Ghidul Elaborarii Proiectelor cu Finanatare Comunitara

CUPRINS

INTRODUCERE

Uniunea Europeana (UE), formată în prezent din 27 de state membre, reunește majoritatea statelor europene în jurul unor valori politice, economice, culturale și sociale comune. În același timp, între aceste state și cele 268 regiuni ale lor există disparități economice și sociale substanțiale. O regiune din patru înregistrează un PIB (produs intern brut) pe cap de locuitor sub 75% din media înregistrată în Uniunea Europeană cu 27 de state membre.

Scopul politicii regionale europene este de a concretiza solidaritatea Uniunii prin coeziunea economică și socială, reducând discrepanța dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni.

Pentru perioada 2007-2013, se urmărește realizarea a trei obiective prin care UE intenționează să contribuie la reducerea disparităților între state membre, precum și între diverse regiuni ale acesteia:

1. convergență;

2. competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;

3. cooperare teritorială europeană.

Aceste obiective vor fi realizate prin alocarea unui sprijin financiar acordat statelor membre prin intermediul Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC) sau instrumente structurale. Acestea sunt:

– Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR;

– Fondul Social European – FSE;

– Fondul de Coeziune – FC.

În calitate de stat membru, România beneficiază din partea UE de un sprijin financiar de peste 19,6 miliarde Euro pentru implementarea unor proiecte care să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Uniunii. La această alocare se adaugă o contribuție națională (cofinanțare națională) estimată la 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (73% din totalul cofinanțării), cât și din surse private (27%).În ceea ce privește sectorul de mediu, alocarea financiară totală este de 5,6 milioane Euro, din care 4,5 milioane Euro fonduri comunitare și 1,1 milioane Euro cofinanțare națională. Un element esențial pentru absorbția acestor fonduri este reprezentat de existența unui portofoliu consistent de proiecte mature, bine pregătite atât din punct de vedere tehnic cât și instituțional.

CAPITOLUL I

SCURT ISTORIC AL INTEGRǍRI ȘI PRINCIPALELE REALIZǍRI

1.1.Ideea de integrare europeană – etapele de realizare

Ideea unei Europe unite a fost susținută de-a lungul secolelor de împărați și intelectuali deopotrivă, dar numai dupa cel de-al doilea război mondial statele europene au instituționalizat forme de cooperare internațională, cu competențe în domenii specifice, cum ar fi: Organizația pentru Cooperare Economică Europeană (OCEE), Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Uniunea Europei Occidentale (UEO). Aceste organizații au pus bazele unei solidarități mai strânse între statele europene, dar încă manifestau trăsăturile clasice ale unei uniuni a statelor și ale cooperării interguvernamentale.

Începutul procesului de integrare europeană – caracterizat prin trăsături originale și specifice, care constituie baza actualei structuri a Uniunii Europene – poate fi considerat anul 1950, când ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus implicarea câtorva state europene într-un proiect de cooperare mai strânsă, comparativ cu formele tradiționale existente la acel moment. Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate către o organizație cu puteri de constrângere asupra membrilor săi.

În 1951, negocierile desfășurate între șase țări – Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg – au condus la semnarea Tratatului de la Paris, prin care se înființa Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Comparativ cu alte organizații internaționale existente la acel moment, principalul element de noutate îl constituia caracterul supranațional al acestei Comunități, reprezentat de transferul de competențe către o instituție (Înaltă Autoritate) responsabilă cu luarea de decizii, independent de consensul Statelor Membre. O altă inițiativă sectorială este reprezentată de crearea unei Comunități Europene de Apărare (CEA), inițiativă care a eșuat însă, datorită faptului că Tratatul aferent – semnat în 1952 – nu a fost niciodată ratificat de către Parlamentul Franței.

O relansare în forță a "inițiativei europene" a avut loc în anul 1955, în cadrul conferinței de la Messina, la care miniștrii afacerilor externe ai CECO au căzut de acord asupra înființării unei uniuni economice bazată pe o piață comună și asupra creării unei organizații pentru energia atomică. O comisie de experți condusă de Paul – Henry Spaak, ministrul belgian al afacerilor externe, a elaborat două proiecte ce au condus la semnarea, în 1957, a celor două Tratate de la Roma –  cel prin care se înființa Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Tratatul Comunității Europene pentru Energie Atomică (EURATOM) .

După prima experiență sectorială a CECO, CEE constituie un exemplu unic de organizație supranațională – adică o organizație creată prin transferul de suveranitate de la Statele Membre la "Comunitate". În acest context, transferul de suveranitate înseamnă o delegare – de la membrii fondatori ai Comunității către anumite instituții comune – a puterii de decizie asupra unor aspecte comune, conform principiilor democrației și statului de drept.

În acest scop au fost create mecanisme de decizie și un cadru instituțional complex, capabile să asigure reprezentarea intereselor guvernelor Statelor Membre, a interesului general al Comunității, precum și a intereselor cetățenilor europeni.

Obiectivul imediat al Tratatului de la Roma, semnat la 25 martie 1957 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, era reprezentat de crearea unei "piețe comune" și de abordarea progresivă a politicilor economice ale statului membru, ca mijloc de realizare a unei extinderi continue și echilibrate, a unei creșteri accelerate a standardelor de viață și a unor relații mai strânse între Statele Membre.

Crearea unei piețe comune nu înseamnă numai eliminarea tuturor barierelor existente în calea liberei circulații a bunurilor și stabilirea unei taxe vamale unice (uniunea vamală); piața comună înseamnă și liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulație a persoanelor, serviciilor și capitalului) și stabilirea unor politici comune în domenii strategice (agricultura, comerț, transport și concurența) pentru crearea unor condiții omogene în vederea creșterii performanței activităților economice. Astfel, în 1968, CEE avea deja încheiată uniunea vamală și avea o piață agricolă comună.

Începând cu 1950, gradul de integrare europeană a crescut progresiv, atât din punct de vedere geografic – prin aderări succesive – cât și din punctul de vedere al dezvoltării de politici și structuri instituționale comune. Astfel, pornind de la o comunitate economică cu șase membri, în momentul de față s-a ajuns la o uniune politică a 25 de țări (cu negocieri în plină desfășurare pentru admiterea de noi membri) și care va avea în curând o nouă Constituție. Tratatul CEE a fost amendat de câteva ori și suplimentat prin Tratatul Uniunii Europene, până la consolidarea să finală într-o Constituție (aflată încă în stadiul de proiect, finalizat în iulie 2003 și urmând a fi rediscutat în octombrie 2003). În tabelul de mai jos sunt prezentate tratatele prin care a fost amendat Tratatul UE:

Tabelul 1 : Tratatele Uniunii Europene

Dezvoltarea graduală a procesului de integrare, era centrată pe tratarea acelor aspecte asupra cărora se poate ajunge la un acord și pe amânarea acelor chestiuni care nu sunt încă în stadiul la care pot constitui obiectul unei decizii.

După Tratatul de la Roma, procesul de adâncire a integrării a fost cuprins în Actul Unic European, semnat la 17 februarie 1986 și ratificat la 1 iulie 1987.

În urma unui preambul ce exprimă intenția statelor membre de a transforma Comunitatea Economică într-o Uniune Politică (intenție care se va concretiza câțiva ani mai târziu, prin Tratatul de la Maastricht), au fost introduse următoarele inovații:

•  instituționalizarea formală a Consiliului European (format din șefii de stat sau de guvern și de președintele Comisiei Europene), ca principal organism, responsabil pentru stabilirea direcțiilor de dezvoltare ale Comunității;

•  introducerea sistemului de vot al majorității calificate în cadrul Consiliului, pentru adoptarea acelor deciziilor care au în vedere finalizarea pieței interne, politica socială, coeziunea economică și socială și politica cercetării;

•  întărirea rolului Parlamentului European (PE), prin introducerea procedurilor legislative de cooperare și a necesității acordului PE pentru deciziile privind aderarea de noi state membre și acordurile de asociere;

•  înființarea Tribunalului Primei Instanțe, alături de Curtea Europeană de Justiție;

• creșterea numărului politicilor comune, prin adăugarea politicilor de mediu, cercetare științifică, coeziune economică și socială;

•  stabilirea unei date (31/12/1992) pentru definitivarea pieței interne (noțiunea de "piață internă" fiind mai puternică decât cea de "piață comună", implicând nu numai realizarea celor patru libertăți, ci și implementarea a noi politici și a coeziunii economice și sociale: libera circulație a bunurilor; libera circulație a serviciilor; libera circulație a persoanelor; libera circulație a capitalului.

Schimbarea peisajului politic european după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est a condus la un proces de regândire a structurii Comunității Europene, în direcția creării unei uniuni politice și a uniunii economice și monetare. Baza legală a noii Uniuni Europene este reprezentată de Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 și ratificat la 1 nov 1993 . Prin semnarea Tratatului de la Maastricht se arată calea urmată de unde din ideile cele mai importante care au stat la baza construcției europene și anume instituirea unei “uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele europene”, care pe lângă integrarea economică, ar implica și integrare politică.

Uniunea Europeană (UE) înseamnă, pe de o parte menținerea și extinderea acquis -ului Comunității Europene și pe de altă parte noi forme de cooperare în domeniul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) și al Justiției și Afacerilor Interne (JAI). Astfel, conform imaginii comune despre UE, prin Tratatul de la Maastricht acesta devine o construcție cu trei piloni, care va fi menținută și dezvoltată continuu.

1.1.1. Obiective principale ale Uniunii Europene

Principalele obiective ale Uniunii sunt: asigurarea păcii și a valorilor sale (respectul pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, domnia legii precum și respectarea drepturilor omului și ale minorităților), dar și asigurarea bunăstării cetățenilor săi. Pe lângă acestea, Uniunea își propune să promoveze:

•  un spațiu al securității, libertății și dreptății fără frontiere interne;

•  o piață internă în cadrul căreia libera concurență să se desfășoare nestânjenită;

•  dezvoltare durabilă bazată pe creștere economică și stabilitate financiară, o economie de piață competitivă care tinde către progresul social și eliminarea șomajului, un nivel ridicat de protecție a mediului;

•  dezvoltarea progresului științific și tehnic;

•  combaterea discriminării, promovarea dreptății sociale și a protecției cetățenilor, egalitatea dintre femei și bărbați, solidaritatea dintre generații precum și protecția drepturilor copilului;

1.2. Acte și tratate importante:

1.2.1. Actul Unic European (1987)

Stabilea ca dată de referință 1 ianuarie 1993 pentru implementarea deplină a celor patru libertăți fundamentale: libera circulație a mărfurilor; a persoanelor; a serviciilor și a capitalurilor;

1.2.2. Tratatul de la Maastricht (1993)

Tratatul de constituire a Uniunii Europene care are la bază trei piloni:

a) Comunitățile Europene (Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Oțelului și Cărbunelui, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice) și Instituțiile UE stabilite prin stituțiile UE stabilite prin tratatele fondatoare: Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European și Curtea Europeana de Justiție;

b) Tratatele care au la bază începuturile unei politici externe și de securitate comune;
c) Introducerea cooperării în justiție și afaceri interne.

1.2.3.Tratatul de la Amsterdam (1997)

Tratatul pregătește temeiul pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni, de a o face mai puternică, mai eficientă și de a o pregăti pentru primirea unor noi membri. Acest tratat vizează și agenda socială (directivele care stabilesc cursul acțiunilor cu caracter social pe următorii cinci ani).

1.2.4. Tratatul de la Nisa (2000)

Este un acord referitor la problemele instituționale și la cele legate de procesul de lărgire al Uniunii Europene.

1.2.5. Declarația cu privire la viitorul Uniunii Europene

Se referă la drumul spre lărgirea UE este deschis, încheindu-se procesul de schimbare instituțională necesară pentru primirea noilor membri;
încurajarea dezbaterilor între părțile implicate în procesul de lărgire a UE, inclusiv cu statele candidate;
procesul de lărgire a UE trebuie să aibă în vedere următoarele probleme:
– cum să se stabilească și să se monitorizeze mai precis competențele între UE și statele membre reflectând principiul subsiaridității;
– simplificarea tratatelor pentru a le face mai clare și mai bine înțelese fără a le schimba semnificația;
– rolul parlamentelor naționale în realizarea arhitecturii europene.

1.2.6. Tratatul Constitutional al Uniunii Europene (2004)

La 29 octombrie 2004, șefii de state și de guverne ale celor 25 de State Membre și 3 țări candidate au semnat Tratatul instituind o Constituție pentru Europa, unanim adoptată de către ei în 18 iunie același an. Tratatul va intra în vigoare doar când va fi adoptat de către fiecare dintre țările semnatare în concordanță cu propriile proceduri constituționale, Statele Membre având doi ani la dispoziție pentru ratificarea textului Constituției.

Constituția Europeană este un punct de cotitură în construcția Europei. Ea are rolul de a răspunde provocărilor unei Uniuni, care traversează cea mai mare extindere din istoria ei și nu în ultimul rând, unei Europe unite în care locuiesc peste 450 milioane de locuitori.

Acestora trebuie să le asigure un mediu de viață aflat sub semnul democrației, libertății și transparenței, aproape de fiecare dintre ei.

Constituția Europeană nu va înlocui constituțiile naționale ale statelor membre, ci va înlocui principalele Tratate ale Uniunii Europene cu un singur text, unitar.
Constituția Europeană definește competențele și rolul Uniunii, atât în interior, cât și în exterior. Uniunea Europeană nu înlocuiește cu structurile sale structurile naționale, fiecare funcționând în continuare. Nou și important însă, în contrast cu textele constituționale și institutiile nationale, Constituția și institutiile europene se aplica uniform pe intreg teritoriul Uniunii, tuturor cetățenilor –  fara deosebire, drepturi și obligatii – , la fel ca și jurisdictia acestora. Noua Constitutie va imbunatati gradul de transparenta și eficienta al deciziilor și actiunilor Uniunii Europene și ii va oferi flexibilitatea necesara în atingerea scopurilor propuse la inceput de mileniu.

