GHID PENTRU PRACTICA PEDAGOGICĂ A STUDENȚI LOR DE LA MODULUL PEDAGOGIC – nivelul II Conf.univ.dr. Toader Pălășan Lect.univ. dr . Mihaela Voinea… [602649]
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
GHID PENTRU PRACTICA PEDAGOGICĂ A
STUDENȚI LOR DE LA MODULUL
PEDAGOGIC – nivelul II
Conf.univ.dr. Toader Pălășan
Lect.univ. dr . Mihaela Voinea
Brașov, 2011
2 CUPRINS
PARTEA I
Argument
Evaluarea practicii pedagogice
Sugestii pentru î ndrumătorii de pra ctică pedagogică
Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a cursantului.
I. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice
I.1. Competențe specifice
I.2. Categorii de activități de practică pedagogică
I.3. Tipuri de practică pedagogică
I.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent?
1.5.Produsele curriculare
1.6. Structura programei
1.7. . Proiectarea didactică
PARTEA a II -a
II. Elemente aplicative ale practicii pedagogice
II. 1. Instrumente destinate observării comportamentului didac tic
II.1.1.Grila de observație privind confirmarea răspunsurilor bune date de
elevi de către profesor
II.1.2. Grilă privind modul de stimulare al elevilor
II.1.3. Comportamentul managerial
II.1.4. Tipuri de întrebări
II.1.5. Fișă de evaluare a lec ției predate
II.1.6. Fisă de evaluare a lecției
II. 1.7. Utilizarea timpului didactic
II. 1.8. Interacțiuni profesor -elev în timpul lecției
II. 1.9. Dificultăți în utilizarea mijloacelor tehnice
II.1.10. Fșă de observație a activității dida ctice
II.1.11.Analiză – sinteză a activității asistate
II.1.12. Fișă de observare a comportamentului didactic
II. 1.13.Chestionar pentru autoevaluarea progresului
II. 2. Instrumente pentru cunoașterea grupului de elevi:
II. 2.1. Fișa de caracteriza re psiho -pedagogică a elevului
II.3. Instrumente destinate identificării elementelor de cultură organizațională în
școală
II. 3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizațională
II. 3.2. Modele ale culturii organizaționale
II.3.3. Câteva i nstrumente destinate cunoașterii organizației/ culturii
școlare
II. 4. Raport individual de evaluare a stagiului de practică
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
3
PARTEA I
Argument ,
Practica pedagogică este o disciplină pedagogică obligatorie , care asig ură într-o
proporție importantă formarea competențelor fundamentale pentru exercitarea profesiei
didactice. De aceea numărul de ore alocat acestei discipline este mai mare decât cel pentru
oricare disciplină din modulul pedagogic. Pe de altă parte, mediul școlar și expertiza
profesorilor – mentori de practică genere ază o raportare mai conștientă a studenților la
sarcinile și responsabilitățile pe care un cadru didactic le asumă.
Temeiul juridic al practicii pedagogice a studenților este Regulamentul de or ganizare
și funcționare a practicii pedagogice , regulament pe care Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic din Universitatea Transilvania din Brașov l -a elaborat pe baza
prevederilor din O.M. nr. 4316/2008. Evidențiem, în extras, conținutul din art. 10, alin 2, în
care se precizează că „ Practica pedagogică a studenților cuprinde următoarele tipuri de
activități:
a) activități de observare și de familiarizare cu desfășurarea procesului instructiv –
educativ din unitățile de învățământ;
b) activi tăți de cunoaștere și caracterizare psihopedagogică a elevilor;
c) activități de planificare și proiectare a procesului de predare și învățare;
d) activități didactice efective, constând în proiectarea, evaluarea și realizarea lecțiilor
(a unităților de în vățare), finalizate prin susținerea unei lecții de probă;
e) activități de cunoaștere a problemelor specifice ale managementului instituțiilor de
învățământ. ”
Ghidul de față a fost elaborat în intenția de a asigura o formare de calitate, bazată atât
pe for marea competențelor didactice (de proiectare, organizare, desfășurare și realizare a
activităților didactice , evaluare ), precum și pe construirea unor competențe pedagogice care se
materializează în formarea și dezvoltarea unor atitudini pozitive și respon sabile față de elevi,
față de părinți, față de comunitate, față de colegi și față de propria dezvoltare
socioprofesională.
4 În prima parte , predominant informativă, sunt prezentate documentele curriculare pe
care un cadru di dactic trebuie să le studieze (indiferent de experiența la catedră) , să le
analizeze și să le transpună în documente curriculare personalizate (programări/planificări pe
diferite intervale de timp). Considerăm că d ebutul studenților în activitatea practică în această
fază de formare prfesională trebuie sprijinit prin reactualizarea cunoștințelor pe care le -au
parcurs în ciclul de licentă. Este motivul pentru care am sintetizat elementele principale pe
care le -au parcurs la disciplinele din modulul pedagogic (psihologia edu cațională, te oria și
metodologia curriculumului, teoria și metodologia instruirii, teoria și metodologia evaluării,
managementul clase de elevi, didactica specialității , instruire asistată de calculator, practica
pedagogică din învățământul obligatoriu ). De asemenea, cea mai mare parte din
instrumentele de lucru prezentate în acest ghid vor fi valorificate și în portofoliul de evaluare
finală pe care absolvenții îl vor realiza și prezenta în cadrul examenului final , și pe baza căruia
se poate elibera Certificatul de a bsolvire a studiilor psihopedagogice.
În partea a doua sunt diverse instrumente care considerăm că pot sprijini atât studenții,
cât și profesorii – mentori pentru realizarea atribuțiilor și sistematizarea diversității de date și
informații pe care aceșt ia le colectează în stagiile de practică din cele două semestre.
Instrumentele din acest ghid pot fi utilizate integral sau selectiv în funcție contextul educa –
țional sau de opțiunile profesorului –mentor. Menționăm că instrumentele din acest ghid au
fost preluate din lucrări ale cadrelor didactice din facultate (prof. univ. dr Stan Panțuru, prof.
univ. dr Elena Cocoradă, prof. univ. dr. Rodica Mariana Niculescu, conf. univ. dr . Toader
Pălășan, conf. univ. dr. Mariana Norel, conf. univ. dr. Liviu Plug aru, lector univ. dr Mihaela
Voinea), precum și din literatura de specialitate ( a se vedea bibliografia).
EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE
În vederea finalizării activității de practică pedagogică, studenții cuprinsi la nivelul 2
al modulului pedagogic vor realiza un PORTOFOLIU care să cuprindă piese din ciclurile
postobligatorii ale sistemului de învățământ ( secundar superior, postliceal, superior ):
1.Planificarea anuală și semestrială a unei discipline de specialitate
2. Fișa unei discipl ine de specialitate care face parte din programul de studii (licență
sau masterat),
3. Proiectul unei lecții/unei activități de seminar pe care studentul a ținut -o;
4. O grilă de observație privind o lecție/un seminar ținute de un profesor sau de un
coleg de aceeași specialitate.
5 5. Fișa de apreciere a activității practice desfășurate de student (modelele prezentat
în acest ghid, codificat e II.1.10 – Fșă de observație a activității didactice – și II.1.11.
Analiză – sinteză a activită ții asistate)
6. Rezumatul (2p) unui proiect educațional pe care școala/facultatea îl
implementează sau l -a implementat .
7. Organigrama structurală /funcțională a unității de învățământ/ facultății ( să
rezulte și ce comisii metodice sunt la nive lul școlii)
8. Un proiect de cercetare pedagogică pe o problematică pe care dvs. o considerați
importantă din perspectiva relației profesori – elevi/studenți sau pe o problematică prioritară a
școlii în care ați efectuat practica pedagogică.
9. Un text argumentativ (de o pagină A4) referitor la următoarelor enunțuri
contradictorii – a) Azi, la noi, educația e în „cădere liberă” ; b) Avem o școală în care
educația este de bună calitate.
10.Studenții care sunt încadrați în învățământul secundar vor aduce o adeverință ,
conform modelului de mai jos :
6
ANTET……………. Nr…….din………..
ADEVERINȚĂ
Prin prezenta , adeverim că domnul/doamna …………………. …….. ……………………., cu
specializarea ………… ………………………….este încadrat în unitatea noastră ca profesor și are în
norma de încadrare ore la clasele de liceu/școală postliceală. În acest an școlar a fost asistat la
un nr . de…..ore ș i a fost apreciat prin calificativul…………… sau prin nota…….
Totodată, menționăm că a desfășurat și activități de perfecționare pedagogică prin
participarea la ședințele comisiei metodice de specialitate și l a proiecte educațion ale
desfășurate în unitatea noastră sau la care unitatea noastră este partener (se precizează
denumirea proiectelor și ce funcție a avut în fiecare proiect ……………………………………………… ).
Alte responsabilități pe care cadrul didacti c le-a avut :…………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
Apreciem realizarea acestor responsabil ități prin calificativul……..
Prezenta adeverință se eliberează pentru a-i servi titularului la Universitatea
Transilvania din Brașov.
Director, Responsabilul comisiei metodice ,
………………………………… ……………………….. ………………….
7 11. Studenții care desfășoară activități de practică pedagogică în alte unități de
învățământ (altele decât cele care au fost nominalizate în ședința pregătitoare pentru
organizarea practicii pedagogice) , vor face dovada printr -o adeverință, conform modelului
de mai jos :
8 ANTET…………….
Nr…….din ……..
ADEVERINȚĂ
Prin prezenta , adeverim că studentul masterand ………………………… ……………………., cu
specializarea …………………………………….. a participat în perioada decembrie 2011 – februarie
2012, la activitățile de practică pedagogică , dupa cum u rmează : asistență la lecții …..ore;
lecții predate …..ore; ședințe ale comisiei metodice… ..ore; alte tipuri /activități de
practică pedagogică ( se precizează care sunt … )…..ore .
Nota pentru lecțiile predate………..
Pentru celelalte activit ăți practicantul a fost apreciat prin calificativul…………..
Prezenta adeverință se eliberează pentru a -i servi titularului la Universitatea
Transilvania din Brașov.
Director, Profesor/ mentor
9
CRITERII DE EVALUARE/ AUTOEVALUARE A PRACTICII PEDAGOGICE
A CURSANTULUI .
– completarea corectă și completă a portofoliului de practică
– utilizarea adecvată a instrumentelor de cunoaștere a elevilor / a comporamentului
didactic / culturii organizaționale
– organizarea portofoliului: logica organizării, corectitudinea pieselor, originalitatea
– atitudinea și comportamentul studentului pe întreaga perioadă a practicii
– alte criterii …… se stabilesc de către mentorul de practică și se comunică studenților în
timp util.
Ponderea acestor criterii în evaluarea finală o stabilește mentorul de practică în
colaborare cu coordonatorul de practică al fiecărei specializări .
