Ghid metodologic pentru elaborarea [614773]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Departamentul de Educație Fizică și Sport

Ghid metodologic pentru elaborarea
lucrărilor de licență și disertație

Autor: Lect. univ. dr. Renato Gabriel PETREA

Iași
2017

3 CUPRINS

Introducere ………………………………… …………………………………………… ………………….. 4
Cap. I Lucrarea de licență/disertație …………. …………………………………………… ……….. 5
I.1 Definirea lucrării ………………………. …………………………………………… …………………. 5
I.2 Etape în conceperea și elaborarea lucrării …. …………………………………………… ….. 5

Cap. II Structura lucrării de licență/disertație .. …………………………………………… ……… 7
II.1 Capitolul I din lucrare …………………. …………………………………………… ………………. 7
II.1.1 Sistemul de citare Harvard/APA …………. ………………………………………… 8
II.1.2 Sistemul de citare notă de subsol ………. ……………………………………….. 10
II.2 Capitolul II din lucrare ………………… …………………………………………… …………….. 12
II.3 Capitolul III din lucrare ……………….. …………………………………………… …………….. 15
II.4 Concluziile, propunerile, limitele cercetării, direcții viitoare de cercetare,
bibliografia, anexele și cuprinsul ……………. …………………………………………… ………… 16

Cap. III Reguli de redactare a lucrării de licență/ disertație ………………………………… 20
III.1 Reguli de redactare a conținutului lucrării . …………………………………………… ….. 20
III.2 Reguli de redactare pentru copertă, prima pag ină și cuprinsul lucrării …………. 27
III.2.1 Coperta lucrării ……………………. …………………………………………… …….. 27
III.2.1 Pagina de titlu a lucrării …………… …………………………………………… ….. 28
III.2.3 Cuprinsul lucrării ………………….. …………………………………………… …….. 29

Cap. IV Susținerea lucrării de licență/disertație . …………………………………………… …. 29
IV.1 Printarea și depunerea lucrării …………. ………………………………………….. 30
IV.2 Prezentarea și susținerea lucrării ………. …………………………………………. 3 0
Bibliografie ……………………………….. …………………………………………… ………………….. 33
Anexe

4 INTRODUCERE

Prezentul material, intitulat Ghid metodologic pentru elaborarea lucrărilor de
licență și disertație , pe care îl punem la dispoziția studenților și mas teranzilor de la
Facultatea de Educație Fizică și Sport, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași, reprezintă un instrument științific util și utilizabil în proiectarea, elaborarea,
tehnoredactarea și prezentarea lucrărilor de licenț ă și a disertațiilor.
În Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în treaga activitate didactică se
desfășoară în baza prevederilor Constituției Români ei, a Legii Educației Naționale nr.
1/2011, a Legii nr. 288/2004 privind organizarea st udiilor universitare, cu modificările
și completările ulterioare, a principiilor Cartei U niversitare aprobate de Senatul
Universității, precum și a altor acte normative car e vizează învățământul superior.
Ghid metodologic pentru elaborarea lucrărilor de li cență și disertație are drept
scop să orienteze și să ajute studenții și masteran zii facultății noastre în înțelegerea
bazelor teoretice și formarea de bune practici dest inate pregătirii și întocmirii
lucrărilor de licență sau de disertație. Ghidul are și o altă misiune orientată spre a
crea un minim consens în mentalul și conduita cadre lor didactice coordonatoare
vizând aplicarea unor criterii relativ unitare de e valuare a calității lucrărilor de
finalizare a studiilor de licență sau de master. Co ncret, prezentul Ghid își propune
următoarele aspecte:
/square4 ghidarea studenților pentru realizarea unei lucrăr i optime care să poată fi
susținută public;
/square4 facilitarea redactării și prezentării de către abs olvent a lucrări de
licență/disertație;
/square4 eficientizarea activităților de îndrumare, coordon are a lucrărilor de
licență/disertație;
/square4 creșterea nivelului calitativ al lucrărilor de lic ență/disertație;
/square4 evaluarea unitară a absolvenților care își susțin lucrarea de licență/disertație.
Ghidul oferă o perspectivă metodologică, teoretică și practică și încearcă să
ofere posibile răspunsuri la întrebările pe care le adresează frecvent studenții și
masteranzii facultății noastre.
Apriori fac precizarea că vor fi lucrări de licență și disertație care în funcție de
titlul pe care îl au și de recomandările coordonato rului științific pot avea structura
capitolelor modificată față de ceea ce va fi prezen tat în acest ghid metodologic
(situație întâlnită mai ales în cazul lucrărilor de disertație).

5 Cap. I LUCRAREA DE LICENȚĂ/DISERTAȚIE

I.1 DEFINIREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ/DISERTAȚIE

Lucrarea de licență/disertație reprezintă o lucrare scrisă după anumite
standarde, care este realizată de către student/mas terand, sub îndrumarea,
coordonarea științifică a unui cadru didactic de sp ecialitate și care este susținută
public în fața comisiei de evaluare la examenul de licență, respectiv la examenul de
disertație.
Procesul de elaborare și susținere a lucrării de li cență/disertație reprezintă o
formă a activității individuale de documentare și c ercetare, ce reflectă nivelul de
pregătire profesinală a viitorului absolvent de stu dii de licență sau de master. De
asemenea, pot fi evidențiate și capacitățile acestu ia pentru cercetarea științifică.
Prin intermediul lucrării realizate și prezentare a bsolventul dovedește
următoarele aspecte:
/square4 nivelul de cunoștințe acumulate pe parcursul anilo r de studiu;
/square4 capacitatea de studiere a bibliografiei în domeniu l respectiv;
/square4 aplicarea practică a cunoștințelor acumulate în do meniul de specialitate;
/square4 formularea de ipoteze de cercetare și testarea ace stora;
/square4 formularea de concluzii și propuneri viabile și pe rtinente.
Lucrarea de licență/disertație este o lucrare creat ivă, care are drept obiectiv
demonstrarea capacităților absolventului de a anali za și a concluziona analitic
deductiv, de a efectua cercetări științifice, de a analiza și de a aprecia în mod critic
opiniile și pozițiile altor autori, de axși argumen ta propria poziție.

I.2 ETAPE ÎN CONCEPEREA ȘI ELABORAREA LUCRĂRII DE
LICENȚĂ/DISERTAȚIE

Orice student/masterand pentru a susține o lucrare de licență/diserțație are de
parcurs mai multe etape, care pot fi clasificate as tfel:
/square4 etapa alegerii temei;
/square4 etapa realizării lucrării;
/square4 etapa susținerii lucrării.

6 I) Etapa alegerii temei de licență/disertație constă din:
1) contactarea cadrului didactic coordonator în fun cție de interesul pentru
temele propuse de acesta și alegerea temei. Temele propuse de fiecare cadru
didactic sunt afișate la avizierul și pe sitexul fa cultății;
2) stabilirea titlului;
3) depunerea unei cereri la Secretariatul Facultăți i cu titlul lucrării, cu numele
coordonatorului științific și semnatura acestuia (a se vedea Anexa 1 și 2).
Conform Regulamentului studiilor universitare de licență (învățământ cu
frecvență, învățământ la distanță, învățământ cu fr ecvență redusă) la Art. 65. este
precizat faptul că: „tema pentru lucrarea de licenț ă/diplomă se alege în penultimul an
de studiu”.
Conform Regulamentului studiilor universitare de master (învățământ cu
frecvență, învățământ la distanță, învățământ cu fr ecvență redusă) la Art. 77. este
precizat faptul că: „tema pentru lucrarea de disert ație se alege la sfârșitul anului I de
studii”.
Aceste regulamente se găsesc pe sitexul Universităț ii „Alexandru Ioan Cuza” la linkxul
http://www.uaic.ro/studenți/regulamente

II) Etapa realizării lucrării de licență/disertație constă din:
1) stabilirea unui plan de elaborare a lucrării;
2) identificarea și studierea surselor bibliografic e;
3) delimitarea variabilelor și fundamentarea teoret ică a lucrării;
4) stabilirea ipotezei (ipotezelor), a scopului, ob iectivelor și sarcinilor/etapelor
cercetării;
5) alegererea subiecților și a metodelor de cerceta re folosite pentru realizarea
lucrării. Dacă se folosește ancheta trebuie definit ă populația cercetării și extras
eșantionul;
6) realizarea părții aplicative (anchetă, observați e, studiu de caz etc). Dacă este
nevoie aici intervine și procesul de măsurare și ev aluare a subiecților;
7) colectarea și analiza datelor;
8) testarea ipotezei (ipotezelor) – confirmarea sau infirmarea ipotezei.
Menționăm faptul că o cercetare cu ipoteză infirmată NU este o cercetare
greșită;
9) stabilirea concluziilor și a propunerilor;
10) identificarea limitelor cercetării;

7 11) stabilirea unor direcții viitoare de cercetare;
12) tehnoredactarea lucrării de licență/disertație.

