Ghid De Comunicare Ro Final 13 Feb [605338]

Licență

Ghid De Comunicare Ro Final 13 Feb [605338]

Byadmin ianuarie 1, 2024

GHID DE COMUNICARE
1Lista acronimelor și abrevierilor ……………………………………………………………….. 2
Introducere ……………………………………………………………………………………… 3
Cum func ționează comunicarea ……………………………………………………………….. 4
Scopul plani ﬁ cării în comunicare ………………………………………………………………. 5
1. Structura planului de comunicare ………………………………………………………….. 6
1.1 Analiza situa ției actuale …………………………………………………………………. 6
1.2 Stabilirea obiectivelor generale și speci ﬁ ce …………………………………………….. 7
1.3 Identi ﬁ carea grupurilor- țintă ……………………………………………………………. 8
1.4 Imaginea de marc ă ………………………………………………………………………. 9
1.5 Stabilirea mesajelor-cheie ………………………………………………………………10 1.6 Alegerea instrumentelor și a canalelor de comunicare …………………………………11
2. Utilizarea instrumentelor de comunicare ………………………………………………….15
2.1. Rela ția cu mass-media ………………………………………………………………….15
2.1.1 Gestionarea unui interviu …………………………………………………………17 2.1.2 Organizarea conferin țelor de pres ă ……………………………………………….17
2.1.3 Preg ătirea unui comunicat de pres ă ………………………………………………21
2.1.4 Gestionarea situa țiilor de criz ă …………………………………………………..21
2.2. Publica țiile………………………………………………………………………………22
2.2.1 Realizarea unui newsletter ………………………………………………………..23 2.3. Organizarea și coordonarea centrelor de informare …………………………………..23
2.4. Gestionarea unui call center ……………………………………………………………24
2.5. Organizarea evenimentelor: conferin țe, seminarii și târguri …………………………25
2.6. Dezvoltarea campaniilor pe internet …………………………………………………..26 2.7. Reclama – strategii media ………………………………………………………………28 2.7.1 Reclamele în pres ă ………………………………………………………………..29
2.7.2 Expunerea tv ………………………………………………………………………30 2.7.3 Difuzarea radio …………………………………………………………………….31
2.7.4 Amplasarea panotajului ……………………………………………………………32
3. Managementul planului de comunicare …………………………………………………….34
3.1 Bugetul …………………………………………………………………………………..34 3.2 Calendarul ……………………………………………………………………………….35 3.3 Resursele umane …………………………………………………………………………36 3.4 Evaluarea ………………………………………………………………………………..37 3.5 Brieful de comunicare/agen ție ………………………………………………………….38
Anexa 1. …………………………………………………………………………………………40CUPRINS

2LISTA ACRONIMELOR ȘI ABREVIERILOR
AM Autoritatea de Management
Analiza SWOT Analiza punctelor tari/ slabe/ oportunit ăți/ amenin țări
ATN Antena
ADR Agen ția pentru Dezvoltare Regional ă
PC Plan de Comunicare
CE Comisia European ă
CNDR Consiliul Na țional pentru Dezvoltare Regional ă
CNA Consiliul Na țional al Audiovizualului
CM Comitet de Monitorizare
EUR Euro
FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regional ă
FS Fonduri Structurale
FSE Fondul Social European
IEVP Instrumentul European pentru Vecin ătate și Parteneriat
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
INS Institutul Na țional de Statistic ă
MDLPL Ministerul Dezvolt ării, Lucrărilor Publice și Locuințelor
MIMMC Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comer ț, Turism și Profesii Liberale
OI Organism Intermediar
ONG Organiza ții Neguvernamentale
PCTE Programul de Cooperare Teritorial ă European ă
PND Planul Na țional de Dezvoltare
PO Program Opera țional
PDR Planul de Dezvoltare Regional ă
POS Programul Opera țional Sectorial
POR Programul Opera țional Regional
TIC Tehnologii de Informare și Comunicare
UE Uniunea European ă

GHID DE COMUNICARE
3În ultimii ani, Comisia European ă a recunoscut importan ța majoră a comunic ării cu cet ățenii,
în special la nivel local. Necesitatea dezvolt ării unor activit ăți de informare și comunicare este
important ă atât pentru cre șterea nivelului de con știentizare asupra instrumentelor ﬁ nanciare puse
la dispozi ție de către UE si Statele Membre și impactului pozitiv al acestora asupra vie ților oamenilor,
cât și pentru cre șterea nivelului de absorb ție a fondurilor comunitare.1
Comisia European ă a pus bazele unei abord ări ambițioase a comunic ării și promov ării programelor
și proiectelor ﬁ nanțate din bugetul european. Comunicarea, diseminarea informa ției și reclama
depășesc limitele unei simple ac țiuni de publicitate și devin elemente necesare și integrate ale ﬁ ecărui
program opera țional și ale tuturor proiectelor în derulare. Obliga țiile ce le revin atât Autorit ăților
de Management cât și bene ﬁ ciarilor în ceea ce prive ște informarea sunt prev ăzute în Regulamentul
Comisiei Europene privind Fondurile Structurale nr. 1826/2006, Capitolul II, Partea I – Informare și
Publicitate (vezi Anexa).
Tot în acest sens exist ă prevederi în cadrul Instrumentului European de Vecin ătate și Parteneriat, și
anume articolul 42 din Regulamentul CE nr. 951/2007, din 9 august 2007, care pune bazele regulilor de implementare a programelor de cooperare transfrontalier ă ﬁ nanțate în cadrul Regulamentului
Parlamentului și al Consiliului UE, nr. 1638/2006, prin care se enun ță prevederile generale ce
înﬁ ințează Instrumentul European de Vecin ătate și Parteneriat.
Informarea este o component ă esențială pentru plani ﬁ carea ș
i implementarea Fondurilor Structurale.
Gestionarea Programelor Opera ționale este o activitate complex ă, iar organiza țiile și persoanele
implicate în implementarea acestora se schimb ă în permanen ță. Prin urmare, se impune crearea
unei strategii de comunicare și a unui ﬂ ux informa țional pentru a permite persoanelor implicate
în procesul de implementare și a publicului general, s ă primeasc ă informa ția corect ă la timpul
potrivit.
Manualul de fa ță are ca scop s ă vină în sprijinul Autorit ăților de Management, Organismelor
Intermediare și bene ﬁ ciarilor, contribuind la plani ﬁ carea și implementarea cu succes a activit ăților de
comunicare dezvoltate de c ătre aceștia. Acest ghid de comunicare prezint ă reglement ările obligatorii
pentru cei care trebuie s ă deruleze activit ăți de comunicare, dar totodat ă include și idei și exemple
pentru cei care vor s ă realizeze activit ăți de comunicare pe lâng ă cele prev ăzute de regulament și de
obligațiile lor contractuale. Ghidul î și propune s ă ﬁ e un instrument u șor de folosit, adaptat ﬁ ecărui
manager de program sau de proiect care dore ște să dezvolte strategii de comunicare, ajutându-l
să conceap ă mesaje clare și bine orientate, s ă administreze e ﬁ cient bugetele și să monitorizeze și
evalueze cu u șurință rezultatele campaniei.
Proiectele co- ﬁ nanțate de Uniunea European ă și Statele Membre împreun ă cu investi țiile și contribu ția
ﬁ nanciară a bene ﬁ ciarilor, contribuie, la nivel local și regional, la dezvoltarea infrastructurii,
promovarea inova ției, protec ția mediului și crearea de noi locuri de munc ă sau oferirea de oportunit ăți
de formare profesional ă. Acestea sunt activit ăți de care bene ﬁ ciază întreaga comunitate, iar
rezultatele acestora trebuie comunicate pe larg, în mod e ﬁ cient, pentru a încuraja comunitatea s ă
se implice și să conștientizeze rolul ﬁ nanțărilor europene.
1 Practical Guide to communicating on the Structural Funds 2000-2006, European Commission, DG Regional PolicyINTRODUCERE

4O comunicare e ﬁ cientă trebuie s ă aibă următoarele obiective generale :
• Informarea tuturor poten țialilor solicitan ți despre existen ța programelor de ﬁ nanțare (Regio și
Programele de Cooperare Teritorial ă European ă – PCTE) și despre modalit ățile în care acestea pot
ﬁ accesate, pentru a asigura elaborarea unor cereri de ﬁ nanțare de calitate și în număr suﬁ cient
de mare pentru a asigura absorb ția fondurilor și a crește poten țialul de dezvoltare local ă;
• Asigurarea transparen ței folosirii fondurilor;
• Explicarea politicilor UE și creșterea gradului de con știentizare în rândul publicului general asupra
acțiunilor UE în parteneriat cu Statele Membre, precum și a rezultatelor acestor ac țiuni.
Acest Ghid const ă într-o serie de descrieri și exempli ﬁ cări ale conceptelor-cheie, instrumentelor și
activităților care pot ﬁ incluse în planurile de comunicare pe acest subiect.
CUM FUNC ȚIONEAZĂ COMUNICAREA
Cu toții suntem bombarda ți cu o cantitate mare de informa ții în ﬁ ecare zi. Comunicarea în scopul
promovării este numai una dintre categoriile de informa ții pe care le primim, a șadar ea trebuie s ă
ﬁ e foarte bine construit ă pentru a ne atrage aten ția.
O comunicare de calitate și eﬁ cientă poate ﬁ deﬁ nită după cum urmeaz ă:
• Are inﬂ uențe multiple asupra publicului: transmite informa ția corect ă/necesar ă, conștientizeaz ă
publicul despre/atrage aten ția asupra unei idei, a unui aspect important și poate chiar amuza;
• Este observat ă de publicul dorit , în momentele favorabile recept ării ei;
• Mesajul trebuie s ă ﬁ e ușor de observat și de înțeles, atractiv, credibil și repetat pentru a
ajunge la un num ăr suﬁ cient de indivizi din rândul publicului- țintă;
• Comunicarea trebuie s ă le spună oamenilor ce s ă facă în continuare: „îndemnul la ac țiune” și
comunicarea informa țiilor de contact sunt parte a oric ărui proces bine realizat de comunicare a
unui mesaj.
Modalitățile de comunicare iau diferite forme, de la o simpl ă apelare telefonic ă până la difuzarea
unei idei memorabile ce capteaz ă esența a ceea ce publicul- țintă trebuie s ă rețină.
O bună comunicare func ționează deoarece îi face pe oameni s ă își aminteasc ă de comunicator și de
informația respectiv ă, face ca obiectul comunicat s ă ﬁ e relevant și diferit .
O bună comunicare î și îndepline ște obiectivul. O strategie de comunicare e ﬁ cientă va convinge
un procent semni ﬁ cativ din audien ța către care este direc ționată că obiectul comunic ării (produs,
serviciu, idee, persoan ă) este de valoare și necesar acesteia.
O bună comunicare schimbă comportamente și atitudini .

GHID DE COMUNICARE
5SCOPUL PLANULUI DE COMUNICARE
Planul de comunicare presupune de ﬁ nirea obiectivelor strategice și a acțiunilor aferente lor, precum
și a modalit ăților de implementare a acestora. Scopul acestuia este de orientare strategic ă a
comunicatorilor. Din perspectiva acestui Ghid, planurile de comunicare sunt concepute pentru implementarea activităților de informare și promovare pentru Regio și Programele de Cooperare Teritorial ă European ă
(PCTE). La un nivel mai înalt, aceste planuri ar trebui s ă devină parte a unei strategii de comunicare
generală care să acopere toate aspectele comunic ării legate de operarea Fondurilor Structurale în
România.

61. STRUCTURA PLANULUI DE COMUNICARE (PC)
Un Plan de Comunicare con ține:
• Cadrul general: obiectivele, publicurile- țintă, rezultatele estimate și criteriile de evaluare;
• Strategia de comunicare: prioritățile opera ționale și modalit ățile de abordare;
• Managementul: administrarea programului și resursele stabilite pentru implementarea
strategiei;
• Componentele: activitățile de comunicare.
Un plan e ﬁ cient ia în considerare urm ătoarele:
1.1 ANALIZA SITUA ȚIEI ACTUALE
Situația actual ă privind nivelul de con știentizare asupra programelor/proiectelor ar trebuie examinate
atât la nivel na țional cât și regional. Urm ătoarele dou ă metode pot ﬁ puse în aplicare:
• Dacă sunt disponibile, trebuie consultate informa țiile legate de activit ăți asemănătoare desf ășurate
anterior. Asemenea date pot include:
Rapoarte de cercetare cantitativ ă și calitativ ă, studii analitice și investiga ții oﬁ cial
recunoscute, care relev ă atitudini și comportamente într-un context general economic și
social, precum și potențialul publicului- țintă de a răspunde comunic ării;
Indicatori de performan ță ai comunic ării care urm ăresc gradul de con știentizare, calitatea
perceput ă, asocierile (recunoa șterea mesajelor-cheie și a elementelor vizuale principale
etc.), conexiunile emo ționale;
Indicatori cantitativi: num ărul și calitatea cererilor de ﬁ nanțare depuse și problemele
apărute în implementarea proiectelor.
• Evaluarea performan ței unei comunic ări anterioare poate ﬁ făcută folosind tipul de analiz ă
SWOT2 (puncte tari, puncte slabe, oportunit ăți, amenin țări). Rezultatele vor furniza o evaluare a
consecven ței campaniei de comunicare, a impactului campaniei și a perspectivelor de continuare
a acesteia.
Recapitularea problemelor ap ărute în implementarea planurilor de comunicare anterioare trebuie
să conducă la îmbun ătățiri în urm ătorul Plan de Comunicare.
Este important ă monitorizarea problemelor ce apar în furnizarea și receptarea informa țiilor. Acestea
se evalueaz ă după următoarele criterii:
• calitatea, cantitatea, accesibilitatea, simplitatea și caracterul practic al informa ției furnizate;
• interesul solicitan ților;
• adaptarea instrumentelor la caracteristicile publicurilor țintă;
• impactul estimat al informa ției furnizate asupra publicului- țintă;
• gradul de con știentizare cu privire la program/proiect;
• conștientizarea posibilit ății implement ării diferitelor tipuri de proiecte;
• numărul și calitatea cererilor de ﬁ nanțare primite;
• problemele ap ărute în implementarea proiectelor.
2 (En.) Strengths/Weaknesses/Opportunities/Threats

GHID DE COMUNICARE
7Este, de asemenea, important de avut în vedere toate particularit ățile regionale, precum și asigurarea
consecven ței și corelării planului cu programele dezvoltate la nivel na țional (activit ățile derulate la
scară națională).
1.2 STABILIREA OBIECTIVELOR GENERALE ȘI SPECIFICE
Principiile generale care ghideaz ă activitățile de comunicare pentru Regio/PCTE sunt:
• Transparen ța – informarea poten țialilor bene ﬁ ciari în leg ătură cu oportunit ățile disponibile
și realizarea unor proceduri accesibile acestora și, de asemenea, comunicarea rezultatelor
programelor/proiectelor pe parcursul implement ării activit ăților acestora.
• Creșterea gradului de con știentizare a publicului pentru a scoate în eviden ță:
Acțiunea comun ă susținută de UE și de Statele Membre, precum și rezultatele ob ținute;
Obiectivele programelor/proiectelor ﬁ nanțate din Fondurilor Structurale;
Participarea ﬁ nanciară a UE.
Aceste obiective generale vor ﬁ completate cu obiective speci ﬁ ce, adaptate la speci ﬁ cul ﬁ ecărui
grup-țintă, ﬁ ecărei regiuni și stadiului de derulare a programului/proiectului. Obiectivele trebuie s ă
ﬁ e Speci ﬁ ce, Măsurabile, Realizabile, Realiste și realizate la Timp (SMART3). În func ție de calitatea
formulării obiectivelor se va putea realiza o evaluare clar ă a rezultatelor planului de comunicare.
Planul de comunicare pentru Regio va avea cel pu țin două paliere:
• Comunicarea na țională a mărcii Regio, ce se va concentra pe mesajele-cheie ale m ărcii (ref.
Strategia de Comunicare a M ărcii) și pe cadrul informativ general ce trebuie re ținut: ce este
Regio, cui se adreseaz ă, care sunt criteriile de eligibilitate, orizontul de timp, impactul scontat;
• Comunicarea regional ă plus contactul direct cu grupurile- țintă, prin care vor ﬁ particularizate
aceste mesaje și se va activa marca, se vor transmite mesajele tehnice speci ﬁ ce: cum se distribuie
regional fondurile, care sunt termenele, contactele locale pentru informare, documentare, alte resurse și instituții implicate etc.
În ceea ce prive ște PCTE, trebuie ad ăugat un nivel suplimentar:
• Comunicarea transfrontalier ă – planurile de comunicare elaborate de Autorit ățile de Management
trebuie s ă includă acțiuni în toate Statelor Partenere la un anumit program; de asemenea,
beneﬁ ciarii trebuie s ă implementeze activit ăți în toate statele din care provin partenerii
proiectului.
3 (En.) Speci ﬁ c, Measurable, Achievable, Realistic, Timely