Constituția este structurata în patru sectiuni:

1) Prima sectiune defineste Uniunea Europeana, valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile și institutiile sale.

2) A doua secțiune cuprinde Carta Drepturilor Fundamentale

3) A treia secțiune descrie politicile și modul de functionare al Uniunii Europene;

4) A patra secțiune cuprinde prevederile finale, inclusiv procedurile de adoptare și revizuire a Constituției.

Conform acordului încheiat cu ocazia Consiliului European de la Bruxelles din 17 – 18 iunie 2004, Statele Membre vor deține, până în 2014, cate un singur membru în Comisia Europeana. Totusi, cu incepere de la aceasta data, numarul Comisarilor va fi redus la 2/3 din numarul Statelor Membre (inclusiv Presedintele Comisiei și Ministrul UE pentru Afaceri Externe), care vor fi numiti pe baza unui sistem de rotatie echitabil. Ordinea de rotatie va fi stabilita printr-o decizie unanima a Consiliului European. O prevedere inclusa în ultima faza a negocierilor imputerniceste Consiliul European să modifice numarul de Comisari, pe baza unei decizii votate în unanimitate.

Consiliul European a definit majoritatea calificata ca fiind 55% din Statele Membre (dar cel putin 15 la numar), reprezentand cel putin 65% din populatia Uniunii. O minoritate de blocare a deciziilor poate fi formata din patru state. În cazurile în care Consiliul actioneaza din proprie initiativa, la o initiativa a unui Stat Membru sau la o recomandare a Comisiei sau a Bancii Centrale Europene, votul cu majoritate calificata este definit ca și 72% dintre membri Consiliului, reprezentand 65% din populatia Uniunii. Aceasta situatie apare cel mai des în domeniul justitiei și al afacerilor interne, al politicii externe și de securitate comuna, al politicii economice și monetare și în eventualitatea suspendarii sau retragerii unui Stat Membru. O data cu începere din mandatul parlamentar, respectiv anul 2009, Constituția ridica pragul minim de locuri în Parlamentul European la 6 pe Stat Membru și un maxim de 96. Acelasi text stipulează că Consiliul European va trebui să adopte o decizie privitoare la componenta urmatorului Parlament European, pentru mandatul 2009 –  2014, la o propunere a Parlamentului și cu vot în unanimitate.

1.3. Realizări pe linia extinderii la noi domenii și țări
Extinderea Uniunii Europene către est a reprezentat un succes din punct de vedere economic. Comerțul dintre vechile și noile state membre este în continuă dezvoltare.

Investițiile străine aduse de companiile din vest au ajutat la crearea de sute și mii de locuri de munca în centrul și estul Europei și a generat totodata profituri de miliarde de euro pentru companiile investitoare. Lucratori din Polonia, Ungaria și celelalte țări au acoperit decalajele în privinta calificarii profesionale existente în acele țări ale Uniunii Europene care au deschis portile piețelor lor fortei de muncă venite din exterior. Tot mai mulți bani din bugetul UE curge către zonele mai sărace din est; până și fermierii est-europeni – anterior, cei mai frecventi eurosceptici din regiune – sunt satisfăcuți acum că își pot vinde produsele întregii Europe și au un oarecum acces la subvențiile agricole ale Uniunii Europene.

Vor fi însă necesare alte schimbări ulterioare pe măsura aprofundarii integrarii pieței unice, iar unele țări din cadrul zonei-euro vor trebui să-și modifice orientarea în sensul cresterii flexibilitatii pe piața fortei de munca înainte ca est-europenii să câștige dreptul de a aplica pentru obținerea de locuri de muncă pe întregul teritoriu al Uniunii Europene începand cu anul 2011 (posibil, în anumite țări chiar mai devreme).

Totuși, percepția larg răspândită, cum că noile state membre ar fi ultra-liberale, cu economii caracterizate prin taxe reduse ce ar produce daune sistemului social european este greșită; există diferențe mari între țările est-europene. În general, nivelul de impozitare al acestor țări, la fel ca și cheltuielile bugetare sunt doar relativ mai reduse decât în celelalte state vest-europene și totodată dețin un sistem de asigurari sociale generos care însă se află sub o severă presiune exercitată de o rată a șomajului constant ridicată. Printre altele și la fel ca mulți dintre vechii membrii UE, nou-veniții se luptă să rămână competitivi în fața concurenței prețurilor mici impusă de o Asie ce se dezvolta în ritm alert. Ca urmare a acestui fapt, țările est-europene nou integrate caută să producă mai multe bunuri și servicii high-tech și mai puține produse manufacturate de baza.

Odată cu integrarea celor 10 noi state membre, UE și-a sporit forța economicăț devenind cea mai mare piață unică (mai mult de 450 milioane de consumatori) și acoperind circa 18% din comerțul mondial. Mai mult, potrivit evaluarii Comisiei Europene, realizate la un an de la aderare, exporturile și importurile între noile state membre și vechile țări membre au crescut pe parcursul anului 2004, impulsionate fiind de desființarea ultimelor bariere comerciale și de beneficiile specifice pieței interne unice. În plus, toate tratatele internationale, inclusiv cele din cadrul OMC, sunt negociate de Comisia Europeana în numele celor 25 de state. Pe lângă avantajele functionării uniunii vamale între noile și vechile țări membre ale UE, creșterea exporturilor noilor state membre în 2004 s-a datorat și înviorarii activității economice în țările UE-15 și a dinamismului comerțului mondial în această perioadă.

1.3.1. Impactul extinderii din 1 mai 2004

Uniunea Europeană și țările din centrul și estul Europei au început să demoleze barierele comerciale bilaterale încă de la începutul anilor 1990, chiar înainte de a se pune de acord asupra programului de liberalizare completă prin intermediul acordurilor europene.

Diminuarea barierelor comerciale în cadrul UE – împreună cu o rapidă reconstrucție industrială – a alimentat o creștere foarte mare a exporturilor în zona Europei centrale și de est și care a fost definitorie pentru revigorarea regiunii. În cei zece ani de dinaintea aderarii, exporturile din Ungaria au crescut cu 380% (creștere exprimata în dolari), iar cele din Cehia cu 280 %. În anul 2000, marile state din Europa centrala și de est își orientaseră deja 60-75% din exporturi către Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, cu mult timp înainte de obținerea statutul de membru, aceste țări dezvoltau schimburi comerciale cu UE mai consistente decât cele înregistrate de vechii membri UE între ei.

Ca rezultat al acestor evolutii, companiile din țările membre ale Uniunii Europene au investit mai mult de 150 de milioane de euro în cele zece țări integrate din centrul și estul Europei începand cu 1990. Pentru Europa de vest aceste sume reprezentau o valoare destul de redusă: în 2004, vechile UE-15 au investit reciproc de 11 ori mai mult în propriile economii decât în cele ale noilor state membre. Dar pentru multe dintre țările din estul Europei afluxurile de investiții dinspre Uniunea Europeană se situau frecvent la nivelul a 5-10% din PIB-ul național.

Pe scurt, integrarea economică graduală în Uniunea Europeană a reprezentat cheia succesului economic al noilor state membre. Începand cu mijlocul anilor 1990, statele din centrul și estul Europei au întrecut în mod consecvent creșterile economice din vechile state membre ale UE. De exemplu, Polonia a înregistrat o creștere medie de 4,4% pe an pe perioada ultimului deceniu, Ungaria de 3,6%, iar Estonia de 5,4%. Prin comparație, Germania a reușit doar o creștere medie de 1,3% între anii 1995-2004 și Franta de 2,2%.

Țările aderante, de asemenea, s-au comportat considerabil mai bine decât acele țări care nu și-au depus încă candidatura (sau nu li s-a oferit perspectiva) pentru statutul de membru UE, ca de exemplu Rusia, Ucraina sau Moldova (ale căror rate medii de creștere economică s-au situat între 1995-2004 la nivelul a 2,9%, 1,5% și respectiv 1,4%).

1.3.2. Directiva europeană privind liberalizarea serviciilor

După doi ani de dezbateri, Parlamentul European a adoptat la 16 februarie un raport asupra proiectului de directiva referitoare la serviciile de pe piață internă – o problema majoră pentru Uniunea Europeană. Principiul sau motor, cel al “țării de origine”, a fost eliminat, în locul său fiind stabilită o clauză care stipulează “libera circulație a serviciilor”. Conform acestei reguli, un stat membru trebuie să respecte dreptul unui prestator dintr-un alt stat membru de a furniza servicii și de a i se garanta “liberul acces și libera exercitare a serviciilor pe teritoriul primului stat membru”.

Ca regula generala, nu va mai fi posibilă obligarea unui prestator de a deschide un birou în țara în care furnizează temporar un serviciu, nici nu i se va mai putea interzice să se doteze cu “o anume infrastructură”. Este interzis să i se impună înscrierea într-un registru profesional sau să i se interzică să utilizeze la fața locului materialul său obișnuit de lucru.

Statele membre nu mai au dreptul să aplice un “regim contractual particular între prestator și destinatar, care să limiteze prestarea de servicii cu titlu independent”.

Dacă directiva, rectificată pe baza propunerilor Parlamentului, va fi aprobată de Consiliul de Miniștri, se va aplica urmatoarelor categorii de servicii: servicii de interes economic general – servicii poștale, distribuire de apă, electricitate, managementul deșeurilor; serviciile de afaceri – consultanță în management, certificarea și testarea, managementul și securitatea birourilor, publicitatea, serviciile de recrutare și serviciile agenților comerciali; serviciile de care beneficiază atât mediul de afaceri cât și consumatorii, inclusiv serviciile imobiliare, cele din construcții (inclusiv serviciile arhitectilor), organizarea de târguri comerciale, închirierea de mașini, agențiile de turism; serviciile în beneficiul consumatorilor – turism, activități de agrement și centre sportive.

Următoarele sectoare nu sunt incluse în proiectul de directivă: serviciile specifice sistemului privat și public de sănătate; serviciile financiare; comunicațiile și retelele electronice; rețelele de transport; serviciile juridice; serviciile audiovizuale; jocurile de noroc și loteriile; profesiile și activitatile legate de exercitarea autoritatii publice (notariate); serviciile de taxe și impozite; serviciile de interes economic.

Parlamentul European dorește ca noua lege să promoveze competiția în sectorul serviciilor, care este responsabil pentru aproximativ jumatate din servicii și pentru 60% din locurile de munca. Rezultatul ar fi, în cele din urma, preturi mai mici și o ofertă mai variata de servicii. Pentru a intra în vigoare, directiva va trebui să primească mai întâi aprobarea tuturor tarilor membre ale Uniunii Europene.

1.3.3Prognoza economica pentru țările candidate și potential-candidate aderare la Uniunea Europeana

În țările candidate și potential-candidate, creșterea produsului intern brut este previzionată a ramane la cote relativ ridicate, astfel: la mai mult de 5% pe parcursul fiecarui an, în Bulgaria, Romania și Turcia, în timp ce în cazul Croației va accelera până la 4 % în 2007. Principalele surse ale acestei expansiuni continue par să fie marirea productivității muncii și o complexă și extensibilă rezervă de capital. De asemenea, în toate țările cererea internă va continua să surclaseze producția, impulsionată de consumul privat și de o solidă performantă investițională.

În Bulgaria și România, cheltuielile din zona consumului privat au crescut considerabil în ultima perioadă de timp, dar este de așteptat o reducere graduală a vitezei de creștere în viitorul apropiat. De asemenea, inflația vă cunoaște o perioada de regres sau de relativa estompare. Productivitatea în continuă creștere și concurență din cadrul acestor economii, combinate cu o reală apreciere a monedelor naționale contribuie la conturarea acestei perspective de viitor pentru țările în cauză. Cel mai probabil, piața forței de munca va beneficia, de pe urma unei creșteri susținute a producției: rata de ocupare a forței de muncă este preconizată a crește, în special în Turcia cu peste 2% anual. Ca atare rata șomajului este așteptată să scadă în 2007, până la aproximativ 7% în România, 9% în Bulgaria și Turcia și 12% în Croația.

Pe toată durată anului 2005, deficitul de cont curent din toate statele candidate și potențial-candidate a fost într-o continuă creștere datorită evoluției așcendente a cererii interne cumulată cu explozia prețului petrolului. În 2006 și 2007 deficitul balanței de plăți externe va rămâne în continuare ridicat în Bulgaria și România, unde deficitele de cont curent sunt preconizate a oscila în jurul valorii de 10% din PIB, în timp ce în Croația și Turcia acestea vor atinge aproape 6% din PIB pe fiecare an.

1.4. Pespectivele integrării în contextul Tratatului de la Lisabona

Semnarea acestui tratat a venit pe fondul nevoii de a reforma cadrul instituțional al Uniunii Europene ajunsă la 27 de membri și a neratificării de către toate statele Uniunii Europene a Constituției Europene, al cărei text final a fost agreat de statele membre în iunie 2004. Tratatul de la Lisabona, numit oficial “Tratatul de la Lisabona de amendare a Tratatului privind Uniunea Europeana” și Tratatul instituind Comunitatea Europeana, a fost semnat la 13 decembrie 2007 la summitul de la Lisabona, Portugalia.

Consiliul European reunit la Bruxelles în iunie 2007 a hotărât redactarea unui nou tratat care să înlocuiască textul Constituției respinse. Acest tratat, numit inițial “Tratatul de Reforma”, urma, nu să înlocuiască (așa cum s-ar fi întâmplat în cazul adoptării Constituției), ci să amendeze atât “Tratatul instituind Comunitatea Europeana” cât și “Tratatul privind Uniunea Europeana”.

