Ghid 2015 2018 Mscm [613745]

1 R O M Â N I A
MINISTERUL AP ĂRĂRII NAȚIONALE
Academia For țelor Terestre
„Nicolae B ălcescu “

SERIA 2015-2018

DOMENIUL DE STUDII
„ȘTIINȚE MILITARE, INFORMA ȚII
ȘI ORDINE PUBLIC Ă“

PROGRAMUL DE STUDII/SPECIALIZAREA
„MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE COMUNICA ȚII MILITARE “

– SIBIU 2015 –

2

ȘEFUL COLECTIVULUI DE ELABORARE:
– General de brigad ă prof.univ.dr.ing. GHIȚĂ BÂRSAN

COLECTIV DE ELABORARE:
– Col.prof.univ.dr.ing. PAUL BECHET
– Col.prof.univ.dr.ing. DĂNUȚ MOȘTEANU
– Prof.univ.dr.ing. OCTAVIAN BOGDAN
– Prof.univ.dr.ing. SIMONA MICL ĂUȘ
– Lect.univ.dr.ing. EMIL TEODORU
– P.C.C. RADU COJOCARIU

3

„Mereu împreună!”

4

STRUCTURA GHIDULUI

Partea
I Scurtă prezentare a structurii institu ționale a Academiei
Forțelor Terestre „Nicolae B ălcescu” și a facilit ăților oferite
în campus ………………………………………. ………………………………… 5
I.1. Evolu ție și perspective ………………………. ……………………….. 7
I.2. Identitatea institu ției ………………. …………………………………. 11
I.3. Cadrul normativ intern ……………… ………………………………. 13
I.4. Conducerea academic ă …………………………………. …………… 14
I.5. Organizarea institu ției pentru componenta de
învățământ ………………….. ……………….. ………………………………..
16
I.6. Logistica didactic ă ………………. ………………….. ………………. 16
Partea
a II-a Prezentarea programului de studii
Managementul sistemelor de comunica ții militare ………………… 18
Partea
a III-a Prezentarea sintetic ă a planului de învăță mânt și a fișelor
disciplinelor …………………. ……………….. ………………………………… 19
III.1. Planul de înv ățământ seria 2015-2018 ……………. ……….. 21
III.2. Fișele disciplinelor seria 2015-2018 ………………………… 29

5

Partea I

SCURTĂ PREZENTARE A STRUCTURII INSTITU ȚIONALE A
ACADEMIEI FORȚ ELOR TERESTRE „NICOLAE B ĂLCESCU” ȘI A
FACILIT ĂȚILOR OFERITE ÎN CAMPUS

6

7
I.1. EVOLU ȚIE ȘI PERSPECTIVE

Oștirea român ă, instituț ie organic integrat ă în procesul devenirii na țiunii ale c ărei
interese, ființ are și neatârnare le apă ră, a format și a beneficiat totdeauna de aportul unui
valoros și devotat corp de comandă, care a asigurat preg ătirea și conducerea competent ă a
acțiunilor în care armata a fost angajat ă. Continuum-ul procesului de formare a acestui corp
poartă amprenta caracteristicilor socioistorice și militare specifice diferitelor perioade ale
zbuciumatei și îndelung amenin țatei existen țe a poporului român și înregistreaz ă evoluț ii ce
încorporeaz ă întreaga și completa gam ă de modalit ăți de realizare, de la simplul transfer de
experiență între genera ții la moderna abordare sistemic ă, din perspectiv ă curricular ă, a
formării continue. Calitatea sa a constituit, în timp, fundamentul unor contribu ții valoroase ale
personalit ăților militare la gestionarea evolu ției societ ății române ști și la dezvoltarea unei
culturi și civilizații prop rii în spaț iul carpato-danubiano-pontic.
Actul de na ștere a înv ățământului militar românesc l-a
reprezentat Porunca Domneasc ă nr. 36 din 13 iunie 1847 a
domnitorului Gheorghe Bibescu, prin care s-a înfiin țat în Țara
Româneasc ă prima școală militară cu menirea de a „ pregăti ofițeri
care să posede preg ătirea militar ă impusă de cerin țele vremii ș i
să fie capabili s ă instruiască subunit ățile după criteriile adoptate
și în alte armate din Europa “.
Răspunzând acelora și necesități, în Moldova, prin Hrisovul
nr. 41 din 17 februarie 1857 al C ăimăcămiei Principatului
Moldovei începe s ă funcționeze din anul 1857 Școala regimentar ă
provizoric ă. Reperele fundamentale ale devenir ii istorice a
instituției până în prezent sunt urm ătoarele:
ă Înaltul Ordin de zi nr. 204 din 2 iulie 1861 al dom nitorului Al. I. Cuza – unificarea
școlilor sub denumirea Ș coala militară de infanterie ș i cavalerie ;
ă Decretul nr. 5376 din 17 decembrie 1920 – se înfiin țează Școala Militară de Ofițeri la
Sibiu;
ă septembrie 1949 – o nou ă denumire: Școala Militar ă de Infanterie ;
ă 1952 – se atribuie instituț iei numele patronimic „Nicolae B ălcescu” denumirea
acesteia devenind Școala Militar ă de Infanterie „Nicolae B ălcescu” ;
ă 1 iulie 1961 – Ș coala Militară de Ofi țeri „Nicolae B ălcescu” ;
ă 5 ianuarie 1962 – Școala Militar ă Superioar ă de Ofițeri „Nicolae B ălcescu” ;
ă Decretul nr. 1037 di n 1 noiembrie 1968 – Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae
Bălcescu” ;
ă Hotărârea de Guvern nr. 190 din martie 1991 – se înfiin țează Institutul militar de
infanterie, grăniceri și c himie „Nicolae B ălcescu” , instituție de învăță mânt militar superior;
ă Hotărârea de Guvern nr. 616/1995 și O.G. nr. 26/04.07.1995 al ministrului apă rării
naționale – se înfiin țează Academia Trupelor de Uscat „Nicolae B ălcescu”, la 15 iulie
1995;
ă Ordinul Ș efului Statului Major General nr. G. 2/0008 din 1 august 2000 – denumirea
instituției devine Academia Forț elor Terestre „Nicolae B ălcescu” :
 H.G. nr. 294 din 16.06.1997 – autoriza ția de func ționare provizorie ;
 H.G. nr. 410 din 25.04.2002 – acreditarea specializ ării Managementul
organizației, profilul Ș tiință militară;
 H.G. nr. 693/2003, în baza acceptului Consiliului Na țional de Evaluare
Academic ă și Acreditare transmis cu nr. 652/22.03.2002 și a Ordinului Ministrului
Apărării Naț ionale nr. M. 43 din 23.04.2002 – autoriza ție de func ționare provizorie a

8 specializării Management economico-financiar, profilul Știință militară, și a specializ ării
Administra ție publică, profilul Știin țe administrative;
 H.G. nr. 631/30.06.2010 – academia este acreditat ă, cu următoarele programe de
studii de licen ță: Managementul organizaț iei, Management economico-financiar,
Administra ție publică
 Certificatul nr. 54/2010 al Biroului Executiv al Consiliului ARACIS – academia
este apreciat ă în urma evalu ării institu ționale cu calificativul „ GRAD DE ÎNCREDERE
RIDICAT ”;
 Ordinul MECTS nr. 4630 din 11.08.2010 – academia este acreditat ă, în domeniul
Științe militare și informa ții pe urm ătoarele programe de studii de masterat: Leadership
organizațional, Managementul capabilit ăților organiza ționale, Management și tehnologie.
 Ordinul ministrului ap ărării naționale nr. C 3949/26.05 .2015 privind aprobarea
Planului de perfec ționare a preg ătirii ofițerilor, m aiștrilor militari ș i subofițerilor prin cursuri de
carieră, programe postuniversitare de formare și de dezvoltare profesional ă continuă, organizate
de unitățile / institu țiile de înv ățământ militar, în anul de înv ățământ 2015-2016:
• Leadership în câmp tactic;
• Comunica ții și informatic ă;
• Audit intern organizaț ional;
• Managementul integrat al sprijinului de lupt ă;
• Protecția mediului în activit ățile militare;
• Managementul situa țiilor de criz ă;
• Managementul calit ății totale în activit ățile militare;
• Managementul protec ției infrastructurilor critice.
 Ordinul MECTS nr 5224 din 30 august 2011 privind aprobarea programelor de
studii universitare de masterat evaluate de Agen ția Română de Asigurare a Calităț ii în
Învăță mântul Superior academia este acreditat ă, pe urm ătoarele programe de studii de
masterat, înv ățământ cu frecven ță, fiecare cu câte 120 de credite și 50 de locuri cu tax ă:
• dom
eniul Științe militare și informații;
–Leadership organizaț ional;
–Managementul capabilit ăților organiza ționale;
–Management și tehnologie;
– Intelligence în organiza ții – acreditat prin H.G. nr. 581/30.07.2013 .
H.G. nr 966 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Nomenclatorului
domeniilor și al specializ ărilor/programelor de studii universitare, academia este acreditat ă,
pe următoarele programe de studii de licen ță, învăță mânt cu frecven ță, fiecare cu câte 180 de
credite:
• domeniul Științe militare și informații
–specializarea Managementul organiza ției – categoria B
–specializarea Management economico-financiar – categoria B
• domeniul de studii Științe administrative
–specializarea Administra ție publică – categoria A
 Ordinul MECTS nr. 5262 din 05.09.2011 privind constata rea rezultatelor clasific ării
universităților:
– î
n urma procesului de evaluare extern ă, instituția a fost clasificat ă în categoria
B, a universit ăților de educa ție și cercetare științifică
Prin Hotărârea din 26.02.2015 a Autorității Române de Asigurare a Calit ății în
Învăță mântul Superior specializarea Management Economico-financiar, domeniul de studii Științe
militare și informa ții și ordine public ă a obținut avizul „încredere ridicată-menț inerea
acreditării”, pentru un num ăr de 75 de locuri la înv ățământul cu frecven ță, 180 de credite, iar

9
specializarea Managementul sistemelor de comunca ții militare , domeniul de studii Științe
militare și informa ții și ordine public ă, a obținut avizul „Încredere-a utorizare” pentru un
număr de 75 de locuri la înv ățământul cu frecven ță, 180 de credite.
H.G. nr 575/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al
specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii institu țiilor de înv ățământ
superior pentru anul universitar 2015—2016, Academia For țelor Terestre este
acreditată /autorizată , pentru urm ătoarele programe de studii de licen ță, învăță mânt cu
frecvență, fiecare cu câte 180 de credite:
Facultatea de Management Miltiar:
• domeniul de studii Științe administrative
– specializarea Administra ție publică
• domeniul Științe militare și informații și ordine public ă
– specializarea Management economico-financiar;
– specializarea Managementul sistemelor de comunica ții militare
Facultatea d
e Științe Miltare:
• domeniul Științe militare și informații și ordine public ă
– specializarea Managementul organiza ției

Sistemul înv ățământului militar superior cunoa ște în continuare adapt ări structurale și
funcționale concordante muta țiilor ce se produc la nivelul sistemului na țional și european de
învățământ. Actualul cadru normativ, concretizat în Legea educa ției naționale nr. 1/2011 cu
modifică rile și complet ările ulterioare implic ă reproiectarea procesului de formare în acord cu
exigențele promovate la nivel na țional. În acest context, a fost adaptat intregul cadru normativ
al studiilor universitare din Academia For țelor Terestre
Misiunea asumată academiei este de a genera și de a transfera cunoaș tere prin:
a) formarea ini țială și continuă, la nivel universitar și postuniversitar, a ofi țerilor pentru
toate armele/specialit ățile militare apar ținând F orțelor
Terestre, precum și a speciali știlor militari și civili,
pentru al ți beneficiari interni ș i externi, potrivit
protocoalelor/contractelor încheiate în acest sens;
b) cercetare științifică, dezvoltare, inovare
și transfer tehnologic, prin crea ție individual ă și
colectivă, în domeniul științelor, precum ș i
valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora.
Academia a extins programele de formare și a
dezvoltat oferta educa țională pentru o mai bun ă
integrare a cerin țelor beneficiarilor institu ției noastre.
Prin programele de licență academia asigur ă formarea ofiț erilor de comand ă pentru
Forțele Terestre și pentru alte institu ții beneficiare din sistemul na țional de ap ărare, prin studii
universitare de licen ță, astfel încât fiecare absolvent s ă poată exercita în strâ nsa lor conexiune
rolurile de conduc ător/lider militar, lupt ător, specialist militar, educator și cetățean în serviciul
națiunii, devotat valorilor supreme: Patrie, Onoare, Datorie.
Prin prog
ramele universitare de masterat, academia va asigura aprofundarea
cunoș tințelor specifice domeniului Științe militare și informa ții, formarea de competen țe
suplimentare/complementare pentru masteranzi, în func ție de studiile universitare de licen ță
absolvite și dezvoltarea capacit ății de cercetare științifică.
Esențială pentru func ționalitatea demersului educa țional și instructiv din Academia
Forțelor Terestre este calitatea resurs elor implicate în derularea sa.

10 Preocupările institu ției în acest domeniu s-au orientat primordial c ătre asigurarea unei
resurse umane competente atât la nivelul corpului studen ților militari, cât și al corpului
profesoral.
Personalul didactic este format din personalul militar și civil, titularizat în înv ățământ
conform standardelor universitare, de c ătre Ministerul Educa ției, Cercetă rii, Tineretului și
Sportului și din corpul instructorilor militari, selec ționați prin concurs. Totodat ă, se acționează
în mod consecvent pentru cooptarea, ca personal didactic asociat, a personalit ăților militare și
civile cu competen ță profesional ă recunoscut ă în elaborarea strategiilor în domeniu, în luarea
deciziilor majore și în evaluarea lec țiilor învățate, provenite din stru cturile superioare ale
Ministerului Ap ărării Naționale și din comunitatea universitar ă.
Racordându-se permanent la schimb ările și
evoluțiile petrecute în sistemul militar și gândirea
militară, academia asigură procesului de generare
a resursei umane speci alizate în conducerea
structurilor militare o cert ă fundamentare științi-
fică și pr axiologic ă, valoare care confer ă
instituției militare române ști prestigiu pe plan
intern și internațional.

Strategia de dezvoltare institu țională adoptată la nivelul Senatului universitar, vizeaz ă,
pe lângă îmbunătățirea gradului de îndeplinire a st andardelor de calitate specifici
învățământului superior românesc și următoarele:
¾ realizarea unui proiect de înfiin țare a unei școli doctorale în vederea îndeplinirii
la parametri calitativi superiori a misiunii constitutive a academiei;
¾ crearea condiț iilor organizatorice pentru realizarea mobilit ăților de studenț i și
cadre didactice în cadrul programului ERASMUS și a Inițiativei europeane de schimb a
tinerilor ofi țeri bazată pe Erasmus.
¾ constituirea și dezvoltarea centrelor de cercetare științifică;
¾ extinderea colabor ării cu alte institu ții universitare și de cercetare științifică atât
din țară, cât și din stră inătate;
¾ menținerea calit ății științifice a publica țiilor academiei.

11 I.2. IDENTITATEA INSTITU ȚIEI

Academia Forț elor Terestre „Nicolae B ălcescu” este institu ția de învățământ militar
superior integrată sistemului na țional de înv ățământ, cu autonomie universitar ă garantată prin
lege și cu personalitate juridic ă, abilitată să organizeze și să desfășoare programe de studii
universitare de licen ță și masterat acreditate pentru formarea ofi țerilor de comand ă pentru
Forțele Terestre ale Armatei României și alți beneficiari.
În cadrul Academiei For țelor Terestre „Nicolae B ălcescu” func ționează două facultăți,
care gestioneaz ă următoarele programe de studii:

FACULTATEA DE ȘTIINȚE MILITARE:
Ciclul I de studii (studii univers itare de licen ță) – acreditat prin H.G. nr. 966/2011:
• Managementul organiza ției – în domeniul Științe militare, informa ții și ordine
publică;
Ciclul II de studii (studii universitare de masterat) – acr editat prin ordinul MECTS nr.
5224/2011:
• Leadership organiza țional – în domeniul Știin țe militare și informații;
• Intelligence în organiza ții – în domeniul Știin țe militare și informa ții, acreditat
prin H.G. nr. 581/30.07.2013:
FACULTATEA DE MANAGEMENT MILITAR:
Ciclul I de studii – acreditat prin H.G. nr. 966/2011:
• Management economico-financiar – în domeniul Științe militare, informa ții și
ordine public ă;
• Managementul sistemelor de comunica ții militare – în domeniul Științe
militare, informa ții și ordine public ă;
• Administra ție publică în domeniul Științe administrative .
Ciclul II de studii – acreditat prin ordinul MECTS nr 5224/2011:
• Managementul capabilit ăților organiza ționale – în domeniul Științe militare și
informații;
Management ș i tehnologie – în dom
eniul Știin țe militare și informații.

Academia Forț elor Terestre „Nicolae B ălcescu” se subordoneaz ă din punct de vedere
academic Ministerului Educa ției, Cercet ării, Tineretului și Sportului și din punct de vedere
administrativ Statului Major al For țelor Terestre.
Identitatea institu ției este definit ă prin:
Denumire : Academia Forț elor Terestre „Nicolae B ălcescu”
Adresă : Sibiu, str. Revolu ției nr. 3-5, cod 550170; tel 0269432990, fax: 0269215554,
0269436362.
Emblemă:

12
Deviză : „MEREU ÎMPREUNĂ ”
Pagină web: www.armyacademy.ro; e-mail:office@armyacademy.ro
Ziua Academiei Forț elo
r Terestre – 13 iunie
Însemne și sigilii: ștampilă cu denumirea în clar, drap el de identificare academie,
emblemă, insignă , număr de unitate militar ă: U.M .01512, Drapel de lupt ă, ștampilă cu
numărul unității în clar.
Tradiție: Succesoare și continuatoare a tradi țiilor Școlii ostășești înființată la Bucure ști
prin Porunca Domneasc ă nr. 36 din 13 iunie 1846 a domnitorului GHEORGHE BIBESCU.
Spațiul universitar : Totalitatea edificiilor, terenurilor și dotărilor de orice fel ș i cu orice
destinație utilizate de institu ție, indiferent de titlul juridi c sub care academia este abilitat ă să le
folosească , existente în Cazarma nr. 380 și Cazarma nr. 634 (dislocate în municipiul Sibiu),
precum și în complexul de poligoane PERII D ĂII și complexul pentru instruc ția de munte
CRINȚU.

13 I.3. CADRUL NORMATIV INTERN

Procesul formativ derulat în academie în cadrul ciclului I de studii, se situeaz ă la baza
ciclului de formare a resursei umane cu calificare superioar ă în domeniul conducerii
structurilor militare. Fundamentând devenirea în cariera militar ă, se finalizeaz ă cu acordarea
diplomei de licen ță și înălțarea la primul grad de ofi țer și asigură , totodată, accesul la studii de
masterat și în școala de aplica ție pentru specia lizarea în arm ă și pregătirea pentru prima
funcție.
Carta universitar ă constituie documen tul care contureaz ă cadrul normativ fundamental
al instituției. Sunt incluse, ca p ărți componente ale acesteia, urm ătoarele:
– Regulamentul de organizare și funcționare a Academiei For țelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”;
– Regulamentul de organizare și funcționare a Facult ății de Management Militar;
– Regulamentul de organizare și funcționare a Centrului de Preg ătire Militar ă;
– Regulamentul organiz ării și desfășurării aleg erilor conducerii academice;
– Regulamentul de func ționare a Senatului universitar;
– Regulamentul de func ționare a Consiliului facult ății;
– Regulamentul de organizare și funcționare a Sistemului de evaluare și asigurare a
calității;
– Regulamentul activităț ii profesionale a studen ților;
– Regulamentul privind examinarea și notarea studen ților;
– Regulamentul de func ționare a bibliotecii universitare;
– Regulamentul studiilor universitare de licen ță;
– Codul de etic ă universitar ă;
– Metodologii privind:
● organizarea și desfășurarea admiterii;
● organizarea și desfășurarea examenului de licen ță;
● organizarea și desfășurarea practicii universitare;
● organizarea și desfășurarea evalu ării interne a calit ății;
● organizarea și desfășurarea alegerilor pentru ocuparea func țiilor de conducere.

14 I.4. CONDUCEREA ACADEMIC Ă

Funcții de conducere operativ ă

Comandant (rector) Gl.bg.prof.univ.dr.ing. BÂRSAN GHI ȚĂ
Prorector (loc țiitorul comandantului
pentru învăță mânt) Prof.univ.dr. UDEANU GHEORGHE
Prorector (loc țiitorul comandantului
pentru cercetare științifică) Col.prof.univ.dr. C ĂRUȚAȘU VASILE
Prorector (loc țiitorul comandantului
pentru rela ții internaț ionale) Col.prof.univ.dr. MO ȘTEANU DĂ NUȚ
Prorector (loc țiitorul comandantului
pentru formare continu ă și relația cu
studenții) Col.prof.univ.dr. STANCIU LEONTIN
Locțiitor pentru probleme de stat major Col.prof.univ.dr. ST ĂNCIULESCU ROBERT
Decan Facultate Științe Militare Col.conf.univ.dr. CONSTANTIN DANIEL-SORIN
Prodecan Facultate Științe Militare Prof.univ.dr. PATEȘ AN MARIOARA
Lt.col.conf.univ.dr. RA ȚIU AURELIAN

CONSILIUL FACULT ĂȚII DE
ȘTIINȚE MILITARE
SENATUL
UNIVERSITAR
CONSILIUL
DEPARTAMENTULUI
ȘTIINȚ E MILITARE LLAA NNIIVVEELLUULL FFAACCUULLTTĂĂȚȚIILLOORR

CONSILIUL FACULT ĂȚII DE
MANAGEMENT MILITAR
LLAA NNIIVVEELLUULL DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEELLOORR
CONSILIUL
DEPARTAMENTULUI
ȘTIINȚ E SOCIALE ȘI
UMANISTE
CONSILIUL
DEPARTAMENTULUI
MANAGEMENT ȘI
ȘTIINȚ E
ADMINISTRATIVE
CONSILIUL
DEPARTAMENTULUI
ȘTIINȚ E TEHNICE

15 Decan Facultate Management Militar Col.prof.univ.dr. NEAG MIHAI
Prodecan Facultate Management
Militar Col. prof.univ.dr. FLORI ȘTEANU ELENA
Conf.univ.dr. GIURGIU LUMINI ȚA
Șef Centru Preg ătire Militar ă Col.lect.univ.dr. GRIGORA Ș CONSTANTIN
Șef Secție Management educa țional Lt.col.dr. C ĂRUȚ AȘU DANIELA
Șef Secț ie Cercetare științifică, programe
comunitare, logistic ă didactic ă și
experiență acumulat ă Lt.col.TROCAN CONSTANTIN
Directori departamente:
Științe militare Lt.col.conf.univ.dr. ISPAS LUCIAN
Științe sociale și umaniste Conf.univ.dr. BUMBUC ȘTEFANIA
Management ș i științe administrative Lt.col.conf.univ.dr. IANCU DUMITRU
Științe tehnice Lt.col.conf.univ.dr. VIRCA IOAN
Curs Preg ătire militară general ă Col.prof.mil. POPEN ȚA MARIUS

RECTOR
(COMANDANT)

PRORECTOR
(LOCȚIITOR AL
COMANDANTULUI
PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNT)
PRORECTOR
(LOCȚIITOR AL
COMANDANTULUI
PENTRU CERCETARE
ȘTIINȚIFICĂ)
DIRECTOR
ADMINISTRATIVSENATUL UNIVERSITAR
BIROUL SENATULUI UNIVERSITA R

DECAN FACULTATE DE
MANAGEMENT
MILITAR

DIRECTORI DE
DEPARTAMENTE PRORECTOR
(LOCȚIITOR AL
COMANDANTULUI
PENTRU FORMARE
CONTINU Ă ȘI RELA ȚIA
CU STUDENȚII) PRORECTOR
(LOCȚIITOR AL
COMANDANTULUI
PENTRU PROGRAME ȘI
RELAȚII
INTERNA ȚIONALE)

DIRECTORI DE
DEPARTAMENTE
DECAN FACULTATE DE
ȘTIINȚE MILITARE

DIRECTOR ȘCOAL Ă
POSTUNIVERSITAR Ă
DIRECTOR ȘCOAL Ă
POSTUNIVERSITAR Ă

16
I.5. ORGANIZAREA INSTITU ȚIEI PENTRU CO MPONENTA DE
ÎNVĂȚĂ MÂNT

COMANDANT (RECTOR)

I.6. LOGISTICA DIDACTIC Ă

– o aulă;
– 8 amfiteatre;
– 29 săli de seminar;
– 37 de laboratoare, cabinete ș i săli tehnice;
– o editură și o tipografie proprie;
– 2 complexe de poligoane pentru preg ătire
militară, din care unul în zona montan ă;
– baze sportive: sal ă de sport, bazin de înot;
pista CISM, sal ă judo etc.;
– bibliotecă universitar ă cu 5 săli de lectur ă și o sală multimedia;
– complex de spa ții de cazare și de hrănire.
PRORECTOR
(LOCȚIITOR AL COMANDANTULUI PENTRU ÎNV ĂȚĂ MÂNT)

FACULTATEA
DE
MANAGEMENT
MILITAR SECȚIA
MANAGEMENT
EDUCAȚIONAL
BIBLIOTECA
UNIVERSITAR Ă

CONSILIUL
FACULTĂȚ II
CENTRUL DE
CERCETARE
MANAGEMENTUL
CAPABILIT ĂȚILOR
ORGANIZA ȚIONALE

DEPARTAMENTUL
ȘTIINȚE TEHNICE
CENTRUL DE CERCETARE
TEHNIC Ă ȘI TEHNOLOGII
MILITARE
DEPARTAMENTUL
MANAGEMENT ȘI ȘTIINȚE
ADMINISTRATIVE

FACULTATEA
DE ȘTIINȚE
MILITARE
EDITURA ȘI
TIPOGRAFIA

CONSILIUL
FACULTĂȚ II

DEPARTAMENTUL
ȘTIINȚE SOCIALE ȘI
UMANISTE APLICATE

DEPARTAMENTUL
ȘTIINȚE MILITARE CENTRUL DE
CERCETARE
LEADERSHIP
ORGANIZA ȚIONAL
CENTRUL DE
CERCETARE
DEZVOLTARE
CARACTERIAL Ă ȘI
COMPORTAMENT
ORGANIZA ȚIONAL
MILITAR

17

Partea a II-a

PREZENTAREA
PROGRAMULUI DE STUDII
MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE
COMUNICA ȚII MILITARE

18 PREZENTAREA
PROGRAMULUI DE STUDII
MANAGEMENTUL SISTEM ELOR DE COMUNICA ȚII MILITARE

În cadrul procesului de modernizare și transformare a for țelor armate, misiunea
programului de studii Managementul sistemelor de comunica ții militare constă în formarea
ofițerilor specialiș ti în domeniul comunica țiilor și informaticii pentru Ministerul Ap ărării
Naționale și alte institu ții beneficiare din sistemul na țional de ap ărare, ordine public ă și
securitate na țională prin studii universitare de licen ță, astfel încât fiecare absolvent s ă poată
exercita, în strânsa lor conexiune, rolurile de: specialist militar , luptător, educator și cetățean
în serviciul na țiunii și conducător/ lider militar , devotat valor ilor supreme: Patrie, Onoare,
Datorie.
Programul de studii este proiecta t în conformitate cu reglement ările Procesului de la
Bologna și concretizeaz ă o direcție de acțiune din Planul strategic al Academiei For țelor
Terestre „Nicolae B ălcescu” pentru perioada 2012-2016 .
În concep ția
departamentului Științe tehnice , acest program de studii vizeaz ă formarea
ofițerilor înzestra ți cu competen țe profesionale generale și specifice pentru arma Comunica ții
și informatic ă. Absolven ții trebuie:
– să dispună de competen țe profesionale adecvate în specializarea Managementul
comunica țiilor și informaticii ;
– să fie capabili s ă activeze cu profesionalism în condi țiile unor situa ții cu grad
ridicat de risc, prin deci zii pertinente, operative și robuste;
– să fie flexibili, creatori și să gândeasc ă în manier ă științifică integratoare, de tip
sistemic.
Obiectivele specifice ale programului de studii Managementul sistemelor de
comunica ții militare se focalizeaz ă pe:
a) formarea de speciali ști în domeniul comunica ții și informatic ă – pentru nevoile
structurilor din sistemul na țional de apă rare;
b) dezvoltarea de abilit ăți d
e cercetare științifică specifice în corela ție cu necesit ățile
organizației militare;
c) adaptarea permanent ă a conținutului și rezultatelor procesului de înv ățământ și
cercetare la tendin țele actuale și la dinamica nevoilor de securitate;
d) dezvoltarea cooperă rii cu universit ăți din ț ară și străinătate pentru desf ășurarea
unui învăță mânt modern și eficient.
Proiectarea curricular ă a acestui program de studii, competen țele profesionale și
transversale construite, precum și conținuturile și succesiunea discip linelor au fost
determinate de necesitatea preg ătirii de speciali ști în domeniul managementului
comunica țiilor și informaticii, capabili s ă asigure un suport specializat și adecvat desf ășurării
acțiunilor militare prin raportare la provocă r ile transform ărilor – actuale și de perspectiv ă –
din mediul de securitate na țional și global.

19

Partea a III-a

PREZENTAREA SINTETICĂ A
PLANULUI DE
ÎNVĂȚĂ MÂNT ȘI A FIȘELOR
DISCIPLINELOR
SERIA 2015-2018

20

21

III.1. Planul de învăță mânt

P L A N U L D E Î N V Ă Ț Ă M Â N T
AL ACADEMIEI FOR ȚELOR TERESTRE „NICOLAE B ĂLCESCU“
valabil începând cu anul universitar 2015-2016
Seria 2015-2018

DOMENIUL DE STUDIU: Științe militare, informa ții și ordine publică
SPECIALIZAREA UNIVERSITAR Ă/PROGRAMUL DE STUDIU: Managemen tul sistemelor de comunica ții militare
TITLUL ABSOLVENTULUI : Științe militare, informa ții și ordine public ă
DURATA STUDIILOR: 3 ani
FORMA DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT: cu frecven ță
DIPLOME ACORDATE: Diplomă de licență
Supliment la diplom ă
Brevet de ofi țer*

* Se elibereaz ă absolven ților care îndeplinesc prevederile Legii nr . 80/1995 privind statutul cadrelor militare

22

23 I. O R G A N I Z A R E A C U R R I C U L U M – U L U I E D U C A Ț I O N A L

I. 1 STRUCTURA ANILOR DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT (pe s ăptămâni)

An înv ățământ

Activități ANUL I ANUL II ANUL III
TOTAL SEM 1 SEM 2 SEM 3 SEM 4 SEM 5 SEM 6
Învățământ academic 14 14 14 14 14 8 78
Elaborarea lucr ării de licen ță – – – – – 6 6
Examene Sesiune semestrial ă 3 3 3 3 3 3 18
Examen de licen ță – – – – – 2 2
Pregătire militară generală 4*+3 3 3 4 3 1 21
Vacanță (concediu și permisii) 3 9 3 8 3 – 26
T O T A L Semestru 27* 29 23 29 23 20 151 An 56* 52 43
Festivitate înă lțare în grad – – – – – 1 zi 1 zi

NOTĂ: * – se desf ășoară în luna septembrie

I. 2 STRUCTURA COMP ONENTELOR CURRICULARE

COMPONENTA CURRICULARĂ NUMĂR DE ORE TOTAL
ANUL I ANUL II ANUL III ORE % ECTS
SEM 1 SEM 2 SEM 3 SEM 4 SEM 5 SEM 6
PREGĂTIRE ACADEMIC Ă Discipline fundamentale 210 84 70 28 0 0 392 19.08% 37
Discipline de preg ătire în
domeniu și de specialitate 98 252 238 332 356 288 1564 76.14% 136
Discipline complementare 14 14 14 12 12 32 98 4.77% 7
TOTAL ORE PREG ĂTIRE ACADEMIC Ă 322 350 322 372 368 320 2054 56.27 180
PREGĂTIRE MILITARĂ GENERAL Ă 420 316 240 280 220 120 1596 43.73 30
TOTAL GENERAL 742 666 562 652 588 440 3650 100 210

NOTE:
1. Ritm săptămânal:
– componenta academic ă – 23 ore în semestrele 1 și 3; 22 ore în semestrul 6; 24 ore în semestrele 4 și 5; 25 ore în semestrul 2;
– componenta de preg ătire militar ă generală – 40 ore;
– pr actica universitar ă (de specialitate/stagiu) – 40 ore.
2. Pregătirea militar ă are destinat un num ăr de 1636 ore, în care se includ:
– 1164 ore, timpul de preg ătire pentru ritmul de 40 ore s ăptămânal;
– *160 ore, timpul de preg ătire din luna premerg ătoare anului I de studiu;
– 272 ore, însumarea orelor zilnice (o oră /zi) de educaț ie fizică militară.

24
CS LEC
TSCSLEC
TSCS LEC
TSCSLEC
TSCSLEC
TSCSLEC
TSEC v P r C S LEC
TS
A.1 DISCIPLINE FUNDAMENTALE
1 Psihosociologie militar ă 21 4 E1 42 28 14 0 4
2 Matematici speciale 22 4 2 2 5 E1, E2 112 56 56 0 9
3 Electromagnetism și fizica corpului solid 22 5 E 1 5 62 802 85
4Științe militare 11 3 1 1 4 E3 Cv2 56 28 28 0 7
5 Bazele managementului 21 4 E3 42 28 14 0 4
6 Comunicare. Rela ții publice 11 3 E4 24 12 12 3
7 Electrotehnic ă 22 5 E 1 5 62 802 85
15 x14= 210 18 6 x14= 84 8 5 x14= 70 8 2 x14= 28 3 388 208 124 56 37
A.2 DISCIPLINE DE PREG ĂTIRE ÎN DOMENIU ȘI ÎN SPECIALITAT E
1 Limba englez ă 1 1131113 1 1131113Cv1,Cv2,
Cv3,Cv4 1 6 25 45 45 41 2
2E x p l o z i v i și muniții 11 5 Cv1 28 14 14 0 5
3 Sisteme de armament 11 3 E2 28 14 14 0 3
4 Topografie militar ă 11 2 E2 28 14 14 2
5Măsurări electrice și electronice 22 5 E3 5 62 802 85
6 Drept interna țional umanitar 21 4 E2 42 28 14 0 4
7 Comunica ții analogice și numerice 22 6 E3 5 62 802 86
8 Dispozitive și circuite electronice 22 4 E 2 5 62 802 84
9 Semnale în telecomunica ții 22 5 E 2 5 62 802 85
10 Rețele de calculatoare 22 5 C v 3 5 62 802 85
11 Teoria cod ării și secretiz ării informa ției 22 3 E4 4 82 402 43
12 Propagarea undelor electromagnetice și antene 22 3 E4 4 82 402 43
13 Comunica ții radio 22 3 E4 4 82 402 43
14 Comunica ții optoelectronice 22 4 Cv5 4 82 402 44
15 Securitatea sistemelor informatice și de comunica ții 22 5 E5 4 82 402 45
16 Rețele și sisteme de comunica ții militare 22 5 E5 4 82 402 45
17Comportament organiza țional militar și elemente de
leadership21 5 E 6 2 4 1 6 8 0 5
18 Istorie militar ă 11 3 Cv3 28 14 14 0 3
19 Geografie militar ă 11 3 E4 24 12 12 0 3
20 Securitate militar ă 11 3 Cv4 24 12 12 0 3
21 Modelarea și simularea ac țiunilor militare 22 4 E5 4 82 402 44
22 Didactica specialit ății militare 11 32 2 3 E5 Cv4 72 36 36 0 6
23 Managementul resurselor de ap ărare 22 6 E6 32 16 16 0 6
24 Opț ional 1 11 4 Cv1 2 81 401 44
25 Opț ional 2 1 2 4 C v 5 3 61 202 44
26 Opț ional 3 2 2 5 Cv6 32 16 16 0 5
27 Opț ional 4 22 4 Cv6 32 16 16 0 4
28 Opț ional 5 1115 Cv6 2 48885
29 Practica universitar ă (de specialitate/stagiu) 55 Cv4, Cv5 160 160 10
30 Elaborarea lucr ării de licen ță 144 144
7x 1 4 = 9 8 18 x14= 252 17 x14= 238 21 x12= 252 23 x12= 276 18 x8= 1441564 604 552 408 136
A.3 DISCIPLINE COMPLEMENTARE
1 Optional 6 21 4 E 6 2 4 1 6 8 0 4
2E d u c a ție fizică militară 11 1 1 1 1 1 1 1V2, V4,
V674 0 74 0 3
1 x14= 14 0 1 x14= 14 1 1 x14= 14 1 x12= 12 1 1 x12= 12 4 x8= 32 5 98 16 82 0 7
24 x12= 288 24 x12= 288 22 x8= 176
Nr. E. / Cv. / Pr./ V.23 x14= TOTAL ORE PREG ĂTIRE UNIVERSITAR ĂTOTAL:4.78% (max 8%)TOTAL:12 săptămâniForme de verificare
(semestre)A N U L I
SEMESTRUL 1
18.93%SEMESTRUL 2
76.29%TOTAL:
(min 60%)
2 săpt.x 40 = 80
5 săpt*. x 40 = 802 săpt*. x 40 = 80
6 săpt. x 24 = 144
22I.3. DISCIPLINE DE ÎNV ĂȚĂMÂNT
1.3.1. COMPONENTA ACADEMIC Ă
A. DISCIPLINE OBLIGATORII
Număr de ore pe
disciplină din care:A N U L III
SEMESTRUL 5Nr.
crt.14 săptămâniSEMESTRUL 4
TOTAL
308 săptămâni DENUMIREA DISCIPLINEIA N U L II
SEMESTRUL 3
14 săptămâni 12 s ăptămâni 14 săptămâniSEMESTRUL 6
6 săpt. x 24 = 144
2 săpt. x 40 = 80(min 17%)
30 2 săpt. x 40 = 8021
3012
30 5 săpt*. x 40 = 80
3/ 3 / – / 1
NOTĂ: * 5 săptămâni de stagiu, din care 3 s ăptămâni din componenta de preg ătire militar ă general ă 828 758 23 x14= 322 25 x14= 350
1/1.1 24/ 18/ – / 66 săpt. x 24 = 144322
4 / 3 / – / 1 6 / 2/ – / 1 4 / 3 / – /1 5 / 4 / – / 1 4 / 3 / – / 130 180 46425
2050 3026 30

25

OPȚIONAL 1 OP ȚIONAL 2 OP ȚIONAL 3
• LabView • Baze de date • Managementul calit ății totale
• MatLab • Sisteme de achizi ție de date • Prelucrarea numeric ă a imaginii

OPȚIONAL 4 OP ȚIONAL 5 OP ȚIONAL 6
• Managementul resurselor umane • Limba francez ă • Politici sociale și publice
• Relații internaționale și studii europene • Limba german ă • Economie politică

CSLEC
TSCSLEC
TSCSLEC
TSCSLEC
TSCSLEC
TSCSLEC
TSEC v P r C S LEC
TS
1 Bazele conduitei rutiere 11 2 Cv3 28 14 0 14 2
2D r e p t și legislație 11 2 Cv1 28 14 14 0 2
3 Psihologia educa ției 11 2 Cv2 28 14 14 2
4 Managementul protec ției mediului 11 2 Cv5 24 12 0 12 2
5Limba englez ă 2222Cv5,
Cv640 40 4
6Pedagogie 1 1 2 Cv3 28 14 14 0 2
7 Control managerial intern 11 2 Cv5 24 12 12 0 2
8 Metodologia cercet ării științifice 1 1 2 Cv1 28 14 14 0 2
220411022114000023160202 2 2 8 9 4 1 0 8 2 6 1 812 săptămâniForme de
verificare
(semestre) 14 săptămâniA N U L II Număr de ore pe
disciplină din
care: 8 săptămâni 12 săptămâni
TOTAL
TOTALSEMESTRUL 6Nr.
crt.DENUMIREA DISCIPLINEIA N U L I
SEMESTRUL 2A N U L III
14 săptămâni 14 săptămâniB. DISCIPLINE OP ȚIONALE
SEMESTRUL 4 SEMESTRUL 5 SEMESTRUL 1 SEMESTRUL 3C. DISCIPLINE FACULTATIVE

26

CSACSACSACSACSACSA CS A
Tactică I 8 22 88 2 52 100 16 4 80
ITAI I 6 8 56 8 40 118 6 16 96
Arme I (Ge, NBC, Trs, Topo) 8 56 12 76 8 0 68
Pregătire psihic ă pentru lupt ă 4 44 0
Instrucție sanitară 8 V1 3 8 8
Cunoașterea tehnicii militare 4 V2 3 4 4
Instrucție antitero 2 8 10 2 8
Instrucție de front I 56 28 84 84
Legi, regulamente militare generale 8 8 4 20 8 12 0
Educație fizică militară I5 4 5 0 104 104
TOTAL 36 18 270 8 14 182 528 44 32 452
TOTAL AN
Instrucție montan ă/schi 4 36 V1 2 40 4 36
Cercetare, supravie țuire, informa ții 4 60 V2 2 64 4 60
Conducere auto 8 42 8 42 V4 2 100 16 84
TOTAL 4 36 4 60 8 42 8 42 204 24 180
TOTAL AN
Tactică II 4 4 4 4 2 2 20 40 14 6 20
ITAI II 4 4 4 4 2 6 24 0 14 10
Arme II (Ge, NBC, Trs, Topo) V3 2 00 00
Instrucție de front II 4486 V4 2 22 22
Educație militară 2242 V5 2 10 10 0
Educație fizică militară II 8 4 20 16 V6 2 48 48
Metodica instruc ți e i 4 44444 2 4 4 8 1 2 8 2 8
TOTAL 4 6 12 8 6 8 8 16 36 6 10 72 192 26 38 128
TOTAL AN
56 48 48 48 40 32
Bazele tehnice ale armei 24 96 V3 3 120 24 96
Bazele tactice ale armei 32 128 24 96 V4 4 280 56 224
TOTAL 24 96 32 128 24 96 V5 3 400 80 320
TOTAL AN
40 18 362 12 14 290 36 6 198 48 6 226 32 16 172 6 10 104 1596 174 70 1352
420 316 240 280 220 120
* Orele alocate se programeaz ă în componenta de preg ătire academică30COMPONENTE
ALE INSTRUIRIIDISCIPLINE /
SUBMODULE
T O T A L G E N E R A LI n s t r u c ț i e i n d i v i d u a l ă d e b a z ă
Instrucție pentru formarea
deprinderilor de militarInstrucț ie
complementar ă
Educație fizică militară III*Instrucție
individual ă de
specialitate 400272
280192Instrucț ie pentru
menținere ș i dezvoltare
aptitudinal ă
120148
1596736 520528
100 204
34044528EC
TS
104S.2 S.3 S.4 S.1 S.5I.3.2. C O M P O N E N T A DE P R E G Ă T I R E M I L I T A R Ă G E N E R A L Ă
T I M P A L O C A T (O R E)
FORMA DE
EVALUARE
TOTALNumăr de ore
pe disciplin ă
din care:A N I D E Î N V Ă Ț Ă M Â N T
AN 1
S.6AN 2 AN 3

27

ANUL DISCIPLINANUM?R DE
ZILENUM?R DE
ORE CON?INUTUL ACTIVIT??IIFORMA DE
EVALUAREECTS
IIComunica ții analogice și
numerice/Re țele de
calculatoare10 80 Însușirea practicilor de realizare a comunica țiilor în banda de
bază COLOCVIU 5
Comunica ții radio /
Propagarea undelor
electromagnetice și antene10 80 COLOCVIU 5
Conducerea structurilo r
militare (din componenta de
pregătire militară ) 15 120 VERIFICARE 3
NR.
CRT. ECTS SESIUNEA DE EXAMEN
1 5 Iulie
2 5 IulieIII. E X A M E N U L D E L I C E N Ț ĂII. O R G A N I Z A R E A P R A C T I C I I U N I V E R S I T A R E
( D E S P E C I A L I T A T E/S T A G I U )
Soluționarea sarcinilo rde lucru conformspecializ ării
comunica țiiși informatică prinelaborarea portofoliului
depractică; pregătireașiparticipare ala activitățid e
instruire, exerci ții demonstrative, instructaje metodice
etc. Întocmirea
documentelor specifice activit ăților desf ășurate.
Participarea la analizele executate la nivelul
subunității/compartimentului.DETALII
III Aplicarea principiilo rde asigurare și adaptare a liniilor de
comunica țiipentru solu ționarea problemelo rspecifice în diferite
contexte situa ționale. Utilizarea metodelor manageriale în
domeniul militar.

EVALUAREA CUNO ȘTINȚELOR FUNDAMENTALE Ș I DE SPECIALITATE
ORAL
DENUMIREA PROBELOR FELUL PROBELOR
EXAMEN SCRIS

PREZENTAREA Ș I SUSȚINEREA LUCR ĂRII DE LICEN ȚĂ

28

29

III.2. FIȘELE DISCIPLINELOR
ANUL I DE STUDII

SERIA 2015-2018

DOMENIUL DE STUDIU:
„ȘTIINȚE MILITARE, INFORMAȚII ȘI ORDINE PUBLIC Ă“

SPECIALIZAREA UNIVERSITAR Ă
„MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE
COMUNICA ȚII MILITARE “

30

31 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunicaț ii
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei PSIHOSOCIOLOGIE MILITARĂ
2.2. Titularul activit ăților de curs Lect.univ.dr. Macovei Crengu ța
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lect.univ.dr. Macovei Crengu ța
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, Fundamental ă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 3 din care 3.2
curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 42 din care 3.5
curs 28 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 15
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 16
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 56
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –

32 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului –

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în or ganizație
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, pa radigmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpre tarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale
C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor funda mentale pentru rezolvarea unor probleme
bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii
C1.4 Analiza organizatiei militare, identificarea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor
C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor sp ecifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare Competen țe
transversale Aplicarea cu stricte țe a normelor comportamentului militar si mobilizarea caracteriala
in vederea promov ării si aplic ării modelului ofi țerului
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea teoriei și metodologiei psihosoc iologice nece sare în
identificarea, analiza și ameliorarea rela țiilor și proceselor
psihosociale din interiorul organiza ției militare
7.2. Obiectivele specifice • însușirea conceptelor și teoriilor referitoare la func ționarea
personalit ății umane în context social
• explicarea și interpretarea unor concepte, procese și fenomene
psihosociale
• valorificarea informa țiilor acumulate prin studierea fenomenelor
psihosociale în propria activitate de preg ătire profesională
• utilizarea metodelor și tehnicilor de cercetare a fenomenelor
psihosociale precum și a modalit ăților de prelucrare și interpretare a
datelor
• fundamentarea și manifestarea unui comportament social
adaptativ, productiv

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
C1.Problematica psihosociologiei; locul ș i rolul
psihosociologiei în contextul științelor sociale Prelegere 2 ore
C2. Metode și tehnici de cercetare în psihosociologie Prelegere 2 ore

33 C3. Construirea realit ății sociale: operatori psihoindividuali și
socioculturali Prelegere 2 ore
C4. Construc ția socială a personalit ății Prelegere 2 ore
C5. Influen ța socială Prelegere 2 ore
C6. Atitudinea și schimbarea atitudinii Prelegere 2 ore
C7. Construc ția socială a sinelui Prelegere 2 ore
C8. Relații interpersonale Prelegere 2 ore
C9. Grupul în psihologia social ă Prelegere 2 ore
C10. Procese și fenomene de grup Prelegere 2 ore
C11. Performan ța grupului și a echipeiPrelegere 4 ore
C12. Agresivitatea. Comportamentul prosocialPrelegere 2 ore
C13. Stereotipuri, prejudec ăți, discriminare Prelegere 2 ore
Bibliografie
1. Boncu, S., Psihologia influen ței sociale , Polirom, Ia și, 2002
2. Bourhis,R., Leyens, J.Ph., Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri , Polirom, Ia și,
1997
3. Cristea, D., Tratat de psihologie social ă, Editura Pro Transilvania, Bucure ști, 2000
4. Doise, W., Mugny, G., Psihologie socială ș i dezvoltare cognitiv ă, Polirom, 1998
5. Hăvârneanu, C., Cunoaș terea psihologic ă a persoanei , Polirom, 2000
6. Moscovici, S., Psihologia social ă a relațiilor cu celălalt , Polirom, Ia și, 1997
7. Neculau, A., Manual de psihologie social ă, Polirom 2005
8. Neculau, S., Dinamica grupului ș i a echipei, Polirom, Ia și, 2001
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Metode de investigare a realit ății sociale. Conversaț ie 2ore
Metode de analiz ă a microgrupului militar Conversa ție,
exercițiu,
demonstraț ie 4 ore
Relațiile preferen țiale. Sociometria Conversa ție,
exercițiu,
demonstraț ie 2 ore
Metode, tehnici și strategii de interven ție în microgrupul militar Conversa ție,
exercițiu,
demonstraț ie 2 ore
Relația om-maș ină și performan ța militară Joc de rol,
conversație,
demonstraț ie 2 ore
Seminar recapitulativ Conversa ție 2 ore

34 Bibliografie
1. Boncu, S., Psihologia influen ței sociale , Polirom, Ia și, 2002
2. Bourhis,R., Leyens, J.Ph., Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri , Polirom, Ia și,
1997
3. Cristea, D., Tratat de psihologie social ă, Editura Pro Transilvania, Bucure ști, 2000
4. Doise, W., Mugny, G., Psihologie socială ș i dezvoltare cognitiv ă, Polirom, 1998
5. Hăvârneanu, C., Cunoaș terea psihologic ă a persoanei , Polirom, 2000
6. Moscovici, S., Psihologia social ă a relațiilor cu celălalt , Polirom, Ia și, 1997
7. Neculau, A., Manual de psihologie social ă, Polirom 2005
8. Neculau, S., Dinamica grupului ș i a echipei, Polirom, Ia și, 2001
9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Studiind fenomene și procese care se produc într-un spa țiu relațional și în zona de
interferen ță dintre individual și social, con ținuturile proiectate ofer ă o perspectiv ă sintetică
asupra fenomenelor psihosociale reprezentând un instrument important atât în formarea
personalit ății cât și în înțelegerea și optimizarea activit ăților de zi cu zi.
Problematica avută în vedere este în concordan ță cu particularit ățile sociale, economice,
politice ale României , ceea ce face s ă aibă aplicabilitate în aproape toate domeniile vie ții
individuale și sociale și să corespundă astfel cerin țelor actuale ale angajatorilor.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • definirea, explicarea și utilizarea corect ă a
conceptelor specifice domeniului psihosociologiei;
• interpretarea și argumentarea principalelor
procese și fenomene psihosociale;
• utilizarea corect ă a teoriilor, conceptelor și
noțiunilor psihosociologiei moderne pentru
explicarea, exemplificarea ș i argumentarea unor
situații-problem ă specifice microgrupurilor
militare; • explicarea și argumentarea influen ței mediului
macro și microsocial asupra st ărilor și
comportamentului individului; Probă scrisă
70 %
10.5
Seminar/ laborator • utilizarea corect ă a limbajului psihosociologiei
în relaționarea și comunicarea interpersonal ă;
• însușirea principalelor modalit ăți de
autocunoaș tere și utilizarea corect ă a
metodologiei științifice de prelucrare și
interpretare a datelor;
• utilizarea corect ă a metodei sociometrice în Portofoliu,
conversa ție 30 %

35 cunoașterea rela țiilor preferen țiale existente în
microgrupul militar;
• identificarea principalelor particularit ăți ale
microgrupului militar și a strategiilor de
intervenție în scop ameliorator;
10.6 Standard minim de performan ță
– definirea și explicarea con ceptelor de baz ă ale psihosociologiei militare;
– rezolvarea corect ă a cel puțin două sarcini concrete din cadrul ședințelor de seminar

36 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunica ții
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Matematici superioare
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof.univ.dr. Vasile C ăruțașu
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lect.univ.dr. Alina Babo ș
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1
2.6. Tipul de
evaluare Ex2.7. Regimul disciplinei Obligatorie

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.4 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 56 din care 3.5
curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 10
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 15
Tutoriat –
Examinări 9
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 44
3.9 Total ore pe semestru 100
3.10 Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum
4.2. de competen țe

37 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea functi ilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea met odelor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si politicilor pentru rezolvarea problemelor organizatiei militare C2.4 Aplicarea standardelor specifice pent ru evaluarea activit atilor organizatiei
militare C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice organizatiei militare
C3. Colectarea ș i analiza datelor în vederea proiectă rii suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.2 Identificarea, validarea si selectarea elementelor relevante din fluxul
informational, in vederea asigurarii datelor necesare elaborarii deciziei C3.3 Aplicarea unor metode performante de co lectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii C3.5 Proiectarea și implementarea procesului de analiza robusta a datelor în
corelație cu cerin țele situației tactice concrete

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea noțiunilor teoretice fundamental e ale algebrei liniare,
analizei matematice și ecuațiilor diferen țiale, cu aplica ții în
managementul sistemelor de comunicaț ii militare.
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea metodelor și tehnicilor specifice algebrei liniare,
analizei matematice și ecuațiilor diferen țiale, cu aplica ții în
managementul organiza ției militare;
• Dezvoltarea capacit ății de interpretare corect ă a rezultatelor
furnizate de modele ș i de stabilire a deciziei optime;
• Modelarea corecta a activit ăților militare utilizând scheme,
algoritmi si metode ale matematicilor aplicate;
• Formarea deprinderilor privin d utilizarea programelor
specializate în prezentarea și prelucrarea datelor, optimizarea
calculelor si simularea algoritmilor; • Rezolvarea de probleme prin modelare analitic ă și
algoritmizare.

38 8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Spații vectoriale Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție

Transform ări liniare Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Spații euclidiene Expunere, Explicație,
Demonstra ție
Forme liniare, biliniare și pătratice Descriere Demonstra ție
Serii numerice Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Limite și continuitate pentru funcț ii de
mai multe variabile Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Derivabilitate pentru func ții de mai multe
variabile Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Extremele func țiilor de mai multe
variabile Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Integrale Riemann pentru functii de mai
multe variabile Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Integrale duble și triple Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Integrale improprii Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție

39 Integrale curbilinii Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Ecuaț ii diferen țiale particulare Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Ecuaț ii diferen țaile de ordinul n și sisteme
de ecuaț ii diferen țiale liniare cu
coeficien ți constan ți Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Bibliografie:
1.Ghic Graț iela „ Matematici pentru economi ști” Editura Universitar ă Bucuresti 2005;
2.Popescu O. și alții, „Matematici aplicate în economie” , Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
București, 1997;
3. Sireț chi Gh., „ Analiză matematic ă”, Tip. Univ. Bucure ști, 1978;
4. Stănășilă O., „ Analiză matematic ă” Editura Didactic ă și Pedagogic ă, 1981.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Spații vectoriale: Aplica ții în reprezentarea
semnalelor Conversaț ie,
Explicație,
Exerciț iu
Transform ări liniare Conversaț ie,
Explicație,
Exerciț iu
Spații euclidiene Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Forme liniare, biliniare și pătratice Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Studiul convergen ței seriilor numerice Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Calculul și studiul limitei și continuităț ii
unor func ții de mai multe variabile Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Calcul derivatelor unor func ții de mai
multe variabile
Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Aplicaț ii ale problemelor de extrem si
extrem cu leg ături Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare

40 Aplicaț ii ale integralelor Riemann în
semnalele din telecomunica ții Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Calculul integralei duble și triple Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Studiul convergen ței unei integralei
improprii Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Calculul integralei curbilinii Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Aplicaț ii ale ecuaț iilor diferen țiale
particulare Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Aplicaț ii ale ecu țiilor diferen țiale de ordinul
n și a sistemelor de ecua ții diferen țiale
liniare cu coeficien ți constan ți Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Bibliografie
1. Baboș A., Matematic ă aplicată. Caiet seminar , Ed. AFT, Sibiu, 2011;
2. Chiriță S.„Probleme de Matematici Superioare ” Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
București, 1989;
3. Dragusin, L.; Dragusin, C.,” Calcul integral si ecuatii diferentiale. Exercitii si
probleme ”, Editura Du Style, Bucuresti, 1996;
4. Ghic Gra țiela „ Matematici aplicate în econom ie-culegere de probleme ” Editura
Universitar ă Bucuresti 2005.
5. Petrisor P. „ Analiza matematica. Culegere de probleme ”, Editura s.n., Sibiu, 1994

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Matematic ă aplicată corespund urm ătoarelor repere teoretice și
practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;
• Participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
• Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
Tematica disciplinei Matematic ă aplicată corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor;
• Instruirea individuală și colectivă a militarilor;
• Strategii didactice eficiente;
• Utilizarea tehnologiilor moderne.

41 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a elementelor de analiz ă
matematic ă, cercetări operaționale și ecuații
diferențiale
• Însușirea metodelor și tehnicilor specifice
analizei matematice, cercet ărilor opera ționale
și ecuațiilor diferen țiale Examen
60 %
10.5 Seminar/ laborator • Utilizarea corect ă a elementelor de analiz ă
matematic ă, cercetări operaționale și ecuații
diferențiale
• Dezvoltarea abilit ăților de calcul corect și
rapid
• Rezolvarea de probleme prin modelare
analitică și algoritmizare Referat, Probă orală
40 %
10.6 Standard minim de performan ță
– cunoașterea noțiunilor de spa țiu vectorial, transformare liniar ă, formă liniară, serie
numerică, integrală Riemann, integral ă improprie, derivat ă parțială, diferențială, integrală
dublă, integrală curbilinie;
– cunoașterea algoritmilor de r ezolvare pentru ecua ții și sisteme de ecua ții diferențiale
liniare;
– alcătuirea progresiv ă a portofoliului, de-a lungul activit ăților de seminar.

42 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemel or de comunicatii
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Electromagnetism si fizica corpului solid
2.2. Titularul activit ăților de curs Prof.univ.dr. Simona Micl ăuș
2.3. Titularul activit ăților de
seminar/laborator Prof.univ.dr. Simona Micl ăuș
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 12.6. Tipul de
evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Fundamentala

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.5 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 56 din care 3.5
curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă si pe platformele electronice 17
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, microproiecte 30
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 69
3.9 Total ore pe semestru 125
3.10 Num ărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Bacalaureat din disciplina Matematica (min.
tip II);
Test de selectie pentru accedere la specialitate
4.2. de competen țe –

43 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului • MODULAR, ÎN SALA DE CURS
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • pe semigrupe, ÎN SALA DE
LABORATOR

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C3. Colectarea ș i analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.1 Cunoa șterea posibilitatilor si a performantelor dispozitiv elor, instrumentelor si
sistemelor de comunicatii pentru realizarea suportulu i informational
C3.2 Identificarea, validarea si selectar ea elementelor relevante din fluxul
informational, in vederea asigurarii datelor necesare elaborarii deciziei
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a funcț ionării sistemelor
de comunica ții militare
C4.1 Deținerea și utilizarea cunostintelor tehnice de actualitate pentru configurarea
corecta si asigurarea conditiilor minime de functionare a liniilor de comunicatii in
prezenta factorilor perturbatori C4.2 Adaptarea metodelor si tehnicilor de asigurare a legaturilor de comunicatii in conditii de operare ostile

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea teoriei, metodelor si m ijloacelor de caracterizare a
campului electric si magnetic produs in materie si a
fenomenelor cinetice si energetice asociate
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea fundamentelor teoretic e privind electro- si
magnetostatica, caracteristicile solidului cu privire la fenomenele
electromagnetice, generarea si car acterizarea campul ui electric si
magnetic si a cure ntului electric.
• Explicarea caracteristicilor conductorilor, semiconductorilor
si izolatorilor;
• Utilizarea de met ode, tehnici si pr oceduri pentru
caracterizarea raspunsului electromagnetic al materiei; • Manifestarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de
utilizarea pertinenta a fundamenelo r electromagnetismului si fizicii
solidului, pentru formarea in cariera de specialitate; • Valorificarea eficientă și inovativ ă a strategiilor de instruire și
autoinstruire în propria activitate de preg ătire profesional ă.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
1. ELECTROSTATICA: Campul si potentialul electric: – sarcina electrica, campul electric, legea lui Coulomb, legea lui Gauss – intensitatea, potential ul campului electric al
sarcinii punctiforme – lucru mecanic in camp electrostatic Expunere,
Explicație,
Conversa ție,
Scheme, Imagini, Soft

44 2. CONDUCTORII IN CAMP ELECTRIC:
– repartizarea sarcinilor, sisteme de conductori – capacitatea electrica, co ndensatorii, condensatorul
plan. Expunere,
Explicație,
Conversa ție, Scheme, Imagini, Soft
3. ELECTROCINETICA
– curentul electric, densitatea de curent, intensitatea, tensiun ea electromotoare,
– legea lui Ohm, legile lui Kirchhoff. – teoria conductiei in metale Expunere,
Explicație,
Descriere Demonstra ție Scheme, Imagini, Soft
4. SEMICONDUCTOR II SI FENOMENELE
ASOCIATE:
– benzile de energie in solide – conductori, semicomnductori, izolatori – semiconductori intrinseci – semiconductori extrinseci – supraconductibilitatea Expunere,
Explicație,
Descriere Demonstra ție Scheme,
Imagini,
5. FENOMENE ELECTRICE SI TERMICE IN
SOLIDE: – efectele Seebeck, Peltier, Thomson – termistorul – efectul fotoelectric Expunere, Explicație,
Descriere Demonstra ție Scheme, Imagini,
6. CAMPUL MAGNETIC: – legea lui Gauss pentru magnetism – legea Biot-Savart Expunere, Explicație,
Descriere Demonstra ție Scheme, Imagini, Soft
7. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA – experientele lui Faraday – campul electric produs prin miscarea surselor campului magnetic – campul electric indus in tr-un conductor aflat in
miscare in camp magnetic uniform – legea lui Lentz pentru conductori in miscare – legea inductiei electromagnetice a lui Faraday – autoinductia, inductia mutuala
– aplicatii (transformatorul , generatoare electrice). Expunere,
Explicație,
Descriere Demonstra ție Scheme,
Imagini, Soft
8 CAMPUL ELECTRIC SI CAMPUL MAGNETIC IN MATERIE:
– condensatori cu dielectrici. Permitivitatea
relativa.
– susceptibilitatea electrica
– piezo si feroelectricitatea
– dia- para- si feromagnetismul in materie Expunere,
Explicație,
Conversa ție,
Scheme, Imagini,
9. MISCAREA IN CAMP ELECTRIC SI
MAGNETIC A PARTICULELOR INCARCATE
ELECTRIC:
– miscarile in campuri statice
– miscarile in campuri variabile
– efectul Hall Expunere,
Explicație,
Descriere Demonstra ție Scheme,
Imagini, Soft

45 Bibliografie:
1. Nicula Al., Cristea Gh., Simon S., Electricitate si magnetism, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1982
2. Gavrilă Doina, Fizic ă, partea a II-a, Ed. In st. Politehnic Bucure ști, 1992
3. Cone G., Pu șcaș N., Elemente de mecanic ă cuantică și fizica corpului solid, Ed. Institutului
Politehnic Bucureș ti, 1992.
4. Muller I., Mihai I., Fizica corpului solid și a semiconductorilor, partea I., Univ. Bucure ști,
1992. 5. Zet Gh., Ursu D., Fizica st ării solide – aplica ții în inginerie, Ed. Tehnica, Bucure ști, 1989.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Simulari computerizate in electrostatica si electrocinetica. Rezo lvari de probleme. Exerciții,
Instruire asistat ă de
calculator,
Reprezentari grafice,
Rezolvarea unor probleme privind purtatorii de
sarcina in materi alele conductoare,
semiconductoare si izolatoa re. Benzile energetice. Exerciții,
Instruire asistat ă de
calculator
Simulare
Prelucrarea matematica a datelor experimentale.
Calculul erorilor. Moduri de reprezentare garfica. Exerciții,
Instruire asistat ă de
calculator
Experimente de evidentiere a efectului Seebeck Studiul experimental al termistorului Studiul legilor efectul fotoelectric extern din masuratori de laborator Experiment,
Microproiect
individual
Munca individuala
Exemple de calcul al campul ui magnetic in diverse
configuratii de curenti (a plicatii la legea Biot-
Savart) Exerciții,
Instruire asistat ă de
calculator
Experimente pentru studiul si caracterizarea
inductiei electromagnetice. Simulari. Experiment,
Simulare,
Microproiect
individual Munca individuala
Fenomene electrice si magnetice in solide:
probleme, simulari, experiment – efectul Hall. Exercițiu,
Demonstra ție,
Experiment,
Simulare,
Microproiect
individual Munca
individuala
Bibliografie
1. Site academic: www.academic.bioelectromagnetic.ro.
2. Miclaus S., Lucrari experimentale de fizica, Editura Academiei Fortelor Terestre, Sibiu,
2001
3. Miclaus S., Culegere de probleme de fizica, Institutul Militar de Transmisiuni “Decebal”,
Sibiu, 1994.

