Ghid De Elaborare A Lucrarii De Licenta Disertatie 2019 (1) [610493]

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI

GHID
PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE
A LUCR ĂRILOR DE LICEN ȚĂ ȘI / SAU DISERTA ȚIE
ÎN DOMENIUL PSIHOLOGIEI

EDITURA FUNDA ȚIEI ROMÂNIA DE MÂINE ,
BUCURE ȘTI, 2019

2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI

GHID
PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE
A LUCR ĂRILOR DE LICEN ȚĂ ȘI / SAU DISERTA ȚIE
ÎN DOMENIUL PSIHOLOGIEI

Autori:
Lect.univ.dr. Mihaela Corina ȚUȚU
Conf.univ.dr. Magdalena Beatrice MANU

EDITURA FUNDA ȚIEI ROMÂNIA DE MÂINE ,
BUCURE ȘTI, 2019

3
CUPRINS

Sec țiunea I CUVÂNT ÎNAINTE 4
Sec țiunea II ARGUMENT 4
Sec țiunea III REDACTAREA LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ ȘI/SAU
DISERTA ȚIE 7

Sec țiunea IV CICLURILE ȘI ETAPELE CERCET ĂRII PSIHOLOGICE 24
Sec țiunea V SUS ȚINEREA LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ 30
Sec țiunea VI CRITERIILE DE EVALUARE A LUCR ĂRII DE
LICEN ȚĂ /DISERTA ȚIE 30
Sec țiunea VII BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă 31
Sec țiunea VIII ANEXE 32
Anexa 1 – Coperta lucr ării de licen ță /diserta ție 33
Anexa 2 – Pagina de gard ă a lucr ării de licen ță /diserta ție 36
Anexa 3 – Model de cuprins al lucr ării de licen ță /diserta ție 39

4
Sec țiunea I: CUVÂNT ÎNAINTE

Prezentul Ghid de elaborare a lucr ărilor de licen ță și/sau diserta ție reprezint ă
rezultatul experien țelor personale ale autoarelor, pe parcursul mai mul tor ani, în coordonarea
lucr ărilor de licen ță și/sau diserta ție.
Prin acest Ghid vă oferim dumneavoastr ă, studen ților și masteranzilor, etapele pe care
trebuie să le parcurge ți în procesul de elaborare a lucr ării, o varietate de sugestii și comentarii
privind diferitele probleme (organizatorice și/sau metodologice) cu care v ă confrunta ți în
procesul men ționat, vă oferim consiliere privind modalitatea în care sunt e ți nevoi ți s ă lua ți
diferite decizii privind lucrarea dumneavoastr ă de licen ță și/sau diserta ție (cu accent pe
criteriile ce trebuie luate în considerare). De alt fel, acest Ghid constituie o surs ă de inspira ție
pentru întocmirea planului lucr ării, al calendarului lucr ării, pentru realizarea aplica țiilor
practice, toate în conformitate cu: Legea Educa ției Na ționale – Legea 1/2011, publicat ă în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18/10. 01.2011, Carta Universit ății Spiru Haret
(Titlul IV, Sec țiunea 2, Cap. 7, Art. 117 – 119) și Regulamentul propriu privind organizarea
și desf ăș urarea examenelor de licen ță /diplom ă și diserta ție (aprobat de Senatul Universit ății
Spiru Haret ).

Sec țiunea II: ARGUMENT

Extras din LEGEA EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE 1/2011: SEC ȚIUNEA a 6-a – Examene
de finalizare a studiilor
Art. 143. – (1) Examenele de finalizare a studiilor în înv ăță mântul superior sunt:
a) examen de licen ță , pentru ciclul de studii universitare de licen ță sau examen de diplom ă
pentru înv ăță mântul din domeniul știin țelor inginere ști;
b) examen de diserta ție, pentru ciclul de studii universitare de master;
c) examen de sus ținere public ă a tezei de doctorat;
d) examen de certificare , pentru programele de studii postuniversitare de t ip specializare;
e) examen de selec ție, care preced ă examenul de licen ță , în cazul studen ților/absolven ților
care provin de la institu ții de înv ăță mânt superior și/sau programe de studii care au intrat în
lichidare.

5
(2) Examenele prev ăzute la alin (1) se organizeaz ă și se desf ăș oar ă numai de c ătre instituțiile
de înv ăță mânt superior acreditate, pe baza unui regulament p ropriu aprobat de senatul
universitar și care respect ă metodologia-cadru, aprobat ă prin ordin al ministrului educa ției,
cercet ării, tineretului și sportului în termen de 6 luni de la data intr ării în vigoare a prezentei
legi.
(3) Absolven ții programelor de studiu din institu țiile de înv ăță mânt superior autorizate
provizoriu vot finaliza studiile prin examen numai în cadrul institu țiilor de înv ăță mânt
superior care au programe de studiu cu profil simil ar, acreditate, desemnate de Ministerul
Educa ției Na ționale și Cercet ării Știin țifice.
(4) Îndrum ătorii lucr ărilor de licen ță , de diplom ă, de diserta ție și de doctorat r ăspund în
solidar cu autorii acestora de asigurarea originali t ății con ținutului acestora.
(5) Este interzis ă comercializarea de lucr ări știin țifice în vederea facilit ării falsific ării de c ătre
cump ărător a calit ății de autor al unei lucr ări de licen ță , de diplom ă, de diserta ție sau de
doctorat.
EXAMENUL DE LICEN ȚĂ LA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE
EDUCA ȚIEI const ă în dou ă probe:
Proba 1 – Evaluarea cuno știn țelor fundamentale și de specialitate (sus ținerea probei 1 se
face sub form ă de lucrare scris ă).
Proba 2 – Prezentarea și sus ținerea lucr ării de licen ță (sus ținerea probei 2 are caracter
public). În vederea elabor ării lucr ării de licen ță , studen ții au la dispozi ție Ghidul privind
metodologia de elaborare a lucr ărilor de licen ță și/sau diserta ție în domeniul psihologiei
postat pe site-ul Facult ății – pagina web:
http://pse-b.spiruharet.ro/psihologie/examen-de-lic enta-psi
http://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-ifr/examen-li centa-psifr
EXAMENUL DE DISERTA ȚIE LA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE
EDUCA ȚIEI const ă într-o singur ă prob ă, și anume: prezentarea și sus ținerea lucr ării de
diserta ție, prob ă cu caracter public. În vederea elabor ării lucr ării de diserta ție, masteranzii au
la dispozi ție Ghidul privind metodologia de elaborare a lucr ărilor de licen ță și/sau
diserta ție în domeniul psihologiei postat pe site-ul Facult ății – pagina web:
http://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-clinica-si-in terventie-psihologica/disertatie
https://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-organization ala-si-managementul-resurselor-
umane/disertatie
http://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-judiciara-si- victimologie/disertatie

6
RESPONSABILIT ĂȚ I:
I. Decanul și Directorul de departament sunt responsabili pentru elaborarea și afi șarea
listei temelor propuse pentru lucrarea de licen ță și/sau diserta ție.
II. Persoanele care r ăspund în solidar de orginalitatea con ținutului tematic al lucr ării de
licen ță și/sau diserta ție sunt:
• autorul: un absolvent al unui program de studii universitar e, având toate examenele
din Planul de înv ăță mânt promovate sau echivalate prin sistemul ECTS/SE CT (credite de
studii transferabile)
• îndrum ătorul știin țific : un cadru didactic titular sau asociat la Universi tatea
Spiru Haret din Bucure ști, având calitatea de îndrum ător știin țific prin aprobarea de c ătre
Consiliul Facult ății.
III. Îndrum ătorii știin țifici sunt responsabili pentru:
• temele propuse sau acceptate la propunerea studen ților/absolven ților;
• îndrumarea studen ților/absolven ților în realizarea lucr ării de licen ță și/sau diserta ție;
• cunoa șterea și aplicarea prezentei proceduri;
• asumarea în solidar cu absolventul a originalit ății con ținutului lucr ării de licen ță și/sau
diserta ție.
IV. Studentul-masterandul/absolventul este responsabil pentru:
• alegerea temei de licen ță /diserta ție și înscrierea la cadrul didactic îndrum ător
(coordonatorul/îndrum ătorul știin țific), pân ă în momentul afi șă rii listei temelor pentru
finalizarea studiilor universitare;
• realizarea lucr ării pentru finalizarea studiilor universitare confo rm normelor prezentei
proceduri;
• înscrierea la examenul de licen ță și predarea lucr ării pentru finalizarea studiilor
universitare la termen.