Tratatul de la Lisabona intentionează să pastreze toate schimbarile institutionale pe care statele membre le-au inclus în Constituția European, precum înființarea funcției de președinte al Consiliului European, a celei de ministru de externe (numit oficial Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate), păstrarea aceleași distribuții a locurilor în Parlament, acordarea personalității juridice Uniunii Europene (în prezent numai Comisia Europeana are personalitate juridică) și posibilitatea unui stat de a se retrage din UE. În continuare sunt sintetizate cele mai importante schimbări pe care le aduce Tratatul de la Lisabona.

Parlamentul European va avea puteri sporite în domeniul adoptării legislației, a bugetului și a aprobării acordurilor internaționale. O nouă procedură legislativă, numită „ordinară” se va aplica majorității domeniilor, iar Parlamentul va avea aceleași puteri ca și Consiliul. Pentru restul domeniilor se va aplica „procedura legislativă speciala”, conform căreia Parlamentul are dreptul de a consimți asupra unei măsuri a Consiliului, sau invers. În afară de aceste proceduri, rămâne în vigoare și vechea procedura de consultare – Consiliul, înainte de a vota o propunere a Comisiei trebuie să consulte Parlamentul și să țină cont de propunerile sale. Conform noului tratat și parlamentele naționale vor avea puteri sporite, mai ales în ceea ce privește orice altă reformă a Tratatului asupra Uniunii Europene, a răspunsului la orice nouă aplicație pentru statutul de membru ale UE și a cooperării judiciare pe probleme civile. Parlamentul va avea 751 de parlamentari (750 plus președintele), orice stat membru va avea cel puțin șase și cel mult 96 de membri, iar locurile vor fi împărțite între țări conform „proporționalității regresive”, adică un parlamentar dintr-o țară cu o populație mai mare va reprezenta mai mulți oameni decât un parlamentar dintr-un stat cu o populație mai mică.

Consiliul European devine oficial instituție a Uniunii Europene și va fi condusă de un Președinte, ales pentru un mandat de doi ai și jumătate. Dacă Tratatul de la Lisabona va fi ratificat, primul președinte al Consiliul European va fi ales în 2009. Aceasta funcție nou înființată și-a atras denumirea de „Președinte al Uniunii Europene”, în special în media în discuțiile despre cine va ocupa prima dată aceast post. Deși nu va avea puteri executive sporite, Președintele Consiliului European va avea ca sarcini organizarea lucrărilor Consiliului și va veghea la asigurarea consensului între statele membre. În plus, funcția de Președinte al Consiliului European este incompatibilă cu orice alt mandat la nivel național.

Cea mai importantă schimbare pe care noul tratat îl aduce funcționării Consiliului Uniunii Europene se referă la procedura de luare a deciziilor. După intrarea lui în vigoare, majoritatea calificată se va extinde și la alte domenii decat cele din prezent (spre exemplu imigrare și cultura). Din 2014 va fi introdusă o nouă procedură de luare a deciziilor – majoritatea dublă. Pentru a adopta o reglementare europeană va fi nevoie ca majoritatea statelor membre (55%) să reprezinte majoritatea populației europene (65%). Această procedură va fi însoțită de un mecanism prin care un număr mic de state membre se pot opune adoptării unei măsuri.

Numărul membrilor Comisiei Europene ar putea fi redus de la 27 la 18, începand cu 2014, noul sistem implicând faptul că pentru o perioada de 5 ani (cât durează mandatul Comisiei Europene) într-un ciclu de 15 ani, fiecare stat membru nu va fi reprezentat în Comisie. O alta schimbare pe care o aduce Tratatul se refera la președintele Comisiei, a cărui numire va fi strâns legată de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și ale cărui puteri vor fi sporite, putând să demită pe oricare dintre comisari.

Tratatul de la Lisabona stipuleaza cine va actiona, în ce domeniu – Uniunea Europeana sau statele membre, identificand trei categorii de competență pentru UE:

– Competenta exclusivă – în domenii precum uniunea vamală, politică comercială și de concurență, numai Uniunea Europeana are putere legislativa;

– Acțiuni de sprijin, coordonare și complementare – în domenii ca educație, cultură, industrie, Uniunea Europeană poate numai să sprijine statele membre (acordând finanțări);

– Competență comună – în ceea ce privește mediul, transportul și protecția consumatorilor, atât Uniunea Europeană cât și statele membre au putere de legiferare, fără a uita însă de principiul subsidiarității.

După aderarea la Uniunea Europeană, orice stat poate să aleagă în orice moment dacă rămâne sau nu membru al acestei structuri. Deși există un precedent în care un teritoriu a încetat să mai facă parte din Comunitatea Europeană (Groenlanda în 1985), în prezent nu exista nici o prevedere legală conform careia un stat poate părăsi Uniunea Europeana. De aceea, pentru prima dată Tratatul de la Lisabona include o clauză conform căreia este la latitudine oricarei țări să ramână sau nu membru al UE.

Trataul de la Lisabona înseamnă și un pas înainte în ceea ce privește drepturile omului. Pe lângă faptul că se garanteaza punerea în aplicare a Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale, deschide și oportunitatea pentru Uniunea Europeana de a adera la Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pentru a intra în vigoare, Tratatul de la Lisabona trebuie să fie ratificat de către statele membre. Uniunea Europeană și-a stabilit ca dată de adoptare 1 ianuarie 2009, astfel încât Tratatul să se aplice înainte de alegerile parlamentare din iunie 2009. Ungaria a fost prima țară care a ratificat Tratatul chiar în decembrie 2007, fiind urmată de alte câteva state membre: Franța, Malta, România și Slovenia.

CAPITOLUL II.

POLITICA REGIONALǍ A U.E.

instrument de realizare a coeziunii economico- sociale comunitare

2.1. Etapele de realizare ale acestei politici

Etapele procesului de integrare economică europeană:

Prima etapă: piața comună sectorială – Tratatul de la Paris- CECO;

A doua etapă: uniunea vamală -Tratatul de la Roma – CEE;

A treia etapă: obiectivul pieței interne unice – Actul Unic European;

A patra etapă: obiectivul uniunii economice și monetare – Tratatul de la Maastricht;

A cincea etapă – obiectivul uniunii politice;

A șasea etapă – obiectivul extinderii – Tratatele de la Amsterdam și Nisa Extinderea din 2004 și Tratatul Constituțional.

Încă din secolul al XVII-lea au fost elaborate proiecte de tratate pentru crearea unei federații europene. Cu toate acestea, ideea de Europa unită s-a concretizat abia după cel de-al doilea Război Mondial, având la bază dorința de a menține pacea pe continent. În jumătatea de secol de construcție europeană, Statele Membre au beneficiat de stabilitate, pace și prosperitate economică. Principalele rezultate au fost: creșterea nivelului de trai, crearea Pieței unice, a Uniunii Economice și Monetare (UEM).

2.2. Reglementările privind politica regională

Reforma din 1988 a stabilit următoarele obiective specifice:

Obiectivul 1- dezvoltarea și ajustarea structurală a regiunilor rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării;

Obiectivul 2 – reconversia regiunilor grav afectate de declinul industrial;

Obiectivul 3 – combaterea șomajului de lungă durată, inserția profesională a tinerilor și promovarea egalității de șanse între bărbați și femei;

Obiectivul 4 – adaptarea forței de muncă la mutațiile industriale și la evoluția sistemelor de producție;

Obiectivul 5a – adaptarea structurilor agricole, modernizarea și restructurarea pescuitului;

Obiectivul 5b – dezvoltarea zonelor rurale;

Obiectivul 6 – dezvoltarea și ajustarea structurală a regiunilor având o densitate a populației foarte redusă ( introdus ulterior după aderarea Suediei și Finlandei).

În 1999 s-a procedat la o nouă reformă care viza:

Ameliorarea eficienței instrumentelor structurale prin concentrarea pe un număr mai mic de obiective;

– Clarificarea partajării responsabilităților între diferiți participanți;

– Menținerea nivelului bugetar al coeziunii economice și sociale;

– Extinderea eforturilor privind coeziunea regională în rândul viitoarelor țări membre.

Obiectivele au fost reformulate astfel:

Obiectivul 1 – promovarea dezvoltării și a ajustărilor structurale a regiunilor întârziate din punct de vedere al dezvoltării economice;

Obiectivul 2 – susținerea reconversiei economice și sociale a regiunilor care se confruntă cu dificultăți structurale;

Obiectivul 3 – cuprinde toate acțiunile în favoarea dezvoltării resurselor umane;

Principiile politicii regionale:

• Principiul programării multianuale a finanțării proiectelor de dezvoltare regională;

• Principiul subordonării;

• Realizarea de parteneriate la nivel local, național, regional între autoritățile comunitare, naționale și locale;

• Caracterul adițional, complementar al măsurilor comunitare de sprijin;

• Sincronizarea măsurilor de politică regională cu celelalte politici sectoriale;

• Principiul concentrării eforturilor spre regiunile cel mai puțin dezvoltate.

2.3. Fondurile aferente politicii regionale – proiecția bugetară pentru 2007-2013

Politica de Coeziune Economică și Socială (PCES) reprezintă politica fundamentală a UE fiindu-i alocat 1/3 din bugetul său și urmărește:

-Reducea disparităților de dezvoltare economică și socială între statele membre/regiunile UE;

– Îmbunătățirea funcționării Pieței unice;

– Promovarea dezvoltării stabile și durabile a UE.

Obiectivele de intervenție ale PCES:

– Convergență – pentru regiunile unde PIB/locuitor este sub 75% din media UE;

-Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență;

– Cooperare teritorială europeană – pentru regiuni, județe și zone transnaționale.

Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformata pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona și la Goteborg (economie competitiva bazată pe cunoaștere, cercetare și dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forței de muncă). Sumă totală alocată pentru perioada 2007-2013: 336,1 mld Euro

Repartizare pe obiective la nivel European: Convergență 78%, Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă 18%, Cooperare teritorială europeană 4%

Mijloacele financiare prin care se implementează PCES se numesc Instrumente Structurale și cuprind: Fondurile Structurale (Fondul European de DezvoltareRegională și Fondul Social European) și Fondul de Coeziune. ceste 3 fonduri sunt cunoscute sub denumirea generică de Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC): Fonduri complementare, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susține dezvoltarea economică durabilă la nivel regional și local prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, societatea informațională, IMM-uri, protecția mediului, turism, energie.

Domenii de intervenție pentru Obiectivul „Convergență” prin susținerea dezvoltării economice integrate la nivel regional și local și durabile prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice, în special în domeniile:

1. Cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, sprijinirea cercetării și dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătățirea legăturilor dintre IMM-uri și universități și centre de cercetare, dezvoltarea rețelelor și centrelor de afaceri;

2. Societatea informațională, inclusiv dezvoltarea serviciilor și aplicațiilor locale, îmbunătățirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor;

3. Protecția mediului, inclusiv investiții legate de managementul deșeurilor, aprovizionarea cu apă, tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea poluării, reabilitarea zonelor contaminate, promovarea biodiversității și protejarea naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru a promova metode durabile de producție prin introducerea managementului de mediu eficient și adoptarea tehnologiilor de prevenire a poluării;

4. Susținerea dezvoltării economice integrate la nivel regional și local și durabile prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice, în special în domeniile: cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, sprijinirea cercetării și dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătățirea legăturilor dintre IMM-uri, universități și centre de cercetare, dezvoltarea rețelelor și centrelor de afaceri;

Domenii de intervenție pentru Obiectivul „Cooperare teritoriala europeana”:

1. Dezvoltarea activităților economice și sociale transfrontaliere, prin strategii comune pentru dezvoltarea teritorială durabilă ex.:dezvoltarea IMM, turismului, culturii, infrastructurii pentru sănătate, protecția mediului);

2. Stabilirea și dezvoltarea cooperării transnaționale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiuni maritime, prin finanțarea rețelelor și a activităților ce conduc la dezvoltarea teritoriala integrata (managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor)

3. Promovarea lucrului în rețea (networking) și a schimbului de experiența între autoritățile locale și regionale, inclusiv programele de cooperare și acțiuni ce implica studii, culegere de date, monitorizarea și analiza tendințelor de dezvoltare în comunitate

Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor, creșterea accesului pe piața forței de muncă, prevenirea șomajului, prelungirea vieții active și creșterea gradului de participare pe piața muncii a femeilor.

Domenii de intervenție pentru Obiectivul „Convergenta”:

1. Sporirea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor;

2. Creșterea accesului pe piața forței de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a persoanelor inactive, prevenirea șomajului, prelungirea vieții active și creșterea gradului de participare pe piața muncii a femeilor și migranților

3. Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate și combaterea discriminării;

4. Reforma în domeniile ocupării și incluziunii sociale, în particular prin promovarea dezvoltării parteneriatelor și a convențiilor

5. Extinderea și îmbunătățirea investițiilor în capitalul uman (educație și formare profesională);

6. Întărirea capacității instituționale și a eficientei administrațiilor publice și serviciilor publice la nivel național, regional și local, pentru a putea implementa reforme;

Fondul de Coeziune (FC) finanțează proiecte în domeniul protecției mediului și rețelelor de transport trans-europene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum și proiecte care vizează îmbunătățirea managementului traficului aerian și rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea și modernizarea transportului multimodal.

Domenii de intervenție:

1. Rețelele trans-europene de transport;

2. Proiecte majore de infrastructură de mediu;

3. Domenii care se pot dezvolta durabil și care prezintă beneficii evidente în ceea ce privește protecția mediului (eficienta energetică și energie regenerabilă, sisteme de transport în afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial și maritim)

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop creșterea competitivității în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale prin promovarea diversității activităților economice.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) investește în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în modernizarea ambarcațiunilor de pescuit și îmbunătățirea prelucrării și comercializării produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare durabilă a zonelor de coasta.

