Ghidul Consilierului Local R [607369]
GHIDUL CONSILIERULUI
LOCALÎntãrirea bunei guvernãri în România
GHIDUL
CONSILIERULUI
LOCAL
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL2 Acest material a fost publicat în cadrul proiectului
„Întă rirea bunei guvernări în România”, coordonat de Asociația
Pro Democraț ia și Institutul Național Democrat din România.
Publicația a fost tipărită cu sprijinul United Nations Democracy
Fund. Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorilor
și nu reflectă poziția oficială a finanț at orului.
Autor:
Septimius Pârvu
Drepturi de autor
© Asociația Pro Democraț ia
Asociația Pro Democraț ia
B‐dul Mareșal Alexandru Averescu, nr. 17
Pavilion F, Etaj 3, Sector 1, București
Telefon/fax: (+4021) 222.82.45, 222.82.54
E‐mail: [anonimizat]
Web: www.apd.ro
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 3
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. ADMINISTRA ȚIA PUBLICĂ LOCALĂ.
DESCENTRALIZAREA. CONSILIUL LOCAL: FUNCȚIONARE, ATRIBUȚII,
LEGISLAȚIE ………………………………………………………………………………….. 12
I.1. Descentralizarea. …………………………………………………………….. 12
I.2 Funcționarea consiliului local.
Cadrul legislativ, atribuții și mecanisme. …………………………………. 17
I.2.1. Alegerea consiliului local ……………………………………………… 18
I.2.2 Atribuț ii………………………………………………………………………..20
I.2.3. Ședințele consiliului local …………………………………………….. 30
I.2.4. Inițiativa legislativ ă……………………………………………………… 33
I.2.5. Procedura de vot ………………………………………………………… 34
I.2.6. Răspund
erea și sancționarea aleșilor locali …………………….. 35
I.2.7. Aspecte ale integrității consilierului local. Conflicte de
interese, declarația de avere ș i verificarea dosarului de
Securitate. …………………………………………………………………………. 37
I.2.8. Incompatibilit ățile privitoare la funcția de consilier local….. 40
I.2.9. Încheierea mandatului și dizolvarea Consiliului……………….. 42
CAPITOLUL II. RELAȚIA CU ALȚI ACTORI
ADMINISTRA Ț
IA LOCALĂ . ORGANIZA ȚIILE NEGUVERNAMENTALE
MASS‐ MEDIA……………………………………………………………………………….. 44
II.1. Membrii administrației publice locale ………………………………. 44
II.2. Organizaț iile neguvernamentale ……………………………………… 46
II.3. Mass‐ media. ………………………………………………………………….. 49
CAPITOLUL III. RELAȚIA CU CETĂȚEANUL
TRANSPAREN ȚA DECIZIONAL Ă. ACCESUL LA INFORMA ȚII. VIZIBILITATE,
EVENIMENTE, COMUNICARE…………………………………………………………..53
III. 1. Transparen ța decizi o nală………………………………………………. 53
III. 2. Accesul la informații……………………………………………………… 55
III. 3. Imaginea consilierului și a consiliului Local ……………………… 58
III.3.1. Vizibilit atea………………………………………………………………. 58
III.3.2. Materiale informative………………………………………………… 59
III.3.3. Mesajele către cetățeni ……………………………………………… 61
III.3.4. Evenimente………………………………………………………………. 61
III. 4. Implicarea cetățenilor în soluționarea problemelor
comunității………………………………………………………………………….. 62
III. 5. Inițiativa legislativă cetățenească…………………………………… 66
III. 6. Rețeaua loc
ală de experți………………………………………………..69
CONSIDERA ȚII FINALE …………………………………………………………………… 53
ANEXE ………………………………………………………………………………………… 69
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL4 INTRODUCERE
În România post‐comunistă , inegalitatea și îngrădirea șanselor de
acces la viața publică reprezintă un neajuns profund al societății.
Deși ele se reflectă asupra mai multor categorii sociale sau
profesionale, în analiza de față ne vom orienta asupra comunității
de etnie romă.
Vizibilitatea participă rii persoanelor de etnie romă la viața publ ică
este redusă. Acest fapt este perceptibil din perspectiva rezultatelor
electorale ale formațiunilor ce reprezintă minoritatea romă în
Parlament. Partida Romilor a ocupat constant câte un mandat în
Parlament în urma alegerilor din 1992, 1996 și 2000, precum și în
2004 și 2008 sub alte denumiri (P
artida Romilor Social Democrat ă
din România și Partida Romilor „Pro Europa”).
Puteți observa rezultatele în tabelul de la sfârșitul acestei secțiuni.
Acesta conține numă rul de voturi obținut de formațiunile politice
care reprezintă etnia romă la alegerile parlamentare dintre 1990 și
2008, precum și
numărul de mandate.
Alegerile parlamentare din România
1990
1 mandat
deputat Gheorghe
Răducanu (UDRR)
05000100001500020000250003000035000
Camera Deputaților 16865 29162 21847 7939 4605
Senat 5565 19847 0 0 2505PT UDRR PUDRRLR PDCRR ULDRR
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 5Alegerile parlamentare din România
1992
1 mandat
deputat Gheorghe
R ăducanu (PR)
0100002000030000400005000060000
Camera Deputaților 52704 31384 22071 9949
Senat 36982 12638 15601 10813PR ULDRR UGRR PTR
Alegerile parlamentare din România
1996
1 mandat
deputat Mădălin
Ș tefan Voicu
0100002000030000400005000060000700008000090000
Camera Deputaților 82195 71020 5227 640
Senat 80622 72648 6073 763PR UR CERR UR
Alegerile parlamentare din România
2000
1 mandat
deputat Nicolae
Păun (PR)
01000020000300004000050000600007000080000
Camera Deputaților 71786 12717
Senat 02 0 4 5PR CCRR
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL6 Alegerile parlamentare din România
2004
1 mandat
deputat Păun
Nicolae (PRSDR)
0100002000030000400005000060000
Ca me ra Deputaților 56076 12717
Senat 0 19109PRSDR AUR
La alegerile locale desfășurate la 1 iunie 2008, Partida Romilor „Pro
Europa” a obținut 10.602 de voturi pentru primari, adică 0,12% din
numă rul total de voturi valabil exprimate. În ceea ce privește
consiliile locale, formațiunea a primit 55.691 de voturi,
reprezentând 0,65% din numărul total de voturi (8.496.952). Pentru
consiliile județene, aceasta a obținut 44.903 de voturi, adică 0,53%
din numă rul total de voturi valid exprimate. Trebuie să notăm faptul
că este una dintre puținele formațiuni de pe lista întocmită de Biroul
Electoral Central care nu are voturi pentru funcția de președin te al
consiliului județean. În ceea ce privește situația repartizării
mandatelor, Partida Romilor „Pro Europa” a obținut două posturi de
primar (0,11%) și 202 de consilier local (0,50%).
Alianț a pentru Unitatea Romilor a obținut 338 de voturi pentru
primari, 3.810 pentru funcția de consilier local (0,04%) și 5.204 de
voturi pentru cea de consilier județean (0,06%). Nici această
formațiune politică nu a obținut voturi pentru funcția de președinte
de consiliu județean1. În mandate, s‐au concretizat doar patru
posturi de primar2.
1 Biroul Electoral Central, Situația voturilor valabil exprimate pe partide, accesat
27.03.2009.
2 Biroul Electoral Central, Situația mandatelor repartizate pe partide , accesat
27.03.2009.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 7Voturi la alegeri locale din România
2008
0100002000030000400005000060000
PRPE 10602 55691 44903
AUR 338 3810 5204Primari Consilii L ocale Consilii Judetene
Conform statisticilor, în anul 2002, dintr‐un numă r de 87.652 romi
activi din punct de vedere profesional (în condițiile în care în
România erau înregistra ți 535.140 de romi) doar 1.313 (1.032
bărbați și 218 femei) activau în domeniul administra ției publice, ca
legislatori, membri ai executivului, conducători di n administra ția
publică ș i unităț i economico ‐sociale ș i politice și 435 (257 de bărbați
și 178 de femei) ocupau posturi de funcționari administrativi3.
Rezultatele sondajelor de opinie privind toleranța și spiritul de
egalitate evidențiază anumite intenții de marginalizare a acestei
categorii. Deși mulți dintre cei intervievaț i cu ocazia diverselor
sondaje nu au avut contact cu cetățeni de etnie romă, aceștia au
declarat că nu ar vrea să fie vecini cu astfel de persoan e4.
Ilustrativ este și faptul că responden ții nu ar dori ca într‐o funcție
politică de înaltă responsabilitate să se afle persoane de altă etnie
3 Agenția Națională pentru Romi, Recensământul populației și al locuințelor, 18‐27
martie 2002. Populația ocupată după etnie, pe sexe, grupe de ocupații și medii , accesat
25.03.2009.
4 Comisia European ă, Discrimination in the European Union, ianuarie 2007, accesat
11.03.2009.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL8 (pe o scară de la 1 la 10, confortul celor chestiona ți se plasează la
6,45).
Totuși, rezultatele sondajelor nu sunt întotdeauna aplicabile la
realitatea de pe teren. Nu am dori ca aceste cifre să fie tratate ca
adevăruri absolute, ci numai ca puncte de reper, care să ne ofere o
primă perspectiv ă asupra situației și mentalităților cu care ne
confruntăm.
Pe parcursul acestui ghid, vom evita să oferim informații statisti
ce,
deși sursele disponibile și barometrele de opinie se pot consulta
într‐un numă r mare. Scopul pe care dorim să îl atingem nu este
prezentarea extensivă a unor cifre, ci extragerea unor probleme ș i
constrângeri cu care se confruntă grup ul țin tă, căruia ne adresăm.
Am deschis partea introductiv ă a Ghidului cu aceste informații
pentru a avea un punct de plecare și pentru a putea defini o parte
dintre obiectivele pe care ni le propunem. Ne vom orienta asupra
dificultăților întâmpinate de membri ai administraț iei locale de etnie
romă în încercarea de a fi aleși sau de a‐și pune în practică
proiectele, odată deveniți reprezentan ți ai cetăț enilor la nivel local.
Ghidul este mai mult o colecție de îndrumări care ar putea fi puse în
practică, fiind dublate de întâlnirile directe cu echipa de proiect a
Asociației Pro Democraț ia și a Institutului Național Democrat din
România.
În cele ce urmează, vom trata regulile și valorile fundamentale pe
care un ales local ar trebui să le respecte și să le aplice. Pentru
început, vom încerca să definim administra ția locală și mecanismele
acesteia. Pentru cei care au deja vechime în administra ția locală
acest demers poate fi privit ca o aprofundare a cunoștințelor
dobândite, pe când pentru cei care sunt la primul mandat, el se
poate constitui într‐o colecție de informații fundame ntale.
5 Comisia Europeană , Discrimination in the European Union: Perceptions, Experiences
and Attitudes , iulie 2008, p. 12, accesat 10.03.2009.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 9A doua secțiune vă va ghida prin sistemul complex de relații pe care
un ales local ar trebui să îl stabileasc ă cu ceilalți actori din cadrul
administra ției din teritoriu sau chiar centrale. De asemenea, nu vom
neglija modul în care este de dorit să se desfășoare bune relații de
cooperare cu organizații n
eguvernamerntale, cu alte structuri ce au
ca rol reprezentarea cetățenilor și mai ales cu mass‐media.
Un al treilea aspect, care este cel mai important, este stabilirea de
relații directe cu cetăț enii, care să vizeze promovarea problemelor
acestora ș i introducerea lor pe agenda p ublică . Așadar, putem
stabili ca obiectiv al acestui demers eficientizarea activității alesului
local în comunitate prin două metode: pe de o parte prin încercarea
de a ridica nivelul de implicare a cetăț enilor, cu ajutorul întâlnirilor
și prin acordarea de atenție sporită problemelor acestora, iar pe de
altă parte prin îndru m
area dumneavoastr ă de a vă desfășura
activitatea cu ajutorul unor instrumente eficiente.
Proiectul de față este o colaborare între Asociația Pro Democrația
(APD) și Institutul Național Democrat din România (NDI) și se
încadreaz ă în planul de acțiune al APD de a întări democ rația prin
intermediul proiectelor de participare cetățenească, dar ș i al celor
de responsabilizare a membrilor administra ției.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL10
1990
1. Camera Deputaților
Voturi/%
voturi/mandate/%
mandate
Partidul Țiganilor din
România:
16.865/0.12/0/0
Uniunea Democrată a
Romilor din România:
29.162/0.21/1/0.25
Partidul Unit Democrat
al Romilor, Rudarilor și
Lăutarilor din România:
21.847/0.16/0/0
Partidul Democrat
Creștin al Romilor din
România:
7.939/0.06/0/0
Uniunea Liberă
Democratic ă a Romilor
din România:
4.605/0.03/0/0
2. Senat
Partidul Țiganilor din
România:
5.565/0.04/0/0
Uniunea Democrată a
Romilor din România:
19.847/0.14/0/0
Partidul Unit Democrat
al Romilor, Rudarilor și
Lăutarilor din România:
21.847/0.16/0/0
Partidul Democrat
Creștin al Romilor din
România: 0/0/0/0
Uniunea Liberă
Democratic ă a Romilor
din România:
2.505/0.02/0/ 0
…………………………………………………………………………………………….
1992
1. Camera
Deputaților
Voturi/%
voturi/mandate/%
mandate/%mandat
e
Partida Romilor:
52.704/0.48/1/0
Uniunea Liberă
Democratic ă a
Romilor din
România:
31.384/0.29/0/0
Uniunea Generală a
Romilor din
România:
22.071/0.2/0/0
Partidul Țiganilor
din România:
9.949/0.09/0/0 Sursa:
www2.essex.ac.uk/elect/database/indexCountry.asp?country=Romania
2. Senat
Voturi/mandate
Partida Romilor:
36.982/0 Uniunea Liberă
Democratic ă a
Romilor din
România: 12.638/0
Uniunea Generală a
Romilor din
Români a:
15.601/0
Partidul Țiganilor
din România:
10.813/0 Sursa:
alegeri.referinte.tra
nsindex.ro/megye.php?t=part&ev=1992&k_sz=s&b=1
…………………………………………………………………………………………….
1996
1. Camera Deputaților
Voturi/%
voturi/mandate/%
mandate/%mandate
Partida Romilor:
82.195/0.67/1/0.29/0
Uniunea Romilor:
71.020/0.58/0/0/0
Comunitatea Etniei
Rromilor din România:
5.227/0.04/0/0/0
Uniunea Rromilor
Județul Constanța:
640/0.01/0/0/0
2. Senat
Voturi/%
voturi/mandate/%
mandate/
Partida Romilor:
80.622/0.66/0/0
Uniunea Romilor
72.648/0.59/0/0
Comunitatea Etniei
Rromilor din România:
6.073/0.05/0/0
Uniunea Rromilor
Județul Constanța:
763/0.01/0/0
Sursa:
www2.essex.ac.uk/elect
/database/ indexCountry.asp?country=Romania
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 112000
1. Camera Deputaților
Voturi/%
voturi/mandate/%
mandate/%mandate
Partida Romilor:
71.786/0.63/1/0.29/0
Centrul Creștin al Romilor
din România:
12.171/0.11/0/0/0
2. Senat
Voturi/%
voturi/mandate/%
mandate/
Centrul Creștin al Romilor
din România: 2.045/0.02/0/0 Partida Romilor 0/0/0/0
Sursa:
www2.essex.ac.uk/elect/d
atabase/indexCountry.asp?country=Romania
……………………………………………………………………………………………2004
1.Camera
Deputaților
Partida Rromilor
Social Democrat ă din
România
56.076 voturi/ 1
mandat
Alianț a Pentru
Unitatea Rromilor
15.041 voturi/o
mandate
2. Senat
Partida Rromilor
Social Democrat ă din
România
0 voturi/ 0 mandate
Alianț a Pentru
Unitatea Rromilor
19.109 voturi/0
mandate
Sursa:
alegeri.referinte.tran
sindex.ro/
ssex.ac.uk/elect/data
base/indexCountry.asp?country=Romania
……………………………………………………………………………………………2008
1.Camera Deputaților
Partida Romilor „Pro
Europa”
44.037 voturi/1 mandat
2. Senat
‐
Sursa:
www.becparlamentare2
008.ro/rezul/anexa8abu
n.pdf
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL12
În general, administra ția locală cuprinde mai multe structuri și
instituții decât cele asupra cărora ne vom opri în cadrul acestei
publicații6. Însă, având în vedere grupul țintă al acestui ghid, vom
analiza exclusiv activitatea consiliului local, fără a neglija legăturile
stabilite cu primarul, viceprimarul și secretarul unității teritorial‐
administrative.
I.1. Descentralizarea
Regimul comunist a transformat timp de 50 de ani modul
democratic de funcționare a administra ției la nivel local. De fapt,
prin construirea unui sistem de centralizare excesivă, opinia și
inițiativa locală au devenit aproape inexistente. În condițiile în care
aproape toate ordinele erau emise de la centr u și aplicate de
structurile obediente din teritoriu, reorganizarea unei administra ții
descentralizate a fost o provocare a guvernelor de după 1989.
Trebuie să avem în vedere încă de la început faptul că
descentralizarea este un punct cheie în procesul de funcționare
eficientă a administra ției publice, care a fost tot mai frecvent în
atenția guver
nării centrale odată cu începerea proceselor de
6 Conform articolului 1 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, „Prin aleși locali,
în sensul prezentei legi, se înțelege consilierii locali și consilierii județeni, primarii, primarul
general al municipiului București, viceprimarii, președintii și vicepreședinții consiliilor
județene. Este asimilat aleșilor locali și delegatu l s ătesc”. Articolul 25 din Legea 215/2001
(Legea administra ției publice locale) specifică faptul că „Aleșii locali sunt primarul, consilierii
locali, președintele consiliului județean ș i consilierii județeni. În asigurarea liberului exercițiu
al mandatului lor, aceștia îndeplinesc o funcție de autoritate publică, beneficiind de
dispozițiile leg
ii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul
autorității de stat”.
………………………… .
CAPITOLUL I.
ADMINISTRA ȚIA PUBLICĂ LOCALĂ.