8
1.3 IDENTIFICAREA GRUPURILOR- ȚINTĂ
Publicurile- țintă se refer ă la toate persoanele/organiza țiile care sunt poten țial interesate de
mesajul transmis despre program/proiect. În general, segmentarea grupului- țintă se bazeaz ă pe
criteriul demogra ﬁ c, geogra ﬁ c, psihogra ﬁ c și de comportament; comunicarea cu acesta depinde
de principalele canale media la care ﬁ ecare grup se expune. Pentru a a ﬂ a nevoile de informare ale
ﬁ ecărui grup în parte pot ﬁ utilizate cercet ări sociologice. Acestea relev ă interesul și așteptările
acestor persoane în ceea ce prive ște tematica fondurilor structurale.
Pentru Regio/PCTE, principalele categorii de grupuri- țintă sunt:
1) Entitățile implicate în administrarea programului
• Autorit ățile de Management;
• Organismele Intermediare – cele opt Agen ții de Dezvoltare Regional ă, Ministerul pentru Întreprinderi
Mici și Mijlocii, Comer ț, Turism și Profesii Liberale;
• Birourile Regionale de Cooperare Teritorial ă (BRCT);
• Comitetele de monitorizare și de evaluare strategic ă și corelare etc.
2) Poten țiali solicitan ți și bene ﬁ ciari
• Autorit ăți ale administra ției publice locale și centrale;
• ONG-uri;
• Companii private;• Universit ăți și institute de cercetare;
• Alte entit ăți eligibile pentru a solicita ﬁ nanțare prin Regio / PCTE.
3) Publicul larg și media
Publicul larg poate ﬁ împărțit în dou ă subcategorii:
• Liderii de opinie: actori economici activi, educa ți, în legătură directă cu poten țialii solicitan ți,
ca de exemplu inginerii, consultan ții, întreprinz ătorii, camere de comer ț, instituțiile, politicienii
și alții cu interes indirect și implicare în dezvoltarea comunit ăților locale;
• Toți ceilalți membri ai comunit ății locale și cei care sunt mai pu țin activi în procesul de dezvoltare
a comunit ății locale.
Cele dou ă categorii de public nu se exclud una pe cealalt ă. Un actor poate face parte din una sau din
ambele categorii. Prin urmare, unele instrumente de comunicare pot ﬁ angajate pentru a servi mai
multor obiective, transmi țând mesaje diferite unor audien țe diferite.
Mass-media este o categorie deosebit de important ă a publicului- țintă întrucât ea ac ționează ca
intermediar și multiplicator al informa ției despre Regio/PCTE.

GHID DE COMUNICARE
91.4 IMAGINEA DE MARC Ă
Programele pot deveni mai vizibile prin dezvoltarea unei identit ăți vizuale speci ﬁ ce și a unor sloganuri,
ca parte a procesului de creare a m ărcii (branding). Branding-ul face un program mai memorabil și
permite ca fragmentele sau informa țiile venite din surse diferite s ă se conecteze mai repede între
ele, deoarece toate stau sub umbrela aceleia și mărci. Exemple de utilizare a m ărcii pot ﬁ : o siglă
aplicată pe un website sau pe toate materialele și produsele unui program, o identitate gra ﬁ că
etc.
În promovarea unei m ărci, este necesar ca toate produsele de comunicare s ă relaționeze cu imaginea
brandului. Brandurile au o imagine și o personalitate și cu cât referirea la acestea se face mai
frecvent, cu atât mai e ﬁ ciente devin, în timp, eforturile de comunicare.
De aceea, odat ă creată identitatea unui program, aceasta trebuie promovat ă pentru a permite
consolidarea unei imagini și personalit ăți puternice a acestuia. În acest scop, atât pentru Regio, cât
și pentru PCTE au fost de ﬁ nite manuale de identitate vizual ă, strategii de comunicare de marc ă și
planuri de management al m ărcii care trebuie puse în aplicare și respectate cât mai îndeaproape.
STUDIU DE CAZEsența brandului Regio (vezi Strategia de comunicare de marc ă)
Regio înseamn ă fonduri europene împreun ă cu inițiativa local ă și responsabilitatea individual ă (ca și
comunitate, institu
ție sau afacere) pentru dezvoltarea regiunilor.
Cultură și valori
• transparen ță, corectitudine;
• deschidere;• dedicare, responsabilitate;• abordare profesionist ă;
• parteneriat;• inițiativă, antreprenoriat;
• orientare c ătre interesul public și progres;
• nivel mare de încredere;• înțelegere bun ă a nevoilor.
Stil de comunicare
• încrezător în sine, r ăbdător, dar îndeamn ă la acțiune;
• modern, tineresc, vioi;• deschis și clar (inteligibil), concis, direct;
• prietenos f ără a ﬁ neprofesionist; atractiv, incitant;
• personalizat, dac ă este posibil.
Personalitate
• demn de încredere, realist;• imaginativ, plin de succes.

10„Value Proposition”
Regio sprijin ă eforturile tale (ca administra ție public ă locală, ONG/institu ție academic ă, companie
privată) de dezvoltare. Are impact tangibil, cuprinz ător și apropiat, dac ă îl folose ști bine. Regio î ți
dă posibilitatea s ă arăți cine ești și ce poți, câștigând respectul celorlal ți. Te ajut ă să te împline ști.
Poziționare
Pentru cei care vor s ă se dezvolte și nu au la îndemân ă resursele necesare, Regio înseamn ă fonduri și
cunoștințe care îi ajut ă să-și rezolve cu propriile for țe problemele care conteaz ă cu adevărat pentru
ei și pentru cei din jurul lor. Regio înseamn ă lucruri tangibile, apropiate de oameni și care vorbesc
despre cei care le realizeaz ă.
1.5 STABILIREA MESAJELOR-CHEIE
Deﬁ nirea mesajelor reprezint ă o component ă-cheie a planului de comunicare.
Sloganul surprinde esen ța mărcii. Trebuie s ă ﬁ e ușor de reținut, plăcut la auz, s ă aibă ritm și cât
mai multe semni ﬁ cații. Sloganurile aferente celor cinci programe au fost stabilite și ele trebuie
promovate ca parte a brandului ﬁ ecărui program:
Regio: Inițiativă locală. Dezvoltare regional ă.
PCTE: Granițe comune. Solu ții comune.
Pe lângă acestea, dar p ăstrând aceea și linie, se vor dezvolta mesaje mai detaliate și mai orientate
către diferitele grupuri- țintă. Mesajele trebuie s ă îndrume publicul- țintă, să-l ghideze, s ă-i indice
cum trebuie s ă acționeze.
Reguli în conceperea mesajului:
adecvarea la public și la canalul de comunicare;
descifrabil4;
credibil;
concis;
conving ător;
memorabil.
Strategiile de comunicare a m ărcii pentru Regio și PCTE propun mesaje de tipul:
• Încearc ă Regio/PCTE; Sugestii: Poate ﬁ mai bine. Chiar merge.
• Regio/PCTE e pentru cei c ărora le pas ă de cei din jurul lor, care pun lucrurile în mi șcare și
care nu se tem s ă ia răspunderea pe umerii lor.
• Te poți baza pe Regio/PCTE s ă te ajute.
Din momentul în care mesajele au fost stabilite, trebuie s ă se decid ă și care vor ﬁ imaginile care vor
reﬂ ecta cel mai e ﬁ cient mesajul. Este esen țială utilizarea imaginilor cu care membrii publicului se
pot identi ﬁ ca: emo ționale, reprezentative pentru ace știa, cu un impact vizual puternic.
4 N.R. ușor de înțeles

GHID DE COMUNICARE
111.6 ALEGEREA A INSTRUMENTELOR ȘI A CANALELOR DE COMUNICARE
Din momentul în care publicul- țintă a fost identi ﬁ cat, iar mesajele au fost stabilite, comunicarea se
face ﬁ e direct (verbal sau în scris), ﬁ e indirect, printr-un canal de comunicare .
Conceperea unui mix de comunicare este o sarcin ă diﬁ cilă în special atunci când este vorba de
un plan complex, cu un buget semni ﬁ cativ, cu diferite segmente de public- țintă și un set divers de
obiective de atins.
Există un număr mare de tehnici și modalit ăți de comunicare, printre care:
A. Tehnici de Rela ții Publice:
Gestionarea rela ției cu mass-media prin: comunicate de pres ă, conferin țe de pres ă, evenimente
de presă.
Realizarea de publica ții: broșuri, ghiduri, pliante, newslettere, rapoarte.
Comunicarea direct ă:
• Centre de informare;• Linie telefonic ă dedicată (Call center);
• Comunicare direct ă prin poștă (Direct mailing);
• Liste de e-mail.
Comunicarea prin Internet și media digitale:
• Website-uri;• Intranet, interfe țe de comunicare speci ﬁ ce;
• Portaluri, baze de date;• Bloguri, forumuri și alte forme interactive de comunicare, a ﬂ ate într-o evolu ție continu ă;
• Bannere și pop-up-uri, link-uri, jocuri tematice;
• Prezent ări multimedia și alte instrumente.
Organizare de evenimente :
• Conferin țe, seminarii, târguri;
• Competi ții (pentru segmentele de public- țintă, tineri etc.);
• “Zile ale Por ților Deschise”;
• Excursii de prezentare;• Vizite;• Stagii de preg ătire.

12B. Tehnici de publicitate:
Achiziția de spa țiu publicitar:
• Televiziune (spoturi TV, ﬁ lme promo ționale, emisiuni, dezbateri, teletext, pachete de sponsorizare,
pop-up-uri etc.)
• Radio (spoturi radio, dezbateri, sponsoriz ări, citirea materialelor promo ționale, emisiuni speciale
etc.)
• Presa (ziare, reviste, alte materiale tip ărite).
Publicitatea stradal ă și de interior:
• Panouri de dimensiuni mici și mari, panouri iluminate;
• Publicitatea în locuri publice, în sistemul de transport în comun etc.;• Aﬁ șe;
• Construc ții (standuri) temporare.
Materiale promo ționale (publicitate 3D ).
În tabelul urm ător sunt prezentate cele mai des utilizate instrumente de comunicare pe tema
fondurilor structurale, împreun ă cu o scurt ă descriere a avantajelor și a dezavantajelor ﬁ ecărui
instrument, precum și a unor indicatori de reu șită. Sunt, de asemenea, indicate categoriile mari de
publicuri- țintă care pot ﬁ atinse folosind instrumentele respective.
INSTRUMENTSEGMENTE DE
PUBLIC-ȚINTĂAVANTAJE DEZAVANTAJEINDICATORI DE
EFICACITATE
Spot TV Publicul larg.
Accesibil de acas ă; poate
genera dezbateri în familie;Atinge un procent mare din publicul țintă;
Impact maxim;Rentabil.Costuri de ﬁ lmare/
producție ridicate;
Poate deveni mai costisitor în anumite perioade ale anului;Prețurile de difuzare în
intervalul prime time pot ﬁ
prohibitive; alte intervale pot ﬁ ineﬁ ciente.Număr de spoturi
difuzate;Indicatori de audien ță.
Emisiune TVPublicul larg,
potențiali
beneﬁ ciari,
public specializat.Număr de emisiuni
difuzate;Indicatori de audien ță
(www.arma.org.ro).
Film promo ționalPublicul larg,
potențiali
beneﬁ ciari,
beneﬁ ciari.Numărul de difuz ări;
Indicatori de audien ță.
Publicitate în
cinematografePublicul larg.Public atent;
Timpul de publicitate poate ﬁ cumpărat local.Este potrivit doar pentru
mesajele generale;Un public general, urban.Indicatori de audien ță
(numărul de bilete
vândute).
Spot radio Publicul larg.Posturile de radio locale
sunt foarte populare în comunitățile locale;
Memorabilitatea/
creativitatea mesajului este esențială;
Flexibililtate, u șor de
realizat.Fragmentat;
Prețul ridicat în cazul
în care sunt mai multe posturi într-o singur ă
regiune;Lipsa impactului vizual;Nu este întotdeauna u șor
de cumpărat în toat ă țara; Numărul de spoturi
difuzate;Indicatori de audien ță.
Emisiuni radio
(tip dezbatere)Publicul larg,
potențiali
beneﬁ ciari.Număr de emisiuni;
Indicatori de audien ță;
Număr de întreb ări din
partea ascult ătorilor.

GHID DE COMUNICARE
13INSTRUMENTSEGMENTE DE
PUBLIC-ȚINTĂAVANTAJE DEZAVANTAJEINDICATORI DE
EFICACITATE
Ziare naționale
regionale cu distribuție gratuit ăPublicul
general, potențiali
beneﬁ ciari.Adaptabilitate la public;
Formate personalizate;Poziționări speciale;
Informație foarte precis ă;
Rentabil;Interacționare direct ă prin
cupoane de r ăspuns;
Segmentare clar ă a
publicului;Suport reproducere/culori; Transmisibile;Notorietate.Numai pentru persoane
literate;Necesită condiții de
tipărire de calitate;
Durata redus ă de viață;
Poate să nu ﬁ e rentabil ă.Număr de reclame /
articole publicate;Tiraj;Număr de cititori. Reviste pe teme
generale sau de specialitate: articole și
publicitatePublicul
general, potențiali
beneﬁ ciari,
public specializat.Se citește într-un timp
îndelungat;Frecvența scăzută;
Numai pentru persoane literate;Are un public- țintă mai
selectiv.
Materiale indoor/
outdoor (a ﬁ șe,
panotaj)Publicul larg,
potențiali
beneﬁ ciari,
public specializat.Acoperire local ă/regional ă;
Eﬁ ciente dac ă sunt plasate în
locuri strategice;Bun pentru con știentizare;
Expuse în zone de tra ﬁ c
intens;Mesaj foarte concis;Consolideaz ă alte mesaje
media.Timp limitat de expunere
la mesaj;Conținut limitat al
mesajului.Oportunitatea de
a ﬁ văzut (OTS-
Opportunity To See); Numărul de a ﬁ șe;
Articole / apari ții
generate.
Relația cu media
(comunicate/conferințe de
presă)Reprezentan ți
media, publicul larg, poten țiali
beneﬁ ciari,
beneﬁ ciari,
public specializat.Flexibilitate;
Mesaj personalizat;Comunicare în dublu sens;Implementare rapid ă;
Costuri reduse.Potrivit pentru start-up-uri;
Control redus asupra rezultatelor.Numărul de articole/
apariții generate;
Numărul de conferin țe
de presă organizate;
Prezența la
conferințele de pres ă /
interes.
Pagini web
Publicul larg,
potențiali
beneﬁ ciari,
beneﬁ ciari. Nivel ridicat de implicare a
publicului;Ușor de creat;
Accesibil pentru motoarele de căutare pe Internet;
Permite interac țiunea cu
publicul;Link-uri directe;Promoveaz ă identitatea
organizației.Este nevoie de o aten ție
sporită asupra interfe ței
website-ului;Greu de între ținut;Numărul de vizitatori;
Numărul de documente
decărcate.
Publicitate pe
internetNumele organiza ției poate
ﬁ asociat cu con ținutul
website-ului.Numărul de banner-e
apărute;
Numărul de vizite;
Număr de vizitatori.
www.tra ﬁ c.ro
Direct Mailing/
(comunicare prin poștă)Potențiali
beneﬁ ciari,
beneﬁ ciari,
publicul specializat.Vizarea e ﬁ cientă
a
publicului- țintă;
Rentabilă;
Informație detaliat ă.Rata scăzută de răspuns;
Posibilitate de a trece neobservat ă;
Majoritatea utilizatorilor o consider ă drept „junk
mail”Diﬁ cilă identi ﬁ carea și
întreținerea unor baze de
date corecte;Creșterea pre țurilor.Rata de r ăspuns;
Numărul de destinatari.

