Ghid previziuni flux de numerar pagina 120 [600998]

Ghid previziuni flux de numerar pagina 1/20
PPRROOGGRRAAMMUULL OOPPEERRAAȚȚIIOONNAALL SSEECCTTOORRIIAALL
DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA RREESSUURRSSEELLOORR UUMMAANNEE
22000077–22001133
CCCCII 22000077RROO005511PPOO000011

Privind realizarea previziunilor de flux de numear aferente
proiectetelor implementate de Beneficiari, precum s i
intocmirea de situatii sinteza, conform cerintelor din
contractul de finantare

Februarie 2009

Ghid previziuni flux de numerar pagina 2/20
NOTA

PREZENTUL DOCUMENT ARE CARACTER ORIENTATIV SI NU INL OCUIESTE IN NICIUN FEL
PREVEDERILE CONTRACTULUI DE FINANȚARE ȘI ANEXELE SAL E

Ghid previziuni flux de numerar pagina 3/20 CUPRINS

1. INTRODUCERE………………………………. …………………………………………… ……………………………….4
2. CERINTE CONTRACTUALE ………………………. …………………………………………… ………………………..4
3. PLANIFICAREA ACTIVITATILOR…………………. …………………………………………… ……………………….5
4. PREVIZIUNEA FLUXURILOR DE NUMERAR…………… …………………………………………… ………………7
4.1 Principii generale privind previziunea fluxuril or de numerar……………………………….. …………7
4.2 Optimizarea fluxului de numerar……………. …………………………………………… ……………………8
4.4 Previziunea fluxului de numerar……………. …………………………………………… …………………….9
5. SIMULARE CASH-FLOW PENTRU PROIECTE FINANTATE PRI N POS DRU ………………………………..10
5.1 Premisele modelului financiar de previzionare a fluxului de numerar pentru beneficiarii de
fonduri …………………………………….. …………………………………………… ………………………………..10
5.2 Prezentarea modelului financiar ……………. …………………………………………… ………………….11
5.3 Completarea formularelor specifice pe baza prev iziunior de flux de numerar………………….14
ANEXE………………………………………. …………………………………………… ……………………………………18

Ghid previziuni flux de numerar pagina 4/20 1. INTRODUCERE

Scopul acestui ghid este de a furniza suport benefi ciarilor privind aspectele practice ale aplicarii
obligatiilor contractuale pentru proiectele finanta te prin POS DRU 2007-2013.

Prezentul ghid adreseaza aspecte privind obligatiil e legale ale Beneficiarilor conform contracului de
finantare, planificarea activitatilor, construirea bugetului proiectului precum si previziunea
fluxurilor de numerar, ca documente ajutatoare pent ru completarea anexelor specifice.

Beneficiarii vor trebui sa adapteze premizele si da tele modelului de previziune a fluxului de
numerar conform nevoilor proprii, tanand cont de ac tivitatile propuse in cadrul proiectului.

Pentru o mai buna intelegere a aspectelor prezentat e vor fi inserate exemple privind planificarea
activitatilor, bugetul proiectului, conform formatu lui solicitat in Anexa 1: Cererea de finanatare si o
simulare orientativa de previziune a fluxurilor de numerar in cadrul unui proiect strategic pentru
completarea formularelor specifice.

2. CERINTE CONTRACTUALE

In vederea completarii “Graficului estimativ privin d depunerea cererii de rambursare” cat si a
anexei “Previziuni actualizate” Beneficiarul trebui e sa respecte urmatoarelele cerinte contractuale
(conform modelului untilizat in cererile de propune ri de proiecte lansate in 2008):

Articolul 7 – Rambursarea cheltuielilor efectuate î n cadrul proiectului și rambursarea finală

(1) Beneficiarul are obligația de a completa și tra nsmite [AMPOSDRU sau OI responsabil] graficul
estimativ privind depunerea cererilor de rambursare , în termen de 30 de zile de la data depunerii
cererii de prefinanțare sau în termen de maxim 90 d e zile de la data prevăzută în articolul 2
alineatul 2, în cazul în care nu depune cererea de prefinanțare, conform formatului standard
stabilit în Anexa 5 – Graficul estimativ privind de punerea cererilor de rambursare.

Beneficiarul are obligația, în cazul modificării gr aficului estimativ privind depunerea cererilor de
rambursare transmis inițial, să notifice în scris [ AMPOSDRU sau OI responsabil] cu celeritate noile
sale previziuni.

De asemenea, Beneficiarul are obligația, în cazul m odificării graficului estimativ privind depunerea
cererilor de rambursare transmis inițial, să notifi ce în scris [AMPOSDRU sau OI responsabil] cu
celeritate noile sale previziuni.

(2) Beneficiarul trebuie să transmită prima cerere de rambursare intermediară în maxim 6 luni de
la data primirii prefinanțării sau în maxim 6 luni de la data începerii implementării proiectului. În
caz contrar AMPOSDRU/OI responsabil poate rezilia c ontractul de finanțare.
Cererile de rambursare intemediară vor fi transmise [AMPOSDRU sau OI responsabil] atunci când
valoarea cheltuielior angajate și plătite de Benefi ciar reprezintă cel puțin:

a) pentru proiectele cu durata de până la un an, in clusiv: 15% din valoarea totală eligibilă a
proiectului;

Ghid previziuni flux de numerar pagina 5/20 b) pentru proiectele cu durata între un an și doi a ni, inclusiv: 10% din valoarea totală eligibilă a
proiectului;
c) pentru proiectele cu durata între doi ani și tre i ani, inclusiv: 5% din valoarea totală eligibilă a
proiectului, luând în considerare prevederile artic olului 6, alineatul (1).

Cererea de rambursare intermediară a cheltuielilor va fi transmisă [AMPOSDRU sau OI
responsabil], conform formatului standard prezentat în Anexa 6 – Cerere de rambursare a
cheltuielilor.

Articolul 6 – Recuperarea prefinanțării

(2) La data prezentării fiecărei cereri de rambursa re intermediară Beneficiarul va trebui să
previzioneze fondurile disponibile care să acopere necesarul de finanțare al activităților prevăzute
în cererea de finanțare punct 1.5 „Graficul activit ăților” pentru următoarele 3 luni de
implementare a Proiectului, luând în considerare pr evederile articolului 7 alineatul (1).

Articolul 9 – Obligațiile părților

(21) Pe toată perioada de implementare a proiectulu i, Beneficiarul va transmite [AMPOSDRU sau
OI responsabil], la fiecare 3 (trei) luni, previziu ni actualizate privind cheltuielile care urmează a fi
efectuate în trimestrul următor, în conformitate cu Anexa 12 – Previziuni actualizate luând în
considerare și prevederile articolul 7 alineatul (1 ), articolul 7 alineatul (2) și articolul 7 alineat ul (3),
privind termenele estimate de rambursare a cheltuie lilor efectuate în cadrul proiectului.

La completarea „Graficului estimativ privind depune rea cererilor de rambursare” Beneficiarul va
tine cont de instructiunea/instructiunile emise de AMPOSDRU/OI responsabil.

Pentru o mai buna intelegere a cerintelor si modali tatii de complletare a formularelor specifice, la
prezentul Ghid a fost anexata INSTRUCȚIUNEA nr. 4 pentru contractul de finanțare „Depunerea
graficului estimativ privind depunerea cererilor de rambursare”, pentru contractele aferente
proiectelor strategice aprobate in cadrul cererilor de propuneri de proiecte lansate in 2008.

3. PLANIFICAREA ACTIVITATILOR

Pentru a construi bugetul proiectului, care va serv i ulterior la previziunea fluxului de numerar al
proiectului si la completarea Graficul estimativ de depunere a cererilor de rambu rsare si a anexei
Previziuni actualizate este necesara planificarea activitatilor ce urmeaz a a se realiza in cadrul
proiectului.

Informatiile din aceasta planificare vor trebui cor elate cu informatiile prezentate initial in cererea
de finantare.

Ghid previziuni flux de numerar pagina 6/20 In figura de mai jos este ilustrat ca exemplu plani ficarea activitatilor (gantt chart-ul) pentru un
proiect avand ca activitati principale furnizarea d e training.

Fig.1 Planificarea activitatilor (Gantt chart-ul pr oiectului) *

Pe baza activitatilor planificate se va construi bu getul proiectului.

In Fig 2 este ilustrat un extras al bugetului unui proiect care se va implementa pe parcursul a 2 ani.

Fig.2 Bugetul proiectului in etapa intermediara

In etapa finala Bugetul este prezentat in formatul cerut in ghidul solicitantului aferent POS DRU.

Pentru a ajunge la acest format standard Beneficiar ul va trebui sa estimeze costurile implicate de
fiecare activitate/ subactivitate in parte.

* Planificarea activitatilor este prezentata orientat iv pentru Beneficiar, cu titlu de exemplu

Ghid previziuni flux de numerar pagina 7/20 Fig.3 Bugetul proiectului in formatul standard †

4. PREVIZIUNEA FLUXURILOR DE NUMERAR
4.1 Principii generale privind previziunea fluxuril or de numerar

Cash flow-ul reprezinta diferenta intre incasarile curente si platile curente ale unei companii.

Raportul dintre cash-flow si cifra de afaceri este un indicator al rentabilitatii pe termen scurt a un ei
companii.

Ce sunt banii lichizi?

Banii lichizi sunt banii care se gasesc ai in banca sau in firma. Exista mereu nevoia de bani lichizi:
pentru a plati salariile, chiria, taxele. Un profit mare nu inseamna ca exista mai multi bani lichizi. O
lectie pe care toti antreprenorii trebuie sa o inve te este diferenta dintre bani lichizi si profit.
Profitul reprezinta acei bani care te astepti sa ex iste in organizatie daca toti clientii platesc la t imp
si daca s-au impartit corect costurile pentru perio ada respectiva. Banii lichizi sunt acei bani care
trebuie sa existe mereu pentru a asigura buna desfa surare a afacerii, cu scopul final de obtinere a
profitului. Pe termen lung, profitul unei firme poa te fi foarte mic daca banii lichizi nu au un nivel
pozitiv. Regula de baza este: “Nu poti cheltui prof it, cheltuiesti bani!”

Cash-flow-ul se refera la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmei pe o perioada determinata de
timp. Gestionarea acestor intrari si iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini al e
unui intreprinzator. Iesirile de bani sunt masurate prin chitantele emise atunci cand platesti
salariile, chiria si creditorii. Intrarile sunt ace i bani pe primiti de la clienti, debitori si invest itori.

Cash-flow-ul pozitiv

Daca banii care intra in firma sunt mai numerosi de cat cei care ies, firma are un cash-flow pozitiv.
Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentr u firma si singura problema este gestionarea
acestui surplus. In cazul proiectelor finantate di n POS DRU cash flow-ul pozitiv provine din
prefinantari sau din rambursarea sumelor cheltuite de catre AMPOSDRU.

† Bugetul este prezentat orientativ pentru Benefici ar, cu titlu de exemplu

Ghid previziuni flux de numerar pagina 8/20
Cash-flow-ul negativ

Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra firma are un cash-flow
negativ. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat – de exemplu – de necolectarea la timp a banilor de la
clienti (in cazul proiectului de fata de la AM). Tr ebuie gasite solutii rapide pentru a evita intrarea
firmei in incapacitate de plata.

Componentele cash-flow-ului

Componentele cash-flow-ului sunt urmatoarele:

Cash-flow-ul operational

Cash-flow-ul operational este cel generat de operat iuni specifice activitatii firmei. Sunt banii
proveniti din vanzarea produsului sau serviciului f irmei. Acesta este cea mai importanta sursa de
venit si pentru ca este generata intern, inseamna c a exista si control asupra ei.

Cash-flow-ul de investitii

Acestia sunt banii generati intern, dar din activit ati non-operationale. Cash-flow-ul de investitii
include banii investiti in echipament, in mijloacel e fixe. Aceste investitii reprezinta profitul pe
temen lung.

Cash-flow-ul financiar

Acestia sunt banii proveniti din surse externe: deb itori, investitori, actionari. Se acorda un
imprumut, se plateste un imprumut, se platesc divid ente si toate aceste activitati trebuie trecute
in cash-flow-ul financiar.

4.2 Optimizarea fluxului de numerar

Ca masuri de optimizare a fluxului de numerar se po t enumera:

1. Un inventar mai riguros. Folosirea preponderent in productie a disponibilitatilor banesti
poate bloca sume importante. Asigurarea unui ritm n ormal de inventar.
2. Facturarea. Facturarea produselor imediat ce au fos t livrate si primirea facturile doar dupa
terminarea proiectelor. Este necesar un raport rigu ros asupra conturilor de facturare.
3. Nu trebuie realizata o expansiune a activitatii dac at cand exista suport financiar pentru
aceasta. Expansiunea costa bani si trebuie sa fie v erificata disponibilitatea acestor sume.
4. Mentinerea unei rezerve. Pentru situatiile neprevaz ute se poate constitui un fond de
rezerva pentru a nu intra in imposibilitate de plat a. Indiferent de situatia economica si
dinamica ei organizatia poate face fata unor situat ii dure doar daca este pregatita.
5. Plata. Nu se fac platile imediat. Perioada recomand ata este de 30 – 60 zile. Daca furnizorii
vor banii mai repede se poate folosi aceasta cerere ca argument in negocierea obtinerii de
discounturi.
6. Verificarea cresterii preturilor. Verificarea pretu rilor concurentei si corelarea preturilor
organizatiei cu pretul pietei.