Nota bene : propunerile, limitele cercetării și direcțiile vi itoare de cercetare sunt
opționale, fiind la latitudinea studentului/mastera ndului dacă le realizează sau nu.

III) Etapa susținerii lucrării de licență/disertație constă din:
1) scoaterea la imprimantă a lucrării de licență/di sertație și legarea acesteia sub
formă de carte;
2) depunerea lucrării la secretariatul facultății ș i înscrierea pentru susținerea
examenului de licență/disertație, în perioada stabi lită de Consiliul Facultății;
3) realizarea unei prezentări a lucrării. Prezentar ea lucrării în format powerxpoint
este cea mai des întâlnită;
4) prezentarea și susținerea lucrării în fața comis iei.

Nota bene : fiecare din etapele prezentate mai sus trebuie re alizate sub
supravegherea și cu acordul coordonatorului științi fic.

Cap. II STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENȚĂ/DISERTAȚIE

În cadrul facultății noastre lucrările de licență/d isertație sunt organizate pe
două mari părți, partea de fundamentare teoretică ș i partea de studiu practic, având
la bază raționamentul de tip deductiv, de la genera l la particular.
Lucrarea este structurată pe trei capitole , la care se adaugă concluziile,
propunerile (opțional), limitele cercetării (opțion al), direcții viitoare de cercetare
(opțional), bibliografia și anexele (daca este cazu l).

II.1 CAPITOLUL I DIN LUCRAREA DE LICENȚĂ/DISERTAȚIE

Poartă denumirea de Fundamentarea teoretică a lucrării și poate conține între
trei și șapte subcapitole. Primul subcapitol este d espre actualitatea și importanța
temei , unde pe parcursul a treixpatru pagini studentul/m asterandul trebuie să prezinte
gradul de actualitate, noutate și importanță pe car e îl are tema sa de cercetare.
Subcapitolul al 2xlea tratează istoricul temei sau istoricul domeniului din care provine
tema. Menționez faptul că aspectele cu caracter ist oric despre tema de cercetare

8 sunt opționale, deci acest subcapitol este opțional . În următoarele subcapitole sunt
definite variabilele (termenii) întâlniți în titlu.
Realizarea acestui capitol se face prin intermediul metodei de cercetare studiu
bibliografic (sau studierea literaturii de specialitate ).
Studiul literaturii de specialitate , este o activitate indispensabilă și de cea mai
mare însemnătate pentru cercetarea științifică, înt rucât prin intermediul ei se ia
cunoștiință de experiența socială dobândită în dife ritele domenii ale realității (Epuran,
2005, p. 131).
Studiul literaturii este o activitate individuală, personală, a fiecărui
stundent/masterand, care trebuie să cunoască atât f ondul de bază al specializării pe
care o urmează, cât și datele noi, recente și în co ntinuă dinamică.
Concluzionând putem spune că în acest capitol sunt prezentate aspectele
teoretice cu privire la tot ceea ce are legătură cu titlul lucrării, începând cu istoria și
terminând cu teorii (concepte axiomatice) care susț in termenii (variabilele) întâlnite în
titlu. Aceste aspecte teoretice pot fi găsite în mo nografii, tratate, manuale,
enciclopedii, dicționare de specialitate, studii de cercetare, articole științifice etc., care
pot fi găsite la bibliotetici, librării sau onxline pe motoare de căutare în baza de date
internațională (exemple: Pubmed, Medline, Science D irect, Emerald).
Ceea ce studenții și masteranzii Facultății de Educ ație Fizică și Sport din
cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași trebuie să știe și să respecte foarte
clar, este faptul de a NU PLAGIA. Această regulă es te valabilă pe tot parcursul
lucrării, dar în cadrul acestui capitol citările și trimiterile la sursele bibliografice sunt
mai dese.
Pentru axi ajuta pe studenții și masteranzii facult ății noastre să nu încalce
această regulă a plagiatului, vom prezenta două sis teme de citare și modul lor de
folosire, din care trebuie să aleagă unul și săxl f olosească pe tot parcursul lucrării.

II.1.1 Sistemul de citare autor7dată sau Sistemul H arvard (sau Sistemul APA –
American Psychological Association)

Constă în menționarea doar a numelui autorului (făr ă menționarea prenumelui
x prenumelor autorului sau a altor determinări, cum ar fi inițială prenumelui sau Jr.
pentru junior). Numele autorului este trecut la fin alul textului preluat și se va trece
între paranteze rotunde, însoțit de anul în care a fost publicată carte și pagina de
unde a fost preluat textul.

9 Exemplu:
„Evitați plagiatul! Este mai mult decât un sfat; est e o poruncă. A plagia înseamnă a
fura. Și furtul de pedepsește. Inclusiv furtul inte lectual. Acest lucru trebuie săMl știe
studenții din prima zi de cursuri ” (Chelcea, 2010, p. 40).
În exemplul de mai sus am folosit ghilimele (care î n limba română sunt la
începutul textului jos și la final sus) deoarece am preluat cuvânt după cuvânt de la
profesorul Chelcea. De asemenea, am folosit și font ul italic care nu este obligatoriu.
Pot fi situații în care să se folosește fondul ital ic (pentru a arăta că sunt cuvinte
preluate), fără a folosi ghilimelele. Sau folosirea ghilimelelor fără frontul italic după
liberul arbitru al fiecărui student/masterand.
La acest sistem de citare poate fi întâlnită și sit uația în care numele autorului
este inserat în narațiune (text) și între paranteze se va trece doar anul de apariție a
lucrării din care este preluat citatul și pagina.
Exemplu:
S. Chelcea (2010, p. 40) ne spune la imperativ să e vităm plagiatul. A plagia
înseamnă a fura. Și furtul de pedepsește. Inclusiv furtul intelectual. Acest lucru
trebuie săMl știe studenții din prima zi de cursuri .

Mențiuni :
1) dacă citatul ar fi fost desfășurat pe două pagin i am fi folosit următorul mod: pp. 40x
41 (ceea ce înseamnă paginile 40×41);
2) dacă autorul în anul 2010 mai are publicată o ca rte sau un articol din care vom
cita, atunci vom folosi următorul mod de prezentare : 2010a pentru cartea din care am
citat deja, respectiv 2010b pentru celălalt materia l;
3) dacă lucrarea citată are mai mulți autori vom pr oceda astfel:
a) când sunt doi autori, vom preciza mereu nume le amândurora;
b) când sunt trei sau mai mulți autori, regula prevede ca prima dată să se scrie
numele tuturor, iar în celelalte citări să se preci zeze numele primului autor, urmat de
una din următoarele abrevieri:
7 și alții ;
7 și colab. (și colaboratorii );
7 et . al . ( at alli – care înseamnă și alți autori în latină);
7 coord . ( coordonator );
4) dacă preluăm un citat care a fost deja citat de alt autor și nu avem acces, din
diverse motive, la lucrarea inițială din care a fos t preluat citatul, cu alte cuvinte găsim

10 citatul la alt autor. Moral și metodologic este să recunoaștem că nu am avut acces la
sursa principală și acest lucru se va face folosind una din următoarele abrevieri (între
numele celui care a scris prima dată textul și cel care lxa citat):
7 citat de ;
7 după ;
7 apud . (semnalarea faptului că citatul folosit nu provin e de la o sursă
primară).
Exemplu:
„Un citat nu trebuie să depășească 28 de rânduri de text și pe o pagină de manuscris
se recomandă să nu fie date mai mult de douăxtrei c itate scurte” (Miguel, 1997, p.
137 apud Chelcea, 2010, p. 85).

II.1.2 Sistemul de citare numeric sau Sistemul notă de subsol

În cadrul acestui sistem de citare, referințele bib liografice sunt numerotate în
ordinea în care apar în text. La subsolul paginii s e trece respectivul număr, cu
indicațiile bibliografice corespunzătoare.
Această formă de citare depinde și de o setare din calculator (în Microsoft
Word se setează insert , reference și footnote ). În această notă de subsol se va trece:
numele autorului, inițiala prenumelui (inițialele p renumelor), anul publicării lucrării
între paranteze rotunde, titlul lucrării cu font it alic, ediția a …xa (dacă sunt mai multe
ediții), orașul unde a fost publicată lucrarea, edi tura și pagina de unde sxa luat
citatul).
Exemplu:
„Evitați plagiatul! Este mai mult decât un sfat; es te o poruncă. A plagia înseamnă a
fura. Și furtul de pedepsește. Inclusiv furtul inte lectual. Acest lucru trebuie săxl știe
studenții din prima zi de cursuri”. 1

Mențiuni :
7 toate mențiunile specificate la sistemul de citare Harvard rămân valabile și pentru
acest sistem de citare;
7 noutate este faptul că dacă avem două citate consec utive de la același autor și
din aceeași lucrare la nota de subsol se poate trec e Idem .