SUGESTII PENTRU MENTORII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
Pentru a ve ni în sprijinul mentorilor de practică ( profesorilor care îndrumă
practica pedagogică ) sugerăm să realizeze următoarele activități :
– realizarea unui instructaj verbal al practicanților referitor la: istoricul școlii;
organigrama structurală și organigram a funcțională a școlii; managementul instituției;
infrastructura școlii și dotările aferente; evaluări ale ș colii de diferite structuri de î ndrumare și
control ; dinamica populației școlare și a specializărilor în care sunt pregătiți elevii ; cadrele
didactice și personalul paradidactic ; servicii educaționale la nivelul unității școlare;
performanțe și contraperformanțe din ultimii 3 ani; direcții prioritare de dezvoltare unității
școlare în etapa următoare etc.;
– organizarea activității de documentare a practicanților prin facilitarea modalităților
de consultare a documentelor curiculare (planuri de învățământ și programele disciplinelor,
planificări anuale, semestriale, proiecte de unități de învățare și de lecții, planificarea
activității com isiei me todice de specialitate, a comisiei metodice a diriginților , a comisiei de
asigurare a calității din școală ); a portofoliului profesorulu i ; a Planului de Dezvoltare
Instituțională (Planului Operațional );
10 – implicarea practicanților în diferitele activităț i pe care le face un cadru didactic (
orar, serviciu pe școală, comisii nondisciplinare etc.);
– programarea asistențelor la orele de specialitate ( minim 4 ore);
– programarea susținerii lecțiilor (minim 2 ore ) ;
– bilanțul stagiului de practică
I. FUNDAMENTE TEORETICE ALE PRACTICII PEDAGOGICE
I.1. Competențe specifice, ce se urmăresc a fi formate prin activitățile din
programa acestei discipline sunt:
● Identificarea caracteristicilor sistemului de învățământ preuniversitar și universitar prin
analiza documente lor curriculare, a reglementărilor referitoare la structuri le organiza torice ,
la modalitățile de funcționare și la management ul instituțional.
● Operarea cu informațiile de la disciplinele de specialitate și integrarea lor în analiza și
interpretarea situațiilor educative specifice învățământului secundar superior, terțiar și
universitar
● Proiectarea, conducerea și evaluarea activităților didactice realizate cu elevii din
învățământului secundar superior, terțiar și universitar.
● Analiz a critic -constructivă și autoevaluarea calității proiectelor didactice și a lecțiilor
realizate
● Aplicarea unor metode, tehnici și instrumente adecvate de cunoaștere a elevilor și
studenților în vederea tratării diferențiate și a consilierii acestora .
● Participarea la activitățile de dezvoltare instituțională și la activitățile metodico -științifice
derulate în școală
● Colaborarea cu membrii comunității școlare și cu familiile elevilor.
● Interpretar ea școlii ca organizație socială;
● Evaluarea calit ății ofertei educaționale a unei unități de învățământ prin intermediul
criteriilor și indicatorilor de performanță din Standardele de autorizare/acreditare elaborate de
ARACIP.
I.2. Categorii de activități de practică pedagogică
11 A. Cunoașterea g eneral ă a școlii /liceului sau a facultății sub aspect organizatoric,
administrativ, funcțional, managerial prin studiul documentelor specifice (Legea
nr.1/2011, Regulamentul de organizare și funcționare a școlii, Regulamentul de ordine
interioară , Raportul de evaluare internă a unității de învățământ (Raportul ARACIP) ,
hotărâri/decizii interne referitoare la organizarea și funcționarea comisiilor din unitatea de
învățământ etc.). A se vedea Anexa 1 .
Famializarea cu etosul școlii prin participarea la activități le curente (serviciul pe
școală, întocmirea orarului școlii, activități cultural -educative, competiții, alte activități de
dezvoltare instituțională ), precum și cu proiectele educaționale pe care instituția de
învățământ le implementează.
B. Observarea act ivităților di dactice desfășurate în unitatea de învățământ/ facultate ,
completarea fișelor de observare a comportamentului elevilor și studenților, analizarea
actvităților la care s -a asistat, împărtășirea experiențelor personale din perioadele de practică ,
evidențierea unor exemple de bune practici observate în contextul activităților didactice din
unitatea de învățământ, implicarea în realizarea unor activi tăți școlare sau extrașcolare .
C. Studiul documentelor care stau la baza proiectării și desfășurări i activităților
instructive – educative din unitatea de învățământ : documente curriculare ( planurile de
învățământ, programele școlare, planificările anuale și semestriale, proiectarea unităților de
învățare, proiecte de lecții ); documente referitoare la r olurile/funcțiile cadului didactic (
statutul cadelor didactice, fișa postului, programul de dezvoltare profesională etc.), inclusiv
la funcția de diriginte ; documente de cunoaștere și caracterizare a elevilor (fișe
psihopedagogice, plan individualizat de învățare , portofoliul elevului etc.). Elaborarea
documentelor necesare susținerii activităților didactice proprii.( proiecte de lecții, fișe de
lucru, fișe de evaluare a elevilor, alte auxiliare didactice ).
I.3. Tipuri de practică pedagogică
ș Practica observativă
Acest tip de practică continuă și la acest nivel în scopul familiarizării studenților cu
elementele specifice acestor cicluri de instruire, precum și cu strategiile și stilurile de
instruire pe care cadrele didactice le utilizează mai frecv ent în în deplinirea atribuțiilor care le
revin.
Prima problemă care se ridică este ce anume trebuie să observăm? Ce este de fapt,
practica observativă?
12 În general, a observa înseamnă a cunoaște, a examina un proces, un obiect, a face
constatări, rema rci la ceea ce ai privit cu atenție.
Aceasta este o definițe largă, frecvent utilizată în activitățile cotidiene.
Observarea comportamentul didactic presupune: cunoașterea, examinarea, consemnarea și
aprecierea activității didactice privite cu atenție (toc mai de aceea vorbim despre practică
observativă sau pasivă – în sensul că observatorul nu participă direct în desfășurarea
activității)
Deși, la prima vedere pare relativ simplu, observarea activității didactice va dobândi
valențe formative doar dacă sun t respectate următoarele condiții:
– stabilirea clară a ceea ce dorim să observăm (dorim să observăm cum realizează cadrul
didactic desfășurarea lecției/ seminarului, urmărim modul în care activizează elevii/studenții,
dorim să observăm cum comunică.) Pentru a realiza cât mai corect o observație, trebuie să ne
bazăm pe cunoștințe solide despre tot ce înseamnă activitatea didactică (nu putem observa , cu
profit profesional , ceeea ce nu știm/ nu cunoaștem!!!).
– asigurarea condițiilor optime de observare (plasare a în spațiu cât mai adecvată astfel
încât să observăm cu ușurință atât elevii cât și cadrul didactic, și, în același timp, să fim o
prezență discretă, pentru a nu inhiba elevii)
– înregistrarea optimă a actelor observate (pregătirea fișelor de observație, fo losirea
culorilor, a prescurtărilor pentru a economisi timpul )
– revizuirea notițelor, aprecierea, reflecți a asupra datelor observate (acordarea unui
timp necesar revederii celor notate în scopul lămuririi neclarităților, a împărtășirii unor
experinețe, ide i etc.) de preferat este ca atunci, când este posibil, aceaste comentarii să aibă
loc imediat după oră pentru a nu interveni efectele uitării.
Pentru o mai bună înregistrare a comportametului didactic am preluat din literatura de
specialitate și vă preze ntăm mai jos câteva sfaturi..
Reflectați asupra importanței profesiei.
Încercați să vă reamintiți sau să revedeți partea teoretică la care face referire fișa de
observare.
Respectați munca altora.
Emiteți judecăți asupra activității și mai puțin asupra p ersonei cadrului didactic.
Nu fiți foarte aspri în a judeca activitatea celuilalt.
Găsiți cât mai multe alternative pentru comportamentele observate.
„Subliniați” aspectele pozitive ale lecției/activității.
13 Găsiți în activitatea asistată elemente pe care l e-ați putea aplica în activitatea
dumneavoastră viitoare.
Înregistrați obiectiv mai degrabă decât să emiteți judecăți asupra a ceea ce observați.
Înțelegeți observarea prin prisma contextului educațional.
Observați „în cunoștință de cauză”, adică citiți fi șa și materialele adiacente.
Transpuneți -vă în situația cadrului didactic și încercați să -i înțelegeți comportamentul.
Conștientizați factorii perturbatori interni și externi ai evaluării.
Argumentați enunțurile proprii cu fapte concrete observate.
Fiecare cadru didactic este în felul lui un model de la care puteți învăța.
Reflectați la ceea ce va constitui propriul dumneavoastră stil de predare.
Păstrați -vă simțul umorului.
Nu folosiți ironia distructivă.
Apropiați -vă cu grijă, cu dragoste, dar și cu respe ct față de elevi.
Folosiți perioada de practică pedagogică pentru a acumula cât mai multe abilități.
Practica observativă nu se reduce doar la asistența la lecții. Într -o instituție de
învățmânt sunt de observat și de consemnat ca observații și ceea ce se petrece în alte sectoare
( vezi subcapitolul Alte tipuri de practică )
ș Practica activă/de predare
Constă în asumarea efectivă a rolurilor ce țin de activitatea de predare – de la
proiectarea unității de învățare și a le cției, la elaborarea /confecțio narea/procurarea
mijloacelor/materialelor didactice, la predarea efectivă a lecției și la evaluarea elevilor /
autoevaluarea activităților ținute , etc. În prealabil studentul trebuie să consulte planificarea
semestrială. Se realizează la clasele la care s -a făcut practica observativă și la fiecare nivel de
clasă din școala respectivă. Stabilirea clasei și a subiectului lecției care urmează a fi predată se
face cu două săptămâni înaintea datei programată pentru ținerea acesteia. Predarea se poate
face doar d upă aprobarea proiectului de lecție de către mentor. Aprecierea prestației
studentul ui-profesor se face de către mentor la sfârșitul zilei sau la finalul analizei activității
respective. În stabilirea notei pentru lecția predată mentorul are în vedere, ce l puțin,
următoarele criterii: calitatea proiectului lecției și calitatea științifică și metodologică a
prestației studentului. Aprecierea practicantului pentru lecția ținută se faceprin notă întreagă
(nefracționată) .
14 În acest tip de practică sunt inclu se și activitățile din cadrul comisiei metodice de
specialitate, a comisiei diriginților, a comisiei pentru asigurarea calității etc.( a se vedea și
Tabelul de mai jos )
►Alte tipuri de practică pe care studenții le efectuează:
ș practică de zi;
ș practică activități comisii ;
ș practică de observare și de familiarizare cu organizarea și desfășurarea
activităților educative, culturale și sportive;
ș practică de observare și de familiarizare cu organizarea și desfășurarea
activităților cu părinții ( lectorate, ședințe, consiliere ) etc.;
ș practică de observare și de familiarizare problematica managementului clasei
de elevi;
ș practică de documentare pe probleme specifice managementului instituțiilor
de învățământ.
Tabel sintetic privind tipurile d e practică pedagogică , nr. de ore și activitățile mentorilor
Nr.crt. Tipul de practică Nr. ore Activități *
1
Practică observativă/ Asis –
tență
3 Explicarea proiectului de lecție, analiza
lecției, instructajul practicanților ,
documen -tare etc.
2
Practică de predare
2
Îndrumare proiecte de lecții; analiza
lecțiilor
3
Practică de zi
2 Instructaj, analiză, completări procese
verbale
4
Practică activități comisii
1
Organizarea întâlnirilor din comisii,
analiza ob servațiilor și problemelor
dezbătute
15
5
Practică de observare și de
familiarizare cu organiza –
rea și desfășurarea activi –
tăților educative, culturale
și sportive
1
Instructaj, modele de organizare,
proceduri de urmat
6 Practică de observare și de
familiarizare cu organiza –
rea și desfășurarea activi –
tăților cu părinții (lectora –
te, ședințe, consiliere )etc.
1
Documente, analize, planuri de măsuri
7 Practică de observare și de
familiarizare problematica
managementului clasei de
elevi
1 Utilizarea instrumentelor de cunoaștere a
elevilor; strategii de gestionare a
conflictelor la nivelul clasei
8 Practică de documentare
pe probleme specifice
managementului institu –
țiilor de învățământ.
1
Prezentarea PDI si a P.O. al inității de
învățământ
9
Bilanț (general și individu –
al)
1 Raport general și rapoarte individuale de
practică; colaborarea cu coordonatorul de
practică
* Notă . Realizarea efectivă a practicii pedagogice presupune un set de acțiuni pregătitoare, pe
care mentorul le face. Însumarea duratei necesare acestor acțiuni la durata efectivă a practicii,
constitue ore convenționale .
I.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent?