7
În cadrul Facult ății de Psihologie și Știin țele Educa ției – Programul de studiu
Psihologie, planurile de înv ățâmânt pentru ciclurile de studii universitare de li cen ță și de
master prev ăd, pentru anul terminal – semestrul al doilea, disciplina obligatorie:
• Disciplina: Practica de cercetare în vederea elabor ării lucr ării de licen ță (pentru
studiile universitare de licen ță), disciplin ă care se finalizeaz ă cu colocviu.
• Disciplina: Documentare în vederea elabor ării lucr ării de diserta ție (pentru studiile
universitare de master), disciplin ă care se finalizeaz ă cu colocviu.
În acest sens, prezentul Ghid este util și în vederea evalu ării finale la aceast ă disciplin ă.

Sec țiunea III: REDACTAREA LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ ȘI/SAU DISERTA ȚIE

Structura lucr ării de licen ță și/sau diserta ție va con ține obligatoriu:
o parte preliminar ă
con ținutul propriu-zis al lucr ării
o parte final ă

PARTEA PRELIMINAR Ă A LUCR ĂRII VA CUPRINDE:

Coperta (pagina exterioar ă) (vezi Anexa 1). Aceasta va con ține:
 Universitatea Spiru Haret (pe partea de sus a paginii);
 Facultatea de Psihologie și Știin țele Educa ției, Bucure ști (pe partea de sus a paginii);
 Departamentul Psihologie și Știin țele Educa ției (pe partea de sus a paginii);
 Programul de studii universitare de licen ță : Psihologie (pentru lucrarea de licen ță );
 Programul de studii universitare de masterat, în f unc ție de programul de master absolvit
(pentru lucrarea de diserta ție);
 Lucrare de Licen ță / Lucrare de Diserta ție (central – pe mijlocul paginii);
 Coordonator știin țific: gradul didactic, PRENUMELE și NUMELE coordonatorului, –
pe partea stâng ă a paginii, mai jos decât „Lucrare de Licen ță ” / „Lucrare de Diserta ție”;
 Absolvent: Numele autorului, identic cu cel înmatr iculat la secretariat (sub forma:
„NUMELE PRENUMELE”) – pe partea dreapt ă a paginii, mai jos decât numele
coordonatorului;
 Sesiunea/luna ( iulie / septembrie / februarie ) și anul depunerii lucr ării de licen ță /
diserta ție (pe partea de jos a paginii).

8

Pagina de gard ă (vezi Anexa 2 ) va con ține acelea și elemente ca și coperta, cu
precizarea c ă în loc de „Lucrare de Licen ță / Diserta ție” se va scrie titlul și/sau subtitlul
lucr ării.

Cuprinsul va con ține:
• Lista tabelelor (op țional)
• Lista figurilor, graficelor, diagramelor și schemelor (op țional)
• Lista abrevierilor (opțional)
• Pagina de dedica ții și mul țumiri (op țional)
• Rezumatul lucr ării (în limba român ă)
• introducerea , capitolele , bibliografia și anexele .

Capitolele și anexele vor fi numerotate fiecare cu cifre arabe (Capitolul 1, 2, 3…
ș.a.m.d.) (Anexa 1, 2, 3… ș.a.m.d.) și vor avea, fiecare, o denumire (titlu).

Capitolele vor fi subdivizate pe dou ă niveluri/subcapitole, marcate cu 1.1, 1.2,
1.3; 2.1… ș.a.m.d.; op țional, în cadrul capitolelor pot fi introduse trei
niveluri/subpuncte marcate cu 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3 . … ș.a.m.d.

Capitolele sunt subdivizate și articulate în subcapitole, paragrafe și
subparagrafe.

Nu este necesar ca fiecare capitol al lucr ării s ă cuprind ă acelea și subdiviziuni
analitice cu a celorlalte

Capitolele se recomand ă a fi cât mai analitice (divizate); exist ă îns ă exigen țe de
discurs care pot cere ca un capitol s ă fie subdivizat în mai multe subdiviziuni, în
timp ce altele nu necesit ă acest lucru; exist ă lucr ări a c ăror tem ă nu necesit ă prea
multe subdiviziuni, deoarece diviziunea foarte minu țioas ă ar fragmenta șirul
discursului).

PAGINA DE CUPRINS:

are obligatoriu o anumi ă structur ă – vezi Anexa 3;

specific ă în partea dreapt ă, pe fiecare rând, pagina unde se reg ăse ște con ținutul
respectiv. A șadar, toate intr ările din Cuprins vor avea men ționat ă pagina ția
corespunz ătoare din text;

este o gril ă orientativ ă necesar ă pentru a oglindi structura logic ă a lucr ării de
licen ță /diserta ție (centru și periferie, subiect central și ramific ările sale).

9
Detalii privind con ținutul propriu-zis al lucr ării

INTRODUCERE
Lucrarea de licen ță /diserta ție trebuie să aib ă în debutul s ău o Introducere în care s ă prezenta ți
argumentul lucr ării: motiva ția temei alese și s ă descrie ți pe scurt tema, strategia de
investigare la care v-a ți gândit, atingând îns ă în expunere urm ătoarele puncte:
a) care este problematica studiat ă
b) ce ipoteze a ți format referitoare la problematica studiat ă
c) ce implica ții teoretice și practice cere studiul întreprins
d) eventual, concluziile derivate
Introducerea:

Reprezint ă comentariul analitic al cuprinsului – este chintes en ța lucr ării;

Relateaz ă despre ce anume vre ți s ă face ți;

Nu trebuie s ă fie lung ă (maximum 2 – 3 pagini).
Observa ții : Este necesar s ă vă propuneți un plan de lucru , care să cuprind ă de la
început titlul , cuprinsul și introducerea . A scrie Introducerea înseamn ă a avea idei clare
despre cum s ă începe ți; dac ă ave ți idei clare despre cum s ă începe ți este pentru c ă „b ănui ți”
unde ve ți ajunge; astfel, introducerea este ca o recenzie a lucr ării deja f ăcute. Introducerea și
cuprinsul vor fi rescrise continuu pe m ăsur ă ce lucrarea înainteaz ă; forma final ă a cuprinsului
și a introducerii pot fi, astfel, diferite de cele i ni țiale (pe m ăsura elabor ării lucr ării).

CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROBLEMATICA STUDIAT Ă

Trebuie să includ ă stadiul la care se afl ă problema propus ă, în literatura de specialitate.

Nu se face prezentarea teoretic ă în sine, ci se selecteaz ă informa țiile cele mai
relevante pentru tem ă, ce prezint ă un punct important de la care se pleac ă.

Se va acorda aten ție aspectelor controversate, asupra c ărora studentul/masterandul
poate manifesta o evaluare critic ă (cu argumentare știin țific ă).

Selec ția și analiza surselor teoretice se va face în a șa fel încât s ă sus țin ă procesul de
elaborare a ipotezelor care vor sta la baza proprie i cercet ări. Este important ca

10
studentul/masterandul s ă demonstreze capacitatea de a integra diverse contr ibu ții teoretice în
unit ăți tematice cu privire la subiectul studiat și de a se raporta critic, independent, la acestea.

