Ghidul Turistic al Judetului Maramures

GHIDUL TURISTIC AL JUDETULI MARAMURES

Aspecte generale

Județul Maramureș este situat in nord-vestul României, fiind delimitat de 6 județe ( Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Suceava), iar la nord se invecinează cu Ucraina. (fig 1)

Maramureșul istoric acopera suprafața de 3381 km pătrați. La sud, regiunea se învecinează cu depresiunea Baia Mare, compunând împreună Județul Maramureș, a cărui suprafață totală este de 6215 km pătrați. (1).

Județul Maramureș în limitele actuale cuprinde un relief încântător, variat ca morfologie și complex prin alcătuire geologică. Zona montană reprezintă 43% din teritoriu și cuprinde înălțimi mijlocii, in general, exceptând zona înaltă a Munților Rodnei care culminează în Vărful Pietrosul (2303 m) (3).

Masivul Rodnei este delimitat spre nord de falia Vișeu-Bistrița Aurie reprezintă cel mai sudic și înalt masiv. El se întinde pe direcția vest-est pe o lungime de peste 20 km. (2)

Al doilea masiv muntos din județ îl contituie Munții Maramureșului propriu-ziși, formați dintr-o culme principală înaltă de 1900-1950m. (3)

,,Muntii Gutâi si Țibleș de origine vulcanică, sunt situati in general între văile Iza. Zăpuș și Someș și au in general forma unor conuri sau căpițe, cu altitudini variind între 1300 si 1800m. De activitatea vulcanică din această zonă sunt legate și numeroase izvoare minerale, cu reale calități curative.

Între Munții Maramureșului și Rodnei, pe de o parte, și Munții Gutâi pe de altă parte, se întinde Depresiunea Colinară a Maramureșului, cea mai vastă depresiune din țară, lungă de circa 75 km și lată de 20 km, care este străbătută în lung de Iza și Vișeu. Alte depresiuni, mai reduse ca întindere, sunt Lăpușul, Baia Mare, Chioralul și Sălajul. În partea de vest a județului se află cea mai joasă formă de relief din această zonă, Cămpia Someșului, brăzdată de râul cu același nume “(3).

Principalele tipuri de soluri din Județul Maramureș sunt legate de cele două forme de unitați geografice, muntele si depresiunea. În funcție de acestea, solurile le putem împărți în două grupe mari: solurile zonelor montane și solurile zonelor depresionare. (4) ,,Solurile regiunii sunt caracteristice depresiunilor carpatine, în părțile joase predominând cle aluviale, brune podzoice și balzice, în zonele deluroase cele brune acide și andosolurile, iar în munții înalți predomină solurile brune acide podzolic și cele scheletice.

Vegetația este bogată și variată. Pădurile și pajiștile alpine acopră circa 1530 km pătrați, pășunile 300km pătrați, restul terenului fiind ocupat de terenuri agricole, livezi, fănațuri etc. În zonele depresionare predomină tufărișurile și gorunetele, în munții joși, făgetele, iar in cei înalți, molidișurile si brădetele. Numarul total al speciilor floristice est de circa 1600.

Fauna este extremn de bogată, începând de la marile mamifere ( ursul, lupul, cerbul, râsul, mistrețul etc) și până la avifaună (230 specii) , reptile, amfibieni și sute de speci de nevertebrate.

Ocrotirii naturii i se acordă o importanță pe măsură, în regiune fiind căteva zeci de rezervații naturale (una fiind sub auspiciile UNESCO), Parcul Național Rodna și Parcul Natural Munții Maramureșului. “ (1)

Conform Primăriei Sighet, în Județul Maramureș sunt urmatoarele arii protejate:

Parcul Natural Muntii Maramuresului ( fig2) – Muntii Maramuresului

Este a doua rezervatie ca marime din Romania, cu o suprafata de 148850 ha.

Nucleul faunistic Nacladovati – Valea Viseului, Muntii Maramuresului

Se intinde pe o suprafata de 243 ha si reprezinta o prelungire a rezervatiei Kuzi din Ucraina peste raul Tisa.

Nucleul geologic, floristic si faunistic Zaslau-Runcu-Hlubochi – Valea Viseului, Loc.Bistra, Muntii Maramuresului

Are o suprafata de 795 ha si cuprinde Dealul Tocarnea, Muntele Muncelu si defileul raului Viseu. Aici se pot gasi: papucul doamnei (Cypripedium calceolus L.), specie aflată pe lista specilor amenințate la nivel european.