„Arta predării, or icât de imaginativă ar fi,
își revendică baze normativ – științifice distincte”
(D. Potolea, 1989, p.133)
16 Profesionalismul didactic nu poate fi discutat fără a face apel la un concept cu care este în
strânsă legătură, anume cel de, competență didactică (pedagogică) .
Adesea se spune că un cadru didactic profesionist este cel care este compet ent, care are
anumite competențe afirmate și recunoscute.
În sensul cel mai larg, prin competență pedagogică se înțelege „ capacitatea unui
educator de a se pronunța asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoașterii
aprofundate a legităților și determ inărilor educative.
În sens restrâns, se referă la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel
de performanță totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice .
Anderson (1986) definește competențele drept ”cunoștințe, de prinderi și atitudini
necesare în vederea asumării rolului de cadru didactic. Aceste competențe sunt de ordin
cognitiv, afectiv, conativ și practic. Ele au o dublă natură: de ordin tehnic și didactic în
pregătirea conținuturilor, precum și de ordin relațio nal, pedagogic și social în adaptarea la
interacțiunile din clasă” (Buletinul CNFP .nr.2/2002, p.35)
Analizând definițiile propuse de specialiștii amintiți, competența poate fi descrisă ca
fiind o sinteză a cunoștințelor, aptitudinilor și atitudinilor specifice unui anumit domeniu pe
care o persoană le deține la un moment dat, la diverse niveluri de performanță.
De asemenea trebuie să subliniem faptul că prin conceptul de competență, se
evidențiază și rolul experienței dobîndite și „teoretizate”. M.Altet arată că „în învățământ
competențele acoperă totalitatea cunoștințelor și deprinderilor aplicate în planificare,
organizare, pregătirea cognitivă a lecției precum și experiența practică provenită din reacțiile
clasei de elevi .”(ibidem)
Cu alte cuvinte, p ractica este o sursă prețioasă a formării profesionalismului didactic,
deoarece ea furnizează cadrului didactic experiențe inedite cu efecte formative.
Astăzi, noțiunea de competență pedagogică tinde să fie folosită cu înțelesul de
standard profesional mi nim.
Însă competența poate și trebuie să fie dezvoltată, astfel încât să se ajungă la măiestrie
pedagogică. „Pe măsura acumulării experienței și a dezvoltării aptitudinilor pedagogice o
persoană dobândește măiestrie pedagogică. Măiestria pedagogică se refe ră la o treaptă
superioară de dezvoltare a unei competențe pedagogice inițiale și desemnează „un înalt nivel
al competenței atins prin antrenament, de natură să permită obținerea cu ușurință a unor
realizări la nivel de expert” (Huston R.W, p.27)
17 Cea mai c uprinzătoare și actuală imagine a competențelor pe care trebuie să le dețină
un cadru didactic o oferă profesorul Dan Potolea, de la U niversitatea din București, care a
elaborat competențele generale ale cad relor didactice : (apud.Molan, 2007, 99 -101)
1. Competențe didactice (proiectarea, conducerea și evaluarea procesului
didactic)
– proiectarea unui demers didactic adaptat grupului țintă
– aplicarea adecvată la context a didacticii disciplinei
– utilizarea funcțională a documentelor școlare în proiectarea dem ersului
didactic și în înregistarea rezultatelor elevului
– abordarea unui demers pluri -, inter – și transdisciplinar prin realizarea de
conexiuni între disciplina respectivă și alte domenii de cunoaștere
– focalizarea pe conexiunile structurale și procesuale a le disciplinei
– folosirea unei varietăți de strategii educaționale și, în special, pe a celor
centrate pe elev
– crearea, facilitarea și valorificarea de situații de învățare în context nonformal
și informal
– conceperea și utilizarea de strategii diferențiale
– utilizarea adecvată a modelelor de comunicare și acțiune pentru accesibilizarea
cunoștințelor
– valorificarea potențialului pedagogic al diferitelor tipuri și strategii de evaluare
– integrarea eficientă în procesul didactic a metodelor și instrumentelor de
evaluare adecvate contextului
– elaborarea și utilizarea unor probe de evaluare care să satisfacă anumite
condiții tehnice
– utilizarea în procesul didactic a noilor tehnologii informaționale și de
comunicare
2. Competențe psihoeducaționale
– valorificarea metodel or de cunoaștere a personalității pentru identificarea
profilurilor individuale ale elevilor și acordarea de sprijin adecvat pe parcursul
dezvoltării lor în școală
– identificarea nevoilor și dificultăților de învățare și asistarea elevului în
dezvoltarea pr opriilor proiecte de depășire a acestora
– consilierea și asistarea elevului în opțiunile sale școlare și profesionale
– crearea de oportunități egale tuturor elevilor
18 3. Competențe psihosociale, manageriale și socio -educaționale
Managementul clasei
– organ izarea și conducerea socială a clasei
– utilizarea metodelor de cunoaștere și dezvoltare a grupurilor școlare
– asigurarea unui climat socio -afectiv securizant, bazat pe încredere și cooperare
– selectarea conținuturilor și a metodelor de natură să stimuleze int eresul și
motivația elevilor
Dezvoltarea instituțională
– colaborarea cu colegii de specialitate și de alte specialități pentru a asigura o
bună pregătire elevilor
– participarea la procesul decizional în cadrul școlii, în vederea construirii unei
instituții c are învăță
– promovarea unui sistem de valori specifice unei societăți democratice
– stimularea comportamentelor prosociale și de participare civică
Parteneriate sociale și educaționale
– urmărirea și îmbunătățirea rezultatelor elevilorprin colaborarea cu fam ilia
– antrenarea comunității locale în sprijinirea unor activități școlare și
extrașcolare
– inițierea de proiecte educaționale de colaborare între diferite instituții din
comunitate și din afara ei
Dezvoltarea profesională
– manifestarea unei conduite reflexiv e și autoevaluative privind activitatea
didactică
– deschiderea spre tendințele inovatoare din domeniul de specialitate, prin
actualizarea sistematică a cunoștințelor din doemniul de profil și din cel
psihopedagogic
– proiectarea și realizarea unui plan de dez voltare profesională
– implicarea în cercetarea -acțiune
Așa cum se poate sesiza cu ușurință tabloul competențelor didactice de mai sus, acesta
ține seama atât de funcțiile „clasice” ale profesorului (proiectare, conducerea învățării,
evaluare) dar și de noi le solicitări ale profesiunii didactice antrenate de schimbările din
societate (învățarea centrată pe elev, legătura cu comunitatea, dezvoltarea profesională)
19 Indiferent de punctul de vedere abordat, competențele didactice sunt legate mai ales
de roluril e cadrelor didactice. De fapt, sursele derivării competențelor didactice sunt funcțiile
didactice îndeplinite și rolurile profesorului.
1.5.Produsele curriculare
Înainte de începerea practicii observative, studenții trebuie să cunoască, să analizeze
principalele documente școlare care reprezintă instrumentele proiectări didactice.
Aceste instrumente ar trebui studiate (cunoscute, analizate, evaluate) din perspectiva
următoarelor întrebări:
– Care este concepția pedagogică care stă la baza acestor documente ?
– Cum să interpretez aceste documnete ?
– Care este utilitatea lor pentru mine (la ce mă ajută)?
Prezentăm în continuare , unul din documentele curriculare utilizate de cadrele didactice.
Programa școlară este un produs curricular, care descrie oferta educați onală a unei anumite
discipline pentru un parcurs școlar.
1.6. Structura programei:
1.6.1. Nota de prezentare
1.6.2. Obiectivele cadru
Sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate și complexitate. Ele se referă la formarea
unor capacități și atitudini specifice disciplinei și sunt urmărite pe parcursul mai multor ani de
studiu.
1.6.3. Obiectivele de referință
Specifică rezultatele așteptate ale învățării și urmăresc progresia în achiziția de competențe și
de cunoștințe de la uhn an de studiu la altul.
1.6.4. Exemple de activități de învățare
Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activități de învpțare.
Programa oferă cel puțin un exemplu de activitate pentru fiecare obiectiv de referință în parte.
Exemplele de acti vități de învățare sunt construite astfel încât să pornească de la experineța
concretă a elevului
Aceste exemple trebuie să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de
învățare
1.6.5. Conținuturile
Sunt mijloace prin care se urmă rește atingerea obiectivelor cadru și de referință propuse.
20 Unitățile de conținut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu domeniile constituvie
ale diverselor obiecte de studiu
1.6.6. Standardele curriculare de performanță / modali tăți de evaluar e
Sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățare
Sunt enunțuri sintetice, în măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare
Constituie specificări de performanță vizând cunoștințele, competențele și comportamentele
stabil ite prin curriculum
Reprezintă, pentru toți elevii, un sistem de referință comun și echivalent, vizând sfârșitul unei
trepte de școlaritate.
1.7. . Proiectarea didactică
Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ, de fixare mentală a pașilor
ce vor fi parcurși în realizarea instruirii și educației.
1.7.1. Tipuri de proiectare didactică
Putem distinge două tipuri de proiectări având drept criteriu perioada de timp:
a). proiectarea globală
b). proiectarea eșalonată
a). Proiectarea gl obală are ca referință o perioadă mai mare de instruire – ciclu sau
an de studii – și operează cu obiective, conținuturi și criterii de evaluare mai largi, ce au
în vedere activitățile din instituțiile școlare. Concretizarea acestui tip de proiectare se
realizează îndeosebi prin dimensionarea planurilor de învățământ și a programelor.
b).Proiectarea eșalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire
specifice unei discipline și apoi unei lecții, aplicabile la o anumită clasă de elevi.
Cadr ul didactic realizează o proiectare eșalonată, raportându -se la trei planuri
temporale: anul școlar, semstrul școlar, ora școlară. El realizează o proiectare anuală și
semestrială a disciplnei pe care o predă, apoi o proiectare a unităților de învățare.
Documentul orientativ pentru elaborarea acestor planificări este programa școlară a
disciplinei respective.
Modelul curricular al proiectării pedagogice presupune următoarele caracteristici:
– este centrat pe obiective și propune acțiuni didactice specifice procesului complex
de predare -învățare -evaluare
21 – punctul de plecare îl constituie obiectivele stabilite pentru elev în spiritul unui
învățământ formativ, bazat pe valorificarea potențialului de autoinstruire – autoeducație
a fiecărui elev/student
– între toat e elementele activității didactice (obiective -conținut -metodologie -evaluare)
se stabilesc raporturi de interdependență, determinate de rolul central al obiectivelor
pedagogice
– asigură echilibru dintre pregătirea de specialitate a formatorilor (concepută
interdisciplinar, cu o disciplină „principală” și cel puțin una „secundară”) și pregătirea
psiho pedagogică.
1.7.2. Etapele proiectării didactice
Vă reamintim un algoritm al proiectării didactice , pe care autorii ( I. Jinga și I. Negreț )
l-au construit sub f orma răspunsurilor la patru întrebări :
I.Ce voi face? Precizarea în mod clar a obiectivelor
educaționale
II. Cu ce voi face? Stabilirea resurselor educaționale
III. Cum voi face Stabilirea strategiei educaționale potrivite
pentru realizarea obiective lor
IV. Cum voi ști dacă s -a realizat ceea ce
trebuia? Stabilirea unui sistem de evaluare a
eficienței activității pe care o vom
realiza.
Ghid – proiectarea didactică (*** Predarea interactivă centrată pe elev, București, 2005,
MEC)
De ce
voi
face?
Identificarea obiectivelor
De ce este valoroasă pentru elevi această temă?
Cum se leagă ea de experiența lor personală și
de interesele lor?
Ce vor fi capabili să facă elevii în timp scurt,
prin învățarea temei?
Ce le va permite ea elevilor să facă sau să
22 înțeleagă în viitor?
