoluția gimnasticii românești elaborând un material științific izvorât din cercetarea propriilor experiențe.

Oricum, procesul de pregătire al gimnastelor se găsește în continuă căutare și schimbare. Sistemele „model” de învățare – perfecționare ale diverselor elemente sau combinații sunt foarte bine venite în arsenalul metodic tradițional. Acestea pot accelera evoluția gimnastelor spre „superlativul” mult dorit și evita eșecurile.

1.1. Actualitate

„Pentru a rămâne pe locul fruntaș pe care îl ocupă în acest moment în ierarhia mondială și pe care l-a câștigat cu atâta luptă și sacrificiu, gimnastica românească feminină are nevoie de minuni, organizatorice, sistemice, de pregătire a viitorilor specialiști”.

În proba de bârnă România a avut multe rezultate de excepție. Titlurile europene și mondiale câștigate de-a lungul anilor ne-au construit renumele.

Andrea Răducan campioană mondială la bârnă la Gent în 2001, Ana Porgras campioană mondială la bârnă la Rotherdam 2010, toate medaliile de campioanele europene la bârnă obținute de România ne obligă să nu precupețim nici un efort în a ne aduce contribuția la menținerea acestor rezultate, la păstrarea României în elita acestui minunat sport.

Ana Porgras

Andreea Răducan

1.2.Ipoteze

Studiul experienței proprii în execuție, combinată cu o susținere științifică determinativă reprezentată de analiza biomecanică, tehnică rațională, drum critic de învățare, pot duce la elaborarea unui sistem obiectiv de referință în învățarea și perfecționarea coborârii prin salt întins înapoi cu întoarcere 1080°.

Compararea acestuia, cu programul de învățare-perfecționare al aceluiași element al Larisei Iordache poate duce la confirmarea și promovarea lui ca sistem metodic oficial de referință.

1.3. Scopul lucrării

Prima dată când am executat acest element în competiție am și obținut medalia de aur la Campionatele Europene de juniori din 2004 de la Amsterdam.

Podiumul finalei la Bârnă Amsterdam 2004 – CE juniori

Deci, ca sportivă de performanță și specialistă a probei de bârnă, ce a însușit și valorificat la nivel competițional acest element, aș dori, în dublă calitate de cercetător student și sportiv, să elaborez, pe baze științifice, un model metodico-operațional de referință privind învățarea coborârii de dificultate „F” – salt înapoi întins cu întoarcere 1080°.

Beneficiind de un mediu universitar de excepție, de un laborator unic de pregătire al lotului olimpic de gimnastică artistică și o îndrumare competentă am dorit să valorific și tezaurizez propria mea experiență, la nivel de model.

Conținutul teoretic, metodic al lucrării împreună cu aplicațiile operaționale filmate privind învățarea saltului înapoi întins cu întoarcere 1080° îl pun la dispoziția specialiștilor și sportivilor interesați de această problematică.

CAPITOLUL II – Fundamentarea teoretică a cercetării

2.1. Tendințe și orientări în GAF în ciclul olimpic 2013 – 2016

Gimnastica este, astăzi, unul dintre cele mai populare sporturi din programul olimpic, dar, de asemenea, una dintre cele mai pretențioase.

De cele mai multe ori, emoția pe care gimnastele reușesc să o transmită odată cu efectuarea mișcărilor tehnice, depășeste suspansul cu care urmărești o altă activitate sportivă.

“Performanța în sport a înregistrat progrese impresionante în ultimii ani, numărul sportivilor capabili de performanțe remarcabile a crescut, de asemenea antrenamentul a devenit mai sofisticat datorită ajutorului acordat de specialist și oamenilor de știință din sport.”

“Se pune accent pe acuratețea execuției tehnice în comparație cu modelul ideal privind originalitatea și noutatea combinațiilor din timpul concursului.”

Depășirea notei maxime de plecare, efectele sistemului competițional anterior împreună cu sensibilitatea din timpul execuțiilor, evoluția tehnicii și tehnologiei informaționale , promovarea gimnasticii ca un adevărat spectacol sportiv conturează un tablou dinamic în modificarea Codului de Punctaj ale tuturor disciplinelor Federației Internaționale de Gimnastică. Anul 2013 a fost un an al provocărilor din punct de vedere tehnic privind conținutul exercițiilor.

În cadrul Campionatelor Europene și Mondiale fiecare gimnastă și-a demonstrat abilitatea de a transforma exercițiul dintr-o compoziție bine structurata într-o performanță, dând dovadă de creativitate, încredere, stil personal și tehnica perfectă. Nu contează ce face gimnasta, ci cum face. Acestea par să fie directivele noului cod, pe care Federația Internațională l-a propus pentru viitorul ciclu olimpic (2013 – 2016). Subgrupa coborâri este foarte importantă, pentru îndeplinirea cerinței de execuție, gimnasta trebuie să execute o coborâre de valoare minim “C”. Selecția valorilor spre finală de la ambele competiții a corespuns exigențelor noului Cod de Punctaj FIG deoarece toate cele 8 concurente au prezentat coborâri de valoare cel puțin “C”. Prezența unică a coborârii saltului înapoi întins cu întoarcere 1080 în cele două competiții de mare amploare și a coborârii dublu salt grupat cu întoarcere 360 marchează obiectiv dificultatea extraordinară a acestora “ F” respectiv “ G” , ce pun în valoare capacitățile individuale ale sportivelor în perspectiva următorilor ani.

Solicitările capacităților coordinative ale sportivelor, cele psihice ( curaj, capacitatea de concentrare, control afectiv) necesită o metodologie și un sistem de acționare cu totul deosebit pentru a ne convinge că o pregătire la bârna devine un obiectiv strategic cu totul special.

Modificarea permanentă a Codului de Punctaj la fiecare ciclu olimpic, a cerințelor speciale precum și valoarea dificultăților elementelor ne conduc spre o adaptare continuă a conținutului lecțiilor de antrenament, a planificărilor mai ales la nivelul gimnastelor de înaltă performanta , acest proces efectuându-se foarte rapid special conceput pentru atingerea rezultatelor optime în competițiile de mare amploare. Greu este să ajungi la un rezultat cât mai înalt însă și mai greu este să te menții acolo în topul performanțelor mondiale reflectând munca depusă în timpul antrenamentelor, și oglindind totodată obiectivele fundamentale ale proceselor de pregătire care par a fi singura preocupare a colectivului tehnic împreună cu gimnastele .

Stănculescu Alina CE Volos 2006 Bârnă

2.2. Analiza conținuturilor exercițiilor în finalele pe aparate la bârnă

CE – 2013, CMU 2013, CM 2013 – frecvența valorică a coborârilor

Analiza conținuturilor exercițiilor în finalele pe aparate la bârna

În anul 2013 au avut loc Campionatele Europene la Moscova și Campionatele Mondiale la Belgia. Am realizat o analiză a acestor campionate la proba bârnă a celor 8 finaliste de la ambele ediții ale campionatelor privind conținutul exercițiilor, calitatea și în special frecvența coborârilor la bârnă în aceste finale.