Nucleul floristic si faunistic Serban-Hututeanca, Tomnatec-Sehleanu – Loc. Bistra, Loc. Crasna, Loc. Repedea, Muntii Maramuresului

In cele 1810 ha ale sale cuprinde Masivul Pop Ivan si reprezinta o prelungire a rezervatiei biosferei Masivul Maramoroskiy din Ucraina. Aici se afla narcisele (Narcissus poeticus L. ssp. radiiflorus, Salisb), specie aflata pe lista specilor amenintate la nivel european (Aii).

Rezervatia de gorunet de la Ronisoara – Loc. Rona de Sus, Hera

Intinsa pe o suprafata de 62 ha, are ca scop protejarea gorunului valoros din zona. Aici se poate observa gorun (Quercus petraea) cu cea mai dreapta tulpina din Europa.

Rezervarea de larice – Loc. Rona de Sus, Satul Costiui

Aceasta se intinde pe o suprafata de 0,7 ha, si sunt protejate exemplare seculare de larice (Larix deciduas).

Rezervatia Dealul Solovan (fig 3) – Sighetu-Marmatiei

Se intinde pe 1,02 ha si este constituita in jurul pesterii de pe Dealul Solovan. Aceasta doreste sa protejeze gorunul (Quercus petraea) și stejarul (Qercus robur) din zona.

Populatie: În anul 1900, populația număra 74734 locuitori din care 242522 în mediul rural si numai 33212 în mediul urban. Cu timpul, numarul locuitorilor a crescut progresiv. Cel mai înalt ritm de creștere a populatiei s-a inregistrat în perioada 956-1976, când populația județului a crescut cu 132231 locuitori, atât pe seama sporului natural înregistrat, cât și pe cea a sporului migrator. (4).

Conform programului de desfășurare al Recensământului Populației și Locuințelor 2011, la nivelul județului Maramureș s-au stabilit urmatoarele date:

Populația stabilă este de 461,3 mii (461290) persoane

Gospodării: 1633 mii

Locuințe: 195,3 mii, dintre care 194685 locuințe convenționale și 593 alte unități de locuit.

Clădiri: 132,5 mii clădiri.

Transporturile. Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Satu Mare și Baia Mare, care fac legătura aeriană cu capitala sau cu câteva destinații externe. Județul este legat de restul României printr-o cale ferată pitorească ( Sighet-Salva) ce străbate munții prin Pasul Șetref, traversând tuneluri si viaducte, linie construită în anii 1946-1949, cu ajutorul voluntarilor din întreaga țară. Din sudul județului (Baia Mare ), trenurile fac legături relativ rapide cu restul țarii. Această cale ferată, este cea de legătură cu Ucraina. (1)

Din Sighetul Marmației pornesc trenuri de două ori pe săptămână spre Teresva-Ucraina (prețul unui bilet fiind 2 euro). Conform CFR Călători, zilnic, din Sighetul Marmației sunt curse directe spre Bucuresti ( 14 ore), Timișoara (13 ore), Cluj Napoca (6 ore).

Șoselele naționale care traversează Maramureșul sunt DN 19 ( Oradea-Satu Mare- Sighet), DN 18 ( Baia Mare- Sighet – Borșa – Moisei). Satu Mare si Baia Mare sunt legate între ele prin DN 1C , care ajunge in final pana la București. (1)

Trasee auto pitorești. Țara Maramureșului este străbătută de mai multe trasee rutiere frumoase, precul DN19 ( pe porțiunea Huta Certeze-Piatra) sau DN18- Pasul Gutin-Sighet-Pasul Hera printr-un codru de stejar si fag, apoi Borșa-pasul Prislop ( ce urcă la 1416m)- Cârlibaba, ce străbate poieni maiestuoase si codri de brad. (1)

Analiza turistica a județului Maramureș.

Ghid practic: În Sighet, funcționează agențiile turistice Pangaea Proiect Turism, Muri Tour, Coroana si Mara Travel, toate acestea oferind servicii de rezervare, bilete de avion, călătorii în țară și în străinătate. Puncte de informare turstică funcționează la Sighetul Marmației, Vadu Izei, Bârsana, Botiza, Ieud, Rona de Jos, Săpânța, Budești, Vișeu de Sus și Borșa, dar informații generale se pot obține de la mai toate punctele de cazare de pe traseu. Ghizii localnici propun de obicei spre vizitare trasee care includ obiectivele clasice, limbile utilizate curent pe plan turistic fiind engleza, franceza sau italiana și mai rar, germana și spaniola. (1)

Cazarea și alimentația publică. În Maramureș se poate obține cazare sau mâncare și în alte locuri decât în hoteluri sau pensiuni (care nu depașesc nivelul de 3 stele, respectiv 4 flori).