46 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei „Electromagnetism si fizica corpului solid” corespund urm ătoarelor
repere teoretice și practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;
• Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
Tematica disciplinei „Electromagnetism si fizica corpului solid” corespunde urm ătoarelor
cerințe ale angajatorilor:
• Instruirea individuală și colectivă a militarilor;
• Strategii didactice eficiente;
• Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă si pertinenta a definitiilor
si teoremelor fundamentale din
electromagnetism si din fizica solidului;
• Aplicarea adecvata a principiilor si legilor
electromagnetismului
• Realizarea de conexiuni interpretative cu
posibilitatea aplicarii in probleme a
fundamentelor teoretice insusite;
• Explicarea rezultatelor obtinute cu privire
la stabilirea campurilor si curentilor
electrici in materie Probă scrisă
60 %
10.5 Laborator • Implementarea teoriilor si legilor
electromagnetismului in vederea determinarilor cantitative ale unor marimi fizice care caracterizeaza campurile in materie;
• Aplicarea algoritmilor specifici de calcul și
utilizarea de proceduri adecvate in vederea solutionarii problemelor cu curenti, tensiuni si marimi ce caracterizeaza elementele de circuit
• Valorificarea eficient ă și inovativ ă a
metodelor si procedurilor de masurare a parametrilor de lucru ai unor elemente de circuite electrice si magnetice Microproiecte, Teste, evaluari orale pe parcurs 40 %
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corectă a noțiunilor fundamentale de electromagnetism si fizica solidului
– alcătuirea si prezentarea unui microproiect, de-a lungul activit ăților de laborator
– sustinerea a cel putin unui test de verificare a cunostintelor pe parcursul semestrului sau a unei
solutii pentru o tema de munca independenta
Conditia de intrare in examen = media la evaluar ile pe parcursul semestrului sa fi fost min. 5

47 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Electrotehnic ă
2.2. Titularul activit ăților de
curs Prof.univ.dr.ing. Octavian-Ioan Bogdan
2.3. Titularul activit ăților de
laborator Prof.univ.dr.ing. Octavian-Ioan Bogdan
2.4.
Anul de
studiu I 2.5.
Semestrul 1 2.6.
Tipul de
evaluare Ex.2.7. Regimul
disciplinei Fundamental ă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care
3.2. curs 2 3.3. seminar/laborator 2
3.4. Total ore din planul de
învățământ 56 din care 3.5. curs 28 3.6.
seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotecă , pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 17
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 25
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți… –
3.7. Total ore studiu individual 69
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Num ărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Matematica și fizica (electricitatea)
4.2. de competen țe –
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a cursului Sală de curs cu videoproiector
5.2. de desf ășurare a Componenete electrice, conductoare și

48 seminarului/laboratorului aparatură de alimentare cu energie electric ă,
calculatoare, software, aparate de m ăsură și
control; videoproiector

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C3. Colectarea și analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.1 Cunoa șterea posibilit ăților și performan țelor dispozitivelor, instrumentelor și
sistemelor de comunicaț ii pentru realizarea suportului informa țional;
C3.2 Identificarea, validarea și selectarea elementelor relevante din fluxul
informațional, în vederea asigur ării datelor necesare elabor ării deciziei;
C3.3 Aplicarea unor metode performant e de colectare, prelucrare și distribuție a
informațiilor, în concordanță cu necesit ățile operaționale ale misiunii.
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a funcț ionării sistemelor
de comunicaț ii militare
C4.1 Utilizarea cuno ștințelor tehnice în aplica ții privind configurarea corect ă și
asigurarea condi țiilor minime de func ționare a liniilor de comunica ții în prezen ța
factorilor perturbatori;
C4.3 Implementarea tehnicilor de configurare eficient ă a rețelelor de comunica ții
în aplicații specifice.

7. Obiectivele disciplinei (Reieș ind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea și valorificarea conceptelor de baz ă privind
fenomenele electrice și magnetice, care se desf ășoară în
componentele și circuitele electrice.
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea fundamentelor teoretice pr ivind fenomenele electrice
și magnetice;
• Însușirea fundamentelor teor etice privind construc ția și
funcționarea componentelor și a circuitelor electrice;
• Explicarea, pe baza conceptelor teoretice însu șite, a
fenomenelor fizice care au loc în timpul func ționării
componentelor și a circuitelor electrice;
• Crearea deprinderilor necesare rezolv ării circuitelor electrice;
• Crearea deprinderilor necesare lucr ului practic cu circuitele
electrice și însușirea metodelor de lucru cu aparatura de
măsură și control a m ărimilor electrice;
• Crearea deprinderilor necesare culegerii și prelucării datelor
experimentale, privind m ărimilor semnificative din studiul
practic al circuitelor electrice;
• Însușirea și crearea deprinderilor necesare utiliz ării
calculatorului în studiul circuitelor electrice și în prelucrarea
datelor experimentale.

49 8. Conț inuturi
8.1. Curs Metode de predare Observa ții
Noțiuni introductive (electrotehnica ca
obiect de studiu; fe nomenele electric,
magnetic, electro-magnetic și formele de
câmp corespunz ătoare acestora; teoria
macroscopic ă (fenomenologică ); regimurile
teoriei macroscopice) expunerea,
explicarea,
conversația,
exemplificarea
Electrostatica (sarcini electrice; legea
conservării sarcinii electrice; starea de
electrizare; legea lui Coulomb; câmpul
electric; liniile de câmp electric; intensitatea
câmpului electric; induc ția electric ă;
electrizarea corpurilor; poten țialul electric;
tensiunea electric ă; condensatorul electric;
energia înmagazinat ă în câmpul electric al
unui condensator; gruparea condensatoarelor electrice) expunerea,
explicarea,
conversația,
exemplificarea, demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri grafice,
calcule matematice
Electrocinetica (regimul electrocinetic;
curentul electric de conduc ție; tipuri de
regimuri electrocinetice; câmp electric imprimat; tensiune electromotoare; legea lui
Ohm; rezisten ța electric ă; rezistivitatea
materialului; conductanț a electric ă;
conductivitatea material ului; legea Joule-
Lenz) expunerea, explicarea,
conversația,
exemplificarea, demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri grafice,
calcule matematice
Circuite electrice (element de circuit;
elemente de circuit active; elemente de circuit pasive; circuite electrice; elementele
topologice fundamentale ale circuitelor
electrice; regimurile de func ționare ale
circuitelor electrice) expunerea,
explicarea,
conversația,
exemplificarea, demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri grafice
Circuite electrice de curent continuu
(simboluri; conven ții; teoremele lui
Kirchhoff; bilan țul puterilor; gruparea
rezistoarelor; legarea surselor de curent
continuu; divizorul de tensiune; divizorul de
curent; teorema transferului maxim de
putere de la generator la receptor; metoda
superpozi ției; teorema lui Thevenin; teorema
lui Norton; metoda curen ților de contur;
metoda transfigur ării; surse chimice de
tensiune electromotoare) expunerea, explicarea,
conversația,
exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri grafice,
calcule matematice

50 Electrodinamica (câmpul magnetic,
inducția magnetic ă; liniile de câmp
magnetic; intensitatea câmpului magnetic;
fluxul magnetic; legea fluxului magnetic;
formula Biot-Savart-Laplace; for țe în
câmpul magnetic; inductivit ăți; legea
inducției electromagnetice; energia
înmagazinat ă în câmpul magnetic al unei
bobine) expunerea,
explicarea,
conversația,
exemplificarea, demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri grafice,
calcule matematice
Circuite electrice de curent alternativ
monofazat (mărimi electrice variabile,
mărimi electrice sinusoidale; reprezent ări
simbolice ale m ărimilor electrice
sinusoidale; circuite liniare de curent
alternativ monofazat; puteri electrice;
teoremele lui Kirchhoff în regim alternativ
sinusoidal; circuit RLC serie și rezonanța de
tensiune; circuit RLC paralel și rezonanța de
curent; metoda superpozi ției; metoda
curenților de contur; teorema lui Thevenin;
teorema lui Norton; metoda transfigură rii;
teorema transferului maxim de putere de la generator la receptor) expunerea,
explicarea,
conversația,
exemplificarea, demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri grafice,
calcule matematice
Circuite electrice de curent alternativ
trifazat (sisteme trifazate de tensiuni și
curenți; conexiunile sistemelor trifazate;
receptor trifazat în stea; receptor trifazat în
triunghi; puteri trifazate) expunerea,
explicarea,
conversația,
exemplificarea, demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri grafice,
calcule matematice
Circuite electrice liniare în regim
tranzitoriu (circuit electric liniar; regim
permanent; regim tranzitoriu; transformata
Laplace; ecua țiile și schemele operaț ionale
ale elementelor de circuit; teoremele lui Kirchhoff în form ă operațională; rezolvarea
circuitelor electrice în regim tranzitoriu; funcții de transfer) expunerea, explicarea,
conversația,
exemplificarea, demonstraț ia scheme, imagini, relații matematice,
reprezentă ri grafice,
calcule matematice
Circuite oscilante (oscilaț iile circuitului
oscilant ideal; impedan ța caracteristic ă;
pulsaț ia proprie; oscila țiile circuitului
oscilant real) expunerea, explicarea, conversația,
exemplificarea, demonstraț ia scheme, imagini, relații matematice,
reprezentă ri grafice,
calcule matematice
Mașini electrice de c.c. și c.a. Grupul
electrogen (mașina electric ă de c.c.; expunerea,
explicarea, scheme, imagini, relații matematice,

51 mașinile electrice de c.a. sincron ă și
asincronă; grupul electrogen) conversația,
exemplificarea,
demonstraț ia reprezentă ri grafice,
calcule matematice
Bibliografie:
1. Bogdan O.I., Elemente de electrotehnic ă. Note de curs, Ed. Academiei For țelor Terestre
„Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2013.
2. Dumitriu L., Bazele electrotehnicii, Ed. MATRIX ROM, Bucure ști, 2008
3. Ionescu D.S., Șoproni D., Electrotehnic ă industrial ă, Ed. MATRIX ROM, Bucureș ti,
2007
4. Rațiu Gh., Bazele electrotehnicii și mașini electrice , vol. I ș i II, Ed. Academiei For țelor
Terestre „Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2000.
5. Rațiu Gh., Jurca L., Electrotehnic ă și surse electrochimice , Ed. ATU, Sibiu, 1999.
6. Gavrilă Gh., Bazele electrotehnicii , Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure ști,
1996.
8.2. Laborator Metode de predare Observa ții
Electrostatica (sarcini electrice; câmp
electric; intensitatea câ mpului electric; legea
lui Coulomb; poten țial electric; tensiune
electrică; condensa-toare electrice; gruparea
condensatoarelor; energia înmagazinat ă în
câmpul electric al unui conden-sator) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea,
experimentul,
modelarea, simularea componente electrice,
scheme, surse de
ten-siune continu ă,
apara-te electrice de măsură, montaje,
calculatoare, software,
reprezentă ri grafice,
calcule mate-matice, rezolvări de
probleme
Electrocinetica. Circuite electrice liniare
de curent continuu (legi și teoreme;
circuite electrice de cu rent continuu; metode
de rezolvare a circuitelor de curent continuu;
bilanțul puterilor; legea Joule-Lenz) expunerea, explicarea, conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea,
experimentul,
modelarea, simularea componente
electrice,
scheme, surse de
ten-siune continu ă,
apara-te electrice de
măsură, montaje,
calculatoare, software,
reprezentă ri grafice,
calcule mate-matice, rezolvări de
probleme
Electrodinamica (bobine; electromagne ți;
legea inducț iei electromagnetice; energia
înmagazinat ă în câmpul magnetic al unei
bobine) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea, componente electrice,
scheme, surse de
tensiune continu ă,

52 experimentul,
modelarea, simularea aparate electrice de măsură, montaje,
calculatoare, soft-ware, reprezent ări
grafice, calcule mate-matice,
rezolvări de
probleme
Circuite electrice de curent alternativ
monofazat (circuite liniare de curent
alternativ monofazat; puteri electrice;
teoremele lui Kirchhoff în regim alternativ
sinusoidal; circuit RLC serie și rezonanța de
tensiune; circuit RLC paralel și rezonanța de
curent; metode de rezolvare a circuitelor electrice de curent alternativ) expunerea, explicarea, conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea, experimentul,
modelarea, simularea componente
electrice,
scheme, surse de
tensiune continu ă,
aparate electrice de măsură, montaje,
calculatoare, soft-ware, reprezent ări
grafice, calcule mate-matice,
rezolvări de
probleme
Circuite electrice de curent alternativ
trifazat (rezolvarea circuitelor de curent
alternativ trifazat) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea scheme,
reprezentă ri grafice,
calcule mate-matice, rezolvări de
probleme
Circuite electrice liniare în regim
tranzitoriu (rezolvarea circuitelor electrice
în regim tranzitoriu cu ajutorul metodei
operaționale; calculul func țiilor de transfer) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea scheme, reprezentă ri grafice,
calcule mate-matice, rezolvări de
probleme
Circuite oscilante (studiul circuitului
oscilant) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, experimentul, modelarea, simularea componente electrice,
scheme, surse de
tensiune, aparate
electrice de m ăsură,
montaje, calculatoare,
software,
reprezentă ri grafice,
calcule mate-matice

53 Bibliografie:
1. Epureanu G., Petrescu L., Popescu C., Teoria circuitelor electrice. Aplica ții, Ed.
MATRIX ROM, Bucureș ti, 2010.
2. Cazacu E., St ănculescu M., Bazele electrotehnicii. Teoria circuitelor electrice. Seminar,
Ed. MATRIX ROM, Bucure ști, 2004.
3. Gavrilă Gh., Bazele electrotehnicii. Teoria circ uitelor electrice. Probleme rezolvate , Ed.
Tehnică , București, 2003.
4. Rațiu Gh., Bazele electrotehnicii și maș ini electrice. Culegere de probleme , Ed.
Academiei For țelor Terestre „Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2000.
5. Rațiu Gh., Îndrumar de laborator pentru bazele electrotehnicii și maș ini electrice. Ed.
Academiei For țelor Terestre „Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2000.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Electrotehnic ă corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice
contemporane:
• creșterea performan țelor echipamentelor de comunica ții;
• elaborarea unor metode și tehnici noi de procesare a semnalelor electrice;
• necesitatea dezvolt ării de tehnici și echipamente cu posibilit ăți de contracarare a
tehnicilor specifice r ăzboiului electronic;
• nevoia de perfec ționere profesional ă continuă.
Tematica disciplinei Electrotehnic ă corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• cunoașterea aprofundat ă a tehnicii utilizate în comunica țiile militare;
• utilizarea eficient ă a echipamentelor de comunica ții din dotarea unit ăților militare;
• adaptarea rapid ă la schimb ările tehnice ap ărute în domeniul armei Comunica ții și
informatic ă;
• aplicarea procedeelor de exploatare a tehnicii militare specifice armei Comunica ții și
informatic ă;
• transmiterea unor informa ții corecte privind tehnica de comunica ții în ș edințele de
instruire individual ă/colectivă a militarilor.
10. Evaluare
Tip
activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4. Curs • Utilizarea corect ă a limbajului
specific disciplinei;
• Definirea conceptelor teoretice,
privind fenomenele electrice și
magnetice;
• Cunoașterea legilor și teoremelor
care exprim ă fenomenele electrice
și magnetice de baz ă;
• Definirea conceptelor teoretice, Probă scrisă 75%

54 privind principiile constructive și
funcționale ale circuitelor electrice;
• Demonstrarea unor rela ții
matematice care exprim ă fenomene
electrice și magnetice;
• Explicarea fenomenelor fizice care
stau la baza func ționării
componentelor și circuitelor
electrice.
10.5
Laborator • Utilizarea corect ă a limbajului
specific disciplinei;
• Aplicarea adecvat ă și corectă a
instrumentelor matematice specifice
în explicarea fenomenelor electrice
și magnetice;
• Rezolvarea problemelor de elctrostatic ă, electrocinetic ă și
electrodinamic ă;
• Rezolvarea problemelor cu circuite
electrice de curent continuu, de
curent alternativ monofazat, respectiv trifazat;
• Corelarea no țiunilor teoretice cu
cerințele funcționale ale montajelor
experimentale;
• Identificarea componentelor electrice dup ă aspect ș i marcaj;
• Efectuarea și înregistrarea corect ă a
măsurătorilor f ăcute asupra
mărimilor electrice în cadrul
experimenteor efectuate;
• Utilizarea corect ă a aparaturii de
măsură și control, specific ă
domeniului electric;
• Prelucrarea cu acurate țe a datelor
experimentale pe baza m ăsurătoilor
efectuate în cadrul experimentelor;
• Extragerea unor concluzii privind
funcționarea circu
itelor electrice,
bazate pe rezolvarea unor aplica ții
specifice și pe experimentele
efectuate în laborator Test,
Portofoliu,
Răspuns oral,
Referat,
Experiment,
Probă practică ,
Studiu de caz 25%
10.7. Standard minim de performan ță
• Utilizarea corect ă a limbajului specific disciplinei;
• Definirea conceptelor teoretice specifice electrotehnicii;
• Utilizarea corect ă a aparaturii de m ăsură și control, specific ă domeniului electric;
• Rezolvarea incompletă (în propor ție de 50%) a problemelor cu circuite electrice.

55 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă
2.2. Titularul activităț ilor de curs Prof. univ. dr. Pate șan Marioara
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Lector univ. dr. Bo ștină-Bratu Simona
2.4. Anul de
studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare CV2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, De pregătire
în domeniu și
în specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 3 din care 3.2
curs 1 3.3. seminar/laborator 1/1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 42 din care 3.5
curs 14 3.6 seminar/laborator 14/14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 10
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și
pe teren 11
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7. Total ore studiu individual 31
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Num ărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. De curriculum • Limba englez ă din semestrele anterioare
4.2. De competen țe • CEF nivel B1
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. De desf ășurare a cursului
• Modular, în amfiteatre
5.2. De desf ășurare a
seminarului/laboratorului • Modular, în laboratoarele, s ălile
multifunc ționale și cabinetele de limbi str ăine

56 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organiza ție
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, para digmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpretarea fenomene lor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor funda mentale pentru rezolvarea unor probleme
bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii C1.4 Analiza organizatiei militare, identificarea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare Competen țe
transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala continua, acceptarea
evaluării din partea celorlal ți si utilizarea eficienta a abilitatilor practice, prin
corelarea cu necesitatile si facil itatile de dezvol tare profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei • Însușirea, utilizarea corect ă și adaptarea structurilor lexico-
gramaticale de baz ă la contexte situa ționale tipice.
7.2. Obiectivele specifice • realizarea de conexiuni între no țiunile teoretice însu șite și
aplicarea lor în exerci ții practice;
• utilizarea con știentă și fluentă, oral și în scris, a registrelor
formal și informal de limb ă;
• capacitatea de a reac ționa la diverse situa ții neprev ăzute de
comunicare;
• folosirea structurilor lexico-gramaticale de baz ă în simularea
unor situa ții reale de comunicare.

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
1. The Verb – Present, Pa st and Perfect Tenses
(Active and Passive Voices) Expunere,
Explicație,
Conversa ție Tabele,
Soft
2. Means of expressing Future Time Explicație,
Expunere,
Descriere,
Conversa ție Scheme,
Tabele,
Soft
3. The Noun Group (Types of Nouns, the Plural
of Nouns, the Case, the Gender, Determiners
and Pronouns) Conversa ție,
Explicație,
Expunere,
Demonstra ție Scheme, Soft
4. The Adjective and the Adverb Explicație,
Expunere, Conversa ție Tabele,
Soft

57 5. Modal Verbs Expunere,
Explicație,
Conversa ție,
Demonstra ție Scheme, Tabele,
Soft
6. Conditional Clauses Explicație,
Conversa ție,
Expunere Scheme, Soft
7. Sequence of Tenses and Reported Speech Expunere,
Explicație,
Conversa ție,
Demonstra ție Scheme, Tabele,
Soft
Bibliografie:
1. Cobuild, Collins, English Grammar Exercises , Birmingham, Harper Collins Publishers,
1995;
2. Foley, Mark & Hall, Diane, Advanced Learners’ Grammar (A self-study reference &
practice book with answers), Harlow , Pearson Education Limited, 2008;
3. Murphy, Raymond, English Grammar in Use, Cambridge, Cambridge University Press,
1994;
4. Obilișteanu, Georgeta, Mih ăilă-Lică Gabriela, Cristea, Ileana, Modal Verbs , Editura
Academiei For țelor Terestre „Nicolae B ălcescu”, 2005;
5. Obilișteanu, Georgeta, Mih ăilă-Lică Gabriela, Morfologia (vol. I), Sibiu, Editura
Academiei For țelor Terestre, 2005;
6. Vince, Michael, Advanced Language Practice, English Grammar and Vocabulary,
Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2003.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
1. Extended speaking/The verb tenses (Active and
Passive Voices): practical exercises Conversaț ie,
Explicație,
Exercițiu
2. Listening comprehension practice/Means of
expressing futurity: practical exercises Descriere,
Conversa ție,
Exercițiu
3. Reading skill/The noun: practical exercises Conversa ție,
Exercițiu,
Prezentare oral ă
4. The adjective and the a dverb/Describing people:
practical exercises Conversa ție,
Explicație,
Exercițiu
5. Reading and listening comprehension/Modal
verbs: practical exercises Explicație,
Joc de rol, Exercițiu
6. Speaking skill/Conditional Clauses: practical exercises Explicație,
Simulare, Joc de rol,
Exercițiu

58 7. Colocviu/ Reported Speech and Sequence of
Tenses: practical exercises Test scris,
Conversa ție,
Exercițiu
Bibliografie
1. Boștină-Bratu, Simona, Obili șteanu, Georgeta, Limbă și civilizație engleză (volumele I, II),
Sibiu, Editura Academiei For țelor Terestre, „Nicolae B ălcescu”, 2002;
2. Gude, Kathy, Duckworth, Michael, Proficiency Masterclass , Oxford, Oxford University
Press, 2005;
3. May, Peter, Towards Proficiency , Oxford, Oxford University Press, 2003;
4. Murphy, Raymond, English Grammar in Use, Cambridge, Cambridge University Press,
1994;
5. Oxenden, Clive, Latham-Koenig, Christina, English File , Oxford, Oxford University
Press, 2009;
6. Pateșan, Marioara, Boș tină-Bratu, Simona, Niculescu Brându șa, Obilișteanu, Georgeta,
Palea, Lucia, Step by Step – Grammar Exercises , Sibiu, Editura Academiei For țelor
Terestre ,,Nicolae B ălcescu, 2012;
7. Thompson, A.J., Martinet, A.V., A Practical English Grammar , Oxford, Oxford
University Press, 2006;
8. Vince, Michael, Advanced Language Practice, English Grammar and Vocabulary,
Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2003.
9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Limba engleză – Grammar Issues corespund urm ătoarelor repere
teoretice și practice contemporane:
• dobândirea no țiunilor morfologice și sintactice de bază ale limbii engleze;
• utilizarea con știentă și fluentă , oral și în scris, a structurilor lexico-gramaticale ale
limbii engleze;
• familiarizarea cu cele dou ă registre de limb ă, formal și informal;
• dezvoltarea capacit ății de a reacț iona la diverse situa ții de comunicare;
• stimularea dorin ței de autoperfec ționare și dezvoltare profesional ă.
Tematica disciplinei Limba englez ă – Grammar Issues corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorilor:
• dobândirea celor patru deprinderi de limba englez ă de bază (vorbit, citit, ascultat,
scris), nivel 2 STANAG 6001;
• adaptarea cuno ștințelor și deprinderilor de limba englez ă asimilate la diferite contexte
situaționale pentru a putea par ticipa la misiuni interna ționale;
• integrarea abilităț ilor lingvistice în simularea unor situa ții neprevăzute de comunicare.

59 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de
evaluare 10.3.
Pondere
din nota
finală
10.4.
Curs • însușirea și utilizarea corect ă a noțiunilor
morfologice de bază ale limbii engleze;
• adaptarea structurilor lexico-gramaticale de
bază la contexte situa ționale tipice. Probă scrisă 70%
10.5.
Seminar/ laborator • realizarea de conexiuni între no țiunile
teoretice însu șite și aplicarea lor în exerci ții
practice de tip cloze , multiple-choice , gap-
filling etc.;
• utilizarea corect ă a registrelor de limba
engleză (informal și formal);
• simularea unor situaț ii reale de comunicare;
• capacitatea de a reac
ționa la diverse situa ții
neprevăzute de comunicare. Teste de
progres
Portofoliu 30%
10.6. Standarde minime de performan ță
– identificarea și utilizarea corect ă a noțiunilor morfologice și lexicale de baz ă;
– alcătuirea progresiv ă a portofoliului, de-a lungul activit ăților de seminar/laborator.

60 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Mana gementul Sistemelor de Comunica ții
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Explozivi și muniții
2.2. Titularul activit ăților de curs Lt.col.conf.univ.dr.ing. Ilie Florin
2.3. Titularul activit ăților de seminar Lt.col.conf.univ.dr.ing. Ilie Florin
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluareCv.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2
curs 1 3.6 seminar/laborat
or 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 din care 3.5
curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 30
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și
pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 35
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 97
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum discipline din cadrul modulului de formare a deprinderilor
4.2. de competen țe

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului în laboratorul Sisteme de armament

61 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C4. Aplicarea cuno ștințelor de baz ă necesare în exercitarea atribu țiilor în armă și
utilizarea capabilit ăților armei/specialit ății militare pentru solu ționarea de probleme
specifice
C4.1 Definirea conceptelor sp ecifice teoriei generale a științei militare, politicilor și
strategiilor de securitate na țională și internațională, prezentarea principiilor doctrinei militare
naționale, a normelor eticii și deontologiei militare, a actelor normative specifice și a
manualelor militare; definirea, clasificarea principalelor concepte și procese tehnice specifice
armei și utilizarea adecvat ă a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializ ării în armă și misiunilor structurilor de
armă de la baza ierarhiei militare, ale suportulu i aplicativ în activita tea de stat major și
logisticii militare, a principiilor constructive și de funcționare ale tehnicii, armamentului și
aparaturii specifice armei
C4.3 Aplicarea cuno ștințelor dobândite în exploatarea tehnicii militare și armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a ac țiunilor militare și a procedeelor tactice
specifice armei și nivelului structurii militare
C4.4 Analiza și evaluarea parametrilor de func ționare a armamentului și tehnicii specifice
armei și valorificarea acestora în constituirea capabilit ăților funcționale ale entit ăților
organizaționale specifice armei ș i redactarea documentelor de planificare, organizare și
desfășurare a activit ăților structurilor de arm ă, conform formei ș i conținutului institu ționalizat

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul
general 1) Formarea cadrului teoretic cu privire la cunoa șterea munitiilor si
explozivilor folosite pentru executarea tragerilor;
7.2. Obiectivele
specifice 1.1. cunoașterea și utilizarea adecvată a noțiunilor de bază specifice
explozivilor și muniț iilor;
1.2. identificarea și utilizarea termenilor de sp ecialitate necesari în
descrierea diferitelor p ărți componente ale elementelor de muni ție;
1.3. înțelegerea proceselor ce au loc în timpul func ționării în gura de foc,
pe traiectorie și la obiectiv;
1.4. înțelegerea efectelor produse ca urmare a func ționării muniției în
diferite medii;
1.5. explicarea și interpretarea unor concepte, procese și fenomene
chimice specifice substan țelor explozive și munițiilor, precum și a
conținuturilor teoretice specifice te oriilor moderne în domeniu;
1.6. realizarea de conexiuni în tre reperele teoretice și experien țele practice
de laborator și poligon;
1.7. valorificarea informa țiilor obținute prin studierea fundamentelor
explozivilor și muniț iilor în elaborarea unor lucr ări de natur ă să formeze
capacități de analiză , sinteză și aplicare;
1.8. rezolvarea de probleme prin modelare, simulare și algoritmizare;
1.9. capacitatea de a transpune în practic ă cunoș tințele acumulate;
1.10. capacitatea de a solu ționa probleme ivite pe parcursul
experimentelor și lucrărilor practic-aplicative în poligon.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
Efectele psihopatologice ale exploziei asupra corpului
uman. Utilizarea dispozitivelor explozive improvizate si
modul de protectie in fata acestora. Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție

62 Noțiuni generale, defini ții și clasificări ale combustiei și
zonei de reac ție. Proprietăț i fizico-chimice și modul de
utilizare a explozivilor de ini țiere. Propriet ăți fizico-
chimice și modul de utilizare a explozivilor brizan ți.
Modul de utilizare a pulberilor și proper golilor.
Deflagrația, explozia, semsibilitatea și brizanța. Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Muniții de infanterie. Analiza elementelor constitutive
ale cartu șelor de infanterie cu glonț obișnuit și cu glonț
special. Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Muniții de infanterie. Analiza elementelor constitutive
ale grenadelor de mân ă cu efect prin suflu și schi je și/sau
cumulativ. Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Muniții de infanterie. Analiza elementelor constitutive
ale muniției utilizate de aruncătoarele de grenade A.G.-7
și A.G.-9. Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Bibliografie:
1. Nicolae Moro, Dan Mo șteanu, Ion Iacovescu – Explozivi și muniții. Muniții
convenționale
2. *** – A-106 Memorator pentru cunoa șterea muni țiilor de infanterie, arunc ătoare, artilerie și
reactive , ediție revizuit ă, București, 1986.
3. L. Duncan – Armamentul secolului XX .
4. F. Moraru – Manual de balistică exterioară, Editura Militară , 1976.
5. P.E. Marshall – Studiu privind puterea de stopare muni țiilor pentru pistoale , Editura Sanow
J.E., SUA, 1995.
6. D Legrain – Eficacitatea muniț iilor pentru pistoale, Edi ția a III-a, Editura Crepin–Lebond,
Paris, 1993.
7. O. Orban, D. Goga – Fabricaț ia și proprietățile substan țelor explozive , Editura Academiei
Tehnice Militare, Bucureș ti, 1997.
8. C. Bodin – Fizica explozivilor , Editura Academiei Tehnice Militare, Bucure ști, 1972.
9. O. Orban, D. Goga, T. Paraschiv – Explozivi și combustibili speciali , Editura A&C
International, Bucure ști, 1994.
10. C. Bodin – Explozivi, date termodinamice , Editu ra Academiei Tehnice Militare, Bucure ști,
1972.
11. I. Popa – Curs de pulberi și explozivi , Editura Academiei Tehnice Militare, Bucure ști, 1975.
12. T. Trulcă – Pirotehnie și explozivi , Editura Tehnic ă, București, 1984.
13. P. Tudoriu – Explozivi și pulberi – chimia și tehnologia , Editura Academiei Tehnice Militare,
București, 1973.
14. Jacqueline Akhavan – The Chemistry of Explosives ;
15. Fred Volk ș i Fritz Schedlbauer – Analysis of Post Detonation Products of Different Explosive
Charges;
16. P. Bucur – Teoria și proiectarea focoaselor, vol. I . Editura Academiei Tehnice Militare,
1997;
17. D. Goga– Pulberi și propergoli. Editura Academiei Tehnice Militare
18. T. Vasile – Balistica interioară a gurilor de foc, vol. I, Editura Academiei Tehnice Militare,
1993;

63 8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Elemente de fizica și chimia explozivilor. Sensibilitatea
balanței de oxigen. Calculul balanței de oxigen pentru
diferite substan țe explozive. Calculul form ării
amestecurilor explozive cu balan ță de oxigen nul ă. Explicație, demonstrare,
experiment
Formulele moleculare ale principalilor explozivi.
Formarea amestecurilor explozive. Alc ătuirea ecua ției
și transform ării explozive. Explicație, demonstrare,
experiment
Distrugerea unui element de muni ție cu ajutorul
substanțelor explozive (TNT real). Executarea
dispozitivelor pirotehnice de aprindere cu explozivi
reali Explicație, demonstrare,
experiment Poligon
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
Analiza elementelor constitutive și a principiilor de
funcționare ale cartu șelor de infanterie cu glon ț obișnuit
și cu glon ț special și ale grenadelor de mân ă cu efect
prin suflu ș i schije și/sau cumulativ. expunere, explica ție Muniție
secționată
Tuburi cartu ș și încărcături de azvârvire. Analiza
elementelor constitutive și a principiilor de func ționare
ale dispozitivelor de aprindere (ini țiere) a înc ărcăturilor
de azvârlire expunere, explica ție Muniție
secționată

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Explozivi si munitii corespund urm ătoarelor repere teoretice și
practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;
• Participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
• Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.

Tematica disciplinei Explozivi si munitii corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor;
• Instruirea individuală și colectivă a militarilor;
• Strategii didactice eficiente;
• Utilizarea tehnologiilor moderne.

64 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2
Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs 1. Enumerarea și identificarea în propor ție de minim
90 % a părților componente ale elementului de muni ție.
2. Explicarea principiului de func ționare utilizând
numai termenii consacra ți de lucră rile recunoscute.
3. Realizarea de conexiuni cu alte discipline (fizic ă,
chimie) în explicarea principiilor de func ționare. Probă
scrisă 90 %
10.5
Seminar/
laborator 1. Enumerarea și identificarea în propor ție de minim
90 % a părților componente ale elementului de muni ție.
2. Explicarea principiului de func ționare utilizând
numai termenii consacra ți de lucră rile recunoscute.
3. Realizarea de conexiuni cu alte discipline (fizic ă,
chimie) în explicarea principiilor de func ționare.
4. Realizarea, în condi ții de siguran ță, respectând
normativele în vigoare, a unui dispozitiv pirotehnic de
aprindere cu material real. Referate,
Dezbateri
pe anumite
tematici,
Activități
curente. 10 %
10.6 Standarde minime de performan ță
Enumerarea și identificarea aleatoare și în propor ție de minim 50 % a p ărților componente ale
elementului de muniț ie.
Explicarea principiului de func ționare alternând termenii consacra ți cu cei proprii.

65 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1 Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3 Departamentul Științe tehnice
1.4 Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicatii
militare
2. Date despre disciplin ă
2.1 Denumirea disciplinei LabView
2.2 Titularul activităț ilor de curs Lt.col.dr.ing. Bouleanu Iulian
2.3 Titularul activităț ilor de seminar Lt.col.dr.ing. Bouleanu Iulian
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei Opt.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1 Numărul de ore pe
săptămână 2 din care: 3.2
curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total din planul de învățământ 28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platforme electronice de specialitate și pe
teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 25
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți…. –
3.7 Total ore studiu individual 72
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum 1. Matematic ă aplicată,
4.2 de competen țe nu
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desf ășurare a cursului sală de curs cu sistem de proiec ție
5.2 de desf ășurare a
seminarului/laborator sală laborator cu mediu Matlab/Simulink/-

66 6. Competen țele specifice acumulate
C3. Colectarea și analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.3 Aplicarea unor metode performante de co lectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii
C3.4 Evaluarea robuste ței canalelor de comunica ții proiectate în medii de operare cu
nivel ridicat de perturba ții
C3.5 Proiectarea și implementarea procesului de analiza robusta a datelor în
corelație cu cerin țele situației tactice concrete
C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii serviciilor de comunicatii
C5.1 Cunoasterea mijloacelor si a metodelor de eficientizare si protejare adecvata a
transmisiilor de informatii
C5.2 Identificarea algoritimilor de eficientizare a transmisiilor de date, in vederea
cresterii calitatii serviciilor de com unicatii si a asigurarii securitatii
transmisiilor, comunicatiilor si informatiilor in aplicatii complexe
C5.3 Proiectarea strategiilor de ac țiune în vederea indeplinirii parametrilor tehnici si
asigurarii protectiei informatiei in functiei de specificul aplicatiei

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei Asimilarea de c ătre studen ți a noțiunilor de baz ă de
programare în LabView și de utilizare a programului în
aplicații de pentru comunica ții.
7.2 Obiectivele specifice • descrierea mediului de programare LabView de
interes general
• instrucțiuni și funcții de control
• variabile locale și globale
• elemente de grafic ă în LabView

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
Prezentarea mediului de pro gramare LabView. Inițierea
unei sesiuni de lucru. Tipuri de date. Panou frontal.
Diagrame de le gături. Expunere,
exemplificare.
Operații cu vectori matrici și clustere. Definirea
matricilor și clusterelor pe panoul frontal. Opera ții și funcții
cu matrici și clustere. Expunere, exemplificare.
Structuri utilizate în LabView. Bucle (for și while).
Structura case. Nod de formule. Expunere, exemplificare.
Variabile locale și globale. Ș irul de caractere. Expunere, exemplificare.
Grafică în LabView. Afișsarea unui singur grafic. Afiș area
de grafice multiple. Schimbarea atributelor indicatoarelor
grafice. Expunere, exemplificare.
Salvarea datelor în LabView. Funcții pentru lucrul cu
fișiere. Expunere, exemplificare.
Bibliografie:
[1] Foș alău, Cristian – Introducere în instrumenta ție virtuală – Ed. Cermi, Ia și, 2010.
[2] LabView for Windows – National Instruments.

67 8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Prezentarea mediului de pro gramare LabView. Inițierea
unei sesiuni de lucru. Tipuri de date. Panou frontal. Diagrame
de legături. Explicație,
aplicații
Operații cu vectori matrici ș i clustere. Definirea matricilor
și clusterelor pe panoul frontal. Opera ții și funcții cu matrici și
clustere. Explicație,
simulare
Structuri utilizate în LabView. Bucle (for și while).
Structura case. Nod de formule. Explicație,
aplicații
Variabile locale și globale. Ș irul de caractere. Explicație,
aplicații
Grafică în LabView. Afișsarea unui singur grafic. Afi șarea
de grafice multiple. Schimbarea atributelor indicatoarelor
grafice. Explicație,
aplicații
Salvarea datelor în LabView. Funcții pentru lucrul cu
fișiere. Explicație,
aplicații
Bibliografie:
[1] Foș alău, Cristian – Introducere în instrumenta ție virtuală – Ed. Cermi, Ia și, 2010.
[2] LabView for Windows – National Instruments.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conținuturile disciplinei corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• educaț ia centrată pe student
• participare activ ă a studenților, parteneriat între educator și student
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare
• educaț ia permanent ă, autoeducaț ia
Tematica disciplinei corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor
• instruirea individuală și colectivă a militarilor
• strategii didact ice eficiente
• utilizarea de te hnologii moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Să cunoască elementele generale ale mediului
de programare LabView
• Să cunoască utilizarea LabView în calculul
numeric
• Să cunoască elementele LabView pentru
reprezentă ri grafice Examen scris 70 %
10.5 Seminar/ laborator • Să utilizeze elementele generale ale mediului
de prograrmare LabView
• Să rezolve aplica ții de calcul numeric în Evaluare pe parcurs + portofoliu 15 % +
15 %

68 LabView
• Să realizeze reprezent ări grafice în mediul
LabView probleme
rezolvate
10.6 Standard minim de performan ță
– controlul panoului frontal
– operații aritmetice cu matrice
– indicatoare grafice pe ntru un singur grafic

69 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1 Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3 Departamentul Științe tehnice
1.4 Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicatii
militare
2. Date despre disciplin ă
2.1 Denumirea disciplinei Matlab
2.2 Titularul activităț ilor de curs Lector univ. dr. ing. Teodoru Emil
2.3 Titularul activităț ilor de seminar Lector univ. dr. ing. Teodoru Emil
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei Opt.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1 Numărul de ore pe
săptămână 2 din care: 3.2
curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total din planul de învățământ 28 din care 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platforme electronice de specialitate și pe
teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 25
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți…. –
3.7 Total ore studiu individual 72
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum 1. Matematic ă aplicată,
4.2 de competen țe nu
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desf ășurare a cursului sală de curs cu sistem de proiec ție
5.2 de desf ășurare a
seminarului/laborator sală laborator cu mediu Matlab/Simulink/-

70 6. Competen țele specifice acumulate
C3. Colectarea și analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.3 Aplicarea unor metode performante de co lectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii
C3.4 Evaluarea robuste ței canalelor de comunica ții proiectate în medii de operare cu
nivel ridicat de perturba ții
C3.5 Proiectarea și implementarea procesului de analiza robusta a datelor în
corelație cu cerin țele situației tactice concrete
C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii serviciilor de comunicatii
C5.1 Cunoasterea mijloacelor si a metodelor de eficientizare si protejare adecvata a
transmisiilor de informatii
C5.2 Identificarea algoritimilor de eficientizare a transmisiilor de date, in vederea
cresterii calitatii serviciilor de com unicatii si a asigurarii securitatii
transmisiilor, comunicatiilor si informatiilor in aplicatii complexe
C5.3 Proiectarea strategiilor de ac țiune în vederea indeplinirii parametrilor tehnici si
asigurarii protectiei informatiei in functiei de specificul aplicatiei

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei Asimilarea de c ătre studen ți a noțiunilor de baz ă de
programare în Matlab și de utilizare a programului în
aplicații de pentru comunica ții.
7.2 Obiectivele specifice • descrierea unor func ții Matlab de interes general
• instrucțiuni și funcții de control
• calcul matematic în Matlab
• elemente de grafic ă în Matlab
8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
Funcții Matlab de interes general. Funcții pentru intrarea
și ieșirea din Matlab. Func ții de control general. Expunere, exemplificare.
Calcul numeric cu Matlab. Operații aritmetice: cu scalari,
cu tablouri, cu vectori, cu matrice. Generarea vectorilor și a
matricelor uzuale. Expunere, exemplificare.
Funcții matematice uzuale. Numere complexe. Func țiile
putere, radical, logaritm și exponen țială. Matrice speciale.
Calcule cu matrice. Minimizarea func țiilor.Expunere, exemplificare.
Integrarea și derivarea numeric ă a funcțiilor. Integrarea
numerică: metoda trapezelor și metoda lui Simpson, calculul
numeric al integralelor pe intervale infinite, func ții Matlab
pentru integrarea numeric ă. Expunere, exemplificare.
Grafică în Matlab. Reprezentă ri grafice 2D: în coordonate
liniare, în coordonate logaritmice, reprezent ări X-Y.
Reprezent ări grafice 3D: repr ezentarea în spa țiu a liniilor de
contur, reprezentă ri spațiale cu vectori, reprezentarea 3D a
suprafețelor și liniilor de contur. Expunere, exemplificare.
Personalizarea graficelor. Titluri, etichete axe, texte pe
grafice. Crearea și controlul figurilor. Crearea unor obiecte Expunere, exemplificare.

71 grafice.
Controlul culorilor. Specificarea culorilor. Stabilirea
matricii de culoare. Expunere,
exemplificare.
Bibliografie:
[1] Ghinea, Marin – MATLAB, calcul numeric, grafic ă, aplicații – Ed. Teora, Bucure ști,
2004. [2] Hahn, Brian, Daniel T. Valentine – Essent ial Matlab for engineer s and scientists – Ed
Elsevier, 2007. [3] Attia, J.O. – Electronics and circu it analysis using Matlab – CRC Press LLC, 1997.
[4] MathWorks – Matlab 7.1
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Funcții Matlab de interes general. Aplicaț ii. Explica ție,
aplicații
Calcul numeric cu Matlab. Operaț ii aritmetice: cu scalari, cu
tablouri, cu vectori, cu matrice. Aplica ții. Explicație,
simulare
Funcții matematice uzuale. Funcțiile putere, radical, logaritm
și exponen țială. Calcule cu matrice. Minimizarea func țiilor. Explicație,
aplicații
Integrarea și derivarea numeric ă a func țiilor. Integrarea
numerică: metoda trapezelor și metoda lui Simpson, func ții
Matlab pentru integrarea numeric ă. Explicație,
aplicații
Grafică în Matlab. Reprezentă ri grafice 2D. Reprezent ări
grafice 3D. Explicație,
aplicații
Personalizarea graficelor. Crearea și controlul figurilor.
Crearea unor obiecte grafice. Explicație,
aplicații
Controlul culorilor. Specificarea culorilor. Stabilirea
matricii de culoare. Explicație,
aplicații
Bibliografie:
[1] Ghinea, Marin – MATLAB, calcul numeric, grafic ă, aplicații – Ed. Teora, Bucure ști,
2004. [2] Hahn, Brian, Daniel T. Valentine – Essent ial Matlab for engineer s and scientists – Ed
Elsevier, 2007. [3] Attia, J.O. – Electronics and circu it analysis using Matlab – CRC Press LLC, 1997.
[4] MathWorks – Matlab 7.1

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conținuturile disciplinei Matlab corespund urm ătoarelor repere teoretice ș i practice
contemporane:
• educaț ia centrată pe student
• participare activ ă a studenților, parteneriat între educator și student
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare
• educaț ia permanent ă, autoeducaț ia
Tematica disciplinei Matlab corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor
• instruirea individuală și colectivă a militarilor
• strategii didact ice eficiente
• utilizarea de te hnologii moderne.

72
10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Să cunoască funcț iile Matlab de interes
general
• Să cunoască utilizarea Matlab în calculul
numeric
• Să cunoască elementele Matlab pentru
reprezentă ri grafice Examen scris 70 %
10.5 Seminar/ laborator • Să utilizeze func țiile de intrare și ieșire
Matlab
• Să rezolve aplica ții de calcul numeric în
Matlab
• Să realizeze reprezent ări grafice în mediul
Matlab Evaluare pe parcurs + portofoliu probleme rezolvate 15 % +
15 %
10.6 Standard minim de performan ță
– controlul ferestrei de comenzi
– operații aritmetice cu matrice
– funcțiile putere, radical, logaritm
– reprezentarea grafic ă în coordona te liniare

73 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunicaț ii
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Educație fizică militară
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof.univ.dr. Robert St ănciulescu
2.3. Titularul activit ăților de
seminar
2.4. Anul de studii I 2.5. Semestrul 1,22.6. Tipul de evaluare V.F.2.7. Regimul disciplinei Ședințe
practice
3. Timpul total estimat
3.1. Număr de ore pe să ptămână 1 din care 3.2 curs – 3.7 ședință practică 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 din care 3.5
curs – 3.6 verificare 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 8
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 8
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 4
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți
3.7 Total ore preg ătire individual ă 22
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2
4. Precondi ții
4.1. de curriculum –
4.2. de
competen țe –

5. Condiții
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului –

74 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C6. Implementarea strategiilor de instruire și de evaluare a performan țelor
în cadrul instruc ției individuale și colective
C6.1 Cunoasterea doctrinei instru irii fortelor armate si in particular a celei de
specialitate, a principiilor standardiz ării instructiei individului si grupurilor mici si a
modalităților de formare a atitudinilor si comportamentelor specifice militarilor
C6.2 Explicarea principiilor constructive si de func ționare a armamentului si a
tehnicii de specialitate in contextul misiunilor ordonate
C6.3 Utilizarea eficient ă a armamentului și echipamentelor din dotare pentru
îndeplinirea misiunilor individuale și ale grupei
C6.4 Evaluarea riscului în spatiul de l upta tactic si integrarea adecvata a
procedeelor de actiune individual ă în ansamblul actiunilor de grup, în situatii de lupta
simulata
C6.5 Proiectarea, organizarea și desfășurarea instruc ției de specialitate la nivel
individual și al grupei de Comunica ții și informatic ă

7. Obiectivele disciplinei
7.1. Obiectivul general al
disciplinei • Educaț ia fizică militară asigură formarea, consolidarea și
perfecț ionarea deprinderilor și priceperilor motrice de baz ă și
utilitar aplicative ale militarilor, în func ție de solicit ările
câmpului de lupt ă modern, dezvoltarea capacit ății fizice necesare
îndeplinirii misiunilor de lupt ă în orice condi ții de teren și stare a
vremii.
7.2. Obiectivele specifice • dezvoltarea rezisten ței la eforturi îndelungate, în condi ții grele
de teren și stare a vremii ș i a capacit ății de a ac ționa rapid și
precis pe timpul exerci țiilor și aplicațiilor tactice;
• însușirea și consolidarea mecanismului de baz ă privind
tehnica alerg ării în teren variat, deplas ării rapide și aruncării
grenadelor de mân ă;
• formarea, consolidarea și perfecționarea deprinde rilor motrice
specifice luptei corp la corp;
• dezvoltarea calit ăților psihice necesare îndeplinirii unor misiuni
independente (cu și fără folosirea armamentului din dotare;
• formarea deprinderilor de lupt ă în condi ții complexe ce
necesită aplicarea procedeelor de alergare, s ărituri, escalad ări,
cățărări;
• dezvoltarea fizic ă armonioasă a organismului, formarea unei
ținute corecte a corpului, prevenirea instal ării unor deficienț e
fizice; • dezvoltarea și perf
ecționarea calit ăților motrice de baz ă în
special a for ței și capacității de coordonare a miș cărilor;
• formarea deprinderilor de a executa mi șcări și exerciții cu
precizie și rapiditate;
dezvoltarea ini țiativei, încrederii în for țele proprii, a spiritului de
camaraderie ost ășească prin ajutorarea reciproc ă

75 8. Conț inuturi
8.1 Ș edințe practice Metode de predare Nr.
ore
Autoapărare (judo, karate, jiu-jitsu, taekwindo și luptă
corp la corp cu sau f ără armamentul indivdual din
dotare) Exercițiu, demonstraț ie,
explicație, antrenament 10
Exerciții fizice aplicative – pista cu obstacole pentru
toate armele. Tip CISM Exercițiu, demonstraț ie,
explicație, antrenament 6
Dezvoltarea calit ățiilor motrice Exercițiu, demonstraț ie,
explicație, antrenament 12
Bibliografie:
1. R.E.F.M., Bucure ști, 2005.
2. Teoria ș i metodica educa ției fizice militare, Editura A.F.T., 1998.

9. Evaluare

Evaluarea se realizeaz ă conform standardelor finale de evaluare a capacit ății motrice pentru
cadrele militare.

76 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei DREPT ȘI LEGISLA ȚIE
2.2. Titularul activităț ilor de curs Conf.univ.dr. Dr ăghici Teodora
2.3. Titularul activităț ilor de
seminar Conf.univ.dr. Dr ăghici Teodora
2.4. Anul de
studiu III2.5. Semestrul 12.6. Tipul de evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Facultativ

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 2 din care 3.2.
curs 1 3.3. seminar/
laborator 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 din care 3.5.
curs 143.6. seminar/ laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 35
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 25
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 35
Tutorat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 97
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a cursului –
5.2. de desf ășurare a seminarului/
laboratorului –

77 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea functi ilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metode lor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si poli ticilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activitatilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea pr oblemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Cunoașterea drepturilor, libert ăților și îndatoririlor fundamentale
ale cetăț enilor prev ăzute în Constitu ția României, cu
particularit ățile imprimate de ac țiunea lor la nivelul organiza ției
militare
7.2. Obiectivele specifice • cunoașterea sistemului autorit ăților publice ale statului român,
și înțelegerea raporturilor ju ridice dintre autorit ățile publice ale
statului român și organiza ția militară;
• cunoașterea prevederilor constitu ționale;
• explicarea și interpretarea regimului juridic constitu țional
actual.

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
Noțiuni generale despre drept Prelegere 2ore
Cetățenia român ă. Cetățenia european ă Prelegere 2 ore
Drepturile și îndatoririle fundamentale ale cet ățenilor Prelegere 2 ore
Dreptul de proprietate public ă și dreptul de proprietate
privată Prelegere 2 ore
Autoritățile publice ale statului român Prelegere 4 ore
Răspunderea juridic ă a militarilor Prelegere 4 ore
Bibliografie:
1. Adam, I., Drept civil. Drepturile reale principale, Editura All Beck, Bucureș ti, 2005.
2. Bodoașcă, T., Drăghici T, Drept civil. Drepturile reale , Editura Academiei For țelor
Terestre „Nicolae B ălcescu” Sibiu, 2008.
3. Bodoașcă, T., Drăghici T, Teoria general ă a dreptului , Editura Academiei For țelor
Terestre „Nicolae B ălcescu” Sibiu, 2009.
4. Muraru, I., T ănăsescu, E. S., Drept constitu țional și instituții politice, Editura C.H. Beck,
București, 2008.
5. Scăunaș, S., Uniunea European ă, Editura C.H. Beck, Bucure ști, 2008.
6. Tabără Vasile, Bazele administra ției publice, Ed. Academiei For țelor Terestre, Sibiu,
2012.

78 8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
Sistemul de drept Discuție colectiv ă 1 oră
Cetățenia român ă/ cetăț enia european ă Conversaț ie 1 oră
Drepturile și îndatoririle fundamentale ale
cetăț enilor Conversaț ie 1 oră
Dreptul de proprietate public ă/ privată Conversaț ie 1 oră
Parlamentul României. Pre ședintele României Discuție colectiv ă 1 oră
Guvernul României și administra ția publică Discuție colectiv ă 1 oră
Sistemul na țional de ap ărare Discuție colectiv ă 1 oră
Răspunderea juridic ă a militarilor Discuție colectiv ă 1 oră

Bibliografie:
1. Bodoașcă, T., Drăghici T, Drept civil. Drepturile reale , Editura Academiei For țelor
Terestre „Nicolae B ălcescu” Sibiu, 2008.
2. Bodoașcă, T., Drăghici T, Teoria general ă a dreptului , Editura Academiei For țelor
Terestre „Nicolae B ălcescu” Sibiu, 2009.
3. Muraru, I., T ănăsescu, E. S., Drept constitu țional și instituții politice, Editura C.H. Beck,
București, 2008.
4. Scăunaș, S., Uniunea European ă, Editura C.H. Beck, Bucure ști, 2008.
5. Tabără Vasile, Bazele administra ției publice, Ed. Academiei Forț elor Terestre, Sibiu, 2012.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Disciplina Drept și legislație este important ă în formarea ofiț erilor de comand ă, pregătirea în
această disciplin ă reprezint ă o precondi ție de accesare a disciplinei Drept interna țional
umanitar. Con ținuturile disciplinei ofer ă viitorilor ofi țeri cunoștințe de baz ă specifice
dreptului intern.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • explicarea conceptelor specifice teoriilor
despre stat;
• explicarea și interpretarea prevederilor
constituționale referitoare la drepturi, libert ăți
și îndatoririle fundamentale ale cet ățenilor în
contextul aplic ării acestora în activitatea
cadrului militar;
• explicarea și interpretarea regimului juridic
constituțional actual referitor la organizarea și
funcționarea autorit ăților publice ale statului
român;
• interpretarea r ăspunderii juridice și a
modalităților acesteia. Probă orală 70 %

79 10.5
Seminar/ laborator • utilizarea corect ă a limbajului juridic;
• aplicarea corect ă a dispozi țiilor legale
interne referitoare la principiile generale ale dreptului și la ră spunderea juridic ă.
Teste de verificare, referate, studiu de caz 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– studenții să aibă capacitatea de a defini conceptele specifice di sciplinei „Teoria general ă a
dreptului”;
– studenții să dobândeasc ă abilitățile intelectuale pentru cunoa șterea, interpretarea și aplicarea
corectă a dispozi țiile legale interne referitoare la principiile dreptului, raportul juridic și
răspunderea juridic ă;
– studenții să aibă capacitatea de a respecta no rmele juridice în toate situa țiile.

80 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei METODOLOGIA CERCET ĂRII ȘTIINȚIFICE
2.2. Titularul activităț ilor de curs Conf.univ.dr. Bumbuc Ștefania
2.3. Titularul activităț ilor de
seminar Conf.univ.dr. Bumbuc Ștefania
2.4. Anul de studii I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare Cv 2.7. Regimul disciplinei Facultativ ă
3. Timpul total estimat
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 2 din care 3.2.
curs 1 3.3. seminar/ laborator 1
3.4. Total ore din planul de învățământ 24 din care 3.5. curs 14 3.6. seminar/ laborato
r14
Distribuția fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 6
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele elec tronice de specialitate și pe
teren 4
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți
3.7. Total ore studiu individual 20
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Num ărul de credite 2
4..Precondi ții
4.1. de curriculum
4.2. de competen țe
5. Condiții
5.1. de desf ășurare a cursului –
5.2. de desf ășurare a seminarului/laboratorului –

81 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe
profesionale C2. Identificarea si aplicarea functi ilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru ev aluarea activitatilor organizatiei militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Utilizarea adecvat ă a aparatului teoretic și metodologic al
cercetării științifice și respectarea principiilor etice în alc ătuirea
de către studen ți a lucrărilor cu caracter științific.
7.2. Obiectivele specifice – cunoaș terea și utilizarea reperelor teoretice și a rigorilor
metodologice privind selectarea și valorificarea surselor relevante
de informare pentru desf ășurarea cercet ării științifice;
– respectarea exigen țelor comunităț ii academice privind
elaborarea și redactarea unei lucră ri cu caracter științific;
– cunoaș terea și respectarea etapelor unui demers de cercetare
științifică.
8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr.
ore
C1: Tipologia și principiile cercet ării științifice.
Elemente de deontologie a cercet ării științifice Expunere, explicaț ie,
conversa ție, demonstraț ie 2
C2: Documentarea și valorificarea surselor bibliografice.
Conspectul, notele de lectură , sinteza, eseul, referatul Expunere, explicaț ie,
conversa ție, demonstraț ie 4
C3: Planificarea cercet ării: etape și demersuri. Obiective
și ipoteze Expunere, explicaț ie,
conversa ție, demonstraț ie 2
C4: Metode de colectare a da telor în activitatea de
cercetare științifică. Metode de organizare și prelucrare
statistică a datelor cercet ării. Stabilirea concluziilor Expunere, explicaț ie,
conversa ție, demonstraț ie 2
C6: Valorificarea cercet ării. Exigen țe ale elabor ării și
prezentă rii/disemin ării unei lucr ări cu caracter științific.
Proiectul, studiul de caz Expunere, explicaț ie,
conversa ție, demonstraț ie 2
Bibliografie:
1. Bernat E.S., Tehnica înv ățării eficiente , Editura Presa Universitar ă Clujeană, 2003.
2. Caciuc L., Metodologia cercet ării științifice, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2012
3. Chelcea S., Metodologia elabor ării unei lucr ări științifice, Editura comunicare.ro, 2003.
4. Chelcea S., Metodologia cercet ării sociologice: metode cantitative și calitative ,
București Editura Economic ă, 2007.
5. King R., Strategia cercet ării, Editura Polirom, 2005.
6. Oprean C., Metode și tehnici ale cunoa șterii științifice, Sibiu, Editura Universit ății

82 „Lucian Blaga”, 2006.
7. Pisoschi A., Ardelean A., Aspecte metodologice în cercetarea științifică, Bucure ști,
Editura Academiei Române, 2007.
8. Rădulescu M., Metodologia cercet ării științifice, București, Editura Didactic ă și
Pedagogică , 2011.
9. Yin R.K., Studiul de caz: designul, analiza și colectarea datelor , Iași, Editura Polirom,
2005.

8.2. Seminar Metode de predare Nr.
ore
Tipologia și principiile cercet ării științifice. Elemente de
deontologie a cercet ării științifice Explicație, conversaț ie,
demonstraț ie, exerciț iu 2
Documentarea și valorificarea surselor bibliografice.
Conspectul, notele de lectură , sinteza, eseul, referatul Explicație, conversaț ie,
demonstraț ie, exerciț iu 4
Planificarea cercetă rii: etape și demersuri. Obiective și
ipoteze Explicație, conversaț ie,
demonstraț ie, exerciț iu 2
Metode de colectare a datelor în activitatea de cercetare
științifică. Metode de organizare și prelucrare statistic ă a
datelor cercet ării. Stabilirea concluziilor Explicație, conversaț ie,
demonstraț ie, exerciț iu 2
Valorificarea cercet ării. Exigenț e ale elabor ării și
prezentă rii/disemin ării unei lucră ri cu caracter științific Explicație, conversaț ie,
demonstraț ie, exerciț iu 2
Bibliografie:
1. Bernat E.S., Tehnica înv ățării eficiente , Editura Presa Universitar ă Clujeană, 2003.
2. Caciuc L., Metodologia cercet ării științifice, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2012
3. Chelcea S., Metodologia elabor ării unei lucr ări științifice, Editura comunicare.ro, 2003.
4. Chelcea S., Metodologia cercet ării sociologice: metode cantitative și calitative , București
Editura Economic ă, 2007.
5. King R., Strategia cercet ării, Editura Polirom, 2005.
6. Oprean C., Metode și tehnici ale cunoa șterii științifice, Sibiu, Editura Universit ății
„Lucian Blaga”, 2006.
7. Pisoschi A., Ardelean A., Aspecte metodologice în cercetarea științifică, Bucure ști,
Editura Academiei Române, 2007.
8. Rădulescu M., Metodologia cercet ării științifice, București, Editura Didactic ă și
Pedagogică , 2011.
9. Yin R.K., Studiul de caz: designul, analiza și colectarea da
telor , Iași, Editura Polirom,
2005.