Aprofunda ți no țiunile din Capitolul 1 cu specificitatea concret ă aferent ă
problematicii studiate/temei stabilite.
Gre șeli :
 referințe bibliografice incomplete
 prezentare expozitiv ă și necritic ă asupra literaturii de specialitate
 prezentare nesistematic ă, lipsită de coeren ță

CAPITOLUL 2 – METODOLOGIA CERCET ĂRII

2.1. Obiectivele cercet ării
Obiectivele lucr ării reprezint ă ghiduri ale întregii cercet ări, ele justificând în mare parte îns ăș i
cercetarea.
2.1.1. Obiective teoretice (au caracter general teoretic- metodologic)
2.1.2. Obiective practice (au caracter ameliorativ)

Gre șeli :
 obiectivele cercet ării nu sunt formulate clar;
 întrebările c ărora cercetarea trebuie s ă le g ăseasc ă un r ăspuns, nu sunt explicite.

2.2. Ipotezele cercet ării (formularea lor trebuie s ă fie explicit ă).
Gre șeli :
 ipotezele (care de fapt reprezint ă r ăspunsurile pe care le d ă cercet ătorul la
întreb ările cercet ătii, pe baza literaturii de specialitate și a propriilor estim ări) nu au leg ătur ă
cu obiectivele sau întreb ările cercet ării;
 ipotezele nu fac referire la variabile m ăsurabile, care s ă poat ă fi testate statistic, ci
sunt generale:
 ipotezele sugereaz ă rela ția cauzal ă între variabile („ determin ă”, „ influen țeaz ă”),
atunci când acestea nu sunt m ăsurate în context experimental;
 ipotezele se refer ă la mai mult de dou ă variabile, iar procedura de testare statistic ă
include numai dou ă variabile.

11
2.3. Subiec ții/participan ții cercet ării .

descrierea subiec ților/lotului de subiec ți/e șantionului (modul și criteriile de constituire,
mărime, popula ție de referin ță , num ărul de subiec ți în cazul cercet ărilor
parametrice/cantitative s ă fie relevant);

descrierea variabilelor cercet ării.
Gre șeli :
 omiterea prezent ării modului de constituire a lotului de subiec ți/e șantionului;
 omiterea prezent ării variabilelor;

prezentare confuz ă a variabilelor, f ără identificarea explicit ă a variabilelor
dependente și a celor independente.

2.4. Descrierea metodelor și instrumentelor/tehnicilor de cercetare .
Instrumentele utilizate în recoltarea datelor trebu ie s ă fie descrise în mod adecvat:

precizați modul de structurare a instrumentelor – num ăr de itemi, dimensiuni, variabile;
modul de interpretare, etalonare; trebuie s ă se fac ă referire la referin țele care le sus țin din
punct de vedere teoretic și aplicativ;

preciza ți autorul, sursa, precum și modul de administrare a instrumentelor (creion-hâ rtie,
computerizat sau on-line);

este interzis ă utilizarea testelor psihologice cu licen ță (consulta ți-vă din timp în acest
sens cu coordonatorul/îndrum ătorul știin țific al lucr ării);

atunci când utiliza ți inventare / chestionare pe care le-a ți adaptat/elaborat personal ( și cu
acordul prealabil al îndrum ătorului știin țific), descrie ți în detaliu modul în care acestea au
fost construite: analiz ă de itemi, consisten ță intern ă, validitate de construct (validarea
instrumentelor respective);

fiecare instrument aplicat trebuie s ă se reg ăseasc ă sub form ă de prototip/model la sfâr șitul
lucr ării – la Anexe;

baza de date brute ob ținute în urma aplic ării instrumentelor va fi monitorizat ă de c ătre
coordonatorul știin țific al lucr ării.
Gre șeli :
 aplicarea instrumentelor înainte de formularea ipo tezelor;
 utilizarea unor instrumente ale c ăror caracteristici nu sunt cunoscute;
 omiterea analizei caracteristicilor instrumentelor elaborate de autorul lucr ării.

12
Preciz ări suplimentare:

Într-o cercetare, aplicarea unei singure metode și tehnici este incomplet ă, deoarece se
situeaz ă și se finalizeaz ă într-un singur nivel analitic (cel mai frecvent de scriptiv); de aceea
se necesit ă utilizarea combinat ă a metodelor, pentru a se crea posibilitatea comple mentarit ății
și compar ării lor. Se pot face:

combina ții de gradul I (în cadrul acelea și metode) – combina ția între concepte,
indicatori și scale de m ăsurare în cadrul aceluia și instrument de m ăsurare sau
aplicarea repetat ă a aceluia și instrument de cercetare cu scopul de a verifica g radul de
stabilitate în producerea datelor și nivelul de consisten ță a datelor empirice culese în
studii diferite;

combina ții de gradul II (între metode diferite) – pentru a elimina efectel e induse de
particularit ățile fiec ărei metode în parte (unele fiind predominant cantit ative , altele
predominant calitative , iar un fenomen nu poate fi redus doar la un singu r aspect).

A nu se confunda metoda cu tehnica/instrumentul! Face ți distinc ția clar ă între metod ă și
instrument/tehnic ă (de exemplu: chestionarul este tehnic ă/ instrument, iar metoda
corespunz ătoare acestei tehnici este metoda anchetei).

A nu se descrie teoretic metodele cunoscute! Ele doar se enumer ă și se justific ă în cadrul
lucr ării (de ce anume le-am aplicat, ce am urm ărit, care este specificul lor în raport cu
cercetarea noastr ă).

13
CAPITOLUL 3 – REZULTATELE CERCET ĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR

Acest capitol va trebui s ă valorifice în mod sistematic, clar și inteligibil datele
ob ținute, în sprijinul verific ării ipotezelor cercet ării. În acest sens, se au în vedere dou ă etape
succesive :
A. Prezentarea și analiza/prelucrarea datelor;
B. Interpretarea rezultatelor cercet ării.

A. PREZENTAREA ȘI ANALIZA/ PRELUCRAREA DATELOR

Exist ă dou ă modalit ăți de prezentare a datelor (alege ți doar una dintre ele):
– Se prezint ă datele în func ție de ipotezele formulate (recomandarea noastr ă);
– Prezentarea datelor în func ție de metodele folosite.
Not ă: Pentru fiecare ipotez ă se men ționeaz ă metodele și tehnicile aplicate.

Analiza/prelucrarea datelor presupune ca datele statistice s ă fie supuse unei duble analize:
a) analiza statistic ă descriptiv ă (prin indicatori adecva ți scalei de m ăsurare a
variabilelor);
b) testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiec ărei ipoteze, naturii și caracteristicilor
variabilelor).
Gre șeli :
 prea multe grafice (a se selecta acele grafice car e s ă ilustreze rela ții între variabile,
și nu variabile individuale);
 toate graficele sau tabelele sunt incluse la Anexe , f ără a ține cont de relevan ța lor în
text pentru facilitarea în țelegerii lucr ării;
 tabelele sunt excesiv înc ărcate cu cifre, devenind dificil ă în țelegerea lor;
 utilizarea unor prelucr ări statistice nejustificate, neadecvate;
 teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii r ela ției dintre variabile;
 rezultatele ob ținute la testele statistice sunt trecute la Anexe (rezultatele se introduc
în text, acolo unde se discut ă semnifica ția lor psihologic ă);
 rezultatele la testele statistice sunt prezentate incorect;
 datele sunt preluate împreun ă cu texte în limba englez ă, emise de programele de
prelucrare, ceea ce face dificil ă în țelegerea rezultatelor.

14
B. INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCET ĂRII:

Se refer ă la transpunerea rezultatelor statistice în concluzii cu semnifica ție psihologic ă.

Se vor eviden ția rela țiile dintre rezultatele proprii și cele raportate în literatura de
specialitate.

Gre șeli :
 prezentarea doar a rezultatelor numerice și a semnifica ției statistice, f ără a se
preciza semnifica ția psihologic ă a acestora.

Observa ție : În cadrul acestui capitol se va pune accentul pe urm ătoarele elemente:

Corectitudinea aplic ării formulelor de calcul statistic;

Analiza statistic ă a gradului de semnifica ție a rezultatului ob ținut prin aplicarea
formulelor (teste de semnifica ție);

Reprezentativitatea datelor ob ținute și semnifica ția psihologic ă.