Analiza C.E. 2013 – Bârna

Rezultate finale bârna

Tabel Nr.1 Frecvență elemente acrobatice CE 2013

Tabel Nr.2 Frecvență elemente artistice CE 2013

Analiza C.M. 2013 – Bârnă

Rezultate finale bârnă

Tabel Nr.3 Frecvență elemente acrobatice CM 2013

Urmărind aprecierile de ordin tehnic și evoluția gimnastei L.I din timpul C.E. și a C.M. am observat că a câștigat finala de la bârnă a C.E 2013 cu o notă de dificultate 6.4 comparativ cu evoluția și câștigătoarea finalei de la bârnă a C.M 2013 având nota de dificultate mai scăzută 6.0, L.I. ratând podimul și clasându-se pe locul 7.

Prin prezentarea îngrijită, redactarea foarte clară a frecvenței elementelor acrobatice completată de numeroase grafice evidențiez ponderea de 37% a realizării urcărilorlo în topul performanțelor mondiale reflectând munca depusă în timpul antrenamentelor, și oglindind totodată obiectivele fundamentale ale proceselor de pregătire care par a fi singura preocupare a colectivului tehnic împreună cu gimnastele .

Stănculescu Alina CE Volos 2006 Bârnă

2.2. Analiza conținuturilor exercițiilor în finalele pe aparate la bârnă

CE – 2013, CMU 2013, CM 2013 – frecvența valorică a coborârilor

Analiza conținuturilor exercițiilor în finalele pe aparate la bârna

Analiza C.E. 2013 – Bârna

Rezultate finale bârna

Tabel Nr.1 Frecvență elemente acrobatice CE 2013

Tabel Nr.2 Frecvență elemente artistice CE 2013

Analiza C.M. 2013 – Bârnă

Rezultate finale bârnă

Tabel Nr.3 Frecvență elemente acrobatice CM 2013

Prin prezentarea îngrijită, redactarea foarte clară a frecvenței elementelor acrobatice completată de numeroase grafice evidențiez ponderea de 37% a realizării urcărilor de valoare minimă “A” în cadrul C.E 2013, la C.M. crescând frecvanta utilizării acestei urcări în procent de 62,5%, frecventa saltului înainte pe un picior pe bârna fiind prezent în procent de 62,5% iar la C.M. având o frecvență de 100%. Cu fiecare execuție se conturează cerințele specifice atât la nivel artisitic cât și acrobatic, niveul tehnic și calitatea execuției fac diferența între o medalie de aur și una de argint.

Larisa Iordache CE 2013 Bârnă Aliya Mustafina CM 2013 Bârnă Frecvența valorică a coborârilor la C.E. și C.M 2013

Grafic al dificultății coborârilor bârnă în finala CE 2013

Grafic nr. 1. Reprezentarea grafică a dificultății coborârilor de la bârnă în finala CE 2013

Grafic al dificultății coborârilor bârnă în finală CM 2013

Grafic nr. 2. Reprezentarea grafică a dificultății coborârilor de la bârnă în finala CM 2013

Analizând cele două grafice se observă că în finala C.E. 2013 valoarea coborârilor din finala de la bârnă este mai scăzută decât în finala de la C.M. O singură gimnastă din România a fost capabilă să execute una dintre cele mai dificile coborâri în ambele competiții.

2.3. Cerintele Codului de Punctaj FIG 2013 – 2016 privind proba de barna

Conținutul unui exercițiu la bârna este compus din:

Maximum 8 elemente ( se punctează primele cu valoarea cea mai mare , coborârea fiind inclusă)

5 elemente acrobatice

minimum 3 elemente artistice

Valoarea dificultății elementelor este reprezentată de:

elemente acrobatice: cu faza de zbor

cu sprijin pe brațe/fără sprijin pe brațe

elementele artistice : pași de dans

piruete

sărituri, valuri de brațe/corp

Cerințele de compoziție ( Juriul D – cel care se ocupă cu dificultatea elementelor):

2 elemente gimnice legate diferite ( o săritură în sfoară cu deschiderea picioarelor la 180) . Se primește 0.5p

O piruetă care să facă parte din Grupa 3 . Se acordă 0,3 p

Legare de min. două elemente acrobatice ( unul dintre elemente având faza de zbor), elementele pot fi identice . Se acordă 0.5 p

Elemente executate cu faza de zbor în direcții diferite (înainte/înapoi/lateral). Se acordă 0.5p

O coborâre: – dacă execuția este de valoare min. C se acordă 0.30p

– dacă execuția este de valoare D sau mai dificilă, se acordă 0.5p

Există și anumite bonusuri de legare :

O legare de 3 sau mai multe elemente într-un exercițiu ( se poate include urcarea/coborârea) având valori min. C , se va adăuga bonusul de 0.10p

Noutățile din codul de punctaj nu se opresc aici. Potrivit Codului de Punctaj anterior, o legare de trei elemente având valori diferite ( D – B – C) gimnasta primea 0.20p, în prezent se acordă doar 0.10p bonus de serie .

Pentru 3 salturi legate de valoare min. C se acordă 0.10p (acel bonus de serie) + alt bonus de 0.20p pentru salturile cu valoare C calculate separate câte 2.

Îmbinarea unui element de valoare D cu un element artistic de valoare A, se va primi 0.10p

Legările de elemente artistice nu sunt mai slab cotate. Pentru o legare artistică având două elemente cu valoare C , se va acorda 0.10p, iar pentru o legare artistic având două elemente cu valoare D ,se va acorda 0.20p

Directivele Noului Cod de Punctaj 2013 – 2016 au impus și modificări privind valoarea unor elemente, unele s-au declasat , altele au o valoare de dificultate mult mai crescută:

Urcarea ronda flic cu întoarcere 180 cu răsturnare înainte : A obținut o valoare mai mare de la D la E.

Urcare prin salt înainte în depărtat : s-a declasat : A obținut o valoare mai mare de la D la E.

Urcare salt înainte echer : A obținut o valoare mai mare de la D la E.

Urcare ronda- salt cu întoarcere 180: Este o urcare foarte dificilă. A obținut o valoare mai mare de la F la G.

Urcare ronda – flic cu întoarcere 270 : A obținut o valoare mai mare de la D la E.

Urcare prin săritura cu întoarcere 540 grupata: A obținut o valoare mai mare de la D la E.

Urcare prin săritura în sfoară cu un picior la cap : A obținut o valoare mai mare de la C la D.

2.4. Particularitățile pregătirii la bârnă în gimnastica de înaltă performanță

‘’Un exercițiu la bârna este o îmbinare armonioasă de grație, curaj și măiestrie demonstrate printr-o coregrafie ce cuprinde combinații de elemente acrobatice și gimnice cu un pronunțat caracter artistic și spectaculos. Urcarea și coborârea specifice marchează începutul și sfârșitul exercițiului. ‘’

“Conceptul de antrenament sportiv poate fi interpretat ca un model al unui sistem complex, dinamic cu caracteristicile cunoscute ( reglează și se autoreglează,emite și recepționează informații, este guvernat de legi și principii cibernetice).”