14INSTRUMENTSEGMENTE DE
PUBLIC-ȚINTĂAVANTAJE DEZAVANTAJEINDICATORI DE
EFICACITATE
Publicații (broșuri,
pliante, rapoarte, ghiduri etc.)Potențiali
beneﬁ ciari,
beneﬁ ciari,
publicul specializat.Nivel ridicat de credibilitate,
acceptare și notorietate;
Pot ﬁ retransmise;
Emițătorul deține controlul
informației;
Oferă informația complet ă;
Promoveaz ă imaginea
organizației;
Pot ﬁ recitite.Comunicare impersonal ă,
unidirecțională;
Implicarea moderat ă a
publicului- țintă;
Cost mediu;Grad mediu de atingere a publicului- țintă;
Nu sunt produse cu regularitate;Numai pentru persoane literate;Este nevoie de un suport logistic pentru gestionare;Pot ﬁ produse în exces;
Nevoie de personal de creație;
Cere mai mult timp de observare fa ță de celelalte
medii de comunicare.Tirajul;
Număr publicații
distribuite/desc ărcate
de pe website;Numărul reacțiilor/
comentariilor;
Numărul reacțiilor/
comentariilor pozitive/negative din totalul reac țiilor/
comentariilor;Numărul solicit ări de
publicații;
Numărul de vizualiz ări
pe Internet.
Media digital ă
(CD, prezent ări
PowerPoint etc.)Publicul larg,
potențiali
beneﬁ ciari,
beneﬁ ciari,
publicuri- țintă
interne, public specializat.Posibilitate de a alege
între mai multe medii de comunicare;Volum mai mare de informație;
Viteza de circula ție mai
mare.Aplicațiile mai complexe
cer servicii de design și
programare.Numărul de produse
create;Numărul de materiale
distribuite.
Evenimente:
seminarii, conferințe, târguriPublicul larg,
potențiali
beneﬁ ciari.Contactul direct cu audien ța;
Interactivitate.Costuri ridicate pentru
evenimentele de amploare;Lipsa controlului asupra participării.Număr de participan ți;
Gradul de participare la dezbateri;Numărul de articole/
știri generate;
Evaluările
participan
ților pe baza
chestionarelor.

GHID DE COMUNICARE
152.UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE COMUNICARE

2.1. GESTIONAREA RELA ȚIEI CU MASS-MEDIA
Regulamentul Comisiei Europene privind m ăsurile de informare și publicitate pe tema Fondurilor
Structurale (art. 3.2.2.1 și art. 4.1 din Regulamentul CE nr. 1159/2000) subliniaz ă importan ța
implicării mass-media ca propagator al informa țiilor despre ac țiunile Uniunii Europene, în vederea
creșterii gradului de con știentizare asupra acestora.
Trebuie s ă existe un contact permanent cu mass-media pe toat ă perioada programului/proiectului
(lansare, implementare, închidere). Acest lucru este esen țial cu atât mai mult dac ă mass-media î și
exprimă interesul continuu pentru subiectul Fondurilor Structurale.
Fiți mereu informat.
Fiți mereu informat asupra a ceea ce oamenii vorbesc – cel mai adesea in ﬂ uențați de ceea ce apare
sau se discut ă în mass-media. Este bine s ă cunoașteți care sunt subiectele ﬁ erbinți și controversele
locale și să le luați în considerare atunci când face ți publică o informa ție. Cunoa șteți-i pe jurnali știi
care scriu despre subiectele a ﬂ ate în aria dumneavoastr ă de activitate și monitoriza ți în detaliu
atenția pe care o primesc aceste subiecte.
Colectarea datelor.
Mass-media nu este obligat ă să scrie de bine despre dumneavoastr ă. Fiți proactiv și inﬂ uențați
știrile, asumându-v ă un rol activ în crearea lor. Colecta ți toate ziarele locale și revistele relevante
pentru domeniul dumneavoastr ă de activitate și păstrați într-un dosar articolele legate de subiectul
dumneavoastr ă. Realiza ți o bază de date care s ă conțină numele și datele de contact ale jurnali știlor
ce scriu despre subiectele dumneavoastr ă. Urmăriți frecven ța cu care ace ști jurnali ști trateaz ă
aceste subiecte, precum și atitudinea lor pozitiv ă/negativ ă/neutră.
Gândiți local.
Timpul este unul din elementele cele mai importante atunci când este vorba de rela ționarea cu
media. Informa țiile pe care le trimite ți jurnaliștilor trebuie s ă aibă substanță și să ﬁ e „proaspete”,
de ultim ă oră. Știrile trebuie, de asemenea, s ă conțină elementul uman, pe care cititorii s ă-l
considere interesant, și cu care se pot rela ționa. Reporterii scriu despre „pove ști bune”, plasându-
le întotdeauna într-un context speci ﬁ c, cu amprent ă locală. Așadar, rețineți-le aten ția plasându-v ă
mesajul sau informa ția în contextul local.
Alegeți instrumentul potrivit.
Pentru a realiza o comunicare e ﬁ cientă cu mass-media, trebuie s ă alegeți instrumentul potrivit.
Câteva dintre aceste instrumente sunt: comunicate de pres ă, informa ții de pres ă5 și scrisori adresate
editorilor, comunicate de pres ă video, anun țuri de interes public, tip ărituri publicitare, campanii cu
ﬂ uturași, conferin țe de pres ă și evenimente. În selectarea celui mai adecvat instrument trebuie
luate în considerare, în primul rând, natura mesajului pe care îl transmite ți, caracterul de urgen ță
al mesajului, valoarea de știre, constrângerile ﬁ nanciare și caracteristicile publicului- țintă.
5 (En.) Media advisories

16Abordați tactici diverse.
Comunicatele de pres ă sunt unul dintre cele mai facile și utile instrumentele prin care câ știgați
interesul jurnali știlor. Dar când ave ți atât de multe moduri de abordare a jurnali știlor, trebuie s ă
alegeți și să combina ți mai multe tactici și să ﬁ ți creativi în încercarea de a ajunge la public. În
funcție de publicul- țintă pe care-l ave ți în vedere și totodat ă în funcție de bugetul pe care îl ave ți
la dispozi ție, poate ﬁ organizat un eveniment, într-un format special. În cazul în care dispune ți de
un buget mai mic, selecta ți cu aten ție publica țiile prin intermediul c ărora informa țiile vor ajunge la
publicul- țintă.
Furnizați informa ții suplimentare.
Pe lângă mesajul central, furniza ți informa ții suplimentare și oferiți-le astfel jurnali știlor date pentru
a putea dezvolta o poveste/un subiect. Veni ți în ajutorul lor punându-le la dispozi ție fotogra ﬁ i, ﬁ șe
de prezentare, informa ții biogra ﬁ ce și de contact ale exper ților dintr-un anumit domeniu sau adrese
de website-uri relevante. Este deosebit de util pentru jurnali ști dacă informa ția poate ﬁ accesibil ă
online sau are un contact/adres ă de e-mail pentru mai multe detalii. De asemenea, informa ții din
cercetări colaterale sunt foarte utile jurnali știlor. Pentru știrile de televiziune este recomandat s ă
puneți la dispozi ție înregistrarea video în format Beta, în plus fa ță de resursele deja men ționate.
Respectă „jocul”.
Practica a stabilit câteva reguli nescrise în gestionarea rela ției cu mass-media. Pentru a juca bine
„jocul” cu mass-media trebuie s ă respecți aceste reguli, dac ă vrei ca la rândul ei, mass-media s ă te
respecte. Unele dintre regulile de baz ă sunt:
• Când trimite ți informa ția către mass-media, preciza ți dacă ea este destinat ă difuzării imediate
sau dacă se impune un embargo pân ă la o anumit ă dată și oră.
• Dacă introduce ți un citat din surse neo ﬁ
ciale în textul comunicatului, ob țineți în prealabil
permisiunea de la surs ă, înainte de difuzare.
• Informa țiile de pres ă trebuie s ă conțină doar detaliile de baz ă (cine, ce, unde, când, de ce și
cum).
• Răspundeți cu promptitudine solicit ărilor jurnali știlor și apelurilor acestora.
• Nu ignora ți o întrebare din partea jurnali știlor.
• Nu promite ți exclusivitate nim ănui, decât dac ă intenționați să o și acordați.
• Nu-i trata ți pe jurnali ști ca și cum ar ﬁ dușmanii dvs – dac ă este cazul s ă îi contrazice ți, faceți
acest lucru ferm și din convingere profesional ă.
Fiți disponibili!
Jurnaliștii au și ei termenele lor limit ă. Atunci când un jurnalist caut ă o informa ție, dorește să o
obțină cât mai repede, uneori pentru un articol sau un program din ziua urm ătoare. Prin urmare, nu
lăsați nici o întrebare f ără răspuns, ﬁ ți mereu disponibili.
„Revista presei”
Știrile apărute în mass-media despre Regio/PCTE trebuie monitorizate prin realizarea zilnic ă a revistei
presei. Aceasta va facilita ulterior evaluarea cantitativ ă și calitativ ă a activit ății de comunicare.

GHID DE COMUNICARE
172.1.1 GESTIONAREA UNUI INTERVIU
• Pregătiți-vă, pregătiți-vă, pregătiți-vă;
• Se recomand ă exersarea unei maniere de exprimare bazat ă pe conversa ție;
• Vorbiți clar și concis;
• Pregătiți-vă o listă scurtă cu 2-3 subiecte-cheie ale discursului, într-o ordine logic ă. Nu aborda ți
multe subiecte în acela și interviu, pentru c ă veți pierde audien ța, iar ideile pe care vre ți să le
transmite ți publicului, vor ﬁ și ele pierdute;
• La interviurile în direct/înregistrate la radio sau televiziune, atunci când trebuie s ă vorbiți despre
un anumit subiect, informa ți-vă mai întâi cine sunt ceilal ți invitați. Este foarte important s ă știți
dacă ei vor ﬁ de aceea și părere cu dumneavoastr ă sau împotriv ă;
• Sprijini ți-vă discursul cu informa ții mai generale, de context. Deoarece jurnali știi se pot muta de
la un departament la altul, sau de la o publica ție la alta, exist ă posibilitatea s ă întâlniți jurnaliști
care au nevoie de acest tip de informa ții;
• Anticipa ți întrebările și nevoile de informa ții ale jurnali știlor;
• Încerca ți să oferiți răspunsuri explicative și simple pentru cet ățeanul obi șnuit deoarece acesta
este punctul de referin ță pentru majoritatea reporterilor;
• Fiți prieteno și și sinceri. Nu evita ți întrebările și nu divaga ți de la răspuns; răspundeți în propozi ții
scurte, cât de direct și de sincer posibil, neutilizând jargoane;
• Tonul vocii trebuie s ă ﬁ e conving ător. Din nou, exersa ți pentru a nu p ărea nesiguri;
• Nu utiliza ți expresia „f ără comentarii” – d ă impresia de arogan ță și ostilitate. Nu e obligatoriu s ă
răspundeți la orice întrebare îns ă puteți să admiteți ﬁ e că nu sunte ți sursa de informare potrivit ă
pentru acea întrebare, și să-i direcționați către cel care are informa ția, ﬁ e oferiți-vă să reveniți
cu informa ția imediat dup ă interviu;
• Încerca ți să ﬁ ți memorabili dând citate adaptate la context sau din context local (acestea sunt
cele mai e ﬁ ciente);
• Rămâneți la modul formal de transmitere a mesajului dumneavoastr ă și nu trece ți la declara ții
„neoﬁ ciale”6. Nu oferi ți niciodat ă informa ții care nu dori ți să ﬁ e reproduse. Reporterilor le este
diﬁ cil să ignore ceea ce î și notează, atunci când redacteaz ă articolul;
• Nu prelungi ți interviul. Țelul dumneavoastr ă ﬁ nal este transmiterea mesajului a șa cum l-a ți
pregătit și nu estomparea lui prin discu ții îndelungate cu reporterii;
• Limbajul corpului și ținuta, precum și tonul vocii conteaz ă foarte mult, mai ales la televizor; felul
în care ar ătați și cum vorbi ți este crucial;
• La interviuri televizate sau spectacole, ﬁ ți atenți la ținuta dumneavoastr ă; ﬁ ți încrezător/-oare
și transmite ți acest lucru printr-o pozi ție dreapt ă a corpului. Nu purta ți bijuterii mari, nu v ă
îmbrăcați în dungi, pentru c ă sunt obositoare pentru ochi.
2.1.2 ORGANIZAREA CONFERIN ȚELOR DE PRES Ă
Conferin țele de pres ă sunt organizate pentru a marca un eveniment important și pentru a permite
jurnaliștilor să ﬁ e primii care primesc informa ții despre un anumit subiect. O conferin ță de presă oferă
organizatorului oportunitatea de a informa jurnali știi despre un subiect anume. Astfel, jurnali știi
proceseaz ă mult mai u șor informa ția primit ă.
6 (En.) Off the record.

18
O conferin ță de presă reușită necesită mobilizarea unor resurse substan țiale. Pentru ca la conferin ță
să participe 10 jurnali ști, de obicei trebuie invita ți în jur de 20. O preg ătire minu țioasă a unei
conferințe dureaz ă între 4 și 8 zile de lucru intens, la acestea ad ăugându-se prezen ța la eveniment
și monitorizarea rezultatelor.
Este extrem de important s ă se organizeze conferin țe de pres ă doar pentru evenimentele
importante și să nu se abuzeze de aceast ă metodă doar pentru anun țarea unor detalii.
Iată câteva observa ții care necesit ă atenție deosebit ă:
Invitațiile
Invitațiile trebuie trimise cu dou ă-trei săptămâni înainte de conferin ță. Se trimit dou ă copii ale
invitației pentru colectivul editorial: una pentru jurnalist și a doua pentru redactorul- șef.
Data
Planiﬁ carea datei unei conferin țe de pres ă presupune veri ﬁ carea datelor celorlalte evenimente
anunțate pentru perioada respectiv ă, pentru a se asigura interesul maxim al jurnali știlor invita ți.
Locația
Se alege o loca ție central ă și accesibil ă; se poate ata șa invitației și o hartă și se fac aranjamente
pentru parcare. PrimireaSe amenajeaz ă un birou de înregistrare la intrarea în sala de conferin ță. Jurnali știi vor ﬁ rugați să
ofere datele lor de contact, care vor ﬁ ulterior incluse în ﬁ șierele de pres ă. Pregătiți pentru jurnali ști
o mapă de pres ă conținând discursurile vorbitorilor, comunicatul de pres ă, precum și orice alte
informații ajutătoare sau explanatorii pentru eveniment.
Plasați-i pe cei care țin discursuri unul lâng ă altul, astfel încât s ă poată intra to ți în cadrul unei
fotogra ﬁ i și amplasa ți în spatele prezidiului a ﬁ șe sau bannere cu subiectul conferin
ței. Astfel,
fotogra ﬁ ile și materialul ﬁ lmat de reporteri va purta marca evenimentului.
Asigurați apă și cafea celor prezen ți. Pentru vorbitori este recomandat ă apa plat ă.
Introducerea
Este important ca la conferin ța de pres ă să existe un moderator, care le va ura bun venit tuturor celor
prezenți și-i va prezenta reporterilor pe membrii prezidiului. De asemenea, în decursul conferin ței
moderatorul poate da microfonul și direcționa întreb ările reporterilor c ătre persoana care poate
oferi răspunsul.
Brieﬁ ng
Trebuie s ă existe un purt ător de cuvânt principal care va conduce conferin ța și care va r ăspunde la
toate întreb ările. Înaintea evenimentului, purt ătorul de cuvânt trebuie informat în detaliu despre
toate subiectele din agend ă și pregătit pentru posibilele întreb ări ale jurnali știlor.