83 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Metodologia cercet ării științifice corespund urm ătoarelor repere
teoretice și practice ale domeniului:
• integrarea cuno ștințelor specifice specialit ății universitare în activit ățile de cercetare
științifică;
• promovarea principiilor deontologiei cercet ării;
• asigurarea condi țiilor procedurale necesare desf ășurării cercetării și inovării în toate
domeniile.
Tematica disciplinei Metodologia cercet ării științifice corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorului:
• deschiderea spre nou, modernizare și actualitate în domeniul profesional;
• creșterea calit ății resurselor umane.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3 Pondere
din nota
finală
10.4 Curs Elaborarea și prezentarea unui plan de
cercetare, pe o tem ă la alegere Probă orală 60 %
10.5 Seminar/
laborator Elaborarea pe parcursul semestrului a elementelor componente ale portofoliului: conspect, note de lectur ă, sinteză, eseu,
referat Portofoliu 40%
10.6 Standard minim de performan ță
Elaborarea tuturor elementelor componente ale portofoliului

84 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunica ții
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Matematici superioare
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof.univ.dr. Vasile C ăruțașu
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lect.univ.dr. Alina Babo ș
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2
2.6. Tipul de
evaluare Ex2.7. Regimul disciplinei Obligatorie

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.8 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 56 din care 3.5
curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 25
Tutoriat –
Examinări 14
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 69
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Studierea disciplinei “Matematic ă aplicată”
Semestrul I
4.2. de competen țe

85 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea functi ilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea met odelor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si politicilor pentru rezolvarea problemelor organizatiei militare C2.4 Aplicarea standardelor specifice pent ru evaluarea activit atilor organizatiei
militare C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice organizatiei militare
C3. Colectarea ș i analiza datelor în vederea proiectă rii suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.2 Identificarea, validarea si selectarea elementelor relevante din fluxul
informational, in vederea asigurarii datelor necesare elaborarii deciziei C3.3 Aplicarea unor metode performante de co lectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii
C3.5 Proiectarea și implementarea procesului de an aliza robusta a datelor în corela ție
cu cerințele situației tactice concrete

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea noțiunilor teoretice funda mentale ale probabilit ăților si
statisticii matematice cu aplica ții în managementul sistemelor de
comunica ții militare.
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea metodelor și tehnicilor specifice probabilit ăților si
statisticii matematice;
• Dezvoltarea capacit ății de interpretare corect ă a rezultatelor
furnizate de modele ș i de stabilire a deciziei optime;
• Formarea deprinderilor privind utilizarea programelor
specializate în prezentarea și prelucrarea datelor, optimizarea
calculelor si simularea algoritmilor; • Rezolvarea de probleme prin modelare analitic ă și
algoritmizare.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Modele matematice ale câmpurilor de
evenimente aleatoare Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție

86 Scheme de probabilitate Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Variabile aleatoare unidimensionale Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
Variabile aleatoare bidimensionale Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
Analiza primar ă a datelor Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție

Indicatori statistici Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Categorii de estimatori și metode de
estimare Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Testarea ipotezelor statistice Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Bibliografie:
1. Beganu G. „Elemente de teoria probabilit ăților si statistic ă matematic ă”, Meteor
Press 2006;
2. Ghic Gra țiela „ Matematici pentru economi ști” Editura Universitar ă Bucuresti 2005;
3. Mihoc G. si Micu N. „ Teoria probabilit ăților și statistică matematic ă”, Bucure ști, Editura
didactică și pedagogic ă;
4. Popescu O. ș i alții, „Matematici aplicate în economie” , Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
București, 1997.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Exerciții de utilizare a modelelor stohastice
Conversaț ie,
Explicație,
Exerciț iu
Aplicaț ii ale schemelor de probabilitate
modelarea acț iunilor militare Conversaț ie,
Explicație,
Exerciț iu
Variabile aleatoare unidimensionale Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare

87 Variabile aleatoare bidimensionale Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Analiza grafic ă a datelor. Aplica ții în Excel
Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Analiza indicatorilor st atistici în analiza
semnalelor și traficului în comunica ții Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Aplicaț ii ale metodelor de previzionare:
determinarea unor estimatori Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Bibliografie
1. Baboș A., Probabilit ăți și statistică. Caiet seminar , Ed. AFT, Sibiu, 2012;
2. Blaga P. „Calculul probabilităț ilor și statistic ă matematic ă” Editura Albastr ă Cluj –
Napoca 2002;
3. Chiriță S.„Probleme de Matematici Superioare ” Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
București, 1989;
4. Dootz R., „Statistica asistat ă de calculator” Editura TIPOSIB 2004;
5. Ghic Gra țiela „ Matematici aplicate în ec onomie-culegere de probleme ” Editura
Universitar ă Bucuresti 2005.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Matematica aplicat ă corespund urm ătoarelor repere teoretice ș i
practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;
• Participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
• Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
Tematica disciplinei Matematica aplicat ă corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor;
• Instruirea individuală și colectivă a militarilor;
• Strategii didactice eficiente;
• Utilizarea tehnologiilor moderne.

88 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3 Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a elementelor de
probabilit ăți și statistică
• Însușirea metodelor și tehnicilor specifice
probabilit ăților și statisticii Examen
60 %
10.5
Seminar/
laborator • Utilizarea corect ă a elementelor de
probabilit ăți și statistică
• Dezvoltarea abilit ăților de calcul corect și
rapid
• Rezolvarea de probleme prin modelare
analitică și algoritmizare Proiect,
Probă orală
40 %
10.6 Standard minim de performan ță
– cunoașterea modelului matematic al câmpului de evenimente și a noțiunilor de variabil ă
aleatoare, caracteristic ă, indicator, estimator
– cunoașterea relațiilor de compatibilitate sau dependen ță între evenimente, regresie ș i
corelație;
– formarea deprinderilor privind utilizarea programelor specializate EXEL (SPSS) în
prezentarea și prelucrarea datelor și optimizarea calculelor
– alcătuirea progresiv ă a portofoliului, de-a lungul activit ăților de seminar.

89 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe militare
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei ȘTIINȚE MILITARE
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof.univ.dr. Mihai Marcel NEAG
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lt.col.conf.univ. dr. Aurelian RA ȚIU
2.4. Anul de
studiu I 2.5. Semestrul 22.6. Tipul de evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, Fundamental ă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.9 seminar 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 din care 3.5
curs 14 3.6 seminar 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 15
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 47
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desfășurare a
seminarului/laboratorului –

90 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C3. Susținerea procesului infodecizional în managementul organiza ției militare
C3.1 Definirea conceptelor specifice teoriei organiza țiilor în vederea comunic ării
profesionale inclusiv în limba englez ă, cu descrierea modelelor de simularea deciziei.
C3.2 Analiza, interpretarea și explicarea fenomenelor specifice organiza ției (militare)
C4. Aplicarea cuno ștințelor de baz ă necesare în exercitarea atribu țiilor în armă
și utilizarea capabilit ăților armei/specialit ății militare pentru solu ționarea de
probleme specifice
C4.1 Definirea conceptelor specifice teoriei generale a științei militare, politicilor și
strategiilor de securitate na țională și internațională , prezentarea principiilor doctrinei
militare na ționale, a normelor eticii și deontologiei militare , a actelor normative
specifice și a manualelor militare; definirea, cl asificarea principalelor concepte și
procese tehnice specifice armei ș i utilizarea adecvat ă a limbajului de specialitate
C4.2 Explicarea fundamentelor
teoretice ale specializ ării în armă și misiunilor structurilor de arm ă de la baza ierarhiei
militare, ale suportului aplicativ în activitatea de stat major și logisticii militare, a
principiilor constructive și de func ționare ale tehnicii, armamentului și aparaturii
specifice armei
C5. Implementarea strategiilor de instruire și de evaluare a performan țelor în
cadrul instruc ției individuale și colective
C5.1 Definirea conceptelor specifice teoriei curriculum-ului, doctrinei instruirii
forțelor armate și teoriilor despre personalitate, descrierea metodelor și tehnicilor de
învățare, a mecanismului instruc ției individului și grupurilor mici, a metodologiei
autoformării, automen ținerii și dezvoltării deprinderilor precum și a metodologiei
influențării formative a atitudinilor și comportamentului militarilor Competen țe
transversale –

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea și explicarea fenomenelor, legilor, principiilor ce
caracterizeaz ă războiul și lupta armat ă, precum și a teoriilor
privind instruirea și organizarea for țelor
7.2. Obiectivele specifice • Identificarea și utilizarea adecvat ă a noțiunilor și conceptelor
specifice științei militare;
• Cunoașterea din perspectiv ă nomologică a caracteristicilor
conflictelor militare din epoca contemporan ă;
• Identificarea dimensiunilor r ăzboiului și cunoa șterea
mutațiilor profunde ce s-au produs în con ținutul și fizionomia
acestuia;
• Explicarea fenomenelor și activităților desfășurate în etapele
conflictului militar;
• Înțelegerea modalit ăților de concretizare a cuno ștințelor
teoretice în practica r ăzboiului;
• Utilizarea unor metode, tehnici și instrumente de investigare
privind determinarea nomologic ă a acțiunilor militare;
• Materializarea grafic ă a formelor de baz ă a luptei armate.

91
8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
C1: Conceptul de știință militară
1.1 Obiectul de studiu al științei militare
1.2 Structura științei militare
1.3 Funcțiile științei militare Expunere
Explicație
Conversaț ie
C2: Războiul – form ă de violen ță armată
2.1 Apari ția și evoluția fenomenului r ăzboi
2.2 Delimit ări conceptuale privind conflictul,
conflictul armat și războiul
2.3 Cauzele ră zboiului (conflictului armat)
2.4 Tipologia ră zboaielor (conflictelor) Descriere
Explicație
Conversaț ie Film didactic,
C3: Acțiunea militară – tipologia ac țiunilor
militare
3.1 Definire, clasificare, elemente de con ținut
3.2 Coordonate doctrinare ale ac țiunilor militare
3.3 Lupta armat ă
3.4 Acțiunile militare ale For țelor Terestre Expunere
Explicație
Demonstra ție
Conversaț ie Imagini, Scheme
C4: Legile și principiile r ăzboiului și ale
luptei armate
4.1 Legile obiective ale r ăzboiului
4.2 Principiile ră zboiului
4.3 Legile particulare ale luptei armate
4.3 Principiile luptei armate Expunere
Explicație
Conversaț ie
C5: Arta militar ă, istoria și geografia
militară, componente ale ș tiinței militare
5.1 Teoria artei militare
5.2 Funcțiile artei militare
5.3 Importan ța concluziilor și a învățămintelor
din conflictele anterioare
5.4 Influenț a mediului asupra ac țiunilor
militare Expunere
Demonstra ție
Explicație
Conversaț ie Scheme, Imagini
C6: Teoria instruirii și educării for țelor
6.1 Principiile și cerințele instruirii
6.2 Învăță mântul militar
6.3 Instruc ția și exercițiile
6.4 Instruirea prin practicare (practicarea
atribuț iilor funcției) Expunere
Explicație
Conversaț ie Imagini
C7: Teoria organiz ării militare
7.1 Stadii structurale ale armatelor
contemporane
7.2 Transformarea structurală a Armatei
României
7.3 Concordanț a dintre structurarea ș i dotarea
forțelor și evoluția acțiunilor militare Descriere Explicație
Expunere Scheme, Imagini

92 Bibliografie:
1. Neag Mihai, Stoina Neculai, Ratiu Aurelian, Mihai Sorin, Știință militară – Curs,
Volumul. 1, Concepte și teorii , Sibiu, Editura Academiei For țelor Terestre, 2008.
2. Țenu Costic ă, Stăncilă Lucian, Bazele nomologice ale ac țiunilor militare în r ăzboiul
modern , București, Editura Academiei de În alte Studii Militare, 2003.
3. Bărbulescu Ionel, Babo ș Alexandru, Habian Liviu, Principiile și normele ac țiunii militare ,
Sibiu, Editura Techno-Media 2003.
4. Bărbulescu Ionel, Habian Liviu, Lege, principiu, norm ă – corela ții, Bucure ști, Editura
Ager, 2002.
5. Bădălan Eugen (coordonator), Concepte strategice și operative de actualitate , București,
Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2004.
6. Mureșan Mircea, Țenu Costic ă, Stăncilă Lucian, Corelația artei militare cu fenomenul
militar contemporan, București, Editura Universităț ii Națion ale de Ap ărare, 2005.
7. Stăncilă Lucian, Grecu Ioan, Lupta armat ă modern ă, București, Editura Academiei de
Înalte Studii Militare, 2002.
8. Grigoraș Constantin, Operaț ii de stabilitate și de sprijin. Generarea și regenerarea
forțelor, Sibiu, Editura Academiei For țelor Terestre, 2012.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Repere ale evoluț iei istorice a științei militare
Obiectul de studiu al științei militare și analiza
elementelor structurale ale acesteia Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Caracteristicile principalelor tipuri de
războaie (conflicte militare) Dezbatere,
Explicație,
Studiu de caz,
Materializarea grafic ă a acțiunilor militare Problematizare, Demonstra ție
Explicație,
Aplicarea practic ă a legilor ș i principiilor
războiul și a luptei armate Explicație,
Problematizare, Demonstra ție
Elemente structurale ale artei militare; locul
luptei armate în confrunt ările actuale Dezbatere,
Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare,
Corelația dintre legile și principiile luptei
armate în organizarea unor structuri Dezbatere, Conversaț ie,
Explicație,
Colocviu
Bibliografie
1. Neag Mihai, Stoina Neculai, Ratiu Aurelian, Mihai Sorin, Știință militară – Curs,
Volumul. 1, Concepte și teorii , Sibiu, Editura Academiei For țelor Terestre, 2008.
2. Țenu Costic ă, Stăncilă Lucian, Bazele nomologice ale ac țiunilor militare în r ăzboiul
modern , București, Editura Academiei de În alte Studii Militare, 2003.

93 3. Bărbulescu Ionel, Babo ș Alexandru, Habian Liviu, Principiile și normele ac țiunii militare ,
Sibiu, Editura Techno-Media 2003.
4. Bărbulescu Ionel, Habian Liviu, Lege, principiu, norm ă – corela ții, Bucure ști, Editura
Ager, 2002.
5. Bădălan Eugen (coordonator), Concepte strategice și operative de actualitate , București,
Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2004.
6. Mureșan Mircea, Țenu Costic ă, Stăncilă Lucian, Corelația artei militare cu fenomenul
militar contemporan, București, Editura Universităț ii Naționale de Ap ărare, 2005.
7. Stăncilă Lucian, Grecu Ioan, Lupta armat ă modern ă, București, Editura Academiei de
Înalte Studii Militare, 2002.
9. F.T.-3, Manualul de tactic ă general ă a Forțelor Terestre, Bucure ști, 2014.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei Știință militară corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice
contemporane:
• Analiza fenomenului militar contemporan;
• Diversitatea ac țiunii militare;
• Transformarea organismului militar;
• Tematica disciplinei Știință militară corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Formarea unui limbaj opera țional comun;
• Utilizarea adecvat ă a noțiunilor și conceptelor specifice domeniului militar;
• Aplicarea corect ă a principiilor ac țiunilor militare;
• Înțelegerea modalit ăților de concretizare a cunoș tințelor teoretice în practica
conflictelor militare.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea adecvată a no țiunilor și
conceptelor specifice științelor militare;
• Realizarea de conexiuni între componentele
științei militare;
• Explicarea corela ției dintre legile și
principiile luptei ar mate sau doar dintre
principiile luptei armate;
• Utilizarea teoriilor specifice în formularea
și argumentarea unor puncte de vedere
privind transform ările ce au loc în domeniul
instruirii și organizării militare. Probă scrisă 70 %

94 10.5
Seminar/ laborator • Abilități minime în explicarea conceptelor
fundamentale din știința militară;
• Realizarea de conexiuni între
componentele științei militare;
• Materializarea grafic ă corect ă a
principalelor tipuri de ac țiuni specifice luptei
armate;
• Explicarea corela ției dintre legile și
principiile luptei ar mate sau doar dintre
principiile luptei armate; • Manifestarea unei atitudini pozitive și
responsabile fa ță de implica țiile teoriei
militare în formarea profesional ă. Referat,
Studiu de caz 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea adecvat ă a noțiunilor și conceptelor specifice științelor militare;
– abilități minime în explicarea conceptelor fundamentale din știința militară;
– întocmirea și prezentarea unui referat prin care demonstreaz ă că a studiat bibliografia
minimală;
– pentru promovare este obligatoriu ca studen ții să obțină minimum nota 5, atât la evaluarea
continuă cât și la cea final ă.

95 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă
2.2. Titularul activităț ilor de curs Prof.univ.dr. Pate șan Marioara
2.3. Titularul activităț ilor de
seminar Lect.univ.dr. Bo ștină-Bratu Simona,
2.4. Anul de
studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, de specialitate

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 3 din care 3.2
curs 1 3.10 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 42 din care 3.5
curs 14 3.6 seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 11
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7. Total ore studiu individual 31
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Num ărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Limba englez ă – Grammar Issues
4.2. de competen țe Limba englez ă nivel B1 conform Cadrului
European de Referin ță pentru Limbi str ăine
(CEF) si Portofoliului Lingvistic
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desf ășurare a cursului
• amfiteatre/aul ă
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • în sala multifuncț ional – limba engleză

96 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organiza ție
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, para digmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpretarea fenomene lor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor funda mentale pentru rezolvarea unor probleme
bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii C1.4 Analiza organizatiei militare, identificarea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare Competen țe
transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala continua, acceptarea
evaluării din partea celorlal ți si utilizarea eficienta a abilitatilor practice, prin
corelarea cu necesitatile si facil itatile de dezvol tare profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Dezvoltarea competen țelor de limb ă destinate asimil ării
entităților lingvistice noi ce contribuie la îmbog ățirea lexicului si
la cunoașterea culturilor si civiliza țiilor britanice si americane
7.2 Obiectivele specifice – cunoașterea faptic ă a ță rii/țărilor în care se vorbe ște limba
engleză (Marea Britanie și SUA) — informa ții geografice,
istorice, economice, politice;
– cunoașterea și înțelegerea rela țiilor (similitudinilor si
deosebirilor) între cultura român ă și cea britanic ă/american ă
pentru conș tientizarea intercultural ă;
– utilizarea într-o discu ție/dezbatere tematic ă a cunoștințelor
generale cu privire la istoria Marii Britanii și a SUA;
– realizarea de interac țiuni în comunicarea oral ă și scrisă,
exprimarea în mod clar și justificat a unui punct de vedere pe
diferite teme cunoscute;

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
1.The English Language: C1 The English
Language. Varieties of English Expunere, Explicație,
Conversa ție, Slides

2. British Culture and Civilization: C2 Britain:
The Four Lands
C3 Moments in British History
C4 The Political British System Expunere,
Explicație,
Conversa ție Slides, Film didactic,
Imagini, Hart ă
3. American Culture and Civilization: C5 Brief
Outline of American History
C6 American Politics and Constitution Expunere,
Explicație,
Conversa ție Slides, Film didactic
Imagini, Hart ă
3. C6 American Politics and Constitution Expunere Slides, Imagini

97 Explicație,
Conversa ție
Bibliografie:
1. Boștină-Bratu, Simona, Obili șteanu, Georgeta, Limbă și civilizație engleză (volumele I,
II), Sibiu, Editura Academiei For țelor Terestre, „Nicolae B ălcescu”, 2002;
2. Morgan, Kenneth O., The Oxford Illustrated History of Britain , Oxford, Oxford
University Press, 2000;
3. Patesan, Marioara, Life and Culture in the English Speaking World , Notes, Ed. AFT,
Sibiu, 2010.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
1. English as an international language Conversa ție
Explicație seminar
2. British versus American English Exercițiu
Dezbatere
Problematizare laborator
3. Making suggestions Metode de înv ățare
prin cooperare (lucrul
în perechi /grup seminar
4. London – a modern capital Conversa ție, Exerci țiu laborator
5. Identifying information Explicație
Problematizare
Metode de înv ățare
prin cooperare (lucrul în perechi /grup seminar
6. British kings and queens Conversa ție, Exerci țiu, laborator
7.Presentation of a histor ical figure/event in the
history of GB or US that impressed you Prezentare
8. Understanding referencing Explicație,
Problematizare, Metode de înv ățare
prin cooperare (lucrul în perechi /grup seminar
9. Washington DC Conversa ție, Exerci țiu laborator
10. Gapped text Explicație
Problematizare
Conversa ție seminar
11. Elections Dezbatere, Metode de
învățare prin cooperare
(lucrul în perechi /grup laborator
12. Themed discussion Explicație
Problematizare Conversa ție
seminar
Colocviu

98 Bibliografie
1. Cosma, Brânduș a-Oana (coord.), Topic-Based Vocabulary Exercises , Sibiu, Editura
Academiei For țelor Terestre „Nicolae B ălcescu”, 2008.
2. Gude, Kathy, Duckworth, Michael, Profiency Masterclass , Oxford, Oxford University
Press, 2003.
3. O’Driscoll, James, Britain , Oxford, Oxford University Press, 2000.
4. Roberts, Rachel, Roberts, J., The English Speaking World , Milan, Modern Languages, 2006.
5. Oxenden, Clive, Latham-Koenig, Christina, English File , Oxford, Oxford University
Press, 2007.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Limba englez ă corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice
contemporane:
• dezvoltarea competentelor lingvistice si cultivarea creativit ății in aplicarea acestora;
• înțelegerea altor culturi si cutume lingvistice
• dezvoltarea gândirii autonome, cri tice prin receptarea unei variet ăți de texte in limba
engleza;
• participarea activ ă a studenț ilor in procesul educativ
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
Tematica disciplinei Limba englez ă corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor;
• desfășurarea standardizat ă a activit ăților de predare si seminarizare și evaluare a
studenților;
• formarea unei atitudini profesi onale corecte si avizate;
• dezvoltarea interesului pentru culturiile altor popoare;
• conștientizarea cultural ă și acceptarea diversit ății;
• integrarea cuno ștințelor si deprinderilor lingvistice și de interpretare în diferite situa ții
de comunicare;
• utilizarea tehnologiilor moderne;

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • exprimarea corect ă in limba engleza;
• acuratețea lingvistic ă a informa țiilor
transmise;
• identificarea unor rela ții și conexiuni între
evenimente trecute și contemporane din
istoria Marii Britanii ș i a SUA;
• prezentarea oral ă, cu un grad ridicat de
claritate, a unor me saje structurate
referitoare la o problem ă studiata, cu un
nivel mediu de complexitate;
• stabilirea, dezvoltarea și implementarea de Proba oral ă 70 %

99 strategii comunica ționale in limba str ăină.
10.5
Seminar/ laborator • utilizarea corect ă a limbajului;
• întocmirea unui referat pe o tem ă dată,
prin care să demonstreze cunoa șterea
faptică a istoriei, geografiei, educa ției și
cutumelor din Marea Britanie si SUA
• descrierea unor evenimente din istoria
Marii Britanii și a SUA folosind surse de
informare variate.
• formularea de argumente si
contraargumente in cadrul unei discuții/dialog Test, Portofoliu, Prezentare orala 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– receptarea corecta a mesajelor transmise oral;
– producerea corecta de mesaje orale adecvate unor anumite contexte;
– realizarea de interac țiuni in comunicarea orala, exprimarea clara și logica a unui punct de
vedere pe o tema studiat ă;
– alcătuirea progresiv ă a portofoliului, de-a lungul activit ăților de seminar;

100
FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunicaț ii
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Sisteme de armament
2.2. Titularul activit ăților de curs Lt.col.conf.univ.dr.ing. Ilie Florin
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lt.col.conf.univ.dr.ing. Ilie Florin
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare Ex2.7. Regimul disciplinei Obligatoriu

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2
curs 1 3.11 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 din care 3.5
curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 5
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 30
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 47
3.9 Total ore pe semestru 75
3.10 Num ărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum
4.2. de competen țe
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului

101 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe
profesionale C4. Aplicarea cuno ștințelor de baz ă necesare în exercitarea atribu țiilor în arm ă
și utilizarea capabilit ăților armei/specialit ății militare pentru solu ționarea de
probleme specifice
C4.2 Explicarea fundamentelor teoretice ale specializ ării în armă și misiunilor
structurilor de arm ă de la baza ierarhiei militare, ale suportului aplicativ în
activitatea de stat major și logisticii militare, a principiilor constructive și de
funcționare ale tehnicii, armamentului și aparaturii specifice armei.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Cunoașterea și înțelegerea principiilor de func ționare și părților
mari componente ale tehnicii, aparaturii și armamentului
specifice armei din armatele moderne, în diferite contexte
situaționale și utilizarea lor adecvat ă în comunicarea
profesional ă;
7.2. Obiectivele specifice • Cunoașterea și înț elegerea conceptelor, metodelor de baz ă
privind organizarea și înzestrarea structurilor de arm ă NATO de
la baza ierarhiei militare;
• Deprinderea abilitatilor aplicat ive si practice in vederea
rezolvarii unor probleme speci fice sistemelor de armament;
• Formarea deprinderilor privind descrierea sistemelor de
armament.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Introducere în cadrul conceptelor de
capabilitate, sisteme de armament, explozivi
si munitii Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Legislatia in vigoare privind regimul armelor si al munitiilor, tipologia
sistemelor de armament și tehnologii folosite
în cadrul acestora. Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Sisteme de arm ă ușoare de asalt, pistoale,
pistoale automate si munitia acestora. Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Sisteme de arm ă ușoare de asalt, pu ști de asalt,
pusti cu luneta si munitia acestora. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Sisteme de arme grele de asalt, mitraliere,
artilerie u șoară până la calibrul 30 mm, Expunere,

102 grenade de mân ă, arunc ătoare manuale și
automate de grenade și bombe cu calibrul
între 40mm și 140mm, Sisteme antitanc
(rachete și tunuri), blindate grele, medii și
ușoare, sisteme soldat de lupt ă și arme
neletale si munitia acestora. Explicație,
Conversaț ie,
Demonstra ție
Bibliografie:
1.Mircea Popa, Constantin Trocan, Ghi ță Bârsan, Nicolae Moro, Ion Iacovescu Capabilit ăți
ale forțelor de sprijin, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2006.
2.L. Keresztes, A. Iacobescu, D. Homei – Curs sisteme de armament, vol. 1, Editura
Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 1999, cota C 179.
3.A. Babo ș, C. Trocan, S. Cristea – Sisteme de armament și capabilit ăți pentru infanterie,
Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2007, cota C 428.
4.L. Keresztes – Curs sisteme de armament, vol. I1 infanterie, partea a II-a, Editura
Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2000, cota C 191.
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Sisteme de arm ă ușoare de asalt. Pistoale.
Conversaț ie,
Explicație,
Proiect
TT, Carpati, Glock
17, Five Seven,
Beretta, Desert Eagle,
HK mark 23, munitia
folosita de acestea.
Sisteme de arm ă ușoare de asalt. Pistoale
automate. Conversaț ie,
Explicație,
Proiect MP7, Five seven P90,
Uzi, munitia folosita
de acestea.
Sisteme de arm ă ușoare de asalt. Pusti de asalt. Conversaț ie,
Explicație,
Proiect AK47, M16, FAMAS,
G36, TAR21, munitia
folosita de acestea.
Sisteme de arm ă ușoare de asalt. Pusti cu
luneta. Conversaț ie,
Explicație,
Proiect pusti cu luneta cal
7,62*51 NATO, cal
7,62*67 mm, 8,6*70
mm, 12,7*99 mm,
12,7*108 mm, 9*39
mm vss vintorez
Sisteme de arme grele de asalt, mitraliere,
artilerie u șoară până la calibrul 30 mm,
grenade de mân ă, arunc ătoare manuale și
automate de grenade și bombe cu calibrul
între 40mm și 140mm, blindate grele, medii
și ușoare, sisteme antitanc (rachete și
tunuri), sisteme soldat de lupt ă și arme
neletale Conversaț ie,
Explicație,
Proiect

103 Bibliografie:
1.Mircea Popa, Constantin Trocan, Ghi ță Bârsan, Nicolae Moro, Ion Iacovescu Capabilit ăți
ale forțelor de sprijin, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2006.
2.L. Keresztes, A. Iacobescu, D. Homei – Curs sisteme de armament, vol. 1, Editura
Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 1999, cota C 179.
3.A. Babo ș, C. Trocan, S. Cristea – Sisteme de armament și capabilit ăți pentru infanterie,
Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2007, cota C 428.
4.L. Keresztes – Curs sisteme de armament, vol. I1 infanterie, partea a II-a, Editura
Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2000, cota C 191.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Sisteme de armament corespund urm ătoarelor repere teoretice și
practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;
• Participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
• Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
Tematica disciplinei Matematic ă aplicată corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor;
• Instruirea individuală și colectivă a militarilor;
• Strategii didactice eficiente;
• Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a noțiunilor specifice prin
compararea diferitelor sisteme de armament
• Explicarea principiului de func ționare
alternând termenii consacra ți cu cei proprii Examen oral
75 %
10.5 Seminar/ laborator • Enumerarea și identificarea p ărților mari
componente ale sistemului de armament
• Dezvoltarea abilit ăților de prezentare a
unui sistem de armament Referate, Dezbateri pe anumite tematici, Activități
curente. 25 %
10.6 Standard minim de performan ță
– Min. Nota 5 la evaluarea pe parcurs
– Min. Nota 5 la evaluare a finala prin examen

104 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Mana gementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Topografie militar ă
2.2. Titularul activit ăților de curs Lt.col.conf.univ.dr. Nicolae MORO
2.3. Titularul activit ăților de seminar Lt.col.conf.univ.dr. Nicolae MORO
2.4. Anul de studiu 3 2.5. Semestrul 5,62.6. Tipul de evaluare Cv2.7. Regimul disciplinei Facultativ ă

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • discipline din cadrul modulului de formare a deprinderilor
4.2. de competen țe

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului Sală dotată cu videoproiector
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului Sală dotată cu videoproiector

3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2
curs 1 3.12 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 20 din care 3.5
curs 10 3.6 seminar/laborator 10
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 3
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 23
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

105 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a func ționării sistemelor de
comunica ții militare
C4.3 Aplicarea cuno ștințelor dobândite în exploatarea tehnicii militare și armamentului
specifice armei, aplicarea metodelor de simulare a ac țiunilor militare și a procedeelor tactice
specifice armei și nivelului structurii militare
C4.4 Analiza și evaluarea parametrilor de func ționare a armamentului și tehnicii specifice
armei și valorificarea acestora în constituirea capabilit ăților funcționale ale entit ăților
organizaționale specifice armei ș i redactarea documentelor de planificare, organizare și
desfășurare a activit ăților structurilor de arm ă, conform formei ș i conținutului institu ționalizat
C4.5 Elaborarea strategiilor de utilizare eficient ă a potențialului entit ăților organiza ționale
specifice armei pentru atingerea performan țelor stabilite

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul
general al
disciplinei Însușirea noțiunilor teoretice și formarea deprinderilor practice
necesare în scopul orient ării în teren și în situații diferite cu sau f ără hartă
sau dispozitive de pozi ționare.
7.2. Obiectivele
specifice 1. Dezvoltarea abilit ății de a opera corect cu termenii și noțiunile
caracteristice t opografiei militare.
2. Dezvoltarea capacit ății de a folosi just termenii și noțiunile tehnice
specifice privind descrierea terenului. 3. Cunoașterea elementelor caracteristice ale terenului și folosirea lor în
scop tactic; 4. Însușirea procedeelor expeditive de m ăsurare în teren;
5. Dobândirea abilit ă
ților necesare orient ării în teren f ără hartă și
întocmirea documentelor grafice ale terenului; 6. Formarea deprinderilor practice pentru rezolvarea pe hart ă a diferitelor
probleme.
8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
C.1. Hărți topografice militare. Principii ale proiec ției
cartografice în format U.T.M. (Universal Transverse
Mercator). Modul de repr ezentare al reliefului și al
detaliilor de planimetrie pe h ărțile topografice militare. expunere, explica ție,
conversație harta,
scheme,
imagini
C.2. Caroiaje (re țele) rectangul are în proiec ția U.T.M.
(Universal Transverse Mercator). Determinarea
coordonatelor rectangulare uti lizând caroiajul rectangular
militar de referin ță (MGRS) și coordonatelor geografice
ale unei ținte utilizând cadrul ge ografic al foilor de hart ă. expunere, explica ție,
descriere harta,
scheme,
imagini
C.3. Determinarea distan țelor între dou ă puncte pe o hart ă
topografic ă militară. Determinarea altitudinii unui punct pe
o hartă topografic ă militară . Nomenclatura h ărților în
proiecția U.T.M. (Universal Transverse Mercator). expunere, explica ție,
descriere harta,
scheme,
imagini
C. 4. Asamblarea hă rților topografice militare expunere, explica ție,
demonstraț ie hărți,
scheme

106 C.5. Tipologia și descrierea semnelor conven ționale
utilizate în lucrul de stat major. Semne conven ționale care
se realizeaz ă cu ajutorul pictogramelor și a reprezent ărilor
grafice tactice. Dimensiunea spa țiului de lupt ă, statutul,
afilierea și culorile semnelor conven ționale. expunere, explica ție,
demonstraț ie harta,
scheme,
imagini
C.6. Descrierea și poziționarea câmpurilor asociate
semnelor conven ționale, direc ția de deplasare, indicatorul
de mărime (rangul unit ății), indicatorul de mobilitate,
indicatori pentru puncte de comand ă/comandamente,
indicatori pentru obiective, m ăsuri și acțiuni de inducere în
eroare. expunere, explica ție,
descriere scheme,
imagini
C.7. Câmpuri sub form ă de text. Abrevieri, termeni și
definiții utilizate în lucrul de stat major. expunere, explica ție,
descriere scheme,
imagini
C.8. Lista semnelor conven ționale pentru reprezentarea
unităților și acțiunilor acestora specifice domeniului
terestru. expunere, explica ție,
descriere scheme,
imagini
C.9. Lista semnelor conven ționale pentru reprezentarea
echipamentelor și tehnicii și acțiunilor acestora specifice
domeniului terestru. expunere, explica ție,
descriere scheme,
imagini
C.10. Lista semnelor conven ționale pentru reprezent ări
grafice tactice ale geometriei spa țiului de lupt ă. expunere, explica ție,
descriere scheme,
imagini
Bibliografie:
1. Manualul de semne conven ționale din armata României / S.M.G./12 din 14.02.2014
2. STANAG 2019 Ed. 5 APP-6 (C), NATO JOINT SYMBOLOGY
3. Topografie militară, Bucure ști, Direcț ia Topografică Militară ,București, 1976.
4. Topografie militară, vol. I , Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 1999.
5. Topografie militară vol. II, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2001.
6. Topogeodezie militar ă modern ă, vol. I , Editura Militar ă, București, 1993
7. Colectiv de autori – Topografie militară, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu,
2008.
8. N. Moro, A. Rizescu – Sistemele de pozi ționare global ă, Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 2008.
9. Col. A. D ănescu, Lt. Col. L. Rudas, Lt. Col. L Rotar, Topografie militară pentru mai ștri
militari, subofiț eri, gradaț i și soldați, Editura Militar ă, București, 1975.
10. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col. ing. Ghe. Anculete. Topogeodezie militar ă modern ă, vol.
1: Noțiuni introductive: teren-harta-fotograma, Secția Asigurare Tehnico-Economic ă a
Presei și Tipăriturilor Ministerului Apă rării Naționale, Bucure ști, 1994.
11. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col.(r ) ing. Ghe. Anculete. col. ing. I. Ghica, col. ing. A. Soare,
Topogeodezie militar ă modernă, vol. 2 Mijloace moderne de ob ținere și folosire a
documentelor și datelor despre teren , Editura Militar ă, București, 1994.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
S.1. Semne conven ționale pentru reprezentarea reliefului și
al detaliilor de planimetrie pe h ărțile topografice militare Explicație, exercițiu hartă
S.2. Exerciț ii pentru determinarea coordonatelor Explica ție, exercițiu hartă

107 rectangulare ale unei ținte utilizând caroi ajul rectangular
militar de referin ță (MGRS).
S.3. Exerciț ii pentru determinarea coordonatelor
geografice ale unui detaliu de planimetrie utilizând cadrul
geografic al foilor de hart ă. Explicație, exercițiu hartă
S.4. Exerci ții pentru determinarea distan țelor între dou ă
puncte pe o hartă topografic ă militară. Determinarea
altitudinii unui punct pe o hart ă topografic ă militară . Explicație, exercițiu hartă
S.5. Semne conven ționale care se realizeaz ă cu ajutorul
pictogramelor și a reprezent ărilor grafice tactice.
Dimensiunea spa țiului de lupt ă, statutul, afilierea și
culorile semnelor convenț ionale. Explicație, exercițiu Scheme,
hartă
S.6. Reprezentarea câmpurilor asociate semnelor
convenționale, direc ția de deplasare, indicatorul de m ărime
(rangul unit ății), Explicație, exercițiu Scheme,
hartă
S.7. Reprezentarea indica torului de mobilitate,
indicatorilor pentru puncte de comand ă/comandamente,
indicatorilor pentru obiective, m ăsurilor și acțiunilor de
inducere în eroare. Explicație, exercițiu Scheme,
hartă
S.8. Semne conven ționale pentru reprezentarea obiectelor
operaționale și acțiunilor acestora speci fice domeniului
terestru (unităț i). Explicație, exercițiu Scheme,
hartă
S.9. Semne conven ționale pentru reprezentarea obiectelor
operaționale și acțiunilor acestora speci fice domeniului
terestru (echipamente și tehnică). Explicație, exercițiu Scheme,
hartă
S.10. Semne conven ționale pentru reprezent ări grafice
tactice ale geometriei spa țiului de lupt ă. Explicație, exercițiu Scheme,
hartă
Bibliografie
1. Manualul de semne conven ționale din armata României / S.M.G./12 din 14.02.2014
2. STANAG 2019 Ed. 5 APP-6 (C), NATO JOINT SYMBOLOGY
3. Topografie militară, Bucure ști, Direcț ia Topografică Militară ,București, 1976.
4. Topografie militară, vol. I , Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 1999.
5. Topografie militară vol. II, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2001.
6. Colectiv de autori – Topografie militar ă, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2008.
7. N. Moro, A. Rizescu – Sistemele de poziț ionare globală, Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 2008.
8. Col. A. D ănescu, Lt. Col. L. Rudas, Lt. Col. L Rotar, Topografie militar ă pentru mai ștri
militari, subofiț eri, gradaț i și soldați, Editura Militar ă, București, 1975.
9. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col. ing. Ghe. Anculete. Topogeodezie militar ă modern ă, vol. 1:
Noțiuni introductive: te ren-harta-fotograma, Sec ția Asigurare Tehnico-Economic ă a Presei și
Tipăriturilor Ministerului Ap ărării Naționale, Bucure ști, 1994
10. Gl. mr. dr. ing. M. Rotaru, col.(r) ing. Ghe. Anculete. col. ing. I. Ghica, col. ing. A.
Soare, Topogeodezie militar ă modern ă, vol. 2 Mijloace moderne de ob ținere și folosire a
documentelor și datelor despre teren , Editura Militar ă, București, 1994.

108 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Topografie militar ă corespund urm ătoarelor repere teoretice ș i
practice contemporane:
• educaț ia centrată pe cursant;
• participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
Tematica disciplinei Topografie militar ă corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor;
• instruirea individuală și colectivă a militarilor;
• strategii didact ice eficiente;
• utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2
Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs 4. Enumerarea și identificarea în propor ție de minim
90 % a simbolurilor și altor semne conven ționale
reprezentate pe o hart ă.
5. Executarea algoritmilor pentru m ăsurarea
coordonatelor unor ținte pe foi de hart ă topografic ă
militară la diferite sc ări.
6. Realizarea de conexiuni cu alte discipline (Elemente
de artă militară, Tactică, Modelare și simulare) în
lucrul pe hart ă. Probă
practică,
scrisă 70 %
10.5
Seminar/
laborator 1. Enumerarea și identificarea în propor ție de minim
90 % a simbolurilor și altor semne conven ționale
reprezentate pe o hart ă.
2. Executarea algoritmilor pentru m ăsurarea
coordonatelor unor ținte pe foi de hart ă topografic ă
militară la diferite sc ări.
3. Realizarea de conexiuni cu alte discipline (Elemente
de artă militară, Tactică, Modelare și simulare) în
lucrul pe hart ă. Probă
practică,
scrisă 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
− să identifice corect detaliil e de planimetrie pe o hart ă militară;
− să identifice corect simbolurile militare pe o hart ă militară ;
− să determine coordonatele unui punct pe o hart ă militară cu precizia de ± 1 mm la scara hă rții;
− să localizeze o ț intă cu ajutorul coordonatelor rectangulare și geografice;
− să măsoare a distan țele pe hart ă cu precizia de ± 1 mm la scara h ărții;
− să măsoare diferen țele de nivel între dou ă puncte din teren pe hartă cu precizia de ± 5 m la scara
hărții
− să selecteze corect un itinerar de deplasare folosind harta militar ă;

109 − să pregătească și să completeze corect harta pentru deplasarea la obiectiv;
− să orienteze harta cu ajut orul detaliilor din tere n cu precizia de ± 0-50;
− să măsoare azimutul magnetic cu ajutorul h ărții și busolei cu precizia de ± 0-50
− să descrie corect și complet semnele conven ționale care se realizeaz ă cu ajutorul pictogramelor și
a reprezent ărilor grafice simple;
− să descrie ș i să poziționeze corect și complet câmpurile asociate semnelor conven ționale;
− să reprezinte corect indicatorii asocia ți semnelor conven ționale;
− să explice corect abrevierile, termenii și definițiile utilizate în lucrul de stat major;
− să reprezinte corect obiectele opera ționale și acțiunile acestora specifice unit ăților din domeniul
terestru;
− să reprezinte corect obiectele opera țion ale și acțiunile acestora specifice echipamentelor și tehnicii
din domeniul terestru;
− să reprezinte corect din pu nct de vedere grafic ac țiunile tactice ale geometriei spa țiului de lupt ă.

110 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei DREPT INTERNA ȚIONAL UMANITAR
2.2. Titularul activităț ilor de curs Lect.univ.dr. Sabin Gu țan
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Lect.univ.dr. Sabin Gu țan
2.4. Anul de
studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, De specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 3 din care 3.2
curs 2 3.3. seminar/laborator 1
3.4. Total ore din planul de
învățământ 42 din care 3.5
curs 28 3.6. seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 11
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7. Total ore studiu individual 56
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum
4.2. de competen țe
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a seminarului/
laboratorului

111 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe
profesionale C6. Implementarea strate giilor de instruire și de evaluare a performan țelor în
cadrul instruc ției individuale și colective
C6.1 Cunoasterea doctrinei instruirii fortelor armate si in particular a celei de
specialitate, a principiilor standardiz ării instructiei individului si grupurilor mici si a
modalităților de formare a atitudinilor si co mportamentelor specifice militarilor
C6.4 Evaluarea riscului în spat iul de lupta tactic si inte grarea adecvata a procedeelor
de actiune individuală în ansamblul actiunilor de grup, în situatii de lupta simulata

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea cuno ștințelor teoretice fundamentale ale Dreptului
internaț ional umanitar, a regulilor de conduit ă instituite de tratatele
internaționale pe care militarii trebuie s ă le respecte în opera țiile
militare, precum și cunoașterea și înțelegerea regulilor de protec ție
și limitărilor în ac țiunile militare impuse de dreptul internaț ional.
7.2. Obiectivele specifice – însușirea noțiunilor, fenomenelor și principiilor juridice de baz ă
în domeniul dreptului umanitar interna țional, explicarea rela țiilor
și conexiunilor dintre acestea;
– cunoaș terea tratatelor, actelor normative interne și
internaționale care reglementează domeniul, cu particularit ățile
imprimate de ac țiunea lor la nivelul organiza ției militare;
– explicarea institu țiilor juridice specifice dreptului interna țional
umanitar, identificarea normelor juridice ce le reglementeaz ă și
interpretarea corect ă a acestora;
– promovarea valorilor dreptului intern și internațional în materie
și manifestarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de
acestea;
– manifestarea unui comportament etic în profesia militar ă,
construit pe fundame ntele dreptului.

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
1. Introducere în dreptul interna țional umanitar
I. Diviziunea dreptului. Rela ția dintre dreptul
internațional și dreptul intern
II. Introducere în dr eptul interna țional umanitar
III. Relația dintre dreptul interna țional umanitar și alte
ramuri de drept Prelegere 2 ore

112 2. Conflictul armat – no țiuni generale
I. Conceptele de r ăzbo i și conflict armat
II. Tipuri de conflicte armate
III. Distinc ția între conflicte armate interna ționale și
neinternaționale
IV. Aplicarea dreptului interna țional umanitar în diferite
conflicte armate Prelegere 2 ore
3. Statutul juridic al persoanelor aflate în zona de conflict
armat
I. Noțiune și catego rii
III. Combatan ții
IV. Necombatan ții
V. Statutul militarilor care particip ă la opera ții militare
sub egida unor organiza ții internaționale sau regionale Prelegere 2 ore
4. Norme juridice privind desf ășurarea conflictului
armat
I. Conflictul armat terestru II. Norme specifice aplicabile c onflictelor armate navale
și aeriene Prelegere 4 ore
5. Metode și mijloace de r ăzboi
I. Principii fundamentale II. Mijloace și m
etode de ră zboi interzise Prelegere 2 ore
6. Neutralitatea în timp de conflict armat
I. Conceptul de neutralitate în timp de conflict armat și
evoluția sa
II. Neutralitatea în ră zboiul terestru
III. Neutralitatea în r ăzboiul maritim
IV. Neutralitatea în r ăzboiul aerian Prelegere 2 ore
7. Protecț ia răniților, bolnavilor și a naufragia ților în
conflictele armate
I. Scurt istoric
II. Normele de protec ție consacrate prin Conven țiile
de la Geneva din 1949
III. Noile reglement ări ale Protocolului I de la
Geneva din 1977 Prelegere 2 ore
8. Protec ția populaț iei civile, a persoanelor civile și a
bunurilor în conflictele armate. institu ția protecției civile
I. Protecția populaț iei civile și a persoanelor civile în
conflictele armate
II. Norme speciale privind protec ția femeilor și copiilor
în conflictele armate
III. Protec ția bunurilor civile în conflictele armate
IV. Instituț ia Protecției Civile Prelegere 4 ore

113 9. Protec ția mediului în dreptul interna țion al umanitar
I. Introducere
II. Efectele antieco logice ale opera țiilor militare
III. Protec ția m ediului în dreptul interna țional public
IV. Principiile și n ormele care reglementeaz ă protecția
mediului în dreptul interna țional umanitar Prelegere 2 ore
10. Statutul prizonierilor de r ăzboi
I. Evoluție istorică
II. Conceptul de prizonier de r ăzboi
III. Protec ția general ă a prizonierilor de r ăzboi
IV. Mecanisme de protec ție a prizonierilor de r ăzboi Prelegere 2 ore
11. Reguli de drept interna țional umanitar aplicabile
operațiilor militare sub mandat ONU ș i NATO
I. Reguli de conduit ă a combatan ților
II. Dreptul de interven ție. Statutul ONU și NATO
III. Tipuri de opera ții militare interna ționale
IV. Mandate ș i reguli de angajare Prelegere 2 ore
12. Răspunderea pentru violarea dreptului interna țional
umanitar
I. Răspunderea interna țională a statelor și a organiza țiilor
internaționale pentru violarea dreptului umanitar
II. Răspunderea persoanelor fizi ce pentru violarea
dreptului umanitar
III. Crimele interna ționale Prelegere 2 ore
Bibliografie:
Minimală
1. Guțan S., Drept interna țional umanitar, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2012.
2. Uscoi, N., Oprea, G., Introducere în dreptul international umanitar, Editura Cartega,
București 1999.
3. *** DIU 1, Ministerul Ap ărări Naționale, Ploieș ti 2005.
4. *** DIU 2, Ministerul Ap ărări Naționale, Ploieș ti 2006.
5. *** DIU 3, Ministerul Ap ărări Naționale, Ploieș ti 2007.
6. *** Culegere cu principalele conven ții de drept interna țional umanitar , Ministerul
Apărări Naționale, Ploieș ti 2004.
7. *** Culegere tratate interna ționale “Dreptul de la Geneva ”, Ministerul Ap ărări
Naționale, Ploieș ti 2006.
8. *** Dreptul interna țional al conflictelor armate. Documente , Casa de Ed. ș i Presă
„Șansa SRL”, Bucure ști,1993 (Asocia ția Rom ână de Drept Umanitar).
Suplimentar ă
9. Cloșca I ., Suceav ă I., Tratat de drept interna țional umanitar , Bucuresti, 2000.
10. Cloșcă I., Suceav ă I., Drept interna țional umanitar , Editura “ Șansa SRL”, Bucureș ti, 1992
11. Drogoman, I., Drept international umanitar , Ed. funda ției "Andrei Șaguna", Constan ța,
1999.
12. Frederic de Mulinen, Manual de drept al r ăzboiului pentru for țele armate , CICR
13. Scăunaș S., Drept interna țional public, Ed.All Beck, Bucure ști, 2002.
14. Scăunaș S., Drept interna țional umanitar , Editura Burg, Sibiu, 2001.
15. Scăunaș S., Răspunderea interna țională pentru violarea dreptului umanitar , Editura All
Beck, Bucure ști, 2002.
16. Uscoi, N., (colectiv) Culegere de instrumente jur
idice de drept interna țional aplicabil în

114 conflictele armate , Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2005.
17. Lupulescu, N., Drept umanitar , Editura C.H. Beck, Bucure ști, 2009.
18. Sassou, M., Bouvier, A., How Does Law Protect In War? , International Commitiee od
the Red Cross, Geneva, 2006.
19. Bădescu, V., Umanizarea dreptului umanitar , C,H. Beck, Bucureș ti, 2007.
20. Dragoman, I., Dragoman, C., Organizaț iile interna ționale și dreptul interna țional
umanitar , ASIM, Bucure ști, 2000.
21. Dragoman, I., Operaț ii militare umanitare, U.N.Ap., Bucure ști, 2005.
22. Henckaerts, J.M., Doswaldeck, l., Customary International Humanitarian Law ,
Cambridge University Press, U.K., 2005/2009.
23. Vlădoiu, N.M., Elemente de drept interna țional umanitar , U.N.Ap., Bucure ști, 2006
24. Bârsan, I., Dreptul conflictelor armate , A.T.U., Sibiu, 1998.
25. Onica-Jarka, B. Drept interna țional umanitar. Note de curs, Editura Universul Juridic,
București, 2011.
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Dreptul interna țional umanitar al conflictelor armate –
ramură a dreptului interna țional public Conversaț ie,
Explicație 2 ore
a. Tipuri de conflicte armate
b. Categorii de participan ți la conflictele armate Dezbatere,
Studiu de caz 2 ore
a. Reguli generale și specifice aplicabile conflictelor
armate terestre, navale ș i aeriene
b. Mijloace și metode de ră zboi interzise Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare 2 ore
a. Neutralitatea conflictelor armate
b. Protecția răniților, bolnavilor și naufragia ților Conversaț ie,
Explicație,
Studiu de caz 2 ore
a. Protecția populației civile și a bunurilor civile
b. Protecția mediului în conflictele armate Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare 2 ore
a. Statutul prizonierilor de r ăzboi
b. Reguli aplicabile opera țiilor militare sub mandat ONU Conversaț ie,
Explicație,
Studiu de caz 2 ore
Realizarea și ră spunderea în dreptul interna țional
umanitar Conversaț ie,
Explicație,
Studiu de caz 2 ore
Bibliografie
1. *** Culegere cu principalele conven ții de drept interna țional umanitar , Ministerul
Apărări Naționale, Ploieș ti 2004
2. *** Culegere tratate interna ționale “Dreptul de la Geneva ”, Ministerul Ap ărări
Naționale, Ploieș ti 2006
3. *** DIU 1, Ministerul Ap ărări Naționale, Ploieș ti 2005
4. *** DIU 2, Ministerul Ap ărări Naționale, Ploieș ti 2006
5. *** DIU 3, Ministerul Ap ărări Naționale, Ploieș ti 2007
6. *** Dreptul interna țional al conflictelor armate. Documente , Casa de Ed. ș i Presă
„Șansa SRL”, Bucure ști,1993 (Asocia ția Român ă de Drept Umanitar).
7. Uscoi, N., (colectiv) Culegere de instrumente ju ridice de drept interna țional aplicabil în

115 conflictele armate , Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2005
8. Guțan S., Drept interna țional umanitar, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2012
9. Uscoi, N., Oprea, G., Introducere în dreptul international umanitar, Editura Cartega,
București 1999
10. Onica-Jarka, B. Drept interna țional umanitar. Note de curs , Editura Universul Juridic,
București, 2011.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Disciplina Drept interna țional umanitar este un element important în formarea ofi țerilor de
comandă. Pregă tirea în acest domeniu este o obliga ție pe care România și-a asumat-o prin
tratatele interna ționale ratificate în domeniu.
Tematica cursurilor și seminariilor ofer ă viitorilor ofiț eri cunoștințele de baz ă în Dreptul
internațional umanitar și răspunde în întregime Dispozi ției S.M.G.-101/2008 privind
instruirea în drept interna țional umanitar.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • utilizarea corect ă a terminologiei juridice
specifice;
• realizarea de conexiuni între diferite concepte ale
dreptului interna țional umanitar;
• cunoașterea actelor normative care
reglementeaz ă domeniul;
• utilizarea teoriilor, principiilor și normelor
dreptului interna țional umanitar în diferite ipostaze
legate de profesia militară . Probă scrisă, 70%
10.5
Seminar/ laborator • utilizarea corect ă a terminologiei juridice
specifice;
• realizarea de conexiuni între diferite concepte ale
dreptului interna țional umanitar; (test)
• aplicarea corect ă a normelor juridice în diverse
situații legate de profesia militar ă; (studiu de caz)
• manifestarea unei atitudini pozitive și
responsabile fa ță de valorilor dreptului intern și
internațional în materie;
• manifestarea unui comportament etic în profesia
militară, construit pe fundamentele dreptului. Test,
Studiu de caz,
Probă orală 30%
10.6 Standard minim de performan ță
– capacitatea de a defini conceptele specifice disciplinei „Drept interna țional umanitar” și
realizarea de conexi uni între acestea;
– deținerea de cuno ștințe privind regulile și protecția în conflictele armate, conducerea
atacurilor, realizarea și răspunderea juridic ă;
– capacitatea de a respecta norme le juridice în toate situa țiile.

116 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistem elor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Dispozitive și circuite electronice
2.2. Titularul activit ăților de
curs Prof.univ.dr.ing. Octavian-Ioan Bogdan
2.3. Titularul activit ăților de
laborator Prof.univ.dr.ing. Octavian-Ioan Bogdan
2.4. Anul de
studiu I 2.5. Semes-
trul 2 2.6. Tipul de
evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Fundamental ă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2.
curs 2 3.4. seminar/laborator 2
3.5. Total ore din planul de învățământ 56 din care 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotecă , pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 17
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 25
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți… –
3.7 Total ore studiu individual 69
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.3. de curriculum Parcurgerea disciplinelor Electrotehnic ă și
Electromagnetism și fizica solidului
4.4. de competen țe –
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a cursului Sală de curs cu videoproiector
10.2. de desfășurare a Componenete electronice, conductoare și

117 seminarului/laboratorului aparatură de alimentare cu energie electric ă,
calculatoare, software, aparate de m ăsură și
control; videoproiector

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C3. Colectarea și analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.1 Cunoa șterea posibilit ăților și performan țelor dispozitivelor, instrumentelor și
sistemelor de comunicaț ii pentru realizarea suportului informa țional;
C3.2 Identificarea, validarea și selectarea elementelor relevante din fluxul
informațional, în vederea asigur ării datelor necesare elabor ării deciziei;
C3.3 Aplicarea unor metode performant e de colectare, prelucrare și distribuție a
informațiilor, în concordanță cu necesit ățile operaționale ale misiunii.

C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a funcț ionării sistemelor
de comunicaț ii militare
C4.1 Utilizarea cuno ștințelor tehnice în aplica ții privind configurarea corect ă și
asigurarea condi țiilor minime de func ționare a liniilor de comunica ții în prezen ța
factorilor perturbatori;
C4.3 Implementarea tehnicilor de configurare eficient ă a rețelelor de comunica ții
în aplicații specifice.

7. Obiectivele disciplinei (Reieș ind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea și valorificarea conceptelor de baz ă privind
fenomenele electrice, care se desf ășoară în dispozitivele și
circuitele electronice.
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea fundamentelor teoret ice privind fenomenele
electrice care au loc în dispozitivele electronice
semiconductoare;
• Însușirea fundamentelor teor etice privind construc ția și
funcționarea dispozitivelor și a circuitelor electronice;
• Explicarea, pe baza conceptelor teoretice însu șite, a
fenomenelor fizice care au loc în timpul func ționării
dispozitivelor și a circuitelor electronice;
• Crearea deprinderilor necesare rezolv ării unor probleme cu
circuite electronice;
• Crearea deprinderilor necesare lucrului practic cu
dispozitivele ăi circuitele electronice și însușirea metodelor de
lucru cu aparatura de m ăsură și control a m ărimilor electrice;
• Crearea deprinderilor necesare culegerii și prelucării datelor
experimentale, privind m ărimilor semnificative din studiul
practic al dispozitivelor și circuitelor electronice;
• Însușirea și crearea deprinderilor necesare utiliz ării
calculatorului în studiul circuitelor electronice și în
prelucrarea datelor experimentale.

