Ghid ilustrat pentru [615393]

Ghid ilustrat pentru
identificarea speciilor de raci din România
Lucian Pârvulescu
2009

Referenți:
, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca Prof.Dr. Nicolae Tomescu
Prof.Dr. Laszlo Rakosy , Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
, Universitatea de Vest Timișoara
Versiunea electronică a acestui ghid poate fi descărcată de pe website-ul .Conf.Dr. Dan Stănescu
Racii din România www.crayfish.ro
fotografii, desene și de Lucian Pârvulescu
coperta 1:
coperta 4: pârâul Beușnița (afluent al Nerei)design
Austropotamobius torrentiumDescrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
PÂRVULESCU, LUCIAN
Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România /
Pârvulescu Lucian. – Oradea : Editura Universității din Oradea, 2009
Bibliogr.ISBN 978-606-759-969-8
639.518(498)Editura Universității din Oradea
Str. Armatei Române, Nr. 5
410087 Oradea, Bihor
Editura este acreditată CNCSIS

Ghid ilustrat pentru
identificarea speciilor de raci din România
Lucian Pârvulescu

Cum găsim raci?
Studiul racilor oferă, pe lângă cunoașterea faunei, informații obiective despre calitatea componentei acvatice a mediului
înconjurător. Fiind cel mai mare nevertebrat din fauna țării noastre, racul este deopotrivă cât și „ ” în ecosistemulpe care îl ocupă. Omnivor, consumă mai cu seamă resturi sau animale bolnave, participând astfel eficient la menținerea curată șisănătoasă a habitatului.
Constatarea prezenței într-un habitat presupune capturarea și identificarea speciilor, manevră delicată atât pentru cercetător
cât și pentru animal. Metode de constatare sunt multe și diverse, începând de la situația norocoasă în care, pur și simplu, ne întâlnim curacii în albia apei, și până la metode organizate de monitorizare. Trebuie menționat că, indiferent de metodă, un rac capturat trebuieobligatoriu eliberat în același loc unde a fost capturat (exceptând speciile invazive), iar timpul în care poate fi ținut afară din apă estelimitat la câteva minute pentru speciile din râurile montane sau maxim o oră pentru speciile din zona de câmpie. Niciodată nu se vorpăstra raci în recipienți cu un volum mic de apă, deoarece în scurt timp vor consuma oxigenul și vor muri sufocați, mult mai bine fiindca până la finalizarea observațiilor să fie menținuți în stare umedă, într-un loc umbros și răcoros, fără apă. Pentru identificare pot fifoarte utile și imaginile fotografice care se obțin dealtfel foarte repede, cele mai importante în identificare fiind zona cefalică văzutădorsal și lateral.
Pentru a captura raci de apă dulce este important ca, în primul rând, metoda să fie potrivită zonei geografice de lucru. Speciile
din apele de munte se capturează mai eficient căutând cu mâna în ascunzătorile din albia pârâului (metoda necesită experiență șidisponibilitatea de a intra în apă). Metoda cu capcane este aplicabilă la o varietate mai largă de habitate, anotimpuri sau cercetători.Capcana pentru prins raci este capcana de tip vârșă (planșa alăturată), construită din plasă de sărmă cu ochiuri mărunte. Momealapoate fi orice bucată de aliment, foarte atractiv pentru raci fiind ficatul sau carnea în putrefacție. Dimensiunile capcanei trebuiescadaptate pentru specia țintă și tipul de habitat. Pentru pâraie diametrul capcanei nu trebuie să depășească 25 cm, iar intrarea 8 cm, întimp ce pentru apele de șes diametrul poate fi și de 40-50 cm, cu intrarea de 12-15 cm. De asemenea, capcana poate fi construită cu unsingur con de intrare sau cu două, la ambele capete.
Monitorizarea presupune observații repetate cu privire la dimensiunea și dinamica populațiilor, activitatea și starea de
sănătate, sau orice alt aspect ce se dorește a fi urmărit.paznicul informatorul
însă
Plasarea unei capcane într-un habitat presupune răspundere și necesită din partea instutuțiilor de mediu. O capcană plasată,
obligatoriu va fi controlată cel puțin de doua ori pe săptămână, iar după scoaterea din folosință nici într-un caz nu va fi abandonată în apă.aprobare Atenție!
2Lucian Pârvulescu