DESCENTRALIZAREA. CONSILIUL LOCAL:
FUNCȚIONARE, ATRIBUȚII, LEGISLAȚIE
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 13integrare în Uniunea European ă. Succint explicată, aceasta asigură
autonomia structurilor locale și desprinderea de centru la nivel
administrativ și financiar. Legea 195/20067 identifică principiile
după care are loc procesul de descentralizare:
a) principiul subsidiarit ății, care constă în exercitarea competen țelor
de către autoritatea administra ției publice locale situată la nivelul
administrativ cel mai apropiat de cetăț ean și care dispune de
capacitate administrativ ă necesar ă;
b) principiul asigurării resurselor corespunz ătoare competen țelor
transferate;
c) principiul responsabilit ății autorităților administra ție i publice locale
în raport cu competen țele ce le revin, care impune obligativitatea
realizării standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice și de
utilitate publică;
d) principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil,
bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrâng ă activitatea
autorităț ilor administra ție
i publice locale sau să limiteze autonomia
locala financiară;
e) principiul echității, care implică asigurarea accesului tuturor
cetățenilor la serviciile publice și de utilitate publică;
f) principiul constrângerii bugetare, care interzice utilizarea de către
autorităț ile administra ției publice centrale a transferurilor speciale sa u
a subvenț iilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale.
Conceptul de descentralizare este prezent în Constituția României,
în articolul 120, care specifică faptul că „administra ția publică din
unităț ile administrativ ‐teritoriale se întemeiază pe principiile
descentraliz ării, autonomiei locale și deconcentr ării serviciilor
publice”.
Din acest concept putem deriva câteva dintre funcțiile esențiale ce
sunt atribuite administra ției locale. În prim ul rând este vorba despre
principiul subsidiarității , care s‐ar putea rezuma prin formularea
unor politici la un nivel restrâns. Aceasta implică stabilirea de
competen țe separate la nivel central și la nivel local și conferirea de
atribuții suplimentare administra ției locale, fără a interfera cu cele
7 Legea ‐ Cadru nr. 195 din 22 mai 2006 a descentraliză rii, publicată în Monitorul Oficial nr.
453/25 mai 2006.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL14 coordonate pe plan național, asigurând astfel orientarea aleșilor
asupra problemelor comunității lor.
Un al doilea element care derivă din descentralizare trebuie să fie
egalitatea tuturor cetățenilor în fața structurilor care fac parte din
administra ție. Aceasta este una dintre atribuțiile principale ale
aleșilor, de a veghea asupra încălcării în orice fel a principiilor de
egalitate și, mai ales, formularea unor politici publice
care să nu
afecteze sau să discrimineze în niciun fel anumite grupuri etnice,
sexuale, profesionale etc.
Totuși, cel mai vizibil aspect al descentraliz ării este puterea
financiară. Prin controlul asupra fonduri lor, alesul local își asumă o
responsabilitate ridicată și trebuie să dea dovadă de un grad înalt de
judiciozitate și integritate morală. Mai mult, alesul local este cel care
organizeaz ă și propune bugetul (în cazul primarului) ș i care își dă
girul pentru acesta (în cazul consilierului). Întrucât în România post‐
decembrist ă utilizarea improprie a fondurilor este o problemă
frecventă, acest subiect naște controverse. Vom reveni detaliat
asupra atribuțiilor bugetare în secțiunile ulterioare ale lucrării.
Prin promulgarea Legii 199/19978, România a preluat valorile
susținute de Carta European ă a Autonomiei Locale, instituită la
Strasbourg, în 1985. Autonomia locală este definită în Cartă ca fiind
„capacitatea efectivă a autorităților administra ției publice locale de
a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu ș i în
interesul popu
lației locale, o parte important ă a treburilor publice.”
Dreptul se exercită prin consilii și adunări, ce pot dispune de organe
deliberative ș i legislative. Referendumurile, adunările cetățeneș ti
sau alte forme de participare cetăț enească nu sunt excluse.
Conform acestui act normativ, principiul autonomiei locale trebuie
să fie recunoscut prin leg islația internă ș i prin Constituție (vezi
8 Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la
Strasbourg la 15 octombrie 1985 , publicată în Monitorul Oficial nr. 331 din 26 noiembrie
1997.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 15Constituția României, articolul 120). Tot prin legislație sunt definite
și competen țele administra ției publice locale. Autorităț ile își pot
extinde aria de competen țe asupra unor domenii care nu intră în
atribuțiile lor, dar care nu sunt arondate altor organisme.
Competen țele sunt depline și exclusive și nu pot fi li mitate de alte
autorități, decât dacă se specifică prin lege.
Autoritățile administra ției publice locale trebuie informate ș i
consultate în timp util în chestiunile privitoare la procesul de
planificare și luare a deciziilor ce le privesc direct.
Conform Cartei, colectivitățile locale trebuie consultate în privința
modificării limitelor teritoriale locale. Această acțiune poate fi
întreprins ă prin referendum.
Autoritățile locale trebuie să aibă posibilitatea de a stabili ele însele
structurile administrative ce pot fi adaptate optim nevoilor
comunităț ii. De asemenea, personalul autorităților administra ției
locale trebu
ie să fie ales conform unor criterii de calitate, bazate pe
merite ș i competen țe. Aleșii locali trebuie să beneficieze de liberul
exercițiu al mandatului, precum și de remunerarea activităților
desfășurate în interes de serviciu.
Controlul asupra activității autorităților locale trebuie exercitat
numai conform legii și trebuie să privească asigurarea respectării
legalității și
a principiilor constituționale.
Administra ția publică locală are dreptul la resurse proprii,
proporționale cu competențele lor, de care pot dispune în mod liber
în exercitarea atribuțiilor sale. O parte a resurselor financiare pot
proveni din impozitele locale
pe care autoritățile le pot stabili
conform legii. În privinț a unităț ilor administrativ ‐teritoriale
dezavantajate din punct de vedere economic și financiar trebuie
instituite măsuri de echilibrare, care să egalizeze distribuția de
fonduri. Autoritățile locale trebuie să fie consultate în privința
modalităț ilor de repartizare a resurselor redistribui te ce le revin. În
privin
ța subvențiilor, alocarea acestora nu trebuie să fie planificat ă
pe un anume proiect, limitând astfel competen țele ș i libertatea
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL16 decizional ă a autorităților. Pentru finanț area cheltuielilor de
investiții, administra ția locală trebuie să aibă acces la piața națională
a capitalurilor.
Autoritățile administraț iei locale au dreptul de a se asocia cu alte
autorități, locale sau internaționale în vederea exercitării
competen țelor lor. De asemenea, drep tul de a se adresa instanțelor
judecătorești trebuie să fie recunoscut și reglementat prin legislația
în vigoare.
Autonomia locală este reglementat ă și prin Legea 215/2001.
Aceasta este definită ca “dreptul și capacitatea efectivă a
autorităților administra ției publice locale de a soluționa și de a
gestiona, în numel e
și în interesul colectivităților locale pe care le
reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.” Această autonomie
este numai administrativ ă și financiară și este exercitată de
autoritățile administraț iei publice locale, consiliile locale, primarii,
precum și consiliile județene și președinț ii acestora. Legea
195/2006, specifică faptul că descentralizarea se face în
funcție de
capacitatea administrativ ă, adică gradul de competen ță în a
implementa atribuțiile transferate. Lipsa de capacitate a
autorităților locale determin ă transferul de atribuții către
autoritățile publice județene până în momentul realizării acesteia.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 17I.2. Funcționarea consiliului local9.
Cadrul legislativ, atribuții și mecanisme
Putem afirma, într‐un mod concis, că prin intermediul administra ției
locale se stabilesc „regulile jocului” la acest nivel. Practic, prin
atribuțiile care îi revin consiliului și prin responsabilit ățile pe care le
are, trebuie să trateze problemele fundamentale ale comunității.
Prin articolul 121 din Constituția României, se specifică faptul că
„autorităț ile administra ției publice, prin
care se realizează
autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și
primarii aleși, în condițiile legii”. Consiliile locale și primarii
funcționează „ca autorități administrative autonome și rezolvă
treburile publice din comune și din orașe”.
Dacă judecăm după exp
eriența anilor post‐decembriș ti în România,
modul în care sunt respectate promisiunile electorale sau în cazul
de față, prin care se tratează problemele cetățenilor și sunt
implementate proiectele, joacă un rol important, dar nu esențial în
obținerea unui nou mandat. A șadar, activitatea unui consilier poate
fi cartea sa de vizită la urmă toarele alegeri. Un mandat marcat prin
transparen ță ș i eficiență poate atrage respectul comunității și
obținerea unui nou mandat.
Vom trata aspectele legate de func ționarea consiliilor locale la
modul general, datorit ă faptului c ă fiecare comunitate are
caracteristici proprii, ia r aplicarea personalizat ă ar fi un proces
ce nu poate fi acoperit în analiza de față. Vom acorda îns ă
atenție separaț iei dintre mediul rural și cel urban.
9 Pentru mai multe detalii studiați Legea administra ției publice locale, nr. 215 din 23 aprilie
2001, Monitorul Oficial nr. 204/23 apr. 2001.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL18 I.2.1. Alegerea consiliului local
Conform legislației în vigoare10, consiliile sunt constituite din
persoane alese prin vot universal, direct, secret și liber. Numă rul
membrilor este distinct în fiecare caz ș i se stabileș te de către
prefect, în funcție de numărul locuitorilor comunei, orașului sau
municipiului, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1
ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului
care pre
cedă alegerile.
Consiliile se constituie în 20 de zile de la data desfășurării alegerilor,
iar convocarea se face de către prefect. Ș edința este legal
constituită numai dacă participă dou ă treimi din num ărul celor aleși.
În lipsa majorității, ședinț a se va reconvoca în trei zile sau în alte trei
zile dacă nici în acest caz nu se îndeplinesc condițiile legale
necesare. Dacă nici la a treia ședință nu se respectă regulile de
întrunire, locurile consilierilor care au lipsit nemotivat (spitaliza r e,
evenimente de forță majoră sau deplasare în interes de serviciu în
străinătate) de la oricare dintre cele trei întruniri sunt declarate
vacante, iar dacă nu pot fi ocupate de supleanți, vor fi organizate
alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile. Decizia
prefectului privind declararea locurilor vacante poate fi atacată la
instanța competent ă în termen de ci
nci zile, iar hotărârea acesteia
este irevocabil ă.
Lucrările ș edinței de constituire sunt conduse de consilierul cel mai
în vârstă, ajutat de doi aleși mai tineri. Pentru validarea mandatelor
se alege o comisie de validare de trei până la cinci membri, prin vot
deschis,
formată din consilieri. Comisia poate decide anularea
mandatului în caz de fraudă electorală sau în situația încălcării
condițiilor de eligibilitate. Procesul se desfășoară în ordine
alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți, fără
votul persoanei în cauză. Decizia poate fi
atacată în cinci zile de la
adoptare sau de la comunicare, în cazul celor absenți.
10 Legea nr. 215/2001, a administra ției publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 204/23
aprilie 2001. Constituirea consiliilor locale este tratată în articolele 29‐35.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 19Consilierii locali validați trebuie să depună jurământul în limba
română11. Aleșii care refuză să îl depună sunt considera ți
demisiona ți de drept. Mai mult, în cazul în care consilierul renunță
la mandat înaintea validă rii sau prin refuzarea rostirii jurământului,
se supune validă rii mandatul primului supleant de pe lista
formațiunii politice respective. Dacă locurile nu sunt o cupate și
numă rul consilierilor scade sub jumătate plus unu, se organizeaz ă
alegeri parțiale pentru completare, în maximum 90 de zile.
Consiliul local este legal constituit numai în momentul în care
majoritatea membrilor a depus jurământul, iar constituirea se
constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorității consilierilor
validați.
După constituirea sa legală , consiliul local alege prin votul
deschis al majorității membrilor un președinte de ședință , care își va
desfășura prerogativele pe o perioadă de maximum trei luni. Acesta
este ales din rândul consilierilor. De asemenea, președintele poate fi
schimbat din funcție la inițiativa a cel puțin unei tr
eimi din numă rul
total al consilierilor în funcție.
Conform articolului 24 din Legea nr. 393/200412 privind Statutul
aleșilor locali, consilierii se pot constitui în grupuri, în funcție de
formațiunile politice pe ale căror liste au fost aleși, dacă sunt în
numă r de cel puțin trei. Consilierii cărora nu li se aplică prevederile
de la alineatul (1), menț ionate anterior, se pot constitui în grup prin
asociere. Grupurile au un lider, ales prin vot deschis.
Grupurile nu pot fi formate în numele unor formațiuni politice care
nu au participat la alegeri sau nu au întrunit numărul de voturi
necesare pentru a avea cel puțin un membru în Cons iliu.
11 "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună‐credință, tot ceea ce stă în puterile
și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, municipiului, județului)… Așa
să‐mi ajute Dumnezeu!" (poate fi depus și fără formula religioasă)
12 Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial nr. 912/7
octombrie 2004.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL20 I.2.2 Atribuț ii
Atribuțiile consiliului local sunt stabilite
prin Legea 215/2001, articolul 36. În cele
ce urmează le vom prezenta structurat,
grupate pe categorii. Consiliul local are
inițiativă și hotărăște în toate problemele
de interes local, cu excepția celor ca nu
sunt date prin lege în competen ța altor
autorități ale administra ției publi
ce locale
sau centrale. Acesta exercită următoarele
tipuri de atribuții:
a) organizarea ș i funcț ionarea aparatului
de specialitate al primarului, ale institu‐
țiilor și serviciilor publice de interes local și
ale societăților comerciale ș i regiilor auto‐
nome de interes local.
Consiliul aprobă propriul regulament de
organizare și funcționare13. Acesta este o
atribuție important ă, întrucât un plan de
funcționare ineficient poate atrage după
sine disfuncț ionalităț i majore. Un aspect
asupra căruia trebuie să se acorde atenție
sporită este organizarea comisiilor de
specialitate din cadrul consiliului local
(articolul 54).
În general, în constituirea comisiilor
trebuie luate în considerare principalele
centre de interes ale comunităț ii
respective. Formate din consilieri, cu
………………………………………………………………………………………………………………………………….Comisiile de specialitate
din cadrul Consiliului
Local Constanța
*Mediul urban, turistic,
municipiu.
ristic, municicuitori.
1. Comisia de studii, prognoze
economico ‐sociale, buget,
finanțe și administrarea
domeniului public și privat al
municipiului Constanța
2. Comisia de organizare și
dezvoltare urbanistic ă, reali‐
zarea lucrărilor publice,
protecția mediului înconjurător,
conservarea monumentelor
istorice și de arhitectur ă
3. Comisia pentru servicii
publice, comert, turism și agre‐
ment
4. Comis
ia pentru activități
științifice, învăță mânt, sănătate,
cultură, sport, culte și protecție
socială
5. Comisia pentru administra ție
publică locală, juridică, apărarea
ordinii publice, respectarea
drepturilor și a libertăților
cetățeanului
Comisiile de specialitate
din cadrul Consiliului
Local Costești, Buzău
*Mediul rural, turistic,
populație de aproximativ
4.700 de locuitori.
1. Comisia economico – socială
2. Comisia juridică, protecție
socială, disciplină, învățământ,
sănătate, familie, cultură, culte,
turism, muncă.
3. Comisia pentru agricultur ă,
protecția mediului, gospodărire
comunală, amenajarea
teritoriului.
13 Vezi ca exemplu Regulamentul de funcționare al Consiliului Local al Municipiului Brașov,
disponibil pe pagina web a Primăriei Municipiului Brașov (www.brasovcity.ro), accesat
24.03.2009.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 21Comisiile de specialitate
din cadrul Consiliului
Local Sighetu Marmației
*Mediul urban, turistic, singurul
municipiu unde o femeie este
primar, populație de
aproximativ 44.000 de locuitori.
1. Comisia de studii, prognoze
economico ‐sociale, buget,
finanțe și administrarea
domeniului public și privat
2. Comisia de organizare și
dezvoltare urbanistic ă,
realizarea lucrărilor publice,
ecologie, protecția mediului
înconjurător, conservarea
monumentelor istorice și de
arhitectur ă;
3. Comisia pentru mediu,
servicii de utilitate publică,
gospodărie comunală,
exploatarea ș i întreținerea
rețelelor edilitare, transport
urban, comerț, agricultur ă și
industrie alimentar ă;
4. Comisia pentru activități
științifice, învăță mânt, cultură,
sănătate, protecție socială.
Sportivă, de agrement, tineret și
femei;
5. Comisia pentru administra ție
publică locală, juridică, apărarea
ordinei publice, respectarea
drepturilor cetățenilor și
libertăților religioase și de cult,
relații externe, probleme ale
minorităților, relații cu cetățenii
și mass‐media; libertăților
cetățeanului
………………………………………………………………………………………………………………………………….excepț ia viceprimarului, acestea au rolul
de a analiza probleme cu caracter
specific trimise pentru examinare și
avizare de către consiliu. Lucrează în
plen și iau hotărâri cu votul majorității.
Organizarea, funcț ionarea și atribuțiile
comisiilor de specialitate se stabilesc în
regulamentul de funcționare al
consiliului local, luând în calcul
configura ția politică . Se pot forma
comisii speciale, pe durată limitată, care
să trateze probleme stringente cu care
se confruntă comunitatea pe o anumită
perioadă.
Conform Legii nr. 393/2004 privind
Statutul aleșilor locali, comisiile sunt
obligate să prezinte un raport anual de
activitate, ce urmează a fi făcut public.
Puteți consu lta mai
multe modele de
organizare, din diferite medii,
diferențiate prin cadrul geografic, social
și economic în chenarele alăturate.
Consiliul local aprobă statutul comunei,
orașului sau municipiului. La propunerea
primarului, aprobă înființarea, organiza‐
rea și statul de funcții ale aparatului de
specialitate al primarului, ale instituțiilor
și serviciilor publice de interes local,
precu m și
reorganizarea ș i statul de
funcții ale regiilor autonome de interes
local. Aparatul de specialitate al
primarului poate fi alcătuit din
compartimente structurale cum ar fi
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL22 servicii, compartimente, birouri, fiind compus din funcț ionari ș i
personal contractual. De asemenea, exercită, în numele unităț ii
administrativ ‐teritoriale, toate drepturile ș i obligațiile
corespunz ătoare participațiilor deținute la societăți comerciale sau
regii autonome, în condițiile legii.
Societăț ile și regiile sunt mai puțin vizibile în m ediul rural, unde
numă rul lor poate fi foarte redus sau poate scădea până la zero.