GHID DE COMUNICARE
19Amintiți-vă că discursul ﬁ ecărui vorbitor nu trebuie s ă depășească 10-15 minute. Dup ă ce discursurile
s-au încheiat, deschide ți sesiunea de întreb ări. Aceasta nu trebuie s ă ﬁ e mai lung ă de 20 minute.
De-brie ﬁ ng
După conferin ță, organizatorii, inclusiv purt ătorul de cuvânt, vor lua parte la o întâlnire în cadrul
căreia se trag concluziile despre desf ășurarea evenimentului, cu scopul de a analiza unde-dac ă este
cazul unor îmbun ătățiri, pentru evenimentele viitoare.
Menținerea rela ției cu presa
Conferin ța de pres ă trebuie s ă asigure ini țiatorului stabilirea unor contacte directe și de încredere
cu reprezentan ții mass-media. Aceste contacte vor permite ulterior men ținerea interesului și a
curiozității jurnali știlor. Nu întotdeauna exist ă un eveniment major, dar acest lucru nu trebuie s ă
împiedice preg ătirea terenului. Astfel, în momentul în care apare ceva important, jurnali știi vor ﬁ
pregătiți să vorbeasc ă despre el, datorit ă ﬂ uxului continuu de informa ții pe care le primesc.
Diferite formate de evenimente
Conferin țele de pres ă pot avea diferite formate. În func ție de situa ție, pot ﬁ plani ﬁ cate cu mult
timp în avans sau organizate în ultimul moment. Pot ﬁ adresate tuturor jurnali știlor, unui grup- țintă
restrâns în func ție de subiectul abordat sau de zona geogra ﬁ că sau pot ﬁ rezervate pentru un cerc
limitat de jurnali ști, considera ți ca lideri de opinie.
Conferin țele de pres ă se țin de obicei în prima parte a zilei, într-un spa țiu ﬁ x. De asemenea, pot
avea loc diminea ța devreme (conferin ța de mic-dejun) sau la amiaz ă (conferin ța de prânz). Alte
evenimente de pres ă pot dura o jum ătate de zi sau chiar o zi întreag ă (de reținut că timpul jurnali știlor
este pre țios): de exemplu, o vizit ă a jurnali știlor pentru a vedea proiectele încheiate. Mai multe
elemente pot ﬁ combinate, cum ar ﬁ o excursie pe teren urmat ă de conferin ța de pres ă la prânz.
Mai jos g ăsiți o listă de veri ﬁ care a organiz ării unei conferin țe de pres ă, ce vă poate ﬁ de ajutor.
Detalii ale organiz ării unei conferin țe de pres ă Observa ții
1. Stabilirea datei și orei • Nu exist ă alte evenimente preconizate în acela și timp
cu conferin ța de pres ă și care pot intra în competi ție
cu aceasta pentru știri;
• În perioada mar ți – joi, diminea ța (10-13h).
2. Stabilirea și amenajarea loca ției • Loca ția – ușor de găsit (accesibil ă cu ajutorul mijloacelor
de transport în comun);
• Sala nu trebuie s ă ﬁ e foarte mare, pentru a crea impresia
de aglomera ție și importan ță a evenimentului;
• Sala trebuie s ă ﬁ e echipat ă cu dot ările necesare
(microfoane, telefoane, lumin ă suﬁ cientă, podium/
masă de prezidiu, loc pentru întâmpinarea jurnali știlor
și refugiu pentru ap ă/cafea);
• Vorbitorii trebuie plasa ți în centru.
3. Agenda • Con ține timpul estimat pentru ﬁ ecare discurs / vorbitor
și ﬁ ecare punct din agend ă;

20Detalii ale organiz ării unei conferin țe de pres ă Observa ții
4. Listarea posibililor invita ți care vor vorbi; trimiterea
invitațiilor pentru vorbitori • Con ﬁ rmări ale prezen ței vorbitorilor;
• Include ți maxim 3 vorbitori;
• Etichete cu numele și instituția (nu și funcția, aceasta
va ﬁ anunțată de moderator);
• Asigura ți-vă că aveți toate discursurile și că acestea
tratează subiectele conferin ței, fără a se suprapune;
• Întreba ți-i pe vorbitori dac ă doresc ca interven ția
lor să ﬁ e inclus ă în mapa de pres ă; dacă nu doresc,
includeți cele mai importante citate (3-4 propozi ții) în
comunicatul de pres ă.
5. Întocmirea unei liste cu mass-media interesat ă de
subiectul conferin ței• Întocmi ți o listă cu jurnali știi pe care dori ți să-i invitați
6. Invitații către mass-media • Invita ții trimise cu 3-4 zile înaintea conferin ței (nu mai
mult, pentru c ă vor uita)
• Invitațiile nu ar trebui s ă ﬁ e prea lungi;
• Invitațiile ar trebui s ă menționeze cine sunt
vorbitorii;
• Invitația ar trebui s ă descrie pe scurt care este
scopul conferin ței (maximum 3 paragrafe);
• Locul, data și denumirea evenimentului trebuie
clar subliniate;
• Cu 1-2 zile înaintea conferin ței jurnali știi trebuie
sunați la telefon pentru a li se reaminti și a li se cere
conﬁ rmarea particip ării la conferin ță.
7. Invitații către alți invitați • Trimise cu cel pu țin două săptămâni înaintea
conferinței.
8. Moderatorul (facilitatorul) pentru conferin ța de pres ă
este disponibil • Aveți conﬁ rmarea disponibilit ății;
• Moderatorul știe despre ce este conferin ța și are
descrierea tuturor momentelor din desf ășurarea
evenimentului (inclusiv anun țuri pe care trebuie s ă le
facă în timpul conferin ței: chestiuni administrative;
unde va ﬁ servită cafeaua etc.).
9. Mapa pentru mass-media este preg ătită • Mapa con ținând materiale suport, comunicatul de
presă, o copie scris ă a discursurilor. Pute ți chiar
include informa ții despre un subiect, gra ﬁ ce, tabele/
hărți.
10. Preg ătirea de instrumente de informare și vizuale
auxiliare • Elemente vizuale preg ătite: banner-e, poster-e,
graﬁ ce, hărți mari, poze sau alte reprezent ări care ar
putea transmite mesajul conferin ței.
11. Pregătirea unei liste de prezen ță pentru mass-media • Exist ă desemnat ă o persoan ă care să primeasc ă și să
ghideze reporterii și care să le ceară să semneze lista
de prezen ță (acești reporteri vor ﬁ ulterior inclu și în
lista de distribu ție a informa țiilor către mass-media, a
comunicatelor de pres ă, circularelor etc.).
12. Veri ﬁ carea sălii de conferin ță

GHID DE COMUNICARE
212.1.3 PREG ĂTIREA UNUI COMUNICAT DE PRES Ă
• Fiți atenți la titlul comunicatului de pres ă, este important ă folosirea de cuvinte care atrag aten ția.
Încercați să folosiți nu mai mult de un singur rând pentru titlu;
• Primul paragraf al comunicatului trebuie s ă conțină toate informa țiile importante: mesajul
principal care trebuie transmis împreun ă cu cea mai important ă parte a subiectului;
• Citatele trebuie s ă ﬁ e atribuite clar persoanei c ăreia îi apar țin: se folose ște un citat în primul
paragraf sau în cel de-al doilea pentru a “atrage” aten ția cititorului;
• Folosiți un limbaj simplu și clar;
• Comunicatul este redactat folosind spa țierea la dou ă rânduri și margini late pentru a permite
jurnaliștilor să își facă propriile adnot ări;
• Uneori e necesar ă adăugarea unor informa ții suplimentare la sfâr șitul comunicatului;
• Data și ora comunicatului sunt obligatorii;
• Numele și datele de contact ale purt ătorului de cuvânt trebuie men ționate obligatoriu, pentru
cazul în care un jurnalist are nevoie de informa ții suplimentare;
• Nu include ți opiniile personale în comunicatul de pres ă, nu utiliza ți cuvinte ca “foarte bine”,
“extrem de important” etc. Fi ți obiectivi;
• Titlul comunicatului trebuie s ă ﬁ e captivant și original: un titlu bun îl convinge pe receptor s ă îl
și citească;
• Distribuirea comunicatelor se face prin fax sau prin e-mail;• Formatul comunicatului trebuie s ă respecte manualele de identitate vizual ă ale institu ției/
programelor Regio/PCTE.
Dacă se produce o fotogra ﬁ e pentru a ﬁ atașată comunicatului de pres ă, următoarele puncte trebuie
respectate:
• Să ampli ﬁ ce mesajul comunicatului;
• Subiectul pozei s ă ﬁ e interesant și relevant;
• Pozele clare cu una sau dou ă fețe zâmbitoare sunt mult mai e ﬁ ciente decât fotogra ﬁ ile cu o
mulțime de elemente disparate;
• Fotogra ﬁ ile trebuie puse la dispozi ție atât în format alb-negru cât și color;
• Se trimite un set de fotogra ﬁ i pentru a permite celui care le prime ște să aleagă pozele care, în
opinia lui, ilustreaz ă cel mai bine subiectul și se încadreaz ă în spațiul disponibil;
• Fotogra ﬁ ile trebuie s ă ﬁ e însoțite întotdeauna de o descriere scurt ă și de lista numelor și func
țiilor
persoanelor suprinse în acestea (al c ăror acord prealabil pentru publicare a fost cerut).
2.1.4 GESTIONAREA SITUA ȚIILOR DE CRIZ Ă
Criza este de ﬁ nită ca ﬁ ind o situa ție neprev ăzută care amenin ță imediat și serios o organiza ție,
funcționarea ei, imaginea ei, interesele, precum și personalul, clien ții și acționarii.
Gestionarea crizelor este un exerci țiu proactiv menit s ă protejeze imaginea și reputația organiza ției
atunci când aceasta este amenin țată.

22Rolul purtătorului de cuvânt :
• Purtătorul de cuvânt este o persoan ă specializat ă în Relații Publice, obi șnuită să interacționeze
cu mass-media;
• În timpul unui crize, purt ătorul de cuvânt are rolul de a transmite mesajul potrivit în modul cel
mai adecvat. Purt ătorii de cuvânt evalueaz ă poziția mass-media, r ăspund întreb ărilor publicului
și jurnaliștilor, solu ționează alte cereri de informa ții, monitorizeaz ă articolele din mass-media,
precum și aﬁ rmațiile mediatizate ale o ﬁ cialilor sau altor actori importan ți.
• Se recomand ă ca toate informa țiile să treacă pe la și să ﬁ e ﬁ ltrate de c ătre purtătorul de cuvânt.
Nicio alt ă persoan ă din organiza ție nu trebuie s ă facă declara ții sau să furnizeze informa ții fără
acordul purt ătorului de cuvânt.
Practici e ﬁ ciente în comunicarea în situa ții de criz ă:
• Cel care vorbe ște primul este cel mai credibil. Nu a șteptați ca alții să dea informa ția presei;
• Asigura ți-vă care sunt faptele reale și adunați toate detaliile legate de acestea;
• Fiți sinceri admi țând ce informa ții nu sunt cunoscute sau nu pot ﬁ furnizate;
• Comunica ți-le jurnali știlor că veți reveni cu mai multe informa ții de îndat ă ce acestea vor ﬁ
disponibile;
• Aﬁ șați control și încredere, f ără a epata;
• Fiți empatici;
• Nu trivializa ți îngrijor ările publicului și nu oferi ți asigurări în exces;
• Recunoa șteți-vă incertitudinile și alte reac ții normale;
• Tonalitatea vocii este foarte important ă în orice comunicare. Exprima ți angajament și
competen ță;
• Luați în considerare întreb ările “cum ar ﬁ dacă?” (scenariul cel mai grav).
2.2. PUBLICA ȚIILE
• Pot ﬁ materiale de informare (pe un anumit subiect) sau de promovare (pentru promovarea
organiza ției);
• Sunt un instrument relativ scump, de aceea con ținutul trebuie selectat astfel încât s ă permită o
folosire îndelungat ă a publica ției;
• Permit prezentarea unor informa ții mai complexe și detaliate;
• Reprezint ă o carte de vizit ă care poate ﬁ oferită și unor cititori cu in ﬂ uență: oameni politici,
autorități naționale și locale, poten țiali parteneri, investitori, mass-media etc.
Sfaturi pentru realizare publica țiilor:
• Oferiți cititorilor posibilitatea s ă reacționeze incluzând date de contact și eventual, cupoane
detașabile autoadresate pentru sugestii/comentarii;
• Realiza ți și o variant ă electronic ă a publica ției pe care o posta ți pe website-ul institu ției astfel
încât să poate ﬁ multiplicat ă și de către alți membri ai re țelei;
• Încerca ți să evitați duplicarea efortului concepând publica ții similare altora care exist ă pe piață;
puteți, în schimb, s ă le reedita ți sau multiplica ți;
• Acordați o atenție deosebit ă selectării fotogra ﬁ ilor; acestea trebuie s ă ﬁ e de calitate bun ă. Atenție la
drepturile de autor. În scop de informare, pot ﬁ utilizate gratuit fotogra ﬁ ile din mediateca Comisiei
Europene, cu men ționarea sursei: http://ec.europa.eu/avservices/photo/index_en.cfm

GHID DE COMUNICARE
23• Țineți cont de faptul c ă la tipărire, costurile scad pe m ăsură ce crește tirajul;
• Elemente esen țiale ale succesului publica ției sunt: designul și distribu ția;
• Trebuie conceput ă o strategie de diseminare. Pentru publica țiile tipărite costurile de expediere
prin poștă pot ﬁ destul de ridicate, de aceea se poate opta pentru distribuirea la evenimentele
din domeniu direct sau prin parteneri/re țele.
2.2.1 REALIZAREA UNUI NEWSLETTER
Newsletter-ul este un instrument practic folosit pentru a comunica informa ții punctuale, în mod
regulat și proactiv c ătre publicuri țintă variate. Poate ﬁ trimis electronic, caz în care trebuie avute
în vedere urm ătoarele sfaturi:
• Newsletter-ul este structurat în coloane standard și conține informa ție concis ă. Cititorul caut ă
să acumuleze rapid informa ția, având posibilitatea de a ob ține informa ții suplimentare prin
accesarea unor link-uri;
• Newsletter-ul este transmis proactiv spre cititori într-un mod ﬂ exibil. Nu este doar o surs ă de
informare ci și un instrument de con știentizare și de stimulare a interesului pentru o licita ție
deschisă de proiecte, noi surse de informare sau exemple inovatoare;
• Pune accentul pe dimensiunea uman ă și furnizeaz ă exemple de proiecte.
• Stilul s ău rezultă din conștientizarea nevoilor de informare ale audien ței.
• Trebuie s ă ﬁ e ușor de citit – 4-8 pagini sunt u șor de parcurs și de produs cu un cost sc ăzut.
Întrebări care trebuie luate în calcul la realizarea unui newsletter:
• Este direc ționat către publicul potrivit?
• Cum ar trebui s ă arate?
• Cât de frecvent ar trebui s ă ﬁ e utilizat și cât de lung ar trebui s ă ﬁ e?
• Care este stilul cel mai potrivit?• Va ﬁ produs intern sau va ﬁ subcontractat?
• Cum ar trebui distribuit (tip ărit sau în format electronic)?
• Cum va ﬁ gestionat ă lista de distribu ție?
Exemple:
http://ec.europa.eu/regional_policy/country/commu/document/ ﬁ che/fr_npcal_mag_en.pdf
2.3. ORGANIZAREA ȘI COORDONAREA CENTRELOR DE INFORMARE
Birourile de informare sunt în ﬁ ințate ca răspuns la nevoia de informare și consultan ță a potențialilor
beneﬁ ciari și a publicului general.
Responsabilit ăți recomandate ale centrelor de informare:
Informare și conștientizare
• Distribuie documenta ție (formulare, ghiduri, manuale etc.);
• Asigură diseminarea documenta ției generale și speci ﬁ ce despre Regio/PCTE, inclusiv condi țiile de
participare, posibilit ățile și modalit ățile de depunerea a cererilor de ﬁ nanțare;