15
CAPITOLUL 4 – CONCLUZIILE CERCET ĂRII

4.1. Validarea / invalidarea ipotezelor cercet ării

Acestea sunt concluzii de tip par țial și se raporteaz ă la obiectivele și ipotezele
cercet ării, cuprinzând o sumar ă reluare a obiectivelor și motiva ției cercet ării, urmate de
sinteza rezultatelor ob ținute și a semnifica ției acestora în contextul literaturii dedicate teme i
analizate.

Acest capitol trebuie s ă cuprind ă maximum 3 pagini.

Aten ție! În acest capitol nu se mai repet ă și nici nu se adaug ă noi informa ții
teoretice, decât ceea ce s-a ob ținut în raport cu obiectivele și ipotezele cercet ării. (Toate
informa țiile teoretice trebuie incluse în primul capitol al lucr ării!)

4.2. Recomand ări pentru cercet ările viitoare

Se vor identifica și câteva concluzii generale ale cercet ării.

Se pot men ționa dificult ățile întâmpinate pe parcursul cercet ării, eventualele puncte
dificile/nevralgice care vor trebui evitate în viit or.

Se vor preciza deschiderile, recomand ările către alte direc ții de cercetare legate de
tema respectiv ă.

Se vor men ționa contribu țiile personale la realizarea lucr ării. Într-un paragraf
denumit „Contribu ții originale”, se pot men ționa acele aspecte care reprezint ă o noutate
știin țific ă în raport cu tema studiat ă.

16

PARTEA FINAL Ă A LUCR ĂRII

În partea final ă a lucr ării vor fi puse în ordine succesiv ă:
• Lista referin țelor bibliografice
• Anexele
Anexe
În Anexe se introduc informa ții care nu sunt imediat necesare în textul lucr ării pentru
ca aceasta s ă fie în țeleas ă sau care prin introducrea lor în text ar fi îndep ărtat cititorul de la
cursivitatea ideilor. Anexele pot cuprinde: instrumentele utilizate, ilustra ții sau tabele
suplimentare, prelucr ări statistice suplimentare, orice alte materiale co nsiderate relevante
pentru tem ă. Este indicat ca num ărul și volumul anexelor s ă nu fie excesiv.

Lista referin țelor bibliografice
Stabilirea Listei bibliografice reprezint ă un criteriu deosebit de important în
elaborarea și evaluarea lucr ării de licen ță/disera ție, deoarece pune în eviden ță aria de
acoperire a temei și a problemei studiate, respectiv efortul studentul ui/masterandului de
selectare a surselor documentare relevante și adecvate în raport cu subiectul abordat.
Lista referin țelor bibliografice va fi elaborat ă dup ă urm ătoarele cerin țe obligatorii:
 va fi plasat ă la sfâr șitul lucr ării, la capitolul Bibliografie .
 va cuprinde lista lucr ărilor citate: toate luc ările citate în textul lucr ării (indiferent de
capitol, inclusiv Introducere). Astfel, orice citat sau referin ță bibliografic ă din textul
lucr ării trebuie se reg ăseasc ă în Lista bibliografic ă, și invers: orice lucrare inclus ă în
Lista bibliografic ă trebuie s ă se reg ăseasc ă în textul lucr ării. Aceast ă regul ă este
valabil ă indiferent de natura surselor documentare. publica te sau nepublicate/în
manuscris; scrise, electronice/internet, orale, aud io-video, materiale ilustrative – tabele,
figuri/diagrame/scheme, imagini).
 va fi ordonat ă obligatoriu alfabetic, dup ă numele de familie al primului autor al lucr ării,
cu indentarea ag ățat ă/Hanging Indent (1 cm) a liniei a doua și a celor urm ătoare (dac ă
exist ă).
 va fi elaborat ă obligatoriu conform standardelor de redactare APA ( American
Psychological Association), Edi ția a 6-a.

17
Câteva exemple / reguli de formatare/tehnoredactare a bibliografiei/listei bibliografice
(conform standardelor APA):

Cărți de autor:
Numele autorului, Prima ini țial ă. A doua ini țial ă. (an). Titlul lucr ării. Locul apari ției: Numele
Editurii.
Numele autorului, Prima ini țial ă. A doua ini țial ă. (an). Titlul lucr ării. [Online] Disponibil pe
<URL> pagina web [Accesat la data de ZZLLAAAA].
Numele editorului, Prima ini țial ă. A doua ini țial ă. (Ed.) (an). Titlul lucr ării. Locul apari ției:
Numele Editurii.
Numele editorului, Prima ini țial ă. A doua ini țial ă. (an). Titlul lucr ării. [Online] Disponibil pe
<URL> pagina web [Accesat la data de ZZLLAAAA].

Capitole din c ărți:
Autor, A. A., & Autor, B. B. (an). Titlul capitolul ui. În A. Editorul, B. Editorul, & C. Editorul
(Eds.), Titlul c ărții (pp.- pp.). Locul apari ției: Editur ă.
Autor, A. A, & Autor, B. B. (an). Titlul capitolulu i. În A. Editorul, B. Editorul, & C. Editorul
(Eds.), Titlul c ărții (pp.- pp.). [Online] Disponibil pe <URL> pagina w eb [Accesat la
data de ZZLLAAAA].

Articole în reviste:
Numele autorului, Prima ini țial ă. A doua ini țial ă., Numele autorului, Prima ini țial ă. A doua
ini țial ă., & Numele autorului, Prima ini țial ă. A doua ini țial ă. (an). Titlul articolului. Titlul
jurnalului, Num ărul volumului, paginile între care este cuprins articolul. citit d e la: adresa
paginii de Web de unde a fost citit articolul și, eventual, data la care a fost accesat ă aceast ă
pagin ă, dac ă con ținutul s ău este posibil s ă fie schimbat în viitor.
Autor, A. A, Autor, B. B., & Autor, C. C. (an). Tit lul articolului. Titlul Revistei, volumul
(num ărul), pp-pp.
Autor, A. A., Autor, B. B., Autor, C. C., Autor, D. D., Autor, E .E., Autor, F. F., … Autor,
Y.Y. (an). Titlul articolului. Titlul Revistei, volumul (num ărul), pp-pp. [Online]
Disponibil pe <URL> pagina web [Accesat la data d e ZZLLAAAA].

18
Conferin țe / Simpozioane:
Colaborator, A. A., Colaborator, B. B., Colaborator , C. C., & Colaborator, D. D. (an, lun ă).
Titlul lucr ării. În Titlul conferin ței / simpozionului. Lucrare prezentat ă cu ocazia
[Numele Organiza ției], Locul apari ției .
Prezentator, A. A. (an, lun ă). Titlul lucr ării / posterului. Lucrare / poster prezentat cu ocazia
[Numele Organiza ției], Locul apari ției .
Lucr ări nepublicate:
Author, A. A. (an). Titlul manuscrisului. Manusris nepublicat [sau "Manuscris trimis spre
publicare" sau "Manuscris în curs de preg ătire"].
Internet / Pagin ă web
Precizarea paginilor de unde au fost preluate citat ele sau ideile altor autori.

Câteva exemple de reguli privind formatul de citare – în textul lucr ării
(conform standardelor APA):

În textul lucr ării modul de citare a surselor bibliografice se va face obligatoriu
conform standardelor de citare APA , Edi ția a 6-a.

În text, citarea se face indicând între paranteze n umele autorului urmat de anul
public ării lucr ării citate. De exemplu: „… text… (Johns, 2014)” , sau „…a șa cum afirm ă Johns
(2014)”.
Preluarea identic ă a unui fraze va fi citat ă cu indicarea paginii din sursa utilizat ă.
De exemplu: „text citat” (Johns, 2014, 115).