3
Capcana de tip vârșă, cu o singură intrare
Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Morfologie externăcefalotorace abdomen
telsondactilopodit
propodit
carpopodit
rostru
creasta postorbitală
șanț cervicalcefalotorace
rostru
creasta/crestele postorbitale
chela propodit
carpopodit dactilopodit
abdomenpleure
telson uropode= cap (cefalon) + torace
(pereion)
= porținea de cefalotorace situată
deasupra ochilor, terminată ascuțit prinapex
= una sau
două protuberanțe situate înapoia orbitei
= cleștii = (piesa fixă
articulată de ) +(piesa mobilă)
p l e o n )=6s e g m e n t e
abdominale (pleomere)
înotătoare codală =(
= marginile segmentelor
abdominale
+
pleure
4Lucian Pârvulescuuropode

Cheie de determinare
1. 3
2. 4……………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………
Creasta postorbitală slab evidentă, sub forma unei cute. Rostrul de forma triunghiulară, cu apex slab evident și fără carenă
mediană. Cefalotorace fară spini, cel mult rugos……………………………………….
Creasta postorbitală proeminentă, terminată apical cu un spin. Rostrul cu marginile paralele și apex ascuțit. Cefalotorace
neted, cu spini pe laturile capului, și cel puțin un spin evident pe șanțul cervical…………Două perechi de creste postorbitale
O singură pereche de creste postorbitale
Prima creastă postorbitală mai proeminentă și terminată apical cu un spin, a doua creastă postorbitală terminată bont.
Rostrul puternic cu marginile mai mult sau mai puțin paralele și apex ascuțit. Pe laturile cefalotoracelui și ale șanțului cervicalspini și tuberculi mărunți ………………………………………………………………………………………….. …..
Ambele creste postorbitale bine evidențiate și terminate apical cu câte un spin. Rostrul puternic cu marginile paralele, apex
ascuțit. Pe laturile cefalotoracelui și ale șanțului cervical 1-3 spini mari și mai mulți tuberculi sau spini mărunți ……………………………………………………………………………………………………………………. ……………3a
3b..
Astacus astacus
Astacus leptodactylus
4a
4b.
.Austropotamobius torrentium
Orconectes limosus
3a 3b 4a 4b
5Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

zona cefalică, vedere dorsală
/c63
/c63
/c63
/c63
/c63
/c63
/c63rostrul ( )
a( )
creasta postorbitală ( )
șț ( )
solzul antenal ( )
articolele bazale ale antenei ( )rs
apx
cp
sc
sa
abpexul
an ul cervicalcarena mediană ( ) cm
6zona cefalică, vedere laterală
/c63
/c63
/c63
/c63
/c63
/c63rostru ( )
creasta postorbitală ( )
ș( )
spinii ș ui ( )
solzul antenal ( )
articolele bazale ale antenei ( )rs
cp
sc
ssc
sa
abanțul cervical
anțul cervical
Lucian PârvulescuCaractere importante în identificare
rs apx cmcp cp
sc
saab
scsccp cp
rssc
sscsa
abab