Miza este mai vizibilă în orașe și municipii, datorită complexităț ii
sistemului instituț ional ș i nevoii unui număr mare de structuri care
să acopere diversele secțiuni ale nevoilor comunităț ii. În med i ul
urban există o serie de instituții care nu își găsesc întotdeauna
corespondent în cel rural.
b) Dezvoltarea economico ‐socială și de mediu a localităț ii. Bugetele
locale14
După cum am menționat anterior, consiliul local are rol hotărâtor în
privința finanțelor locale. Conform Legii 215/2001 acesta aprobă, la
propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de
utilizare a rezervei bugetare ș i contul de încheiere a exercițiului
bugetar. De asemenea, aprobă contractarea și/sau garantarea
împru m
uturilor sau contractarea de datorie publică locală15 prin
emisiuni de titluri de valoare în numele unității administrativ ‐
teritoriale. Legea 273/2006 privind finanțele publice locale prevede
că bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și
bugetele fondurilor externe nerambursabile sunt aprobate de
14 Pentru mai multe detalii privind bugetele locale consultați Legea nr. 273 din 29 iunie 2006
privind finanț ele publice locale. Puteți consulta exemple de bugete locale pe pagina de
internet a Primăriei Municipiului Petroșani,
(www.jiuvalley.com/romana/ora se/petrosani/sub_subcat.asp? categ=2&subcateg=30&sub_su
bcateg=8), accesat la 20.03.2009
15 Conform Legii 273/2006, articolul 62: „Datoria publică locală reprezintă o obligație generală
care trebuie rambursat ă, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unității
administrativ ‐teritoriale împrumutate, prevă zute la art. 5 alin. (1) lit. a) [venituri proprii,
formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte ve nituri și cote defalcate din
impozitul pe venit ], precum și din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de
autoritățile administra ției publice locale, după caz.”
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 23consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor ș i
de Consiliul General al Municipiului București, după caz. De
asemenea, consilierii sunt cei care aprobă și bugetele instituțiilor
publice.
Pe lângă aprobare, autorităț ile locale pot hotărî și rectificarea
bugetelor prevăzute în paragraful anterior, în termen de 30 de zile
de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat,
precum și ca urmare a unor propuneri fundamentale ale
ordonatorilor principali de credite, în cazul de față, primarul.
În baza principiului descentraliz ării, descris anterior, articolul 36 al
Legii 215 prevede că autoritățile locale pot să stabileasc ă taxe ș i
impozite locale. În condițiile legii, autoritățile locale pot stabili
anumite taxe, care să vizeze numai limitele administrative ale
localităț ii respective. Exe mple ar putea fi taxe pe căi de acces, taxe
hoteliere sau pe activități comerciale.
Articolul 30 al Legii 273 prevede dreptul consiliilor locale de a
impune taxe speciale necesare funcționării unor servicii publice
locale. Cuantumul se stabilește anual, iar veniturile obținute din
acestea se utilizează pent ru acoperirea cheltuielilor legate de
înființarea serviciilor publice de interes local, precum și pentru
finanț area cheltuielilor curente de întreținere a acestora. Hotărârile
luate de autoritățile deliberative referitoare la perceperea de astfel
de taxe trebuie afișate la sediul autorității respective și publicate pe
pagina de internet.
Consilierii locali pot hotărî asocierea cu alte unităț i administrativ ‐
teritoriale în vederea realizării unor servicii
publice locale.
Colaborarea se bazează pe un contract de asociere încheiat de către
primar, care cuprinde sursele de finanțare reprezentând contribuția
fiecărei părți implica te. Au toritățile pot hotărî și asupra participării
la constituirea de asociații de dezvoltare comunitar ă, în vederea
realizării proiectelor de dezvoltare zonală sau regională și pentru
furnizarea de servicii publice. Acestea funcționează pe baza
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL24 contribuțiilor din bugetele locale, din resurse atrase pe baza
realizării unor proiecte, din împrumuturi sau din parteneriate cu
mediul privat. Astfel de proiecte pot viza alimentarea cu apă sau
canalizare, sisteme de gestionare a deșeurilor, reabilitarea
infrastructurii pentru domenii precum educația, turismul, sănătatea
sau protecția civilă.
Asocierea unităț ilor administrativ ‐teritoriale este
stimulată prin
programe naționale de dezvoltare susținute de Guvern, finanț ate
din bugetul de stat.
Consiliul local poate hotărî înființarea unui fond de rezervă
bugetară, al cărui cuantum poate fi modificat pe parcursul anului
bugetar, la propunerea consilierilor. Acesta poate atinge un
maximu
m de 5% din totatul cheltuielilor și poate fi folosit la
inițiativa primarului în condiții de urgență .
Legea 215 prevede atribuțiile consilierilor locali de a aproba
documenta țiile înaintate de primar, referitoare la lucrări de investiții
în comunitatea respectivă, precum ș i strategiile pentru dezvoltar e
economic ă, socială sau de mediu. De asemenea, consiliul local
asigură realizarea lucrărilor ș i ia măsurile necesare implement ării și
conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de
integrare european ă în domeniul protecției mediului și gospodăririi
apelor pentru serviciile furnizate cet ățenilor.
După cum am menț ionat anterior, consilierii locali sunt cei care
aprobă bugetele. Conform limitelor financiare primite de la
ministere și agenț ii guvernamentale, ordonatorul principal de
credite, adică primarul, trebuie să întocmeasc ă și să depună
proiectul de buget local echilibrat până la data de 1 iulie la direcțiile
generale ale finanț elor publice, alături
de anexele aferente anului
bugetar următor ș i estimările pentru următorii trei ani. Datele sunt
centralizate către Ministerul Economiei și Finanțelor, care trimite
înapoi direcțiilor sumele defalcate ale unor venituri la bugetul de
stat, precum și transferurile consolidabile, aprobate prin legea
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 25bugetului de stat. În termen de cinci zile, direcțiile financiare și
consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului
București repartizeaz ă pe unităț i administrativ ‐teritoriale sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și
transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor
bugetelor locale de către ordonatorii pri ncipali de credite.
În maximum 15 zile de la data publicării legii bugetului de stat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, primarul trebuie să finalizeze
proiectul de buget local, care va fi publicat la avizier și în presă.
Persoanele care aparțin de unitatea administrativ teritorială
respectivă pot depune contestații la proiectul de buget în termen de
15 zile de la data publică rii acestuia. În cinci zile de la expirarea datei
de depunere a contestațiilor, primarul trebuie să depună proiectul
spre dezbaterea consiliului local, anexând un raport și eventualele
contestații ale cetățenilor. În termen de zece zile de la data
supunerii spre aprobare, consilierii locali trebuie să rezolve
contestațiile și să adopte bugetul, după ce a fost votat pe capitole,
subcapitole, titluri, articole și alineate.
În situația în care consiliul nu votează proiectul în termenul de 45 de
zile de la publicarea în Monito rul Oficial (în această perioadă
funcționează pe baza bugetului din anul precedent), direcțiile
financiare ale finanț elor publice pot sista alimentarea cu cote,
respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și
transferurile consolidabile până la aprobarea acestora. În acest caz
se pot face plăți numai în li mita celorlalte venituri.
Consiliile locale primesc spre aprobare din partea ordonatorilor
principali de credite conturile anuale de execuție a bugetelor,
structurate pe venituri (prevederi bugetare inițiale, prevederi
bugetare definitive ș i încasări realizate) și cheltuieli (credite
bugetare inițiale, credite bugetare definitive și plăți efectuate ). De
asemenea,
primarul trebuie să înainteze spre aprobare situațiile
financiare anuale, privitoare la execuția bugetară .
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL26 În tratarea aspectelor bugetare, autoritățile locale trebuie să fie
transparente. Acest lucru se realizează prin publicarea în presa
locală, pe pagina de internet a instituției publice sau afișarea la
sediul autorității locale a bugetului local și a contului anual de
execuție a acestuia. De asemenea, bugetul se dezb ate public, prin
întâlniri cu cetățenii, iar contul anual de execuție se prezintă în
ședinț a publică a consiliului local.
Legea 52/200316 prevede că autoritățile trebuie să publice un anunț
referitor la elaborarea proiectelor de acte normative, pe care îl va
face public cu 30 de zile înainte de supunerea spre analiză , avizare și
adoptare. Acesta poate fi afișat la avizierul instituției, poate fi
publicat în presă sau pe pagina de inter net, precum și în orice spațiu
accesibil publicului și trebuie să conțină o notă de motivare, textul
complet al proiectului și termenul limită , locul și data până la care se
pot trimite contestații sau completări. Articolul 6, prezentat anterior
este completat în alineatul (3) de o reglementare care ne
intereseaz ă direc t în
cazul de față, și anume informarea asociațiilor
care activează în mediul de afaceri cu privire la elaborarea actelor
normative care le afectează. În cazul de față, bugetul este un act
normativ care afectează direct funcționarea ș i organizarea mediul ui
de afaceri local. Așadar, autoritățile trebuie să precizeze o perioadă
de zece zile în care cei interesați din mediul de afaceri pot să
înainteze sugestii. Asociațiile pot cere organizarea unei dezbateri
dacă aceasta nu are loc din inițiativa aleșilor locali.
Cetățenii se implică prin participarea la ședinț ele legate de buget,
iar autoritățile pot interoga publicul cu privire la anumite probleme
care ar trebui atinse în capitolele bugetului, luând în calcul priorități,
puncte nevralgice ale comunității, programe de investiții și
funcționarea serviciilor publice. De asemenea, se organizeaz ă
întâlniri, audieri, consult ări cu comitete consultative ale cetățenilor
și dezbateri publice, se publică rapoarte sau buletine informative
16 Legea nr. 52/2003 privind transparenț a decizional ă în administra ția publică, publi‐cată în
Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 27referitoare la bugetele locale. Utilizarea paginii de internet a
instituției, centrele de informare din cadrul autorităților
administra ției publice locale, publicarea în presă pot fi instrumente
eficiente de elaborare a unui buget care să satisfacă nevoile
comunităț ii.
c) Administrarea domeniului public și privat
Consiliul local hotărăște în privința dării în administra re,
concesionare sau închiri
ere a bunurilor proprietate publică a
localităț ii, precum și a serviciilor publice de interes local. De
asemenea, decide asupra operațiunilor de vânzare, concesionare
sau închiriere de bunuri proprietate privată17 a localităț ii. Avizează
sau aprobă documenta țiile privind amenajarea urbanistică ș i de
teritoriu a localităț ilor și atribuie denumiri de străzi, piețe sau alte
obiective de interes public local. Consiliul local aprobă Planul
Urbanistic Zonal ș i Planul Urbanistic de Detaliu, părți ale Planului
Urbanistic General.
d) Gestionare a serviciilor către cetățen i
Atribuțiile consiliului local în relația cu cetățenii se pot observa din
competen țele sale de a crea cadrul de funcționare a serviciilor
publice. Consilierii pot înființa instituții care să servească nevoile
comunităț ii, în limitele reglement ărilor în vigoare și a fondurilor
disponibile. Nu vom neglija nici de
această dată diferența dintre
rural și urban, întrucât multe dintre aceste instituții s‐ar putea să nu
își găsească locul în mediul rural.
17 Conform Constituției României (articolul 136, alineatul (3) „bogățiile de interes public ale
subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național,
plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental,
precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății
publice.”), prop rietatea publică ap
arține statului sau unității administrative‐ teritoriale,
bunurile fiind prevăzute – pe lângă cele specificate anterior – și în legi organice sau ordinare.
Pe cale de consecință, ceea ce nu este în proprietatea publică a statului este proprietate
privată. Chiar dacă statul este acționar u l majoritar în cadrul societăților comerciale, acestea
se încadreaz ă în registrul properităț ii private. Sub acelaș i regim se află și regiile autonome.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL28 Consiliul poate lua decizii în ceea ce privește activitatea serviciilor
pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap sau a altor
grupuri ce sunt limitate de constrângeri sociale. Instituțiile care se
ocupă de aceste aspecte sunt cantinele de ajutor social sau direcții
de asistență socială și protecție a copilului. Direcțiile de servicii
sociale se pot ocupa de locu
ințe și protecție socială , ajutor social,
asistență comunitar ă, resurse umane, protecția familiei și copilului,
cantina socială etc. Pe lângă consiliile din mediul rural ar trebui să
existe servicii de asistență socială .
Asigurarea educației se poat e realiza prin direcții de învățământ sau
administra ții ale creșelor, ș colilor sau liceelor. Un al treilea domeniu
de acțiune este asigurarea serviciilor de sănătate, prin intermediul
administra țiilor spitalelor, ce au în grijă unităț i sanitare locale.
Un alt sector ce intră în atribuțiile consiliului local este cultura.
Competen țele din acest domeniu se adresează unei palete largi de
instituții, trecând de la teatre la case de cultură, parcuri până la
servicii de cultură. Spre exemplu, centrele metropolitane au ca scop
organizarea de evenimente cum ar fi expoziții, conc erte sa u
festivaluri. În mediul rural, domeniul cultural este legat de case de
cultură, biblioteci sau organizarea de evenimente. În relație cu acest
sector, consiliul local poate asigura cadrul necesar furnizării de
servicii din domeniul sportului sau al activităților legate de tineret.
Printre atribuțiile legate de infrastructur ă, consilierii au comp ete nțe
de a lua decizii în privința furnizării de servicii în sectoare precum
dezvoltarea urbană, construcția, întreținerea și repararea
drumurilor, precum și servicii de utilitate publică (gazul, apa,
curentul, termoficarea, transportul în comun etc). În subordinea
Consiliului Local Brașov regăsim C.E.T, societate car e se ocupă cu
furnizarea de serviii termice și Regia Autonom ă de Transport.
Consiliul local își exercită competen țele în domeniul ordinii publice
(serviciile de Poliție Comunitar ă), al siguranței ș i securității
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 29cetățeanului, precum ș i al serviciilor de urgență (Salvamont, servicii
de prim ajutor, Protecția Civilă).
În privința protecției și refacerii mediului există regii sau societăți,
subordonate consiliului, care au ca responsabilit ăți gospodărirea
resurselor naturale si implementarea de proiecte. Un astfel de
exemplu este Regia Publică Local ă a Pădurilor „Kronstadt” S.A din
Brașov.
Consilierii locali își exercită competenț ele în cazul situațiilor de
urgență, a conservării, restaurării și punerii în valoare a monumen‐
telor istorice și de arhitectur ă, a parcurilor, grădinilor publice și
rezervaț iilor naturale. Alte atribuții privesc administra ția social‐
comuni tară,
evidența persoanelor, locuințele sociale ș i celelalte
unităț i locative aflate în proprietatea unităț ii administrativ ‐
teritoriale sau în administrarea sa, punerea în valoare, în interesul
comunităț ii locale, a resurselor naturale de pe raza unității
administrativ ‐teritoriale, precum și orice alte se rvicii publice
stabilite prin lege.
Conform alineatului (6) din articolul 36 al Legii 215/2001, consiliul
local mai poate îndeplini și următoarele atribuții: acordarea unor
sporuri ș i facilităț i personalului sanitar și didactic, sprijinirea cultelor
religioase, solicitarea de informări și rapoarte de la primar,
viceprimar și de la șefii organismelor p restatoare de servicii publice
și de utilitate publică de interes local, aprobarea, construirea
locuințelor sociale, stabilirea criteriilor pentru repartizarea
locuințelor sociale ș i a utilităț ilor locative aflate în proprietatea sau
în administrarea sa. De asemenea, Consiliul poate să își exercite
atribuțiile în planul cooperării locale, naționale sau inter naționale
prin
stabilire de relații cu alte unități teritorial‐administrative.
Autoritățile administraț iei publice locale din București sunt primarul
general, primarii de sector, precum și Consiliul General al
Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor. Consiliile
locale ale sectoarelor funcț ionează după principiil e enunțate în
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL30 acest capitol, la care se mai adaugă o serie de competen țe precizate
în articolul 81 al Legii 215/2001, precum ș i alte atribuții date de
Consiliul General. Hotărârile Consiliului General al Municipiului
București ‐ care funcționează după prevederile necesare funcționării
și organizării consiliilor locale ‐ ș i dispozițiile cu ca racter normativ
ale primarului general sunt obligatorii pentru autoritățile
administra ției publice locale organizate în sectoare.
Primarul general împreună cu primarii sectoarelor se întrunesc cel
puțin lunar pentru a dezbate modul în care sunt duse la îndeplinire
hotărârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile
cu caracter
normativ ale primarului general. De asemenea, se
prezintă informări privitoare la activitatea consiliilor locale din
sectoare, pentru a se asigura buna funcț ionare a autoritățile
administra ției din Municipiul București.
Primarii sectoarelor participă de drept la ședinț ele Consiliului
General și pot avea intervenții cu privire la proble mele dezbătute.
La ședinț ele comisiilor aceluiași consiliu pot participa președinț ii
comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector. Aceștia au
dreptul de a interveni în discuții, fără a avea, însă, drept de vot.
I.2.3. Ședinț ele consiliului local
În condiții normale, consiliul se întrunește lunar, conform articolului
38 din Legea 215. Ședințele se desfășoară în prezența majorității
consilierilor, participarea fiind obligatorie. Absențele motivate sunt
stabilite prin regulamentul de funcționare, iar două absențe fără
motivare atrag sancționarea consilierului.
Ședințele sunt conduse de președintele consiliului, fiind publice, cu
excepț iile stabilite prin lege. Limba în care se desfășoară întrunirile
este limba română. Totuși, în cazul în care cel puțin o cincime dintre
consilieri aparțin unei minorităț i, se poate folosi limba maternă, cu
specificația că va fi asigura tă traducerea în
limba română.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 31Dezbaterile se consemneaz ă în procesul verbal, semnat de
președinte și de secretar. Prin semnă tură se atestă veridicitatea
celor consemnate. La începutul fiecărei ședinț e, secretarul supune
spre aprobare procesul verbal al ședinț ei anterioare, iar consilierii
pot contesta conținutul acestuia. Procesul verbal, alături de
documentele aferente ședinței respective sunt inclus e într‐ un dosar
ce urmează a fi numerotat, semnat și sigilat de președinte și de
secretar, după aprobarea procesului verbal. În termen de trei zile de
la terminarea ș edinț ei, secretarul trebuie să afișeze o copie a
procesului verbal pe pagina de internet sau la sediul primă riei.
Ordinea de zi a ședinț elor se aprob
ă de consiliul local, fiind
suplimentată doar dacă se ivesc probleme urgente, ce nu suportă
amânare.
Legea nr. 52/2003 obligă autoritățile locale să informeze cetățenii
cu privire la ședinț ele de consiliu prin postarea informațiilor la sediul
autorității lo
cale sau anunțarea prin alte mijloace (mass‐media,
internet). Mai multe detalii despre acest aspect puteți consulta în
capitolul III.