La citarea surselor secundare se folose ște apud (care înseamn ă citat dup ă…/prin
intermediul.. .). În acest caz, în text se vor indica ambele surse: sursa primar ă
(lucrarea/autorul din pozi ția 1 – cea a autorului la care s-a avut acces prin studierea direct ă a
lucr ării) și sursa secundar ă (lucrarea/autorul din pozi ția 2 – (atunci când se citeaz ă o
lucrare/un autor care care nu a fost studiat ă/studiat în mod direct, ci a fost citat ă/citat în alt ă
lucrare/autor). Sursa secundar ă va fi deci precedat ă de men țiunea apud. De asemenea, în
cadrul cit ării se va men ționa anul de apari ție a sursei secundare. În lista bibliografic ă (la
sf ărșitul lucr ării) se va men ționa numai sursa secundar ă (cea parcurs ă/citit ă).
Exemplu:
– În text: St ănescu (apud Johns, 2014) a definit …..
– În lista bibliografic ă: Johns, G. (2014). Titlul lucr ării. Locul apari ției: Numele Editurii.

19

Se va utiliza un singur stil de citare (APA – edi ția a 6-a) pe tot parcursul lucr ării.

Sursele bibliografice trebuie s ă fie preponderent actuale (ultimii 10 ani).

Se recomand ă utilizarea și a bibliografiei str ăine, a bazelor de date interna ționale.

Aten ție! Utiliza ți numai acele surse de informa ții (tip ărite și electronice) acreditate din
punct de vedere știin țific (lucr ări de specialitate, articole, studii).
Wikipedia – nu reprezint ă o surs ă de informa ții (și de citare) academic ă/ știin țific ă.

REGULI DE EDITARE
Lucrarea va fi editat ă pe computer/electronic (în programul Microsoft Wor d) și
tip ărit ă la imprimant ă, într-o form ă care trebuie s ă respecte urm ătorul set de criterii:
 La tehnoredactarea lucr ării se utilizeaz ă obligatoriu diacriticele române ști (ă, â, î, ș, ț)
 Formatul de pagin ă: A4, scris ă numai pe o fa ță
 Marginile paginii (Page Setup):
interior/stânga (Left): 3,5 cm, exterior/dreapta (Right): 2,5 cm;
sus (Top): 2,5 cm, jos (Bottom): 2,5 cm
 Tipul fontului: Times New Roman – dimensiunea 12 pu ncte
 Capitolele și anexele vor fi numerotate fiecare, consecutiv, cu cifre arabe (Cap itolul 1, 2,
3… ș.a.m.d.) (Anexa 1, 2, 3… ș.a.m.d.) și vor avea, fiecare, o denumire (titlu).
 Capitolele vor fi subdivizate pe dou ă niveluri/subcapitole, marcate cu 1.1, 1.2, 1.3; 2. 1…
ș.a.m.d.; op țional, în cadrul capitolelor pot fi introduse trei niveluri/subpuncte marcate cu
1.2.1, 1.2.2, 1.2.3 …. ș.a.m.d.
 Titlurile capitolelor: centrat (Center) , cu majuscule, cu litere Bold și pe pagin ă nou ă
 Titlurile subcapitolelor/ subpunctelor: în continua rea textului, la 3 linii distan ță , cu litere
Bold
 Spa țiere între rânduri pentru textul lucr ării: 1,5 linii; între paragrafe: 2,5 linii
 Aliniere text: stânga-dreapta ( Justified);
 Primul rând al fiec ărui paragraf va avea un alineat de 1,27 cm (Special – First line)
 Tabele și figuri (grafice, diagrame, ilustra ții, desene etc.) – conform standardelor APA,
edi ția a 6-a. Tabelele se numeroteaz ă consecutiv, cu cifre arabe, de la 1 la n (Tabelul 1,
Tabelul 2 ….); fiecare tabel are num ăr și titlu, care se men ționeaz ă deasupra tabelului,
centrat. Figurile se numeroteaz ă consecutiv, cu cifre arabe, de la 1 la n (Figura 1, Figura
2….); fiecare figur ă are num ăr și titlu, care se men ționeaz ă sub figur ă, centrat.
Num ărul și titlul unui tabel apar deasupra acestuia, în timp ce num ărul și titlul unei figuri
apar sub imagine.

20
Imediat sub tabel/grafic/figur ă se specific ă sursa de provenien ță (aceasta se men ționeaz ă
și la Bibliografie – sfâr șitul lucr ării), indicând în mod obligatoriu: numele autorului , anul,
titlul, pagina, localitatea, editura/ sau pagina de Internet cu link complet, în func ție de
situa ția dat ă.
În textul lucr ării – se face trimitere la num ărul tabelului/ figurii respective. Sunt gre șite
formul ările de tipul: „tabelul/figura de la pagina x/ de l a capitolul y; „tabelul/figura de
mai jos /de mai sus”.
 Numerotarea paginilor: centrat ă (Center) și pozi ționat ă în subsolul paginii (Bottom).
Se va face numerotare integral ă pornind de la pagina de titlu pân ă la Anexe (anexele nu se
pagineaz ă), dar num ărul de pagini va ap ărea vizibil începând cu partea de Introducere .
 Forma de predare a lucr ării de licen ță/diserta ție la secretariatul facult ății: copertat ă și
cusut ă/legat ă clasic (nu se poate modifica ulterior con ținutul); copert ă cartonat ă – scris ă
cu auriu sau argintiu metal; culoare copert ă: negru/ bleumarin/ verde/ vi șiniu/ rosu, maro.
 Num ărul de exemplare. Lucrarea în format tip ărit se depune în dou ă exemplare, și anume:
1. un exemplar la secretariatul facult ății (lucrarea cu copert ă cartonat ă și cusut ă) o
dat ă cu dosarul de înscriere la examenul de licen ță /masterat, înso țit de referatul
îndrum ătorului științific și formatul electronic (CD / DVD) al lucr ării: extensie
.doc sau .docx sau pdf;
2. al doilea exemplar al lucr ării: la îndrum ătorul știin țific (în acest caz, lucrarea
poate fi legat ă cu arc și copertat ă – copert ă transparent ă), înso țit de formatul
electronic (CD / DVD) al lucr ării: extensie .doc sau .docx;
Variantele electronice și tip ărite (predate la secretariat și îndrum ătorului
știin țific) trebuie s ă fie identice, în niciun caz diferite.

Nu este impus ă o m ărime standard a lucr ării. Orientativ, aceasta poate avea între
60 și 80 de pagini (în afar ă de anexe: anexele nu se pagineaz ă).
Num ărul de pagini în sine nu reprezint ă îns ă un criteriu de acordare a notei.
În general, trebuie respectat ă urm ătoarea pondere din num ărul total de pagini:
 30-40% din lucrare – partea teoretic ă
 60-70% din lucrare – partea experimental ă (de cercetare concret ă)

21
RECOMAND ĂRI STILISTICE:
→ lucrarea va fi scris ă în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I).
→ se va folosi un limbaj simplu și clar.
→ informa țiile vor fi prezentate într-o manier ă direct ă și inteligibil ă, într-o structurare logic ă
și coerent ă.
→ se va acorda aten ție elimin ării gre șelilor gramaticale și de editare; se va verifica dac ă
lucrarea este scris ă integral cu diacritice române ști.

CERIN ȚE ETICE :
A plagia înseamn ă a-ți însu și în mod direct/inten ționat sau indirect/involuntar, integral sau
par țial, ideile, ipotezele, teoriile, argumentele, expr esiile, textele, crea țiile altora (publicate
sau nepublicate), f ără a cita deloc sau f ără a men ționa într-un mod corect/clar sursa/sursele
de unde au fost preluate – sursele/referin țele bibliografice în text și la sfâr șitul lucr ării (la
Bibliografie).
Surse din care se poate plagia: tip ărite / electronice (carte/capitol de carte; articol e din
reviste/ziare; traduceri; rezultate de cercetare; t abele; figuri etc.), audio-video.
Modalit ăți frecvente de plagiat:
– preluarea identic ă (copierea cuvânt cu cuvânt) a unui text (expresii, fraze), tabel, figuri,
imagini, f ără a preciza sursa de unde au fost preluate aceste ci tate;
– parafrazarea – reformularea gre șit ă a unui text, integral ă sau par țial ă, dintr-o
carte/articol etc.
– rezumarea gre șit ă a unui text;
– plagiatul digital/on-line – nerespectarea regulilor de citare electronic ă și preluarea
identic ă (Copy-Paste) a unor texte de pe internet, f ără a men ționa sursa în text și la
sfâr șitul lucr ării (la Bibliografie).
Plagiatul reprezint ă una dintre formele grave de înc ălcare a normelor etice în redactarea
unei lucr ări știin țifice.
Cunoa șterea și respectarea normelor/regulilor de redactare și citare academic ă reprezint ă
conduite și norme etice obligatorii, iar înc ălcarea acestora (în mod voluntar/inten ționat sau
involuntar/prin neglijen ță) atrage dup ă sine sanc țiuni disciplinare universitare (avertisment
scris, exmatriculare cu drept de reînmatriculare / exmatriculare f ără drept de

