Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă [631632]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
1
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA ȘTIINȚA ȘI INGINERIA ALIMENTELOR
PROIECT DE DIPLOMĂ
ABSOLVENT_______________________________
SPECIALIZAREA____________________________
Forma de învățământ_________
1. TEMA
__________________________ ________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
____________________________________________________________ ______________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_______________________________________
DATE INIȚIALE
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
____________________ ______________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
______________________________________________________ ____________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________
DATA PRIMIRII TEMEI_____________________________________
TERMEN DE PREDARE A PROIECTULUI_____________________
SEMNĂTURA ABSOLVENT: [anonimizat]
______________________________
DIRECTOR INDRUMĂTOR PROIECT CONSULTANT
DEPARTAMENT
VIZA FACULTĂȚII
Nr_________/___ _____________
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
2
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATE A DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA ALIMENTELOR
SPECIALIZAREA: PESCUIT ȘI INDUSTRIALIZAREA PE ȘTELUI
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
ÎNDRUMĂTOR
Prof. univ. dr. ing. Victor Cristea
Conf. un iv. dr. ing. Lorena Dediu
ABSOLVENT: [anonimizat],
Iulie 2017
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
3
UNIVERSI TATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA ALIMENTELOR
SPECIALIZAREA: PESCUIT ȘI INDUSTRIALIZAREA PE ȘTELUI
Amenajarea ciprinicolă cu capacitatea producție anuală de 200 tone,
produc ția unitară 3500 kg./ha , ciclul de producție 36 luni .
ÎNDRUMĂTOR
Prof. univ. dr. ing. Victor Cristea
Conf. un iv. dr. ing. Lorena Dediu
ABSOLVENT: [anonimizat],
Iulie 2017
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
4
Cuprins:
CAPITOLUL I . INTRODUCERE ……………………….. ……………………………………………… …………… 2
I.1. Tema proiectului ……………………………………………………………………………………….. ………. …….3
I.2. Cuprinsul ………………………………………………………………………… …………………….. ………… ……… 4
I.3. Justificarea proiectului ……………………………………………………………………………….. …….. ……….7
CAPITOLUL II. FACTO RI DE BAZĂ ÎN STABILIREA CONCEPȚIEI DE
AMENAJARE ȘI A TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE ……………………… …………. ………………. 9
2.1. Factori tehnici …………………………………………………………………………………. ………………………. 9
2.1.1. Configurația terenului ………………………………………………………………….. ……….. …….9
2.1.2. Calitatea solului …………………………………………………………………. ……….. …………….10
2.1.2.1 . Caracteristicile hidrofizice ……………………………………………… …………….10
2.1.2.2 . Caracteristicile pedologice …………………………………………….. …………….. 10
2.1.2.3. Caracteristici geotehnice ……………………………………………….. ………………11
2.1.3. Sursa de alimentare cu apă …………………………………………………………….. ……………11
2.1.3.1 . Regimul nivelurilor ……………………………………………………… ……………….12
2.1.3.2 . Regimul debitelor ………………………………………………………. ………….. …….13
2.1.3.3 . Caracteristici fizico -chimice ale apei ………………………………… …………….14
2.2. Factori climatici …………………………………… ………………………………………………….. …………….15
2.2.1. Regimul termic ………………………………………………………………………………. ……………15
2.2.2. Regimul precipitațiilor ………………………………………………………………….. ………………16
2.2.3. Regimul eolian ……………………………………………………………………………. ……………….17
2.2.4. Starea higroscopică a atmosferei ………………………………………………… ………………….17
2.2.5. Nebulozitatea …………………………………………………………………………. …………………… 18
CAPITO LUL III. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ ………………… …………………. 19
3.1. Caracteristicile biologice si etologice ale speciei de cultura ………………. ………… ………………. 19
3.2. Tehnologia de reproducere si crestere …………………………………………… ……….. ……………….. 27
3.2.1. Tehnologia creșterii crapului și a ciprinidelor asiatice în vara I …….. …………………27
3.2.2. Tehnologia creșterii crapului și a ciprinidelor asiatice în var a a II -a………………. …28
3.2.3. Tehnologia creșterii crapului și a ciprinidelor asiatice în vara a III -a…………………30
3.2.4. Tehnologia iernării crapului și a ciprinidelor asiatice …………………. …………………..31
3.3. Cal culul materialului biologic ……………………………………………………….. ………. ……….. ……… 33
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
5
3.3.1. Calculul volumului producției marfă ………………………………… ……………….. ………33
3.3.2. Calculul n ecesarului de material de populare ……………………….. ………………. …….34
3.4. Schema procesului tehnologic ………………………………………………………. ………………… …..44
3.5. Tehnologia hr ănirii suplimentare …………………………………………………. ……… ……………. ..45
3.6. Tehnologia administrării îngră șăminte lor și amendamentelor ………….. ……… ……… ……..50
3.7. Mecanizarea și automatizarea operațiunilor în acvacultură ………………. ……………… ……..53
3.7.1. Distribuirea automată a furajelor ………………………………. ……… ……………… ………… 53
3.7.2. Transportul furajelor , îngrășă minte lor și peștelui ……………. …………………………….. 54
3.7.3. Prelevarea și sortarea mecanizată a peș telui…………………… ……… ……………… …….. 57
3.7.4. Îndepă rtarea mecanizat ă a vegetaț iei acvatice …………………….. ……… …………… ……58
3.8. Manage mentul stă rii sanitare ……………………………………………………… …………. ………… …60
CAPITOLUL 4. CONCEPȚIA DE AMENAJARE A TERENULUI ………. …….. ………………. …..65
4.1. Repartizarea suprafeței amenajate pe catego rii de heleștee …………….. ………………… ……65
4.2. Elaborarea schemei hidrotehnice de amenajare …………………………….. ……………… ………67
4.3. Niveluri și suprafețe caracteristice ale apei în heleștee ……………… ………. …………….. ……68
4.4. Elemente de bilanț hidrologic …………………………………………………….. ………………. ……..71
4.4.1. Regimul nivelurilor sursei de alimentare -evacuare …………….. ……… ………… ……..72
4.4.2. Calculul elementelor de bilanț hidrologic ……………………………… ……………… …….74
CAPITOLUL 5. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE BAZĂ DIN CADRUL
AMENAJĂRII …………………………………………………………… ………………………………… ………….. ….80
5.1. Îndiguirea și compartimentarea terenulu ……………………………………….. ………………….. …80
5.1.1. Stabilirea elementelor geometrice ale secțiunii transversale și
ale profilului longitudinal ……………………………………………………………. ……………… …….81
5.1.2. Verificarea secțiunii digurilor la infiltrații în regim permanent ……………………. …86
5.1.3. Întocmirea profilului lon gitudinal și secțiunii transversale tip
pentru diguri …………………………………………………………………………….. ………….. ………….88
5.1.4. Antemăsurătoare ………………………………………………….. …………… ……… ……………. 92
5.2. Rețeaua de canale pentru transportul apei ……………………………. …………. ……………. …….. 93
5.2.1. Graficul debitelor canalelor (GDC) ………………………………… ……………. …………… 95
5.2.2. Dimensionarea hidraulică a canalelor ………………… ……………… ………….. ………… 102
5.2.3. Canale de alimentare ……………………………………………………. ………………….. …….106
5.2.4. Canale drenoare …………………………………………………………. …………………… …….. 106
5.2.5. Canale de evacuare …………………………………………………… ………………….. ……….. 110
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
6
5.3. Instala ții de alimentare -evacuare -recirculare a apei ……………………. ………………….. ……111
5.3.1. Dimensionarea hidraulică a instalațiilor de evacuare recirculare ………………. ….111
5.3.1.1 Dimensionarea corpului orizontal al instalației
de evacuare recirculare tip călugăr …………………………………….. …………. ………….111
5.3.1.2. Dimensionarea constructivă a corpului vertical ……….. ………….. …………116
5.3.1.3. Dimensionarea hidraulică a corpului vert ical al
instalației de evacuare recirculare tip călugăr ……………………………. ……………. ….117
5.3.2. Dimensionarea hidraulică a instalațiilor de alimentare tip călugăr ……………… ..119
5.4. Stații de pompare …………………. …………………………………………………… ……….. ………….124
CAPITOLUL VI. EVALUAREA COSTULUI INVESTIȚIEI ……………………….. ………………. ..132
CAPITOLUL VII. INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI. …………………. ………….. …………… 135
7.1. Structura cheltuielilor anuale de producție ………. …………… ………………………. …………..135
7.2. Calculul prețurilor de producție și indicatori ai eficienței economice ……… …………. ….141
CAP ITOLUL VIII .NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII ………. ……………… ……..144
8.1. Obligațiile angajatorului …………………………………………………………. ………… …………….144
8.2. Obligațiile angajaților ……….. ………………………………………………….. ………… ……………..147
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………… ……….. ……… ……..149
DECLARAȚIE …………….. …………………………………………………………………… ………… ……… ……..150
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
7
I. 3 J ustificarea proiectului
Preocuparea cresterii peștilor în bazine artificiale a fost relatată în lucrări scrise,
majori tatea de origine latină, unde erau relatate incercările unor nobili romani în acest domeniu.
În Evul Mediu din Europa Centrală, pentru a putea satisface cerința de a consuma pește la
anumite date impuse de calendarul bisericesc, călugării au pus la punct o tehnologie primitivă de
creștere a crapului. Astfel această ocupație a luat amploare în toata Europa. Împăratul Carol cel
Mare a impus construirea heleșteielor de creștere a crapului peste tot unde era posibil, pentru a
ssatisface această cerință crescând ă a populației Europei.
Lucrările lui Janus Dumbravius arată primele încercări științifice de creștere, formare a
unor rase noi de crap și hrănirea suplimentară încă din secolele XV -XVI.
Datorită pescuitului marin care a luat amploare în secolul XVIII, p iscicultura a în registrat
o scădere datorită faptului că în piețe a apărut pește mai mult și mai ieftin decât cel crescut în
heleșteie.
În prezent pentru protejarea faunei piscicole naturale și satisfacerea cerinței tot mai mare
de produse piscicole, acva cultura a căpătat o dezvoltare de amploare.
Carnea de pește este bogată în proteine ce conțin toți aminoacizii esențiali precum și
cantități importante de minerale și vitamine. Gradul de asimilare al proteinelor din carnea de
pește este de 97% în stare pro aspătă și de 90% în stare sărată. Gradul de asimilare al grăsimilor
este de 96 -97% fiind cu mult mai mare în comparație cu grăsimile de altă proveniența. Din
aceste motive peștele reprezintă un aliment foarte sănătos și de aceea peștele și alte organisme
acvatice participă cu procente de 20 -50% din totalul produselor alimentare consumate în
anumite țări (Japonia, Spania, Franța, Norvegia).
Creșterea animalelor acvatice este mai convenabila decât creșterea celorlalte specii având
în vedere consumul specific de energie. Animalele cu sânge rece nu consumă energie pentru a -și
menține căldura interioară. Rata de conversie a furajelor este de patru ori mai mare decât la
bovine și sunt cu mult mai prolifice din punct de vedere reproduct 4. În plus se poate valorific a și
hrana naturală din apă cea ce dă u n spor considerabil din punct de vedere product 4.
În România peștele reprezintă un aliment de bază sănătos și ieftin.
Uniunea Europeană impune programe de dezvoltare a acvaculturii în vederea reducerii
presiunii exerc itate asupra stocurilor naturale de peste.
Conform statisticii publicate de Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură
producția anului 2015 a fost de 11015 tone (din care crap 4348 tone) în creștere cu 3,96% față de
anul precedent (pentru crap creșt erea a fost de 14,07%) și creșterea cu 9,17% față de anul 2012.
(tabelul nr. 1.1)
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
8
Tabel nr. 1.1 Evoluția producției din acvacultură în perioada 2012 -2015
Anul 2012 2013 2014 2015
Producția din
acvacultură
(tone) 10004 10146 10578 11015
Producția crap
(tone) 3265 3395 3736 4348
În contextul celor prezentate se poate trage lesne concluzia că producția din acvacultură
este crescătoare dar cantitățile obținute sunt mici favorizând în continuare importul ceea ce
determină necesitatea revigorării activităț ii de acvacultură, mai ales în condițiile în care piața
este stabilă.
În acest scop lucrarea de față propune construirea unei amenajări ciprinicole, de
dimensiuni medii, amenajare sistematică complexă , cu ciclu de exploatare de trei ani a cărei
producție a nuală este de 200 tone și producția unitară: 3500 kg./ha.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
9
CAPITOLUL II
FACTORI DE BAZĂ ÎN STABILIREA CONCEPȚIEI DE AMENAJARE ȘI
A TEHNOLOGIEI DE EXPLOATARE
La baza amenajării unei unități piscicole stau două principii: biologi c și hidrotehnic.
Principiul biologic presupune amenajarea de bazine la care caracteristicile tehnico -funcționale
să fie în concordanță cu etologia și cerințele ecotehnologice ale speciei de cultură, în diverse
faze de dezvoltare. Încadrarea în acest princ ipiu necesită amenajarea de bazine și heleșteie cu
diferite amplasamente, forme, mărimi și adâncime a apei.
Principiul hidrotehnic presupune ca prin proiectul de amenajare, modalitatea de
compartimentare și prin lucrările prevăzute să se definească caracte rul sistematic al amenajării.
Respectarea acestui principiu impune gruparea bazinelor și heleșteielor din aceleiași categorii în
vederea optimizării fluxului tehnologic. Pentru fiecare heleșteu se asigură alimentare, precum și
evacuarea independentă, evit ându -se în acest mod transmiterea agenților patogeni și asigurându –
se flexibilitate tehnologică în exploatare.
In vederea respectării acestor principii se constată trei factori în baza cărora se concepe, se
exploatează și se întreține o amenajare piscicolă : tehnici, climatici, economici.
2.1 Factori tehnici
Factorii tehnici avuți în vederea stabilirii concepției de amenajare sunt următorii:
configurația terenului, calitatea sursei de alimentare și calitatea solului.
2.1.1 Configurația terenului
În veder ea construirii unei amenajări piscicole trenurile perfect plane nu sunt indicate, cele
cu o configurație nivelitică variabilă asigură un ecosistem acvatic mai bogat datorită variabilității
adâncimii apei.
Atât în profil longitudinal cât și transversal, am plasamentul necesită o anumită pantă în
așa fel încât prin modul caracteristic de poziționare al bazinelor și heleșteielor să se asigure o
mai mare circulație gravitațională a apei astfel încât să se reducă cheltuielile cu energia pompării
apei.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
10
Amenajarea piscicolă se va construi pe un teren de natură aluvială amplasat în lunca
Prutului.
Suprafața pe care se va construi amenajarea piscicolă are o configurație nivelitică cvasi –
plana, cu un grad redus de neuniformitate și are o pantă generală de 0,7 ‰ pe dir ecția și în
sensul de curgere a emisarului cu zone microdepresionare.
2.1.2 Calitatea solului
Calitatea solului este importantă din punct de vedere al caracteristicilor hidrofizice
(permeabilitate), pedologice și geotehnice .
2.1.2.1 Caracteristicile h idrofizice
Pentru micșorarea pierderilor de apă prin infiltrație sunt preferate terenurile cu
permeabilitate exprimată prin coeficientul de filtrație K mai mică de 10-5-10-6cm/s.
Apele infiltrate în straturile profunde ale terenurilor antrenează o cantita te de săruri
biogene care sunt evacuate din cadrul ecosistemului cu consecințe asupra biocenozei din
heleșteie.
Principalii indicatori hidrofizici ai solurilor predominante sunt:
– conținut de argilă 20 -25%
– greutate volumică 1,35 -1,45g/cm³
– porozitate t otală R=0,42 -0,45
– coeficient de filtrație K=10-6 cm/s
2.1.2.2 Caracteristicile pedologice
În general solurile destinate amenajărilor piscicole sunt soluri cu valoare economică mică
(sărături, terenuri aluvionare, mlaștini). Acestea sunt alcătuite dintr -un conglomerat de soluri cu
grade de fertilitate diferite fiind necesare studii de teren în proiectarea fermei. Capacitatea
bioproductivă se poate influiența prin realizarea unor lucrări de ameliorări (amendare,
destufizare, mobilizarea terenului, îngrășa re) a căror scop este realizarea stratului esențial activ
al solului .
Acesta este un strat superficial al solului ce este alcătuit dintr -un complex de acizi argilo –
humici cu capacitatea de a fixa prin absorbție surplusul de săruri biogene din apă, săruri ce vor fi
redate circuitului materiei din ecosistem.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
11
Parametrii care influientează calitatea terenului sunt:
Conținutul de N, P, K
Reacția solului.
Capacitatea de absorbție
Conținutul de Ca (este cel care asigură capacitatea de tamponare a apei), și nu
este indicat în cantități mari findcă fixează oligoelemente în combinații insolubile.
Solurile din terenul avut în vedere pentru construirea fermei piscicole c onțin humus
determinat pe adâncimea de 1m egal cu 80t/ha; conținutul în azot măsurat pe o adâncime d e 20m
egal cu 7t/ha; gradul de salinitate relativ redus; reacția solului fiind slab alcalin ă: ph = 7 -7,5;
2.1.2.3 Caracteristici geotehnice
Caracteristicile geotehnice ale solurilor impun în proiectarea amenajării fermei
caracteristicile fizico -mecanic e ale acestora: (porozitatea, compresibilitatea, coeziunea,
rezistența la tăiere, unghiurile de frecare internă) stabilește detaliile tehnice de execuție a
terasamentelor.
Principalele caracteristici geotehnice ale solurilor sunt:
– indicele de plasticitate: lp = 11%;
– indicele de consisten ță: lc = 0,6%;
– rezistența la t ăiere: l,5daN/cm3;
– coeficientul de compresibilitate pe vertical ă: 0,07;
– unghiul de frecare intern ă a pământului: 50°.
2.1.3 Sursa de alimentare cu apă
Apa este elementul principal în activitat ea creșterii peștelui. Tot procesul tehnologic în
piscicultură este legat de apă și trebuie respectate condiții stricte privind cantitatea și calitatea
apei folosite de la sursă.
Sursa de alimentare trebuie să îndeplineasca anumite condiții cantitative și calitative:
– cantitativ debitul maxim folosit trebuie să fie cel puțin egal cu o treime din debitul
minim al sursei pe timpul anotimpului secetos.
– calitativ hidrograful nivelurilor trebuie să asigure o pondere cât mai mare a circulației
gravitaționale a ape i și să nu determine îndiguiri supradimensionate. Calitatea fizico -chimică a
apelor trebuie să indeplinească toate cerințele tehnologice.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
12
2.1.3.1 Regimul nivelurilor
Sursa de de apă a viitoarei amenajări piscicole o reprezintă râul Prut.
Datele pentru re gimul nivelurilor au fost colectate de la postul hidrometric Oancea în
intervalul 1990 -2015.
Date caracteristice ale punctului hidrometric Oancea:
„0” miră = 7,5m.r.MN
Cota de atenție =500
Cota de inundație =600
Cota de pericol=700
Tabel nr. 2.1. Niveluri
Anul Nivel
max.(cm) Data Nivel min.
(cm) Data Nivel
med.(cm)
1990 523 13,16,24 VII 218 10 I 371
1991 562 25,26 V 285 13 IX 424
1992 493 18 I 242 17 IX 368
1993 481 31 VIII 170 30 IV 326
1994 529 16 VI 180 27,28 XII 355
1995 548 9 VII 178 2I 363
1996 349 6 IV 147 25 XII 248
1997 405 2 VII 143 4,6 V 274
1998 608 12,14 VI 136 27 I 372
1999 487 7 VII 136 17 IV 312
2000 316 20 I 124 9 XII 220
2001 614 14,17 VIII 122 26 I, 6,7 IV 368
2002 423 27 VI 186 26 I, 19 VIII 305
2003 399 1 VI 172 9 II 286
2004 388 17 VI 138 21 XII 263
2005 377 9,10 VII 158 13 I 268
2006 604 8,11,13 V 209 6 I 407
2007 446 27 II 261 25 XII 354
2008 589 6 VI 213 27, 28 I 401
2009 530 27 III 258 9 II 394
2010 377 29IV,30 V 158 23,24 XII 268
2011 447 1,3,5 VII 162 19,20 I 305
2012 431 6 IV 232 18 VII 332
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
13
2013 438 22 III 166 7 IX 302
2014 400 30 VIII 158 24,25 VII 279
2015 583 3,4 IX 169 3 II 376
2.1.3.2 Regimul debitelor
Datele pentru regimul debitelor au fost luate de la postul hidrometric Oancea în intervalul
1990 -2015.
Tabel nr. 2.2. Debite
Anul Debit
max.(m3/s) Data Debit
min.(m3/s) Data Debit med.
(m3/s)
1990 2386 9,10,11 VII 152 11 I 419
1991 2407 23,24 V 162 13 IX 434
1992 2196 27 V 151 17 XI 424
1993 3239 29 VIII 119 25 II 429
1994 2284 13 VI 130 18 II 357
1995 4441 2 VII 130 3,4 I 435
1996 3115 8 IV 125 23 XII 440
1997 3161 7 VII 127 5,6 V 394
1998 2560 11,12 VI 125 27,28 I 392
1999 2255 7 VII 126 17 IV 440
2000 3933 20 I 128 5 XII 481
2001 6584 7 XII 128 6,7 II 406
2002 4166 28 VI 135 26 I 400
2003 3147 3 VI 135 6 II 391
2004 2138 17 VI 141 21 XII 389
2005 2131 7,8 VII 145 13 I 388
2006 2544 7,8,9 V 158 6 I 301
2007 3194 23 II 182 22 XI 438
2008 4492 7 VI 162 27,28 I 377
2009 4337 17,18,19 III 180 6 II 409
2010 4144 12IV, 9V 145 26,27 XII 394
2011 2199 5,6,7 VII 146 17,18 I 422
2012 3183 8 IV 167 17 VII 425
2013 2189 23 III 144 9 XI 416
2014 3157 26 VIII 140 2 I 399
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
14
2015 2473 7 IX 145 3 II 459
2.1.3.3 Caracteristici fizico -chimice ale apei
Conform „Normativului privind obiectivele de referință pentru clasificarea apelor de
suprafață” (NORCAS/2002) aprobat prin Ordinul M.A.P.M. nr. 1149/2002 și conform
buletinului lunar de analiză elaborat de Direcția Apelor Prut, parametrii apei râului Prut la stația
hidrometrică Oancea se încadreaz ă în clasa generală II astfel:
Tabel nr. 2.3. Parametri fizico -chimice ai apei
Obiectivul Tipul analizei Rezultate Clasa de
calitate
Regimul
oxigenului Oxigen dizolvat (mg/l O 2) 7,4
I CBO5 (mg/l O 2) 2,8
CCO -Mn (mg/l O 2) 5,1
CCO -Cr (mg/l O 2) 10,3
Nutrienți Amoniu (mg N/l) 0,2
II Azotiți (mg N/l) 0,03
Azotați (mg N/l) 8
Azot total (mg N/l) 9
Fosfor total (mg P/l) 1,1
Mineralizare II
Substanțe
toxice Fenoli (µg/l) 0
I Detergenți anionici activi (µg/l) 0
Hidrocarburi petroliere ( µg/l) 0
DDT (µg/l) 0
Triclormetan (µg/l) 0,01
Tetraclormetan (µg/l) 0,01
Tricloretan (µg/l) 0,01
Tetracloretan (µg/l) 0,01
Atrazin (µg/l) 0,01
Analiza biologică relevă încadrarea calității apei râului Prut la stația hidrometrică Oancea
în clasa a III -a de calitate, având un indice saprob fitoplanctonic egal cu 2,53.
În ceea ce privește temperatura apei, media temperaturilor maxime înregistrate la stația
hidrometrică Oancea este de 26,8oC.
2.2 Factori climatici
În categoria principalil or factori climatici ce condiționează tehnologia de exploatare și stau
la baza unor calcule specifice privind bilanțul hidrologic al fermei și dimensionarea unor lucrări
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
15
de amenajare fac parte : regimul termic, regimul precipitațiilor, regimul eolian, al evaporării de
la suprafața apei și starea higroscopică a atmosferei.
2.2.1 Regimul termic
Regimul termic determină alegerea speciei de cultură precum și durata ciclului de
exploatare.
Înregistrările privind mediile lunare efectuate la stația hidrometrică Oancea relevă
următoarea situație:
Tabel nr. 2.4. Regimul termic , mediile lunare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media Amplit.
-2,8 -1 4,5 10,9 16,9 21 22,7 20,9 17,5 11,9 5,6 0,5 10,7 25,2
Temperatura medie anuală este de 10,7oC, media tempera turilor minime înregistrate în
lunile de iarnă se situează în intervalul -2,8oC – 0,5oC, media temperaturilor maxime înregistrate
în lunile de vară se situează în intervalul 21oC – 22,7oC
Media maximelor și media minimelor lunare și anuale se prezintă conf orm tabelului
următor:
Tabel nr. 2.5. Regimul termic, media maximelor și minimelor lunare și anuale
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
5,2 7,7 14,6 21,4 26,3 29,6 31,7 31,5 27,6 22 14,3 8 19,8
-11,5 -9,5 -4,7 2,1 7,6 11,7 13,9 13,1 8,1 2,7 -3,3 -7,9 2
Numărul mediu al zilelor cu temperaturi depășind 25oC (zile de vară) atinge valoarea de
98 zile. Numărul mediu al zilelor cu temperaturi mai mari de 30oC (zile tropicale) este de 27.
În ceea ce privește înghețul, primul îngheț, acesta se înregistr ează în medie în jurul datei
de 24 noiembrie iar ultimul îngheț în jurul datei de 6 aprilie, durata medie a intervalului fără
îngheț având 207 zile. Numărul mediu al zilelor de iarnă (zile cu temperatura maximă mai mică
de 0oC) și al zilelor cu îngheț (zil e cu temperatura minimă mai mică de 0oC) este de 90 zile.
Razele solare cad pe suprafețele orizontale sub un unghi ce variază între 68o la solstițiul de
vară și 21o06’ la cel de iarnă. Din această distribuție rezultă o variație de intensitate a radiației
solare între 18170 cal./cm2 (pentru luna iulie) și 2990 cal/cm2 (pentru luna decembrie), radiația
globală însumând 123500 cal./m2. Mai mult de 60% din acest total se suprapune perioadei mai –
septembrie, adică celei mai mari părți a perioadei de vegetație.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
16
Durata de strălucire a soarelui este de 2204,7 ore pe an, raportul mediu dintre durata
efectivă și durata posibilă (fracția de insolație) este de 0,49.
Numărul mediu al zilelor fără soare este de 69,5 pe an.
2.2.2 Regimul precipitațiilor
Regimul pluviome tric constituie un termen important al ecuației de bilanț hidrologic.
Regimul anual al precipitațiilor se desfășoară între un maxim în luna iunie și un minim în
luna martie la care se adaugă maximul secundar din noiembrie -decembrie și minimul secundar
din octombrie.
Semestrul cald al anului (aprilie -septembrie) contribuie cu 265 mm/m2 la totalul
precipitațiilor, iar cel rece cu 173,8 mm/m2. Repartiția pe anotimpuri se face astfel: 33,7% vara,
24% primăvara, 22,8% toamna și 18,9% iarna.
Mediile lunare și anu ale ale precipitațiilor se pot observa în tabelul următor:
Tabel nr. 2.6. Mediile lunare și anuale ale precipitațiilor
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Cantitate
21,2 24,7 25,6 38 48,8 65,8 45,4 38,9 35,2 30,1 33,7 32,3 439,7
Numărul mediu al zilel or cu precipitații mai mari de 0,1 mm/m2 este de 98 pe an, iar al
celor cu precipitații mai mari de 1,0 mm/m2 este de 62 pe an.
Întâia ninsoare are loc de regulă în jur de 11 decembrie, iar ultima, între 10 -20 martie.
Față de prima zi cu ninsoare prima zi cu strat de zăpadă întârzie de obicei cu 10 -15 zile.
Numărul mediu anual de zile cu ninsoare este de 22, cele mai multe căzând în a doua și a treia
lună a iern 2. Ninsorile se produc foarte rar la începutul și sfârșitul sezonului rece, însă cu o
probabilita te de apariție mai mare în luna aprilie decât în luna octombrie.
Numărul mediul lunar al zilelor cu ninsoare (cantități mai mari de 0,1 mm/m2) se poate
observa în tabelul următor:
Tabel nr. 2.7. Numărul mediul lunar al zilelor cu ninsoare (cantități mai ma ri de 0,1 mm/m2)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Cantitate
6,7 5,5 3 0,8 0 0 0 0 0 0,4 2,5 3,7 22,6
Nu în orice an cu multe ninsori se formează și un strat de zăpadă consistent și durabil.
Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă mai mare de 6 cm și acoperind 5/10 din suprafața
solului este de 46,5 :
Tabel nr. 2. 8. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă mai mare de 6 cm și acoperind 5/10
din suprafața solului
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
17
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Cantitate
14,6 12,1 4,8 0,7 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 2,2 8,5 46,5
2.2.3 Regimul eolian
Regimul eolian împreună cu deficitul de umiditate determină intensitatea evaporației apei,
înălțimea valurilor și înălțimea de deferlare a acestora. Determină traseul optim al lucrărilor de
compartimentare astf el încât efectul valurilor asupra acestora să fie cât mai mic.
Circulația generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvența relativ mare a
advecțiilor lente de aer temperat -oceanic din V și NV (mai ales în semestrul cald), frecvența de
asemenea m are a advecțiilor de aer temperat -continental din NE și E (mai ales în anotimpul
rece), precum și advecțiile mai puțin frecvente de aer arctic din N și aer tropical maritim din SV
și S.
În ceea ce privește variația anuală a vitezelor medii lunare ale vânt ului aceasta atinge
valori ce oscilează între 3 -4 m/s, atingând în mod excepțional 5m/s în luna aprilie.