Ghid previziuni flux de numerar pagina 9/20
Cel mai adesea, miscarile de cash flow sunt prezent ate sub forma tabelara, asemanatoare unei
balante de verificare, si are dublu rol:

– ofera informatii despre ceea ce se va intampla/s-a intamplat din punctul de vedere al
rezultatelor/rulajelor;
– ajuta la planificarea activitatii viitoare a organi zatie.

Marele avantaj al acestui gen de evidenta este flex ibilitatea: se pot include in cash flow
toate/numai informatiile de care aveti nevoie. De o bicei, cash flow-ul se construieste pentru
perioade de timp relativ mici (luna, trimestru etc. ), dar se poate realiza si pentru un an si chiar si
pentru intreaga durata a unui proiect. Primul lucru care trebuie facut pentru a evita un deficit
financiar este o previzionare de numerar. In genera l previziunile de numerar se fac atat pe termen
scurt (saptamanal, lunar) pentru a gestiona eficien t banii zi de zi, cat si pe termen lung (anual, pe
3-5 ani) pentru a putea elabora strategia.

4.4 Previziunea fluxului de numerar

Este recunoscut faptul ca fluxul de numerar este “s angele” unei organizatii. Prin definitie fluxul
denumerar care circula printr-o organizatie este im portant pentru buna-starea organizatiei.

Totusi nu ne putem baza pe faptul ca numerarul este disponibil, ci putem incerca sa previzionam
miscarea acestuia pentru a ne asigura de disponibil itatea acestuia la momentul si locul potrivit.
Subliniem din nou ca fluxul de numerar nu se leaga doar de activitatea operationala a unei afaceri,
de exemplu contul de profit si pierdere, dar se ref era si la toate sursele de cash si cheltuieli, de
exemplu: vanzari, imprumuturi, cheltuieli de capita l, cresterile de capital generatoare de cash,
plata dividendelor etc.

Dupa cum s-a mentionat si mai sus fluxurile de nume rar pot fi previzionate pe termen scurt, mediu
sau lung. Utilitatea fiecarui tip de previziune est e prezentata in cele ce urmeaza.

o Previziune pe termen scurt: pentru a asigura cerint ele de cash de zi cu zi. De obicei aceasta
previziune se realizeaza pe o perioada intre o sapt amana si trei saptamani;

o Previziune pe termen mediu: se realizeaza pentru a identifica cerintele potentiale viitoare
de cash. Este de obicei asociata cu bugetul, ciclur ile de venituri si capital. Aceasta
previziune rafineaza previziunea pe termen lung si identifica acele elemente pentru care
trebuie facute imprumuturi in timp util pentru a lu a masuri.

o Previziunea pe termen lung: aceasta se utilizeaza p entru a identifica cerintele de cash ale
organizatiei pentru mai mult de 5 ani si este asoci ata cu planul de afaceri. Un punct
important al acestei previziuni este acela ca ident ifica sursa potentiala de fonduri necesare
pentru implementarea efectiva a planului de afaceri .

Previziunea cash-flow-lui este pregatita si control ata de trezorier. Performanta periodica a cash-lui
este monitorizata prin compararea previziunilor ant erioare cu valorile efectiv realizate, luandu-se
masuri de remediere a situatiei atunci cand este ca zul. Previziunea pe termen mediu si lung sunt
utilizate pentru a determina si implementa strategi ile de finantare ale organizatiei.

Ghid previziuni flux de numerar pagina 10/20 Previziunea fluxurilor de numerar este un document important ale carui ipoteze trebuie sa fie
verificate pentru a tine seama de circumstantele ca re s-au schimbat. Monitorizarea si actualizarea
previziunii de cash este o sarcina periodica.

Aceasta previziune poate fi folosita ca suport pent ru diverse situatii de transmis catre AM sau
pentru analiza proprie. Astfel, modelul de previzio nare a cash flow-ului prezentat in continuare
ofera o fundamentare temeinica in vederea intocmiri i graficului estimativ privind depunerea
cererilor de rambursare si a cash flow-ului (cash-o ut) pe 3 luni. In cadrul organizatiei beneficiare a
proiectului aceasta previzionare a evolutiei cash f low-ului proiectului poate folosi si ca instrument
de analiza a impactului proiectului asupra organiza tiei din punct de vedere al cash flow-ului.

In situatia in care proiectul are un cash flow nega tiv acesta poate fi compensat de cash flow-ul
operational pozitiv al organizatiei. Aceasta corela tie trebuie realizata in permanenta pentru a avea
o imagine de ansamblu a impactului proiectului asup ra organizatiei. Totusi, in situatia in care
proiectul are cash flow negativ in anumite perioade , iar cash flow-ul operational nu este suficient
pentru a acoperi aceste zone de deficit de numerar, se impun masuri de optimizare a cash flow-
ului (fie al proiectul, fie cel operational).

Optimizarea cash flow-ului trebuie sa tina cont de prevederile contractuale ce trebuiesc
respectate. Aceste aspecte se pot observa cu destu la usurinta pe graficul cash flow-ului atasat
modelului ce urmeaza a fi prezentat in continuare.

5. SIMULARE CASH-FLOW PENTRU PROIECTE FINANTATE PRI N POS DRU
5.1 Premisele modelului financiar de previzionare a fluxului de numerar pentru beneficiarii de
fonduri

Modelul de cash flow prezentat in acest ghid arata evolutia cash flow-ului proiectului pe toata
durata desfasurarii acestuia. In elaborarea acestui model au fost luate in considerare toate
obligatiile contractuale, asa cum sunt ele prevazut e in Contractul de finantare.

Principalele ipoteze care au stat la baza acestui m odel de previzionare a cash flow-ului sunt:

o În cazul proiectelor finanțate POSDRU din cadrul ax ei prioritare 1, prefinanțarea se acordă
într-o singură tranșă sau mai multe tranșe în funcț ie de durata de implementare a
proiectului, în procent de 30% din valoarea totală eligibilă a contractului de finanțare
excluzând contribuția proprie a Beneficiarului afer entă fiecărui an de implementare al
proiectului stabilit în Anexa 3 – Bugetul proiectul ui

o Prefinantare se va acorda in trei tranșe articolul 5 alineatul (5) din contractul de finantare

o Cererile de rambursare intemediară vor fi transmise [AMPOSDRU sau OI responsabil]
atunci când valoarea cheltuielior angajate și plăti te de Beneficiar reprezintă cel puțin 5%
din valoarea totală eligibilă a proiectului, luând în considerare prevederile articolului 6,
alineatul (1).

o Cererea de rambursare intermediară a cheltuielilor va fi transmisă [AMPOSDRU sau OI
responsabil], conform formatului standard prezentat în Anexa 6 – Cerere de rambursare a
cheltuielilor.

Ghid previziuni flux de numerar pagina 11/20
o Nouă tranșă anuală de prefinanțare va putea fi acor dată după recuperarea a cel puțin 70%
din tranșa anuală de prefinanțare anterioară

o Sumele acordate cu titlu de prefinanțare se vor rec upera prin deducerea din fiecare cerere
de rambursare intermediară solicitată a unui procen t de 35% din valoarea cheltuielilor
eligibile certificate de [AMPOSDRU sau OI responsab il] (excluzând contravaloarea TVA). Cu
ocazia transmiterii ultimei cereri de rambursare in termediară [AMPOSDRU sau OI
responsabil] va putea aplica un procent de recupera re a prefinanțării diferit de cel
menționat anterior, astfel încât suma aferentă pref inanțării să fie recuperată integral
înainte de depunerea cererii finale de rambursare

o Suma prefinanțării/prefinanțărilor și a plăților in termediare nu poate să depășească 95%
din valoarea eligibilă a contractului

o AMPOSDRU va efectua transferul prefinanțării în ter men de maxim 15 (cincisprezece) zile
de la data înregistrării cererii de prefinanțare la [AMPOSDRU sau OI responsabil]

o AMPOSDRU va efectua rambursarea cheltuielilor în te rmen de maxim 45 (patruzecișicinci)
de zile de la data înregistrării cererii de ramburs are la AMPOSDRU. In model durata
considerata este de 2 luni deoarece fractionarea pr oiectului in vederea previzionarii
costurilor s-a facut pe luni nu pe saptamani.

o Valoarea cheltuielilor neeligibile reprezinta 1% di n totalul cheltuielilor eligibile

o Valoarea cheltuielilor din bugetul beneficiarului r eprezinta 2% din totalul cheltuielilor
eligibile

o Valoarea finantarii nerambursabile reprezinta 98% d in totalul cheltuielilor eligibile,
respectand urmatoarea structura: 77% din finantarea nerambursabila alocata din FSE, iar
restul de 23% provine din bugetul national.

o Structura cheltuielilor totale este: Costuri direct e si Cheltuieli generale de administratie
(care reprezinta 7% din costurile directe). Structu ra costurile directe presupusa pentru
acest model este: 60% cheltuielile cu resurse umane , 20% cheltuielile cu participantii si 20
% alte tipuri de costuri. FEDR reprezinta 5% din ac est cost direct total.

5.2 Prezentarea modelului financiar

Modelul construit pe aceste premise arata evolutia cash flow-ului proiectului pe tot parcursul
desfasurarii sale. Proiectul prezentat in acest exe mplu are o durata de implementare de 3 ani si se
incadreaza in axa prioritara numarul 1.

Ghid previziuni flux de numerar pagina 12/20
Fig.3 Previziune fluxurilor de numerar

Ghid previziuni flux de numerar pagina 13/20 In partea dreapta sus a a foii de lucru se introduc datele referitoare la valoarea proiectului si
defalcarea acesteia pe diferitele surse de finantar e, pe fiecare din cei 3 ani ai proiectului. Odata
introduse aceste date se calculeaza valoarea prefin antarilor acordate si a valorii minime a platilor
ce trebuiesc efectuate pentru a depune o cerere de rambursare.

Odata introduse si data acordarii primei transe de prefinatare si a cheltuielilor lunare se poate
incepe calculul cash flowului.

Repartitia cheltuielilor lunare arata structura che ltuielilor eligibile si ne-eligibile ale proiectulu i in
timp real, iar in tabelul de calcul al cash flow-ul ui acestea sunt grupate pe sume totale ce urmeaza
a fi incluse in cererea de rambusare.

Pentru a se observa momentul acordarii urmatoarei t ranse de prefinantare se urmareste randul
“Procent recuperare prefinantare” pentru a observa momentul in care prefinantarea se
recupereaza intr-o proportie de cel putin 70%. In l una imediat urmatoarea atingerii acestui prag se
acorda urmatoarea transe de prefinantare.

Prefinantarea trebuie recuperata in proportie de 10 0% cu ocazia transmiterii penultimei cereri de
rambursare. Prefinantarea se va recupera cu ocazia efectuarii fiecarei cereri de rambursare, 35%
din cheltuielile efectuate fiind alocate acestui sc op. Astfel, in momentul in care se realizeaza
penultima cerere de rambursare, din suma totala dec larata (65% din cheltuielile eligibile) se scade
valoarea prefinanatarii ce a ramas nerecuperata (cu ocazia penultimei cereri de rambursare
prefinantarea trebuie recuperata integral).

Diferenta de 2 luni dintre liniile “Cerere de rambu rsare” si “Recuperare sume A.M.” este acel
interval in care cererea de rambursare este procesa ta si aprobata si sumele sunte virate in contul
beneficiarului.

Linia “Cash flow” calculeaza fluxul de numerar al p roiectului pe fiecare luna cumulat cu valoarea sa
anterioara. Cash flow-ul se calculeaza ca suma tutu ror intrarilor in contul proiectului (inclusiv
cheltuielile ne-eligibile si cele din bugetul benef iciarului) din care se deduc toate iesirile de
numerar(din acelasi cont). Astfel, cu ajutorul ace stui model se poate urmari evolutia cash flow-ului
proiectului luna de luna. Cash flow-ul final al pr oiectului trebuie sa fie 0 pentru a valida calitate a
modelului, acesta fiind criteriul fundamental de ev aluare a functionalitatii acestuia.

Pentru a usura analiza evolutiei cash flow-ului, ac easta este prezentata intr-o forma grafica usor de
urmarit si de analizat.

Ghid previziuni flux de numerar pagina 14/20 Fig. 4 Evolutia fluxului de numerar pe perioada imp lementarii
proiectului
Cash flow
-2,000,000 -1,500,000 -1,000,000 -500,000 0500,000 1,000,000 1,500,000 2,000,000 2,500,000
Jan-09 Mar-09 May-09 Jul-09
Sep-09
Nov-09 Jan-10 Mar-10
May-10
Jul-10
Sep-10
Nov-10
Jan-11 Mar-11
May-11
Jul-11
Sep-11 Nov-11
Jan-12 Cash flow

In acest grafic se poate urmari cu usurinta evoluti a cash flow-ului, facilitand astfel analiza interna a
perioadelor critice ale organizatiei din punctual d e vedere al lichiditatilor. Se poate observa ca spr e
finalul perioadei de analiza pe masura ce transele de prefinantare se epuizeaza sau sunt returnate
AMPOSDRU apar deficitele de lichiditati, subliniate de cash flow-ul negativ aferent perioadei
respective.