Se execută elemente tehnice cu înalt grad de coordonare, cu armonie, frumusețe și ușurință, executate cu elegantă fără a trăda efortul fizic mare necesar evoluției. Atenția sportivelor este concentrată la efectuarea corectă a tehnicii mișcărilor proprii care sunt rezultatul dezvoltării înalte a senzațiilor proprioceptive, de echilibru și motrice a aparatului locomotor.

Un exemplu bun la bârna îl reprezintă faptul că mișcările expresive și originale cât și cele coregrafice impresionează estetic influențând nota. Un exercițiu complet se consideră cel constituit din compoziția de elemente , legări , combinații fără greșeli și siguranță maximă.

În gimnastică, un conținut bogat se caracterizează prinr-o tehnică specială cu structura simplă sau complexă, dificultate mare și un volum mare de lucru aparținând unei metodici bine structurată.

Stănculescu Alina CE Volos 2006 Bârnă

În gimnastică de înaltă performanță, fiecare sportivă are un stil propriu de execuție a elementelor și exercițiilor, nu exista o tehnică universală dar sunt legi nelipsite ale mecanicii în conformitate cu propria structura. Pregătirea la bârna este subordinata particularităților individuale ale fiecărei ginmnaste iar în funcție de cerințele codului de punctaj FIG se va stabili conținutul acesteia.”

2.5. Aspecte biomecanice privind întoarcerile în jurul axelor corpului în gimnastică

„Fiind „știința ce studiază mișcarea umană”, biomecanica, prin eficiență și eficacitate, poate să-și aducă substanțial contribuția în ameliorarea procesului de învățare în gimnastică. Ea poate contribui la o mai bună înțelegere a factorilor ce guvernează corectitudinea execuției, sprijină învățarea în alegerea situațiilor de antrenare a elementelor și combinațiilor, ghidează observația, obiectivează și permite diagnosticarea mai ușoară a cauzelor ce duc la greșelile de execuție. Ea susține tehnica rațională, oferă repere obiective privind abordarea structurală a învățării, contribuie la activitățile de asigurare și autoasigurare.” (Popescu G.,)

O forță ce acționează în afara centrului de gravitație creează o cantitate de mișcare.

Plecând de la această realitate distingem în gimnastică trei soluții ce pot cerea sau declanșa rotațiile:

a) blocarea mișcării rectilinii;

b) împingere excentrică;

c) transfer de energie (a momentului cinetic).

Dacă forța de reacție trece prin fața centrului de greutate se produce o rotație înapoi. Deoarece proiecția CGG se găsește în spatele poligonului de susținere rotația se va realiza cu deplasare înapoi.

Împingere excentrică Popecu G., 2012

Rotațiile se supun aplicațiilor mecanicii și legilor lui Newton.

Cunoașterea acestora ne poate ajuta să înțelegem, să explicăm cum pot fi inițiate, controlate, modificate, oprite rotațiile ce intervin în cadrul derulării diverselor mișcări din gimnastică.

De fapt, analizând mișcările segmentelor corpului ajungem la concluzia că acestea sunt rezultatul unor acțiuni de rotație intersegmentară ce se realizează cu ajutorul mușchilor și oaselor în jurul articulațiilor.

În gimnastică întâlnim de asemenea, mișcări ale întregului corp în jurul diferitelor axe:

transversală – salturile înainte-înapoi;

sagitală – (antero-posterioară) roata, salturile laterale;

longitudinală: piruetele, tour-urile, întoarcerile;

combinate: salturile cu întoarcere.

Pentru a înțelege cum pot fi controlate rotațiile pe care de fapt unii le si realizăm sau predăm trebuie să percepem cauzele generale determinante ale mișcărilor.

Momentul forței

Momentul forței explică corelația dintre forță și efectul de rotație ce-l poate da aplicarea acesteia asupra unui corp. El depinde de dimensiunea forței și de distanța la care se aplică, în raport cu axa în jurul căreia se realizează rotația.

Pentru a înțelege acest concept să analizăm următorul exemplu:

Așezăm o cutie paralelipipedică înaltă pe o masă și acționăm cu degetele asupra acesteia pentru a o deplasa, rota, răsturna. Astfel identificăm următoarele situații:

Efectul împingerii unui obiect în funcție de direcția sa în raport cu CGG.

Dacă direcția de împingere trece prin centrul de gravitație obiectul se va deplasa în linie dreaptă. Putem spune de asemenea că suma forțelor, ce se exercită asupra obiectului determină o mișcare de translație a centrului de greutate.

Dacă această direcție trece printr-un colț al obiectului va avea la început o deplasare în linie dreaptă după care se va răsturna (întoarce) în jurul axei perpendiculare pe masă ce trece prin centrul general de greutate. Forța va antrena o mișcare de translație – rotație.

Dacă se va exercita două forțe în două părți opuse (un cuplu de forțe) obiectul va realiza o rotație în jurul axei ce trece prin centrul centrului de gravitație al acestuia.

Efectul rotației poate fi controlat prin intermediul unei forțe exterioare variind:

intensitatea sa;

lungimea brațului pârghiei.

2.6 Analiza de caz – alternativă științifică în gimnastica de înaltă performanță

În activitățile de educație fizică și sport această metodă urmărește aprofundarea și înțelegerea unui fenomen sau a unei anumite situații cercetând un singur caz. Spre exemplu progresul și evoluțiile de-alungul carierei a unui sportiv de înaltă performanta și ingredientele succesului care au dus la performante fabuloase pot fi înțelese doar prin informațiile oferite de elementele determinante ale acestora. Scopul metodei studiului de caz este de a determina însușirile unice și specifice ale sportivului și de a facilita înțelegerea unor situații similare.

Alte metode de cercetare în domeniul științelor sociale sunt urmatoarele: experimentul, chestionarul, istoricul și analiza informațiilor obținute.

Studiul de caz reprezintă o analiză amănunțită a unei singure persoane sau a unui grup, în mod special ca model al unui fenomen medical, pishologic sau social.

Un studiu de caz demonstrează, modul în care problema a fost identificată, și care dintre soluții a fost aleasă pentru a evidenția rezultatul final, într-un anumit domeniu . Forma și conținutul unui studiu de caz se împarte în 3 mari secțiuni, în funcție subiect și de domeniul de activitate:

Provocare / problemă / ipoteză

Abordare / soluție / implementare

Beneficiu / rezultat / finalizare

Studiul de caz se centralizează pe o singură problemă, focalizat pe prezentarea soluției oferite sau pe avantajul produsului în discuție. Abaterea de la subiect duce la pierderea interesului cititorului.

De asemenea, un titlu bun crește interesul cititorilor. Atenția celui care citește studiul de caz trebuie menținută prin accentuarea explicațiilor în rezolvarea problemei, prin termeni măsurabili și cuantificabili. Susținerea materialului se efectueaza prin date statistice, grafice sau tabele, în funcție de caz.

CAPITOLUL III – Repere teoretice de referință în învățarea și perfecționarea coborârii prin salt înapoi întins cu întoarcere 1080° la bârnă

3.1 Descrierea coborârii

Saltul înapoi întins cu întoarcere 1080° face parte din grupa coborârilor înapoi. Din punct de vedere al dificultății el este încadrat în grupa valorică a elementelor „F” – 0,6 p..