Ce ocazii de reflecție le oferă elevilor această
temă?
Cum îi va pregăti ea pe elevi pentru a afla mai
mult și a înțelege mai bine această temă?
Ce voi
face?
Selectarea conținuturilor
Ce cunoștințe cuprind conținuturile selectate?
Cunoștințele îndeplinesc cerințele de necesitate
și suficiență?
Sunt în concordanță cu obiectivele stabilite?
Ce cunoștințe vor fi explorate de elevi și care
transmise de mine?
Ce aspecte invită pe elevi la continuarea
investigațiilor sau un alt tip de acțiu ne, după
lecție?
Cum se leagă tema de ceea ce am predat sau
voi preda mai departe?
Cum voi
face? Analiza
resurselor
umane
relația profesor – elev
caracteristici ale grupului
experiența de învățare
ritmul de învățare
atitudinea față de învățare
motivația p entru învățare
stilul de învățare
trebuințe, aspirații, interese
particularități psihologice și de vârstă
mărimea grupului
gradul de omogenitate
aptitudini fașă de disciplină
competența psiho -pedagogică și metodică a
profesorului
competența în specialitate
valori, atitudini, aspirații, convingeri
23
procedurale
Cum voi proceda pentru atingerea
obiectivelor?
Ce traseu al gândirii să folosesc?
Care va fi gradul de dirijare a învățării?
Ce metode ar fi foarte potrivite?
Ce tip de învățare ar trebui să stimule z?
De ce mijloace, materiale am nevoie?
Cum să -i organizez pe elevi?
De cât timp am nevoie pentru a -mi realiza
obiectivele propuse?
Ce avantaje prezintă tipul de strategie ales?
Ce dovezi vor exista că elevii au învățat ceva
din lecție?
Ce pot realiza elev ii pentru a demonstra că au
atins obiectivele?
Conform noului curriculum, planificarea/proiectarea calendaristică/semestrială este un
document administrativ, care asociază într -un mod personalizat elemente ale programei
(obiective cadru -obiective de refe rință și conținuturi) cu alocarea de timp considerată optimă
de către cadrul didactic, pe parcursul unui an școlar.
Elaborarea planificării calendaristice parcurge următoarele etape:
– Analiza atentă a programei (Citirea personalizată!)
– Stabilirea succesiuni i de parcurgere a conținuturilor
– Corelarea fiecărui conținut în parte cu obiectivele de referință vizate
– Verificarea concordanței dintre traseul educațional propus de către cadrul didactic și
oferta de resurse didactice de care poate dispune(manuale, ghidu ri etc)
– Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conținut,în concordanță cu
obiectivele de referin ță vizate
1.7.3.Modele orientative de planificare calendaristică și semestrială .
Redăm mai jos două model e orientative de planificare calendari stică și semestrială .
24 Școala……………….. Cadru didactic……….
Disciplina……………… Clasa………………….
Aria curriculară………….. Disciplina cu nr.ore/săptămână……..
An școlar…………………….
Unitatea
de învățare Obiective de
referință Conținuturi Nr.ore
alocate Săptămăna Observații
Semestrul I
Semestrul al II -lea
Un alt model pentru planificarea calendaristică ar fi cel propus de M. Manolescu
(2006 , p.58)
Nr.
Crt. Unități de învățare Obiective de referință Nr.ore alocate Saptamâna Observații
Atenție! Rubrica „observații” este una din cele mai importante, deoarece aici ar trebui
consemnate toate aspectele pozitive sau negative ce au apărut pe parcurs și c are pot conduce
la optimizarea activității!
Așadar, prin această rubrică evaluăm proiectul realizat la începutul semestrului.
De exemplu, putem constata că pentru o anumită unitate de învățare a fost alocat un
timp insuficient, că anumite unități de învățare sunt mai indicate spre începutul/ sfărșitul
semestrului, că a fost dificil de atins anumite obiective etc.
1.7.4 . Proiectarea pedagogică a unei unități de învățare detaliază proiectarea
semestrială și presupune următoarele activități:
preciza rea obiectivelor specifice unității de învățare respective, pornind de la
obiectivele de referință formulate în proiectarea semestrială;
analiza conținutului capitolului/ unității de învățare;
25 delimitarea activitățiilor/ lecțiilor care asigură realizare a obiectivelor specifice corelate
cu conținuturile unității de învățare;
formularea obiectivelor operaționale (concrete) corespunzător fiecărui obiectiv specific;
precizarea resurselor necesare realizării obiectivelor operaționale;
metodologia de evaluare a realizării obiectivelor operaționale.
De menționat că, în concepția actuală, prin unitate de învățare se înțelege „ O structură
didactică deschisă și flexibilă, care are următoarele caracteristici :
determină formarea la elevi a unui comportament speci fic, generat prin integrarea unor
obiective de referință sau competențe specifice;
este unitară din punct de vedere tematic;
se desfășoară în mod sistematic și continuu pe o perioadă de timp;
se finalizează prin evaluare .”
1.7.5 . Proiect de unitate de învățare
Structura unui proiect de unitate de învățare trebuie să cuprindă următoarele
elemente:
Proiectarea unității de învățare …….
Școala……………….. Cadru didactic……….
Disciplina……………… Clasa………………….
Unitatea de învățare………….. Nr. o re alocate……..
An scolar……………………
Conținu
turi
(detalier
i) Obiective
de
referință Obiective
operaționale Activități
de
învățare Resur se
procedurale Resurse
materiale
Resurse
de timp Evalu
are
Obser
vații
26
PARTEA a II -a
II. Elemente aplicative ale practicii pedagogice
Instrumentele din această parte a ghidului sunt utile în cazul pregătirii studenților
pentru formarea competențelor didactice pentru că îi ajută să :
– conștientizeze importanța unor comportamente esențiale în relația cu elevul
– se autoevalueze/interevalueze;
– să-și amelioreze/per fecționeze achizițiile din aria competențelor pedagogice.
Instrumentele sunt grupate în jurul unor dominante ale activității din cadrul practicii
pedagogice, precum:
II.1. Instrumente destinate observării comportamentului didactic .
Grilele de observații sunt elaborate în funcție de obiectivul propus. De exemplu,
putem avea ca obiectiv observarea modului în care cadrul didactic confirmă răspunsurile bune
ale elevilor (confirmări ce pot fi verbale sau nonverbale sau atât verbale cât și nonverbale); un
alt obiectiv îl poate constitui corectarea erorilor elevilor, sau frecvența interacțiunilor
profesor -elev etc.
Câteva fișe privind: – observarea comportamentul ui managerial ;
– tiplogia de întrebări ilor utilizate de cadrul dida ctic
– fișe de evaluare a lecțiilor predate ( 4 modele);
– fișă privind gestionarea timpului de instruire;
– fișă de evidențiere a d ificultăți lor în utilizarea mijloacelor
tehnice;
– fișă de analiză – sinteză a acti vităților didactice asistate ;
27 Un c hestionar pentru autoevaluarea progresului studentului practicant
II.2.INSTRUMENTE PENTRU CUNOAȘTEREA GRUPULUI DE ELEVI:
II.3. Instrumente destinate identificării elementelor decultură organizațională în
școală
II.1. INSTRUMENTE DESTINATE OBSERVĂRII COMPORTAMENTULUI
DIDACTIC .
II.1.1.Grila de observație privind confirmarea răspunsurilor bune date de
elevi de către profesor
Obiectiv : măsurarea numărului de confirmări și identificarea modurilor de confirmare puse
în practică de către cadrul didactic.
Școala……………………., Clasa………………………………., Data…………………………………
Disciplina………………………………Subiectul……………………………………. ………………..
Durata…………………………………..Student -practicant……………………………………………
Confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor
Verbală Nonverbală Total Confirmarea
greșelii Solicit area
confirmării
elevilor
Individuală Individuală
Colectivă Colectivă
Total
Alte observații:
…………………………………………………………………………………………………………….. …..
………… ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..
………………………………………………………………………………………………………………. ….
Analiza observațiilor:
28 1. Ținând seama de natura lecției confirmările sunt:
– suficiente
– insuficiente
2. Confirmări suficient motivate (încurajări personale,recurgerea la prenumele elevilor)
– da
– nu
3. Ținând seama de natura exercițiilor modul de confirmare (verbală,nonverbal ă) este:
– bine adaptat ritmului exercițiilor
– insuficinet adaptat ritmului exercițiilor
II.1.2. Grilă privind modul de stimulare al elevilor
Obiectiv: identificarea tipurilor de intervenții ale cadrului didactic, care vizează stimularea
elevilor și măsurar ea varietății și eficacității repertoriului său de intervenții de tip „ajutor
direct”.
Școala……………………., Clasa………………………………., Data…………………………………
Disciplina………………………………S ubiectul………………………………………………………
Durata…………………………………..Student -practicant……………………………………………
Cum ajută cadrul didactic
elevii Nr. De intervenții Exemple
Inter esul manifestat față de
elevi
Întrebări destinate ghidării
elevilor
Aducerea de informații –
reluarea unei explicații
Numărul de directive date
Schimbări ale activității
Concretizări, ilustrări
Alte observații:
29 …………………….. ……………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….. …………
Analiza observațiilor
1.Bogăția repertoriului de intervenții: . . . .. .. . . . . . .. . . . . . .. . . . . .. . . . . . . . . .. . . ..
2. Influența asupra activității elevilor ……………………………………………………………..
3. Claritate a directivelor ………………………………………………….. …………………………
4. Sensibilitate față de reacțiișle noverbale ale elevilor . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . … ..
II.1.3. Comportamentul managerial
(E. Co coradă, 2006 )
În timpul activităților de pre -predare (practică pedagogică pasivă), observați
comportamentul managerial al unui coleg, folosind următoarea listă de control:
Numele observatorului: …………………………. Data și durata observației …………………
Profesorul – student observat ……………………………………………………..
Subiectul lecției ……………………………………………………………………
Obiectivul observației : Examinarea comportamentelor manageriale autoritariste
Instrucțiuni pentru observator: Înainte de a efectua o observație, citiți enunțurile în i talic (ele
corespund comportamentului autoritarist) și bifați variantele observate din listă. După
terminarea activității de observare, clasificați comportamentele în autoritariste și ne –
autoritariste și numărați enunțurile pentru fiecare categorie.
1. Elevi i înțeleg așteptările profesorului și faptele corespunzătoare acestora.
2. Elevii prezintă rezultatele muncii și studierea comportamentelor.
3. Elevii înțeleg regulile școlii / ale clasei și aderă la ele.
4. Elevii își prezintă sentimentele și meritele personale.
5. elevii se simt liberi pentru a se exprima pe ei înșiși fată de profesor sau fată de alte
persoane.
6. Elevii aplică precis procedurile stabilite.
7. Elevii arată respect pentru persoane și proprietate.
8. Elevii comunică deschis și onest.
9. Elevii stabilesc relații in terpersonale pozitive.
10. Elevii se simt răspunzători pentru propriile comportamente.
11. Elevii, demonstrează, prin comportamentele lor coeziunea grupului.
12. Elevii înțeleg și acceptă consecințele propriilor lor fapte.
13. Elevii simt că negociază corect, just.
14. Elevii demonstrează cooperare și își împărtășesc opiniile.
15. Elevii stabilesc, norme productive de grup.
16. Elevii se reîntorc repede la lucru după o întrerupere.
17. Elevii urmează direcțiile impuse.
18. Elevii sunt pregătiți pentru sarcinile propuse.
19. Elevii funcționează la un nivel constant în toate sarcinile.
20. Elevii participă activ la sarcinile de învățare.
30 21. Elevii demonstrează sentimente pozitive față de ceea ce se întâmplă în clasă.