1 Chelcea, S. (2004). Cum să redactăm o lucrare de licentă, o teză de doc torat, un articol științific în domeniul
științelor socioumane . Ediția a IV-a, București: Editura Comunicare.ro, p. 40.

11 Exemplu:
Punctul este semnul ortografic care încheie frazele , alineatele, capitolele,
disertațiile, cărțile. 2
Prima grijă este ca virgula să nu cadă, din întâmp lare, firește, între subiect și
predicat. 3
Pentru a fi sigur că ați înțeles cum procedăm când avem un citat care nu
provine din sursa principală, ci este întâlnit în c artea unui alt autor, mai prezint o dată
exemplul care a fost dat și mai sus, numai că de ac eastă dată nu voi folosi nici
ghilimele, nici fontul italic, deoarece nu reiau ad litteram (cuvânt după cuvânt) citatul.
Exemplu:
S. Chelcea citânduxl pe A. Miguel ne sublinează fap tul că un citat nu trebuie să
depășească 28 de rânduri și pe o pagină de text se recomandă să nu fie date mai
mult de douăxtrei citate. 4
Menționez faptul că în realizarea acestui ghid am f olosit Sitemul de citare
Harvard și închei cu Sistemul de citare numeric (No tă de subsol).

Exemple de titlu și conținutul capitolului I

Dezvoltarea calității motrice îndemânarea, la elevi i din ciclul gimnazial, prin exerciții și
jocuri pe perechi
Capitolul I Fundamentarea teoretică a lucrării
I.1 Actualitatea și importanța temei
I.2 Istoricul educației fizice în România
I.3 Programa școlară la ciclul gimnazial
I.4 Calitatea motrică îndemânarea – variabila depen dentă a lucrării
I.4.1 Forme de manifestare ale îndemânării
I.4.2 Factori care condiționează manifestarea înde mânării
I.5 Particularități somatice, motrice și psihologic e ale elevilor din ciclul
gimnazial
I.6 Aspecte teoretice privind exercițiile și jocuri le pe perechi – variabila
independentă a lucrării

2 Chelcea, S. (2004). Cum să redactăm o lucrare de licentă, o teză de doc torat, un articol științific în domeniul
științelor socioumane . Ediția a IV-a, București: Editura Comunicare.ro, p. 140.
3 Idem, p. 143.
4 Miguel, A. (1997) apud . Chelcea S. (2004). Cum să redactăm o lucrare de licentă, o teză de doc torat, un
articol științific în domeniul științelor sociouman e . Ediția a IV-a, București: Editura Comunicare.ro, p. 85

12 Studiu comparativ între metoda lucrului în circuit și metoda lucrului analitic folosite de
practicanții culturismului de loisir
Capitolul I Fundamentarea teoretică a lucrării
I.1 Actualitatea și importanța temei
I.2 Scurt istoric al culturismului
I.3 Mijloacele culturismului
I.3.1 Mijloace specifice
I.3.2. Mijloace complementare
I.4 Metoda lucrului în circuit
I.5 Metoda lucrului analitic

Aqua Gym la persoanele cu deficiențe locomotorii
Capitolul I Fundamentarea teoretică a lucrării
I.1 Actualitatea temei
I.2 Mediul acvatic
I.3 Aqua Gym
I.4 Elemente de anatomie și biomecanică ale aparatu lui locomotor
I.5 Deficiențele aparatului locomotor – luxația con genitală a șoldului – variabila
dependentă a lucrării

Nota bene : Capitolele se notează cu cifre romane (ex.: I, II , III), subcapitolele se
notează cu cifra romană a capitolului și cifre arab e succesive (ex.: I.1; I.2; I.3; I.4;
I.5). Există și situații în care putem avea subxsub capitol și acesta se notează cu cifra
romană a capitolului, cifra arabă a subcapitolului și cifre arabe succesive (ex.: I.3.1;
I.3.2).

II.2 CAPITOLUL II DIN LUCRAREA DE LICENȚĂ / DISERTA ȚIE

Capitolul II poartă denumirea de Metodologia lucrării și poate conține între trei
și șase subcapitole. Primul subcapitol este despre motivația alegerii temei , unde pe
parcursul a douăxtrei pagini studentul/masterandul trebuie să prezinte aspectele
intrinseci și extrinseci care lxau determinat să al eagă tema de cercetare. Al doilea
subcapitol prezintă scopul , obiectivele , sarcinile (sau etapele ) și ipoteza (ipotezele )
cercetării .

13 Scopul cercetării are rolul de a fixa o țintă, o anumită finalitate la care
absolventul dorește să ajungă prin intermediul cerc etării pe care o realizează. De
obicei scopul cercetării este desprins din titlul l ucrării de licență / disertație și
obligatoriu trebuie să fie în concordanță cu acesta . Sunt situații când titlul proiectului
de cercetare nu sugerează suficient de explicit sco pul cercetării, drept urmare acesta
trebuie stabilit cu atenție și precizie pentru a nu se abate de la aspectele precizate în
titlu. Se poate ajunge la explicarea sensului și el ementelor de conținut ale
respectivului scop. În general, scopul este unic, d ar poate și trebuie defalcat în mai
multe obiective.
Obiectivele cercetării sunt prezentate de D. Zaiț și A. Spalanzani (2006 , p.
141) ca fiind elementele analitice ale scopului sau țintele intermediare ale acestuia.
În contextul unei lucrări de licență sau de diserta ție rolul obiectivelor este de a
structura mai bine cercetarea, de a o face mai conc retă și mai explicită. Fiecare
obiectiv este însoțit de mai multe etape (sarcini) de realizare, manifestate prin acțiuni
și mijloace concrete de realizare.
Etapele (sarcinile) cercetării sunt formate din acțiunile concrete întreprinse
pentru atingerea unui obiecti v.
Ipoteza (ipotezele) cercetării reprezintă un enunț prezumtiv, anticipativ cu
privire la legătura cauzală dintre două sau mai mul te fenomene (variabile). Trebuie
să fie în concordanță cu scopul și obiectivele cerc etării. De altfel, ipoteza construită
face referire explicită sau implicită la scop și un eori chiar la obiective.
Al treilea subcapitol este despre metodele de cercetare utilizate pentru
realizarea lucrării. Metodele de cercetare au carac ter general și sunt integrate întrxo
manieră specifică în fiecare demers de realizare a lucrării de licență / disertație,
conturând axele metodologice principale ale cercetă rii. Alegerea metodelor de
cercetare, pe care le vom folosi în realizarea lucr ării de licență / disertație, se face în
funcție de scopul, obiectivele și ipotezele stabili te pentru cercetare.
Regulile după care metodele sunt aplicate sunt regu li standard, reguli
riguroase, uniforme și relativ cunoscute. Datorită faptului că metoda, prin latura ei
obiectivă, se bazează pe un sistem teoretic obiecti v x adevărat, ea nu poate fi
incorectă. Incorectă poate fi numai aplicarea ei de către cercetător.
Subcapitolul patru este despre subiecții și locul desfășurării cercetării . În acest
subcapitol studentul/masterandul trebuie să ne prez inte care este „publicul” pe care îi
folosește în demersul științific și locul unde se d esfășoară cercetarea. Atenție, nu
trebuie confundată sintagma subiecții cercetării cu subiectul cercetării. Sintagma

14 subiectul cercetării face referire la titlul lucrării de licență/disert ație și domeniul din
care el face parte (despre ce este vorba în lucrare ), iar subiecții cercetării sunt acele
„entități” care au anumite caracteristici și partic ularități distincte și asupra cărora se
pot face anumite măsurători și evaluări, cu rolul d e a elabora o parte practică a
lucrării de licență/disertație.
În funcție de metodele de cercetare folosite subiec ții cercetării pot fi:
7 elevii și cadrele didactice în contextul școlii și orei de educație fizică și sport;
7 sportivii și stafful tehnic în contextul procesului de antrenament și refacere și
sistemul competițional;
7 persoane și instructori (monitori ) în contextul sportului de loisir (de timp liber);
7 pacienți și medici, kinetoterapeuți etc. în contextul procesului de recuperare;
7 instituții (școală, echipă, club, cabinet, spital, primărie, prefectură etc.)
7 sisteme și evenimente (educaționale, competiționale, medicale etc.)
În cazul în care metoda principală de cercetare est e ancheta (sondajul),
subiecții cercetării sunt reprezentați de eșantionu l de cercetare, care este extras
dintrxo populație.
Subcapitolul cinci este despre procesul de măsurare și evaluare în contextul
cercetării pe care o desfășoară studentul/masterand ul. Concret, este vorba despre
instrumentele de cercetare folosite pentru a realiza procesul de măsurare și evaluare
a aspectelor urmărite la subiecții cercetării. Cel mai adesea, în domeniul nostru (al
educației fizice și sportive și al kinetoterapiei ș i motricițății speciale – omul în
mișcare), instrumentele de cercetare sunt reprezent ate de probele sau testele de
control folosite în cercetare.
Studenții/masteranzii trebuie să fie atenți în stab ilirea testelor/probelor de
control. Principalele aspecte pe care trebuie să le urmărească studenții/masteranzii
când stabilesc teste/probe de control sunt următoar ele:
• să fie în concordanță cu titlul temei, scopul, obi ectivele și ipoteza (ipotezele)
cercetării;
• trebuie să țină seama de particularitățile pe care le au subiecții cercetării (de
exemplu: vârsta, genul, nivelul de pregătire la car e se află, diagnosticul etc);
• să fie lipsite de ambiguitate, foarte bine prezent ate și definite și din enunțul lor
să reiasă clar care este unitatea de măsură.
Din punct de vedere al momentului când sunt aplicat e testele/probele de
control pot fi clasificate în: inițiale, intermedia re și finale.