Acest element poate fi precedat în combinație de „rondad” sau de răsturnare înapoi, sau de o combinație ce aduce puncte de legătură, flic-flac înapoi pe un picior, flic-flac înapoi pe două picioare, salt înapoi întins cu întoarcere 1080°.

Descriere cronologică

1. Elementul (roata întoarsă sau flic-flacul înapoi), ce precede saltul este finalizat printr-un corbet energic realizat la capătul bârnei pe ambele picioare;

2. Temporal, acesta este urmat de bătaia picioarelor pe bârnă, îndreptarea blocată a trunchiului și a brațelor sus, pe direcție nouă;

3. Corpul se desprinde inițiat pentru salt și întoarcere, controlat, blocat, cu brațele ce învăluie spațiul apropiindu-se de trunchi, se înaltă pe o traiectorie puțin înclinată spre înapoi ușor întors spre partea întoarcerii (înșurubării).

4. Urmează saltul în adâncime cu cele 3 întoarceri ale corpului, în jurul axului longitudinal, ce descrie o parabolă. În aceste momente corpul este blocat, capul în continuarea trunchiului, brațele pe lângă corp. Prima întoarcere de 360° este realizată în faza ascendentă iar celelalte două în faza descendentă.

5. Pe finalul ultimei întoarceri se pregătește aterizarea. Pentru o aterizare corectă întoarcerea trebuie realizată complet. O ușoară îndoire a genunchilor asigură amortizarea iar împreună cu poziția laterală a brațelor susține păstrarea echilibrului.

3.2. Analiza biomecanică a coborârii

În cadrul studiului nostru coborârea analizată a fost precedată de combinația rondad, flic – flac înapoi, după cum se poate constata în chinograma elementului executat de AS, prezentată mai jos.

Combinația ronda flic-flac înapoi ce precede saltul – A.S.

Prin nivelul de dificultate superior al legării ce precede coborârea ea ridică ștacheta dificultății legată de echilibrul dinamic impus, de coordonatele preciziei, siguranței, controlului segmentar. Viteza de translație impusă va avea un rol important în combinarea forțelor ce se vor combina, în momentul bătăii și desprinderii în formarea forței rezultante optime.

Ultima fază a răsturnării, corbetul, ce precede bătaia, înălțarea și desprinderea este o acțiune „cheie”, de maximă importanță în realizarea corectă a coborârii, în susținerea energetică dar și biomecanică și tehnică a acesteia.

Faza corbetului, bătăii în bârnă și înălțării

Prin intermediul chinogramei prezentată mai sus putem identifica și confirma reperele unghiulare, și acționale ale segmentelor corpului ce interacționează temporal sinergic în realizarea poziției optimale de bătaie și desprindere. Alinierea segmentelor, blocajul segmentar și articular duc la un mai bun transfer al forțelor de reacție oferit de contactul cu aparatul. Poziția bazinului în retroversie asigură un suport tehnic corespunzător pentru ce va urma.

Distanța de „corbetare” pe bârnă de 1,20 m. este un reper demn de luat în seamă în gestionarea relației timp de impulsie intensitatea bătăii, cantitate de mișcare.

După cum se poate constata distanța optimală trebuie să asigure, în raport cu înălțimea și lungimea segmentelor gimnastei posibilitatea înălțării cât mai rapide a corpului spre poziția de impulsie înălțare.

Bătaia pe bârnă și înălțarea corpului în vederea desprinderii sunt momente de acumulare energetică de maximă importanță în susținerea parametrilor optimi impuși de execuția saltului înapoi cu 3 întoarceri. Viteza de acțiune a brațelor și blocarea lor spre verticală, pe direcție nouă înscrie corpul pe traiectorie ascendentă dar și declanșează întoarcerea acestuia în jurul axului longitudinal al corpului.

Analiza unghiurilor la nivelul articulațiilor corpului în momentul bătăii

Valorificând programul Kinovea am obiectivat ca sistem de referință privind unghiurile dintre segmentele corpului în momentul bătăii pe bârnă. Ele se vor deschide pe desprindere și vor contribui la alinierea segmentelor corpului necesară pe parcursul saltului întins și întoarcerilor.

Efectele le constatăm pe imaginile ce surprind o altă analiză a unghiurilor la nivelul desprinderii. Identificăm ascensiunea corpului, înscrierea lui pe traiectorie și pe mecanismul de întoarcere.

Desprinderea – înălțarea – unghiuri de referință

În imaginea de mai sus identificăm înălțarea, declanșarea întoarcerii în jurul axului longitudinal al corpului, rolul acțiunii brațelor: stâng și drept, poziția capului, acțiunea trunchiului în înscrierea corpului în răsturnarea spre înapoi.

Acțiunea brațelor contribuie la dimensionarea momentului de inerție (I=mr2) și a momentului cinetic MC= I x ω (viteza unghiulară)

Faza înscrierii în salt și a primei întoarceri

Analizând imaginile chinogramei ce reprezintă faza înscrierii în salt și în prima întoarcere identificăm rolul apropierii brațelor de corp în scopul creșterii vitezei de rotație în jurul axului longitudinal, poziția corpului în zbor. Abaterile de ținută subliniază dificultatea corelării controlului segmentar și mai ales a picioarelor în raport cu viteza de execuție.

Faza întoarcerilor 2 și 3 și pregătirea aterizării

Acest lucru poate fi constat în chimograma de mai sus. Deoarece cele 3 întoarceri au fost realizate într-o secundă putem acorda pentru fiecare întoarcere de 360° – 0,333 sec.

Finalizarea întoarcerii nr.3 devine un obiectiv condițional în realizarea suportului biomecanic al corectitudinii aterizării. Forța de întâmpinare a solului în momentul acesta este foarte importantă.

Poziția capului, trunchiului, brațelor, picioarelor sunt factori condiționali ai siguranței aterizării. Unghiurile prezentate în analiza aterizării vorbesc de la sine.

3.3 Tehnica rațională de execuție.

Tehnica rațională de execuție poate fi stabilită, în urma analizei biomecanice pe momente și faze.

Repere tehnice de referință privind :

1.Corbetul ( Faza de dirijare-încărcare)

2. Bătaia,

3. Înălțarea-desprinderea,

4. Saltul înapoi întins realizat în adâncime cu faza

ascendentă – descendentă, cu cele trei întoarceri;

5. Faza de pregătire a aterizării.

6. Aterizare.

Corbetul – în cazul nostru, ultima parte a flic-flacului înapoi, reprezintă acțiunea „biciuită ” a picioarelor în sol în vederea realizării bătăii pe bârnă. Contactul foarte dur, foarte solicitant, limitat spațial trebuie pregătit cu mare atenție. Corbetul este continuat de bătaia, înălțarea trunchiului și a brațelor spre poziția verticală optimă de desprindere, puțin înclinată înapoi.

Bătaia finalizează acțiunea corbetului. Distanța de atac, poziția picioarelor trebuie să fie optime. Viteza accelerată de impact, blocajul și suplețea articulară trebuie să transmită și să transforme efectul.