2.2.4 Starea higroscopică a atmosferei
Starea higroscopică este definită de umiditatea relativă medie care are valoarea de 70 -72%,
umiditatea relativ ă măsurată la 2 m deasupra apei are valoare cuprinsă în intervalul 75 -80%,
deficitul de umiditate fiind 35 mm Hg.
Valorile scăzute ale umidității relative indică faptul că predomină aerul continental uscat.
Variația lunară a umidității relative : caracteristic este faptul că valoarea maximă peste
80% este frecventă în perioada noiembrie -februarie, iar în martie -octombrie valorile sunt de
circa 70%.
2.2.5 Nebulozitatea
Nebulozitatea este destul de ridicată (5 -5,5 zecimi), dar apropiată valorilor în registrate, în
general, în Moldova. Media numărului zilelor cu cer senin atinge valoarea de 127,4, maximele
fiind în lunile iulie (16,6), august (18,5), septembrie (17,2). [17]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
18
CAPITOLUL III
ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ
3.1. Caracteristicile biol ogice și etologice ale speciilor de cultură
Importanța cunoașterii caracteristicilor speciilor de cultură conduce la o mai bună
exploatăre a bazinelor piscicole.
Organizarea activității de exploatare a peștilor în heleșteie nu poate fi făcută fără
cunoașt erea temeinică a biologiei acestora.
3.1.1 Caracteristicile biologice și etologice ale crapului (Cyprinus carpio )
Figura nr. 3 .1.[1]
Crapul se găsește în ape calde, dulci, stagnante sau slab curgătoare (specie stagnofilă –
limnofilă) la care temperatura nu depășește 30°C. Se poate adapta și la o salinitate slabă a
acestora putând fi găsit și în lacurile litorale a căror salinitate nu e prea accentuată. Crapul
suporta un deficit de oxigen până la 4 -5 mg la litru și preferă apele cu un pH neutru.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
19
Este întâ lnit în bazinul aralo -ponto -caspic, Europa meridională și centrală, mai rar în
nordul Europei, fluviile pacifice est -asiatice, China orientală, Japonia. A fost aclimatizat în
Marea Britanie și Danemarca.
În țara noastră este răspândit în râurile mari și în Dunăre. Este o specie semi -migratoare
deoarece execută în fiecare primăvară migrații spre lunca inundabilă în căutarea zonelor
favorabile reproducerii și creșterii puilor în primele stadii de via ță.
Lungimea normală 40 cm, în mod excepțional poate atinge 100 cm și greutăți până 30kg.
Cyprinus carpio are următoarele tr ăsături morfofiziologice:
– Numărul radiilor D III (IV) (15) 16 -21 (22) A III 5(6); V II 8 -9 PI (15) 16 -18.
– Formula liniei laterale: 5-6(7) / 34(36) -39(41).
– Nr. de vertebre: (33) 34 -35 (3 8), din care 3 cervicale, 11 (10-12)dorsale, 6 (4 -7) lombare,
16 (15 -17)caudale.
– Dinți faringieni 1.1.3 -3.1.1 (1.2.3 – 3.2.1). [18]
Crapul are corpul alungit, puțin comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mari. Gura
terminală este protractilă pr evăzută cu 4 mustăți, două pe maxilă mai scurte și două la colțurile
gurii mai lungi. Are culoarea dominantă auriu pe părțile laterale și negricios -verzui pe spate.
Crapul este omnivor, hrana se alcătuiește din elemente de origine vegetală cât și neverteb rate
acvatice. Preferă larve de insecte, pe prim plan sunt Chironomidele, apoi viermii Oligocheti și
nu abandonează definitiv planctonul, hrana vie reprezintă un component stimulator în
metabolizarea furajelor. Hrana variază cu vârsta .
După resorbția sac ului vitelin, 2 -4 zile de la ieșirea din icră începe hrănirea cu
microorganisme planctonice din ce în ce mai mari pe măsură ce larva crește. La puțin timp, 15 –
20 de zile de la eclozare, larva trece la hrana bentofagă.
Intensitatea asimilării hranei crește odată cu temperatura, în consecință rațiile furajere
cresc în perioada de vară și scad toamna iar iarna se întrerup. Punctul optim de temperatură al
apei în dezvoltarea și consumul de hrană a crapului este 26 -27oC. Hrănirea începe la temperaturi
de 9-10oC și stopează la 5 -7°C, iar către 0°C metabolismul are cel mai scăzut nivel datorită
faptului ca peștele e poichiloterm . Iarna blândă întrerupere somnul hibernal și începe căutarea
hranei mai mult sau mai puțin act 4. Această situație determină o pierde în g reutate de 5 -20% și
crapul este expus îmbolnăvirii și mortalității. Deobicei hrănirea începe în martie și se termină în
octombrie.
Maturitatea sexuală la crap e atinsă la 3 -4 ani și de la această vârstă se reproduce anual.
Femela depune în medie 100 000 -150 000 icre pe kilogram corp. Icrele au culoare gălbui, formă
sferică de diametrul d~1mm. Cauza principală ce influențează maturarea gonadelor este
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
20
temperatura iar cea secundară este alimentația. La crapii care consuma hrană naturală maturarea
gonadelor e mai precoce decât la cei de aceeași vârstă care au consumat hrană suplimentară.
Reproducerea are loc la 18 -20°C ceea ce corespunde în țara noastră cu sfârșitul lunii
aprilie și începutul lunii mai. La unele exemplare, depunerea icrelor se face în porții d in aprilie
până în august. La începutul reproducerii are loc cârduirea spre locurile ierbate de curând
inundate cu apă limpede, de adâncimi mici 0.30 -0.70m, unde femela își varsă icrele pe vegetație,
apoi masculii lasă în apă lapții, având loc fecundarea. Eclozarea are loc la 4 -8 zile de la
fecundare, până la resorbția parțială a sacului vitelin, 2 -4 zile larvele rămân imobile, fixate de
plante, după aceea începe hrănire activă cu plancton. Reproducerea și eclozarea decurg în
condiții bune dacă nu sunt schi mbări bruște de temperatură.
Longevitatea crapului în bazinele naturale, în mod frecvent, ajunge la 50 de ani. În
ferme vârsta admisibilă pentru reproducători este 10 -15 ani, iar crapul marfă 3 -4 ani. Aceasta
deoarece cu vârsta reproducătorii se degradeaz ă, iar pentru crapul de producție, ritmul de
creștere scade destul de mult după atingerea maturității, creșterea lor devenind neeconomică.
3.1.1.1 Formele crapului de cultură
Forma de cultură se definește ca un grup biologic cu însușiri morfo -fiziologice specifice
ce implică o variabilitate redusă în condiții mediale.
După o perioadă lungă de selecții și creștere artificială, crapul își modifică mult
caracterele morfo -fiziologice începând să difere substanțial de cel sălbatic.
Principalele diferențe apar în forma capului, raporturile dintre diferitele părți ale acestuia.
Prin urmărirea elementelor morfo -fiziologice și ameliorarea acestora, s -au obținut în amenajările
din Europa. mai multe rase: Lausitz, Galitia, Aischgrund, Boemia, Franconia.
Se observă că la diferitele forme ale crapului de cultură este o repartizare specifică a
solzilor ce se mențin aproape la fel în cadrul unei forme sau alteia. După caracterul acesta crapul
de cultură se împarte în două grupuri:
– unul în care corpul este acoperit compl et cu solzi, asemănându -se cu forma sălbatică
(Lausitz). Înălțimea maximă cuprinde 2,5 -2,7 ori lungimea corpului. Are precocitate și ritm de
creștere mare și se poate reproduce uneori încă din al doilea an.
– unul în care corpul este parțial acoperit (tre i rânduri) sau fără solzi (Galiția). Înălțimea
maximă cuprinde 2,2 – 2,7 ori lungimea corpului. Aclimatizare foarte buna chiar și în apele puțin
saline. [18]
După răspândirea solzilor pe tegument se cunosc cinci tipuri:
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
21
1. crapul cu solzi cu corpul complet aco perit de solzi dispuși liniar și regulat,
linia laterală este bine evidențiată, înotătoarea dorsală este formată din 19 -20
radii.
2. crapul oglindă ce are corpul incomplet acoperit cu solzi, repartizați inegal pe
corp, având dimensiuni diferite. Înotătoarea dorsală are 18 -20 radii. [18]
3. crapul cu solzi în linie specificându -se prin aranjarea solzilor în linie dreaptă
de-a lungul liniei laterale. Înotătoarea dorsală are 17 -18. [18]
4. crapul cu solzi în ramă unde solzii sunt dispuși numai pe marginea corpului.
Raportul intre înălțime și lungimea corpului este ´.
5. crapul golaș cu corpul fără solzi, linia laterală nu este bine vizibilă, iar numărul
radiilor din înotătoarea dorsală este de 11 -16.
La noi în țară se intâlnesc în ferme atât formele cu solzi, de la care s -a obținut rasa
Frăsinet, care are forma ovală, cât și formele fără solzi cu cele trei varietăți: oglindă, golaș și
solzi în linie.
3.1.2 Caracteristicile biologice și etologice ale novacului (Arystichtys nobilis)
Figura nr. 3.2. [2]
Originar din China , răspândit în Europa, Africa de sud, SUA și Noua Zeelandă. Introdus
prin aclimatizare pentru combaterea planctonului din bazinele amenajate cu alte scopuri decât
piscicultura sau pentru obținerea unei productivități mai mari având în vedere faptul că nu
necesită furajare.
În România a fost introdus între anii 1960 -1962, odată cu celelalte specii de ciprinide
asiatice, sub formă de puiet predezvoltat de 4 săptămâni cu g=0,2g/ex.
Novacul seamănă mult cu sângerul, se deosebește morfologic de acesta datorită f aptului că
are capul mai mare, abdomenul are carena fără solzi între înotatoarele ventrale și anus iar ochii
sunt dispuși un pic mai jos. Dinții faringieni sunt egali ca număr și dispoziție. Culoarea corpului
argintiu cu dungi de culoare maronie, în părțil e laterale, dispuse transversal, ce îi dau un aspect
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
22
marmorat. Se găsește în ape lent curgătoare cât și stătătoare, cu precădere în straturile superioare
ale apei.
Maturitatea sexuala la novac este atinsă la 4 -5 ani în țara de origine, și la 5 -6-7 ani în
zonele de aclimatizare, își depune ponta în straturile inferioare ale apei, la temperaturi de 24 –
26oC. Icrele sunt pelagice, cu o perioadă scurtă de creștere embrionară (24 -30 ore).
Novacul se hrănește cu zooplancton, având un aparat filtrator specializat în acest sens.
Când are hrană din abundență, crește foarte repede putând ajunge în vara a III -a la 3kg.
Creșterea în fermele piscicole a novacului, alături de celelalte specii din complexul asiatic,
are importanță maximă pentru că valorifică zooplanctonul existent în bazinele acvatice și se
poate crește în policultură cu crapul.
Puietul de novac se obține artificial, dar se poate reproduce și natural în afara fermelor piscicole.
3.1.3 Caracteristicile biologice și etologice ale sângerului (Hypophthalmichty s
molitrix )
Figura nr. 3.3.[3]
Originar din China adus în țară spre aclimatizare în anii 1960.
Corp alungit, comprimat lateral, puțin mai pronunțat pe linia ventrală, unde formează o
carenă fără solzi, de la istm până în dreptul anusului. Ochii dispuși jos, pe un cap care are
dimensiuni mari.
Cu vârsta culoarea se modifică de la alb -argintiu pentru exemplarele tinere,la albicios –
plumburiu pentru cele adulte, toți având partea dorsală cenușie închisă.
Corpul acoperit cu solzi mărunți, cicloizi, care lips esc în zona capului.
Înotătoarea dorsală este formata din 8 radii,iar cea anala din 13 -15 radii. Linia laterală are
între 83 și 125 solzi. [18]
Sângerul poate ajunge la peste 1m lungime și peste 20 kg.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
23
Se gasește aclimatizat în apă dulce, mai ales pe cursu l superior al apelor curgătoare
precum și în cele stătătoare, unde ajunge după reproducere pentru hrănire. Deobicei se găsește în
straturile superioare ale apei. Bun înotător, la zgomote imprevizibile face salturi în afara apei de
aproximativ 2 metri.
La reproducere înoata în amonte pe cursul fluviilor căutând zonele cu curent mai puternic
pentru a -și depune ponta, icrele fiind pelagice. În China reproducea are loc în perioada aprilie –
mai, temperatura apei fiind de 22 -24oC. În România perioada de reproducer ea este în iunie –
iulie.Creșterea embrionară este de 24 -30 ore.
În țara noastră sângerul atinge maturitatea sexuală la vârsta de 5 -6 ani (în alte zone
geografice chiar de la 3 ani), cu prolificitatea cuprinsă între 300000 -1100000 icre de diametrul
d~1,5mm.
Sângerul se hrănește când temperatura apei este peste 9 -10oC, incepe primavara și se
încheie toamna.Se hrănește cu fitoplancton și pentru asta a suferit o modificare a aparatului
branhial (spinii branhiali transformându -se într -o membrană filtratoare buret oasă).
Creșterea în fermele piscicole a sângerului, alături de celelalte specii din complexul
asiatic, are importanță maximă pentru că valorifică fitoplanctonul existent în bazinele acvatice și
se poate crește în policultură cu crapul.
Puietul de sânger se obține artificial, dar se poate reproduce și natural în afara fermelor
piscicole.
3.1.4. Caracteristicile biologice și etologice ale cosașului ( Ctenopharyngodon idella)
Figura nr. 3.4. [4]
Specie est -asiatică, din familia Cyprinidae, găsindu -se în cu rsurile inferioare ale râurilor
din China și bazinului Amurului, adusă și aclimatizată în România în anii 1959 -1960.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
24
Atinge o lungime de peste 1m, la o greutate de peste 40kg, corpul fiind alungit lățit dorso –
ventral, fusiform acoperit cu solzi cicloizi bi ne înfipți în tegument. Dinții faringieni puternici, cu
fața masticatoare zimțată, dispuși pe ultima pereche de arcuri branhiale pe două rânduri.
Culoarea corpului influiențată de parametrii fizico -chimici ai apei, partea dorsală este de
un verde -cenușiu î nchis, mai deschis pe părțile laterale și argintiu pe abdomen. Capul mai închis
la culoare față de restul corpului.
Specie reofilă, de apă dulce, semi -migratoare. Depunerea pontei în țara noastra are loc în
intervalul aprilie -august la temperaturi de 20 -22oC, locurile preferate fiind situate în apropierea
gurilor de vărsare a afluenților în fluvii.
Prolificitatea, este cuprinsă între 200000 -800000 icre cu diametrul d~1,8mm. Icrele sunt
pelagice și nelipicioase. Incubația durează 1 -2 zile. După depunerea pon tei, cosașul se retrage în
bălți pentru hrănire, iar pentru iernat în fluvii. Pe perioada rece hrănirea încetează. [18]
În China maturitatea sexuală e la 5 ani și la 6 -7 ani în zona bazinului Amurului.
Cosașul, în perioada larvară, după resorbția sacului v itelin, când lungimea lui este
cuprinsă intre 11 -15 mm, se hrănește cu organisme planctonice mici (rotifere, crustacee, alge).
După ce depășește lungimea de 17 -18 mm începe să se hrănească cu fragmente de plante
macrofite, planctonul reducându -se din alime ntație.
Adulții consumă aproape exclusiv vegetație acvatică, iar câteodată și organisme animale.
Datorită faptului că se hrănește cu vegetație acvatică pe care alte specii nu o consumă, are
o importanță deosebită în popularea heleșteelor pentru creșterea productivității, dar suprapopulat
poate deveni un concurent important la hrana crapului.
Puietul de cosaș se obține artificial, dar se poate reproduce și natural în afara fermelor
piscicole.
3.1.5. Caracteristicile biologice și etologice ale șalăul ului (Stizostedion lucioperca sau
Sander lucioperca )
Figura nr. 3.5. [5]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
25
Cuprinde 5 specii: S. lucioperca , S. volgense, S. marinum, S. vitreum, și S. canadense ;
primele specii răspândite în ape dulci și salmastre (cu o concentratie de pana la 1%) din Europa
și bazinul aralo -caspic, iar ultimele două specii, în apele dulci din estul Americii de Nord. În
apele noastre se întâlnesc numai două speciile: S. lucioperca și S. volgense.
Șalăul e un pe ște răpitor are un corp alungit fusiform, pe spate are înotătoare
caracteristică subdivizată, cu partea anterioară prevăzută cu tepi. Capul are o formă ascuțită, cu o
gură largă prevăzută cu dinți ascuțiți, marginea branhiilor este zimțată. Corpul este acoperit cu
solzi, având spatele de culoare cenușie verzuie, abdomenul fi ind alb argintiu, iar înotătoarele
sunt punctate cu puncte de culoare închisă cu pe te aurii.
În prezent, principalele țări producătoare sunt Republica Cehă, Danemarca, Ungaria,
România, Tunisia și Ucraina.
3.1.6. Caracteristicile biologice și etologice a le Somnului (Silurus glanis)
Figura nr. 3.6.[6]
Somnul este o specie de pește răpitor de talie mare din familia Siluridae . El este
răspândit mai ales în Europa Centrală și Europa de Est , dar și în Asia de Vest putând fi întâlnit și
în Afganistan sau Kazahstan . Somnul trăiește frecvent în bălți, l acuri, pe cursul inferior al
fluviilor mai mari, ca și la gura lor de vărsare în Marea Baltică , Marea Neagră , Marea Caspică .
Peștele preferă locurile adânci cu mâl și ape t ulburi. [7]
Somnul are un corp lung, cu un cap turtit dorso -ventral; are o gură largă, care are pe
laturi două mustăți lungi, sub gură fiind mustăți scurte. Corpul se termină fără o înotătoare
codală propriu -zisă. În medie somnul are o lungime de 2 m, putâ nd însă atinge o lungime de 3 m
și o greutate de 150 kg. Culoarea corpului este albăstruie negricioasă sau verzuie măslinie pe
spate, iar abdomenul este de o culoare mai deschisă. [7]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
26
Perioada depunerii icrelor la somn este în regiunile temperate între lun ile mai și iunie,
când apa are o temperatură între 17 – 18 °C. Icrele sunt depuse în locuri bogate cu plante
acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitățile de hrănire și de m ărimea femelei. La
2 – 3 zile apare puietul care are o mărime de 4 – 5 mm. În primele 10 zile ei sunt sensibili la
lumină. După această perioadă încep să se deplaseze activ consumând plancton, crustacee mici.
În caz că nu este suficientă hrană apare caniba lismul. La vârsta de 4 – 5 ani somnul este apt
pentru reproducție. [7]
3.2. Tehnologia de reproducere si crestere
3.2.1 Tehnologia creșterii crapului și a ciprinidelor asiatice în vara I
Perioada de creștere vara I se desfășoară între începutul lunii iu nie și luna octombrie.
Timp de 2 -4 săptămâni puietul este hrănit cu hrană suplimentară av ând un procent bogat de
proteine 50 -55%. La aceasta etapă se utilizeaza heleșteie de creștere vara I, cu suprafata 5 -10 ha,
adâncimea apei fiind cuprinsa intre 0,5 – 1 m iar timpul de umplere și golire fiind de aproximativ
10 zile.
Popularea se face cu alevini C 0 obținuți într -o etapa precedentă, ori direct cu larve de 7
zile obținute din reproducere natural dirijată sau cu larve de 3 – 5 zile din reproducere artificial ă.
Tratamentul suprafeței fundului și a taluzurilor digurilor se face cu 500 kg/ha var nestins
inainte de umplerea heleșteelor vara I. După aceea se administrează îngrășăminte organice 5t/ha
(gunoi de grajd sau gunoi de pasăre ), dintre care 3t/ha se distr ibuie uniform pe fundul bazinului
și 2t/ha se pun în grămezi pe taluzul digurilor.
Cu o luna de zile înainte de populare se umple heleșteul de creștere vara I până la cota de
exploatare, în cel mai scurt timp posibil, deoarece umplerea lentă ajută creștere a excesivă a
macrovegetației emerse. Verificarea apariției dăunătorilor piscicoli ( Apus cancriformis ,
Lepidurus sp ., Cyzicus tetracerus și Sreptocephalus sp .,) se face inaintea populării cu 10 zile.
Dacă se constată apariția lor, se vor combate cu Clorofos 200 – 300 g/ha sau Decis 50 – 80
ml/ha, efectul remanent al acestor insecticide fiind de 7 zile, astfel încât, planctonul care e
afectat se poate reface, pentru ca puii predezvoltați sau larvele să nu fie afectate de tratament.
Apa de alimentare a helește elor de creștere vara I trebuie trecută printr -o instalație de filtrare cu
ochiul de 1 mm², ca să se evite trecerea speciilor sălbatice din sursa de alimentare în heleșteu.
Prezenta lor poate compromite producția de puiet.
In vederea populării heleșteului se urmăresc elementele următoare:
– productivitatea piscicola -care se stabilește pe baza aprecierii potențialului trofic al
bazinului;
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
27
– suprafața luciului de apă
– sporul individual de creștere ( G – g );
– pierderile numerice.
) 100)( (100
pn gGPSNp
[8]
Pe timpul perioadei de dezvoltare se urmăreste ritmul de creștere și starea sanitară
efectuând pescuitul de control săptămânal sau bilunar. Se pescuiesc în zone diferite ale
heleșteului 50 – 100 de exemplare, la care se măsoară greutatea și lungimea, s e înregistrează
valori pe baza carora se stabilesc măsurile necesare ce trebuie luate.
În luna octombrie -noiembrie are loc recoltarea, sortarea și numărarea puietului de -o vară.
Se videază bazinul până când puietul se aglomerează în canalele drenoare la zo na de evacuare și
e pescuit cu năvodul, după sortare și numărare se trece în recipiente, hidrobioane, apoi se
transportă la heleșteiele de iernat. Speciile aduse cu apa de alimentare, trebuie îndepărtate
manual. Este indicat ca puietul să fie separat pe d oua sau trei grupe de mărimi, în acest mod
primăvara se realizează mai ușor popularea heleșteielor de creștere vara II cu grupele respective.
Numărarea se realizează prin metoda volumetrica, gravimetrica sau direct exemplar cu
exemplar.
La ciprinidele as iatice tehnologia creșterii în vara I se aseamănă cu ce a crapului numai că
în policultură se folosesc densități de populare de 80000 -100000 ex/ha. La sfârșitul perioadei de
creștere în vara I ex emplarele recoltate cântăresc 60 -70g/ex.
3.2.2. Tehnologia c reșterii crapului și a ciprinidelor asiatice în vara a II -a
Primăvara, după ce gheața s -a topit, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie în
funcție de temperatura apei și înainte ca materialul din heleșteiele de iernat să înceapă să -și caute
activ hrana acesta trebuie mutat în bazinele de creștere.
Dacă se întârzie trecerea materialului din bazinele de iernat în cele de creștere atunci se
accentuează slăbirea datorită creșterii intensității metabolismului, se micșorează perioada de
creștere și se expune materialul la acțiunea agenților patogeni. Materialul scos de la iernat se
sortează, îndepărtându -se exemplarele cu semne de boală, se fac băi de deparazitare după care se
populează heleșteiele de creștere și îngrășare.
Toamna după pescuit ba zinele de creștere în vara a II -a vor fi menținute pe uscat până
primăvara. Se vor face lucrări de reparații ale digurilor și terasamentelor și se vor administra
îngrășăminte ca în cazul bazinelor de creștere în vara I.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
28
Inundarea bazinelor se face cu două săptămâni înainte de populare pentru dezvoltarea
hranei naturale. În timpul creșterii se asigură un debit de întreținere pentru acoperirea pierderilor
de apă datorate infiltrației și evaporației. În condițiile insuficienței apei se practică recircularea și
folosirea aeratoarelor. [8]
Din punct de vedere al exploatării, suprafața cea mai potrivită este de 5 – 10 ha pentru
heleșteiele de creștere, suprafețe ce înlesnesc o buna distribuire a furajelor, supravegherea și
lupta contra epidemiilor. Adâncimea cea ma i potrivita a helesteelor de creștere este de 0,8 m în
medie. [8]
Heleșteiele pot fi populate diferit, căutându -se să se obțină producții în condiții economice
de exploatare. Pentru aceasta trebuie să se realizeze densități de populare echilibrate, astfel ca la
sfârșitul perioadei vegetative să se ajungă la greutăți preconizate prin valorificarea cat mai
puternica a potențialului bazinului. O populare rara determina exemplare mai bine dezvoltate și
pierderi mai mici dar hrana nu este suficient utilizata, di n acest motiv se folosește o populare
densa, pentru ca răspunde mai bine în ceea ce privește consumul hranei din bazin și a unor
producții mai mari. Popularea densă răspunde bine principiului enunțat. Un procent mai mare
din hrana naturală se consumă. Util izarea accelerată a componentelor trofice naturale duce la o
dezvoltare corelativă mult mai rapidă a organismelor și astfel se dezvoltă și masa de hrană. Un
număr mare de consumatori bentofagi care răscolesc mâlul determină intensificarea trecerii
sărurilo r biogene din sol în apă. [8]
Heleșteul de vara a doua se populează cu C 1 cu greutăți de 50–60 g/ex astfel ca după o
creștere în vara a doua de zece ori, să ajun gă la greutatea individuala de 500 – 600 g/ex.
Transportul peștelui de la un bazin la altul se face cu ajutorul hidrobioanelor iar lansarea
în bazin se face prin intermediul unor instalații simple sub forma de jgheaburi, unul din capete
fiind fixat la gura de evacuare a hidrobionului, iar celalalt capăt să fie scufundat cam un metru.
în aceasta p oziție, jgheabul are o inclinare corespunzătoare taluzului prin care se scurge apa și
pestele din recipientul de transport. [8]
Durata perioadei vegetative se întinde din aprilie până în octombrie, dar creșterea maximă
se înregistrează la jumătatea perioad ei, când temperatura este de 24 -25°C cu calități fizico –
chimice optime. [8]
Hrana suplimentara se distribuie după ce se stabilește rețeta corespunzătoare realizării
unui conținut în proteina bruta de 35%. [8]
Pentru a se urmări creșterea și dezvoltarea mat erialului și starea sanitara, se efectuează
periodic, bilunar sau lunar pescuitul de control din mai multe locuri ale bazinului, iar
exemplarele prinse sunt cântărite și se compara cu valorile dintr -un grafic de creștere. De
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
29
asemenea, se compara cu rezulta tele de la un pescuit de control cu cele precedente pentru a se
verifica ritmul de creștere. [8]
La sfârșitul toamnei urmează recoltarea, sortarea și numărarea.
Recoltarea se face diferențiat, funcție de suprafața bazinului și de posibilitatea de a se
vida sau nu apa din acesta. Când pestele s -a aglomerat în canalul drenor, deci nu exista apa,
urmează concentrarea peștelui spre zonele mai adânci, urmează transportul pestelui manual sau
mecanizat în utilaje de transport.
Sortarea se realizează pe mese de so rtare, pe grupe de mărimi, iar numărarea se face prin
metoda gravimetrica: greutatea medie pentru eșantioane de 100 exemplare. Prin cântărirea
separata a trei loturi se stabilește o medie care apoi se raportează la cantitatea în kg recoltata din
bazin. Ne interesează numărul obținut pentru stabilirea pierderilor. [8]
3.2.3. Tehnologia creșterii crapului și a ciprinidelor asiatice în vara a III -a
Pentru unitățile pe trei ani creșterea în vara a doua este urmată de o nouă perioadă de
iernat după care exem plarele se trec în heleșteiele de îngrășare. Îngrășarea se referă în special la
hrănirea suplimentară cu rețete în care procentul de proteine este mai mic dar este crescut
procentul de hidrați de carbon.
Primăvara, după topirea gheții, calendaristic la sfâ rșitul lunii martie sau începutul lunii
aprilie în funcție de temperatura apei și înainte ca materialul din heleșteiele de iernat să înceapă
să-și caute activ hrana acesta trebuie trecut în heleșteiele de îngrășare.
Heleșteiele de îngrășare au suprafețe optime de 15 – 20 ha și adâncimi ale apei de 1,20m
în medie. [8]
Heleșteiele de îngrășare pot fi populate diferit în funcție de diverși factori. Se caută să se
obțină producție maximă în cele mai economice condiții de exploatare. Se urmărește ca fiecare
exemplar să ajungă la greutatea dorită la sfârșitul perioadei de creștere și în același timp să se
valorifice cât mai bine potențialul productiv al bazinelor.
Pregătirea heleșteielor de îngrășare în vederea inundării și populării: se fac aceleași lucrări
ca la vara I și II. Inundarea se face cu două săptămâni înainte de populare pentru dezvoltarea
hranei naturale. În timpul creșterii se asigură un debit de întreținere pentru acoperirea pierderilor
de apă datorate infiltrației și evaporației. În condițiile in suficienței apei se practică recircularea și
folosirea aeratoarelor.
Lansarea peștelui transportat în hidrobioane se face cu ajutorul unor jgheaburi cu un capăt
scufundat în apă pentru evitarea rănirii și stresării materialului de populare.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
30
Pe întregul per ioadei de creștere se asigură hrănirea suplimentară, folosindu -se rețete de
furaje specifice. Consumul de furaje este ușor de ținut sub control atunci când hrana este
distribuită în puncte fixe, special amenajate. Aceste punct se amplasează în zonele mai î nsorite,
cu substrat solid, cu curent redus și adâncime de 1 -1,2m. În bazinele mici se amenajează 2 -3
mese de furajare în timp ce pentru bazinele mari se alocă 1 -2 puncte de hrănire fiecărui hectar de
luciu de apă. [8]
Pentru a avea un control al modului î n care se realizează acumularea de masă corporală și
respectiv modul de valorificare a hranei, dar și pentru a se corecta rapid unele neajunsuri, se face
pescuitul de control, periodic.
Recoltarea se face toamna, în bazinele nevidabile cu unelte filtrante, în cele vidabile prin
aglomerare în canalul drenor de unde se extrage manual sau mecanizat.