chela, dorsal și ventral
/c63
/c63
/c63
/c63propoditul ( )
dactilopoditul ( )
tuberculul bazal ( )
carpopoditul ( )pp
dp
tb
crpgonopodele (doar la mascul)
/c63exopoditul
en opoditul
lobul distal()
d( )
()ex
en
ld/c63
/c63Caractere importante în identificare
ppdp
tb
crp
crptbppdp
dorsal ventralldlden
ex
gonopod Igonopod I gonopod IIgonopod II
7Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Astacus astacus (Racul-de-râu) Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)
Este un rac robust de m rime medie, adul ii depă ind frecvent 10 cm
lungime. Coloritul dorsal variaz de la oliv-brun până la brun-negricios.Partea ventrală este de culoare mai deschisă ce tinde spre ro u, maialbicios în zona abdominal și mai intens la articula iile cle tilor sau pepartea ventral a acestora. Rostrul are marginile mai mult sau mai puținparalele i denticulate, cu apexul ascu it. Postorbital există două creste,prima terminată cu un spin iar cea de-a doua boantă. În spatele an uluicervical se găsesc spini . Cle tii sunt puternici,propoditul are o scobitur median mărginită de doi tuberculi iardactilopoditul un singur tubercul în treimea proximală.,ă ț î n
ă
,
ăț
ă
ț
,ț
mărunți și tuberculi
ăă ,ș
ș
ș
ș
ș
ș
Specia este protejată
!
Rac de m rime mare i aspect robust, exemplarele adulte dep esc
frecvent 1 cm în lungime. Culoarea crustei poate fi de la brun-g lbuipână la brun-negricios. Partea ventrală este de culoare mai deschisăt nd spre alb-murdar. Rostrul este puternic i cu marginile paralele
i denticulate, cu o caren mediană evidentă. Apexul este lung i ascu it.
Postorbital există două creste terminate cu câte un spin.
există un spin puternic. an ul cervical i
marginile cefalotoracelui prezint spini. Cle tii lungi sem năcu o pens mai lungi la masculi . Atâtpropoditul cât i dactilopoditul sunt netezi, cu mici rugozit ți la palpare.Uneori cle tii pot avea aspect de secer .ăă
2ă
,c u
e ință
ăț
, ambele Sub
orbită, la baza solzului antenal, ț
ă câțiva , a ă tori
ă, sunt mult de cât la femele
ă
ășș
ș
șș
Șș
ș
ș
ș
8Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Orconectes limosus (Racul dungat)
Este un rac ce rar 10 cm lungime. Crusta este neted coloritul
variază de la brun-închis până la portocaliu-deschis sau chiar alb .Partea ventrală este mai deschisă la culoare i tinde spre alb-crem maiintens pe partea ventrală a cle tilor. Forma rostrului este de triunghiisoscel, neted, cu marginile fine. Apexul este scurt în compara ie cu alcelorlalte specii. Postorbital există o singură creastă fină, fără spin. Zonacervicală este netedă . Cle tii suntrelativ puternici, asem nători cu cle tii racului-de-râu dar cu penselemai scurte. Propoditul are scobitur median mărginită de doituberculi iar dactilopoditul un singur tubercul în treimea proximală.ajunge la ă,
icios
,
ț
, cel mult cu câțiva tuberculi mărunți
ă,
oă ă ,
,ș
ș
ș
ș
Specia este strict protejată
!Este un rac suplu, de m rime medie, adul ii rar dep ind 12 cm lungime.
Culoarea crustei variază de la oliv-brun, brun-deschis până la brun-negricios,uneori i brun-alb strui. De obicei pe segmentele abdomenului i pe pleure sepot distinge benzi de culoare brun-ro iatic . Partea ventrală a cle tilor este maideschis la culoare însă niciodată nu ajunge ro ie sau brun-roșiatic în timp cevârful este colorat în portocaliu bandat cu negru caracter vizibil pepartea ventrală a acestora . Rostrul este alungit i are marginile paraleleterminate cu din i. Apexul este lung i ascu it. Postorbital există o singură creastălungă terminată anterior cu un spin. Cefalotoracele este neted dar în laturile
an ului cervical i pe laturile zonei cefalice se g sesc 1- spini mari i mai
. Cleștii puternici și netezi au propoditul f ră scobitură iar
dactilopoditul un tubercul median e marginea internă a carpusuluiexistă un spin proeminent, curbat.ăț ă î n
ă, ,
ă
ă, ă ,
( mult mai
),
țț
,,
ț ă 5 mulți
spini mici ă ,
prezintă . Pș
șș
șș
ș
ș
ș
șș ș
9Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Astacus astacus (Racul-de-râu)
/c63
/c63
/c63M rostrului, convergente în partea bazală, devin aproape
în porțiunea dintre orbite. A este puternic și ascuțit (uneori
acesta însă poate fi rupt)
,
este mai discretă și Ș ț este bine evidențiat
Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole
bazale ale antenei.arginile
paralele pexul
.
Postorbital există două creste, prima terminată cu un spin cea de-a
doua boantă. an ul cervical ., cu o carenă mediană zimțată/c63
/c63Rostrul are marginile paralele i puternice, terminate anterior cu
. Apexul este lung i ascu it, cu
Postorbital există două creste puternice, terminate anterior cu câte un
spin. an ul cervical i marginile cefalotoracelui prezint spini.ș