(http://www.informatii-cazare.ro/judet-maramures&det)

Sporturi practicabile. Sporturile de masă care pot fi practicate in Maramureș sunt fotbalul, tenisul, baschetul voleiul și handbalul, asta mai ales în orașe și stațiuni, pe terenuri amenajate sau in săli de sport, dar și în așezările rurale, în condiții improvizate. Alpinismul se practică în zona Borșa ( la Piatra Rea, Piatra Băiței, Ulița de Piatră), pe Vaser ( Piatra Arsă, Comanu Mic), pe valea Socolău sau la stânca Moloșnaia (valea Repedea) din Munții Maramureșului, la Piatra Goală, Piatra Tisei, Cheile Tătarului, Piatra Săpânței și Piatra Șoimului din Munții Igniș, pe stâncile din masivele Lăpușului si Țibleș. Cele mai optime locuri pentru practicarea acestui sport rămân Creasta Cocoșului și vârful Igniș din Munții Gutâi, unde există câteva zeci de trasee pitonate. (1).

În zonă, doritorii pot practica și înotul în ștranduri, cățărare pe gheață, rafting-ul si canoeing-il, călăria, biking-ul, off rad driving-ul, ski, pescuit, vânătoarea, bird watching etc. Cu siguranță, cel mai practicat sport este drumeția.

Maramureșul din punct de vedere cultural:

Civilizația populară este un brand al Maramureșului care i-a adus regiunii celebritatea în lumea întreagă. Cultura prelucrării lemnului, tradițiile și folclorului locului, constituie un tot unitar de o valoare inestimabilă. Ornamentica (fig 4) reprezintă pe aritcolele din lemn sau textile, datând încă din epoca bronzului, cu elemente neschimbate practic de atunci(lemnul, funia, triughiul, soarele etc) este foarte bogată, dar insuficient interpretată. Tragic, dar Maramureșul este intr-un real pericol de a-si pierde identitata. În ultimii ani, din zecile de mii de case în stil tradițional, care au supraviețuit comunismului, au mai rămas doar câteva mii (dintre care în jur de o mie au o vârstă apreciabilă), iar numărul porților de lemn este în scădere. În privința uneltelor și a celorlalte obiecte din lemn, aceastea sun tot mai rar utilizate. Din punct de vedere folcloric, cele mai bine conservate obiceiuri sunt cele de iarnă, dansurile si ceremoniile nunții, îmormântării si botezului. Producțiile folclorice cele mai cunoscute sunt horile, ,,strigăturile, bocetele si colinzile. (1)

Sărbători și festivaluri

,,Maramureșul este locul desfașurării unei lungi serii de sărbători interesante și festivaluri etnofolclorice, dar care nu au toate o dată fixă. Marea majoritate a acestor serbări se țin în sezonul cald, duminicile.

Târgurile :

Lunare : au loc in fiecare primă zi de luni a lunii, la Sighetul Marmației, cel mai mare din Maramureș, unde se comercializează începând de la vite până la hamuri, potcoave, pălării, sare, țuică sau cereale.

Festivalul de datini de la Sighet este cea mai importantă manifestare cultural-artistică a Maramureșului, un fel de carnaval în aer liber, la care participă mii se oameni, și care se ține anual in perioada 26-27 decembrie. Prima editie a festivalului a avut loc in 1968, de atunci continuând neîntrerupt.

Ziua principală a sărbătorii, cu alaiul, cade în a treia zi de Crăciun, participanții venind din întreg județul, din țară sau chiar din străinătate. În afara defilării prin centrul orașului, se mai organizează concerte de muzică populară și cultă, au loc vernisaje de expoziții , lansări de cart și comunicări științifice. Întregul festival este axat pe obiceiurile tradiționale de iarnă: colindatul, uratul, umblatul cu capra, ursul sau plugușorul).

Un al doilea eveniment similar, organizat la jumătatea lunii ianuarie este Festivalul de colinde și obiceiui ucrainiene.