Peștele se sortează pe specii și dimensiuni mecanizat sau manual. [8]
3.2.4. Tehnologia iernării crapului și a ciprinidelor asiatice
Odată cu scăderea temperatur ii apei la valori sub 10oC au loc o serie de modificări
comportamentale, ciprinidele trecând treptat de la stare activă la una de imobilitate parțială,
caracteristică sezonului de iarnă.
Înainte de popularea bazinelor de iernat se face o sortare a material ului biologic,
eliminând exemplarele bolnave pe grupe de vârstă și greutate, apoi se îmbăiază în soluții
speciale pentru distrugerea eventualilor paraziți.
Pentru iernare se folosesc bazine mici cu suprafețe de circa 1ha, cu adâncimi ale apei de 2 –
2,5m. [8]
Bazinele de iernat sunt amplasate în imediata apropiere a sursei de apa, pentru a evita
iarna un circuit prea lung al apei ce ar duce la formarea podului de gheața și înghețarea sau
oprirea alimentarii cu apa.
Timpul de umplere și de golire este de apro ximativ 7 zile, pe timpul iernatului utilizându –
se un debit de întreținere ce poate înlocui tot volumul de apa în 10 zile. [8]
Heleșteiele de iernat sunt vidate primăvara și în perioada vegetativă, timp în care se
efectuează diferite lucrări de îmbunătăți re a structurii solului și are loc mineralizarea
substanțelor organice acumulate. Pe timpul perioadei vegetative se urmărește împiedicarea
dezvoltării vegetației deoarece aceasta prin descompunere devine un consumator de oxigen
nedorit. În acest sens se re comandă ararea vetrei heleșteielor de iernat de cel puțin trei ori în
timpul verii.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
31
Pe durata iernării se impune zilnic verificarea temperaturii apei și a conținutului de oxigen
atât la nivelul straturilor superioare cât mai ales la fundul bazinelor.
În ca zul menținerii unor temperaturi de peste 4oC se impune administrarea hranei (o rație
de 1% din greutatea lor) pentru a se evita slăbirea materialului piscicol.
Densitatea de populare la iernat este de 8 ÷ 10 t/ha
Norma de populare se poate calcula cu formu la:
cGaAQNp86400) (
[8]
unde: Q=debit de alimentare
A= conținutul de O 2 al apei de alimentare
a= consumul de O 2 al altor organisme din bazin
G= greutatea medie pe exemplar
c= consumul de O 2/kg peste
Se vor sta bili pierderile tehnologice ca urmare a scăzămintelor fiziologice și a mortalității,
rezultând diferențe de greutate medie, vârstă și densitate de populare.
Tabelul nr. 3.1. Pierderi
Nr.
crt. Grupa de greutate medie
[g/ex] Densitatea de populare
[kg/ha] Pierderile la iernat
[%]
1 Sub 20 8000 25
2 21 ÷ 50 10000 20
3 51 ÷ 250 10000 15
4 251 ÷ 1 000 10000 8
5 1001 ÷ 4000 5000 5
6 Peste 4 000 5000 3
[25]
Parametrii optimi în heleșteiele de iernat sunt:
O2 să fie în proporție de 4 – 5 cm3 O2 / l apă;
CO 2 < 1,5 ÷ 2 cm3 CO 2/ l apă;
duritatea 6 ÷ 10 grade germane;
compuși ai azotului < 1 mg/l;
pH = 7,2 ÷ 8,6. [8]
Dacă în timpul iernării se formează pod de gheață se vor efectua Pe timpul iernii pentru
îmbogățirea apei cu O 2 se vor folosi, după caz , aeratoare ce duc la agitarea apei.
Iarna, când bazinele se acoperă cu un strat de gheața, pentru a evita asfixierea, se vor face
copci, calculând la fiecare 30 m2 o copca de 1m2. Copcile vor fi dreptunghiulare cu latura cea
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
32
mai mare dispusă pe direcția dominantă a vântului. Ele se acoperă cu paie pentru a evita
înghețarea apei. Pentru a mări conținutul apei în oxigen, se fac instalații speciale în heleșteiele
de iernat. Aceste instalații constau dintr -un grătar făcut din lemn egal cu suprafața bazinului de
iernat și care se așează la 20 – 25 cm sub nivelul apei din bazin. După ce se prinde gheata, se
scurge o parte din apa din bazin, astfel ca între stratul de gheata susținut de grătar și suprafața
apei să rămână un gol de 20 – 30 cm care va asigura oxige nul necesar. [8]
În cazul în care amenajarea nu dispune de suficiente bazine, iernarea se poate face și în
heleșteiele de creștere. Acest tip de iernat prezintă avantajul că se evită strasul cauzat de pescuit,
sortare și transport însă există și dezavantaj e majore pricinuite de necunoașterea cantității exacte
de material biologic introdus la iernat și posibilitatea păstrării în bazin a exemplarelor bolnave
sau gazde a unor agenți patogeni. [8]
3.3. Calculul materialului biologic
3.3.1.Calculul volumului pr oducției marfă
Pentru a realiza producția de 200 t într-un ciclu de 36 luni formula de populare este
următoarea:
crap 60 % (C 2+- 3kg/ex) – 2100 kg/ha – 700 ex/ha
sânger 15 % (H 2+- 2,80 kg/ex) – 525 kg/ha – 194 ex/ha
novac 10 % (A 2+- 2,80 kg /ex) – 350 kg/ha – 135 ex/ha
cosaș 5 % (Ct 2+- 2,60 kg/ex) – 175 kg/ha – 70 ex/ha
răpitor 1 (șalău) 7 % (Sa1+- 0,75 kg/ex) – 245 kg/ha – 327 ex/ha
răpitor 2 (somn) 3 % (S 1+- 1kg/ex) – 105 kg/ha – 105 ex/ha
Total 3500 kg/ha – 1531 ex/ha
1.1. Producția totală:
Se calculează în funcție de producția unitară și suprafața de creștere pește consum (vara a III -a),
reprezentând exprimarea cantitativă a rezultatului aplicării tehnologiei propuse, deci peștele de
consum ce va fi vândut:
crap – 2100 kg/ha x 57,14= 120.000 kg
sânger – 525 kg/ha x 57,14= 30.000 kg
novac – 350 kg/ha x 57,14= 20.000 kg
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
33
cosaș – 175 kg/ha x 57,14= 10.000 kg
răpitor 1 (șalău) – 175 kg/ha x 57,14= 14.000 kg
răpitor 2 (somn) – 75 kg/ha x 57,14= 6.000 kg
Total: 200.000 kg
3.3.2.Calculul necesarului de material de populare
1.2. Creștere vara a III -a
1.2.1. Indicatori biotehnologici
supraviețuiri de la 2 la 2+ (C 2, H2, A2, Ct 2) 80 % [20]
supraviețuiri de la 1 la 1+ (Sa 1, S1) 90 % [20]
1.2.2. Necesar unitar de material de populare a heleșteielor de
creștere vara a III -a (HCV3)
Corespunzător indicatorilor de la punctul 2.1.1. și a producțiilor unitare de la punctul 2.1. se
calculează necesarul unitar de material de populare cu f ormula:
Nr.ex. 2 = Nr.ex. 2+ x 1 / Sv. [20]
Se obțin următoarele date:
Crap – 700 ex/ha x 100/80 = 875 ex/ha (C 2-900 g/ex) = 787,50 kg/ha
Sânger – 194 ex/ha x 100/80 = 243 ex/ha (H 2-800 g/ex) = 194,44 kg/ha
novac – 135 ex/ha x 100/80 = 168 ex/ha (A 2-750 g/ex) = 126,20 kg/ha
cosaș – 70 ex/ha x 100/80 = 88 ex/ha (Ct 2-700 g/ex) = 61,25 kg/ha
șalău – 327 ex/ha x 100/90 = 363 ex/ha (Sa 1-120 g/ex) = 43,56 kg/ha
somn – 105 ex/ha x 100/90 = 117 ex/ha (S 1 -100 g/ex) = 11,67 kg/ha
Total: 1853 ex/ha 1224,62 kg/ha
1.2.3. Necesar total de material de populare
Se calculează necesarul de material de populare pentru popularea celor 57,14suprafață creștere
vara a III -a, astfel:
crap – 875 ex/ha x 57,14= 50000 ex = 45000kg
sânger – 243 ex/ha x 57,14= 13889 ex = 11111,11 kg
novac – 168 ex/ha x 57,14= 9615 ex = 7211,54 kg
cosaș – 88 ex/ha x 57,14= 5000 ex = 3500kg
șalău – 363 ex/ha x 57,14= 20741 ex = 24 88,89 kg
somn – 117 ex/ha x 57,14= 6667 ex = 666,67 kg
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
34
Total: 105912 ex 69978,21 kg
1.3. Iernat vara a II -a
1.3.1. Indicatori biotehnologici
Pierderile la iernat se împart în două categorii:
pierderi numerice (mortalități);
pierd eri în greutate (scăderea în greutate datorată consumurilor fiziologice).
În exemplul de față pentru simplificare se consideră doar pierderile numerice, dar majorate
pentru a acoperi și pe cele în greutate, deci vom aplica indicatorii:
supraviețuiri de la 1+ la 2 (C 2, H2, A2, Ct 2) 90 % [20]
supraviețuiri de la 0+ la 1 (Sa 1, S1) 90 % [20]
1.3.2. Necesar unitar de material de populare pentru heleșteiele de
iernat (HI2)
Corespunzător indicatorilor tehnologici și a necesarului unitar de la punctul 2.1.2. se calculeaz ă
necesarul unitar de material de populare cu formula:
Nr.ex. 1+ = Nr.ex. 2 x 1 / Sv.[20]
Se obțin următoarele:
Crap – 875 ex/ha x 100/90 = 972 ex/ha (C 2-900 g/ex) = 875kg/ha
Sânger – 243 ex/ha x 100/90 = 270 ex/ha (H 2-800 g/ex) = 216,05 kg/ha
Novac – 168 ex/ha x 100/90 = 187 ex/ha (A 2-750 g/ex) = 140,22 kg/ha
Cosaș – 88 ex/ha x 100/90 = 97 ex/ha (Ct 2-700 g/ex) = 68,06 kg/ha
Șalău – 363 ex/ha x 100/90 = 403 ex/ha (Sa 1-120 g/ex) = 48,40 kg/ha
Somn – 117 ex/ha x 100/90 = 130 ex/ha (S 1 – 100 g/ex) = 12,96 kg/ha
Total: 1853ex/ha 1360,69 kg/ha
1.3.3. Necesar material de populare
Se calculează necesarul de material de populare ce trebuie introdus la iernat pentru asigurarea
necesarului pentru producția de cons um, astfel:
Crap – 972 ex/ha x 57,14 ha = 55556 ex = 50000,68 kg
Sânger – 270 ex/ha x 57,14 ha = 15432 ex = 12345,68 kg
Novac – 187 ex/ha x 57,14 ha = 10684 ex = 8012,82 kg
Cosaș – 97 ex/ha x 57,14 ha = 5556 ex = 3888,89 kg
Șalău -403 ex/ha x 57,14 ha = 23045 ex = 2765,43 kg
Somn – 130 ex/ha x 57,14 ha = 7407 ex = 740,74 kg
Total: 117680 ex 77753,56 kg
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
35
1.4. Creștere vara a II -a
1.4.1. Indicatori biotehnologici
supraviețuiri de la 1 la 1+ (C 1, H1, A1, Ct 1) 70 % [20]
supraviețuiri de la 0* la 0+ (St 0*, S0*) 50 % [20]
1.4.2. Necesar unitar de material de populare pentru heleșteiele de
creștere vara a II -a (HCV2)
Corespunzător indicatorilor de la punctul 2.3.1. și a necesarului unitar de la punctul 2.2.2. se
calcule ază necesarul unitar de material de populare cu formula:
Nr.ex. 1 = Nr.ex. 1+ x 1 / Sv. [20]
Se obțin următoarele:
Crap – 972 ex/ha x 100/70 = 1389 ex/ha (C 0+-90 g/ex) = 125kg/ha
Sânger – 270 ex/ha x 100/70 = 386 ex/ha (H 0+-80 g/ex) = 30,86 kg/ha
Novac – 187 ex/ha x 100/70 = 267 ex/ha (A 0+-75 g/ex) = 20,03 kg/ha
Cosaș – 97 ex/ha x 100/70 = 139 ex/ha (Ct 0+-70 g/ex) = 9,72 kg/ha
Șalău – 403 ex/ha x 100/50 = 807 ex/ha (St 0*-0,5 g/ex) = 0,40 kg/ha
Somn – 130 ex/ha x 100/50 = 259 ex/ ha (S 0*-0,5 g/ex) = 0,13 kg/ha
Total: 3247 ex/ha 186,15 kg/ha
1.4.3. Necesar material de populare
Se calculează necesarul de material de populare ce trebuie introdus la creștere în vara a II -a
pentru asigurarea producției de consum pe cele 57,14 ha, astfel:
crap – 1389 ex/ha x 57,14 ha = 79365 ex = 7142,86 kg
sânger – 386 ex/ha x 57,14 ha = 22046 ex = 1763,67 kg
novac – 267 ex/ha x 57,14 ha = 15263 ex = 1144,69 kg
cosaș – 139 ex/ha x 57,14 ha = 7937 ex = 555,56 kg
șalău – 807 ex/ha x 57,14 ha = 46091 ex = 23,05 kg
somn – 259 ex/ha x 57,14 ha = 14815 ex = 7,41 kg
Total: 185515 ex 10637,22 kg
1.5. Iernat vara I -a
1.5.1. Indicatori biotehnologici
Din nou, pentru simplificare se consideră doar pierderile numerice, dar majorate pentru a
acoperi și pe cele în greutate, deci vom aplica indicatorii:
supraviețuiri de la 0+ la 1 (C 1, H1, A1, Ct 1) 80 % [20]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
36
1.5.2. Necesar unitar de material de populare pentru heleștei ele de iernat (HI1)
Corespunzător indicatorilor de la punctul 2.4.1. și a necesarului unitar de la punctul 2.3.2. se
calculează necesarul unitar de material de populare cu formula:
Nr.ex. 0+ = Nr.ex. 1 x 1 / Sv. [20]
Se obțin:
Crap – 389 ex/ha x 100/80 = 1736 ex/ha (C 0+-0,090 g/ex) = 156,25 kg/ha
Sânger – 386 ex/ha x 100/80 = 482 ex/ha (H 0+-0,080 g/ex) = 38,58 kg/ha
Novac – 267 ex/ha x 100/80 = 334 ex/ha (A 0+-0,075 g/ex) = 25,04 kg/ha
Cosaș – 139 ex/ha x 100/80 = 174 ex/ha (Ct 0+-0,070 g/ex) = 12,15 kg/ha
Total: 2726 ex/ha 232,02 kg/ha
1.5.3. Necesar material de populare
Se calculează necesarul de puiet de o vară ce trebuie introdus la iernat pentru asigurarea
producției de consum, astfel:
crap – 1736 ex/ha x 57,14 ha = 99206 ex = 8928,57 kg
sânger – 482 ex/ha x 57,14 ha = 27557ex = 2204,58 kg
novac – 334 ex/ha x 57,14 ha = 19078ex = 1430,86 kg
cosaș – 174 ex/ha x 57,14 ha = 9921ex = 694,44 kg
Total: 155762ex 13258,46 kg
1.6. Creștere vara I -a (stadiul de pui predezvoltat la puiet de o vară)
1.6.1. Indicatori biotehnologici
supraviețuiri de la 0* la 1+ (C 0*, H0*, A0*, Ct 0*) 50 % [20]
1.6.2. Necesar unitar de material de populare pentru heleșteiele de creștere vara a I -a
(HCV1)
Corespunzător indicatorilor de la punctul 2.5.1. și a necesarului unitar de la punctul 2.4.2. se
calculează necesarul unitar de material de populare cu formula:
Nr.ex. 0* = Nr.ex. 0+ x 1 / Sv. [20]
Se obțin următoarele:
crap – 1736 ex/ha x 100/50 = 3472 ex/ha (C 0*
– 1,0 g/ex)
sânger – 482 ex/ha x 100/50 = 965 ex/ha (H 0*
– 0,6 g/ex)
novac – 334 ex/ha x 100/50 = 668 ex/ha (A 0*
– 0,7 g/ex)
cosaș – 174 ex/ha x 100/50 = 347 ex/ha (Ct 0*- 0,6 g/ex)
Total: 5452 ex/ha
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
37
2.1.1. Nece sar material de populare
Se calculează necesarul de pui ce trebuie introduși la creșter e în vara I -a pentru asigurarea
necesarului pentru producția de consum pe cele 57,14 ha, astfel:
crap -3472 ex/ha x 57,14 ha = 198413 ex
sânger – 965 ex/ha x 57,14 ha = 55115 ex
novac – 668 ex/ha x 57,14 ha = 38156 ex
cosaș – 347 ex/ha x 57,14 ha = 19841 ex
Total: 311525 ex
2.2. Dezvoltare postlarvara fitoplanctonofagi (de la stadiul de larvă 3 -5 zile
la pui)
2.2.1. Indicatori biotehnologici
supraviețuiri de la 3 -5 zile la 0* (C 0*, H0*, A0*, Ct 0*) 30 % [20]
2.2.2. Necesar unitar de material de populare pentru heleșteiele de
crestere larve (HCL)
Corespunzător indicatorilor de la punctul 2.6.1. și a necesarului unitar de la punctul
2.5.2. se calculează nec esarul unitar de larve 3 -5 zile cu formula:
Nr.ex. larve 3-5 zile = Nr.ex. 0* x 1 / Sv.
Se obțin următoarele:
sânger – 965 ex/ha x 100/30 = 3215 ex/ha
novac – 668 ex/ha x 100/30 = 2226 ex/ha
cosaș – 347 ex/ha x 100/30 = 1157 ex/ha
Total: 6598 ex/ha
2.2.3. Necesar material de populare
Se calculează necesarul de larve 3 -5 zile (în exemplul de față se consideră că acestea
vor fi achizitionate de la ferme specializate prevăzute cu stație de reproducere artificială)
pentr u asigurarea necesarului pentru producția de consum pe cele 57,14 ha, astfel:
sânger – 3215 ex/ha x 57,14 ha = 183715 ex
novac – 2226 ex/ha x 57,14 ha = 127188 ex
cosaș – 1157 ex/ha x 57,14 ha = 66138 ex
Total: 377041 ex
3. Calculul necesarului de reproducători și remonți
3.1. Dimensionarea lotului de reproducători de crap
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
38
3.1.1. Indicatori biotehnologici
vârsta la care se atinge maturitatea sexuală: 5 ani
prolificitatea productivă (pui /femelă): 85000 ex./ ♀
structura familiei intr oduse în bazinul de reproducere: 2 ♂ – 1 ♀
densitatea de populare a bazinelor de reproducere: 10 -15 fam/ha
rata înlocuirii lotului de reproducători 25 % (inclusiv pierderile tehnologice)
procent reproducători de rezervă (introduși la parcare) 50 %
indici de selecție remonți:
C2+ la C 3+ 60 % [20]
C3+ la C 4+ 75 % [20]
3.1.2. Calculul necesarului de reproducători și remonți pentru
popularea heleșteielor de reproducere naturala și dezvoltare larvara (BRND)
3.1.2.1. Numărul de femele (familii) lansate în b azinele de reproducere:
198413 ex. C 0* / 85000 ex.C 0* /♀ = 3 ex.♀ (familii)
3.1.2.2. Numărul de masculi lansați în bazinele de reproducere:
3 ex.♀ x 2 = 6 ex. ♂
3.1.2.3. Numărul total de reproducători activi:
3 ex.♀ + 6 ex. ♂ = 9 ex.
3.1.2.4. Numărul de reproducători de rezervă (50 % din 3.1.2.3.):
9 ex. x 50 / 100 = 5 ex.
3.1.2.5. Numărul total de reproducători lansați în heleșteiele de parcare:
9ex.+5ex.=14 ex.
3.1.2.6. Nr. de rep. ce se înlocuiesc anual (25 % din 3.1.2.5.):
14ex.x25/100= 4 ex.
3.1.2.7. Numărul de remonți de 4 ani necesari ( C3+):
5 ex. C 4+
x 100 / 75 = 6 ex. C 3+
3.1.2.8. Numărul de remonți de 3 ani necesari (C 2+):
6 ex. C 3+
x 100 / 60 = 10 ex. C 2+
3.2. Dimensionarea lotului de reproducători de șalău
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
39
Reproducătorii de șalău se pescuiesc din mediul natural.
3.2.1. Indicatori biotehnologic i
vârsta la care se atinge maturitatea sexuală: 4 ani (4 kg)
prolificitatea productivă (pui /femelă): 4000 ex./ ♀
structura familiei introduse în bazinul de reproducere: 6 ♂ – 1 ♀
densitatea de populare a bazinelor de reproducere: 500 m2/fam.
procent rep roducători de rezervă (introduși la parcare) 50 %
3.2.2. Calculul necesarului de reproducători și remonți
3.2.2.1. Numărul de femele lansate în bazinele de reproducere (BRNDSa):
46091 ex. să 0* / 4000 ex.Sa 0* /♀ = 12 ex.♀
3.2.2.2. Numărul de masculi lansați în bazinele de repro ducere:
12 ex.♀ x 6 = 72 ex. ♂
3.2.2.3. Numărul total de reproducători activi:
12 ex.♀ + 72 ex. ♂= 84 ex.
3.2.2.4. Numărul de reproducători de rezervă (50 % din 3.2.2.3.):
84 ex. x 50 / 100 = 42 ex.
3.2.2.5. Numărul total de reproducători lansați în heleșteiele de parcar e:
84 ex. + 42 ex. = 126 ex.
3.3. Dimensionarea lotului de reproducători de somn
Reproducătorii de somn se pescuiesc din mediul natural.
Indicatori biotehnologici
vârsta la care se atinge maturitatea sexuală: 4 ani (10 kg)
prolificitatea productivă (pui /fe melă): 20000 ex ♀
structura familiei introduse în bazinul de reproducere: 1 ♂ – 1 ♀
densitatea de populare a bazinelor de reproducere: 300 m2/fam
procent reproducători de rezervă (introduși la parcare) 100 %
3.3.1. Calculul necesarului de reproducători și remonți
3.3.1.1. Numărul de femele lansate în bazinele de reproducere (BRNDS):
15000 ex. St 0* / 20000 ex.St 0* /♀ = 1 ex. ♀
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
40
3.3.1.2. Numărul de masculi lansați în bazinele de reproducere:
1 ex.♀ x 1 = 1 ex. ♂
3.3.1.3. Numărul total de reproducători activi:
1 ex.♀ + 1 ex. ♂= 2 ex .
3.3.1.4. Numărul de reproducători de rezervă (100 % din 3.3.2.3.):
2 ex. x 100 / 100 = 2 ex.
3.3.1.5. Numărul total de reproducători lansați în heleșteiele de parcare:
2 ex. + 2 ex. = 4 ex.
4. Densități de populare pentru diferite categorii de heleșteie:
4.1. Heleșteie de iernat vara a doua (HI2)
specii pașnice: 10-15000 kg/ha
specii răpitoare: 5-7000 kg/ha
4.2. Heleșteie de creștere vara a doua (HCV2) 10000 ex/ha
4.3. Heleșteie de iernat vara întâia (HI1) 10000 kg/ha
4.4. Heleșteie de creștere vara întâia (HCV1) 80-120000 ex/ha
4.5. Heleșteie dezvoltare postlarvara planctonofagi (HPF0) 600 -800000 ex/ha
4.6. Heleșteie creștere reproducători crap (HCR) 250 ex/ha
4.7. Heleșteie creștere remonți crap (HCr) 250 ex/ha
4.8. Heleșteie parcare prematurare reproducători crap (HPPC) 350 ex/ha
4.9. Heleșteie de reproducere naturală și predezvoltare crap ( BRNPC ) 12 fam/ha
4.10. Heleșteie de iernat reproducători crap (HIR) 1000 ex/ha
4.11. Heleșteie de iernat remonți crap (HIr) 1400 ex/ha
4.12. Hele șteie parcare prematurare reproducători șalău (HPPSt) 500 m2/fam
4.13. Heleșteie parcare prematurare reproducători somn (HPPS) 300 m2/fam
5. Necesar suprafață pe categorii de heleșteie:
5.1. Heleșteie de creștere vara a treia (HCV3) 57,1400 ha
5.2. Heleșteie de iernat vara a doua (HI2)
Crap+planctonofagi – 74247,39 kg / 10000 kg/ha = 7,42 ha
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
41
răpitori – 3506,17 kg / 5000 kg/ha =0,7 ha
5.3. Heleșteie de creștere vara a doua (HCV2)
Crap+ planctonofagi – 124610 ex/10000 ex/ha = 12,46 ha
răpitori – 60905 ex/80000 e x/ha = 0,76 ha
Total: 13,22 ha
5.4. Heleșteie de iernat vara întâia (HI1) -13258,46 kg / 10000 kg/ha = 1,33 ha
5.5. Heleșteie de creștere vara întâia(HCV1)311525 ex/80000 ex/ha=3,9 ha
5.6. Heleșteie prede zvoltare fitoplanctonofagi (HPF0) 1038416 ex. / 800000 ex/ha =1,3 ha
5.7. Heleșteie creștere reproducători crap (HCR)14 ex./250 ex/ha =0,054 ha
5.8. Heleșteie creștere remonți crap (HCr) 8 ex./250 ex/ha =0,03 ha
5.9. Heleșteie parcare prematurare reproducători crap (HPPC )14 ex./350 ex/ha =0,04 ha
5.10. Heleșteie de rep. naturală și predez 5. crap ( BRNPC )3 fam / 12 fam/ha =0,25 ha
5.11. Heleșteie de iernat reproducători crap (HIR) 14 ex./1000 ex/ha =0,014 ha
5.12. Heleșteie de iernat remonți crap (HIr) 8ex./1400 ex/ha =0,0054 ha
5.13. Heleșteie pa rcare prematurare rep. șalău (HPPSt) 12famx500 m2/fam =0,600 ha
5.14. Heleșteie parcare prematurare rep. somn (HPPS)1 fam x 300 m2/fam = 0,030 ha
Total 86 ha
6. Pondere suprafețe pe categorii de heleșteie:
6.1. Heleșteie de creștere vara a treia (HC V3)57,14 ha / 85,99 x 100 = 66,45 %
6.2. Heleșteie de iernat vara a doua (HI2)
pasnice 7,42 ha/ 85,99 ha x 100 = 8,63 %
răpitor 0,7 ha/ 85,99 ha x 100 = 0,82 %
6.3. Heleșteie de creștere vara a doua (HCV2) 13,22 ha/ 85,99 x100=15,37 %
6.4. Heleșteie de iernat v ara întâia (HI1) 1,32 ha/ 85,99 hax100=1,54 %
6.5. Heleșteie de creștere vara întâia (HCV1) 3,89 ha/ 85,99 hax100 = 5,43 %
6.6. Heleșteie predezvoltare fitoplanctonofagi (HPF0)1,29 ha/ 85,99 ha x 100 =1,51 %
6.7. Heleșteie creștere reproducători crap (HCR)0,05 ha/ 85,99 h a x 100 =0,06 %
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
42
6.8. Heleșteie creștere remonți crap (HCr) 0,03 ha/ 85.99 ha x 100 =0,03 %
6.9. Heleșteie parcare prematurare rep. crap (HPPC) 0,038 ha/ 85.99 ha x 100=0,04 %
6.10. Heleșteie de rep. naturală și predez 5. crap ( BRNPC )0,250 ha/85,99×100=0,29 %
6.11. Heleșteie de iernat reproducători crap (HIR) 0,013 ha/ 85,99 ha x 100=0,02 %
6.12. Heleșteie de iernat remonți crap (HIr) 0,005 ha/ 85,99×100 =0,01 %
6.13. Heleșteie parcare prematurare rep. șalău (HPPSa) 0,576 ha/ 85,99×100=0,67 %
6.14. Heleșteie parcare prematurare rep. somn (HPPS) 0,022ha/ 85,99×100=0,03 %
Total 100%
Ponderile astfel obținute se vor aplica, pentru tehnologia propusă și după stabilirea în
prealabil a ponderilor digurilor și canalelor, suprafeței totale ce ne propunem s ă o amenajăm,
rezultând suprafețele efective pe categorii de bazine precum și suprafețe de canale și diguri.
Pentru alte tehnologii de creștere metodologia de calcul este identică, putând apare etape în plus
sau minus funcție de etapele de creștere corespu nzătoare tehnologiei.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
43
3.4.Schema procesului tehnologic
Figura nr. 3.7 .
Reproducerea natural dirijata la
crap Achiziționarea larve ciprinide
asiatice , șalău și somn
Controlul instalațiilor de
alimentare și digurilor;
Decolmatare;
Dezinfecție;
Alimentare;
Creștere v ara I-a Populare
Furajare
Control c reștre
Aministrare
îngrășă minte
Pescuit
Pregatire bazine
Dezinfectare
Intre ținere canale
Intre ținere canale de
alimenta ție
Intre ținere diguri
Iernat v ara I-a Sortare
Numă rare
Dezinfectare
Populare
Urmă rirea parametrilor
mediali
Pregat ire bazine
Dezinfectare
Intre ținere canale
Intre ținere canale de
alimenta ție
Intre ținere diguri
Creștere vara II -a Populare
Furajare
Control creș tre
Aministrare
îngrășă minte
Pescuit
Pregatire bazine
Dezinfectare
Intre ținere canale
Intreținere canale de
alimenta ție
Intre ținere diguri
Iernat v ara II-a Sortare
Numă rare
Dezinfectare
Populare
Urmă rirea parametrilor
mediali
Pregatire bazine
Dezinfectare
Intre ținere canale
Intre ținere canale de
alimenta ție
Intre ținere digur i
Creștere vara III -a Populare
Furajare
Control creș tre
Aministrare
îngrășă minte
Pescuit
Livrare
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
44
3.5. Tehnologia hr ănirii suplimentare
Datorită faptului că heleșteele sunt populate cu o densitate mai mare decât cea pe care o
pot susține cu aportul lor de hrană naturală conduce la suplimentarea cantităților de hrană pentru
ca peștii să ajungă la sfârsitul perioadelor de creștere să se înscrie în dimensiunile propuse de
fermier.