ș
Șșcâte
un spin ț
țăo carenă median evident .
exist un spin puternic.ăă
Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole
bazale ale antenei. La baza solzului, sub orbită, ă/c63Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)Cefalotorace – vedere dorsală
10Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Orconectes limosus (Racul dungat)
Cefalotorace – vedere dorsală
11/c63
/c63/c63M rostrului, convergente distal, dau rostrului aspectul de
triunghi isoscel. A este redus (cu aspect de mucron)
o singură creastă lungă și discretă, fără , cu
aspect de cută Ș ț este bine evidențiat și fără spini
Solzul antenal este vizibil mai scurt de cât lungimea celor două
articole bazale ale antenei (abia dacă depășește în lungime primularticol).arginile
pexul .
Postorbital există spin
. an ul cervical ./c63
/c63Rostrul are marginile paralele i puternice, terminate anterior cu
. Apexul este lung i ascu it,
Postorbital există cre t puternic , terminat
anterior cu un spin. an ul cervical i marginile prezint
.ș
ș
Șșdoi
spini ț fără , terminat în vârf cuun spin
o singură as ă lungă și ă ă
ț zonei cefalice ă 1
până la 5 spini mari și mai mulți mici, precum și tuberculicarenă median
.
exist un spin
puternic.ă
Solzul antenal este egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două
articole bazale ale antenei. La baza solzului, sub orbită, ă/c63
Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Astacus astacus (Racul-de-râu) Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)
Cefalotorace – vedere laterală
12/c63
/c63/c63Cele două creste postorbitale vizibile, creasta anterioară mai
puternică, terminată cu un spin.
Ș ț cu 4-6 spini discreți. Laturile zonei cefalice cu
tuberculi mărunți.
Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole
bazale ale antenei.an ul cervical
Marginea ventrală a solzului antenal este netedă./c63
/c63/c63Cele două creste p e
ț cu 1-2 spini puternici mulți mărunți. Pe laturile
zonei toracice și cefalice pot fi tuberculi mărunți.ostorbital puternice, terminate anterior cu câte un
spin.
an ul cervical i maiȘș
Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole
bazale ale antenei. Marginea ventrală a solzului antenal este netedă. Labaza solzului, sub orbită, ă exist un spin.
Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Orconectes limosus (Racul dungat)
Cefalotorace – vedere laterală
13/c63
/c63/c63Creasta postorbitală mai discretă, vizibilă sub forma unei cute, fără
spin
Ș ț fără spini, cel mult doar cu tuberculi mărunți.
Solzul antenal vizibil mai scurt decât lungimea celor două articole
bazale ale antenei. Marginea ventrală a solzului antenal este zimțată..
an ul cervical Laturile
zonei cefalice cu tuberculi mărunți./c63
/c63
/c63Creasta postorbitală vizibilă ă puternic
ț cu 1-2 spini puternici și câțiva tuberculi sau spini
mărunți. M zonei cefalice cu 1-5 spini puternici și mai mulțituberculi sau spini mărunți, terminat anterior cu un spin .
an ul cervical
arginile
.Ș
Solzul antenal egal, sau aproape egal, cu lungimea celor două articole
bazale ale antenei. Marginea ventrală a solzului antenal este netedă. Labaza solzului, sub orbită, ă exist un spin puternic.
Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Astacus astacus (Racul-de-râu) Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)
Chela – vedere dorsală și ventrală
14Lucian Pârvulescu/c63
/c63/c63Dorsal suprafața chelei este rugoasă, de culoare asemănătoare cu cea a
corpului, cu articulația dactilopoditului . Ventral chela este netedă șicolorată în roșu.
Pensele
sunt puternice, puțin mai lungi decât baza propoditului. Pe marginea internă apensei propoditul are o scobitură mărginită de doi tuberculi, iar dactilopoditulde aspect ușor deformat are un tubercul în treimea bazală.
Cleștii pierduți se regenerează la următoarea năpârlire, însă la o dimensiune
mai redusă.roșie
La baza dactilopoditului, pe ambele fețe ale chelei, există câte un
tubercul, pe fața dorsală de culoare brună, iar pe fața ventrală roșu.
Propoditul are baza cu marginea internă convexă și cu spini mărunți./c63
/c63
/c63Dorsal suprafața chelei este aspră, culoarea fiind asemănătoare corpului, cu
articulația dactilopoditului albicioasă. Ventral chela este netedă și albicioasă. Labaza dactilopoditului, pe ambele fețe ale chelei, există câte un tubercul, pe fațadorsală de culoare brun-roșiatică, iar pe fața ventrală albicios.
Propoditul are baza cu margini convexe, cu spini mărunți pe latura internă.
Pensele sunt mai lungi decât baza propoditului, drepte sau uneori de aspectcurbat, însă fără tuberculi.
Cleștii pierduți se regenerează la următoarea năpârlire, însă la o dimensiune
mai redusă.