CAPITOLUL III. POLITICA REGIONALǍ A U.E. ȘI ROMÂNIA

3.1. Importanța politicii regionale pentru România (ideologiile economico-sociale ce trebuiesc atenuate)

România și Fondurile Structurale – analiza SWOT

PUNCTE TARI

• stabilitate macroeconomică;

• forță de muncă numeroasă, cu costuri reduse și un nivel acceptabil de educație inițială;

• resurse naturale, resurse energetice;

• o serie de sectoare de succes în industria prelucrătoare și în sectorul primar;

• număr mare de specialiști în domeniul TIC;

PUNCTE SLABE

• concentrare în sectoare cu valoare adăugată scăzută/ strategii bazate pe costuri reduse;

• nivel redus al cercetării-dezvoltării și al inovării și legătură fragilă cu economia;

• cultură antreprenorială slab dezvoltată / bază IMM slab dezvoltată;

• capitalizare redusă a IMM-urilor;

• acces dificil la finanțare și la informație în domeniul afacerilor;

• intensitate energetică ridicată;

• tehnologii învechite / costuri mari de producție (mai puțin costurile cu forța de muncă);

• infrastructură degradată și insuficientă/ accesibilitate redusă în interiorul și în exteriorul țării

• management inadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii)

• agricultură ineficientă (supraintensivă în muncă), suprafață agricolă excesiv de fragmentată

• infrastructură turistică slab dezvoltată și marketing necorespunzător

• adaptabilitate redusă a forței de muncă și nivel scăzut al învățării pe tot parcursul vieții

• segment important al populației afectat de sărăcie și excluziune socială

• capacitate administrativă insuficient dezvoltată

OPORTUNITǍȚI

• aderarea la Uniunea Europeană

• dimensiune (a doua țară ca populație din NSM-10+2)

• noi surse de investiții, inclusiv Fondurile Structurale și de Coeziune

• investițiile străine directe

• România ca destinație turistică – turism de nișă

• potențial nod regional în transportul de gaze naturale și energie electrică

• liberalizarea deplină a achizițiilor publice

• liberalizarea piețelor și modernizarea modelelor de afaceri

• dezvoltarea infrastructurii de afaceri

• e-comerț/e-guvernare

• modernizarea agriculturii

• modernizarea capitalei și a altor centre urbane cheie

• necesitatea/acceptarea nevoii de schimbare

AMENINȚǍRI

• expunere mai mare la competiția pe piețe globalizate

• perioade lungi de stagnare / declin economic la nivel european sau mondial

• migrația unor sectoare industriale către locații externe cu costuri mai reduse

• întărirea poziției/imaginii României ca o economie axată pe sectoare cu valoare adăugată redusă

• migrația externă a lucrătorilor cu un nivel educațional ridicat

• schimbările climatice / degradarea mediului înconjurător.

3.2. Fondurile din perioada de pre-aderate (PHARE, ISPA și SAPARD) și post-aderare (fondurile structurale și de coeziune – proiecția bugetară pe domenii din perioada 2007-2013);

PERIOADA DE PRE – ADERARE

Noi provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană sunt: realizarea stadiului de UEM și extinderea spre est.

Realizarea UEM

• Politica regională trebuie să reacționeze adecvat la evoluțiile nefavorabile care se pot înregistra în zona euro;

• În cadrul UEM singurele mecanisme de ajustare și de reducere a dezechilibrelor regionale vor fi: favorizarea mobilității forței de muncă; modificarea politicilor salariale; transferurile fiscale,

Extinderea spre est

• A ridicat problema sporirii fondurilor alocate;

• S-a accentuat necesitatea redefinirii criteriilor de eligibilitate a proiectelor finanțabile;

• Se vor accentua disparitățile regionale;

• Se va amplifica dezechilibrul între contribuția acestor țări la bugetul comunitar și nevoile lor de finanțare:

• Pentru aceste țări s-au creat: PHARE, ISPA, SAPARD

PHARE

• Întărirea administrațiilor și instituțiilor publice pentru funcționarea eficientă întru Uniunea Europeană.;

• Promovarea convergenței cu legislația vastei legislații a Uniunii Europene (acquis communautaire) și reducerea nevoilor de perioade de tranziție.

• Promovarea coeziunii economice și sociale.

ISPA

• Deschis tuturor țărilor candidate;

• Repartizarea fondurilor se va face în funcție de: suprafață, populație, PIB, capacitatea de absorbție și dificultățile identificate de către Comisie;

• Domeniile vizate sunt infrastructura (transporturi) și protecția mediului;

SAPARD

• Vizează dezvoltarea agriculturii și dezvoltarea rurală;

• Statele membre au convenit asupra menținerii sub incidența acestui fond a două măsuri: investițiile în holding-urile agricole și îmbunătățirea prelucrării și comercializării produselor agricole

Proiectele care vor fi finanțate trebuie să fie de tipul:

– Investițiilor în societățile agricole;

– Îmbunătățirii structurilor instituționale pentru controlul calității și sănătății produselor;

– Creării de forme de asistență și servicii manageriale pentru agricultori;

– Sprijinirii asocierii agricultorilor;

– Îmbunătățirilor funciare;

– Clasificării terenurilor;

– Dezvoltării infrastructurii rurale.

La data aderării România trebuia să îndeplinească următoarele cerințe:

• Cadrul legislativ – deși acquis-ul nu trebuie transpus în legislația națională, acesta trebuie să fie corespunzător, pentru a permite implementarea prevederilor specifice;

• Organizare teritorială–urma a se va conveni cu Comisia o clasificare NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale Statistice) pentru implementarea Fondurilor Structurale;

• Capacitatea de programare care presupune: un plan de dezvoltare, o procedură adecvată pentru programarea multianuală a cheltuielilor bugetare; asigurarea principiilor parteneria-tului în toate stadiile proiectului; îndeplinirea cerințelor specifice de monitorizare și evaluare

• Capacitatea administrativă

• Gestiunea financiară și bugetară

PERIOADA POST- ADERARE – Asistența financiară pentru România

Asistența financiară nerambursabilă în cadrul Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene se acordă României prin Fondurile Structurale și de Coeziune în cadrul obiectivelor „Convergență” și „Cooperare teritorială europeană”.

Suma totală a Fondurilor Structurale și de Coeziune alocate României pentru perioada 2007-2013 este de 19,668 miliarde Euro, din care:12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului „Convergență”; 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune; 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”. Alocările proiectate corespund priorităților naționale stabilite prin Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR) elaborat pe baza prevederilor Planului Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND).

Asistența financiară nerambursabilă complementară în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene însumează 8,022 miliarde Euro acordându-se României prin Fondul European de Dezvoltare Rurală. Prioritățile au fost stabilite prin Planului Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Alocarea financiară

Potrivit perspectivei financiare 2007-2013 convenită la Consiliul European din Decembrie 2005, Statele Membre al căror PNB (PPS) mediu în perioada 2001-2003 este sub 40% din media UE-25 sunt îndreptățite să primească transferuri de Instrumente Structurale în valoare maximă de 3,7893% din PIB-ul lor.

Întregul teritoriu al României este eligibil sub obiectivul „Convergență", având în vedere că PIB-ul (PPS) per capita în fiecare regiune NUTS II este sub 75% din media UE-25. România va primi finanțare și în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană", pentru acțiuni de cooperare transfrontalieră, transnațional și interregională.

Ca stat membru al cărui PNB (PPS) per capita este sub 90% din media UE-25, România va beneficia de Fondul de Coeziune. Pentru a reflecta nevoile semnificative ale noilor State Membre cu privire la infrastructura de transport și de mediu, proporția Fondului de Coeziune va fi stabilită la o treime din alocarea financiară totală (Fonduri Structurale plus Fond de Coeziune) pentru noile State Membre în perioada 2007-2013.

Cofinanțare

Reglementările referitoare la Fondurile Structurale și de Coeziune prevăd ca împrumuturile nerambursabile UE să fie cofinanțate de statele membre. Nivelul maxim al unui împrumut nerambursabil UE va fi stabilit în Regulamentul General, în conformitate cu Perspectiva Financiară UE pentru 2007-2013.

României i se oferă o rată maximă de finanțare comunitară la nivelul PO de 85% pentru toate cele trei Fonduri: FEDR, FSE și FC.

Alocarea CSNR în cadrul obiectivului „Convergență" necesită o finanțare națională estimată la 4,4 mld Euro, constituită atât din surse publice cât și din surse private.

Cofinanțarea publică va fi asigurată de la bugetul de stat de către Guvernul României și de la bugetele locale de către autoritățile publice locale, care vor aplica pentru finanțare din Instrumente Structurale. Cofinanțarea privată va fi necesară pentru proiectele adresate beneficiarilor privați,cum ar fi întreprinderile.

Implementarea strategiei CSNR se realizează prin programele operaționale.

Programele Operaționale sunt elaborate de către Autoritățile de Management și stabilesc domeniile majore de intervenție ale FSC, conform prevederilor regulamentelor europene. Elaborarea lor se realizează în coordonarea metodologică a MFP.

Finanțarea acțiunilor indicative din Programele Operaționale se realizează din fonduri europene și naționale (buget de stat, bugete locale, alte surse publice, surse private).

TABEL

Autoritatea de Management (AM) este responsabilă de implementarea în întregime a Programului Operațional.

Organismele Intermediare (OI) – instituții publice (de regulă) cărora le pot fi atribuite unele responsabilități privind implementarea curentă și relațiile cu Beneficiarii.

Beneficiarii (BF) – entități care aplică pentru finanțare și implementează proiecte individuale sau scheme de granturi cofinanțate de PO. Beneficiarii contractează lucrări și servicii pentru implementarea proiectelor. Beneficiarii pot fi organizații guvernamentale sau neguvernamentale sau parteneri din sectorul privat în funcție de specificitatea măsurilor PO.

Programul Operațional de Transport (POST)

Obiectivul global al POST este de a promova un sistem de transport în România, care să faciliteze circulația rapidă și eficientă, în condiții de siguranță și la standard europene, a persoanelor și bunurilor, la nivel național și internațional.

Axa prioritară 1: Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T

Obiectiv: Această axă prioritară are scopul de a întări coeziunea teritorială dintre România și statele membre UE, prin reducerea semnificativă a duratelor călătoriilor, în condiții de siguranță și servicii de calitate sporite, către destinațiile principale, în România și în Europa, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri, de-a lungul Axelor Prioritare TEN-T 7,18 și 22.

Axa prioritară 2: Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T

Obiectiv: Această axă prioritară urmărește modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, navale și aeriene din rețeaua națională care se află în afara axelor prioritare TEN-T.

Axa prioritară 3: Modernizarea materialului rulant feroviar de pasageri din rețelele feroviare naționale și TEN-T

Obiectiv: Această axă prioritară urmărește promovarea echilibrului dintre modurile de transport. Urmărește furnizarea de servicii mai rapide, mai sigure și de o calitate mai bună, la standarde europene de inter-operabilitate, pentru transportul feroviar național și internațional de persoane, prin modernizarea materialului rulant de cale ferată, astfel încât transportul feroviar să poată concura cu transportul rutier, din ce în ce mai utilizat.

Axa prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a sectorului de transport

Obiectiv: Această axă prioritară urmărește implementarea principiilor de dezvoltare durabilă a sectorului transport în România, conform concluziilor Consiliului European de la Cardiff (1998) și Strategiei europene de dezvoltare durabilă (Gothenburg 2001). Va promova nivele crescute de siguranță, va minimiza efectele adverse asupra mediului și va promova transportul inter-modal și combinat.

Axa prioritară 5: Asistența tehnică

Programul Operațional de Mediu (POS)

Obiectivul global al POS este de a îmbunătăți standardele de viață și calitatea mediului, punându-se accent în special pe respectarea acquis-ului privind mediul. Programul sectorial operațional pentru mediu urmărește reducerea decalajului dintre Uniunea Europeană și România, în ceea ce privește respectarea standardelor de mediu, luând în considerare două scopuri pe termen lung:asigurarea accesului general la utilitățile publice de bază; îmbunătățirea calității mediului; consolidarea capacității instituționale și a guvernării.

Axa prioritară 1 – Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată

Obiective: asigurarea serviciilor de apă și canalizare, la tarife accesibile; furnizarea de apă potabilă de calitate corespunzătoare în toate aglomerările urbane; îmbunătățirea calității cursurilor de apă.

Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate

Obiective: creșterea ratei de conectare la servicii publice de salubritate, la un nivel calitativ adecvat și la tarife accesibile; reducerea cantității de deșeuri depozitate; creșterea cantității de deșeuri reciclate și refolosite; reducerea numărului de situri contaminate;

Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate

Obiective: reducerea emisiilor de poluanți provenite de la centralele publice de termoficare; ameliorarea nivelului minim de concentrație al poluanților în localitățile vizate; îmbunătățirea stării de sănătate a populației din localitățile vizate;

Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii

Obiective: conservarea diversității biologice, a habitatelor naturale, a speciilor sălbatice de floră și faună; asigurarea managementului durabil al zonelor protejate;

Axa prioritară 5 – Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile

Obiective: un management durabil al inundațiilor în zonele cele mai expuse la risc; asigurarea protecției și reabilitării litoralului Mării Negre;

Axa prioritară 6 -Asistență tehnică pentru sprijinirea implementării PO Mediu.

Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice

Obiectivul general al POSCCE este de a contribui la creșterea productivității întreprinderilor românești în primul rând prin modernizarea celor existente și crearea unora noi, în special IMM-uri în sectoarel productive și de servicii pentru afaceri.