Eliminarea de pe listă se face doar cu acordul inițiatorului sau dacă
proiectele nu sunt însoțite de rapoartele compartimentelor de
specialitate. Așadar, fiecare proiect trebuie să fie însoțit de un
raport la compartimentului de resort din cadrul aparatului de
specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile
de la înregistrarea proiectului și de raportul comisiei de specialitate
din consiliu.
Hotărârile se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți, cu
excepț ia cazurilor mențion
ate în lege18. Nu pot participa la
18 Conform articolului 45, alineatul (2) din Legea 215/2001 se adoptă cu votul majorității
membrilor în funcție: „a) hotărârile privind bugetul local; b) hotărârile privind contractarea
de împrumuturi, în condițiile legii; c) hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale; d)
hotărârile privind participarea la prog rame de dezvoltare județeană , regională, zonală sau de
cooperare transfrontalier ă; e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistic ă a
localităților și amenajarea teritoriului; f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL32 adoptarea hotărârilor persoanele care au un interes de natură
patrimonial ă față de problema aflată în dezbatere (vezi secțiunea
I.5). Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor
consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, fini sau rude
până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în
problema supusă dezbaterilor consiliului local. Hotărârea este
declarată nulă de drept de către instanța de cont e ncios
administrativ.
Președintele de ședință este cel care semnează hotărârile. Acestea
sunt contrasemnate de secretar, care este obligat să comunice
hotărârile către primar și prefect, în cel mult zece zile de la data
adoptării acestora. În cazul în care președinț ele refuză, se va form a
un grup de trei până la cinci consilieri pentru a semna. Secretarul
poate refuza să semneze, precizând în scris motivul.
Hotărârile ce au caracter normativ intră în vigoare de la data
aprobării, iar cele individuale de la data comunicării. În unităț ile
teritorial‐administrative unde există o minorita te care repre zintă o
pondere de cel puțin 20% din totalul populației, hotărârile cu
caracter normativ sunt publicate și în limba maternă, pe când cele
individuale, doar la cerere.
În cazul consiliilor locale din mediul rural unde nu există un consilier,
reprezentarea se va face prin delegație sătească. Delegatul este ales
prin vot de o adunare sătească, formată dintr‐un me
mbru al fiecărei
familii din comunitatea respectivă. Acesta este invitat în mod
obligatoriu la ședinț e, dar votul acestuia are numai caracter
consultativ.
Pentru prezența la ședinț ele consiliului și ale comisiilor de
specialitate, fiecare consilier (și delegatul sătesc) are dreptul la o
autorități publice, cu persoane juridice române sau străine.” Hotărârile privind patrimoniul se
adoptă cu votul a două treimi din num ărul membrilor în funcție.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 33indemniza ție. Conform Legii 393/2004, articolul 34, aceasta poate fi
în cuantum de până la 5% din indemniza ția lunară a primarului și se
realizează din veniturile proprii ale bugetelor locale. Indemniza ția
poate fi acordată pentru maxim o ședință ordinară de consiliu și cel
mult două ședinț e de comisii de special itate pe lună. De asemenea,
consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor efectuate în
exercitarea mandatului.
I.2.4. Inițiativa legislativă
Prin regulamentul de funcționare, fiecare consiliu local poate
impune reguli care să completeze parcursul cadru al unui proiect de
hotărâre. În continuare vom trata traseul general pe care îl parcurge
o propunere sau un proiect.
Inițiativa legislativă poate fi luată de primar, de consilieri și de
cetățeni. În cazul hotărârilor de consili u care au car acter normativ,
acestea se transmit persoanei ce se ocupă de relația cu societatea
civilă pentru afișarea lor în spațiul public, de regulă pe pagina de
internet a instituției. Proiectul trebuie de asemenea transmis și
tuturor persoanelor care sunt interesate ș i înainte a ză o cerere în
acest sens. Aceste reguli nu se aplică în situațiile de urgență, cazuri
în care votul se realizează imediat.
Proiectul trebuie să fie însoțit de o expunere de motive a
inițiatorului. Acesta din urmă își poate retrage oricând proiectul.
Dacă proiectul merge mai departe, acesta t rebuie să înainteze
inițiativa către secretarul unităț ii administrativ teritoriale, care o va
înscrie într‐un dosar de evidență a proiectelor de hotărâre. Mai
departe, proiectele ajung pentru dezbatere la compartimentele de
specialitate din cadrul aparatului propriu și la comisiile de
specialitate, a căror selecție este făcută de primar și de secretar.
Aceste structuri pot aviza sau respinge propunerea. Dacă o aprobă,
înaintează un raport secre t
arului, care are obligația de a le înainta
primarului și consilierilor. Secretarul trebuie să aducă la cunoștința
consilierilor informația legată de inițiativa legislativă, cu
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL34 menț ionarea comisiilor cărora le‐a fost trimisă pentru analiză ,
avizare sau amendare. Proiectul nu trebuie trimis spre analiză către
aceste departamente în cazul în care este înscris pe lista de ordine a
ședinț elor extraordinare.
Ulterior are loc înscrierea proiectului pe ordinea de zi a ședinț elor,
cu menț ionarea titlului și
a numelor inițiatorului. Dezbaterea se face
în ordinea de pe listă și poate fi precedată de prezentarea de către
inițiator a motivelor care au condus la inițierea proiectului și de
raportul de specialitate, ce trebuie adus la cunoștința consiliului de
șeful serviciul respectiv. Dezbaterile se realizează pe articole, iar
consilierii pot formula amenda mente
, ce urmează a fi votate în
ordinea înaintării lor. Consilierii pot lua cuvântul, în ordinea
înscrierii. Dacă proiectul este votat, dezbaterea pe tema respectivă
este declarată încheiată.
I.2.5. Procedura de vot
Votul este individual și se poate desfășura în mod deschis sau
secret. Prima variantă implică exprimarea unei opțiuni prin ridicarea
mâinii sau prin răspuns verbal la apelul nominal. Dacă după votul
prin ridicarea mâinii numărul celor care votează “pentru”, “contra”
sau se abțin nu este egal cu numărul total al consilierilor, se trece la
votul nominal. Acesta implică explicarea de către președintele de
ședință a obiectului votului și sensul cuvintelor “pentru” sau
“contra”. Secretarul citește numele ș i prenumele consilierilor, în
ordine alfabetică, iar aceștia se exprimă în favoarea unor dintre
opțiuni. Num
ele celor care nu au răspuns la apel sunt reluate la
sfârșit.
Votul secret se exercită prin buletine de vot, ce au opțiunile „da”
sau „nu”. Buletinele se introduc în urnă, iar la numă rătoare se
elimină cele care nu au nicio opțiune selectată sau le au pe
amândou ă. Abținerile
se contabilizează ca opțiunea „nu”. Consilierii
pot solicita ca în procesul verbal să fie înregistrat ă opțiunea
personală de vot.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 35Hotărârile se adoptă cu majoritatea de voturi, exceptând cazurile
specificate în legislația aflată în vigoare sau prin regulamentele de
organizare ale consiliilor locale. Proiectele de hotărâre sau
propunerile nu pot fi dezbătute în cadrul aceleiași ședinț e de
Consiliu Local dacă au fost respinse.
I.2.6. Răspunderea și sancționarea aleșilor locali
Consilierii sunt ocrotiți legal în vederea îndeplinirii mandatului,
potrivit Legii 393/2004. Acestora li se asigură libertatea exprimă rii
opiniilor și a acțiunilor, fără a fi trași la răspundere pentru idei sau
opinii politice exprimate în timpul exercită rii funcției. Protecția
penală se poate extinde ș i asupr a membri lor familiei dacă
agresiunea acestora urmărește punerea de presiuni asupra
consilierului în chestiuni ce privesc atribuțiile de serviciu.
Organele ce dispun reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată a
consilierilor locali trebuie să aducă la cunoștința autorității
administrative din care fac parte aleșii, precum și a prefe ctului, în
termen de 24 de ore, motivele pentru care au fost dispuse măsurile
respective.
Încălcarea prevederilor prezente în Legea nr. 215/2001, cu
modificările de rigoare, în Legea nr. 393/200419, completată și a
regulamentelor interioare poate atrage sancționarea consilierului
prin avertisment, chemare la ordine, retragerea cuvântului,
eliminarea din sala de ș edință (sunt aplicate de președintele de
ședință ), excluderea temporar ă de la lucrările consiliului și ale
comisiei de specialitate sau retragerea indemniza ției de ș edință,
pentru una sa
u două ședinț e (sunt aplicate de consiliu).
Prima abatere atrage după sine o observație din partea
președintelui de ș edință . Nerespectarea avertismentului prin
continuarea încălcării regulamentului sau abaterile grave conduc la
chemarea la ordine a consilierului, fapt ce se înscrie în procesul
19 Articole 57‐73.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL36 verbal de ș edință . Președintele poate retrage sancțiunea dacă la
invitația sa, consilierul își retrage sau explică cuvintele ce au generat
incidentul.
Dacă sancțiunea se aplică, iar consilierul continuă să se abată de la
prevederile regulamentului, președintele îi poate retrage cuvântul,
apoi îl poate elimina din sală, fapt care echivaleaz ă cu prezență
nemotivat ă. Pentru abateri grave sau săvârșite
repetat, consilierul
poate fi exclus temporar (cel mult două ședinț e) de la lucrările
consiliului sau ale comisiilor de specialitate, gravitatea actului
urmând a fi stabilită în cadrul comisiei cu atribuții juridice, în maxi m
zece zile de la sesizare. Indemniza ția nu este acordată pe această
perioadă. Hotărârea excluderii trebuie să fie luată de cel puțin două
treimi din numă rul consilierilor în funcție.
Viceprimarul poate fi la rândul său sancționat la propunerea
primarului, prin hotărâre a consililulu i. Sancțiunile pot consta în
mustrare, avertisment și necesită votul deschis al majorității
consilierilor în funcție, precum și în diminuarea indemniza ției cu 5‐
10% pe timp de 1‐3 luni sau eliberarea din funcție (conform
prevederilor Legii nr. 215/2001). Al doilea grup de sancțiuni se
realizează în cazul încălcării
unor legi, a Constituției sau a intereselor
țării sau ale unităț ii administrativ ‐teritoriale, prin hotărâre luată cu
votul secret a cel puțin două treimi din numă rul consilierilor în
funcție. Acest ultime două sancțiuni pot fi atacate la instanțele de
conten cios ad
ministrativ competente.
Aleșilor locali li se aplică prevederile Codului Penal, precum și ale
Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corupție20.
20 Legea nr.78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție, publicată în Monitorul Oficial nr. 219/18 mai 2000.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 37I.2.7. Aspecte ale integrității consilierului local. Conflicte de
interese, declarația de avere și verificarea dosarului de
Securitate
Aleșii locali sunt obligați să facă publice interesele personale printr‐
o declarație de interese pe proprie răspundere21, ce trebuie depusă
în dublu exemplar la secretarul unităț ii administrativ ‐teritoriale în
termen de 15 zile de la constituirea legală a consiliului. Nepredarea
declarației sau refuzul de a o înainta atrag pierderea mandatului. Un
exemplar este depus de secretar în registrul de interese, iar al doilea
se transmite către secretarul general al prefecturii, care o depun e
de
asemenea într‐un registru similar. Registrul de interese este
public. Declarația trebuie să conțină conform articolului 76 din
Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali:
• funcțiile deținuțe in cadrul societăților comerciale, autorităț ilor și
Instituțiilor publice, asociațiilor și fundațiilor;
• veniturile obtinuțe din colaborarea cu orice persoană fizică sau
juridică și natura colaboră rii respective;
• participarea la capitalul societăților comerciale, dacă aceasta
depăș este 5% din capitalul societății;
• participarea la capitalul societăților comerciale, dacă aceasta nu
depăș este 5% din capitalul societății, dar depăș ește valoarea de
100.000.000 lei;
• asociațiile și fundațiile ai căror membri sunt;
• bunurile imobile deținute în proprietate sau în concesiune;
• funcțiile deținute în cadrul soci etăților comerciale, autorităț ilor
sau instituțiilor publice de către soț/soție;
• bunurile imobile deținute în proprietate sau în concesiune de
către soț/soție și copii minori;
• lista proprietăților detinuțe pe raza unității administrativ ‐
teritor i
ale din ale căror autorități ale administra ției publice locale fac
parte;
• cadourile și orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice
persoană fizică ori juridică, legate sau decurgând din funcția deținută în
cadrul autorității administra ției publice locale; orice cadou sau donație
primită de aleșii locali într
‐o ocazie publică sau festivă devin
proprietatea acelei instituții ori autorități;
21 Model de declarație de interese, disponibil pe pagina web a Camerei Deputaților
(www.cdep.ro/camera_deputatilor/de claratii_interese/INTERESE.pdf), accesat la 27.03.2009.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL38 • orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consiliului local, în
cazul primarilor, viceprimarilor și consilierilor locali, sau prin hotărâre a
consiliului județean, în cazul președintelui ș i vicepreședintelui acestuia
și al consilierilor județeni.
Declaraț iile care nu corespund adevărului sunt considerate fals în
declarații și sunt pedepsite conform Codului Penal. De asemenea,
cadourile nedeclarate sunt confiscate. Declaraț ie de interes se
reactualizeaz ă la începutul fiecărui an, până la 1 februarie dacă
intervin schimbări față de declarația anterioară .
Dacă un consilier (sau membri ai familiei, societate comercială la
care e asociat uni
c, autoritate, asociație din care face parte etc) are
un interes față de problema care se dezbate, în sensul că o decizie îi
poate aduce un avantaj sau dezavantaj, trebuie să anunțe la
începutul ședinței, abținerea de la vot fiind consemnat ă în procesul
verbal. Hotărârile luate prin nerespectarea acestei dispoziții sunt
declarate nule de drept.
Consilierii sunt obligați conform Legii nr. 115/199622 să depună și o
declarație de avere23 ce trebuie trimisă prefectului în 15 zile de la
validarea mandatului. Declaraț ia trebuie publicată pe pagina de
internet a instituției în termen de 30 de zile. Anual, aleșii au
obligația să actualizeze declarația dacă dobândesc bunuri
menț ionate în anexa actului normativ. Mai mult, la încheierea
mandatului, fie că se ter
mină la termen sau în alte condiții, trebuie
să depună o nouă declarație cu averea deținută la acea dată.
22 Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților,
funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, publicată în Monitorul
Oficial nr. 263/28 oct. 1996.
23 Model de declarație de avere, disponibil pe pagina web a Camerei Deputaților
(www.cdep.ro/camera_deputatilo r/declaratii_avere/AVERE.pdf), accesat la 27.03.2009. Vezi
și Legea nr. 144 din 21 mai 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției
Naționale de Integritate.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 39Al treilea aspect legat de integritatea aleșilor locali este tratat de
Legea 239/200824. Articolul 3 reglementeaz ă categoriile care pot fi
supuse controlului public privind dosarele de Securitate:
Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice
cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum ș i
presa scrisă ș i audiovizual ă, partidele politice, organizațiile
neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice
au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu exi stenț a sau
inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al
acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la
alegerile prezidenț iale, generale, locale și pentru Parlamentul
European, precum ș i a persoanelor care ocupă următoarele dem nități
sau funcții:
[…]g) primarii, viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în Consiliul
General al Municipiului București, consilierii locali; […]
Asemenea celorlalte categorii prevăzute în articolul 3, literele b‐h1,
cu excepția persoanelor care la data de 22 decembrie 1989 nu
împliniser ă vârsta de 16 ani, consilierii locali trebuie să înainteze
primarului o declarație pe proprie răspundere, conform modelului
prevăzut în anexa Ordonanței de Urgență nr. 24 din 5 martie 2008,
„în sensul că au avut sau nu calita t
ea de lucrător al Securității sau de
colaborator al acesteia”.
Un alt aspect pe care îl vom menționa succint este avertizarea în
interes public, care se referă la „sesizarea făcută cu bună‐credință
cu privire la orice faptă care presu pune o încălcare a legii, a
deontologiei profesionale sau a principiilor bu
nei administr ări,
eficienței, eficacității, economicit ății si transparen ței”. Legea
571/200425 reglementeaz ă măsurile privind protecția persoanelor
care au reclamat sau au sesizat încălcări ale legii în cadrul
instituțiilor publice.
24 Legea nr. 293 din 14 noiembrie 2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în
Monitorul Oficial nr. 800/28 noiembrie 2008.
25 Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritățile publice, instituț iile publice
și din alte unități care semnaleaz ă încălcări ale legii,publicat ă în Monitorul Oficial nr. 1214 din
17 decembrie 2004
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL40 I.2.8. Incompatibilit ățile privitoare la funcția de consilier local
Incompatibilitatea funcției cu deținerea altor posturi este esențială
pentru desfășurarea mandatului conform normelor legale. Cu toate
acestea, a fost identificat un numă r însemnat de cazuri de încălcare
a principiilor de compatibilitate. Cele mai multe situaț ii mediatizate
de
incompatibilit ăți în anul 2004 au fost tocmai la nivelul
consilierilor locali26.
Conform legislației27, consilierul local nu poate fi primar sau
viceprimar, consilier județean, prefect, subprefect, funcționar public
sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu, al
consiliului județean sau al prefecturii. De asemenea, consilierul nu
poate deține funcția de președinte, vicepreședinte, director general,
director, manager, asociat, adminis trator, cenzor sau membru al
consiliului de administra ție a regiilor sau societăților de interes
public aflate sub autoritatea consiliilor județene ș i locale sau a
societăților de interes național care au sedii sau filiale în unitatea
administrativ ‐teritorial ă respectivă. Funcția este incompatibil ă și cu
cea de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale
acționarilor sau asociațiilor la o societate comercială de interes local
sau una de interes național care are sedii sau fil
iale în unitatea
administrativ ‐teritorial ă și reprezentant al statului la o societate
comercială care are sedii ori filiale în unitatea în care își exercită
mandatu
l. Legea mai specifică și faptul că un consilier local nu poate
fi în același timp și deputat sau senator, precum nu poate fi nici
ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate
acestora. Incompatibilitatea intervine odată cu validarea
mandatu lui sau în
cazul deținerii funcțiilor de consilier local și
județean concomitent odată cu validarea celei de‐a doua funcții.
26 Nicoleta FOTIADE, „Reflectarea cazurilor de conflict de interese și incompatibilitate în presa
scrisă locală”, raport de monitorizare inclus în publicația Conflicte de Interese și
Incompatibilit ăți la Nivel Local , realizată de Centrul de Resurse Juridice, pp. 8‐12.