24• Organizeaz ă activități de promovare, în colaborare cu Autoritatea de Management (MA) (ex. zile
de informare, seminarii, conferin țe, newsletter-e, website-uri, târguri etc.).
Consultan ță, asisten ță și training
• Oferă formare profesional ă și asistență pentru redactarea cererilor de ﬁ nanțare (sfaturi practice
pe anumite capitole și paragrafe ale cererii);
• Oferă sfaturi cu privire la procedurile administrative și chestiuni contractuale (ex. rolul și
responsabilit ățile bene ﬁ ciarilor/partenerilor, cheltuieli eligibile, drepturi și obliga ții ale
contractorilor, respectarea prevederilor referitoare la etic ă etc.);
• Organizeaz ă seminarii de preg ătire pentru grupuri- țintă speci ﬁ ce (ONG-uri, autorit ăți locale,
asociații profesionale etc.) pe diverse subiecte (aspecte contractuale, modalit ăți de participare,
zonele eligibile ale programului, criteriile de eligibilitate etc.);
• Sprijină organiza țiile în vederea particip ării lor la Regio/PCTE.
Organizarea centrului de consultan ță
• Centrul ar trebui s ă aibă o identitate vizual ă proprie, u șor de recunoscut, și să ﬁ e dotat cu
facilitățile de comunicare necesare (calculatoare, telefoane, fax, conexiune la Internet);
• În func ție de resursele disponibile, poate func ționa permanent în timpul perioadelor de depunere
a proiectelor sau doar în anumite zile ale s ăptămânii. În cazul în care func ționează doar în
timpul perioadelor de depunere a proiectelor, activitatea sa trebuie promovat ă odată cu lansarea
programului. Pentru a e ﬁ cientiza activitatea, este recomandat ca în anumite intervale orare (sau
în anumite zile ale s ăptămânii), personalul centrului regional s ă ﬁ e disponibil pentru întâlniri cu
potențialii solicitan ți;
• Funcția de consultan ță a centrului de informare ar trebui s ă înceteze cu 21 de zile înainte de
termenul limit ă al depunerii cererilor de ﬁ nanțare;
• Activitatea centrelor de consultan ță trebuie monitorizat ă.
Exemplu:
http://ec.europa.eu/regional_policy/country/commu/document/ ﬁ che/fr_npcal_mag_en.pdf
2.4. GESTIONAREA UNUI CALL CENTER
Un call center este un spa țiu dotat cu personalul și echipamentele necesare prelu ării de apeluri
telefonice de la public și transmiterii de r ăspunsuri la întreb ările primite. De la un call center pot ﬁ
transmise mesaje prin fax, po ștă și e-mail.
În general, telefoanele primite se refer ă la cereri de informa ții despre activitatea institu ției sau
speci ﬁ cul unui program (Regio, PCTE). Personalul call center-ului prime ște aceste cereri și le răspunde
instantaneu sau administreaz ă formularea r ăspunsului general c ătre publicul- țintă, în func ție de
legislația în vigoare (Legea 544/2001, în România).

GHID DE COMUNICARE
25Pași pentru în ﬁ ințarea unui call center – similari cu cei urma ți pentru preg ătirea unui plan de
afacere:
• Evaluarea nevoii unui call center: num ărul telefoanelor și întrebărilor primite pe liniile telefonice
obișnuite, website, email, fax etc; rapoartele (din surse credibile) despre nivelul de satisfac ție a
publicului fa ță de comunicarea cu institu ția;
• Evaluarea m ărimii proiectului: estimarea bugetului de investi ție, în varianta realiz ării call center-
ului în cadrul institu ției sau împreun ă cu o companie specializat ă, în afara acesteia;
• Pregătirea proiectului de investi ție și obținerea aprob ărilor cu privire la: dimensiunea proiectului,
beneﬁ ciile așteptate, indicatori, calendarul de implementare; aceast ă etapă include și obținerea
aprobărilor de la autorit ățile din telecomunica ții;
• Pregătirea bazelor de date de pornire: liste de contacte publice, informa ții disponibile demogra ﬁ ce
și calitative despre segmentele de public avute în vedere, existen ța sau lipsa permisiunii de
contactare în scop informativ;
• Pregătirea planului de comunicare și a mesajelor ce vor ﬁ folosite în activit ățile de informare prin
intermediul call center-ului, independent sau în paralel cu alte instrumente de comunicare;
• Implementarea logistic ă:
alegerea unui spa țiu de birou care s ă găzduiască în mod adecvat personalul și
echipamentul;
obținerea conexiunii de Internet de band ă largă și a liniilor telefonice (inclusiv num ăr gratuit
de tipul 0800 sau numere obi șnuite ușor de reținut);
achiziția echipamentului și a programelor de calculator de gestionare a bazelor de date;
angajarea și pregătirea personalului;
desfășurarea unor simul ări de func ționare a call center-ului;
lansarea o ﬁ cială a call center-ului, anun țarea către presă a scopului s ău și a datelor de
contact.
2.5. ORGANIZAREA EVENIMENTELOR: CONFERIN ȚE, SEMINARII, TÂRGURI
Conferin țele, seminariile și târgurile pot ﬁ folosite pentru a furniza informa ții generale despre
conținutul și obiectivele politicilor UE și despre oportunit ățile de ﬁ nanțare prin fondurile structurale
către grupurile- țintă ale programului, structurile parteneriale (asocia ții profesionale, ONG-uri,
organisme ale administra ției publice etc.) și reprezentan ți mass-media. Pot con ține referin țe la
proiecte ﬁ nalizate din regiunea respectiv ă.
Principalele obiective:
• furnizarea de informa ții despre rezultatele preconizate ca urmare a implement ării programului/
proiectului;
• prezentarea de informa ții speci ﬁ ce despre licita țiile de proiecte lansate sau a ﬂ ate în stadiu de
pregătire, despre regulile referitoare la preg ătirea cererilor de ﬁ nanțare și la selec ția proiectelor,
pentru bene ﬁ ciarii poten țiali, camere de comer ț, asociații profesionale, mass-media.
Conferin țele și seminariile trebuie special concepute pentru un anumit grup- țintă, iar aceast ă
decizie va in ﬂ uența conținutul și forma evenimentului.

26Este relevant ă implicarea unor bene ﬁ ciari care pot prezenta problemele pe care le-au întâmpinat în
procesul de preg ătire și implementare a proiectelor lor, permi țând transferul de experien ță către
potențialii bene ﬁ ciari. La seminarii trebuie invita ți și reprezentan ți ai organismelor de implementare
care pot r ăspunde pe loc la întreb ările puse de participan ți. Prin organizarea acestor tipuri de
evenimente un num ăr mare de poten țiali solicitan ți își pot rezolva problemele f ără să mai apeleze
individual la consultan ță.
Evenimentele de anvergur ă sunt un instrument e ﬁ cient pentru diseminarea unor mesaje generale
către un num ăr mare de oameni. Sunt adesea asociate cu etapa dezvolt ării programului, pentru
consultări extinse asupra posibilelor op țiuni strategice, și cu lansarea programului/proiectului.
Seminariile sau atelierele de lucru sunt cea mai bun ă alegere când trebuie transmise mesaje
speci ﬁ ce către un grup mai mic și/sau mai specializat. Sunt în mod deosebit recomandate pentru
procesele de înv ățare activ ă în grup.
Întâlnirile fa ță-în-față sunt folosite atunci când trebuie s ă se lucreze intens, într-un interval de timp
limitat și pe teme foarte speci ﬁ ce. Acestea pot viza oferirea de consultan ță pentru solicitan ți în
vederea complet ării cererii de ﬁ nanțare. Contactul direct este recomandat la fazele de început ale
elaborării proiectului. În multe cazuri, este contactat ă direct persoana/unitatea responsabil ă de un
anumit aspect al programului, prin telefon, vizit ă, scrisoare sau e-mail.
Ce asigur ă succesul unui eveniment:
• Are scopuri clare și un public- țintă clar delimitat;
• Este organizat astfel încât s ă maximizeze participarea și impactul;
• Implică audiența;
• Nu neglijeaz ă activitățile post-eveniment (materialele conferin ței, follow-up);
• Este evaluat (sunt monitorizate reac țiile generate de eveniment și se trag concluzii care pot ﬁ
utile pentru organizarea evenimentelor viitoare).
2.6. DEZVOLTAREA CAMPANIILOR PE INTERNET
Internetul este un mijloc de comunicare a c ărui amploare cre ște într-un ritm rapid. Peste 6 milioane
de persoane acceseaz ă lunar cel pu țin un site românesc (sursa: www.tra ﬁ c.ro). Potrivit Studiului
Național de Audien ță (SNA), 43% din popula ția urbană a folosit Internetul anul trecut, iar peste 20%
îl utilizeaz ă cel puțin o dată pe săptămână. Comunit ățile online din România s-au m ărit considerabil,
ca rezultat al trecerii de la conexiunile dial-up la cele prin band ă largă.
Comunitățile online permit segmentarea publicului, mii de membri ﬁ ind interesa ți de subiecte
comune care au alocate site-uri specializate (ex. comunit ăți de afaceri: doctori, avoca ți, imobiliare,
brokeri; comunit ăți bazate pe hobby-uri: iahturi, pescuit, offroad, gadget-uri; comunit ăți de lifestyle:
cluburi, cine ﬁ li, mame etc.).

GHID DE COMUNICARE
27De exemplu, peste 10 companii de media online împart pia ța comunic ării online din România
(AdEvolution, Netbridge, Arbomedia, MPInteractive, SMInteractive, Rol Network, Neogen Network, Beyond Media, Media Café, Clir Media etc). Peste 500 de site-uri sunt incluse în aceste re țele de
publicitate, comunicatorii putând s ă valori ﬁ ce audien țele generale ale portalurilor sau audien țele
foarte segmentate ale site-urile specializate.
Cele mai utilizate formate de comunicare online sunt:
• Bannere care sunt cel mai utilizat format (dreptunghiuri, cu diferite dimensiuni și poziționări);
banner-ul este o imagine publicitar ă (care poate include și text) inserat ă permanent sau periodic pe
un website. Ac ționează ca link c ătre o altă adresă de Internet al c ărei conținut îl promoveaz ă;
• Formate “intruzive” – de și au adeseori consecin țe negative de receptare, sunt folosite de unii
comunicatori, sub form ă de: over-layers, rollovers, sau tranzi ționale/intersti țiale;
• Newsletter-e electronice;• Advertoriale;• Sponsorizarea unei pagini sau a unei sec țiuni;
• Personalizarea unui site cu elementele gra ﬁ ce ale campaniei;
• Concursuri/Jocuri online;• Blog-urile – a c ăror utilizare a crescut recent (în special prin intermediul jurnali știlor).
Website pentru program/proiect
Un website a devenit un instrument esen țial al oric ărei strategii de comunicare, iar acesta trebuie
promovat pe toate materialele pentru pres ă, broșuri, ﬂ uturași, newslettere, precum și pe alte
materiale create pentru public.
Iată câteva reguli care asigur ă eﬁ ciența unui site:
• S
ă aibă un conținut foarte bine structurat care s ă permită vizitatorilor accesul cât mai rapid la
informații;
• Să poată ﬁ dezvoltat și extins – spre deosebire de o publica ție, un website ofer ă oportunit ăți
nelimitate de actualizare și completare a con ținutului;
• Succesul s ău depinde de:
• Frecven ța cu care este actualizat;
• Nivelul de accesibilitate, mai ales pentru utilizatorii care dispun de conexiuni slabe la
Internet și de calculatoare dep ășite din punct de vedere tehnic.
Exemple:
http://ec.europa.eu/regional_policy/country/commu/outils_en.htm.
Structura recomandat ă a website-ului pentru Regio/PCTE:
• Știri;
• Licitații de proiecte : împărțit în active și închise (de exemplu www.esfcr.cz), precum și
documenta țiile complete ale licita țiilor (proceduri, ghiduri etc.);
• Documenta ții:

28• Documentele programului: Regio/PCTE;
• Referin țe/surse de informare pentru solicitan ți: documente necesare pentru completarea
cu succes a cererii de ﬁ nanțare;
• Informa ții pentru bene ﬁ ciari: documente necesare pentru implementarea și administrarea
proiectului;
• Legisla ția națională și comunitar ă;
• Ghiduri, bro șuri, pliante etc.;
• Alte surse de informare (documentele Comisiei Europene, documente strategice, rapoarte
despre implementarea programului, studii, analize, sondaje de opinie public ă etc.);
• Evenimente (conferin țe, seminarii, cursuri, târguri) organizate de diferitele organisme
implicate în implementarea programului, împ ărțite în: evenimente care vor avea loc și arhiva
evenimentelor desf ășurate . Suportul informativ al acestor evenimente trebuie postat pe site
pentru a ﬁ disponibil pentru desc ărcare;
• Proiecte : o listă a proiectelor depuse, precum și a celor selectate – arhiv ă structurat ă în funcție
de licitațiile pe diferitele domenii de interven ție și exemple de proiecte ﬁ nalizate cu succes;
• Structura de implementare : organigrama de baz ă, cu o descriere a rolului ﬁ ecărui departament,
inclusiv informa ții despre întâlnirile comitetelor de monitorizare etc.;
• Contacte : lista persoanelor de contact de la Autoritatea de Management, de la Organismele
Intermediare/Secretariatul Tehnic Comun, pentru consultan ță pentru programe, pe regiuni etc.;
• Întrebări și răspunsuri : secțiune actualizat ă permanent care con ține întreb ări generale și
speci ﬁ ce și răspunsuri relevante;
• Link-uri : link-uri c ătre website-urile organismelor de implementare;
• Înregistrare/Abonare : multe portaluri ofer ă opțiunea standard de a primi știri prin e-mail, un
instrument extrem de util pentru informarea grupurilor- țintă;
• Diverse – în func ție de nevoile și natura programului;
• Toate materialele produse în cadrul campaniei de informare trebuie s ă se găsească pe site în
format electronic, pentru a facilita accesul la ele;
• Secțiune dedicat ă presei : comunicatele de pres ă, evenimente de pres ă etc.
În cazul proiectelor, un website dedicat sau o sec țiune special ă pe un website existent ar trebui s ă
includă cel puțin următoarele:
• Descrierea proiectului;• Bene ﬁ ciarii și partenerii (dac ă e cazul);
• Calendarul implement ării proiectului;
• Rezultate;• Materiale de informare: pliante, bro șuri, newsletter-e;
• Sec
țiune dedicat ă presei;
• Evenimente;• Galerie foto;• Contacte.
De asemenea, este important s ă se asigure o prezen ță adecvat ă a site-ului în browser-ele des
utilizate. Majoritatea utilizatorilor folosesc aceste aplica ții pentru localizarea surselor de informa ții
pe Internet.