Furajarea este un proces ce poate fi în întregime inf luiențat de fermier și anume: întocmirea
rețetelor, tehnologia de producere și felul în care se administreaz ă furajul (timp și spatiu). În
nutriția peștilor problema cea mai importantă este alcătuirea rețetelor de furaje, astfel ca furajul
combinat să sati sfacă cerințele nutritive ce implică o creștere și dezvoltare normală a peștilor.
Astfel că la stabilirea rețetelor trebuie să se țină cont de particularitățile nutriției, digestiei și
metabolismului din componenta formulei de populare a heleșteelor. Cu câ t eficiența furajării
este mai bună cu atât ferma devine mai profitabilă . Furajele combinate au o eficiență mai mare
ca a celor simple. Eficiența biologică ridicată a furajului combinat este raportul dintre cantitate și
calitate, ce satisface necesitățile fiziologice ale organismului hrănit. Eficiența economica a
furajării reprezintă costul furajului ce se realizează pentru indeplinirea sporului de creștere
propus (consumul specific). Studiile efectuate asupra intensit ății absorbției substanțelor nutritive
de alungul tubului digestiv al peștilor deslușesc mai multe aspecte privind: metabolismul
substanțelor azotoase, lipidelor, hidraților de carbon, macro – și microelementelor. Din rezultatul
lor , conținutul lipidelor din furaj trebuie să fie de min. 2,5 – 3 %, dacă procentul crește până se
apropie de 9,5%, crește și digestibilitatea mixului de furaje. La furajarea peștilor cu vârsta mai
mică de doi ani trebuie ca mixul de furaj să aibă un conținut de proteină brută min. 22 – 26% (
P.B.), iar pentru vârste ce depășesc doi ani este necesar să crească conținutul de glucide și să
scadă cel de proteine, ce se poate duce la un min. de 16 – 19% proteină brută. Frecvența meselor
contribuie major în asigurarea sporului în greutate și creșterea eficienței mixului de furaj. În
tehnologia hrănirii suplimentare se efectuează normarea rației, în funcție de greutatea medie și
vârsta peștelui, temperatura, saturația în oxigen a apei și alți factori abiotici. Deci pentru crap, de
exemplu, la temperatura de 15 – 18 °C rația v a fi de 2% din greutatea materialului populat, la 18
– 21°C de 3%, la 21 – 24°C de 4% și peste 24°C de 5%. Aceast ă norm ă de furaj variaz ă și după
cantitatea de oxigen din apa, care, în mod normal, trebuie s ă fie de 4 – 6mg/l. Producerea
furajelor combinate este deasemenea important ă. Cele mai noi rezultate ale cercet ărilor în
domeniul nutriției recomandă înlocuirea componentelor de origine animal ă din rețetele furajelor
combinate pe cât posibil cu cele de origine vegetal ă, bogate în proteine, cum sunt: f ăina integral ă
de soia, f ăina de șrot de soia sau floarea -soarelui. Aceste inlocuiri conduc la o sc ădere de preț a
furajului. Din experienta pisciculturii intensive s -a observat c ă cea mai adecvat ă form ă a
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
45
furajelor este cea granulat ă. Cheltuielile cu furajar ea au o pondere de 30% din cheltuielile totale
necesare realiz ării producției. De aceea, rețetele trebuie s ă aibă în componența lor toți factorii
nutritivi cu valoare energetic ă, plastic ă, biostimulatoare și imunoprotectoare astfel încât eficiența
lor să fie maximă. [19]
Pentru calculul cantităților de furaje necesare se va lua în considerare factorul de
conversie a furajului (specificat de producator) și sporul de biomas ă estimat:
F = FCR x STC
Unde:
F – cantitatea de furaje
FCR – Factor de conversie
STC – spor total de crestere (STC= Bf -Bi, unde Bf – biomasă finală/recoltare, Bi – biomasă
inițială/populare) [19]
Stabilirea rețetelor de furajare
Dupa o analiză a pie ței furajelor extrudate existente în România și pe baza recomandărilor
altor fermieri am considerat avantajoasă furajarea materialului biologic cu mixturile complete
extrudate de la firma Dynavit impex S.R.L.. Experimentele au arătat că furajele au o rată de
conversie de 1 -1,8-2 kg/kg spor de creștere .
Astfel pentru furajarea puietului de vara I se va folosi mixtura completă extrudată ALLER
PERFORMA GR. 1 -4. Această mixtură este un produs ce conține făină de pește, conținut proteic
de soia, porumb, minerale, vitamine și aminoacizi. Produsul este obținut din ingrediente de bună
calitate, aflate în limitele toxicologice și microbiologice admise. Fișa tehnică vezi anexa I.
Podusul este disponibil în granulații de 0,5 -1mm 0,9 -1,6mm, 1,3 -2mm și 1,6 -2,4mm, ambalat în
saci de polipropilenă de 25kg. Costul unui kilogram de produs este de 6 RON. Termenul de
valabilitate 6 luni în condiții de depozitare în locuri răcoroase, ferite de factorii de mediu.
Pentru furajarea puietului de vara a II -a se va folosi mixtura completă extrudată ALLER
MASTER . Această mixtură este un produs ce conține făină de pește, co nținut proteic de soia,
porumb, minerale, vitamine și aminoacizi. Fișa tehnică vezi anexa II. Podusul este disponibil în
granulații de 2mm și 3mm și 4mm, ambalat în saci de polipropilenă de 25kg. Costul unui
kilogram de produs este de 5 RON. Termenul de va labilitate 6 luni în condiții de depozitare în
locuri răcoroase, ferite de factorii de mediu.
Pentru furajarea materialului biologic de vara a III -a se va folosi mixtura completă
extrudată ALLER CLASSIC . Fișa tehnică vezi anexa III. Podusul este disponibil în granulații de
2mm și 3mm, 4mm și 5mm, ambalat în saci de polipropilenă de 25kg. Costul unui kilogram de
produs este de 4,5 RON. Termenul de valabilitate 6 luni în condiții de depozitare în locuri
răcoroase, ferite de factorii de mediu.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
46
Calculul necesar ului de furaje pentru vara I:
Ni – Nr. ex. populare HCVI –198413 ex.
Mi – Masă individual ă populare – 1,0 g/ex=0,001 kg/ex
Nf -Nr. ex. recoltare HCVI – 99206 ex.
Mf -Masă individual ă recoltare – 90 g/ex=0,090 kg/ex
Suprafa ță HCVI=3,8941 ha
Luând în cal cul un spor de cre ștere din hran ă natural ă de 400 kg/ha rezult ă o biomas ă
Bn=1557,62 kg
STC = (N f xM f -Ni xM i )-Bn = (99206*0,090 -198413 *0,001) – 1557,62 =7172,507 kg
F =FCR*STC=1*7172,507 =7172,507 kg
Tabel nr: 3.2. Repartizarea procentuala a cantităț ii totale de furaj pe luni și zil e
Luna Pondere (%) Cantitate lunar ă
de furaj (tone) Cantitate zilnic ă de
furaj (tone)
Iunie 15 1,076 0,036
Iulie 30 2,152 0,072
August 30 2,152 0,072
Septembrie 15 1,076 0,036
Octombrie 10 0,717 0,024
Se vor construi două mese de furajare pentru fiecare hectar de luciu de apă. Întrucât cele
trei bazine de creștere vara I au suprafeța totală egală cu 3,9 ha atunci vor fi necesare 8 mese de
furajare.
Tabel nr: 3.3. Repartizarea cantităților zilnice de furaje la mesele de furajare
Luna Cantitate
zilnic ă de
furaj (tone) Nr. mese de furaj Cantitatea de furaj
pentru fiecare mas ă (kg)
Iunie 0,036 8 4,5
Iulie 0,072 8 9,0
August 0,072 8 9,0
Septembrie 0,036 8 4,5
Octombrie 0,024 8 3,0
Calculul necesarului de furaj e pentru vara aIIa:
Ni – Nr. ex. populare HCVII –79365 ex.
Mi – Masa individual ă populare – 90g/ex=0,090 kg/ex
Nf -Nr. ex. recoltare HCVII – 55556 ex.
Mf -Masa individual ă recoltare – 900 g/ex=0,900 kg/ex
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
47
Suprafa ță HCVII=13,2223 ha
Luând în calcul un spo r de cre ștere din hran ă natural ă de 400 kg/ha rezult ă o biomas ă
Bn=5288,92 kg
STC = (N f xM f – Ni xM i )-Bn =(55556*0,900 -79365 *0,090) – 5288,92 =37568,63 kg
F =FCR*STC=1,3*37568,63 =48839,219 kg
Tabel nr: 3.4. Repartizarea procentual ă a cantității tota le de furaj pe luni și zile
Luna Pondere (%) Cantitate lunar ă
de furaj (tone) Cantitate zilnic ă de
furaj (tone)
Mai 5 2,442 0,081
Iunie 15 7,326 0,244
Iulie 30 14,652 0,488
August 30 14,652 0,488
Septembrie 15 7,326 0,244
Octombrie 5 2,442 0,081
Se vor construi două mese de furajare pentru fiecare hectar de luciu de apă. Întrucât cele
trei bazine de creștere vara a II -a au suprafața totală egală cu 13,3 ha atunci vor fi necesare 27
mese de furajare.
Tabel nr: 3.5. Repartizarea cantităților zilni ce de furaje la mesele de furajare
Luna Cantitate
zilnic ă de
furaj (tone) Nr. mese de furaj Cantitatea de furaj
pentru fiecare mas ă
(kg)
Mai 0,081 27 3,0
Iunie 0,244 27 9,0
Iulie 0,488 27 18,1
August 0,488 27 18,1
Septembrie 0,244 27 9,0
Octombr ie 0,081 27 3,0
Calculul necesarului de furaje pentru vara aIIIa:
Ni – Nr. ex. populare HCVIII –50000 ex.
Mi – Masa individual ă populare – 900 g/ex=0,900 kg/ex
Nf -Nr. ex. recoltare HCVIII – 40000 ex.
Mf -Masa individual ă recoltare – 3000 g/ex=3 kg/ex
Suprafa ță HCVIII=57,14 ha
Luând în calcul un spor de cre ștere din hran ă natural ă de 400 kg/ha rezult ă o biomas ă
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
48
Bn=22856 kg
STC = (Nf xM f – Ni xM i )-Bn =(40000 *3-50000 *0,900) – 22856 =52144 kg
F =FCR*STC=1,4*52144 =73001.6 kg
Tabel nr: 3.6. Repartizare a procentuală a cantității totale de furaj pe luni și zile
Luna Pondere (%) Cantitate lunar ă
de furaj (tone) Cantitate zilnic ă de
furaj (tone)
Mai 5 3,650 0,122
Iunie 15 10,950 0,365
Iulie 30 21,900 0,730
August 30 21,900 0,730
Septembrie 15 10,950 0,365
Octombrie 5 3,650 0,122
Se vor construi două mese de furajare pentru fiecare hectar de luciu de apă. Întrucât cele
trei bazine de creștere vara a III -a au suprafața totală egală cu 57,14 ha atunci vor fi necesare
115 mese de furajare.
Tabel nr: 3.7. Repartizarea cantităților zilnice de f uraje la mesele de furajare
Luna Cantitate
zilnic ă de
furaj (tone) Nr. mese de furaj Cantitatea de furaj
pentru fiecare mas ă
(kg)
Mai 0,122 115 1,1
Iunie 0,365 115 3,2
Iulie 0,730 115 6,3
August 0,730 115 6,3
Septembrie 0,365 115 3,2
Octombrie 0,122 115 1,1
Tabel nr: 3.8. Cantități totale de furaj e
Perioada Tip furaj Cantitate( tone)
Vara I ALLER PERFORMA GR. 1 -4 7172,5
Vara II ALLER MASTER 48839, 2
Vara III ALLER CLASSIC 73001, 6
3.6 Tehnologia admi nistrării îngrășămintelor și a amendamentelor
Îngrășămintele
Îngrășămintele se pot clasifica după trei aspecte:
după natura lor:
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
49
– îngrășăminte minerale: fosfatice, azotoase, calcice
– îngrășăminte organice: reziduuri uscate, verzi și sub formă de rezid uuri industriale
– îngrășăminte bacteriene: care se obțin pe diferite medii de cultură. [8]
după numărul de elemente biogene conținute:
– simple: cu un element biogen
– complexe: cu cel puțin două elemente biogene [8]
după starea de agregare în care se află în momentul distribuirii:
– îngrășăminte solide
– îngrășăminte lichide [8]
Îngrășămintele minerale se pot introduce fie direct pe fundul bazinelor, înainte de
inundare în stare solidă, fie după inundarea bazinelor sub formă de soluții apoase. Distribuirea
trebuie să fie uniformă pe întreaga suprafață a bazinului, putându -se face manual sau mecanizat.
Doza de îngrășământ stabilită se poate introduce primăvara integral sau în reprize, după
inundarea bazinului. Frecvent se folosește administrarea în reprize. Prima doza se introduce pe
solul uscat, înainte de inundare, următoarele se introduc sub forma de soluție, după inundare.
După mai multe reprize de îngrășare se urmărește menținerea la un înalt grad de
dezvoltare a planctonului, care poate fi consumat dire ct de pești sau care condiționează
dezvoltarea altor grupe de organisme ce constituie hrană pentru peste.
Se ține seama că la folosirea unui amestec de două sau mai multe elemente chimice se pot
forma compuși chimici greu solubili sau chiar insolubili ce f ac ineficientă administrarea
îngrășămintelor minerale.
De aceea trebuie ca administrarea calciului să se facă toamna după uscarea solului sau
iarna când terenul este înghețat. Când calciul nu se poate administra decât primăvara, atunci
celelalte îngrășăm inte minerale se vor administra numai după circa doua săptămâni pentru a se
evita producerea de combinații chimice între calciu și celelalte elemente biogene.
Îngrășămintele organice indiferent de natura lor conțin elemente biogene ca: P, N, K, Ca
etc. Înt rebuințarea îngrășămintelor organice trebuie să țină seama ca acestea sunt supuse
procesului de mineralizare care conduce la un consum puternic de oxigen solvit din apa. În
general acestea se distribuie toamna după vidarea, uscarea fundului bazinului și ap licarea
amendamentului de calciu, cu scopul realizării unui timp de mineralizare a bazinului până la
inundarea lui, evitându -se astfel posibilitatea apariției deficitului de oxigen.
Îngrășămintele solide se distribuie pe suprafața fundului bazinului în gră mezi distanțate
una fața de alta. Grămezile se udă din când în când, mai ales în zilele călduroase cu apă din
heleșteu. Dejecțiile lichide se distribuie în heleșteie fără apă, împrăștiindu -se uniform pe
suprafața lui, sau direct în apă. [8]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
50
Calcularea nece sarului de îngrășăminte
Îngrășăminte organice
Se folosesc dejecții din zootehnie care pot fi solide (gunoi de grajd, de pasăre, compost)
sau lichide (mustul de gunoi de grajd și urina). În unitățile amenajate cel mai adesea se folosește
gunoiul de grajd ca re se administrează numai în heleșteiele de creștere, în cantitate de 5t/ha.
Tabel nr: 3.9. îngrășăminte organice
Nr.
crt. Categorie heleșteu Cod heleșteu Supraf
hel (ha) Gunoi la
ha (t/ha) Gunoi pe
hel (t/ha)
0 1 2 3 4 5
1 Heleșteu creștere v ara ІII HCV ІII1 19,05 5 95,25
2 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII2 19,05 5 95,25
3 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII3 19,05 5 95,25
4 Heleșteu creștere vara ІI HCV ІI1 4,5 5 22,5
5 Heleșteu creștere vara ІІ HCV ІІ2 4,5 5 22,5
6 Heleșteu creșt ere vara ІІ HCV ІІ3 4,5 5 22,5
7 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 5 6,5
8 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 5 6,5
9 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 5 6,5
10 Heleștee predezvoltare
fitoplanctonofagi HPF0 1 0,48 5 2,4
11 Heleștee predezvolt are
fitoplanctonofagi HPF0 2 0,48 5 2,4
12 Heleștee predezvoltare
fitoplanctonofagi HPF0 3 0,48 5 2,4
13 Heleșteie de rep. naturală și
predez , crap BRNPC 0,27 5 1,35
14 Heleșteie parcare premat , rep.
crap HPPC 0,27 5 1,35
15 Heleșteie creștere rep. Crap HCR 0,27 5 1,35
16 Heleșteie creștere rem. Crap HCr 0,27 5 1,35
17 Total cantitate gunoi (t) 385,35
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
51
Îngrășăminte minerale
Se folosește fosfat monocalcic care are 20% P 2O5 ca substanța activă și NH 4NO 3 care are 30 -35% N ca substanța activă. Cantita tiv se
administrează 30 kg P 2O5/ha și 50 kg N/ha.
Tabel nr: 3.10. Îngrășăminte P2O5 20% și NH 4NO 3 30%
Nr.
crt. Categorie heleșteu Cod
heleșteu Sup.
(ha) P2O5
kg/ha NH 4NO 3
kg/ha P2O5
(Kg) NH 4NO 3
(Kg) P2O5
20% (Kg) NH 4NO 3
30% (Kg)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII1 19,05 30 50 571,5 952,5 2857 ,5 3175
2 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII2 19,05 30 50 571,5 952,5 2857 ,5 3175
3 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII3 19,05 30 50 571,5 952,5 2857 ,5 3175
4 Heleșteu creșt ere vara ІI HCV ІI1 4,5 30 50 135 225 675 750
5 Heleșteu creștere vara ІІ HCV ІІ2 4,5 30 50 135 225 675 750
6 Heleșteu creștere vara ІІ HCV ІІ3 4,5 30 50 135 225 675 750
7 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 30 50 39 65 195 217
8 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 30 50 39 65 195 217
9 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 30 50 39 65 195 217
10 Heleștee predezvoltare fitoplanctonofagi HPF0 1 0,48 30 50 14,4 24 72 80
11 Heleștee predezvoltare fitoplanctonofagi HPF0 2 0,48 30 50 14,4 24 72 80
12 Heleștee predezvoltare fitoplanctonofagi HPF0 3 0,48 30 50 14,4 24 72 80
13 Heleșteie de rep. naturală și predez , crap BRNPC 0,27 30 50 8,1 13,5 40,5 45
14 Heleșteie parcare premat , rep. crap HPPC 0,27 30 50 8,1 13,5 40,5 45
15 Heleșteie creștere rep. Crap HCR 0,27 30 50 8,1 13,5 40,5 45
16 Heleșteie creștere rem. Crap HCr 0,27 30 50 8,1 13,5 40,5 45
17 Heleșteie de iernat rep. crap HIR 0,27 30 50 8,1 13,5 40,5 45
18 Heleșteie de iernat rem. crap HIr 0,27 30 50 8,1 13,5 40,5 45
19 Total P 2O5 20% și NH 4NO 3 30% (Kg) 11641 12935
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
52
Calcularea necesarului de amendamente
Amendamentul folosit este CaO. Acesta se folosește pentru îmbunătățirea caracteristicilor
fizico -chimice ale solului și pentru asigurarea unui aport de calciu.
Se administrează 300 kg/ ha pentru heleșteiele de creștere, iar pentru cele de iernat se
administrează 2000 kg/ha.
Tabel nr: 3.11 . Amendamente CaO
Nr.
crt. Categorie Cod
heleșteu Suprafață
(ha) CaO la ha
(t/ha) CaO pe
hel (t)
0 1 2 3 4 5
1 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII1 19,05 0,3 5,72
2 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII2 19,05 0,3 5,72
3 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII3 19,05 0,3 5,72
4 Heleșteu creștere vara ІI HCV ІI1 4,5 0,3 1,35
5 Heleșteu creștere vara ІІ HCV ІІ2 4,5 0,3 1,35
6 Heleșteu creșt ere vara ІІ HCV ІІ3 4,5 0,3 1,35
7 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 0,3 0,39
8 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 0,3 0,39
9 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 0,3 0,39
10 Heleștee de iernat HI 1 1,08 2 2,16
11 Heleștee de iernat HI 2 1,08 2 2,16
12 Heleștee de iernat HI 3 1,08 2 2,16
13 Heleștee de iernat HI 4 1,08 2 2,16
14 Heleștee de iernat HI 5 1,08 2 2,16
15 Heleștee de iernat HI 6 1,08 2 2,16
16 Heleștee de iernat HI 7 1,08 2 2,16
17 Heleștee de iernat HI 8 1,08 2 2,16
18 Heleștee de iernat HI 9 1,08 2 2,16
19 Heleștee predezvoltare
fitoplanctonofagi HPF0 1 0,48 0,3 0,14
20 Heleștee predezvoltare
fitoplanctonofagi HPF0 2 0,48 0,3 0,14
21 Heleștee predezvoltare
fitoplanctonofagi HPF0 3 0,48 0,3 0,14
22 Decantor D 0,65 2 1,30
23 Heleșteie de rep. naturală și predez ,
crap BRNPC 0,27 0,3 0,08
24 Heleșteie parcare premat , rep. crap HPPC 0,27 0,3 0,08
25 Heleșteie creștere rep. Crap HCR 0,27 0,3 0,08
26 Heleșteie creștere rem. Crap HCr 0,27 0,3 0,08
27 Heleșteie de ie rnat rep. crap HIR 0,27 0,3 0,08
28 Heleșteie de iernat rem. crap HIr 0,27 0,3 0,08
29 Total CaO (t) 44,03
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
53
3.7 Mecanizarea și automatizarea operațiunilor în acvacultură
3.7.1 Distribuirea automată a furajelor
Pentru distribuirea automatizată a furajelo r se pot folosi distribuitoare acționate cu energie
solară sau distribuitoare acționate electric cu acumulatori vezi: Figura nr. 3.8.
Figura nr. 3.8. [8]
Cantitatea de furaj distribuită într -o zi poate varia de la 100g la 100kg. [8]
Figura nr . 3.9. [8]
Distribuitorul se montează la o înălțime de minimum 0,6m deasupra nivelului apei. Raza
de distribuție a furajelor este de circa 8m.
3.7.2 Transportul furajelor, îngrășămintelor și peștelui
Pentru transportul furajelor și îngrășămintelor este necesară achiziționarea unui tractor
prevăzut cu remorcă.
Pentru satisfacerea necesităților de transport și efectuarea lucr ărilor din cadrul fermei se va
achiziționa un tractor cu motorul diesel în 4 cilindri de 81 CP ce asigură un consum redus de
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
54
carburan t , tractorul Belarus 820 vezi: figura nr. 3.10. cu axa dreapta, face fa ța la o gamă variată
de lucrări agricole fiind pretabil în special în fermele mici și mijlocii. Poate lucra în agregat cu
un încărcător frontal în fermele de animale sau cu orice alt u tilaj purtat sau tractat compatibil cu
puterea lui, pentru diferite lucrări agricole. Mecanismul hidraulic cu un cilindru îi asigură o
putere de ridicare de 3200 kg în tiranții spate. Cabina corespunde normelor OECD cu instalație
de încălzire și ventilație , sistem de filtrare a aerului, geamuri laterale și spate rabatabile,
proiectoare de lucru față, spate, scaun confortabil GRAMMER, toate acestea asigurându -i un
plus de confort șoferului. Cuplajul 4×4, și contragreutățile de 440 kg asigurându -i un plus de
aderență pe solurile noroioase. [9]
Figura nr. 3.10.[9]
Pentru transportul furajelor, amendamentelor și îngrășămintelor tractorul va tracta o
remorcă tip P ronar T653/1 vezi: figura nr. 3.11 .
Remorca este destinat ă transportului rutier, sau în afara drumur ilor amenajate și poate fi
tractat ă de tractor. Șasiul este o construcție sudat ă format ă din doua lonjeroane care se unesc în
partea din faț ă în form ă de "V" legate intre ele cu traverse și suport. Platforma este o construcție
sudat ă format ă din profile "U ", acoperit ă cu tabl ă, pe care se montează obloanele; oblon faț ă fix,
iar cele laterale și spate sunt articulate atât în partea superioara cât și în cea inferioara, permițând
deschiderea în ambele p ărți. Instalația de basculare hidraulic ă are un cilindru h idraulic și
realizează bascularea în spate și lateral stânga, dreapta. [10]
Figura nr. 3.11. [10]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
55
Tabel nr. 3.12. Fișa tehnică a remorcii P ronar T653/1.
Greutate totala admisă 7105kg
Greutate proprie 2105kg
Sarcina utilă 500kg
Suprafața utilă 8,2m2
Volum de încărcare 8,2m3
Tip anvelope 11,5/80 -15,3
Unghi de basculare lateral/spate 42/46˚
Viteza max. 30km/h
[10]
Pentru transportul peștelui viu se va folosi remorca și 2 hidrobioane tip Thermoport vezi: figura
nr. 3.12. cu o capacitate de 1100 litri r obust, confecționat din polietilenă model unic pe piața
Europeană. Capace mari permit o încărcare și descărcare ușoară disponibile cu diferite sisteme
de evacuare și echipamentele necesare
Dimensiuni (L x W x H)=165 x 98 x 82 cm 95 x 60 [11]
Figura nr. 3.12.[11]
Pentru împrăștiatul îngrășămintelor achizition ăm:
Fertilizator 800 l dubludisc vezi: figura nr. 3.13.
Tabel nr. 3.13 Fișa tehnică fertilizator 800 l dubludisc
Nr.Crt. Fertilizator 800 l dubludisc
0 1 2
1 Nr. roti de sprijin 4
2 Bară de protecti e da
3 Prelat ă da
4 Dimensiuni (L,l,h) 1200x1505x1200
5 Greutate proprie (kg) 200
6 Volum rezervor (l) 800
7 Raza de impr ăștiere (m) 18-24
8 Cilindru hidraulic pentru reglare
debit da
9 Organe active 2 discuri.
[12]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
56
Figura nr. 3.13.[12]
3.7.3 Prelevarea și sortarea mecanizată a peștelui
Pentru sortarea materialului piscicol se poate folosi sortatorul cu vibrații, tip Mogensen vezi:
Figura n r. 3.14
Figura nr. 3.14[13]
Este compus din tr-o serie de punți de bare, aranjate într -un mod aleatoriu – tip cascadă.
Unitatea este formată din două vibratoare direcționale, aranjate ca o unitate cu mișcare liniară .
Punțile de bare sunt instalate la un unghi de înclinare variabil și sunt prevăzute cu bare de
clasificare reglabile, aranjate fie divergent sau la același nivel și fixate pe o parte.
Astfel, un flux de material liber și o lățime maximă sunt garantate și înfundarea este împiedicată,
întregul proces desfășurându -se în condiții de siguranță. Capacitatea de prelucrare a utilajului
este de 800 -1200 kg pe oră pentru pești de 8 -10 cm, 1200 -3000 kg pe oră pentru pești de 10 -20
cm și 3000 -4600 kg pe oră pentru pești mai mari de 20 cm.
Dimensiunile celor 4 orificii de ieșire ale peștilor pot fi ajustate în 4 moduri predefinite.
Opțional u tilajul poate fi echipat cu o instalație de numărare a peștilor.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
57
Dimensiunile de gabarit sunt: 2500x1500x1800. Greutatea este de 350 kg. Puterea motorului
este de 0,15 KW [13]
3.7.4 Îndepărtarea mecanizată a vegetației acvatice
Pe lângă avantajele pe care le are vegetația acvatic ă într-un bazin piscicol, în cazul dezvoltării
ei excesive, produce daune însemnate. Dintre acestea menționam:
În cazul vegetației emerse :
– sărăcirea solului și apei în săruri biogene;
– îngreunează mult pescuitul de recolta în cazul bazinelor ce nu pot fi golite complet de
apa;
– accelerează colmatarea fundului bazinului;
– împiedica pătrunderea căldurii și luminii solare având ca urmare o slabă dezvoltare a
hranei peștilor;
– reduce eficacitatea îngrășămintelor.
În cazul vegetației submers e:
– împiedică dezvoltarea organismelor bentonice;
– îngreunează pescuitul de recoltă;
– adăpostește larve de insecte consumatoare de puiet;
– contribuie la creșterea cantităților de substanțe organice din ap ă.
În cazul vegetației plutitoare:
– prin acoperirea supra feței apei, împiedica pătrunderea luminii și căldurii precum și
aerarea apei, făcând neproductiv fundul bazinului;
– împiedica buna circulație a apei;
– obturează grătarele instalațiilor de evacuare a apei;
– favorizează atacul puietului de către dușmani [8] .
Pentru toate categoriile de vegetație, dezvoltarea excesiva duce la un deficit de oxigen în
lunile calde în zorii zilelor.
Având în vedere cele mai de sus, se considera ca într-un bazin, vegetația acvatic ă nu trebuie
să ocupe o suprafața mai mare de cea 20% , suprafaț ă în care vegetația nu trebuie să se dezvolte
prea mult. [8]
De aceea, este necesar să se urmărească permanent dezvoltarea vegetației acvatice, să se
prevină dezvoltarea ei excesiv ă și să se îndepărteze acolo unde este abundentă.
In funcție de nat ura vegetației acvatice, metodele de combatere -recoltare diferă.
In cazul vegetației dure combaterea se poate face în două situații și anume:
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
58
– când bazinul este inundat;
– când bazinul este fără apă.
Împiedicarea dezvoltării vegetației acvatice în cazul bazi nelor acoperite cu ap ă se face
prin cosirea ei de 2 -4 ori într -o perioad ă vegetativă – la 10 -12 cm sub nivelul apei sau de la fund
când este posibil, ultima cosire urmând a fi făcut ă înaintea perioadei de înflorire pentru a împiedica
înmulțirea. Cosirea re petat ă și sub nivelul apei se face pentru a îngreuna acțiunea frunzelor de a
produce hrana și de a determina epuizarea rezervelor din rizom, care în cele din urm ă duce la
dispariția plantei. [8]
Când apa a fost evacuat ă din bazin, vegetația dur ă, iarna se p oate cosi sau arde, rezultând un
prețios îngrășământ, iar primăvara, înainte de inundare se poate folosi la păscutul vitelor.