5.3 Completarea formularelor specifice pe baza prev iziunior de flux de numerar

Completarea Anexei 14: Graficul estimativ privind d epunerea cererilor de rambursare

Beneficiarul este obligat conform Articolului 7, al in ( 1) din Contractul de finantare sa completeze
si sa transmita catre AM POSDRU “Graficul estimativ de depunere a cererilor de rambursare”.

Acest formular se va completa tinand cont de recoma ndarile din Instructiunea Prezentata in cadrul
Anexei 1 la prezentul ghid.

Pentru o mai buna intelegere a modalitatii de a com pleta acest formular mai jos este completat cu
titlu de exemplu formularul pentru proiectul prezen tat in studiu de caz.

Coloana (4)- “Total cheltuieli efectuate” se completeaza cu valo rile aferente liniei “Cheltuieli
totale” din modelul financiar. Aceste cheltuieli re prezinta suma cheltuielilor efectuate de
beneficiar si declarate in cererea de rambursare, i ncluzand atat cheltuieli eligibile totale cat si
cheltuieli neeligibile.

Coloana (5)- „Total Cheltuieli efectuate/valoarea totala eligibi la a proiectului” se va calcula prin
impartirea “Cheltuielilor totale” din modelul finan ciar la valoarea eligibila totala a proiectului
preluata din modelul financiar.Acest procent trebui e sa depaseasca pragul de 5% pentru a respecta
Art.7 alin.(2) din contractul de finantare.

Coloana (6) – se va completa cu valorile din calculate in campu l “ Cerere de rambursare” din
modelul financiar reprezentand valoarea declarata a cererii de finantare.
Ea se calculeaza ca suma a tuturor cheltuielilor el igibile efectuate de beneficiar, excluzand valoarea
contributiei beneficiarului aferenta cheltuielilor eligibile respective.

Ghid previziuni flux de numerar pagina 15/20 Fig 7 Anexa 14: Grafic estimativ privind depunerea cererilor de rambursare completat ca exemplu

Ghid previziuni flux de numerar pagina 16/20 Coloana (7) – “Suma solicitata in cererea de rambursare (dupa d educerea contravalorii
prefinantarii)” reprezinta valoarea tuturor cheltu ielilor eligibile efectuate de beneficiar, excluzan d
valoarea contributiei beneficiarului aferenta chelt uielilor eligibile, respectiv dupa deducerea sumei
aferente recuperarii prefinantarii, in cazul in car e aceasta a fost solicitata.

In partea de jos a graficul se cere completarea val oarea estimativa a urmatoarelor transe de
prefinantare care se vor acorda si datele estimativ e cand se va solicita prefinantarea.

Completarea Anexei 19: Previziuni actualizate

Pentru completarea anexei 19 este necesara corelare a informatiilor din acest formular cu
previziunea fluxurilor de numerar.

Ca exemplu prezentam completarea acestui formular p entru perioada martie – aprilie, iar ca
perioada anterioara vom considera perioada ianuarie – februarie.

In campul “Costuri eligibile potrivit contractului de finantar e” se va completa cu datele din tabelul
“Repartitie cheltuieli/lunar”. Aceste costuri sunt defalcate pe tipuri de cheltuieli Resurse umane,
Participanti si Alte tipuri de costuri.

“Costurile eligibile declarate in cererile de rambur sare anterioare” reprezinta suma cheltuielilor
efectuate si declarate in cererile de rambursare de puse anterior. Pentru exemplul nostru aceasta
coloana se va completa cu suma cheltuielilor eligib ile declarate in prima cerere de rambursare
aferenta perioadei ianuarie – februarie.

Campul “Cheltuieli previzionate a fi efectuate in trimestr ul urmator” reprezinta suma cheltuielilor
ce urmeaza a fi efectuate in urmatoarele 3 luni de implementare a proiectului. Datele aferente
completarii acestui camp vor fi preluate din previz iunea de cash si anume suma cheltuielilor
efectuate in luna martie si aprilie din tabelul “Re partitie cheltuieli/lunar”, luna mai reprezentand
luna in care se dupune cea de-a doua cerere de ramb ursare.

Urmatoarele 3 coloane se vor completa defalcand “Cheltuieli previzionate a fi efectuate in
trimestrul urmator” pe luni. In exemplul nostru se vor inscrie cheltui elile aferente lunilor martie si
aprilie din tabelul “Repartitie cheltuieli/lunar”.

Costurile directe se calculeaza ca suma a celor 3 tipuri de costuri, si anume: Resurse umane,
Participanti si Alte tipuri de costuri.
Cheltuielile generale de administratie se calculeaza ca % din costurile totale directe. A cest procent
variaza in functie de tipul proiectului: de grant s au strategic.

Costurile totale asa cum se specifica si in tabel se calculeaza ca suma intre costurile directe si
costurile generale de administratie.
In tabelul de mai jos s-a compeltat formularul afer ent anexei 19 utilizand ca exemplu previziunea
de cash din sectiunea 3.

Ghid previziuni flux de numerar pagina 17/20 Fig.8 Anexa 19: Previziuni actualizate

ANEXE

Anexa 1 – INSTRUCȚIUNEA nr. 4 pentru contractul de finanțare

Depunerea graficului estimativ privind depunerea ce rerilor de rambursare

1. În vederea transmiterii către Autoritatea de Man agement a graficului estimativ privind
depunerea cererilor de rambursare, Beneficiarii vor folosi Formularul prezentat în Anexa 1 la
prezenta Instrucțiune, prin modificarea formularulu i prezentat în Anexa 7„Graficul estimativ
privind depunerea cererilor de rambursare” a contra ctului de finanțare.

1. Formularul „Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare” va fi depus în original
la Direcția Verificari de Management și Monitorizar e – Serviciul Verificare Operatiuni Finanțate, din
cadrul AMPOSDRU în termenul stabilit la Articolul 7 (1) din Contractul de Finanțare. Acest formular
va fi completat, datat, semnat și ștampilat de repr ezentantul legal al beneficiarului.

2. În cazul modificării ulterioare a graficului est imativ inițial privind depunerea cererilor de
rambursare, Beneficiarul va notifica în scris, cu p romptitudine, AMPOSDRU cu privire la noile sale
previziuni, în termen de 15 zile de la data modific ării respective. Noul grafic estimativ privind
depunerea cererilor de rambursare va fi completat, datat, semnat și ștampilat de reprezentantul
legal al beneficiarului.

În funcție de stadiul implementării proiectului, pe ntru perioada anterioară graficul actualizat va
cuprinde sumele deja solicitate în cererile de ramb ursare, urmând a fi actualizate doar valorile
aferente cererilor de rambursare ce urmează a fi de puse in perioada următoare până la data
terminării contractului de finanțare.

3. Variantele graficului estimativ privind depunere a cererilor de rambursare vor menționa numărul
versiunii prin numerotarea de către Beneficiar a ac estora începând cu varianta 01. Versiunea se va
pune în paranteză după titlul anexei (exemplu: Gra ficul estimativ privind depunerea cererilor de
rambursare – Versiunea 01).

4. În vederea estimării inițiale a datelor primei c ereri de rambursare intermediară, în dreptul
coloanei (2) „Cheltuieli efectuate de la data” a fo rmularului „Graficul estimativ privind depunerea
cererilor de rambursare”, se va menționa data de in cepere a implementării proiectului, respectiv
data prevăzută în Notificarea de demarare a proiect ului.

5. La completarea formularului „Grafic estimativ pr ivind depunerea cererilor de rambursare”,
coloana (4) „total cheltuieli de efectuat” se va în scrie valoarea tuturor cheltuielilor previzionate a fi
efectuate de Beneficiar ce vor fi declarate în cere rea de rambursare, incluzând atât cheltuielile
eligibile totale, cât și cheltuielile neeligibile.

Pagina 19 La estimarea sumei corespunzătoare cheltuielilor to tale, se va ține cont de faptul că valoarea
cheltuielilor angajate și plătite de către Benefici ar trebuie să fie mai mare sau egală cu pragul
stabilit conform Art.7 alin. (2) din Contractul de finantare, respectiv prin aplicarea unui procent
asupra valorii totale eligibile a proiectului.

6. La completarea formularului „Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare”,
coloana (6) „Total cheltuieli aferente finantarii n erambursabile declarate in cererea de
rambursare” se va inscrie valoarea tuturor cheltuie lilor eligibile efectuate de beneficiar, excluzand
valoarea contributiei Beneficiarului aferentă chelt uielilor eligibile respective.

7. La completarea formularului „Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare”,
coloana (7) „Suma solicitată în cererea de rambursa re (după deducerea contravalorii
prefinanțării)” se va înscrie valoarea tuturor chel tuielilor eligibile ce vor fi efectuate de Benefici ar,
excluzând valoarea contribuției Beneficiarului afer entă cheltuielilor eligibile, respectiv dupa
deducerea sumei aferente recuperării prefinanțării, în cazul în care aceasta a fost solicitată.

8. Având în vedere faptul că numărul cererilor de r ambursare din formularul „Graficul estimativ
privind depunerea cererilor de rambursare” este ori entativ, Beneficiarul va adapta numărul
acestora conform estimărilor proprii.

9. Completarea formularului „Graficul estimativ pri vind depunerea cererilor de rambursare”,
coloanele (9), (10) si (11) aferente estimării soli citării tranșelor ulterioare de prefinanțare, se va
face numai în cazul în care proiectul se va derula pe o perioada mai mare de 1 an, atunci când
Beneficiarul a decis să solicite prefinanțare.

10. Termenele estimate de depunere a cererilor de r ambursare la AMPOSDRU și valoarea acestora
vor fi calculate în funcție de previziunea cheltuie lilor angajate și plătite de către Beneficiar, în
corelație cu graficul activităților prevăzute a se derula in cadrul proiectului.

Anexa 1 – Formularul „Graficul estimarilor privind depunerea cererilor de rambursare”

Cristina IOVA

Director general

Pagina 20 ANEXA 1 LA INSTRUCTINEA 4 – GRAFIC ESTIMATIV PRIVIN D DEPUNEREA CERERILOR DE RAMBURSARE
-anexă a contractului de finanțare- Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN POS DRU– România POS DRU – Axa prioritară…………. POS DRU – Domeniul major de intervenție………… …
Numărul de identificare al contractului: ROYY- POSDRU-AP……-DMI…..-PS-AM/PS –OI……. Titlul proiectului: …………. Data transmiterii: GRAFIC ESTIMATIV PRIVIND DEPUNEREA CERERILOR DE RAMBURSARE (Versiune xxx)
Cerere de rambursare Cheltuieli
efectuate
de la data Cheltuieli
efectuate până
la data Total Cheltuieli
efectuate Total Cheltuieli
efectuate /valoarea
totală eligibilă a
proiectului Total cheltuieli aferente
finanțării nerambursabile
ce vor fi declarate în
cererea de rambursare Suma estimată a fi
solicitată in cererea de
rambursare
(după deducerea
contravalorii prefinanțării) Data depunerii cererii
de rambursare
la
AMPOSDRU
Număr Luna / An Luna / An lei % lei lei Luna / An
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
ANUL DE IMPLEMENTARE NR. 1
1
2
3
4
TOTAL
ANUL DE IMPLEMENTARE NR. 2
5
6
7
8
TOTAL
ANUL DE IMPLEMENTARE NR. 3
9
10
11
12
Cerere finala de ramburare
TOTAL

Transa de prefinantare Suma solicitata Data estimativa a solicitatii
Număr lei Luna / An
(9) (10) (11)
Transa 2 [semnătura ]
[ștampila ]
[nume și prenume ]
[funcția ]
Transa 3

Similar Posts

  • Procesul de recunoaștere facială dintr-o imagine [305275]

    Universitatea “Politehnica” [anonimizat]-o [anonimizat]: [anonimizat]. Nicolae Vizireanu Iordanov Eugen 2018 Anexa 5 Declarație de onestitate academică Prin prezenta declar că lucrarea cu titlul ”Procesul de recunoaștere facială dintr-o imagine”, [anonimizat] a Universității “Politehnica” [anonimizat], [anonimizat] a mai fost prezentată niciodată la o facultate sau instituție de învățămînt superior din țară sau străinătate. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat],…

  • Pr. conf. univ. dr. Ovidiu Horea Pop Absolvent Krisztina Ramona Ursu 2019 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE TEOLOGIE… [304807]

    UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-[anonimizat]: Pr. conf. univ. dr. Ovidiu Horea Pop Absolvent: [anonimizat] 2019 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-[anonimizat] a cadrului didactic în școala confesională Oradea 2019 Cuprins Introducere ………………………………………………………………………………………………………….. 3 Capitolul I Abordări teoretice cu privire la educație și familie Definirea educația ………………………………………. ……………………………………………………. 5 Educația în școala confesională …………………………………………………………………………… 8 Prezentarea alternativei Step by Step …………………………………………………………………..11…