Relații sociale

Maramureșenii sunt considerați a fi oameni harnici, cinstiți, ospitalieri, dar extrem de hotărâți și iuți la mânie. Nu degeaba ,, moroșenii” au porecla ,, cuțitari”, asta pentru că până nu demult bărbații purtau în permanență cuțit la încingătoare, armă pe care nu ezitau s-o folosească împotriva dușmanilor. În zilele noastre acest obicei s-a cam stins, iar focoșii maramureșeni nu mai ucid sau rănesc ca pe vremuri. Astăzi, satele și orașele sunt liniștite, oferind siguranță călătorului, iar localnicii sunt renumiti prin bunăcuviința și ospitalitate.” (1)

Modul de viață tradițional

Maramureșenii, care mai ztăiesc încă în sitlul de viață ancestral, se ocupă cu creșterea animalelor, agricultura de subzistență, pomicultura și culesul din natură. Creșterea animalelor este un prilej de intrecere și mândrie într săteni. Fiecare gospodar are mai multe vite, a căror întreținere solicită mult timp (pentru furaje, gunoitul pășunilor, muls, etc). Pomicultura s-a dezvoltat inițial prin altoirea arborilor pădureți , pe pante de deal anume amenajate, frunctele rezultate fiind folosite la producerea palincii, a gemului, ori ca poame uscate si afumate. Aceasta aduce venituri însemnate maramureșenilor, atât prin comercializarea fructelor propriu-zise, cât mai ales prin vinderea ,, palincii” – celebra țuică de Maramureș, produsă în mai toate gospodăriile.

Cea mai comună ocupație feminină este țesutul, ocupație ce implică utilizarea ,, tearei” ( războiul de țesut țărănesc).

Portul popular. Acum, pe cale de dispariție, și din ce în ce mai trnsformat, portul tradițional maramureșean, de o vechime milenară, mai este purtat de bătrâni în satele izolate și de restul populației rurale, în zilele de sărbătoare, mai ales duminicile. Elementele de port tradițional precum opincile sau ,, gatiile” ( celebrii antaloni scurți și lați, asemănători kilt-urilor scoțiene), sunt tot mai rar purtate.

Portu femeiesc este comps dintr-o năframă ( înflorată la la femeile tinere, neagră la cele bătrâne), o cămașă albă brodată (din in și cânepă), cu decolteu pătrat, poale albe, ,,zadii” ( fuste ornate cu benzi colorate mai nou în roșu-negru și mult mai rar în alt nuanțe.

Bărbații poartă pe cap celebrul ,,clop” (pălărie) de paie, o cămașă scurtă, simplă și albă, ,gatii” scurte până la genunchi, su cioaeci de dimie iarna.

Așezări umane Sighetul Marmației

Cât ui Maramureșu’

Nu-i oraș ca Sighetu’

Nici ficior ca ieu și tu.

-Ducu Berti

Sighetu Marmației este situat în Depresiunea Maramureșului și este cel mai nordic municipiu din țară. Numit si ,,capitala regiunii” , Sighetu Marmației este poziționat la 275 m altitudine, la 65 km de Baia mare si la 563 km distanță de capitala țării.

,,Are o suprafață de 11170 ha, înscriindu-se pe al doilea loc ca mărime în județ. Orașul a fost construit în zona unei fortificații din epoca bronzului târziu de pe dealul Solovan, denumit ,,Cetate”, ceea ce atestă o mai mare vechime decât primul document ce datează din anul 1334.” (3)

,,Suprafața municipiului este de 13 mii hectare (dintre care 1000 ha în intravilan), populația așezării depășind 41200 locuitori, cuprinzând fostele sate Iapa și Valea Hotarului ( circa 3000 locuitori, ce urcă la altitudini de peste 500 metri), Valea Cufundoasă și Câmpu Negru, Șugău, Cămara, Lazu Baciului și Valea Mare.

Obiectivele turistice demne de vizitat se află, aproape toate în centrul vechi, iar câteva la periferie. Se mai păstrează clădiri monumente istorice ( aproape 100 de imobile grupate în jurul Pieței Libertății, construită în Evul mediu), cu portaluri cu blazoane și datări din secolele XVIII-XIX, dintre care se remarcă fosta Prefectură ( acum restaurantul ,,Curtea Veche), Mănăstirea Piariștilor ( azi Muzeul Maramureșului), datată din 1730, Casa Pădurilor ( azi liceu).

Centrul istoric este dominat de biserica reformată ( concepută în stil gotic in jurul anului 1350), biserica romano-catolică, biserica ucrainiană, biserica ortodoxă de pe strada Dragoș Vodă ( fostă greco-catolică, ridicată în stil neo-gotic, în 1892). “ (1)

Unul dintre cel mai important obiectiv turistic din Sighetul Marmației, este Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței.