27 Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparen ței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial nr. 279/21 apr. 2003, articolele 87‐93.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 41Aleșii locali sau soțul/soția sau rudele de gardul întâi nu pot fi
acționari semnificativi la societățile comerciale înființate de consiliul
local sau cel județean. Incompatibilitatea intervine în momentul în
care persoana vizată devine acționar.
Consilierii locali care au funcții de conducere, de acționar sau
asociat la societățile
comerciale cu capital privat sau cu capital
majoritar de stat ori cu capital al unei unităț i administrativ ‐
teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de
servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau
contracte de asociere cu autoritățile administra ției publice locale
din care fac parte, cu i
nstituțiile sau regiile autonome de interes
local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau
județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de
consiliile locale sau consiliile județene respective. Incompatibilitatea
intervine și când funcția este deținută de soțul/soția sau rudele de
gradul întâi. La data încheierii contactului, mandatul de consilier
este anulat prin ordin al prefectului, ce poate fi atacat în instanța de
contecios administrativ competentă .
Consilierul poate renunța la una dintre cele două funcții în termen
de 15 zile de la numirea în cea de‐a doua funcț ie. În cazul în care
refuză, prefe
ctul are obligația de a emite ordin de anulare a
mandatului de consilier, ce poate fi atacat la instanța de contencios
administrativ.
Agenția Națională de Integritate a fost înființată, prin Legea
144/200728 și se ocupă de verificarea averilor, conflictelor de
interese și incompatibilit ăților. Instituția are rolul de a controla
declarațiile de avere și de interese, conflictele de interese, precum
și regimul incompatibilit ăților.
28 Legea nr. 144/2007 privind înființ area, organizarea și funcționarea Agentiei Naționale de
Integritate, publicată în Monitorul Oficial, nr. 359 din 25/05/2007.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL42 I.2.9 Încheierea mandatului și dizolvarea Consiliului Local
Potrivit Legii 215/2001, mandatul consilierului local încetează la
data constituirii legale a noului consiliu local. Consiliul se poate
dizolva de drept sau prin referendum local înainte de data expirării
mandatului de patru ani.
Dizolvarea are loc de drept dacă nu se întrunește timp de două luni
consecutiv, dacă nu adoptă în trei ș edinte ordinare consecutive
nicio hotărâre
, dacă numărul consilierilor se reduce sub jumătate,
fără posibilitate de completare prin supleanță . Desființarea se
produce dacă instanța de contecios administrativ se pronunță în
acest sens, în urma unei sesizări venite din partea primarului,
viceprimarului sau altei persoan e inter esate.
Varianta referendumului pentru dizolvarea consiliului local se poate
aplica dacă 25% din numă rul de cetăț eni cu drept de vot înscriș i pe
listele electorale ale unității administrativ ‐ teritoriale adresează o
cerere prefectului în acest sens. Se formează o comisie compusă
dintr‐un reprezentant al prefectului, unul al primarului, câte unul de
la consiliul local și județean și un judecător care are jurisdicț ie în
acea unitate administrativ teritorială. Validitatea referendumului
este condiționată de participarea a cel puțin jumătate plus unu din
numă rul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea încetează
dacă se pron unță “pentru” jumătate pl us unu din numărul voturilor
exprimate. Alegerile pentru noul consiliu se organizeaz ă în cel mult
90 de zile de la data validă rii referendumului sau a hotărârii
judecătorești. Până la constituirea noului consiliu, atribuțiile
acestuia sunt preluate de primar.
Mandatul de consilier se suspendă de drept dacă acesta a fos t
arestat preventiv. Suspendarea este anulată odată cu încetarea
situației. Mandatul poate înceta în următoarele cazuri, conform
articolului 9 din Legea 393/2004:
• demisie;
• incompatibilitate;
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 43• schimbarea domiciliului într‐o altă unitate administrativ ‐
teritorială, inclusiv ca urmare a reorganiz ării acesteia;
• lipsa nemotivat ă de la mai mult de trei ședinț e ordinare
consecutive ale consiliului;
• imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioada mai mare de
șase luni consecutive, cu excepț ia cazurilor prevăzute de lege ;
• condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la
o pedeaps ă privativă de libertate;
• punerea sub interdicț ie judecătorească;
• pierderea drepturilor electorale;
• deces.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL44
În activitatea sa, consilierul local leagă și întreț ine legături cu un
numă r semnificativ de actori ai administra ției publice, ai societății
civile etc. Am ales dintre acestea trei categorii, pe care le vom
prezenta pe larg: alte autorități ale administra ției publice locale
(primarul, viceprimarul, secretarul unit ății administrativ ‐teritoriale),
presa și organizațiile neguvernamentale. Relația cu cetățeanul va fi
tratată într‐un capitol separat.
II.1. Membrii administra ției publice locale
Primarul este cel care convoacă aleșii locali la întrunirile lunare. În
afara întâlnirilor programate, consiliul poate fi chemat și în situații
speciale, tot de către primar. În aceste situații, convocarea se face
prin secretariatul instituției, în scris, cu cinci zile înaintea ședinț ei în
primul caz și cu trei zile, în cel de‐al doilea caz. Totuși, primarul mai
poate convoc a întrunirea consiliului și
în situații de urgență sau care
necesită dezbateri imediate. În această situație, întrunirea va avea
loc imediat. Primarul trebuie să participe la toate ședinț ele
consiliului (inclusiv la ședința de cons tituire), având drep tul să se
exprime asupra problemelor care se dezbat în ședință .
La nivel practic, primarul este cel care pune în aplicare hotărârile
consiliului. După cum am menț ionat anterior, administra ția locală
funcționează în interesul și pentru bunăstarea comunității. În aceste
condiții, primarul trebu ie să pună la dispoziția consilierilor, în maxim
zece zile informațiile necesare îndeplinirii mandatului. Acest demers
este condiționat de înaintarea unei cereri din partea consilierului.
…………………………..CAPITOLUL II.
RELAȚIA CU ALȚI ACTORI
ADMINISTRA ȚIA LOCALĂ . ORGANIZA ȚIILE
NEGUVERNAMENTALE. MASS‐MEDIA
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 45Consiliul local trebuie să primească din partea primarului, în primul
trimestru, raportul pentru anul anterior privind starea economic ă,
socială și de mediu a unității administrativ ‐teritoriale. Primarul mai
poate primi din partea aleșilor locali cereri pentru formularea de
alte rapoarte sau informări legate de comunitate.
Primarul înaintează către analiza consiliului docume ntații, propuneri
legislative ș i proiecte. Poate înainta proiecte de strategii privind
situația economic ă, socială și de mediu, planuri urbanistice pentru a
le supune votului consiliului. Mai mult, primarul este cel care
înaintează bugetul spre aprobare. De asemenea, poate face
propuneri pentru numirea în funcție a condu c ătorilor instituțiilor și
serviciilor locale de interes local pe baza regulilor aprobate de
consiliu. Selecția se face prin concurs, iar numirea se face prin
dispoziția primarului.
Viceprimarul este ales din rândul consilierilor și își păstrează
calitatea de consilier, fără a beneficia de indemniza ția aferentă.
Demiterea sa se realizează tot de către consiliul local, prin hotărâre
adoptată de majoritatea consilierilor, la propunere
a primarului sau
a unei treimi din numărul aleșilor locali în funcție.
Atât viceprimarul, cât și primarul pot sesiza instanța de contencios
administrativ în cazul în care consiliul nu se întrunește ti mp de două
luni consecutive, nu adoptă în trei ședinț e consecutive nicio
hotărâre sau dacă numărul membrilor consiliului se reduce sub
jumătate și nu poate fi completat prin supleanț i. Decizia instanței
privind dizolvarea consiliului este definitivă și este comuni cată
prefectului.
În cazul în care funcția de primar devine vacantă, viceprimarul
îndepline ște de drept atribuțiile acestuia. În cazul în care sunt doi
viceprimari, cum se întâmplă în municipiile reședință de județ,
consilierii locali aleg prin vot secret care dintre ei va exercita
atribuțiile.
Consiliul poate numi din rândul său un membru care va
prelua temporar atribuțiile viceprimarului. În situația în care sunt
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL46 suspenda ți și primarul și viceprimarul, consilierii vor alege un
membru al consiliului local pentru a îndeplini atribuțiile ambilor,
până la încetarea suspendării. Dacă devin vacante ambele funcții,
consiliul local alege un viceprimar, cu aplicarea primelor două
reglement ări, prezente la începutul paragrafului. Acestea se aplică
până la alege rea unui nou primar, scruti nul urmând să se desfășoare
în cel mult 90 de zile de la vacantarea funcției.
Succint, vom analiza și relația cu secretarul unităț ii administrativ
teritoriale. În primul rând, pentru a fi eligibil pentru această funcție
trebuie să nu fie membru de partid, să nu fie rudă de gradul întâi cu
primarul sau viceprimarul și trebuie să aibă pregătire academic ă
superioar ă.
Acesta are rolul de a aviza hotărârile consiliului local, de a participa
la ședinț e, de a gestiona legăturile admi
nistrative dintre primar și
consilieri. De asemenea, secretarul este cel care organizeaz ă arhiva
și evidenț a st
atistică a hotărârilor consiliului local și a dispozițiilor
primarului, asigură transparen ța și comunicarea către autoritățile
administra ției locale, instituții publice și cetățeni. Totodată, asistă
pe cei care inițiază proiecte legislative în formularea acestora.
Secretarul este cel care asigură procedurile de convocare a
consiliului, comunică ordinea de zi, întocmește procesul verbal de
ședință ș i redacteaz ă hotărârile. De asemenea, secretarul
pregătește și lucrările supuse dezbaterii consiliului local și comisiilor
de specialitate. Consiliul și primarul pot acorda atribuții
suplimentare secretarului.
II.2. Organizațiile neguvernamentale
Pentru a înțelege care este scopul, prin ce instrumente își
desfășoară activitatea și cine face parte din asemenea structuri,
vom propune o definiție extensivă29. ONG. este o organizație non‐
profit, ce poate funcționa la nivel național, local sau internațional.
29 Romano PRODI, Glenys KINNOCK , “The Commission and Non‐Governmental Organisations:
Building a Stronger Partnership”, 2000, accesat la 27.03.2009.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 47Funcționează pe bază de atragere de fonduri și în multe cazuri pe
bază de activitate voluntară . Nu fac parte din structuri
guvernamentale, însă, colaboreaz ă în unele cazuri cu acestea.
Activitatea acestora se bazează pe formularea de proiecte, care pot
viza transpunerea unor probleme ale societății pe agenda publică,
campanii de advocacy,
stimularea implică rii cetățenilor,
monitorizarea activității instituțiilor publice etc. Pot fi implicate în
multiple domenii, de la sănătate, agricultur ă, mediu până la
drepturile omului.
Organizațiile neguvernamentale oferă expertiză, realizează studii și
monitorizeaz ă implementarea politicilor publice la nivel local,
național sau internațional. Colaborarea cu organizațiile neguverna ‐
mentale
se poate dovedi fructoasă, deoarece acestea pot pune în
serviciul administra ției publice locale expertiza și pot oferi date
obținute din sondaje, din mese rotunde sau alt tip de metodă
sociologică ce relevă opinii, statistici despre subiectul vizat. O astfel
de conlucrar
e poate oferi și avantaje materiale. Pe lângă ceea ce am
menț ionat anterior, mai putem vorbi și despre activitatea de
voluntariat30, care poate reduce cheltuielile necesare realizării unor
proiecte.
Ca rezultat indirect putem menț iona și întărirea legăturii cu
cetățenii prin intermediul organizațiilor neguvernamentale,
implicarea acestora în procesul legislativ și deci în modelarea
comunităț ii în care locuiesc și oferirea unor informații necesare
privind funcționarea sistemului demo cratic. În general, organizațiile
neguvernamentale se bucură și de sprijin public, de notorietate și
sunt cunoscute ca promotori ai nevoilor comunității31.
Selecția organizațiilor cu care se poate colabora pe un anume
proiect depinde de specializarea acestora. Spre exemplu, dacă un
proiect se orienteaz ă către reducerea discriminării etnice,
30 Vezi Legea Voluntariatului nr. 195 din 20 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial, nr.
206/24 aprilie 2001, republicat ă în Monitorul Oficial nr. 276/25 aprilie 2007.
31 Pentru lista organizațiilor neguvernamentale din România, accesați pagina de internet a
organizației neguvernamentale CENTRAS, (www.centras.ro/database/indexro.shtml).
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL48 colaboratorii ar putea fi Romani Criss (www.romanicriss.org) și
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (www.edrc.ro).
Trebuie să luăm în calcul și organizațiile de utilitate publică32, care
au dreptul de a li se atribui în folosință gratuită bunurile proprietate
publică ș i dreptul preferențial la resurse provenite din bugetul de
stat și din bugetele locale.
Pe lângă profilul propriu‐ zis trebuie să mai luăm în calcul și alți
factori care ar putea afecta atât grup urile ț int ă, cât și actorii care
contribuie la realizarea proiectului. Așadar, trebuie analizat minuțios
și profund grupul căruia i se adresează o politică publică , trebuie
sondată opinia publicului țintă privind implicarea respectivei
organizații, cine ar putea susține financiar proiectul, în sensul în care
organizațiile neguver na
mentale pot atrage fonduri pentru a fi
investite ulterior în implementarea acestuia. Un alt aspect, care nu
trebuie neglijat este stabilirea responsabilit ăților, mai exact rolul
fiecărui actor în planificarea, implementarea și analizarea
rezultatelor proiectului.
Autoritățile administra ției publice locale pot invita reprezentanții
organizațiilor la ședinț ele publi ce de consiliu local, la evenimente,
mese rotunde, dezbateri, conferinț e de presă și acordarea
posibilității de a comenta și de a se implica în formularea și
implementarea politicilor publice, proiectelor sau altor inițiative ale
autorităților locale.
Prin implicarea organizațiilor neguvernamentale în problemele
comunitare, consiliul local poate îmbună tăți procesul de
transparen ță, de desch
idere în ceea ce privește implicarea actorilor
din societatea civilă. Mai mult, un proiect cu rezultate pozitive poate
atrage colaborări viitoare cu aceeași organizație sau chiar cooptarea
unor noi structuri neguvernamentale și asocierea lor la actul
guvernării locale.
32 Legea nr. 246 din 18/07/2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire
la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial nr. 656 din 25/07/2005.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 49În cadrul Primăriei Municipiului Brașov, exista în mandatul 2004‐
2008 în cadrul Direcției de Integrare European ă un Serviciu de
Relații Externe, Coordonare Instituț ii de Cultură și ONG‐uri. Una
dintre atribuțiile acestuia este:
promovarea de proiecte de Hotărâri ale Consiliului Local Brașov‐ vizând
în special asocierea Municipiului Brașov cu instituții sau ONG‐uri ori
parteneriate, în scopul realizării unor obiective sau proiecte de interes
pentru minicipiu33.
De altfel, Primăria Municipiului Brașov a publicat în 2008
„Catalogul organizațiilor neguvernamentale din Municipiul
Brașov”, ce conținea lista completă a organizațiilor
neguvernamentale, prezentate cu datele de contact, scop,
proiecte, beneficiari ș i colaboratori.
II.3. Mass‐ media
Mass‐media este unul dintre factorii semnificativi care pot promova
activitatea unui consilier local. Este legătura cea mai accesibilă între
consiliu și comunitate.
Invitarea jurnaliștilor la evenimente, menț inerea unei legături
permanente cu aceștia, aparițiile în presă și prezența la dezbateri
televizate sau emisiuni difuzate la radio sunt instrumente esențiale
pentru un mandat din
amic și transparent. Acestea oferă
consilierului posibilitatea de a promova activitatea proprie, precum
și cea a consiliului local.
Conform Legii nr. 544/200134, instituțiile au obligația să anunțe în
timp util mijloacele de informare în masă asupra conferinț elor de
presă sau altor acțiuni publice organizate de acestea. În cadrul
instituțiilor trebuie să existe un purtă tor de cuvânt care să asigure
comunicarea dintre autorități și reprezentan ții mijloacelor de
informare în masă. Accesul presei nu poate fi interzis la acțiunile
33 Asociația Pro Democraț ia, Club Brașov, Decizii pentru comunitate, Brașov, 2007, p. 43.
34 Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL50 publice. De asemenea, autoritățile care sunt obligate să organizeze
activități specifice în prezenț a publicului, trebuie să permită accesul
presei, ziariș tii urmând a ține seama în redactarea materialelor doar
de deontologia profesională . Mijloacele de informare în masă nu
sunt obligate să publice informațiile furnizate de autorități. Totuși,
conform articolului 31
din Constituție, acestea sunt obligate să
transmită informațiile corecte către public.
Mass‐media poate fi invitată la dezbaterile publice, la audieri privind
anumite proiecte, la mese rotunde sau la evenimente. La fiecare
dintre aceste tipuri de întâlniri există anumite reguli care trebuie
respecta te, at
ât de către consilieri, cât și de presă.
Prezența reprezentanților mijloacelor de informare în masă poate fi
solicitată prin intermediul invitaț iilor sau comunicatelor de presă. În
cazul dezbaterilor publice sau al conferințelor de presă, se oferă
fiecărui membru al presei câte un dosar de presă sau o mapă de
prezentare, care să cuprindă informații despre tema discuției
,
despre cei implicați în dezbatere și despre ordinea prezentărilor.
Conform Legii 544/2001, autoritățile au obligația de a organiza cel
puțin o dată la o lună conferințe de presă, pent ru aducerea la
cunoștință a informațiilor de interes public.
Autoritățile publice au obligația să acorde acreditări persoanelor
care reprezintă mass‐media, fără discriminare. Acreditarea se
acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea sa.
Aceasta poate fi retrasă numai pentru fapte care împi edică
desfășurarea normală a activităț ii autorității și care nu au legătură
cu opiniile exprimate de respectiva persoană în presă. Refuzul
acordării acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică
în scris și nu afectează dreptul organismului de presa de a obține
acreditarea pen
tru un alt ziarist.
În momentul în care un reprezentant al mijloacelor de informare în
masă adresează întrebă ri, acesta are obligația de a prin rosti cu voce
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 51tare propriul nume, precum și cel al publicației, stației radio sau TV
la care este acreditat.
Jurnaliștii pot invita membri ai administra ției sau alți participan ți la
dezbaterea respectivă la emisiuni televizate sau la dezbateri
radiofonice ulterioare. Se pot solicitata interviuri și imediat după
finalizarea dezbaterii.