  • INTRОDUСЕRЕ………………………………………………………………. ……………………….. … 2 CAPITOLUL 1. ASPECTE… [624704]

    СUPRINS INTRОDUСЕRЕ………………………………………………………………. ……………………….. … 2 CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ …………………………………… ………………………………… 3 1.1.Analiza economico -financiar ă – funcții, etape, obiective……………………….. 3 1.2.Factorii care influențeză rezultatele economico -financiare……………………… 4 1.3.Metodologia analizei economico -financiare……………………………………. 6 CAPITOLUL 2. ANALIZA RENTABILITĂȚII…………………………………… 16 2.1. Analiza ratei re ntabilității comerciale…………………………………………… 17 2.2. Analiza ratei rentabilității resurselor…

  • 2 Mod Coala № document. Semn. Data Elaborat Controlat Ghețiu C. Litera Coala Coli Grosu C. ASEM 541. 109 ME Proiectarea restaurantului specializat în… [616709]

    2 Mod Coala № document. Semn. Data Elaborat Controlat Ghețiu C. Litera Coala Coli Grosu C. ASEM 541. 109 ME Proiectarea restaurantului specializat în bucătăria georgiană cu 50 de locuri și bar de noapte cu 20 de locuri. ASEM FBAA gr. TAP 131 Aproba t Cernavcă M CUPRINS Declara ția pe propria răspundere…………………………………………………………………………………… ….4 INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………

  • ISTORIA APARIȚIEI AUTOMOBILELOR Industria constructoare de mașini este una dintre cele mai mari și mai importante ramuri ale industriei, care are un… [308776]

    Capitolul 1 [anonimizat]. [anonimizat] o mașină pentru a-și putea desfăsura activitățile zilnice. [anonimizat] a fost automobilul ce funcționa cu ajutorul unui motor cu aburi. În anul 1769, [anonimizat] a transporta greutăți. [anonimizat] s-[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a reprezentat secolul inovațiilor în ceea ce privește apariția motoarelor și a autoturismelor. Astfel, în anul 1807 [anonimizat], inventat de…

  • 2CAPITOLULIPOTENTIALULTURISTICNATURALALORASULUIHARSOVA1.1.Asezaregeografica [621565]