,,Închisoarea de la Sighet(fig 5) a fost construită în 1897 în același stil și cu aceleași funcțiuni ca închisorile din Satu Mare, Oradea, Arad, Aiud, Gherla și din alte orașe Transolvănene. Era o închisoare de drep comun care însă, mai ales în timpul primului și celui de al doilea război mondial, a fost folosită și pentru încarcerarea deținuților politici: revoluționari polonezi, preoți din bisericile naționale, dezertori din armata maghiară.

În perioada 1948-1950 au fost închisi aici elevi, studenți și țărani din rezistența maramureșeană, iar între mai 1950 și iulie 1955 penitenciarul a devenit unul de maximă scuritate, fiind aduși aici, în deplin secret două sute de foști miniștri, parlamentari, ziariști, militari, episcopi și preoți. “ ( Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței) (fig 6 )

Celulele temniței au adapostit în decursul anilor peste 200 de demnitari, iar in jur de 50 au și murit acolo. Aici se poat vizita celula în care a murit Iuliu Maniu (fig 7), unde încă sunt expuse pijamalele acestuia, patul și lenjeria, masca mortuară și mulajul mânii poetului Contantin Tonegaru ( fig 7), executate de sculporul Dimitrie Dima, precum și multe alte celule inclusiv Celula Neagră ( Celula de pedeapsă).

Muzeul poate fi vizitat de luni până duminică între orele 9:30-18:30, iar biletul de intrare costă 3 lei pentru studenți,elevi și pensionari, și 6 lei pentru adulți. De asemenea, se percepe și o taxă pentru fotografiere de 5 lei și o taxă de filmat de 15 lei.

Borșa (sit UNESCO).

,, Orașul situat pe DN 18, la 80 km distanță de Sighet și la 145 kilometri de Baia Mare, la 660 m altitudine medie și se întinde pe 42400 hectare. Împrejurimile Borșei cu peisaje mirifice (fig 9), adăpostesc o serie de arii naturale deosebite ( rezervația Pietrosu Rodnei este protejată de UNESCO), și o stațiune de iarnă.

De departe, Borșa are cele mai multe locuri de cazare din Maramureșul istoric, amplasate în hoteluri, moteluri, vile și pensiuni turistice, care sunt ocupate mai ales in sezonul hibernal.

Obiective turistice:

Biserica de lemn ,,Sf. Arhangheli” monument istoric ridicat in 1714.

Centrul internațional de artă ,,Perla Maramureșului”, inclus in programul ,,România magică” este un complex excentric de agrement. În incinta sa se află bustul gigantic din beton al voievodului Bogdan, diverse sculpturi, spații de cazare, etc.

Baia Borșa- așezare minerească, cu 1100 locuitori, se află la 6 km nord de centrul orașului. Dispune si de spații de cazare, patinuar și pârtii de schi. În zona minelor se remarcă peisajul degradat, și înspăimântătoarele iazuri de decantare Colbu I, II și Novăț care au poluat în mod repetat zona cu cianuri.

Pasul Prislop (1414 metri) cumpăna apelor dintre Munții Rodnei și Maramureșului și loc de blvedere, este situat pe DN18. Aici se află un popas turistic – cabana Alpina și mănăstirea Eroiulor Neamului.

Muzeul Rădăcinilor este situat la peste 20 km distanță de centru, în mijlocul pădurii, pe DN18 la limita cu județul Suceava. Mica colecție particulară prezintă sclupturi și picturi naïve, obiecte etnografice, antichități interesante ( se remarcă o ulicică dacică, probabil, descoperită pe vf. Geamănu- loc de nedei străvechi), sau piese cu pofil minier.” (1)

Cazare: hotelurile Perla Maramureșului, Iezer, Frații Mihail, pensiunea Eladi, Mia, etc.

Complexul turistic Borșa.

,,Situat la 10 km de centru, în direcția Vatra Dornei, la cota 850 m. Complexul este o stațiune de sporuri de iarnă, loc unde zăpada persistă în intervalul septembrie-noiembrie-aprilie. Aici funcționează două pârtii, una lungă de 200m și o alta lungă de 700m. “ (1)

Complexul este situat în zona subalpină, având o climă plăcută cu temperaturi ce variază între 8°C iarna și +20°C vara. Drumul până aici poate fi parcurs cu autoturismul, cu autobuzul-cursă care pleacă în fiecare zi din Baia Mare sau cu autocarele. Borșa are însă legături și pe calea ferată, de la Sighetu Marmației sau din Dej-microbuz. De la Vatra Dornei circulă, de asemenea, autobuze până la stațiune. (2)

,,În cadrul Complexului se pot trata boli pulmonare, anemii, bronșite, maladii ale sistemului nervos periferic, afectiuni cronice renale, ale tubului digestiv sau ale căilor urinare.