22
reînmatriculare), sanc țiuni prev ăzute în Codul de etic ă și deontologie universitar ă cu
respectarea prevederilor legii:

Legea 206/2004 privind buna conduit ă în cercetarea știin țific ă, dezvoltarea
tehnologic ă, lege actualizat ă (modificat ă și completat ă) prin : Legea nr. 398/2006,
Ordonan ța Guvernului nr. 28/2011

Legea Educa ției Na ționale 1/2011 – Art. 319-320

Carta Universit ății Spiru Haret, Bucure ști, 2017 – (Sec țiunea 6)

Codul de etic ă și deontologie universitar ă (Extras din Carta Universit ății Spiru
Haret ) – Art. 14 (5)

Regulamente aprobate de Senatul Universit ății Spiru Haret:
→ Regulamentul de organizare și func ționare a Comisiei de Etic ă Universitar ă
– Art. 32-33, 35-36
→ Regulament pentru activitatea profesional ă a studen ților – Art. 23 (4)
→ Regulament propriu privind organizarea și desf ășurarea examenelor de
licen ță/diplom ă și diserta ție – Cap. VII, Art. 52.
Universitatea Spiru Haret dispune de un program/software de identificare a textelor
plagiate , prin care textul lucr ării trimis/predat de c ătre absolvent în format electronic este
introdus în baza de date a software-lui și verificat/confruntat cu textul original
(al autorului/autorilor din care s-a plagiat).

Evitarea plagiatului involuntar / neinten ționat / prin neglijen ță
Septimiu Chelecea, în cartea sa „Cum sa redact ăm” (2003) propune câteva reguli pentru
evitarea plagiatului involuntar, valabile atât pent ru citarea tipografic ă, cât și pentru citarea
electronic ă:
– „s ă închidem între ghilimele orice text care apar ține altora;
– să men țion ăm numele, titlul lucr ării, locul de apari ție, editura, anul, pagina;
– să fim aten ți la distinc ția dintre cuno știn țele comune, care au intrat în patrimoniul
știin ței și informa țiile din sfera dreptului de proprietate intelectual ă;
– să reproducem cu cuvintele noastre ideile centrale al e unui text, men ționând corect
autorul și opera care ne-au inspirat;
– să prescurt ăm textul original, exprimând într-o manier ă proprie ideile de baz ă din
opera citat ă”. (Chelcea, 2003, 39-40)

23
Rezumatul lucr ării (în limba român ă): const ă într-o prezentare concis ă, sintetic ă și
coerent ă a lucr ării; un text scurt, de aproximativ dou ă pagini ( 500 – 550 de cuvinte; verificare
cu Word Count).
Ca structur ă, rezumatul va cuprinde:
Tiltlul lucr ării
1. Suportul teoretic (tema investigat ă)
2. Metodologia cercet ării (obiective, ipoteze, subiec ți, metode și tehnici utilizate)
3. Rezultate ob ținute
4. Concluzii

De și rezumatul se elaboreaz ă dup ă finalizarea lucr ării, în pagina de cuprins va fi
amplasat la început (vezi Anexa 3).

24
Sec țiunea IV: CICLURILE ȘI ETAPELE CERCET ĂRII PSIHOLOGICE
(Zlate, 2000)

Elaborarea lucr ării de licen ță presupune o anumit ă procesualitate , desf ăș urat ă pe parcursul a
trei mari cicluri , fiec ărui ciclu al cercet ării corespunzându-i anumite etape:

I. Ciclul preparator (anticipativ)

Con ține toate opera țiile intelectuale ale cercet ătorului menite a preg ăti desf ăș urarea
concret ă a cercet ării, de la formularea problemei de cercetare pân ă la stabilirea anticipativ ă a
instrumentelor de recoltare a datelor.

Presupune parcurgerea urm ătoarelor etape (demersuri):
1. delimitarea domeniului, temei și problemei de cercetare;
2. informarea și documentarea;
3. specificarea obiectivelor sau a scopurilor;
4. formularea ipotezelor și a variabilelor;
5. definitivarea metodelor, procedeelor și a tehnicilor de investigare;
6. alegerea și descrierea domeniului de aplicare a metodelor.

II. Ciclul productiv

Vizeaz ă ac țiunile de aplicare a instrumentelor imaginate în ve derea recolt ării
datelor și apoi a prelucr ării lor.

„Produce” date, concluzii, idei inovatoare.

Presupune urm ătoarele etape :
7. aplicarea metodelor și recoltarea datelor;
8. prelucrarea datelor recoltate;
9. formularea concluziilor;
10. validarea concluziilor în vederea generaliz ării lor.

III. Ciclul final

Se refer ă la finalizarea întregii lucr ări de la reluarea ei.

Încheie cercetarea cu dou ă etape :
11. comunicarea sau publicarea rezultatelor și concluziilor cercet ării;
12. reluarea întregului ciclu.

25
Observa ții :
a. Demersurile intelectuale și practice întreprinse de cercet ător de-a lungul celor 3
cicluri, prin trecerea de la unul la altul, sunt nu meroase și variate. Ele se înl ănțuie unele de
altele, dup ă schema logic ă prezentat ă, chiar dac ă aceasta nu este rigid ă și ireversibil ă.
b. Primul ciclu este interactiv – cercet ătorul îl poate repeta pân ă când este convins de
fundamentarea sa riguroas ă. Pe m ăsur ă ce intr ă în posesia unor noi informa ții, el î și poate
schimba sau reformula ipotezele, poate renun ța la unele instrumente de investiga ție, poate
concepe altele noi. Din momentul în care a aplicat îns ă metodele de cercetare și a recoltat
primele date (deci când a trecut la ciclul producti v), nu mai are voie s ă se reîntoarc ă la primul
ciclu pentru a schimba ipoteza, fundamentarea metod ologic ă. Ele este obligat s ă-și aplice
integral proiectul de cercetare, chiar dac ă unele date recoltate îi vor invalida ipotezele.
Pertinen ța rezultatelor, a interpret ării și a concluziilor formulate vor justifica ciclul fin al-
comunicarea și publicarea lor, iar invalidarea lor va constitui prilejul redeclan șă rii unui nou
ciclu al cercet ării.

Detalii privind etapele cercet ării:
1. Delimitarea domeniului, temei și problemei de cercetare

Cu aceast ă prim ă etap ă debuteaz ă orice cercetare, ea condi ționând într-un fel
derularea întregului ciclu al cercet ării.

Pentru elaborarea unei lucr ări de licen ță , studentul va trebui s ă circumscrie mai
întâi domeniul , apoi tema și în fine problema de cercetare . El trebuie s ă opereze o serie de
selec ții succesive care îl vor conduce spre formularea pr ecis ă a problemei ce urmeaz ă a fi
investigat ă.

„Probleme” de cercetare sunt numai aspectele teore tice sau practice necunoscute
sau neinvestigate pân ă la un moment dat, ci și cele foarte bine cunoscute, mult investigate și
teoretizate, îns ă insuficient, neconving ător sau unilateral abordate. De asemenea, ideile,
punctele de vedere și conceptele controversate constituie probleme de c ercetare.

Cu cât problema de cercetare va fi mai bine și mai exact circumscris ă, cu atât va
cre ște probabilitatea solu țion ării ei corecte.

Problema poate avea un grad mare de specificare, c hiar de la început, sau îl poate
căpăta pe parcurs, mai ales în urma celui de-al doilea ciclu al cercet ării.