    1INTRODUCEREScopulcercetăriirealizateînaceastălucraredelicențăestedeaprezentapotențialulturisticalorasuluiHarsovatoateaspecteleșicutoatecaracteristicilesale,precumșidearealizaoimaginedeansambluasupravalorificăriiprezenteaacestuipotențial,identificândposibilitățiledevalorificaresuperioarăasaînviitor.Lucrareaestestructuratăîntreicapitole.ÎnprimulcapitolestedescrisorasulHarsova,unscurtistoric,asezare,potentialulnatural(relief,clima,fauna,vegetatie,hidrografie,zoneprotejate,soluri).ÎnaldoileacapitolesteprezentatpotentialulturisticantropicalorasuluiHarsova(obiectiveturistice,structuridecazare,agrementsialimentatie,infrastructuradetransport).IncapitolultreisuntprezentatemodalitatiledevalorificareapotentialuluituristicsistrategiileadoptatedecatreconsiliullocalpentrudezvoltareaturismuluisianalizaSWOTaorasului.Obiectiveprincipale!DescriereadetaliataapotențialuluituristicdinorasulHarsova,incluzândatâtpotențialulturistic,formatdinatracțiinaturaleșiantropice,precumșibazatehnico-materialădinturism,alăturideinfrastructurageneralăcareinfluențeazăactivitateaturisticădinzonaanalizată.!AnalizacantitativășicalitativăaelementelorpatrimoniuluituristicdinstarțiuneaPoianaBrasov,atâtprinevaluareapotențialuluituristicnatural,catsialceluiantropic.!OrganizareașistructurareapotențialuluituristicdinorasulHarsova,prindeterminareaconcretășidescriereadetaliatăaformelordeturismșiaactivitățilorturisticedinaceastăzonă.!Ilustrareaprincipalelorelementealepotențialuluituristicprinfotografiișiimaginidecalitatesuperioară,caresăpoatăsusțineșicontribuiactivladescriereacâtmaidetaliatăapotențialuluituristic.!Determinareaaspectelorpozitiveșiaspectelornegativeceinfluențeazăactivitateaturisticădinzonastudiată,stabilindelementelecaresuntbeneficepentruvalorificareasuperioarăapotențialuluituristic,precumșiaelementelorceafecteazănegativvalorificareapotențialuluituristic. 2CAPITOLULIPOTENTIALULTURISTICNATURALALORASULUIHARSOVA1.1.Asezaregeografica Distanțacareîldespartedereședințadejudeț,orașulConstanța,estede85Km.La100kmspreNord-EstseaflăorașulTulcea,laaproximativ100KmspreNord-VestseaflăorașulBrăilaiarla60KmspreVestseaflăorașulSlobozia.OrașulHîrșovaseînvecineazălaNordșiEstcuteritoriulcomuneiCiobanu,laSud-EstcuteritoriulcomuneiHoria,laSudcufluviulDunărea(pemalulstângfiindInsulaIalomiței),laVestcufluviulDunărea(pemalulopusfiindInsulăMareaBrăilei).Suprafațateritoriuluiestede10.902ha.OrașulHîrșovaesteașezatînparteadeNVajudețuluiConstanța,lakm.253șipeDN2A(E60).Statutuldeportșinodrutier,precumșiapropiereadeaeroportulConstanța-MihailKogălniceanu,îipermitecontactecutoatelocalitățiledinRomâniașiEuropapecaleaerianașirutieră.Estemărginitdedealuricuînălțimeamaximăde88,5m.Suprafațasa,deșimică,îmbinăelementedepodișșiluncă,cucaracteristiciledeflorășifaunăspecifice. 3OrașulestestrăbătutdeDN2A,E60.DelaHîrșovaseporneștecătrejudețulTulceaprinDN22A,iardecomunelelimitrofeestelegatprindrumurijudețene,toateasfaltate.OrașulHîrșovaafostunimportantcentrucomercialundeseperindauatâtnavedemărfuricâtșidepersoane,înprezentnumaiexistănicimăcarunpontonpentruacostareaeventualelornavecetranziteazăDunărea.Situatînextremitateanord-vesticăajudețuluiConstanța,pemaluldreptalDunării,înavaldeconfluențaDunăriivechicubrațulBorcea,orașulHîrșovaareosuprafațăde10182hadincare:!intravilan=511,04ha;!vatraorașuluiHîrșova=406,99ha;!trupuriizolate=59,11ha;!vatrasatVadu–Oii=44,11ha;!extravilan=9670,96ha.Orașulareîncomponențasa2localități,orașulpropriu-zisșisatulVadu-Oii,situatla10KmNord-VestînimediataapropiereapoduluirutierGiurgeni–Vadu-Oii.IntravilanulactualalunitățiiteritorialadministrativeestecelprevăzutînLegeaFonduluiFunciarnr18/1991actualizatăîn2016,lacares-auadăugatsuprafețeleintroduseînintravilanulterior,aprobatedeOCAOTA,parcelatepentrulocuințe.1.2.ScurtistoricHârșovaesteolocalitatecuvechimedeșaptemilenii.Înparteadesud-estalocalității,pemalulDunării,segăseșteoașezareneo-eneoliticădezvoltatăsubformauneiridicăturidecca.12mcaurmareadistrugeriișirefacerilorsuccesivealocuințelordinlut.Cercetăriledeaiciauidentificatocomunitateumanăcares-aocupatcuvânătoarea,pescuitul,cultivareapământuluișicreștereaanimalelor.Aufostidentificate,princercetări,schimburicomercialecucomunitățidepespațiimultmaiîndepărtate.Epocileurmătoaresuntbineilustrate.Pevatralocalitățiisegăsescmaimulteașezărideepocabronzuluișifierului.Înantichitate,comunitățiledeaiciaucunoscutceamaimaredezvoltare.Acesteas-auaflatînstrânsălegăturăcuorașeledepelitoralulvesticalMăriiNegre(HistriașiTomis,cudeosebire).Epocaromanăamarcatputernicistoriaoamenilordeaici.Cel 4maiprobabil,înadouajumătateasecoluluiIp.Chr.s-aclăditfortificațiacunoscutăînizvoareleromanecunumeleCarsium(untoponimdeoriginetracicălegatdeaspectulstâncosalzonei,delacarederivășinumeledeastăzi,slavizat,allocalității.Punctuldevederepotrivitcăruianumeleactualsetragedelacuvintelehîrsîz-ovaceeaceînseamnavadulhoțilorestecutotuleronatșinerealistdinpunctdevederetopografic.Îndocumentelecadiilordinperioadastapâniriiotomane,cetateaestetrecutăcunumeleHarisova,iarpehărțilegermanedinsecoleleXVII-XVIIIogăsimcunumeledeChirschowa,Hirsowe,Kersova,iarînsecolulalXIX-lea,Hirsowa.ÎnsecolulalXVII-leacelebrulcălătorEvliaCelebi,careavizitatlocalitatea,precizacănumelevinedinexpresiaodovanhîrsgeliyorcaresetraduceprinvineursul(hârs)dinșes(câmpie).Vorbeleacesteaaufostrostitedesultanlacucerireafortificației.Apărătoriicetățiiaufolositpieideurspentrua-isperiapeturci.Atuncisultanulastrigat;Odovanhîrsgeliyor!,pecetluindastfelnumeleacesteia.Cetateaestedistrusăînepocamarilorinvaziișirefăcutătotdeatâteaori.SuntatestatereconstrucțiidintimpulîmpărațilorConstantincelMareșiJustiniandinsecoleleIV-VIp.Chr.DinadouajumătateasecoluluialVII-lea,dupăașezareabulgarilorlasuddeDunăreseîntrerupcontacteleculumearăsăriteană.AbiaînsecolulalX-leabizantiniirevinlaDunăreșireconstruiescvechilefortificații,întrecareșipeceadelaCarsium.EsteposibilcaînsecolulalXIII-leaașezareasăfifostsubadministrațiegenoveză.ÎnsecolulalXIV-lea,întimpulluiMirceacelBătrân,intrăîncomponențaTăriiRomânești.ÎntresecolulalXV-leașiprimaparteasecoluluialXIX-leaestefortificațieotomană.Orașulcunoașteomareînflorire.La1651EvliaCelebifaceodescriereaacestuia:avea1600case,geamii,băi,bazarșieraapăratdeunzidde3000pași.Cupuțintimpînaintededistrugereasa,cetateaesteimortalizatăîntr-undesendupăcaresefaccelebrelelitografii,decătreA.vonSaar,la1826.ÎnsecolulalXIX-leaaicisosescmocaniiardelenicareconstruiescorașulmodern.CentrulacestuiaseaflapemalulDunării.Înjurulportuluiseconstruiescpravalii,depozite,bănci,iarpedealuldinsprevest,oscoalămonumentalășiobisericăpemăsură.Școalaaadăpostitșiunmuzeu,primulmuzeuregionalalDobrogei.Întimpulprimuluirăzboimondialorașulafostarsînîntregime.Distrugerimaris-aufăcutșiînaldoilearăzboimondial.Epocaregimuluicomunistamarcatînceputuldecăderiiorașului.Dintr-uncentrualcomerțuluicucereale,centruadministrativșijudecătoresc,afostreclăditcuonouaidentitate. 5AufostînchiseJudecătoria,Procuratura,Muzeul.Economiaacăpătatuncaractermeșteșugăresc.Lipsitderesurse,orașuladecăzut.Mulțilocuitoriaumigratspreorașeleînvecinate(Tulcea,Constanța,Slobozia).Înultimiianiairegimuluicomunist,toateclădirilevechi,istoricedinparteacentralăaorașului,lasatespecialînruină,aufostdemolateșis-auconstruitblocuri.Învecinătates-aridicatșioplatformăindustrialăundes-aconstruitoîntreprinderedesîrmășicabluricarefuncționeazășiparțialunșantiernavalruginitastăzi.La20deanidupăprăbușirearegimuluicomunist,localitateanu-șiregăseștevechiuldestin.Ceicareauadministratlocalitateaviseazăîncăsăofacăunputerniccentruindustrial,ceeaceesteimposibil,înlipsaunorresursenaturaleșiinfrastructuriadecvate.Așasefacecădepestemaorașuluiadoptatăîn1933,cruceașisemilunaaufostînlocuitecusemiroatadințată,simbolaluneiindustriiaproapeinexistente,șiancora,simbolportuar,darșialsperanței,încazuldefață,cutotulîntâmplător.PorninddelaexperiențaaltorașezărisimilaredinEuropașidinspațiulapropiat,trebuiescpuseînvaloareresurseleexistente:lutul,foartebunpentrumaterialedeconstrucții,calcarul,monumenteleistoricecarepotfiobazăsolidăpentruturismulculturalșiapeletermo-sulfuroasedinamonte,excelentepentruafecțiunireumatismale.1.3.ReliefOrașulHîrșovaprezintăunpatrimoniunatural-geologicșipeisagisticdeimportanțămondială,careformeazăunansambluunicînțarășiînEuropa.StructurogenezadealurilorDobrogei,începutăîncădinProterozoic(acum1,7–1,8miliardedeani),cândafostdefinitivatsoclulsud-dobrogean,s-aîncheiatimediatdupămișcărilechimerice(acum140–150milioaneani),timpîncareșiținuturiledobrogeneaudevenitstabile,intrândînregimdecratogen.Întotacestmareintervaldetimp,datorităfragmentăriișimișcărilortectoniceverticale,teritoriulDobrogeiafostînmaimultefazetotalsaunumaiparțialacoperitdeapemarine,cânds-auacumulatformațiunisedimentarecufaciesuridiferite,acesteafiindmaimultsaumaipuținfaliate,dislocatesauondulate.Interacțiuneafactorilorfizico-geograficiageneratunpeisajnatural,îngeneralomogen,cuopondereînsemnatăareliefuluidedealșipodișcuaspectmaivăluritînextremitateaesticăaorașului.Teritoriulestefoarteinteresantdinpunctdevederegeologic,reprezentândunadevăratmozaic.Lasudseaflăocuverturădeloessșicalcarelejurasicașezatepeunfundamentdeșisturi 6verzi.Înmaremăsură,sedimentelecalcaroaseconținurmealeviețuitoarelorjurasice.ÎnDealulBăroi,peparteavestică,învecheacarieră,maipotfigăsiteîncăfosilejurasice.Răspândireamareacalcarelorafavorizataparițiaîntimpanumeroaseformecarstice,expuseetajat,pemaimulteniveledecarstificare-dinjurasic,baremian,eocenșisarmațian,devenitefosile.Înpeisajuldealurilorseevidențiazăinterfluviilenetedesauușorondulateșireliefulcarsticactualșianteloessian,alcătuitdinformeendocarstice-depresiunicarsticeendoreice,poliinedrenate,doline,lapiezuri,văicuaspectdecheietc.Asociereasolurilorcernoziomice,caresuntcelemaiextinseînzonă,cusolurilemaipuținevoluate,careocupăceamaimarepartedinzonaafavorizatostructurăafonduluifunciardominatdeprezențaterenuriloragricolecupeste70%;restulaparținândarbuștilor,pădurilorșialtorfolosințe.Esteremarcabilăfrumusețeapeisajuluinatural,darnusepoateapreciapozitivpeisajulcultivat.Frumusețeapeisajului,prezențasiturilornatura2000,granițacufluviulDunărea,oferămarioportunitățituristiceneexploatateșicaretrebuiescvalorificate.“DealulBăroi”,înaval.Calcareleimpregnatecuoxiddefierdaustânciioimaginespectaculoasă.ÎnălțimeaadăposteșteunuldincelemaiimportantepunctefosiliferedepeliniaDunăriișioașezarehallstatt-ianăcunecropolaaferentă. 7“DealulCeleaMare”,înamonte.Facepartedinsuprafațaprotejată«CeleaMare-ValealuiEne»cuosuprafațăde54ha.Aicisuntresturialepădurilordefoioasecareacopereau,învechime,platoulDobrogeiCentrale. “CeleaMică”–“MoșușiBaba”,relicvealedealurilorjurasicemodelatedevânturișiploi. 81.4.ClimaClimatulspecificDobrogeiestediferitdecelcontinentaldatorităformelorderelieffoartevariate:stepă,dealuri,influențemarine;precipitațiivariate.Estecaracterizatdeierniaspreînsoțiteuneoridevânturiputernicedinnord-estșivericălduroase.TemperaturaaeruluiesteelementulclimaticasupracăruiasemanifestămaiintensinfluențaDunării,șideaceeaseconstatăoîntârziereaperioadeiderăcireșiîncălzireaaerului,ceeacefacecatoamnelesăfielungișicălduroase,iarprimăverileîntârziateșimairăcoroase.Particularitățileclimaticealeteritoriuluidobrogeanînaceastăzonăevidențiazăungraddecontinentalismpronunțatcaracterizatprinoscilațiivaloricemaridiurneșianualealetemperaturiiaerului,prinumezealăredusășicantitățimicideprecipitații.Aicisemanifestănuanțaponticăcuploiraredartorențiale.Precipitațiileatmosfericeconstituiedeasemeneaunuldinfactoriiclimatericiimportanțicecondiționeazăînprimulrânddesfășurareaactivitățiloragricole.Ceamaimarecantitatedeprecipitații(cupericoldeinundare)de96,7mms-aînregistratîn02.09.1971șiîn12.07.2005.Numărulmediualzilelorcuprecipitațiisolideînregistratînaceastăperioadăafostde20,2zilecupondereaînianuarie–5,6zile,iarnumăruldezilecusolulacoperitdezăpadăestede31,2zile.RegimuleolianestecaracterizatînorașulHarșovadeofrecvențămareazilelorcuvânt,variațiadirecțiilorșiomedieavitezelormairidicată.Dindateledesintezădeținutepeoperioadămaimaredetimp(10-40ani),rezultăurmătoarelecaracteristicialeregimuluieoliandinzonaHarșova:!frecvențămareavânturilor(87%)șiovariațiemareadirecțiiloravândînsăcadominantenordul(17,3%),sud-estul(15,3%)șinord-vestul(13,6%).