22. Elevii manifestă abilități de adaptare la schimbarea situației.
23. Elevii demonstrează autodi sciplină și autocontrol.
24. Elevii se simt confortabil și protejați.
25. Elevii demonstrează inițiativă și creativitate.
26. Elevii se ajută între ei cu diverse materiale, resurse.
27. Elevii trec de la o sarcină la alta în mod ordonat.
28. Elevii acceptă și acceptă autorita tea.
29. Elevii se acceptă și se încurajează unii pe alții.
30. Elevii răsplătesc atenția profesorului sau a altor persoane.
31. Elevii sunt sensibili față de rugămințile și nevoile materiale ale altora.
32. Elevilor le place să primească persoane noi în grup.
33. Elevii simt că profesorul îi înțelege.
II.1.4. Tipuri de întrebări (E. Cocoradă, 2006 )
Observați tehnicile de verificare orală sau scrisă, utilizate de studenții care
predau colegilor, folosind următoarea fișă:
Numele observatorului: …………………………. Data și durata obs ervației ………
Profesorul / studentul observat: …………………. ………………………………….
Subiectul lecției ………………………………………………………………………….
Obiectul observației: Examinarea nivelului întrebărilor folosite în verificare
Instrucțiuni pentru observator : Marcați printr -o bară, în caseta adecvată, întrebările adresate
de profesorul – studentul observat. La final, stabiliți frecvența pentru fiecare tip de întrebări și
procentajul acestora. Realizați o ierarhie a tipurilor de întrebări și comentați datele obținute .
Tipuri de întrebări Frecvență Exemple Procente
1. Reproducere
2. Reformulare
3. Interpretare
4. Aplicații
5. Analiză
6. Sinteză
7. Evaluare
31
Total
Ierarhie
COMENTA RII PERSONALE
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………. …………………………………………………………………………………………………………….. …………
II.1.5. Fișă de evaluare a lecției predate
Școala………………..
Cursant/ Cadru didactic…………………. …………….
Clasa la care predă………………………………………..
Disciplina de studiu………………………………………………………………………..
Subiectul
lecției…………………………………………… …………………………………………………………..
Grupa
Activităților
urmărite Indicatori Scala de evaluare
I. Proiectarea și
organizarea
lecției Insuf
icient satisfăcător bine F.bine
1. Elaborarea proiectului și
pregătirea condițiilo r necesare
desfășurării lecției
– documentarea științifică și
metodică
– definirea obiectivelor
-corelația dintre obiective și
celelalte componente ale actului
didactic
– organizarea clasei, aspectul
estetic, igienic
32 – asigura reamijloacelor de
învățământ
-organizarea colectivului
II. Desfășurarea
lecției 2. valențe educative
3. Conținutul științific
4. Corelații intra – și
interdisciplinare
5. Caracter practic aplicativ
6. Alegerea și folosirea metodelor
de predare -învățare
7. Îmbinarea diferitelor forme de
activitate
8.Integrarea mijloacelor de
învățământ
9. Crearea motivației; activizarea
elevilor
10. formarea deprinderilor de
activitate independentă
11. Strategii de diferențiere și
individualizare
12. Strategi de accentuare a
caracterului formativ
13. Densitatea lecției
14. Evaluarea permanent -formativă
III.
Comportamentul
propunătorului 15. Organizarea,îndrumarea,
conducerea, controlarea a ctivității
de învățare
16. Creativitatea în conceperea și
conducerea lecției
17. Perseverența în realizarea
obiectivelor
18. Conduita în relațiile cu elevii
19. Capacitatea stăpânirii de sine și
33 preznța de spirit
IV.
Autoevalua rea 20. Autoanaliza și autoaprecierea
obiectivă
RECOMANDĂRI………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………. ………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …….
Nota acordată Semnătura eval uatorului
II.1.6. Fisă de evaluare a lecției (E. Cocoradă, 2006 )
Folosiți fișa de mai jos pentru a observa activitatea de predare realizată cu
tehnica unul -la grup -mic.
Clasa: …………………. Școala: ………………………… Disciplina
…………………………..
Tema:
………………………………………………… ……………………………………………
Obiective:
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Natura solicitărilor educatorului
Organizare Impunere Stimularea
activității Personalizare Conexiunea
inversă
% % % % % PROFESOR
34
Activități cognitive solicitate de profesor
Memorare Înțelegere Analiză, sinteză,
comparații Aplicare Opinii personale
/ evaluare
Total
Alte observații:
……………………………………………………………………………………………… …
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Calificativ: ……………………………………….
II. 1.7. Utilizarea timpului didactic
Numele observatorului: …………………………. Data și durata observației …………
Profesorul – student observat: …………………… ………… …………………..
Subiectul lecției ………………………………………………………………..
Obiectivele lecției:
……………………………………………………………………………………………………………
Obiectivul observației : Examinarea comportamentelor de m anagement al timpului
Instrucțiuni pentru observator : Înregistrați evenimentele lecției folosind modelul R. Gagne, și
măsurați timpul utilizat la fiecare. Apreciați modul de distribuire al timpului în corelației cu
obiectivele urmărite și apreciați adecvar ea lor, folosind o scală cu trei trepte.
Evenimentele
lecției Timpul
propus Timpul
consumat Aprecierea modului
de adecvare la
obiectivele urmărite Observații
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
35
8.
Aprecierea globa lă și argumentarea ei
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………… …………………………………………………………………………
II. 1.8. Interacțiuni profesor -elev în timpul lecției (E. Cocoradă, 2006 )
Utilizați fișa de mai jos pentru a observa activitatea de predare în grup mic a unui coleg
Numele observatorului: …………………………. Data și ora observației ……………….…
Durata observației ……………………… Profesor / student observat …………………..
Subiectul lecției: ……………………………… …. ………………………………………………
Clasa:……………. Elemente observate: Interacțiuni profesor elev
Obiectivul observației : înregistrarea interacțiunilor directe sau indirecte ale profesorului cu
elevii și modul în care elevii intervin în timpul lecției
Instrucțiuni pentru cel care observă : pentru fiecare categorie de interacțiuni se înregistrează
frecvența apariției, acesteia se însumează la finalul perioadei și apoi se calculează procentele,
și după compararea lor de decide care este tipul de influență predominant.
Tipuri de interacțiuni Frecvențe %
A. Influență indirectă
Acceptă sentimentele pozitive sau negative ale
elevilor, le clarifică
36 Laudă sau încurajează
Acceptă / folosește ideile elevilor
Pune întrebăr i
B. Influență directă
Ține prelegeri
Dă indicații, ordine
Critică sau se justifică
C. Intervenții ale elevilor
Răspund la solicitările profesorului
Intervin din proprie inițiativă
D. Liniște sau derută
Total
Cel mai frecvent tip de interacțiune folosit
Comentarii:
……………………………………… ……………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………. …………………..
………………………. ……………………………………………………………………………………………………………
II. 1.9. Dificultăți în utilizarea mijloacelor tehnice (E. Cocoradă, 2006 )
Evaluați procesul de predare -învățare, subliniind dificul tățile întâmpinate în utilizarea
mijloacelor tehnice de instruire selectate. În acest scop utilizați criteriile de mai jos, realizând
aprecieri pe o scală cu cinci trepte.
Numele observatorului: ………………………………. Data și ora observației:
…………………
Durata obser vației: …………………………. Profesor / student observat:
……………………….
Elemente observate: Dificultățile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire
Subiectul lecției: …………………………… ………………………………Clasa: ………
Obiectivul observației : Înregistrarea dificultăți le întâmpinate în utilizarea mijloacelor
tehnice de instruire și modul în care aceasta influențează lecția și relația profesor – elev
Instrucțiuni pentru observator : Pentru fiecare criteriu înregistrați aprecierea dumneavoastră și
apoi transformați -o în no tă. În rubrica comentarii personale, argumentați alegerea treptei de
apreciere.
37 Criterii Scală de apreciere
Unitatea de conținut – metodologia didactică –
metodologia de utilizare a mijloacelor de
învățământ F. slab Slab Mediu Bine F. bine
Gradul de fa miliarizare a studentului profesor cu
mijloacele folosite
Distribuirea atenției profesorului
Dozarea comentariilor și adecvarea lor
Antrenarea elevilor în învățare
Gradul de valorificare a timpului didactic
Adecvarea mijloace lor de învățământ folosite cu
alte componente ale curriculum -ului (programă,
manual, metode de predare – evaluare)
Comentarii personale:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………… ……………………………………………………………
Recomandări pentru colegul dumneavoastră:
…………………………………………………… ………………………………………… ……………
II.1.10. Fșă de observație a activității didactice
1.Unitatea de învățământ ……………………………………………………………………
Clasa …………………… …… ora ………… data …………….
Evaluarea resurselor umane (clasa) …………………………………. și materiale ………………………….
Numele și prenumele cadrului didactic la care se asistă …………………………. …………………………
Specialitatea ……………………………….. Vechimea în învățământ ………………………………………….
Gradul didactic ………………………… Vechimea în unitatea de învățământ …………….. …………..
2.Disciplina …………………………………………………………………………………………………. …………..
Subiectul activității didactice/lecției ………………………………………………….. …………………………..
Unitatea de învățare din care face parte ……………………………………………………………………
Tipul activității didactice/lecției …………………………………………………………. …………………..
3. Observații privind desfășurarea activității didactice
Desfășurarea activității
Evenimentele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor Observații
1. Organizarea
activității/clasei de elevi
2. Captarea atenț iei
38 3. Verificarea și actuali –
zarea achizițiilor anterioare
4. Anunțarea obiectivelor și
a temei abordate
5. Prezentarea materialului
stimul
6. Asigurarea dirijării
învățării
7. Fixarea și aplicarea
cunoștințelor/obținerea
performanței
8. Evaluarea performan –
țelor
9. Transfer/tema de casă
II.1.11.Analiză – sinteză a activității asistate
PARAMETRI ANALIZAȚI ȘI EVALUAȚI SCALA
1 2 3 4 5
1. Aprecieri asupra strategiei generale a lecției/activității
Tipul de strategie
Calitatea obiectivelor educaționale ale lecției/activității
Compatibilitatea conținutului activității, timpului, metodelor
de predare -învățare
și a celor de evaluare cu obiectivele stabilite
2. Conduita de organizare, dirijare și control a activității
Succesiunea logică a secvențelor didactice
Abilitatea în conducerea activității de învățare prin alegerea
strategiilor, formelor
de organizare
3. Conduita explicativă și de comunicare
Accesibilitatea limbajului de specialitate
Fundamentarea explicației
Expresivitatea și relieful comunicării
Limbajul nonverbal
4. Conduita de solicitare și orientare
Repartizarea solicitărilor (frecvență, organ izare)
Cantitatea și diversitatea informației
39 Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate
5. Conduita evaluativă a profesorului
Notează și apreciază elevii
Concordanța modului de evaluare cu specificul predări i-
învățării
Prezentarea argumentației în evaluare
6. Managementul clasei
Ritmul de prezentare
Încadrarea în timp
Monitorizarea elevilor
Rezolvarea situațiilor neprevăzute
7. Climatul psihosocial al c lasei
Prezentarea generală a profesorului
Atitudinea fașă de elevi
Menținerea tonusului afectiv -emoțional
8. Aprecieri sintetice asupra activității
Încadrarea în scenariul activității didactice
Expresivita tea și relieful activității
Calitatea stilului didactic
Randamentul și eficiența activității/gradul de realizare a
obiectivelor
Impresia generală
Student,
II.1.12. Fișă de observare a comportamentului didactic **
Compor tamente
didactice Calificativul
acordat Argument Reflecții
I. Conduita didactică
1. Realizarea
momentului
organizatoric
2. Verificarea temei
3. Realizarea captării
atenției
4. Anunțarea temei și a
obiectivelor
operaționale
5. Reactuali zarea
cunoștințelor necesare
noului conținut
40 6. Predarea -învățarea
noului conținut
7. Fixarea,
consolidarea noilor
cunoștințe
8. Realizarea feed –
back -ului
9. Aprecierea și
evaluarea
rezultatelor elevilor
10. Sarcini de lucru
pentru aca să
II. Conduita verbală și
nonverbală
1. Calitatea limbajului
de specialitate
2. Calitatea
explicațiilor și
exemplelor folosite
3. expresivitatea
limbajului nonverbal
(mimica,
gestica,postura)
4. Limbajul
paraverbal(tonul,
accentul, rit mul,
tacerea)
5. Frecvența
întrebărilor directe/
închise
III. Metodele de
predare -învățare
utilizate
41 IV. Mijloacele
didactice utilizate
V. Atmosfera generală
de desfășurare (stilul
didactic )
Alte aspecte:
** Calificativele ce se pot acorda sunt suficient, bine și foarte bine. Orice calificativ acordat
se justifică în rubrica alaturată și eventual este însoțit de unele reflecții (consemnări critice!) .