15 Pe lângă testele/probele de control, instrumentele de cercetare pot fi
constituite și din fișe de observație , chestionare /interviuri . Acestea sunt determinate
de metodele de cercetare folosite pe parcursul cerc etării. În contextul anchetei nu
putem avea probe de control. Acestea sunt înlocuite de itemii folosiți în ghidul de
interviu sau chestionar.

Exemplu: Structura capitolului II
Capitolul II Metodologia lucrării
II.1 Motivația alegerii temei
II.2 Scopul, obiectivele, sarcinile și ipoteza (ipo tezele) cercetării
II.3 Metode ce cercetare folosite pentru realizarea lucrării
II.4 Subiecții și locul desfășurării cercetării
II.5 Măsurarea și evaluarea variabilelor x aspectel or urmărite (prin teste de
control, fișe de observație, chestionare, interviur i etc.)

II.3 CAPITOLUL III DIN LUCRAREA DE LICENȚĂ/DISERTAȚ IE

Capitolul III poartă denumirea de Aplicații, rezultatele/datele cercetării și
interpretarea lor și poate conține între două și patru subcapitole. Î n primul subcapitol
sunt prezentate acele metode și mijloace practice ( variabila independentă) care sunt
aplicate la subiecții cercetării pentru a influența , modifica ceva (variabila dependentă)
și care au legătură cu tema de licență/disertație. Sunt situații în care titlul lucrării,
designul cercetării sau alte aspecte nu permit ca v ariabila independentă să fie
manipulată (aplicată) de către student sau masteran d, ci de către o terță persoană
(care poate fi în funcție de tema de cercetare: pro fesorul de educație fizică,
instructorul sportiv, antrenorul, kinetoterapeutul, medicul etc). Acest lucru nu
reprezintă un punct slab sau puternic pentru cercet area desfășurată, ci reprezintă
realitatea, iar etica cercetării științifice ne obl igă să prezentăm aspectele care au
legătură cu tema noastră de licență / disertație aș a cum sunt ele în realitate, fără a le
modifică după placul nostru.
Concret, în acest subcapitol sunt prezentate toate acele aspecte practice care
au legătură cu cercetarea din cadrul temei de licen ță sau disertație.
Al doilea subcapitol constă în prezentarea rezultatelor/datelor obținute în
cercetare . Aici sunt prezentate toate rezultatele obținute î n cercetare, care sunt

16 determinate prin procesul de măsurare și reprezintă partea cantitativă a lucrării de
licență/disertație.
Subcapitolul trei poartă denumirea de interpretarea rezultatelor/datelor
obținute în cercetare . În acest subcapitol sunt interpretate rezultatele prezentate în
subcapitolul anterior. Aici intervine procesul de e valuare și reprezintă partea calitativă
a cercetării din cadrul lucrării de licență sau dis ertație. Există posibilitatea folosirii
unor metode de prelucrare și analiză a datelor. Pen tru domeniul nostru cele mai
cunoscute sunt metoda matematică și cea statistică. Interpretarea datelor se va face
în concordanță și cu scopul, obiectivele și ipoteza (ipotezele) cercetării.

Exemplu: Structura capitolului III
Capitolul III Aplicații, rezultatele/datele cercetă tii și interpretarea lor
III.1 Aplicații, prezentarea aspectelor practice fo losite în cercetare (variabila
independentă)
III.2 Prezentarea rezultatelor/datelor obținute în cercetare
III.3 Interpretarea rezultatelor/datelor obținute î n cercetare

II.4 CONCLUZIILE, PROPUNERILE, LIMITELE CERCETĂRII, DIRECȚIILE
VIITOARE DE CERCETARE, BIBLIOGRAFIA, ANEXELE ȘI CUP RINSUL

Concluziile lucrării/cercetării
Absolventul trebuie să încheie lucrarea de licență/ disertație printrxo serie de
concluzii. Acestea sunt enunțuri logice la care se ajunge prin analiza datelor folosite
în cercetare. Pot avea caracter teoretic și/sau pra ctic, în funcție de titlul lucrării și
studiul practic pe care studentul/masterandul lxa r ealizat (cercetarea întreprinsă).
Concluziile lucrării sunt prezentate în două/trei p agini și trebuie să cuprindă, să
sintetizeze tot ceea ce sxa scris până acum în lucr area de licență/disertație. Ele
trebuie să fie clare, lămuritoare, concise și coere nte.

Propunerile lucrării/cercetării (opțional)
De obicei se propun acele aspecte de noutate care r eies din cercetarea
desfășurată (în literatura internațională se folose ște termenul de knowMhow sau
savoirMfaire ). Mai rar, în cadrul lucrărilor de licență/diserta ție, propuneriile pot
cuprinde aspectele teoretice, teoriile domeniului. Cel mai adesea propunerile sunt

17 desprinse și orientate spre partea practică. Concre t, pot fi propuse metode și
mijloace de pregătire, de recuperare, de refacere, de învătare, consolidare și
perfecționare etc.

Limitele lucrării/cercetării (opțional)
Absolventul trebuie să identifice, să recunoască și să prezinte (opțional) care
sunt punctele slabe ale lucrării sale. Prin limite se poate înțelege și acele „obstacole”
pe care studentul/masterandul lexa întâlnit pe parc ursul realizării lucrării de
licență/disertație și din diverse motive nu a putut să le depășească.

Direcții viitoare de cercetare (opțional)
În urma cercetării pe care a întreprinsxo absolvent ul poate identifica noi direcții
de cercetare. Ele pot proveni și de la sugestiile p e care le primește de la
coordonatorul științific sau alte cadre didactice d in cadrul facultății.

Nota bene : menționăm faptul că elementele componente ale luc rării menționate mai
sus (concluziile, propunerile, limitele și direcții le viitoare ale cercetării) NU sunt
constituite întrxun capitol și nici fiecare în part e nu reprezintă un capitol. Ele alături de
bibliografie și anexe sunt individuale și constitue „epilogul” lucrării de licență sau
disertație.

Bibliografia lucrării
Bibliografia reconstituie sistematizat și exhaustiv lista surselor bibliografice
folosite de absolvent în elaborarea lucrării de lic ență sau disertație.
Bibliografia în cadrul lucrărilor de licență/disert ație realizate și susținute la
Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul U niversității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași va respecta următoarele cerințe:
1) lista bibliografică este întocmită după criteriu l alfabetic al numelui autorului (sau
al primului autor, dacă sunt mai mulți autori menți onați pe pagina de titlu a
lucrărilor consultate);
2) dacă sunt menționate mai multe lucrări ale acelu iași autor, se va proceda la
ordonarea cronologică (de la cea mai veche publicaț ie la cea mai recentă);
3) dacă același autor a publicat întrxun singur an mai multe lucrări pe care lexam și
folosit, vom nota după anul apariției, fără nici un spațiu liber, primele litere ale
alfabetului (Ionescu, 2010a, Ionescu, 2010b);

18 4) lucrările realizate de doi sau mai mulți autori vor fi ordonate după numele
autorului care este trecut primul pe coperta cărții și se vor trece numele tuturor
autorilor; dacă primul autor are publicații și sing ur, întâi se trec cele la care este
singur autor (respectând criteriile 1, 2 și 3) și a poi se trec publicațiile cu mai
mulți autori;
5) lucrările vor fi numerotate cu cifre arabe, urma te de punct; apoi scriem numele
autorului, inițiala prenumelui (inițialele prenumel or – unde este cazul); între
paranteze rotunde anul în care a fost publicată luc rarea; titlul lucrării cu italic;
ediția (dacă este cazul); orașul și numele editurii unde sxa publicat lucrarea;
6) sunt situații când o lucrare nu are un autor, ea fiind publicată de o instituție (ex.:
Academia Română, Comitetul Olimpic și Sportiv Român , Federația Română de
Atletism, Centrul Național de Formare și Perfecțion are a Antrenorilor), în acest
context instituția are rolul autorului și vor fi re spectate criteriile de mai sus;
7) bibliografia va începe de pe o pagină nouă și va fi structurată pe trei categorii:
a) cărți, manuale, enciclopedii, dicționare etc.;
b) articole științifice publicate sau în format ele ctronic în bază de date;
c) sitexuri, linkuri.