Înanotimpulrecedominăvânturiledinnordșinord-est,iarînanotimpulcaldvalorimariînregistreazășivânturiledinsud-estșisud.Vitezamedieînregistreazăvalorimaricomparativcualtezonegeografice,maialesînanotimpulrece.Circulațiaaeruluicuovitezămaimarede2m/sdeținepondereacu64,6%,valoarecepoatefiluatăîncalcululpotențialuluienergeticeolianalzonei.!Frecvențașivitezavântuluipedirecțiiconstituieunfactorimportantîncondiționareaunorsoluțiiurbanisticelegatededezvoltareaunorzonefuncționaleșiprotejareafațădesurseledepoluare. 91.5.ReteauahidrograficaDinpunctdevederehidrografic,orașulHarșovaestedominatdeprezențafluviuluiDunărea.ÎnzonaHarșovafluviulDunăreaareolățimedeaproximativ380mșiadâncimede8m.ValeaDunăriiesteasimetrică,curgedelasudsprenord,maluldobrogeafiindînaltșiabrupt,fărăterase.Datorităfaptuluicătraverseazăomultitudinederegiuninaturale,cursulinferioralDunăriiesteîmpărțitîncincisectoare:defileulcarpatic,sectorulsud-pontic,sectorulponticorientalcubălți,sectorulpredobrogean(Harșova)șisectoruldeltaic.Prezintăimportanțădeosebităpentru:navigație,hidroenergie,piscicultură,turism,fiindtotodatășioimportantăsursădeapăpentruagricultură,industrieșipopulație.RegimulhidrologicalDunăriiesteinfluențatdenivelulprecipitațiilorșideafluențiipecareîiprimește.RegimulhidrologicalimentatdeploișizăpeziafăcutposibilănavigațiapeDunăreîntottimpulanului,iarcondițiiledemediușiresurseledehranăoferiteaufacilitatdezvoltareaașezărilorumane.ReferitorlarolulDunăriiînconturarearețeleideașezăridepemalulsăudreptseevidențiazăcâtevaaspectedefavorabilitate:"Existențaunorcetăți,inclusivedavele;"Luncafertilășibălțilebogate;"Consolidareadrumuluiscitic;"Posibilitateaincluderiiînacțiuneageneralădemodernizareatransportuluifluvial.1.6.VegetatiasifaunaÎnfuncțiedecondițiilefizico-geografice,peteritoriulorașuluiHarșovasuntconcentrateunnumărmaredeecosisteme,deomarevarietate,începândcuecosistemeleterestredestepă,silvostepășipăduresfârșindcuecosistemeleacvaticeșilacustre.Specialiștiiaugrupatvegetațiaîntreicategorii:acvatică,palustrășideuscat,avândcaracteristicidistincte:!Vegetațiaacvatică,prezentăpefluviulDunărea,estereprezentatăprinplantehidrofilesubmerseșiplantecufrunzeplutitoare: 10"plantelehidrofilesubmerseaufixaterădăcinileînnămol,cadeexemplubroscarița(Potamogetumcrispus),mărarul(Potamogetumpectinatus),brădișul(Myriophyllumsp),coadacalului(Hippuresvulgaris),ciumaapei(Elodeacanadensis),etc."plantelecufrunzeplutitoaresuntreprezentateînspecialprinnufărulalb(Nimpheaalbă),nufărulgalben(Nimphealuteum),iarbabroaștelor(Hydrocaharismorsusranae),broscărița(Potamogetumnatans),mătaseabroaștei(Spyrogirasp),alge(characee),etc.!Vegetațiapalustră,specificăsectoarelormlăștinoasepredominantedestufărișformatdinstuf,plaur,papură,pipirigșirogoz.!Vegetațiadeuscatestereprezentatădepăduriledelunciconstituitedinsălcii(Sălixalbă),plopcanadian(Plopuscanadensis)șiarțaramerican(Acesnegunda),depăduriledeamesteccompusedingorun(Quercuspetraea)șicer(Quercuscerris),uneorișicuamestecdetei(Tiliatomentosa),fag(Fagussylvatica),paltin(Acerplatanoides),precumșidinpajiștiredusecasuprafață.Ținutulsecaracterizeazăprintr-unfenomendemigrațiefloristicdeosebitdeaccentuat,datorităparticularitățilorclimatice,tipurilordesolșiprinsituarealaconfluențacăilordemigrațieunorelementefitogeograficefoartevariate.Biotopulstepeiesteunuldiferitdecelalpădurilor.Cadpuțineprecipitații,numaimultde400-600mmpean.Luminozitateaesteridicată.Temperaturamedieiarnaestede-10°C…-5°C,iarvarapoateajungepânăla30…35°C.Stepelesedezvoltăpesoluridinclasamolisoluri:cernoziomuri,soluricenușiișicafenii.OmarevarietatedespeciideflorășifaunădepeteritoriulorașuluiHîrșovaprezintăoimportanțăeconomicășisocialădeosebită,avândutilizărimultipleîndiferitesectoaredeactivitate.Caurmare,presiuneaantropicăasupraresurselornaturaledeflorășifaunăacrescutconsiderabil.Zonadeluncăestecaracterizatădevegetațiehigrofilă,dominantefiindtyphaceae-ele(stufuri).Ceamaimareparteateritoriuluiadministrativestealcătuitdinterenagricolpecarevegetațiaesteconstituitădeplanteledecultură.Terenurileinundabileseparatederestulteritoriuluicudiguridepământ,precumșiostroavelecarefacpartedinteritoriulorașuluiHîrșovasuntocupatedepădureîncarepredominăplopulșisalcia.Floraestedominatădegramineeșidinplantecurizomi(caresedezvoltărapiddupăceaparcondițiifavorabile),darșidintufărișurișiplantespinoase.Exemple:Avenasativa-ovăz,Salviaofficinalissalvie,Obioneverrucifera 11colilie,Eryngiumplanumspinulvântului,etc.Arboriișiarbuștiilipsescdincadrulstepelor.Zonastepei,culimitasuperioarăde50-100maltitudine,cuprindeovegetațiesuperioarădoarînlocurileimpropriiculturilorpefâșiiledepășuni.Zonasilvostepeiocupăspațiiredusecasuprafațășiaparesubformădepâlcuriizolatepeversanțiivăilorabrupte.Aiciexistăplanteierboase,porumbarișitufedepăducel.Sepotîntâlnioseriedeplantespecificeregiunii:clopoțelul,garofița,cimbrișoruletc,precumșivegetațiaspecificăpășunilor:cornul,șocul,măceșul.Înpoienilecuvegetațieierboasăseîntâlnește:păiușul,sulfina,iarînunelepășuni:firuță,păpădia,pelinul,coadașoricelului,laptelecucului.Într-ostrânsălegăturăcurăspândireasolurilorșivegetațieiîntâlnimovarietatefoartemaredeviețuitoare.Datorităacestorraporturideinterdependențărăspândireateritorialăaviețuitoarelorurmeazăaproapefidelarealeledevegetație.Păsăriledestepăcelemaicunoscutesuntdropia(Otistarda)șispârcaciul(Otistetrax),declaratemonumentealenaturii,prepelița(Coturnixcoturnix),graurul(Sturnusvulgaris),lăcustarul(Sturnusroseus),mareamatoaredelăcuste,căroraliseadaugăciocârlia(Melanocoryphacalandra),dumbrăveanca(Coraciasgarrulus),fisadecâmp(Anthuscopestris)șiprigoriilemulticolore(Meropsapiaster).Păsărilerăpitoareîșiaușielereprezentanțiilor:șorecarulmare(Buteorufinus),acvilasudică(Aquilarapaxorientalis),șorecarulîncălțat(Buteolagopus)șieretelealb(Circousmacrourus).Zonaestetraversatădemilioanedepăsăricaretrecpeaicispreșidinsprenord-estulEuropei.Existăaicinunumaiunnumărmaredespecii,cișicelmaimarenumărdeexemplaredepăsărisălbaticedințară.Listapăsărilorcuprinde372despecii:95dintreacesteaseaflăpeDirectivaPăsărilor,iardintreaceste95despeciiînjurde32cuibărescînzona.Păsărilecaracteristicesuntpotârnichea,graurul,uliulporumbarșișerparul.Laacesteaseadaugăguguștiuculșivrabia.Lavenireaprimăverii,speciiledepăsăriseînmulțesc,fiindprezenteînzonășibarza,rândunica,lăstunul,cucul,pupăza.Iarna,încâmpurilesatuluiîșicautăhranastolurimaridegâștesălbaticevenitedinregiunilemairecialeEuropei.PrintrespeciilecaracteristicestepeidinzonaorașuluiHîrșovasenumărăpopândăul,celmaidăunătordintrerozătoareprecumșiiepurelevânăt.Semaiîntâlnescînnumărmareorbetelemic,șoareceledecâmpșișobolanulcenușiu.Dintreanimalelecarnivoreputemamintidihoruldestepă,dihorulpătatșigrivanul.Reptilelesuntreprezentatepringușterulvărgat,șopârladestepășibroascațestoasădobrogeană.Dintrepăsăriamintimpotârnichea,graurul,coțofana,uliulporumbar,uliulșerpar,prepelițașiciocârlia.Faunistic,seînregistrează 12dominarearozătoarelorșiapăsărilor,darșireptilereprezentatepringușterulvărgat,șopârlădefrunzar,etc.Alăturidespeciiledeanimalecaresuntcrescuteîngospodăriilepopulației:bovine,ovine,caprine,porcine,păsărirațe,găini,gâște,curci,creșteînstaresălbaticăfazanul,iepureledecâmp,porumbeiisălbatici.Înstepe,abundențahraneifacefaunasăfiebogatădinpunctdevederealnumăruluideindivizișinualnumăruluidespecii.Încondițiileactuale,destepăputernicfolosităpentruculturidecerealeșiplantetehnice,predominărozătoareleșipăsările,întrucâtacesteas-auadaptatcuușurințălacondițiilecreateînurmatransformăriistepeiînterenuriagricole.Deaceea,înzonă,mainumeroasesuntrozătoarele,reprezentatedehârciogi,popândăi,iepuri,orbeți.Aparșiinsectivoreprecumariciulșililiacul.Carnivorelesuntreprezentatededihoruldestepă,vulpea,nevăstuica.Dintrereptilegăsimșopârladeiarbă,iardintreinsecte,speciideortoptere,lepidoptere,coleoptere.Prezențalizierelordepădure,facesăaparăpecâmpurișicăpriorul.PemalulDunăriisuntîntâlnitefrecventexemplarede:șarpedeapă,peștiimportanțipentrupescuit(caras,crap,biban,șalău)șinumeroasepăsări:chiriachite,pescăruși,cormorani,stârci,cufundaci,fugaci,gâște,majoritateaoaspețideprimăvară.Dintremamiferelemairarîntâlnitespecifice:vulpeacărbunăreasă,pârșuldecopac,jderuldepiatrășidihorulpătat.ApelefluviuluiDunăreaconstituieunfactordeterminantînprezențauneiavifaunebogatereprezentateprinnumeroasespeciienumerate.Canaralelenordiceaufostîmprejmuitecuoperdeadecopaciînanii1978-1979șiastfelaufostincluseîntrupuldepădureLangea-cantonul5,aparținândOcoluluiSilvicHarșova.1.7.ZoneprotejatePeteritoriullocalitățiisegăsescdouărezervații:CanaraleledinportulHîrșova,cuvaloarepeisagistică,unicepetraseulDunăriideJos,douăstâncicuînălțimeadepeste30m,abrupte,deasupraapeișiCeleaMică,ValealuiEne,lacca.2kmînamonte,oarieprotejatăpecaresemaipăstreazăresturidinpădureacareacopereaplatouldobrogeancusutedeaniînurmă.CanaraleledinPortulHîrșovasuntînscrisepelistamonumentelorîncadin1943,șifacpartedinAriaprotejată,,CeleaMare-ValealuiEne“.Acestecanarale,suntsituateînavaldeactualulport,pemaluldreptalfluviuluiDunărea,acoloundeșuvițeledeapăalefluviuluiîncepsăseîmpleteascăpentruunscurttimp.ZonaafostdeclaratăAriedeProtecțieSpecialaAvifaunistica 13prinHotărâreadeGuvernnr.1284din24octombrie2007(privinddeclarareaariilordeprotecțiespecialăavifaunisticăcaparteintegrantăarețeleiecologiceeuropeneNatura2000înRomânia)șiseîntindepeosuprafațăde7.406hectare.PesuprafațateritorialăasituluiseaflărezervațianaturalăCanaraleledelaHîrșova(monumentalnaturii),abrupturistancoaseconstituitedincalcareatribuiteperioadeigeologiceajurasicului,însubstratelecăroraaufostidentificateimportantedepozitecuresturifosiledespongierișicorali.ÎnperioadajurasicăpeteritoriulHârșoveiseaflaomarecaldă,puținadâncă,încaresedezvoltaofaunărecifală,cucorali,spongierișiamoniți.ApeleDunăriiaufăcutosecțiuneprinacestecalcare,săpândunreliefspectaculos,caresuscităadmirațiavizitatorilor.Legendepopularefacreferirelaacesteformecarstice,carepotfiadmirateatâtdepeuscat,câtșidepeDunăre.CanaraleleHârșoveireprezintăvechicarieredecalcardeunaspectpeisagisticunicpeteritoriuljudețului.CanaraleledelaHArșovaesteoariedeprotecțiespecialăavifaunistică-SPA(sitNatura2000)Ariaprotejată(încadratăînbioregiuneageograficăstepică)reprezintăozonănaturală(lacuri,râuri,stepe,terenuriarabilecultivate,pajiștinaturale,pășuni,păduridefoioase,păduriîntranziție)ceadăposteșteșiasigurăcondițiidehrană,cuibăritșiviețuirepentrumaimultespeciidepăsărimigratoare,depasajsausedentare(uneleprotejateprinlege).Înarealulsituluiestesemnalatăprezențamaimultorpăsăridepasaj,cuspeciide:egretămare(Egrettaalba),egretămică(Egrettagarzetta),cormorantmic(Phalacrocoraxpygmeus)saucormoranmare(Phalacrocoraxcarbo),pescărușrâzător(Larusridibundus),stârcgalben(Ardeolaralloides),starccenusiu(Ardeacinerea),lisita(Gallinulachloropus),tiganus(Plegadisfalcinellus),pelicancomun(Pelecanusonocrotalus),lopatar(Platalealeucorodia)saubarzaalbă(Ciconiaciconia);Speciicuibăritoare:vântureldeseară(Falcovespertinus),ciocănitoareaverzuie(Picuscanus),dumbraveanca(Coraciasgarrulus),șerpar(Circaetusgallicus),acvilăpitică(Hieraaetuspennatus),sfrâncioc-roșiatic(Laniuscollurio),ciocârliedebărăgan(Melanocoryphacalandra),ciocârlie-cu-degete-scurte(Calandrellabrachydactyla),ciocănitoareadegrădină(redirecționaredelaDendrocopossyriacus)saupăsăricareierneazăînsit:codalb(Haliaeetusalbicilla)șigâscacupieptrosu(Brantaruficollis). 