118 8. Conț inuturi
8.1. Curs Metode de predare Observa ții
Joncțiunea pn (definire; jonc țiunea pn
ideală; sarcina spa țială; regiunea de
trecere; diferen ța internă de poten țial;
regimul static: polarizare, regim de
conducție, regim de blocare, ecua ția și
caracteristica teoretic ă a joncț iunii pn
ideale, abateri de la caracteristica
teoretică;
regimul dinamic de semnal mic, circuitul
echivalent de semnal mic) expunerea,
explicarea,
conversația, exemplificarea scheme, imagini, relații matematice,
reprezentă ri
grafice,
calcule
matematice
Diode semiconductoare (dioda
redresoare : simbol, caracteristica static ă a
diodei ideale, caracteristica static ă a
diodelor redresoare reale; dioda
stabilizatoare: simbol, tensiunea Zener; caracteristica static ă; regiunea normal ă de
funcționare; dioda de comuta ție; dioda
varicap ; dioda tunel; dioda Schottky ) expunerea, explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini, relații matematice,
reprezentă ri
grafice,
calcule
matematice
Circuite cu diode redresoare
(redresoare : monoalternan ță, bialternan ță
în punte; detectorul de vârf; circuite de
limitare ) expunerea,
explicarea, conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule
matematice
Tranzistoare bipolare (definire ;
structură; efectul de tranzistor ; tipuri ;
mărimile la borne ; conexiunile
fundamentale ; regimul static : parametri,
regimurile de lucru, polarizarea,
caracteristicile statice; regimul dinamic de
semnal mic: modele naturale și modele
cuadripolare; comportarea la înalt ă
frecvență; tranzistorul bipol ar în regim de
comutație) expunerea, explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule
matematice
Tanzistoare cu efect de câmp (definire ;
structură; tipuri ; mărimi la borne ;
conexiunile fundamentale ; regimul static :
parametri, polarizar ea, caracteristicile
statice; regimul dinamic de semnal mic:
modele naturale; comportarea la înalt ă
frecvență) expunerea,
explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini, relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule
matematice
Amplificatoare (amplificarea: definire, expunerea, scheme, imagini,

119 tipuri, rela ții de defini ție; carateristici de
regim permanent; distorsiuni; clasificare;
zgomote; etaje fundam entale; clase de
funcționare; analiza de curent continuu;
analiza de curent alternativ; calculul
parametrilor de semnal mic;
amplificatooare de audiofrecven ță de
semnal mic cu cuplaj RC; reac ția;
amplificatoare opera ționale; circuite cu
amplificatoare opera ționale ) explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule matematice
Oscilatoare (definire; tipuri; oscilatorul
ca amplificator cu reacț ie pozitivă: relația
lui Barkhausen; oscilatoare de
audiofrecven ță: tipuri, scheme,
funcționare; oscilatoare de radiofrecven ță) expunerea,
explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule
matematice
Stabilizatoare de tensiune ( definire;
tipuri; scheme; parametri; func ționare;
aplicații) expunerea,
explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini, relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule
matematice
Circuite de impulsuri ( circuite RC și RL;
circuite de derivare; circuite de integrare;
astabilul, monostabilul, bistabilul :
scheme, func ționare, diagrame;
comutatoare electronice; circuite de generare a impulsurilor ) expunerea, explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule matematice
Dispozitive multijonc țiune (dinistorul,
diacul, tiristorul, triacul : structură ,
principiu de funcț ionare, parametri,
caracteristici statice, aplica ții) expunerea, explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule
matematice
Circuite integrate logice (operații în
mulțimea binar ă; funcții booleene; tabele
de adevăr; porți logice; clasificare;
caracteristici; parametri) expunerea, explicarea,
conversația,
exemplificarea,demonstra ția scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule
matematice
Circuite integrate logice combina ționale
complexe (decodificatorul : definiție, tabel
de adevăr, schema de principiu, schema
bloc, exemple; demultiplexorul: definiție,
tabel de adevă r, schema de principiu,
schema bloc, exemple; codificatorul:
definiție, tabel de adev ăr, schema de expunerea, explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule
matematice

120 principiu, schema bloc, exemple;
multiplexorul: defini ție, tabel de adev ăr,
schema de principiu, schema bloc, exemple; sumatorul: defini ție, tabele de
adevăr, scheme de principiu, scheme bloc,
exemple)
Circuite integrate logice secvenț iale
(bistabilii RS, D, JK, T : scheme de
principiu, tabele de adev ăr, simbol,
numărătoare: tipuri, scheme de principiu,
funcționare; registre: tipuri, scheme de
principiu, funcț ionare) expunerea, explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini, relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule
matematice
Circuite (dispozitive) logice
programabile (memorii : tipuri,
construcție, scheme bloc principiale,
funcționare, aplica ții; arii logice
programabile (PLA) : construc ție, scheme
bloc principiale, func ționare, aplica ții;
matrici de por ți logice programabile în
câmp (FPGA) : construc ție, scheme bloc
principiale, func ționare, aplica ții;
dispozitive logice pr ogramabile complexe
(CPLD): construc ție, scheme bloc
principiale, func ționare, aplica ții) expunerea,
explicarea,
conversația, exemplificarea,
demonstraț ia scheme, imagini,
relații matematice,
reprezentă ri
grafice, calcule matematice
Bibliografie:
7. Pașca S., Tomescu N., sztojanov I., Electronic ă analogic ă și digitală, vol.1-3, Ed.
Albastră, Cluj-Napoca, 2004.
8. Bogdan O.I., Dispozitive și circuite electronice , Ed. Academiei For țelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2000.
9. Bogdan O.I., Dispozitive și circuite electronice , Ed. Alma Mater, Sibiu, 2004.
10. Floyd Th., Dispozitive electronice , Ed. TEORA, Bucureș ti, 2003
11. Wakerly J.F., Circuite digitale. Principiile și practicile folosite în proiectare, Ed.
TEORA, Bucureș ti, 2002
12. Bogdan O.I., Circuite integrate și microprocesoare , Ed. Academiei For țelor Terestre
„Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 1996.
8.2. Laborator Metode de predare Observa ții
Dioda redresoare (trasarea caracteristicii
statice tensiune-curen t; circuite pentru
redresarea curentului alternativ, calculul
curentului mediu redresat) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea, experimentul,
modelarea, simularea componente
electrice,
scheme, surse de
ten-siune continu ă,
apara-te electrice de măsură, montaje,
calculatoare, software,
reprezentă ri grafice,

121 calcule mate-matice,
rezolvări de
probleme
Tranzistoare bipolare (trasarea
caracteristicilor statice, polarizare, determinarea punctului de static de
funcționare; determinarea parametrilor
dinamici de semnal mic) expunerea, explicarea, conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea, experimentul,
modelarea, simularea componente electrice,
scheme, surse de
ten-siune continu ă,
apara-te electrice de măsură, montaje,
calculatoare, software,
reprezentă ri grafice,
calcule mate-matice, rezolvări de
probleme
Tranzistoare cu efect de câmp (trasarea
caracteristicilor statice, polarizare,
determinarea punctului de static de
funcționare; determinarea parametrilor
dinamici de semnal mic) expunerea, explicarea, conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea, experimentul,
modelarea, simularea componente electrice,
scheme, surse de
tensiune continu ă,
aparate electrice de măsură, montaje,
calculatoare, soft-ware, reprezent ări
grafice, calcule mate-matice,
rezolvări de
probleme
Amplificatoare (analiza de curent
continuu; analiza de curent alternativ;
calculul parametrilor de semnal mic;
amplificatooare de audiofrecven ță de
semnal mic cu cuplaj RC; reac ția;
amplificatoare opera ționale; circuite cu
amplificatoare opera ționale ) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea, experimentul, modelarea, simularea componente electrice,
scheme, surse de
ten-siune continu ă,
apa-rate electrice de mă-sură, montaje,
cal-culatoare, soft-ware, reprezent ări
grafice, calcule matematice,
rezolvări de
probleme
Oscilatoare (tipuri de oscilatoare ) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, experimentul, modelarea, simularea componente electrice,
scheme, surse de
ten-siune, aparate de

122 mă-sură, montaje,
calcu-latoare, soft-
ware
Stabilizatoare de tensiune (tipuri de
stabilizatoare) expunerea, explicarea, conversația, exemplifi-
carea, experimentul, modelarea, simularea
componente electrice,
scheme, surse de
ten-siune, aparate de
mă-sură, montaje,
calcu-latoare, soft-ware
Dispozitive multijonc țiune (redresor
comandat monofazat cu tiristor) expunerea, explicarea, conversația, exemplifi-
carea, experimentul, modelarea, simularea componente electrice,
scheme, surse de
ten-siune, aparate de
mă-sură, montaje,
calcu-latoare, soft-ware
Circuite integrate logice (porți logice;
sinteza circuitelor logice cu porț i logice) expunerea, explicarea, conversația, exemplifi-
carea, demonstra ția,
rezolvarea, experimentul, modelarea, simularea componente
electrice,
scheme, surse de
ten-siune, aparate de
mă-sură, montaje,
calcu-latoare, soft-ware reprezentă ri
grafice, calcule
matematice,
rezolvări de
probleme
Circuite integrate logice combina ționale
complexe (decodificatorul ;
demultiplexorul; codificatorul;
multiplexorul) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, experimentul, modelarea, simularea
componente electrice,
scheme, surse de
ten-siune, aparate de
mă-sură, montaje,
calcu-latoare, soft-ware
Circuite integrate logice secven țiale
(bistabilii RS, D, JK, T ; numărătoare;
registre) expunerea, explicarea, conversația, exemplifi-
carea, experimentul, modelarea, simularea
componente
electrice,
scheme, surse de
ten-siune, aparate de
mă-sură, montaje,
calcu-latoare, soft-ware

123 Circuite (dispozitive) logice
programabile (memorii (ROM, RAM) ; arii
logice programabile (PLA) ; matrici de
porți logice programabile în câmp
(FPGA) ; dispozitive logice programabile
complexe (CPLD) expunerea, explicarea,
conversația, exemplifi-
carea, experimentul, modelarea, simularea
componente electrice,
scheme, surse de
ten-siune, aparate de
mă-sură, montaje,
calcu-latoare, soft-ware
Bibliografie:
6. Bogdan O.I., Dispozitive electronice. Îndrumar de laborator , Ed. Academiei For țelor
Terestre „Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2006.
7. Bogdan O.I., Circuite integrate. Îndrumar de laborator , Ed. Academiei For țelor Terestre
„Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2006.
8. Pașca S., Tomescu N., sztojanov I., Electronic ă analogic ă și digitală, vol.1-3, Ed.
Albastră, Cluj-Napoca, 2004.
9. Bogdan O.I., Dispozitive și circuite electronice , Ed. Academiei For țelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2000.
10. Bogdan O.I., Dispozitive și circuite electronice , Ed. Alma Mater, Sibiu, 2004.
11. Wakerly J.F., Circuite digitale. Principiile și practicile folosite în proiectare, Ed.
TEORA, Bucureș ti, 2002
12. Bogdan O.I., Circuite integrate și microprocesoare , Ed. Academiei For țelor Terestre
„Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 1996.
13. Croitoru V., ș.a., Electronic ă. Culegere de probleme, Ed. Didactic ă și Pedagogic ă,
București, 1982.
14. Cerbulescu D., Dispozitive și c ircuite electronice . Culegere de probleme , Ed.
Didactică și Pedagogic ă, București, 1995.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Dispozitive și circuite electronice corespund urm ătoarelor repere
teoretice și practice contemporane:
• creșterea performan țelor echipamentelor de comunica ții;
• elaborarea unor metode și tehnici noi de procesare a semnalelor electrice;
• necesitatea dezvolt ării de tehnici și echipamente cu posibilit ăți de contracarare a
tehnicilor specifice r ăzboiului electronic;
• nevoia de perfec ționere profesional ă continuă.
Tematica disciplinei Dispozitive și circuite electronice corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorilor:
• cunoașterea aprofundat ă a tehnicii utilizate în comunica țiile militare;
• utilizarea eficient ă a echipamentelor de comunica ții din dotarea unit ăților militare;
• adaptarea rapid ă la schimb ările teh nice ap ărute în domeniul armei Comunica ții și
informatic ă;
• aplicarea procedeelor de exploatare a tehnicii militare specifice armei Comunica ții și
informatic ă;
• transmiterea unor informa ții corecte privind tehnica de comunica ții în ș edințele de
instruire individual ă/colectivă a militarilor.

124 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4. Curs • Utilizarea corect ă a limbajului
specific disciplinei;
• Definirea conceptelor teoretice,
privind dispozitivele și circuitele
elctronice;
• Definirea conceptelor teoretice, privind principiile constructive și
funcționale ale dispozitivelor și
circuitelor electronice;
• Demonstrarea unor rela ții
matematice care exprim ă parametrii
dispozitivelor și circuitele
electronice sau rela ții între ace știa;
• Explicarea funcț ionării
dispozitivelor și circuitelor
electronice. Probă scrisă 75%
10.5
Laborator • Utilizarea corect ă a limbajului
specific disciplinei;
• Aplicarea adecvat ă și corectă a
instrumentelor matematice pentru
determinarea parametrilor dispozitivelor și circuitelor
electronice;
• Rezolvarea problemelor cu
dispozitive și circuite electronice;
• Corelarea no țiunilor teoretice cu
cerințele funcționale ale montajelor
experimentale;
• Identificarea componentelor
electronice dup ă aspect și marcaj;
• Efectuarea și înregistrarea corect ă a
măsurătorilor f ăcute asupra
mărimilor electrice în cadrul
experimenteor efectuate;
• Utilizarea corect ă a aparaturii de
măsură și control, specific ă
domeniului electric;
• Prelucrarea cu acurate țe a datelor
experimentale pe baza m ăsurătoilor
efectuate în cadrul experimentelor;
• Extragerea unor concluzii privind funcționarea dispozitivelor și
circuitelor electr onice, bazate pe
rezolvarea unor aplica ții specifice ș i Test,
Portofoliu,
Răspuns oral,
Referat,
Experim
ent,
Probă practică ,
Studiu de caz 25%

125 pe experimentele efectuate în
laborator
10.6. Standard minim de performan ță
• Utilizarea corect ă a limbajului specific disciplinei;
• Definirea conceptelor teoretice specifice electronicii;
• Utilizarea corect ă a aparaturii de m ăsură și control, specific ă domeniului electric;
• Rezolvarea incompletă (în propor ție de 50%) a problemelor cu dispozitive și circuite
electronice.

126 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Stiinte Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunica ții
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Semnale in telecomunicatii
2.2. Titularul activit ăților de curs Lt.col. dr. ing. Iulian Bouleanu
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lt.col. dr. ing. Iulian Bouleanu
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Optionala

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.13 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 56 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 35
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 22
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 35
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 94
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Num ărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Matematici speciale
• Electromagnetism și fizica corpului solid
4.2. de competen țe

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • Pe subgrupe, numarul de studenti pentru o
subgrupa mai mic de 15.

127 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C3. Colectarea ș i analiza datelor în vederea proiectă rii suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.1 Cunoa șterea posibilitatilor si a performantelor dispozitiv elor, instrumentelor si
sistemelor de comunicatii pentru realizarea suportulu i informational
C3.2 Identificarea, validarea si selectarea elementelor relevante din fluxul
informational, in vederea asigurarii datelor necesare elaborarii deciziei
C3.3 Aplicarea unor metode performante de co lectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii
C3.4 Evaluarea robuste ței canalelor de comunica ții proiectate în medii de operare cu
nivel ridicat de perturba ții
C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii se rviciilor de comunicatii
C5.1 Cunoasterea mijloacelor si a metodelor de eficientizare si protejare adecvata a
transmisiilor de informatii C5.2 Identificarea algoritimilor de eficientizare a transmisiilor de date, in vederea cresterii calitatii serviciilor de comunicat ii si a asigurarii securitatii transmisiilor,
comunicatiilor si informati ilor in aplicatii complexe

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Cunoașterea si în țelegerea parametrilor și propriet ăților
semnalelor utilizate în telecomunica ții, analiza, sinteza și
prelucrarea acestora.
7.2. Obiectivele specifice • Cunoașterea și înțelegerea leg ăturii între semnalele fizice,
reale sau ideale și reprezentarea lor matematic ă;
• Justificarea utilizarii diferitelor tipuri de semnale în
telecomunica ții;
• Însușirea noțiunilor fundamentale ale teoriei sistemelor;
• Determinarea caracteristicilor se mnalelor utilizate în tehnica
de comunicatii;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de
domeniul științific al semnalelor de telecomunica ții;
• Valorificarea eficient ă și inovativă a cunostiintelor din
domeniul semnalelor electrice în scopul solutionarii nevoilor de
comunicatii in aplicatiile militare.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
Semnale utilizate în telecomunica ții
Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Dualitatea reprezent ării în domeniile timp și
frecvență a semnalelor Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Analiza semnalelor peri odice. Serii Fourier Descriere, Demonstra ție
Analiza semnalelor neperiodice.Transformata Laplace Expunere, Explicație,

128 Conversaț ie
Analiza semnalelor neperiodice. Transformata
Fourier Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Corelația și convolu ția semnalelor analogice Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Semnale aleatoare Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Circuite RLC serie și paralel Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Filtrarea semnalelor în telecomunica ții Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Semnale discrete în sistemele numerice. Eșantionarea, cuantizarea si codarea semnalelor Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Modulația în amplitudine Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Modulația în frecven ță Expunere, Explicație,
Conversaț ie
Modulația delta și modula ția impulsurilor în cod Expunere,
Explicație,
Conversaț ie
Bibliografie:
6. Bechet P., Mitran R., Popa M., Comunica ții radio numerice. Aplica ții, Editura Academiei
Forțelor Terestre, Sibiu, 2006.
7. Karris T.S. Signals and Systems with Matlab Applications , Second Edition, Orchard
Publications, 2003
8. Mateescu A., Ciochin ă S., Dumitriu N., Șerbănescu A., Stanciu L., Prelucrarea numeric ă a
semnalelor , Editura Tehnic ă, 1997
9. Mateescu A., Dumitriu N., Stanciu, L., Semnale si sisteme , Editura Teora, 2001.
10. Popa M., Bechet P., Comunicatii militare , Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu,
2005. 11. Popa M., Semnale de telecomunica ții, Editura Academiei Trupelor de Uscat, 1999
12. Strîmbu C., Semnale și circuite electronice – Analiza și prelucrarea semnalelor ,
Editura Academiei For țelor Aeriene, Bra șov, 2007
13. Popescu V., Semnale, Circuite si Sisteme. Teoria Circuitelor, Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca, 2003.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
Reprezentarea semnalelor în timp și frecvență
Exerciț iu, Dezbatere,
Experiment, Simulare
Aplicaț ii pentru reprezentarea semnalelor de
telecomunica ții în timp și frecvență Exerciț iu, Dezbatere,
Experiment, Simulare

129 Descompunerea semnalelor în serii Fourier Exerciț iu, Dezbatere,
Experiment,
Simulare
Introducere în utilizarea me diului de simulare Matlab Exerciț iu, Dezbatere,
Experiment, Simulare
Reprezentarea semnalelor de telecomunica ții în
mediul Matlab Exerciț iu, Dezbatere,
Experiment, Simulare
Transformata Fourier Rapid ă Exerciț iu, Dezbatere,
Experiment, Simulare
Studiul semnalelor modulate în amplitudine în mediul Matlab Exerciț iu, Dezbatere,
Experiment, Simulare
Studiul semnalelor modulate în amplitudine în mediul Matlab Exerciț iu, Dezbatere,
Experiment, Simulare
9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei – Semnale si masu rari in telecomuni catii – corespund urm ătoarelor
repere teoretice ș i practice contemporane:
9 Educaț ia centrată pe cursant;
9 Participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
9 Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
9 Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
• Tematica disciplinei – Semnale si masura ri in telecomunicat ii – corespunde urm ătoarelor
cerințe ale angajatorilor:
9 Indeplinirea indicilor de performanta privind functiona rea tehnicii de comunicatii din
mediului militar;
9 Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a limbajului specific
domeniului semnal elor electrice;
• Utilizarea corecta a teoriilor si
mecanismelor de transmitere, prelucrare si receptie a informatiei in sistemele de comunicatii. Proba oral ă,
Probă scrisă,
Probă practică,
Proiect 70 %
10.5 Seminar/ laborator • Evaluarea corecta a caracteristicilor
semnalelor electrice;
• Respectarea algoritmilor specifici in
masurarea cu precizie a parametrilor Referat,
Proiect, Test, Experiment, Probă practică, 30 %

130 semnalelor electrice;
• Realizarea de conexiuni între
caracteristicile semnalelor electrice si
indicatorii de calitate pentru serviciul de comunicatie;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și
responsabile fa ță de importanta
comunicatiilor militare in indeplinirea
obiectivelor aplicatiilor militare;
• Valorificarea eficient ă și inovativ ă a
strategiilor de instruire și autoinstruire în
propria activitate de preg ătire profesional ă.
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a noțiunilor de baz ă specifice semnalelor electrice in domeniul militar;
– evaluarea corecta a principalelor cara cteristici ale semnalelor electrice.

131 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistem elor de comunica ții
militare
2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei PSIHOLOGIA EDUCA ȚIEI
2.2. Titularul activit ăților de curs Lect.univ.dr. Crengu ța Macovei
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lect.univ.dr. Crengu ța Macovei
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de
evaluare Cv 2.7. Regimul disciplinei Facultativ ă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2
curs 1 3.14 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 din care 3.5
curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 6
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 4
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 20
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desfășurare a
seminarului/laboratorului –

132 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe
profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în or ganizație
C1.3 Aplicarea conceptelor și teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme
bine definite specifice domeniului științe militare și informații
C1.4 Analiza organiza ției militare, identificarea problemelor și luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunc țiilor

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea teoriei și metodologiei psihologiei educa ționale în
vederea optimiz ării activit ăților didactice și a cre șterii
performan țelor în înv ățare.
7.2. Obiectivele specifice • însușirea principalelor concepte și teorii specifice psihologiei
educaț iei precum și a conținuturilor teoretice și practice specifice
aspectelor psihologice ale educa ției;
• identificarea principalelor componente ale activit ății de învățare
în vederea adecv ării procesului educa țional la cerin țele
educatului;
• înțelegerea caracterului de sistem unic și irepetabil al
personalit ății umane ca fundament al individualiz ării procesului
educaț ional;
• utilizarea metodelor și instrumentelor psihologice în
cunoașterea și caracterizarea personalit ății proprii ș i a altora

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
Obiectul de studiu și importan ța psihologiei
educaț iei Prelegere 2 ore
Învățarea: definire, caracterizare, tipuri și teorii Prelegere 2 ore
Conceptualiz ări ale psihicului umane implicate în
învățare Prelegere 2 ore
Procese și mecanisme implicate în înv ățare Prelegere 2 ore
Personalitatea uman ă Prelegere 2 ore
Dezvoltarea uman ă: periodizare, caracteristici și
domenii principale Prelegere 2 ore
Modelul aptitudinal al profesorului Prelegere 2 ore
Bibliografie
9. Dumitru, Gh., Dumitru C., Psihologia procesului de înv ățământ , EDPRA, Bucure ști,
1997.
10. Radu, N. ș .a., Psihologia educa ției, Editura Funda ției România de mâine, Bucure ști, 2001.
11. Sălăvăstru, D., Psihologia educa ției, Polirom, Ia și, 2004.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
Seminar introductiv Discuție colectiv ă 2 ore
Cunoașterea și caracterizarea psihologic ă a
individului Conversaț ie 2 ore
Fișa psihopedagogic ă Conversaț ie,demonstra ție 2 ore

133 Metodele de investigare a abilit ăților cognitive Conversaț ie, 2 ore
Caietul de observa ții Conversaț ie, exerci țiu 2 ore
Completarea caiet ului de observa ții și a fiș ei
psihopedagogice Exerciț iu 2 ore
Colocviu 2 ore
Bibliografie
1. Dumitru, Gh., Dumitru C., Psihologia procesului de înv ățământ , EDPRA, Bucure ști,
1997.
2. Radu, N. ș.a., Psihologia educa ției, Editura Funda ției România de mâine, Bucure ști, 2001.
3. Sălăvăstru, D., Psihologia educa ției, Polirom, Ia și, 2004.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile proiectate co respund principalelor repere ale teoriilor dezvolt ării și învățării
umane în vederea adecv ării procesului educa țional nivelului beneficiarilor educa ției și în
concordan ță cu cerințele actuale ale angajatorilor.
10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • definirea, explicarea și utilizarea corect ă a
conceptelor specifice do meniului psihologie
educaț iei;
• interpretarea și argumentarea principalelor
fenomene psihice implicate în înv ățare;
• utilizarea corect ă a teoriilor, conceptelor și
noțiunilor psihologie educa ției în vederea
rezolvării unor situa ții-problem ă specifice
domeniului educa țional;
Probă scrisă
60 %
10.5 Seminar/ laborator • utilizarea corect ă a limbajului psihologic;
• însușirea și utilizarea corect ă a principalelor
modalități de cunoa ștere și caracterizare
psihologică ;
Portofoliu (caietul de observa ții și
fișa
psihopedagogic ă) 40 %
10.6 Standard minim de performan ță
– definirea și explicarea con ceptelor de baz ă ale psihologiei educa ției;
– completarea caietului de observa ții și a fișei psihopedagogice

134

135

ANUL II DE STUDII

DOMENIUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICEN ȚĂ
„ȘTIINȚE MILITARE, INFORMAȚII ȘI ORDINE PUBLIC Ă”

SPECIALIZAREA UNIVERSITAR Ă
„MANAGEMENTUL SISTEMELUL DE COMUNICA ȚII
MILITARE”

136

137
FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Științe militare
2.2. Titularul activit ăților de
curs Col.prof.univ.dr. Mihai Marcel NEAG
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lt.col.conf.univ.dr. Ra țiu Aurelian
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 3 2.6. Tipul de evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, Fundamental ă

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2
curs 1 3.15 seminar 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 din care 3.5
curs 14 3.6 seminar 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 35
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 15
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 72
3.9 Total ore pe semestru 100
3.10 Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –

138 5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului –
6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în or ganizație
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, pa radigmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpretarea fenomene lor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii
C1.4 Analiza organizatiei militare, identificar ea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor
C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor sp ecifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare Competen țe
transversale Îndeplinirea sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor si eticii profesiei de
ofiter, în baza principiilor, normelor si a valorilor regulamentelor militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Formarea și perfecționarea deprinderilor necesare analizei
proceselor ce au loc în conf lictele militare actuale din
perspectiv ă nomologic ă și a multidimensionalit ății confrunt ării
militare
7.2. Obiectivele specifice • cunoașterea, aprofundarea și utilizarea în mod adecvat a
noțiunilor și conceptelor specifice fenomenului militar
contemporan;
• înțelegerea multidimensionalit ății acțiunilor militare și a
transform ărilor ce s-au produs în con ținutul și fizionomia
acestora.
• analiza con ținutului și a necesit ății implement ării în armata
română a unor noi concepte opera ționale.
• utilizarea unor metode, tehnici și instrumente de investigare
privind determinarea evolu ție a conținutului științei militare și
a artei militare în corelare cu fenomenul militar contemporan;
• formarea unei gândiri eficiente ș i inovative, bazat ă pe analiz ă
și sinteză, calități absolut necesare în dezvoltarea creativit ății;

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Fenomenul militar contemporan. Tendin țe
și perspective în evolu ția conflictelor Expunere
Explicație
Conversaț ie

139 Noi concepte opera ționale în teoria ș i
practica ac țiunilor militare Expunere
Explicație
Demonstra ție
Conversaț ie Imagini, Scheme
Revoluția în afaceri militare (RMA) Expunere
Explicație
Demonstra ție
Conversaț ie Film didactic,
Dimensiunea informa țională a confrunt ării
în războiul modern – R ăzboiul
informațional Expunere Explicație
Conversaț ie Imagini, Scheme
Război Bazat pe Re țea – concept al acț iunii
militare moderne Descriere Explicație
Expunere Film didactic,
Abordarea comprehensiv ă, Opera ții bazate
pe efecte (EBAO) Expunere
Explicație
Conversaț ie Imagini
Simetrie și asimetrie în ac țiunile militare
moderne Expunere Explicație
Conversaț ie Imagini
Bibliografie
1. Neag Mihai, Ratiu Aurelian, Alin Cîrdei, Știință militară – Curs, Volumul. I1 , Sibiu,
Editura Academiei For țelor Terestre, 2011.
2. Bădălan Eugen (coordonator), Concepte strategice și operative de actualitate , București,
Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2004.
3. Bădălan Eugen, Frunzeti Teodor, Simetria și idiosoncrasia în ac țiunile militare , Editura
Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure ști, 2004.
4. Bărbulescu Ionel, Habian Liviu, Lege, principiu, norm ă – corela ții, Bucure ști, Editura Ager,
2002. 5. Țenu Costică, Mureș an Mircea, St ăncilă Lucian, Corelația artei militare cu fenomenul
militar contemporan – Curs de art ă militară, Bucure ști, Editura Universit ății Naționale de
Apărare, 2005.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Analiza conflicte din perspectiva evolu ție
fenomenului militar Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare
Implicații ale aplicării conceptelor
operaționale prin prisma corela ției lege-
principiu în lupta armat ă Problematizare,
Demonstra ție
Explicație,
Analiza domeniile de referin ță în
principalele Revolu ții în Afacerile Militare
contemporane Explicație,
Problematizare, Demonstra ție
Acțiunile militare ale For țelor Terestre. Dezbatere,

140 Rolul informa ției în lupta armat ă Conversaț ie,
Explicație,
Problematizare,
EBAO și implica țiile în Doctrina Opera țiilor
Forțelor Terestre Dezbatere,
Conversaț ie,
Explicație,
Aplicarea modelelor teoretice de analiz ă a
conflictului armat pe diferite tipuri de
conflicte militare Dezbatere, Conversaț ie,
Explicație,
Studiu de caz,
Asimetria r ăzboiului terorist Dezbatere, Conversaț ie,
Explicație,
Bibliografie
1. Neag Mihai, Ratiu Aurelian, Alin Cîrdei, Știință militară – Curs, Volumul. I1 , Sibiu,
Editura Academiei For țelor Terestre, 2011.
2. Țenu Costic ă, Stăncilă Lucian, Bazele nomologice ale ac țiunilor militare în r ăzboiul
modern , București, Editura Academiei de În alte Studii Militare, 2003.
3. Bărbulescu Ionel, Habian Liviu, Lege, principiu, norm ă – corelații, Bucure ști, Editura Ager,
2002.
4. Mureșan Mircea, Reflecții despre fenomenul militar , Editura Universit ății Naționale de
Apărare, Bucure ști, 2004.
5. Strategia de transformare a Armatei României , București, 2007.
6. F.T.-3, Manualul de tactic ă general ă a Forțelor Terestre, Bucure ști, 2014.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Științe militare corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice
contemporane:
• Analiza fenomenului militar contemporan;
• Multidimensionalitatea confrunt ării militare și evoluția fizionomiei luptei armate;
• Transformarea organismului militar;
Tematica disciplinei Științe militare corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Formarea unui limbaj opera țional comun;
• Utilizarea adecvat ă a noțiunilor și conceptelor specifice domeniului militar;
• Aplicarea corect ă a principiilor ac țiunilor militare;
• Înțelegerea modalit ăților de concretizare a cunoș tințelor teoretice în practica
conflictelor militare.

141
10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea adecvată a no țiunilor și
conceptelor specifice științelor militare;
• Realizarea corela ției dintre legile,
principiile și normele luptei armate;
• Explicarea tendin țelor fenomenului
militar contemporan prin exigen țele
metodologiei de analiz ă a conflictelor ș i a
crizelor;
• Utilizarea teoriilor specifice în formularea
și argumentarea unor puncte de vedere
privind transform ările militare ce au loc în
era informa țională . Probă scrisă
70 %
10.5
Seminar/ laborator • Abilități minime în explicarea conceptelor
fundamentale din știința militară;
• Explicarea corela ției dintre legile și
principiile luptei armate;
• Explicarea impactului tehnologiilor
moderne asupra fizionomiei ac țiunii militare
și a conceptelor doctrinar-opera ționale;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și
responsabile fa ță de implica țiile teoriei
militare în formarea profesional ă. Referat,
Studiu de caz 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– abilități minime în explicarea conceptelor fundamentale din știința militară;
– utilizarea adecvat ă a metodelor de investigare a fenomenului militar contemporan și a
criteriilor de analiză a conflictelor;
– întocmirea și prezentarea unui referat prin care demonstreaz ă că a studiat bibliografia
minimală;
– pentru promovare este obligatoriu ca studen ții să obțină minimum nota 5, atât la evaluarea
continuă cât și la cea final ă.

142 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistem elor de comunicatii
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei BAZELE MANAGEM ENTULUI
2.2. Titularul activit ăților de
curs Lt.col.conf.univ.dr. Iancu Dumitru
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lt.col.conf.univ.dr. Iancu Dumitru
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 3
2.6. Tipul de
evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, fundamental ă

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 3 din care 3.2
curs 2 3.16 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 42 din care 3.5
curs 28 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 18
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 58
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum
4.2. de competen țe
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desfășurare a
seminarului/laboratorului –

143 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea funct iilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si politicilor pentru rezolvarea problemelor organizatiei militare C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activitatilor organizatiei
militare C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea pr oblemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, rela țiilor, proceselor ș i
conexiunilor dintre acestea în cadrul managementului ca
disciplină și a rolului managementului în cre șterea eficacit ății și
eficienței organiza ționale.
7.2. Obiectivele specifice • generalizarea, particularizarea, integrarea conceptelor
specifice managementului în cadrul organiza țiilor;
• creșterea capacit ății de analiz ă a situațiilor specifice în
vederea identific ării de posibile modalit ăți de acțiune
pentru atingerea obiectivelor asumate sau impuse de
organizație;
• utilizarea de metodelor și tehnicilor decizionale și de
previziune în situa ții date, specifice procesului de
management al unei organiza ții;
• dezvoltarea capacit ății de a transpune în practic ă
cunoș tințele dobândite.
8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
C1: Știința managementului Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C2: Managementul ca proces Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C3: Procesul decizional Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 4 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C4: Funcțiile managementului:
Previziunea Expunere Explicație 2 ore
Scheme,

144 Conversa ție
Problematizare Slide-uri de
prezentare a conținuturilor
C5: Funcțiile managementului:
Organizarea Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C6: Funcțiile managementului:
Coordonarea Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C7: Funcțiile managementului:
Antrenarea Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C8: Funcțiile managementului: Control –
evaluarea Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C9: Sisteme de management Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C10: Metode și tehnici de management Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C11: Managementul schimb ării Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C12: Managementul riscurilor Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor
C13: Managementul bazat pe cunoa ștere Expunere Explicație
Conversa ție
Problematizare 2 ore
Scheme,
Slide-uri de prezentare a conținuturilor

145 Bibliografie:
1. Druker, P., Despre profesia de manager, Bucure ști, Editura Meteor Press, 2007
2. Nicolescu, O., Nicolescu, L., Economia, firma ș i managementul bazate pe cuno ștințe,
București, Editura Economic ă, 2005
3. Nicolescu, O., Verboncu, I., Managementul organiza ției, București, Editura, Economic ă,
2007
4. Nicolescu, O., Verboncu, I., Fundamentele managementului organiza ției, București,
Editura Universitar ă, 2008
5. Owen, J., Cum să fii un bun manager, Iaș i, Editura Polirom, 2008
6. Stăncioiu, I., Militaru, Ghe., Management – Elemente fundamentale , București, Editura
Teora, 1998
7. Teleșpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului , curs, Sibiu, Editura Academiei Fo țelor
Terestre, 2005
8. Teleșpan, C., Stanciu, L., Fundamente ale managementului organiza ției militare , curs,
Sibiu, Editura Academiei Fo țelor Terestre, 2005
9. Teleșpan, C., Stanciu, L., Bazele mamagementului – Fundamente teoretico – aplicative
ale deciziei , Sibiu, Editura Constant, 2002
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Prezentarea disciplinei, a formelor și metodelor de
evaluare, a ponderii acestora în stabilirea notei finale

Explicația,
Exerciț iul,
Demonstra ția,
Conversaț ia
Dezbaterea Genuri de implica ții ale factorilor de influen ță din
mediul ambiant al organiza ției asupra procesului de
management
Metode de luarea deciziilor în condi ții de certitudine
Metode de luarea deciziilor în condi ții de incertitudine și
de risc
Metode cantitative și cauzale de prognoz ă
Managementului conflictului
Modele de m ăsurare / evaluare a riscului
Bibliografie:
1. Căprărescu, Ghe., Buc ă-Chendi, G., Degan., Anghel, G., Bazele managementului:
caiet de seminar, Bucure ști, Editura Uranus, 2007
2. Nicolescu, O., Verboncu, I., Bazele managementului , București, Editura, Economic ă,
1999
3. Teleșpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului , curs, Sibiu, Editura Academiei
Foțelor Terestre, 2005
4. Teleșpan, C., Stanciu, L., Fundamente ale managementului organiza ției militare , curs,
Sibiu, Editura Academiei Fo țelor Terestre, 2005
5. Teleșpan, C., Stanciu, L., Bazele mamagementului – Fundamente teoretico –
aplicative ale deciziei , Sibiu, Editura Constant, 2007

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei Bazele managementului au ca scop dezvoltarea abilit ăților de
conducere ale absolven ților în proiectarea ș i desfășurarea activit ăților specifice subunit ăților
din Forțele Terestre.

146 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Cunoașterea conceptelor și
teoriilor specifice științei
managementului;
• Utilizarea metodelor de
investigare a organizaț iei
militare și proceselor
organizaționale în vederea
înlăturării
disfuncționalităților
• Utilizarea teoriilor în formularea și argumentarea
unor puncte de vedere
personale. Probă scrisă 60 %
10.5 Seminar/ laborator • Utilizarea corect ă a
conceptelor specifice domeniului;
• Manifestarea unei atitudini
pozitive și responsabile fa ță de
exercitarea func țională a
rolurilor profesionale;
• Valorificarea informa țiilor
obținute în elaborarea unor
produse științifice (eseu,
referat) de natură să formeze
capacități de analiz ă, sinteză
și interpretare. Dezbateri seminar, teste
docimologice, referate 40%
10.6 Standard minim de performan ță
– însușirea noțiunilor generale și a conceptelor asociate ș tiinței managementului, exprimarea
unor puncte de vedere personale, argumentate științific, în cadrul dezbaterilor organizate în
cadrul dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota minim ă 5 (cinci);
– realizarea și predarea unui referat pe o tem ă impusă, din care s ă rezulte în țelegerea
conexiunilor dintre co nceptele specifice științei managementului, în conformitate cu
cerințele indicate – nota minim ă 5 (cinci);
– susținerea testelor docimologice– nota minim ă 5 (cinci);
– nota minim ă evaluare finală : 5 (cinci).

147 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă
2.2. Titularul activităț ilor de curs Prof.univ.dr. Pate șan Marioara
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Lect.univ.dr. Palea Lucia
2.4. Anul de
studiu II 2.5. Semestrul 32.6. Tipul de evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, de specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 3 din care 3.2.
curs 1 3.3. seminar/
laborator 2
3.4. Total ore din planul de
învățământ 42 din care 3.5.
curs 14 3.6. seminar/ laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 11
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7. Total ore studiu individual 31
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Num ărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Limba englez ă – Life and Culture in the
English Speaking World
4.2. de competen țe Limba englez ă nivel B1 conform Cadrului
European de Referin ță pentru Limbi str ăine
(CEF) și Portofoliului Lingvistic
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a cursului • amfiteatre/aul ă
5.2. de desf ășurare a seminarului/
laboratorului • în sala multifuncț ională – limba englez ă

148

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organiza ție
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, para digmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpretarea fenomene lor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii C1.4 Analiza organizatiei militare, identificarea problemelor si luarea deciziei pentru aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare Competen țe
transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de form are profesionala continua, acceptarea
evaluării din partea celorlal ți si utilizarea eficienta a abilita tilor practice, prin corelarea
cu necesitatile si fa cilitatile de dez voltare profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei Dezvoltarea competenț ei lingvistice de scriere si comunic ării
non-verbale
7.2. Obiectivele specifice • valorificarea cuno ștințelor de limb ă în scop comunicativ;
• utilizarea registrului de limb ă și adoptarea unui stil clar,
concis, conving ător, argumentativ prin folosirea unui
vocabular adecvat, bogat;
• identificarea și utilizarea diverselor semnifica ții ale
limbajului non-verbal;
• utilizarea cuno ștințelor generale cu privire la tehnicile de
scriere;
• explicarea tipurilor de scriere pr in redactarea de paragrafe,
scrisori, rapoarte, eseuri;
• sintetizarea informa țiilor și argumentelor provenite din surse
diferite;
• exprimarea punctelor de vedere în scris despre subiecte
concrete și abstracte uzuale și din domeniul profesional.

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
1.Written Communication
C1 What is writing?
C2 From paragraphs to whole compositions
C3 Essays
C4 Report writing
C5 Correspondence Expunere,
Explicație,
Conversaț ie Slides

149 2.Non- Verbal Communication
C6 Non-verbal communication – body language
C7 Non-verbal communication – specific
gestures Expunere,
Explicație,
Conversaț ie Slides,
Film didactic,
Imagini,
Bibliografie:
1. Chelcea Septimiu, Ivan, Loredana, Chelcea, Adina: Comunicarea non-verbala: gesturile
si postura, Comunicare.ro,2008.
2. Evans, Virginia: Successful Writing, London, Express Publishing, 2002.
3. Fairbairn, J., Gavin: Reading, Writing and Reasoning, Open University Press,
Maidenhead,2006.
4. Patesan, Marioara: Communicative Issues. From Theory to Practice, Editura AFT, Sibiu,
2009.
5. Wilbers, Stephen: Keys to Great Writing, Writer’s Digest Books, Cincinnati, Ohio, 2007.

8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
1. Sentence completion Conversaț ie
Explicație seminar
2. Writing and speech differences Exerciț iu practic laborator
3. Emphasis in speech and writing Metode de înv ățare
prin cooperare (lucrul
în perechi /grup) seminar
4. Types of paragraphs Exerciț iu practic laborator
5. Biographical writing. Describing people and
places Problematizare
Metode de înv ățare
prin cooperare (lucrul
în perechi /grup) seminar
6. Narratives Exerciț iu practic laborator
7. Planning and writing Explicație,
Prezentare seminar
8. Opinion and argumentative writing Conversaț ie, Exerciț iu
practic laborator
9. Argumentative discourse Explicație,
Problematizare,
Metode de înv ățare
prin cooperare (lucrul
în perechi /grup) seminar
10. Paraphrasing Conversaț ie,
Exerciț iu practic laborator
11. Writing letters Explicație,
Metode de înv ățare
prin cooperare (lucrul
în perechi /grup) seminar
12. Written messages (notes, memos, reports) Conversaț ie,
Exerciț iu practic laborator

150 Colocviu

Bibliografie
1. Hutchinson, Tom: Project English 3 , Oxford, Oxford University Press, 1991.
2. Oxenden, Clive, Latham-Koenig, Christina, English File , Oxford, Oxford University
Press, 2007.
3. Gude, Kathy, Duckworth, Michael, Profiency Masterclass , Oxford, Oxford University
Press, 2003.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Limba englez ă corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice
contemporane:
• Deprinderea și dezvoltarea tehnic ilor de redactare și completare a documentelor;
• Dobândirea încrederii în sine în expr imarea personala în scris prin practica
extensivă;
• Dezvoltarea gândirii au tonome, critice prin receptarea unei varietăț i de texte în limba
engleză;
• Redactarea și transferul mesajelor scrise în situa ții variate de comunicare;
• Înțelegerea atitudinilor și comportamentului nonverbal;
• Formarea unei atitudini profesionale corecte și avizate;
• Exprimarea în scris a unor opinii pertinente, sus ținute de argumente justificative
asupra unor teme de interes general și profesional;
Tematica disciplinei Limba englez ă corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Desfășurarea standardizat ă a activit ăților de predare și seminarizare și evaluare a
studenților;
• Formarea unei atitudini profesionale corecte și avizate;
• Integrarea cuno ștințelor și deprinderilor lingvistice și de interpretare in diferite
situații de comunicare;
• Cunoașterea tehnicilor de scriere specifice limbii engleze necesare în redactarea
documentelor profesionale;
• Recunoaș terea și extragerea informa țiilor relevante dintr-un material în limba
engleză pentru rezolvarea une i sarcini de serviciu.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4Curs • redactarea unor texte clare, cu structur ă
logică, prin care să transmită informații, să
descrie un obiect, eveniment, demers;
• elaborarea unui eseu sau raport,
transmițând o informa ție sau enumerând
motive pro și contra;
• redactarea unei scrisori care s ă pună în Proba scris ă
70 %

151 valoare sensul pe care-l atribuie personal
diferitelor evenimente sau experien țe.
10.5 Seminar/ laborator • redactarea de texte descriptive și de
ficțiune clare, detaliat e, bine construite,
într-un stil sigur, personal și firesc prin
valorificarea optim ă a diferitelor stiluri de
scriere, de citare, de redare a surselor bibliografice;
• redactarea diferitelor tipuri de
coresponden ță exprimând diferite grade de
emoție, comentând asupra unor puncte de
vedere sau subliniind ceea ce e important
într-un eveniment/demers;
• utilizarea creativ ă a tehnicilor de scriere
pentru a realiza în sc ris descrieri ale unor
evenimente și experien țe reale sau
imaginare;
• manifestarea unui comportament paralingvistic pentru a) a recunoa ște și
înțelege și b) a utiliza indici non-verbali,
fără efort;
• implicarea în interac țiuni cu alte persoane,
depistarea si utilizarea corecta a indiciilor non-verbale. Test, Portofoliu, Probă scrisă
30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– receptarea corect ă a mesajelor transmise în scris;
– producerea corecta de mesaje scrise adecvate unor anumite contexte;
– realizarea de interac țiuni în exprimarea în scris, clar ă și logică a unui punct de vedere pe o
temă studiată;
– alcătuirea progresiv ă a portofoliului, de-a lungul activit ăților de seminar;
– explicarea tipurilor de sc riere prin redactarea de paragraf e, scrisori, rapoarte, eseuri.

152 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1 Institu ția de învăță mânt superior Academia Forț elor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3 Departamentul Științe tehnice
1.4 Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1 Denumirea disciplinei Măsurări electrice și electronice
2.2 Titularul activităț ilor de curs Lector univ. dr. ing. Teodoru Emil
2.3 Titularul activităț ilor de seminar Lector univ. dr. ing. Teodoru Emil
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare E3 2.7 Regimul disciplinei Specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1 Numărul de ore pe
săptămână 4 din care: 3.2
curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total din planul de învățământ 56 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platforme electronice de specialitate și pe
teren 17
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 25
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți…. –
3.7 Total ore studiu individual 69
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Num ărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum 1. Matematic ă aplicată, Electrotehnic ă,
Dispozitive și circuite electroni ce, Semnale în
telecomunica ții
4.2 de competen țe nu
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desf ășurare a cursului sală de curs cu sistem de proiec ție
5.2 de desf ășurare a
seminarului/laborator sală laborator cu mediu Matlab/Simulink/,
LabVIEW

153 6. Competen țele specifice acumulate
C3. Colectarea și analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.3 Aplicarea unor metode performante de colectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii
C3.4 Evaluarea robuste ței canalelor de comunicaț ii proiectate în medii de operare cu
nivel ridicat de perturba ții
C3.5 Proiectarea și implementarea procesului de analiza robusta a datelor în
corelație cu cerin țele situației tactice concrete
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a func ționării sistemelor
de comunica ții militare
C4.1 Deținerea și utilizarea cunostintelor tehnice de actualitate pent ru configurarea
corecta si asigurarea conditiilor mi nime de functionare a liniilor de
comunicatii in prezenta factorilor perturbatori
C4.2 Adaptarea metodelor si tehnicilor de asig urare a legaturilor de comunicatii in
conditii de operare ostile
C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei Asimilarea de c ătre studen ți a noțiunilor de baz ă din
teoria măsurărilor electrice și electronice și crearea de
abilități de utilizare a tehnicii de m ăsurare specifice
pentru comunica ții.
7.2 Obiectivele specifice • însușirea noțiunilor de teoria m ăsurării și calculul
eroilor
• însușirea principiilor de m ăsurare al m ărimilor
electrice în domeniul analogic și numeric
• însușirea principiilor de m ăsurare în medii virtuale
• studiul unor structur i de aparate de m ăsurat analogice
și numerice, a caracteristicilor lor tehnice și utilizarea
lor în aplica ții specifice
8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
Mărimi, m ăsurări, unit ăți de măsură, erori. Mărimi,
clasificări. Măsurarea, valori numerice. Sisteme de unit ăți de
măsură. Mijloace de m ăsurare. Metode de m ăsurare. Erori,
clasificări, clase de precizie, preluc rarea datelor e xperimentale. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri
Aparate și metode analogice pentru m ăsurarea m ărimilor
electrice. Dispozitive magnetoelectrice, electrodinamice,
electromagnetice, elect rostatice, de induc ție. Voltmetre,
ampermetre, wattmetre, ohmmetre. M ăsurarea curentului și
puterii de ÎF. Power-metre. Termoampermetre. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri
Măsurarea m ărimilor neelectrice. Traductoare, defini ție,
structura general ă, caracteristici și performan țe, clasific ări.
Traductoare numerice. Traductoare absolute, traductoare incrementale. Exemple. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri
Instrumenta ție virtual ă. Instrumente virtuale, generalit ăți. Expunere,

154 Interfața calculator-proces de m ăsurare. Software pentru
instrumenta ție virtual ă. Particularit ăți ale instrumenta ției
virtuale. Transferuri de date. SCPI – Standard Commands for
Programmable Instrumentations. Mediul LabVIEW. explicație,
proiecție
slide-uri.
Generatoare de semnal. Definiție, clasific ări. Generatoare de
semnale sinusoidale: caracterist icile semnalului sinusoidal,
obținerea semnalelor sinusoidale, generatoare de RF,
generatoare modulate, sintetizoare de frecven ță, generatoare de
semnale arbitrare. Expunere,
explicație,
proiecție
slide-uri.
Generatoare de impulsuri. Semnalul dreptunghiular,
caracteristici, generatoare de im pulsuri de uz general, pentru
măsurarea parametrilor de timp, generatoare de spectru,
generatoare de zgomot. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri.
Osciloscoape. Osciloscopul catodic, principiu de func ționare,
schema bloc generală , rolul func țional al unor blocuri,
caracteristici tehnice. Oscilosc oape numerice, principiu de
funcționare, schema bloc, facilit ăți suplimentare fa ță de cele
analogice. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri.
Frecvențmetre. Metode de m ăsurare a frecven țelor. Metode
analogice. Mă surarea numeric ă a frecven ței. Numărătorul
universal. M ăsurarea frecven țelor joase cu NU. Mă surarea
frecvențelor foarte înalte cu NU. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri.
Analizoare de spectru. Reprezentarea semnalelor în domeniul
frecvență. Principiul de lucru în analiza spectral ă. Analizoare
de spectru de timp real. Analizoa re seriale cu filtru acordabil.
Analizoare heterodin ă. Analizoare cu compresie de timp.
Analizoare de spectru prin corela ție. Analizoare cu μP.
Analizoare de impuls. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri.
Analizoare vectoriale. Principiul analizei vectoriale, m ărimile
de ieșire, avantaje. Schema bloc a analizei vectoriale, hardware
și software. Semnale alias, rejectare. Filtrarea numeric ă.
Ferestre de lucru, rezolu ția. Analiza FFT. L ărgimea de band ă
de timp real. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri.
Aparate de m ăsurat cu microprocesor. Logică cablată,
logică programat ă. Structura general ă a aparatelor cu μP.
Structura uniprocesor. Structura multiprocesor. Funcț iile μP în
aparatele de m ăsurat. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri.
Aparate de m ăsurat destinate comunica țiilor
optoelectronice. Analizoare pentru componente
optoelectronice. Tehnici de m ăsurare. M ăsurări unipolare,
măsurări diferențiale. Expunere, explicație,
proiecție
slide-uri
Bibliografie:
[1] Teodoru, E. – M ăsurări electrice și electronice, vol.I,II, Ed. AFT, Sibiu, 2000, 2001.
Ștefănescu, C., Cupcea, N. – Electronic ă aplicată. Sisteme inteligente hardware-software de
măsurare și control, Bucure ști, 2003.
[3] Popa, Mircea – Comunica ții optoelectronice, Ed. AFT Sibiu, 2007.
[4] ∗∗∗ – Application Note 150, Agilent Technologies, 2014.
∗∗∗ – Application Note 150-2, Agilent Technologies, 2014.
∗∗∗ – Agilent Vector Signal Analysis Basics, Application Note, Agilent Technologies, 2012.

155 Lerescu, C. – M ăsurări în telecomunica ții, Material în cadrul proiectului Învățământul
profesional și tehnic în domeniul TIC, proiect POS DRU 2007-2013.
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Mărimi, m ăsurări, unit ăți de m ăsură, erori. Mărimi,
clasificări. Măsurarea, valori numerice. Sisteme de unit ăți de
măsură. Explicație,
exemple
Aparate electronice de m ăsurat : voltmetre, multimetre, pun ți
RLC. Explicație,
simulare
Instrumenta ție virtual ă. Mediul LabVIEW. Explicație,
simulare 3 ședințe
Generatoare de semnale sinusoidale. M ăsurări și reglaje. Explica ție,
simulare
Generatoare de impulsuri. M ăsurări și reglaje. Explica ție,
simulare
Osciloscoape. Măsurări și reglaje. Explica ție,
simulare 2 ședințe
Frecvențmetre. Numărătorul universal. Mă surări și reglaje. Explica ție,
simulare
Analizoare spectrale. Simulări. Studiul unor variante de ferestre
de analiză. Măsurări și reglaje. Explicație,
simulare 2 ședințe
Analizoare vectoriale. Simulări. Măsurări și reglaje. Explica ție,
simulare
Aparate de m ăsurat pentru domeniul optoelectronic.
Simulări. Măsurări și reglaje. Explicație,
exemple.
Bibliografie:
[1] Teodoru, E. – M ăsurări electrice și electronice, vol.I,II, Ed. AFT, Sibiu, 2000, 2001.
[2] Ștefănescu, C., Cupcea, N. – Electronic ă aplicată. Sisteme inteligente hardware-software
de măsurare și control, Bucure ști, 2003.
[3] Popa, Mircea – Comunica ții optoelectronice, Ed. AFT Sibiu, 2007.
[4] ∗∗∗ – Application Note 150, Agilent Technologies, 2014.
[5] ∗∗∗ – Application Note 150-2, Agilent Technologies, 2014.
[6] ∗∗∗ – Agilent Vector Signal Analysis Basi cs, Application, Agilent Technologies, 2012.
[7] Lerescu, C. – M ăsurări în telecomunica ții, Material în cadrul proiectului Învățământul
profesional și tehnic în domeniul TIC, proiect POS DRU 2007-2013.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conținuturile disciplinei Măsurări electrice și electronice corespund urm ătoarelor repere
teoretice și practice contemporane:
• educaț ia centrată pe student
• participare activ ă a studenților, parteneriat între educator și student
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare
• educaț ia permanent ă, autoeducaț ia
Tematica disciplinei Măsurări electrice și electronice corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorilor:
• desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor
• instruirea individuală și colectivă a militarilor

156 • strategii didact ice eficiente
• utilizarea de te hnologii moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Să cunoască principiile metodelor de
măsurare.
• Să cunoască unele scheme bloc ale aparatelor
de măsurat electronice.
• Să enunț e caracteristicile tehnice ale
aparatelor prezentate. Examen scris 70 %
10.5 Seminar/ laborator • Să efectueze m ăsurări cu aparatele fizice și
virtuale prezentate.
• Să realizeze simularea pe calculator unor
sisteme virtuale de m ăsurare.
Evaluare pe parcurs 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– măsurarea tensiunilor și curenților
– utilizarea osciloscopului la m ăsurarea în domeniul timp a semnalelor
– determinarea spectrului de frecven ță al unui semnal cu analizorul de spectru

157 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Comunicatii analogice si numerice
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof univ. dr.ing Paul Bechet
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Col.prof univ. dr.ing Paul Bechet
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 3 2.6. Tipul de evaluare E 2.7. Regimul disciplinei De specialitate

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.17 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 56 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 35
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 35
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 22
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 94
3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Numărul de credite 6

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Semnale în telecomunica ții

4.2. de competen țe
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • Pe subgrupe, numarul de studenti pentru o
subgrupa mai mic de 15.

158 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C3. Colectarea și analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.1 Cunoa șterea posibilitatilor si a performantelor dispozitivelor, instrumentelor si
sistemelor de comunicatii pentru realizarea suportulu i informational
C3.2 Identificarea, validarea si selectar ea elementelor relevante din fluxul
informational, in vederea asigurarii datelor necesare elaborarii deciziei
C3.3 Aplicarea unor metode performante de colectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii C3.4 Evaluarea robuste ței canalelor de comunica ții proiectate în medii de operare cu
nivel ridicat de perturba ții
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a funcț ionării sistemelor
de comunica ții militare
C4.1 Deținerea și utilizarea cunostin telor tehnice de actualita te pentru configurarea
corecta si asigurarea conditiilor minime de functionare a liniilor de comunicatii in
prezenta factorilor perturbatori C4.2 Adaptarea metodelor si tehnicilor de as igurare a legaturilor de comunicatii in
conditii de operare ostile C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea cuno ștințelor privind functionare a echipamentelor de
comunica ții in banda de baza în sco pul asigurarii capabilitatilor
informationale specifice domeniului militar.
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea fundamentelor teoretice cu privire la transmiterea,
prelucrarea si receptia informatiilor in banda de baza;
• Explicarea fenomenele fizice care stau la baza functionarii
echipamentelor de comunicatie in banda de baza din perspectiva
configuratiilor optime in aplicatiile militare;
• Utilizarea mediilor de programare în simularea func ționării
unor etaje si echipamente de comunica ții specifice domeniului
militar;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de
domeniul științific al comunicatiilor militare;
• Valorificarea eficient ă și inovativă a cunostiintelor din
domeniul comunicatiilor militare in scopul solutionarii nevoilor
de comunicatii in banda de b aza in aplicatiile militare.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
Linii de transmisie. Nivele absolute si
relative. Diagrama de nivel si echivalentul de transmisie. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Medii si canale de transmisie. Medii ghidate si si neghidate. Caracteristici ale canalelor de transmisie. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Semnalul telefonic si semnale de date. Caracteristici ale semnalului telefonic si
ale semnalelor de date. Expunere,
Explicație,
Conversaț ie,

159 Multiplexarea in frecventa. Principiul
multiplexarii in frecventa si metode de multiplexare. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Modulatii numerice in banda de baza.
Esantionarea, cuantizarea uniforma si neuniforma. Modulatia impulsurilor in cod si modulatia delta. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Multiplexarea in timp. Principiul multiplexarii in timp si metode de
multiplexare. Ierarhiza rea multiplexelor in
timp. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Comutatia digitala. Me tode de comutatie.
Echipamente si interfete de retea.
Protocoale de comunicatie. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Modele de comunicatie pentru sistemele de date. Adaptarea date lor la canalul de
comunicatie. Coduri de linie. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Modele de referinta ale sistemelor deschise. Modelul OSI. Arhitectura TCP/IP. Standardizarea in comunicatiile militare. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Bibliografie:
14. Bădescu C., P ănoiu C., Comunicatii analogice si numerice, Editura Academiei
Forțelor Terestre, Sibiu, 1999;
15. Popa M., Bechet P., Comunicatii militare, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu,
2005;
16. Burlacu St., Bechet P., Comunicatii m ilitare, vol. 2, Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 2000;
17. Popa M., B ădescu C., Bechet P., Bazele comunica țiilor, Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 1999; 18. Zăhan S., Telefonia digital ă în retelele de telecomunicatii, Editura Albastr ă, Cluj
Napoca, 1998; 19. Zoican R., Galatchi D., Managementul retelelor de telecomunicatii, Editura
MatrixRom, Bucuresti, 2004; 20. Rădulescu T., Retele de telecomuni catii, Ed.Thalia, Bucuresti, 2005;
21. Dobrotă V., Retele digitale de telecomunicatii , vol I: Comutatie digitala, Analiza de
trafic, ISDN , Ed. Mediarama, Cluj 1996; 22. Dobrotă V., Retele digitale de telecomunicat ii, vol II: B-ISDN, ATM, CCS (Common
Channel Signalling), Ed . MediaMira,Cluj 1998.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
Studiul liniilor de transmisie. Aplicatii ale nivelelor absolute si relative in domeniul militar. Experiment, Simulare, Proiect,
Analiza elementelor specifice telefoniei analogice cu aplica ții în domeniul militar Experiment, Simulare, Proiect,
Analiza modula ției impulsurilor în cod delta
adaptive Experiment, Simulare, Proiect,

160 Analiza modula ției impulsurilor în
modulaț ia delta adaptiv ă Experiment,
Simulare, Proiect,
Analiza elementelor specifice telefoniei digitale cu aplica ții în domeniul militar Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul metodei de multiplexare în frecven ță Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul metodei de multiplexare în timp Experiment, Simulare, Proiect,
Analiza elementelor de sincronizare utilizate în comunica țiile de date Experiment, Simulare, Proiect,
Aplicarea comuta ției digitale în
echipamentele de comunica ții militare Experiment, Simulare, Proiect,
Caracterizarea modelului de comunica ție
pentru sistemele de date din domeniul
militar Experiment, Simulare, Proiect,
Aplicarea modelelor de referin ță ale
sistemelor deschise în re țelele de comunica ții
militare Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul elementelor de interconectare utilizate în re țelele de date militare Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul ierarhiz ării rețelelor de comunica ții Experiment, Simulare, Proiect,
Analiza unei re țele de comunica ții realizate
în banda de baz ă Experiment, Simulare, Proiect,
Bibliografie
6. Popa M., Bechet P., Comunicatii militare, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu,
2005;
9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Comunicatii an alogice si numerice corespund urm ătoarelor repere
teoretice și practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;
• Participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
• Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
Tematica disciplinei Comunicatii an alogice si numerice corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorilor:
• Indeplinirea indicilor de performanta pentru fluxul info rmational intre diferite entitati

161 organizationale specifice mediului militar;
• Asigurarea si implementarea recomandarilor standardelor de com unicatii in scopul
interoperabilitatii sistemelor de comunicatii specifice mediului de operare comun NATO;
• Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a limbajului specific
domeniului comunicatiilor militare;
• Descrierea si intelegerea corecta a
fenomenelor care stau la baza functionarii
echipamentelor de comunicatie in banda de baza;
• Utilizarea corecta a teoriilor si
mecanismelor de transmitere, prelucrare si receptie a informatiei in canale de comunicatie din banda de baza. Probă scrisă
70 %
10.5 Seminar/ laborator • Evaluarea corecta a performantelor
echipamentelor de com unicatie in banda de
baza;
• Respectarea algoritmilor specifici in
masurarea precisa a parametrilor canalelor de
comunicatie in banda de baza;
• Realizarea de conexiuni între
caracteristicile echipamentelor de comunicatie si indicatorii de calitate pentru serviciul de comunicatie in banda de baza;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și
responsabile fa ță de importanta
comunicatiilor militare in indeplinirea obiectivelor aplicatiilor militare;
• Valorificarea eficient ă și inovativ ă a
strategiilor de instruire și autoinstruire în
propria activitate de preg ătire profesional ă. Proiect 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
utilizarea corect ă a noțiunilor de baz ă specifice comunicatiilor militare in banda de baza;
evaluarea corecta a principalelo r caracteristici ale echipamente lor si canalelor de comunicatii
radio; elaborarea unei schemei tehnice de utilizare a echipamentelor in banda de baza in cazul unei
legaturi telefonice si a unei legaturi de date intre doua statii de lucru.