Exemplu de bibliografie:
1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorg u Iordan” (1998). Dicționarul
explicativ al limbii române . București: Editura Univers Enciclopedic.
2. Chelcea, S. (2002a). Un secol de cercetări psihologice . Iași: Editura Polirom.
3. Chelcea, S. (2002b). Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor
elitele ? București: Editura Economică.
4. Chelcea, S. (2004). Cum să redactăm o lucrare de licentă, o teză de doc torat, un
articol științific în domeniul științelor sociouman e . Ediția a IVxa, București: Editura
Comunicare.ro, p. 40.
5. Eco, U. (2000). Cum se face o teză de licență . Disciplinele umaniste . Constanța:
Editura Pontică.
6. Epuran, M. (2005). Metodologia cercetării activităților corporale. Exe rciții fizice,
sport, fitness . Ediția a 2xa, București: Editura Fest.
7. Zaiț, D., Spalanzani, A. (2006). Cercetarea în economie și management . Repere
epistemologice și metodologice . București: Editura Economică.

Nota bene : absolvenții trebuie să respecte semnele de punctu ație pe care lexam
folosit în exemplele de mai sus. Concret: virgula d intre nume și inițiala prenumelui;

19 parantezele rotunde unde se trece anul publicării; punctul după inițiala prenumelui,
după paranteze, după titlul lucrării și după fiecar e notă bibliografică în parte; două
puncte după numele orașului unde a fost publicată l ucrarea.

Anexele (opțional)
Anexele se impun numai în cazurile în care elemente le pe care le cuprind nu
sunt direct necesare în elaborarea textului. Recoma ndăm ca în secțiunea Anexe să
fie introduse instrumentele de cercetare folosite î n colectarea datelor (chestionare,
ghiduri de interviu, transcrieri ale interviurilor, fișe de observație, fișe medicale, foi
oficiale de joc din cadrul jocurilor sportive – han dbal, baschet, fotbal etc.), precum și
tabele, grafice, scheme, imagini (de dimensiuni mar i) și care nu sunt necesare în
textul lucrării.
Anexele sunt puse la sfârșitul lucrării de licență/ disertație, după bibliografie,
constituinduxse ca ultima parte a acesteia, fiind n umerotate cu cifre arabe și au un
titlu în funcție de conținutul lor (ex.: Anexa 1 Ab revierile folosite în lucrările de
licență/disertație; Anexa 2 Expresii și locuțiuni î n latină etc.). Precizăm faptul că ele
nu intră în paginația lucrării (paginile unde sunt anexele nu sunt numerotate).
Elementele cuprinse în anexe, pe cât posibil, respe ctă formatul lucrării și sunt
invocate, prin trimiteri corespunzătoare, în textul de bază al lucrării. Trimiterile la
anexe sunt inserate direct în text sau sunt trecute între paranteze rotunde (ex.: a se
vedea Anexa 1).

Cuprinsul lucrării
Am lăsat cuprinsul la urma acestui capitol cu privire la structura lucrării de
licență/disertație , deoarece acesta se întocmește ultimul, după ce av em fiecare
element componet al lucrării la locului lui. Cuprin sul lucrării este realizat din toate
elementele componente ale lucrării (capitole, subca pitole, subsubcapitole, concluzii,
propuneri, limite, direcții viitoare de cercetare, bibliografie și anexe), trecute
cronologic în funcție de pagina la care se află, in clusiv pagina.
Deși se scrie ultimul, cuprinsul figurează în struc tura lucrării pe prima pagină,
după copertă și pagina de titlu. Este prima pagină numerotată din structura lucrării.

20 Cap. III REGULI DE REDACTARE A LUCRĂRII DE
LICENȚĂ/DISERTAȚIE

III.1 REGULI DE REDACTARE A CONȚINUTULUI LUCRĂRII

Lucrările de licență/disertație realizate și susțin ute la Facultatea de Educație
Fizică și Sport, din cadrul Universității „Alexandr u Ioan Cuza” din Iași trebuie să
respecte următoarele reguli de redactare.
/square4 Formatul paginii : trebuie să fie A4 (21 x 29,7 cm).
În Microsoft Office 2007/2010 Word acesta se select ează astfel: Page Layout, Page
Setup, Size, A4 (21 x 29,7 cm).

/square4 Marginile paginii : x top (sus) 2 cm; x bottom (jos) 2 cm;
7 left (stângă) 3 cm; right (dreapta) 2 cm.
În Microsoft Office 2007/2010 Word acesta se select ează astfel: Page Layout, Page
Setup, Margins, Custom Margins și dimensiunile de m ai sus și OK.

/square4 Font : Times New Roman sau Arial; Size 12; Line spacing 1,5 lines; Justify.
În Microsoft Office 2007/2010 Word acesta se select ează astfel: Home, Font pentru
tipul de scrierea și mărimea literelor; Home, Parag raph pentru distanța dintre rânduri
(Line spacing) și alinierea stânga și dreapta a tex tului (Justify).
Absolventul trebuie să aleagă unul dintre cele două tipuri de fonturi (Times
New Roman sau Arial) pentru redactarea lucrării de licență/disertație. Precizarea pe
care o facem este că, odată ales un tip de scriere acesta va fi folosit de la începutul
(coperta) și până la finalul lucrării (anexele).
Primul rând al fiecărui paragraf va avea un aliniat de 1,25 cm (Tab).

Nota bene : Având în vedere că lucrările sunt scrise în limba română, studenții și
masteranzii sunt obligați să folosească diacriticil e specifice limbii română (ă, â, î, ș, ț).

/square4 Titlul capitolelor : Caps Lock (cu majuscule), Size 16, Bold, Center.
Capitolele vor fi numerotate cu cifre arabe (ex.: c ap. I, cap. II, cap. III) și vor avea un
titlu (ex.: Cap. I Fundamentarea teoretică a lucrăr ii; Cap. II Metodologia lucrării;
Cap. III Aplicații, rezultatele cercetării și inter pretarea lor). În text după ce se scrie
capitolul și titlul acestuia se va lasa un rând lib er. Orice capitol trebuie să înceapă de
pe o pagină nouă. Nu este permis ca un capitol să î nceapă pe o pagină de text

21 scrisă, chiar dacă avem numai un paragraf și rămâne foarte mult spațiu liber. Regula
este clară: orice capitol va începe de pe o pagină nouă.

/square4 Titlul subcapitolelor : Caps Lock, Size 14, Bold, Align Left.
Subcapitolele vor fi numerotate cu cifra arabă a ca pitolului din care fac parte
plus cifre romane trecute crescător în funcție de c um apar subcapitolele în cadrul
capitolului și între cele două cifre se pune punct (ex.: I.1; I.2; II.1; II.2; III.1; III.2).
Fiecare subcapitol ca avea un titlu (ex.: I.1 Actua litatea și importanța temei;
II.3 Metode ce cercetare folosite pentru realizarea lucrării; III.3 Interpretarea
rezultatelor/datelor obținute în cercetare). Titlul subcapitolului este precedat de două
rânduri libere și urmat de un rând liber și vor con tinua textul (nu încep de pe pagină
nouă).

/square4 Titlul subsubcapitolelor : Caps Lock, Size 12, Bold, Align Left.
Subsubcapitolele vor fi numerotate cu cifra romană a capitolului, cifra arabă a
subcapitolului plus cifre romane trecute crescător (ex.: I.2.1; I.2.2; II.3.1; II.3.2). Titlul
subsubcapitolului va fi precedat și urmat de un rân d liber și va continua textul.