În cazul vegetației submerse cosirea este dificilă deoarece tulpinile acestor plante nu au țesut
mecanic de susținere și de aceea îndepărtarea ei se poate face prin smulgere cu atât mai mult cu cât
rădăcinile sunt slab dezvoltate. [8] Pentru cosirea vegetației acvatice submerse se poate folosi
cositoarea acvatică barca de t ăiat stuf: Conver C430H vezi: figura nr. 3.15.
Figura nr. 3.15.[14]
Caracteristici tehnice vezi anexa IV .
3. 8 Principalele boli ale peștilor de cultură și măsuri profilactice
Menținerea stării de sănătate a pe știlor într-o amenajare piscicolă reprezintă cheia
succesului pe piață al afacerii. Pentru asta e neces ară cunoașterea bolilor ce pot îmbolnăvi pe știi
, a tratamentelor și a măsurilor profilactice ce se pot aplica. De obicei cauzele care declanșează
bolile sunt condițiile neobișnuite, fiind cunoscute sub numele de agenți patogeni sau agenți
etiologici. Îmbolnăvirea se face datorită unei receptivității, receptivitate fiind mult influențată
de condițiile de mediu.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
59
Condițiile mediului ambiant determină favorizarea sau inhibarea acțiunii unor agenți
patogeni. Stările de boală sunt rezultatul interacțiunii dint re agentul patogen, gazdă (peștele) și
mediul.
După natura agenților patogeni se disting următoarele tipuri de boli:
nespecifice – provocate de agenții fizico -chimici, sau de modificări în structura
morfologică și fiziologică a organismului
specifice – provocate de agenții patogeni animați:
1. infecțioase (infecții) – provocate de virusuri (viroze) sau bacterii (bacterioze)
2. provocate de ciuperci (micoze) sau alge (algoze)
3. provocate de paraziti (parazitoze)
3.8.1 Viremia de primăvară a crapului (hidropizia in fecțioasă)
Afectează mai multe specii de pești în special ciprinidele. Este larg răspândită pe glob,
fiind frecventă și gravă în zonele cu climat temperat, unde este favorizată de temperaturile
coborâte din timpul iernii.
Etiologie. Există două teorii pri vind agentul provocator al bolii. Cea mai recentă
consideră ca agent primar al bolii virusul Rhabdovirus carpio asociat cu bacteria Aeromonas
punctata sau/și cu Pseudomonas fluorescens. [21]
Rhabdovirus carpio este un rhabdovirus cu ARN monocatenar, monos egmentat, echipat
cu peplos. Este un virus sensibil la căldură și pH scăzut. Aeromonas punctata este o bacterie
Gram negativă, cu formă de bastonaș drept, monociliată, acapsulată și asporulată. Se poate
cultiva pe medii nutritive uzuale unde se comportă ca facultativ anaerobă, puțin exigentă la
condițiile de mediu. Se dezvoltă în limite largi de temperatură 0 -41oC. Este sensibilă la unele
antibiotice mai puțin la penicilină. [8]
Epizootologie, patogenie. Sursele de infecție sunt reprezentate de peștii purtăt ori de
germeni sau de cei bolnavi, alte animale acvatice, cadavre de pești bolnavi, apa de alimentare,
icre, etc. Paraziții sanguinosugi Argulus foliaceus și Piscicola geometra pot transmite virusul de
la un pește la altul. Poarta principală a infecției es te tractusul digestiv, infecția putându -se
produce și prin soluțiile de continuitate ale tegumentului și branhiilor.
Declanșarea bolii are loc primăvara la temperaturi sub 15oC.[8]
Manifestări clinice. Separare de cârd, exoftalmie, balonarea abdomenului, h emoragii pe
tegument și branhii. Peștii își reduc ritmul respirator, pierd echilibrul, înoată dezordonat, se
aglomerează la gurile de alimentare -evacuare.
Boala prezintă două forme: acută și cronică. [21]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
60
Forma acută se manifestă mai frecvent primăvara, câ nd peștii se izolează de cârd, înoată
leneș respiră lent la suprafața apei și sunt lipsiți de reactivitate la apropierea omului. Tegumentul
are culoare roz palid sau pare acoperit cu un văl alburiu, apoi apare balonarea corpului, zbârlirea
solzilor și desp rinderea lor și exoftalmia. Se mai pot observa cilindri gelatinoși atârnând de anus.
În fazele incipiente ale bolii pot fi observate pe tegument vezicule pline cu lichid seros.
Forma cronică se manifestă mai târziu – vara –toamna la exemplarele mai reziste nte și la
speciile mai puțin receptive. Simptomele sunt reprezentate de ulcere ale tegumentului. Ulcerele
au în centru musculatura roșie descoperită în jurul căreia se dispune un inel de țesut necrozat
apoi o zonă roșie hemoragică și la granița cu țesutul sănătos un inel negru melanic. Secundar
ulcerele pot fi invadate de ciuperci. [8]
Evoluție mortalitate. Depind de condițiile de mediu, starea de rezistență a peștelui,
gradul de patogenitate al virusului și bacteriilor asociate. În forma acută boala evoluea ză grav, în
forma cronică diagnosticul rămâne rezervat deși evoluția bolii este mai ușoară. [8]
Diagnostic. Asocierea examenului clinic cu cel anatomo – și histopatologic, virusologic,
bacteriologic și serologic. Pentru diagnosticarea timpurie a viremiei se urmărește apariția
bacteriei Aeromonas punctată în intestinul anterior al peștelui, izolarea ei din peretele intestinal
și ficat. [8]
Profilaxie și tratament. Achiziționarea peștelui pentru populare din ferme indemne,
selecționarea de populații cu rezistenț ă la boală, menținerea unei stări de întreținere bune în
populații, întreținerea și dezinfecția heleșteielor, combaterea bolilor parazitare. Se pot administra
și antibiotice în doze mici în scop prevent 4.
Nu există tratament. Totuși se pot încerca sulfamid e, antibiotice și produse furanice care
acționează asupra bacteriilor din infecțiile secundare. [8]
3.8.2 Inflamația vezicii gazoase
Boală infecto -contagioasă ce afectează crapul, dar a fost descrisă și la caras, știucă, cosaș,
sânger, novac.
Etiologie. Majoritatea autorilor cred ca IVG este produsă de un rhabdovirus asemănător
celui ce provoacă viremia de primăvară. Cercetările recente au descoperit ca ambele boli sunt
provocate de aceeași specie de virus, dar de subtipuri diferite cu similaritate biochi mică și
morfologică. [8]
Epizootologie, patogenie. Boală tipică de vară deși se poate manifesta mai puțin intens și
în celelalte anotimpuri. Sursele naturale de infecție sunt peștii bolnavi sau purtători de virus,
precum și apa și sedimentele din bazine.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
61
Infecția se produce pe cale digestivă. După pătrunderea în organism virusul se localizează
și se replică în celulele stratului vascular al vezicii gazoase după care pe cale sanguină se
răspândește în întreg organismul afectând ficatul, rinichiul, inima și ch iar sistemul nervos
central. [21]
Perioada de incubație și evoluția bolii sunt dependente de temperatura apei, rezistența
peștilor, gradul de patogenitate al virusului și bacteriilor asociate (6 -10 săptămâni). [8]
Manifestări clinice. Pierderi în greutate, întunecarea tegumentului, balonarea
abdomenului, exoftalmie și reducerea reflexelor la tineret.
Evoluează sub formă acută și/sau cronică. În forma acută se observă lipsă de reactivitate la
apropierea omului, tulburări de echilibru, balonarea abdomenului că tre regiunea anală, anusul
este tumefiat și hiperemic.
Forma cronică evoluează fără simptome specifice. Peștii apar epuizați cu tegumentul
icteric, cu tulburări digestive și cu balonări. [8]
Evoluție, mortalitate. Prognostic grav care la instalarea imunităț ii devine mai ușor.
Mortalitățile pot atinge 50%. [8]
Diagnostic. Asocierea examenului clinic cu cel de laborator. Din punct de vedere clinic
interesează poziția anormală în apă „statul în cap” și balonarea abdomenului în regiunea anală.
Din punct de vedere anatomopatologic și histologic interesează hemoragiile peteșiale din pereții
vezicii. [8]
Profilaxie și tratament. Sunt valabile toate măsurile generale de profilaxie. Pentru terapie
se recomandă antibiotice – cloramfenicol sau oxitetraciclină, produse fur anice, albastru de
metilen. [21]
3.8.3 Septicemia hemoragică bacteriană
SHB este o boală a peștilor de apă dulce a cărei etiologie este complexă și insuficient
clarificată.
Sunt sensibile toate speciile dulcicole sau de apa sărată, caldă sau rece aparți nând
familiilor salmonidae, coregonidae, anguilidae, esocidae, ciprinidae, percidae, ictaluridae. [22]
Etiologie. Majoritatea autorilor susțin că agentul etiologic al SHB sunt specii mobile de
Aeromonas ,cu multe serotipuri. Alți autori pledează pentru bact eria Pseudomonas fluorescens .
Declanșarea bolii este favorizată de condiții de stres printre care un rol important îl joacă
încărcarea apei cu substanțe organice si alți poluanți, deficitul de oxigen, temperatura prea
ridicată, oscilațiile de temperatura, pH-ul necorespunzător al apei etc. Pe fondul unei rezistențe
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
62
scăzute a organismului peștilor si a unor condiții de mediu nefavorabile, bacteriile care, în
condiții normale duc o viata saprofită devin parazite. [8]
Epizootologie, Patogenie. Sursele naturale de infecție sunt reprezentate de apa și mâlul
bazinelor în care bacteriile își găsesc condiții optime de conservare si înmulțire. Temperatura de
declanșare a bolii este la peste 10o C în mod obișnuit primăvara, când peștele devine din nou
metabolic act 4.
Izbucnirile bolii sunt asociate frecvent cu o apă de calitate necorespunzătoare,cu oxigen
scăzut, substanță organică multă și poluanți. Infecția naturală se produce pe calea tubului
digest 4. Bacteriile prezente în mod obișnuit pe suprafața peștilor și în tu bul lor digestiv
invadează organismul acestora în condițiile apariției unei stări de stres, cauzate de diverși
factori, îndeosebi de variațiile bruște ale temperaturii. [8]
Manifestări clinice. Simptomele nu sunt tipice, ele sunt aceleași ca în orice septic emie
bacteriana. Peștele bolnav se aglomerează la maluri, înoată molatec, prezintă sângerări la baza
înotătoarelor, pe suprafața corpului și mucoasa palatină. Branhiile sunt palide, anemice, pe corp
apar pete hiperemice rotunde, ovale sau alungite. [22]
Capătă cu timpul nuanța alb -cenușie. La nivelul lor se produce zbârlirea solzilor care în
cele din urmă se desprind lăsând dermul descoperit. După distrugerea epidermului apar ulcerații
ce pot penetra profund in musculatură, zonele lezate fiind invadate rapi d de ciuperci.
Se mai pot observa necroze ale înotătoarelor, exoftalmii, balonarea abdomenului,
hiperemia, prolabarea anusului. [8]
Evoluție, mortalitate. Prognosticul este grav în formele acute, pierderi de 40 -60%.
Pronosticul este cu atât mai grav cu cât peștii sunt mai stresați și nu se poate interveni pentru
înlăturarea condițiilor nefavorabile de viață. De asemenea este grav primăvara la încălziri bruște
ale apei. În forma cronică a bolii prognosticul este ușor, boala fiind vindecabilă. [8]
Diagnostic. Diagnosticul se stabilește prin asocierea examenului clinic cu cel
bacteriologic. Izolarea bacteriilor in rinichiul peștilor permite diferențierea de intoxicații și de
acțiunea unui pH necorespunzător care provoacă aceleași simptome și leziuni. [8]
Profila xie și tratament. Pentru prevenirea apariției bolii se asigură condiții optime de
viață. Utilizarea antibioticelor in scop profilactic este ineficientă și poate da naștere la
forme de rezistență a bacteriilor. In cazul apariției bolii simpla înlăturare a f actorilor de
mediu nefavorabili duce la vindecare. Antibioticele la care aeromonadele s -au dovedit
mai sensibile sunt: cloramfenicol, oxitetraciclina, streptomicina. Se mai pot utiliza
sulfamidele și produsele furanice. În bazinele nevidabile se recomandă administrarea de
clorură de var 1mg/l în apă. [8]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
63
CAPITOLUL 4. CONCEPȚIA DE AMENAJARE A TERENULUI
4.1.Repartizarea suprafeței amenajate pe categorii de heleștee
Proiectarea schemei hidrotehnice a amenajării vezi anexa VI . piscicole pre supune
împărțirea suprafeței de teren în vederea obținerii heleșteielor necesare. Acest lucru este
condiționat de schema procesului tehnologic, elementele de inginerie tehnologică și indicatorii
biotehnologici care au generat un algoritm de calcul ce a con dus la realizarea optimă a suprafeței
heleșteelor. Pentru acest lucru s -a determinat ponderea ocupată de suprafața fiecărei categorii de
heleștee. Ponderea e determinată în funcție de particularitățile ecologice ale amplasamentului
amenajării și indicato rii biotehnologici ai tehnologiei de exploatare. Așadar s -a urmărit
respectarea acestor principii care au condus la o corelare biunivocă între suprafețele heleșteelor
ceea ce sub aspect tehnologic și economic ajunge la rezultate sustenabile financiar. Sche ma de
amenajare hidrotehnică este alcătuită din următoarele heleștee a căror suprafață este:
Heleșteie de creștere vara a treia (HCV3)=57,1400 ha
Heleșteie de iernat vara a doua (HI2) =8,12 ha
Crap+planctonofagi – 74247,39 kg / 10000 kg/ha=7,42 ha
Răpitori – 3506,17 kg / 5000 kg/ha=0,7 ha
Heleșteie de creștere vara a doua (HCV2)= 13,22 ha
Crap+ planctonofagi – 124610 ex/10000 ex/ha=12,46 ha
răpitori – 60905 ex/80000 ex/ha = 0,76 ha
Heleșteie de iernat vara întâia (HI1) 13258,46kg/10000 kg/ha=1,33 ha
Heleșteie de creștere vara întâia (HCV1)311525 ex. / 80000 ex/ha =3,9 ha
Heleșteie predezvoltare fitoplanctonofagi (HPF0) 1038416 ex/ 800000 ex/ha = 1,3 ha
Heleșteie creștere reproducători crap (HCR)14 ex/250 ex/ha=0,054 ha
Heleșteie creștere remonți c rap (HCr)8 ex/250 ex/ha=0,03 ha
Heleșteie parcare prematurare reproducători crap (HPPC) 14 ex/350ex/ha=0,04 ha
Heleșteie de reproducere naturală și predezvoltare crap( BRNPC )3fam/12fam/ha =0,25 ha
Heleșteie de iernat reproducători crap (HIR) 14 ex/1000ex/ha = 0,014 ha
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
64
Heleșteie de iernat remonți crap (HIr) 8ex/1400ex/ha = 0,0054 ha
Heleșteie parcare prematurare reproductori șalău (HPPSt) 12fam x 500m2/fam =0,6ha
Heleșteie parcare prematurare reproducători somn (HPPS)1famx300m2/fam =0,03ha
Dimensiunile suprafe țelor ce au fost împăr țite categoriilor de heleșteele sunt trecute în:
Tabelul nr. 4.1. Caracteristicile hele șteelor (Suprafaț ă, lungime și l ățime)
Nr. Categorie Cod
heleșteu Suprafață
(ha) Lungime
(m) Lățime
(m)
1 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII1 19,05 750 254
2 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII2 19,05 750 254
3 Heleșteu creștere vara ІII HCV ІII3 19,05 750 254
4 Heleșteu creștere vara ІI HCV ІI1 4,5 360 125
5 Heleșteu creștere vara ІІ HCV ІІ2 4,5 360 125
6 Heleșteu creștere vara ІІ HCV ІІ3 4,5 360 125
7 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 200 65
8 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 200 65
9 Heleșteu creștere vara І HCV І1 1,3 200 65
10 Heleștee de iernat HI 1 1,08 180 60
11 Heleștee de iernat HI 2 1,08 180 60
12 Heleștee de iernat HI 3 1,08 180 60
13 Heleștee de iernat HI 4 1,08 180 60
14 Heleștee de iernat HI 5 1,08 180 60
15 Heleștee de iernat HI 6 1,08 180 60
16 Heleștee de iernat HI 7 1,08 180 60
17 Heleștee de iernat HI 8 1,08 180 60
18 Heleștee de iernat HI 9 1,08 180 60
19 Heleștee predezvoltare fitoplanctonofagi HPF0 1 0,48 120 40
20 Heleștee predezvoltare fitoplanctonofagi HPF0 2 0,48 120 40
21 Heleștee predezvoltare fitoplanctonofagi HPF0 3 0,48 120 40
22 Decantor D 0,65 103,5 63
23 Heleșteie de reproducere naturală ș i
predez . crap BRNPC 0,27 90 30
24 Heleșteie parcare premat , rep. crap HPPC 0,27 90 30
25 Heleșteie creștere rep. Crap HCR 0,27 90 30
26 Heleșteie creștere rem. Crap HCr 0,27 90 30
27 Heleșteie de iernat rep. crap HIR 0,27 90 30
28 Heleșteie de iernat rem. crap HIr 0,27 90 30
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
65
4.2.Elaborarea schemei hidrotehnice de amenajare
La realizarea schemei hidrotehnice de amenajare s -a ținut cont de dou ă principii. Cel
dintâi este principiul biologic conform c ăruia heleșteele trebuie să asigure condiții optime
adecvate speciei de cultur ă utilizate și respectiv stadiile de dezvoltare ale acestora. Respectarea
acestuia a dus la constituirea unei diversit ăți de heleștee, care difer ă între ele prin elementele
dimensionale (adâncimi, suprafețe), modul de amplasare și forma.
Cel de -al doilea este principiul hidrotehnic. Aplicarea acestuia a permis intervenirea în timp real
asupra dinamicii circulatiei apei care se refer ă la regimul debitelor și nivelurilor în heleștee.
Schema hidrotehnica de amenajare rezultat ă în baza principiilor enunțate mai sus este alcatuit ă
din heleștee diverse derivate din cerințele tehnologice. Traseul efectuat de ap ă în interiorul
fermei se efectueaz ă printr -un sistem de canale deschise av ând calculate corespunz ător
dimensiunile. Heleșteele re zultă în urma îndiguirii terenului. Compartimentarea se face în raport
cu configurația topografic ă, sub aspect nivelitic și planimetric, ținând cont în primul rând de
regimul hidrografic al nivelurilor de la sursa de alimentare cu ap ă. Scopul urm ărit în co nceperea
amenaj ării a fost de a realiza heleștee în care dimensiunile (suprafața apei, ad âncimea apei) și
modul de amplasare să întruneasc ă în cea mai mare parte exigentele tehnologice. Suprafața
heleșteelor este rezultatul unui compromis între cerința teh nologic ă, ce impune suprafețe cât mai
mici, și cerinta economic ă care tinde spre suprafețe cât mai mari . Schema hidrotehnic ă de
amenajare este alcatuit ă dintr -o varietate de heleștee necesare desf ășurării procesului tehnologic.
În funcție de panta terenu lui s-au conceput variante de compartimentare cu alimentare lateral ă și
evacuare lateral ă a apei din heleștee. La stabilirea ad âncimii apei a fost luat în calcul stadiul de
dezvoltare a materialului biologic realizat în ferm ă. Modul de amplasare al helește elor în
interiorul schemei hidrotehnice de amenajare depinde de fluxul materialului biologic cât și de
fluxul circuitului de ap ă. Configurația nivelitic ă a terenului determin ă o adâncime variabil ă a
apei din heleștee care trebuie să se înscriie în interval ul tehnologic optim. Indicatorul de
performanț ă a utiliz ării suprafeței de teren este reprezentat ă de raportul între suprafața total ă
Stw~86 ha a luciului de ap ă și suprafața total ă amenajat ă Sta~97,4ha
Stw/Sta=0,883
4.3.Niveluri și suprafețe caracte ristice ale apei în heleștee
În capitolul anterior s -a stabilit necesarul de suprafață pe categorii de heleștee în
continuare vom stabili necesarul de bazine pe faze de creștere cât și caracteristicile tehnico –
constructive ale heleșteelor, car e vor fi folosite în proiectarea terasamentelor necesare.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
66
După posibilitățile de a interveni în reglarea nivelului apei în amenaj ările piscicole acestea se
împart în:
• sistematice (heleșteele ) unde se poate regla nivelul apei dupa cerințele tehnologice ș i se pot
vida în vederea mineralizării depunerilor organice de pe fundul bazinelor;
• semisistematice (iazurile): unde apa nu se poate evacua integral, se poate mic șora doar nivelul
apei pentru a facilita pescuitul.
Conform caracteristicile lor tehnico -constructive heleșteele trebuie să satisfacă următoarele
condiții:
1. din punct de vedere biologic:
• trebuie satisf ăcute proprietățile generale ale bazinelor eutrofe;
• trebuie satisf ăcut un regim termic, hidric și gazos specific speciilor de cultură pe ntru fiecare
stadiu de dezvoltare;
• trebuie să asigure resurse de hrană naturală în funcție de structura calitativă și cantitativă a
formulei de populare.
2. din punct de vedere tehnologic:
• heleșteele trebuie să asigure suprafețe, volume și adâncimi ale apei în conformitate cu structura
de populare, densitățile adoptate și particularitățile ecologice ale speciilor de cultură.
3. din punct de vedere economic:
• trebuie să asigure un cost minim al lucrărilor de amenajare (prin suprafețele, adâncimile și
soluțiile constructive adoptate).
Aceste deziderate să se realizeze integral este aproape imposibil, deci trebuie făcut un
compromis între acestea. Optimul ca n otiune reprezintă o valoare ce satisface atât din punct de
vedere biologic cât și economic. în continuare voi prezenta principalele caracteristici tehnico –
constructive ale heleșteelor :
• suprafața (optimă, maximă și minimă);
• adâncimea apei (optimă, max imă și minimă);
• configurația nivelitică a vetrei (cuvei).
Având caracteristicile tehnico -constructive și configurația topo -nivelitică a amplasamentului
amenajării, se calculează două caracteristici importante atât pentru activitatea de proiectare cât ș i
pentru exploatarea heleșteelor:
1. nivelul normal de exploatare al apei;
2. ponderea suprafeței pe categorii de adâncime.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
67
1. Stabilirea nivelului normal de exploatare al apei într -un heleșteu.
Pornindu -se de la configurația topo -nivelitică a vetrei heleșteul ui și luăndu -se în considerare
caracteristicile optime specifice fiecărui tip de heleșteu se poate calcula nivelul normal de
exploatare al apei într -un heleșteu folosind următoarea metodologie:
1.1. Identificarea pe planul de situație a cotei maxime ( ∇ NTmax), respectiv minime ( ∇ NTmin)
a terenului (nu se iau în considerare valorile extreme și cu pondere mică în suprafața totală
deoarece acestea se pot nivela evitându -se lucrări costisitoare și deci inacceptabile
economic). Este de preferat ca ecartul de variaț ie al cotei terenului (diferența dintre cea
maximă și cea minimă) să se înscrie în ecartul nivelitic optim pentru fiecare heleșteu.
1.2. Determinarea cotei medii a terenului se realizează diferit în funcție de mărimea ecartului de
variație a terenului:
1.2.1. pentru ΔH < 0,1 m
∇ NTmed = ( ∇ NTmax + ∇ NTmin) / 2 (mrMN)
1.2.2. pentru ΔH > 0,1 m
∇ NTmed = Σ [(Xi -1 + Xi) / 2 x fi ] / Σ fi (mrMN) unde:
• Xi – cota curbelor de nivel (mrMN)
• fi – suprafața dintre două curbe de nivel consecutive (ha)
Figura nr. 4. 1.
În ambele situații valorile rezultate din calcul se rotunjesc la valoarea superioară multiplă a
echidistanței curbelor de nivel.
1.3. Stabilirea nivelului normal de exploatare:
∇ NA = ∇ NTmed + Hopt (mrMN)
unde:
• ∇ NA – nivelului normal de exploatare
• Hopt – adâncimea optimă a apei (din tabelul 1.)
1.4. Calculul adâncimilor caracteristice ale apei:
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
68
• adâncimea medie Hmed = (Hmax + Hmin )/2
• adâncimea maximă Hmax = ∇ NA – ∇ NTmin (mrMN)
• adâncimea minimă Hmin = ∇ NA – ∇ NTmax (mrMN)
Tabelul nr. 4.2. Caracteristicile helesteelor (cote și adâcimi)
Nr. Cod
helesteu Cota terenului Adâncimea
optim ă Cotă
nivel
apă Adâncimea apei
max med min max med min
1 HCV ІII1 11,25 11,2 11,15 1,6 12,8 1,65 1,6 1,55
2 HCV ІII2 11,16 11,12 11,08 1,6 12,72 1,64 1,6 1,56
3 HCV ІII3 10,92 10,97 11,01 1,6 12,56 1,55 1,6 1,64
4 HCV ІI1 11,29 11,25 11,21 1,5 12,75 1,54 1,5 1,46
5 HCV ІІ2 11,37 11,33 11,29 1,5 12,83 1,54 1,5 1,46
6 HCV ІІ3 11,15 11,11 11,06 1,5 12,6 1,54 1,5 1,45
7 HCV І1 11,39 11,37 11,35 1,2 12,57 1,22 1,2 1,18
8 HCV І2 11,38 11,36 11,34 1,2 12,56 1,22 1,2 1,18
9 HCV І3 11,36 11,34 11,32 1,2 12,54 1,22 1,2 1,18
10 HI 1 11,32 11,3 11,27 2 13,29 2,02 2 1,97
11 HI 2 11,29 11,27 11,24 2 13,26 2,02 2 1,97
12 HI 3 11,26 11,24 11,21 2 13,23 2,02 2 1,97
13 HI 4 11,23 11,21 11,18 2 13,2 2,02 2 1,97
14 HI 5 11,21 11,18 11,15 2 13,18 2,03 2 1,97
15 HI 6 11,35 11,34 11,33 2 13,34 2,01 2 1,99
16 HI 7 11,32 11,31 11,3 2 13,31 2,01 2 1,99
17 HI 8 11,29 11,28 11,27 2 13,28 2,01 2 1,99
18 HI 9 11,26 11,25 11,23 2 13,24 2,01 2 1,98
19 HPF0 1 11,16 11,15 11,14 1,2 12,35 1,21 1,2 1,19
20 HPF0 2 11,19 11,18 11,16 1,2 12,37 1,21 1,2 1,18
21 HPF0 3 11,17 11,17 11,16 1,2 12,36 1,20 1,2 1,19
22 D 11,19 11,18 11,17 2,5 13,68 2,51 2,5 2,49
23 BRNPC 11,32 11,31 11,3 1,2 12,51 1,21 1,2 1,19
24 HPPC 11,3 11,29 11,28 1,2 12,49 1,21 1,2 1,19
25 HCR 11,28 11,27 11,26 1,6 12,87 1,61 1,6 1,59
26 HCr 11,26 11,25 11,24 1,6 12,85 1,61 1,6 1,59
27 HIR 11,24 11,23 11,22 2 13,23 2,01 2 1,99
28 HIr 11,22 11,21 11,2 2 13,21 2,01 2 1,99
1.5. Notarea principalelor caracteristici tehnico -constructive ale heleșteelor pe planul de situație.
HCVIII 1.
S = 28,57 ha.
NA = 1,5 mrMN
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
69
2. Stabilirea ponderii suprafețelor pe categorii de adâncime în cadrul unui hel eșteu.
Această etapă are o importanță deosebită sub următoarele aspecte:
permite fundamentarea structurii formulei de populare asigurând sau verificând raportul
optim între speciile planctonofage (beneficiare ale unității de volum) și crap (beneficiar al
unității de suprafață);
stă la baza întocmirii graficului de alimentare -evacuare al heleșteului prin determinarea
volumelor de apă corespondente diferitelor nivele de exploatare (adâncimi ale apei).
Metodologia determinării ponderii suprafețelor pe cate gorii de adâncime cuprinde
următoarele etape:
1.1. Determinarea cotei medii a suprafeței delimitate de două curbe de nivel
consecutiv:
Xmed = (X i-1 + X i) / 2
1.2. Stabilirea adâncimii medii a apei în zona de heleșteu delimitată de fiecare pereche
de curbe de nivel c onsecutive:
Hmed = NA – Xmed (m)
1.3. Determinarea valorilor suprafețelor cuprinse între două curbe de nivel
consecutive (prin planimetrare sau altă metodă) și raportarea acestora la suprafața
totală.
4.4.Elemente de bilanț hidrologic
Caracteristica sis tematic ă a schemei hidrotehnice, condiționează mărimea și dinamica
principalilor parametri hidrologici:
– debite de inundare, desecare, întreținere, primenire, recirculare;
– volume de apă recirculate pe perioada vegetativă;
– raportul între volumele de ap ă vehiculate prin pompare și volumele de apă recirculate
gravitațional.
La stabilirea elementelor de bilanț hidrologic s -au luat în calcul și s -au corelat factorii:
– capacitatea nivelitică a fiecărui heleșteu, condiționată de configurația nivelitică a vetrei
heleșteielor, capacitatea nivelitică reprezentând volumul util de apă corespunzător nivelului
normal;
– hidrograful nivelurilor în emisar la asigurările specifice hidroameliorațiilor piscicole
determinate pentru perioadele caracteristice: inundare , desecare, în cele două secțiuni
caracteristice ale schemei: amonte și aval.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
70
4.4.1.Regimul nivelurilor sursei de alimentare -evacuare
Metodologia de determinare a nivelurilor caracteristice luate ca bază de calcul a parametrilor
bilanțului hidrolog ic este:
– identificarea cotei medii a terenului în zona amplasamentului STP;
– în funcție de o ipotetică variabilitate a terenului se adoptă nivelurile caracteristice în
secțiunea de calcul, astfel:
-↓NA mediu 70%=↓NT mediu + 0,10 ÷ 0,30 mrM N
-↓NA max 5%=↓NT mediu+3 ÷ 5 mrMN
-↓NA max 1%=↓NA max 5% + 1,5 mrMN
-↓NA min 95%=↓NT mediu – 1,5 ÷ 2 mrMN
-↓ etiaj=↓ plan 0 – mira(din anuarul hidrologic).