162 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre "Nicolae
Bălcescu"
1.2. Facultatea/Departamentul Facultatea de Management Militar
1.3. Catedra Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunica ții
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Rețele de calculatoare
2.2. Titularul activit ăților de curs Lector univ.dr. Oancea Romana
2.3. Titularul activit ăților de seminar Lector univ.dr. Oancea Romana
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 3 2.6. Tipul de evaluare Cv2.7.Regimul disciplinei Op

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.18 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 56 din care 3.5
curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 28
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 19
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7 Total ore studiu individual 69
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • nu
4.2. de competen țe • nu
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
• laptop, videoproiector
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • Calculatoare, Videoproi ector, Cisco Packet
Tracer

163 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a func ționării sistemelor
de comunica ții militare
C4.3 Implementarea tehnicilor de configurare eficienta a retelelor de comunicatii in
aplicatii specifice
C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare
C4.5 Îmbunatatirea configura ției sistemului de comunicatii in concordanta cu nevoia
de adaptare si reconfigurar e a retelelor bazate pe te hnologii de ultima generatie
C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii se rviciilor de comunicatii
C5.1 Cunoasterea mijloacelor si a metodelor de eficientizare si protejare adecvata a transmisiilor de informatii C5.2 Identificarea algoritimilor de eficientizare a transmisiilor de date, in vederea cresterii calitatii serviciilor de comunicat ii si a asigurarii securitatii transmisiilor,
comunicatiilor si informati ilor in aplicatii complexe
C5.3 Proiectarea strategiilor de ac țiune în vederea indeplinir ii parametrilor tehnici si
asigurarii protectiei informatiei in functiei de specificul aplicatiei C5.4 Evaluarea gradului de satisfacere a nevoii de comunicatii si a nivelului de risc
in conditiile actiunii factorilor perturbatori in mediile de comunicatii
C5.5 Revizuirea si implementarea lectiilor inva tate in domeniul asigurarii securitatii
cibernetice si reproiectarea elementelor de sistem considerate puncte vulnerabile

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei • Însușirea corect ă a limbajului de specialitate și
formarea abilit ăților necesare administr ării și
configurării unei re țele de calculatoare
7.2. Obiectivele specifice • Cunoașterea și înțelegerea conceptelor specifice
rețelelor de calculatoare
• Utilizarea cuno ștințelor dobândite pentru
conectarea componentelor hardware la o re țea și
configurarea acestora
• Înțelegerea modului de alocare a m ăștilor
• Analiza re țelelor cu ajutorul simulatoarelor și
aplicațiilor de control al traficului

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
1. Rețele de calculatoare – no țiuni generale:
– definiție;
– evoluția rețelelor/clasificare: LAN, MAN,
WAN
– exemple de re țele
– echipamente hardware și software de re țea.
– terminologie specifică : lățime de band ă,
throughput, coliziune, atenuare Expunere
Explicație
Conversa ție
Descriere
Demonstra ție
2 ore
2. Modelul ISO/OSI
– Prezentarea modelului
– Funcțiile nivelelor 2 ore

164 – Încapsularea datelor

3. Modelul TCP/IP
– Niveluri TCP/IP
– Funcții
Comparație OSI , TCP/IP 2 ore
4. Topologii fizice și logice, medii de
transmisie, dispozitive LAN- repetoare, hub,
bridge, switch, router
Nivelul fizic ISO/OSI
– Transmiterea datelor
– Tehnologiile Ethernet, Token Ring,
FDDI
– Componente și dispozitive 2 ore
5. Nivelul leg ăturii de date
– Subnivelele nivelului 2
– Adresa MAC
– Frame-uri
– Protocoale
– Ethernet 4 ore
6. Nivelul re țea – adresarea
– Metode de adresare, Clase de adrese, Măști
– Dispozitivele nivelu lui 3, Comunicarea
între rețele
– Ip4, IP6 2 ore
7. Nivelul re țea – rutarea
– Protocoale rutabile și de rutare 2 ore
8. Ruter. Configurare ruter 2 ore
9 Nivelul transport:
– protocoale TCP și UDP
– Metode de conectare prin TCP 2 ore
10. Nivelul sesiune:
– protocoale nivel sesiune
Nivelul prezentare,
2 ore
11. Nivelul aplica ție
– Comprimarea și criptarea datelor
– Funcțiile nivelului Aplica ție. Servicii 2 ore
12. Servicii de re țea
www, HTTP, DNS, e-mail 2 ore
13. Rețele virtuale

2 ore

165 Bibliografie
Hallbareg, Bruce. Rețele de calculatoare. Rosetti Educational, 2006;
Tanenbaum, Andrew, Retele de calculatoare , Ed. 4, Editura Byblos, 2003;
Tanenbaum, A., Wetherall D.J., Computer Networks , Ediția a 5-a, Prentice Hall, 2011
CISCO Network Academy
Curs on-line Re țele de calculatoare (platforma eFront):
http://elearning.armyacademy.ro/efront/www/ student.php?lessons_ID=21&from_course=8
8.2. seminar/laborator Metode de predare Observa ții
1. Cablarea și testarea cabl ării UTP Instructaj
Exercițiu
Simulare 2 ore
2. Terminologie, clasificarea echipamentelor și
dispozitivelor de re țea
Conversii și operații în binar Instructaj, Exercițiu,
Studiu de caz, Problematizare,
Simulare 2 ore
3 Monitorizare date în re țea. Sniffere. Exercițiu,
Studiu de caz,
Problematizare,
Simulare 2 ore
4. Cisco Packet Tracer. Interfa ța generala,
captarea și vizualizarea evenimentelor Exercițiu,
Studiu de caz, Problematizare,
Simulare 2 ore
5. Cisco Packet Tracer – Topologii de Re țea
Modalități de identificarea calculatorului Exercițiu
Simulare 2 ore
6 Adrese IP, clase de adrese IP, mască de rețea,
alocarea adreselor logice Instructaj
Exercițiu
Simulare 2 ore
7. Tabele de corespondentă ARP (arp -a),
TCP/IP Exercițiu
Simulare 2 ore
8. Cisco Packet Tracer. Configurarea dispozitivelor Exercițiu
Simulare 2 ore
10. Cisco Packet Tracer . Configurare router Exercițiu
Simulare 4 ore
11. Protocoale de rutare – RIP (Roting Internet
protocol). Rut ări statice Exercițiu
Simulare 2 ore
12. Cisco Packet Tracer. Interfe țe router Exercițiu
Simulare 2 ore
13. Remote la distanță – Telnet Exercițiu
Simulare 2 ore
14. Configurarea și testarea unei re țele Exercițiu
Simulare 2 ore

166 Bibliografie
Hallbareg, Bruce. Rețele de calculatoare. Rosetti Educational, 2006;
Tanenbaum, Andrew, Retele de calculatoare , Ed. 4. editura Byblos, 2003;
Tanenbaum, A., Wetherall D.J., Computer Networks , Ediția a 5-a, Prentice Hall, 2011
CISCO Network Academy
Internet Engineering Task Force :https://datatracker.ietf.org/

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Re țele de calculatoare corespund urm ătoarelor repere teoretice și
practice actuale:
• Dezvoltarea noii viziuni și atitudini practice asupra educa ției, prin prisma tehnologiei
informației și a rolului acesteia în progresul omenirii;
• Corelarea aspectelor înv ățare-societatea cunoa șterii cu amplificarea capacit ății de
gândire, comunicare și acțiune;
• Cultivarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de domeniul științific și
activitatea științifică, în vederea autoperfec ționării personale și profesionale continue.
Tematica disciplinei Informatic ă aplicată corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Utilizarea de că tre militari a tehnicii și aparaturii moderne de specialitate;
• Utilizarea simulatoarelor pentru analiza, configurarea și interpretarea evenimentelor
dintr-o rețea de calculatoare
• Utilizarea tehnologiilor informa ționale moderne.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2
Metode de
evaluare 10.3 Pondere
din nota final ă
10.4 Curs – utilizarea corect ă a limbajului de
specialitate specific re țelelor de
calculatoare
– în țelegerea standardelor,
arhitecturilor, topologiilor Examen Probă
practică
Proiect 70%
10.5 Seminar/laborator – să utilizeze Cisco Packet Tracer în
proiectarea și analiza componentelor
de reț ea 30%
10.6 Standard minim de performan ță
• să cunoască topologiile fizice și logice specifice re țelelor de calculatoare, componentele
hardware și software specifice
• să cunoască arhitectura Ethenet și standardele specifice
• să înțelegea serviciile, interfe țele, protocoalele și dispozitivele specifice fiec ărui nivel din
modelul ISO/OSI
• să realizeze o re țea de calculatoare prin configurarea, în Cisco Packet Tracer, dispozitivelor
hardware de reț ea de nivel 1 și 2

167 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Istorie militară
2.2. Titularul activit ăților de curs Lt.col.conf.univ. dr. Aurelian RA ȚIU
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lt.col.conf.univ. dr. Aurelian RA ȚIU
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 3 2.6. Tipul de evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, De pregătire în
domeniul de specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2
curs 1 3.19 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 din care 3.5
curs 14 3.6 seminar/laborator14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 15
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 47
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desfășurare a
seminarului/laboratorului –

168 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în or ganizație
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, para digmelor si metodol ogiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpretarea fenomenelo r specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii
C1.4 Analiza organizatiei militare, identificarea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor
C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor sp ecifice pentru optimizarea conducerii
or
ganizației militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general
al disciplinei • Însușirea fundamentelor teoretice necesare realiză rii analizei
comparative a efectelor aplic ării principiilor și normelor luptei
armate în contexte opera ționale relevante, în diferite perioade
istorice.
7.2. Obiectivele
specifice ƒ identificarea și utilizarea adecvat ă a noțiunilor și conceptelor
specifice istoriei militare;
ƒ interpretarea datelor istorice ob ținute din diferite surse ș i
folosirea lor în procesul decizional;
ƒ înțelegerea importan ței studierii istoriei militare, ca fundament al
pregătirii teoretice și practice a viitorilor ofi țeri;
ƒ înțelegerea transform ărilor care s-au petrecut, în timp, la nivelul
artei militare și a cauzelor care au dete rminat aceste transform ări;
ƒ identificarea dimensiunilor r ăzboiului și cunoașterea muta țiilor
profunde ce s-au produs în con ținutul și fizionomia acestuia de-a
lungul timpului;
ƒ explicarea și interpretarea unor concepte, procese și fenomene
militare, precum ș i a conținuturilor teoretice și practice specifice
evoluției fenomenului militar na țional.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
C1. Noțiuni introductive în istoria militar ă a românilor
1.1. Scopul, locul, obiectul, metoda și izvoarele istoriei
militare; 1.2. Noțiuni și concepte cu care operează istoria militar ă.
Expunere
Explicație
Conversaț ie
Descriere
Demonstra ție C2. Armata și societatea româneasc ă în secolele XIV – XVI:
război asimetric în Evul Mediu. Țările Române în timpul lui
Mihai Viteazul
2.1. Contextul geopolitic ș i geostrategic european;
2.2. Războiul asimetric în Țările Române în Evul Mediu –
expresie a adaptă rii oștirilor române la specificul confrunt ărilor
cu otomanii;
2.3. Principalele r ăzboaie purtate de români împotriva
Imperiului Otoman și consecin țele politico – militare ale
acestora.

169 C3. Armata român ă în Războiul de Independen ță a României
(1877 – 1878)
3.1. Independen ța – deziderat major al românilor;
3.2. Participarea armatei române la r ăzboiul ruso-turc;
3.3. Consecin țe de ordin politico – militar ale particip ării
României la r ăzboiul ruso – turc.
C4. Războiul românilor pentru întregire na țională
4.1. Intrarea României în r ăzboi. Planurile de campanie de la
începutul ostilit ăților;
4.2. Luptele armatei române în campania din anul 1916;
4.3. Reorganizarea și refacerea armatei române. B ătăliile de la
Mărăști, Mărășești și Oituz;
4.4. Contribu ția armatei române la reîntregirea na țională.
C5. Participarea României la cel de-al Doilea R ăzboi
Mondial. Blitzkrieg în Est. Ac țiuni desf ășurate de armata
română pe frontul de Est
5.1. Cauzele intr ării României în r ăzboi;
5.2. Acțiunile Armatei române pent ru eliberarea Basarabiei și a
Bucovinei de Nord; 5.3. Participarea Armatei române la luptele din Crimeea și de la
Stalingrad.
C6. Participarea României la cel de-al Doilea R ăzboi
Mondial. Trecerea României de partea Na țiunilor Unite.
Studiu de caz: actul de la 23 august 1944
6.1. Acțiunile Armatei române pentru ap ărarea teritoriului
național;
6.2. Contextul trecerii României de partea Na țiunilor Unite;
6.3. Consecin țe de ordin politic și militar ale actului de la 23
august 1944.
C7. Sfârșitul armatelor de mas ă. Avatarurile armatelor
postbelice 7.1. Războaiele locale și mutațiile produse în arta militar ă după
cel de-al Doilea R ăzboi Mondial;
7.2. Rolul tehnologiei în transforma rea artei militare în secolul
XXI.
Bibliografie:
1. Baboș Alexandru, Brezoiu Miron, Istoria militar ă a românilor. Culegere de lec ții, Sibiu,
Editura AFT, 2008;
2. Constantiniu Florin, O istorie sincer ă a poporului român, București, Editura Univers
Enciclopedic, patru edi ții, 1997, 2998, 2002, 2007;
3. Duțu Alesandru, Dobre Fl orin, Loghin Leonida, Armata română în Al Doilea R ăzboi
Mondial (1941 – 1945). Dic ționar Enciclopedic, București, Editura Enciclopedic ă, 1999;
4. Fuller J.F.C., Armament and History. The influence of armament on history from the dawn
of classical warfare to th e end of Second World War, New York, 1998;
5. Fuller J.F.C., The conduct of War. A study of the impact of the French, Industrial and
Russian Revolutions on War and its Conduct, 1789 – 1961, New Brunswick, 1992;
6. Howard Michael, Războiul în istoria Europei, Editura Sedona, Bucure ști, 1997;
7. Iorga Nicolae, Istoria armatei româneș ti, Editura Militară , București, 1970;
8. Istoria artei militare , București, vol.I 1989, vol.II, 1990, vol. III, 1988, vol. IV, 1993.

170 9. Istoria militar ă a poporului român , București, vol.II, 1986, vol. III, 1987, vol.IV, 1987,
vol.V, 1988, vol. VI, 1989.
10. Istoria românilor , Vol III – IX, sub egida Academiei Române, Bucure ști, 2003, 2008,
2010; 11. Rosetti Radu, Istoria artei militare a românilor până la mijlocul veacului al XVII-lea,
Editura Corint, 2003 ;
12. Maxim Mihai, Țările Române și Înalta Poart ă. Cadrul juridic al rela țiilor româno –
otomane în Evul Mediu, București, Editura Enciclopedic ă, 1993.
13. Mic atlas istoric al secolului XX, Marc Nouschi, Editura Polirom, 2002;
14. Moskos Charles, Armata, mai mult decât o ocupa ție?, București, Editura Ziua, 2005;
15. Otu Petre (coord.), 100 de mari băt ălii din istoria României, București, Editura
Orizonturi, 2009;
16. Parker Geoffrey, The Military Revolution. Military i nnovation and the rise of the West,
1500 – 1800, Cambridge University Press, 1996;
17. Războiul din Golf , studiu politico-militar, Bucure ști, 1991.
18. România în anii primului r ăzboi mondial, vol .I, II, Bucure ști, Editura Militar ă, 1987;
19. România în anii celui de-al doilea r ăzboi mondia
l, vol I – III, București, Editura Militar ă,
1989; 20. Martin van Creveld, The changing Face of War: com bat from the Marne to Iraq, New
York, 2008.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Introducere în istoria militar ă a românilor.
Evoluția artei militare române ști până în
secolul XV
Conversaț ie
Explicație
Demonstra ție
Exerciț iu
Dezbatere
Studiu de caz
Problematizare
Eseu Scheme
Imagini
Harta
Film didactic Campanii militare în secolele XV – XVI.
Studiu de caz: campaniile otomane ale lui Mehmed al II-lea în Țara Româneasc ă (1462)
și Moldova (1476)
Acțiuni ale armate i române în Ră zboiul de
Independență (1877 – 1878). Studiu de caz:
asediul Plevnei
Acțiuni ale armatei ro mâne în Primul R ăzboi
Mondial (1916 – 1919). Studiu de caz: Băt ălia
Moldovei (1917)
Acțiuni desf ășurate de armata român ă pe
frontul de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Studiu de caz: trecerea
Nistrului și cucerirea Odessei (1941)
Acțiunile armatei române pe frontul de Vest
după 23 august 1944
Colocviu
Bibliografie
1. Baboș Alexandru, Brezoiu Miron, Istoria militar ă a românilor. Culegere de lec ții, Sibiu,
Editura AFT, 2008;
2. Constantiniu Florin, O istorie sincer ă a poporului român, București, Editura Univers
Enciclopedic, patru edi ții, 1997, 2998, 2002, 2007;
3. Duțu Alesandru, Dobre Fl orin, Loghin Leonida, Armata română în Al Doilea R ăzboi
Mondial (1941 – 1945). Dic ționar Enciclopedic, București, Editura Enciclopedic ă, 1999;

171 4. Fuller J.F.C., Armament and History. The influence of armament on history from the dawn
of classical warfare to th e end of Second World War, New York, 1998;
5. Fuller J.F.C., The conduct of War. A study of the impact of the French, Industrial and
Russian Revolutions on War and its Conduct, 1789 – 1961, New Brunswick, 1992;
6. Howard Michael, Războiul în istoria Europei, Editura Sedona, Bucure ști, 1997;
7. Iorga Nicolae, Istoria armatei româneș ti, Editura Militară , București, 1970;
8. Istoria artei militare , București, vol.I 1989, vol.II, 1990, vol. III, 1988, vol. IV, 1993.
9. Istoria militară a poporului român , București, vol.II, 1986, vol. II I, 1987, vol.IV, 1987,
vol.V, 1988, vol. VI, 1989.
10. Istoria românilor , Vol III – IX, sub egida Academiei Române, Bucure ști, 2003, 2008,
2010; 11. Rosetti Radu, Istoria artei militare a românilor până la mijlocul veacului al XVII-lea,
Editura Corint, 2003 ;
12. Kiriț escu Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I – II, Bucure ști,
1989;
13. Maxim Mihai, Țările Române și Înalta Poart ă. Cadrul juridic al rela țiilor româno –
otomane în Evul Mediu, București, Editura Enciclopedic ă, 1993.
14. Mic atlas istoric al secolului XX, Marc Nouschi, Editura Polirom, 2002;
15. Moskos Charles, Armata, mai mult decât o ocupa ție?, București, Editura Ziua, 2005;
16. Otu Petre (coord.), 100 de mari băt ălii din istoria României, București, E
ditura
Orizonturi, 2009;
17. Parker Geoffrey, The Military Revolution. Military i nnovation and the rise of the West,
1500 – 1800, Cambridge University Press, 1996;
18. Războiul din Golf , studiu politico-militar, Bucure ști, 1991.
19. România în anii primului r ăzboi mondial, vol .I, II, Bucure ști, Editura Militar ă, 1987;
20. România în anii celui de-al doilea r ăzboi mondial, vol I – III, București, Editura Militar ă,
1989; 21. Martin van Creveld, The changing Face of War: com bat from the Marne to Iraq, New
York, 2008.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Geografie militar ă corespund urm ătoarelor repere teoretice ș i
practice contemporane:
• Analiza fenomenului militar contemporan;
• Multidimensionalitatea confrunt ării militare și evoluția fizionomiei conflictelor
armate;
• Transformarea organismului militar;
Tematica disciplinei Geografie militar ă corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Formarea unui limbaj opera țional comun;
• Utilizarea adecvat ă a noțiunilor și conceptelor specifice domeniului militar;
• Aplicarea corect ă a principiilor ac țiunilor militare;
• Înțelegerea modalit ăților de concretizare a cunoș tințelor teoretice în practica
conflictelor militare.

172 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2
Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a limbajului specific;
• Realizarea de conexiuni între predare-
învățare-evaluare;
• Utilizarea teoriilor, principiilor și normelor
specifice istoriei militare în formularea și
argumentarea unor puncte de vedere personale;
• Explicarea transform ărilor care s-au petrecut, în
timp, la nivelul artei militare române ști și a
cauzelor care au determ inat aceste transform ări;
• Explicarea contextului și consecin țelor
participării armatei române la diferite confrunt ări
militare de-a lungul timpului. Probă
scrisă 70 %
10.5
Seminar/ laborator • Utilizarea corect ă a limbajului specific;
• Realizarea de conexiuni între predare-
învățare-evaluare;
• Explicarea transform ărilor care s-au petrecut, în
timp, la nivelul artei militare române ști și a
cauzelor care au determ inat aceste transform ări;
• Realizarea unei analize a fenomenelor, legilor și
principiilor ce caracterizeaz ă războiul, ca fenomen
social, și lupta armat ă – etapa cea mai important ă a
războiului, din perspectiva evolu ției artei militare. Referat, Proiect, Eseu, Test, Studiu de caz 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a noțiunilor specifice disciplinei;
– îndeplinirea sarcin ilor didactice, de -a lungul activit ăților de seminar;
– prezentarea și exemplificarea unui algoritm de realizare a analizei geografico – militare
a terenului;
– analiza unui conflict la care a participat armata român ă, punând accentul pe cauzele
declansării conflictului, modul de desf ășurare a acestuia și elementele de art ă militară
specifice, precum și pe consecin țele de ordin politico – militar ale acestuia.

173 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunicaț ii
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Educație fizică militară
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof.univ.dr. Robert St ănciulescu
2.3. Titularul activit ăților de
seminar
2.4. Anul de studii II 2.5. Semestrul 3,42.6. Tipul de evaluare V.F.2.7. Regimul disciplinei Fac.
3. Timpul total estimat
3.1. Număr de ore pe să ptămână 1 din care 3.2 curs – 3.20 ședință
practică 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 26 din care 3.5
curs – 3.6 verificare 26
Distribuția fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 8
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 8
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 6
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți
3.7 Total ore preg ătire individual ă 24
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2
4. Precondi ții
4.1. de curriculum –
4.2. de
competen țe –

5. Condiții
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului –

174 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C6. Implementarea strategiilor de instruire și de evaluare a performan țelor în
cadrul instruc ției individuale și colective
C6.1 Cunoasterea doctrinei instruirii fortelor armate si in particular a celei de
specialitate, a principiilor standardiz ării instructiei individului si grupurilor mici si a
modalităților de formare a atitudinilor si comportamentelor specifice militarilor
C6.2 Explicarea principiilor constructive si de func ționare a armamentului si a
tehnicii de specialitate in contextul misiunilor ordonate
C6.3 Utilizarea eficient ă a armamentului și echipamentelor din dotare pentru
îndeplinirea misiunilor individuale și ale grupei
C6.4 Evaluarea riscului în spatiul de lupta t actic si integrarea adecvata a procedeelor
de actiune individuală în ansamblul actiunilor de grup, în situatii de lupta simulata
C6.5 Proiectarea, organizarea și desfășurarea instruc ției de specialitate la nivel
individual și al grupei de Comunica ții și informatic ă

7. Obiectivele disciplinei
7.1. Obiectivul general al
disciplinei • Educaț ia fizică militară asigură formarea, consolidarea și
perfecț ionarea deprinderilor și priceperilor motrice de baz ă și
utilitar aplicative ale militarilor, în func ție de solicit ările
câmpului de lupt ă modern, dezvoltarea capacit ății fizice necesare
îndeplinirii misiunilor de lupt ă în orice condi ții de teren și stare a
vremii.
7.2. Obiectivele specifice • dezvoltarea rezisten ței la eforturi îndelungate, în condi ții grele
de teren și stare a vremii ș i a capacit ății de a ac ționa rapid și
precis pe timpul exerci țiilor și aplicațiilor tactice;
• însușirea și consolidarea mecanismului de baz ă privind
tehnica alerg ării în teren variat, deplas ării rapide și aruncării
grenadelor de mân ă;
• formarea, consolidarea și perfecționarea deprinde rilor motrice
specifice luptei corp la corp;
• dezvoltarea calit ăților psihice necesare îndeplinirii unor misiuni
independente (cu și fără folosirea armamentului din dotare;
• formarea deprinderilor de lupt ă în condi ții complexe ce
necesită aplicarea procedeelor de alergare, s ărituri, escalad ări,
cățărări;
• dezvoltarea fizic ă armonioasă a organismului, formarea unei
ținute corecte a corpului, prevenirea instal ării unor deficienț e
fizice; • dezvoltarea și perf
ecționarea calit ăților motrice de baz ă în
special a for ței și capacității de coordonare a miș cărilor;
• formarea deprinderilor de a executa mi șcări și exerciții cu
precizie și rapiditate;
dezvoltarea ini țiativei, încrederii în for țele proprii, a spiritului de
camaraderie ost ășească prin ajutorarea reciproc ă

175 8. Conț inuturi
8.1 Ș edințe practice Metode de predare Nr.
ore
Alergare în teren va riat, deplasaer rapid ă și aruncarea
grenadelor de mân ă la distanță și precizie Exercițiu, demonstraț ie,
explicație, antrenament 4
Autoapărare (judo, karate, jiu-jitsu, taekwindo și luptă
corp la corp cu sau f ără armamentul indivdual din
dotare) Exercițiu, demonstraț ie,
explicație, antrenament 10
Exerciții fizice aplicative – pista cu obstacole pentru
toate armele. Tip CISM Exercițiu, demonstraț ie,
explicație, antrenament 6
Dezvoltarea calit ățiilor motrice Exercițiu, demonstraț ie,
explicație, antrenament 6
Bibliografie:
1. R.E.F.M., Bucure ști, 2005.
2. Teoria ș i metodica educa ției fizice militare, Editura A.F.T., 1998.

9. Evaluare

Evaluarea se realizeaz ă conform standardelor finale de evaluare a capacit ății motrice pentru
cadrele militare.

176 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistem elor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Bazele Conduitei Rutiere
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.conf.univ.dr.ing. Virca Ioan
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Col.conf.univ.dr.ing. Virca Ioan
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 3
2.6. Tipul de
evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Facultativ ă

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 3.2 din care curs 1 3.21 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 5
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 5
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 22
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Cunoașterea tehnicii militare.
4.2. de competen țe nu
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului laptop, ecran, videoproiector
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului calculatoare, ecran, videoproiector

177 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C6. Implementarea strategiilor de instruire și de evaluare a performan țelor în
cadrul instruc ției individuale și colective
C6.1 Cunoasterea doctrinei instruirii fortelor
armate si in particular a celei de specialitate, a principiilor standardiz ării instructiei
individului si grupurilo r mici si a modalit ăților de formare a atitudinilor si
comportamentelor specifice militarilor
C6.2 Explicarea principiilor constructive si de func ționare a armamentului si a
tehnicii de specialitate in contextul misiunilor ordonate
C6.3 Utilizarea eficient ă a armamentului și echipamentelor din dotare pentru
îndeplinirea misiunilor individuale și ale grupei
C6.4 Evaluarea riscului în spatiul de lupta t actic si integrarea adecvata a procedeelor
de actiune individuală în ansamblul actiunilor de grup, în situatii de lupta simulata
C6.5 Proiectarea, organizarea și desfășurarea instrucț iei de specialitate la nivel
individual și al grupei de Comunica ții și informatic ă

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea teoriei și metodologiei pedagogice moderne,
necesare în organizarea și desfășurarea ș edințelor de instruire
a militarilor
7.2. Obiectivele specifice – înțelegerea sistemului circulaț iei rutiere și a factorilor ce-i
condiționează funcț ionalitatea;
– definirea expresiilor și termenilor de baz ă din domeniul
circulației rutiere;
– înțelegerea semnifica ției semnelor și indicatoarelor rutiere, a
marcajelor și dispozitivelor de semnalizare luminoas ă;
– cunoaș terea regulilor privind circula ția autovehiculelor pe
drumurile publice, a normelor de conduit ă preventiv ă și de
conducere ecologic ă;
– cunoaș terea situa țiilor de interzicere a execut ării manevrelor
voluntare pe drumurile publice și a obliga țiilor ce revin
conducătorilor auto în situa ții permise;
– identificarea situa țiilor critice care pot ap ărea în circula ția
autovehiculelor prin zone intense de trafic prin intersec ții
aglomerate și a modului de comportare în scopul fluidiz ării
circulației;
– înțelegerea factorilor de risc în circula ția autovehiculelor în
condiții speciale (vizibilitate redus ă, carosabil acoperit cu mâzg ă
sau polei, conducerea în coloan ă de vehicule) și cunoașterea
regulilor de conducere preventivă în asem
enea situaț ii.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
C1. Prezentarea sistemului circula ției
rutiere. No țiuni generale privind construc ția
și funcț ionarea automobilelor militare.
Mijloace de semnalizare rutier ă 1.1. Actele
normative ce reglementeaz ă circulația
autovehiculelor pe drumurile publice și Expunere,
Explicație,
Demonstra ție

178 prezentarea general ă a acestora
1.2. Factorii ce condi ționează funcț ionalitatea
sistemului circula ției rutiere
1.3. Prezentarea general ă a automobilelor
militare și a sistemului de mentenan ță specific
1.4. Cunoa șterea semnifica ție indicatoarelor și
marcajele rutiere
C2. Reguli privind circula ția autovehiculelor
în trafic redus în afara localit ăților
2.1. Poziția autovehiculelor pe partea
carosabilă
2.2. Alegerea corect ă a benzilor de circula ție
2.3. Viteza și distanța dintre vehicule
2.4. Reguli privind executarea manevrelor
voluntare în rampe și pante Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
C 3. Re guli privind circula ția autovehiculelor
în oraș, pe străzi cu trafic redus de circula ție
3.1. Reguli de acordare a priorit ății de trecere
autovehiculelor și pietonilor
3.2. Reguli privind dep ășirea autovehiculelor
staționate sau vehiculelor în mers
3.3. Reguli privind executarea manevrelor
voluntare în localit ăți Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
C4. Reguli de circula ție și acordare a
priorității în intersec ții dirijate ș i nedirijate
4.1. Tipuri de intersec ții
4.2. Mijloace de semnalizare rutier ă pentru
reglementarea priorit ății de trecere
4.3. Ordinea de acordare a priorit ății de trecere
între semnalele poli țistului, semnifica ția
mijloacelor de semnalizare rutier ă și regulile de
circulație
4.4. Autovehiculele cu regim de circula ție
prioritară Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
C5. Reguli de circula ție pe străzi și în
intersecții cu trafic intens de circulaț ie.
5.1. Păstrarea distan țelor de siguran ță față de
vehiculele din trafic
5.2. Reguli de p ătrundere în intersec ții în
situații de blocare a acestora
5.3. Obliga țiile conducă torilor de autovehicule
în situaț ii de defectare a ve hiculelor în trafic Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
C6. Circula ția în condi ții de vizibilitate
redusă, pe drumuri alunecoase, acoperite cu
mâzgă, noroi, polei sau ghea ță.
6.1. Factori de risc în circula ția autovehiculelor
în condiții de vizibilitate redus ă sau carosabil
acoperit cu mâzg ă sau polei
6.2. Obliga țiile conducă torilor de autovehicule Expunere, Explicație,
Demonstra ție

179 în condiții de vizibilitate sau aderen ță scăzute
6.3. Semnalele date de conducă torii de
autovehicule în condi ții de vizibilitate sc ăzută
C7. Reguli privind circula ția autovehiculelor
în coloan ă
7.1. Factori de risc în circula ția autovehiculelor
în coloană
7.2. Distan țe de siguran ță între autovehicule la
circulația în coloan ă a acestora
7.3. Depăș irea autovehiculelor în coloan ă Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
Bibliografie
1. Ordonanț a de Urgen ță a Guvernului României nr. 195/12.12.2002 privind circula ția pe
drumurile publice, aprobată cu modifică ri și complet ări prin Legea nr. 49/2006 și prin Legea
nr. 63/2007, inclusiv cu modific ările ulterioare.
2.Hotărârea Guvernului României nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a Ordonan ței de Urgen ță nr. 195/2002.
3.Ordinul ministrului administra ției și internelor nr. 268 din 2010 privind procedura de
examinare pentru ob ținerea permisului de conducere.
4.Urdăreanu, T., ș.a. Propulsia și circulația autovehiculelor pe ro ți. Editura Ș tiințifică și
Enciclopedic ă, București, 1987, pag. 321-331, 379-395.
5.Bățaga, N., Rus, I. Conducerea automobilului. Editura Sincron, 1991, pag. 170-228.
6.Stratulat, M. Exploatarea de iarn ă a autovehiculelor. Editura Tehnică , București, 1990,
pag. 87-104.
7.Stratulat, M., Vlasie, V. Automobilul pe în țelesul tuturor . Editura Tehnic ă, București, 1991,
pag. 87-107. 8. Virca, I. Curs de legisla ție rutieră , 2012.
8.2. Laborator Metode de predare Observa ții
1. Conducerea autovehiculu lui pe drumuri cu
trafic redus, cu urcarea ș i coborârea pantelor,
trecerea peste denivel ări. Explicație,
Demonstra ție
2. Conducerea autovehiculu lui pe drumuri cu
trafic redus în afara localit ăților, cu executarea
manevrei de dep ășire și trecerea peste pasaje de
cale ferată, oprirea și plecarea în pant ă/rampă. Explicație,
Problematizare,
Demonstra ție
3. Conducerea autovehiculului în ora ș pe străzi
cu trafic redus de circula ție. Explicație,
Demonstra ție
4. Conducerea autovehiculului în intersec ții cu
circulație dirijat ă și nedirijat ă cu acordarea
priorității. Explicație,
Problematizare
Demonstra ție
5. Conducerea autovehiculului pe str ăzi și în
intersecții cu trafic intens de circula ție. Explicație,
Problematizare Demonstra ție
6. Conducerea autovehiculului în condi ții de
vizibilitate redus ă, pe drumuri alunecoase,
acoperite cu mâzg ă, noroi, polei sau ghea ță. Explicație,
Problematizare Demonstra ție
7. Conducerea autovehi culului în coloan ă pe
diferite categorii de drumuri. Explicație,
Problematizare Demonstra ție

180 Bibliografie
1.Chestionare de circula ție, Editura Na țional, 2012.
2.Pălălău, I. Teste rutiere explicate . Editura Proteus, 2008, pag. 15-171, 299-629.
3.Softurile de instruire Tony Auto și Auto B+.
4.www.drpciv.ro.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei Bazele Conduitei Rutiere corespund urm ătoarelor repere teoretice
și practice contemporane:
• Dezvoltarea noii viziuni ș i atitudini practice asupra proces ului instructiv-educativ al
cursanților, prin prisma respectă rii noilor directive ale comunit ății europene în domeniu;
• Corelarea aspectelor cuno ștințe teoretice – formarea de prinderilor practice –
perfecț ionarea tehnicilor de lucr u cu capacitatea de a dovedi un comportament adecvat unui
mediu de lucru demn ș i respectabil;
• Cultivarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de domeniul circula ție rutiere și
transporturilor militare, în vederea autoperfec ționării personale și profesionale continue.
• Tematica disciplinei Bazele Conduitei Rutiere corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorilor:
• Utilizarea eficient ă de către militari a tehnicii de automobile și blindate;
• Optimizarea activit ăților de transport ș i mentenan ță la tehnica din dotare.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Înțelegerea corect ă a noțiunilor și
termenilor specifici circula ției rutiere;
• Explicarea și demonstrarea modalit ăților
de aplicare în practic ă a regulilor și
normelor de legislaț ie rutieră;
• Utilizarea combinat ă a cuno ștințelor
teoretice cu con ținutul factorilor conduitei
preventive în scopul elimin ării factorilor de
risc. Referat
70 %
10.5 Seminar/ laborator • Răspunsurile și rezultatele la temele,
studiile de caz, chestionarele și lucră rile de
laborator;
Teste Studiu de caz 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
1. Enumerarea și interpretarea situa țiilor de interzicere a execut ării unor manevre voluntare în
conducerea automobilelor în traficul rutier, minim 85%. 2. Explicarea obligaț iilor conduc ătorilor auto pe categorii de manevre, treceri prin puncte
caracteristice, mijloace de semnalizare rutier ă, semne, semnale ale participan ților la trafic și
persoanelor autorizate etc., minim 85%. 3. Să demonstreze nivelul de asimilare a cuno ștințelor teoretice în c onducerea autovehiculului
pe drumurile publice, minim 22 puncte la un test.

181 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei PEDAGOGIE
2.2. Titularul activit ăților de curs Conf.univ.dr. Ș tefania Bumbuc
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Conf.univ.dr. Ș tefania Bumbuc
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 3
2.6. Tipul de
evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Facultativ ă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2
curs 1 3.22 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 28 din care 3.5
curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 8
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 6
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 6
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 20
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desfășurare a
seminarului/laboratorului –

182 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe
transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesional ă continuă , acceptarea evalu ării
din partea celorlal ți și utilizarea eficient ă a abilităților practice, prin corelarea cu
necesitățile și facilitățile de dezvoltare profesional ă

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea teoriei și metodologiei pedagogice moderne, necesare în
organizarea și desfășurarea ședințelor de instruire individual ă și
colectivă a militarilor
7.2. Obiectivele specifice • însușirea fundamentelor teoretice ale proiect ării, desfășurării și
evaluării activit ăților de instruire individual ă și colectiv ă a
militarilor;
• utilizarea unei variet ăți de strategii didactice, metode și tehnici
de predare-înv ățare-evaluare în proiectarea unor ședințe de
instruire a militarilor;
• înțelegerea conexiunilor dintre predare-înv ățare-evaluare;
• valorificarea eficient ă și inovativ ă în propria activitate de
pregătire profesional ă a strategiilor de instruire și autoinstruire
moderne; • manifestarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de
componenta educa țională a profesiei de ofi țer.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
Mediul militar ca mediu educa țional Prelegere
Educaț ia permanentă . Autoeduca ția Prelegere
Caracteristici ale educa ției adulț ilor Prelegere
Educaț ia morală Prelegere
Educaț ia religioasă . Educația interculturală Prelegere
Învățarea – delimită ri conceptuale. Condi ții interne și
externe ale înv ățării. Tehnici de înv ățare eficient ă Prelegere
Activitățile standard de instruire și evaluare a
militarilor Prelegere
Forme specifice de organizare a instruirii militarilor.
Instruirea individuală și colectivă Prelegere
Exigențe ale organiz ării unei activit ății de instruire
a militarilor Prelegere
Clasificarea și descrierea metodelor de înv ățământ Prelegere
Strategii didactice moderne Prelegere
Evaluarea nivelului de instruire a militarilor Prelegere
Autoevaluarea Prelegere
Factori ai variabilit ății aprecierii și notă rii Prelegere

183
Bibliografie:
23. Bumbuc Ș., Pedagogie. Note de curs , Ed. AFT, Sibiu, 2007;
24. Cerghit, I., Metode de învăță mânt , Ed. Polirom, Ia și, 2006;
25. Cristea, S., Curriculum pedagogic , EDPRA, Bucureș ti, 2006;
26. Cucoș, C., Pedagogie , Ed. Polirom, Iaș i, 2002;
27. Jinga, I., Istrate, E., (coord.), Manual de pedagogie , Ed. All, Bucure ști, 2006.

8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
Mediul militar ca mediu educa țional Discuție colectiv ă
Educaț ia permanentă . Autoeduca ția Exerciț iu,
demonstraț ie,
conversa ție
Caracteristici ale educa ției adulț ilor Exerciț iu, conversaț ie
Educaț ia morală Discuție colectiv ă
Educaț ia religioasă . Educația interculturală Discuție colectiv ă
Învățarea – delimită ri conceptuale. Condi ții interne
și externe ale înv ățării. Tehnici de înv ățare eficient ăExerciț iu, conversaț ie,
demonstraț ie
Activitățile standard de instruire și evaluare a
militarilor Demonstra ție,
exercițiu, conversa ție
Forme specifice de organizare a instruirii
militarilor. Instruirea individuală și colectivă Joc de rol, conversaț ie,
demonstraț ie
Exigențe ale organiz ării unei activit ății de
instruire a militarilor Conversaț ie, explica ție
Clasificarea și descrierea metodelor de înv ățământ Joc de rol, conversaț ie,
Strategii didactice moderne Conversaț ie, explica ție
Evaluarea nivelului de instruire a militarilor Exerciț iu, conversaț ie
Autoevaluarea Exerciț iu, conversaț ie
Factori ai variabilit ății aprecierii și notă rii Discuție colectiv ă

Bibliografie
7. Bumbuc Ș., Pedagogie. Note de curs , Ed. AFT, Sibiu, 2007;
8. Cerghit, I., Metode de învăță mânt , Ed. Polirom, Ia și, 2006;
9. Macavei, E., Pedagogie. Teoria educa ției, Ed. Aramis, Bucure ști, 2001.
10. Cucoș, C., Pedagogie , Ed. Polirom, Iaș i, 2002;
11. Jinga, I., Istrate, E., (coord.), Manual de pedagogie , Ed. All, Bucure ști, 2006.

184 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile proiectate corespund pr incipalelor repere ale teoriei și practicii educa ționale
contemporane:
• educaț ia centrată pe cursant;
• parteneriat educa țional între educator și cursanți;
• promovarea metodelor activ-participative;
• educaț ia pe tot parcursul vie ții.
Conținuturile disciplinei corespund cerin țelor actuale ale angajatorilor în privin ța instruirii:
• standardizarea activit ăților de instruire și evaluare a militarilor;
• instruirea individuală și colectivă a militarilor;
• utilizarea tehnolo giilor moderne în procesul de instruire a militarilor.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • explicarea sensurilor termenilor și
utilizarea corect ă a conceptelor specifice
domeniului pedagogic;
• abordarea interdependent ă a activit ăților
de predare-înv ățare-evaluare;
• explicarea/argumentarea unor norme și
exigențelor pedagogice necesare utiliz ării
strategiilor didactice în procesul instruirii
militarilor;
• utilizarea teoriilor, principiilor și normelor
pedagogice moderne pentru abordarea și
soluționarea unor situa ții-problem ă specifice
instruirii militarilor. Probă scrisă 70 %
10.5
Seminar/ laborator • utilizarea corect ă a limbajului pedagogic;
• realizarea de conexiuni între predare-
învățare-evaluare;
• respectarea algoritmului specific ș i
utilizarea de strategii didactice variate în proiectarea unei ședințe de instruire
individuală /colectivă a militarilor;
• aplicarea cerin țelor pedagogice pentru
elaborarea unui test docimologic;
• utilizarea suportului teoretic și a
experienței personale pentru argumentarea
opiniilor referitoare la problematica
educaț ională . Portofoliu, conversa ție 30 %
10.6 Standard minim de performanță
– utilizarea corect ă a noțiunilor pedagogice de baz ă;
– alcătuirea progresiv ă a portofoliului pe parcursul activit ăților de seminar;
– explicarea și exemplificarea cerin țelor pedagogice ale utiliz ării metodelor didactice
specifice activit ăților de instruire a militarilor.

185 FIȘA DISCIPLINEI

11. Date despre program
11.1. Instituția de înv ățământ
superior Academia For țelor Terestre
11.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
11.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

12. Date despre disciplin ă
12.1. Denumirea disciplinei COMUNICARE. RELA ȚII PUBLICE
12.2. Titularul activit ăților de curs Asist.univ.dr. Oana Ilie
12.3. Titularul activit ăților de
seminar Asist.univ.dr. Oana Ilie
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de
evaluare Ex. 2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, fundamental ă

13. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
13.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2. curs 1 3.3. seminar/
laborator 1
3.4. Total ore din planul de
învățământ 24 din care 3.5. curs 12 3.6. seminar/
laborator 12
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 14
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 15
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7. Total ore studiu individual 51
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Num ărul de credite 3

14. Precondi ții (acolo unde este cazul)
14.1. de curriculum –
14.2. de competen țe –
15. Condiții (acolo unde este cazul)
15.1. de desfășurare a cursului –
15.2. de desfășurare a
seminarului/laboratorului –

186
16. Competen țele specifice acumulate Competen țe
profesionale C1 Aplicarea principiilor le adership-ului în organiza ție
C1.3 Aplicarea conceptelor și teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului științe militare și informații
C1.4 Analiza organiza ției militare, identificarea problemelor și luarea deciziei pentru
aplicarea m ăsurilor de eliminare a disfunc țiilor
C1.5 Elaborarea și aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare

17. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
17.1. Obiectivul
general al disciplinei Însușirea teoriei, cunoa șterea, explicarea și interpretarea unor
concepte, procese și fenomene, cunoa șterea principalelor teorii
ale comunic ării și relațiilor publice
17.2. Obiectivele
specifice • Însușirea fundamentelor teoretice ale disciplinei, analiza
desfășurării activit ăților de comunicare în oganizaț ia militară
• Înțelegerea importan ței comunică rii ca fundament al
pregătirii teoretice și practice a viitorilor ofi țeri
• Identificarea și argumentarea principalelor teorii despre
relațiile publice
• Identificarea, analiza și argumentarea cauzelor apari ției
crizelor în organiza ții și a metodelor de solu ționare a
acestora
• Utilizarea unei variet ăți de strategii didactice, metode și
tehnici de predare-înv ățare în rezolvarea unor studii de caz
specifice activit ății de conducere și instruire a militarilor
• Manifestarea unei atitudini pozitive fa ță de implicaț iile și
responsabilit ățile de ordin comunica țional ale profesiei
militare, față de activitatea de conducere, educare și instruire
în vederea autoperfec ționării personale și profesionale

18. Conț inuturi
8.1. Curs Metode de
predare Observații
C1. Comunicarea, fundamente teoretice Prelegere
C2. Comunicarea, verbală , non-verbal ă și scrisă Prelegere
C3. Obstacole și patologii ale comunic ării – Prelegere
C4. Comunicarea mass-media și efectele ei asupra culturii și
societății Prelegere
C5. Delimit ări conceptuale ale rela țiilor publice Prelegere

187 C6. Gestionarea imaginii organiza țiilor Prelegere
Bibliografie:
10. Arădăvoaice, Gh., Comunicarea în mediul militar , Editura Militar ă, București, 2002.
11. Cândea, M. Rodica, Comunicare managerial ă, vol. I, II, Bucureș ti, Editura Expert, 1998.
12. Chiciudean, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunic ării, Bucure ști, Editura
Licorna, 2000.
13. Coman, Cristina, Rela țiile Publice. Principii și strategii, Iași, Editura Polirom, 2001.
14. David, Gh., Managementul comunicării în Armata României , Editura Universit ății
Naționale de Apă rare, Carol I, Bucure ști, 2005.
15. Olteanu Tudor, Știința Comunic ării, Editura Humanitas, Bucureș ti, 2002.
16. Pânișoară Ion Ovidiu, Comunicarea eficientă , Editura Polirom, 2004.
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Comunicarea, defini ții, structur ă, funcții
Explicația
Exerciț iul
Demonstra ția
Conversaț ia Comunicarea și imaginea de sine
Obstacole ale comunic ării interpersonale și organiza ționale
Efecte și perspective ale realit ății mass-media
Relațiile publice ca formator de comunicare
Campanii și materiale de rela ții publice
Bibliografie: 1. Lohisse, Jean, Comunicarea. De la transmitere mecanic ă la interac țiune, Iaș i, Editura
Polirom, 2001.
2. McQuail, Dennis , Comunicarea, Ia și, Editura Institutului European, 2001.
3. Marinescu Valentina, Introducere în teoria comunic ării, Editura Tritonic, Bucure ști,
2003.
4. Pedler, Emanuel, Sociologia comunic ării, Editura Cartea Românească , 2001.
5. Alexandru Rizescu, B ălășoiu Raluca, Teoria comunic ării și relaț ii publice, Editura Alma
Mater, Sibiu, 2006.

19. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei Comunicare. Rela ții Publice urmăresc dezvoltarea abilit ăților de
comunicare a studen ților din cadrul Academiei For țelor Terestre și corespunde cerin țelor
specificului carierei militare.

188 20. Evaluare
Tip
activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de
evaluare 10.3.
Pondere
din nota
finală
10.4. Curs • Însușirea fundamentelor teoretice ale
disciplinei Comunicare. Rela ții Publice;
• Identificarea și argumentarea principalelor
teorii despre rela țiile publice;
• Utilizarea no țiunilor teoretice în
soluționarea unor situa ții concrete de
comunicare specifice activit ății de
conducere și instruire a militarilor. Probă scrisă 75 %
10.5.
Seminar/
laborator • Însușirea noțiunilor de baz ă ale disciplinei;
• Manifestarea unei atitudini pozitive fa ță de
implicațiile și responsabilit ățile de ordin
comunica țional ale profesiei militare. Dezbatere
Exerciț ii
practice 25 %
10.6. Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a noțiunilor de baz ă ale disciplinei;
– participarea activ ă la discuțiile de la clas ă și la activit ățile de seminar;
– întocmirea și susținerea, la alegere, a unei prezentă ri, unui interviu, redactarea unui
comunicat de pres ă pe parcursul semestrului.

189 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă
2.2. Titularul activităț ilor de curs Prof.univ.dr. Pate șan Marioara
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Lect.univ.dr. Palea Lucia
2.4. Anul de
studiu II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare Cv 2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, de specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
20.1. Număr de ore pe
săptămână 3 din care 3.2
curs 1 3.23 seminar/labora
tor 1/1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 36din care 3.5
curs 123.6 seminar/laborator 12/12
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 15
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și
pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 12
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7 Total ore studiu individual 37
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Limba englez ă – Grammar Issues;
• Limba englez ă – Life and Culture in the
English Speaking World;
• Limba englez ă – Communicative Issues
4.2. de competen țe • Limba englez ă nivel B1 (CEF)

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a cursului • modular, în amfiteatre
5.2. de desf ășurare a seminarului/
laboratorului • modular, în cabinetele, laboratoarele și sălile
multifunc ționale de limbi str ăine

190 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organiza ție
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, para digmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpretarea fenomene lor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor funda mentale pentru rezolvarea unor probleme
bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii C1.4 Analiza organizatiei militare, identificarea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare Competen țe
transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala continua, acceptarea
evaluării din partea celorlal ți si utilizarea eficienta a abilitatilor practice, prin
corelarea cu necesitatile si facil itatile de dezvol tare profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei • Asimilarea terminologiei militare specifice diferitelor
categorii de arme
7.2. Obiectivele specifice • utilizarea corect ă a termenilor militari de baz ă;
• identificarea ideilor principale dintr-un text cu specific militar
citit sau ascultat;
• folosirea vocabularului militar general la solu ționarea unor
probleme profesionale.

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
Army ranks Expunerea, explica ția,
descrierea 2
Joining the military. Professional development Conversaț ia euristic ă,
expunerea, explica ția 2
Women in the military Expunerea,
conversa ția euristic ă 2
Uniforms and equipment Prelegerea, explica ția 2
Prisoners of war Conversaț ia euristic ă,
explicația 2
Military customs and courtesies. Orders and
commands Dezbaterea, explica ția 2
Bibliografie:
1. ***, Army Topics, Lackland, DLI, 1999, vol. I și II.
2. Arnold, James, Sacco, Robert, Command English , Longman, 1988.
3. Boștină-Bratu, Simona, Obili șteanu, Georgeta, Terminologie militar ă și NATO , Sibiu,
Editura Academiei For țelor Terestre, 2003.
4. Lonergan, Jack, Williams, Rob, At Ease in English, Plovdiv, Lettera Publishers, 2003.

191 5. Mellor-Clark, Simon, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol. II și III.
6. Mellor-Clark, Simon, Campaign. Workbook, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006.
7. Pateșan, Marioara, A Handbook of NATO Acronyms and Abbreviations , Sibiu, Land Forces
Academy Publishing House, 2006.
8. Pateșan, Marioara, UN Rules and Regulations , Sibiu, Editura Academiei For țelor Terestre,
2003. 9. Rodgers, Drew, English for Interna tional Negotiations , Oxford, Macmillan Publishers Ltd.,
2005. 10. Utley, Derek, Intercultural Resource Pack , Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
Roles and missions of the US army Conversa ția, exerci țiul,
lucrul în perechiseminar
Integrated skills (listening and speaking): Army
branches and ranks Exercițiul, lucrul în
grup, jocuri de rol laborator
What is being an officer all about? Brainstormin g,
conversa ția, exerci țiul seminar
Integrated skills (listening and speaking):
Joining up. A military caree r Brainstormin g, lucrul
în perechi, exerci țiul laborator
Being a good military leader Conversa ția, exerci țiul,
lucrul în perechiseminar
Reading comprehension and writing practice:
Memorable characters – Hannibal Conversa ția, exerci țiul,
lucrul în echi pălaborator
Readin g comprehension test. Branch description Conversa ția, exerci țiul seminar
Listenin g and readin g: Dinin g in Conversa ția, exerci țiul laborator
International military structures Brainstormin g,
conversa ția, exerci țiul seminar
Integrated skills (Reading, Writing and
Speaking): Working group. Lessons learne dConversa ția, exerci țiul,
explicația, jocuri de rol laborator
Listening and speaking: Giving orders and commands. Military English Explica
ția, exerci țiul,
jocuri de rollaborator
Colocviu seminar
Bibliografie:
1. ***, Army Topics, Lackland, DLI, 1999, vol. I și II.
2. Arnold, James, Sacco, Robert, Command English , Longman, 1988.
3. Baker de Altamirano, Yvonne, Campaign, Oxford, Macmillan Publishe rs Ltd., 2006, vol. II.
4. Boștină-Bratu, Simona, Obili șteanu, Georgeta, Terminologie militar ă și NATO , Sibiu,
Editura Academiei For țelor Terestre, 2003.
5. Mellor-Clark, Simon, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol. III.
6. Mellor-Clark, Simon, Campaign. Workbook, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă – MILITARY ISSUES corespund
următoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• dezvoltarea deprinderilor de limba englez ă (citit, scris, ascultat, vorbit) conform
standardelor STANAG 6001, nivel 2;
Tematica disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă – MILITARY ISSUES corespunde urm ătoarelor
cerințe ale angajatorilor:

192 • dezvoltarea vocabularului militar general și NATO pentru a putea participa la misiuni
în teatrele de opera ții internaționale;
• dezvoltarea competen țelor interculturale pentru integrarea în forma țiunile
internaționale de militari.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • utilizarea corect ă a limbajului militar
general;
• explicarea anumitor aspecte profesionale în
limba engleză ;
• utilizarea vocabularului militar general în
formularea și argumentarea unor puncte de
vedere personale. – se realizează
prin probă scrisă 70%
10.5
Seminar/ laborator • redactarea de documente militare;
• argumentarea unui punct de vedere privind
aspecte ale vie ții profesionale;
• analizarea și sintetizarea unui text citit sau
ascultat cu specific militar;
• manifestarea unei atitudini pozitive și
responsabile fa ță de implica țiile pedagogice
ale profesiei militare;
• valorificarea eficientă și inovativ ă a
deprinderilor de limb ă pentru preg ătirea
profesional ă. – se realizeaz ă
prin teste de
progres, teste
grilă, prezentări
orale, studii de
caz 30%
10.6 Standarde minim de performan ță
– realizarea portofoliului lingvistic;
– utilizarea corect ă a termenilor militari de baz ă;
– adaptarea strategiilor de citire con știentă la texte militare.

193 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1 Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3 Departamentul Științe tehnice
1.4 Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicatii
militare
2. Date despre disciplin ă
2.1 Denumirea disciplinei Teoria cod ării și secretizării informa ției
2.2 Titularul activităț ilor de curs Lector univ. dr. ing. Teodoru Emil
2.3 Titularul activităț ilor de seminar Lector univ. dr. ing. Teodoru Emil
2.4 Anul de studiu II2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 4 2.7 Regimul disciplinei Opțională

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1 Numărul de ore pe
săptămână 4 din care: 3.2
curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total din planul de învățământ 48 din care 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platforme electronice de specialitate și pe
teren 15
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 15
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți…. –
3.7 Total ore studiu individual 52
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Num ărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
1. Matematici speciale
4.2 de competen țe
nu

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desf ășurare a cursului
sală de curs cu sistem de proiec ție
5.2 de desf ășurare a
seminarului/laborator
sală laborator cu calculatoare

194 6. Competen țele specifice acumulate
C3. Colectarea și analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.3 Aplicarea unor metode performante de co lectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii
C3.4 Evaluarea robuste ței canalelor de comunica ții proiectate în medii de operare cu
nivel ridicat de perturba ții
C3.5 Proiectarea și implementarea procesului de analiza robusta a datelor în
corelație cu cerin țele situației tactice concrete
C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii serviciilor de comunicatii
C5.1 Cunoasterea mijloacelor si a metodelor de eficientizare si protejare adecvata a
transmisiilor de informatii
C5.2 Identificarea algoritimilor de eficientizare a transmisiilor de date, in vederea
cresterii calitatii serviciilor de com unicatii si a asigurarii securitatii
transmisiilor, comunicatiilor si informatiilor in aplicatii complexe
C5.3 Proiectarea strategiilor de ac țiune în vederea indeplinirii parametrilor tehnici si
asigurarii protectiei informatiei in functiei de specificul aplicatiei

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei Asimilarea de c ătre studen ți a noțiunilor de baz ă din
teoria codă rii și secretizării informa ției și crearea de
abilități de rezolvare a unor probleme de teoria
informației și codării necesare în exploatarea în condi ții
de siguran ță a tehnicii de comunicaț ii în condi ții de
război electronic.
7.2 Obiectivele specifice • însușirea noțiunilor de teoria probabilit ăților necesare
în teoria cod ării
• studiul cod ării canalelor f ără și cu perturba ții
• studiul unor coduri co rectoare de erori
• analiza structurilor uno r algoritmi de criptare
• rezolvarea de aplica ții
8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
Elemente de teoria probabilit ăților. Variabile aleatoare,
discrete și continue. Funcț ii de reparti ție. Densitate de
probabilitate. Valori medii ale func țiilor de variabil ă
aleatoare. Expunere, Explicație,
Demonstra ție
Informația. Noțiuni de baz ă. Definiția informa ției.
Modelul unui sistem de transmisiune a informa ției. Funcția
informație. Unităț i de măsură. Expunere, Explicație,
Demonstra ție
Surse discrete. No țiuni. Defini ții. Caracteristicile sursei
discrete. Entropia. Canale discrete. Transinforma ția.
Capacitatea canalului discret. Canale binare. Matricea de
tranziție a canalului binar. Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
Coduri pentru canale f ără perturba ții. Coduri.
Definiție, clasific ări. Teorema de existen ță a codurilor
instantanee (Kraft-McMillan). Caracteristicile codurilor. Expunere, Explicație.

195 Teorema Shannon-Fano de codare a surselor pentru
canale fără perturba ții. Lungimea medie a cuvintelor de
cod. Extincț ia de ordinul doi, extincția de ordinul trei.
Codarea simbol cu simbol. Codarea binară Shannon-Fano.
Aplicații. Expunere,
Explicație.
Coduri pentru canale cu perturba ții. Caracterizarea
canalelor cu perturba ții. Caracteristici statistice ale
erorilor în canalele cu perturba ții. Principiul codurilor
corectoare de erori. Distan ța minimă de cod. Distan ța
Hammin g. Expunere, Explicație,
Demonstra ție
Coduri liniare. Relații între m și k. Mrginea Hamming.
Mrginea Varș amov-Gilbert. Matrici de control și matrici
generatoare. Expunere, Explicație
Coduri Hammin g. Algoritmul de calcul al codurilor
Hamming. Expunere, Explicație
Elemente de cripto grafie . Criptografie. Terminologie.
Metode de criptare. Congruen țe de acela și modul.
Clasificarea metodelor de criptare. Criptarea prin
substituții monoalfabetice. Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
Substituții de n- grame. Substitu ții polialfabetice.
Criptarea prin transpoziț ie. Expunere, Explicație.
Cripto grafia cu chei publice. Sisteme criptografice cu
chei publice. Structura sistemelor cu chei publice.
Variante. Sistemul RSA. Algoritmul. Exemple. Expunere,
Explicație,
Demonstra ție
Bibliografie:
[1] Petri șor, H., Teoria și secretizarea informa ției, Note de curs, Ed. AFT Sibiu, 1996.
[2] Petri șor, H. – Teoria și secretizarea informa ției. Aplica ții. Ed. AFT Sibiu, 1996.
[3] Spă taru, Al. – Teoria transmisiunii informa țiilor, v. I, Ed Tehnic ă, 1966.
[4] Saloma, A. – Criptografie cu chei publice, ed. Militar ă, 1993.
[5] V.V. Patriciu – Criptografia și securitatea re țelelor de calculatoare, Ed. Tehnic ă,
București, 1994.
[6] A.T.Murgu ș i col. – Teoria transmisiunii informa ției. Probleme. – Ed. didactic ă și
pedagogică , București,1983.
[7] Wenbo,M. – Modern Cryptography: Theory and Pr actice, Prentice Hall, 2003.
[8] Gray, R.M. – Entropy and Info rmation Theory, Springer Verlag, 1990.
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Introducere. Probabilit ăți în teoria cod ării. Exemple,
probleme. Explicație,
probleme rez.
Măsura informa ției în semnale discrete. Surse discrete.
Caracteristici ale surselor discrete. Aplica ții. Explicație,
probleme rez.
Surse discrete. Entropia. Caracteristicile surselor discrete. Calculul lor. Explicație,
rezolvări de
aplicații.
Canale discrete. Entropii. Echivoca ție. Transinforma ție. Explica ție,
probleme rez.
Studiul canalului binar. Aplica ții. Explica ție,
probleme rez.
Canale f ără perturba ții. Codarea binar ă Shannon-Fano.
Aplicaț ii. Explicație,
probleme rez.

196 Canale cu pertutrba ții. Statistica erorilor.
Coduri Hamming corectoare de erori. Calculul distan ței
Hamming. Aplicarea algoritmulu i de calcul al codurilor
Hamming corectoare de 1 eroare . Verificare cu platforme de
laborator. Explicație,
dialog.
Algoritmul de ob ținere a codurilor Hamming corectoare de
erori. Aplica ții. Explicație,
probleme rez.
Substituții monoalfabetice, criptarea și decriptarea mesajelor.
Congruen țe, rezolvarea lor. Explicație,
probleme rez.
Aplicarea algoritmului RSA de criptare cu chei publice.
Aplicaț ii de criptare a unor mesaje în sistemul RSA. Exemple. Explicație,
dialog.
Criptarea cu chei publice. Probleme. Explicație,
probleme rez.
Bibliografie:
[1] Petri șor, H., Teoria și secretizarea informa ției, Note de curs, Ed. AFT Sibiu, 1996.
[2] Petri șor, H. – Teoria și secretizarea informa ției. Aplica ții. Ed. AFT Sibiu, 1996.
[3] Spă taru, Al. – Teoria transmisiunii informa țiilor, v. I, Ed Tehnic ă, 1966.
[4] Saloma, A. – Criptografie cu chei publice, ed. Militar ă, 1993.
[5] V.V. Patriciu – Criptografia și securitatea re țelelor de calculatoare, Ed. Th., Buc., 1994.
[6] A.T.Murgu ș i col. – Teoria transmisiunii informa ției. Probleme. – Ed. didactic ă și
pedagogică , București,1983.
[7] Wenbo,M. – Modern Cryptography: Theory and Pr actice, Prentice Hall, 2003.
[8] Gray, R.M. – Entropy and Info rmation Theory, Springer Verlag, 1990.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conținuturile disciplinei Teoria cod ării și secretizării informa ției corespund urm ătoarelor
repere teoretice și practice contemporane:
• educaț ia centrată pe student
• participare activ ă a studenților, parteneriat între educator și student
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare
• educaț ia permanent ă, autoeducaț ia
Tematica disciplinei Teoria codării și secretizării informa ției corespunde urm ătoarelor
cerințe ale angajatorilor:
• desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor
• instruirea individuală și colec tiv ă a militarilor
• strategii didact ice eficiente
• utilizarea de te hnologii moderne.

197 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a noțiunilor de probabilit ăți
în teoria cod ării și secretizării informa ției.
• Utilizarea în aplica ții a relațiilor de calcul
adecvate.
• Aplicarea algoritmilor de codare a canalelor
cu perturba ții. Examen scris 70 %
10.5
Seminar/ laborator • Utilizarea no țiunilor teoretice în rezolvarea
problemelor.
• Exersarea aplic ării metodelor de rezolvare a
problemelor, în scopul optimiz ării acțiunilor
la care se refer ă.
• Rezolvarea unui num ăr minim de probleme
din capitolele studiate. Evaluare pe parcurs + portofoliu probleme rezolvate 15 % +
15 %
10.6 Standard minim de performan ță
– definirea: informa ției, entropiei
– caracteristicile sursei discrete
– caracteristicile canalului discret
– codarea simbol cu simbol a canalelor f ără perturbaț ii
– definirea distan ței Hamming
– criptografia cu chei pub lice: rezolvarea unei aplica ții cu aplicarea algoritmului
sistemului RSA.