141.8.SolurileSolulesteunamestecdemateriedinplante,mineraleșianimalecareseformeazăîntr-unprocesfoartelung,poateduramiideani.Solulestenecesarpentrucreștereamajoritățiiplantelorșiesențialpentrutoatăproducțiaagricolă.Repartițiaînteritoriuaprincipalelortipurișisubtipuridesoluriestecondiționatădefactoriiclimatici,dereliefșiantropici:volumuledaficutil,compactarea,pantaterenului,toateacesteaseregăsescînformulaunitățiidesol.Condițiaclimaticășidevegetațieaținutuluidestepăafavorizatomineralizareaccentuatăapărțiiorganice.RepartițiageograficăaunitățilorteritorialedesolurirespectăconfigurațiapedologicădinDobrogea,undesegăsescsoluridetipul:aluviosoluri,regosoluri,psamosoluri,kastanoziomuri,cernoziomuri,gleiosolurișierodosoluri.Toatesoluriles-auformatsubacțiuneadominantăaunuisingurprocespedogenetic:biacumularedetipstepic(humustipmull-calcic).Acestaaevoluatdiferitînfuncțiederocăparentalăasupracăreiaaacționat(loess,calcare,coluviișialuviuni)șinivelulpânzeipedofreatice.Astfelpedepozitelegroasedeloesss-auformatmolisoluri:soluribălanevermice.Solurilebălane,denumiteșibrunedeschisedestepăsaunormalesauînchise,secaracterizeazăprinloessuricutexturămaigrosieră(lutonisipoasăsprenisipolutoasă)conținutmairidicatdecarbonațidelasuprafațășiconținutmaiscăzutdehumus(deregulămoderat)datoritămineralizăriiintense.Deaceeaeleprezintăunepipedonmollicmaideschislaculoaredecâtcernoziomurile.Peterenurilesituatepepantemaimaride3%solificareaafostîncetinităsauchiaropritădatorităeroziuniipluvionivaleșieoliene,ducândlaaparițiasolurilorbălaneerodateșiaregosolurilor.Eliminareatotalăaepipedonuluidebioacumulareafavorizat,pepantemaimaride7%prezențaerodisolurilor(loessdelasuprafață).Acoloundeaparlazicalcarelesolificareanuafostposibilădecâtînmicămăsurășiastfelapar,maialesînterenurileneproductivesaufolositecapășuni,litosoluricarederegulăsuntasociatecurocădurălazi.Cândacesteasegăsescsubopăturăsubțiredeloess,volumuledaficsereducesubstanțial(subtipurirendzinicelaregosolșierodisol).Înzonadeluncăbioacumulareaareloc,pedepozitealuviale,încondițiileexistențeiunuiexcesdeumiditatecefavorizeazăproceseledereducereșiaparițiafenomenelordehidromorfism. 15Înfuncțiedegrosimeaepipedonuluimollicaicis-auformatlacovistișisolurigleice.Astfelpedepozitelegroasedeloesss-auformatmolisoluri:soluribălanevermice.Solurilebălane,denumiteșibrunedeschisedestepăsaunormalesauînchise,secaracterizeazăprinloessuricutexturămaigrosieră(lutonisipoasăsprenisipolutoasă)conținutmairidicatdecarbonațidelasuprafațășiconținutmaiscăzutdehumus(deregulămoderat)datoritămineralizăriiintense.Deaceeaeleprezintăunepipedonmollicmaideschislaculoaredecâtcernoziomurile.Poluareasoluluiesteacumulareadecompușichimicitoxici,săruri,patogeni,saumaterialradioactiveșimetalegrelecarepotafectaviațaplantelorșianimalelor.Metodeleiraționaledeadministrareasoluluiaudegradatserioscalitatealui,aucauzatpoluarealuișiauaccelerateroziunea.Tratareasoluluicuîngrășămintechimice,pesticideșifungicideomoarăorganismeutilecumarfiunelebacteriifungișialtemicroorganisme.Irigațianecorespunzătoareînzoneleîncaresolulnuestedrenatbinepoateaveacarezultatdepozitedesarecareinhibăcreștereaplantelorșipotducelalipsarecoltei.Repartițiaînteritoriuaprincipalelortipurișisubtipuridesoluriestecondiționatădefactoriiclimatici,dereliefșiantropici:volumuledaficutil,compactarea,pantaterenului,toateacesteaseregăsescînformulaunitățiidesol.Condițiaclimaticășidevegetațieaținutuluidestepăafavorizatomineralizareaccentuatăapărțiiorganice.RepartițiageograficăaunitățilorteritorialedesolurirespectăconfigurațiapedologicădinDobrogea,undesegăsescsoluridetipul:aluviosoluri,regosoluri,psamosoluri,kastanoziomuri,cernoziomuri,gleiosolurișierodosoluri.Resursedesol–celecaracteristiceregiuniiHarșova,caprofilșifactoridefertilitate,șiîndependențădefactoriimeteo-climatici.Principaleletipuridesol:"cernoziombrun–roșcat-teritoriulocupatdecernoziomuriestefolositînprincipallapășunat;doaromicăparteestefolositlafermelepiscicole;"loessprăfosargilos-galben-cafeniucuhumusde30-40cmgrosime,existentpezonelecolinaredinsudulextravilanuluiorașuluiHarșova;"loessremaniatprăfosargilossauprăfosnisiposcuhumusulerodatsaudegrosimesub10cm,existentînzoneleconstruite;"solstâncos,lipsitdehumus,amestecatcufragmentederocitaripredominantcalcaroase,careaparepesuprafețelimitatepedealuri.Solurile,prinvarietateașifertilitatealor,joacăunrolfoarteimportantpentrudezvoltareaculturiloragricole.TerenulagricoldelanivelulorașuluiHarșovaesteîmpărțitînterenagricol 16productivșiterenagricolneproductiv.SuprafațaterenuluiagricolproductivdinextravilanulorașuluiHarșovasepoateîncadraînclaseledefertilitateI-V,undeVpresupuneunniveldefertilitatefoartescăzut.Înprivințaresurselorminerale,peteritoriuladministrativalorașuluiHarșovaexistăexploatăridecălcare;CarieraCeleaMică(Cariera„Lalac”),situatăînamontedeoraș,de-alungulDunăriișiCarieraRasim-Hîrșovaestesituatăla4,5kmnorddeoraș. CAPITOLULII 17POTENTIALULTURISTICANTROPIC2.1.InfrastructuradetransportTransportlocalTipuldetransporturidinorașulHarșovasuntrutiereșifluviale.LegăturacuorașulConstanțaserealizeazăpedrumulDN2A,cuorașulTulceapeDN22A.LegăturacuorașeleCernavodășiBrăilasepoaterealizașipeDunăre,insădoarînscopcomercial.OaltăcaledetransportcătreCernavodășiBrăilaoconstituefluviulDunărea,însătransportuldecălătoricuvaporulafostsuspendatîncăînaintede1989.TransportuldemărfurișicălătorisefaceînprincipaldecătresocietățidetransportdinHarșova,Medgidia,Constanța,TulceașiBrăila.PerazalocalitățiiHarșova,incluzândFerma1șisatulVaduOii,existăunnumărde3societățiceaucaobiectdeactivitatetransportuldecălătoriînaltelocalități:"SCGISTRANSRAPIDSRL-4microbuze;"SCTRANSMOVIAYSRL-5microbuze;"SCMENVTRANSCOMSRL-6microbuze.Înceeacepriveștetransportuldemărfurișicălători,existăurmătoareletraseedeautobuz:"Hîrșova–Crucea–Constanța(1orăși15min.);"Hîrșova–Cernavodă–Medgidia(1oră);"Hîrșova–Ciobanu;"Hîrșova–Gârliciu;"Brăila–Hîrșova–Constanța;"Tulcea–Hîrșova–Slobozia–București(singuralegăturădirectăcucapitala,undeseajungecelmairepedeîn3ore.);"Mangalia–Constanța–Hîrșova–Slobozia.OrașulHarșovabeneficiazădeunsistemdetransportcălătoriintern-privat,reprezentatprintr-unnumărde11autoturismeînregimTAXI,administrateînmarepartedepersoanefiziceautorizate.LanivelulorașuluiHîrșovaexistăunnumărde1659deautoturismeînproprietatepersonalăsauproprietateaagențiloreconomici.Oproblemăimportantălaniveldeorașoreprezintălocuriledeparcare.Aceastapoatefirezolvatăpringăsireadesoluțiiconcrete,precum 18construireauneiparcărisupraetajatedinfondurinerambursabile(programPORsauMediu)caresămulțumeascăatâtproprietariideautoturisme,câtșipereprezentanțiiinstituțiilorpublice.TransportulnavalPortulHîrșovaesteamplasatlaodistanțăde103kmdeorașulBrăila,într-ozonăavândurmatoarelecoordonategeograficelatitudine45°41′52.80″N,respectivlongitudine27°57′6.84″E,șiosuprafațăde14.401m2cuolungimedecheude500mprevăzutcudanepentruutilități.PortulHîrșovaesteconectatdoarlasistemulrutierșiareunterminalpentrupasagerișiunterminalpentruîncărcăturălichidă.Dotărileportuluiconstauîndouămacaraleplutitoarede16tonecapacitateșiamenajăripentrudepozitareamărfurilorpeplatformedeschisecuosuprafațăde12.500m2șidepoziteînchisecuosuprafațăde2.000m2.Transportulfluvialesteînsăpuținvalorificat.2.2.ObiectiveturisticeMonumenteșisituriarheologice:!așezareaneoliticădetiptell-rezervație,orașulHîrșova;!cetatearomanăCarsium-rezervație-orașulHîrșova.CetateaCarsium.Descoperimaiciocetateromanășiromano-bizantină.Istoriciiapreciază,căcelmaiprobabil,CarsiumafostridicatăîncădinadouajumătateasecoluluiIp.Chr.Maitârziu,întimpulrăzboaielordacice,prinanul103p.Chr.,împăratulTraianestecelcareconsolideazăfortificațiacuziduridinpiatră.ÎndocumenteledinAntichitate,CetateaaparedeseorimenționatăîntresecoleleIIșiVIIpChr.Înprezent,turiștiipotvedeaziduriimpunătoare,cumarfi„Turnulcomandantului”,darșiunzidmonumental,laDunăre,undeafostodatăunport.Acestportafuncționattimpde17-18secole,pânăcândcetateaafostdistrusă.Dinepocabronzuluișifierului,laHîrșova,suntmaimultesituri.Seremarcăașezareaîntărităcușanțdeapărare,dinprimavârstăafierului(Hallstatt),dezvoltatăpeterasaînaltăaDunăriidepeDealulBăroiînzonă,LaVii”sau,LaRasim”.Existăvestigiiarheologicesituateînteritoriulextravilanpeosuprafațăde5,74ha.Atracțiileturisticealeorașului,deșiaproapeneexploatate,suntnumeroase: 19 Cetatea,larândulei,suprapunesepare,oașezaregetică,poatechiarofortificație.AfostconstruitădupătoateprobabilitățileîntimpulîmpăratuluiVespasianus(69-79)cândpeliniaDunăriiși-aufăcutlocmaimultefortificațiiromane.Întimpulrăzboaielordaco-romane,împăratulTraian(98-117)zideștecetateaînpiatrăpentruAlaÎIHispanorumetAravacorum,celmaitârziula103.Ulterior,afostdistrusădegermani,huni,slavi,avarifiindrefăcutătotdeatâteaori.DocumenteleistoriceșiarheologiceafirmăcăcelemaiimportantelucrărisuntcelerealizateîntimpulîmpărațilorConstantincelMare(306-337)șiIustinian(527-565).DupăolungăabsențădatoratăveniriibulgarilorlasudulDunării,bizantiniiîntimpuldomnieiîmpăratuluiIoanITzimiskes(969-976)refaccetățiledunărenedintemelii,așacumsevamaiîntâmplamaitârziu,înevulmediu.ÎntresecoleleXV-XIXcetateadevineofortăreațăotomană.IzvoareleconsemneazătrecereapeaiciatrupelorluiMirceacelBătrân,VladȚepeș,IancudeHunedoara,MihaiViteazul,RaduȘerbanetc.ÎnsecoleleXVII-XVIIIafostteatrulunorconfruntărimilitaredramaticeîntretrupeleotomane,austrieceșiturcești,fiinddistrusădefiecaredată.ÎnurmatratatuluidelaAdrianopoldin1829ImperiulOtomanafostobligatdeRusiasădistrugăfortificațiiledepemaluldreptalDunării.Cetateaestedărâmatășipărăsităiarpiatradinziduriafostscoasăpentruaseclădiorașulmodern.CetateadelaHîrșova(Carsium)esteunuldincelemaiimportantepunctefortificatepluristratificatedepeliniaDunării.OcupăacelașilocșiajucatacelașirolcacetățileDurostorum(Silistra)șiNoviodunum(Isaccea).Adatnaștere,înimediatavecinătate,lanumeroasesituridinantichitatepânăînevulmediutârziu(așezăricucaracterurbanșirural,maimultenecropole).Pestetoateacesteasesuprapuneorașulmodern.CetateadelaHîrșovaprezintăînsăcaracteristicicutotulaparteînpeisajulsiturilordunărene.EstereprezentativăpentruîntreagaistorieaEuropeisud-esticeavândînvederecăpeacelașiamplasamentseconstruiescșireconstruiescmaimultefortificații,înperioadeșiepocidiferite,timpdeaproapedouămilenii.Dinruinelecetății,astăzi,semaivădcâtevaziduriimpunătoare.„Turnulcomandantului”,pelaturadenordaincinteimici,se 20 păstreazăpeînălțimeadepeste9m.LaDunăre,unzidmonumental,lungdecca40m,marcheazăzonaîncareaactivatportuldinantichitatepânăladistrugereacetății,vremede17-18secole.Turnul.Dinruinelevechiicetăți,astăzi,semaivădcâtevaziduriimpunătoare.„Turnulcomadantului”,pelaturadenordaincinteimici,sepăstreazăpeînălțimeadepeste9m. Fortificațiabizantină.Fortificațiabizantinăafostdescoperităînanul2003,șiestesituatăîncapătuldeVestalstrăziiCarsium,laintersecțiacustr.Lunei.Zidurilefortificațieiauieșitlaivealăcuocaziasăpăturilorpentruconstrucțiauneișcolinoi,investițieceurmasăserealizezepeacestamplasamentîncadrulunuiProgramcuBancaMondială,InspectoratulȘcolarJudețeanșiPrimăriaHîrșova.Aicisevedea,lasuprafață,unrestdeconstrucțiedinpiatrăcumortar.AdâncireasecțiuniiascoslaluminăcolțulunuizidcutraseulN-S.Înparteainterioarăs-aexcavatpânălaadâncimeade0,40m.Esteposibilcaacestspațiusămaipăstrezedepuneriarheologice.Dinpăcate,aicisăpăturan-apututficontinuată.Într-unsondajde0,50×0,50m,executatînexteriorulzidului,spreN,pentruaputeadeterminaadâncimeamaximă,s-aajunslastâncăla–2,76m.Grosimeazidului,variabilă,estede1,70m.Înemplectons-aidentificatunstâlpsecționat,pecaresemaivădliterele(M)PXI(I).Paramentulexterioralziduluiafostdemontatînîntregime.Emplectonulestecompusdinpiatrăbolovănoasăcumortardebunăcalitate.Descoperireaacestorziduri,fărăafirealizatăo 21 cercetareminuțioasă,adeterminatabandonareaproiectului.Ultimeleobservațiiaufostfăcutecuajutorulcâtorvastudenți–lasfârșitulpracticii–șiaangajațilorMuzeului„Carsium”.Înlipsaforțeidemuncă,dupăaceastădată,cercetareaaîncetat.Primăriadoreștesărealizezeînaceastăzonăunparcarheologic,prinpunereaînvaloareavestigiilor,faptceimpuneexecutareaunorcercetărideamploareșiconsolidareaconstrucțiilor.MonumenteistoriceșideartădefacturăreligioasăPentruasimțispiritualitateacareînvăluieaceastăzonă,trebuievizitatăBisericaSf.ConstantinșiElenașiMânâstireaProdromitaHîrșova.Biserica“SfințiiÎmpărațiConstantinșiElena”Bisericaactualăseaflăașezatăînparteadeapusaorașului,peunmasivdepiatrăcalcarosces-aaflatîninteriorulfosteicetățiromaneCarsiumdupăplanurileuneiechipediningineriitalieni,proiectulfiindcoordonatderenumitulAnghelSaligny.Dinfostacetatenuamairămasdecâtobucatădezidgrosde2m,caresegăseșteînparteadeSudaorașului.Bisericaafostsfințităla8septembrie1908cuhramul“SfințiiÎmpărațiConstantinșiElena”,ce-lpoartășiastăzi,decătrePreasfințitulEpiscopalGalaților.