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Orconectes limosus (Racul dungat)
Chela – vedere dorsală și ventrală
15Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România/c63
/c63
/c63Dorsal suprafața chelelor este foarte rugoasă, culoarea fiind asemănătoare
corpului, cu articulația dactilopoditului brună. Ventral rugozitatea este mai fină,colorația fiind în alb-portocaliu sau alb-murdar. La baza dactilopoditului, peambele fețe ale chelei, există un tubercul. Pe fața dorsală acesta este de culoareroșu-portocaliu, iar pe fața ventrală portocaliu-albicios.
Pensele sunt puternice, lungi aproximativ cât baza propoditului. Pe marginea
internă a pensei propoditul are o scobitură mărginită de doi tuberculi, iardactilopoditul de aspect ușor deformat, un tubercul în treimea bazală.
Cleștii pierduți se regenerează la următoarea năpârlire, însă la o dimensiune
mai redusă.Propoditul are baza cu marginea internă aproximativ dreaptă, fără spini./c63
/c63
/c63Chelele, netede pe ambele fețe, dorsal au culoarea asemănătoare corpului cu
articulația dactilopoditului brună, iar ventral albicioasă murdar. La bazadactilopoditului, pe ambele fețe ale chelei, există câte un tubercul, pe fața dorsalăde culoare brun-cenușie, pe fața ventrală albicios. Vărful penselor este portocaliucu o bandă neagră, caracter mai vizibil pe partea ventrală.
Propoditul are baza cu marginea internă relativ dreaptă, cu tuberculi mărunți
de culoare deschisă. Pensele sunt egale sau puțin mai lungi decât bazapropoditului, drepte sau ușor deformate. Pe marginea internă a carpopodituluiexistă un spin curbat.
Cleștii pierduți se regenerează la următoarea năpârlire, însă la o dimensiune
mai redusă.