În zonă există și o serie de izvoare minerale și mofete. În apropiere se află Preluca Tătarilor, cu un monument dedicat ultimei bătălii cu tătarii, cea din 4 septembrie 1717( când acolo au fost uciși 14000 de tătari ).” (1)

Cazare la pensiunile și vilele Lucian, Ursu, Cerbu, Călin, Focus, Onu, etc

Săpânța

,,Celebra comună turistică situată la 18 km de Sighet, are un teritoriu de 14000 hectare. Renumită prin Cimitirul Vesel, Mănstirea Săpânța-Peri și cadrul ntural foarte frumos. Dispune de facilități precum dispensar uman și veterinar, primărie și poliție, filiale de bănci, etc. “ (1)

Conform recensământului din anul 2011, orașul Săpânța are o populație stabilă de 2873 locuitori, dintre care 2862 de etne română.

Cimitirul vesel.

,,Sub această piatră grea

Zace biata scoacră-mea

Trei zile de mai trăia

Zăceam eu și cetea ea”

,, Singurul cimitir din lume ale cărui epitafuri au tentă satirico-umoristică, cel din Săpânța, este considerat a fi creația meșterului popular Stan Ioan Pătraș. (fig 10) Conform datelor existente, primele cruci lucrate în stilul atât de cunoscut azi au fost cioplite între anii 1931-1935. Stan Pătraș a decedat în 1977, după realizarea cătorva sute de epitafuri în versuri, a unor renumite troițe ( trei se află la Săâpânța), a porții de la intrarea în Cimitr, precum și a multor piese de mobilier al căror colorit este dominat de ,, albastru de la Săpânța”. În fond, acest ,, țintirim” este renumit prin cele 800 de semne de mormânt cioplite în lemn și pictate în culori vii, pe care sunt gravate epitafuri interesante, în versuri, o adevărată cronică a satului, în car sunt descrise calitățile și defectele și defectele oamenilor. În anul 2006, cu fonduri de la Ministerul Culturii a început restaurarea Cimitirului Vesel, pentru a putea fi păstrat pentru potritate. “ (1)

,, Prin specificul său acest cimitir este unicat în lume și face parte din patrimoniul cultural universal, aflându-se sub egida UNESCO, iar la Simpozionul Monumentelor Funerare, care s-a ținut în Statele Unite ale Americii în 1998, a fost clasat primul în Europa și al doilea din lume după cel din Valea Regilor, din Egipt.” – Primăria Săpânța

În memoria lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul Cimitirului Vesel, în fiecare an în perioada 15-16 august, în Sighet se sărbătorește festivalul ,, Stan Ioan Pătraș”. Oamenii prezenți se bucură de muzica tradițională, pot participa la diverse activități care implică meșteșuguri precum cioplitul în lemn, țesutul, pictura, olărit etc.

Bârsana ( sit UNESCO)

,,Mare așezare turistică, situată la intersecția DJ 186 cu DJ 185 ( ce duce intr-un sens la Văleni-Călinești-Ocna Șugatag-Hoteni-Hărnicești). Comuna este situată la 2 km de Sighet fiind compusă din două sate ( Bârsana și Nănești) cu vreo 6 cătune, 4800 locuitori, și suprafața de 9370 hectare.

Văile laterale, sau chiar porțiuni din centru sunt încă bine păstrate din punct de vedere al arhitecturii tradiționale.

Obiectivev turistice:

Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, situată pe dealul Jbâr, la intrarea dinspre Sighet, pe o uliță laterală, este declaată parte a patrimoniului mondial UNESCO. A fost adusa pe actualul loc în anul 180, de pe Valea Slatinii, din sudul satului și ar fi fost ridicactă undeva în anii 1396 sau 1720,

Fosta școală confesională greco catolică este cea mai veche școală sătească păstrată în situ în Maramureș fiind atentată în anul 1786 și se spune că ar fi fost de fapt o fostă biserică, dezafectată în 1722. În cele trei săli existente a funcționat o mic colecție muzeală sătească, mpmentan dezafectată.