Bătaia pe bârnă

Înălțarea-desprinderea

Exigențele tehnice, dinamica structurală accelerată, poziția segmentelor corpului, sinergia acțională a brațelor și picioarelor ce susțin ridicarea trunchiului trebuie valorificate la superlativ pentru a asigura desprinderea și înălțarea optimă a corpului pentru salt. Orientarea brațelor pe direcție nouă declanșează și întoarcerea corpului în jurul axului longitudinal al corpului.

Saltul înapoi întins realizat în adâncime cu faza ascendentă – descendentă, cu cele trei întoarceri;

În momentul desprinderii de pe bârnă poziția și modificările segmentelor corpului marchează și susțin declanșarea rotațiilor corpului în cele două planuri. Obiectivele tehnice se împart pe două direcții. Unele au în vedere rotația și poziția corectă a corpului în timpul saltului. Celelalte sunt legate de viteza și controlul acesteia în timpul celor 3 întoarceri.

Prima întoarcere se realizează în faza ascendentă a saltului înapoi întins. Pentru a obține o viteză crescută a întoarcerilor brațele se strâng cât mai aproape de corp.

Următoarele două întoarceri au loc în faza descendentă a saltului.

O problemă deosebită de antrenat se referă la capacitatea sportivei de a anticipa oprirea celor trei întoarceri și a pregăti aterizarea. Durata celor trei întoarceri este de numai 1 secundă iar a unei întoarceri este de 33 de sutimi.

Faza de pregătire a aterizării

Bazată pe o excelentă orientare spațio-temporală faza de pregătire a aterizării este strâns legată de finalizarea celei de a III a întoarceri. Pozițiile picioarelor pe sol, a axelor soldurilor și umerilor, a capului și brațelor contribuie sinergic la realizarea unei bune aterizări.

3.4. Modelul programului de tip algoritmic al învățării coborârii salt înapoi întins cu întoarcere 1080°

Nivel de start: Flic-flac înapoi pe un picior, flic-flac înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 720°.

Coborâre prin salt înapoi întins

Seria I

S.1.1. Sărituri drepte cu împingere de pe banca de gimnastică

S.1.2. Culcat facial, sprijin pe antebrațe și pe vârfuri, menținerea poziției 20 sec..

S.1.3. Pe spate culcat cu capul spre scara fixă, brațele îndoite stând pe omoplați; coborârea corpului întins, blocat, până la poziția de menținere și revenire.

S.1.4. Sărituri înapoi în adâncime (H- 1,10 cm.) cu aterizare controlată.

S.1.5. Serii de corbet – uri înălțare.

S.1.6. Corbet înălțare, întoarcere 720°/1080°

S.1.7. Serii de ridicări pe vârfuri amplitudine și volum maxim.

S.1.8. Sărituri drepte în plasă elastică cu întoarcere: 720°-900°-1080°

S.1.9. Salturi întinse înapoi cu întoarcere în plasă elastică: 360°-720°-900°-1080°.

Seria a II a – învățare

S.2.1. Ronda flic-flac pe două picioare, salt întins cu întoarcere 900°-1080°, cu aterizare în groapa cu bureți.

S.2.2. Stând pe mâini, corbet flic-flac înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere °-720°-900°-1080°.cu aterizare în groapa cu bureți.

S.2.3. Salt înapoi întins cu întoarcere 720°-900°-1080° cu plecare din trambulina elastică/ plasa elastică/pârtia elastică.

S.2.4. Pe bârnă, flic înapoi pe un picior, flic înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 720-900 cu aterizare culcat facial/dorsal pe saltele mai înalte decât nivelul bârnei

S.2.5. Pe bârnă, flic-flac înapoi pe un picior, flic-flac înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 1080° , cu aterizare în groapa cu bureți

S.2.6. Coborâre prin: flic-flac înapoi pe un picior, flic-flac înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 1080° , cu aterizare pe o saltea.

S.2.7. Coborâre prin: flic-flac înapoi pe un picior, flic-flac înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 1080° , cu aterizare pe saltele așezate pe groapa cu bureți la nivelul solului și saltele de protecție.

S.2.8. Coborâre prin: flic-flac înapoi pe un picior, flic-flac înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 1080° , cu aterizare pe saltele așezate pe groapa cu bureți la nivelul solului cu aterizare pe suprafața de concurs.

S.2.9. Coborâre prin: flic-flac înapoi pe un picior, flic-flac înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 1080° , cu aterizare pe suprafața normală de concurs cu saltele de protecție.

S.2.10. Coborâre prin: flic-flac înapoi pe un picior, flic-flac înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 1080°, cu aterizare pe suprafața normală de concurs.

Seria a III a

S.3.1. Coborâre prin salt înapoi întins cu 1080° cu amplitudine maximă și ținută, fără penalizări, aterizare precisă.

S.3.2. Coborâre prin salt înapoi întins cu 1080° cu amplitudine maximă și ținută, fără penalizări, aterizare precisă precedat de elementul anterior.

S.3.3. Partea a doua din integral + coborâre.

S.3.4. 3/4 din integral + coborâre.

S.3.5. Integral ușurat + coborâre.

S.3.6. Integral + coborâre.

S.3.7. Integral + coborâre dublată executată în condiții de siguranță superioară.

3.5. Greșeli de execuție în efectuarea coborârii prin salt înapoi întins cu întoarcere 1080°

a. corbet incorect și ineficient;

b. bătaia executată prea aproape sau prea departe;

c. poziție incorectă a picioarelor pe bârnă;

d. lipsa sinergiei între acțiunea brațelor, trunchiului și impulsie;

e. poziție incorectă a capului în momentul desprinderii;

f. înclinare prea mare a corpului înapoi în momentul desprinderii;

g. poziție incorectă a corpului și capului în timpul saltului și întoarcerilor;

h. poziție necontrolată a picioarelor;

i. impulsie ineficientă;

j. viteză de rotație insuficientă;

k. orientare spațio-temporală insuficientă;

l. închiderea unghiului între picioare și trunchi înainte de aterizare;

m. poziție incorectă a picioarelor pe sol la aterizare.

CAPITOLUL IV

4.1. Organizarea studiului

În vederea verificării ipotezelor am identificat prioritățile determinative în relația: fundamentare științifică generală și specifică – experiență proprie (în învățarea combinației și coborârii), analiză comparativă, concluzii.

SCHEMA ORGANIZĂRII STUDIULUI

Elementul central de referință a fost realitatea constatată și analizată în profil temporal, calitativ și cantitativ:documente de planificare/monitorizare, caiet de antrenament, bancă de date video.

Drumul învățării, consolidării, perfecționării coborârii/combinației, cu toate datele de referință, din sala de antrenament și de competiție, a fost obiectivat și jalonat prin date de referință „cheie”, obiectiv vor fi confirmate prin compararea procesului de învățare a aceluiași element.