Hidrograful nivelurilor se determin ă în mod identic cu următoarele precizări:
– ↓NA mediu 70% = ↓NT mediu + 0,30 ÷ 0,50 mrMN
– pentru nivelurile maxime, respectiv pentru nivelul minim se adoptă ecartul de variație
din secțiunea de alimentare.
În ambele cazuri, în cazul stației de alimentare și evacuare într -un context hidrologic, deci
până la un anumit nivel al apei din emisar, circulația apei între incinta piscicolă și emisar se
realizează gravitațional. Pentru a facilita aceasta circulație se prevăd lucrări specifice de
subtraversare, con ducte ce trec pe sub platformele stațiilor de pompare ce racordează hidraulic
cele două biefuri.
Aplicând metodologia prezentată anterior, nivelurile caracteristice ale râului, respectiv ale
canalului de desecare se prezintă astfel:
Niveluri caracteristice ale râului Prut (postul hidrometric Oancea, altitudine plan „ 0” miră 7,5
mrMN)
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
71
Figura. nr. 4.2.
Niveluri caracteristice Gârla nouă
(postul hidrometric SPE, altitudine p lan „0” miră 7,18 mrMN)
Figura. nr. 4.3 .
17,72 m NA max. asig. verificare 1%
16,22 m NA max. asig. calcul 5%
11,72 m NA med. multianual 70%
7,5mEtiaj 9,22 m NA min. asig. 95% NT 11,22
17,4 m NA max. 1%
15,9 m NA max. 5%
NT 10,90
7,18mEtia
j 11,4 m NA med. 70%
8,90 m NA min.95%
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
72
4.4.2 Calculul elementelor de bilanț hidrologic (regimul debitelor)
Pentru stabilirea bilanțului hidrologic al unei amenajări sistematice, care poate constitui
un element prohibitiv, în vederea realizării la parametri proiectați a amenajării respective și care
este folosit în planificarea și raționalizarea folosirii apei, este necesară determinarea pentru
fiecare bazin în parte a următoarelor categorii de debite:
– debite de umplere(inundare);
– debite de evacuare(desecare);
– debite de întreținere -prim enire;
– debite necesare supraînălțare nivel(conform necesităților tehnologice).
4.4.2.1 Debitele de umplere(inundare) – Qu
a) Determinarea volumelor de apă necesare.
Volumul total necesar pentru umplere:
Vtu=10·Hmed.·S(mii m³)
Volumul pentru u mplere asigurat pe cale gravitațională:
Vug=10[↓NA med.per.inundare(70%) – ↓NT med.]·S(mii m³)
Volumul pentru umplere asigurat prin pompare:
Vup=10[↓NA – ↓N med.per.inundare(70%]·S(mii m³)
b) Calculul debitelor de umplere.
Qu=(10·S· H med·1000)/(86400·T i) (m³/s)
Ti=număr zile pentru inundare
Durate optime de inundare:
HCVI – 20÷25 zile
HCVII – 30÷35 zile
HCVIII – 35÷40 zile
HPF0 – 1÷2 zile
BRNPC – 6 ÷12 ore
D – 6 ÷12 ore
HPPC -1÷ 2 zile
HCR -1÷ 2 zile
HCr – 6 ÷12 ore
HI – 5÷7 zile
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
73
HIR – 4÷ 5 zile
Hir – 12 ÷24 ore
4.4.2.2 Debitele de evacuare (desecare) – Qd
a) Determinarea volumelor de apă evacuate.
Volumul total ce trebuie evacuat:
Vtd=Vtu(mii m³)
Volumul de desecare pe cale gravitațională:
Vdg=10[↓NA -↓N med.per.de inundare(70%)]·S(mii m³)
Volumul de desecare prin pompare:
Vdp=10[↓N med.per.de desecare(70%) -↓NT med.]·S(mii m³)
b) Calculul debitelor de desecare
Qd=(10·S·H med·1000)/(86400·T d) (m³/s)
Td = număr zile pent ru desecare.
Durate optime pentru desecare
HCVI – 20÷25 zile
HCVII – 30÷35 zile
HCVIII – 35÷40 zile
HPF0 – 6÷12 ore
BRNPC – 6 ÷12 ore
D – 6 ÷12 ore
HPPC -1÷ 2 zile
HCR -1÷ 2 zile
HCr – 6 ÷12 ore
HI – 5÷7 zile
HIR – 4÷ 5 zile
Hir – 12 ÷24 ore
4.4.2.3 Debite de întreținere -primenire (Q i+p).
Compensarea pierderilor de apă prin evaporație.
a) Intensitatea evaporației de la suprafața apei: qe
qe=0,00479(u 2-ua)·W (cm/zi),unde: u 2 – umiditatea aerului măsurată la 2 m deasupra apei
(mm col. Hg.), u a – umiditatea aerului măsurată la cea mai apropiată stație meteo (mm. col.Hg)
;W – viteza medie a vântului pe direcția predominantă (km/h).
b) Debit evaporat de la suprafața apei:
Qe = (qe·S·10-2·104 )/86400=0,0016·qe·S (m³/s)
Compensarea pierderi lor de apă prin infiltrație.
a) Intensitatea infiltrațiilor: coeficientul de infiltrație k=10-6
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
74
b) Debitul infiltrat prin cuva heleșteului (Q i)
Qi=k·S·10-2·104=102·k·S (m³/s)
Debitul de recirculare (Q r )
Qr=S·q r/1000 (m³/s)
Debite unitare de recirculare (q r)
Pentru heleșteele de iernat debitul unitar de recirculare se determină din condiția ca întregul
volum de apă să fie schimbat în 10 zile.
qr=(1ha·H med.)/10·86400=11,6·H mediu (l/s/ha).
Debite totale de întreținere -primenire (Qi+p)
Qi+p =Q e+Q i+Q r.
4.4.2.3 Debite necesare pentru supraînălțarea nivelurilor.
Este specific HI, BRNPC și HPPC unde, în anumite situații de fluctuații mari de temperatură
trebuie să protejăm peștii prin supraînălțarea nivelului.
a) Intensitatea (gr adient) de supraînălțare nivel (qt)
HI – 1 cm/h
BRNPC – 1 cm/h
HPPC – 1 cm/h
b) Debite necesare supraînalțare nivel (Q t )
Qt = (qt·S·10-2·104)/3600=0,0278·qt·S (m³/s)
Debit total al instalațiilor de recirculare (Q tot.)
Q tot. = Q i+p+ Q t
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
75
Tabelul nr. 4.3 . Debite (Alimentare și Evacuare)
Nr.
Crt. Cod
heleșteu Suprafață
(ha) Vol, total
(mii m³) Alimentare Evacuare
Vug
(mii m³) Vup
(mii m³) Per,
(zile) Qu
(m³/s) Vdg
(mii m³) Vdp
(mii m³) Per,
(zile) Qd
(m³/s)
1 HCV ІII1 19,05 304,8 99,06 205,74 12 0,294 266,70 38,1 12 0,29
2 HCV ІII2 19,05 304,8 114,3 190,5 12 0,294 251,46 53,34 12 0,29
3 HCV ІII3 19,05 304,8 143,83 160,97 12 0,294 221,93 82,87 12 0,29
4 HCV ІI1 4,5 67,5 21,15 46,35 10 0,0781 60,75 6,75 10 0,08
5 HCV ІІ 2 4,5 67,5 17,55 49,95 10 0,0781 64,35 3,15 10 0,08
6 HCV ІІ3 4,5 67,5 27,68 39,83 10 0,0781 54,23 13,28 10 0,08
7 HCV І1 1,3 15,6 4,55 11,05 7 0,0258 15,21 0,39 7 0,03
8 HCV І2 1,3 15,6 4,68 10,92 7 0,0258 15,08 0,52 7 0,03
9 HCV І3 1,3 15,6 4,94 10,66 7 0,0258 14,82 0,78 7 0,03
10 HI 1 1,08 21,6 4,59 17,01 0,85 0,2941 20,47 1,13 0,85 0,29
11 HI 2 1,08 21,6 4,91 16,69 0,85 0,2941 20,14 1,46 0,85 0,29
12 HI 3 1,08 21,6 5,24 16,36 0,85 0,2941 19,82 1,78 0,85 0,29
13 HI 4 1,08 21,6 5,56 16,04 0,85 0,2941 19,49 2,11 0,85 0,29
14 HI 5 1,08 21,6 5,83 15,77 0,85 0,2941 19,22 2,38 0,85 0,29
15 HI 6 1,08 21,6 4,10 17,50 0,85 0,2941 20,95 0,65 0,85 0,29
16 HI 7 1,08 21,6 4,43 17,17 0,85 0,2941 20,63 0,97 0,85 0,29
17 HI 8 1,08 21,6 4,75 16,85 0,85 0,2941 20,30 1,30 0,85 0,29
18 HI 9 1,08 21,6 5,13 16,47 0,85 0,2941 19,93 1,67 0,85 0,29
19 HPF0 1 0,48 5,76 2,74 3,02 0,33 0,202 4,56 1,2 0,33 0,2
20 HPF0 2 0,48 5,76 2,62 3,14 0,33 0,202 4,68 1,08 0,33 0,2
21 HPF0 3 0,48 5,76 2,66 3,1 0,33 0,202 4,63 1,13 0,33 0,2
22 D 0,65 16,3 3,52 12,78 0,4 0,4717 14,87 1,43 0,4 0,47
23 BRNPC 0,27 3,24 1,11 2,13 0,4 0,0938 3 0,24 0,4 0,09
24 HPPC 0,27 3,24 1,16 2,08 1 0,0375 2,94 0,3 1 0,04
25 HCR 0,27 4,32 1,22 3,11 1 0,05 3,97 0,35 1 0,05
26 HCr 0,27 4,32 1,27 3,05 0,50 0,1 3,92 0,41 0,50 0,10
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
76
27 HIR 0,27 5,4 1,32 4,08 4 0,0156 4,94 0,46 4 0,02
28 HIr 0,27 5,4 1,38 4,02 0,5 0,125 4,89 0,51 0,5 0,13
Tabelul nr. 4.4 . Debite ( Întreținere primenire și supra înălțare )
Nr.
Crt. Cod
heleșteu Supr
afață
(ha) Vol, total
(mii m³) Întreținere primenire Suprainălțare
Qî+p
(m³/s) Qtot
(m³/s) Evaporare Infiltrare Recirculare qt
(cm³/h) Qt
(m³/s) qₑ
(cm/zi) Qₑ
(m³/s) K
(cm/s) Qᵢ
(m³/s) qᵣ
(l/sxha) Qᵣ
(m³/s)
1 HCV ІII1 19,05 304,80 0,962 0,0213 10⁻⁵ 0,0191 0 0 0 0 0,0403 0,0403
2 HCV ІII2 19,05 304,80 0,962 0,0213 10⁻⁵ 0,0191 0 0 0 0 0,0403 0,0403
3 HCV ІII3 19,05 304,80 0,962 0,0213 10⁻⁵ 0,0191 0 0 0 0 0,0403 0,0403
4 HCV ІI1 4,5 67,50 0,962 0,005 10⁻⁵ 0,0045 0 0 0 0 0,0095 0,0095
5 HCV ІІ2 4,5 67,50 0,962 0,005 10⁻⁵ 0,0045 0 0 0 0 0,0095 0,0095
6 HCV ІІ3 4,5 67,50 0,962 0,005 10⁻⁵ 0,0045 0 0 0 0 0,0095 0,0095
7 HCV І1 1,3 15,60 0,962 0,0015 10⁻⁵ 0,0013 0 0 0 0 0,0028 0,0028
8 HCV І2 1,3 15,60 0,962 0,0015 10⁻⁵ 0,0013 0 0 0 0 0,0028 0,0028
9 HCV І3 1,3 15,60 0,962 0,0015 10⁻⁵ 0,0013 0 0 0 0 0,0028 0,0028
10 HI 1 1,08 21,60 0,962 0,0012 10⁻⁵ 0,0011 23,2 0,0251 1 0,03 0,0273 0,0574
11 HI 2 1,08 21,60 0,962 0,0012 10⁻⁵ 0,0011 23,2 0,0251 1 0,03 0,0273 0,0574
12 HI 3 1,08 21,60 0,962 0,0012 10⁻⁵ 0,0011 23,2 0,0251 1 0,03 0,0273 0,0574
13 HI 4 1,08 21,60 0,962 0,0012 10⁻⁵ 0,0011 23,2 0,0251 1 0,03 0,0273 0,0574
14 HI 5 1,08 21,60 0,962 0,0012 10⁻⁵ 0,0011 23,2 0,0251 1 0,03 0,0273 0,0574
15 HI 6 1,08 21,60 0,962 0,0012 10⁻⁵ 0,0011 23,2 0,0251 1 0,03 0,0273 0,0574
16 HI 7 1,08 21,60 0,962 0,0012 10⁻⁵ 0,0011 23,2 0,0251 1 0,03 0,0273 0,0574
17 HI 8 1,08 21,60 0,962 0,0012 10⁻⁵ 0,0011 23,2 0,0251 1 0,03 0,0273 0,0574
18 HI 9 1,08 21,60 0,962 0,0012 10⁻⁵ 0,0011 23,2 0,0251 1 0,03 0,0273 0,0574
19 HPF0 1 0,48 5,76 0,962 0,0005 10⁻⁵ 0,0005 0 0 0 0 0,0010 0,0010
20 HPF0 2 0,48 5,76 0,962 0,0005 10⁻⁵ 0,0005 0 0 0 0 0,0010 0,0010
21 HPF0 3 0,48 5,76 0,962 0,0005 10⁻⁵ 0,0005 0 0 0 0 0,0010 0,0010
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
77
22 D 0,65 16,30 0,962 0,0007 10⁻⁵ 0,0007 0 0 0 0 0,0014 0,0014
23 BRNPC 0,27 3,24 0,962 0,0003 10⁻⁵ 0,0003 0 0 1,5 0,011 0,0006 0,0118
24 HPPC 0,27 3,24 0,962 0,0003 10⁻⁵ 0,0003 0 0 2 0,015 0,0006 0,0156
25 HCR 0,27 4,32 0,962 0,0003 10⁻⁵ 0,0003 0 0 0 0 0,0006 0,0006
26 HCr 0,27 4,32 0,962 0,0003 10⁻⁵ 0,0003 0 0 0 0 0,0006 0,0006
27 HIR 0,27 5,40 0,962 0,0003 10⁻⁵ 0,0003 23,2 0,0063 1 0,008 0,0068 0,0143
28 HIr 0,27 5,40 0,962 0,0003 10⁻⁵ 0,0003 23,2 0,0063 1 0,008 0,0068 0,0143
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
78
CAPITOLUL V . PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE BAZĂ
5.1 Îndiguirea și compartimentarea terenului
În funcție de amplasarea și rolul pe care -l îndeplinesc digurile în cadrul schemei de
amenajare se pot evidenția următoarele tipuri de diguri:
– diguri de apărare – sunt dimensionate în funcție de clasa de importanță a lucrării la niveluri
maxime în sursa de alimentare – evacuare, cu asigurare de calcul și verificare de 5% și respectiv
1%.
– diguri de compartimentare – care realizează configurația schemei hidrotehnice impusă de cerința
tehnică și se dimensionează în funcție de ca racteristicile bazinelor limitrofe.
– diguri adiacente canalelor de alimentare – evacuare – sunt dimensionate pentru a asigura
funcționabilitatea canalelor deservite.
Întrucât valoarea lucrării de terasamente prezintă o apreciabilă pondere în volumul total al
cheltuielilor necesare realizării investiției la proiectarea îndiguirii incintei s -au luat în considerare
criteriile specifice
criteriul geotehnic – condiționează traseul îndiguirilor și elementelor geometrice ale
secțiunii transversale, în funcție de caracteristicile fizico -mecanice ale pământului
(compresibilitatea, porozitatea, unghi de frecare interior, rezistența la tăiere).
criteriul economic – determină trasee de lucrări de compartimentare și urmăresc puncte de
altitudine maximă, obținând cota te hnologic necesară a coronamentului cu înălțimi reduse de
diguri, respectiv secțiuni și volume eficiente de terasamente.
criteriul punctelor obligate utilizat în situația în care, în condiții uneori limitative rezultate
din criteriile anterioare a fost nece sar să se realizeze toate heleșteiele și bazinele incluse în
schema de amenajare.
Din corelarea celor patru criterii, în funcție de particularitățile hidrografice ale
amplasamentului, rezultă soluția de compartimentare, soluție ce se regăsește în schema hi drotehnică
de amenajare.
Obiectivele principale ale proiectării lucrării de compartimentare au urmărit două aspecte:
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
79
stabilirea cotei coronamentului astfel încât să fie asigurată stabilirea digurilor de
compartimentare și apărare;
stabilirea element elor geometrice din profilul transversal al digurilor astfel încât în condiții
de maximă eficiență secțiunea proiectată să satisfacă condițiile de stabilitate specifice:
infiltrații, alunecare, spălare;
5.1.1 Stabilirea elementelor geometrice ale secțiuni i transversale și ale profilului longitudinal
Principalele elemente de calcul ce definesc un dig în secțiunea transversală și în profil
longitudinal sunt:
– cota proiectată a coronamentului;
– cota de execuție a coronamentului;
– coeficient de taluz;
– lățimea coronamentului;
– date de calcul pentru diferite cantități de lucrări din antemăsurători;
a) Stabilirea cotei proiectate a coronamentului (NCP)
Figura nr. 5.1.
↓NCP = NAmax+hd+hs, unde: NT NT NA NAmax NCP
A H Hp
1/m 0 1/m 1
α1
α2 bp
m0 Hp m1 Hp
B=bp+(m 0+m 1)Hp Hp hd hs
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
80
hd = înălțimea de deferlare a valurilor pe tal uz;
hs = înălțimea suplimentară de siguranță;
ha = k·3,2·(2hv)tg α
k = coeficient ce depinde de natura protecției taluzului;
k = 0,90 (pereu înierbat);
2hv = înălțimea totală a valului;
tgα = 1/mo
hv = 0,0168·W0,71·L 0,24 ·h0,54 , unde:
W – viteza medie a vântului la asigurarea de calcul 5%, W=100 km/h;
L – lungimea fechtului valuluiL=0,64 [m];
hs = 0,2 ÷ 0,5 m
Hp=↓NCP -↓NT
Hp – înălțimea proiectată
b)Stabilirea cotei de execuție a coronamentului (NCE)
Figura nr. 12
Figura nr . 5.2.
↓NCE=↓NCP +h t , unde:
ht – tasarea totală (m);
hf – tasarea terenului de fundație;
hr – tasarea remanentă în corpul digului;
hf=T(ε 1-ε2)/(1+ε 1),în care:
T = 4m = grosimea stratului permeabil ;
ε1 = 0,7 = coeficientul de porozitate inițială a terenului de fundație; NT NCP
bp
Hp be
NC
ht
He
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
81
ε2 = 0,6 = coeficientul de porozitate a terenului de fundație după
construirea barajului;
hr = μ 1·Hp, în care:
μ1 = 0,07 0-coeficient de tasare pe înălțime pentru terenuri luto -nisipoase;
He – înălțimea de execuție
He= H p + h t (m)
c) Stabilirea coeficienților de taluz .
– pentru pământuri luto -nisipoase:
m0 = 2,5 -3
m1 = 1,5 -2
d) Stabilirea lățim ii coronamentului
bp = 0,61+2√Hp m (formula Trantwine)
be = b p+Δb = b p+μ2·Hp,unde:
bp – lățimea proiectată a coronamentului;
Hp – înălțimea proiectată a digului;
be – lățimea de execuție a coronamentului
μ2 – coeficient egal cu 0,1 -0,3
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
82
Tabel nr. 5. 1. elementelor geometrice ale digurilor
Nr.
crt. Cod
dig Lungimea
dig(m) Nmax ,
în
helesteu
adiacent
(mrMN) hd hs NCP
(mrMN) niv
ter
(NT) Hp
(m) hf hr NCE
(mrMn) Coeficienț
i taluz
bp bₑ He
mₒ m1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 DA1 1165 16,22 0,124 0,5 16,84 11,06 5,78 0,235 0,40 17,48 3 2 5,42 6,58 6,42
2 DA2 147 16,22 0,124 0,5 16,84 11,23 5,61 0,235 0,39 17,47 3 2 5,35 6,47 6,24
3 DA3 261 16,22 0,124 0,5 16,84 11,31 5,53 0,235 0,39 17,47 3 2 5,31 6,42 6,16
4 DA4 487 16,22 0,124 0,5 16,84 11,33 5,51 0,235 0,39 17,46 3 2 5,31 6,41 6,13
5 DA5 471 16,22 0,124 0,5 16,84 11,37 5,47 0,235 0,38 17,46 3 2 5,29 6,38 6,09
6 DA6 749 16,22 0,124 0,5 16,84 11,21 5,63 0,235 0,39 17,47 3 2 5,36 6,48 6,26
7 DA7 243 16,22 0,124 0,5 16,84 11,16 5,68 0,235 0,40 17,48 3 2 5,38 6,51 6,32
8 DA8 526 16,22 0,124 0,5 16,84 11,08 5,76 0,235 0,40 17,48 3 2 5,41 6,56 6,40
9 DC1 750 12,8 0,124 0,5 13,42 11,15 2,27 0,235 0,16 13,82 3 2 3,63 4,08 2,67
10 DC2 750 12,72 0,124 0,5 13,34 11,08 2,26 0,235 0,16 13,74 3 2 3,62 4,07 2,66
11 DC3 1278 12,56 0,124 0,5 13,19 10,92 2,27 0,235 0,16 13,58 3 2 3,62 4,08 2,66
12 DC4 130 12,60 0,124 0,5 13,23 11,06 2,17 0,235 0,15 13,62 3 2 3,56 3,99 2,56
13 DC5 130 12,35 0,124 0,5 12,97 11,15 1,82 0,235 0,13 13,34 3 2 3,31 3,68 2,19
14 DC6 130 12,35 0,124 0,5 12,97 11,14 1,83 0,235 0,13 13,34 3 2 3,32 3,69 2,20
15 DC7 130 12,75 0,124 0,5 13,37 11,21 2,16 0,235 0,15 13,76 3 2 3,55 3,98 2,55
16 DC8 455 12,83 0,124 0,5 13,45 11,25 2,20 0,235 0,15 13,84 3 2 3,58 4,02 2,59
17 DC9 243 12,60 0,124 0,5 13,23 11,01 2,22 0,235 0,16 13,62 3 2 3,59 4,03 2,61
18 DC10 530 12,8 0,124 0,5 13,42 11,16 2,26 0,235 0,16 13,82 3 2 3,62 4,07 2,66
19 DC11 530 12,75 0,124 0,5 13,37 11,21 2,16 0,235 0,15 13,76 3 2 3,55 3,98 2,55
20 DC12 775 12,83 0,124 0,5 13,45 11,29 2,16 0,235 0,15 13,84 3 2 3,55 3,98 2,55
21 DC13 56 12,83 0,124 0,5 13,45 11,35 2,10 0,235 0,15 13,84 3 2 3,51 3,93 2,49
22 DC14 403 12,83 0,124 0,5 13,45 11,22 2,23 0,235 0,16 13,85 3 2 3,60 4,05 2,63
23 DC15 336 13,23 0,124 0,5 13,85 11,22 2,63 0,235 0,18 14,27 3 2 3,86 4,38 3,05
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
83
24 DC16 404 13,29 0,124 0,5 13,92 11,06 2,86 0,235 0,20 14,35 3 2 3,99 4,56 3,29
25 DC17 182 13,18 0,124 0,5 13,80 11,15 2,65 0,235 0,19 14,22 3 2 3,87 4,40 3,07
26 DC18 182 13,20 0,124 0,5 13,83 11,18 2,65 0,235 0,19 14,25 3 2 3,87 4,39 3,07
27 DC19 182 13,23 0,124 0,5 13,86 11,21 2,65 0,235 0,19 14,28 3 2 3,87 4,39 3,07
28 DC20 182 13,26 0,124 0,5 13,89 11,24 2,65 0,235 0,19 14,31 3 2 3,87 4,39 3,07
29 DC2 1 182 13,29 0,124 0,5 13,92 11,27 2,65 0,235 0,19 14,34 3 2 3,87 4,39 3,07
30 DC22 182 13,29 0,124 0,5 13,92 11,16 2,76 0,235 0,19 14,35 3 2 3,93 4,48 3,19
31 DC23 123 12,37 0,124 0,5 13 11,16 1,84 0,235 0,13 13,36 3 2 3,32 3,69 2,20
32 DC24 312 13,29 0,124 0,5 13,92 11,26 2,66 0,235 0,19 14,34 3 2 3,87 4,40 3,08
33 DC25 255 13,34 0,124 0,5 13,96 11,29 2,67 0,235 0,19 14,39 3 2 3,88 4,42 3,10
34 DC26 184 13,24 0,124 0,5 13,87 11,23 2,64 0,235 0,18 14,29 3 2 3,86 4,39 3,06
35 DC27 184 13,28 0,124 0,5 13,90 11,27 2,63 0,235 0,18 14,32 3 2 3,86 4,38 3,05
36 DC28 184 13,31 0,124 0,5 13,93 11,3 2,63 0,235 0,18 14,35 3 2 3,86 4,38 3,05
37 DC29 184 13,34 0,124 0,5 13,96 11,31 2,65 0,235 0,19 14,38 3 2 3,87 4,40 3,07
38 DC30 184 13,34 0,124 0,5 13,96 11,33 2,63 0,235 0,18 14,38 3 2 3,86 4,38 3,05
39 DC31 192 13,23 0,124 0,5 13,85 11,26 2,59 0,235 0,18 14,27 3 2 3,83 4,35 3,01
40 DC32 95 13,68 0,124 0,5 14,30 11,2 3,10 0,235 0,22 14,76 3 2 4,13 4,75 3,56
41 DC33 95 13,23 0,124 0,5 13,85 11,22 2,63 0,235 0,18 14,27 3 2 3,86 4,38 3,05
42 DC34 95 13,23 0,124 0,5 13,85 11,24 2,61 0,235 0,18 14,27 3 2 3,84 4,37 3,03
43 DC35 95 12,87 0,124 0,5 13,49 11,26 2,23 0,235 0,16 13,89 3 2 3,60 4,05 2,63
44 DC36 95 12,87 0,124 0,5 13,49 11,28 2,21 0,235 0,15 13,88 3 2 3,59 4,03 2,60
45 DC37 95 12,51 0,124 0,5 13,13 11,3 1,83 0,235 0,13 13,50 3 2 3,32 3,69 2,20
46 DC38 205 12,54 0,124 0,5 13,16 11,32 1,84 0,235 0,13 13,53 3 2 3,33 3,69 2,21
47 DC39 205 12,56 0,124 0,5 13,18 11,34 1,84 0,235 0,13 13,55 3 2 3,33 3,69 2,21
48 DC40 205 12,57 0,124 0,5 13,19 11,35 1,84 0,235 0,13 13,56 3 2 3,33 3,69 2,21
49 DC41 460 12,57 0,124 0,5 13,19 11,38 1,81 0,235 0,13 13,56 3 2 3,30 3,67 2,18
50 DC42 290 13,34 0,124 0,5 13,96 11,23 2,73 0,235 0,19 14,39 3 2 3,92 4,46 3,16
51 DC4 3 195 13,34 0,124 0,5 13,96 11,23 2,73 0,235 0,19 14,39 3 2 3,92 4,46 3,16
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
84
5.1.2 Verificarea secțiunii digurilor la infiltrații în regim permanent
Verificarea secțiunii la infiltrații s -a efectuat prin metoda Pavlovski simplificată. În
principiu, metod a constă în limitarea poziției punctului de emergență a curbei de infiltrație la o
valoare considerată acceptabilă din punct de vedere al stabilității pentru digurile piscicole:
Figura nr. 5.3.
Zonă saturată cu apă
Zonă nesatura tă
Relațiile de calcul sunt:
I = h a+1(m)
B = b p+(H p- ha)·(m 0+m 1)
hi = I+B/n – √(I+B/n)2 – I2 ≤ 1,5, unde: m 1 – coeficientul taluzului uscat.