GHID DE COMUNICARE
292.7. RECLAMA – STRATEGII MEDIA
În funcție de obiectivele planului de comunicare, de speci ﬁ cul grupurilor- țintă identi ﬁ cate și în
cazul în care bugetul aferent planului de comunicare o permite, se poate include în strategia de comunicare și o component ă media constând în realizarea planului media și achiziția de spa ții de
publicitate pe canalele considerate cele mai adecvate (vezi tabel pag. 12-14).
Planiﬁ carea media prezint ă numeroase aspecte tehnice; se bazeaz ă pe cuno ștințe speci ﬁ ce,
monitorizare media și nu se poate realiza f ără deținerea unor licen țe software. Din acest motiv, de și
comunicatorul poate ﬁ implicat în alegerea unui canal în defavoarea altuia, a unui ziar sau post de
radio, strategia media ar trebui s ă ﬁ e în totalitate conceput ă de un specialist, o agen ție de media
sau un specialist media independent.
Alegerea canalelor potrivite (plani ﬁ care media) începe prin a r ăspunde la câteva întreb ări
elementare:
• Care sunt cele mai in ﬂ uente segmente de public care pot s ă ne susțină punctul de vedere?
• Care este cel mai mic public țintă care conteaz ă?
• De unde se informeaz ă aceste persoane?
• În ce organiza ții sau metode de informare au încredere (ziare/ TV etc). De cine ascult ă?
• Cine sunt alia ții noștri?
• Cine are nevoie de informa ție de la noi? Cu cine trebuie s ă discutăm?
• Care este acoperirea mediatic ă cea mai bun ă care ne va ajuta s ă ne atingem scopurile?
• Ce dorim s ă realizăm prin expunerea media?
Planiﬁ carea media se bazeaz ă și pe criterii adi ționale, precum:
• Alegerea unui canal potrivit mesajului;• Alegerea unui canal potrivit conceptului creativ (de și un concept excelent se poate declina cu
ușurință pentru orice tip de canal) – exploata ți ideea/mesajul la maximum;
• Realizarea unei plani ﬁ cări detaliate; comunicatorul trebuie s ă se bazeze pe cuno ștințele,
creativitatea și instrumentele agen ției de media, pentru a e ﬁ cientiza cheltuirea bugetului;
• Folosirea cifrelor din industria de comunicare despre audien țe, penetrarea pie ței, a ﬁ nități,
costuri pe ﬁ ecare tip de media, pe ﬁ ecare tip de program sau interval orar – acestea cresc șansa
de a ajunge la publicul vizat.
2.7.1 RECLAMELE ÎN PRES Ă
Piața publica țiilor tipărite este alc ătuită din editori interna ționali ca Ringier, Edipresse, Sanoma
Hearst, WAZ și editori locali cum ar ﬁ Media Pro Group (Mediafax, Publimedia, Playboy), Intact
(Săptămâna Financiar ă, Jurnalul Na țional), Realitatea Media – Ca țavencu (Cotidianul, Money Express),
Satirikon (Adev ărul, Click), Global Media (Ziua) etc.

30Principalele grupuri de pres ă dețin o vast ă gamă de categorii de publica ții în portofoliile lor: ghiduri
TV, lifestyle, afaceri și economie, sport, ziare de top, atât na ționale cât și locale. Al ți editori sunt
specializa ți pe categorii: Edipresse – reviste pentru femei, Business Media Group – reviste pentru
afaceri.
În ceea ce prive ște audien ța, printre cele mai citite se a ﬂ ă titlurile din categoriile: ghiduri practice
(gătit, casă & grădină), IT , calculatoare, telecomunica ții, publica ții pentru b ărbați și de lifesyle.
Există de asemenea mai mul ți distribuitori de spa ții media în publica ții locale (ex. ARBOmedia), cu o
acoperire geogra ﬁ că semni ﬁ cativă.
Reclamele în pres ă
• Acest mediu este deosebit de valoros dac ă este utilizat în mod corespunz ător. Pe baza obiectivelor
de comunicare, trebuie dezvoltat un plan media e ﬁ cient, începând cu analiza titlurilor disponibile,
conținutul și cititorii lor. Dac ă au fost identi ﬁ cate titlurile corespunz ătoare, presa este un mediu
cu o e ﬁ cacitate ridicat ă care atinge audien ța dorită la un cost unitar relativ sc ăzut;
• Una dintre considera țiile cheie atunci când folosim presa este m ăsurarea num ărului de cititori
și a numărului de copii difuzate din respectiva publica ție. Numărul celor care citesc publica ția
(readership) este de obicei mai mare decât num ărul celor care o cump ără (copii difuzate). Biroul
Român de Audit al Tirajelor (BRAT – www.brat.ro) este în m ăsură să furnizeze cu acurate țe datele
despre acest subiect;
• De multe ori machetele pot ﬁ plasate în anumite pagini sau sec țiuni ale unei publica ții. Poziționările
special alese, formatele mari, reclamele color de dimensiuni mari sunt mult mai scumpe, dar sunt considerate și mai e ﬁ ciente pentru transmiterea mesajului. Presa prezint ă o mare varietate
de oferte, ceea ce face posibil ă direcționarea mesajului c ătre grupuri clar delimitate de cititori
la nivel na țional, regional și local sau pe baza unui interes speci ﬁ c al acestora;
• O machet ă de presă realizat ă corect trebuie s ă conțină un mesaj central/slogan interesant, un
design clar și puternic și un text foarte bine scris. Se pot folosi culori, ilustra ții, fotogra ﬁ i pentru
a scoate în eviden ță mesajul. În cotidiane, o reclam ă poate ﬁ chiar rela ționată cu conț
inutul unei
știri de actualitate.
Advertoriale
• Sunt reclame care apar sub forma unor articole de fond și sunt concepute astfel încât s ă arate ca
știri independente. În general tonul folosit este asem ănător cu cel al unui comunicat de pres ă,
dar apari ția lor este pl ătită.
2.7.2 EXPUNEREA TV
Televiziunea reprezint ă mediul cu cea mai mare și rapidă acoperire la nivel na țional, precum și
local, capacitatea sa de penetrare ﬁ ind apropiat ă de 100%. Televiziunea este principalul vehicul de
informare, ﬁ ind accesibil majorit ății popula ției.
Ținând cont de speci ﬁ cul și nevoile inform ării regionale, sta țiile TV locale joac ă un rol important în
cadrul planului media TV. Expunerea ar trebui optimizat ă prin difuz ări calitative.

GHID DE COMUNICARE
31Spoturile TV
• Spoturile au atât rolul de a promova programe noi, de a atrage aten ția (ex. cu privire la licita ții
de proiecte, subven ții, evenimente, noi servicii destinate publicului etc.), cât și de a promova
o imagine (ex. de a consolida imaginea unei institu ții și de a cre ște încrederea în aceasta prin
prezentarea unor proiecte anterioare care au avut succes) sau de a reaminti oamenilor despre brandurile deja existente;
• Prin intermediul televiziunii, accesul c ătre publicul larg se face relativ rapid și ﬂ exibil, dar este și
condiționat de tipul sta ției de televiziune (na țională, regional ă sau local ă), de condi țiile impuse de
stație, de timpul alocat difuz ării și de tipul programelor în timpul c ărora se vor difuza reclamele
(în stabilirea mesajului trebuie avute în vedere și reglement ările impuse de Consiliul Na țional al
Audiovizualului – www.cna.ro);
• În func ție de mesajul promovat și de impactul spotului TV, o campanie e ﬁ cientă presupune c ă
publicul- țintă vizat a fost expus la mesaj de cel pu țin 3 ori;
• Reclamele sunt destinate în special unui public general și mai pu țin unui public specializat. O
segmentare mai precis ă a publicului se poate totu și realiza prin selectarea unui anumit canal TV
de nișă, a unor programe specializate sau prin alegerea intervalului orar de difuzare.
Alte forme de publicitate TV:Sponsorizarea unui program/emisiune TV
• Sponsorizarea reprezint ă inserarea spotului/a siglei brandului și a unui mesaj înainte și după
difuzarea unui program (billboard-in și billboard-out). Avantajul acestei forme de publicitate este
că mesajul este plasat imediat înainte și imediat dup ă programul sponsorizat, ceea ce înseamn ă că
spotul se difuzeaz ă separat de calupul publicitar, ﬁ ind astfel mai vizibil pentru publicul- țintă;
Pop-up-uri
• Inserarea siglei sponsorului în timpul transmiterii unui anumit program. Logo-ul apare surprinz ător
în timpul programului, într-un moment special ales, în care audien ța este concentrat ă asupra
ecranului și nu poate trece cu vederea pop-up-ul.
Exemple din alte țări UE, despre comunicarea TV privind Fondurile Structurale:
http://ec.europa.eu/regional_policy/country/commu/outils_en.htm
2.7.3 DIFUZAREA RADIO
Posturile comerciale de radio de țin o pozi ție bine de ﬁ nită în zonele urbane (au o audien ță formată
preponderent din tineri și adulți cu un nivel educa țional și ﬁ nanciar mediu spre superior) și încearc ă
să-și consolideze continuu pozi ția în zonele rurale prin extinderea acoperirii tehnice și atragerea
unor noi ascult ători. Stațiile comerciale de radio acoper ă 95% din totalitatea zonelor urbane. Sta țiile
locale de radio sunt bine reprezentate și au un mare impact regional. Acestea fac parte ﬁ e dintr-o
rețea națională mai larg ă, ﬁ e sunt simple sta ții locale.
Postul public Radio România Actualit ăți (RRA) are aproximativ 100% acoperire na țională, atât în
zonele urbane, cât și rurale.

32Reclamele radio
• Spoturile radio dureaz ă câteva secunde (în general între 10 și 30 de secunde) și sunt ideale
pentru transmiterea rapid ă a informa țiilor (ex. evenimente ca zilele por ților deschise, lansarea
unui nou program/proiect etc). Scopul folosirii spoturilor radio poate ﬁ de a con știentiza publicul
unei anumite institu ții, al unui anumit program/proiect. Reclamele radio sunt ﬂ exibile și ușor de
produs;
• În compara ție cu alte tipuri de canale, radioul necesit ă repetarea frecvent ă a mesajului,
deoarece este tratat de multe ori de ascult ător ca zgomot de fond. La fel ca în cazul publicit ății la
televiziune, spoturile radio trebuie s ă ﬁ e repetate (de cel pu țin 7 – 10 ori) pentru a ﬁ reținute;
• Spoturile pot ﬁ adresate unui public general, precum și potențialilor solicitan ți. Radioul local
permite accesul la informa ții nu numai locuitorilor din zon ă, ci și întreprinz ătorilor priva ți,
muncitorilor, func ționarilor publici, angaja ților etc.
Programe de dezbateri la radio
• Sunt în special avantajoase pentru prezentarea unei informa ții de actualitate (licita ții, prezentarea
unor proiecte de succes) sau pentru a prezenta sau explica subiecte/probleme care apar în derularea programelor. Întreb ările telefonice din partea ascult ătorilor pot ﬁ incluse. Postul radio
trebuie selectat luând în considerare publicul țintă căruia i se adreseaz ă;
• Participarea la aceste dezbateri se poate stabili ad-hoc sau, în cazul în care p
ărțile implicate
colaboreaz ă în mod repetat și sistematic, se poate semna un parteneriat media. Timpul necesar
pentru organizarea acestor dezbateri variaz ă de la un post la altul.
Programe sponsorizate sau serii de programe
• Comunicatorii pot alege s ă sponsorizeze programe/serii de programe sau evenimente care nu
se difuzeaz ă în direct7 la care particip ă postul de radio, dar care sunt mediatizate de postul de
radio.
Reclama citit ă
• Aceasta con ține doar informa ție textual ă, citită cu voce tare la radio de c ătre prezentatorul
programului, f ără a se utiliza efecte de sunet și nici editare.
Exemple:
http://ec.europa.eu/regional_policy/country/commu/outils_en.htm
2.7.4 AMPLASAREA PANOTAJULUI
Panourile publicitare sunt un instrument foarte util pentru ﬁ xarea mesajului vizual cheie al unei
campanii. Printre avantajele speci ﬁ ce ale acestui mediu de comunicare se num ără:
• ﬁ xare foarte bun ă a imaginii prin expunerea îndelungat ă;
• cost excelent raportat la num ărul de a ﬁ șări;
• vizibilitate permanent ă pe toată perioada campaniei;
• dimensiuni mari, cu impact major;
7 (En.) Off-air.

GHID DE COMUNICARE
33
• posibilitatea modi ﬁ cării ulterioare comode a mesajului;
• adresarea direct ă către locuitorii/persoanele a ﬂ ate în tranzit prin anumite zone (ex: drumul spre
mare, puncte vamale, ora șe vizate etc).
Formate de panotaj publicitar, disponibile în prezent:
Unipoluri: 8×3 m, 10×4 m, 14×4 m
Panouri în sta ții de autobuz/citylights: 1.1×1.6 m, 1.2×1.8 m
Panouri iluminate din interior: 3.2×2.4 m, 3.5×2.5 m, 4×3 m, 6×3 mRolling masters: 3.2×2.4 mMetrou (Bucure ști): 3×2 m, 3×1.5 m, 4×1.5 m, 2×1.5 m
Alte tipuri de comunicare stradal ă: banner-e standard și mesh-uri, mobilier urban (prisme, cuburi,
standuri rotunde de sus ținere a posterelor), semnalistic ă, steaguri, bannere, construc ții pe terasa
clădirilor, ecrane TV.
Mesajele publicitare pentru panotaj. Sunt tip ărite digital pe diverse materiale (PVC autocolant
sau translucid, hârtie, pânz ă etc.) în general ținând cont de locul unde sunt amplasate (interior
sau exterior). Trebuie s ă conțină un text concis, clar și memorabil, titluri proeminente și imagini
(fotogra ﬁ i) prin intermediul c ărora se poate capta aten ția.
Publicitatea pe mijloacele de transport în comun. Acest tip de reclam ă este întâlnit în general în
orașele mari, unde exist ă un sistem dezvoltat de transport în comun. În afara acoperirii exterioare
a mijloacelor de transport cu diverse reclame și mesaje, exist ă posibilitatea plas ării mesajelor în
interiorul vehiculelor.
Panotajul interior.
8 Se practic ă în special în magazinele mari, în hypermarketurile importante,
supermarketuri, farmacii și benzin ării, școli, universit ăți/campusuri, centre medicale, centre
cosmetice și de ﬁ tness, centre de afaceri (în lifturi) și chiar în toaletele barurilor și cluburilor.
Trebuie valori ﬁ cate locurile frecventate de reprezentan ții publicului- țintă sau unde ace știa caută
informații despre ﬁ nanțări (ex. bănci, institu ții publice etc.).
Potrivit reglement ărilor europene (Regulamentul CE nr. 1828/2006), bene ﬁ ciarii de ﬁ nanțare din
fondurile structurale au obliga ția contractual ă de a amplasa panouri temporare și plăci permanente
conform prevederilor din Manualele de Identitate Vizual ă aferente ﬁ ecărui program.
Exemple:
http://ec.europa.eu/regional_policy/country/commu/outils_en.htmhttp://ec.europa.eu/regional_policy/country/commu/document/fiche/sv_train_en.pdf (publicitatea în mijloacele de transport)
8 (En.) Indoor