Dezvoltarea antreprenoriatului prin îmbunătățirea accesului la finanțare și la infrastructura de afaceri poate avea un rol important în conturarea unui mediu economic sănătos, cu reale posibilități de dezvoltare. Nu în ultimul rând, promovarea României și a potențialului ei turistic poate impulsiona mediul economic în general și competitivitatea prin sporirea încrederii investitorilor străini și creșterea atractivității spațiului românesc

Axa prioritară 1: Un sistem inovativ de producție

Obiective: îmbunătățirea/ valorificarea echipamentului de producție, prin extinderea și modernizarea să, inovarea proceselor productive și sprijin pentru adoptarea standardelor internaționale, promovarea creșterii gamei de produse; îmbunătățirea serviciilor de consultanță specializate și sprijin pentru dezvoltarea segmentului de piață; asigurarea unui cadru favorabil dezvoltării antreprenoriatului prin reducerea constrângerilor existente în domeniile de eșec al pieței – acces la finanțare, instrumente financiare inovatoare, accesabilitatea infrastructurii și serviciilor de afaceri.

Axa prioritară 2: Cercetare și dezvoltare pentru asigurarea competitivității

Obiectiv: Sprijinirea modernizării și dezvoltării capacităților și infrastructurii CDI, pentru a îmbunătăți gama de servicii inovatoare și calitatea acestora și a stimula cererea de inovare din sectorul productiv.

Axa prioritară 3 pentru sectoarele public și privat

Obiectiv: promovarea introducerii inovării în sectorul productiv, în procesele administrative și sociale; dezvoltarea unei piețe pentru o nouă generație de conexiuni pentru produse și servicii, sprijin pentru crearea de portaluri, dezvoltarea de sisteme informaționale integrate pentru creșterea interoperabilității bazate pe sisteme GIS (geographic information systems) și dezvoltarea de aplicații e-business.

Axa prioritară 4: Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic

Obiective: creșterea eficienței energetice; intensificarea folosirii de surse energetice regenerabile; reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.

Axa prioritară 5: România – destinație atractivă pentru turism și afaceri

Obiectiv:îmbunătățirea imaginii României ca și destinație turistică, în scopul creșterii atractivității nu doar în scop turistic ci și pentru afaceri

Axa prioritară 6: Asistența tehnică

Programul Operațional Regional

Scopul POR este de a accelera creșterea economică a regiunilor rămase în urmă. Obiectivul poate fi atins doar printr-o coordonare strânsă cu acțiunile prevăzute pentru celelalte programe operaționale. Principalul mijloc de sprijinire a regiunilor este finanțarea diferențiată, astfel încât regiunile rămase în urmă să primească proporțional mai multe fonduri decât cele dezvoltate.

Axa prioritară 1: Îmbunătățirea infrastructurii publice regionale și locale

Obiectiv: această axă prioritară prevede îmbunătățirea infrastructurii de bază în transport, educație și a infrastructurii sociale, cu scopul de a crește atractivitatea și accesibilitatea regiunilor și de a stimula dezvoltarea lor socio-economică.

Se va acorda atenție specială regiunilor mai puțin dezvoltate și de asemenea zonelor din regiunile mai prospere care trec printr-o perioadă de declin. Domeniile principale de intervenție identificate în infrastructura de transport și socială sunt:reabilitarea / modernizarea rețelelor județene și locale de transport rutier, a serviciilor de sănătate și a infrastructurii sociale, educaționale și de siguranță publică;

Axa prioritară 2: Întărirea mediului de afaceri regional și local

Obiectiv: creșterea contribuției economiilor locale și regionale la crearea produsului intern brut, prin sprijinirea acelor economii care au devenit mai puțin competitive în economia de piață și crearea de structuri economice funcționale, pentru susținerea utilizării eficiente a potențialului endogen al regiunilor, resurse naturale, materii prime, resurse umane și pentru stimularea economiilor regionale. Domeniile principale de intervenție sunt: dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri specifice fiecărei regiuni; sprijinirea inițiativelor antreprenoriale locale.

Axa prioritară 3: Dezvoltarea turismului regional și local

Obiectiv: Crearea de surse suplimentare de venit la nivel regional/local și crearea de noi locuri de muncă, prin dezvoltarea patrimoniului istoric, natural și cultural al tuturor regiunilor. Domeniile principale de intervenție sunt: restaurarea și dezvoltarea patrimoniului cultural și istoric; dezvoltarea resurselor turistice naturale în contextul dezvoltării durabile; creșterea calității serviciilor turistice din punct de vedere al condițiilor de cazare și recreere.

Axa prioritară 4: Dezvoltarea urbană durabilă

Obiectiv: creșterea rolului centrelor urbane în dezvoltarea economică locală și regională prin regenerarea/revitalizarea orașelor mici și mijlocii, precum și a unor părți ale orașelor mari, cu scopul reducerii disparităților existente.

Domeniile principale de intervenție vor fi legate de sprijinirea regenerării urbane prin finanțarea de proiecte integrate de regenerare urbană pentru zonele urbane defavorizate ("zone urbane de acțiune"), delimitate clar, din punct de vedere spațial, în interiorul zonelor urbane. Aceste proiecte vor viza: reabilitarea mediului construit, dezvoltarea centrelor urbane și spațiilor publice pentru a crește calitatea vieții și a încuraja activitățile economice; stimularea antreprenoriatului, crearea de oportunități de ocupare, furnizarea de servicii de consiliere; sprijinirea incluziunii sociale, care va asigura șanse egale pentru bărbați și femei, precum și condiții pentru o mai bună integrare în viața socială și piața muncii.

Axa prioritară 5: Asistența tehnică

Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane

Obiectivele strategice ale POSDRU sprijină îndeplinirea obiectivelor comune la nivel european, în ceea ce privește participarea sporită pe piața muncii a unei forțe de muncă înalt calificate și adaptabile, îmbunătățirea sistemului educațional și creșterea adaptabilității acestuia la cererea pieței muncii, promovarea educației pe tot parcursul vieții, creșterea adapabilității angajaților și a întreprinderilor, asigurarea calificărilor și cunoștințelor necesare integrării și mobilității pe piața muncii și facilitarea dezvoltării economice. PO urmărește promovarea și dezvoltarea tuturor formelor de economie socială ca și modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care aparțin grupurilor vulnerabile, minorităților etnice.

Axa prioritară 1 – Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere

Obiective: asigurarea premiselor pentru dezvoltarea unui capital uman competitiv prin dezvoltarea rutelor flexibile de învățare pe tot parcursul vieții, furnizarea de servicii educaționale și de formare profesională continuă moderne și de calitate pentru toți, care să răspundă cerințelor specifice ale pieței muncii și societății bazate pe cunoaștere; modernizarea sistemului de educație și formare profesională astfel încât să satisfacă nevoile pieței muncii și asumarea unei abordări comune a învățării și instruirii, pentru a genera valoare adăugată intervențiilor SF; sprijinirea asigurării calității, elaborarea curiculelor școlare în sprijinul competitivității, asigurarea relevanței ofertelor educaționale.

Axa prioritară 2 – Conectarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii

Obiective: crearea premiselor pentru îmbunătățirea nivelului de educație, dezvoltarea de programe de învățare bazate pe acțiune și creșterea capacității de angajare a resurselor umane pe tot parcursul vieții, în contextul societății bazate pe cunoaștere.

Axa prioritară 3 – Creșterea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor

Axa prioritară 4- Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

Obiectiv: modernizarea SPO, diversificarea și actualizarea serviciilor în sprijinul unei bune funcționari a pieței muncii.

Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare

Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale. Obiectivele axelor prioritare 3, 5 și 6 privesc nevoia indivizilor de a-și crește capacitatea de ocupare și adaptabilitatea, întărirea antreprenoriatului, și promovarea incluziunii sociale și a egalității de șanse. Aceste axe prioritare vor fi abordate regional și datorită existenței unor disparități între regiuni în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă, ratele șomajului de toate tipurile (șomaj de lungă durată, șomaj structural, șomaj ascuns, inclusiv în zonele rurale), participarea la FPC, cultura antreprenorială diferită, ratele variabile ale sărăciei, problemele specifice populației Rroma, îmbunătățirea poziției femeilor pe piața muncii etc.

Axa prioritară 7: Asistența tehnică

Programul Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative

Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la realizarea obiectivelor naționale și ale Uniuni Europene de a obține progresul în dezvoltarea socioeconomic potrivit obiectivelor de coeziune și convergență.

Realizarea obiectivului general se va reflecta în creșterea activităților economice din România, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și în îmbunătățirea măsurabilă a furnizării de servicii publice la nivelul administrației publice centrale și locale.

Axa prioritară 1: Întărirea intervențiilor de politici publice în administrația centrală. Obiective:să contribuie la dezvoltarea capacității administrative a administrației centrale din România; să modernizeze și să integreze procesele de formulare a propunerilor de politici publice (PPP-uri) și relaționarea lor cu planurile instituționale strategice (PIS-uri);

Axa prioritară 2: Dezvoltarea capacității de îmbunătățire a performanței serviciilor în administrația locală

Obiective: să contribuie la reforma administrației publice la nivel județean și subjudețean prin implementarea unui pachet de management al reformei care se adresează unor elemente cheie ale ciclului de management strategic; să modernizeze și să integreze procesele privind planificarea strategică și a activităților, managementul resurselor umane (managementul performanței) și rezultatul activităților de monitorizare și evaluare;

Axa prioritară 3: Asistența tehnică

Programul Operațional pentru Asistență Tehnică

Obiectivul programului operațional pentru asistență tehnică la nivel național este de a asigura sprijin pentru coordonarea și implementarea instrumentelor structurale în România.

Axa prioritară 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale

Obiectiv: atingerea unei capacități administrative suficiente pentru o implementare și absorbție eficientă și efectivă a instrumentelor structurale în perioada 2007-2013 și pregătirea intervențiilor viitoare ale instrumentelor structurale.

Axa prioritară 2: Dezvoltarea și sprijinirea în continuare a funcționării Sistemului Informatic Unic de Management

Obiectiv: asigurarea funcționării SMIS, dezvoltarea organizațională și funcțională și extinderea continuă a sistemului, astfel încât să permită accesul prompt la date din toate instituțiile implicate în procesul instrumentelor structurale și instituirea unui management eficient al programelor europene, în conformitate cu reglementările naționale și europene.

Axa prioritară 3: Diseminarea de informații și promovarea instrumentelor structurale

Obiectiv: Informarea potențialilor candidați cu privire la oportunitățile existente și promovarea cunoașterii publice a obiectivelor și realizărilor instrumentelor structurale și ale Planului Național de Dezvoltare, precum și asigurarea recunoașterii rolului instrumentelor structurale ale UE.

Axa prioritară 4: Asistența tehnică

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL

Axa prioritară 4 “Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional și local “

Domeniu de intervenție “ Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor ”

4.1.Denumirea firmei: S.C. UTILL SOFT SRL

4.2. Forma de organizare: Societate comerciala cu raspundere limitata

4.3. Scurta descriere a firmei

UTILL SOFT S.R.L. Iași desfășoară din anul 2001 activități de editare programe, oferind soluții software profesionale și flexibile destinate managementului afacerilor, în special firmelor mici și mijlocii cu scopul de a le permite să beneficieze de o eficiență operațională ridicată în gestionarea și prelucrarea informațiilor specifice activităților proprii.

În prezent, activitatea firmei se desfășoară la sediul social de pe Șos Bucium Nr.51 Iași cât și la punctual de lucru din Splaiul Independenței Nr.108 București.

4.4. Numele complet ale administratorilor și actionarilor

În data de 22 Mai 2004, statutul societății se modifica, doamna Andreea Popescu devenind asociat cu părți sociale, egale cu domnul Bogdan Popescu.

4.5. Localizarea, adresa sediului social principal, puncte de lucru

4.6.Istoricul firmei

S.C. UTILL SOFT S.R.L Iasi a fost înființată în septembrie 2001 ca societate comercială cu răspundere limitată având ca asociat unic pe domnul Bogdan Popescu. În același an are loc lansarea softului financiar CONTA–X destinat operatiilor ce țin de contabilitate, salarii și gestiune). Succesul obținut pe piață cu acest produs software determină extinderea activității cu lansarea softului financiar contabil integrat PIONIER versiunea DOS în anul 2003.

Creșterea cifrei de afaceri determină în continuare extinderea produselor oferite prin lansarea la sfârșitul anului 2003 a softului financiar contabil PIONIER versiunea Windows.

În anii următori este lansată treptat suita EXECUTIVE (în 2006 Executive.SQL, Analyst. Executive, Date POS. Executive, iar în 2007 POS.Executive și Restaurant.Executive

Creșterea economică a companiei și resursele umane atrase fac necesar un spațiu pentru desfășurarea activităților economice, astfel societatea ia decizia de a intra și pe piața de Sud – Est a țării achiziționând imobilul din Splaiul Independenței Nr. 108 București. Acesta este înregistrat în 22 noiembrie 2007 ca punct de lucru în care firma desfășoară activități de editare programe.

Cifra de afaceri a UTILL SOFT S.R.L. a avut o evoluție semnificativă încă din anul 2002 până în anul 2005 când s-a produs o scădere destul de mare. Anii următori au fost martorii relansarii progresului firmei, cifra de afaceri situandu-se în 2007 la un nivel aproximativ de 210% față de 2005.

4.7.Descrierea societății

În prezent UTILL SOFT S.R.L. desfășoară activități de editare programe conform cod CAEN 7221 (Rev.1) sau cod CAEN (Rev 2) . Practic compania oferă soluții software profesionale și flexibile destinate managementului afacerilor, în special firmelor mici și mijlocii cu scopul de a le permite să beneficieze de o eficiență operațional ridicată în gestionarea și prelucrarea informatiilor specifice activitaților proprii.