4.2. Sarcinile studiului

În ordinea cronologică a derulării activităților sarcinile acestui studiu au urmărit:

fundamentare teoretică inter-disciplinară;

analiza biomecanică a elementului;

stabilirea tehnicii raționale;

elaborarea modelului teoretic de învățare cu:

programul de tip algoritmic;

probele de control și monitorizare;

realizarea studiului activităților concrete referitoare la modul în care AS a învățat coborârea;

analiza programului prin care LI a învățat coborârea

compararea programelor și identificarea aspectelor comune; obiectivarea/validarea sistem obiectiv de referință în învățarea și perfecționarea coborârii prin salt întins înapoi cu întoarcere 1080° :date calitative/cantitative.

Elaborarea concluziilor și propunerilor.

4.3. Metode de cercetare

În vederea realizării temei de cercetare stabilite am folosit metode consacrate, eficiente, eficace. Dintre acestea subliniem: metoda analizei și generalizării teoretice a datelor literaturii de specialitate, observația pedagogică, metode de analiză biomecanică, metoda video-cantitativă de analiză a tehnicii de execuție, de măsurare și înregistrare a datelor privind caracteristicile cinematice și dinamice ale mișcării în vederea infirmării sau confirmării ipotezele studiului.

4.3.1. Metoda analizei și generalizării teoretice a datelor literaturii de specialitate

Documentarea a avut ca obiectiv parcurgerea și stocarea selectivă a unui volum de informații importante referitoare la:particularitățile metodice privind învățarea elementelor de mare dificultate la bârnă, analiza biomecanică a coborârii, la alcătuirea unei baze teoretice, științifice utilă în realizarea scopului propus și formularea propriilor opinii și propuneri privind optimizarea pregătirii tehnice în gimnastică folosind noile tehnologii de analiză a imaginii video.

4.3.2. Observația pedagogică

Prin intermediul observației am creat o bază de date cu materiale filmate paralel cu evidența rezultatelor în competițiile de mare amploare ( Campionatele Europene si Campionatele Mondiale) din anul 2013, pentru a putea fi analizate pe computer. Aceste imagini pot oricând să fie observate prin reproducere ca mărturie a unui nivel de pregătire tehnică, purtătoare de informație privind caracteristicile calitative și cantitative ale pregătirii sau execuției tehnice. S-a urmărit selecționarea celor mai valoroase evoluții pe baza rezultatului sportiv obținut în competiție cât și aprecierea unor caracteristici ale mișcării privind măiestria tehnică.

Observarea pedagogică am folosit-o în monitorizarea, selecția, proiectarea procesului de învățare și perfecționare a elementului salt înapoi întins cu întoarcere 1080° de către L.I.

4.3.3. Metode de analiză biomecanică

„Analiza biomecanică este un studiu complex asupra factorilor somato-viscerali și de mediu care intervin în realizarea acțiunilor motrice. Se studiază interelațiile dintre acești factori, modul lor de participare și efectele pe care aceștia le produc asupra organismului privit ca un tot unitar”. Tehnica modelării biomecanice este o metodă modernă de cercetare și investigare a organismului uman privit ca o suprapunere de sisteme, aparate, organe, funcții etc., care sunt bine delimitate fizic și funcțional, fiind interconectate complex, după legi bine determinate. În acest mod s-au diferențiat în aparatul locomotor sistemul osteo-articular, sistemul muscular, sistemul nervos etc. La rândul său, fiecare sistem sau subsistem este analizat din punct de vedere anatomic și fiziologic, in condiții normale, unghiulare, forțe, momente, energii etc., fiind necesare sub două aspecte:

cu ajutorul lor putem clasifica mișcarea corpului ca una sau o combinație a mișcărilor mecanice simple (translație, rotație cu punct fix etc.)

valorile obținute pot fi comparate astfel cu cele reale, verificându-se prin aceasta modelul biomecanic construit, în ansamblul său.

4.3.4. Metoda video-cantitativă de analiză a tehnicii de execute, de măsurare și înregistrare a datelor privind caracteristicile cinematice și dinamice ale mișcării

În cadrul primei etape a studiului biomecanic propus, s-a urmărit achiziția de date experimentale și culegerea lor prin filmare video,urmată de analiza imaginii video pe calculator. În acest fel observația devine obiectivă, iar imaginea devine mărturie, dovadă a unui anumit nivel tehnic atins la un moment dat, repetabilă și purtătoare de informație biomecanică în stare latentă (care poate fi folosită oricând și pentru alte tipuri de prelucrări). Analiza se face cu ajutorul calculatorului, prin intermediul unui soft specializat, ce presupune extragerea din imagine a informațiilor cinematice și dinamice (viteze, unghiuri, traiectorii, poziții unghiulare, forțe, accelerații), caracterizând prin mărimi cantitative fiecare execuție în parte. S-a convenit să se cerceteze tehnica saltului întins cu întoarcere 1080° la nivelul tehnic maxim atins în sistemul competițional, la vârsta 12-14 ani.

Stănculescu Alina 2007 Preolimpice China

Cunoașterea caracteristicilor tehnicii model propusă are ca scop evidențierea caracteristicilor cinematice și dinamice ale saltului întins cu întoarcere 1080°, culese prin video analiză cantitativă și alcătuirea modelului tehnic de execuție corectă (modelul campioanei la categoria de vârstă menționată).

4.3.5. Metode de analiză și interpretare

Calculul statistic și reprezentarea grafică au constituit instrumente de evidențiere și comunicare a rezultatelor de confirmare a ipotezelor în modul cel mai eficace.

4.3.5.1. Metoda grafică

Graficele întocmite pe direcțiile cercetării au evidențiat aspecte relevante în compararea datelor și confirmarea sistemelor de referință în învățarea și perfecționarea coborârii la bârnă.

4.3.5.2. Metoda statistică

Pentru a sublinia valoarea semnificației datelor obținute mai ales la nivelul comparativ al rezultatelor am recurs la calculul medianei, mediei aritmetice. indicelului de semnificație t.

4.4 Model de referință în proiectarea, învățarea – perfecționarea coborârii

Studiu de caz A.S. vs L.I.

Programul de tip algoritmic model aplicat în cazul gimnastelor ce au abordat învățarea acestei dificile coborâri a fost prezentat în capitolului III. De acolo sunt luate toate codificările prezente în cadrul documentelor de proiectare-monitorizare ce vor urma.

4.4.1. Proiectarea, monitorizarea realizarea învățării coborârii – AS

Programarea învățării și perfecționării coborârii la bârnă extrasă din planificarea pregătirii gimnastei A.S. a fost pusă în aplicare printr-un proiect personalizat ce a durat 5 luni de la inițiere până la prezentarea elementului în concurs. Menționăm că abordarea însușirii acestui element a fost realizată în cadrul instruirii integrate, în conformitate cu etapele de pregătire anuale. În ciclul de instruire prezentat mai jos pot fi identificate repere de referință cantitative (coloana „V”), foarte importante legate de numărul de antrenamente efectuate, numărul total de ore de pregătire pe aparat, număr total de ore de pregătire specială pentru învățarea, consolidarea perfecționarea coborârii, numărul de repetări pe serii și exerciții, număr de exerciții integrale unde a fost inclusă și integrată cu succes.