/square4 Tabelele : au rolul de a realiza o concentrare și structurar e optimă a
informațiilor. Sunt anumite aspecte care necesită ș i pot fi tabelate. În domeniul
nostru, cel mai adesea, datele cercetării sunt prez entate sub formă de tabele.
Tabelele pot fi întânite pe tot parcursul unei lucr ări de licență/disertație și sunt
formate din coloane și rânduri, iar intersecția une i coloane cu un rând creează o
celulă, care este unitatea de bază a tabelului.
Orice tabel trebuie să poarte un număr și un titlul . Numerotarea tabelelor se
face cu cifre arabe, în ordinea în care apar în tex tul lucrării de la 1 la n și trebuie
respectate următoarele reguli:
7 numărul tabelului este precedat de cuvântul „Tabelu l”;
7 numărul tabelului este urmat de titlul tabelului;
7 cuvântul „Tabelul”, numărul și titlul se trec deasu pra tabelului;
7 conținutul tabelelor va respecta regulile de redact are ale textului, așa cum
au fost prezentate mai sus. Sunt situații în care F ont Sizexul aspectelor
prezentate în tabel poate să fie mai mic decât al t extului pentru a permite
încadrarea tabelului în pagină. După prezentarea un ui tabel se va lasa un rând
liber și apoi va reîncepe textul lucrării;

22 7 este recomandat ca un tabel care este prezentat în text să fie desfășurat pe
o singură pagină. Tabelele care se întind pe două s au mai multe pagini să fie
mutate în secțiunea Anexe;
7 pentru a nu fi încălcate regulile plagiatului, dacă tabelul este preluat sau
adaptat dintrxo altă lucrare se va preciza acest as pect. Se va folosi cuvântul
după pentru un tabel preluat în totalitate dintrxo surs ă sau adaptat după pentru
un tabel preluat, dar modificat de autorul lucrării ). Lucrul acesta se va face în
funcție de sistemul de citare ales: cu notă de subs ol sau cu paranteze rotunde
după titlul tabelului.

Exemplu de tabel

Tabelul 1. Situații relevante pentru diferite tipur i de cercetare (după Yin, 2005, p. 22)
Strategie / metode
de cercetare Forma î ntrebării
de studiu Solicită controlul
variabilelor Vizează evenimente
contemporane
Experimentul Cum?; De ce? Da Da
Ancheta/Sondajul Cine?; Ce/Care?;
Unde?; Cât? Nu Da
Studiul documentelor Cine?; Ce/Care?;
Unde?; Cât? Nu Da / Nu
Istorică Cum?; De ce? Nu Nu
Studiul de caz Cum?; De ce? Nu Da

/square4 Figurile : sunt reprezentate de toate tipurile de ilustrații . Orice element din
categoria celor vizuale, cu excepția tabelelor, fol osite întrxo lucrare științifică (licență
sau disertație) poartă numele de „Figură”. Rolul lo r este să aducă un plus de
informație, relevând ceea ce este esențial, nu să d ubleze textul. De asemenea,
figurile ajută la prezentarea datelor și rezultatel or cercetării, ca și la înțelegerea
rapidă și corectă a textului. În categoria figurilor pot intra: fotografiile, des enele,
schițele, schemele, graficile, hărțile etc.).
Orice figură trebuie să poarte un număr și un titlu l. Numerotarea figurilor se
face cu cifre arabe, în ordinea în care apar în tex tul lucrării de la 1 la n. Pentru
redactarea figurilor trebuie să se respectate toate regulile prezentate în cazul
„Tabelului” la care se adaugă următoarele diferenți eri:
7 numărul figurei este precedat de cuvântul „Figura” sau abrevierea „Fig.”;
7 cuvântul „Figura” sau abrevierea „Fig.”, numărul și titlul se trec sub figură;

23 7 figura va fi inserată în text pe mijlocul paginii ( Center).

În domeniul educației fizice și sportive și al kine toterapiei și motricității speciale
cele mai des folosite elemente din categoria figuri lor sunt: schemele, graficile,
desenele și fotografiile.
Schemele sunt elemente vizuale din categoria figurilor care pot fi folosite întrxo
lucrare de licență sau disertație. Ele constau în a reprezenta schematic aspecte
teoretice (ex.: legături dintre dauă sau mai multe variabile) sau practice (ex.: modul
de execuție a unei faze fixe în cadrul unui joc spo rtiv).
În alcătuirea schemelor se pot folosi forme geometr ice (pătrat, dreptunghi,
cerc, triunghi etc.), linii, săgeți etc., iar simpl itatea, claritatea și continuitatea
reprezintă standarde pentru o bună vizibilitate.
Exemplu de schemă

a
ipoteza b
principală c
d

Figura (sau Fig.) 1. Ipoteza principală și derivate le ei

Graficile sunt alte elemente vizuale din categoria figurilor . Particularitatea lor
(cu excepția celor sub formă de cerc) este că au ordonată (linia verticală) și abscisă
(linia orizontală), cele două coordonate carteziene care ajută la stabilirea poziției unui
punct în plan sau spațiu.
Graficile de toate tipurile sunt nelipsite din majo ritatea lucrărilor de
licență/disertație. Cu ajutorul lor putem exprima f oarte sugestiv anumite caracteristici
ale datelor (valoarea unui lucru exprimat prin unit atea de măsură, de exemplu: prețul
pe care îl au cinci mingi de fotbal cu aceleași car acteristici, dar cu branduri diferite –
producători diferiți), ca și relațiile dintre datel e obținute în cercetare (de exemplu:
comparații, distribuții, corelații etc.).
În acest ghid vom prezenta trei tipuri de grafice: liniare; cu bare (dispuse
orizontal, dar și vertical) și sub formă de cerc. I ntroducerea lor în text va respecta
toate regulile prezentate la „Tabele” și precizăril e de la „Figuri".
V.I.
jocurile dinamice V.D.
Calitatea motrică
viteza viteza de reacție
viteza de execuție
viteza de repetiție
viteza de
deplasare

24 Exemplu de grafic liniar

Fig. 2. Cele mai urmărite jocuri sportive la televi zor

Exemplu de grafic cu bare (orizontale)

Fig. 3. Atractivitatea CM de Rugby din Anglia x 201 5 cu participarea României

Exemplu de grafic cu bare (verticale)
9,16 9,75 12,16 15,83
0246810 12 14 16
testarea
inițială testarea
finală grupa martor grupa experimentală

nr. rep. / 30 sec.
Fig. 4. Extensii ale trunchiului din culcat facial

25 Exemplu de grafic sub formă de cerc

Fig. 5. Ponderea sporturilor pe care le practică el evii din ciclul liceal în timpul liber

Desenele și fotografiile sunt alte ilustrații din categoria figurilor folos ite de
absolvenții facultății noastre în realizarea lucrăr ilor de licență și disertație.

Exemplu de desen

Fig. 6. Extensia trunchiului din culcat facial

Exemplu de fotografie

Fig. 7. Mingea oficială a Campionatului Mondial de Rugby Anglia 2015 (după
www.gilbertrugby.com)

26 /square4 Numerotarea paginilor : numărul de pagină se inserează în subsolul pagini i,
pe centrul acesteia sau în dreapta. Numerotarea pag inilor începe de la secțiunea
Cuprins. Pentru inserarea numărului de pagină se se lectează meniul Insert. Alegem
din panoul Header&Footer opțiunea Page Numbers și a ici selectăm poziția și
aliniamentul dorit.

/square4 Abrevieri/prescurtări folosite în lucrearea de lice nță/disertație
7 art. = articol;
7 cap. = capitol;
7 vol. = volum;
7 p. (pp.) = pagină (pagini);
7 r. = rând;
7 v. = vezi;
7 s.n. = sublinierea noastră;
7 urm. = următoarele;
7 lucr. cit. = lucrarea citată;
7 op. cit. = opera citată;
7 ib. (ibid.) = ibidem (în același loc, în aceeași lu crare, la aceeași pagină);
7 id. = idem (același cuvânt sau aceeași lucrare sau același autor);
7 N.B. = nota bene (aspect important, subliniere, obs ervație pentru a atrage
atenția asupra unui pasaj dintrxun text);
7 P.S. = postxscriptum (adaos la o scrisoare, după se mnătură).
Abrevieri pentru titlurile academice și didactice:
7 drd. = doctorand;
7 dr. = doctor;
7 asist. univ. = asistent universitar;
7 lect. univ. = lector universitar;
7 conf. univ. = conferențiar universitar;
7 prof. univ. = profesor universitar;
7 acad. = academician.
Abrevieri pentru profesii:
7 arh. = arhitect;
7 pr. = preot;
7 prof. gr. II = profesor gradul didactic II;
7 ec. = economist;
7 ing. = inginer.