Reflecțiile se vor completa fie la sfârșitul activității, fie în orele de analiză a lecțiilor.
Această fișă este indicat a fi utilizată după ce cursantul a dobândit o experiență de
observare, pentru ca justificarea calificativelor acordate și a reflecțiilor să fie bogate în
conținut, nuanțate și cu efecte formative evidente.
De asemen ea această fișă poate fi folosită și în cadrul interasistențelor.
Fișa poate fi folosită și ca un indicator al stăpânirii limbajului pedagogic al cursantului
și al gradului de consolidare a deprinderilor de observare, înregistrare, analiză și
interpreta re a activităților și comportamentelor didactice. (Portofoliul studentului!!)
II. 1.13.Chestionar pentru autoevaluarea progresului
O altă modalitate de autoevaluare care invită la reflecție o reprezintă completarea următorului
chestionar:
1. Imediat după î ncheierea lecției m -am simțit. . . . . .. . . . .. . . . . . .
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….. ………………..
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………..
2. Cel mai bine în lecția de azi, am realizat. . . . . . . . . . . . . . .
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
………………………… ………………………………………………………………….
……………………………………………………………… ……………………….
42 3. La lecția viitoare aș îmbunătăți . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . .. .
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………….. …………………………………………………………………..
………………………………………………………… ……………………………
4. Atmosfera din clasa .. .. .. .. … … … .. . . . . . . . . . . . .. . .. . . . . . . . .
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………….. …………………………………………………………………..
……………………….
5. Elevii mei au fost mulțumiți de
…………………………………………………………….. …………
……………………………………………….. …………………………………………..
………………………………………………………………………………………
** Completarea sistematică a acestui chestionar va duce la autoevaluarea progresului.
II.3. INSTRUMENTE DESTIN ATE IDENTIFICĂRII E LEMENTE LOR
DE CULTURĂ ORGANIZAȚIONALĂ ÎN Ș COALĂ
II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizațională
Elemente d efini torii ale culturii organizaționale (apud Pă un, E., 1998)
simbolurile, ceremoniile și miturile care exprimă valorile și credințele de bază ale unei
organizații și ale membrilor săi (W.Ouchi);
tradițiile și convingerile unei organizații, prin care aceasta se distinge de alte
organizații și care asigură stabilitatea ei (H. Mintzberg);
model al convingerilor și ex pectațiilor împărtășite de membrii unei organizații,
normele care descriu comportamentul acestora (H.Schwartz, S. Davies);
nivelurile cele mai profunde ale ideilor de bază și ale convingerilor adoptate de
membrii organizațiilor (E. Schein);
set de valori a parținând organizației, care -i ajută pe membrii acesteia să înțeleagă
scopul și modalitățile de acțiune (R. Griffin);
43
ansamblu de filozofii, ideologii, valori , credințe, prezumții, așteptări, atitudini și
norme împărtășite de membrii organizației (D. Hell riegel).
Concluzii:
conceptul de cultură organizațională înglobează elemente precum: convingeri,
credințe, valori, norme sau reguli, atitudini și comportamente împărtășite de membrii
organizației;
cultura organizațională este un sistem de referință pentru identitatea unei organizații;
membrii organizației aderă într -o măsură mai mică sau mai mare la setul de norme,
valori, credințe, etc., fapt ce exprimă etosul organizației respective.
II. 3.2.Modele ale culturii organizaționale
3.2.1. Modelul lui Geert Hofstede
În concepția lui Hofstede culturile organizaționale se diferențiază în funcție de patru
dimensiuni:
Distanța față de putere – reprezintă gradul de inegalitate socială manifestat prin
dependența subalternilor față de șefi (distanță mare față de pu tere) sau interdependența
între șefi și subalterni (distanța mică față de putere);
Individualismul / colectivismul – indică prelevanța culturală a intereselor indivizilor
față de cele de grup / colective (culturile individualiste) sau a celor colective (cu lturile
colectiviste);
Masculinitatea / feminitatea – indică valoarea socială mai mare acordată aroganței
(culturile masculine) sau, dimpotrivă, sensibilității și modestiei (culturile feminine);
Gradul de evitare a incertitudinii – se referă la maniera în care alteritatea și diferențele
sunt cultural acceptate sau nu. În culturile cu grad mare de evitare a incertitudinii,
ideea dominantă devine „ce este diferit este periculos”, iar în cele cu grad mic de
evitare a incertitudinii sloganul este „ceea ce este diferit poate fi complementar”.
3.2.2. Modelul lui Charles Handy
Modelul prezintă patru tipuri de cultură organizațională, astfel:
44
„cultura de club” sau „a puterii” , construită în jurul și ca o prelungire a unei
personalități centrale, promovându -i valoril e și convingerile; este cazul unor școli de
dimensiuni mici ce se identifică cu personalitatea celui ce o conduce (școala lui X);
„cultura de roluri” , definitorie pentru organizațiile birocratice (școlile românești sunt,
în majoritate, organizații birocrat ice);
„cultura de sarcini” , caracteristică organizațiilor cu structură matriceală, în care
autoritatea este delegată unor echipe de lucru; acest tip de cultură este întâlnit în
mediile înalt profesionalizate și dinamice;
„cultura de persoane” , în care indi vizii sunt cei mai importanți, managerii având doar
rolul de a facilita și coordona activitatea.
3.2.3. Modelul lui Rob Goffee și Gareth Jones
Acest model clasifică culturile organizaționale prin raportare la două dimensiuni:
solidaritatea – definită drep t „gândire comună și scopuri comune”;
sociabilitatea – definită ca „mod de relaționare interumană”
În funcție de aceste două dimensiuni autorii identifică patru tipuri dominante de cultură:
cultura „fragmentată” – cu un nivel mic atât al solidarității cât și al sociabilității;
cultura „de rețea” – cu un nivel mic al solidarității dar mare al sociabilității;
cultura „de mercenari” – cu un nivel mare al solidarității dar mic al sociabilității;
cultura „comunală” – cu nivel mare pe ambele dimensiuni
Este impo rtant de precizat faptul că nu există o cultură organizațională pură, ci într -o
organizație se întâlnește, de regulă, un amestec de culturi, cu dominanța uneia sau alteia.
Unele dintre metodele indicate pentru diagnosticarea culturii organizaționale școlar e și
a climatului școlar sunt: ancheta pe bază de chestionar, observația și ancheta pe bază de
interviu. Oferim mai jos câteva sugestii de instrumente care se pot folosi pentru determinarea
aspectelor specifice de cultură organizațională școlară.
II. 3.3. Câteva instrumente destinate cunoașterii organizației/ culturii școlare
3.3.1. . Chestionar de analiză a culturii organizaționale (preluare Iosifescu, Ș,
2002):
Citiți cu atenție afirmațiile de mai jos și exprimți -vă acordul față de acestea, astfel:
1 – dezacord puternic
2 – dezacord relativ
45 3 – nu sunt sigur
4 – acord relativ
5 – acord puternic
Nr.
Crt. Afirmație 5 4 3 2 1
1. Simt disconfort sau jenă atunci când trebuie
să-mi contrazic șefii.
2. Băieții nu au voie să plângă și li se poate
permite să se bată, în timp ce fetele au voie să
plângă dar nu li se permite să se bată.
3. Mi se pare că la serviciu sunt supus unui stres
deosebit de mare.
4. Trebuie ca, în orice împrejurare, să fie
menținută armonia și să fie evitate conflictele
directe.
5. De regulă șefii direcți iau singuri decizia pe
baza informațiilor disponibile și o comunică
subalternilor.
6. Stilul decizional pe care îl practică șefii mei
direcți mi se pare a fi adecvat organizației
școlare și, în general, întregului sistem de
învățământ.
7. Pentru mine câștigul material este mai
important decât relațiile bune cu șefii mei
direcți.
8. Dacă vrei ca o persoană competentă să -și facă
munca așa cum se cuvine, este cel mai bine
să-i dai instrucțiuni cât se poate de complet e
și precise.
9. Scopul principal el educației este „a învăța
cum să te comporți”.
10. Profesorii sunt niște înțelepți care transferă
elevilor învățătura personală.
11. Pentru mine, a avansa în carieră sau într -un
serviciu mai bun este mai import ant decât a
avea o viață liniștită.
12. Majoritatea școlilor ar putea merge mult mai
bine dacă conflictele ar putea fi eliminate
odată pentru totdeauna.
13. A vorbi deschis și a spune adevărul „verde în
față” este o caracteristică de dorit a unei
persoane cinstite.
14. Elevii trebuie să -i trateze întotdeauna pe
profesori cu respect, orice familiarism
trebuind respins.
15. Pentru mine a avea o ocupație care să mă
stimuleze este mai important decât siguranța
locului de muncă.
16. Ce este diferi t este periculos.
46 17. Pentru mine este mai importantă posibilitatea
de a-mi alege activitatea pe care o desfășor la
locul de muncă decât condițiile fizice de
muncă (spațiu, lumină, căldură etc.)
18. Subordonații dumneavoastră așteaptă să li se
spună ce să facă.
19. La un profesor competența deosebită trebuie
apreciată mai mult decât atitudinea lui
prietenoasă cu elevii și colegii.
20. Elevii mei preferă moduri de învățare cu
programe fixe și sunt preocupați, în primul
rând de corectitudinea răsp unsurilor.
21. Este foarte important pentru mine ca munca
pe care o desfășor să -mi permită să dispun de
suficient timp liber pentru a sta cu familia și a
mă recrea.
22. În clasă trebuie ca toate inițiativele
educaționale majore să vină de la profesor i.
23. Obținerea unor performanțe deosebite și
echitatea sunt mai importante decât
solidaritatea și egalitatea.
24. Se presupune că profesorii au răspunsuri
pentru orice întrebare.
25. Scopul principal al educației este „a învăța
cum să înveți”.
26. Pentru mine este mai important ca oamenii să –
mi recunoască valoarea ca persoană și
competența profesională decât să lucrez într -o
echipă în cadrul căreia primează obținerea
unor relații optime de cooperare.
27. Prefer să nu schimb des școala în c are predau.
28. De regulă, în clasă, iau singur deciziile majore
și le comunic elevilor.
29. Eșecul școlar este un dezastru pentru elevi.
30. Ca profesor, respectiv director, trebuie să ai
întotdeauna la îndemână răspunsuri precise la
majoritatea întrebărilor pe care elevii,
respectiv subalternii, ar putea să ți le pună.
31. Regulamentele și instrucțiunile nu trebuie
încălcate de subordonați nici chiar dacă ei
consideră că acest lucru este în interesul
școlii.
32. Elevii mei preferă, mai pres us de orice,
temele libere și sunt preocupați de calitatea
discuțiilor.