343. MANAGEMENTUL PLANULUI DE COMUNICARE
3.1 BUGETUL
Înainte de a face orice fel de calcule trebuie luate în considerare cerin țele legislative, cum ar ﬁ
regula cu privire la cheltuielile eligibile pentru programele de ﬁ nanțare. Pentru o detaliere clar ă a
activităților calculele trebuie s ă ia în considerare:
1) Costurile interne (asociate cu administrarea și coordonarea Planului de Comunicare și cu activit ățile
implementate direct folosind resurse interne), cum ar ﬁ :
• costurile de personal;• costuri de achizi ționare de echipament sau de între ținere a acestuia;
• costuri administrative.
2) Costurile externe – direct legate de activit ățile de informare și promovare, de obicei în ceea ce
privește subcontractan ții selecta ți prin proceduri de achizi ții publice, cum ar ﬁ :
• costul activit ăților de informare și promovare în sine: tip ărituri, produc ții audio/video, achizi ție
de spații media etc.;
• costul serviciilor de: consultan ță, evaluare, RP
9, creație și alte servicii externe.
În ierarhizarea și selecția canalelor de comunicare, determinarea costurilor este critic ă, atât ca
indicator de e ﬁ ciență, cât și ca valoare absolut ă.
Conceperea unui buget este un proces conceput în doi pa și: o abordare “de sus în jos”, pentru a
stabili bugetul disponibil pentru comunicare, urmat ă de o bugetare de “jos în sus” a ﬁ ecărei acțiuni
prevăzute în planul de comunicare.
Abordarea „de sus în jos” presupune o decizie a managementului asupra limitei de buget ce poate
ﬁ cheltuit ă, pe baza analizelor anterioare și a bugetului general disponibil. Fiind cunoscute aceste
limite, pe ﬁ ecare ac țiune în parte, managerul de proiect direct implicat estimeaz ă costurile de
execuție, iar bugetul rezultat „de la costuri în sus” trebuie s ă se încadreze în bugetul total alocat.
În acest proces, trebuie s ă se răspundă la câteva întreb ări simple:
• Care este bugetul potrivit?• Care este maximul ce se poate cheltui?• Care sunt nevoile concrete?• Cum poate ﬁ utilizat cel mai e ﬁ cient bugetul disponibil?
Pasul urm ător const ă în fragmentarea bugetului plafon pe unit ăți de timp. În acela și timp alocarea
de buget poate ﬁ relaționată cu calendarul de activit ăți, pentru a ne asigura c ă fondurile alocate
sunt adecvate ﬁ ecărei etape a programului/proiectului (la început vor ﬁ cheltuieli mai ridicate
pentru lansarea campaniei de informare și promovare etc.).
9 Relații Publice

GHID DE COMUNICARE
35Monitorizarea cheltuielilor în timpul implement ării se bazeaz ă pe patru principii:
• Economie • Eﬁ cacitate
• Eﬁ ciență
• Sustenabilitate
Monitorizarea trebuie s ă ﬁ e efectuat ă în mod constant, lunar, trimestrial sau anual pentru ﬁ ecare
activitate individual ă și trebuie s ă țină cont de bugetul ini țial estimat. În ﬁ nal, folosirea fondurilor
poate ﬁ evaluat ă cumulat la nivel de program, priorit ăți sau obiective, facilitând astfel monitorizarea
costurilor raportat la rezultatele a șteptate.
3.2 CALENDARUL
Pentru a asigura implementarea cu succes a planului de comunicare, trebuie stabilite termenele
limită de realizare a activit ăților ce îl compun . Din punct de vedere al e ﬁ cacității și eﬁ cienței
cheltuielilor, momentul de desf ășurare a ﬁ ecărei activit ăți este crucial; acestea nu pot ﬁ implementate
la întâmplare, ci doar în momentele în care impactul lor poten țial este evaluat ca ﬁ ind maxim.
Fiecare activitate necesit ă anumite etape clare de preg ătire, care trebuie s ă ﬁ e incluse în calendar,
împreună cu o estimare a perioadei în care au loc diferitele licita ții pentru selectarea furnizorilor
etc.
Deși calendarul din documentul planului de comunicare este doar orientativ, el trebuie s ă ﬁ e realist
și să respecte urm ătoarele principii:

• Pentru lansarea programului expunerea trebuie s ă ﬁ e cât mai mare . Programul este nou și
necunoscut, prin urmare trebuie adoptat un mix de comunicare e ﬁ cient pentru ob ținerea unui
grad de con știentizare cât mai mare;
• Calendarul trebuie s ă ia în considerare etapa de preg ătire; persoanele responsabile cu
implementarea lui trebuie s ă aibă în vedere timpul necesar pentru preg ătirea diverselor
instrumente utilizate;
• Calendarul trebuie s ă reﬂ ecte alocarea bugetar ă pentru ﬁ ecare perioad ă;
• În conceperea calendarului trebuie s ă se ia în considerare faptul c ă fondurile programului sunt
folosite pe parcursul unei perioade de 6 ani , iar pe lâng ă aceasta, informarea și activitățile de
publicitate (pl ătită sau nu) necesit ă continuitate; la fel și monitorizarea și evaluarea activit ăților
întregului Plan de Comunicare.
Calendarul planurilor de comunicare anuale poate ﬁ organizat lunar sau chiar s ăptămânal, pentru
a avea o plani ﬁ care a activit ăților detaliat ă și realistă.
Calendarul evenimentelor ar trebui promovat din timp pentru a crea premisele ca cei interesa ți să
poată participa într-un num ăr cât mai mare.

363.3 RESURSELE UMANE
Înainte de a externaliza anumite activit ăți de comunicare este indicat s ă se facă o evaluare intern ă
a capacit ății de a implementa respectivele activit ăți. De obicei, este creat ă o echipă de comunicare
cu rolul de a concepe, implementa și evalua activit ățile de informare și promovare. În acest caz, este
important ca echipa s ă comunice e ﬁ cient și constant cu conducerea Autorit ății de Management. De
asemenea, aceast ă echipă de comunicare va rela ționa cu toate entit ățile implicate în managementul
programului. Acest departament va avea rolul de coordonare a comunic ării interne și externe.
Personalul de baz ă într-o echip ă de comunicare:
A. Directorul de comunicare : are întreaga responsabilitate în ceea ce prive ște activitatea de
comunicare a organiza ției. Coordoneaz ă comunicarea informa ției și a ﬂ uxului informa țional.
B. Managerul de comunicare : creează, implementeaz ă și monitorizeaz ă planurile de comunicare
care promoveaz ă organiza ția și programele ei.
Atribuțiile și responsabilit ățile sale includ urm ătoarele:
• contribuie la dezvoltarea și punerea în practic ă a planurilor de comunicare pentru a îndeplini
obiectivele stabilite;
• asigură dezvoltarea strategic ă și execuția cu succes a activit ăților de comunicare, atât scris ă cât
și orală;
• coordoneaz ă implementarea planului de comunicare;
• aprobă achiziția de spa ții media, logistica evenimentelor;
• se preocup ă de promovarea identit ății organiza ției/programului, a numelui și a reputa ției;
• supravegheaz ă producția materialelor de informare precum bro șuri, ﬂ uturași, pliante, videoclipuri
promoționale, ﬁ lme și produse multimedia;
• se asigur ă că website-urile sunt actualizate la timp pe m ăsură ce apar evenimente/informa ții
noi;
• coordoneaz ă diverse activit ăți interne și externe, cum ar ﬁ :
târguri
evenimente publice
expoziții.
C. Oﬁ țerul de Rela ții Publice (poate avea și rolul de purt ător de cuvânt)
Oﬁ țerul de Rela ții Publice utilizeaz ă toate instrumente de comunicare pentru a construi și a gestiona
imaginea organiza țiilor, de la cele publice și de servicii, la cele de afaceri și de voluntariat. Scopul
RP este de a gestiona imaginea organiza ției astfel încât s ă genereze în țelegere și susținere, și de a
inﬂ uența opinii și comportamente.
Deși este acceptat în mod unanim faptul c ă nu exist ă o zi tipic ă în munca de rela ții publice, printre
atribuțiile specialistului în RP se num ără următoarele:
• cercetarea și analiza, urmat ă de evaluarea continu ă a unei organiza ții sau a unei strategii de
campanie prin: realizarea de focus grupuri; coordonarea cercet ărilor; investigarea unor rapoarte
și articole recente;

GHID DE COMUNICARE
37• inițierea și plani ﬁ carea campaniilor de RP: de ﬁ nirea obiectivelor, analiza problemelor și a
oportunit ăților, rela ționarea cu conducerea și clienții (interni și externi);
• redactarea de comunicate de pres ă, newsletter-e pentru publicul intern, discursuri, articole,
rapoarte anuale;
• menținerea și actualizarea informa țiilor pe website-ul organiza ției;
• răspunsul la solicit ări din partea persoanelor, jurnali știlor sau a altor persoane/organiza ții;
• susținerea de prezent ări, conferin țe de pres ă, participarea la interviuri la radio și TV și
reprezentarea organiza ției în întâlniri;
• organizarea unor evenimente speciale, cum ar ﬁ conferin țe de pres ă, expoziții, zilele por ților
deschise, turnee, excursii, competi ții și sponsoriz ări;
• dezvoltarea și menținerea unor rela ții bune de colaborare cu mass media, incluzând ziare locale
și naționale, reviste, posturi radio și de televiziune.
D. Purtătorul de cuvânt : are autoritatea de a vorbi în numele organiza ției pe care o reprezint ă. Este
primul punct de contact cu media și este responsabil cu furnizarea informa ției către aceasta.
E. Consilierii pe teme de comunicare : experți în comunicare, agen ții de media, al ți experți; cunosc
foarte bine subiectul, adesea au cuno ștințe în domeniul cercet ării opiniei publice și au o re țea
extinsă de relații.
Descrierea postului atât pentru o ﬁ țerii de rela ții publice cât și pentru managerul de comunicare
trebuie promovat ă în interiorul organiza ției, astfel încât rolul și responsabilit ățile acestora s ă ﬁ e
general cunoscute.
3.4 EVALUAREA
Evaluarea este ultima etap ă a planului de comunicare, în care se m ăsoară rezultatele acestuia, cu
scopul de a decide o continuare în aceea și formulă sau eventuale schimb ări care trebuie efectuate.
Planul a fost e ﬁ cient în momentul în care activit ățile au fost bine plani ﬁ cate, cei care au primit
mesajul l-au în țeles, au fost atinse publicurile țintă primare și secundare, participarea la evenimente
a fost satisf ăcătoare, reac țiile din media sunt pozitive și, nu în ultimul rând, au fost atinse obiectivele
propuse.
Evaluarea stabile ște calitatea și eﬁ ciența activit ăților derulate. De aceea este important s ă ﬁ e
deﬁ nite, în primul rând, criteriile de validare a calit ății și eﬁ cienței.
A evalua înseamn ă a măsura. Pentru aceasta trebuie identi ﬁ cați și utilizați indicatori speci ﬁ ci.
A. Indicatori cantitativi:
• Indicatori de impact:
schimbare (cre ștere/scădere) a nivelului de transparen ță (“se știe mai mult” despre
modalitățile de accesare a programelor de ﬁ nanțare);

38 schimbare (cre ștere/scădere) a gradului de con știentizare/cunoa ștere (“se știe mai mult”
despre ac țiunile Uniunii Europene prin intermediul Fondurilor Structurale).
• Indicatori de rezultate: evalueaz ă efectele directe și imediate ale instrumentelor de comunicare
folosite asupra grupurilor- țintă.
numărul de vizitatori pe un website;
numărul de participan ți la un eveniment, în compara ție cu num ărul de invita ți;
numărul de cereri de ﬁ nanțare primite în compara ție cu num ărul de poten țiali bene ﬁ ciari
informați;
numărul de articole de ziar sau de știri de televiziune sau radio rezultate în urma unei
conferințe de pres ă sau a unui eveniment major.
• Indicatori de implementare: evalueaz ă implementarea e ﬁ cientă a diferitelor m ăsuri/instrumente
prevăzute în Planul de Comunicare în compara ție cu cele plani ﬁ cate.
numărul de m ăsuri/instrumente implementate în compara ție cu num ărul de m ăsuri/
instrumente plani ﬁ cate.
• Indicatori de buget : evalueaz ă cheltuielile efectuate pentru activit ățile de comunicare în
compara ție cu bugetul disponibil.
cheltuielile efectuate, în compara ție cu cele estimate.
B. Indicatori calitativi : sunt indicatori speci ﬁ ci pentru ﬁ ecare activitate/produs realizat.
Exemple:
• Pentru evenimente: calitatea organiz ării (punctualitate, func ționarea serviciilor, atitudinea
personalului angajat), nivelul de participare la dezbateri, profesionalismul, claritatea și lungimea
discursurilor, calitatea documenta ției oferite.
• Pentru publica ții: atractivitatea, claritatea limbajului, echilibrul între text și imagine,
accesibilitatea, utilizarea u șoară.
3.5 BRIEFUL DE AGEN ȚIE
Brief-ul este un document cheie, standard și compact, care transmite solicit ările dumneavoastr ă
legate de planul de comunicare c ătre consultan ți specializa ți: agenții de publicitate și media, companii
de RP , comunicatori Internet etc. Pe lâng ă conținutul general descris mai jos, brief-ul devine speci ﬁ c
atunci când ne referim la strategia de crea ție, planul media etc. prin ad ăugarea detaliilor relevante,
fără a supraînc ărca documentul cu date inutile. În afar ă de a ﬁ compact și standardizat ca format,
acest document trebuie s ă foloseasc ă o exprimare clar ă și să stimuleze imagina ția companiilor.
Structura unui brief de comunicareA. Sumarul proiectului: cuprinde o prezentare general ă a proiectului – obiectivele generale și
speci ﬁ ce, informa ții de context relevante.

GHID DE COMUNICARE
39B. Pro ﬁ lul audien ței: reprezint ă descrierea publicurilor- țintă. Sunt necesare detalii su ﬁ ciente
pentru a se ob ține o imagine clar ă despre audien ță. De preferin ță se includ informa ții demogra ﬁ ce.
Următoarele întreb ări pot ﬁ folosite ca un ghid. Audien ța este împ ărțită în tot atâtea grupuri diferite
câte sunt vizate de activit ățile de comunicare.
• Care sunt grupurile- țintă? Include ți date despre ocupa ție, grupa de vârst ă, sex, preocup ări și alte
informații relevante.
• Care sunt activit ățile desfășurate de aceste persoane?
• Care sunt preferin țele acestor persoane? De ce ar ﬁ interesa ți de ceea ce „produsul” dumneavoastr ă
le va oferi? Ce le-ar putea declan șa interesul?
C. Percep ție/Ton/Coordonate:
Cum ar trebui s ă reacționeze audien ța după comunicare?
• Ce crede și ce simte audien ța despre program/proiect și despre activit ățile de comunicare
derulate în prezent?
• Cum vrem noi ca ei s ă gândeasc ă și să simtă?
• Cum vor contribui noile activit ăți de comunicare la realizarea acestui obiectiv?
• Care sunt termenii care pot ﬁ folosiți pentru a descrie modul în care dorim ca programul/proiectul
și comunicarea s ă ﬁ e percepute de c ătre publicul- țintă?
• Există anumite repere vizuale pe care comunicarea ar trebui s ă le urmărească?
D. Strategia de comunicare:
Cum ne vom realiza obiectivele m ăsurabile?
• Care este mesajul principal pe care dori ți să îl transmite ți audienței?
• Identi ﬁ cați stadiile de dezvoltare (dac ă este cazul) pentru atingerea obiectivelor.
• Cum ve ți măsura succesul?
E. Buget
Ce buget este disponibili pentru comunicare? Dac ă nu a fost stabilit bugetul, care este minimul și
maximul rezonabil? Exist ă două abordări de stabilire a bugetului. În prima se de ﬁ nesc parametrii și se
solicită prețurile estimative. În a doua se anun ță de la început bugetul și se colaboreaz ă în vederea
utilizării cât mai e ﬁ ciente a acestuia.