Stănculescu Alina C.E. 2004 Amsterdam, Olanda

Din tabelul de mai sus ies în evidență numărul de părți a II a și de integrale finalizate cu coborârea realizată în condiții ușurate dar și în condiții de concurs, numărul de salturi „1080°” executate la sol ce au contribuit la transferul pozitiv de mișcare, dar și amprenta personalizată a acumulărilor specifice și a progresului gimnastei, în profil temporal la nivelul fiecărui exercițiu inclus în programul de tip algoritmic.

La fel de important a fost și procesul de monitorizare a calității fiecărei repetări dar și a constanței sau siguranței execuției.

Tabel nr. 5 Penalizări coborâre (Nivel final învățare/ Nivel final perfecționare)

Progresul calitativ al învățării coborârii poate fi sugestiv susținut de diferențele

calitative marcate pe 10 repetări succesive la începutul (T1) și sfârșitul (T2) perioadelor de consolidare –perfecționare. Valoarea medie dar mai ales mediana confirmă progresul incontestabil realizat. Graficele de mai jos oglindesc efortul de stabilizare a învățării, pentru siguranță și constanță.

Faptul că sportiva nu a realizat niciodată coborârea fără penalizare demonstrează dificultatea acestei coborâri dar și strategia sportivei de a executa complet cele 3 întoarceri în pofida siguranței aterizării.

Pe toată durata a celor 5 luni de învățare consolidare, perfecționare, sportiva a urmat programul săptămânal de „2,2,1,2,2,1”antrenamente/zi. Timpul specific acordat însușirii coborârii prin salt înapoi cu întoarcere 1080° la fiecare antrenament mai ales în perioada de învățare a fost de aproximativ de 20 min. adică 50% din durata totală de 40 de min acordată pentru pregătire/aparat.

Analizând aplicațiile tehnice iată conținuturile prioritare ale programului de tip algoritmic pe luni precum și numărul de repetări /antrenament.

Decembrie: Pregătirea suportului fizic pentru învățarea acestui element:

sărituri drepte cu împingere de pe banca de gimnastică;

culcat facial, sprijin pe antebrațe, menținerea poziției;

atârnat la scara fixa, ridicări de picioare până la punctul de apucare;

culcat facial pe ladă de gimnastică, de lada apucat cu mâinile, ridicări de picioare.

corbet cu împingere de pe trambulină;

stând pe banca de gimnastică cu sprijin pe scara fixă, călcâiele în afara băncii, ridicări pe vârfuri;

sărituri drepte în plasă elastică cu întoarcere 720°-900°-1080°

salturi întinse înainte și înapoi cu întoarcere în plasă elastică ( 360-720-900-1080)

Mijloacele utilizate pentru învățarea saltului înapoi întins cu întoarcere 1080°

Ianuarie, februarie, martie, aprilie

ronda flic pe două picioare salt întins cu întoarcere 900°-1080°, cu aterizare în groapa cu bureți (7 repetări/antrenament)

corbet cu împingere de pe trambulină, flic înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 720°-900°-1080° cu aterizare în groapa cu bureți (7 repetări/antrenament)

corbet cu împingere de pe ladă de gimnastică, bătaie în plasă elastică, salt înapoi întins cu întoarcere 720°-900°-1080° (10 repetări/antrenament)

pe bârnă, flic înapoi pe un picior, flic înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 900°-1080° , cu aterizare în groapa cu bureți (7 repetări/antrenament)

pe bârnă, flic înapoi pe un picior, flic înapoi pe două picioare, salt întins cu întoarcere 720° cu aterizare culcat facial/dorsal pe saltele mai înalte decât nivelul bârnei (7 repetări/antrenament)

Coborâre cu 1080° , aterizare pe o suprafață mai moale (10 repetări/antrenament).

În ultima lună s-a pus accentul pe perfecționarea acestui element executat în condiții cât mai diverse:

coborâre cu 1080° cu amplitudine maximă și ținută, fără penalizări, aterizare. (5 repetări/antrenament)

salt lateral, precedat de coborâre cu 1080° (7 repetări/antrenament)

partea a doua din integral + coborâre cu 1080° (3 repetări/antrenament)

Integral + coborâre dublată (7 repetări/antrenament).

În cadrul sistemului de referință model se poate adăuga alternativa de repartizare a mijloacelor și volumelor săptămânale și lunare S.T.A.I. în pregătirea gimnastei AS.

4.4.2. Elemente de comparare, confirmare, întărire a modelului de

referință privind învățarea și perfecționarea învățării coborârii

AS vs LI

În vederea confirmării și întării logisticii dar și a elementelor de referință în învățarea și perfecționarea coborârii prin salt întins înapoi cu întoarcere 1080° am valorificat oportunitatea de a compara câteva date obținute de noi cu cele constatate în monitorizarea pregătirii unei alte gimnaste de excepție care a însușit și prezentat în marile competiții aceeași coborâre.

Sistemul de tip algoritmic a fost identic. Volumul de muncă și periodizarea au fost apropiate. Dinamica progresului s-a bazat pe aceleași mijloace cheie, pe aceleași sisteme de referință. Datele comparative prezentate în tabelul 6 sunt foarte semnificative.

Tabel nr. 6 Volumul de lucru în cele 5 luni A.S. vs L.I.

Ele confirmă un efort susținut, responsabil, cu volum mare în care numărul de coborâri de la finalul exercițiilor de verificare sau din competiție au reprezentat întotdeauna elementele de siguranță și constanță a învățării. Sutele de repetări gestionate sunt reale. Fără ele nici nu ar putea fi vorba de performanța realizării la sfârșitul exercițiului a unui element cu asemenea structură pretențioasă ce trebuie deplasată spre automatism.

Un alt criteriu de comparație la fel de edificator chemat să confirme ipoteza legată de sistemul de referință al învățării și perfecționării acestei coborâri de excepție a fost selecționat la nivelul monitorizării siguranței finalizării acesteia și aterizării. Pentru aceasta au fost analizate și comparate penalizările de execuție obținute de cele două sportive în 10 concursuri de verificare succesive. După cum se poate constata în tabelul nr.7. media și mediana rezultatelor obținute de cele două sportive sunt extrem de apropiate.

Tabelul nr. 7. Dinamica penalizărilor coborârii în 10 concursuri de verificare succesive

Și din punct de vedere statistic indicele t confirmă ca diferențele dintre rezultatele obținute de cele două sportive nu sunt semnificative.

Indicele t-test pentru semnificația diferențelor obținute de cele 2 sportive în aprecierea execuției coborârilor în 10 concursuri de verificare

Toate aceste date ce au fost prezentate și progresele lor semnificative, cu dimensiunile lor calitative și cantitative, confirmă valoarea de referință a programului de tip algoritmic al învățării și perfecționării coborârii – salt întins înapoi cu întoarcere 1080°.

Parametrii sintetici ai volumului, ai siguranței, constanței ai vitezei de învățare izvorâți din experiența științifică a două gimnaste de elită ale sportului românesc devin valori directoare științifice ce stau la dispoziția specialiștilor în pregătirea altor sportive ce bat la porțile afirmării europene și mondiale la această probă.