Rezultatele verificărilor sunt expuse în tabelul nr. 5.2
Tabel nr. 5.2. Verificarea secțiunii digurilor la infiltrații
Nr.crt. Cod
dig Ha
(m) I
(m) Hp
(m) bp
(m) B
(m) hi
(m)
0 1 4 5 6 7 8 9
1 DA1 2 3 5,78 5,42 24,34 0,33
2 DA2 2 3 5,61 5,35 23,42 0,35
3 DA3 2 3 5,53 5,31 22,98 0,35
4 DA4 2 3 5,51 5,31 22,88 0,35
5 DA5 1,5 2,5 5,47 5,29 25,16 0,23
6 DA6 1,6 2,6 5,63 5,36 25,53 0,24 B
bp
I
1m ha
hi 0,5 1/m 1/n
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
85
7 DA7 1,6 2,6 5,68 5,38 25,80 0,24
8 DA8 1,6 2,6 5,76 5,41 26,23 0,24
9 DC1 1,6 2,6 2,27 3,63 7,00 0,77
10 DC2 1,6 2,6 2,26 3,62 6,94 0,77
11 DC3 1,6 2,6 2,27 3,62 6,97 0,77
12 DC4 1,5 2,5 2,17 3,56 6,90 0,72
13 DC5 1,5 2,5 1,82 3,31 4,93 0,97
14 DC6 1,2 2,2 1,83 3,32 6,49 0,60
15 DC7 1,5 2,5 2,16 3,55 6,87 0,72
16 DC8 1,5 2,5 2,20 3,58 7,10 0,70
17 DC9 1,6 2,6 2,22 3,59 6,68 0,80
18 DC10 1,6 2,6 2,26 3,62 6,94 0,77
19 DC11 1,5 2,5 2,16 3,55 6,87 0,72
20 DC12 1,5 2,5 2,16 3,55 6,87 0,72
21 DC13 1,5 2,5 2,10 3,51 6,53 0,76
22 DC14 1,5 2,5 2,23 3,60 7,27 0,69
23 DC15 1,6 2,6 2,63 3,86 9,03 0,61
24 DC16 2 3 2,86 3,99 8,29 0,86
25 DC17 2 3 2,65 3,87 7,14 0,98
26 DC18 2 3 2,65 3,87 7,11 0,99
27 DC19 2 3 2,65 3,87 7,11 0,99
28 DC20 2 3 2,65 3,87 7,11 0,99
29 DC21 2 3 2,65 3,87 7,11 0,99
30 DC22 2,5 3,5 2,76 3,93 5,23 1,76
31 DC23 1,2 2,2 1,84 3,32 6,52 0,60
32 DC24 2 3 2,66 3,87 7,17 0,98
33 DC25 2 3 2,67 3,88 7,25 0,97
34 DC26 2 3 2,64 3,86 7,05 0,99
35 DC27 2 3 2,63 3,86 7,03 1,00
36 DC28 2 3 2,63 3,86 7,03 1,00
37 DC29 2 3 2,65 3,87 7,14 0,98
38 DC30 2 3 2,63 3,86 7,03 1,00
39 DC31 2 3 2,59 3,83 6,80 1,03
40 DC32 2 3 3,10 4,13 9,65 0,76
41 DC33 2 3 2,63 3,86 7,03 1,00
42 DC34 2 3 2,61 3,84 6,91 1,01
43 DC35 1,6 2,6 2,23 3,60 6,77 0,79
44 DC36 1,6 2,6 2,21 3,59 6,66 0,80
45 DC37 1,2 2,2 1,83 3,32 6,49 0,60
46 DC38 1,2 2,2 1,84 3,33 6,55 0,59
47 DC39 1,2 2,2 1,84 3,33 6,55 0,59
48 DC40 1,2 2,2 1,84 3,33 6,55 0,59
49 DC41 1,2 2,2 1,81 3,30 6,37 0,61
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
86
50 DC42 2 3 2,73 3,92 7,59 0,93
51 DC43 2 3 2,73 3,92 7,59 0,93
5.1.3 Întocmirea profilului longitudinal și secțiunii transversale tip pentru diguri.
Profilul longitudinal și secțiunea transversală tip sunt necesare pentr u întocmirea
documentației de deviz (antemăsurătoare și deviz pe categorii de lucrări) precum și pentru
adoptarea tehnologiei de execuție adecvate volumelor de umplutură și particularităților
geotehnice ale amplasamentelor.
În profil longitudinal sunt evid ențiate:
– configurația nivelitică a terenului;
– nivelul apei în heleșteu;
– nivelul proiectat al coronamentului;
Cu aceste elemente se determină parametrii necesari pentru determinarea cantităților de
lucrări pe articole de deviz necesare la execuția ter asamentului respectiv (volum de pământ,
suprafețe taluze, suprafața ampriză, suprafață coronament, etc.)
La întocmirea profilului longitudinal s -a pornit de la următoarele date inițiale:
– lungime dig;
– coeficient de taluz;
– nivel mediu teren;
– diferenț a nivelitică;
– cota proiectată coronament;
– lățime coronament;
Relațiile de calcul sunt:
Sgeom.pr = H p[2bp+H p(m+n)]·1/2 (m²);
Snec = 1,25·S geom (m²)
Vgeom.pr . = S geom.pr. ·Ld (m³);
Vnec. = S nec.·Ld (m³)
Lt = 2H p(√1+n²) (m);
St = L t·Ld (m²)
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
87
Secțiune transversală tip prin diguri
Figura nr. 5.4.
NC
E
NF
D NT Releu 1
Releu 1 Releu 2 Releu 2
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
88
Tabel nr. 5.3. Profilul longitudinal și secțiunea transversală pentru diguri
Nr.
crt. Cod
dig Ld
(m) Hp
(m) m=n bp(m) B (m) Lt
(m) St (m²) Sc (m²) Sg (m² ) Sneces
(m²) Vg (m³) Vneces
(m³)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 DA1 1165 5,78 3 5,42 24,34 36,58 42616 ,04 6314 ,22 86,06 107,58 100261 ,26 125326 ,58
2 DA2 147 5,61 3 5,35 23,42 35,51 5219 ,25 786,26 80,75 100,93 11869 ,66 14837 ,07
3 DA3 261 5,53 3 5,31 22,98 35,00 9134 ,78 1387 ,17 78,30 97,88 20436 ,57 25545 ,71
4 DA4 487 5,51 3 5,31 22,88 34,87 16982 ,99 2584 ,18 77,70 97,12 37837 ,67 47297 ,08
5 DA5 471 5,47 3 5,29 25,16 34,62 16305 ,87 2491 ,24 83,33 104,17 39249 ,98 49062 ,47
6 DA6 749 5,63 3 5,36 25,53 35,63 26688 ,08 4012 ,50 87,00 108,75 65160 ,53 81450 ,66
7 DA7 243 5,68 3 5,38 25,80 35,95 8735 ,32 1306 ,89 88,60 110,75 21529 ,49 26911 ,87
8 DA8 526 5,76 3 5,41 26,23 36,45 19174 ,70 2846 ,50 91,19 113,99 47966 ,61 59958 ,26
9 DC1 750 2,27 3 3,63 7,00 14,38 10785 ,83 2719 ,39 12,08 15,09 9056 ,45 11320 ,57
10 DC2 750 2,26 3 3,62 6,94 14,32 10738 ,39 2714 ,42 11,95 14,94 8962 ,90 11203 ,63
11 DC3 1278 2,27 3 3,62 6,97 14,35 18338 ,64 4629 ,61 12,01 15,02 15352 ,40 19190 ,50
12 DC4 130 2,17 3 3,56 6,90 13,72 1783,21 462,20 11,34 14,17 1473 ,91 1842 ,38
13 DC5 130 1,82 3 3,31 4,93 11,54 1499 ,56 430,43 7,52 9,39 977,01 1221 ,26
14 DC6 130 1,83 3 3,32 6,49 11,60 1507 ,78 431,39 8,99 11,24 1168 ,89 1461 ,11
15 DC7 130 2,16 3 3,55 6,87 13,69 1779 ,10 461,76 11,28 14,10 1466,04 1832 ,55
16 DC8 455 2,20 3 3,58 7,10 13,94 6341 ,97 1628 ,48 11,77 14,71 5353 ,40 6691 ,75
17 DC9 243 2,22 3 3,59 6,68 14,03 3410 ,08 872,17 11,40 14,25 2769 ,39 3461 ,74
18 DC10 530 2,26 3 3,62 6,94 14,32 7588 ,47 1918 ,19 11,95 14,94 6333 ,79 7917 ,23
19 DC11 530 2,16 3 3,55 6,87 13,69 7253 ,26 1882 ,56 11,28 14,10 5976 ,92 7471 ,16
20 DC12 775 2,16 3 3,55 6,87 13,69 10606 ,19 2752 ,81 11,28 14,10 8739 ,84 10924 ,80
21 DC13 56 2,10 3 3,51 6,53 13,31 745,13 196,61 10,56 13,20 591,50 739,38
22 DC14 403 2,23 3 3,60 7,27 14,13 5693 ,63 1450 ,48 12,14 15,17 4891 ,78 6114 ,72
23 DC15 336 2,63 3 3,86 9,03 16,66 5597 ,07 1295 ,56 16,96 21,20 5699 ,64 7124 ,55
24 DC16 404 2,86 3 3,99 8,29 18,08 7304 ,71 1612 ,62 17,55 21,94 7090 ,12 8862 ,65
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
89
25 DC17 182 2,65 3 3,87 7,14 16,78 3054,77 704,00 14,60 18,25 2657 ,84 3322 ,30
26 DC18 182 2,65 3 3,87 7,11 16,75 3049 ,01 703,44 14,53 18,17 2645 ,33 3306 ,66
27 DC19 182 2,65 3 3,87 7,11 16,75 3049 ,01 703,44 14,53 18,17 2645 ,33 3306 ,66
28 DC20 182 2,65 3 3,87 7,11 16,75 3049 ,01 703,44 14,53 18,17 2645 ,33 3306 ,66
29 DC21 182 2,65 3 3,87 7,11 16,75 3049 ,01 703,44 14,53 18,17 2645 ,33 3306 ,66
30 DC22 182 2,76 3 3,93 5,23 17,45 3175 ,63 715,62 12,63 15,79 2299 ,21 2874 ,01
31 DC23 123 1,84 3 3,32 6,52 11,63 1430 ,48 408,62 9,05 11,31 1112 ,62 1390 ,78
32 DC24 312 2,66 3 3,87 7,17 16,82 5246 ,61 1207 ,81 14,67 18,34 4577 ,79 5722 ,24
33 DC25 255 2,67 3 3,88 7,25 16,91 4312 ,29 989,50 14,88 18,60 3794 ,41 4743 ,01
34 DC26 184 2,64 3 3,86 7,05 16,69 3070 ,88 710,04 14,40 18,00 2649 ,17 3311 ,47
35 DC27 184 2,63 3 3,86 7,03 16,66 3065 ,06 709,47 14,33 17,91 2636 ,60 3295 ,75
36 DC28 184 2,63 3 3,86 7,03 16,66 3065 ,06 709,47 14,33 17,91 2636 ,60 3295 ,75
37 DC29 184 2,65 3 3,87 7,14 16,78 3088 ,34 711,74 14,60 18,25 2687 ,05 3358 ,81
38 DC30 184 2,63 3 3,86 7,03 16,66 3065 ,06 709,47 14,33 17,91 2636 ,60 3295 ,75
39 DC31 192 2,59 3 3,83 6,80 16,40 3149 ,75 735,57 13,79 17,24 2647 ,33 3309 ,17
40 DC32 95 3,10 3 4,13 9,65 19,63 1864 ,90 392,69 21,40 26,74 2032 ,56 2540 ,71
41 DC33 95 2,63 3 3,86 7,03 16,66 1582 ,50 366,30 14,33 17,91 1361 ,29 1701 ,61
42 DC34 95 2,61 3 3,84 6,91 16,53 1570 ,49 365,13 14,06 17,57 1335 ,47 1669 ,34
43 DC35 95 2,23 3 3,60 6,77 14,13 1342 ,17 341,93 11,58 14,47 1100 ,09 1375 ,12
44 DC36 95 2,21 3 3,59 6,66 14,00 1330 ,15 340,65 11,34 14,17 1076 ,91 1346 ,14
45 DC37 95 1,83 3 3,32 6,49 11,60 1101 ,84 315,25 8,99 11,24 854,19 1067 ,73
46 DC38 205 1,84 3 3,33 6,55 11,66 2390 ,62 681,78 9,10 11,38 1865 ,53 2331 ,91
47 DC39 205 1,84 3 3,33 6,55 11,66 2390 ,62 681,78 9,10 11,38 1865 ,53 2331 ,91
48 DC40 205 1,84 3 3,33 6,55 11,66 2390 ,62 681,78 9,10 11,38 1865 ,53 2331 ,91
49 DC41 460 1,81 3 3,30 6,37 11,47 5277 ,03 1519 ,65 8,78 10,97 4036 ,87 5046 ,09
50 DC42 290 2,73 3 3,92 7,59 17,29 5014 ,22 1135 ,89 15,72 19,65 4559 ,89 5699 ,86
51 DC43 195 2,73 3 3,92 7,59 17,29 3371 ,63 763,79 15,72 19,65 3066 ,13 3832 ,67
Total
323376 ,81 65899 ,34 1221 ,93 1527 ,41 496152 ,28 620190 ,35
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
90
5.1.4 Antemăsurătoare
În vederea determinării valorii unui obiect de investiție se procedează astfel:
– întocmirea profilului longitudinal și al s ecțiunii transversale tip;
– stabilirea tehnologiei și a utilajelor de execuție;
– întocmirea antemăsurătorii în baza tehnologiei de execuție și a cantităților de lucrări precizate
în profilul longitudinal și în gestiunea transversală tip;
– antemăsurătoar ea cuprinde, într -o succesiune tehnologică și funcțională operațiile (lucrările)
care trebuie executate în scopul realizării proiectului de investiție respect 4. În antemăsurătoare
sunt cuantificate cantitățile de lucrări pe fiecare articol.
Fiecărei catego rii de lucrări îi este specific un indicator de norme de deviz. Astfel, pentru
lucrările de terasamente:
– indicatori norme deviz: TS
– lucrări de construcție:C
– lucrări de îmbunătățiri funciare: If.
Întocmirea devizului pe categorii de lucrări (DCL) se r ealizează pe baza catalogului de
prețuri unitare pe articole de deviz care sunt notate cu același indicativ: TS, C, If.
Tabel nr. 5.4. Antemăsurătoare
Nr.
crt. Indicatori de
norme de
deviz Semnificatie U.M Cantitate
1 ASO1 Pichetare traseu dig și canale drenoare buc. 1610
2 TSC02A1 Curățarea amprizei de vegetație sute m2 1846
3 TSC01A1 Scarificare mecanică a amprizei sute m2 1846
4 TSC04B3 Săpătura cu excavatoare pe șenile amplasate pe
platelaje sute m3 6202
5 TSC18B1 Releu de buldozer pentru sistemat izarea profilului
digului sute m3 1861
6 TSD03A11 Împrăștiere pământ în secțiunea digului cu buldozerul
în vederea compactării sute m3 372
7 TSD10A11 Compactarea terasamentelor cu TPD 151 sute m3 6202
8 TSE0B1 Finisarea sau nivelarea normală a coronamen tului
digului sute m2 659
9 TSE03B1 Finisare sau politură taluze, manuala sute m2 3234
10 IfA05H1 Pereu din dale prefabricate (40x40x8 cm) buc. 20211
11 IfB09A1 Strat drenant balast de 15 cm grosime sute m3 485
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
91
5.2.Rețeaua de canale pentru transport ul apei
Aductia, transportul, distributia și evacuarea apei în cadrul schemei hidrotehnice a unei
amenajari piscicole, este asigurata de o retea de canale optimizata hidraulic ce cuprinde
urmatoarele categorii de canale:
a) Canale de aductiune -C.A.
b) Canale principale de alimentare -C.P.A.
c) Canale secundare de alimentare -C.S.A.
d) Canale principale de evacuare -C.P.E.
e) Canale drenoare -C.D.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
92
Schema sinoptica a canalelor
Figura nr. 5.5.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
93
5.2.1 Graficul debitelor canalelor (GDC)
Pentru stabi lirea debitului maxim de calcul specific fiecărui canal și în scopul optimizării
hidraulice a funcționării rețelei de canale este necesar să se întocmească graficul debitelor
canalelor.
Din analiza graficului debitelor canalelor se desprinde și oportunita tea utilizării unor
construcții tip stăvilar ce permit izolarea pe perioade determinate tehnologic a unor
compartimente de schema hidrotehnică.
Determinarea GDC se face în funcție de elementele de bilanț hidrologic stabilite anterior
și de schema hidrotehn ică de amenajare.
Astfel, plecând de la canalele de alimentare și respectiv evacuare, se stabilesc:
– codul canalului;
– funcționarea canalului (alimentare, evacuare, întreținere);
– unitatea hidrografică beneficiară în schema hidrotehnică (heleștee sau ca nale);
– perioada de funcționare (pe luni și decade);
– variația debitului pe perioade de funcționare;
– debit maxim de transportat;
Graficul debitelor canalelor prezintă o importanță deosebită în proiectarea amenajării și în
optimizarea consumului de apă al acesteia, fiind folosit la:
– determinarea debitului de calcul pentru dimensionarea hidraulică a canalelor;
– dispecerizarea transportului, distribuției și evacuării apei, conform variațiilor tehnologice;
– optimizarea funcționării rețelei de transport, distribuție și evacuare a apei;
– cuantificarea consumului total de apă al amenajării și al celui detaliat pe heleșteu.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
94
Tabel nr. 5.1. Graficul debitelor canalelor de alimentare (GDC)
GRAFICUL DEBITELOR CANALELOR DE ALIMENTARE
Nr.
Crt. Cod
canal Bazin
deservit Debit
(m³/s) PERIOADA DE FUNCTIONARE Timp de
umplere
(zile) Qtot
(m³/s) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
1 CA1 HCV І1 0,0258 7 0,0028
HCV І2 0,0258 7 0,0028
HCV І3 0,0258 7 0,0028
HCV І I1 0,0781 10 0,0095
HCV ІІ2 0,0781 10 0,0095
HCV ІII1 0,2940 12 0,0403
HCV ІII2 0,2940 12 0,0403
HPF0 1 0,2020 0,50 0,0010
HCV ІІ3 0,0781 10 0,0095
HCV ІII3 0,2940 12 0,0403
Debit max 0,2940
2 CA2 HCV ІI1 0,0781 10 0,0095
HCV ІІ2 0,0781 10 0,0095
HCV ІII1 0,2940 12 0,0403
HCV ІII2 0,2940 12 0,0403
HPF0 1 0,2020 0,50 0,0010
HCV ІІ3 0,0781 10 0,0095
HCV ІII3 0,2940 12 0,0403
Debit max 0,2940
3 CA3 HCV ІII2 0,2940 12 0,0403
HPF0 1 0,2020 0,50 0,0010
HCV ІІ3 0,0781 10 0,0095
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
95
HCV ІII3 0,2940 12 0,0403
Debit max 0,2940
4 CA4 HI 1 0,2941 0,85 0,0323
HI 2 0,2941 0,85 0,0323
HI 3 0,2941 0,85 0,0323
HI 4 0,2941 0,85 0,0323
HI 5 0,2941 0,85 0,0323
HI 6 0,2941 0,85 0,0323
HI 7 0,2941 0,85 0,0323
HI 8 0,2941 0,85 0,0323
HI 9 0,2941 0,85 0,0323
D 0,4717 0,4 0,0014
Debit max 0,4717
5 CA5 HI 6 0,2941 0,85 0,0323
HI 7 0,2941 0,85 0,0323
HI 8 0,2941 0,85 0,0323
HI 9 0,2941 0,85 0,0323
D 0,4717 0,4 0,0014
Debit max 0,4717
6 CA6 HIr 0,1250 0,5 0,0143
HIR 0,0156 4 0,0143
HCr 0,1000 0,5 0,0006
HCR 0,0500 1 0,0006
HPPC 0,0375 1 0,0156
BRNPC 0,0938 0,4 0,0118
Debit max 0,1000
7 CA7 HCR 0,0500 1 0,0006
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
96
HPPC 0,0375 1 0,0156
BRNPC 0,0938 0,4 0,0118
Debit max 0,0938
Tabel n r. 5.6. Graficul debitelor canalelor de evacuare (GDC)
GRAFICUL DEBITELOR CANALELOR DE EVACUARE
Nr.
Crt. Cod
canal Bazin
deservit Debit (m³/s) PERIOADA DE FUNCTIONARE Timp
de
golire
(zile) Qtot
(m³/s) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
CE1 HCV І1 0,0258 7 0,0028
HCV І2 0,0258 7 0,0028
HCV І3 0,0258 7 0,0028
Debit max 0,0258
CE2 HCV І1 0,0258 7 0,0028
HCV І2 0,0258 7 0,0028
HCV І3 0,0258 7 0,0028
BRN PC 0,0938 0,4 0,0118
HPPC 0,0375 1 0,0156
HCR 0,0500 1 0,0006
HCr 0,1000 0,5 0,0006
HIR 0,0156 4 0,0143
HIr 0,0313 2 0,0143
D 0,0472 4 0,0014
Debit max 0,1500
CE3 HCV ІI1 0,0781 10 0,0095
HPF0 1 0,2020 0,50 0,0010
Debit max 0,2020
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
97
CE4 HCV І1 0,0258 7 0,0028
HCV І2 0,0258 7 0,0028
HCV І3 0,0258 7 0,0028
BRNPC 0,0938 0,4 0,0118
HPPC 0,0375 1 0,0156
HCR 0,0500 1 0,0006
HCr 0,1000 0,5 0,0006
HIR 0,0156 4 0,0143
HIr 0,0313 2 0,0143
D 0,0472 4 0,0014
HCV ІI1 0,0781 10 0,0095
HCV ІI2 0,0781 10 0,0095
HPF0 1 0,2020 0,50 0,0010
HPF0 2 0,2020 0,50 0,0010
HPF0 3 0,2020 0,50 0,0010
HI 1 0,2941 0,85 0,0323
HI 2 0,2941 0,85 0,0323
HI 3 0,2941 0,85 0,0323
HI 4 0,2941 0,85 0,0323
HI 5 0,2941 0,85 0,0323
Debit max 0,2941
CE5 HCV ІII1 0,2940 12 0,0403
Debit max 0,2940
CE6 HCV ІII1 0,2940 12 0,0403
HCV ІII2 0,2940 12 0,0403
Debit max 0,2940
CE7 HCV ІII1 0,2940 12 0,0403
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
98
HCV ІII2 0,2940 12 0,0403
HCV ІII3 0,2940 12 0,0403
HCV ІI3 0,0781 10 0,0095
Debit max 0,2940
CE8 HCV І1 0,0258 7 0,0028
HCV І2 0,0258 7 0,0028
HCV І3 0,0258 7 0,0028
BRNPC 0,0938 0,4 0,0118
HPPC 0,0375 1 0,0156
HCR 0,0500 1 0,0006
HCr 0,1000 0,5 0,0006
HIR 0,0156 4 0,0143
HIr 0,0313 2 0,0143
D 0,0472 4 0,0014
HCV ІI1 0,0781 10 0,0095
HCV ІI2 0,0781 10 0,0095
HCV ІI3 0,0781 10 0,0095
HPF0 1 0,2020 0,50 0,0010
HPF0 2 0,2020 0,50 0,0010
HPF0 3 0,2020 0,50 0,0010
HI 1 0,2941 0,85 0,0323
HI 2 0,2941 0,85 0,0323
HI 3 0,2941 0,85 0,0323
HI 4 0,2941 0,85 0,0323
HI 5 0,2941 0,85 0,0323
HCV ІII1 0,2940 12 0,0403
HCV ІII2 0,2940 12 0,0403
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
99
HCV ІII3 0,2940 12 0,0403
Debit max 0,3198
CE9 HI 6 0,2941 0,85 0,0323
HI 7 0,2941 0,85 0,0323
Debit max 0,2941
C10 HI 6 0,2941 0,85 0,0323
HI 7 0,2941 0,85 0,0323
HI 8 0,2941 0,85 0,0323
HI 9 0,2941 0,85 0,0323
Debit max 0,2941
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
100
5.2.2.Dimensionarea hi draulică a canalelor
Figura nr. 5.6.
Etape de calcul:
1. Înclinația taluzurilor (m):se stabilește în funcție de caracteristicile fizico -mecanice ale
terenului și textura solului.
Tabel nr. 5.7. Înclinația taluzurilor (m):
Q
(m³/s) Soluri ușoar e Soluri medii Soluri grele
<1,0 1,5 1,5 1,5
1,1-1,5 1,5 1,5 1,0
1,5-10 1,75 1,5 1,0
2. Lățimea de fund a canalului (b) se adoptă în funcție de mărimea debitului.
Tabel nr. 5.8. Lățimea de fund a canalului (b)
Q(m³/s) b (m)
0,05-0,25 0,4 – – – – – –
0,25-0,40 0,6 – – – – – –
0,45-0,65 0,8 – – – – – –
0,70-1,00 1,0 – – – – – –
1,10-2,00 1,5 2 3 – – – –
2,10-4,00 1,5 2 3 3,5 – – –
4,10-5,00 1,5 2 3 3,5 4 – –
5,10-6,00 1,5 2 3 3,5 4 4,5 5
6,10-8,00 2 3 4 4,5 4,5 5 –
8,10-9,00 3 3,5 4,5 4,5 5 6 –
9,10-10,0 3 3,5 4,5 4,5 5 6 7
3. Determinarea raportului optim al secțiunii (b /h a):
b/h a = 2(√1+m2-m)
3. Adoptarea înălțimii de siguranță (h s) în funcție de Q
B
NA
NFC NT B0
b 1:m 1:m hc
ha hs
A
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
101
Tabel nr. 5.9. Adoptarea înălțimii de siguranță (h s)
Q(m³/s) 0,05-0,30 0,35-0,65 0,7-1 1-10
hs 0,20 0,30 0,40 0,50
4. Determinarea adâncimii canalului (h C):
hc = h a + h s
6. Determinarea secțiunii ariei de curgere (A):
A = (b + m·h a) ha
7.Calculul perimetrului udat (P):
P = b + 2h a·√1 + m2
8. Determinarea razei hidraulice (R):
R = A/P
9. Coeficientul de rugozitate al secțiunii (n) depinde de modul de protecție al secțiunii canalului
și de starea de întreținere a lui.
Tabel nr. 5.10. Coeficientul de rugozitate al secțiunii (n)
Caracterstica suprafeței udate a terenului n
Căptușeală beton 0,016
Canal p ământ. Condiții medii de întreținere 0,025
Canal p ământ. Condiții bune de întreținere 0,03
Canal îmburuienat 0,04
10. Determinarea coeficientului Chezy (C):
C = (1/n)Ry , unde:
y = 2,5·√n – 0,13 – 0,75(√n -0,1)·√R.
11. Calculul pan tei necesare fundului canalului (I):
I= Q2/A2·C2·R·10 (‰)
12. Determinarea vitezei medii de curgere (v):
v = C·√R·I
13. Viteza de neeroziune (v ne):
vne = K·Q0,1·R⅓
k=depinde de textura solului
Tabel nr. 5.11. Coeficientul (k)
Textură sol k vne
Nisip oasă mijlocie 0,45 0,33-0,57
Nisipo -lutoasă 0,53 0,39-0,67
Luto -nisipoasă 0,57 0,42-0,72
Lutoasă 0,62 0,46-0,78
Argilo -nisipoasă 0,68 0,50-0,85
Argiloasă 0,80 0,56-1,07
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
102
14. Viteza de neînnămolire (v nl):
vni = A˟·Q0,2
A˟-depinde de mărimea hidr aulică a aluvunilor. care reprezintă viteza cu care acestea cad
în masa apei în condi ții de apă stătătoare.
Tabel nr. 5.12. Coeficientul (A ˟)
Mărime hidraulică a
aluvunilor A˟
>3,5 0,55
1,5-3,5 0,44
<1,5 0,30
15.Exprimarea regimului vitezelor:
vni <v vmed <vne
Dacă vitezele obținute în urma calculelor nu respectă relația de mai sus, atunci se aplică
criteriul vitezelor admisibile.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
103
Tabel nr. 5.13. Dimensionarea hidraulică a canalelor
Nr.
Crt. Cod
canal Debit
Max
(m³/s) m n k b
(m) ha
(m) hs
(m) hc
(m) bₒ
(m) B
(m) A
(m²) P
(m) R
(m) Y C I (‰) Vni
(m/s) Vmed
(m/s) Vne
(m/s)
1 CA1 0,2940 1,5 0,025 0,8 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 18*10⁻⁵ 0,344 0,449 0,561
2 CA2 0,2940 1,5 0,025 0,57 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 18*10⁻⁵ 0,344 0,449 0,399
3 CA3 0,2940 1,5 0,025 0,57 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 18*10⁻⁵ 0,344 0,449 0,399
4 CA4 0,4717 1,5 0,025 0,57 0,8 1,32 0,3 1,62 4,76 5,66 3,42 5,56 0,61 0,23 44,77 15*10⁻⁵ 0,379 0,436 0,449
5 CA5 0,4717 1,5 0,025 0,57 0,8 1,32 0,3 1,62 4,76 5,66 3,42 5,56 0,61 0,23 44,77 15*10⁻⁵ 0,379 0,436 0,449
6 CA6 0,1000 1,5 0,025 0,57 0,4 0,66 0,2 0,86 2,38 2,98 1,05 2,78 0,38 0,24 50,41 9*10⁻⁵ 0,278 0,300 0,328
7 CA7 0,0938 1,5 0,025 0,57 0,4 0,66 0,2 0,86 2,38 2,98 1,05 2,78 0,38 0,24 50,41 8*10⁻⁵ 0,274 0,281 0,326
8 CE1 0,0258 1,5 0,025 0,57 0,4 0,66 0,2 0,86 2,38 2,98 1,05 2,78 0,38 0,24 50,41 10⁻⁵ 0,212 0,077 0,286
9 CE2 0,1500 1,5 0,025 0,57 0,4 0,66 0,2 0,86 2,38 2,98 1,05 2,78 0,38 0,24 50,41 21*10⁻⁵ 0,301 0,450 0,341
10 CE3 0,2020 1,5 0,025 0,57 0,4 0,66 0,2 0,86 2,38 2,98 1,05 2,78 0,38 0,24 50,41 38*10⁻⁵ 0,320 0,606 0,352
11 CE4 0,2941 1,5 0,025 0,57 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 18*10⁻⁵ 0,344 0,449 0,399
12 CE5 0,2940 1,5 0,025 0,57 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 18*10⁻⁵ 0,344 0,449 0,399
13 CE6 0,2940 1,5 0,025 0,57 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 18*10⁻⁵ 0,344 0,449 0,399
14 CE7 0,2940 1,5 0,025 0,57 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 18*10⁻⁵ 0,344 0,449 0,399
15 CE8 0,3198 1,5 0,025 0,57 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 22*10⁻⁵ 0,350 0,488 0,403
16 CE9 0,2941 1,5 0,025 0,57 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 18*10⁻⁵ 0,344 0,449 0,399
17 C10 0,2941 1,5 0,025 0,57 0,6 0,99 0,2 1,19 3,57 4,17 2,07 4,17 0,50 0,23 47,13 18*10⁻⁵ 0,344 0,449 0,399
Deoarece condiția la canalul CE1 Vmed ≥ Vnî nu este îndeplinit ă se vor executa decolm atări periodice.