În cazul eve
nimentelor publice, prezenț a cât mai numeroas ă a
presei este un atu pentru succesul acestora. Aleșii locali trebuie să
trimită invitații sau comunicate de presă către mass‐media, să
pregătească mape de prezentare și să aibă capacitatea de a
maximiza succesul evenimentului printr‐un discurs planificat ș i prin
prezentare de date relevante și sintetice.
Comunicatele de presă pot fi de mai multe tipuri35. Vom enumera
câteva dintre ele pentru a putea înțelege diferențele între multiplele
momente în care administra ția locală poate comunica cu presa.
Cel mai des folosit este comunicatul ‐invitaț ie. Acesta este utilizat
pentru a invita jurnaliștii să participe la un anume eveniment și
trebuie să conțină câteva elemente obli gatorii: tema, participan ții,
momentul și locul acestuia. Comunicatul invitație poate fi dublat de
unul de reamintire, care se trimite cu două‐trei zile înaintea datei
evenimentului.
Comunicatul ‐anunț are scopul de a informa publicul prin
intermediul mass‐media asupra unei eveniment ce urmează să aibă
loc. Acesta trebuie să atr agă și atenția jurnaliștilor, pentru a‐i
determina să participe la eveniment.
Informații statistice pot fi oferite prin intermediul unui comunicat
statistic, ce are rolul de a oferi cifre despre activitatea Consiliului.
Un alt comunicat important este cel de informare, care tratează
evenimentele ce au avut loc. Când exis tă un ansamblu complex de
35 Cristina COMAN, Relațiile publice și mass‐ media, Polirom, Ia și, 2004, pp. 104‐ 141.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL52 informații, prezentarea acestora se poate face printr‐un șir de
comunicate.
Comunicatul oficial este des utilizat de administra ție, datorită
faptului că prezintă informații legate de evenimente, proiecte sau
decizii ce pot afecta populația. Un ultim tip de comunicat pe care îl
menț ionăm este cel de luare de poziție, care poate lua mai multe
forme: contestare, provocare, clarificare sau rectificare.
Pe lângă informațiile trimise către publicațiile tipărite, administra ția
mai poate comunica și prin metode video și audio. Totuși,
comunicatele de presă trimise către ziare sau reviste rămân
principalul mijloc de comu nicare, mai ales datorită accesibilităț ii lor
și costurilor scăzute. Tot în relația cu mass‐media, aleșii locali se mai
pot folosi de editorialele de opinie și de trimiterea de scrisori către
redacții. Ambele instrumente constau în exprimarea unor păreri sau
în returnarea unui drep t la replică.
Conform Legii administra ției publice locale, ordinea de zi a
ședinț elor Consiliului Local se aduce la cunoștința comunității prin
mass‐media sau prin orice alt mijloc de publicitate. Majoritatea
Consiliilor optează pentru publicarea pe pagina de Internet a
Primăriei, întrucât nece sită cheltuieli mai mici și eforturi reduse.
Totuși, în virtutea principiului de participare publică , al
transparen ței în administra ție ș i al reprezent ării eficiente a
intereselor comunității publicarea în mass‐media a ordinii de zi este
indicată.
O altă precizare adusă de această lege este faptul că în co munele
sau orașele unde ponderea cetățenilor minoritari depășește 20% din
numă rul total al locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunoștință
publică ș i în limba maternă a minorităț ii respective.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 53
III. 1. Transparen ța decizional ă
Una dintre preocupările principale ale consiliului local ar trebui să
fie asigurarea transparen ței instituției. Conform legislației în
vigoare36 cetățeanul are dreptul de a fi informat cu privire la
procesul decizional, proiectele administra ției publice, dar mai ales
să se implice în formularea de acte normative, la nivel local.
Preocupările administra ției locale ar trebui să aibă în vedere
informarea cetățenilor asupra problemelor de interes public ce
urmează a fi dezbătute, precum ș i
asupra proiectelor de acte
normative și consultarea cetățenilor în vederea procesului de
elaborare a acestora. Autoritățile au obligația de a face publice
informații referitoare la procedurile de elaborare a proiectelor, prin
afișarea în spațiul accesibil cetăț enilor, în interi orul instituții lor
publice sau să îl transmită către presă.
După cum am menționat anterior, în secțiunea dedicată bugetelor
locale, autoritățile au obligația de a publica un anunț cu referire la
elaborarea de proiecte de acte normative cu cel puțin 30 de zile
înainte de supuner ea spre analiz
ă, avizare și adoptare de către
autoritățile publice. Anunțul trebuie să cuprindă o notă de
fundamentare, o expunere de motive sau, după caz un referat de
aprobare privind necesitatea actului propus, textul complet al
proiectului, precum și modalităț ile și termenul limită prin care pot
36 Legea nr. 52/2003 privind transparen ța decizional ă în administra ția publică, Monitorul
Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003.
…………………………….CAPITOLUL III.
RELAȚIA CU CETĂȚEANUL
TRANSPAREN ȚA DECIZIONAL Ă. ACCESUL LA
INFORMA ȚII. VIZIBILITATE, EVENIMENTE,
COMUNICARE
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL54 interveni cetățenii cu sugestii și recomand ări. Societatea civilă și
mediul de afaceri trebuie implicate, iar în cazul celui de‐al doilea
organizațiile trebuie să aibă o perioadă de zece zile în care să poate
trimite propuneri ș i opinii legate de proiectul respectiv. Trimiterea
către dezbatere se face numai după luarea în calcul a acestora.
Autoritățile publice trebuie să organizeze dezbateri în cazul în care
acestea sunt solicitate de alte autorități sau de asociații legal
constituite.
Anunțul referitor la desfășurarea ședinț elor publice trebuie afișat la
sediul autorității publice, publicat pe pagina de inter n et a autorității
și trimis către mass‐media cu trei zile înainte de data desfășurării și
trebuie adus la cunoștința cetățenilor care au înaintat recomand ări.
Acesta trebuie să conțină data, ora, locul desfășurării ședinț ei,
precum și ordinea de zi.
Mai mult, aut
oritățile trebuie să trimită proiectele persoanelor
interesate, care au depus solicită ri în vederea obținerii de informații
în privința respectivului subiect. În cadrul instituției publice poate să
fie desemnat ă o persoană responsabil ă cu comunicarea cu
societatea civilă, căreia să i se adreseze orice opinii, propuneri sau
sugestii privitoare la proiectul de act normativ.
Conform articolului 12
din Legea 52/2003, autoritățile publice sunt
obligate să întocmeasc ă un raport anual privind transparen ța
decizional ă, care să curpindă numă rul total de recomand ări primite,
cele incluse în proiect, numărul participanților la ședin țele publice,
numă rul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de
acte normative, situațiile în care autoritatea a fost acționată în
justiț ie, relația cu cetăț enii și asociațiile legal constituite, dar ș i
numă rul de ședinț e care nu au fost publice.
Asigurarea acestui climat de
transparen ță este important ă pentru
stabilirea unei legături eficiente cu societatea civilă, pentru a evita
suspiciunile privind orice ilegalităț i.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 55Raportarea la cetățean se poate realiza prin mai multe metode, care
vor fi tratate în secțiunile de mai jos, printre care consultarea,
informarea, colaborarea sau implicarea. Ne vom ocupa, de
asemenea, ș i de modalităț i prin care consilierul se poate apropia de
cetățean și prin care își poate mări vizib ilitatea pe plan local.
III. 2. Accesul la informații
În România, accesul cetățeanului la informațiile de interes public
este reglementat prin Legea 544/2001. Informațiile se pot obține la
cerere sau din oficiu, la cererea cetățeanului, prin compartimentele
specializate prezente în cadrul instituțiilor. Din oficiu, trebuie
publicate pe Internet, în Monitorul Oficial al României, la avizierul
instituției, în presă sau în
publicații următoarele documente
(articolul 5):
a) actele normative care reglementeaz ă organizarea și funcționarea
autorităț ii sau instituției publice;
b) structura organizatoric ă, atribuțiile departamentelor, programul de
funcționare, programul de audiențe al autorităț ii sau instituției publice;
c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorităț ii sau a
instituției publice și ale funcționarului responsabi l cu difuzarea
informațiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorităț ii sau instituției publice,
respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e‐
mail și adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
f) programele și strategiile proprii;
g) lista cuprinzâ nd documentele de inte res public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau
gestionate, potrivit legii;
i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției
publice în situația în care persoana se considera vătămată în privința
dreptului de acces la informațiile de interes public solic itate.
Aceste informații pot fi consultate în buletinele informative anuale
pe care trebuie să le publice instituțiile și direct la sediul autorității
care le deține. De asemenea, autoritățile trebuie să dea publicității
un raport de activitate, la un interval de cel mult un an, ce urmează
a fi publica
t în Monitorul Oficial, Partea a II‐a.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL56 Orice persoană are dreptul să ceară informațiile de interes public.
Instituțiile trebuie să răspundă cu privire la cererea formulată în
termen de zece zile, care se poate extinde până la cel mult 30, în
cazurile complexe. Informațiile pot fi transmise în scris, verbal sau în
format electronic. Costul operațiunilor este suportat de solici t ant
dacă implică fotocopierea unor documente. Refuzul acceptării
petiției se comunică în scris, în termen de cinci zile de la depunere.
Informațiile solicitate verbal de reprezentan ți ai mass‐media sunt
furnizate pe loc sau în cel mult 24 de ore. Refuzul de a oferi
informații poate fi
reclamat în scris către autoritatea respectivă sau
la instanța de contecios administrativ în maximum 30 de zile de la
acțiune.
Conform aceleiași legi nu pot fi făcute publice urmă toarele categorii
de informații:
a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii
publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit
legii;
b) informațiile privind deliberările autorităț ilor, precum ș i cele care
privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din
categoria informațiilor clasificate, potrivit le gii;
c) informațiile privind activităț ile comerciale sau financiare, dacă
publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale,
potrivit legii;
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau
disciplinare, dacă se pericliteaz ă rezultatul anchetei, se dezvăluie surse
confide nțiale ori se
pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea
unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora
aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al
orică reia dintre părțile impli c ate în proces;
f) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a
tinerilor.
În vederea creșterii eficienț ei ș i a transparen ței în sectorul
informațiilor de interes public a fost creat Sistemul Electronic
Național. Prin intermediul serviciilor oferite, care implică integrarea
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 57autorităților administra ției publice în sistem, precum și oferirea spre
accesul publicului a unui număr important de documente și servicii,
se realizează încadrarea în cerințele Uniunii Europene privind
informatizarea administra ției. Autoritățile administra ției publice
dispun de portalul www.e‐guvernare.ro. Pagina este structurat ă pe
două secțiuni, una care permite acces ul la documente și cealaltă,
care oferă servicii on‐line, ce implică completarea unui circuit al
formularelor sau rezolvarea unor probleme fără a fi necesară
deplasarea la sediile autoritățile administra ției publice. Portalul
conține peste 200 de formulare care pot fi descărcate, tipărite și
trimise auto rităților locale. Accesul este
liber și nu necesită
înregistrare. Participarea autorităților administra ției publice la acest
proiect este obligatorie, autoritățile vizate, modul în care se
realizează înscrierea și limitele de timp în care se implementeaz ă
prevederile proiectului fiind specificate în articolele 9‐33 ale Legii
161/2003.
Administra ția locală dispune și
de portalul de administra ție
electronic ă, www.eadministratie.mcti.ro. Acesta vizează implemen‐
tarea în localităț ile mici a unor sisteme informatizate de relaționare
cu cetățenii. În unităț ile administrativ teritoriale de dimensiuni mici,
autoritățile administraț iei publice locale nu dețin în cea mai mare
parte pagini de
Internet sau dacă le‐au realizat nu conțin informații
complete și sunt neprofesioniste. Practic, proiectul crează aplicații
software pentru instituțiile din localităț ile mici, care nu dispun de
resurse economice ș i tehnice, prin care acestea pot crea propriul
portal web, prin care pot interacționa cu cetățenii, punându‐le la
dispoziție serv
icii electronice în timp real și cu alte instituții. De
asemenea, programul vizează prezentarea oportunit ăților oferite de
mediul de afaceri în scopul atragerii de investiții. Pagina web a
proiectului conține o secțiune unde cei interes ați pot solicita
crearea unui domeniu ș i tutoriale video prin care sunt instruiți
asupra modului de funcționare a sistemului. Totodată, portalul
permite și înscrierea în baza de dată a paginilor web care nu sunt
create prin intermediul său.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL58 III. 3. Imaginea consilierului și a consiliului local
III.3.1. Vizibilitatea
În România, situația disponibilit ății contactelor aleșilor și ale
autorităților administra ției publice locale este încă o problemă
stringentă. Dacă la nivel central, vizibilitatea a început să crească
prin creșterea numă rului de pagini web sau de bloguri, în
administra țiile locale accesibilitatea unei adrese de conta ct es te
mult mai scazută.
În cele mai multe dintre cazuri, datele sumare sunt prezente pe
paginile de Internet ale primă riilor. Pentru o prezentare cât mai
eficientă și utilă cetăț eanului, consilierul își poate crea o pagină de
web personală sau un blog. Câteva secțiuni utile ale acestora ar
putea fi: biografie,
proiecte, evenimente, audiențe, contact.
În cazul consiliului local, informațiile pot fi prezentate într‐o
secțiune din cadrul paginii web a primă riei, care să ofere toate
informațiile necesare cetățenilor: componen ță, contacte, audiențe,
hotărâri, proiecte, declarații de avere și declarații de int eres ale
membrilor, instituț ii subordonate.
În mediul rural, acest obiectiv este mai dificil de obținut, după cum
am menț ionat anterior, din cauza lipsei de mijloace de accesare a
Internetului ș i a lipsei resurselor financiare. Așadar, consiliul din
mediul rural se poate face vizibil prin alte metode. Una dintre
acestea este afișarea unor informații detaliate la sediul primăriei
privind activitatea consilierilor și a consiliului în general.
Avizierul ar trebui să conțină datele de contact ale instituției, ale
persoanelor din conducerea primă riei, precum și ale persoanei care
se ocupă de relația cu public ul și difuzarea informațiilor, programul
de funcționare al serviciilor, precum și audiențele, bugetul local,
structura organizatoric ă a instituției, hotărârile consiliului local,
ordinea de zi a acestuia, numere de telefon ale serviciilor de
urgență.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 59Aceste demersuri sunt indicate dacă luăm în considerare
prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de
interes public. Conform actului normativ, administra ția publică are
obligația de a comunica din oficiu acte normative care
reglementeaz ă funcț ionarea instituției, structura organizatoric ă,
atribuțiile departamentelor, precum ș i programul de funcționare și
audiențe, datele de conta c
t ale instituției, numele persoanelor din
conducere, precum și al persoanei responsabil ă cu difuzarea
informațiilor publice, surse financiare și bugetul, programele și
stategiile proprii, lista de documente de interes public și
modalităț ile de contestare a deciziei instituției.
III.3.2. Materi
ale informative
În ceea ce privește materialele informative, paleta de opțiuni este
mai largă. Pe lângă mijloacele de comunicare disponibile online,
există o serie de publicații care pot ajuta consilierul în particular și
consiliul în general. Dintre acestea menț ionăm comunicatele
publice, afișele, broșurile, rapoartele anuale și buletinele
informative.
Consiliul local poate tipări broșuri
prin care să explice care este
procedura de implicare publică în elaborarea unui act normativ. Prin
intermediul materialelor promoționale, cum sunt afișele,
calendarele, fluturașii, consiliul poate prezenta coordonatele
principale după care se ghidează activitatea acestuia, atribuții , liste
de contacte. Prin intermediul calendarelor se pot promova
principalele proiecte sau investiții care se desfășoară în folosul
comunităț ii, precum și activități organizate de acesta: festivaluri ș i
obiective turistice.
Rapoartele anuale nu sunt doar o indicație, ci și o obligație,
specificată prin lege. Fiecare consilier, precum și viceprimarul
trebuie să pregătească un raport despre activitatea pe care a
efectuat‐o în anul respectiv.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL60 O sursă practică de informare a cetăț eanului este o revistă a
primă riei și a consiliului local. Poate fi săptămânală , lunară sau
trimestrială , deși se recomandă apariț ia periodică, la intervale mai
reduse. Aceasta ar putea să conțină informații referitoare la
activitatea membrilor consiliului local, hotărârile și proiectele
dezbătute sau publicate în perioada respectivă, date de contact ale
membrilor administraț iei locale și programul audiențelor. Revista
mai poate conține informații referitoare la evenimentele
desfășurate în comunitatea respectivă , despre programe în
derulare, interviuri, răspunsuri la problemele trim ise de cetăț eni37.
Poate fi publicată atât în format electronic, cât și tipărită. Aceasta
se distribuie gratuit către instituții și cetățeni. În absența unei
reviste propriu‐zise se poate publica un buletin informativ, mai
modest în conținut și fără pretenții grafice, care să vizeze strict
activitatea consiliului local, o agendă prin care să fie prezentate
evenime n
te, activități și să fie înaintate invitații, precum și date de
contact. O modalitate mult mai ieftină este newsletter ‐ul electronic,
la care cetățenii interesaț i se pot abona de pe website‐ul primă riei
sau al consili ului local .
Ședințele publice pot fi înregistrate și postate pe pagina de Internet
a instituției sau pot fi transmise chiar în direct. În cadrul Primăriei
Municipiului Timișoara a fost dezvoltat un proiect prin intermediul
căruia ședințele erau transmise în direct pe un post de radio,
cetățenii puteau adresa întreb
ări, ce era soluționate în emisiunile
difuzate pe post, la care erau invitaț i membri ai autorităților
locale38. De asemenea, instituțiile administra ției publice locale se
pot folosi de mijloace de tipul new media pentru transparentizarea
activității lor, precum și pentru întărirea legăturii cu cetăț eanului.
Astfel de instrumente pot fi Twitter, YouTube, MySpace, utilizarea
37 Vezi ca exemple revista Monitorul a Primăriei Orașului Sânnicolau ‐Mare, revista Vocea
Primăriei, editată de Primăria Sectorului 1 al Municipiului București, sau Curierul Primăriei
Municipiului Hunedoara.
38 Vezi descrierea proiectului pe pagina de web a Fundației Vest pentru Jurnalism Regional ș i
Euroregional – Timișoara
(www.fundatiavest.ro/impre unapttransparenta.html)
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 61de scrisori electronice periodice (newsletters) sau a grupurilor de
știri (newsgroups).