Astacus astacus (Racul-de-râu) Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)
/c63Dorsal culoarea este asemănătoare cu a restului corpului, ventral mai
deschisă.
Pleurele sunt de aceeași culoare, de aspect cordiform cu vârful
rotunjit./c63/c63
/c63Dorsal culoarea este asemănătoare cu a restului corpului, ventral mai
deschisă.
Pleurele sunt de aceeași culoare, de aspect cordiform cu vârful ascuțit
și terminat cu un spin.Abdomenul – vedere laterală
16Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Orconectes limosus (Racul dungat)Abdomenul – vedere laterală
17Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România/c63Dorsal culoarea este asemănătoare cu a restului corpului, ventral este
mai deschisă.
Pleurele sunt de aceeași culoare, de aspect cordiform cu vârful
rotunjit./c63/c63
/c63Dorsal culoarea de fond este asemănătoare cu a restului corpului,
ventral mai deschisă. Adesea, pe segmentele abdominale, există benzi deculoare brun-roșiatică.
Pleurele pot fi pătate cu roșu și au aspect cordiform, cu vârful bine
rotunjit.

Astacus astacus (Racul-de-râu) Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)
/c63
/c63P gonopod ( ) (lobul rulat) 2
.
Gonopodul
(lobul
rulat) fiind totalărimul pleopod are lobul distal aproape 1/
din lungimea totală
al doilea are exopoditul aproximativ de
aceea i lungime cu en opoditul, lobul distal al endopoditului
aproximativ 1/5 din lungimea .(pleopodul)
d ș/c63
/c63P gonopod ( ) (lobul rulat) 2
ă.
Gonopodul (pleopodul)
d (lobul
rulat) fiind 2 totalărimul pleopod are lobul distal aproape 1/
din lungimea total
al doilea are exopoditul aproximativ de
aceeași lungime cu en opoditul, lobul distal al endopoditului
aproximativ 1/ din lungimea .Gonopode I și II
18Lucian Pârvulescu

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Orconectes limosus (Racul dungat)
/c63
/c63P gonopod ( ) (lobul rulat) 2
ă.
Gonopodul (pleopodul) cel mult 2/3 din
lungimea d ui (lobul rulat) fiind
2 totalărimul pleopod are lobul distal aproape 1/
din lungimea total
al doilea are exopoditul
en opoditul , lobul distal al endopoditului
aproximativ 1/ din lungimea ./c63P gonopod ( ) (lobul rulat) 2 3
.
Gonopodul (pleopodul) aproximativ 4/5 din
lungimea d ui (lobul rulat) fiind
5 totalărimul pleopod are lobul distal aproape /
din lungimea totală
al doilea are exopoditul
en opoditul , lobul distal al endopoditului
aproximativ 1/ din lungimea ./c63Gonopode I și II
19
Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

20Mascul
primele două perechi de pleopode sunt transformate în
și orientate înspre anterior, pe placa sternală;
orificiile genitale se deschid la baza perechii a V-a de picioaregonopodeDimorfism sexual – toracele și abdomenul, vedere ventrală
Femelă
prima pereche de pleopode este rudimentară, celelalte sunt
aproximativ egale între ele, placa sternală liberă; orificiile
genitale sunt situate la baza perechii a III-a de picioare
Lucian Pârvulescu

21Mascul
abdomen suplu, cu pleure neevazateDimorfism sexual – abdomenul, vedere dorsală
Femelă
abdomen lat, cu pleure evazate
Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România

Astacus astacus (Racul-de-râu) Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)Habitat
22Lucian Pârvulescu/c63
/c63
/c63
/c63Tr ie te în ape curg toare curate (izvoare, pâraie, râuri) i chiar
lacuri, din zona montan pân la zona de deal.
Sapă galerii în maluri de pământ sau trăie te ascuns printre
r dăcinile submerse dar în lipsa acestora se ascunde i sub pietre saubolovani.
Este activ mai cu seam noaptea consumând aproape orice fel de
hrană
Este sensibil la deficitul de oxigen .ăă
ă ă Accidental poate
ajunge în peșteri (cu ocazia viiturilor), dar nu suportă bine acestmediu.
ă,
ă,
vegetală sau animală.
și la poluanți chimicișș
ș
ș/c63
/c63/c63/c63Tr ie te în ape lent curg toare sau lacuri, ele tee și chiar canale,
Se ascunde în malurile de pământ în vegetația submersă
diverse alte obiecte din apă.
Este activ atât noaptea cât i ziua, consumând aproape orice fel de
hrană.
Este mai pu in sensibil la deficitul de oxigen, poate trăi
în afara apei la temperaturi scăzute. Nu suport poluarea
chimică.ăă
din și
sau ,
folosind pentru ascunzătoare chiar și
ț mai multe
ore , ă bineșș
șzona de câmpie pân la deal. ă