Izvoarele Feredeauă: grup de 5 izvoare minerale, situate la 12 km de centrul comunei, foste băi balneoclimatrice între anii 1850-1940, unde localnicii fac și azi balneoterapie de tip empiric, pe timpul verii.

Cea mai mică casă din lemn locuită din regiune ( circa 6 m pătrați) este situată pe ulița ce duce la Valea Morii, la 300 m de șosea, într-un loc extrem de pitoresc

Podul Miresei, ce traversează un mic pârâu, nu departe de Mănăstirea Bârsana, este locul unde (spune legenda), o mireasă s-ar fi sinucis chiar în timpul nunții, pentru a nu ajunge soția clui pe care nu-l vroia.

Cazarea este asigurată de peste 20 de pensiuni agroturistice, cea mai renumită fiind ,,Pașca”, cu circa 16 locuri de cazare, mic magazin de suveniruri, capelă familiară, etc” (1)

Mănăstirea Bârsana

,,Cel mai mediatizat așezământ religios al Maramureșului, Mănăstirea Bârsana este situată la ieșirea din comună, pe stânga, într-un cadru natural foarte frumos, pe un plan suspendat deasupra Izei. Prima mănăstire din Bârsana, situată la hotarul cu Nanești, a fost atestată în anul 1390. Mănăstirea din actualul loc a fost ridicată în juru anului 1700, distrusă în 1791m și reconstruită după 1993. Turnul bisericii are o înălțime de 57 metri.

Mănăstirea are un fascinant muzeu bisericesc ( cu obiecte de cult vechi de sute de ani, manuscrise, tiparituri, icoane, uși diaconești și împărătești, împrumutate de la aproape toate bisericile din Maramureș, alături de piese etnografice vechi și noi), un magazin de suveniruri religioase, grădini cu flori, un impresionant turn de poartă, altar de vară etc.

Mănăstirea dispune de 45 locuri de cazare “ (1)

Munții Gutâi-Igniș

,,Fac parte din marele lanț carpatin vulcanic ( Verhovina-Oaș- Gutâi-Țibleș- Gurghiu- Căliman-Harghita) și se întind pe 1300 de km pătrați.

Atracții turistice: zonele de stâncării spectaculoase – Creasta Cocoșului, Piatra Săpânței, Piatra Goală, Piatra Tisei, Piatra Covătari, Piatra Șoimului, vârfurile Pleșca Mare, Țiganul, Pietrei, Barajul de anrocamente de la Runcu etc. Locurile misterioase de la Biserica Vulpii, Igniș, Peștera lui Pintea din Tătaru. Pentru amatorii de schi amintim pârtiile dotate cu teleschi de la Izvoare și Icoană, din pasul Neteda, dintre Cavnic și Budești.

Areale octorite: rezervațiile botance Mlaștina Poiana Brazilor, Pădurea Crăiasca, Mlaștina Iezerul Mare, rezervatiile geologico-botanice Creasta Cocoșului și Cheile Tătarului. “ (1)

Cazare: Turiștii ajunși în această zonă, pot opta pentru cazarea într-o pensiune turistică sau intr-un hotel. Există si cabane turistice care sunt accesibile numai pe poteci sau drumuri forestiere , la stâne sau cu cortul.

Munții Țibleș-Văratec

,, Se întind pe câteva sute de kilometri pătrați, în sud-estul Țării Maramureșului și fac parte din lanțul vulcanic carpatin.

Atracții turistice: peșterice de la Pietrele de Var-Botiza, Vârful și Tăul Văratec, cascada de pe izvorul Botiza, Tăul cu Zerni, zonele de belvedere Piatra Totșului, Piatra Pintiuț etc.

CazareȘ se poate face în așezările riverane la refugiul monta Arcer, iar în sezonul estival, la stâne sau cu cortul “ .(1)

Munții Rodnei

,, Constituie rama sudică a Depresiunii Maramureșului și se întind în total pe circa 1300km pătrați, pe teritoriile județelor Maramureș, Suceava și Bistrița Năsăud, sectorul maramureșean fiind destul de redus ca suprafată, dar considerat a fi cel mai frumos. În masiv există peste 20 de vârfuri mai înalt de 2000 m, printre care se remarcă piscul Pietrosul (2303m altitudine, cel mai înalt din Carpații Orientali).

Rezervații naturale: Parcul Național Munții Rodnei (47000 he), Pietrosul Rodnei, Izvorul Albastru al Izei, Piatra Rea și Izvorul Bătrâna.