III.3.3. Mesajele către cetățeni
Cu ocazia sărbătorilor se pot trimite mesaje, sub forma felicitărilor
sau a scrisorilor. Consilierii, în nume propriu sau consiliul ca
instituție, pot trimite mesaje de urare, prin care să reafirme
apropierea față de cetățeni și să sublinieze necesitatea conclurării
dintre comunitate și consiliu.
Astfel de mesaje pot fi trimise diferențiat, către anumite categorii
sociale sau profesionale. Ocazii de acest gen sunt 1 Martie (Ziua
Mărțisorului) sau 8 Martie (Ziua Internațională a Femeii). Un
exemplu pe plan profesional este Ziua Armatei, care se sărbătorește
pe 25 octombrie. Mai mult, de zilele dedi cate femeilor, membrii
consiliului local pot împărți flori pe lângă felicită ri.
III.3.4. Evenimente
Organizarea și participarea la evenimente a consilierilor locali este
una dintre modalităț ile prin care își pot promova activitatea.
Finalizarea unui proiect, inaugurarea unui obiectiv, zile festive sau
sărbători naționale sau internaționale pot reprezenta un moment
bun pentru a iniția o adunare sau pentru a‐și anunța prez ența la
festivități.
Consilierii pot fi prezenți la inaugurarea unor obiective care au fost
construite sau reabilitate la inițiativa sau cu sprijinul consiliului local,
precum spitale, școli, instituții de cultură sau alte lucrări edilitare.
Consiliul local poate lua inițiativa de a stabili anumi te zile, cu
semnifica ție pentru comunitate, cum ar fi organizarea unui festival
de tipul „zilele orașului”. Consilierii se pot implica în organizarea la
nivel local a unor evenimente care se sărbătoresc și la nivel național
sau internațional, cum ar fi Ziua Pământului sau Ziua Apei.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL62 Un alt mod prin care consilierii se pot apropia de cetăț eni este
acordarea de onoruri membrilor merituoși ai comunităț ii.
Membrilor comunităț ii li se poate acorda Cheia Orașului, în semn de
respect pentru activitatea depusă sau pentru răspândirea valorilor
locale. Totodată , se pot acorda diplome, medalii sau prem ii pentru
rezultate obținute în sport, în economie, politică sau cultură.
III. 4. Implicarea cetățenilor în soluționarea problemelor
comunității
Am prezentat deja în capitolul anterior o serie de informații legate
de participarea publică la luarea de decizii în cadrul administra ției
locale. Pe lângă prezența propriu‐zis ă a cetățenilor, consiliilor
cetățeneș ti sau asociațiilor în ședinț ele de consiliu și înaintarea de
propuneri de către persoan e le interesate, consilierii mai pot apela și
la alte mijloace de consultare a membrilor comunităț ii. Se pot utiliza
metode sociologice pentru sondarea opiniilor cetăț enilor, precum
focus grupuri, sondaje de opinie. Deși acestea necesită suport
material, de timp și financiar consistent, sunt metode practice
pentru a afla cum este văzută activi tatea consiliului, ce probleme ar
trebui dezbătute, ce acte normative și proiecte nu au funcț ionat
conform obiectivelor propuse, ce îmbunătățiri ar trebui aduse
modului de funcționare a instituției. Focus grupurile pot fi aplicate
unui grup restrâns de cetățeni, pe când în sondaje pot fi chestiona t e
mai multe persoane.
Se mai pot organiza sondaje telefonice sau auto‐administrate.
Această ultimă categorie este o modalitate relativ ieftină , însă cu
rezultate modeste. Formularele sunt trimise prin poștă sau
împă rțite la domiciliul celor cărora li se adresează. Formularele
trebuie completate de fiecare adresant și expediate înapoi, tot prin
intermediul serviciilor poștale.
În mediul rural aceste practici nu ar eficiente din cauza structurii
comunităț ii. Considerăm că în aceste medii ar putea fi aplicate cu
succes întâlnirile publice. Mai mult, datorită relațiilor strânse dintre
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 63indivizi, consilierul local poate organiza ieșiri pe teren pentru
sondarea nevoilor comunității. Tot în mediul rural, administraț ia se
mai poate folosi de instalarea unei căsuțe adresate cetăț enilor, în
care aceștia pot introduce reclamații sau sugestii.
Conform Legii administra ției locale nr. 215/2001, consilierii locali
sunt obligați ca în timp ul mandatu
lui să organizeze periodic întâlniri
cu cetățenii și să acorde audiențe. Aleșii locali au obligația de a
aduce la cunoștința cetățenilor faptele ce îi privesc. Prin Legea nr.
393/2004, ei sunt obligați să organizeze, cel puțin o dată pe
trimestru, întâlniri cu cetățenii, să acorde
audiențe și să prezinte
Consiliului o informare privind problemele ridicate în cadrul acelei
întruniri.
Audiențele sunt programate de consilieri în funcție de programul
acestora. Chiar dacă ora sau ziua poate fi diferită, acestea trebuie să
aibă loc în fiecare săptămână. Audiența se acordă în urma unei
programări telefonic
e sau prin intermediul funcționarilor ce fac
parte din aparatul de specialitate al instituției. Locul de desfășurare
este de regulă în incinta primă riei. Audienț a este individual ă.
Programul pentru fiecare săptămână trebuie afișat în interiorul
instituției, într‐
un spațiu unde au acces cetățenii.
Spre exemplu, Primăria din Petroșani funcționează după următorul
program de audiențe39:
39 Program disponibil pe pagina de internet a Primăriei Municipiului Petroșani
(www.jiuvalley.com/romana/orase /petrosani/sub_subcat.asp? categ=2&sub_subcateg=52&su
bcateg=30), accesat la 20.03.2009. Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Rus Petru
Adrian
Ora: 13‐15
Vochițoiu
Haralambie
Ora: 16‐18 Pavel
Gheorghe Iuliu
Ora: 15‐16
Buză
Constantin
Viorel
Ora: 16‐18
Muntean
Ovidiu Rus Ioan
Ora :10‐11
Unguraș Ioan
Ora: 14‐15
Butulescu Valeriu
Ora: 15‐16
Drăgoescu Petru
Ora: 16‐18 Gherasim Paul
Ora : 14‐15
Fulger Valentin
Ioan
Ora: 16‐17
Popescu Doina
Ora: 17‐18
Damian Dana
Ora: 13‐14
Kroutil Izabela
Ora: 13‐14
Macavei Viorica
Ora: 14‐15
Mârza Florin
Ora : 15‐16
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL64
Pe lângă audiențe, autoritățile locale pot organiza dezbateri, după
cum deja am menț ionat, întâlniri, dezbateri sau audieri. Întâlnirile
publice au rolul de oferi posibilitatea administra ției locale și
cetățenilor să schimbe idei și opinii legate de problemele
comunităț ii. Participarea este deschisă publicului și trebuie să aibă
un scop clar
, precum discutarea bugetului sau îmbunătățirea
serviciilor de transport. Întâlnirea trebuie anunțată din timp prin
comunicate de presă și anunțuri publicitare în mass‐media. De
asemenea, prin intermediul presei scrise sau audio‐vizuale trebuie
aduse la cunoștința publicului și rezultatele întâlnirii sau principalele
idei ale discuției.
Dezbaterea publică este mai formală și
mai rigidă decât întâlnirea.
Se organizeaz ă în momentul în care administra ția își ia un
angajament, iar planurile sunt aproape finalizate (am oferit
exemplul dezbaterii bugetului). În aceste condiții, cetățenii își pot
exprima opiniile, permiț ând aleșilor locali să opereze even tuale
modificări sau doar să ia cunoștință de părerea membrilor
comunităț ii. Asemenea întâlnirii și audierii trebuie mediatizat ă din
timp, fiind deschisă tuturor cetăț enilor interesați.
La fel de formale sunt audierile publice40. Acestea sunt modalităț i
prin care autoritățile pot consulta opiniile organizațiilor, altor
autorități, interesate de o anumită problemă . Au loc într‐un cadru
bine organizat, cu o structură rigidă. Există o comisie de inițiere a
audierii publice, care organizeaz ă dezbaterea și alege tema discuției.
Marto
rii sunt reprezentan ții grupurilor de interese care formuleaz ă
depoziții, orice persoană interesată să transmită punctul de vedere
având posibilitatea să devină martor. Aceș tia trebuie să‐și depună
40 Academia de Advocacy, „Procedura de Audiere Publică”, disponibil pe pagina
www.advocacy.ro, accesat 15.03.2009. Ora: 16‐18
Pop Vasile
Ora: 16‐18
Humel Robert
Ora: 17‐19
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 65punctul de vedere în scris, în cel mult trei pagini la Comisia de
inițiere. Ulterior, își pot exprima opinia în cadrul ședinț ei, într‐un
interval de maximum cinci minute. Un al treilea actor implicat în
acest proces este comisia de experți, care asigură expertiza tehnică .
Membrii comisiei, care au dreptul de a adresa întrebă ri în timpul
discuțiilor, colecteaz ă opiniile martorilor ș i efectueaz ă sinteza
depozițiilor sub forma unui raport. Mass‐media este prezentă în
calitate de observator și trebuie invitată și la conferinț a de presă
finală , care prezintă rezultatele audierii. Rol de observator are și
publi c
ul interesat.
Alte metode neconven ționale de implicare a cetățenilor în procesul
legislativ pot fi seminariile, grupurile comune de lucru, cafenele
publice și forumurile consultative online. Cafeneaua publică se
desfășoară într‐o atmosferă degajată, de obicei într‐o cafenea sau
un mediu asemănător. Numă rul participan ților nu trebuie să fie mai
mic de 12, iar la limita superioară să permită desfășurarea întregului
proces în aproximativ patru ore. La fiecare masă este plasat un
moderator, care dezbate timp de 15‐20 de minute alături de un
grup redus de participan ți un anumit context al prob lemei generale
dezbătute. Participan ții se mută ulterior la alte mese, unde dezbat
alte teme. La finalul procesului are loc o dezbatere generală .
Forumul consultativ online poate fi folosit pentru colectarea de
opinii într‐o formă care necesită investiții minime. Acesta este pus în
funcțiune de adresarea unei între b
ări (spre exemplu, „Ce
considera ți că ar trebui făcut pentru funcționarea mai eficientă a
serviciului X?”). Informațiile complete legate de tema dezbătută
trebuie să fie afișate, astfel încât participan ții să fie în cunoștință de
cauză despre tema dezbătută. Cetățenii, exp erții, reprezentanții
administra ției publice pot posta păreri, sugestii, răspunde la alte
intervenții. Dezbaterea este moderată și are limite de timp.
Înființarea, după model francez, a consiliilor consultative de cartier
poate crea o conexiune și mai bună dintre cetăț ean și administra ția
locală. În Franța, acestea conțin consili eri mu
nicipali, reprezentanți
ai cetățenilor și asociații cetățeneș ti, având rol consultativ. Pot fi
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL66 consultate de primar și pot primi buget. În anumite orașe
funcționează consiliile cetăț eneș ti de cartier, care colaboreaz ă cu
primă ria și sunt consultate în chestiunile care le privesc direct. În
Timișoara, structuri consultative cetățenești funcționează încă din
2003. În municipiul Mediaș a existat inițiativa înființării unor astfel
de structuri cetățenești. În regulame n
tul de organizare se specifică
faptul că aceste consilii (ce funcționează pe modelul francez al
orașului Mulhouse) se întrunesc lunar în ședință publică, în spațiile
puse la dispoziție de municipalitate. Mandatul este de patru ani, iar
membrii sunt aleși. Orice cetățean care are domicili ul în
zona
respectivă poate candida pentru un post. Legătura cu Primăria se
păstrează prin intermediul Serviciului de Relații din cadrul autorității
locale. Consiliile au rolul de a informa constant autoritățile cu privire
la problemel e
comunităț ii, identificate în cadrul ședinț elor la care
pot participa și experți din cadrul administra ției publice locale.
III. 5. Inițiativa legislativă cetățenească
Pe lângă aleșii locali, inițiativa legislativă poate fi asumată și de
cetățeni. La nivel național, participarea cetățenească este
reglementat ă prin Legea nr. 189/199941. Conform Legii 215/2001,
cetățenii pot propune consiliilor locale pe a căror rază domiciliaz ă
proiecte de hotărâre spre dezbatere și aprobare. Pentru a putea fi
înaintat consiliului, proiectul trebuie să fie inițiat de unul sau mai
mulți cetățeni cu drept de vot, dacă este susținut prin semn ătură de
cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unităț ii administrativ ‐
teritoriale respective.
Procedura de inițiativă legislativă decurge astfel: inițiatorul depune
la secretarul unităț ii teritorial‐administrative proiectul, ce urmează a
fi afișat spre informare publică . Inițiatorii trebuie să prezinte și
listele de susținători, ce trebuie să cuprindă numele, prenumele,
domiciliul, seria și numă rul actului de identitate, precum și
semnă tura. Susținătorii trebuie să aibă domiciliul pe raza unității
41 Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniiaț ivei legislative de către cetățeni, publicată în
Monitorul Oficial nr. 611 din 14 decembrie 1999.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 67teritorial‐administrativ unde se află Consiliul Local ce urmează să
dezbată proiectul. După depunere, proiectul urmează procesul
normal, prevăzut în lege (vezi secțiunile I.2.4 și 1.2.5 ).
III. 6. Rețeaua locală de experț i
Din anul 2008 a început implementarea proiectului „Rețeaua
națională a experților locali pentru romi, mecanism de sprijin în
implementarea măsurilor de incluziune socială a romilor, grup
vulnerabil supus excluziunii sociale”42, elaborat de Agenția
Națională pentru Romi și Institutul Național de Administraț ie.
Acest proiect vizează strângerea relațiilor între administra ția
locală și comunităț ile de romi cu probleme, prin dezvoltarea
unei rețele de experți locali. Printre obiectivele acestuia se
numă ră creșterea gradului de reprezentare a ro milor în
structurile administraț iei locale și dezvoltarea unei rețele
naționale de experți locali pentru romi, care să înlesneasc ă
incluziunea socială , mai ales prin egalitatea șanselor de acces la
piața muncii. Proiectul mai facilitează și crearea de grupuri de
lucru locale, care să identifice problem e și să planifice acțiuni
ce au ca scop incluziunea socio‐economic ă a romilor la nivel
local, precum și conștientizarea asupra principiului egalității de
șanse în cadrul societății civile.
42 Instituția Prefectului Județul Mureș, “Rețeaua națională a experților locali
romi, mecanism de sprijin în implementarea măsurilor de incluziune socială a
romilor, grup vulnerabil supus excluziunii sociale”, accesat 27.03.2009.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL68 CONSIDERA ȚII FINALE
La final, dorim să reafirmăm ideea că acest ghid dorește să fie un
ansamblu de îndrumări care să sprijine activitatea eficientă a
consilierului local. Am subliniat pe parcursul întregii prezentări o
serie de idei, care reprezintă valorile promovate de proiectul
„Întă rirea bunei guvernări în România”. În manda tul său, alesul local
trebuie
să se concentreze asupra reprezent ării corecte a
cetățeanului prin promovarea de inițiative capabile să trateze
problemele stringente ale comunității, prin transparen ță și prin
îndeplinirea în limitele legii a atribuțiilor de serviciu. Mai mult,
consilierul local trebuie să formeze și să întrețină legături cu ce ilalți
actori ai administra ției locale, precum și cu societatea civilă.
Informația prezentat ă în acest ghid va fi transpusă în practică prin
intermediul unor ședinț e de training și prin sprijinul acordat de
Asociația Pro Democraț ia și a Institutul Național Democrat din
România (ND
I) în valorificarea cunoștințelor dobândite.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 69 ANEXE
RESURSE WEB
• Biroul Electoral Central, „Situația voturilor valabil exprimate pe partide”,
accesat la adresa
www.beclocale2008.ro/documm/Votur i%20pe%20Partide/votpart.pdf, 27.03.2009;
• Biroul Electoral Central, „Situația mandatelor repartizate pe partide”, accesat
la adresa
www.beclocale2008.ro/documm/Mandate%20pe%20Partide/manpart.pdf,
27.03.2009;
• Agenția Națională pentru Romi, Recensământul populatiei ș i al locuințelor, 18‐
27 martie 2002, Populația ocup at ă după etnie, pe sexe, grupe de ocupații și medii ,
accesat la adresa www.anr.gov.ro/docs/statistici/statistici/t20.pdf, 25.03.2009;
• Agenția Națională pentru Romi, “Am prieteni de etnie romă!” (comunicat de
presă ), emis la 16 august 2007, accesat la adresa
http://isj.bc.edu.ro/Members/minoritati/anunturi ‐
importante/rasismometrul___comunicat_de_presa_post‐ 1.doc, 09.03.2009;
• Comisia European ă, Discrimination in the Eu ropean Union , ianuarie 2007,
accesat la adresa ec.europa.eu/public_opinion/a rchives/ebs/ebs_263_en.pdf,
11.03.2009;
• Comisia European ă, Discrimination in the European Union: Perceptions,
Experiences and Attitudes , iulie 2008, accesat la adresa
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_296_en.pdf, 10.03.2009.
• Romano PRODI, Glenys KINNOCK , “The Commission and Non‐Governmental
Organisations: Building a Stronger Partnership”, disponibil pe adresa de interne t a
Comisiei Europene, accesat la adresa
www.ec.europa.eu/civil_society/ ngo/en/communication.pdf, 15.03.2009;
• Instituția Prefectului Județul Mureș, “Rețeaua națională a experților locali
romi, mecanism de sprijin în implementarea măsurilor de incluziune socială a
romilor, grup vulnerabil supus excluziunii sociale”, accesat la adresa
www.prefecturamures.ro/noutat i
/detalii/article/31/59/neste/5.html, 27.03.2009.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL70
BREVIAR LEGISLATIV43
→ LEGEA nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali ,
publicată în Monitorul Oficial nr. 912/7 oct. 2004, modificată prin L. nr.
216/2005, L. nr. 249/2006, L. nr. 286/2006, D.C.C. nr. 61/2007, L. nr. 144/2007, L.
nr. 35/2008
→ LEGEA nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administra ției publ ice locale , publicată
în Monitorul Oficial nr. 204/23 apr. 2001, modificată prin O.U.G. nr. 74/2001, L.
nr. 738/2001, L. nr. 216/2002, L. nr. 161/2003, L. nr. 379/2003, L. nr. 141/2004 ,
L. nr. 340/2004, L. nr. 393/2004, L. nr. 286/2006, O.U.G. nr. 20/2008, L. nr.
35/2008, O.U.G. nr. 66/2008, L. nr. 131/2008
→ LEGE
A nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităților
administra ției publice locale , publicată în Monitorul Oficial nr. 271/29 mar.