27 III.2 REGULI DE REDACTARE PENTRU COPERTĂ, PAGINA DE TITLU ȘI
CUPRINSUL LUCRĂRII

III.2.1 Coperta lucrării de licență/disertație

Precizări cu privire la modul cum sunt scrise eleme ntele cuprinse în copertă:
7 numele universității și al facultării: Caps Lock, B old, Font Size 16, Center;
7 lucrare de licență/disertație: Caps Lock, Bold, Fon t Size 36, Center;
7 coordonatorul științific, numele și prenumele: Bold , Font Size 14, Align Left;
7 absolvent numele și prenumele: Bold, Font Size 14, Align Right;
7 Iași și anul susținerii: Caps Lock, Bold, Font Size 14, Center.
Exemplu
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA

LUCRARE DE LICENȚĂ
sau
LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Gradul didactic Nume Prenume
Absolvent:
Nume Prenume

IAȘI
Anul susținerii

28 III.2.2 Pagina de titlu a lucrării de licență/diser tație

Precizări cu privire la modul cum sunt scrise eleme ntele cuprinse în pagina de titlu:
7 sunt aceleași ca și cele făcute pentru copertă, la care se adaugă recomandarea
ca, titlul să nu fie desfășurat pe mai mult de trei rânduri;
7 titlul lucrării: Caps Lock, Bold, Center, Font Size 24, 26 sau 28 în funcție de
lungimea titlului pe care îl are lucrarea de licenț ă sau disertație;
7 studenții/masteranzii au obligativitatea să cunoasc ă gradul didactic pe care îl are
coordonatorul științific al lucrării. Acestea au fo st prezentate mai sus (vezi p. 26)
Exemplu
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA

TITLUL LUCRĂRII

Coordonator științific:
Gradul didactic Nume Prenume
Absolvent:
Nume Prenume

IAȘI
Anul susținerii

29 III.2.3 Cuprinsul lucrării de licență/disertație

Conținutul secțiunii Cuprins păstrează particularitățile de redactare pe care l e are
textului lucrării la care se adaugă următoarele pre cizări:
7 titlul Cuprins se trece cu Caps Lock, Size 14, Bold , Center;
7 elementele cuprinsului (capitolele, subcapitolele, subsubcapitolele, concluzii,
propuneri, limite, direcții viitoare, bibliografie și anexele) sunt trecute unele sub altele
și cu pagina la care se află în textul lucrării;
7 capitolele, subcapitolele, concluziile, propunerile , limitele cercetării, direcții viitoare
de cercetare, bliliografie și anexele au Align Left ;
7 subsubcapitolele au aliniat de 1,25 cm (cu Tab).
CUPRINS
Introducere ………………………………… …………………………………………… ………………….. 4
Cap. I Lucrarea de licență/disertație …………. …………………………………………… ……….. 5
I.1 Definirea lucrării ………………………. …………………………………………… …………………. 5
I.2 Etape în conceperea și elaborarea lucrării …. …………………………………………… ….. 5
Cap. II Structura lucrării de licență/disertație .. …………………………………………… ……… 7
II.1 Capitolul I din lucrare …………………. …………………………………………… ………………. 7
II.1.1 Sistemul de citare Harvard/APA …………. ………………………………………… 8
II.1.2 Sistemul de citare notă de subsol ………. ……………………………………….. 10
II.2 Capitolul II din lucrare ………………… …………………………………………… …………….. 12
II.3 Capitolul III din lucrare ……………….. …………………………………………… …………….. 15
II.4 Concluziile, propunerile, limitele cercetării, direcții viitoare de cercetare,
bibliografia, anexele și cuprinsul ……………. …………………………………………… ………… 16
Cap. III Reguli de redactare a lucrării de licență/ disertație ………………………………… 20
III.1 Reguli de redactare a conținutului lucrării . …………………………………………… ….. 20
III.2 Reguli de redactare pentru copertă, prima pag ină și cuprinsul lucrării …………. 27
III.2.1 Coperta lucrării ……………………. …………………………………………… …….. 27
III.2.1 Pagina de titlu a lucrării …………… …………………………………………… ….. 28
III.2.3 Cuprinsul lucrării ………………….. …………………………………………… …….. 29
Cap. IV Susținerea lucrării de licență/disertație . …………………………………………… …. 29
IV.1 Printarea și depunerea lucrării …………. ………………………………………….. 30
IV.2 Prezentarea și susținerea lucrării ………. …………………………………………. 3 0
Bibliografie ……………………………….. …………………………………………… ………………….. 33
Anexe

30 Cap. IV SUSȚINEREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ/DISERTAȚIE

IV.1 PRINTAREA ȘI DEPUNEREA LUCRĂRII

Printarea lucrării
Lucrarea de licență/disertație este scoasă la impri mantă în format A4 (21 x
29,7 cm), Portrait, pe o singură față, pe o hârtie albă de bună calitate și legată sub
formă de carte (fără arc). Absolventul ar trebui să scoată la imprimantă trei
exemplare din lucrarea de licență/disertație. Un ex emplar se depune obligatoriu la
Secretariatul Facultății de Educație Fizică și Spor t și va ajunge pe masa comisiei de
evaluare, altul este destinat coordonatorului știin țific și altul pentru absolvent.
Depunerea lucrării
Lucrarea de licență/disertație se depune la Secreta riatul Facultății de Educație
Fizică și Sport din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași întrxo perioadă
de timp limitată (patruxcinci zile). Perioada înscr ierii, precum și ziua susținerii sunt
anunțate atât la avizierul, cât și pe sitexul facul tății.
În strunctura anului universitar sunt organizate do uă sesiuni pentru susținerea
examenului de licență/disertație, luna februarie și luna iulie. Mai sunt și situații
excepționale (studenții care au beneficiat de bursă Erasmus +) când susținerea
poate fi realizată în luna septembrie.

IV.2 PREZENTAREA ȘI SUSȚINEREA LUCRĂRII

Prezentarea și susținerea lucrării de licență/diser tație în față Comisiei de
Evaluare sunt, cel puțin, la fel de importante ca ș i redactarea acesteia.

Prezentarea lucrării
În cadrul facultății noastre, de cele mai multe ori , prezentarea lucrării de
licență/disertație este realizată în Microsoft Offi ce PowerPoint și este formată dintrxo
suscesiune de maxim 19×20 slidexuri, structurate as tfel:
•• •• primul slide este format din conținutul paginii de titlu a lucrării și va conține: titlul
lucrării, gradul didactic, numele și prenumele coor donatorului științific, numele și
prenumele absolventului;
•• •• slidexul al doilea prezintă cuprinsul lucrării ;

31 •• •• al treilea slide conține actualitatea și importanța temei ;
•• •• slidexul patru este despre motivația alegerii temei ;
•• •• al cincilea slide prezintă scopul și ipoteza / ipotezele cercetării ;
•• •• slidexul șase prezintă obiectivele cercetării și etapele lor de realizare ;
•• •• în slidexul șapte sunt enumerate metodele de cercetare folosite în cercetare;
•• •• slidexul opt prezintă subiecții și locul desfășurării cercetării ;
•• •• în slidexul nouă sunt prezentate instrumentele cercetării : testele de control, fișa de
observație, chestiontul, ghidul de interviu etc.;
•• •• în următoarele patruxcinci slidexuri sunt prezentat e rezultatele cercetării și
interpretarea lor;
•• •• urmăroarele douăxtrei slidexuri prezintă concluziile și propunerile lucrării ;
•• •• în următorul slide sunt prezentate limitele și direcțiile viitoare de cercetare ;
•• •• ultimul slide conține o bibligrafie selectivă cu cele mai reprezentative lucrări: cărți,
articole etc.

Nota bene : Precizez faptul că această structură a prezentări i PowerPoint a lucrării
de licență/disertație poate avea anumite modificări în funcție de titlul temei și
indicațiile coordonatorului științific.

Precizări generale cu privire la conținutul și form a slidexurilor folosite întrxo
prezentare PowerPoint:
7 slidexul este un accesoriu util pentru a fixa și a asigura transmiterea cu impact
a conținutului, nu pentru a se exprima în locul abs olventului;
7 un slide este adecvat pentru afișaj dacă privitorul îi poate înțelege conținutul
în cel mult cinci secunde;
7 scopul unui slide este de a oferi audienței ideile principale ale prezentării, nu
de a oferi informație detaliată sau de a folosi ca text complet celui care
vorbește;
7 pentru ca textul unei prezentări să fie lizibil și accesibil, mărimea caraterelor
este de minim 18 puncte și font Arial.

Susținerea lucrării
Constă în „examenul oral” susținut în fața Comisie de Evaluare. Susținerea
este formată din două etape:
/square4 prezentarea orală a lucrării (de obicei prin inter mediul PowerPointxului);
/square4 întrebările din partea Comisiei de Evaluare și dis cuții.

32
Prezentarea orală a lucării (prin intermediul Power Pointxului) trebuie să aibă o
durată de 10 – 15 minute. Absolventul trebuie să fi e punctual, să se prezinte cu unax
două ore înainte de ora la care este programată sus ținerea sa. De asemenea,
trebuie să aibă o vestimentație adecvată spațiului universitar și susținerii unui
examen important din viața și cariera sa.
Recomandări privind prezentarea orală:
• absolventul face prezentarea din picioare (din stâ nd);
• încadrarea în timpul alocat prezentării;
• evitarea gesturilor largi și a grimaselor exagerat e;
• pronunțarea clară a cuvintelor;
• controlul emoțiilor și a respirației;
• contactul vizual cu membrii comisiei;
• punctualitate și vestimentație adecvată;
• modestie cu privire la rezultatele cercetării și i nterpretarea lor.