Descrierea serviciilor și produselor oferite

Este oferită o gamă largă de 10 produse software, proiectate să ofere functionalități multiple, implementare rapidă și o utilizare intuitivă.

Principalele servicii sunt :

Proiectarea și producția de software pentru administrarea afacerilor; Distribuția, implementarea și asigurarea de mentenanță pentru produsele software proprii;

Instruirea distribuitorilor pentru: cunoașterea produselor software proprii; asigurarea suportului ethnic economic și informați; însușirea tehnicilor de marketing și vanzare

4.8. Clienții firmei

Clienții firmei provin atât din regiunea Nord-Est, respectiv județele Botoșani, Suceavă, Neamț, Iași, Vaslui, Băcau, cât și din regiunea Sud-Est odată cu deschiderea unui nou punct de lucru în București. Rețeaua de distribuție este formată din 25 de distribuitori, 15 în Regiunea Sud-Est, considerând a fii o piață cu un potențial mai mare și 10 în regiunea Nord-Est. Printre cei mai important clienț ai firmei se numară: SEDCOM LIBRIS S.R.L IASI; AJA REGISTRARS BRASOV; EUROTECH S.R.L. SUCEAVA;ELANKO BAIA MARE. Principalii furnizori ai societății: PAPETARIE ȘI DISTRIBUȚIE SUCEAVA; DATA SOFT S.R.L. BUCUREȘTI; PC SERVER S.R.L. BACǍU

4.9. Personalul angajat

La sfârșitul anului 2009 societatea avea un număr de 7 angajați permanenți cu norma întreagă.

Odată cu extinderea societății în Regiunea Sud – Est în anul 2007 echipei UTIIL SOFT i se mai alatură alți 3 specialiști IT. Se observă așadar tendința clară de extindere a resurselor umane disponibile, similară cu dezvoltarea de ansamblu a firmei.

Succesul UTILL SOFT S.R.L. se datorează managementului modern al relațiilor cu clienții și promovării unui stil de conducere participative la nivel de firmă. Lucrul în echipă, a specialiștilor firmei, deopotrivă economiști și informaticieni, alături de experiența și pregătirea lor profesională au condus la crearea și dezvoltarea portofoliului de produse și servicii existent în prezent.

4.10.Obiectivele firmei

Planul de dezvoltare al firmei pe următorii 3 ani include atingerea urmatoarelor obiective: extinderea activitatii firmei în domeniul serviciilor tip Centru de Date; darea în funcțiune a acestei investiții face parte din strategia companiei de a anticipa evoluțiile pieței regionale și naționale de tehnologie. Decizia de a investi a fost luată într-un moment în care focus-ul industriei începe să se îndeparteze din ce în ce mai mult de PC-ul tradițional. În acest context, disponibilitatea pe scara larga a broadband-ului, multitudinea device-urilor de acces (inclusive cele mobile), explozia site-urilor sociale (Myspace, SecondLife etc.) a deplasat interesul dinspre furnizorii de tehnologie spre furnizorii de conținut. Iar pentru a furniza conținut, cerința de bază este existența unei infrastructuri performante și a unor furnizori specializați de servicii de centre de date. Aceasta este zona în care UTILL SOFT își dorește să-și extindă activitatea.

Obiectivul avut în vedere implică intrarea în business-ul de hosting la nivel conceptual de bază, alături de oferirea atât directă cât și printr-un număr restrâns de parteneri, de servicii cu valoare adaugată, inclusiv în regim de ASP (Application Service Provider ) unui număr cât mai larg de clienți din cele două regiuni de Nord- Est și Sud-Est, a căror necesități din zona de tehnologie informației implică un nivel înalt de performanță a serviciilor profesionale.Creșterea cifrei de afaceri cu minim 30% într-un interval de trei ani de la data finalizării proiectului.

Noul centru de date susține activitatea de afaceri dinamică și în plină creștere a companiei printr-o infrastructura modernă. Centru este proiectat să lucreze cu volume din ce în ce mai mari de conținut multimedia, procese automatizate de afaceri, noi modele de aplicații și servicii. El va conduce la creșterea cifrei de afaceri prin generarea de venituri suplimentare și creșterea numărului de personal cu minim doi angajați permanenți. Pentru a putea realiza obiectivele enunțate anterior, pe lângă resursele de spațiu și de tehnologie sunt necesare în mod esențial resurse umane de înaltă calificare ce fac posibilă derularea volumului de activitate cerut de extinderea activității în domeniul serviciilor tip centru de date.

4.11. Prezentare serviciului

Un centru de date reprezintă o structură utilizată pentru a găzdui sisteme de calcul și componente asociate, cum sunt cele de telecomunicații și sisteme de stocare. În general, include surse de energie redundante sau de rezervă, conexiuni redundante de comunicații de date, mijloace de control asupra mediului de lucru și de dispozitive speciale de securitate.

Pentru UTILL SOFT S.R.L Iași, centrul de găzduire al datelor este noul produs prin care intră în aria serviciilor IT specializate în hosting de înaltă performanță, care necesită o infrastructură solidă și expertiză. Pentru toate companiile interesate să-și minimalizeze costurile generate de datele pe care le au de administrat, UTILL SOFT Iași oferă o serie completă de servicii de găzduire date, back up, folosirea de servere sau echipamente de stocare oferite în mod exclusiv sau partajat, salvare sau recuperare de date, securitate, monitorizare proactivă, acces dedicat, etc. În mod concret, serviciile oferite de centru de date vor fi: web hosting Linux – 10 E/ luna; server hosting Windows – 20 E/luna; gazduire baze de date ale aplicatiilor proprii (suita Executive) – 30 E/luna

– suport tehnic 24/7 prin email/ticket și telefon – 9 E/luna;- bake-up date;

– management (servicii de update, upgrade, configurare initiala a serverului, precum și reconfigurare ulterioara a acestuia, firewall, kernel, update de software, compilare PHP și adaugare de module Apache, etc) – 12 E/ luna; monitorizare; uptime garantat prin SLA – Service Level Agreement.

Principalele nevoi ce pot fi satisfacute prin serviciile oferite de centru de date: nevoia de accesare/transmiter a informatiilor în timp real prin intermediul internetului/ retelelor de date; necesitatea unor servicii on-line accesibile oricand și unui numar cat mai mare de utilizatori, indiferent de distanta la care se afla, de momentul conectarii și de nivelul de trafic inregistrat în acel moment; nevoia de securitate a datelor accesate/transmise prin intermediul centrului; cerinte legate de oferirea unor tarife reduse și personalizate în functie de necesitatile clientilor din Regiunea de Nord-Est.

Serviciile tip centru de date servesc în mod direct nevoilor sociale și de apartanență la o comunitate, nevoi considerate ca fiind de primă importanță pentru ființa umană. Reputatul psiholog Abraham H. Maslow a ierarhizat nevoiele în cinci categorii distincte, incercand să explice de ce oamenii sunt condusi de nevoi diferite la momente de timp diferite. Ierarhia obtinuta este prezentata în graficul urmator:

Practic o persoana își satisface cu prioritate nevoile mai importante, mai presante.

O data satisfăcută o nevoie, aceasta încetează să mai reprezinte o motivație, iar persoana trece la următoare nevoi de pe scara ierarhică. Serviciile de tip centru de date fac parte din serviciile de comunicare, sociale, de apartenență la o comunitate. Acoperirea necesitățiilor de bază este un punct foarte important. El are o folosință de durată îndelungată, contribuie la satisfacerea unor nevoi emoționale, ceea ce oferă acestor servicii prioritate în consum. Din aceste motive, cererea pentru aceste servicii este puternic inelastică, iar clienții sunt sensibili la prețul și parametrii de calitate oferiți, întrucât de aceștia depinde nivelul de satisfacție în procesul de comunicare virtuală. Aceste lucruri confirmă faptul că tendințele sociale actuale de ridicare a nivelului calitativ al standardului de viață conduc la o cerere crescândă de servicii de comunicare virtuala de calitate.

Materialele și echipamentele necesare prestarii serviciului

Centru de date din cadrul UTILL SOFT S.R.L Iași, va funcționa la punctul de lucru al companiei aflat în Șoseau Păcurari, nr 10, Municipiul Iași. În perimentrul clădirii situate la acesta adresă, centru de date va fi amplasat la demisol, unde există o suprafață amenajată de 160 mp, împărțită în mai multe încăperi. Echipamentele vor fi dispuse într-o cameră cu o suprafață de 35 mp. Personalul centrului de date își va desfașura activitatea în biroul tehnic de 110 mp aflat la parterul aceluiași imobil.

Configurațiile hardware și software alese permit obținerea unui centru cu o arhitectură redundantă ce permite replicarea de date, îmbunătățirea viitoare a sistemului și o disponibilitate continuă. Astfel, pentru buna desfășurare a activităților centrului de date sunt necesare:

1) Un spațiu adecvat alimentat cu energie electrica și conectat la internet în banda larga (broadband) – cerinta deja asigurata la punctul de lucru al firmei, din soseaua Pacurari nr.10, municipiul Iasi.

2) Dotari de mentanta, care fac posibila functionarea în regim normal al echipamentelor hardware: grup electrogen trifazat; aer conditionat (Fujitsu ASYA – 18UBA, 18000 BUT); dulap RACK 19''

– Grup electrogen trifazat :

Caracteristici: – putere 21KVA; capotat insonorizant; pentru exterior; pornire automata la disparitia tensiunii din retea; motor diesel; rezervor de 65 litri; autonomie 14 ore;

Utilizare: asigura alimentarea cu energie a Centrului de Date (inclusiv în birourile tehnic și economic) în cazul intreruperilor accidentale de energie. Puterea generatorului a fost calculata pentru a asigura alimentarea cu energie electrica a 80 de calculatoare.

– Aer conditionat

Caracteristici: Debit aer (m3/h): 950 ; Capacitate de racire (BTU) :18400; Capacitate de incalzire (BTU: 19500); Clasa de energie: A/A; Telecomanda : Da;

Utilizare: Climatizare Aer Data Center; Climatizare aer birouri tehnic și economic.

– Dulap RACK 19''

Caracteristici: Metalic, Mobil – pe roti; Minim – 20 unitati

Utilizare: În acest dulap vor fi montate serverele, Routerul, Swich-ul KVM, Swich-ul Network. Aceste dotari urmeaza a fi achizitionate prin proiectul din care acest plan de afaceri face parte.

3) Echipamente Hardware:UPS On-Line Dubla Conversie 3 KWA/ 2.1 KW, UPS On-Line Dubla Conversie cu Transformator izolare 6 KWA/4.2 KW; Servere hosting Linux (Dell Power Edge 2950 Quad-Core Xeon E5335 2.0 Ghz, 2 GB, 3x146GB); unitate de stocare; Switch KVM; Server Windows 2003 (Server Dell PowerEdge SC1430 Quad-Core Xenon E5320 1.86 GHz, 2 GB, 2×500 GB); Router (Allied Telesis AT-AR770S 2xWAN combo, 4×10/100/1000); Switch Network (Allied Telesyn AT-9924T, 24 porturi);

– UPS On-line dubla conversie 3KVA/2.1KW

Caracteristici: Tehnologia On-line dubla conversie; putere 3 KVA/2.1 KW, Management inteligent via RS232; Protectie la scurt-circuit; Protectie la supra-încărcare.

Utilizare: asigură alimentarea cu energie, între 5 și 10 minute, până intră în funcțiune grupul electrogen, în cazul întreruperii cu energie electrică de la rețea. Acest UPS urmează a deservi calculatoarele din biroul tehnic și economic. Capacitatea acestuia este de a asigura alimentarea pentru 15 calculatoare.

– UPS On-Line Dubla Conversie cu Transformator izolare 6 KVA/4.2 KW;

Caracteristici: Tehnologie On-Line dubla conversie, transformator izolare galvanica, putere 3KVA/2.1 KW; management inteligent via RS232, protectie la scurtcircuit și la supraincarcare, posibilitatea de a lega în paralel mai multe astfel de UPS-uri pentru a mari puterea servita.

Utilizare: Asigura alimentarea cu energie, între 5-10 minute, până intra în functiune grupul electrogen, în cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica de la retea. Acest UPS urmeaza a deservi calculatoarele din Data Center. Capacitatea acestuia este de a asigura alimentarea pentru 30 de calculatoare.

– Serving Hosting Linux(Dell Power Edge 2950Quad-Core XeonE5335 2.0 GB, 3×146 GB)

Caracteristici: Montabil Rack 19'', Procesor Quad Core Xeon E5335 2.0GHz, RAM 2G, HDD 3×146 GB.

Utilizare: servere pentru Hosting Linux.

– Unitate de stocare

Caracteristici: un HDD de 750G și o unitate Blu-Rai inscriptor;

Utilizare: Sistemul de salvare dinamic al datelor care se vor salva incremental pe HDD și saptamanal se vor trece arhivele pe discuri Blu-Rai, DVD sau CD.

– Swich KWM

Caracteristici: Switch Keyboard-Video-Mouse pentru 16 calculatoare, Montabil Rack 19'', Inclusiv cabluri;

Utilizare: toate serverele montate în dulapul metalic se vor interfata prin acest swich cu un singur monitor, tastatura, mouse;

– Server Windows 2003 (Server Dell PowerEdge SC1430 Quad- Core Xeon E5320, 1.86 GHz, 2GB, 2×500 GB);

Caracteristici: Procesor Intel Xenon E5320 Quad Core, RAM 2G, HDD 2×500 GB, Sistem de operare Windows Server 2003;

Utilizare: acest server va folosi pentru gazduirea bazelor de date aferente softurilor proprii din linia Executive.SQL (marca inregistrata).