Obiective turistice: Rezervația UNESCO Pietrosu Rodnei, izbucul Izvoul Albastru al Izei, Peștera de la Izvorul Izei, Ulița de Piatră, Cascada Cailor, cascadele de pe Cimpoiasa, Pietroasa, Repedea, lacurile Buhăescu, Iezer, Gropi, Rebra etc. “ (1)

Cazare: în zonă se găsesc aproximativ 14 hoteluri și pensiuni.

Munții Maramureșului

,,Constituie cel mai întins lanț muntos al regiunii, întins pe circa 1500km pătrați de la est la nord de valea Vișeului până pe frontiera cu Ucraina, de unde se prelungesc în țara vecină.

Rezervații naturale: Parcul Natural Munții Maramureșului (148850 he), rezervația geologică Sâlhoi-Zâmbroslavele, rezervații complexe Farcău- Vinderel-Mihailec-Cârligătura, Comanu Mic, Piatra Socolăului etc.” (1)

Atracții turistice:

Circurile glaciare și nivale din Pop Ivan, Farcău, Jupania

Defileele Vaserului, Vișeului Sălhoi și Comanu Mic

Lacul Vinderel

Lacul Măgura

Lăculețele din vârful Băiței

Mlaștinile Șteaul

Poiana cu narcise de la Pop Ivan-Capu Gorși-Tomnatec-Sehleanu

Stâncăriile calcaroase

Cele 160 izvoare minerale

Cazare: -Cabane de pe Vaser

-Valea Babii

-Canaba Fântâna Stanchii

-Cabana Alpina Prislop

-Cabana Coșnea de la Poienile de sub Munte

-Pensiunea ,,Vila Andreea”

-cabana silvică Vâlcănescu

-cabane forestiere: Paltinu, Repedea, Socolău, Șesuri etc

Vara, este posibilă înnoptarea stâne și camparea cu cortul.

Sudul Județului Maramureș.

,, Județul de azi a fost înființat de către autoritățile comuniste prin alipirea la Maramureșul propiu-zis a districtelor Chioar și Lăpuș din fostul comitat Satu Mare.

Reședința județului este municipiul Baia Mare, oraș industrial și universitar, cu peste 145000 locuitori, care dispune de aeroport, drum european, mari magazine, spații de cazare și de luat masa, o viață culturală activă. “ (1)

Cele mai bune hoteluri maramureșene se află în Baia Mare:

-Carpați

-Eurohotel

-Mara

-Maramureș

-Rivulus

-Ambasador

Fig 1. Localizare Județul Maramureș (https://www.google.ro/search?q=judetul+maramures+populatie&biw=1242&bih=566&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwipiJz__cLJAhUEQBQKHR1eAFcQ_AUIBigB#imgrc=h5TD-jQMDFV9NM%3A)

Fig 2. Parcul Natural Munții Maramureșului. (https://www.google.ro/search?q=judetul+maramures+populatie&biw=1242&bih=566&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwipiJz__cLJAhUEQBQKHR1eAFcQ_AUIBigB#tbm=isch&q=parcul+natural+muntii+maramuresului&imgrc=67gys65KCSx_bM%3A)

Fig 3. Rezervatia Dealul Solovan. Vedere de pe Dealul Solovan spre Munții Ignis și Gutâi. (http://sighet.sighet.ro/arii.htm)

Fig 4. Ornarea farfuriilor din lut. (https://www.google.ro/search?q=judetul+maramures+populatie&biw=1242&bih=566&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwipiJz__cLJAhUEQBQKHR1eAFcQ_AUIBigB#tbm=isch&q=maramures+traditii&imgrc=j84ang_WF1uM3M%3A)

Fig 5 Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței

Foto: Crivăț Roberta.

Fig 6. Închisoarea de la Sighet.

Foto:Crivăț Roberta

Fig 7. Celula în care a decedat Iuliu Maniu

Foto: Crivăț Roberta

Fig 8. Masca mortuara si mulajul mâinii potului Constantin Tonegaru

Foto: Crivăț Roberta

Fig 9. Borșa (https://www.google.ro/search?q=judetul+maramures+populatie&biw=1242&bih=566&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwipiJz__cLJAhUEQBQKHR1eAFcQ_AUIBigB#tbm=isch&q=borsa&imgrc=KPhJguTJ-lB-4M%3)

Fig 10. Cimitirul Vesel. (http://www.primaria-sapanta.ro/galerie_foto/Cimitirul%20vesel/15-1400091au4.jpg)