Întrebările adresate de membrii Comisiei de Evaluar e și discuții
Membrii comisie pot adresa absolventului întrebări referitoare la subiectul
lucrării de licență / disertație, dar și cu privire la metodologia și resursele folosite. În
general întrebările pot viza:
7 clarificarea unor concepte sau termeni prezentați î n lucrare;
7 detalii suplimentare de natură metodologică (ex.: d etalii despre metodele de
cercetare folosite);
7 modul în care au fost identificate și formulate ipo tezele;
7 modul în care au fost construite și aplicate instru mentele de cercetare (testele
de control, fișa de observație, chestionarul etc.);
7 detalii despre subiecții cercetării (dacă este vorb a despre Anchetă, modul în
care sxa făcut eșantionarea, reprezentativitatea eș antionului și detalii despre
populația cercetării);
7 selecția bibliografiei în relație cu numite concept e centrale ale lucrării;
7 detalii despre rezultatele cercetării și interpreta rea lor;
7 interpretarea unor elemente grafice: tabele, figuri (grafice, scheme, imagini).

Nota bene : este obligatoriu ca absoventul care susține exame nul de licență sau
disertație să dovedească cunoașterea în detaliu a l ucrării susținute, inclusiv a
referințelor bibliografice menționate în lucrare.

33 Bibliografie selectivă

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorg u Iordan” (1998). Dicționarul
explicativ al limbii române . București: Editura Univers Enciclopedic.
2. Chelcea, S. (2004). Cum să redactăm o lucrare de licentă, o teză de doc torat,
un articol științific în domeniul științelor sociou mane . Ediția a IVxa, București: Editura
Comunicare.ro, p. 40.
3. Eco, U. (2000). Cum se face o teză de licență . Disciplinele umaniste .
Constanța: Editura Pontică.
4. Epuran, M. (2005). Metodologia cercetării activităților corporale. Exe rciții fizice,
sport, fitness . Ediția a 2xa, București: Editura Fest.
5. Zaiț, D., Spalanzani, A. (2006). Cercetarea în economie și management .
Repere epistemologice și metodologice . București: Editura Economică.

Anexa 1 Model : cerere pentru alegerea lucrării de licență

Viză Îndrumător,

Doamna Decan,

Subsemnatul/a, ……………………………… …………………………………………… …………….,
student/ă în anul II de studiu, la Facultatea de Ed ucație Fizică și Sport, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specializarea Educație Fizică și
Sportivă /Kinetoterapie și Motricitate Specială , învățământ cu frecvență, vă rog să:mi
aprobați susținerea lucrării de licență cu titlul: „………………………………………….. ……………..
2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis…………………………2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis 2elipsis2elipsis…2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis
2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis2elipsis………………………… …………………….2elipsis ….”,
având ca îndrumător pe dl/dna ………………… ……………………………………………

Data Semn ătura

Doamnei Decan a Facultății de Educație Fizică și Sp ort,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Anexa 2 Model : cerere pentru alegerea lucrării de disertație

Viză Îndrumător,

Doamna Decan,

Subsemnatul/a, ……………………………… …………………………………………… …………….,
absolvent/ă al/a Facultății de Educație Fizică și S port, Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza” din Iași, cursuri universitare de masterat, p rogramul de master: ………………………..
…………………………………………… …………………………….. …………………………………………… …,
învățământ cu frecvență, promoția …………….. …………., vă rog să:mi aprobați susținerea
examenului de disertație în sesiunea ………….. ……………………..
Tema lucrării de disertație este: „……………. …………………………………………… ……….
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………
…………………………………………… …………………………………………… ………………………………”,
având ca îndrumător: dl/dna ………………….. …………………………………………… ………………

……………………. …….. ………………….
(Data) (semnătura)

Doamnei Decan a Facultății de Educație Fizică și Sp ort,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Anexa 3 Model : declarație de autenticitate

Avizat,
Îndrumător Lucrare de Licență/Disertație
Titlul, Numele și Prenumele ………………….. …………………………………….
Data …………………………….. Semnătura ………………………………..

DECLARAȚIE privind originalitatea conținutului lucr ării de
licență/disertație

Subsemnatul/a, ……………………………… …………………………………………… …………….,
domiciliat/ă în …………………………….. …………………………………………… ………………………….,
născut/ă la data de …………………, identifi cat/ă prin CNP ……………………………… …………..,
absolvent/ă al/a Universității „Alexandru Ioan Cuza ” din Iași, Facultatea de Educație
Fizică și Sport, specializarea ……………….. …………………………………………… ………,
promoția ……………….., declar pe propria răspundere , cunoscând consecințele falsului
în declarații în sensul art. 326 din Noul Cod Penal și dispozițiile Legii Educației Naționale
nr. 1/2011 art. 143 al. 4 și 5 referitoare la plagi at, că lucrarea de licență cu titlul:
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………
elaborată sub îndrumarea dlui/dnei ……………. …………………………………………… ……………
pe care urmez să o susțin în fața comisiei, este or iginală, îmi aparține și îmi asum
conținutul său în întregime.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea me a de licență/disertație să fie
verificată prin orice modalitate legală pentru conf irmarea originalității, consimțind inclusiv
la introducerea conținutului său într:o bază de dat e în acest scop.
Am luat la cunoștință despre faptul că este interzi să comercializarea de lucrări
științifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calității de autor al unei
lucrări de licență/disertație și în acest sens, dec lar pe propria răspundere că lucrarea de
față nu a fost copiată, ci reprezintă rodul cercetă rii pe care am întreprins:o.

Data Semnătura student/ă

Anexa 4 Referat pentru lucrarea de licență

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

R E F E R A T

Asupra lucrării de licență cu tema …………………………………………… …………………………..
…………………………………………… …………………………………………… ……………………………………………
Coordonator științific,
____________________________________ Absolvent,
_____________________________

Referitor la structura și conținutul lucrării, face m următoarele observații:

Nr.
crt. Criterii de evaluare Nesatisfăcător
(sub 6) Satisfăcător
(6 – 7) Bine
(8 – 9) Foarte bine
(10)
1. Adaptarea structurii lucrării la metoda
de cercetare de bază utilizată
2. Originalitatea și actualitatea temei
3. Formularea ipotezei și corespondența
dintre aceasta și scopul lucrării
4. Raportul preluărilor din literatura de
specialitate și contribuția proprie
5. Documentare din literatura de
specialitate
6. Modul de utilizare a citatelor
7. Documentare practică – contribuție
personală
8. Utilizarea terminologiei domeniului
educației fizice și sportului
9. Limbaj științific folosit
10. Colaborarea cu îndrumătorul științific
11. Abilități în exprimarea scrisă și calitatea
redactării lucrării
12. Respectarea normelor de redactare a
resurselor bibliografice
13. Îndeplinirea sarcinilor lucrării
14. TOTAL

În concluzie, considerăm că lucrarea de licență întrunește / nu întrunește condițiile pentru a fi
susținută în fața comisiei pentru examenul de licen ță din sesiunea …………………………….. și o apreciem cu
nota ………………….

Coordonator științific,

Anexa 5 Referat pentru lucrarea de disertație

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

R E F E R A T

Asupra lucrării de disertație cu tema …………………………………………… ……………………….
…………………………………………… …………………………………………… ……………………………………………
Coordonator științific,
____________________________________ Absolvent,
_____________________________
Referitor la structura și conținutul lucrării, face m următoarele observații:
Nr.
crt. Criterii de evaluare Nesatisfăcător
(sub 6) Satisfăcător
(6 – 7) Bine
(8 – 9) Foarte bine
(10)
1. Adaptarea structurii lucrării la metoda de
cercetare de bază utilizată
2. Originalitatea și actualitatea temei
3. Formularea ipotezei și corespondența
dintre aceasta și scopul lucrării
4. Raportul preluărilor din literatura de
specialitate și contribuția proprie
5. Documentare din literatura de
specialitate
6. Modul de utilizare a citatelor
7. Documentare practică – contribuție
personală
8. Utilizarea terminologiei domeniului
educației fizice și sportului
9. Limbaj științific folosit
10. Colaborarea cu îndrumătorul științific
11. Abilități în exprimarea scrisă și calitatea
redactării lucrării
12. Respectarea normelor de redactare a
resurselor bibliografice
13. Îndeplinirea sarcinilor lucrării
14. TOTAL

În concluzie, considerăm că lucrarea de disertație întrunește / nu întrunește condițiile pentru a fi
susținută în fața comisiei pentru examenul de disertație din sesiunea …………………………….. ș i o apreciem
cu nota ……………………….. .

Coordonator științific,