– Router (Allied Telesis AT-AR770S 2xWAN combo, 4×10/100/1000)

Caracteristici: Porturi: 4×10/100/1000, 1xAsync (consola), 2xWAN combo, Montabil Rack 19'', Procesor: 833 MHz, Memorie: 128M, Memorie FlashRom: 32M, Securitate: Autentificare: RADIUS, TACACS, MD5, PAP, CHAP, Criptare: AES, DES, 3DES; Stateful inspection firewall; Management: CLI, SNMP v3, Protocoale suportate: OSPF v1, v2; PPP; SMTP; L2TP; RIP v1, v2, UDP, RIPng, ICMP, IGMP v2, IPX, Http, ARP, IPSec, VRRP, TCP/IP;

Utilizare: configurare Data center

– Switch Network (Allied Telesyn AT-9924T, 24 porturi)

Caracteristici: Porturi: 4×1000 BASE – X SFP combo, 24×10/100/1000BASE-T; Montabil Rack 19'', Memorie: 64M, Memorie flash: 16M, Adrese MAC: 16000, VLAN-uri: 4000; Utilizare: configurare data center. Aceste dotari urmeaza a fi achizitionate prin proiectul din care acest plan de afaceri face parte.

4. Software: Soft de gestionare server hosting cPanel+WHM; Soft demo Builder; Codejock Xtreme SuitePro ActiveX Update;

– Soft de gestionare server hosting cPanel+WHM

Utilizare: Soft gestionare hosting pentru servere Linux; Interfata cu redistribuitorii; Interfata cu clientii finali- utilizatorii

– Soft demo Builder

Utilizare: Soft pentru generarea de prezentari interactive a produselor software proprii;

– Codejock Xtreme SuitePro ActiveX Update

Utilizare:Update la o suita de Activex-uri utilizate în produsele sofware proprii. Aceste dotari urmeaza a fi achizitionate prin proiectul din care acest plan de afaceri face parte.

5. Resurse umane:

2 posturi permanente de operator IT. Acestea vor fi selectate și recrutate la finalul proiectului din care acest pan de afaceri face parte. Cu o dimensiune de 35 mp, acest centru de date se încadrează în standardele internaționale și beneficiază de toate utilitățile necesare unui asemenea mijloc fix (surse de utilități complet redundante, răcirea cu aer condiționat, generatoare independente la nivelul puterii nominale, etc.).

Prin proiectarea centrului de date se asigură siguranța fizică a serverelor instalate în centru de date; funcționarea echipamentelor la performante optime în mod constant (condițiile de mediu din sala serverelor sunt controlate non-stop); back-up de alimentare cu energie electrica (generator independent); back-up la internet (a doua conexiune, de rezerva); monitorizarea tuturor echipamentelor instalate de catre specialistii firmei timp de 24 de ore din 24.

Etapele în procesul de prestare a serviciului

Serviciile centrului de date vor fi furnizate clienților în mod direct, prin intermediul web-site-ului www.utillsoft.ro, dar și în mod indirect prin intermediul companiilor de web hosting ce nu dețin infrastructura proprie și care acționează ca intermediari.

În varianta vânzării directe, pașii de achiziționare a serviciilor vor fi în număr de 5 după cum urmează:

Navigarea. Din secțiunile site-ului clientul va apăsa pe butonul “Comandă” din dreptul serviciului pe care dorește să-l achiziționeze.

Adăugarea în coș. După ce completează datele și adaugă eventual alte servicii suplimentare, clientul apasă butonul “Adaugă în coș”.

Coșul de cumpărături. Seviciul comandat va fi adăugat în Coșul de cumpărături. Clientul are posibilitatea de a adăuga mai multe servicii întorcându-se în secțiunile dorite ale site-ului și reluând pașii 1 și 2. Poate de asemenea goli complet coșul prin apăsarea opțiunii “Golește coșul” sau elimină din coș câte un serviciu. Apoi va apăsa butonul “Trimite comanda”.

Datele de facturare. În pagina “Datele dumneavoastră”, clientul va introduce datele de proprietar al serviciilor și al numelor de domenii comandate, va alege un nume de cont pentru administrarea viitoare a serviciilor și își va exprima acordul cu termenii și condițiile contractuale.

Plata. Clientul va avea la dispoziție mai multe opțiuni de plată, inclusiv cea online. În ambele cazuri îi vor fi furnizate explicațiile necesare realizări plății și va primi pe adresa de mail declarată un e-mail cu descrierea serviciilor comandatate (facturarea proformă).

În varianta vânzării prin companii de hosting intermediare, se va încheia un contract cu acestea în care se vor stabili condițiile în livrarea serviciului și termenii de plată. Clienții vor accesa website-urile acestor companii și vor urma un algoritm asemănător în realizarea comenzii.

Beneficii pentru clienți

Clienții Centrului de Date vor beneficia de o serie de avantaje cum sunt: expunerea on-line permanentă; capacitatea de up-load constant foarte bună; securitatea ridicată a echipamentului și a informației; prezentul proiect permite trasformarea tehnologiei IT într-o sursă de afaceri și într-un avantaj competitiv pentru întreprinderile mici și mijlocii din Regiunea de Nord-Est.

Modul în care tehnologiile noi, moderne vor fi utilizate în dezvoltarea serviciului

Prin prezentul proiect, UTILL SOFT SRL Iași, contribuie semnificativ la creșterea gradului de utilizare a noilor soluții informatice în cadrul mediului de afaceri la nivelul Regiunii de Nord-Est. Acest lucru se realizează în mod concret prin următoarele:

– companiile regionale au la dispoziție servicii tip centru de date la costuri reduse și parametri de performanță ridicați;

– echipamente achiziționate respectă standardele de calitate internaționale specifice cu o vechime de maximum 3 ani;

– mediul de afaceri beneficiază de servicii informatice moderne care au potențialul de a se transforma în avantajele concurențiale solide;

– proiectul contribuie semnificativ la dezvoltarea societății informaționale din Regiunea de Nord-Est, la reducerea decalajelor existente comparativ cu alte regiuni și maturizarea pieței de tehnologia informației și comunicații.

Calități/ avantaje ale serviciului față de cel al competitorilor

Principalele atuuri ale UTILL SOFT SRL Iași față de competitorii din piață sunt: avantaje tehnice, concretizate în parametri tehnici superiori ai serviciilor furnizate obținuți prin amplasarea serverelor de date în Regiunea de Nord-Est; avantaje de calitate, obținute în urma performanțelor tehnice descrise la punctul anterior; avantaje economice, legate de utilizarea unei strategii de preț redus și personalizat în funcție de nevoile clientului și puterea să de cumpărare.

Servicii viitoare și planificarea dezvoltării acestora

Din punct de vedere al spațiului disponibil, imobilul situat la punctul de lucru din Șos. Păcurari nr.10, municipiul Iași, oferă posibilitatea de extindere a operațiunilor Centrului de Date. La momentul inițial, acesta va ocupa doar 35 metri pătrați dintr-un disponibil de 160 mp existenți la demisol.

Din punct de vedere al evoluției cererii, piața serviciilor tip centru de date deține un potențial semnificativ de creștere în următorii 3 ani, așa cum se argumentează în capitolul următor. Prin urmare, serviciul oferit se va extinde ca volum și îmbunătăți ca parametri de calitate prin achiziția de noi echipamente și mobilizarea de noi resurse umane.

Aceste premise contureaza dezvoltarea durabilă a Centrului de Date și creșterea activității în acest domeniu pe termen mediu și lung. Strategia companiei va fi permanent adaptată la realitățile existente pe piață și va urmări oferirea de avantaje consistente față de concurență în privința parametrilor tehnici și tarifelor practicate.

6. Analiza pieței

Aria geografică de acoperire a serviciului – Serviciile Centrului de Date vor fi furnizate în principal clienților din Regiunea de Nord-Est, însă ele sunt disponibile pe întreg teritoriul României. Concentrarea pe Regiunea de Nord- Est are ca motivație lipsa concurenței și potențialul semnificativ de creștere a pieței în această zonă geografică.

Analiza stadiului actual al pieței serviciilor IT – nevoi și tendințe

În România, dotarea cu computere a firmelor se aproprie de nivelul atins în Uniunea Europeană, dar procentul celor care au conexiune la Internet este sensibil mai mic decât cel înregistrat la nivel european. Aceasta este una dintre concluziile studiului realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România(CNIPMMR) în lunile aprilie-mai 2005 pe un eșantion de 1.399 de IMM-uri (micro, mici și mijlocii) ce activează în întreaga economie, din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării. Studiul arată că 81,90% dintre firmele autohtone au în dotare computere, 64,16% accesează internetul, iar 56,51% utilizează e-mailul. Circa 27,97% dintre IMM-uri deține site-uri proprii și 7,51% din întreprinderi recurg la vânzările/cumpărăturile on-line. Totuși, un procent destul de ridicat de IMM-uri (15,52%) nu dețin computere/site propriu și nu utilizează Internetul, e-mailul și vânzările/cumpărăturile on-line, în vreme ce 0,79% dintre firme folosesc alte componente IT, cum ar fi telefonia IP, programe de proiectare asistată sau intranetul.

Aceste date relevă faptul că IMM-urile românești nu s-au adaptat încă la cerințele economice moderne în privința tehnologiei informatice, iar potențialul de creștere a pieței de servicii IT este semnificativ, evoluțiile prezente confirmând tendința de dezvoltare durabilă a acestui sector economic. Conform studiilor și statisticilor elaborate de compania de analiză și cercetare a pieței International Data Corporation (IDC), piața autohtonă a serviciilor IT cunoaște în ultimii ani o creștere continua așa cum arată și graficul de mai jos;

Potrivit reprezentanților IDC, 2006 a fost un an de încetinire a cererii pentru IT în România, pe toate fronturile – harware, software și servicii. Însă, în 2007, cererea s-a relansat extrem de puternic. Ca rezultat, întreaga piață IT a crescut foarte rapid, cu vânzările de PC de aproape 40%, vânzările de software de business de peste 27%. Pentru că hardware-ul și software-ul trebuie instalate și configurate, pentru aplicațiile de management trebuie adaptate proceselor de business și integrate cu restul infrastructurii, serviciile IT asociate acestor procese au crescut și ele proporțional.

Deși, pentru 2008, piața de servicii IT, va înregistra o creștere importantă, prognozele consideră că aceasta va fi inferioară creșterii din 2007. Cu toate acestea, serviciile IT sunt legate și de componenta harware și de componenta software. Orice operațiune de instalare a unui server sau soft, orice dezvoltare de aplicație sau personalizare a unei soluții presupune servicii IT și valoare adaugată. România și regiunea de Nord-Est, mai ales are un potențial excelent în acest sens – nevoile de bază pentru soft și infrastructură hardware sunt doar puncte de plecare; peste acestea se adaugă nevoile de integrare de sistem, consultanță și dezvoltare strategica IT. Este așteptată așadar ca și în domeniul serviciilor IT, inclusiv cele de hosting, piața să continue să crească foarte rapid pentru următorii trei-cinci ani.

Un alt studiu, elaborat de Pierre Audoin Consultants și numit SITSI România (Software and IT Services Industry) arată că în 2008 cheltuielile cu servicii informatice vor depăși de zece ori nivelul existent cu zece ani în urmă. Cu toate acestea, volumul în sine este încă extrem de scăzut, dacă se ia în considerare faptul că în 2003 Ungaria se află la acest nivel la o populație cu mult mai mică și resurse cu mult mai puține.

Potrivit estimărilor PAC, piața autohtonă de servicii IT se va confrunta în următorii ani cu: creștere generală a productivității și a cifrei de afaceri medii generate de un angajat; extinderea pieței; apariția de noi microîntreprinderi; specializarea companiilor:

– companiile independente cu portofoliu general vor fi nevoite să își concentreze eforturile pe anumite nișe care să le asigure rentabilitatea în condițiile creșterii costurilor;

– companiile internaționale vor externaliza în România doar una sau două activități care se pretează la raportul calitate/preț al resurselor locale;

De asemenea, în studiu se arată că aderarea României la blocul comunitar, piața serviciilor din domeniul tehnologiei informației a cunoscut o diversificare accelerată, orientându-se în principal spre servicii complexe. Comunicare virtuală este unul din aceste servicii complexe, însă dintre firmele românești doar 10% își stochează datele de pe servere virtuale, iar procentul de creștere al numărului acestora este lent, potrivit specialiștilor din domeniu. Una dintre explicațiile identificate este că investițiile în centre de date sunt amortizate relativ mai greu, de la 2 ani până la 25 de ani. Cu toate acestea, dezvoltarea

Internetul conduce automat la necesitatea firmelor de a-și stoca datele în mediul online. Soluția tehnică disponibilă o reprezintă centrele de date virtuale, iar acestea sunt doar o parte a infrastructurii IT pe care România trebuie să o dezvolte.

Factorii care stau la baza acestei creșteri dinamice sunt dezvoltarea economică, investițiile străine, orientarea către alinierea proceselor de business din România cu cele mai bune practici europene, nevoia de eficiență și performanță în afaceri.

Companiile, în special cele mici și mijlocii, au început să conștientizeze importanța sistemelor informatice performante, pornind de la harware și servicii asociate de instalare și configurare până la ERP (Entreprise resource planning) sau chiar business intelligence. Oferta furnizorilor de soluții informatice devine din ce în ce mai flexibilă și se mulează perfect pe nevoile companiilor mici și mijlocii așa încât în acest segment este așteptat un adevărat reviriment. Prin urmare, creșterea pieței de servicii de hosting va fi, de asemenea, importantă, deși mai moderată comparativ cu alte servicii IT.