26
2. Informarea și documentarea

Const ă mai întâi în localizarea (identificarea) informa ției utile cercet ării problemei
propuse și apoi, în lecturarea și asimilarea ei.

Presupune rezolvarea urm ătoarelor aspecte de c ătre cercet ător:
a. Care sunt metodele de care dispune pentru recoltare a informa țiilor necesare?
(de exemplu: metoda convorbirii, metoda analizei d ocumentelor)
b. De unde recolteaz ă informa țiile? (publica ții, comunic ări știin țifice, lucr ări de
popularizare)
c. Care sunt formele recenz ării informa țiilor?

Contribuie la stabilirea stadiului atins în aborda rea și solu ționarea problemei respective, la
conturarea punctelor „tari” și „nevralgice”, la identificarea dezacordurilor din tre cercet ători, a
căilor posibile de investigare.
3. Specificarea obiectivelor

Obiectivele unei cercet ări reprezint ă ghiduri sau principii c ălăuzitoare ale întregii
investiga ții, ele justificând, în mare parte, îns ăș i cercetarea.
Observa ție: cercetarea nu are un scop în sine („cercet ăm de dragul de a cerceta!”), ci
este subordonat ă fie asigur ării avansului cunoa șterii știin țifice (scop teoretic), fie optimiz ării
ac țiunilor și activit ăților umane (scop practic).

Exist ă 2 mari tipuri de obiective:
a. Teoretice (generale):

au caracter teoretic-metodologic, cum ar fi: formul area unor teorii, concep ții, puncte de
vedere; stipularea unor teorii, concep ții deja elaborate de al ți autori; corijarea unor explica ții
avansate în alte cercet ări; analiza comparativ ă a unor teorii sau solu ții în vederea desprinderii
asem ănărilor și deosebirile dintre ele; sintetizarea concep țiilor și teoriilor existente cu scopul
surprinderii continuit ății sau rupturii dintre ele, a progresului sau regre sului realizat prin
trecerea de la unele la altele; elaborarea unor mod ele sintetic-integrative; conceperea unor noi
instrumente de investiga ție; descoperirea unor noi variante de prezentare și prelucrare
statistico-matematic ă a rezultatelor etc.
b. Practice (aplicative):

Cu caracter ameliorativ

Țintesc spre interven ția în realitatea studiat ă în vederea amelior ării func ționalit ății ei

Pot fi propuse programe de interven ție, menite a contribui la solu ționarea unor probleme
practice.

27
Observa ții:
 Claritatea, exactitatea și pertinen ța obiectivelor (teoretice și practice) eviden țiaz ă
ancorarea și anvergura aspira țiilor și demersurilor cercet ătorului, capacit ățile lui
novatoare și previzionale.
 Obiectivele ofer ă cercet ătorului prilejul ca la cap ătul investiga țiilor sale s ă se întoarc ă de
unde a pornit pentru a vedea dac ă ceea ce și-a propus a fost sau nu realizat.

4. Formularea ipotezelor și a variabilelor

Constituie cel mai important demers pentru o cerce tare știin țific ă (ele au fost considerate
ca reprezentând „nucleul” unei cercet ări știin țifice).

Rolul lor este acela de a ghida, de a direc ționa întreaga cercetare.

Câteva defini ții:
c. REBER (1995) – „O ipotez ă este o propozi ție sau asum ție care serve ște în
explicarea câtorva fapte”.
d. LENY (1997) – Ipoteza este o „propozi ție teoretic ă supus ă probei faptelor”.
e. KERLINGER (1964) – „O ipotez ă este un enun ț conjunctural despre rela ția dintre 2
sau mai multe variabile”.(rezult ă de aici c ă leg ătura dintre variabile nu este sigur ă, ci
probabil ă).
f. GALTUNG (1967) – „O ipotez ă este o propozi ție despre felul în care un set de
unit ăți S este distribuit într-un spa țiu de variabile X 1, X 2, X 3, …X n.

Structura ipotezei include:
 O unitate (grup, societate, institu ție, persoan ă etc)
 O variabil ă (coeziune, inteligen ță , democra ție, ierarhie etc)
 Un set de valori ale variabilelor (puternic ă, autentic ă, înalt ă, excep țional ă etc)

Exemple de ipoteze (tipuri de formul ări):
 Cu cât oamenii sunt mai inteligen ți, cu atât coeziunea grupului din care fac parte
este mai mare.
 Dac ă societatea este autentic democratic ă, atunci ierarhia organiza țional ă în institu ții
nu este prea înalt ă.

Pentru a fi valide, ipotezele trebuie s ă se fondeze pe fapte reale, s ă fie verificabile
(confirmarea/infirmarea lor) și specifice (s ă nu se piard ă în generalit ăți).

Cel mai frecvent, ipoteza este formulat ă în termenii : „dac ă”….. „atunci”….

În cadrul unei cercet ări, întâlnim ipoteze denumite ipoteze empirice (ipoteze de lucru) :
observând faptele și fenomenele din via ța cotidian ă cercet ătorul formuleaz ă ipoteze despre

28
regularitatea probabil ă a producerii lor, despre leg ăturile posibile dintre ele, sau analizând
datele din cercet ările empirice anterioare putem intui noi raporturi dintre variabile.
g. Metodele de cercetare sunt deja elaborate și disponibile. În acest caz, trebuie
selectate metodele cele mai adecvate cercet ării în func ție de concep ția general-teoretic ă
împ ărt ăș it ă, de obiectivele și ipotezele cercet ării .
h. Elaborarea și constituirea unor metode noi (situa ție în care este strict necesar ă
validarea instrumentului de cercetare).

5. Alegerea și descrierea domeniului de aplicare a metodelor

Cine vor fi subiec ții pe care urmeaz ă a se aplica metodele și tehnicile de cercetare
definitivate în etapa anterioar ă? Ce caracteristici trebuie s ă de țin ă ace știa? De unde vor fi
selec ționa ți?

Alegerea subiec ților se va face în func ție de natura problemei studiate și de
inten țiile cercet ătorului (de a aplica metodele și tehnicile pe unit ăți mai mari sau mai mici de
indivizi).

Aspecte ce vizeaz ă stabilirea e șantionului, mărimea și reprezentativitatea lui.

În psihologie, cercet ările nu se fac atât pe e șantioane, cât pe grupuri de subiec ți
(grupuri naturale , grupuri experimentale și de control ).

6. Aplicarea metodelor și recoltarea datelor

Vizeaz ă m ăsurarea variabilelor și testarea ipotezelor formulate.

Se pune problema modului de aplicare a metodelor și instrumentelor de cercetare și
locului de aplicare a acestora (laborator sau teren), care vor influen ța calitatea cercet ării.

7. Prelucrarea datelor recoltate
a. Analiza rezultatelor :

permite stabilirea gradului de confirmare sau infi rmare a ipotezelor de cercetare de
către fapte, precum și precizarea modului în care orice aspect al datelo r recoltate moduleaz ă
sau completeaz ă primele concluzii referitoare la ipoteze.

poate fi cantitativ ă (surprinderea rela țiilor cantitative, numerice dintre variabilele
studiate) și calitativ ă (interesate de substan ța fenomenelor, de aspectele calitative).

29
b. Interpretarea rezultatelor :

Const ă în corelarea și integrarea tuturor informa țiilor rezultate în urma analizei, fie în
vederea formul ării de noi ipoteze de cercetare, fie a suger ării unor moi direc ții de cercetare.

Este dependent ă de gradul de confirmare a ipotezei:

Confirmarea complet ă a ipotezei creeaz ă cele mai pu ține probleme de
interpretare, deoarece faptul anticipat coincide cu cel m ăsurat.

Confirmarea par țial ă (atunci când rezultatele ob ținute nu acoper ă decât o
parte din ipotezele de la care s-a pornit)

Infirmarea (echivalând cu negarea demersurilor) ipotezelor rid ic ă cele mai
multe și mai grave probleme de interpretare.
În ultimele dou ă cazuri, cercet ătorul trebuie s ă dea dovad ă de mare pruden ță ,
propunând strategii de cercetare care s ă fie confirmate în viitor (în cazul confirm ării
par țiale) sau întreprinzând analiza erorilor metodologice, ch iar a pozi țiilor teoretice
inexacte de la care s-a pornit (în cazul infirm ării ipotezelor).