198 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemel or de comunicatii
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Propagarea undelor electromagnetice si antene
2.2. Titularul activit ăților de curs Prof.univ.dr. Simona Micl ăuș
2.3. Titularul activit ăților de
seminar/laborator Prof.univ.dr. Simona Micl ăuș
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.24 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 48 din care 3.5
curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă si pe platformele electronice 6
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, microproiecte 24
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 52
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • sa fi acumulat creditele de la disciplinele:
Electromagnetism si fizica corpului solid
Dispozitive si circ uite electronice
Semnale in telecomunicatii
Masurari electrice si electronice
4.2. de competen țe –

199 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului • MODULAR, ÎN SALA DE CURS
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • pe semigrupe, ÎN LABORATOR

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C3. Colectarea și analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.1 Cunoa șterea posibilitatilor si a performantel or dispozitivelor, instrumentelor si
sistemelor de comunicatii pentru realizarea suportulu i informational
C3.2 Identificarea, validarea si selectar ea elementelor relevante din fluxul
informational, in vederea asigurarii datelor necesare elaborarii deciziei C3.3 Aplicarea unor metode performante de co lectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii C3.4 Evaluarea robuste ței canalelor de comunica ții proiectate în medii de operare cu
nivel ridicat de perturba ții
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a func ționării sistemelor
de comunica ții militare
C4.1 Deținerea și utilizarea cunostintelor tehnice de actualitate pentru configurarea
corecta si asigurarea conditiilor minime de functionare a liniilor de comunicatii in prezenta factorilor perturbatori C4.2 Adaptarea metodelor si tehnicilor de as igurare a legaturilor de comunicatii in
conditii de operare ostile C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare
C4.5 Îmbunatatirea configura ției sistemului de comunicatii in concordanta cu nevoia
de adaptare si reconfigurar e a retelelor bazate pe te hnologii de ultima generatie

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea teoriei, metodelor si m ijloacelor de caracterizare a
mediului de propagare a undelor electromagnetice (din banda
radio) si de utilizare adecvata a an tenelor de emisie si receptie
in legaturile radio
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea fundamentelor teoretice privind caracteristicile si
fenomenele ce insotesc propaga rea undelor electromagnetice;
• Explicarea caracteristicilor antenelor utilizate in
comunicatiile radio;
• Utilizarea de metode, tehnici si proceduri pentru evaluarea
calitatii legaturii radio; • Manifestarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de
utilizarea pertinenta a resurselor ra dio in stabilirea legaturilor, in
functie de tipul misiunii; • Valorificarea eficient ă și inovativ ă a strategiilor de instruire și
autoinstruire în propria activitate de preg ătire profesional ă.

200 8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
1. ECUATIILE LUI MAXWELL: For ța Lorentz;
Relații constitutive; Conditii la frontier ă; Curenti,
fluxuri, și legile de conservare; Conservarea
sarcinii; Flux de energie și conservarea energiei;
Dependenț a armonica de timp; Modele simple de
dielectrici, conductori, și plasme. Ecuatiile lui
Maxwell in forma difere ntiala si integrala.
SPECTRUL UNDELOR
ELECTROMAGNETICE. Expunere,
Explicație,
Conversa ție,
Scheme,
Imagini, Soft

2. UNDE PLANE UNIFORME SI FENOMENE
CE INSOTESC PROPAGAREA: Unde
monocromatice;
Densitatea de energie și fluxul; Impedanta de
unda; Polarizarea; Unde pl ane uniforme în medii
cu pierderi; Propagarea în dielectrici cu pierderi
reduse; Propagarea în conductori;
PROPAGAREA IN MEDII BIREFRINGENTE.
REFLEXIA SI TRANSMISIA. Expunere,
Explicație,
Conversa ție,
Scheme,
Imagini, Soft
3. PROPAGAREA UNDELOR IN MEDII GHIDATE – GHIDUR I DE UNDA:
Descompunerile longitudinale-transversale;
Transferul de putere și atenuarea; Modurile de
propagare TEM, TE, și TM; Ghiduri de und ă
dreptunghiulare; Modurile TE si TM superioare;
Banda de operare; Cavitati rezonante. Expunere,
Explicație,
Descriere Demonstra ție Scheme,
Imagini, Soft
4. PROPAGAREA UNDELOR IN MEDII
GHIDATE – LINII DE TRANSMISIE:
Proprietăți generale de liniilor de transmisie
TEM; Linii paralele plane; Linii microstrip, Linii
coaxiale, Linii bifilare ; Modelul Circuitului
distribuit al liniei de tr ansmisie; Impedanta de
unda și reflexia; Circuitul echivalent cu doua
porturi; Linii de transmisie terminate; Transferul
de putere de la generator la sarcina; Linii de
transmisie in gol si in scurt-circuit;
Raportul de unda stationara; Determinarea unei
impedanțe de sarcina necunoscuta; Diagrama
Smith;
Raspunsul in domeniul timp al liniilor de
transmisie
PARAMETRII DE IMPRASTIERE (S) Expunere,
Explicație,
Descriere Demonstra ție
5. PROPAGAREA UNDELOR RADIO IN Expunere, Scheme,

201 MEDII NEGHIDATE – SPATIUL LIBER
Condiții de propagare. Fenomene fizice care
influențează propagarea undelor undelor radio.
PROPAGAREA IN ME DIILE DESCHISE:
Propagarea undelor radio ca unde ionosferice. Propagarea undelor radio ca unde troposferice
PROPAGAREA IN MEDI ILE INCHISE (IN
INTERIORUL CLADIRILOR) Explicație,
Descriere Demonstra ție Imagini,
6. ANTENE DE EMISIE SI RECEPTIE –FUNDAMENTE. Clasificar ea antenelor; Antene
de referin ță; Fluxul de energie și intensitatea
radiatiei, Directivitatea, castigul și largimea
fasciculului; Aria efectiv ă; Circuitul echivalent al
antenei; Lungimea efectiv ă, Antene de
comunicatii; Temperatura de zgomot; Limita ratei
de transfer; Legaturi sa telitare; Ecuatia radar. Expunere,
Explicație,
Conversa ție,
Scheme,
Imagini,
7. ANTENE LINIARE SI ANTENE BUCLA –
CARACTERISTICI DE RADIATIE: Dipolul simetric; Antena nesimetric ă (monopol); Antene
nesimetrice speciale: antena tip und ă progresiv ă,
antena baston, antene tip V, rombica, Gamma, T
și Pi. Expunere,
Explicație,
Descriere Demonstra ție Scheme,
Imagini,
8.ANTENE APERTURA SI SPECIALE –
CARACTERISTICI DE RADIATIE: Antena Yagi-Uda; Antena cu reflector parabolic; Antena
cu reflector unghiular; Antena elicoidal ă; Antena
horn; Antena ghid de und ă.
ANTENE PENTRU COMUNICATIILE RADIO MILITARE HF SI VHF Expunere, Explicație,
Descriere Demonstra ție Scheme,
Imagini,
Bibliografie:
28. Sophocles J. Orfanidis, Electromagne tic Waves and Antennas, USA, 2003
29. Bogdan Octavian-Ioan, Antene si propagare, Ed. AFT, Sibiu, 2002
30. *** Electronic Warfare and Radar Sy stems Engineering Handbook, USA, 1999.
31. Randy H. Katz, CS 294-7: Radio Propagation, Un iversity of California, Berkeley, USA,
1996
32. Ryszard Struzak, Radio-wave propagation basics, ICTP-ITU-URS I School on Wireless
Networking for Development, The Abdus Salam In ternational Centre fo r Theoretical Physics
ICTP, Trieste (Italy), February 2007 33. Navy Electricity and Electronics Training Series, Module 10—Introduction to Wave
Propagation, Transmission Lines, and Antennas, NAVEDTRA 14182, USA 1996 34. Carr J J – Practical Antenna Handbook, 4th Edition, McGraw-Hill Companies, USA, 2001
35. US Marine Corps – Antenna Handbook, USA, 2001.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
Aplicatii cu calcule de amplificare-atenuare in dB Exerciții,

202 (in putere si in tensiune)
Utilizarea scalelor logaritmice Determinari de lungimi de unda, frecvente si viteze de propagare ale undelor din spectrul electromagnetic Factorul de umplere Instruire asistată de
calculator, Reprezentari grafice,
Calcule in linii de transmisie Utilizarea diagramei Smith Exerciții,
Instruire asistat ă de
calculator Simulare,
Determinarea experimentala a unor caracteristici fundamentale ale antenelo r de receptie destinate
masuratorilor de semnale radio: masuratori in campul indepartat si in cam pul apropiat al antenelor
de emisie. Specificul si aplicatiile unor antene de uz militar Experiment, Studiu de caz, Prelucrarea experimentala a datelor, Microproiect,
Utilizarea unor modele de propagare a undelor radio pentru determinarea bilantului de putere pe
linia radio Simulare, Instruire asistată de
calculator Microproiect Munca
individuala

Utilizarea unui lant generator de semnal-antena de emisie si respectiv analizor spectral-antena de receptie, in vederea masurarii unor parametri de propagare Experiment, Studiu de caz, Prelucrarea experimentala a datelor, Microproiect, Munca
individuala
Utilizarea softului MATLAB – pentru rularea
exemplelor din cartea: Sophocles J. Orfanidis, Electromagnetic Waves and Antennas, USA, 2003 Simulare, Microproiect Munca
individuala
Utilizarea softului SUPERNEC sau FEKO –
Proiectarea unor modele si mple de antene, ridicarea
caracteristicii de radiatie si evidentierea efectului
modificarii unor parametrii asupra eficientei antenei Exercițiu,
Simulare, Demonstra ție,
Microproiect, Munca
individuala
Bibliografie
4. MATLAB Toolbox- "Electromagnetic Waves & Antennas" toolbox containing 130
MATLAB functions
5. SUPERNEC – Antenna design & simulaion software, http://www.supernec.com/
6. Sophocles J. Orfanidis, Electromagne tic Waves and Antennas, USA, 2003
7. *** Electronic Warfare and Radar Sy stems Engineering Handbook, USA, 1999.
8. Site academic: www.academic.bioelectromagnetic.ro.
9. Culegere de aplicatii pentru Cursul de U nde Electromagnetice, Propagare, Antene –
Simona Miclaus

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei „Unde electromagnetice, propagare si antene” corespund
următoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;

203 • Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
• Tematica disciplinei „Unde electromagneti ce, propagare si antene” corespunde
următoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Instruirea individuală și colectivă a militarilor;
• Strategii didactice eficiente;
• Utilizarea tehnolo giilor moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă si pertinenta a
elementelor teoretice si aplicative de
specialitate;
• Realizarea de conexiuni între elementele
de definire a undelor electromagnetice, cele de particularizare a propagarii lor in functie de frecventa si cele legate de particularitatile antenelor de emisie si receptie ale liniei radio;
• Explicarea fenome nelor ce insotesc
propagarea undelor electromagnetice in
functie de caracteristicile medului;
• Utilizarea teoriilor si principiilor
functionarii antenelor de emisie si rece
ptie.Probă scrisă
60 %
10.5
Laborator • Implementarea conceptelor privind
propagarea si caracteris ticile mediului sursa-
receptor in vederea dete rminarilor cantitative
ale unor marimi fizice care caracterizeaza
legatura radio;
• Aplicarea algoritmilor specifici de calcul și
utilizarea de proceduri adecvate in vederea
solutionarii problemelor privind utilizarea
antenelor in transmisia semnalului radio;
• Valorificarea eficient ă și inovativă a
metodelor si procedurilor de masurare a
parametri lor de lucru ai unor ti puri de antene Microproiecte,
Teste, evaluari orale pe parcurs 40 %
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a noțiunilor fundamentale privind undele electromagnetice, propagare si
tipurile importante de antene;
– alcătuirea si prezentarea unui micr oproiect, de-a lungul activit ăților de laborator
– sustinerea a cel putin un test de verificare a cunostintelor pe parcursul semestrului sau a
unei solutii pentru o tema de munca independenta
– conditia de intrare in examen = media notelor pe parcursul semestrului sa fi fost min. 5

204 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistem elor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Comunicatii radio
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof. univ. dr.ing. Paul Bechet
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Col.prof. univ. dr.ing. Paul Bechet
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare Ex.42.7. Regimul disciplinei De specialitate

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.25 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 48 din care 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 15
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 15
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 52
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Comunica ții analogice și numerice
• Măsurări electrice și electronice
4.2. de competen țe
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • Pe subgrupe, numarul de studenti pentru o
subgrupa mai mic de 15.

205 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a funcț ionării sistemelor
de comunica ții militare
C4.1 Deținerea și utilizarea cunostin telor tehnice de actualitate pentru configurarea
corecta si asigurarea conditiilor minime de functionare a liniilor de comunicatii in
prezenta factorilor perturbatori C4.2 Adaptarea metodelor si tehnicilor de as igurare a legaturilor de comunicatii in
conditii de operare ostile C4.3 Implementarea tehnicilor de configurare eficienta a retelelor de comunicatii in
aplicatii specifice C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare
C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii se rviciilor de comunicatii
C5.1 Cunoasterea mijloacelor si a metodelor de eficientizare si protejare adecvata a transmisiilor de informatii C5.2 Identificarea algoritimilor de eficientizare a transmisiilor de date, in vederea cresterii calitatii serviciilor de comunicat ii si a asigurarii securitatii transmisiilor,
comunicatiilor si informati ilor in aplicatii complexe
C5.3 Proiectarea strategiilor de ac țiune în vederea indeplinir ii parametrilor tehnici si
asigurarii protectiei informatiei in functiei de specificul aplicatiei C5.4 Evaluarea gradului de satisfacere a nevoii de comunicatii si a nivelului de risc
in conditiile actiunii factorilor perturbatori in mediile de comunicatii

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea cuno ștințelor privind functionare a echipamentelor de
comunica ții radio în scopul asigurarii capabilitatilor
informationale specifice domeniului militar.
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea fundamentelor teoretice cu privire la transmiterea,
prelucrarea si receptia informatie i in canalele de comunicatii
radio;
• Explicarea fenomenele fizice care stau la baza functionarii
echipamentelor de comunicatie radio din perspectiva
configuratiilor optime in aplicatiile militare;
• Utilizarea mediilor de programare în simularea func ționării
unor etaje si echipamente radio specifice domeniului militar;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de
domeniul științific al comunicatiilor militare;
• Valorificarea eficient ă și inovativ ă a cunostiintelor din
domeniul comunicatiilor militare in scopul solutionarii nevoilor
de comunicatii radio in aplicatiile militare.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observa ții
Linii de transmisie radio. Modele de instalații de emisie recep ție radio. Etaje
specifice instalatiilor de emisie receptie radio. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Perturbatii si distorsiuni in comunicatiile radio. Factorul de zgomot al instalatiei de Expunere, Explicație,

206 receptie. Conversa ție,
Caracterizarea semnalelor în comunica țiile
radio. Indicatori de calitate pentru
comunicatiile radio. Modulatii numerice utilizate in comunicatiile numerice. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Forme de unda eficiente spectral si in putere utilizate in co municatiile radio.
Forme de unda de banda ingusta si de banda larga. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Sisteme radio rezistente la bruiaj și
interceptare. Metode de imprastiere a spectrului. Echipamente radio cu salt de frecventa. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Tehnici de acces la resursele canalului radio. Alocarea resurs elor in aplicatiile
militare. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Linii si echipamente radio releu. Planificarea resurselor liniilor radio releu. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Tehnici de protectie in comunicatiile radio militare. Metode de interceptie, localizare si bruiaj a comunica tiilor radio militare. Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Tehnologiile SDR (Software Defined Radio) si CR (Cognitive Radio). Echipamente radio HCDR (High Capacity Data Radio). Expunere, Explicație,
Conversaț ie,
Bibliografie:
36. Bechet P., Mitran R., Bora M., Tufi ș M., Comunica ții radio numerice, Editura
ProTransilvania, 2005
37. Bechet P., Mitran R., Popa M., Comunica ții radio numerice. Aplica ții, Editura Academiei
Forțelor Terestre, Sibiu, 2006
38. Popa M., Bechet P., Comunicatii militare, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu,
2005 39. Burlacu St., Bechet P., Comunicatii militare, vol. 2, Editura Academiei For țelor Terestre,
Sibiu, 2000 40. Sofron E., Bogdan I., Pohoata P., Radiocomuni catii speciale, Editura Militara, Bucuresti,
1998 41. Bechet P., si altii, Resurse si capabilitati ale sistemelor de comunicatii militare, Editura
Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2006
42. Ignea A., Introducere în comp atibilitatea electromagnetic ă, Editura de Vest, Timi șoara,
1998 43. Ignea A., Mă surări și teste în compatibil itatea electromagnetic ă, Editura Waldpress,
Timișoara, 1996
44. Schwab A.J., Compatibilitate Electromagnetic ă, Editura Tehnica Bucuresti, 1996
45. Aciu L., Ogru țan P., Compatibilitate electromagnetic ă: perturba ții și influențe asupra
mediului, Editura Universit ății Transilvania, 2006
46. David V., Cre țu M., Măsurarea intensit ății câmpului electromagnetic. Teorie și aplicații,
Editura Venus, Iaș i, 2006
47. Pitică D., Proiec
tare antiperturbativă în sisteme electronice, Editura Albastră , Cluj-
Napoca, 2000

207 8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții
Analiza modelelor de instalatii de emisie
radio utilizate în domeniul militar Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul parametrilor amplificatoarelor selective si oscilatoarelor de RF Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul perturbatiilor si zgomotelor in
canalele radio Experiment, Simulare, Proiect,
Analiza modelelor de instalatii de receptie radio utilizate în domeniul militar Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul caracteristicilor modula țiilor
numerice din clasa modula țiilor de faz ă
(PSK) Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul caracteristicilor modula țiilor
numerice din clasa modula țiilor de frecven ță
(FSK) Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul caracteristicilor modula țiilor
numerice din clasa modula țiilor de
amplititudine (ASK,QAM) Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul echipamentelor radio cu salt de frecvență Experiment, Simulare, Proiect,
Studiul formelor de und ă de band ă largă
specifice standardelor IEEE 802.11x Experiment,
Simulare,
Proiect,
Analiza metodelor de protec ție a informaț iei
in mediile de comunica ție radio Experiment, Simulare, Proiect,
Calculul liniilor radio releu utilizate în domeniul militar Experiment, Simulare, Proiect,
Analiza unei re țele radio cu arie mic ă de
acoperire Experiment, Simulare, Proiect,
Bibliografie
12. Bechet P., Mitran R., Popa M., Comunica ții radio numerice. Aplicaț ii, Editura
Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2006;
13. Popa M., Bechet P., Comunicatii militare, Editura Academiei For țelor Terestre, Sibiu,
2005.

208 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Comunicatii radio corespund urm ătoarelor repere teoretice și
practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;
• Participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
• Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
Tematica disciplinei Comunicat ii radio corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Indeplinirea indicilor de performanta pentru fluxul info rmational intre diferite entitati
organizationale specifice mediului militar;
• Asigurarea si implementarea recomandarilor standardelor de com unicatii in scopul
interoperabilitatii sistemelor de comunicatii specifice mediului de operare comun NATO;
• Utilizarea tehnolo giilor moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a limbajului specific
domeniului comunicatiilor militare;
• Descrierea si intelegerea corecta a
fenomenelor care stau la baza functionarii
echipamentelor radio;
• Utilizarea corecta a teoriilor si
mecanismelor de transmitere, prelucrare si receptie a informatiei in canalele de comunicatii radio. Proba oral ă,
Probă scrisă,
Probă practică,
Proiect
70 %
10.5
Seminar/ laborator • Evaluarea corecta a performantelor
echipamentelor de comunicatie radio;
• Respectarea algoritmilor specifici in
masurarea cu precizie a parametrilor
canalelor de comunicatie radio;
• Realizarea de conexiuni între
caracteristicile echipamentelor de
comunicatie si indicator ii de calitate pentru
serviciul de comunicatie radio;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și
responsabile fa ță de importanta
comunicatiilor militare in indeplinirea
obiectivelor aplicatiilor militare;
• Valorificarea eficient ă și inovativ ă a
strategiilor de instruire și autoinstruire în
propria activitate de pregătire profesional ă.Referat,
Proiect, Test, Experiment, Probă orală,
Probă practică,
30 %
10.6 Standard minim de performanță
– utilizarea corect ă a noțiunilor de baz ă specifice comunicatiilor radio in domeniul militar;
– evaluarea corecta a principale lor caracteristici ale echip amentelor si canalelor de
comunicatii radio;
– elaborarea unei schemei tehnice de utilizare a echipamentelor radio in cazul unei linii radio
in conditii bune de propagare.

209 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Geografie militar ă
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof.univ.dr. Mihai Marcel NEAG
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lt.col. conf.univ.dr. Lucian ISPAS
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, De pregătire în
domeniul de specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2
curs 1 3.26 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 24 din care 3.5
curs 12 3.6 seminar/laborator12
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 9
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 51
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desfășurare a
seminarului/laboratorului –

210 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în or ganizație
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, pa radigmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpre tarea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii
C1.4 Analiza organizatiei militare, identificar ea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor specifice pe ntru optimizarea conducerii
or
ganizației militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general
al disciplinei • Identificarea și utilizarea adecvat ă a noțiunilor și conceptelor
specifice geografiei militare pentru a realiza analiza terenului,
pornind de la elementele ge ografice, în scopul planific ării și
desfășurării acțiunilor militare;
7.2. Obiectivele
specifice ƒ înțelegerea importan ței studierii geografiei militare, ca fundament
al pregătirii teoretice ș i practice a viitorilor ofi țeri;
ƒ cunoașterea factorilor geografici și identificarea influen ței
acestora asupra ac țiunilor militare;
ƒ explicarea influen ței elementelor geografice asupra procesului de
planificare și desfășurare a ac țiunilor militare;
ƒ interpretarea datelor geografice ob ținute din diferite surse și
folosirea lor în procesul decizional;
ƒ înțelegerea importan ței studierii geografiei militare, ca fundament
al pregătirii teoretice ș i practice a viitorilor ofi țeri;
ƒ explicarea și interpretarea unor concepte, procese și fenomene
militare, precum și a conținuturilor teoretice și practice specifice
evoluției conflictelor militare.
8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
C1. Geografia militară : rol, importan ță, corelații cu celelalte
componente ale Științei Militare
1.1.Termeni specifici cu care se opereaz ă în geografia militar ă;
1.2. Factorii geografici și influența acestora asupra ac țiunilor
militare; 1.3.Elemente de analiz ă geografico – militar ă;
1.4. Poziția geopolitic ă și geostrategic ă a României, consecin țe
de ordin militar. Expunere
Explicație
Conversaț ie
Descriere
Demonstra ție Scheme
Imagini
Harta
Film
didactic C2. Influen ța reliefului asupra ac țiunilor militare (4h)
2.1 Elemente de relief și modul în care pot influen ța operațiile
militare; 2.2 Principalele forme de relief de pe teritoriul României;
2.3. Particularităț i ale planific ării și desfășurării acțiunilor
militare în teren muntos; 2.4 caracteristicile planific ării și organizrii ac țiunilor militare în

211 zone de deal și șes;
2.5 Culoare de mobilitate și posibilităț i de trecere pe teritoriul
României.
C3. Rețeaua hidrografic ă, sistemul de comunica ții și
transporturile speciale
3.1 Aspecte generale ale hidrograf iei pe teritoriul României;
3.2 Influen ța rețelei hidrografice asupra cursului ac țiunii
militare;
3.3 Sistemul de comunica ții, transporturi și transporturi
speciale de pe teritoriul României și din zona de interes militar
a României.
C4. Pregătirea informativ ă a câmpului de lupt ă (IPB)
4.1 Etapele și algoritmul activit ăților specifice procesului IPB;
4.2. Model de IPB.
C5. Zone geografice pe teritoriul României
5.1 Delimitarea zonelor geografice; 5.2 Elemente de analiz ă militară a zonelor geografice.
C6. Zone geografice din sfera de interes a NATO și a
României
6.1 Spațiul euro-atlantic: delimitare, analiz ă geografico –
militară;
6.2 Teatrul de ac țiuni militare din Afganistan;
16.3 Elemente caracteristi ce ale Teatrului de ac țiuni militare
din zona Golfului Persic și Orientul Apropiat;
6.4 Prezentare geografico – militară a unor posibile zone din
sfera de interes a NATO.
Bibliografie:
1. GEO-1. Instrucț iuni pentru asigurarea geografic ă în armata României, Bucure ști,
2004;
2. Ostropel Viorel, Neag Mihai, Radu Gheorghe, Geografie militar ă – Curs, A.F.T.,
Sibiu, 2008;
3. Neag, Mihai Marcel; Trocan, Constantin, Studii de geografie militar ă, A.F.T., Sibiu,
2006;
4. Col. Alexandru Baboș , Lt. Col. Grigore Lauren țiu, Geografie militară, editura
A.F.T., SIBIU, 1999;
5. Dr. Constantin Posea, Geografia României – St udiu geografic militar, Editura ATU,
Sibiu, 1996;
6. Col. Mihai Cucu, Factorul geografic în ac țiunile militare , Editura Militar ă,
București, 1981;
7. Col ing. D ănescu Aurel, lt. col. Rudas Ladislau, lt. col. Rotar Lauren țiu, Topografie
militară pentru mai ștri militari, subofi țeri gradați și soldați, Editura DTM, Bucure ști, 1975;
8. John M. Collins, Military Geography for professionals and the public, National
Defense University Press, Washington, 1998.
9. F.T. – 3 Manualul de tactic ă general ă a Forțelor Terestre , București, 2007.
10. F.T./I. -4 Manualul pentru lupt ă al plutonului de infanterie, F ăgăraș, 2006;
11. S.M.G./Cc. 2.3 Manualul pentru preg ătire
a informativ ă a câmpului de lupt ă,
București, 2005;
12. Lexicon militar, București, 1980.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observa ții

212 Poziția geografic ă și geopolitic ă a
României; consecin țe de ordin militar
Conversaț ie
Explicație
Demonstra ție
Exerciț iu
Dezbatere
Studiu de caz
Problematizare
Eseu Scheme
Imagini
Harta
Film didactic Particularit ăți ale desfăș urării acț iunilor
militare de nivel tactic în zone de munte
Particularit ăți ale desfăș urării acț iunilor
militare de nivel tactic în zone de podi ș și
câmpie
Influența factorilor climatici și a reț elei
hidrografice asupra preg ătirii și
desfășurării acțiunilor militare în spectru
complet
Utilizarea elementelor geografice în
procesul de preg ătire informativ ă a
câmpului de lupt ă. Relevan ța elementelor
geografice în procesul de redactare a ordinului de operaț ii
Realizarea analizei geografico – militare a zonelor geografice de pe teritoriul României
Bibliografie
1. GEO-1. Instrucț iuni pentru asigurarea geografic ă în armata României, Bucure ști,
2004;
2. Ostropel Viorel, Neag Mihai, Radu Gheorghe, Geografie militar ă – Curs, A.F.T.,
Sibiu, 2008;
3. Neag, Mihai Marcel; Trocan, Constantin, Studii de geografie militar ă, A.F.T., Sibiu,
2006;
4. Col. Alexandru Baboș , Lt. Col. Grigore Lauren țiu, Geografie militară, editura
A.F.T., SIBIU, 1999;
5. Dr. Constantin Posea, Geografia României – Studiu geografic militar , Editura ATU,
Sibiu, 1996;
6. Col. Mihai Cucu, Factorul geografic în ac țiunile militare , Editura Militar ă,
București, 1981;
7. Col ing. D ănescu Aurel, lt. col. Rudas Ladislau, lt. col. Rotar Lauren țiu, Topografie
militară pentru mai ștri militari, subofi țeri grada ți și soldați, Editura DTM,
București, 1975;
8. John M. Collins, Military Geography for professionals and the public, National
Defense University Press, Washington, 1998.
9. F.T. – 3 Manualul de tactic ă general ă a Forțelor Terestre , București, 2007.
10. F.T./I. -4 Manualul pentru lupt ă al plutonului de infanterie, F ăgăraș, 2006;
11. S.M.G./Cc. 2.3 Manualul pentru preg ătire
a informativ ă a câmpului de lupt ă,
București, 2005;
12. Lexicon militar, București, 1980.

213 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei Istorie militar ă corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice
contemporane:
• Analiza fenomenului militar contemporan;
• Multidimensionalitatea confrunt ării militare și evoluția fizionomiei conflictelor
armate;
• Transformarea organismului militar;
• Tematica disciplinei Istorie militar ă corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Formarea unui limbaj opera țional comun;
• Utilizarea adecvat ă a noțiunilor și conceptelor specifice domeniului militar;
• Aplicarea corect ă a principiilor ac țiunilor militare;
• Înțelegerea modalit ăților de concretizare a cuno ștințelor teoretice în practica
conflictelor militare.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2
Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a limbajului specific;
• Explicarea importan ței elementelor geografice
în cadrul procesului de planificare și desfășurare
a acțiunilor militare;
• Utilizarea unui algoritm specific pentru
realizarea analizei terenului;
• Utilizarea teoriilor, principiilor și normelor
specifice geografiei militare în formularea și
argumentarea unor puncte de vedere personale; Probă
scrisă 70 %
10.5
Seminar/
laborator • Utilizarea corect ă a limbajului specific;
• Realizarea de conexiuni între predare-
învățare-evaluare;
• Valorificarea eficientă și inovativă a cunoștințelor
acumulate pentru a real iza analiza geografico-
militară a terenului;
• Realizarea unei analize a fenomenelor, legilor și
principiilor ce caracterizeaz ă războiul, ca fenomen
social, și lupta armat ă – etapa cea mai important ă a
războiului, din perspectiva evolu ției artei militare. Referat, Proiect,
Eseu,
Test, Studiu de caz 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a noțiunilor specifice disciplinei;
– îndeplinirea sarcin ilor didactice, de -a lungul activit ăților de seminar;
– prezentarea și exemplificarea unui algoritm de realizare a analizei geografico – militare
a terenului;

214 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunicaț ii
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Securitate militar ă
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.dr. Bac șiș Marian
2.3. Titularul activit ăților de seminar Col.dr. Bac șiș Marian
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, Fundamental ă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 2 din care 3.2
curs 1 3.27 seminar 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 24 din care 3.5
curs 12 3.6 seminar 12
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 29
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 51
3.9 Total ore pe semestru 75
3.10 Num ărul de credite 3

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desfășurare a
seminarului/laboratorului –

215 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe
transversale Îndeplinirea sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor si eticii profesiei de
ofiter, în baza principiilor, normelor si a valorilor regulamentelor militare
Aplicarea cu stricte țe a normelor comportamentului militar si mobilizarea
caracteriala in vederea promov ării si aplic ării modelului ofi țerului

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea noțiunilor generale referitoare la securitate militar ă,
determinările, tendin țele și perspectivele de evolu ție a politicilor
de securitate.
7.2. Obiectivele specifice • identificarea de termeni, rela ții, procese, perceperea unor
relații și conexiuni specifice domeniului de securitate;
• utilizarea corect ă a termenilor de specialitate în domeniul
securității militare;
• generalizarea, particularizar ea, integrarea unor domenii
specifice securit ății militare în alte domenii conexe;
• dezvoltarea capacit ății de analiz ă și sinteză în situații specifice
reglementă rilor în domeniul securit ății militare;
• formarea competen țelor necesare pentru implementarea
cerințelor specifice securit ății militare în cadrul structurilor
specializate din ministerul ap ărării naționale;
• dezvoltarea deprinderilor în lu cru cu documentele de eviden ță,
planificare și administrare a activităț ii de securitate militar ă,
corespunz ător subdomeniilor specifice: securitatea
personalului, fizică , a documentelor, industrial ă și INFOSEC;
• reacția pozitiv ă și responsabil ă la cerin țele specifice
domeniului securit ății militare;
• abilita
tea de a co labora cu speciali știi din alte domenii conexe
securității militare;
• reacția pozitiv ă la rezolvarea diverselor sarcini didactice,
satisfacția de a răspunde și de a se implica în activitatea de
seminar.

8. Conț inuturi
Curs Metode de
predare Observații
C1: Cadrul legislativ na țional și departamental
privind securitatea informaț iilor clasificate
1.1. Cadrul legislativ naț ional și departamental privind
securitatea informa țiilor naț ionale, NATO și UE
clasificate. 1.2. Structuri și atribuțiile acestora în procesul acord ării
accesului la informa ții naț ionale, NATO ș i UE clasificate. Expunere
Explicație
Demonstra ție
Conversaț ie Imagini, Scheme
C2: Clasificarea, declasificarea și trecerea la un nivel Expunere Imagini,

216 inferior de secretizare a informa țiilor
2.1. Aspecte conceptuale privind informa ția și informația
clasificată. Necesitatea clasific ării informa țiilor.
2.2. Norme și proceduri de clasificare și declasificare a
informațiilor. Explicație
Demonstra ție
Conversaț ie Scheme
C3: Securitate fizic ă
3.1 Principii și reguli generale de securitate fizic ă.
3.2. Zone de securitate, admini strative, asigurate tehnic.
3.3. Sistemele tehnice de securitate. Expunere
Explicație
Demonstra ție
Conversaț ie Imagini, Scheme
C4: Politici de securitate în domeniul INFOSEC
4.1. Acreditarea SIC.
4.2. Contracararea amenin țărilor și vulnerabilit ăților în
SIC 4.3. Modalit ăți de monitorizare a amenin țărilor,
reducerea vulnerabilit ăților și managementul riscurilor de
securitate. Expunere
Explicație
Demonstra ție
Conversaț ie Imagini,
Scheme
C5: Managementul securit ății la nivelul unit ății
5.1. Proiectarea politicii/m ăsurilor de securitate în cadrul
unității.
5.2. Instrumente manageriale de management al
securității. Expunere
Explicație
Demonstra ție
Conversaț ie Imagini, Scheme
C6:Securitatea personalului. Verific ările de securitate
6.1. Introducere. Defini ții. Cadrul legal.
6.2. Autorit ăți abilitate s ă execute verific ările de
securitate.
6.3. Executarea și conținutul verifică rilor de securitate.
6.4.Elemente de incompatibilitate pentru accesul
solicitantului la informa ții clasificate. Expunere
Explicație
Demonstra ție
Conversaț ie Imagini,
Scheme
Bibliografie:
1. Doctrina na țională a informa țiilor pentru securitate, C.S.A.T., ed. S.R.I., 2004
2. Legea nr. 182/2002 privind protec ția informa țiilor clasificate, publicat ă în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002
3. Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Ap ărare a
Țării, publicat ă în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 494 din 10.07.2002
4. Legea nr. 268/2007 pentru completarea ar t. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protec ția
informațiilor clasificate, publicat ă în Monitorul Oficial, partea I, nr. 678 din 04.10.2007
5. Hotărârea Guvernului nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecția informa țiilor clasificate apar ținând Organiza ției Tratatului Atlanticului de Nord în
România, publicat în MO Pa rtea I nr. 315 din 13 mai 2002
6. Hotărârea Guvernului nr. 781 di n 25 iulie 2002 privind protec ția informa țiilor secrete de
serviciu, publicat în MO Pa rtea I nr. 575 din 5 august 2002
7. Hotărârea Guvernului nr. 585/ 2002 pentru aprobarea St andardelor de protec ție a
informațiilor clasificate în România, publicat ă în Monitorul Oficial nr. 485 din 5 iulie 2002
8. Ordinul ministrului na ționale nr. M-9 din 06 februa rie 2013, „Norme privind protec ția
informațiilor clasificate în Ministerul Ap ărării Naționale”
9. Ordinul m
inistrului ap ărării naționale nr. MS-129/2003, „PIC-3, Norme privind protec ția
informațiilor clasificate în sistemele informatice și de comunica ții – INFOSEC din Armata
României”
10. MS-40/2009, „IA-40 – Ghidul de clasificare a informa țiilor secrete de stat în Ministerul

217 Apărării Naț ionale”
11. DGA-3/2009, „I.A.-40.1, Metodologia privi nd întocmirea list ei cu informaț iile secrete de
serviciu specifice unit ății militare și declasificarea informa țiilor clasificate în Ministerul
Apărării Naț ionale”
12. C-M(2002)49 – Securitatea în cadrul Organiza ției Tratatului Atla nticului de Nord
13. Directiva de securitate a Consiliului Uniunii Europene nr. 2001/264/EC

8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Seminar introductiv
Conversaț ie
Problematizare
Demonstra ție
Studiu de caz
Explicație
Atribuț ii și responsabilit ăți cdt. și structuri de
securitate
Instrumente de realizare a managementului
securității
Incidente de securitate. Cauze. Modalit ăți
soluționare
Reguli generale privind marcarea, eviden ța,
păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea,
transportul și distrugerea IC
Elemente de incompatib ilitate pentru accesul
solicitantului la informa ții clasificate
Bibliografie:
1. Doctrina na țională a informa țiilor pentru securitate, C.S.A.T., ed. S.R.I., 2004
2. Legea nr. 182/2002 privind protec ția informa țiilor clasificate, publicat ă în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002
3. Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Ap ărare a
Țării, publicat ă în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 494 din 10.07.2002
4. Legea nr. 268/2007 pentru completarea ar t. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protec ția
informațiilor clasificate, publicat ă în Monitorul Oficial, partea I, nr. 678 din 04.10.2007
5. Hotărârea Guvernului nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecția informa țiilor clasificate apar ținând Organiza ției Tratatului Atlanticului de Nord în
România, publicat în MO Pa rtea I nr. 315 din 13 mai 2002
6. Hotărârea Guvernului nr. 781 di n 25 iulie 2002 privind protec ția informa țiilor secrete de
serviciu, publicat în MO Pa rtea I nr. 575 din 5 august 2002
7. Hotărârea Guvernului nr. 585/ 2002 pentru aprobarea St andardelor de protec ție a
informațiilor clasificate în România, publicat ă în Monitorul Oficial nr. 485 din 5 iulie 2002
8. Ordinul ministrului na ționale nr. M-9 din 6 februarie 2013, „Norme privind protec ția
informațiilor clasificate în M.Ap.N."
9. Ordinul ministrului ap ărării naționale nr. MS-129/2003, „PIC-3, Norm e privind protec ția
informațiilor clasificate în sistemele informatice și de comunica ții – INFOSEC din Armata
României”
10. MS-40/2009, „IA-40 – Ghidul de clasificare a informa țiilor secrete de stat în Ministerul
Apărării Naț ionale”
11. DGA-3/2009, „I.A.-40.1, Metodologia privind întocmirea listei cu informa țiile secrete de
serviciu specifice unit ății militare și declasificarea informa țiilor clasificate în Ministerul
Apărării Naț ionale”
12. C-M(2002)49 – Securitatea în cadrul Organiza ției Tratatului Atla nticului de Nord
13. Directiva de securitate a Consiliului Uniunii Europene nr. 2001/264/EC

218 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Securitate militară corespund urm ătoarelor repere teoretice și
practice contemporane: Fundamente ale securit ății militare, Principii generale, Politici de
securitate
Tematica disciplinei Securitate militar ă cuprinde domeniile reglementate de Normele privind
protecția informa țiilor clasificate:
– Organizarea și administrarea securit ății;
– Protecția personalului;
– Protecția fizică ;
– Protecția documentelor na ționale, NATO și UE clasificate;
– Securitatea industrială ;
– INFOSEC.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
din nota
finală
10.4 Curs
10.5 Seminar/ laborator Evaluare continu ă (30%)
Referat, participarea în cadrul dezbaterilor, traduceri, proiecte, participări la sesiuni de
comunică ri științifice; Probă scrisă
Referat
Studiu de caz 70 %
10.6 Standarde minime de performan ță
– însușirea noțiunilor generale referitoare la securitate militar ă, determin ările, tendin țele
și perspectivele de evolu ție a politicilor de securitate;
– întocmirea și prezentarea unui referat prin care demonstreaz ă că au studiat bibliografia
minimală;
– reacție pozitivă la sarcini.

219 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei DIDACTICA SPECIALIT ĂȚII MILITARE
2.2. Titularul activităț ilor de curs Conf.univ.dr. Ș tefania BUMBUC
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Lt.col.dr. Bouleanu Iulian
2.4. Anul de
studii II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare Cv 2.7. Regimul disciplinei Obligatorie

3. Timpul total estimat
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 24din care 3.2
curs 1 3.28 seminar 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 24din care 3.5
curs 123.6 seminar 12
Distribuția fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 11
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți
3.7 Total ore studiu individual 51
3.8 Total ore pe semestru 75
3.9 Numărul de credite 3

4. Precondi ții
4.1. de curriculum
4.2. de competen țe
5. Condiții
5.1. de desf ășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a seminarului/
laboratorului

220 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe
profesionale C6. Implementarea strate giilor de instruire ș i de evaluare a performan țelor în
cadrul instruc ției individuale și colective
C6.1 Cunoasterea doctrinei inst ruirii fortelor armate si in particular a celei de
specialitate, a principiilor standardiz ării instructiei individului si grupurilor mici si a
modalităților de formare a atitudinilor si comportamentelor specifice militarilor
C6.4 Evaluarea riscului în spatiul de lupta t actic si integrarea ad ecvata a procedeelor de
actiune individual ă în ansamblul actiunilor de grup, în situatii de lupta simulata
C6.5 Proiectarea, organizarea și desfășurarea instruc ției de specialitate la nivel
individual și al grupei de Comunica ții și informatic ă Competen țe
transversale Îndeplinirea sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor si eticii profesiei de ofiter,
în baza principiilor, normelor si a valorilor regulamentelor militare

7. Obiectivele disciplinei
7.1. Obiectivul general
al disciplinei Utilizarea adecvat ă a aparatului teoretic și metodologic al didacticii
specialității militare pentru proiectarea, desf ășurarea și evaluarea
activităților de instruire individual ă, a grupei ș i a plutonului
7.2. Obiectivele
specifice – cunoașterea elementelor specifice doctrinei instruirii for țelor
armate
– analizarea și explicarea specificului activit ății de predare-înv ățare-
evaluare în funcț ie de particularit ățile instruirii militarilor;
– cunoașterea metodelor, tehnicilor și strategiilor de predare-
învățare-evaluare care pot fi utilizate în cadrul ședințelor teoretice
și practice de instruire individual ă și colectivă a militarilor;
– aplicarea modelului de proiectare curricular ă bazat pe competen țe
la specificul instruirii militarilor;
– cunoașterea și utilizarea documentelor de planificare și conducere
a instruirii standardizate a militarilor.
8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Nr.
ore
C1: Elemente doctrinare și norme privind instruirea
forțelor terestre. Standardi zarea instruirii militarilor Expunere, explicaț ie,
conversa ție 2
C2: Metode de predare-înv ățare și forme de organizare a
activității militarilor în cadrul ș edințelor de instruire Expunere, explicaț ie,
demonstraț ie, conversa ție 2
C3: Finalități ale pred ării și învățării de cunoș tințe și
abilități din domeniul militar. Derivarea, clasificarea
și operaționalizarea obiectivelor instrucț iei Expunere, explicaț ie,
demonstraț ie, conversa ție 2
C4: Organizarea și desfășurarea instruc ției individuale Expunere, explicaț ie,
demonstraț ie, conversa ție 2
C5: Organizarea și desfășurarea instruc ției colective Expunere, explicaț ie,
demonstraț ie, conversa ție 2
C6: Metodica organiz ării și desfășurării unui exerci țiu Expunere, explicaț ie, 2

221 situațional (STX) cu grupa de Comunica ții și
informatic ă demonstraț ie, conversa ție
Bibliografie:
1. Concepția de modernizare a instruc ției Forțelor Terestre, nr. SMFT-31 din 05.07 2007;
2. Concepția standardiz ării instruc ției, Bucure ști, nr. SMG-104/2003;
3. Dordea, M., Probleme generale de pedagogie militar ă, Ed. A.F.T., Sibiu, 2001;
4. F.T.-1, Doctrina Opera țiilor Forțelor Terestre, Bucure ști, ediție 2006;
5. F.T.-17, Instruc țiuni de evaluare a instruc ției colective în For țele Terestre, Bucureș ti,
ediție 2008.
6. Ghidul elabor ării Programelor de Instruc ție Individual ă, București, nr. SMG-75 din
27.07 2007;
7. Ghidul elabor ării Programelor de Instruc ție pentru Misiune, Bucure ști, nr. SMG-56 din
30.11 2004;
8. Istrate, E., Vasiliu V., Rîș noveanu, A., Didactica specialit ății, Ed. UNAp., Bucure ști,
2005;
9. Metodica organiz ării și desfășurării instruc ției în for țele terestre , Nr. SMFT-13 din
13.04.2009
10. Nor
me privind instruc ția în Forțele Terestre, nr. SMFT-44 din 15.09 2006;
11. Ordin privind instruc ția și exercițiile în For țele Terestre în perioada 2007-2010, nr.
SMFT-43 din 15.09 2006;
12. Precizări privind lista generală cu cerin țele misiunilor For țelor Terestre, nr. SMFT-
7/2005;
13. Precizări privind modul de utilizare a Programelor de Instruc ție pentru Misiuni și a
Programelor de Instruc ție Individual ă, nr. SMFT-407 din 15.10 2008;
14. Rizescu, Al., St ănciulescu, R., Didactica specialit ății militare , Sibiu, Editura Academiei
Forțelor Terestre, 2008;
15. Rizescu, Al., St ănciulescu, R., Cîrneanu, N., Didactica specialit ății. Aspecte
metodologice , Sibiu, Editura Alma Mater, 2009.
8.2. Seminar/Laborator Metode de predare Nr.
ore
Proiectarea activităț ilor de instruire a militarilor.
Documente specifice proiect ării la nivel macrostructural
și microstructural: LCEM , PIM, PII, ASIE Exerciț iu, conversa ție,
explicație,
demonstraț ie 2
Formele de organizare a instruirii militarilor: ședințe
teoretice și practice, ședințe individuale ș i colective Exerciț iu, conversa ție,
explicație,
demonstraț ie 2
Finalități ale pred ării și învățării de cuno ștințe și abilități
din domeniul m ilitar. Derivarea, clasificarea și
operaționalizarea obiectivelor instruc ției Exerciț iu, conversa ție,
explicație,
demonstraț ie 2
Organizarea și desfășurarea instruc ției individuale Exerciț iu, conversa ție,
explicație,
demonstraț ie 2
Organizarea și desfășurarea instruc ției colective Exerciț iu, conversa ție,
explicație, 2
Metodica organiz ării și desfășurării unui exerci țiu
situațional (STX) cu grupa de Comunica ții și informatic ă Exerciț iu, conversa ție,
explicație,
demonstraț ie 2

222 Bibliografie:
1. Concepția de modernizare a instruc ției Forțelor Terestre, nr. SMFT-31 din 05.07 2007;
2. Concepția standardiz ării instruc ției, Bucure ști, nr. SMG-104/2003;
3. Dordea, M., Probleme generale de pedagogie militar ă, Ed. A.F.T., Sibiu, 2001;
4. F.T.-1, Doctrina Opera țiilor Forțelor Terestre, Bucure ști, ediție 2006;
5. F.T.-17, Instruc țiuni de evaluare a instruc ției colective în For țele Terestre, Bucureș ti,
ediție 2008.
6. Ghidul elabor ării Programelor de Instruc ție Individual ă, București, nr. SMG-75 din 27.07
2007;
7. Ghidul elabor ării Programelor de Instruc ție pentru Misiune, Bucure ști, nr. SMG-56 din
30.11 2004;
8. Istrate, E., Vasiliu V., Rîș noveanu, A., Didactica specialit ății, Ed. UNAp., Bucure ști,
2005;
9. Metodica organiz ării și desfășurării instruc ției în for țele terestre , Nr. SMFT-13 din
13.04.2009
10. Nor
me privind instruc ția în Forțele Terestre, nr. SMFT-44 din 15.09 2006;
11. Ordin privind instruc ția și exercițiile în For țele Terestre în perioada 2007-2010, nr.
SMFT-43 din 15.09 2006;
12. Precizări privind lista generală cu cerin țele misiunilor For țelor Terestre, nr. SMFT-
7/2005;
13. Precizări privind modul de utilizare a Programelor de Instruc ție pentru Misiuni și a
Programelor de Instruc ție Individual ă, nr. SMFT-407 din 15.10 2008;
14. Rizescu, Al., St ănciulescu, R., Didactica specialit ății militare , Sibiu, Editura Academiei
Forțelor Terestre, 2008;
15. Rizescu, Al., St ănciulescu, R., Cîrneanu, N., Didactica specialit ății. Aspecte
metodologice , Sibiu, Editura Alma Mater, 2009.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Didactica specialit ății militare corespund urm ătoarelor repere
teoretice și practice contemporane:
• integrarea no țiunilor specifice specialit ății în activit ățile de formare profesional ă;
• centrarea instruirii pe cursant;
• promovarea metodelor activ-participative.
Tematica disciplinei Didactica specialit ății militare corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorului:
• standardizarea activit ăților de instruire și evaluare a militarilor;
• integrarea evalu ării militarilor în pratica pred ării și învățării, prin intermediul ASIE;
• instruirea individuală și colectivă a militarilor;
• utilizarea tehnologiilor moderne în pr ocesul de instruire a militarilor.

223 10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3 Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • folosirea corectă a terminologiei
specifice activit ăților de instruire;
• nivelul de în țelegere a structurii și a
modului de utilizare a documentelor de
planificare și conducere a instruc ției;
• realizarea de conexiuni între
cunoș tințele de pedagogie general ă,
psihologie, sociologie și didactica
specialității militare. Probă scrisă
60 %
10.5 Seminar/
laborator • folosirea corectă a terminologiei
specifice activit ăților de instruire;
• întocmirea și utilizarea documentelor
standardizate de planificare și
conducere a instruc ției;
• respectarea algoritmului specific și
utilizarea de strategii didactice variate în proiectarea și conducerea unei
ședințe de instruire individual ă/
colectivă a militarilor. Probă
practică 40%
10.6 Standard minim de performan ță
• Utilizarea corect ă a noțiunilor de baz ă, participarea activ ă la cursuri și seminarii;
• Cunoașterea și utilizarea documentelor standardizate și a metodelor de instruire
individuală și colectivă a militarilor

224

225

ANUL III DE STUDII

DOMENIUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICEN ȚĂ
„ȘTIINȚE MILITARE, INFORMAȚII ȘI ORDINE PUBLIC Ă”

SPECIALIZAREA UNIVERSITAR Ă
„MANAGEMENTUL SISTEMELUL DE COMUNICA ȚII
MILITARE”

226

227 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1 Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3 Departamentul Științe tehnice
1.4 Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicatii
militare
2. Date despre disciplin ă
2.1 Denumirea disciplinei Comunica ții optoelectronice
2.2 Titularul activităț ilor de curs Lector univ. dr. ing. Teodoru Emil
2.3 Titularul activităț ilor de seminar Lector univ. dr. ing. Teodoru Emil
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei De spec

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1 Numărul de ore pe s ăptămână 3 din care: 3.2
curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total din planul de învățământ 36 din care 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platforme electronice de specialitate și pe
teren 12
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 25
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți…. –
3.7 Total ore studiu individual 64
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum 1. Matematic ă aplicată, dispozitive și circuite
electronice.
4.2 de competen țe nu
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desf ășurare a cursului sală de curs cu sistem de proiec ție
5.2 de desf ășurare a
seminarului/laborator sală laborator cu medii Matlab/Simulink,
LabVIEW.

228 6. Competen țele specifice acumulate
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a func ționării sistemelor
de comunica ții militare
C4.1 Deținerea și utilizarea cunostin telor tehnice de actualita te pentru configurarea
corecta si asigurarea conditiilor mini me de functionare a liniilor de
comunicatii in prezenta factorilor perturbatori
C4.2 Adaptarea metodelor si tehnicilor de asigurare a legaturilor de comunicatii in
conditii de operare ostile
C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare
C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii serviciilor de comunicatii
C5.1 Cunoasterea mijloacelor si a metodelor de eficientizare si protejare adecvata a
transmisiilor de informatii
C5.2 Identificarea algoritimilor de eficientizare a transmisiilor de date, in vederea
cresterii calitatii serviciilor de com unicatii si a asigurarii securitatii
transmisiilor, comunicatiilor si informatiilor in aplicatii complexe
C5.3 Proiectarea strategiilor de ac țiune în vederea indeplinirii parametrilor tehnici si
asigurarii protectiei informatiei in functiei de specificul aplicatiei

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei Asimilarea de c ătre studen ți a noțiunilor de baz ă din
teoria comunica țiilor optoelectronice și crearea de
abilități de utilizare a tehnicii de comunica ții specifice
în condiții de război electronic.
7.2 Obiectivele specifice
• însușirea noțiunilor de teoria propag ării radiației
luminoase și a propriet ăților mediilor de propagare
• studiul unor compone nte optoelectronice
• studiul modul ării și demodulă rii optice
• studiul unor structuri de sisteme optoelectronice de
transmisie a informa ției

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
Radiația optică: propriet ăți, propa gare. Avantaje ale
folosirii luminii ca purt ător de informa ție. Particularit ăți
ale propag ării radiației optice prin ghiduri optice și
mediul înconjur ător. Expunere, explicație,
demonstraț ie,
proiecție slide-uri
Medii de transmisie ale radia ției optice. Prop rietăți.
Moduri de propagare. Modelu l general al unui sistem
de comunica ții optice.
Dispozitive optoelectronice. Dispozitive
optoelectronice active și pasive. Dispozitive radiante,
dispozitive fotodetectoare: principii de func ționare,
caracteristici, parametri. Expunere, explicație, proiec ție
slide-uri
Fibre optice. Structură, proprietăți, tipuri, performan țe.
Domenii de utilizare. Microdispozitive optoelectronice. Expunere, explicație, proiec ție
slide-uri

229 Modularea și demodularea fascicolelor optice.
Dispozitive de modulare, func ționare. Metode de
modulare și demodulare optic ă. Dispozitive
demodulatoare, func ționare. Expunere,
explicație, proiec ție
slide-uri
Sisteme de transmisiuni optice. Structuri de sisteme
de transmisiuni optice analogice și numerice. Expunere, explicație, proiec ție
slide-uri.
Sisteme de transmisiu ni cu fibre optice. Structura
sistemelor de transmisiuni cu fibre optice. Expunere, explicație, proiec ție
slide-uri
Comunica ții optice wireless. Canale optice wireless.
Canalul optic MIMO. Modelu l unui canal optic MIMO.
Constrân geri în proiectare. Estimarea capacit ății.
Canalul optic wireless pixelat. Modulația spațială
discretă multiton SDMT. Sincronizarea spa țială în cazul
modulației SDMT. Capacitatea canalului MIMO RF.
Aparate de m ăsurat destinate comunica țiilor
optoelectronice. Analizoare pentru componente
optoelectronice. Tehnici de m ăsurare. M ăsurări
unipolare, m ăsurări diferențiale. Expunere, explicație, proiec ție
slide-uri
Bibliografie:
[1] Sterian, P., Transmiterea optic ă a informa ției, Editura tehnic ă, București, 1982.
[2] Prahoveanu, I. – Transmisiuni optoelectronice, Ed. AMT Bucure ști, 1987.
[3] Popa, Mircea – Comunica ții optoelectronice, Ed. AFT Sibiu, 2007.
[4] Midwinter, J.E., – Optical fiber fo r transmission, Ed. J. Wiley and Sons, NY, 1979.
[5] Niculescu, C.R., Iosif, I.M. – Ini țiere în comunicaț iile prin fibre optice, Ed. Tehnic ă,
București, 1982.
[6] Petruț a, I.D. – Comunicaț ii prin cabluri optice. Proiec tarea sistemului., Ed. AMT,
București, 1982.
[7] Hranilovic, Steve – Wireless optical communication systems, Ed. Springer Science,
Boston, 2005.
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Fibre și cabluri optice. Explica ție,
exemple
Surse de emisie optic ă. Dispozitive optoelectronice de emisie. Explica ție,
simulare
Dispozitive optoelectronice de recep ție. Explica ție,
simulare
Modulatoare și demodulatoare optice. Explica ție,
simulare
Sisteme de transmisie optice. Explicație,
simulare
Aparate de m ăsurat pentru domeniu l optoelectronic.
Explicație,
exemple.
Bibliografie:
[1] Sterian, P., Transmiterea optic ă a informa ției, Editura tehnic ă, București, 1982.
[2] Prahoveanu, I. – Transmisiuni optoelectronice, Ed. AMT Bucure ști, 1987.
[3] Popa, Mircea – Comunica ții optoelectronice, Ed. AFT Sibiu, 2007.
[4] Midwinter, J.E., – Optical fiber fo r transmission, Ed. J. Wiley and Sons, NY, 1979.

230 [5] Niculescu, C.R., Iosif, I.M. – Ini țiere în comunicaț iile prin fibre optice, Ed. Tehnic ă,
București, 1982.
[6] Petruț a, I.D. – Comunicaț ii prin cabluri optice. Proiec tarea sistemului., Ed. AMT,
București, 1982.
[7] Hranilovic, Steve – Wireless optical communication systems, Ed. Springer Science,
Boston, 2005.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conținuturile disciplinei Comunica ții optoelectronice corespund urm ătoarelor repere teoretice
și practice contemporane:
• educaț ia centrată pe student
• participare activ ă a studenților, parteneriat între educator și student
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare
• educaț ia permanent ă, autoeducaț ia
Tematica disciplinei Comunica ții optoelectronice corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorilor:
• desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor
• instruirea individuală și colectivă a militarilor
• strategii didact ice eficiente
• utilizarea de te hnologii moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Să cunoască caracteristicile și particularit ățile
componentelor optoelectronice și a mediilor
de propagare.
• Să cunoască caracteristicile generale ale
transmiterii optice a informaț iei.
• Să cunoască elementele constructive ale
sistemelor optoelectronice de transmisiune a informației. Examen scris 70 %
10.5 Seminar/ laborator • Să recunoasc ă componentele optoelectronice
și să le descrie func ționarea.
• Să realizeze simularea pe calculator unor
sisteme optoelectronice.
• Rezolvarea unui num ăr minim de probleme
din capitolele studiate. Evaluare pe parcurs + portofoliu probleme rezolvate 15 % +
15 %
10.6 Standard minim de performan ță
– propagarea radia ției optice prin ghiduri optice și mediul înconjur ător
– modelul general al unui sistem de comunica ții optice
– structura sistemelor de tr ansmisiuni cu fibre optice

231 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia Forț elor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Stiinte Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunica ții
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Securitatea sistemelor de comunica ții și informatic ă
2.2. Titularul activit ăților de curs Lect.univ.dr. Oancea Romana
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lect.univ.dr. Oancea Romana
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 5 2.6. Tipul de
evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Optionala

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.29 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 36 din care 3.5
curs 24 3.6 seminar/laborator 12
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 30
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 27
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 30
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 89
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Semnale în telecomunica ții
• Rețele de calculatoare
• Comunica ții analogice și numerice
• Teoria cod ării și secretizării informa ției
• Propagarea undelor electromagnetice și
antene
• Comunica ții radio
4.2. de competen țe

232 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului Sală de curs / amfiteatru cu sistem de
proiecție
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • Pe subgrupe, numarul de studenti pentru o
subgrupa mai mic de 15.