Distanța față de
putere Colectivism /
individualism Masculinitate /
feminitate Evitarea
incertitudinii
1 4 2 3
47 5 9 7 8
6 13 11 12
10 17 15 16
14 21 19 20
18 25 23 24
22 26 27
28 29 30
31
32
TOTAL TOTAL TOTAL TOTAL
Continuumul distanței față de putere:
40 35 20 10 0
Mare
mică
Continuumul masculinitate – feminitate
30 20 10 0
maculinitate f eminitate
Continuumul colectivism – individualism:
40 30 20 10 0
colectivism individualism
Continuumul evitarea incertitudinii:
50 40 30 20 10 0
mare mică
3.2.2. Interviul structurat – Ghid de interviu
Întrebări adresate părinților:
1. Cum apreciați calitatea comunicării între dvs. și școală?
48 2. Consider ați că această școală vă pregătește la un nivel satisfăcător copilul?
3. Cât de mult vă implicați în pregătirea pentru școală a copilului dvs.?
4. Cât de des mergeți la școală pentru a afla informații despre situația școlară a copilului
dvs. (din proprie inițiat ivă, la invitația cadrului didactic)?
5. Cum apreciați atmosfera din școala în care învață copilul dvs.?
Întrebări adresate elevilor:
1. Cum apreciezi calitatea comunicării cu dascălul tău?
2. Atunci când ai o problemă personală, ai încredere să discuți cu cadrul didactic?
3. Cum ți se pare atmosfera din școala / clasa ta?
4. Ce ai vrea să se schimbe la nivelul școlii / clasei tale?
5. Ce îți place cel mai mult la școala / clasa ta?
6. Ce înseamnă să ai o zi bună / proastă la școală?
Întrebări adresate cadrelor didactice:
1. Care sunt lucrurile care vă motivează în activitatea pe care o desfășurați?
2. Cărui lucru atribuiți succesul dumneavoastră în activitatea instructiv -educativă?
3. Cum apreciați calitatea comunicării și a circulației informației în școala dvs.?
4. Relațiile cu colegii sunt atât profesionale, cât și de prietenie?
5. Vă este clară misiunea organizației școlare în care vă desfășurați activitatea?
3.3. Ghid de observație
A. Aspectul general al școlii și al claselor
1. Distribuirea spațiilor existente în școală și amplasarea acestora (modalitatea de acces a
elevilor)
2. Aspectul sălilor de clasă (mobilierul și aranjarea acestuia, dotare tehnico -materială,
preocuparea pentru personalizarea spațiului de instruire, curățenie etc.)
3. Aspectul holurilor (comparație între spațiul d estinat circulației elevilor, respectiv cel al
cadrelor didactice)
4. Preocuparea pentru expunerea produselor elevilor în spațiul școlii, exemplelor de bune
practici, trofeelor, medaliilor etc.
5. Avizierul școlii (informații, imagini și destinația acestor a – elevi, părinți -, aspect estetic
etc.)
49
B. Conduita membrilor școlii (elevi, cadre didactice, personal auxiliar)
1. Ritualurile legate de evenimente particulare precum începutul și sfârșitul anului, intrarea în
clasa I, absolvirea etc.
2. Organizarea și participarea la diferite evenimente la nivelul colectivului profesoral: zile de
naștere, pensionare, primirea noilor cadre didactice, sărbători diverse – Crăciun, Paște, Ziua
școlii, etc – (frecvența întâlnirilor, gradul de formalizare, accesul însoțit orilor, subiecte de
discuție, separarea cadrelor didactice pe grupuri mici etc.)
3. Organizarea și participarea de evenimente la nivelul clasei – zile de naștere, reuniuni cu
diverse prilejuri, serbări (inițiatorul, frecvența, gradul de originalitate etc.)
4. Tipologia evenimentelor organizate în școală (conținut – muzical, dramatic, sportiv, literar,
arte plastice – , frecvența, originalitatea, gradul de participare – elevi, profesori, părinți)
5. Relația elevi – cadre didactice, profesori – profesori, el evi – director, profesori – director,
părinți – cadre didactice, director
6. Așezarea elevilor în bănci
7. Formele de organizare a activității de instruire
8. Feed -backul didactic (valoare, frecvență, momentul apariției)
9. Atitudini ce predomină în relați ile dascăl – elev, elev – elev
10. Libertatea de exprimare a elevilor
11. Modalități de motivare a elevilor
50 II. 4. Raport individual de evaluare a stagiului de practică
An școlar………………, sem………….. Student – practicant ____________ _______ Specializarea…………………………….. ………………….
Disciplina (ele) __________________________ ____________________ , Clasa(ele)……………………………….. …………………………
51
Indicato ri
Calificativ
Exce –
lent FB B S I Obs.
Conținutul predării
Face dovada cunoașterii conținutului curricular și a modului de
diferențiere (1)
Efectuează planificări și pregătiri incluzând acele abilități de a
număra, a citi și a face teme (2)
Face o p rezentare a conținutului în mod corespunzător și folosește
TIC eficient (3)
Face dovada cunoașterii și educă în spiritul dezvoltării susținute,
spiritului de întreprindere și a educației vocaționale, personale și
sociale (4)
Aduce justificări pentru ceea c e se predă (5)
Calificativ
Comunicare
Face prezentări clare și stimulative (6)
Formulează eficient întrebări, răspunde corespunzător și susține
dezbaterile (7)
Calificativ
Metodică
Folosește o diversitate de metode de predare inclusiv cele
interactive și teme (8)
Identifică acele oportunități pentru predarea individuală/
la clasă/grup/perechi precum și acele situații de cooperare cu adulții
52 și profesioniștii (9)
Creează activități de lucru corespunzătoa re cererilor elevilor (11)
Ține seama de varietatea impusă de diferențele culturale (12)
Încurajează elevii să devină responsabili pentru propria manieră de
învățare (13)
Alege și folosește o diversitate de resurse inclusiv TIC (14)
Evaluează și justifică metodele folosite (15)
Calificativ
Managementul clasei
Știe și aplică principiile unei bune discipline și promovează un
comportament pozitiv (16)
Creează și menține un mediu propice și sigur inclusiv pentru cei care
necesită o îngrijire și educați e specială (17)
Tratează comportamentul elevilor în mod egal, atent și știe când să
apeleze la alte sfaturi (18)
Creează un mediu propice elevilor pentru activități productive atât la
nivel individual cât și în grup sau la clasă (19)
Cunoaște și contribui e la strategii de a preveni violența (20)
Evaluează eficient managementul clasei (21)
Calificativ
53 Evaluare
Înțelege principiile și diferitele tipuri de evaluare (22)
Evaluează activitatea elevului conform standardelor naționale (23)
Evaluează ș i înregistrează progresul elevilor (24)
Asigură ritmic un feed -back elevilor (25)
Folosește procesul de evaluare și pentru a evalua și a îmbunătăți
propria activitate didactică (26)
Calificativ
Contextul mediului școlar
Înțelege direcțiile națion ale de dezvoltare din planul cadru de
învățământ (27)
Dovedește că este familiarizat cu domeniul managementului școlar,
politicile și planurile sferei educaționale și cum acestea influențează
activitatea didactică (predarea) (28)
Contribuie la ethosul și misiunea școlii prin promovarea unor relații
pozitive între personalul cadrului didactic, elevi și părinți (29)
Știe cum să poarte discuții cu părinții referitoare la progresul și
dezvoltarea personală educațională a copiilor lor într -o manieră
atentă și c onstructivă (30)
Ști cum să comunice cu colegii și alte persoane (31)
Face apel la ajutorul și expertiza avută la dispoziție în școală (32)
Contribuie la lărgirea sferei activităților extra curriculare din școală
(33)
Face dovada înțelegerii depline a prin cipiilor de protecție a copilului
precum și a propriilor roluri și responsabilități (34)
Calificativ
54 Școala _________________________ Clasa ______ Sem.____Tutore : _______________
Comentarii generale ____________________________________________________________
Semnătur a tutorului __________________________________________ Data_______________
Comentariile studentului _________________________________________________________
Semnătura studentului _______________________________________ Data _______________ Profesionalism
Are cunoștințe active și eficiente cu privire la responsabilitățile sale
contractuale, legale, administrative și de îndrumare (3 5)
Folosește eficient abilitățile interpersonale pentru a se adresa
corespunzător elevilor, părinților, colegilor și altor profesioniști (36)
Evaluează progresul profesional, analizează și rezolvă probleme,
produce raționamente corecte în luarea deciziilor (37)
Este devotat valorilor profesiei incluzând aici următoarele aspecte:
Profesia și factorii umani antrenați de aceasta
Procesul de auto -monitorizare și dezvoltare profesională
Colaborarea cu alte persoane în vederea promovării realizărilor
elevilor
Bunăstarea spirituală și morală a elevilor
Stabilirea și promovarea unei relații de colaborare cu comunitatea
Abilitatea de a răspunde necesităților mediului sub toate aspectele
inclusiv cel al dezvoltării susținute, continue
Principii lor de corectitudine, egalitate, dreptate și respect (38)
Calificativ
55 BIBLIOGR AFIE
Cocoradă, E. (2006). Didactica Psihologiei . Brașov: Editura Universității Transilvania
din Brașov.
Cocoradă,E.(2006). Rolul„ prietenului critic” în practica pedagogică. Revista de
Psihologie și Științele Educației, I, 4, pp. 40 -51
Cristea, S., (2000), Dicționar de pedagogie, Grup editorial Litera -Litera Internațional,
Chișinău -București.
Iucu B. Romița, (2006), Managementul clasei de elevi, Editura Polirom
Iosifescu, Ș. (coord.) (2002). Culturi organizaționale în școala românească ,
București: Institutul de Științe ale Educației
Molan V., 2007, Inspecția școlară, componentă a managementului educațional , Ed.
Paralela 45, Pitești
Panțuru, S. (2006), Proiectarea didactică, în Teoria și metodologia instruirii și Teoria
și metodologia evaluăr ii, Universitatea „Transilvania” din Brașov
Panțuru, S., Niculescu, R., Voinea, M., Honcz, C. (2006) Fundamentele pedagogiei.
Teoria și metodologia curriculum -ului. Aspecte de management al curriculum -ului,
Universitatea „Transilvania” din Brașov
Panțuru, S., Voinea, M., (2003), Psihologie educațională, Psihomedia, Sibiu
Pălășan T.,Strategii de formare a cadrelor didactice, Ed. Universității București, 2009
Păun, E. (1998). Scoala – abordare socio -pedagogica, Iași:Ed.Polirom
Potolea D., 1989, Profesorul ș i strategiile conducerii învățării , în Structuri, strategii și
performanțe în învățământ , Ed. Academiei, București
Stan E., 2004, Pedagogie postmodernă , Ed.Institutul European, Iași
Stan E., 1999, Profesorul între autoritate și putere , Ed.Teora, București
Stoica A., 2003 , Evaluarea progresului școlar. Dela teorie la practică. Ed.Humanitas
Educațional, București
*** (2005) Predarea interactivă centrată pe elev , București, MEC (Proiectul pentru
Învățământul Rural)
*** Curriculum Național. Cadru de referință , MEN -CNC, Ed. Corint, București, 1998.
*** Legea educației naționale , nr.1/2011
*** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru învățământul preuniversitar,
CNC, București, 2003
56
A N E X E
Anexa 1
Model de raport anual de evaluare int ernă a calității
Raport pentru anul școlar…………………………………….., finalizat la data de
……………….. de către CEAC, având următoarea componență:
1. …………………………………………
2. …………………………………………
3. ………………………………… ………
4. …………………………………………
5. …………………………………………
6. …………………………………………
……………………………………………
PARTEA I. INFORMATII GENERALE
NOTA:
Informațiile din această primă parte, chiar dacă nu se referă direct la calitatea serviciilor
educaționale, sunt relevante pentru benef iciarii direcți și indirecți și le pot orienta opțiunile
pentru o unitate școlară sau alta, pentru un profil de pregătire sau pentru o anumită
specializare.