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Orconectes limosus (Racul dungat)Habitat
23Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România/c63
/c63
/c63
/c63Trăiește în , în zona medie și superioară a acestora
, excepțional mari ,
î ă Poate ajunge în peșteri, unde de obicei seacomodează bine
ă
între ă , bolovani pietre
mar
ă,
țape curgătoare
(izvoare, pâraie) poate fi întâlnit în râuri sau lacuri
n zona montan .
.
Prefer galeriile pe care le sapă în maluri de pământ, dar frecvent
trăie te ascuns și r dăcinile submerse sub sau
i.
Este activ mai cu seam noaptea consumând aproape orice fel de
hrană.
Este foarte sensibil la deficitul de oxigen i la poluan i.ș
ș/c63
/c63
/c63/c63Preferin ele ecologice ale speciei sunt apele tulburi cu substrat
mâlos din zona de câmpie râuri mari, canale, lacuri sau ele tee. Poateîns ocupa chiar i izvoare cu substrat pietros.
Se ascunde în malurile de pământ în vegetația submersă
diverse alte obiecte din apă.
Este activ atât noaptea cât i ziua, consumând aproape orice fel de
hrană
Este foarte rezistent la deficitul de oxigen sau la calitatea proast a
apei, ceea ce îi conferă un mare avantaj în procesul de invazie. Poaterezista cu succes chiar mai multe zile fără apă.ț,
,:
ă
sau ,
folosind drept ascunziș chiar și
. Când are ocazia, atacă și consumă specii autohtone de raci.
ăș
ș
ș

Astacus astacus (Racul-de-râu) Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)
A ă și estul continentului european
ăă
ăărealul s u de răspândire ocupă centrul ,
din Franța până în Rusia de Sud, Central i de Nord. Ajunge pân în
Finlanda i Suedia, fiind mai rar în Norvegia și Marea Britanie. La sud seg se te pân în Grecia i nordul Italiei.
Indigen pentru România, aș
ș
șș
r a de distribu ie cuprinde
țară ips din munții înalți i zona de câmpiei ț aparent o bună
parte din . L ește , în prezent
racul-de-râu a devenit o prezență insulară datorită degradării
habitatelor acvatice, lipsind în râurile mari.șA acestei specii, în prezent,
e,
Vrealul este extins aproape la întregul
continent uropean ca urmare a introducerii sale artificiale în Europa de
est. Lipse te doar în Spania, Portugalia, Irlanda, Norvegia, Suedia și în
mare parte din Grecia.ș
Indigen pentru România, ar a de distribu ie cuprinde sudul, vestul șiestul ț rii, fiind prezent atât în râurile mari cât și în lacuri, eleștee sau altecanale. Odat cu invazia racului dungat, racul-de-lac coabitează cuacesta î .iț
ă
ă
în zonele invadate, nregistrându-se un deficit numericArealul și distribuția în România
24Lucian Pârvulescu
– aria probabilă; – posibilă extindere

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Orconectes limosus (Racul dungat)
O ă , ul Europei
ă
ăă
,
ă ă Jiu
Carpa ilor în bazinul Cri
țcup un areal îngust în centru și sud . Limita nordică a
arealului actual de r spândire este Germania și Republica Cehă, la vest
ajunge pân în Luxemburg și estul Franței, la est pân în România șiBulgaria iar la sud Grecia i chiar Turcia.
entru România cuprinde zona
montan și submontană de sud-vest pân la precum și
Apuseni . Ar se
suprapune foarte pu in peste ea racului-de-râu.ș
Specie indigenă p , aria de distribuție
, nord-vestul
ia sa de răspândire
doar c a/UNI21b șurilorSpecie nord-americană, ă ț
prin import în scop comercial e de continuu,
ând deja , din
,ă
a, ă ț
, ă ță, i de
distribuție în România a , în zona de intrare a Dunării în
țară , inevitabil, va e puternic în marile râuriintrodus in Europa inten ionat în anul 1890
. De atunci arealul său s extin
ocup mare parte din vestul și centrul Europei Franța, MareaBritanie, Italia pân în Serbia, România, Polonia, Belarus și Lituania.
Speci a fost recent semnalată în România în Dun re. Prezen a în
România se suprapune pân în momentul de fa doar peste ar a
racului-de-lac
dar se extind în următorii ani .Arealul și distribuția în România
25Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din România
– aria probabilă; – posibilă extindere