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii se rviciilor de comunicatii
C5.1 Cunoasterea mijloacelor si a metodelor de eficientizare si protejare adecvata a
transmisiilor de informatii C5.2 Identificarea algoritimilor de eficientizare a transmisiilor de date, in vederea cresterii calitatii serviciilor de comunicat ii si a asigurarii securitatii transmisiilor,
comunicatiilor si informati ilor in aplicatii complexe
C5.3 Proiectarea strategiilor de ac țiune în vederea indeplinir ii parametrilor tehnici si
asigurarii protectiei informatiei in functiei de specificul aplicatiei C5.4 Evaluarea gradului de satisfacere a nevoii de comunicatii si a nivelului de risc
in conditiile actiunii factorilor perturbatori in mediile de comunicatii C5.5 Revizuirea si implementarea lectiilor i nvatate in domeniul asigurarii securitatii
cibernetice si reproiectarea elementelor de sistem considerate puncte vulnerabile

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea de cuno ștințe și realizarea de deprinderi privind
managementul securit ății sistemelor de comunica ții militare
7.2. Obiectivele specifice Să cunoască modelele și metodele de protec ție a infrastructurilor
informaționale critice
Să cunoască tipurile de re țele din punct de vedere al securit ății și
amenințările specifice fiec ăreia
Să cunoască reglement ările naționale și internaționale privitoare
la securitatea sistemelor de comunica ții
Să cunoasc ă modul de generare și distribuire a cheilor de
securitate în re țelele militare de comunica ții

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
Introducere în securitatea informa ției Descriere, Explicare
Conversa ție
Evoluția studiilor privind protec ția
infrastructurilor informa ționale critice Descriere, Explicare
Conversa ție
Modele și metode de protec ție a
infrastructurilor informa ționale critice Descriere, Explicare
Conversa ție
Tipuri de re țele și amenin țările specifice
acestora Descriere, Explicare
Conversa ție
Criminalitatea electronic ă Descriere, Explicare
Conversa ție
Securitatea SIC Descriere, Explicare
Conversa ție

233 Sistemul de reglementare a securit ății IFE Descriere, Explicare
Conversa ție
Reglementă ri naționale și internaționale în
domeniul INFOSEC Descriere, Explicare
Conversa ție
Securitatea echipamentelor Descriere, Explicare
Conversa ție
Subsistemele de securitate Descriere, Explicare
Conversa ție
Apărarea rețelelor virtuale Descriere, Explicare
Conversa ție
Managementul cheilor de securitate a re țelelor
de comunica ții Descriere, Explicare
Conversa ție
Bibliografie:
48. Andrașiu M, Grecu D., Introducere în securitatea informa țiilor, Note de curs,
Academia Tehnic ă Militară, 2006
49. Anjum F., Mouchtaris P., Security for wireless ad hoc networks, John Wiley & Sons,
Inc., Hoboken, New Jersey, 2007
50. Cantaragiu Ș (coord)., E-defence și societatea informa țională, societatea cunoa șterii,
ACCTM, Bucure ști, 2005
51. ISBC, Planificarea re țelelor și managementul cheilor , Manual de utilizare, Bucure ști,
2009
52. Timofte G., Tudose E., Constantin G., Protecția informa țiilor în sistemele de
comunica ții militare moderne, Editura INEDIT, Bucure ști, ediț ie 2006.
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Instalarea și configurarea aplicaț iei de OPNET
IT Guru. Descrierea aplica ției. Conversa ție,
Explicație
Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de specialitate
Detectarea întreruperilor în reț ea prin utilizarea
ping-ului Conversa ție,
Explicație
Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de specialitate
Analiza conexiunilor TCP cu instrumentul
Packet Analyzer. Conversa ție,
Explicație
Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de specialitate
Selectarea traficului multimedia cu proxi-uri și
firewall-uri. Conversa ție,
Explicație
Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de specialitate
Studierea conexiunilor VPN. Conversaț ie,
Explicație
Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de specialitate
VLAN – Crearea grupurilor de utilizatori. Conversa ție,
Explicație
Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de specialitate

234 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
¾ Conținuturile disciplinei Securitatea sistemelor de comunica ții și informatic ă, corespund
următoarelor repere teoretice și practice actuale:
• Formarea de speciali ști în domeniul securit ății sistemelor de comunica ții militare;
• Formarea de deprinderi privind utilizarea aplica țiilor de administrarea a securit ății
sistemelor de comunicaț ii militare;
• Formarea de deprinderi de aplicare a procedurilor de administrare a securit ății
sistemelor de comunicaț ii.
o Tematica disciplinei Securitatea sistemelor de comunica ții și informatic ă corespunde
următoarelor cerin țe ale beneficiarilor:
• Eficientizarea procesului de administrare a securit ății sistemelor militare de
comunica ții;
• Aplicarea corect ă a procedurilor de administrare a securit ății sistemelor de
comunica ții militare
• Îndeplinirea indic ilor de performan ță privind functionarea tehni cii de comunicatii din
mediului militar;
• Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2
Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Descrierea modelelor și metodelor de protec ție a
infrastructurilor informa ționale critice;
• Descrierea tipurilor de re țele din punct de vedere
al securității și a amenin țărilor specifice;
• Descrierea procedurilor de management al
cheilor de securitate pentru re țelele militare de
comunica ții
• Descrierea reglement ărilor naționale și
internaționale privind protec ția sistemelor de
comunica ții;
Probă
scrisă
50 %
10.5 Seminar/ laborator • Utilizarea aplica țiilor software de administrare
a securită ții rețelelor de comunica ții;
• Detectarea întreruperilor leg ăturilor de date,
realizarea de re țele virtuale, și selectarea traficului
multimedia Lucrări de laborator
și referat
Probă
practică 50 %
10.6 Standard minim de performan ță
– Să descrie modelele și metodele de protec ție a infrastructurii informa ționale utilizate în
sistemele militare de comunica ții, în propor ție de minim 25%;
– Să descrie procedurile de management a cheilor de securitate utilizate în sistemele militare
de comunica ții, în propor ție de minim 30%;
– Să realizeze re țele virtuale și să condiționeze traficul multimedia în re țelele de comunica ții
militare de date în func ție de tipul misiunii, minim 30%;

235 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia Forț elor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Stiinte Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunica ții
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Rețele și sisteme de comunica ții militare
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof.univ.dr.ing. Bechet Paul
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lt.col.dr. Bouleanu Iulian
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 5 2.6. Tipul de
evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Optionala

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2 curs 2 3.30 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 48 din care 3.5
curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 52
3.9 Total ore pe semestru 100
3.10 Num ărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Comunica ții analogice și numerice
• Rețele de calculatoare
• Propagarea undelor electromagnetice  și
antene
• Comunica ții radio
4.2. de competen țe

236 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului Sală de curs / amfiteat ru cu videoproiector
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • Pe subgrupe, numarul de studenti pentru o
subgrupa mai mic de 15.
• Rețea de calculatoare cu acces la Internet
pe care poate rula aplica ția Radio Mobile

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a funcț ionării sistemelor
de comunica ții militare
C4.2 Adaptarea metodelor si tehnicilor de as igurare a legaturilor de comunicatii in
conditii de operare ostile
C4.3 Implementarea tehnicilor de configurare eficienta a retelelor de comunicatii in
aplicatii specifice C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare
C4.5 Îmbunatatirea configura ției sistemului de comunicatii in concordanta cu nevoia
de adaptare si reconfigurar e a retelelor bazate pe te hnologii de ultima generatie
C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii se rviciilor de comunicatii
C5.1 Cunoasterea mijloacelor si a metodelor de eficientizare si protejare adecvata a
transmisiilor de informatii
C5.2 Identificarea algoritimilor de eficientizare a transmisiilor de date, in vederea
cresterii calitatii serviciilor de comunicat ii si a asigurarii securitatii transmisiilor,
comunicatiilor si informati ilor in aplicatii complexe
C5.3 Proiectarea strategiilor de ac țiune în vederea indeplinir ii parametrilor tehnici si
asigurarii protectiei informatiei in functiei de specificul aplicatiei
C5.4 Evaluarea gradului de satisfacere a nevoii de comunicatii si a nivelului de risc
in conditiile actiunii factorilor perturbatori in mediile de comunicatii
C5.5 Revizuirea si implementarea lectiilor i nvatate in domeniul asigurarii securitatii
cibernetice si reproiectarea elementelor de sistem considerate puncte vulnerabile

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Cunoașterea și înțelegerea problemelor fundamentale privind
tipurile, parametrii și condițiile specific de planificare,
instalare și operare a re țelelor militare de telecomunica ții
7.2. Obiectivele specifice • Cunoașterea tipurilor de re țele de telecomunica ții;
• Cunoașterea parametrilor caracte ristici sistemelor de
telecomunica ții utilizate în mediul militar;
• Înțelegerea particularit ăților specifice modului de planificare,
instalare și operare a re țelelor de comunica ții militare;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și responsabile în raport
cu domeniul sistemelor de telecomunicaț ii;
• Cunoașterea tehnologiilor și standardelor definitorii pentru
rețelele de telecomunica ții militare;
• Valorificarea eficient ă și inovativ ă a cuno ștințelor din
domeniul re țelelor și sistemelor de telecomunica ții în scopul
soluționării nevoilor de comunica ții în aplica țiile militare.

237 8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
Principii generale pr ivind sistemele de
comunica ții și informatic ă militare Descriere, explicare,
conversație
Tipuri de leg ături și servicii în sistemele de
comunica ții militare. Matricea serviciilor Descriere, explicare, conversație
Rețele radio. Standarde utilizate în re țele de
comunica ții Descriere, explicare, conversație
Rețele tactice de date. Fluxul informa țional în
rețelele tactice Descriere, explicare, conversație
Rețele strategice. Fluxul informa țional în
rețelele strategice Descriere, explicare, conversație
Rețele de calculatoare. Standarde utilizate în
rețelele de calculatoare Descriere, explicare, conversație
Rețele radio tactice ad-doc Descriere, explicare, conversație
Sistemede de comunica ții integrate de campanieDescriere, explicare, conversație
Sisteme integrate disl ocabile. Mobilitatea
sistemelor de comunica ții Descriere, explicare, conversație
Sisteme de comunica ții integrate ale punctelor
de comand ă Descriere, explicare, conversație
Sisteme de comunica ții celulare. Standarde de
comunica ții pentru echipamentele din
generațiile 2G, 3G, 4G. Descriere, explicare, conversație
Sisteme de comunica ții de tip trunk Descriere, explicare, conversație
Bibliografie:
53. *** F.T.-10 Manual pentru sprijinul de comunica ții și informatic ă în opera țiile forțelor
terestre, Bucure ști, 2007
54. Bechet P., Mitran R., Popa M., Comunica ții radio numerice. Aplica ții, Editura Academiei
Forțelor Terestre, Sibiu, 2006.
55. Bora M., Bechet P., Bouleanu I., Goia G., Durdun D., Popescu I., Rețeaua militară
națională de comunica ții – componenta strategică , SATIRE, 2004.
56. Bucur A., Implicațiile războiului bazat pe re țea și ale capabilit ăților facilitate de re țea
asupra perfec ționării sistemelor de comunica ții digitale la nivelurile operativ și strategic
în Armata României , Teză de doctorat, UNAP, Bucure ști, 2010
57. Interactive Systems & Business Consulting, Manualul Sistemului integrat de comunica ții
al Batalionului de Infanterie/V.M ., București, 2005.
58. Munteanu R., Bouleanu I., Rețele radio cu mobilitate ridicat ă, Editura Mediamira, Cluj-
Napoca, 2013
59. Timofte G., Sisteme de comunica ții militare moderne , Editura A.Î.S.M., Bucure ști, 2001.
60. Timofte G., Tudose E., Vi șan D., Sisteme de comunica ții militare digitale de campanie ,
Editura INEDIT, Bucure ști, 2006.
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
L1. Instalarea și configurarea aplica ției de Conversa ție, Loc de desf ășurare:
Sala de

238 planificare a sistemelor de comunica ții radio,
Radio Mobile . Explicare
Demonstrare specialitate
L2. Accesarea și combinarea h ărților digitale în
scopul acoperirii ariilo r de servicii ale re țelelor de
radiocomunica ții care vor fi planificate.
Delimitarea și marcarea ariilor de servicii. Conversa ție,
Explicare Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de
specialitate
L3. Proiectarea acoperirii radio și reparti ția
resurselor pentru re țelele de voce și date în
tehnologie direct ă. Conversa ție,
Explicare
Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de
specialitate
L4. Proiectarea acoperirii radio și reparti ția
resurselor pentru re țelele de voce și date în
tehnologie single site. Conversa ție,
Explicare Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de
specialitate
L5. Proiectarea acoperirii radio și reparti ția
resurselor în aria de servicii realizat ă cu puncte de
acces radio. Conversa ție,
Explicare Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de
specialitate
L6. Proiectarea acoperirii radio și reparti ția
resurselor în re țea radio-releu de capacitate mare. Conversa ție,
Explicare Demonstrare Loc de desf ășurare:
Sala de
specialitate

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei Rețele și sisteme de comunica ții militare corespund urm ătoarelor
repere teoretice și practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;
• Participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
• Metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare;
• Educaț ia permanent ă, autoeducaț ia.
• Tematica disciplinei Rețele și sisteme de comunica ții militare corespunde urm ătoarelor
cerințe ale angajatorilor:
• Indeplinirea indicilor de pe rformanta privind functionarea tehnicii de comunicatii din
mediului militar;
• Utilizarea tehnologiilor moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a limbajului specific
domeniului semnal elor electrice;
• Descrierea corect ă a teoriilor, principiilor,
parametrilor și capabilit ăților rețelelor și
sistemelor de comunicaț ii militare. Proba oral ă,
Probă scrisă,
Probă practică,
Proiect
50 %
10.5 • Setarea corect ă a caracteristicilor reț elelor; Referat, 50 %

239 Seminar/
laborator • Respectarea algoritmilor specifici în
alocarea resurselor re țelelor;
• Identificarea, compunerea și introducerea
corectă a parametrilor sistemelor de
comunica ții în baza de date;
• Realizarea și interpretarea corect ă a
profilurilor leg ăturilor radio;
• Realizarea și interpretarea corect ă a
analizelor de acoperire polar ă și cartezian ă;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și
responsabile fa ță de importan ța
comunica țiilor militare în îndeplinirea
obiectivelor;
• Valorificarea eficient ă și inovativ ă a
strategiilor de instruire și autoinstruire în
propria activitate de preg ătire profesional ă. Proiect,
Experiment, Probă orală,
Probă practică,

10.6 Standard minim de performan ță
– Descrierea și utilizarea corect ă a parametrilor și noțiunilor de baz ă specifice domeniului
rețelelor și sistemelor de comunica ții militare;
– Realizarea și interpretarea corect ă a analizelor de profil al leg ăturii radio, acoperire polar ă
și acoperire cartezian ă.

240 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Modelarea și simularea ac țiunilor militare
2.2. Titularul activit ăților de
curs Gl.bg.prof.univ.dr.ing. Ghi ță BÂRSAN
2.3. Titularul activit ăților de
laborator Mr.lect.univ.dr.ing. Dorel BADEA
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 5 2.6. Tipul de evaluare Ex.2.7.Regimul disciplinei DE PREG ĂTIRE ÎN
DOMENIU ȘI ÎN
SPECIALITATE

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.31 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 48din care 3.5
curs 24 3.6 seminar/laborator 24
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 12
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 12
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 26
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 52
3.9 Total ore pe semestru 100
3.10 Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Științe militare
• Matematic ă aplicată
• Sisteme de armament
4.2. de competen țe

241 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului –

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea functiilor mana geriale pentru
îndeplinirea obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea met odelor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si politicilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pent ru evaluarea activit atilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizatiei militare
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a funcț ionării sistemelor
de comunica ții militare
C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare
C4.5 Îmbunatatirea configura ției sistemului de comunicatii in concordanta cu nevoia
de adaptare si reconfigurar e a retelelor bazate pe te hnologii de ultima generatie

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacit ății de utilizare eficient ă a
noțiunilor fundamentale, modelelor și
principiilor modelă rii și simulării pentru
optimizarea solu ționării unor probleme
specifice ac țiunilor militare moderne.

7.2. Obiectivele specifice • însușirea fundamentelor teoretice ale
proiectării, desfășurării și evaluării activităților
de instruire (individual ă și colectiv ă a
militarilor) prin modelare și simulare, pentru
diferite contexte ac ționale;
• explicarea și conștientizarea conexiunilor
dintre performan ță-instruire prin modelare și
simulare;
• fundamentarea hotă rârilor și deciziilor
acțiunilor militare prin metode științifice
interdisciplinare, utilizând adecvat criterii de
eficiență, standarde și proceduri specifice
modelării și simulării acțiunilor militare;
• analiza principalelor instrumente de instruire
prin modelare și simulare și a direcțiiilor de
dezvoltare a acestora, precum și utilizarea
corectă în procesul de instruire.

242 8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Noțiuni introductive privind modelarea și
simularea în domeniul militar Expunere
Conversaț ie 2
Construirea modelului unui sistem Expunere Conversaț ie
2
Principiile fundamentele ale model ării și
simulării Explicație 2
Arhitecturi, standarde și proceduri utilizate
în modelare și simulare în domeniul militar Expunere
Explicație 2
Dezvoltarea scenariilor și exerciții suport
pentru instruirea subunităț ilor din For țele
Terestre Expunere
2
Modelarea și simularea
proceselor de achizi ții pentru ap ărare Expunere Conversaț ie
2
Utilizarea model ării și simulării
pentru instruire și analiză Expunere Conversaț ie
2
Exerciții asistate de calculator în domeniul
militar Expunere 2
Modelarea și simularea în Armata României Expunere 2
Conexiuni între modelare și simulare și ADL Expunere,
Conversaț ie 2
Utilizarea jocurilor strategice în modelarea
capacității de luptă a unei structuri și
simularea evolu ției acesteia în situa ții
conflictuale Expunere 2
Joint Conflict and Tactical Simulation.
Posibilități de utilizare. Comenzi. Avantajele
utilizării Expunere 2
Bibliografie
1. Bârsan Ghi ță, Modeling and Simulation – Introduction Course , Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 2006.
2. Mureș an M., V ăduva Gh., R ăzboiul viitorul ui, viitorul r ăzboiului, Editura U.N.Ap.,
București, 2004.
3. Popescu, M., Apostol, V., Grad, V., Optimizarea reparti ției mijloacelor de foc pe obiecive ,
Editura Militară , București, 2000.
4. Badea,D., Bârsan, G., Stanic, M., Coman, M., Modelarea și simularea activit ăților și
acțiunilor militare , Editura A.F.T., Sibiu, 2014.
5. ***NATO Modelling And Simulation Master Plan, version 2.0

243 8.2. seminar Metode de predare Observații
Sedință introductiv ă (prezentarea echipei și a
importanței model ării și simulării acțiunilor
militare) Dezbatere
Studiu de caz 2
Prezentare media: organiza ții ale model ării și
simulă rii acțiunilor militare – lucru în echip ă Expunere Studiu de caz 2
Elaborarea unui m odel – laborator
individualizat Instruire asistată de calculator Proiect
4
Explicarea interela țională a subdomeniilor
cadrului arhitectural C4ISR Expunere Studiu de caz Dezbatere
2
Întocmirea unui referat de prezentare a unui standard din domeniul modelă rii si simul ării
acțiunilor militare sau a unui model de
interoperabilitate Instruire asistată de calculator
2
Conexiuni între Troop Leading Procedures –
Intelligence Preparation of the Battlefield –
Military Decision Making Process Instruire asistată de
calculator
Simulare 2
Ședință evaluativ ă
Conexiuni C4ISR-arhitecturi-standarde-
modele de interoperabilitate-instruire prin simulare Exerciț iu
Problematizare Dezbatere 2
Proiect integrator: conexiuni C4ISR –
arhitecturi – standarde – modele de interoperabilitate-instruire prin simulare Instruire asistat ă de
calculator Dezbatere
2
Metodele MOE-MOP: managementul capabilităților unui sistem tehnic (software
EPOCC, DECEMAK, STORM) Exerciț iu
Problematizare
4
Joc de război: Aplicare teoriei costului ciclului
de viață a unui sistem tehnic în cadrul Military
Tempo Game Instructaj
Simulare
Expunere
Dezbatere2
Bibliografie
1. Bârsan Ghită , Modeling and Simulation – Introduction Course , Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 2006, ISBN 973-7809-46-7. 2. Căruțașu V., Bârsan G., Aplicații ale model ării și simulării acțiunilor militare, Editura
Academiei For țelor Terestre, Sibiu, 2006, ISBN 973-7809-65-3, 978-973-7809-65-0.
3. Hampu A., C ăruțașu V., Cercetări opera ționale cu aplica ții în domeniul militar , Editura
Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 1999.
4. Hampu A., Cercetări opera ționale și modelarea sistemelor militare, Editura Academiei
Trupelor de Uscat, Sibiu, 1999. 5. Mureș an, M., Grad, V., Gheorghe, I., Mihalcea, A., Tehnologiile de vârf și domeniul
militar , Editura Militară , București, 1995.
6. Badea,D., Bârsan, G., Stanic, M., Coman, M., Modelarea și simularea activit ăților și
acțiunilor militare , Editura A.F.T., Sibiu, 2014.

244 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• Educaț ia centrată pe cursant;
• Participarea activ ă a cursanț ilor, parteneriat între educator și cursanți;
• Tematica disciplinei corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor;
• Activități de instruire individual ă și colectivă a militarilor.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere din
nota final ă
10.4 Curs – utilizarea corect ă a conceptelor
fundamentale ale model ării și simulării
acțiunilor militare precum și a conceptelor
asociate domeniului;
– să defineasc ă cadrul arhitectural C4ISR ș i
să explice interela ționarea subdomeniilor,
să explice structura de baz ă a unui model,
să enumere corect principiile model ării.
Probă scrisă 55%
10.5
Laborator – să cunoască foarte bine cel pu țin un model
de interoperabilitate;
– să aplice corect teoria costului ciclului de
viață a unui sistem tehnic, conform
metodologiilor învăț ate;
– să aplice metodele MOE, MOP în analiza
cost-eficacitate.
Referat, Proiect, Test, Portofoliu, Studiu de caz 45%
10.6 Standard minim de performan ță
– realizarea corect ă a planului unei ș edințe de instruire a militarilor prin modelare și
simulare și explicarea, în aces t context, a rela ției Troop Leading Procedures-Intelligence
Preparation of the Battlefield – Military Decision Making Process.

245 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe Tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunica ții
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Baze de date
2.2. Titularul activit ăților de curs Conf.univ.dr.ing. Giurgiu Lumini ța
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Conf.univ.dr.ing. Giurgiu Lumini ța
2.4. Anul de
studiu III2.5. Semestrul 5 2.6. Tipul de evaluare Cv2.7. Regimul disciplinei Opțional

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 3 3.2 din care curs 1 3.32 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 36 3.5 din care curs 12 3.6 seminar/laborator 24
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 12
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 25
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 64
3.9 Total ore pe semestru 100
3.10 Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum nu
4.2. de competen țe nu

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului laptop, ecran, videoproiector
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului calculatoare, ecran, videoproiector

246 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C3. Colectarea ș i analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.2 Identificarea, validarea si selectar ea elementelor relevante din fluxul
informational, in vederea asigurarii datelor necesare elaborarii deciziei
C3.3 Aplicarea unor metode performante de co lectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii C3.5 Proiectarea și implementarea procesului de analiza robusta a datelor în corela ție
cu cerințele situației tactice concrete
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a funcț ionării sistemelor
de comunica ții militare
C4.1 Deținerea și utilizarea cunostintelor tehnice de actualitate pentru configurarea
corecta si asigurarea conditiilor minime de functionare a liniilor de comunicatii in
prezenta factorilor perturbatori C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare
C4.5 Îmbunatatirea configura ției sistemului de comunicatii in concordanta cu nevoia
de adaptare si reconfigurar e a retelelor bazate pe te hnologii de ultima generatie

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei • însușirea cuno ștințelor necesare proiect ării bazelor de date
în vederea cre ării de competen țe specifice domeniului, în
acord cu cerinț ele și direcțiile actuale de cercetare.
7.2. Obiectivele specifice • utilizarea corect ă a limbajului specific bazelor de date;
• utilizarea bazelor de date în func ție de modelul logic;
• dobândirea abilit ăților aplicative și practice în vederea
rezovării unor probleme specifice bazelor de date prin
problematizare, simulare și algoritmizare

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
C1. Introducere în baze de date
Baze de date.
Sisteme de gestiune a bazelor de date
Arhitecturi de baze de date expunere, explicare,
conversație,
exemplificare 2 ore
C2. Modelul rela țional.
Domeniu, atribut, rela ție.
Tabel, leg ături între tabele expunere, explicare,
conversație,
exemplificare 2 ore
C3. Limbaj neprocedural SQL
SQL – DDL, SQL – DML expunere, explicare,
conversație,
exemplificare 2 ore
C4. Php
Variabile, operatori, constante expunere, explicare,
conversație, 2 ore

247 Instrucțiuni condi ționate, structuri de control,
instrucțiuni repetitive exemplificare
C5. PhP MySQL.
Conectare la server
Creare baze de date și creare tabel
Adăugare înregistră ri
Adăugare date in formular în baza de date
Modificare, ștergere înregistr ări expunere, explicare,
conversație,
exemplificare 2 ore
C6 Securitatea bazelor de date expunere, explicare, conversație,
exemplificare 2 ore
Bibliografie
14. Giurgiu Lumini ța, Tehnici avansate de program are WEB. Editura Academiei For țelor
Terestre, 2009
15. Bill McCarty, PHP4, Editura Teora, Bucure ști, 2002;
16. Paul DuBois, MySQL, Editura Teora, Bucure ști, 2003;
17. Larry Ullman, PHP si MySQL pentru site-uri dinamice, Editura Teora, Bucure ști,
2005;
18. Hernandez M., Proiectarea baze lor de date, Ed. Teora, 2003
19. Thomas M. Connolly, Begg Caroly, Strach an Anne, Baze de date: proiectare,
implementare, gestionare, Ed. Teora, 2001 20. Traian Anghel, Dezvoltarea aplica țiilor WEB folosind XHTML, PHP si MySQL, 2005
8.2. Laborator Metode de predare Observații
L1) Noț iuni și elemente de HTML Explicație,
Demonstra ție 2 ore
L2) Formulare HTML Explicație,
Problematizare,
Demonstra ție 2 ore
L3) Baze de date MySQL
Crearea unei baze de date cu phpmyadmin
Tabele, tipuri de dat ă Explicație,
Problematizare, Demonstra ție 2 ore
L4) Manipularea înregistră rilor din tabele
INSERT, UPDATE, DELETE Explicație,
Problematizare,
Demonstra ție 2 ore
L5) Selectarea înregistr ărilor din tabele –
SELECT – clauza WHERE, ORDER BY, GROUP BY,
JOIN Explicație,
Problematizare,
Demonstra ție 2 ore
L6) Scripturi PhP.
Variabile, operatori, constante
Funcții Explicație,
Problematizare, Demonstra ție 2 ore
L7) Structuri condi ționate, structuri repetitive Explicație,
Problematizare, 2 ore

248 Demonstra ție
L8) PHP – Func ții. Formulare. Sesiuni Explicație,
Problematizare,
Demonstra ție 2 ore
L9) Apelul bazelor de date MySQL utilizând
scripturi PhP
Utilizatori și privilegii
Adăugarea, modificarea și ștergerea
înregistrărilor
Interogarea select Explicație,
Problematizare,
Demonstra ție 4 ore
L10) Realizare aplica ții PhP – MySQL Explicație,
Problematizare,
Demonstra ție 4 ore
Bibliografie
1. R.Oancea, Informatic ă aplicată. Programare Web., Ed. Academiei For țelor Terestre,
2009
2. Phillips, Lee Anne, Utilizare HTML 4, Teora, Bucure ști, 2000;
3. Taylor Dave, Crearea paginilor WEB cu HTML 4, Teora, Bucure ști;
4. L.Welling L. Thomson, Dezvoltarea aplica țiilor WEB cu PHP si MySQL, Edi ția a II-
a, Editura Teora, Bucure ști, 2003;
5. Larry Ullman, PHP si MySQL pentru site-uri dinamice, Editura Teora, Bucure ști,
2005;
6. Hernandez M., Proiectarea baze lor de date, Ed. Teora, 2003

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei Baze de date corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice
contemporane:
• Dezvoltarea noii viziuni și atitudini practice asupra educa ției, prin prisma tehnologiei
informației și a rolului acesteia în progresul omenirii;
• Corelarea aspectelor înv ățare-spațiu web-societatea cunoa șterii cu amplificarea
capacității de gândire, comunicare și acțiune în mediul Internet;
• Cultivarea unei atitudini pozitive și responsabile fa ță de domeniul științific si
activitatea științifică, în vederea autoperfec ționării personale și profesionale continue.
• Tematica disciplinei Baze de date corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Utilizarea de că tre militari a tehnicii și aparaturii moderne de specialitate;
• Utilizarea softurilor în modelarea – simularea unor fenomene sau procese.
• Utilizarea tehnologiilor informa ționale moderne.

249
10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Utilizarea corect ă a limbajului specific
bazelor de date;
• Definirea tipurilor de chei de la nivelul
tabelelor
• Definirea corecta a tipurilor de rela ții și a
integrității referențiale
• Utilizarea corect ă a interog ărilor MySQL
în vederea manipulă rii înregistr ărilor din
tabele • scripturi php care permit manipularea
înregistrărilor, crearea tabelelor și a bazelor
de date mysql
Probă practică,
Test 70 %
10.5 Seminar/ laborator • Răspunsurile la temele, exerci țiile și
lucră rile practice de laborator;
• Rezolvarea etapelor premerg ătoare finaliz ării
unui proiectul ălr Studiu de caz Proiect, 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
1.Să cunoască conceptele specifice bazelor de date .
2. Să proiecteze baze de date rela ționale
3.Să defineasc ă integritatea referen țială și să impună restricț ii asupra datelor din tabele
4. Să creeze programe PHP elementare care s ă interacționeze cu baze de date MySQL;.

250 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1 Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2 Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3 Departamentul Științe Tehnice
1.4 Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunica ții
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1 Denumirea disciplinei Sisteme de achizi ție de date
2.2 Titularul activităț ilor de curs Lector univ. dr. Oancea Romana
2.3 Titularul activităț ilor de seminar Lector univ. dr. Oancea Romana
2.4 Anul de studiu II2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare Cv
5 2.7 Regimul disciplinei Opțională

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1 Numărul de ore pe
săptămână 3 din care: 3.2
curs 1 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total din planul de învățământ 36 din care 3.5 curs 12 3.6 seminar/laborator 24
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 25
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platforme electronice de specialitate și pe
teren 12
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 25
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți…. –
3.7 Total ore studiu individual 64
3.9 Total ore pe semestru 100
3.10 Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum • Matematica aplicata
• Electrotehnica, dispozitive si circuite
electronice
•Electromagnetism și fizica corpului solid
4.2 de competen țe nu
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desf ășurare a cursului sală de curs cu sistem de proiec ție
5.2 de desf ășurare a
seminarului/laborator – /sală laborator cu mediu Matlab/Simulink,
LabVIEW

251 6. Competen țele specifice acumulate
C3. Colectarea și analiza datelor în vederea proiect ării suportului fluxului
informațional necesar în procesul de luare a deciziei
C3.2 Identificarea, validarea si selectar ea elementelor relevante din fluxul
informational, in vederea asigurarii datelor necesare elaborarii deciziei
C3.3 Aplicarea unor metode performante de co lectare, prelucrare si distribuire a
informatiilor, in concordanta cu necesitatile operationale ale misiunii C3.5 Proiectarea și implementarea procesului de analiza robusta a datelor în
corelație cu cerin țele situației tactice concrete
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a func ționării sistemelor
de comunica ții militare
C4.1 Deținerea și utilizarea cunostintelor tehnice de actualitat e pentru configurarea
corecta si asigurarea conditiilor minime de functionare a liniilor de comunicatii in
prezenta factorilor perturbatori
C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare
C4.5 Îmbunatatirea configura ției sistemului de comunicatii in concordanta cu nevoia
de adaptare si reconfigurar e a retelelor bazate pe te hnologii de ultima generatie

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei Asimilarea de c ătre studen ți a noțiunilor de baz ă din
domeniul achizi ției de date și crearea de abilit ăți de
utilizare a acestor sisteme pentru domeniul re țelelor de
comunica ții.
7.2 Obiectivele specifice • însușirea principalelor tipuri de circuite de
condiționare a semnalelor
• studiul unor tipuri de sisteme de achizi ție de date
• interfețe utilizate în achizi ția de date
• sistemul LabVIEW: aspecte hardware, aspecte
software

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de
predare Observații
Sisteme de achizi ție de date (SAD). Arhitecturi.
Principalele tipuri de resurse utilizate în SAD.
Multiplexoare analogice. circuite de e șantionare-memorare.
Circuite de condiț ionare a semnalelor. Convertoare
tensiune-frecven ță. Expunere,
explicație,
proiecție slide-
uri
Circuite pentru conversia datelor. Convertoare digital-
analogice. Convertoare analog-digitale. Expunere, explicație,
proiecție slide-
uri
Interfețe specializate de comunica ție. Comunica ția de tip
serial. Protocoale de transmisie serial ă a datelor. Interfa ța
RS-232. Interfa ța I2C. Magistrala I2C. Transferuri pe
magistrale I2C. Arbitrarea priorit ăților. și generarea
ceasului. Interfa ța USB. Expunere, explicație,
proiecție slide-
uri

252 Comunica ția de tip paralel. Protocoale de transmisie
paralelă a datelor. Interfa ța HPIB. Structura bus-ului HPIB.
Tipuri de SAD: cu un semnal analogic de intrare; cu mai
multe semnale analogice de intrare; cu multiplexare
temporală, sisteme sincrone. Expunere,
explicație,
proiecție slide-
uri.
Sisteme de achiziț ie de date cu μP. Unităț i centrale de
prelucrare tradi ționale. Sisteme de date cu μP. Funcții
preluate de μP. Procesoare de semnal DSP. Expunere, explicație,
proiecție slide-
uri
Plăci de achizi ție de date. Plăci cu intrări analogice. Pl ăci
cu intrări numerice. Exemple. Mediul LabVIEW. Expunere, explicație,
proiecție slide-
uri 2 ședințe
Bibliografie:
[1] Ștefănescu, C., Cupcea, N. – Sisteme inteligente de m ăsurare și control, Ed. Albastr ă
Cluj-Napoca, 2003. [2] Toma, L. – Sisteme de achizi ție și prelucrare numeric ă a semnalelor, Ed. de Vest,
Timișoara, 1997.
[3] Jurca, T., Stoiciu, D. – Instrumenta ție de măsurare. Structuri și circuite, Ed. de Vest,
Timișoara, 1996.
[4] Pop, E. ș.a. – Tehnici moderne de m ăsurare, Editura Facla, Timi șoara, 1983.
[4] Teodoru, E. – M ăsurări electrice și electronice, vol. II, Ed. AFT, Sibiu, 2001.
[5] ∗∗∗ – National Semoconductor – Data Aquisition Systems Data Book, 1997.
[6] ∗∗∗ – Agilent – Application Notes
8.2. Seminar/laborator Metode de
predare Observații
Circuite pentru condi ționarea semnalelor: multiplexoare,
amplificatoare, convertoare te nsiune-curent, convertoare
tensiune-frecven ță. Explicație,
exemple 2 ședințe
Convertoare numeric-analogice. Explicație,
simulare
Convertoare analog-numerice. Explicație,
simulare
Comunica ția în SAD. Magistrale. Comunicaț ii seriale.
Comunica ții paralele.
Structuri de SAD. Structuri cu multiplexare temporal ă.
Structuri sincrone. Explicație,
simulare 2 ședințe
Mediul LabVIEW. Simul ări în mediul LabVIEW.
Simularea unor structuri SAD. Explicație,
simulare 5 ședințe
Bibliografie:
[1] Ștefănescu, C., Cupcea, N. – Sisteme inteligente de m ăsurare și control, Ed. Albastr ă
Cluj-Napoca, 2003. [2] Toma, L. – Sisteme de achizi ție și prelucrare numeric ă a semnalelor, Ed. de Vest,
Timișoara, 1997.
[3] Jurca, T., Stoiciu, D. – Instrumenta ție de măsurare. Structuri și circuite, Ed. de Vest,
Timișoara, 1996.
[4] Pop, E. ș.a. – Tehnici moderne de m ăsurare, Editura Facla, Timi șoara, 1983.
[4] Teodoru, E. – M ăsurări electrice și electronice, vol. II, Ed. AFT, Sibiu, 2001.
[5] ∗∗∗ – National Semoconductor – Data Aquisition Systems Data Book, 1997.
[6] ∗∗∗ – Agilent – Application Notes

253 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul
programului.
Conținuturile disciplinei Sisteme de achizi ție de date corespund urm ătoarelor repere teoretice
și practice contemporane:
• educaț ia centrată pe student
• participare activ ă a studenților, parteneriat între educator și student
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare
• educaț ia permanent ă, autoeducaț ia
Tematica disciplinei Sisteme de achizi ție de date corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorilor:
• desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor
• instruirea individuală și colectivă a militarilor
• strategii didact ice eficiente
• utilizarea de te hnologii moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Să cunoască arhitectura sistemelor de achizi ție
de date
• Să cunoască principalele resurse de circuite
utilizate în achizi ția de date
• Să cunoască tipurile de sisteme de achizi ție de
date
• Să cunoască tipurile de comunica ții utilizate
în structurile de achizi ție de date. Examen scris 70 %
10.5 Seminar/ laborator • Să realizeze simularea pe calculator unor
circuite utilizate în sisteme de achizi ție de
date
• Să realizeze simular ea unor blocuri din
componen ța SAD
• Să realizeze simularea pe calculator unor
sisteme de achizi ție de date
Evaluare pe parcurs + portofoliu 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– arhitectura de baz ă a unui sistem de achizi ție de date
– comunica ții seriale în SAD
– structura SAD cu multiplexare temporal ă

254 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL PROTEC ȚIA MEDIULUI
2.2. Titularul activităț ilor de curs Col.prof.univ.dr.ing. Mo șteanu Dănuț
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Col.prof.univ.dr.ing. Mo șteanu Dănuț
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 52.6. Tipul de
evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Facultativ

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 2 din care 3.2 curs 1 3.3.
seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învățământ 24 din care 3.5
curs 12 3.6 seminar/laborator 12
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 10
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 4
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 26
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum
4.2. de competen țe

255
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea functi ilor manageriale pent ru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metode lor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si poli ticilor pentru rezo lvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pent ru evaluarea activitatilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea teoriei și metodologiei pedagogice moderne,
necesare în organizarea și desfășurarea ș edințelor de instruire
a militarilor
7.2. Obiectivele specifice Cunoașterea și utilizarea corect ă a noțiunilor de baz ă specifice
ale ingineriei protec ției mediului;
Identificarea de termeni, rela ții, procese și conexiuni specifice
ingineriei protec ției mediului;
Înțelegerea importan ței studierii managementului protec ției
mediului, ca fundament al preg ătirii de specialitate a viitorilor
ofițeri și ca o component ă actuală de mare interes a societ ății
contemporane.
explicarea și interpretarea unor concepte, procese și fenomene
specifice domeniului ingineriei protec ției mediului;
explicarea intrumentelor de management și evaluare de mediu
necesare organiza ției militare.

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
CI. Componente specifice protec ției
mediului
1.1. Concepte și instrumente în protec ția
mediului;
1.2. Locul ș i rolul ingineriei mediului Expunere, Explicație,
Conversaț ie,

256 C2 Reglement ări privind calitatea
factorilor de mediu.
2.1. Tipuri de indicatori de calitate
reglementa ți;
2.2. Indicatori privind aprecierea biodiversit ății
2.3. Monitornigul mediului
C3 . Protecția resurselor de ap ă.
3.1. Gospodă rirea apelor;
3.2. Folosin țe de apă;
3.3. Protec ția apelor.
C4 Protecția atmosferei .
4.1. Surse de poluare a atmosferei;
4.2. Controlul surselor de poluare a atmosferei;
4.3. Surse de vibra ții și zgomote;
4.4 Controlul și combaterea surselor de vibraț ii
și zgomote.
C5 .Protecț ia solului.
5.1. Controlul polu ării solului.
5.2. Efecte directe și indirecte ale polu ării
solului
5.3. Prevenirea polu ării solului.
C6 .Controlul radioactivit ății mediului
6.1. Efecte biologice ale radia țiilor.
6.2. Surse naturale de iradiere
6.3. Evaluarea iradierii suplimentare
6.4. Efectul și controlul de șeurilor radioactive. Descriere
Demonstra ție Film didactic,
Scheme,
Imagini, Harta,
Soft
C7 .Controlul radioactivit ății mediului
7.1. Caracteristicile de șeurilor.
7.2. Colectare , transport și depozitare al
deșeurilor
7.3. Tehnici de prelucrare și recuperare a
deșeurilor
7.4. Tehnologii de proces 'curate'.
C8 . Studii de impact
8.1. Etapele studiului de impact.
8.2. indicatori ai st udiului de impact
8.3. structura unui raport de evaluare a
impactului ecologic
8.4. Metode și tehnici de evaluare a impactului
ecologic.
C9 .Analize de risc și urgențe de mediu
9.1. Schema cadru de identificare a pericolelor
pentru
mediu.

257 9.2. Identificare și analiza riscului
9.3. Urgen țe de mediu. Mod de interven ție
Bibliografie:
1. V. Rojanschi, F. Bran, Politici și strategii de mediu , Editura Economic ă, București, 2002.
2. V. Rojanschi, M. Teacă , G. Florian, C. Ioedache, Evaluarea impactului ecologic ,
Societatea Ateneul Român, Universitatea Ecologic ă, București, 2000.
3. W.P. Cunningham, B.W. Saigo, Enviromental Science. A global Concern , Third edition,
Wm. C.Brown Publishers, S.U.A. 1995
4. Goudie, The human impact on the natural environment , second edition, Basil Blackwell,
Oxford,1986. 5. Câmpeanu V., Impactul dezastrelor asupra economiilor europene: seceta ș i inundațiile,
EdituraExpert, Bucure ști, 2008
8.2. Laborator Metode de predare Observații
Sisteme și planurilor de management al
mediului. Conversaț ie,
Explicație,
Demonstra ție
Poluarea factorilor de mediu. Monitornig-ul
mediului Exerciț iu,
Dezbatere,
Experiment,
Studiu de caz,
Proiect,
Politica industrială și dezvoltarea durabil ă
din perspectiva Uniunii Europene
Evaluarea impactului eco logic al diferitelor
acțiuni militare. Studiu de impact în cazul
desfășurării unei aplica ții militare. Acord
de mediu.
Gestionarea de șeurilor. Caz particular
Irlanda
Bibliografie
1. V. Rojanschi, F. Bran, Politici și strategii de mediu , Editura Economic ă, București, 2002.
2. V. Rojanschi, M. Teacă , G. Florian, C. Ioedache, Evaluarea impactului ecologic ,
Societatea Ateneul Român, Universitatea Ecologic ă, București, 2000.
3. W.P. Cunningham, B.W. Saigo, Enviromental Science. A global Concern , Third edition,
Wm. C. Brown Publishers, S.U.A. 1995
4. Goudie, The human impact on the natural environment , second edition, Basil Blackwell,
Oxford, 1986.
5. Câmpeanu V., Impactul dezastrelor asupra economiilor europene: seceta ș i inundațiile,
EdituraExpert, Bucure ști, 2008

258 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• Dobândirea de cuno ștințe din domeniul ingineriei protec ției mediului, ca obiect de
studiu interdisciplinar, cu valen țe aplicative, utile în solu ționarea diverselor probleme
manageriale, indife rent de nivel;
Tematica disciplinei corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Desfășurarea standardizat ă a activităților în cadrul organiza țiilor;
• Participarea activ ă și cointeresarea în procesul de luar e a deciziei pe diferite paliere.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs – utilizarea corect ă a conceptelor
fundamentale ale ingineriei protec ției
mediului precum și a conceptelor asociate
domeniului;
– să cunoasc ă principalele metode de
control și evaluare a calit ății factorilor de
mediu. Probă scrisă,
70 %
10.5
Seminar/ laborator – să cunoasc ă particularit ățile protec ției
mediului;
– să aplice corect tehnicile și instrumentele
specifice ingineriei protec ției mediului ca
părți componente ale domeniului
protecției mediului; Referat 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a noțiunilor specifice ingineriei protec ției mediului de baz ă;

259 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă
2.2. Titularul activităț ilor de curs –
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Prof.univ.dr. Pate șan Marioara
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 5 2.6. Tipul de evaluare CV2.7. Regimul disciplinei Facultativ ă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 2 din care 3.2
curs – 3.3. seminar/
laborator 2/-
3.4 Total ore din planul de învățământ 24 din care 3.5
curs – 3.6 seminar/ laborator 24/-
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 10
Documentare suplimentar ă în bibliotecă , pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 4
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7 Total ore studiu individual 24
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Limba englez ă – Grammar Issues;
• Limba englez ă – Life and Culture in the
English Speaking World;
• Limba englez ă – Communicative Issues
• Limba englez ă –Military Issues

260 4.2. de competen țe • Limba englez ă nivel B1 (CEF)

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului • modular, în cabinetele, laboratoarele și sălile
multifunc ționale de limbi str ăine

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organiza ție
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, para digmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpretarea fenomene lor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor funda mentale pentru rezolvarea unor probleme
bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii C1.4 Analiza organizatiei militare, identificarea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare Competen țe
transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala continua, acceptarea
evaluării din partea celorlal ți si utilizarea eficienta a abilitatilor practice, prin
corelarea cu necesitatile si facil itatile de dezvol tare profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Consolidarea celor patru de prinderi de limba englez ă (vorbit,
ascultat, citit, scris)
7.2. Obiectivele specifice • sintetizarea informa ției din materiale cu specific civil și militar
sub formă de tabele, grafice;
• prezentarea de situa ții, evenimente, fenomene din domeniul
civil și militar;
• redactarea de rapoarte, scrisori (în registru informal și formal) ș i
eseuri de opinie;
• redarea detaliilor și a ideilor principale din texte ascultate și citite.

8. Conținuturi
8.1. Seminar Metode de predare Observații
1. Listening and reading comprehension –
identifying information Explicație, exerci țiu,
conversa ție
2. Developing speaking ski lls – instructions and
directions Demonstra ție, conversa ție,
joc de rol, simulare
3. Speaking and writing skills – describing
people and places Explicație, demonstra ție,
conversa ție

261 4. Reading comprehension and writing practice
(reports) Explicație, conversaț ie,
exercițiu
5. Listening comprehension and speaking
practice (compare and contrast people and
places) Explicație, demonstra ție,
conversa ție, exerci țiu
6. Reading comprehension and writing practice
(informal and formal letters) Explicație, conversaț ie,
exercițiu
7. Listening comprehension and speaking
practice (role play on a given situation) Explicaț ie, joc de rol,
simulare, exerci țiu
8. Developing writing skills – opinion essays Explicație, conversaț ie,
demonstraț ie, exerciț iu
9. Colocviu
Bibliografie:
11. Baker de Altamirano, Yvonne, Campaign, Oxford, Macmillan Publishe rs Ltd., 2006, vol. II.
12. Dayus, John, Clark, Elizab eth, Bennett, Andrew, Developing Reading and Writing Skills ,
Harlow, Pearson Education Limited, 2002.
13. Harrison, Mark, CPE Practice Tests , Oxford, Oxford University Press, 2010.
14. Lonergan, Jack, Williams, Rob, At Ease in English, Plovdiv, Lettera Publishers, 2003.
15. Mellor-Clark, Simon, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol. III.
16. Rodgers, Drew, English for International Negotiations, Oxford, Macmillan Publishers
Ltd., 2005.
17. Skwire, David, Wiener, Harvey, College Writing Esssentials , New York, Pearson
Longman, 2008.
18. ***, Oxford Practice Tests for the TOEIC Test 1 with Key , Oxford, Oxford University
Press, 2003.
19. ***, Oxford Practice Tests for the TOEIC Test 2 with Key , Oxford, Oxford University
Press, 2008.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă – LINGUISTIC COMPETENCES
corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• participarea activ ă a studenț ilor, parteneriat între educator și studenți;
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare.
Tematica disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă – LINGUISTIC COMPETENCES corespunde
următoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• consolidarea celor patru de prinderi de limba englez ă (vorbit, citit, ascultat, scris) la
nivel 2 STANAG 6001;
• dezvoltarea abilit ăților de comunicare interpersonal ă în vederea particip ării la misiuni
internaționale.

262 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3 Pondere
din nota
finală
10.4
Seminar • redarea detaliilor și a ideilor principale din
texte citite și ascultate;
• utilizarea corect ă a registrelor de limb ă în
diferite contexte profesionale;
• descrierea unor evenimente, procese și
fenomene din domeniul civil și militar;
• interpretarea, analizarea și sintetizarea unor
evenimente, procese ș i fenomene din
domeniul civil și militar;
• utilizarea mesajelor orale și scrise pentru
soluționarea unor probleme de natură
profesional ă. – teste de
progres

– probă scrisă
30%

70%
10.5 Standarde minime de performan ță
• rezumarea oral ă și în scris a unor texte civile/m ilitare citite sau ascultate;
• perfecț ionarea competen țelor lingvistice (ascultare, citire, vorbire, scriere) prin
rezolvarea de teste în laborator.

263 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul Sistemelor de Comunicaț ii
Militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Educație fizică militară
2.2. Titularul activităț ilor de curs Col.prof.univ.dr. Robert St ănciulescu
2.2. Titularul activităț ilor de
seminar
2.4. Anul de
studii III 2.5. Semestrul 5,62.6. Tipul de
evaluare V.F.2.7. Regimul disciplinei Ședințe
practice

3. Timpul total estimat
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 1 din care 3.2 curs – 3.3. ș edință practică1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 20 din care 3.5
curs – 3.6 verificare 20
Distribuția fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 8
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 8
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 12
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți
3.7 Total ore preg ătire individual ă 30
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondi ții
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –

264 5. Condiții
5.1. de desf ășurare a cursului –
5.2. de desf ășurare a seminarului/laboratorului –

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C6. Implementarea strategiilor de instruire și de evaluare a performan țelor
în cadrul instruc ției individuale și colective
C6.1 Cunoasterea doctrinei instru irii fortelor armate si in particular a celei de
specialitate, a principiilor standardiz ării instructiei individului si grupurilor mici si a
modalităților de formare a atitudinilor si co mportamentelor specifice militarilor
C6.2 Explicarea principiilor constructive si de func ționare a armamentului si a
tehnicii de specialitate in contextul misiunilor ordonate
C6.3 Utilizarea eficient ă a armamentului și echipamentelor din dotare pentru
îndeplinirea misiunilor individuale și ale grupei
C6.4 Evaluarea riscului în spatiul de lupta tactic si integrarea adecvata a
procedeelor de actiune individual ă în ansamblul actiunilor de grup, în situatii de lupta
simulata
C6.5 Proiectarea, organizarea și desfășurarea instruc ției de specialitate la nivel
individual și al grupei de Comunica ții și informatic ă

7. Obiectivele disciplinei
7.1. Obiectivul general al
disciplinei • Educaț ia fizică militară asigură formarea, consolidarea și
perfecț ionarea deprinderilor și priceperilor motrice de baz ă și
utilitar aplicative ale militarilor, în func ție de solicit ările
câmpului de luptă modern, dezvoltarea capacit ății fizice necesare
îndeplinirii misiunilor de lupt ă în orice condiț ii de teren și stare a
vremii.
7.2. Obiectivele specifice • dezvoltarea rezisten ței la eforturi îndelungate, în condi ții grele
de teren ș i stare a vremii ș i a capacit ății de a ac ționa rapid și
precis pe timpul exerci țiilor și aplicațiilor tactice;
• însușirea și consolidarea mecanismului de baz ă privind
tehnica alerg ării în teren variat, deplas ării rapide și aruncării
grenadelor de mân ă;
• formarea, consolidarea și perfecționarea deprinde rilor motrice
specifice luptei corp la corp;
• dezvoltarea calit ăților psihice necesare îndeplinirii unor misiuni
independente (cu și fără folosirea armamentului din dotare;
• formarea deprinderilor de lupt ă în condi ții complexe ce
necesită aplicarea procedeelor de alergare, s ărituri, escalad ări,
cățărări;
• dezvoltarea fizic ă armonioasă a organismului, formarea unei
ținute corecte a corpului, prevenirea instal ării unor deficienț e
fizice; • dezvoltarea și perf
ecționarea calit ăților motrice de baz ă în
special a for ței și capacității de coordonare a miș cărilor;
• formarea deprinderilor de a executa mi șcări și exerciții cu

265 precizie și rapiditate;
dezvoltarea ini țiativei, încrederii în for țele proprii, a spiritului de
camaraderie ost ășească prin ajutorarea reciproc ă

8. Conținuturi
8.1 Ș edințe practice Metode de predare Nr.
ore
Metodica educa ției fizice militare Exercițiu, demonstraț ie,
explicație, antrenament 12
Dezvoltarea calit ăților motrice Exercițiu, demonstraț ie,
explicație, antrenament 8
Bibliografie:
1. R.E.F.M., Bucure ști, 2005.
2. Teoria ș i metodica educa ției fizice militare, Editura A.F.T., 1998.

9. Evaluare

Evaluarea se realizeaz ă conform standardelor finale de evaluare a capacit ății motrice pentru
cadrele militare.

266 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Comportament organizaț ional militar si elemente de
leadership
2.2. Titularul activit ăților de curs Lect.univ. dr. Rusu Raluca
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lect.univ. dr. Rusu Raluca
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de
evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Obligatorie, Fundamental ă

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 3 din care 3.2 curs 2 3.33 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 24 din care 3.5
curs 16 3.6 seminar/laborator 8
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 35
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 29
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 35
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7 Total ore studiu individual 101
3.9 Total ore pe semestru 125
3.10 Num ărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum
4.2. de competen țe

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului

267 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organiza ție
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, para digmelor si metodol ogiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpreta rea fenomenelor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor
probleme bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii
C1.4 Analiza organizatiei militare, identificarea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor
C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor sp ecifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare Competen țe transversale Îndeplinirea sarcinilor profesionale, cu respectarea valorilor si eticii profesiei de ofiter, în baza principiilor, normelor si a valorilor regulamentelor militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea cuno ștințelor necesare analizei comportamentului
individual și de grup în organiza ția militar ă.
7.2. Obiectivele specifice • Cunoașterea conceptelor și teoriilor despre comportament
organizațional și procesele organiza ționale;
• Diferenț ierea teoriilor despre organiza ție și procesele
organizaționale în func ție de capacitatea explicativ ă a acestora;
• Explicarea corela ției dintre comportament organiza țional și
procesele organiza ționale specifice organiza ției militare;
• Manifestarea unei atitudini pozitive și responsabile față de
exercitarea func țională a rolurilor profesionale;
• Valorificarea informa ților obținute prin studierea teorie
organizației și proceselor organiza ționale în elaborarea unor
produse științifice (eseu, referat) de natur ă să formeze capacit ăți
de analiză, sinteză și interpretare.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
1. Problematica și semnifica ția
comportamentului organiza țional. Situa ția
oamenilor în organiza ții. Omul
organizațional Expunere Explicație
Conversa ție
Demonstra ție Scheme, Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor

268 2. Modele explicative privind
comportamentul individual în organiza ții Descriere
Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme, Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
3. Angajament organizational si
comportament civic organizational. Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme,
Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
4. Comportamente contraproductive in
organizatii. Workahol ism, mobbing si
burn-out. Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme,
Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
5. Procese și fenomene de grup. Sindromul
Apolo, gândirea de grup și lenea social ă. Expunere
Explicație
Conversa ție
Descriere Scheme,
Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
6. Teorii clasice si moderne ale leadership-
ului Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme,
Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
7. Competentele liderului militar Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme,
Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
8. Leadership-ul fundamentat pe inteligenta
emotionala Expunere Explicație
Conversa ție Scheme, Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
Bibliografie:
1) Avram, E., Cooper, C.L., Psihologie organiza țional-managerial ă. Tendin țe actuale , Iași,
Polirom, 2008
2) Johns, G., Comportament organiza țional , București, Editura Economic ă, 1998
3) Preda, M., Comportament organiza țional , Iași, Editura Polirom, 2006
4) Sfărlog, B., Ralea, M., Badea, D., Comportament organiza țional militar, curs, Editura
Academiei For țelor Terestre, 2010
5) Vlăsceanu, M., Organiza ții și comportament organiza țional , Iași, Editura Polirom, 2003
6) Zlate, M., Tratat de psihologie organiza țional-managerial ă, vol. 1, 2, Ia și, Editura
Polirom, 2007
8.2. Seminar/laborator Metode de predare OBS.

269 1. Seminar introductiv – prezentarea
tematicii seminariilor și a cerin țelor
pentru intocmirea portofoliilor. Design-ul cercetarii. Conversa ție
Explicație

2. Particularit ăți ale comportamentului
individual si de grup în mediul militar. Dezbatere
Conversa ție
Problematizare fise de lucru
3. Rolul proceselor de mentoring și
coaching în socializarea profesional ă Studiu de caz Dezbatere
Conversa ție
Descriere fise de lucru
4. COLOCVIU
Bibliografie
1. Avram, E., Cooper, C.L., Psihologie organiza țional-managerial ă. Tendin țe actuale , Iași,
Polirom, 2008
2. Baron, A., R. & Greenberg J. Behavior in organizations. Understanding and
Managing the Human Side of Work . New York, Simon & Schuster, 1990.
3. Bourhis, Richard Y. & Leyens, Jacques Philipe: Stereotipuri, discriminare și relații
intergrupuri , Polirom, Ia și, 1997.
4. Constantin, Daniel-Sorin, Echipa. Reconsider ări teoretice , Editura Academiei For țelor
Terestre “Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2009.
5. Hofstede, G. (1980), Culture's Consequences: Internati onal Differences in Work Related
Values , Beverly Hills, CA, Sage Publications.
6. Meyer, J.P., Allen, N.J., & Smith, C.A. (1993 ). Commitment to organizations and
occupations: Extension and test of a three-component conceptualization . Journal of Applied
Psychology, 78(4).
7. Meyer, J. P., Allen, N.J., (1997) Commitment in the workplace . Thousand Oaks, CA: Sage
Publication.
8. Ruginiș, Cosima, Explica ția sociologic ă, Polirom 2007.
9. Rusu, Raluca, Comportament organiza țional . Caiet de seminar , Editura Academiei Forț elor
Terestre “Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2006.
10. Vlăsceanu, Mihaela, Organizaț ii și comportament organiza țional , Polirom, Ia și, 2003.
11. Zlate, Mielu, Tratat de psihologie organiza țional-managerial ă, vol. I ș i II Iași, Editura
Polirom, 2004 ș i 2007.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Teoriile prezentate in cadrul disciplinei Comportament organiza țional militar sunt validate de
comunitatea științifică. Prezentarea acestora are ca scop generarea unor modele de în țelegere a
organizațiilor moderne în contextul adaptabilit ății la dinamica mediului socio-economic și
îmbinarea aspectelor teoreti ce cu cele practice pentru în țelegerea multitudinii de situa ții
problematice cu care absolven ții se pot confrunta în via ța reală a organiza ției militare.

270 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4Curs • Cunoașterea conceptelor ș i teoriilor
despre procesele organiza ționale si
relația om-organiza ție;
• Explicarea comportamentului individual
și de grup în organiza ția militară;
• Utilizarea unor strategii de investigare a
organizației militare și proceselor
organizaționale în vederea înl ăturării
disfuncționalităților
• Utilizarea teoriilor în formularea și
argumentarea unor puncte de vedere personale. Probă scrisă
60 %
10.5 Seminar/ laborator • Utilizarea corect ă a conceptelor
specifice domeniului;
• Aplicarea cunostintelor in analiza
omului organiza țional
• Manifestarea unei atitudini pozitive și
responsabile fa ță de exercitarea func țională
a rolurilor profesionale;
• Valorificarea informa ților obținute în
elaborarea unor produse științifice (eseu,
referat) de natur ă să formeze capacit ăți de
analiză, sinteză și interpretare. Proiect (20%) Test (20%) 40%
10.6 Standard minim de performan ță
–
• Utilizarea corect ă a noțiunilor generale și a conceptelor asociate disciplinei
Comportament organiza țional militar, exprimarea unor puncte de vedere personale,
argumentate științific, în cadrul dezbaterilor organizate în cadrul seminariilor – nota
minimă 5 (cinci);
• Realizarea, sus ținerea și predarea unui referat pe o tem ă impusă , din care s ă rezulte
înțelegerea conexiunilor dint re conceptele specifice disciplinei Comportament
organizațional militar, în conformitate cu cerin țele indicate – nota minim ă 5 (cinci);
• Nota minim ă evaluare finală : 5 (cinci)

271 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Managementul resurselor de ap ărare
2.2. Titularul activit ăților de curs Mr. lect.univ.dr.ing. Badea Dorel
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Mr. lect.univ.dr.ing. Badea Dorel
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 62.6. Tipul de
evaluare Ex.2.7.Regimul disciplinei de pregătire în
domeniu și în
specialitate

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.34 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 32din care 3.5
curs 16 3.6 seminar/laborator 16
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 24
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 60
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 32
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 118
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Num ărul de credite 6

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Științe militare
• Bazele managementului
4.2. de competen țe
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului –

272 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea functiil or manageriale pent ru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activitatilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizatiei militare
C4. Identificarea și aplicarea solu țiilor de optimizare a funcț ionării sistemelor
de comunica ții militare
C4.4 Evaluarea calit ății fluxului informa țional în re țelele de comunica ții și aplicarea
măsurilor de optimizare
C4.5 Îmbunatatirea configura ției sistemului de comunicatii in concordanta cu nevoia
de adaptare si reconfigurar e a retelelor bazate pe te hnologii de ultima generatie
C5. Utilizarea adecvata a tehnologiilor in formationale in scopul asigurarii
calitatii si securitatii se rviciilor de comunicatii
C5.3 Proiectarea strategiilor de ac țiune în vederea indeplinir ii parametrilor tehnici si
asigurarii protectiei informatiei in functiei de specificul aplicatiei
C5.4 Evaluarea gradului de satisfacere a nevoii de comunicatii si a nivelului de risc
in conditiile actiunii factorilor perturbatori in mediile de comunicatii
C5.5 Revizuirea si implementarea lectiilor in vatate in domeniul asigurarii securitatii
cibernetice si reproiectarea elementelor de sistem considerate puncte vulnerabile

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacit ății de utilizare eficient ă a
noțiunilor fundamentale, modelelor și
principiilor managementului resurselor de
apărare pentru optimizarea solu ționării unor
probleme specifice transform ării organiza ției
militare moderne, în acord cu caracteristicile mediului de securitate actual.
7.2. Obiectivele specifice • însușirea fundamentelor teoretice ale
managementului resurselor de ap ărare în
corelație cu transform ările ce au loc în
domeniul militar;
• explicarea și conștientizarea necesit ății de
abordare integrat ă a resurselor de ap ărare în
raport cu finalit ățile asumate în diferite
contexte specifice domeniului;
• fundamentarea hotă rârilor și deciziilor
specifice activit ăților militare prin metode
științifice interdisciplinar e, utilizând adecvat
criterii de performan ță, fundamentat pe
înțelegerea corela ției dintre planificarea
apărării și legislația în vigoare;

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Curs introductiv (obiecti vele disciplinei, obiect
de studiu, cerinț e, resursele organiza ției Expunere, 2

273 militare: tipuri, mecanisme institu ționale,
particularit ăți mangeriale ale organiza ției
militare etc) Conversaț ie,
Managementul resurselor umane
în organiza ția militară Explicație, expunere 2
Managementul resurselor materiale
în organiza ția militară Expunere, Explicație,
2
Managementul resurselor informa ționale
în organiza ția militară Expunere,
Explicație, 2
Managementul resurselor financiare
în organiza ția militară Expunere,
Explicație, 2
Sistemul de planificare, programare, bugetare și evaluare Expunere,
explicație 2
Managementul
protecției infrastructurilor critice Expunere,
Conversaț ie,
2
Elemente de pregătirea economiei și a teritoriului pentru
apărare Expunere, Conversaț ie, 2
Bibliografie
1. Petrescu, Marius; N ăbîrjoiu, Neculae, Managementul informa ției, Editura Bibliotheca,
Targoviște, 2006
2. Popa, Mircea, Defense Resources Management , Editura A.F.T., Sibiu, 2004
3. Maloș, Gavril, Ingineria sistemelor pentru ap ărare, Editura A.T.M, Bucure ști, 2002
4. Mureșan, Mircea ș.a., Optimizarea deciziei în manag ementul sistemului militar, Editura
Militară, București, 2005
5. Florișteanu, Elena, Finan țarea apăr ării, vol. I-II, Editura Universit ății” Lucian Blaga”,
Sibiu, 2007
6. Pușcașu, Penică, Probleme actuale ale managementul ui resurselor umane în armat ă, Editura ATM,
București, 2003
7. Neag, Mihai; Badea, Dorel; Neagoie, Hora țiu, Managementul resurselor de
apărare.Concepte fundamentale , Editura A.F.T., Sibiu, 2010
8. Popa, Vasile, Defense resources management. Lecture prezentations , Editura U.N.Ap., Bucure ști, 2006
11.***Legea nr. 473/2004 privind planificarea apă rării, publicată în Monitorul Of icial, Partea I
nr. 1052 din 12/11/2004
12. Badea, D., Managementul sistemelor logistic e militare. Elemente fundamentale , Editura
A.F.T., Sibiu, 2011.
8.2. seminar Metode de predare Observații
Seminar introductiv 2
Caracterul sistemic al
managementului resurselor de ap ărare Dezbatere Studiu de caz 2

274 Determin ări interne și externe
ale managementului resurselor de ap ărare.
Analiza SWOT Dezbatere
Studiu de caz 2
Managementul resurselor în activitățile la nivel batalion Dezbatere 2
Metode și tehnici calitative
aplicate în managementul resurselor de ap ărare Dezbatere Problematizare 2
Metode și tehnici cantitative
aplicate în managementul resurselor de ap ărare Dezbatere Problematizare 2
Identificarea și evaluarea riscurilor
în domeniul managementului resurselor de ap ărare Studiu de caz Problematizare 2
Susținere referate Dezbatere 2
Bibliografie
1. Popa, Mircea, Defense Resources Management , Editura A.F.T., Sibiu, 2004
2. Neag, Mihai; Badea, Dorel; Neagoie, Hora țiu, Managementul resurselor de ap ărare.Caiet
de seminar , Editura A.F.T., Sibiu, 2010
3. *** Legea nr. 473/2004 priv ind planificarea ap ărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 1052 din 12/11/2004

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• participarea activ ă a cursan ților, parteneriat între educator și cursanți, cu accent pe
conștientizarea rolului de ținut de managementul resurselor organiza ției în ob ținerea
performan ței organiza ționale
Tematica disciplinei corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• dezvoltarea motiva ției particip ării responsabile din punct de vedere al managementului
resurselor de apă rare în acț iunile specifice organiza ției militare

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere din
nota final ă
10.4 Curs – utilizarea corect ă a conceptelor
fundamentale ale managementului resurselor
de apărare precum și a conceptelor asociate
domeniului;
– să cunoasc ă modul de interrela ționare al
documentelor de referin ță care asigur ă
fundamentarea planific ării apărării la nivel
național. Probă scrisă 65%
10.5 Seminar – să cunoască foarte bine algoritmul prin care
sunt stabilite volumul, structura și modul de
alocare a resurselor de ap ărare necesare
materializ ării obiectivelor fundamentale de
securitate na țională și apărare; Referat, Test, Portofoliu, Studiu de caz 35%

275 – să rezolve corect o problem ă specific ă
managementului resurselor de ap ărare,
conform metodologiilor înv ățate;
10.6 Standard minim de performan ță
– realizarea și prezentarea unui referat, confor m normelor stabilite în prima ședință de
seminar, prin care demonstreaz ă că a înțeles și poate utiliza corect no țiunile fundamentale
și poate proiecta solu ții de rezolvare a problematicii abordate prin aplicarea corect ă a unor
metodologii, tehnici sau instrument e manageriale specifice domeniului.