A) DATE DE IDENTIFICARE:
Denumirea unității de învățământ :
Unitate de învățământ din siste mul de stat /particular:
Localitate / județ:
Adresa :
Cod poștal:
Telefon – fax (incluzând prefixul de zonă) :
57 E – mail:
Niveluri de învățământ / specializări /calificări profesionale autorizate să funcționeze provizoriu / acreditate :
(se va preciza baza legală de funcționare pentru fiecare nivel de învățământ / specializare / calificare profesională )
Informații privind persoana juridică inițiatoare (dacă este cazul):
Localitate/județ, adresa, cod poștal, telefon -fax (incluzând prefixul de zonă), email:
Unitatea de învățământ a înaintat Raport anual de evaluare internă la ARACIP în
anul/anii………….
B) INFORMAȚII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului școlar:
Nivel de
învățământ Număr de
clase/ grupe Număr de
elevi /
copii /
adulți: Forma
de învățământ Limba de predare
Preșcolar
Primar,
din care cl. I
cl. a –II-a
cl. a –III-a
cl. a –IV-a
Total
Secundar inferior
Gimnaziu
din care cl. a –V-a
cl. a –VI-a
cl. a –VII-a
cl. a –VIII-a
Total
Liceal,
(ciclul inferior)
din care cl. a –IX-a
cl. a –X-a
Total
SAM cl. a –IX-a
cl. a –X-a
Total
An de completare
Liceal
(ciclul superior) cl. a –XI-a
cl. a –XII-a
cl. a –XIII-a
Total
Postliceal,
din care
Maiștri,
din care an I
an II
an III
Total
Postliceal ,
din care an I
an II
an III
Total
Distribuția efectivelor de elevi, din anul școlar curent , în fun cție de filieră, profil /
domeniu, specializare / calificare profesională:
Nr.
Crt. Nivel Filieră Profil /
Domeniu Specializare /
Calificare
profesională Număr clase Număr
elevi
1. Liceal Denumire a-IX-a
58 Specializare /
Calificare
profesională
a-X-a
a-XI-a
a-XII-a
a-XIII-a
2. SAM Calificare
profesională a-IX-a
a-X-a
Calificare
profesională
3. Postli ceal Calificare
profesională an I
an II
an III
Maiștri Calificare
profesională an I
an II
an III
C) INFORMAȚII PRIVIND RESURSELE UMANE
C.1.Personalul de conducere:
Director
(numele și
prenumele) Calificarea
Gradul
didactic Vechime la
catedră Documentul
de numire
în funcție Modalitatea
numirii pe
funcție Unitatea
de
învățământ
la care are
norma de
bază Unitatea de
învățământ la
care este
titular (dacă e
cazul) Observații – dacă
este cazul
(directorul este
cadru didactic cu
studii în străinătate
echivalate /
neechivalate în
România)
……
Director adjunct
(numele și
prenumele)
………
C.2.Personalul didactic:
Număr total de
cadre didactice Număr de
norme
didactice
întregi /
posturi
Număr de cadre
didactice cu norma
de bază în unitatea
de învățământ/
procent din număr
de persoa ne / norme
întregi, după caz
Număr de
titulari/procent din
număr de norme
întregi / posturi
Număr de cadre
calificate /
procent din
număr de cadre
didactice
Modalitatea angajării
pe post*
(titularizare,
detașare, suplinire,
transfer;exprimare
numerică și
procentuală) Observații – dacă
este cazul
(personal didactic
cu studii în
străinătate
echivalate/neechiva
late în România)
59
*Notă :
1. Pentru personalul didactic din unitățile de învățământ de stat se va face referire la modalitatea angajării pe post în
conformitate cu Legea nr.84/1995, și cu Legea nr.128/1997
2. Pentru personalul didactic din unitățile de învățământ particulare se va face referire la modalitatea angajării pe post în
conformitate cu Legea nr.84/1995, cu Legea nr.128/ 1997, O.MEdC 5656/2004, precum și cu precitările MEdCT
nr.34536/18.06.2008
Distribuția pe grade didactice a personalului didactic angajat:
Număr personal didactic calificat: Număr personal didactic
Necalificat
Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul
II Cu Definitivat Fără definitivat
C.3.Personalul didactic auxiliar – număr pe categorii:
Categorie de
personal Număr de
persoane
încadrate Număr de norme
pentru fiecare
categorie de
personal Numărul de perso nal este:
sub
normativele
privind
încadrarea
categoriei
respective de
personal
la nivelul normativelor
privind încadrarea
categoriei respective de
personal
peste normativele privind
încadrarea categoriei respective de
personal
C.4. Personalul nedidactic ( număr pe categorii):
Categorie de
personal Număr de
persoane
încadrate Număr de norme
pentru fiecare
categorie de
personal Numărul de personal este:
sub
normativele
privind
încadrar ea
categoriei
respective de
personal la nivelul
normativelor
privind încadrarea
categoriei respective
de personal
peste normativele privind
încadrarea categoriei
respective de personal
60
D) INFORMAȚII PRIVIND SPAȚIILE ȘCOLARE
Nr.
crt. Tipul de spațiu Număr
spații Suprafață (mp)
1. Săli de clasă /grupă
2. Cabinete *
3. Laboratoare *
4. Ateliere *
5. Sală și / sau teren de educație fizică și sport *
6. Spații de joacă *
* DACĂ ESTE CAZUL
Unitatea funcționează cu u n număr de ……………… schimburi, durata orei de
curs/ activităților didactice fiind de ………………minute, iar a pauzelor/
activităților recreative fiind de……..minute.
E) INFORMAȚII PRIVIND SPAȚIILE AUXILIARE
Nr.
crt. Tipul de spațiu Număr
spații Suprafață (mp)
1. Bibliotecă școlară / centru de informare și
documentare
2. Sală pentru
servit masa *
3. Dormitor *
4. Bucătărie *
5. Spălătorie *
6. Spații sanitare *
7. Spații depozitare materiale didactice
* DACĂ ESTE CAZUL
D) INFORMAȚII PRIVIND SP AȚIILE ADMINISTRATIVE
Nr.
crt. Tipul de spațiu Număr
spații Suprafață (mp)
1. Secretariat
2. Spațiu destinat echipei manageriale
3. Contabilitate *
4. Casierie *
5. Birou administrație *
F) CURRICULUM
Curriculum utilizat de unitatea de învățământ este cel național / alternativ
aprobat prin ………… cu numărul…….. din data ……………………. (se va menționa
pentru fiecare nivel, filieră *, profil / domeniu *, specializare / calificare profesională * în
parte)
61
FIȘĂ de AUTOEVALUARE
privind
NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ, CONFORM
STANDARDELOR DE ACREDITARE ȘI DE EVALUARE PERIODICĂ (H.G. nr. 21/ 2007) și
STANDARDELOR DE REFERINȚĂ – (în proiect)
Se va preciza în dreptul indicatorului (vezi indicațiile de mai sus), niv elul de îndeplinire:
Nr.crt Indicatori de performanță Calificativul
acordat1
DOMENIUL: A.CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ
a)structurile instituționale, administrative și manageriale
1 Existența, structura și conținutul documentelor proiective
(proiectul de d ezvoltare și planul de implementare)
2 Organizarea internă a unității de învățământ
3 Existența și funcționarea sistemului de comunicare internă și externă
4 Funcționarea curentă a unității de învățământ
5 Existența și funcționarea sistemului de g estionare a informației;
înregistrarea, prelucrarea și utilizarea datelor și informațiilor.
6 Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi
7 Asigurarea securității tuturor celor implicați în activitatea școlară, în timpul
desfășurării programului
8 Asigurarea serviciilor de orientare și consiliere pentru elevi.
b)baza materială
9 Existența și caracteristicile spațiilor școlare
10 Dotarea spațiilor școlare
11 Accesibilitatea spațiilor școlare
12 Utilizarea spațiilor școlare
13 Existența, car acteristicile și funcționalitatea spațiilor administrative
14 Existența, caracteristicile și funcționalitatea spațiilor auxiliare
15 Accesibilitatea spațiilor auxiliare
16 Utilizarea spațiilor auxiliare
17 Dotarea cu mijloacele de învățământ și cu auxiliare curriculare
18 Existența și dezvoltarea fondului bibliotecii școlare/ centrului de informare și
documentare
19 Dotarea cu tehnologie informatică și de comunicare.
20 Accesibilitatea echipamentelor, materialelor, mijloacelor de învățământ ș i
1 În cazul în care unitatea de învățământ a fost supusă evaluării externe periodice, se vor menționa calificativele
pentru fiecare indicator, precizate în raportul de evaluare externă periodică
62 auxiliarelor curriculare
21 Procurarea și utilizarea documentelor școlare și a actelor de studii
c)resurse umane
22 Managementul personalului didactic și de conducere
23 Managementul personalului didactic auxiliar și personalului nedidactic
DOME NIUL: B.EFICACITATE EDUCAȚIONALĂ
a)conținutul programelor de studiu
24 Existența ofertei educaționale
25 Existența parteneriatelor cu reprezentanți ai comunității
26 Proiectarea curriculumului
27 Realizarea curriculumului
b) rezultatele învăț ării
28 Evaluarea rezultatelor școlare
29 Evaluarea rezultatelor la activitățile extracurriculare (extra -clasă și extra –
școlare)
c) activitatea de cercetare științifică sau metodică, după caz
30 Activitatea științifică
31 Activitatea metodică a cadrelor didactice
d) activitatea financiară a organizației
32 Constituirea bugetului școlii
33 Execuția bugetară
DOMENIUL: C. MANAGEMENTUL CALITĂȚII
a) strategii și proceduri pentru asigurarea calității
34 Existența și aplicarea procedurilor de autoevaluare instituțională
35 Existența și aplicarea procedurilor interne de asigurare a
calității
b) proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și
activităților desfășurate
36 Revizu irea ofertei educaționale și a proiectului de dezvoltare
c) proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor
învățării
37 Existența și aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învățării
d) proceduri de evaluare periodică a calită ții corpului profesoral
38 Evaluarea calității activității corpului profesoral
e) accesibilitatea resurselor adecvate învățării
39 Optimizarea accesului la resursele educaționale
f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea inter nă a calității
40 Constituirea bazei de date a unității de învățământ
g) transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după
caz, certificatele, diplomele și calificările oferite
41 Asigurarea accesului la oferta e ducațională a școlii
h) funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii
42 Constituirea si funcționarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a
calității
43 Constituirea și funcționarea structurilor responsabil e cu evaluarea
internă a calității
63
NOTĂ:
Pentru completarea acestei fișe trebuie:
Să se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile și criteriile din lege (vezi art.10 din
O.U.G. nr.75/12.07.2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu co mpletări
și modificări prin LEGEA nr. 87/2006, cu modificările ulterioare);
Să se fi verificat indeplinirea cerințelor, adica a descriptorilor și, implicit a indicatorilor
de la fiecare criteriu;
După realizarea raportului :
Se va propune planul de îm bunătățire.
Raportul finalizat este adus la cunoștință tuturor beneficiarilor prin afișare sau
publicare conform art 12 alin b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005
privind asigurarea calității educației, aprobată cu completări și modificări p rin Legea
nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.
Prin urmare, autoevaluarea trebuie să fie realistă și obiectivă, cu scopul de a asigura
dezvoltarea, creșterea și nu de a sancționa, a sigurându -se astfel autoreglarea,
optimizarea și revizuirea funcțion ării și dezvoltării instituției .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: GHID PENTRU PRACTICA PEDAGOGICĂ A STUDENȚI LOR DE LA MODULUL PEDAGOGIC – nivelul II Conf.univ.dr. Toader Pălășan Lect.univ. dr . Mihaela Voinea… [602649] (ID: 602649)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.