Întimpulrăzboiuluidin1916bisericaafostprofanatădecătrearmataturcă,fiindtransformatăîngrajddecai.S-aresfințitîn1919,redându-secultuluicuaceeașifrumusețe.Geamiaafostconstruităînanul1812.InteriorulconservăarhitecturaspecificădinlemndelaînceputulsecoluluialXIX-lea,întimpcelaexteriorasuferitanumiteschimbări.Necropolaseaflălanord-estdecetate.Multemormintesemaipăstreazăîncăînformăinițială.Pentrumarcareamonumentelor 22funerares-auutilizatelementedearhitecturăsaufragmentedestâlpimiliari,cuinscripții,dinperioadaromană.PieseleaufostrecuperateșipublicateîncădelasfârșitulsecoluluialXIX-lea.EsteMonumentistoricdecategoriaAșiesteceamaiimportantămărturieaprezențeipopulațieimusulmanelaHîrșova.Edificiulafostridicat,înanul1812,întimpulsultanuluiMahmudalII-lea(1808-1839)șiesteînscrispelistamonumenteloristoricedinRomânia.Geamia,constuităîn1812,șiBisericaOrtodoxă„Sf.Împ.ConstantinșiElena”suntaproapesingurelemărturiialearhitecturiimonumentaledinsecoleleXIX-XX.MănăstireaProdromitapoatedeveniintimpcentrualturismuluiecumenic.MonumenteșiansambluridearhitecturăcivilăMuzeulCarsium.Turiștiicareîitrecpragulpotvedeaobiectecaracteristiceculturilorneolitice(Hamangia,Gumelnița),culturiiepociimetalelor,darșisemnealeevoluțieicivilizațieiromane,romano-bizantineșimedievalelaDunăreadeJos.MuzeuldelaHîrșovaafostînființatdeVasileCotovu,profesorșidirectorulșcoliidinHîrșova,fiulluiIoanCotovu,întemeietorulînvățământuluidestat,dinlocalitate,după1878.Afostinaugurat,la1mai1904,înprezențaRegeluiCarolI,RegineiElisabeta,PrincipeluiFerdinandșiPrincipeseiMaria,MiciiPrincipiCarolșiElisabeta,însosițideprimulministrușiministrullucrărilorpublice,aflațiînvoiajpeDunăre.Sediulinițialalmuzeuluiafostînclădireașcolii.AiciV.Cotovuastrânsobiecteistoriceșiarheologice,etnografice,colecțiidetablouri,minerale,rocietc.reprezentativepentruteritoriuldintreDunăreșiMare.Dinacestmotivs-anumit„MuzeulRegionalalDobrogei”.Dupăceafostdevastatînprimuluirăzboimondial,muzeulvafirefăcutînlocuințadirectoruluișireinaugurat,la29mai1926,înprezențaRegeluiFerdinandșiaRegineiMaria. 23 Actualulmuzeuilustrează,princelemaireprezentativedescoperiridinsituriledeperazalocalității,aspectealedezvoltăriicivilizațieidinneoliticpânălaînceputulepociimoderne.Înspațiulexterior,într-unmiclapidarium,suntexpusefragmentearhitecturalespecificeepociiromaneînprincipal,(coloane,bazedecoloane,arhitrave,monumentefunerare,bornededrumetc.)darșidinevulmediu.Unele,dintreacestea,aufăcutpartedinvechiulmuzeușis-auaflatzecideaniîntr-unparcdinfațașcoliivechi,așacumaufostinstalatelaînceputulsecoluluialXX-lea..Întrepiesesuntdouăfragmentedeinscripțiiromane,unuldelaCapidava,altuldelaUlmetum,aduselaHîrșovaîncădelamijloculveaculuitrecut.MuzeulCarsiumdetineunadintrecelemaivaloroasecolecțiidefosilejurasicealcătuitădinspongieri,bivalve(scoici),gasteropode(melci),amoniți,brahiopode,echinoderme.Înlipsaspațiuluiadecvatpentruexpunere,aceastastădeocamdată,ladispozițiaspecialiștilor.ȘcoalavecheHîrșova-oemblemăculturalăadobrogenilorafostridicatălaînceputulsecoluluiXXlainițiativailustruluidascălVasileCotovu,fiulluiIoanCotovu,șiarespectat,lafelcașibisericadinspateleei,planurilearhitecturalealeluiAnghelSaligny.Inaugurareaaavutlocpe1mai1904șis-afăcutcusalvedetunînprezențaregală.LainaugurareasaaparticipatînsușiRegeleCarolI,iarcamerelesaleauadăpostitprimabibliotecă,darșiprimulmuzeuregionalalDobrogei.Școalavecheafostbombardatăînprimaconflagratiemondialășiînmareparteafostdistrusă.Dupărăzboiafostreabilitată,iarlarecepțieavenitînsușiregeleCarolI,în1926. 24 MonumentedeartăplasticăcomemorativeMonumentuleroilor.Înavaldeportpe“DealulBelciug”sau“DealulMonumentului”afostridicatăînanul1913ocrucemonumentalădedicatăsoldațilordepeșalupă,Trotuș“,scufundatăla17septembrie1912înurmacoliziuniicuvaporuldepasagerialsocietățiiungare,SzenchenyIstvan“.Pesuprafața“DealulMonumentului”s-audescoperitvestigiidinepocabronzuluișifierului.Suntvizibileîncăresturialefortificațieicareapăraorașuldinaceastăparte.Dupăprimulrăzboimondial,«casapompierilor»,caredominaorașuldepeînălțimeafostmăritășitransformatăîn«GimnaziulPrincipeleMihai». 2.3.Formedeturismpracticate 25ResurselenaturaleșiantropicespațiuluiadiacentDunăriiînacestsectorcreazăpremisefavorabilepracticăriiunorformedeturismvariate,iarprinamenajărispecifice,acesteapotfidezvoltateșidiversificate.!Turismuldecirculație:"Turismulitinerantcuvalențeculturaleestefavorizatdeexistențaanumeroaselocalitățicuobiectiveturisticeșiseaxeazăperealizareaunortraseetematicecareincludvaloricultural-istoricesaueducativ-recreative;"Turismuldetranzitestefavorizatdeexistențaunordrumurieuropene(tronsonulUrziceni-Hîrșova-ConstanțaalE60,peundepotfidirijateimportantefluxurideturiști.!Turismulștiințificseadreseazăspecialiștilorpeproblemelegatedecadrunaturalșidemediu(înspecialînariileprotejatedinzonă).celorcaredorescsăvizitezerezervațiilenaturaleexistenteșicelorinteresațidebiotopulaferentDunării.!Turismuldevânătoareșipescuitsportivvalorificăbogatulpotențialcinegeticșipiscicol(undepredominăcrapul,plătica,știuca,nisetrul,morunul,scrumbiadeDunăre),ceoferălargiposibilitățidepracticareapescuituluisportivpeDunăre,dinariileforestiere,stufărișșidinapeleDunării(concursuridepescuit).!Turismulpentrupracticareasporturilornautice(caiac,canoe,vele,yahting,agrementnautic)-poatefiutilizattraseulDunării.Dezvoltareaturismului,caresăvalorificepotențialulLunciiDunăriiesteunuldinefecteleeconomiceșisocialecareîșipotpuneamprentapedezvoltareaeconomicăaorașuluiHîrșova.!Turismulrural,cucazareîngospodăriilelocalnicilor,valorificătradițiilegatedeviațaruralășipescuitpoatefipracticatînsatulVaduOii.!Turismuldeweekend-includemaimulteformedeturism-pescuitul,vânătoareașialtesporturideagrementșirecreativesipoatefidezvoltatprinamenajareaunorstructurituristicecorespunzătoare(camping,căsuțe,bungalouri)carearelabazăacelașipotențialbogatșivariatalDunării.!Turismuldeodihnășirecreereestelegatdeexistențaunuicadrunaturalcuvalențeesteticedeconectante,cuunmicroclimatreconfortantșiposibilitățidepracticareaunoractivitățirecreative,înspecialînluncaDunării. 26!TurismuldereuniunișicongresearputeafidezvoltatprinamenajărispecificeînorașulHîrșova,axatpeproblemedecooperaretransfrontalierășidezvoltaredurabilă.!Turismuluvalsepoateorganizapebazaexistențeiculturilordevitadeviedinzona.Alteformedeturism:!Turismbalneoclimatericprinexploatareaizvoarelortermaledela“Puturoasa”,viitoareastațiuneHîrșovaBăi;!Turismarheologicdeterminatdeexistentvestigiilorarheologiceînzonă;!Turismetnofolcloricprinredeschidereafestivalulconcurs“MlădițeDunărene”;!Agroturism;!Ecoturism.2.4.Cultura,obiceiuri,evenimentelocale,timpliberCasadeCulturădispunedeosalămaredespectacolecuunnumărde364locuri.Încadruledificiuluiexistăși3foaiereîncaresepotorganizaactivitățisauspectacolecuunnumărrestrânsdeinvitați(50persoane).ÎnprezentfoaieruldinaripaesticăgăzduieșteClubulPensionarilor.ÎncadrulCaseideCulturăactiveazăaproximativ120decopiișitineri.Pentruavalorificaaptitudinileartisticealeeleviloraufostînființateformațiidedanspopular,modern,grupurivocaleșiformațiivocal-instrumentale.CasadeculturăaorașuluiHîrșovaaorganizatșigăzduit9(nouă)edițiianualealeFestivaluluideinterpretareamuziciiușoarepentrucopiișitineret“Mlădițedunărene.”Dinanul2014festivalulafostsistatdinlipsădefonduri.SursadecăldurăaCaseideCulturăestereprezentatăde1centralătermicăpecombustibillichid,ceprezintădesedefecțiunișidecelemaimulteorinuestefolositădincauzalipseifondurilorpentruachizițiacombustibilului.Alternativapentruîncălzireaunitățiiestereprezentatăde2sobeculemneși3radiatoareelectricepentrusaladerepetiții.Saladespectacolenefiindîncălzitădelocpetimpdeiarnă.Bibliotecaorășeneascădispunedeunfondpeste43.000unitățibibliotecă(volumedecărțidintoatedomeniile,cotidiene,monitoareoficiale,etc.).Aceastăunitatedeserveșteîntreaga 27populațiedinorașșidinsatulVaduOii.Eaafostdotatăcuunsistemmoderndeinformatizare,carevineînsprijinulcititorilor.Bibliotecabeneficiazădeosalăamenajată,pentrusimpozioaneistoriceșiliterare,lacarepotparticipacetățeniiorașului.ProblemaîncălziriiunitățiiesteidenticăcuceadelaCasadeCultură,fiindnevoiedefonduripentrucombustibilșipentrureparațiisauînlocuirecentralătermică.Clubulelevilor–esteloculundeeleviidinHîrșovaîșipotpetrecetimpulliberîncadrulsecțiilordearheologie,horticultură,ecologie/protecțiamediului,etc.TradițiiÎnultimiiani,laHîrșovaseorganizează:„ZileleOrașului”,„ZiuaRecoltei.Pentruavalorificaaptitudinileartisticealecopiiloraufostînființateformațiidedanspopular,modern,grupurivocaleșiformațiivocalinstrumentale.Evenimentelesărbătoriteînorașcuritmicitatesunt:ZiuaNațională1DecembrieCuprilejulZileiNaționaleseorganizeazăacțiunicudepuneridecoroaneșijerbedeflorilaMonumentulErouluiNecunoscutșisuntarboratedrapeleleRomânieișiUniuniiEuropenelabalconulCaseideCultură.ZiuaArmateiÎnfiecareanpedatade25octombrieaulocevenimenteculturalederecunoștințălamonumentul„ErouluiNecunoscut”pentrueroismulșijertfeleprincare,de-alungulvremii,oștireanoastrăși-aîngemănatfapteledearmecusoartaneamuluiromânesc,îndeplinindu-șimisiuneanobilădeaapăraunitateanaționalășiintegritateateritorialăastatuluiromân.ZiuaRecolteiEvenimentularelocînlunaoctombrie,încheind„ZileleOrașuluiHîrșova”.LaevenimentparticipăproducătoriagricolidinlocalitateșiîntregjudețulConstanțaprecumșiprestigioasefirmedinagricultură,industriealimentară.Sărbătoareaestepresăratăcumomenteartisticesusținutedetrupeșiansambluridinlocalitate,județșidințară.ZileleOrașuluiHîrșovaÎnultimultimpadevenitotradițiesărbătoarea„Zileleorașului”,acestafiindunuldintreevenimenteleimportantealecomunității.Esteunbunprilejpentrucăorașulsăaratetotcearereprezentativ.Hârșoveniiîșietaleazăperformanțeleîndomeniilecultural,sportiv,gastronomic,etc.2.5.Agrement 28Înlocalitate,activitățilesportive,sedesfășoarăînceletreisălidesport,pestadionuldefotbalalorașuluișipeterenuriledesportaleinstituțiilorșcolare.Întrucâtexistăpotențialumanorientatcătreperformanță,seimpuneîmbunătățireadotărilorșimodernizareabazelorsportive,astfelîncâtsăpermitădiversificareasporturilorpracticate.Pentrupromovareaimaginiiorașuluiseimpuneamenajareauneibazesportiveșideagrementcaresăincludăspațiidecazaresaucantonamentpentrusportivi,creândastfelposibilitateaorganizăriiunorcompetițiilanivelnaționalșichiarinternațional.Parcurile,zoneleperifericealeorașuluișimalulDunării,cupeisajedeosebite,suntlocurileîncarehârșoveniiîșipetrectimpulliberși,totodată,practicăsporturideagrement.Pringrijaautoritățiilocale,Parculdinportșispațiileverziaufostreamenajateșiîntreținuteandean,pentruacreahârșovenilorlocuridepromenadășiodihnă.ÎnorașulHîrșovasuntînregistratedoar2asociațiisportive,principaleleramurifiindfotbalul,baschetulșiartemarțiale.Rezultateleobținutedesportiviihârșovenilacampionateleinternedemonstreazănivelulridicatdepregătireaacestorașiopermanentăpreocuparepentruobținereașimenținereaperformanțelor.ClubulSportivTaeKeonHîrșova-afostfondatînanul2001șiare65sportivilegitimați.Îndecursulanilor,sportiviiclubuluiauobținutnenumăratepremii,atâtpeplaninterncâtșipeplaninternațional.Scopulclubuluiestedeaatragecâtmaimulțitinericătresport,pentrudezvoltareadisciplinei,conduitei,relațiilorsociale,autocontrolului,atențieișinunumai.Înacestsens,CSTaeKeonHîrșovaaîncheiatcuDirecțiaGeneralădeAsistențăSocialășiProtecțiaCopilului,prinCentruldePlasament„MiculRotterdam“,unprotocoldecolaborareînanul2013pentruantrenareagratuităacopiilorinstituționalizațiînacestcentru,undedejaparticipă7copiiceauobținut27medaliipeparcursula2anicompetiționali.CSTaeKeonHîrșovaaparticipatlaCupaRomâniei2016cuodelegațieformatădin26sportivi.Luptătoriis-auîntorsacasăcu16medalii,dintrecareLocul1–5,Locul2–3,șiLocul3–8medalii.CAPITOLULIIIPROPUNERISTRATEGICEPENTRUDEZVOLTAREATURISMULUI 293.1.AnalizaSWOT3.2.PotentialuldedezvoltarealorasuluiHarsova3.3.PlanuldeacțiunipentrudezvoltareadurabilăaorașuluiHarșovaCONCLUZIIBIBLIOGRAFIE Copyright Notice© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același…