276 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Managementul calit ății totale
2.2. Titularul activit ăților de curs Prof.univ.dr.ing. Octavian-Ioan BOGDAN
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Mr.lect.univ.dr.ing. Dorel BADEA
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 62.6. Tipul de evaluare Cv.2.7.Regimul disciplinei Opțional

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.35 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 32din care 3.5
curs 16 3.6 seminar/laborator 16
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 32
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 32
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 27
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 93
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Bazele managementului
4.2. de competen țe C2.1 Definirea, clasificarea și alegerea
metodelor, tehnicilor și procedeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea și interpretarea conceptelor și
situațiilor din management

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –

277 5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea funct iilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metode lor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si poli ticilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pent ru evaluarea activitatilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacit ății de utilizare eficient ă a
noțiunilor fundamentale, tehnicilor și
principiilor managementului calit ății pentru
optimizarea solu ționării unor probleme
specifice organiza ției militare.
7.2. Obiectivele specifice -însușirea fundamentelor teoretice ale aplic ării
standardelor de calitate în diferite tipuri de
activități tehnico-economice, pentru diferite
contexte organiza ționale;
-explicarea și conștientizarea conexiunilor
dintre performan ță organiza țională -abordare
bazată pe procese ș i standarde.
8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Concepte fundamentale privind calitatea
(definirea no țiunii, etapele evolu ției calității,
componentele calit ății, stadiile asigur ării
calității, obiectivele politicii în domeniul
calității) Expunere,
Conversaț ie, 2
Stadiile asigur ării calității și obiectivele
politicii în domeniul calit ății Expunere, Conversaț ie, 2
Managementul calităț ii totale
(definire, concepte, principii) Explicație, 2
Standardele din seria ISO 9000
(prezentare, caracteristici) Expunere,
Explicație, 2

278 Sisteme ale managementului calit ății și auditul
calității (abordarea bazat ă pe proces a
managementului calit ății, documenta ția
sistemului de management al calit ății,
îmbunătățirea continu ă a sistemului de
management al calit ății) Expunere,
2
Tipuri de audit și etapele desf ășurării auditului Expunere, 2
Indicatori de fiabilitate
(definire indicatori, calculul fiabilităț ii
sistemelor cu metoda modelului structural) Expunere,
Conversaț ie,
2
Politica european ă în domeniul calit ății
(conceptul de excelen ță, modelul european al
excelenței, premiul european pentru calitate) Expunere 2
Bibliografie
Adrianescu, A.C., Managementul calit ății totale, Ed. Universit ății “Lucian Blaga”, Sibiu,
2002
Bogdan, O.I., Managementul calit ății totale. Curs , Ed. AFT, Sibiu, 2010
Maxim, E., Calitatea și managementul calit ății, Ed.Sedcom Libris, Iaș i, 2007
Oprean, C., Kifor, C., Managementul calit ății, Ed. Universit ății “Lucian Blaga”, Sibiu,
2002
Panaite, V., Popescu, M.O., Calitatea produselor și fiabilitate , Ed. MATRIX ROM,
București, 2003
8.2. seminar Metode de predare Observații
Sedință introductiv ă – prezentarea tematicii și
obiectivelor, a sarcinilor de studiu și a
importanței studiului managementului calit ății
totale Expunere,
Conversaț ie,
2
Tehnici și instrumente clasice și moderne
folosite în managementul calit ății Expunere
Studiu de caz Dezbatere Problematizare 6
Calculul fiabilit ății sistemelor
cu metoda modelului structural Exercițiu
Problematizare 2
Aplicaț ii ale principiilor, standardelor și
metodologiilor specifice managementului calității în domeniul sistemelor organiza ționale
integrate Dezbatere 2
Prezentare referate Expunere 2
Colocviu 2
Bibliografie
Bogdan O.I., Teodoru E., Badea D., Managementul calit ății totale. Caiet de seminar , Ed.
Alma Mater, Sibiu, 2008

279 Olaru M. ș .a., Tehnici și instrumente utilizat e în managementul calit ății, Ed. Economică ,
București, 2000

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Conținuturile disciplinei corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• atitudine constructiv ă față de dobândirea de cuno ștințe din domeniul calit ății și al
managementului calit ății totale, ca obiect de studiu interdisciplinar, cu valen țe aplicative, utile
în soluționarea diverselor probleme manage riale, indiferent de nivel;
• Tematica disciplinei corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• Desfășurarea standardizat ă a activităților în cadrul organiza țiilor;
• Participarea activ ă-cointeresarea în procesul de luar e a deciziei pe diferite paliere.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere din
nota final ă
10.4 Curs – utilizarea corect ă a conceptelor
fundamentale ale calit ății precum și a
conceptelor asociate domeniului;
– să cunoască standardele seria ISO 9000 și
să identifice și să explice posibilit ățile de
interelaționare a lor.
Probă scrisă 70%
10.5
Laborator – să cunoască particularit ățile standardelor
din seria ISO 9000;
– să aplice corect tehnicile și instrumentele
specifice managementului calit ății,
conform metodologiilor înv ățate;
– să aplice corect metodele de calculul a
fiabilităț ii sistemelor cu metoda
modelului structural. Referat, Test, Portofoliu, Studiu de caz 30%
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a cel pu țin unui standard și a unei tehnici specifice managementului
calității pentru solu ționarea unei probleme specifice domeniului

280 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Prelucrarea numerica a imaginii
2.2. Titularul activit ăților de curs Lector univ. dr. Romana Oancea
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lector univ. dr. Roamana Oancea
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 62.6. Tipul de evaluare Cv.2.7.Regimul disciplinei Opțional

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.36 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 32din care 3.5
curs 16 3.6 seminar/laborator 16
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 32
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 32
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 27
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 93
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Semnale in telecomunicatii, Matlab

4.2. de competen țe

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului

281 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea funct iilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metode lor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si poli ticilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pent ru evaluarea activitatilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Asimilarea de c ătre studen ți a noțiunilor de
bază din teoria prel ucrarii numerice a
imaginilor și crearea de abilit ăți de utilizare a
tehnicii de calcul specifice pentru anumite
tipuri de prelucrari
7.2. Obiectivele specifice – însușirea notiunilor privind digitizarea
imaginilor;
– cunoasterea metodelor de reprezentare a imaginilor digitale;
– studiul transformarii de imagini cu vectori
proprii;
– cunoasterea operatiilor asupra imaginilor
digitale.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Digitizarea imaginilor. Esantionarea
imaginilor: teorema es antionarii in spatiul
bidimensional, refacerea imaginilor din esantioane Expunere,
Conversaț ie, 2
Cuantizarea imaginilor. Cuantizarea
uniforma, Cuantizarea imaginilor color Expunere, Conversaț ie, 2
Reprezentarea imaginilor digitale.
Transformari bidimensionale separabile a
imaginilor. Transformari sinusoidale (DFT, DFC), transformari rectangulare (Walsh, Haar) Expunere,
Conversaț ie, 2
Transformari de imagini folosind vectori
proprii. Aplicatii ale reprezentarii imaginii in
domeniul transformat: compresia, filtrarea
zgomotului, compresia Expunere,
Explicație, 2

282 Operatiii punctuale. Accentuarea de contrsat.
Inversarea (negativarea) imaginii.
Operatii de tip fereastra. Extragerea unui bit.
Compresia de contrast. Scaderea imaginilor.
Modelarea imaginilor prin histograme.
Operatii spatiale. Accentuarea contururilor.
Filtrarea trece sus si filtrarea trece banda
spatiala.
Operatii de transformare a imaginilor.
Filtrarea liniara generali zata. Filtrarea liniara.
Filtrare homomorfica si cepstrum generalizata. Expunere,
Conversaț ie, 2
Compresia imaginilor. Metode de compresie.
Compresia imaginilor binare. Codarea
Huffman. Codarea pe flux de biti. Codarea predictiva. Compresia imaginilor cu transformate. Expunere,
Conversaț ie, 2
Standarde de compresie a imaginilor statice
si secventelor video. Standardul JPEG.
Sistemul de codare JPEG cu pierderi.
Standarede de compresie pentru secvente video
H. 261 si H.263. Standarde de compresie MPEG Expunere,
Conversaț ie,
2
Bibliografie
Vlaicu, A., Prelucrarea numerica a imaginilor, Editura Albastra, Cluj Napoca 1997.
Mitrofan, Gh., Televiziunea digitala , Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1986.
Jayant, N , Compresia semnalelor, Ed. Teora, Bucuresti, 2001
W.K. Pratt- Digital Image Processing: PIKS Inside, 3th Edition, John Wiley & Sons.
8.2. seminar Metode de predare Observații
Tipuri de imagini in MA TLAB: imagini binare,
in scala de gri. Conversii intre tipuri Proiect,
Test, Experiment, Probă practică,
2
Tehnici de imbunatatire a imaginilor. Transformari ale nivelelor de gri/culori Proiect, Test, Experiment, Probă practică,
6
Transformata Fourier discreta. Filtrarea imaginilor in domeniul frecventa Proiect, Test, Experiment, Probă practică,
2
Transformata cosinus discreta. Aplicatii in compresia imaginilor D Proiect,
Test, Experiment, Probă practică,2

283 Colocviu 2
Bibliografie
Vlaicu, A., Prelucrarea numerica a imaginilor, Editura Albastra, Cluj Napoca 1997.
Mitrofan, Gh., Televiziunea digitala , Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1986.
Jayant, N , Compresia semnalelor, Ed. Teora, Bucuresti, 2001
W.K. Pratt- Digital Image Processing: PIKS Inside, 3th Edition, John Wiley & Sons.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Prelucarea numerica a imaginii corespund urm ătoarelor repere
teoretice și practice contemporane:
• educaț ia centrată pe student
• participare activ ă a studenților, parteneriat între educator și student
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare
• educaț ia permanent ă, autoeducaț ia
Tematica disciplinei Prelucarea numerica a imaginii corespunde urm ătoarelor cerin țe ale
angajatorilor:
• desfășurarea standardizat ă a activităților de instruire și evaluare a militarilor
• instruirea individuală și colectivă a militarilor
• strategii didact ice eficiente
• utilizarea de te hnologii moderne.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere din
nota final ă
10.4 Curs – sa cunoasca digitizarea imaginilor ;
– să cunoasc ă metodele de cuantizarea a
imaginilor si metodele de imbunatatire a
imaginilor.
Probă scrisă 70%
10.5 Laborator – să realizeze operatii in MATLAB de
filtrare a imaginilor;
– să realizeze compresi a unor imagini dupa
diferite standarde Referat, Test, Portofoliu, Studiu de caz 30%
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a transformatei Fourier;
– filtrarea si compresia imaginii prin cel putin o metoda.

284 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicatii
militare
2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Managementul resurselor umane
2.2. Titularul activit ăților de curs Lt.col.conf.univ.dr. Iancu Dumitru
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Lt.col.conf.univ.dr. Iancu Dumitru
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Opțională

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2
curs 2 3.37 seminar/labora
tor 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 32 din care 3.5
curs 16 3.6 seminar/laborator 16
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 24
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7 Total ore studiu individual 66
3.9 Total ore pe semestru 100
3.10 Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Bazele managementului
4.2. de competen țe

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desfășurare a
seminarului/laboratorului

285 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în or ganizație
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, pa radigmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpretarea fenomene lor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor fundamentale pentru rezolvarea unor probleme bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii
C1.4 Analiza organizatiei militare, identificar ea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor
C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor sp ecifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare
C2. Identificarea si aplicarea functi ilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metode lor, tehnicilor si proc edeelor utilizate în
management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si po liticilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pent ru evaluarea activita tilor organizatiei
militare C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea problemelor specifice
organizatiei militare Competen țe
transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de form are profesionala continua, acceptarea
evaluării din partea celorlal ți si utilizarea eficienta a ab ilitatilor practice, prin
corelarea cu necesitatile si facilita tile de dezvoltare profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea și dezvoltarea cuno ștințelor necesare interpret ării și
soluționării problemelor și situa țiilor specifice
managementului resurselor umane.
7.2. Obiectivele specifice ƒ explicarea conceptelor de baz ă, a metodelor și tehnicilor
utilizate în managementul resurselor umane;
ƒ analizarea componentelor ma nagementului resurselor
umane al organiza ției și identificarea modalit ăților de
eficientizare a activit ăților specifice domeniului;
ƒ utilizarea metodelor și tehnicilor de management al
resurselor umane în situaț ii date, specifice procesului de
management al organiza ției militare.

286 8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
C1 Introducere în managementul resurselor
umane Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme, Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
C2 Strategii și politici în domeniul resurselor
umane Descriere
Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme, Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
C3 Analiza ș i proiectarea posturilor Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme,
Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
C4 Planificarea resurselor umane Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme,
Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
C5 Recrutarea ș i selecția resurselor umane Expunere Explicație
Conversa ție
Descriere Scheme, Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
C6 Managementul carierei Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme, Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
C7 Evaluarea performan țelor Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme,
Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
C8 Managementul recompenselor Expunere
Explicație
Conversa ție Scheme,
Slide-uri de
prezentare a
conținuturilor
Bibliografie:
ƒ Amstrong, M., Managementul resurselor umane. Manual de practic ă, traducere,
Bucure;ti, Editura CODECS, 2003

287 ƒ Căprărescu, G., Stancu, D., Anghel, G., Managementul resurselor umane. Sinteze,
grile, studii de caz , Editura Universitară , București, 2009
ƒ Lefter, V., Managementul resurselor umane , Editura ALL, Bucure ști, 2008
ƒ Manolescu, A., Managementul resurselor umane , ediția a IV-a, Editura Economic ă,
București, 2003
ƒ Pânișoară G., Integrarea în organiza ții. Paș i spre un management de succes, Editura
Polirom, Ia și, 2006
ƒ Pânișoară, I., Pânișoară G., Managementul resurselor umane. Ghid practic, Ediția a
II-a, Editura Polirom, Ia și, 2005
ƒ Pânișoară, I., Pânișoară G., Motivarea eficient ă, Editura Polirom, Iaș i, 2005
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Obs.
Seminar introductiv Conversa ție
Explicație 2 ore
Corelații între managementul resurselor umane
și componentele sistemului de management al
organizației Dezbatere
Conversa ție
Descriere 2 ore
Metodologia întocmirii fi șei postului Dezbatere Conversa ție
Descriere 2 ore
Tipuri, metode și tehnici de recrutare și selecțieDezbatere
Conversa ție
Problematizare 4 ore
Managementul individua l al carierei vs
managementul organiza țional al carierei Dezbatere Conversa ție
Problematizare 2 ore
Metode și tehnici de eval uare a performan țelor Dezbatere
Conversa ție
Descriere 2 ore
Colocviu Dezbatere Conversa ție 2 ore
Bibliografie:
1. Amstrong, M., Managementul resurselor umane. Manual de practic ă, traducere,
Bucure;ti, Editura CODECS, 2003
2. Căprărescu, G., Stancu, D., Anghel, G., Managementul resurselor umane. Sinteze,
grile, studii de caz , Editura Universitară , București, 2009
3. Lefter, V., Managementul resurselor umane , Editura ALL, Bucure ști, 2008
4. Manolescu, A., Managementul resurselor umane , ediția a IV-a, Editura Economic ă,
București, 2003
5. Pânișoară G., Integrarea în organiza ții. Pași spre un management de succes,
Editura Polirom, Iaș i, 2006
6. Pânișoară, I., Pânișoară G., Managementul resurselor umane. Ghid practic, Edi ția a
II-a, Editura Polirom, Ia și, 2005
7. Pânișoară, I., Pânișoară G., Motivarea eficient ă, Editura Polirom, Iaș i, 2005

288 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

Teoriile prezentate în cadrul disciplinei Managementul resurselor umane au ca scop generarea
unor modele de în țelegere, interpretare și soluționare a modalit ăților de influen țare a resursei
umane în procesul de îndeplinire a obiectivelor specifice unei organiza ții.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.5Curs • Cunoașterea conceptelor de baz ă,
a metodelor și tehnicilor utilizate
în Managementul resurselor
umane;
• Explicarea rolului și importan ței
Managementul resurselor umane în ansamblul procesului de management al unei organiza ții;
• Utilizarea teoriilor în formularea
și argumentarea unor puncte de
vedere personale. Probă orală 65 %
10.5
Seminar/ laborator • Utilizarea corect ă a conceptelor
specifice domeniului;
• Manifestarea unei atitudini pozitive
și responsabile fa ță de exercitarea
funcțională a rolurilor
profesionale;
• Valorificarea informa țiilor
obținute în elaborarea unor
produse științifice (eseu, referat)
de natură să formeze capacit ăți de
analiză, sinteză și interpretare. Dezbateri seminar, test 35%
10.6 Standard minim de performan ță
• Utilizarea corect ă a noțiunilor generale și a conceptelor asociate disciplinei
Managementul resurselor umane , exprimarea unor puncte de vedere personale,
argumentate științifice, în cadrul dezbaterilor organiza te în cadrul seminariilor – nota
minimă 5 (cinci);
• Nota minim ă evaluare finală : 5 (cinci)

289 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre „Nicolae B ălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistem elor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Relații internaț ionale și studii europene
2.2. Titularul activit ăților de curs Conf.univ.dr. Anca DINICU
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Conf..univ.dr. Anca DINICU
2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 62.6. Tipul de evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Optional ă

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2.
curs 2 3.3.
seminar/laborator 2
3.4. Total ore din planul de învățământ 32 din care 3.5.
curs 16 3.6. seminar/laborator 16
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 20
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 24
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7. Total ore studiu individual 66
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului –

290 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea funct iilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metode lor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si poli ticilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pent ru evaluarea activitatilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea pr oblemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea principalelor teorii și metode de analiz ă în domeniul
relațiilor interna țiomale și a mecanismelor de interac țiune de la
nivelul sistemului europ ean astfel încât studen ții să-și formeze și
dezvolte capacitatea de analiz ă în domeniu.
7.2. Obiectivele specifice • Utilizarea corect ă a noțiunilor și conceptelor cu care se
operează în domeniul rela țiilor interna ționale.
• Identificarea și explicarea principale lor etape ale construcț iei
instituționale europene.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Perspectiv ă istoric ă asupra rela țiilor
internaționale și a societății internaționale Expunere, explica ție,
conversație 2 ore
Școli de gândire Expunere, exemplificare 2 ore
Actori vieț ii internaționale Expunere, conversaț ie 2 ore
Instrumentul de putere în politica
internațională Expunere, conversa ție
euristică 2 ore
Construcția european ă Expunere, explica ție,
conversație 4 ore
Bibliografie:
1. Goldstein, J.S., Pevehouse, J.C., Rela ții internaționale , Editura Polirom, Ia și, 2008
2. Kissinger, H., Diplomaț ia, Editura All, Bucure ști, 2002
3. Neagoe, V., Dinicu, A., Relații interna ționale. Concepte, sisteme, determin ări, Editura
AFT, Sibiu, 2006
4. Rifkin, J., Visul european , Editura Polirom, Ia și, 2006
5. Stoina, N., Globalizarea politicii interna ționale , Editura AFT, Sibiu, 2008
6. Waltz, K.N., Teoria politicii interna ționale , Editura Polirom, Ia și, 2006
7. *** Tratatul de la Lisabona (2009)
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații

291 Seminar introductiv Conversa ție 2 ore
Relațiile interna ționale și politica extern ă Conversa ție, dezbatere 2 ore
Caracterul complex al sistemului interna țional Conversa ție, dezbatere,
problematizare 2 ore
Analiză comparativ ă privind manifestarea
puterii în perioada R ăzboiului Rece și în cea
post Război Rece Conversa ție, dezbatere,
studiu de caz 2 ore
Uniunea European ă, spațiu al libert ății,
justiț iei și securității Conversa ție, dezbatere 2 ore
Colocviu 2 ore
Bibliografie:
1. Goldstein, J.S., Pevehouse, J.C., Rela ții internaționale , Editura Polirom, Ia și, 2008
2. Kissinger, H., Diplomaț ia, Editura All, Bucure ști, 2002
3. Neagoe, V., Dinicu, A., Relații interna ționale. Concepte, sisteme, determin ări, Editura
AFT, Sibiu, 2006
4. Rifkin, J., Visul european , Editura Polirom, Ia și, 2006
5. Stoina, N., Globalizarea politicii interna ționale , Editura AFT, Sibiu, 2008
6. Waltz, K.N., Teoria politicii interna ționale , Editura Polirom, Ia și, 2006
1. *** Tratatul de la Lisabona (2009)

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• Integrarea con ținuturilor specifice disciplinei în contextul general al științelor
sociale;
• Identificarea principalilor factori generatori ai integr ării europene.
Tematica disciplinei corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorului:
• Înțelegerea complexit ății sistemului interna țional prin aplicarea analizei sistemice
asupra factorilor care determin ă și condiționează evoluția sistemului internaț ional;
• Formarea competen țelor necesare în analiza integrat ă a procesului istoric al
construcției europene.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Folosirea corect ă a limbajului propriu
disciplinei.
• Utilizarea teoriilor analitice în formularea
și argumentarea unor puncte de vedere
personale. Probă orală 60%

292 10.5 Seminar/
laborator • Folosirea corect ă a limbajului propriu
disciplinei.
• Argumentarea afirma țiilor și concluziilor
prin exemplificare, demonstra ție, studiu
de caz. Proiect, studiu de caz 40%
10.6 Standard minim de performan ță
– Utilizarea corect ă a noțiunilor de bază ;
– Prezența și participarea activ ă la cursuri și seminarii;
– Susținerea proiectului în cadrul seminariilor.

293 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZ Ă
2.2. Titularul activităț ilor de curs Lector univ. dr. Bo ștină-Bratu Simona
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Lector univ. dr. Bo ștină-Bratu Simona
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare CV2.7. Regimul disciplinei Opțională

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 3 din care 3.2.
curs 1 3.3. laborator 1/1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 24 din care 3.5.
curs 8 3.6. laborator
16
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 35
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 29
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 35
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7 Total ore studiu individual 101
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. De curriculum • Limba francez ă din semestrul anterior
4.2. De competen țe • CEF nivel A2

294 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. De desf ășurare a cursului • Modular, în amfiteatre
5.2. De desf ășurare a
seminarului/laboratorului • Modular, în laboratoarele, s ălile
multifunc ționale și cabinetele de limbi str ăine

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe
transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala continua, acceptarea
evaluării din partea celorlal ți si utilizarea eficienta a abilitatilor practice, prin
corelarea cu necesitatile si facil itatile de dezvol tare profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea cuno ștințelor generale cu privire la Fran ța și la ță rile
francofone
7.2. Obiectivele specifice • cunoașterea unor situa ții de viață într-o ț ară francofon ă;
• utilizarea corect ă în scris a registrelor de limb ă;
• înțelegerea strategiilor de citire con știentă și cursivă a unor
texte cu grad mediu de dificultate;
• rezolvarea diferitelor teste în laborator;
• utilizarea mesajelor orale și scrise pentru solu ționarea unor
situații concrete de via ță;
• folosirea conectivelor potriv ite pentru a produce mesaje
scrise coerente ș i logice
8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
1. La France à travers les âges Explicație, Expunere,
Descriere, Conversaț ie Tabele
Soft
2. Repères géographiques de la France Expunere, Explica ție,
Conversa ție Tabele,
Scheme
Soft
3. L’organisation de l’Armée de Terre française:
grades militaires, armes et services Explicație,Expunere,
Descriere, Conversaț ie Scheme, Tabele,
Soft
4. L’enseignement civil et militaire français. Les
lycées de défense et les écoles d’application Explicație, Expunere,
Descriere, Conversaț ie Tabele
Soft
5. Le savoir-vivre Expunere, Explica ție,
Conversa ție Tabele, Scheme

295 Soft
6. Villes francophones: Paris, Bruxelles,
Montréal Explicație, Expunere,
Descriere, Conversaț ie Scheme, Tabele,
Soft
7. La gastronomie française Expunere, Explica ție,
Conversa ție,
Demonstra ție Scheme, Tabele,
Soft
Bibliografie
1. Bérard Evelyne, Canier Yves, Tempo 1,2, Didier/Hatier 1996
2. Boștină Bratu, Simona, Découvrir la France, Recueil de t extes et exercices de civilisation
française , Editura AFT, 2010
3. Boștină Bratu, Simona, Axinte, Cornelia, Curs practic de limba francez ă, Editura AFT,
2002
4. Parizet, Marie-Louise, Grandet Eliane, Activités pour le Cadre Commun de Référence
niveau A2, Clé International , 2005
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
1. La France et l’Europe. Quiz sur l’histoire de
la France. Lecture, compréhension et expression
orale Conversa ție, Descriere,
Exercițiu, Joc de rol CD audio
2. La France géographique et administrative. La
ville de Paris Descriere, Conversaț ie,
Exercițiu, Joc de rol Film didactic
3. Devenir officier en France. L’Ecole de Saint-
Cyr Conversa ție, Exerci țiu,
Dezbatere, Joc de rol Film didactic
4. La France au quotidien. L’art et la manière
d’aborder les gens Conversa ție,
Explicație,
Exercițiu, Joc de rol Film didactic
5. Evaluation finale Colocviu scris
Bibliografie
1. Bérard Evelyne, Canier Yves, Tempo 1,2, Didier/Hatier 1996
2. Boștină Bratu, Simona, Découvrir la France, Recueil de te xtes et exercices de civilisation
française , Editura AFT, 2010
3. Boștină Bratu, Simona, Axinte, Cornelia, Curs practic de limba francez ă, Editura AFT,
2002
4. Parizet, Marie-Louise, Grandet Eliane, Activités pour le Cadre Commun de Référence
niveau A2, Clé International , 2005

296 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Limba franceză – Culture et civilisatio n française et francophone
corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• dobândirea de cuno ștințe referitoare la țările francofone;
• familiarizarea cu cele dou ă registre de limb ă, formal și informal;
• dezvoltarea capacit ății de a reacț iona la diverse situa ții de comunicare;
• stimularea dorin ței de autoperfec ționare și dezvoltare profesional ă.
Tematica disciplinei Limba francez ă – Culture et civilisati on française et francophone
corespunde urm ătoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• dobândirea celor patru depr inderi de limba francez ă de bază (vorbit, citit, ascultat,
scris), nivel A2;
• adaptarea cuno ștințelor și deprinderilor de limba francez ă asimilate la diferite contexte
situaționale pentru a putea par ticipa la misiuni interna ționale;
• integrarea abilităț ilor lingvistice în simularea unor situa ții neprevăzute de comunicare.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • însușirea cuno ștințelor generale cu privire
la țările francofone;
• utilizarea corect ă a registrelor de limba
franceză (informal și formal);
• realizarea de conexiuni între no țiunile
teoretice însu șite și aplicarea lor în exerci ții
practice.
Probă scrisă 75%
10.5
Seminar/ laborator • realizarea de conexiuni între no țiunile
teoretice însu șite și aplicarea lor în exerci ții
practice;
• rezumarea oral ă și în scris a unor texte
citite sau ascultate;
• simularea unor situa ții reale de
comunicare;
• capacitatea de a reac
ționa la diverse situa ții
neprevăzute de comunicare. Teste de
progres
Portofoliu 25%
10.6 Standarde minime de performan ță

– identificarea și utilizarea corect ă a noțiunilor de baz ă legate de cultura francez ă;
– alcătuirea progresiv ă a portofoliului, de-a lungul activit ăților de laborator.

297 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei LIMBA GERMAN Ă
2.2. Titularul activităț ilor de curs Lector univ. dr. Palea Lucia-Larissa
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Lector univ. dr. Palea Lucia-Larissa
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare CV2.7. Regimul disciplinei Opțională

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână
3 din care 3.2.
curs 1 3.3. seminar/
laborator 1/1
3.4. Total ore din planul de învățământ 24 din care 3.5.
curs 8 3.6. seminar/ laborator 16
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 35
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 29
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 35
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7 Total ore studiu individual 101
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. De curriculum • Limba german ă din semestrul anterior
4.2. De competen țe • CEF nivel A2

298 5. Condiții (acolo unde este cazul)
20.1. De desfășurare a cursului • Modular, în amfiteatre
20.2. De desfășurare a
seminarului/laboratorului • Modular, în sala multifunc țională de limbă
germană, în laboratorul fonic

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala continua, acceptarea evalu ării
din partea celorlal ți si utilizarea eficienta a abilitatilor practice, prin corelarea cu
necesitatile si faci litatile de dezvol tare profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea cuno ștințelor generale cu privire la țările vorbitoare de
limbă germană: Germania, Austria și Elveția
7.2. Obiectivele specifice • cunoașterea unor situa ții de viață într-o țară vorbitoare de
limbă germană;
• utilizarea corect ă în scris a registrelor de limb ă;
• înțelegerea strategiilor de citire con știentă și cursivă a unor
texte cu grad mediu de dificultate;
• rezolvarea diferitelor tipuri de teste în laborator: Hörverstehen, Leseverstehen ;
• utilizarea mesajelor orale și scrise pentru solu ționarea unor
situații concrete de via ță;
• enunț area cuno ștințelor generale cu privire la diferite formate
de coresponden ță în limba german ă;
• folosirea conectivelor potrivite pentru a produce mesaje scrise coerente ș i logice.

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
1. Die deutsche Sprache weltweit.
Die deutschsprachigen Länder – Die
Bundesrepublik Deutschland. Die Bundesrepublik Österreich. Die Schweiz Explicație, Expunere,
Descriere, Conversa ție Tabele
Soft
2. Das Referat – die mündliche Darstellung Expunere, Explicaț ie,
Conversaț ie Tabele,
Scheme, Soft
3. Das deutsche Bildungssystem Explicație, Scheme,

299 Expunere,
Descriere,
Conversaț ie Tabele,
Soft
4. Organisation der deutschen Landstreitkräfte Expunere,
Explicație,
Conversaț ie
Demonstra ție Scheme,
Tabele,
Soft
Bibliografie:
1. Palea, Lucia Larissa, Warum Deutsch lernen , Editura Academiei For țelor Terestre
„Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2009
2. *** Tatsachen über Deutschland, Hrsg. Auswärtiges Amt, Media GmbH, Pö βneck, 2003
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
1. Deutschland – ein Land im Herzen Europas Conversa ție, Descriere,
Exercițiu, Joc de rol
2. Österreich und die Schweiz Conversa ție, Joc de rol,
Descriere, Exerci țiu
3. Lese- und Hörverstehenübungen Conversa ție, Descriere,
Exercițiu, Explica ție
4. Colocviu Scris/Oral
Bibliografie:
1. Dellapiaza, Rosa Maria, von Jan, Eduard, Schönherr, Til, Tangram 1 A – Deutsch als
Fremdsprache, Max Hueber Verlag, 1998
2. Dellapiaza, Rosa Maria, von Jan, Eduard, Schönherr, Til, Tangram 1 B – Deutsch als
Fremdsprache, Max Hueber Verlag, 1998
3. Gerdes, Mechthild, Aufderstraße, Hartm und, Bock, Heiko, Müller, Jutta, Müller,
Helmut, Themen neu 1, Max Hueber Verlag, 2000
4. Ghișoiu, Florin, Limba germană – Manual pentru academiile și institutele militare, vol.
I, București, 1993
5. Saucier, Francine, Bariatinsky, Michel, Teste de german ă, Editura Teora, Bucure ști,
1999

300 9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Limba germană – Deutsche Kultur und Zivilisation corespund
următoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• dobândirea de cuno ștințe referitoare la țările vorbitoare de german ă (Germania,
Austria, Elve ția);
• familiarizarea cu cele dou ă registre de limb ă, formal și informal;
• dezvoltarea capacit ății de a reacț iona la diverse situa ții de comunicare;
• stimularea dorin ței de autoperfec ționare și dezvoltare profesional ă.
Tematica disciplinei Limba germană – Deutsche Kultur und Zivilisation corespunde
următoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• dobândirea celor patru deprinderi de limba german ă de bază (vorbit, citit, ascultat,
scris), nivel A2;
• adaptarea cuno ștințelor și deprinderilor de limba german ă asimilate la diferite contexte
situaționale pentru a putea par ticipa la misiuni interna ționale;
• integrarea abilităț ilor lingvistice în simularea unor situa ții neprevăzute de comunicare.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • însușirea cuno ștințelor generale cu privire
la țările vorbitoare de limb ă germană;
• utilizarea corect ă a registrelor de limba
germană (informal și formal);
• realizarea de conexiuni între no țiunile
teoretice însu șite și aplicarea lor în
exerciții practice. Probă
scrisă/orală 75%
10.5
Laborator • simularea unor situa ții reale de
comunicare;
• rezumarea oral ă și în scris a unor texte
citite sau ascultate;
• realizarea de conexiuni între no țiunile
teoretice însu șite și aplicarea lor în
exerciții practice
• capacitatea de a reac ționa la diverse situa ții
neprevăzute de comunicare. Teste de
progres
25%
10.6 Standarde minime de performan ță
– Însușirea cunoștințelor generale cu privire la țările vorbitoare de limb ă germană;
– alcătuirea progresiv ă a portofoliului, de-a lungul activit ăților de laborator.

301 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei Politici sociale și publice
2.2. Titularul activit ăților de curs Conf.univ.dr. Anca DINICU
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Conf.univ.dr. Anca DINICU
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 62.6. Tipul de evaluare Ex.2.7. Regimul disciplinei Opțional

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe să ptămână 3 din care 3.2.
curs 2 3.3.
seminar/laborator 1
3.4. Total ore din planul de învățământ 24 din care 3.5.
curs 16 3.6. seminar/laborator 8
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 30
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 16
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7. Total ore studiu individual 76
3.8. Total ore pe semestru 100
3.9. Num ărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum – Bazele managementului
4.2. de competen țe
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului –

302 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea functiilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metode lor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si poli ticilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pent ru evaluarea activitatilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea pr oblemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Studierea politicilor publice, prin integrarea cuno ștințelor din
domenii conexe, în vederea în țelegerii procesului de dezvoltare
în condiții de complexitate și velocitate ale evolu ției sistemului
social-global.
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea fundamentelor teore tice privind elaborarea,
implementarea și evaluarea politicilor publice.
• Identificarea și explicarea constrângerilor specifice procesului
de elaborare a politicilor.
• Explicarea rolului și a modului de interven ție a actorilor
specifici. • Identificarea rolului domeniului de comunicaț ii în asigurarea
organizării și funcționării sistemului social global.
• Manifestarea unei atitudini critice fa ță de modalit ățile de
soluționare a problematicii sociale.

8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Introducere în materie. Politicile sociale și
publice și analiza în domeniu Expunere, explica ție 2 ore
Actori implica ți în procesul politicilor sociale
și publice Expunere, explica ție,
conversație 2 ore
Procesul politicilor sociale și publice:
stabilirea agendei, formularea de politici și
decizia Expunere, explica ție,
conversație 2 ore
Procesul politicilor sociale ș i publice:
implementarea, evaluarea și încheierea
politicilor Expunere, explica ție,
conversație 2 ore
Guvernare și bunăstare. Rolul politicilor
sociale și publice în asigurarea bun ăstării
sociale și individuale Expunere, explica ție,
conversație 4 ore
Societatea informa țională, cerință a
dezvoltă rii umane Expunere, explica ție 2 ore

303 Guvernarea electronic ă, factor reformator
pentru procesul de guvernare Expunere, explica ție 2 ore
Bibliografie:
8. Dinicu, A., Procesul politicilor publice , Sibiu, Editura AFT, 2011
9. Dunn, W. N., Analiza politicilor publice. O introducere , Editura Polirom, Ia și, 2010
10. Glodeanu, I. (coord.), Actorii sociali ai promov ării tehnologiilor informaț iei și
comunica țiilor, Editura Mica Valahie, Bucure ști, 2003
11. Howlett, M., Ramesh, M., Studiul politicilor publice , Editura Epigraf, Chiș inău, 2004
12. Lindblom, Ch. E., Woodhouse, E. J., Elaborarea politicilor , Editura Cartier, Chi șinău,
2003
13. . Popescu, L. G., Administra ție și politici publice , Editura Economic ă, București, 2006
14. Tamaș , S., Management politic. Elaborarea politicilor sociale și guvernarea , Editura
Universitar ă, București, 2006
15. Zamfir, C., St ănescu, S. M., Enciclopedia dezvolt ării sociale , Editura Polirom, Iaș i, 2007
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Seminar introductiv Conversa ție 2 ore
Politici, probleme și instituții de apărare și
securitate Conversa ție, dezbatere 2 ore
Politica NATO în domeniul comunica țiilor.
Cadrul conceptual Conversa ție, studiu de
caz 2 ore
Politica NATO de ap ărare împotriva
atacurilor cibernetice. Cadrul conceptual Conversa ție, studiu de
caz 2 ore
Bibliografie:
2. Dinicu, A., Procesul politicilor publice , Sibiu, Editura AFT, 2011
3. Glodeanu, I. (coord.), Actorii sociali ai promov ării tehnologiilor informaț iei și
comunica țiilor, Editura Mica Valahie, Bucure ști, 2003
4. Tamaș , S., Management politic. Elaborarea politicilor sociale și guvernarea , Editura
Universitar ă, București, 2006
5. Zamfir, C., St ănescu, S. M., Enciclopedia dezvolt ării sociale , Editura Polirom, Iaș i, 2007
6. *** NATO Military Concept fo r Strategic Communications
7. *** NATO Strategic Communications Policy
8. *** Constitu ția României

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Politici sociale și publice corespund urm ătoarelor repere teoretice și
practice contemporane:
• Integrarea con ținuturilor specifice disciplinei în contextul general al științelor sociale;
• Identificarea muta țiilor ce pot surveni în plan politic, economic și social din
perspectiva consecin țelor procesului de guvernare as upra sistemului social global;
• Aplicarea creativ ă a teoriilor privind interesul public și nevoia social ă reflectată în
capacitatea de a concepe programe favorabile dezvolt ării umane.
Tematica disciplinei Politici sociale și publice corespunde urm ătoarelor cerin țe ale

304 angajatorului:
• Valorificarea cuno ștințelor esen țiale pentru în țelegerea procesului de decizie
strategică în condiții de incertitudine;
• Înțelegerea complexit ății raportului politic ă-strategie de securitate prin aplicarea
analizei sistemice asupra factorilor care condi ționează procesul de dezvoltare;
• Formarea competen țelor necesare în analiza politicilor publice, prin particularizarea
acesteia în domeniile securit ății, apărării și comunica țiilor.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • Folosirea corect ă a limbajului propriu
disciplinei.
• Utilizarea teoriilor analitice în formularea
și argumentarea unor puncte de vedere
personale. Probă orală 70%
10.5 Seminar/ laborator • Folosirea corect ă a limbajului propriu
disciplinei.
• Realizarea conexiunilor corecte între
politică și strategie și identificarea
actorilor și institu țiilor specifice
diverselor politici.
• Argumentarea afirma țiilor și concluziilor
prin exemplificare, demonstra ție, studiu
de caz. Proiect,
studiu de caz 30%
10.6 Standard minim de performan ță
– Utilizarea corect ă a noțiunilor de bază ;
– Prezența și participarea activ ă la cursuri și seminarii;
– Susținerea proiectului în cadrul seminariilor.

305 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistem elor de comunica ții
militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei ECONOMIE POLITICĂ
2.2. Titularul activit ăților de curs Col.prof.univ.dr. Leontin Stanciu
2.3. Titularul activit ăților de
seminar Col.prof.univ.dr. Leontin Stanciu
2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 62.6. Tipul de evaluare Cv.2.7. Regimul disciplinei Opțională
3. Timpul total estimat
3.1. Număr de ore pe să ptămână 4 din care 3.2 curs 2 3.38 seminar/labora
tor 1
3.4 Total ore din planul de
învățământ 24 din care 3.5
curs 16 3.6 seminar/laborator 8
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 30
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 16
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți … –
3.7 Total ore studiu individual 76
3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Numărul de credite 4

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competen țe –
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului –
5.2. de desf ășurare a
seminarului/laboratorului –

306 6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea functi ilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metode lor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si poli ticilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activitatilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea pr oblemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea cuno ștințelor și formarea deprinderilor necesare
abordării raportului dintre nevoi și resurse, pe baza criteriilor de
raționalitate și eficiență, înțelegere și analizării raportului dintre
sistemul economic și sistemul militar, a rolului factorului
economic în cadru sistemului de securitate na țională.
7.2. Obiectivele specifice • însușirea fundamentelor teoretico-aplicative necesare
cunoașterii principalelor fenomene, procese și legi economice
specifice economiei de pia ță concuren țială;
• înțelegerea mecanismului de func ționare a economiei de pia ță
concurențială;
• formarea unui mod de gândire în spiritul ra ționalității și
eficienței economice;
• formarea și dezvoltarea unui comportament ra țional care s ă
asigure optimizarea utiliză rii resurselor dispon ibile în structurile
militare.
8. Conț inuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Introducere în economie Expunere, explica ție,
conversație 2 ore
Agenții economici. Func țiile și veniturile lor Expunere, explica ție,
conversație 4 ore
Sistemul de pieț e și prețul Expunere, explica ție,
conversație 4 ore
Creșterea economic ă. Echilibrul
macroeconomic Expunere, explica ție,
conversație 2 ore
Fluctuațiile activit ății economice Expunere, explica ție,
conversație 2 ore
Interdependen țele economice interna ționale Expunere, explica ție,
conversație 2 ore

307 Bibliografie
1. Abraham-Frois, Gilbert, Economie politic ă, Bucure ști, Editura Humanitas, 1994
2. Angelescu, C., St ănescu, I., Economie politică, Bucure ști, Editura Oscar Print, 2002
3. Băcescu, M., B ăcescu, A., Macroeconomie. Bazele macroeconomiei, București, Editura
ALL, 1993
4. Bălăceanu, C., Bentoiu, C., M ărgineanu, D., Microeconomie, Bucure ști, Editura C.H.
Beck, 2005
5. Brăilean, T., Plopeanu, A., Economie politic ă, Iași, Editura Institutul European, 2012
6. Blaug, M., Teoria economic ă în retrospectiv ă, București, Editura Didactică și Pedagogic ă,
1992
7. Ciobanu, Gh., (coordonator), Microeconomie, Cluj-Napoca, Editura Imprimeria Ardealul,
2005
8. Ciobanu, Gh., (coordonator), Macroeconomie, Cluj-Napoca, Editura Imprimeria Ardealul,
2006
9. Ciucur, D., Gavrilă , I., Popescu, C., Economie. Manual universitar, București, Editura
Economic ă, 1999
10. Cornescu, V., Bucur, I., Creț oiu, Gh., Economie, edi ția a III-a, Bucure ști, Editu ra C.H.
Beck, 2011
11. Dudian, M., (coordonator), Economiei , ediția a II-a, Bucure ști, Editura C.H. Beck, 2008
12. Hardwick, P., Langemead, J., Khan, B., Introducere în economia politic ă modern ă, Iași,
Editura Polirom, 2002
13. Iovițu, M., Microeconomie și macroeconomie , Bucureș ti, Editura ASE, 2011
14. Pană , M.C., Economie. Aplica ții, Bucure ști, Editura ASE, 2011
15. Pohoață, I., Epistemologie și metodologie în știința economic ă, Bucure ști, Editura
Economic ă, 2011
16. Popescu, Gh., Ciurl ău, C.F., Macroeconomie , Bucureș ti, Editura Economic ă, 2013
17. Samuelson, P., A., Nordhaus, W., D., Economie politic ă, Bucure ști, Editura Teora, 2000
18. Stanciu, L., Economie politic ă. Fundamente teoretico-aplicative, București, Editura
Licorna, 2003
19. Stanciu, L., Iancu, D., Popa, G., Economie politică, vol. I, Sibiu, Editura Alm
a Mater,
2005
20. Stanciu L. (coord), Curs de economie politic ă, Sibiu, Editura AFT, 2009
21. Stancu, S., Microeconomie. Comportamentul agen ților economici în condi ții de
certitudine, incertitudine și risc. Teorie și aplicații, Editura ASE, 2012
22. Ștefan, M.C., Economie politic ă, Târgovi ște, Editura Bibliotheca, 2009
23. *** Dicționar macmillan de economie modern ă, București, Editura CODECS, 1999
24. *** Economie, (Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie general ă,
Catedra de economie și politici economice), Edi ția a VIII-a, Bucure ști, Editura
Economic ă, 2009

8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Evoluția formelor de economie Dezbatere,
problematizare 2 ore
Statul – agent economic Conversa ție,
demonstraț ie, studiu
de caz 4 ore

308 Analiza pie țelor concuren ță imperfect ă și a formării
prețurilor Conversa ție,
demonstraț ie,
exercițiu 4 ore
Indicatorii macroeconomici. Aplica ții practice Conversa ție,
demonstraț ie,
exercițiu 2 ore
Cicluri și crize economice Conversa ție,
demonstraț ie,
exercițiu 2 ore
Colocviu 2 ore
Bibliografie
1. Băcescu, M., B ăcescu-Că rbunaru, A., Teste și probleme de macroeconomie, Bucure ști
Editura ALL, 2007
2. Bălăceanu, C., Bentoiu, C., M ărgineanu, D., Macroeconomie. Aplica ții ediția a II-a ,
București, Editura C.H. Beck, 2009
3. Cocioc, P., Jula, O., Introducere în macroeconomie , Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2008
4. Ghișoiu, M. (coordonator), Micro & Macroeconomie. Caiet de seminar , Cluj-Napoca, Editura
Risoprint, 2005
5. Mărgineanu, D., B ălăceanu, C., Bentoiu, C., Microeconomie. Aplica ții ediția a III-a,
București, Editura C.H. Beck, 2012
6. Popescu, C., Popescu, I., Mih ăiță, E., Sanda, G., Economie. Teste, volumul 1, Bucure ști,
Editura Economic ă 2000
7. Stanciu, L., Iancu, D., Popa, G., Economie politic ă, vol. I, Sibiu, Editura Alma Mater, 2005
8. Stanciu L. (coord), Curs de economie politic ă, Sibiu, Editura AFT, 2009
9. Stancu, S., Microeconomie. Comportamentul agenț ilor economici în condi ții de certitudine,
incertitudine și risc. Teorie și aplicații, Editura AS E, 2012
10. Stancu, S., Macroe conomie avansat ă. Teorie și aplicații, Bucure ști, Editura ASE, 2012
11. *** Economie. Aplicaț ii (ASE, Facultatea de Economie general ă, Catedra de economie și
politici economice), Edi ția a VI-a, Bucure ști, Editura Economic ă, 2009

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunităț ii
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplin ei Economie politic ă asigură:
• formarea unui mod ra țional de gândire economic ă;
• înțelegerea și interpretarea efectelor fenomenelor și proceselor specifice economiei de pia ță
concurențială atât asupra organiza ției militare cât și asupra fiecă rui individ;
• dezvoltarea unui comportament ra țional care s ă optimizeze utilizarea resurselor disponibile
în diverse situa ții reale.

309 10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode
de evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • explicarea sensurilor termenilor și
utilizarea corect ă a conceptelor specifice
domeniului economic;
• analiza și interpretarea fenomenelor și
proceselor specifice economiei de pia ță
concurențială;
• identificarea unor solu ții viabile de utilizare
rațională a resurselor disponibile ale
organizației militare și indivizilor;
• analiza consecin țelor fenomenelor și
proceselor economice asupra sistemului
militar.
Probă scrisă 70 %
10.5
Seminar/ laborator • utilizarea corect ă a limbajului economic;
• capacitatea aplic ării cunoștințelor dobândite
în analiza și interpretarea fenomenelor și
proceselor economico-sociale;
• capacitatea de a identifica efectele
fenomenelor și proceselor specifice
economiei de pia ță economice asupra
structurilor militare și indivizilor. Portofoliu, conversa ție,
teste de verificare, studiu de caz, aplicații 30 %
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a noțiunilor generale și a conceptelor asociate specifice economiei de
piață ;
– manifestarea unui mod de gândire în spiritul ra ționalității și eficienței economice;
– întocmirea și prezentarea unui referat prin care s ă demonstreze studierea surselor
bibliografice recomandate și utilizarea corect ă a metodologiei de cercetare științifică.

310 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă
2.2. Titularul activităț ilor de curs –
3.3. Titularul activităț ilor de seminar Prof.univ.dr. Pate șan Marioara
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare CV2.7. Regimul disciplinei Facultativ ă

3. Tipul total estimat (ore pe semestru al activit ăților didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 2 din care 3.2
curs – 3.3. seminar/
laborator 2
3.4 Total ore din planul de
învățământ 16 din care 3.5
curs – 3.6 seminar/ laborator 16
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 10
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri 10
Tutoriat –
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7 Total ore studiu individual 32
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Numărul de credite 2

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum • Limba englez ă – Grammar Issues
• Limba englez ă – Life and Culture in the
English Speaking World
• Limba englez ă – Communicative Issues
• Limba englez ă –Military Issues
•Limba englez ă – Linguistic competences
4.2. de competen țe • Limba englez ă nivel B1 (CEF)

311 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a seminarului • modular, în cabinetele, laboratoarele și sălile
multifunc ționale de limbi str ăine

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C1. Aplicarea principiilor leadership-ului în organiza ție
C1.1 Descrierea conceptelor, teoriilor, para digmelor si metodologiilor utilizate de
leadership
C1.2 Explicarea si interpretarea fenomene lor specifice leadershipului utilizând
cunostintele fundamentale C1.3 Aplicarea conceptelor si teoriilor funda mentale pentru rezolvarea unor probleme
bine definite specifice domeniului stiinte militare si informatii C1.4 Analiza organizatiei militare, identificarea problemelor si luarea deciziei pentru
aplicarea masurilor de eliminare a disfunctiilor C1.5 Elaborarea si aplicarea procedurilor specifice pentru optimizarea conducerii
organizației militare Competen țe
transversale Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala continua, acceptarea
evaluării din partea celorlal ți si utilizarea eficienta a abilitatilor practice, prin
corelarea cu necesitatile si facil itatile de dezvol tare profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Consolidarea celor patru deprinderi de limba englez ă (vorbit,
ascultat, citit, scris)
7.2. Obiectivele specifice • sintetizarea informa ției din materiale cu specific civil și militar
sub formă de tabele, grafice;
• prezentarea de situa ții, evenimente, fenomene din domeniul
civil și militar;
• redactarea de rapoarte, scrisori (în registru informal și formal) ș i
eseuri de opinie;
• redarea detaliilor ș i a ideilor principale din texte ascultate și
citite.

8. Conținuturi
8.1. Seminar Metode de predare Observații
1. Listening and reading comprehension Conversaț ie,
explicație, exerci țiu
2. Extended speaking – past and future narration Conversaț ie, joc de
rol, explicaț ie
3. Listening comprehension and writing practice Exerciț iu, explica ție,
demonstraț ie
4. Colocviu

312 Bibliografie:
1. Baker de Altamirano, Yvonne, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol.
II;
2. Harrison, Mark, CPE Practice Tests , Oxford, Oxford University Press, 2010;
3. Lonergan, Jack, Williams, Rob, At Ease in English, Plovdiv, Lettera Publishers, 2003;
4. Mellor-Clark, Simon, Campaign, Oxford, Macmillan Publishers Ltd., 2006, vol. III;
5. Rodgers, Drew, English for International Negotiations, Oxford, Macmillan Publishers
Ltd., 2005;
6. ***, Oxford Practice Tests for the TOEIC Test 1 with Key , Oxford, Oxford University
Press, 2003;
7. ***,Oxford Practice Tests for the TOEIC Test 2 with Key , Oxford, Oxford University
Press, 2008.

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă – LINGUISTIC COMPETENCES
corespund urm ătoarelor repere teoretice și practice contemporane:
• participarea activ ă a studenț ilor, parteneriat între educator și studenți;
• metode și tehnici moderne de predare-înv ățare și de evaluare.
Tematica disciplinei LIMBA ENGLEZ Ă – LINGUISTIC COMPETENCES corespunde
următoarelor cerin țe ale angajatorilor:
• consolidarea celor patru de prinderi de limba englez ă (vorbit, citit, ascultat, scris) la
nivel 2 STANAG 6001;
• dezvoltarea abilit ăților de comunicare interpersonal ă în vederea particip ării la misiuni
internaționale.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4
Seminar • redarea detaliilor ș i a ideilor principale din
texte citite și ascultate;
• utilizarea corect ă a registrelor de limb ă în
diferite contexte profesionale;
• descrierea unor evenimente, procese ș i
fenomene din domeniul civil și militar;
• interpretarea, analizarea și sintetizarea unor
evenimente, procese și fenomene din
domeniul civil și militar;
• utilizarea mesajelor orale și scrise pentru
soluționarea unor probleme de natur ă
profesional ă. – teste de
progres

– probă orală
30 %

70%

10.5 Standarde minime de performan ță
• rezumarea oral ă și în scris a unor texte civile/ militare citite sau ascultate;
• perfecț ionarea competen țelor lingvistice (ascultare, ci tire; vorbire, scriere) prin
rezolvarea de teste în laborator.

313 FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Institu ția de învăță mânt superior Academia For țelor Terestre
1.2. Facultatea Facultatea de Management Militar
1.3. Departamentul Științe tehnice
1.4. Domeniul de studii Științe militare, informa ții și ordine public ă
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii/Calificarea Managementul sistemelor de comunicaț ii militare

2. Date despre disciplin ă
2.1. Denumirea disciplinei CONTROL MANAGERIAL INTERN
2.2. Titularul activităț ilor de curs Col.prof.univ.dr. Leontin Stanciu
2.3. Titularul activităț ilor de seminar Col.prof.univ.dr. Leontin Stanciu
2.4. Anul de
studiu III2.5. Semestrul 5 2.6. Tipul de evaluare Cv 2.7. Regimul disciplinei Facultativ ă

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităț ilor didactice)
3.1. Număr de ore pe s ăptămână 2 din care 3.2.
curs 1 3.3. seminar/laborator1
3.4. Total ore din planul de
învățământ 24din care 3.5.
curs 123.6. seminar/laborator 12
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 8
Documentare suplimentar ă în bibliotec ă, pe platformele electronice de specialitate și pe
teren 8
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 8
Tutoriat
Examinări 2
Alte activit ăți …
3.7. Total ore studiu individual 24
3.8. Total ore pe semestru 50
3.9. Num ărul de credite 2

4. Precondi ții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum •
4.2. de competen țe •

314 5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desf ășurare a cursului • amfiteatru
5.2. de desf ășurare a seminarului/
laboratorului • clasa

6. Competen țele specifice acumulate Competen țe profesionale C2. Identificarea si aplicarea functi ilor manageriale pentru îndeplinirea
obiectivelor organizatiei
C2.1 Definirea, clasificarea si alegerea metode lor, tehnicilor si procedeelor utilizate
în management
C2.2 Explicarea si interpretarea concep telor si situatiilor din management
C2.3 Crearea si aplicarea strategiilor si poli ticilor pentru rezolvarea problemelor
organizatiei militare
C2.4 Aplicarea standardelor specifice pentru evaluarea activitatilor organizatiei
militare
C2.5 Elaborarea de modele si proceduri pentru rezolvarea pr oblemelor specifice
organizatiei militare

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al
disciplinei Însușirea politicilor și procedurilor concepute și implementate de
către managementul și personalul entit ății publice în scopul
îndeplinirii obiectivelor acesteia într-un mod economic, eficient și
eficace.
7.2. Obiectivele specifice – conștientizarea rolului controlului intern în consolidarea
responsabilit ății manageriale și a necesit ății dezvolt ării
sistemului de control intern/managerial în entit ățile publice;
– însușirea fundamentelor teoretico-aplicative necesare
înțelegerii adecvate a sistemului de control intern/managerial
într-o entitate public ă;
– înțelegerea con ținutului și elaborarea procedurilor de
implementare a standardelor de control intern/managerial;
– dezvoltarea unui comportament raț ional care s ă asigure
optimizarea utiliz ării resurselor structurilor militare.

8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Controlul intern și responsabilitatea managerial ă Expunere, explicaț ie,
conversa ție 2 ore
Sistemul de control intern/managerial în entit ățile
publice Expunere, explicaț ie,
conversa ție 2 ore
Instrumentarul sistemului de control Expunere, explicaț ie, 2 ore

315 intern/managerial în structurile militare conversa ție
Standardele de control intern/managerial în
structurile militare Expunere, explicaț ie,
conversa ție,
demonstraț ie 2 ore
Dezvoltarea sistemului de control intern/managerial în structurile militare Expunere, explicaț ie,
conversa ție,
demonstraț ie 2 ore
Autoevaluarea sistemului de control
intern/managerial în structurile militare Expunere, explicaț ie,
conversa ție,
demonstraț ie 2 ore
Bibliografie:
ƒ Mare, E., Oanță , F., Control, audit și expertize contabile , Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 2006.
ƒ Mare, E., Oanță , F., Auditul intern în domeniul militar – curs , Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 2006.
ƒ Tomoială, M., Mare, E., Control intern/ma nagerial: De ce? și Cum?, Editura Stef, Ia și 2014.
ƒ *** Legea nr. 500/200 2 privind finan țele publice, cu modific ările și completările ulterioare.
ƒ *** Ordonanț a Guvernului nr. 119/1999 pr ivind controlul intern și controlul financiar, cu
modifică rile și completările ulterioare.
ƒ *** Ordinul M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobar ea Codului controlului intern/managerial,
cu modifică rile și completările ulterioare.
ƒ *** Ordinul ministrului ap ărării naț ionale nr. M. 75/2012 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind sistemul de contro l intern/managerial în Ministerul Ap ărării Naționale.
ƒ *** Preciz ările cu privire la standardele de control intern/managerial, întocmirea situa țiilor
semestriale, precum ș i la autoevaluarea sistemului de control inte rn/managerial nr. SG-50/2013
8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observații
Necesitatea controlului intern/managerial în
entitățile publice Dezbatere,
problematizare,
conversa ție 2
Cadrul de control COSO Dezbatere,
problematizare,
conversa ție 2
Specificit ăți ale sistemului de control
intern/managerial în structurile militare Dezbatere,
problematizare,
conversa ție 2
Implementarea standardelor de control
intern/managerial în structurile militare Dezbatere,
demonstraț ie,
problematizare,
conversa ție 2

316 Modalități de dezvoltare și autodezvoltare a
sistemului de control intern/managerial în
structurile militare Dezbatere,
demonstraț ie,
problematizare,
conversa ție 2
Colocviu 2
Bibliografie
1. Mare, E., Oanță , F., Control, audit și expertize contabile , Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 2006.
2. Mare, E., Oanță , F., Auditul intern în domeniul militar – curs , Editura Academiei For țelor
Terestre, Sibiu, 2006.
3. Tomoială, M., Mare, E., Control intern/managerial: De ce? și Cum?, Editura Stef, Ia și 2014.
4. *** Legea nr. 500/2002 privind finan țele publice, cu modific ările și completările ulterioare.
5. *** Ordonanț a Guvernului nr. 119/1999 pr ivind controlul intern și controlul financiar, cu
modifică rile și completările ulterioare.
6. *** Ordinul M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobar ea Codului controlului intern/managerial,
cu modifică rile și completările ulterioare.
7. *** Ordinul ministrului ap ărării naț ionale nr. M. 75/2012 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind sistemul de contro l intern/managerial în Ministerul Ap ărării Naționale.
8. *** Preciz ările cu privire la standardele de control intern/managerial, întocmirea situa țiilor
semestriale, precum și la autoevaluarea sistemului de control intern/managerial nr. SG-
50/2013

9. Corelarea con ținuturilor disciplinei cu a șteptările reprezentan ților comunit ății
epistemice, asocia țiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Conținuturile disciplinei Control intern managerial asigură:
• conștientizarea rolului și importan ței controlului intern/managerial în îndeplinirea
obiectivelor organiza țională ;
• formarea deprinderilor necesare utiliză rii instrumentarului si stemului de control
intern/managerial și structurile militare;
• dezvoltarea unui comportament ra țional care s ă contribuie la optimizarea utiliz ării
resurselor organiza ționale.

10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare 10.3
Pondere
din nota
finală
10.4 Curs • însușirea corect ă a aparatului conceptual
specific controlului intern managerial;
• utilizarea optim ă a instrumentarului specific
sistemului de control intern/managerial în
structurile militare;
• identificarea unor solu ții viabile de dezvoltare
a sistemului de control intern managerial în
structurile militare Probă scrisă 70%

317 10.5
Seminar/
laborator • utilizarea corect ă a conceptelor specifice
controlului intern/managerial;
• întocmirea documentelor specifice sistemului
de control intern/managerial;
• identificarea soluț iilor optime de cre ștere a
eficienței managementului organiza ției. Referat,
teste de
verificare,
aplicații, studiu
de caz 30%
10.6 Standard minim de performan ță
– utilizarea corect ă a aparatului conceptual ș i metodologic specific si stemului de control
intern/managerial; – întocmirea complet ă și corectă a documentelor specifice sistemului de control
intern/managerial.