CAPITOLUL V . Concluzii, aprecieri, propuneri

Raportată și integrată în efortul special de a fundamenta obiectiva, standardiza, linii metodice de referință ce valorifică experiența gimnastelor de elită, lucrarea abordată poate fi considerată de maximă actualitate.

Poziția acestui element în raport cu exigențele și cerințele Codului de Punctaj FIG, valoarea excepțională a dificultății acestuia, posibilitățile de obținere a unor zecimi de punct prin combinare, specificitatea învățării, confirmă obiectiv, oportunitatea și valoarea sistemelor de referință prezentate.

Ideile, strategia, logistica abordării, indicațiile metodice, sistemele operaționale de tip algoritmic recomandate, descrise și exemplificate prin desene, fotografii și imagini filmate îl recomandă spre analiză, valorificare, integrare sistemică, în metodica pregătirii gimnastelor de excepție, pentru proba de bârnă.

Modelul de tip algoritmic promovat, în proiecție temporală, respectă rigorile științifice ale învățării motrice. El a fost structurat și fundamentat pe baza unei analize biomecanice, tehnice corecte, ce a delimitat și marcat momentele și fazele cele mai importante ale mișcării, de la poziția inițială până la poziția finală.

Pe de altă parte, algoritmul prezentat a fost verificat, reglat perfecționat, de-a lungul anilor, pe baza experienței personale dar și pe baza constatărilor sintetizate în ani, în activitatea desfășurată în cadrul lotului național și olimpic.

Prin intermediul acestui demers științific am valorificat, de asemenea, experiența și indicațiile metodice ale unui grup de mari specialiști ai domeniului: începând cu antrenorii lotului olimpic de gimnastică artistică feminină al României.

Aprecieri

Coborârea salt întins cu întoarcere 1080° este foarte dificilă. Saltul în adâncime cu triplă rotație precedat de o impulsie realizată într-o poziție foarte incomodă pe o bârnă de 10 cm., la care se adaugă exigențele de execuție, ținută, precizie, siguranță la aterizare sunt argumentele și caracteristicele acestui element de excepție. Din această cauză nu-l întâlnim prea des în concursuri.

Această coborâre necesită calități, capacități, înclinații speciale, de excepție legate de controlul fin al: întoarcerilor combinate, multiple, în ax longitudinal și transversal al corpului, al aterizării, al corbetului, al bătăii pe capătul bârnei și desprinderii, de controlul mental al emoțiilor, al stress-ului al riscului controlat, al preciziei și siguranței.

Din această cauză coborârea nu este recomandată tuturor gimnastelor. Din aceleași cauze nu este făcută decât de un număr restrâns de sportive.

De aceea, recomandăm ca abordarea învățării acesteia să nu fie făcută la întâmplare. Nivelul de start propus și confirmat poate constitui un reper riguros de referință în decizia de a învăța acest element.

El este un factor condițional ce trebuie luat în seamă! Numai sportivele ce au înclinație spre salturile cu întoarcere înapoi, și un control fin am mișcărilor multi-plan, detentă echilibru, simț al bârnei și curaj pot aborda învățarea acestui element.

Studiul a demonstrat că raporturile „volum – calitate”, „proiectare-monitorizare”, „monitorizare – calitate”, tehnicile de valorificare a transferului pozitiv de mișcare, sol – bârnă, eforturile armonice, sinergice ale componentelor antrenamentului dar și cele ale combinării și întăririi structurale, sunt elemente „cheie” importante de susținere a sistemului de referință în învățarea și perfecționarea elementului analizat.

Deoarece coborârea de mare dificultate se realizează la sfârșit, o atenție deosebită trebuie acordată coordonării, controlului, vitezei de execuție, detentei, rezistenței specifice.

Alături de exercițiile propuse în seria de perfecționare, volumul, calitatea și intensitatea acestora. repetarea coborârii după încheierea exercițiului în condiții de siguranță superioară s-a dovedit a fi una dintre aplicațiile cele mai eficiente.

Alternarea condițiilor de execuție tip „concurs”- sau „siguranță – protecție” pot asigura un volum de repetări optimal ce poate să dea încredere și siguranță sportivelor.

În relațiile determinative, biomecanice acționale, remarcăm importanța corbetului, a bătăii pe bârnă a unghiului de desprindere, a acțiunii brațelor, a poziției corpului pe timpul întoarcerilor, a vitezei de rotație, a aterizării.

Abordarea studiului pe principii și relații determinativ științifice dintre analiza biomecanică, tehnica rațională, compararea modelelor teoretic și operaționale al programului de învățare al elementului/combinației, s-a dovedit foarte eficient.

Suntem siguri că în viitor, când condițiile materiale vor fi mai permisibile, mai performante, programul de tip algoritmic al învățării acestui element, și nu numai, va fi completat cu exerciții specifice de orientare, structuri combinate globale, realizate pe pârtia acrobatică, pârtia de tumbling, pârtia de plase elastice, în trambulinele elastice ce vor accelera procesul de învățare și vor ridica nivelul siguranței și protecției gimnastelor.

Sistemul de monitorizare a învățării elementului, cel de control și conștientizare video, cel al comunicării informaționale vor avea un serios cuvânt de spus în perfecționarea tehnologiilor de învățare în viitor.

Acest studiu ce pune în valoare experiența și performanțele a două sportive de excepție ale României devine un sistem științific de referință eficace în pregătirea unei coborâri de excepție la bârnă, – salt întins înapoi cu 1080° întoarcere.

Propuneri

Datorită importanței aspectelor abordate și a necesității valorificării acestui demers științific propunem:

transformarea lucrării în „suport” metodic de referință în învățarea/standardizarea acestui element;

valorificarea concretă a informațiilor oferite în pregătirea gimnastelor junioare;

continuarea acestui demers științific și spre alte direcții ce valorifică experiența la nivel de model a gimnastelor de mare performanță;

Elaborarea unui material metodic sinteză, pentru a fi pus la dispoziția specialiștilor prin FIG.

BIBLIOGRAFIE

Bompa ,T.,2002, Teoria și metodologia antrenamentului sportiv, Ed. Ex Ponto, pag. 3

Dragnea, A., 1996, Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică și Pedagogică, București, pag.11

Dragnea, A., 1990, Teoria antrenamentului sportiv, Ed. IEFS, București

Epuran, M., 1984, Metodologia cercetării științifice, Ed. IEFS, București

Grigore, V., 1998, Gimnastica de performanță, Ed. Inedit, pag.11

Grigore, V., 2001, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Ed. Semne, București

Ifrim, M., 1986, Antropologie motrică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București

Popescu, G., 2007, Ghidul tehnic al antrenorului, Ed. Elisavaros, Bucuresti

Popescu, G., 2014, Note de curs electronic gimnastică artistică T.P.S.P, București

Popescu, G., 2013, Note de curs , București

Teodorescu, S., 2001, Programare și planificare în antrenamentul sportiv, Ed. Semne, București

Teodorescu, S., 2002, Teoria sportului, Ed. F.E.F.S, București