40
ANEXA 1
Extras din
REGULAMENTUL COMISIEI (CE) NR. 1828/2006
din decembrie 2006 privind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr.
1083/2006, în care se stabilesc prevederile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare
Regional ă, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, și pentru implementarea Regulamentului
(CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului pentru Fondul European de Dezvoltare
Regionalã
Capitolul II, Partea I – Informare și publicitate
Articolul 2: Preg ătirea planului de comunicare
1. Un plan de comunicare, ca și orice amendamente majore ale sale, va ﬁ elaborat de c ătre autoritatea de
management (un plan de comunicare pentru programul opera țional de care r ăspunde) sau de c ătre Statul
Membru (un plan de comunicare care s ă acopere mai multe programe sau toate programele opera ționale co-
ﬁ nanțate din Fondul European de Dezvoltare Regional ă (FEDR), Fondul Social European (FSE) sau Fondul de
Coeziune).
2. Planul de comunicare va cuprinde cel pu țin următoarele:
(a) obiectivele și grupurile- țintă;
(b) strategia și conținutul măsurilor de informare și publicitate ce vor ﬁ realizate de c ătre Statul Membru
sau de către autoritatea de management, orientate spre bene ﬁ ciari, bene ﬁ ciarii poten țiali și public,
reﬂ ectând plusul de valoare adus de asisten ța Comunit ății la nivel na țional, regional și local;
(c) bugetul estimativ pentru implementarea planului; (d) departamentele administrative sau organismele responsabile de implementarea m ăsurilor de informare
și publicitate;
(e) o propunere cu privire la modul în care m
ăsurile de informare și publicitate vor ﬁ evaluate din punctul
de vedere al vizibilit ății și al gradului de con știentizare cu privire la programele opera ționale și la
contribu ția Comunit ății.
Articolul 3: Examinarea compatibilit ății planului de comunicare
Statul Membru sau autoritatea de management va înainta Comisiei planul de comunicare în decurs de patru
luni de la data adopt ării programului opera țional sau, în cazul în care planul de comunicare acoper ă două sau
mai multe programe opera ționale, de la data adopt ării celui din urm ă dintre aceste programe opera ționale.
Dacă nu se primesc observa ții din partea Comisiei în decurs de dou ă luni de la primirea planului de comunicare,
se va considera c ă planul este în conformitate cu Articolul 2(2).
În cazul în care Comisia trimite observa ții în decurs de dou ă luni de la primirea planului de comunicare, Statul
Membru sau autoritatea de management va trimite Comisiei, în decurs de dou ă luni, un plan de comunicare
revizuit.
În absența unor noi observa ții din partea Comisiei în decurs de dou ă luni de la înaintarea planului de comunicare
revizuit, se va considera c ă acest plan de comunicare poate ﬁ implementat.
Statul Membru sau autoritatea de management va începe activit ățile de informare și publicitate prev ăzute în
Articolele 5, 6 și 7, acolo unde este relevant, chiar și în absen ța versiunii ﬁ nale a planului de comunicare.
Articolul 4: Implementarea și monitorizarea planului de comunicare
1. Autoritatea de management va informa comitetul de monitorizare pentru ﬁ ecare program opera țional cu
privire la urm ătoarele:
(a) planul de comunicare și modul în care decurge implementarea acestuia;
(b) măsurile de informare și publicitate derulate;

GHID DE COMUNICARE
41(c) instrumentele de comunicare folosite.
Autoritatea de management va furniza comitetului de monitorizare exemple privind aceste m ăsuri.
2. Rapoartele anuale și raportul ﬁ nal asupra implement ării unui program opera țional, la care se face referire
în Articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, vor include:
(a) exemple de m ăsuri de informare și publicitate pentru programul opera țional realizate în timpul
implement ării planului de comunicare;
(b) asigurarea condi țiilor pentru m ăsurile de informare și publicitate amintite la punctul (d) al Articolului
7(2), inclusiv, acolo unde este cazul, adresa electronic ă la care se pot g ăsi aceste date;
(c) conținutul oric ăror amendamente majore la planul de comunicare.
Raportul anual de implementare pentru anul 2010 și raportul ﬁ nal de implementare vor con ține un capitol
de evaluare a rezultatelor m ăsurilor de informare și publicitate din punctul de vedere al vizibilit ății și al
conștientizării cu privire la programele opera ționale și la contribu ția Comunit ății, potrivit prevederilor de la
punctul (e) al Articolului 2(2).
3. Instrumentele utilizate pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea planului de comunicare vor ﬁ
proporționale cu m ăsurile de informare și publicitate identi ﬁ cate în planul de comunicare.
Articolul 5: M ăsuri de informare pentru poten țialii bene ﬁ ciari
1. În conformitate cu planul de comunicare, autoritatea de management se va asigura c ă programul opera țional
este diseminat pe scar ă largă, inclusiv detaliile cu privire la contribu țiile ﬁ nanciare din Fondurile în cauz ă, și
că respectivul program este disponibil pentru to ți cei interesa ți.
În plus, va asigura diseminarea la scar ă cât mai larg ă a informa țiilor privind oportunit ățile de ﬁ nanțare oferite
de asisten ța comun ă din partea Comunit ății și a Statului Membru prin programul opera țional.
2. Autoritatea de management va furniza poten țialilor bene ﬁ ciari informa ții clare și detaliate cel pu țin cu
privire la urm ătoarele:
(a) condi țiile de eligibilitate ce trebuie îndeplinite de c ătre cei ce doresc s ă se cali ﬁ ce pentru ﬁ nanțare
dintr-un program opera țional;
(b) o descriere a procedurilor de evaluare a cererilor de ﬁ nanțare și a perioadelor de timp implicate;
(c) criteriile de selec ție a opera țiunilor ce vor ﬁ ﬁ nanțate;
(d) persoanele și organismele de contact la nivel na țional, regional sau local care pot oferi informa ții
despre programele opera ționale.
În plus, autoritatea de management va informa poten țialii bene
ﬁ ciari în leg ătură cu informa țiile prev ăzute
la punctul (d) al Articolului 7(2). 3. Autoritatea de management va implica în m ăsurile de informare și publicitate, în conformitate cu legile și
practicile na ționale, cel pu țin unul dintre urm ătoarele organisme care pot asigura diseminarea la scar ă largă
a informa țiilor enumerate în paragraful 2:
(a) autorit ăți naționale, regionale și locale și agenții de dezvoltare;
(b) asocia ții comerciale și profesionale;
(c) parteneri economici și sociali;
(d) organiza ții neguvernamentale;
(e) organiza ții reprezentative ale mediului de afaceri;
(f) centre de informare european ă, precum și reprezentan țe ale Comisiei în Statele Membre;
(g) institu ții de învățământ.
Articolul 6: M ăsuri de informare pentru bene ﬁ ciari
Autoritatea de management va informa bene ﬁ ciarii că acceptarea ﬁ nanțării reprezint ă, de asemenea, o
acceptare a includerii lor în lista bene ﬁ ciarilor, publicat ă în conformitate cu punctul (d) din Articolul 7(2).
Articolul 7: Responsabilit ățile autorit ății de management legate de
măsurile de informare și publicitate pentru publi c
1. Autoritatea de management se va asigura c
ă măsurile de informare și publicitate vor ﬁ implementate

42în conformitate cu planul de comunicare și că acestea vor urm ări obținerea unei acoperiri în
mass-media cât mai largi, utilizând diferite forme și metode de comunicare la nivelul teritorial adecvat.
2. Autoritatea de management va ﬁ răspunzătoare pentru realizarea cel pu țin a urm ătoarelor m ăsuri de
informare și publicitate:
(a) o activitate ampl ă de informare, care s ă promoveze lansarea unui program opera țional, chiar în
absența versiunii ﬁ nale a planului de comunicare;
(b) cel pu țin o activitate ampl ă de informare pe an, potrivit celor stabilite în planul de comunicare, în
cadrul căreia vor ﬁ prezentate realiz ările programului/programelor opera țional(e), inclusiv proiectele
majore, dac ă acest lucru este relevant;
(c) arborarea steagului Uniunii Europene timp de o s ăptămână începând cu 9 mai, în fa ța sediului ﬁ ecărei
autorități de management;
(d) publicarea, electronic ă sau sub o alt ă formă, a listei bene ﬁ ciarilor, a numelor opera țiunilor și a sumei
la care se ridic ă ﬁ nanțarea public ă alocată operațiunilor.
Nu se vor men ț
iona participan ții la o opera țiune ﬁ nanțată din FSE.
Articolul 8: Responsabilit ățile bene ﬁ ciarilor legate de m ăsurile
de informare și publicitate pentru public
1. Bene ﬁ ciarul va ﬁ responsabil pentru informarea publicului cu privire la asisten ța obținută din fonduri, prin
măsurile stabilite în paragrafele 2, 3 și 4.
2. Bene ﬁ ciarul va monta o plac ă permanent ă explicativ ă, vizibilă și de dimensiuni semni ﬁ cative, în maximum
șase luni de la ﬁ nalizarea unei opera țiuni care îndepline ște următoarele condi ții:
(a) contribu ția public ă totală la opera țiune dep ășește 500 000 de euro;
(b) opera țiunea const ă în cump ărarea unui obiect ﬁ zic, în ﬁ nanțarea infrastructurii sau în opera țiuni de
construc ție.
Pe placă se va speci ﬁ ca tipul și numele opera țiunii, pe lâng ă informa țiile menționate la Articolul 9. Acele
informații vor ocupa cel pu țin 25% din suprafa ța plăcii.
3. Pe durata implement ării operațiunii, bene ﬁ ciarul va monta un panou informativ în loca ția ﬁ ecărei opera țiuni
ce îndepline ște următoarele condi ții:
(a) contribu ția public ă totală la opera țiune dep ășește 500 000 de euro;
(b) opera țiunea const ă în ﬁ nanțarea infrastructurii sau în opera țiuni de construc ție.
Informațiile prevăzute la Articolul 9 vor ocupa cel pu țin 25% din suprafa ța panoului.
La ﬁ nalizarea opera țiunii, panoul va ﬁ înlocuit prin placa explicativ ă permanent ă menționată la paragraful
2.
4. În cazul în care o opera țiune prime ște ﬁ nanțare dintr-un program opera ț
ional co- ﬁ nanțat din FSE și, dacă
este cazul, atunci când o opera țiune bene ﬁ ciază de ﬁ nanțare din FEDR sau Fondul de Coeziune, bene ﬁ ciarul
va asigura informarea cu privire la ﬁ nanțare a tuturor celor care particip ă la opera țiune.
Beneﬁ ciarul va anun ța în mod clar faptul c ă operațiunea în curs de implementare a fost selectat ă în cadrul
unui program opera țional co- ﬁ nanțat din FSE, FEDR sau Fondul de Coeziune.
Orice document, inclusiv orice participare sau certi ﬁ cat de alt ă natură cu privire la o asemenea opera țiune
va include men țiunea că programul opera țional a fost co- ﬁ nanțat din FSE sau, unde este cazul, din FEDR sau
Fondul de Coeziune.
Articolul 9: Caracteristici tehnice ale m ăsurilor de informare și publicitate pentru opera țiune
Toate măsurile de informare și publicitate destinate bene ﬁ ciarilor, poten țialilor bene ﬁ ciari și publicului vor
include urm ătoarele:
(a) sigla Uniunii Europene, în conformitate cu standardele gra ﬁ ce stabilite în Anexa I din prezentul
regulament, al ături de men ționarea Uniunii Europene;
(b) menționarea fondului în cauz ă:
(a) pentru FEDR: “Fondul European de Dezvoltare Regional ă”;

GHID DE COMUNICARE
43(b) pentru Fondul de Coeziune: “Fondul de Coeziune”;
(c) pentru FSE: “Fondul Social European”;
(c) o a ﬁ rmație aleasă de către autoritatea de management, în care se eviden țiază plusul de valoare adus
de interven ția Comunit ății, de preferin ță alături de “Investim în viitorul t ău”.
Pentru obiecte promo ționale mici nu se aplic ă punctele (b) și (c).
Articolul 10: Re țeaua și schimbul de experien ță
1. Fiecare autoritate de management va desemna persoanele de contact responsabile cu informarea și
publicitatea și va informa Comisia în mod corespunz ător. În plus, Statele Membre pot desemna o singur ă
persoană de contact pentru toate programele opera ționale.
2. Se pot crea re țele la nivel comunitar, cuprinzând persoanele desemnate în paragraful 1, pentru a asigura
schimbul de bune practici, inclusiv cu privire la rezultatele implement ării planului de comunicare, și schimbul
de experien ță în implementarea m ăsurilor de informare și publicitate conform acestei P ărți.
3. Schimburile de experien ță din domeniul inform ării și al publicit ății pot ﬁ sprijinite prin asisten ță tehnică,
potrivit Articolului 45 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.
Anexa I la Regulamentul Comisiei 1828/2006
DESCRIERE SIMBOLIC Ă
Pe un fundal albastru, dou ăsprezece stele galbene formeaz ă un cerc reprezentând comunitatea oamenilor din
Europa. Num ărul stelelor este ﬁ x, doisprezece ﬁ ind simbolul perfec țiunii și al unității.
DESCRIERE HERALDIC Ă
Pe un câmp albastru este plasat un cerc de dou ăsprezece stele aurii, ale c ăror vârfuri nu se ating.
DESCRIERE GEOMETRIC Ă
Sigla are forma unui steag albastru dreptunghiular a c ărui lungime este o dat ă și jumătate mai mare decât
înălțimea. Cele dou ăsprezece stele galbene, situate la intervale egale, formeaz ă un cerc imaginar al c ărui
centru se a ﬂ ă la intersec ția diagonalelor dreptunghiului. Raza cercului este egal ă cu o treime din în ălțimea
steagului. Fiecare stea are cinci vârfuri situate pe circumferin ța unui cerc imaginar a c ărui rază este egal ă cu
1/18 din în ălțimea steagului. Toate stelele sunt a șezate având unul dintre vârfuri dispus vertical și îndreptat
în sus și alte dou ă vârfuri a șezate pe o linie care face un unghi drept cu catargul steagului. Stelele sunt
poziționate asemenea cifrelor de pe cadranul unui ceas. Num ărul lor este invariabil.

44CULORI IMPUSE
Sigla are urm ătoarele culori:
PANTONE REFLEX BLUE pentru suprafa ța steagului.
PANTONE YELLOW pentru stele.
Policromie (patru culori)
Dacă se folose ște o variant ă policrom ă, se vor reface cele dou ă culori standard prin utilizarea celor patru
culori ale sistemului policromic.
PANTONE YELLOW este obținut prin utilizarea în propor ție de 100% a “Process Yellow”.
PANTONE REFLEX BLUE este obținut din amestecul 100% “Process Cyan” și 80% “Process Magenta”.
INTERNET
În mediul electronic, PANTONE REFLEX BLUE corespunde culorii RGB:0/0/153 (hexadecimal: 000099), iar
PANTONE YELLOW culorii RGB:255/204/0 (hexadecimal: FFCC00).
PROCES DE REPRODUCERE MONOCROM Ă (o culoare)
Utilizând negrul, conturul dreptunghiului este negru, iar stelele sunt negre pe fundal alb.Utilizând albastrul (Re ﬂ ex Blue), acesta se folose ște în propor ție de 100% ca fundal, iar stelele sunt reproduse
în negativ (alb).
REPRODUCERE PE UN FUNDAL COLOR
Dacă nu exist ă o alternativ ă la un fundal multicolor, se folose ște un contur alb cu grosimea egal ă cu 1/25 din
înălțimea dreptunghiului.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Ghid De Comunicare Ro Final 13 Feb [605338] (ID: 605338)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Ghid De Comunicare Ro Final 13 Feb [605338]

Copyright Notice

Depresia , principala cauză de dizabilitate la nivel mondial, afectează circa 300 de milioane de persoane din toată lumea (Organizația Mondială a… [607297]

Am ales tema Bilanțul contabil deoarece consider c ă este cel mai reprezentativ [628417]

7. Nomenclatura si clasificarea tumorilor : – Clasificare evolutiva – Clasificare histogenetica – Clasificare histologica si citologica – Principii… [602819]

FONDURILOR STRUCTURALE ÎN ȚĂRILE CENTRAL ȘI EST [601173]

COD ECLI:RO:TBARD:2017:013.000884 ROMÂNIA TRIBUNALUL ARAD Operator 3207/2504 SECȚIA I CIVILĂ DOSAR NR. 16456/55/2017 DECIZIA CIVILĂ NR. 884 Ședința… [607145]

Sistem integrat de monitorizare și prevenție a situațiilor de urgență [622612]

Copyright Notice

Similar Posts