Clienți potențiali. Definirea potențialelor segmente ale pieței serviciului

Un studiu realizat la cererea UTILL SOFT SRL Iași în lun mai 2008, pe un eșantion de 300 de companii din Regiunea de Nord-Est, a relevat faptul că 40% dintre acestea sunt interesate de servicii de server hosting de bază. Cercetarea de piață a permis și identicarea a trei segmente principale de clienti pentru acest tip de servicii, prezentate în cele ce urmeaza.

Clienți corporativi. Sunt companii care au mare nevoie de aceste servicii. Este segmentul în care regasim operatorii de telefonie, companiile care ofera servicii online, agentiile de asigurari și firme din domenii de activitate complementare. Valoare contractelor cu aceste companii este de obicei semnificativ mai mare. Pentru a penetra acest segment de piata, este necesara o activitate intensa de promovare și reclama simultan cu o oferta personalizata pentru fiecare client potential.

Clienți e-commerce. Sunt agenții economici implicați în inițierea și dezvoltarea de afaceri în domeniul comerțului on-line. Acest sector are un potențial enorm de creștere, care poate genera o cerere semnificativă pentru serviciile de hosting și protectie a datelor.

Deocamdata însă, chiar daca numarul posesorilor de carti de credit a crescut destul de mult, iar legile comertului electronic și semnaturii electronice sunt operationale, servicii cu plata efectiv online sunt intr-un stadiu incipient de dezvoltare. Explozia acestui sector, va aduce însă, cu siguranta, numerosi clienti pentru centrele de date.

Clienții IMM. Segmentul include multitudinea de companii mici și mijlocii care însă nu au inclus tehnologia informatiei și comunicarea virtuala în planurile de dezvoltare.

Serviciile pe care le ofera un centru de date sunt necesare nu numai anumitor domenii de activitate economica, ci tuturor industriilor, importanta fiind etapa de dezvoltare la care a ajuns o anumita companie. Desi profitul generat de un astfel de client sunt mai mici, acest segment este cel mai numeros și deține la randul sau un potential de crestere obligatoriu a fi luat în considerare.

Analiza principalilor participanti pe piata serviciului

Conform datelor oferite de A.N.R.C.T.I (Autoritatea Nationala de Reglementare în Comunicatii și Tehnologia Informatiei) prin Oficiul Teritorial Iași, în regiunea de Nord-Est nu exista la momentul depuneii acestei cereri de finanțare centre de date locale, companiile fiind nevoite să utilizeze serviciile oferite de către furnizorii din celelalte regiuni, în special Cluj, Timisoara, Brasov și Bucuresti.

În acest moment, piata de hosting web din Romania abunda în companii ce nu detin infrastructura de hosting web proprie, ci vand spatiu de hosting web de pe servere inchiriate cel mai adesea din Statele Unite. Acest tip de solutie implica mai multe dezavantaje pentru clienti, cum sunt: încărcarea lenta a site-urilor web; informația trebuie să strabata o distanta geografica semnificativa pentru a ajunge la vizitatorul site-ului respectiv; siguranța precara a datelor – dacă relațiile furnizorului român cu partenerul extern a luat sfarșit, odată cu acestea dispar și contul clientului de hosting web; serviciile limitate mai ales în privinta solutiilor personalizate de hosting web; timp mare de raspuns – când un reseller intermediaza relatia cu firma propriu-zisa de hosting web, timpul de raspuns la cererile clientului creste exponential.

Punctele tari ale acestor competitori pot fi rezumate la:

– grad de notorietate ridicat pe piata, adica acestia beneficiaza deja de un istoric și de o imagine pozitiva în randul clientilor potentiali;

– experienta și informatii privind comportamentul cumparatorilor, acumulate în perioada în care au desfasurat acest tip de activitati

Punctele slabe constau în pricipal în:

– lipsa infrastructurii de hosting proprii pentru majoritate furnizorilor de servicii de acest tip;

– parametrii de calitate semnificativi mai slabi, generati de faptul ca adesea sunt folosite servere inchiriate din Statele Unite;

– costuri mai ridicate pentru clientii din Regiunea de Nord-Est în relatia cu furnizorii din celelalte regiuni.

7. Strategia de marketing

Punctele tari ale serviciului, avantaje oferite fata de competitori. Serviciile oferite de UTILL SOFT Iași se bucură de următoarele puncte tari, concretizate în avantaje competitive față de concurenții direcți pe piață:

– existenta infrastructurii proprii pentru furnizarea de servicii de tip centru de date;

– parametrii tehnici superiori în livrarea serviciului (timp redus de raspuns, incarcare rapida a website-ului, acces imediat la informatii);

– calitate ridicata în serviciile oferite;

– siguranta ridicata a datelor aflate pe server;

– posibilitati extinse de personalizare a serviciilor;

– costuri mai mici pentru clienti din Regiunea de Nord-Est comparativ cu furnizorii din celelalte regiuni.

Pozitionare pe piata a serviciului, caracterisi care ii diferentiaza de competitori

Principalale criterii în functie de care serviciile centrului de date al UTILL SOFT SRL Iași, se vor individualiza pe piață sunt calitatea și prețul. Harta de poziționare prezentată mai jos oferă o imagine a percepției serviciilor firmei după cele două criterii enunțate în raport cu alți concurenți directi.

Harta de pozitionare a serviciilor centrului de date UTILL SOFT SRL Iași

Așa cum se remarcă din prezentare grafică de mai sus, firma se distinge pe piață prin servicii de calitate ridicată la un preț rezonabil. Este o strategie de succes care are potențialul de a oferi un număr crescut de clienți, o fidelizare puternică a acestora și o imagine excelentă în industrie.

Politica de pret. În ceea ce privește prețul, firma optează pentru o abordare diferită a clienților, în funcție de nevoie, caracteristicile generale și puterea de cumpărare a fiecăruia. În acest sens, fiecărui segment de piață identificat în capitolul anterior i se va aplica o politică diferită de preț.

Clienții corporativ li se va oferi un pret personalizat, adaptat cerintelor fiecarui car în parte. Solutiile necesare acestui tip de cumparator sunt adesea complexe și necesita o atentie sporita.

Clienții e-commerce vor beneficia de o oferta tehnica superioara concurentei, dar la un pret situat în limita celui practicat de principalii competitori. Motivul care sta la baza acestei alegeri este reprezentat de amploarea inca redusa pe care cumparaturile online o au în special în Regiunea de Nord-Est.

Clienții IMM sunt vizati printr-o politica a pretului de penetrare, stabilit la un nivel semnificativ redus. Obiectivul acesteia este să atraga un numar cat mai mare de astfel de clienti, carora le va fi ulterior prezentata intreaga gama de produse și servicii software oferite de companie cu scopul promovarii acesteia.

Promovarea serviciului. Strategia de vânzări

Într-un mod similar politicii de pret, activitățile de promovare și reclamă vor fi desfășurate în mod diferit în funcție de grupul țintă vizat. Astfel, în cazul clienților corporativi vor fi utilizați tehnici de vânzare personală, oferindu-se prioritate comunicării directe și presuasive cu factorii de răspundere din întreprinderile vizate. În cazul clientilor e-commerce se va prefera metoda mai puțin costisitoare a anunțurilor și mesajelor promoționale plasate pe website-uri specializate. Clienții IMM vor fi abordați prin editarea și distribuirea de pliante și transmiterea de mesaje pe email și fax, în scopul acoperirii unui număr cât mai mare de organizații.

În plus, site-ul firmei, www.utillsoft.ro va conține prezentarea pe larg a serviciilor oferite și caracteristicile tehnice specifice.

Distribuția produsului

Serviciile centrului de date vor fi furnizate clienților în mod direct, prin intermediul website-ului, dar și în mod indirect prin intermediul companiilor de web hosting ce nu dețin infrastructura proprie și care actionează ca intermediari.

Previzionarea vanzarilor

În baza analizei pieței și mai ales a rezultatelor obtinute de concurentii directi, volumul vanzarilor este estimat la 2000Ron pentru primul an de functionare a centrului de date, urmat de o crestere la 2500Ron în anul 2 de functionare și respectiv 3000 Ron în anul 3.

CONCLUZII

Impactul economic și politic al aderarii este semnificativ. Uniunea Europeana a devenit cea mai importanta putere economica, în termeni de produs intern brut, ca urmare a largirii spre Est. Este însă de asteptat nu numai ca beneficiile complete ale integrarii să difere calitativ de la o tara la alta sau de la o regiune la alta, dar și în timp și intensitate.

Cele mai multe dintre studiile academice sugereaza efectul pozitiv pe care urmeaza să il aiba largirea spre est asupra cresterii economice mai ales prin adancirea competitiei și cresterea activitatii pe pietele financiare.

Impactul direct al extinderii spre est asupra vechilor state membre ale Uniunii Europene a fost marginal. Procesul de largire a UE a dus la cresterea presiunii competitive asupra mai vechilor state membre și se pare ca acest fenomen va fi resimtit și în viitor. Asa cum mediul de afaceri arata, acest lucru este exact ceea ce era necesar pentru a impulsiona economiile cu ritm anevoios de crestere din Zona Euro.

Performantele economice solide ale noilor membri au adaugat poate un oarecare grad de dinamism economiei europene, dar din moment ce noile 10 state membre conteaza în masura a numai 5% din PIB-ul Uniunii Europene (sau 10%, daca este să masuram la paritatea puterii de cumparare), acestea sunt prea mici pentru a actiona din postura de motor al economiei europene.

În cele ce urmeaza vor fi mentionate cateva din punctele țări ale impactului favorabil avut de extindere asupra UE-252:

• Creșterea populației cu 74,1 milioane persoane (19,4%) la nivelul de 456,8 milioane persoane;

• Creșterea activității de producție și servicii, a productivitatii și a progresului tehnologic;

• Dezvoltarea infrastructurii;

• Intensificarea comertului intra-european;

Dintre oportunitățile care sunt prevăzute a se contura în 2005-2006, pot fi menționate câteva mai importante:

• Creșterea rolului UE pe plan international: țările membre UE-25 au depasit usor în 2004 contributia SUA la PNB mondial (30,4% comparativ cu 30,0%);

• Lărgirea UE poate să mareasca PNB din UE-15 cu 0,5-0,7% anual în perioada 2005-2009;

• Pe termen mediu, cresterea economica și crearea de noi locuri de munca în UE-25 s-ar putea realiza prin cresterea competitivitatii UE pe scena globala.

• Domeniile prioritate ale planului de actiune elaborat de Comisia Europeana în 2005 sunt: sprijinirea inovarii și cunoasterii; reforma politicii ajutoarelor de stat; imbunatatirea și simplificarea legislatiei europene ce reglementeaza activitatea intreprinderilor; finalizarea Pieței Interne a serviciilor; incheierea unui acord „ambitios pentru UE” în Runda Doha, de negocieri comerciale multilaterale; eliminarea obstacolelor privind mobilitatea fortei de munca; dezvoltarea unei abordari comune a migratiei economice; sprijinirea angajatilor afectati de restructurari.

Acest plan de actiune va fi completat cu cele 25 de planuri nationale de reforma pe care le pregatesc toate statele membre:

• Economia noilor țări membre va genera 300.000 de noi locuri de munca;

• Accelerarea cresterii economice în noile state membre determina cresterea nevoii acestora pentru bunuri de investitii și cresterea importului din UE-15;

• Importul de materii prime și semifabricate din țările noi membre va contribui la cresterea competitivitatii producatorilor și exportatorilor din UE-15;

• Va crește exportul de servicii de afaceri, financiare și comerciale ale tarilor UE-15, importandu-se servicii mai ieftine datorita costurilor reduse de pe piata muncii din noile țări membre;

• Migrația forței de muncă din noile țări membre în UE-15 se va diminua, odata cu echilibrarea diferentelor de venit pe locuitor. În primii ani dupa largire, migratia este estimata la 200-300 mii de persoane pe an, care nu va determina tulburari pe pietele UE.

În termeni economici, extinderea acestor zece state a fost comparativ echivalenta cu adaugarea unei singure economii de marimea celei olandeze la o pia-ta unica cu 380 de milioane de consumatori și la un PIB de nivelul a 10.000 de miliarde de euro.

Dar ce se poate spune despre viitor? Orice alta crestere viitoare ce s-ar putea inregistra la nivelul schimburilor comerciale va depinde de cererea existenta pe marile piete europene și de evolutiile noilor membri. Anticipand faptul ca noile state membre isi vor pastra actualele rate de crestere a productivitatii (adica vor reusi să ramână competitive), atunci exporturile lor vor continua să se dezvolte în ritmul actualelor rate de crestere, care se prezinta a fi destul de ridicate (vezi Tabelele 1, 2, 3, 4).

ANEXE

Tabel 1.
Indicatori de baza pentru noile state membre și UE-15

Datele sunt pentru anul 2004, daca nu se precizeaza altfel.
Sursele: The Economist Intelligence Unit, Comisia Europeana.  

Tabel 2.
Indicatori ai pieței fortei de munca

Datele sunt pentru anul 2004, daca nu se precizeaza altfel.

Sursa: Comisia Europeana.

BIBLIOGRAFIE

Europa noastră și noi, Răzvan Theodorescu, Editura Capitel, București, 2000;

Identitatea națională și spirit european, Dan Berindei, Editura Enciclopedică, București, 2003;

Enciclopedia Uniunii Europene, coord. Luciana-Alexandra Ghica, Valentin Buradă, Iuliana Canovici, Eugen Stancu, Ediția a-II-a, Editura Meronia, București, 2006;

Europa, statul și democrația – Suveranul îmblânzit, Paul Magnette, Editura Institutul European, 2005;

Continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene -micro-analiza economica, Alins Buzaianu, Editura Meronia, București, 2004;

Fenomenul de dezinflație, Alins Buzaianu, Editura Disinflation, București,2000

Evolutia situatiei economice in noile state membre ale UE si perspective pentru 2005-2006, Virginia Câmpeanu, IEM, iulie 2005.