Astacus astacus (Racul-de-râu) Astacus leptodactylus (Racul-de-lac)Statut conservare
26Lucian PârvulescuOUG 57/2007
completat și modificat
prin – inclusă în
din referitore la
conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbaticeprivind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
Specii de plante și animale de interes comunitar a căror prelevare din
natură și exploatre sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de
management,
OUG 154/2008 Anexa 5A
A
Directiva Consiliului Europei 92/43 EECSpecii de faună protejate prin
, adoptată de Româ – specie inclusă înConvenția de la Berna privind conservarea vieții
sălbatice în Europa nia prin Legea 13/1993specie de interes comunitar
– vulnerabilnexa 3
nexa 5–A
IUCN Red Listspecia nu este protejată

Austropotamobius torrentium (Racul-de-ponoare) Orconectes limosus (Racul dungat)Statut conservare
27Ghid ilustrat pentru identificarea speciilor de raci din Româniaspecia nu este protejatăOUG 57/2007
1964/2007completat și modificat
prin – inclusă în
privind
Specii de faună protejate prin Convenția de la Berna privind conservarea
vieții sălbatice în Europa, adoptată de Româ – specie
inclusă în
din referitore la
conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbaticeprivind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară
ă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romînia
Specii de plante și animale de interes comunitar a căror prelevare din
natură și exploatre sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de
management,,
OUG 154/2008 Anexa 3
Ordinul MMDD nr.
A
Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, ca parte
integrant
nia prin Legea 13/1993specie prioritară
– vulnerabilnexa 3
nexa 5–A
IUCN Red List

Bibliografie selectivă
1. Băcescu M C. (1967): Fauna Republicii Socialiste România – Crustacea, Decapoda. Editura Academiei Republicii Socialiste
România, București, 4
(2007): Caiet de habitate și specii – Fișe pilot. Editura Balcanic Timișoara, România
3. Ingle R. (1997): Crayfishes, lobsters and crabs of Europe – an illustrated guide to common and traded species. Chapman &
Hall
. Pârvulescu L., Paloș C., Molnar P. (2009): First record of the spiny-cheek crayfish Orconectes limosus (Rafinesque, 1817)
(Crustacea: Decapoda: Cambaridae) in Romania. North-Western Journal of Zoology
. Souty-Grosset C., Holdich D M., Noël P Y., Reynolds J D., Haffner P. ( d ) (2006): Atlas of Crayfish in Europe.
Muséum national d’Histoire naturelle, Paris (Patrimoines naturels, 64)4. :
5
(2)
7 . . . e itori
8.2. Combroux I., Thiry E., Țoia T. (ed ) itori
5Machino I., Holdich D.M. (2006) Distribution of crayfish in Europe and adjacent countries: updates and comments.
Freshwater Crayfish
Pöckl M., Holdich D M., Pennerstorfer J. (2006) Identifyng native and alien crayfish species in Europe, European Project
Craynet Publication, Poitiers, France
Tatole V., Iftimie A., Stan M., Iorgu E.I., Iorgu I., O el V 2009 Speciile de animale Natura 2000 din România15
6. :
ț . ( ): . Muzeul
Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București
28Lucian Pârvulescu

Contact
Preparator universitar doctorand Lucian Pârvulescu
Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie
Str. Pestalozzi 16A300115 Timișoara
mobil: +4 0766489256e-mail: parvulescubio@cbg.uvt.ro
Racii din România (Crayfish of Romania)
Pentru hărți de distribuție actualizate, publicații și multe alte informații,
vizitați baza de date online , disponibilă în limba engleză șiromână.www.crayfish.ro

ISBN 978-606-759-969-8