2004, republicat ă în Monitorul Oficial nr. 333/17 mai. 2007, modificată O.U.G.
nr. 8/2005, L. nr. 131/2005, D.C.C. nr. 1.219/2007, O.U.G. nr. 20/2008, L. nr.
35/2008, O.U.G. nr. 32/2008, L. nr. 4/2009
→ LEGE
A nr. 52/2003 privind transparen ța decizional ă în administraț ia
publică, publicată în Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003
→ LEGEA nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor,
magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de co nducere ,
publicată în Monitorul Oficial nr. 263/28 octombrie 1996, modificat ă prin L. nr.
161/2003, O.U.G. nr. 40/2003, O.U.G. nr. 24/2004, O.U.G. nr. 14/2005, L.
nr.158/2005, L. nr. 144/2007, O.U.G. nr. 49/2007, L. nr. 94/2008
→ LEGEA nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile
de in
teres public , Monitorul Oficial nr. 663/23 oct. 2001, L. nr. 371/2006, L. nr.
380/2006, L. nr.188/2007.
→ LEGEA voluntariatului, nr. 195 din 20 aprilie 2001, publicată în Monitorul
Oficial, nr. 206/24 aprilie 2001, republicat ă în Monitorul Oficial nr. 276/25 aprilie
2007, modificat ă prin O.G. nr.58/2002, L. nr.629/2002 ș i L. nr.339/2006.
→ LEGEA NR. 293 din 14 noiembrie 2008 pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și
deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial nr. 800/28 noiembrie
2008.
→ LEGEA nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice,
instituț iile publice și din alte unități care semnaleaz ă încălcări ale legii,
publicată în Monitorul Oficial nr. 1214 din 17 decembrie 2004.
43 Actele normative prezentate în acest ghid sunt expuse în forma consolidat ă la data
publicării publicației.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 71MATERIALE MULTIMEDIA
Broșură (Municipiul Timișoara) – Consiliile consultative de cartier
sursa : http://www.primariatm.r o/uploads/files/consilii _cartier/Brosura2008.pdf
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL72
Revistă (Sectorul 1, București) – Capitala capitalei (nr 43/martie 2009)
sursa : www.primariasector1.ro/Upload/1c21a77d ‐368e‐4ec4‐801a‐63decd1611b6.pdf
Revistă (Primăria Municipiului Hunedoara) – Curierul
sursa : www.primariahd.ro/!docu/rev/52/52.pdf
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 73
Eveniment ‐ Serbare Câmpeneasc ă
Sursa :
www.iubescbrasovul.ro/wp ‐content/uploads /2008/08/nedeia‐ muntilor‐fundata‐ 2008.jpg
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL74
Eveniment ‐ Zilele Brașovului
Sursa :
http://www.ghidbrasov.ro/ imagini/evenimente/zilele ‐brasovului ‐2008‐ 2008429124735.jpg
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 75
Website‐ Primăria Municipiului Brașov
Sursa : www.bra șovcity.ro
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL76
Blog‐ Primăria Municipiului Făgăraș
Sursa : www.primaria ‐fagaras.ro/blog/
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 77
Diplomă de onoare
Sursa :
www.primariagradistea.ro/diploma_alexandru_nistor.jpg
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL78 DOCUMENTE
1. Comunicate
A. Comunicat invitație44
[Sigla emitent, numă r, tipul de difuzare (dacă este cazul)] [data]
Comunicat de presă
[titlu]
Consecvent ă principiilor de sprijinire a persoanelor vîrstnice, Primăria
Municipiului Bacău organizează un concurs de șah, în perioada 30 ‐ 31
martie 2007. Concursul se va desfășura în Parcul Cancicov, în locul special
amenajat pentru acest gen de activități. Valoarea premiilor este de 24
milioane de lei vechi. Conc ursul se va desfășura pe trei categorii de vîrstă:
50‐60 de ani, 60‐70 de ani și 70‐80 de ani. Pentru informații suplimentare,
cei interesați se pot adresa domnului Solomon Ion, tel. 521.342. În caz de
vreme nefavorabil ă, concursul se va desfășura la se diul Fundaț iei
„Constantin Brîncoveanu”.
Această acțiune face parte din seria acțiunilor similare organizate de către
Primăria Bacău pentru persoanele vîrstnice, ultima de acest gen fiind
consumat ă săptămîna trecută cînd a avut loc „Balul Primăverii”.
[informații persoană de contact] [informații emitent]
44 Comunicat de presă, resursă disponibil ă pe pagina de internet a Primăriei din Bacău
(www.primariabacau.ro/inde x.php?id=id000&pagina=18), accesat 23.03.2009
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 79B. Comunicat oficial
[Sigla emitent, numă r, tipul de difuzare (dacă este cazul)] [data]
Comunicat de presă
[titlu]
Crește plafonul pentru acordarea ajutoarelor de încălzire
Începând cu 01.01.2008 compensările procentuale ale valorilor facturilor la
energie termică și cuantumurile ajutoarelor pentru încălzire cu gaze
naturale se vor modifica, întrucât se majorează limitele de venituri pentru
acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței.
Astfel, pentru perioada ianuarie‐martie 20
08, vor beneficia de ajutoarele
pentru încălzirea locuinței familiile sau persoanele singure cu venitul lunar
pe membru de familie de maxim 615 lei, față de 500 lei cât a fost limita
maximă în perioada noiembrie ‐decembrie 2007.
Cererile luate deja în evidență începând cu 01.11.2007, care nu prezintă
modificări la venituri sau în componen ța familiei, se vor reanaliza ș i se vor
emite noi dispoziț ii de primar de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea
locuinței, nefiind necesară depunerea unor noi cereri.
Pensionarii cărora li se majorează pensiile începând cu luna ianuarie și
oricare alt titular al ajutorul ui pentr
u încălzire a locuinței sunt obligați să
comunice până la sfârșitul lunii ianuarie, modificările intervenite în
componen ța familiei și în veniturilor membrilor acesteia.
Comunicarea modificărilor se va face prin depunerea de noi declaraț ii la
asociațiile de care aparțin sau la sediul 2 al Primăriei Municipi ului Bacău,
situat la Piața Centrală. Nu este necesară comunicarea modificării valorii
alocației de stat pentru copii dacă aceasta este singura modificare
survenită în veniturile familiei.
[informații persoană de contact] [informații emitent]
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL80 2. Invitație
A. Ședința Consiliu Local
Invitația nr. 4 din 17‐2‐2009
ȘEDINȚĂ ORDINAR Ă A CONSILIULUI LOCAL DIN 17.02.2009
INVITAȚIE
În temeiul dispoziț iilor art. 39 alin. 4 și art. 68 alin. 1 din Legea nr.
215/2001 privind administra ția publică locală, republicat ă, cu modificările
și completările ulterioare, sunteți invitat să participați la ședința de îndată
a Consiliului Local al Munici
piului Petroș ani, ce va avea loc în data de 17
februarie 2009, în Sala de ședințe a Consiliului Local, începând cu ora 15
având următorul :
PROIECT AL ORDINEI DE ZI :
1. Proiect de hotărâre privind modificarea ș i completarea H.C.L. nr. 6/ 2009
pentru aprobarea unui număr de 100 locuri de muncă pentru realizarea
unor lucrări publice de interes comunitar în colaborare cu A.J.O.F.M.
Hunedoara.
Inițiator: Primarul Municipiului Petroș ani
Florin Tiberiu Iacob – Ridzi
2. Proiect de hotărâre pentru modificarea H.C.L. nr. 1
/2009 privind
stabilirea taxei de salubrizare în municipiul Petroș ani.
Inițiator: Primarul Municipiului Petroș ani
Florin Tiberiu Iacob – Ridzi
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea alocării din bugetul local a sumei
de 15.000 lei în vederea organizării unui spectacol în data de 0
3.03.2009
dedicat Zilei Femeii.
Inițiator: Primarul Municipiului Petroș ani
Florin Tiberiu Iacob – Ridzi
4.Proiect de hotărâre pentru modificarea H.C.L. nr. 283/2008 privind
aprobarea documenta ției Plan Urbanistic Zonal (P.U.Z.) nr. 36/08 pentru
construire Supermarket ,,LIDL” în str. Oituz, nr.2 A.
Inițiator: Primarul Municipiului Petroș ani
Florin Tiberiu Iac
ob – Ridzi
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 815. Proiect de hotărâre pentru aprobarea criteriilor de stabilire a ordinii de
prioritate în soluționarea cererilor de locuințe și de repartizare a
locuințelor din fondul locativ aflat în proprietatea municipiului Petroș ani,
administrat de Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public și
Privat.
Inițiator: Primarul Municipiului Petroș ani
Florin Tiberiu Iac
ob – Ridzi45
B. Dezbatere publică46
Dezbatere publică
ROMÂNIA
JUDEȚUL BACĂU
PRIMARUL MUNICIPIULUI BACĂU
Nr. 47089 DIN 12.12.2006
ANUNȚ
În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr.52/2003 privind
transparen ța decizională în administra ția publică, Primarul Municipiului
Bacău, organizeaz ă o întâlnire publică pentru dezbaterea următoarelor
proiecte de hotărâre:
1. proie c
tul privind stabilirea taxei de salubrizare în municipiul Bacău;
2. proiectul privind stabilirea impozitelor ș i taxelor locale pentru anul 2007
în municipiului Bacău;
3. proiectul privind bugetul de venituri ș i cheltuieli pe anul 2007 al
Consiliului Local Bacău;
Dezbaterea publică va fi organizat ă Miercuri 20 decembrie 2006, ora 11 ,00
la Sala de videoconferin țe a Consiliului Județean Bacău.
Proiectele au fost publicate în presa locală în data de 30.11.2006 și
31.11.2006, sunt afișate la sediul propriu și sunt postate pe site‐ul
www.primariabacau.ro , la secțiunea Legea 52.
Persoanele și agenții economici interesați, sunt așteptate să participe.
45 Invitație disponibil ă pe pagina de internet a Primăriei Municipiului Petroșani
(www.jiuvalley.com/romana/ora se/petrosani/inv.asp?id=300 ), accesat 20.03.2009
46 Invitație disponibil ă pe pagina de internet a Primăriei Municipiului Bacău
(www.primariabacau.ro/inde x.php?id=id000&pagina=21 ), accesat 23.03.2009
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL82
PRIMARUL MUNICIPIULUI BACĂU
Ing. ROMEO STAVARACHE
12.12.2006
Caleap Fl./ Ex.2/Dos.XV
3. Drept la replică
Primăria Municipiului Bacău
Drept la replică
Către: Cotidianul „Monitorul de Bacău”
În atenția d‐lui Alexandru Herman, Redactor Șef
DREPT LA REPLICĂ47
Referitor la „datele interesante” extrase de autorul articolului „Gică Vlasie
câștigă licitația suspectă pentru Ștrandul Tineretului”, cu privire la
contractul de concesionare al Ștrandului Tineretului, în virtutea dreptului la
replică, dorim să aducem la cunoștința opiniei publice faptul că toate
sumele și toate evaluările făcute de Primăria Bacău au fost apro bate de
Consiliul Local al Municipiului Bacău. Dacă ar fi fost constatate nereguli de
legalitate sau de oportunitate la propunerea de contract de concesionare
făcută de Primăria Bacău, cei 23 de consilieri locali ai municipiului ar fi
respins această propu n ere ș i astăzi Ștrandul Tineretului ar fi fost în
continuare în administrarea Consiliului Local Bacău.
Din punct de vedere strict tehnic, pentru a putea păstra destinația de
spațiu verde de recreere și de agrement a celor 3,64 de hectare în inima
Bacăului, Primăria Bacău a pr opus, iar Consiliul Local a aprobat, prin acest
tip de contract de concesiune, o strategie care a luat în calcul faptul că
zonele cu astfel de domeniu de activitate nu au același potențial de profit
ca un spațiu comercial (referire la cei 1.387 metri pătraț i de pe strada
Aviatorilor). Astfel, am pornit cu prețuri de concesionare pe metru pă
trat
scăzute pentru a atrage investitori, dar am menținut în contract alineate
care prevăd: „Art 6: Taxa de concesionare se va indexa anual, conform
47 Drept la replică, disponibil pe pagina de internet a Primăriei Municipiului Bacău
(www.primariabacau.ro/inde x.php?id=id000&pagina=6), accesat 23.03.2009
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 83indicelui de indexare stabilit prin Hotărâre a Consiliului Local al
Municipiului Bacău, la începutul fiecărui an fiscal” respectiv „Art. 12:
Pentru întârzierile la plata ratelor trimestriale se vor percepe dobânzi și
penalități calculate la suma datorată , conform legislației fiscale în vigoare
la momentul calculării acesto ra, urmând ca dacă întârzierile depășesc 182
de zile, să se procedeze la retragerea concesiunii”, prin urmare cei 50.000
de lei (500 milioane lei vechi) vor intra cu siguranță în bugetul Primăriei
sumă ce va fi indexată anual.
În balanță cu prețul mic pe metru contract de concesiune contract ul mai
prevede obligația concesionarului de a investi minim 500.000 de euro
(aprox. 1.750.000 RON) ș i de a crea minim 55 de locuri de muncă pe
termen nelimitat.
În acest fel, la cei 50.000 de lei anual (ca sumă de plecare) se adaugă
investiț iile de minim 70.000 lei anual (dacă împă rțim valoarea minimă a
investiț iilor obligatorii pe cei 25 de ani de concesiune și care vor rămâne în
administrarea Consiliului Local la încheierea perioadei de concesionare)
precum și sumele colectate de Direcția de Taxe și Impozite Bacău rezultate
în urma impozitelor pe salarii ș i a celor pe profit, minim 25.00 0 de lei pe
an. Toate aceste sume adunate aduc anual municipiului Bacău aproximativ
150.000 de lei noi, total de trei ori mai mare decât suma obținută direct
prin contractul de concesionare și prezentat ă ca fiind unică de către autorii
articolului.
Menționăm că, înainte de a fi concesionat ace
st obiectiv, în perioada 2005‐
2006, banii încasați de la Ștrandul Tineretului abia permiteau acoperirea
cheltuielilor de întreținere a obiectivului, prin urmare nu permiteau nici
investiț ii noi, nici nu aduceau bani municipalit ății, toate acestea fără a mai
face referire la starea
nedemnă de o localitate ca municipiul Bacău a
spațiilor destinate relaxării băcăuanilor.
Un alt beneficiu al municipalit ății rezultat din acest contract de închiriere îl
reprezintă dreptul Primăriei și al Consiliului Local prevăzut la art. 14 de a
„inspect a bu
nurile concesionate, de a verifica stadiul de realizare a
investiț iilor, precum și modul în care este satisfăcut interesul public prin
realizarea activităț ii”, fapt ce permite creșterea calității serviciilor oferite
băcăuanilor.
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL84 Referitor la modul de realizare al licitației, în afara faptului că a fost perfect
legală, toate celelalte afirmații ale autorilor articolului sunt simple
speculaț ii de slabă calitate și fără fundamente reale. Tuturor celor
interesați, Primăria Municipiului Bacău le poate pune la dispoziție
informații comp
lete nu numai referitoare la acest contract câștigat, ci la
toate contractele câștigate de firmele SC Vasion și SC Gepex la Primăria
Municipiului Bacău.
Cu privire la calitatea articolului scris de „ziariș tii” de la Monitorul de
Bacău, ne‐am obișnuit deja ca acest ziar coordonat de fostul depu tat Nistor
Vasile să prezinte doar jumătăți de adevăr care să pună într‐o lumină
nefavorabil ă administra ția actuală și astfel să inducă în eroare cititorii.
4. Hotărâre de Consiliu Local
CONSILIUL LOCAL
AL MUNICIPIULUI SATU MARE
HOTĂRÂREA nr.46/26.02.200948
privind stabilirea consumului lunar de carburanți pentru
autovehicule aflate în dotarea Primăriei Municipiului Satu Mare
Având în vedere inițiativa Primarului exprimată prin Expunerea de
motive, Referatul de specialitate al Biroului administrativ, protecția
muncii și PSI, și Rapoartele Consiliilor de specialitate ale Consiliului
local.
În conformitate cu prevederile Norm ativului de cheltuieli privi nd
dotarea cu autoturisme și consumul lunar de carburați punctul II din
anexa 3 din Legea nr. 154/14 mai 2004 pentru modificarea
Ordonanț ei nr. 80 din 30 august 2001.
În temeiul prevederilor art. 36 alin.1 și art. 45 alin. 1 din legea nr.
215/2001 privind administra ția public ă, republicat ă și actualizat ă.
48 Hotărâre de Consiliu Local, resursă disponibil ă pe pagina de internet a Primăriei
Municipiului Satu Mare (www.satu ‐mare.ro/consiliu/hotarari/2009/02/Hcl46.html), accesat
27.03.2009
GHIDUL CONSILIERULUI LOCAL 85Consiliul Local al municipiului Satu Mare
HOTĂ RĂȘTE:
Art. 1. Se aprobă consumul lunar de 200 l. carburanți/autoturism
pentru cele 6 autoturisme aflate în dotarea instituției;
Art. 2. Se aprobă consumul lunar de 150 l. carburanți/ autoutilitar ă;
Art. 3. Se aprobă cota lunară de carburanți cu cantitățile necesare
pentru deplasări în delegații, calculate în conformitate cu normele
legale de consum ce rezultă din fișa tehnică a autovehiculului și
Ordinul Nr. 14/ 27 sept 1982 pentru aprobarea normativului privind
consumul de combustibil și ulei pentru automobile.
Art. 4. Se aprobă consumul lunar de 25 l. carburanți/ motoscu t er,
pentru deplasări în municipiu;
Art. 5. Nu se considră depășiri la consumul de carburanți
normat/autovehicul, consum care la nivelul anului, se încadreaz ă în
limita combustibilului normat în raport cu numărul total de
autovehicule.
Art.6. La data intrării în vigoare a prezentei hotărârii, se abrogă Hot.
Consiliului local nr. 9/25.01
.2007 și nr. 65/29.03.2007.
Art.7. Prezenta se comunică primarului, Direcției Economice a
primă riei Municipiului Satu Mare, ș i instituției prefectului Satu
Mare.
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNAT
Fogel Vasile Secretar
Suciu Mariana
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ghidul Consilierului Local R [607369] (ID: 607369)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.