8. Formularea concluziilor:

În urma analizei și interpret ării datelor recoltate, a stabilirii semnifica ției lor în raport cu
problema abordat ă și mai ales cu ipotezele elaborate, se recurge la fo rmularea concluziilor
întregii cercet ări (concluzii finale).

Concluziile:

Sunt exprim ări sintetice care con țin sau rezum ă esența rezultatelor ob ținute în
cercetare.

Pot avea un caracter mai general sau mai particular în func ție de generalitatea sau
specificitatea obiectivelor și ipotezelor ini țiale.

Relev ă gradul de originalitate a cercet ării, dac ă s-a ajuns la idei noi care le
dep ăș esc sau continu ă pe cele deja cunoscute sau dac ă ideile deja cunoscute sunt
doar confirmate sau înt ărite.

Con țin uneori implicit sugestii, pentru viitoarele cerc et ări (este de dorit îns ă
formularea explicit ă a acestor sugestii).

30
Sec țiunea V: SUS ȚINEREA LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ

Sus ținerea lucr ării de licen ță /diserta ție, în fa ța comisiei de specialitate, trebuie s ă se
încadreze între 10 – 15 minute .
Absolventul trebuie s ă prezinte lucrarea conform urm ătoarelor obiective opera ționale:
 Să fac ă o scurt ă introducere, în care s ă men ționeze:
 numele și prenumele absolventului
 gradul didactic/ știin țific, numele și prenumele coordonatorului știin țific
 titlul lucr ării
 actualitatea și argumentul temei
 Să prezinte principalele idei din con ținutul lucr ării, accentul fiind pus pe Metodologia
cercet ării (obiective, ipoteze, metode și tehnici utilizate, lotul de subiec ți, rezultate);
 Să prezinte aspectele de originalitate a lucr ării, avantaje și limite ale cercet ării, sugestii
pentru cercet ări viitoare .
La finalul prezent ării, membrii comisiei vor adresa întreb ări pentru a verifica mai ales
dac ă absolventul:
→ cunoa ște bine tema (problematica) abordat ă;
→ a formulat în mod corect obiectivele și ipotezele cercet ării;
→ a stabilit în mod adecvat subiec ții/ lotul de subiec ți;
→ a aplicat în mod corect și personal instrumentele/tehnicile de cercetare;
→ a utilizat în mod adecvat bibliografia.

Sec țiunea VI:
CRITERIILE DE EVALUARE A LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ / DISERTA ȚIE

1. Îmbinarea dintre cercetarea teoretic ă și cea aplicativ ă (cu pondere pe cercetarea aplicativ ă).
2. Noutatea și actualitatea temei.
3. Capacitatea de formulare clar ă și riguroas ă a obiectivelor și ipotezelor.
4. Contribu ții personale:

În plan teoretic: noi puncte de vedere, de abordare , delimit ări conceptuale etc.

În plan aplicativ: utilizarea unor metode mai noi s au mai vechi, crea ție de metod ă, de
tehnici de investiga ție.
5. Informare bibliografic ă – recen ța bibliografiei, varia ția, adecvarea la subiect, selec ția.
6. Respectarea regulilor de citare și de editare conform prezentului Ghid.
7. Aspecte de design a lucr ării: structurare, punere în pagin ă, reprezentare grafic ă etc.
8. Modul de prezentare și sus ținere public ă (în cadrul comisiei de licen ță/diserta ție) a lucr ării.

31
Sec țiunea VII: BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

American Psychological Association (APA) (2010). Publication Manual of the American
Psychological Association, Sixth Edition . (Chapter 5. Dysplaing Results; Chapter 6.
Crediting Sources; Chapter 7. Reference Examples). Washington, DC: American
Psychological Association.
https://www.apastyle.org/manual
American Psychological Association (APA). Frequently Asked Questions About APA Style :
https://www.apastyle.org/learn/index?_ga=2.15173746 5.1115170886.1550771930-
198208104.1548252138
https://www.apastyle.org/learn/faqs/index
https://www.apa.org/search?query=references
Chelcea, S. (2003). Cum s ă redact ăm o lucrare de licen ță , o tez ă de doctorat, un articol
știin țific în domeniul știin țelor socioumane . Bucure ști: Comunicare.ro
Eco, U. (2006). Cum se face o tez ă de licen ță : Disciplinele umaniste . Ia și: Polirom.
Zlate, M. (2000). Cercetarea psihologic ă. În: Introducere în psihologie. Cap. X. Ia și: Polirom.

32

Sec țiunea VIII – ANEXE

33

ANEXA 1 – COPERTA LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ / DISERTA ȚIE

34
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICEN ȚĂ :
DENUMIREA PROGRAMULUI DE LICEN ȚĂ

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul știin țific prescurtat – Nume – Prenume )

ABSOLVENT:
(Nume – Ini țiala prenumelui tat ălui. – Prenume )

BUCURE ȘTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucr ării

35
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul știin țific prescurtat – Nume – Prenume )

ABSOLVENT:
(Nume – Ini țiala prenumelui tat ălui. – Prenume )

BUCURE ȘTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucr ării

36

ANEXA 2 – PAGINA DE GARD Ă A LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ /
DISERTA ȚIE

37
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICEN ȚĂ :
DENUMIREA PROGRAMULUI DE LICEN ȚĂ

TITLUL LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ
SUBTITLUL LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ (op țional)

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul știin țific prescurtat – Nume – Prenume )

ABSOLVENT:
(Nume – Ini țiala prenumelui tat ălui. – Prenume )

BUCURE ȘTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucr ării

38
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI
DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT:
DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER

TITLUL LUCR ĂRII DE DISERTA ȚIE
SUBTITLUL LUCR ĂRII DE DISERTA ȚIE (op țional)

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC:
(Titlul didactic prescurtat/titlul știin țific prescurtat – Nume – Prenume )

ABSOLVENT:
(Nume – Ini țiala prenumelui tat ălui. – Prenume )

BUCURE ȘTI
sesiunea/luna și anul depunerii lucr ării

39

ANEXA 3 – MODEL DE CUPRINS AL LUCR ĂRII DE
LICEN ȚĂ /DISERTA ȚIE

40
Model de cuprins

CUPRINS

Lista tabelelor (op țional) ………………………………………….. …………………………………………… ………………….. pag.
Lista figurilor (op țional) ………………………………………….. …………………………………………… ………………….. pag.
Lista abrevierilor (op țional) ………………………………………….. …………………………………………… ……………… pag.
Mul țumiri (op țional) ………………………………………….. …………………………………………… ………………………… pag.
Rezumatul lucr ării …………………………………………… …………………………………………… …. pag.
Introducere ………………………………… …………………………………………… ……………………… pag.
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind problematica studiat ă ……………………………… pag.
Capitolul 2. Metodologia cercet ării ……………………………………….. ………………………… pag.
2.1. Obiectivele cercet ării ……………………………………….. …………………………. pag.
2.1.1. Obiective teoretice …………………… …………………………………………… pag.
2.1.2. Obiective practice ……………………. …………………………………………… pag.
2.2. Ipotezele cercet ării ……………………………………….. …………………………….. pag.
2.3. Subiec ții/participan ții cercet ării ……………………………………….. …………. pag.
2.4. Metode și instrumente utilizate ……………………… ……………………………. pag.
Capitolul 3. Rezultatele cercet ării și interpretarea lor …………………………. ……………. pag.
Capitolul 4. Concluziile cercet ării ……………………………………….. ……………………………. pag.
4.1. Validarea/invalidarea ipotezelor cercet ării …………………………………… pag.
4.2. Recomand ări pentru cercet ările viitoare ………………………………. ……… pag.
Bibliografie ……………………………….. …………………………………………… ……………………….. pag.
Anexe