Condiția la CE1 Vnî ≤ Vmed ≤ Vne nu este îndeplinit ă
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
104
5.2.3 Canale de alimentare
Stabilirea caracteristicilor tehnice și constructive ale canalelor de alimentare presupune
următoarele etape:
a. identificarea nivelului maxim al apei într -unul di n heleșteiele adiacente canalului
↓NA max , (mrMN);
b. stabilirea căderii tehnologic necesare a lamei de apă în vederea realizării aerării ∆H
(m): ∆H = ↓NFC in pct,max. -↓NA in pct.max =1,5;
c. determinarea cotei fundului la extremități:
I este panta canalul ui.
L este lungimea canalului.
↓NFC amonte = ↓ N.A. max(mrMN). +∆H + L·I
↓NFC aval = ↓ N.A. max(mrMN). +∆H
d. determinarea cotei medii a fundului canalului:
↓NFC mediu-(↓NFC amonte +↓NFC aval)/2 (mrMN)
Tabel nr. 5. 14. Cote canale alimentare
Nr.
Crt. Cod
canal N.A.
max.în hel.
adia. ∆H
(m) L (m) I NFC
amonte
(mrMN) NFC
aval
(mrMN) NFC
mediu
(mrMN)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 CPA1 12,8 1,5 1890 18*10⁻⁵ 14,64 14,3 14,47
2 CPA2 13,68 1,5 226 18*10⁻⁵ 15,22 15,18 15,20
3 CPA3 13,23 1,5 185 18*10⁻⁵ 14,76 14,73 14,75
5.2.4 Canale drenoare.
Rolul canalelor drenoare într -un heleșteu constă în:
a) descărcarea completă (vidarea) apei din bazine, în vederea menținerii pe uscat a
acestora pentru mineralizarea aerobă a depozitelor organice depuse pe parcursul perioadei
vegetative.
b) menținerea nivelului freatic pe perioada când bazinele nu sunt inundate la o adâncime
suficient de mare (0,5 ÷ 1 m) pentru a se evita apariția fenomenului de sărăturare.
c) asigură concentrarea unei însemnate părți din efectivul p iscicol (50 ÷ 80%) în vederea
prelevării mecanizate (pescuitul cu năvodul în heleșteie se practică până când adâncimea apei pe
platformă ajunge la 0,4 -0,5 m;din acest moment, pescuitul cu unelte filtrante înconjurătoare
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
105
devine ineficient, și de aceea se im pune concentrarea volumului de apă rămas în rețeaua
drenoare, a cărei capacitate de stocare trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura
supraviețuirea materialului piscicol pe perioada pescuitului).
Pentru un canal drenor sunt esențiale trei caracter istici:
– panta fundului canalului (orientată dinspre IA înspre IE);
– capacitatea nivelitică (volumul canalului);
– variabilitatea adâncimii apei pe traseul canalului.
Etape de lucru:
a. determinarea lungimii canalului drenor; L = perimetrul heleșteului ( m)
b. identificarea cotei terenului în zona instalației de evacuare ↓NT e (mrMN)
c. adoptarea unei adâncimi tehnologice optime a canalului drenor în zona instalației de
evacuare: H e (mrMN)
d. determinarea cotei fundului canalului drenor în zona instalației de evacuare ↓ND e =
↓NT e-He (mrMN); aceasta este și cota radierului instalației de evacuare (H e =1m)
e. adoptarea unei diferențe de nivel între extremitățile canalului în scopul asigurării unei
pante corespunzătoare: ∆H = 0,3H = 0,3 -0,5 (m),
f. determina rea cotei fundului canalului drenor în zona instalației de alimentare:
↓ND a = ↓ND e + ∆H (mrMN)
g. se determină adâncimile caracteristice ale apei: la alimentare, evacuare medie.
h. se adoptă o lățime medie a drenorului: B= 6÷10 (m)
i. determinarea capacit ății nivelitice: W = (L·B·H med)/1000 (mii m³) (L e format din 2
lungimi de drenor alimentare, evacuare cu adâncimea medie dinter ΔH
și H e și 2 lațimi una la alimentare cu adâncimea ΔH și una la evacuare cu ad âncimea He se va
ține cont în calculul W)
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
106
Tabel nr. 5.15. Cote canale drenoare
Nr.crt. Cod
heleșteu L
(m) l
(m) NTe
(mrMN) He
(m) NDe
(mrMN) ΔH
(m) NDa
(mrMN) NA
(mrMN) Hmed
(m) B
(m) W (mii
m3)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 HCV ІII1 730 234 11,15 1 10,15 0,5 10,65 12,8 2,40 10 14,46
2 HCV ІII2 730 234 11,08 1 10,08 0,5 10,58 12,72 2,39 10 14,46
3 HCV ІII3 730 234 11,01 1 10,01 0,5 10,51 12,565 2,31 10 14,46
4 HCV ІI1 340 105 11,21 1 10,21 0,5 10,71 12,75 2,29 10 6,68
5 HCV ІІ2 340 105 11,29 1 10,29 0,5 10,79 12,83 2,29 10 6,68
6 HCV ІІ3 340 105 11,06 1 10,06 0,5 10,56 12,605 2,30 10 6,68
7 HCV І1 180 45 11,35 1 10,35 0,5 10,85 12,57 1,97 10 3,38
8 HCV І1 180 45 11,34 1 10,34 0,5 10,84 12,56 1,97 10 3,38
9 HCV І1 180 45 11,32 1 10,32 0,5 10,82 12,54 1,97 10 3,38
10 HI 1 160 40 11,27 1 10,27 0,5 10,77 13,295 2,78 10 3
11 HI 2 160 40 11,24 1 10,24 0,5 10,74 13,265 2,78 10 3
12 HI 3 160 40 11,21 1 10,21 0,5 10,71 13,235 2,78 10 3
13 HI 4 160 40 11,18 1 10,18 0,5 10,68 13,205 2,78 10 3
14 HI 5 160 40 11,15 1 10,15 0,5 10,65 13,18 2,78 10 3
15 HI 6 160 40 11,33 1 10,33 0,5 10,83 13,34 2,76 10 3
16 HI 7 160 40 11,3 1 10,3 0,5 10,8 13,31 2,76 10 3
17 HI 8 160 40 11,27 1 10,27 0,5 10,77 13,28 2,76 10 3
18 HI 9 160 40 11,23 1 10,23 0,5 10,73 13,245 2,77 10 3
19 HPF0 1 100 20 11,14 1 10,14 0,5 10,64 12,35 1,96 10 1,8
20 HPF0 2 100 20 11,16 1 10,16 0,5 10,66 12,375 1,97 10 1,8
21 HPF0 3 100 20 11,16 1 10,16 0,5 10,66 12,365 1,96 10 1,8
22 D 83,5 43 11,17 1 10,17 0,5 10,67 13,68 3,26 10 1,9
23 BRNPC 70 10 11,3 1 10,3 0,5 10,8 12,51 1,96 10 1,2
24 HPPC 70 10 11,28 1 10,28 0,5 10,78 12,49 1,96 10 1,2
25 HCR 70 10 11,26 1 10,26 0,5 10,76 12,87 2,36 10 1,2
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
107
26 HCr 70 10 11,24 1 10,24 0,5 10,74 12,85 2,36 10 1,2
27 HIR 70 10 11,22 1 10,22 0,5 10,72 13,23 2,76 10 1,2
28 HIr 70 10 11,2 1 10,2 0,5 10,7 13,21 2,76 10 1,2
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
108
5.2.5 Canale de evacuare
Stabilirea caracteristicilor tehnice și constructive ale canalelor de evacuare presupune
următoarele etape:
a. identificarea cotei minime drenate de canal pentru canalele secundare, aceasta fiind cota
minimă a radierului unei instalații de evacuare dintr -unul din heleșteiele deservite;
b. determinarea distanțelor între punctele de cotă minimă și extremitățile canalului L 1 și L 2;
c. stabilirea diferenței funcționale de nivel necesare între cota punctului minim drenat și cota
fundului canalului în dreptul punctului respectiv:
∆H = 0,1 – 0,4 m
d. stabilirea cotei fundului canalului în dreptul punctului de cotă minim:
↓NFC pm = ↓ND min-∆H (mrMN).
e. calculul diferenței de nivel între puncte le de cotă minimă și extremitățile canalului
pentru realizarea pantei I determinate pentru calculul hidraulic:
∆H˟= L· I (m)
f. calculul cotei fundului canalului la extremități, cu ajutorul relațiilor:
↓NFC amonte = ↓NFC p.m. (mrMN)
↓NFC aval = ↓NFC p.m.-∆H˟(mrMN).
g. calculul nivelului apei din canal:
↓NAC = ↓NFC med.+ha (mrMN), unde:
↓NFC med = (↓NFC amonte +↓NFC aval)/2 (mrMN)
h. verificarea asigurării gardei de siguranță a canalului:
h’s = ↓NT med-↓NA (m);
h’s≥ h s; ↓NT med = cota medie a terenului pe axul canalul ui (mrMN);
hs = înălțimea de siguranță (m) [16]
Tabel nr. 5. 16. Cote canale evacuare
Nr.
Crt. Cod
canal NDe
(mrMN) ∆H
(m) ha
(m) NFCp.m.
(mrMN) L
(m) I NFC
amonte
(mrMN) NFC
aval
(mrMN) NFC
mediu
(mrMN)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 CPE 1 10,01 0,4 0,99 8,619 1085 22*10⁻⁵ 8,619 8,385 8,502
2 CPE 2 10,01 0,4 0,99 8,619 1411 18*10⁻⁵ 8,619 8,362 8,491
3 CPE 3 10,23 0,4 0,99 8,839 393 18*10⁻⁵ 8,839 8,767 8,803
4 CE3 10,14 0,4 0,99 8,749 120 38*10⁻⁵ 8,749 8,703 8,726
5.3 Instalații de alimentare -evacuare -recirculare a apei
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
109
Conform principiului hidrotehnic în baza căruia s -a elaborat concepția de amenajare,
fiecare dintre heleșteiele incluse în schema hidrotehnică este echipat cu instalații de alimentare
cu apă și instalații de evacuare -recircula re a apei.
Alimentarea heleșteielor cu apă se realizează cu ajutorul construcțiilor de alimentare de
tip călugăr extern.
Evacuarea și recircularea apei se realizează cu ajutorul instalațiilor tip călugăr intern.
5.3.1 Dimensionarea hidraulică a instalații lor de evacuare -recirculare
Profil longitudinal prin instalația de evacuare tip călugăr
Figura nr. 5.7.
5.3.1.1 Dimensionarea corpului orizontal al instalației de evacuare -recirculare tip călugăr.
Figura nr. 5.8.
Schița de calcul hidraulic al instalației
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
110
Dimensionarea hidr aulică a corpului orizontal constă în stabilirea diametrului interior
standardizat care să asigure debitele medii instalate, rezultate din calculele hidrologice
anterioare, respectiv desecarea incintei într -un timp tehnologic determinat.
Calculul parcurge următoarele etape;
1. Determinarea debitului mediu necesar pe care trebuie să -l asigure instalația:
Qmed = (S·H med·10000)/(T·86400) [m3/s] , unde:
S = suprafața heleșteului [ha];
Hmed = adâncimea medie a apei [m];
T – timpul de golire [zile].
2. Determinar ea diferenței de nivel între extremitățile canalului drenor:
ΔH= H e =I x Ld=1(m).
3. Determinarea cotei radierului instalației
↓ND e = ↓NT e-He (mrMN);
4. Determinarea sarcinii aproximale a instalației:
H’ = ↓NA – ↓NR
5. Adoptarea coeficientului de debit apr oximativ:
m’ = 0,7 – 0,9
6. Calculul diametrului interior (nestandardizat) al corpului orizontal:
D’ = √(6·Q med/m’·π·√2·g·H’) (m)
7. Standardizarea diametrului interior:
Aproximația se face prin adaos sau scădere.
8. Determinarea sarcinii reale a cond uctei:
H = H’ – 1/2·D (m)
9. Calculul lungimii corpului orizontal:
L = b + (m 0 + m)·(↓NC – ↓NT) (m), unde: b -lățime coronament dig (m), m 0, m –
coeficienți de taluz, ↓NC -nivel coronament (mrMN), ↓NT -nivel mediu teren (mrMN).
10. Calculul razei hidraul ice a conductei:
R = A/P = D/4 (m)
11. Calculul parametrului y din expresia coeficientului de viteză:
y = 2,5·√n – 0,13 – 0,75(√n -0,1)·√R., unde n = coeficient de rugozitate conductă; n =
0,016. 100 – 400 mm: din 50 în 50 mm.
400 – 1000 mm: din 100 în 100 mm.
peste 1000 mm: din 250 în 2 50 mm D’ STAS D
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
111
12. Calculul coeficientului Chezy:
C = 1/(n · Ry )
13. Calculul coeficientului pierderilor longitudinale de sarcină:
λ = 8g/C2 , g = 10 m/s²
14. Calculul pierderilor longitudinale de sarcină:
hf = λ · L/D
15. Evaluarea pierderilor locale de sarcină:
hl = h l i+ h ll, unde: h li = pierderi de sarcină la intrare a în conductă; h li = 0,5;
hll = pierderi de sarcină la ieșirea din conductă; h ll = 1.
16. Calculul coeficientului real de debit:
m = 1/√h f + h l
17. Calculul debitului real al instalației:
Qinst.= 2/3 · m · π · D2/4 · √2gH (m³/s) [16]
18. Verificarea condi țiilor de funcționare:
Qinst. > Q med
Qinst – Qmed < 0,1 · Q med
Dimensionarea corpului orizontal al instalației
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
112
Tabel nr.5.17. Dimensiuni instalație de evacuare -recirculare tip călugăr
Evacuare
Nr.
crt. Cod
heleșteu Qmed
(m3/s) NA
(mrMN) NR
(m) H'
(m) H
(m) D'
(m) D
(m) Hp
(m) bp
(m) L
(m) R
(m) y C λ hf hl m Qinst
(m3/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 HCV ІII1 0,2940 12,80 10,15 2,65 2,45 0,36 0,40 2,27 3,63 15,00 0,1 0,18 94,59 0,009 0,34 1,5 0,74 0,4327
2 HCV ІII2 0,2940 12,72 10,08 2,64 2,44 0,36 0,40 2,26 3,62 14,94 0,1 0,18 94,59 0,009 0,33 1,5 0,74 0,4319
3 HCV ІII3 0,2940 12,57 10,01 2,56 2,36 0,36 0,40 2,27 3,62 14,97 0,1 0,18 94,59 0,009 0,33 1,5 0,74 0,4243
4 HCV ІI1 0,0781 12,75 10,21 2,54 2,44 0,19 0,20 2,16 3,55 14,37 0,05 0,182 107,74 0,007 0,50 1,5 0,71 0,1035
5 HCV ІІ2 0,0781 12,83 10,29 2,54 2,44 0,19 0,20 2,16 3,55 14,37 0,05 0,182 107,74 0,007 0,50 1,5 0,71 0,1035
6 HCV ІІ3 0,0781 12,61 10,06 2,55 2,45 0,19 0,20 2,17 3,56 14,40 0,05 0,182 107,74 0,007 0,50 1,5 0,71 0,1036
7 HCV І1 0,0258 12,57 10,35 2,22 2,15 0,11 0,15 1,84 3,33 12,55 0,038 0,182 113,75 0,006 0,52 1,5 0,70 0,0543
8 HCV І2 0,0258 12,56 10,34 2,22 2,15 0,11 0,15 1,84 3,33 12,55 0,038 0,182 113,75 0,006 0,52 1,5 0,70 0,0543
9 HCV І3 0,0258 12,54 10,32 2,22 2,15 0,11 0,15 1,84 3,33 12,55 0,038 0,182 113,75 0,006 0,52 1,5 0,70 0,0543
10 HI 1 0,2941 13,30 10,27 3,03 2,85 0,35 0,35 2,65 3,87 17,14 0,088 0,18 96,98 0,009 0,42 1,5 0,72 0,3496
11 HI 2 0,2941 13,27 10,24 3,03 2,85 0,35 0,35 2,65 3,87 17,11 0,088 0,18 96,98 0,009 0,42 1,5 0,72 0,3497
12 HI 3 0,2941 13,24 10,21 3,03 2,85 0,35 0,35 2,65 3,87 17,11 0,088 0,18 96,98 0,009 0,42 1,5 0,72 0,3497
13 HI 4 0,2941 13,21 10,18 3,03 2,85 0,35 0,35 2,65 3,87 17,11 0,088 0,18 96,98 0,009 0,42 1,5 0,72 0,3497
14 HI 5 0,2941 13,18 10,15 3,03 2,86 0,35 0,35 2,65 3,87 17,11 0,088 0,18 96,98 0,009 0,42 1,5 0,72 0,3500
15 HI 6 0,2941 13,34 10,33 3,01 2,84 0,35 0,35 2,65 3,87 17,14 0,088 0,18 96,98 0,009 0,42 1,5 0,72 0,3487
16 HI 7 0,2941 13,31 10,30 3,01 2,84 0,35 0,35 2,64 3,86 17,05 0,088 0,18 96,98 0,009 0,41 1,5 0,72 0,3489
17 HI 8 0,2941 13,28 10,27 3,01 2,84 0,35 0,35 2,63 3,86 17,03 0,088 0,18 96,98 0,009 0,41 1,5 0,72 0,3490
18 HI 9 0,2941 13,25 10,23 3,02 2,84 0,35 0,35 2,63 3,86 17,03 0,088 0,18 96,98 0,009 0,41 1,5 0,72 0,3493
19 HPF0 1 0,2020 12,35 10,14 2,21 2,04 0,31 0,35 1,83 3,32 12,49 0,088 0,18 96,98 0,009 0,30 1,5 0,74 0,3045
20 HPF0 2 0,2020 12,38 10,16 2,22 2,04 0,31 0,35 1,84 3,32 12,52 0,088 0,18 96,98 0,009 0,30 1,5 0,74 0,3049
21 HPF0 3 0,2020 12,37 10,16 2,21 2,03 0,31 0,35 2,76 3,93 17,73 0,088 0,18 96,98 0,009 0,43 1,5 0,72 0,2940
22 D 0,4717 13,68 10,17 3,51 3,26 0,42 0,50 3,10 4,13 19,65 0,125 0,179 90,72 0,010 0,38 1,5 0,73 0,7701
23 BRNPC 0,0938 12,51 10,30 2,21 2,09 0,21 0,25 1,83 3,32 12,49 0,063 0,181 103,31 0,007 0,37 1,5 0,73 0,1543
24 HPPC 0,0375 12,49 10,28 2,21 2,14 0,13 0,15 2,21 3,59 14,66 0,038 0,182 113,75 0,006 0,60 1,5 0,69 0,0530
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
113
25 HCR 0,0500 12,87 10,26 2,61 2,54 0,15 0,15 2,23 3,60 14,77 0,038 0,182 113,75 0,006 0,61 1,5 0,69 0,0577
26 HCr 0,1000 12,85 10,24 2,61 2,49 0,21 0,25 2,61 3,84 16,91 0,063 0,181 103,31 0,007 0,51 1,5 0,71 0,1628
27 HIR 0,0156 13,23 10,22 3,01 2,96 0,08 0,10 2,63 3,86 17,03 0,025 0,183 122,80 0,005 0,90 1,5 0,65 0,0260
28 HIr 0,1250 13,21 10,20 3,01 2,89 0,23 0,25 3,10 4,13 19,65 0,063 0,181 103,31 0,007 0,59 1,5 0,69 0,1719
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
114
5.3.1.2 Dimensionarea constructivă a corpului vertical
Figura nr. 5.9.
Dimensiunile în plan ale secțiunii transversale a corpului vertical se adoptă din
considerente constructive în funcție de diametrul corpului orizontal și de numărul de pereți de
vanete (două rânduri pentru recirculare, trei pentru evacuare).
Tabel nr. 5.18. Dimensiunile constructive ale corpului vertical
Nr.c
rt. Cod
heleșteu D
(mm) b
(mm) g (mm) l (mm)
0 1 2 3 4 5
1 HCV ІII1 400 500 100 700
2 HCV ІII2 400 500 100 700
3 HCV ІII3 400 500 100 700
4 HCV ІI1 200 500 100 700
5 HCV ІІ2 200 500 100 700
6 HCV ІІ3 200 500 100 700
7 HCV І1 150 500 100 700
8 HCV І2 150 500 100 700
9 HCV І3 150 500 100 700
10 HI 1 350 500 100 700
11 HI 2 350 500 100 700
12 HI 3 350 500 100 700
13 HI 4 350 500 100 700
14 HI 5 350 500 100 700
15 HI 6 350 500 100 700
16 HI 7 350 500 100 700
17 HI 8 350 500 100 700
18 HI 9 350 500 100 700
19 HPF0 1 350 500 100 700
20 HPF0 2 350 500 100 700
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
115
21 HPF0 3 350 500 100 700
22 D 500 500 100 700
23 BRNPC 250 500 100 700
24 HPPC 150 500 100 700
25 HCR 150 500 100 700
26 HCr 250 500 100 700
27 HIR 100 500 100 700
28 HIr 250 500 100 700
5.3.1.3 Dimensionarea hidraulică a corpului vertical al instalației de evacuare -recirculare
tip călugăr.
Schița de calcul hidraulic
Figura nr. 5.10.
Calculul hidraulic al corpului vertical constă în verificarea condiției ca debitul deversat peste
peretele de vaneți în timpul perioadei vegetative să fie superior debitului de recirculare.
Etape de calcul:
1) Q d = m · b · h · √2gh = m · b · h2/3 · √2g (m³/s ), unde: m = m 1 · m 2, coeficient de debit,
m = 0,49 -0,56, m 1 = coeficient contracție pe orizontală al lamei deversante,m 1=0,7, m 2 =
coeficient contracție pe verticală, m 2=0,7-0,8, b = lățimea pragului deversant (deschiderea
corpului vertical) (m), h = gr osimea lamei deversante, se alege multiplu de lățime al vaneților, h
= 5 – 20 cm.
2) Q r = S · q (m³/s), unde : q = debit unitar de recirculare, S = suprafața bazinului
3) Verificarea condiției de funcționare:
Qd ≥ Q r
Tabel nr. 5.19. Dimensionarea Qd (m³/ s), Qr (m³/s)
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
116
Nr.crt. Cod
heleșteu Suprafață
(m²) qt (m/h) m b
(m) h (m) Qd
(m³/s) Qr
(m³/s)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 HCV ІII1 190500 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,053
2 HCV ІII2 190500 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,053
3 HCV ІII3 190500 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,053
4 HCV ІI1 45000 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,013
5 HCV ІІ2 45000 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,013
6 HCV ІІ3 45000 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,013
7 HCV І1 13000 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,004
8 HCV І2 13000 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,004
9 HCV І3 13000 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,004
10 HI 1 10800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,003
11 HI 2 10800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,003
12 HI 3 10800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,003
13 HI 4 10800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,003
14 HI 5 10800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,003
15 HI 6 10800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,003
16 HI 7 10800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,003
17 HI 8 10800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,003
18 HI 9 10800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,003
19 HPF0 1 4800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,001
20 HPF0 2 4800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,001
21 HPF0 3 4800 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,001
22 D 6520 ,5 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,002
23 BRNPC 2700 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,001
24 HPPC 2700 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,001
25 HCR 2700 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,001
26 HCr 2700 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,001
27 HIR 2700 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,001
28 HIr 2700 28*10⁻⁸ 0,49 0,5 0,1 0,236 0,001
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
117
5.3.2.1 Dimensionarea hidraulică a insta lațiilor de alimentare tip călugăr
Schița de calcul hidraulic
Figura nr. 5.11.
Etape de calcul:
1. Determinarea debitului mediu necesar pe care trebuie să -l asigure instalația:
Qmed = (S · H med · 10000)/(T · 86400) (m³/s)
2. Determinarea sarcinii instalației:
H’=ha (m)
3. Adoptarea coeficientului de debit aproximativ:
m’ = 0,5 – 0,8
4. Calculul diametrului interior (nestandardizat) al corpului orizontal, D’ (m)
5. Standardizarea diametrului interior D (m)
6. Calculul lungimii corp ului orizontal L (m)
7. Calculul razei hidraulice a conductei R (m)
8. Calculul parametrului y din expresia coeficientului de viteză (Chezy) al conductei
9. Calculul coeficientului Chezy, C
10. Calculul coeficientului pierderilor longitudinale de sarcină, λ
11. Calculul pierderilor longitudinale de sarcină, h f
12. Evaluarea pierderilor locale de sarcină, h l
hl = h l i+ h ll + h lg, unde h lg = pierderi de sarcină în grătar
hlg = β(b/s )4/3 · sinα, unde sin90°=1 : CA ha
∆H NC
A
NA NFC
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
118
– β = f (forma secțiunii barelor grătarului), β = 0,67 (profil hidrodinamic);
– s = distanța sau lumina dintre barele grătarului;
– b = grosimea barelor;
– α = unghiul pe care îl face planul grătarului față de direcția de acces a apei în corpul
orizontal, α = 90°
13. Calculul coeficientului real de debit, m
14. Calculul debitului real al instalației :
Qinst = m · (T · D2/4) · √2g · ∆H (m³/s)
Spre deosebire de călugărul de evacuare lipsește coeficientul subunitar 2/3 întrucât
presiunea de lucru a cond uctei rămâne constantă pe toată perioada de funcționare: Q inst > Q med .
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
119
Tabel nr. 5.20. Dimensionarea corpului orizontal al instalației
Alimentare
Nr.
crt. Cod
heleșteu Qmed
(m3/s) ha
(m) H'
(m) H
(m) D'
(m) D
(m) Hc
(m) bₒ
(m) L
(m) R
(m) y C λ hf hl m Qinst
(m3/s)
0 1 2 3 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 HCV ІII1 0,2940 0,991 0,99 0,74 0,46 0,50 1,19 1 6,95 0,125 0,179 90,72 0,010 0,14 3,3 0,54 0,4082
2 HCV ІII2 0,2940 0,991 0,99 0,74 0,46 0,50 1,19 1 6,95 0,125 0,179 90,72 0,010 0,14 3,3 0,54 0,4082
3 HCV ІII3 0,2940 0,991 0,99 0,74 0,46 0,50 1,19 1 6,95 0,125 0,179 90,72 0,010 0,14 3,3 0,54 0,4082
4 HCV ІI1 0,0781 0,991 0,99 0,87 0,24 0,25 1,19 1 6,95 0,063 0,181 103,31 0,007 0,21 3,3 0,53 0,1092
5 HCV ІІ2 0,0781 0,991 0,99 0,87 0,24 0,25 1,19 1 6,95 0,063 0,181 103,31 0,007 0,21 3,3 0,53 0,1092
6 HCV ІІ3 0,0781 0,991 0,99 0,87 0,24 0,25 1,19 1 6,95 0,063 0,181 103,31 0,007 0,21 3,3 0,53 0,1092
7 HCV І1 0,0258 0,991 0,99 0,92 0,14 0,15 1,19 1 6,95 0,038 0,182 113,75 0,006 0,29 3,3 0,53 0,0400
8 HCV І2 0,0258 0,991 0,99 0,92 0,14 0,15 1,19 1 6,95 0,038 0,182 113,75 0,006 0,29 3,3 0,53 0,0400
9 HCV І3 0,0258 0,991 0,99 0,92 0,14 0,15 1,19 1 6,95 0,038 0,182 113,75 0,006 0,29 3,3 0,53 0,0400
10 HI 1 0,2941 1,321 1,32 1,07 0,43 0,50 1,62 1 9,11 0,125 0,179 90,72 0,010 0,18 3,3 0,54 0,4878
11 HI 2 0,2941 1,321 1,32 1,07 0,43 0,50 1,62 1 9,11 0,125 0,179 90,72 0,010 0,18 3,3 0,54 0,4878
12 HI 3 0,2941 1,321 1,32 1,07 0,43 0,50 1,62 1 9,11 0,125 0,179 90,72 0,010 0,18 3,3 0,54 0,4878
13 HI 4 0,2941 1,321 1,32 1,07 0,43 0,50 1,62 1 9,11 0,125 0,179 90,72 0,010 0,18 3,3 0,54 0,4878
14 HI 5 0,2941 1,321 1,32 1,07 0,43 0,50 1,62 1 9,11 0,125 0,179 90,72 0,010 0,18 3,3 0,54 0,4878
15 HI 6 0,2941 1,321 1,32 1,07 0,43 0,50 1,62 1 9,11 0,125 0,179 90,72 0,010 0,18 3,3 0,54 0,4878
16 HI 7 0,2941 1,321 1,32 1,07 0,43 0,50 1,62 1 9,11 0,125 0,179 90,72 0,010 0,18 3,3 0,54 0,4878
17 HI 8 0,2941 1,321 1,32 1,07 0,43 0,50 1,62 1 9,11 0,125 0,179 90,72 0,010 0,18 3,3 0,54 0,4878
18 HI 9 0,2941 1,321 1,32 1,07 0,43 0,50 1,62 1 9,11 0,125 0,179 90,72 0,010 0,18 3,3 0,54 0,4878
19 HPF0 1 0,2020 0,991 0,99 0,79 0,38 0,40 1,19 1 6,95 0,100 0,180 94,59 0,009 0,16 3,3 0,54 0,2691
20 HPF0 2 0,2020 1 1 0,80 0,38 0,40 2 1 11 0,100 0,180 94,59 0,009 0,25 3,3 0,53 0,2672
21 HPF0 3 0,2020 1 1 0,80 0,38 0,40 2 1 11 0,100 0,180 94,59 0,009 0,25 3,3 0,53 0,2672
22 D 0,4717 1,321 1,32 1,02 0,54 0,60 1,62 1 9,11 0,150 0,179 87,69 0,010 0,16 3,3 0,54 0,6878
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
120
23 BRNPC 0,0938 0,661 0,66 0,51 0,29 0,30 0,86 1 5,30 0,075 0,181 99,83 0,008 0,14 3,3 0,54 0,1219
24 HPPC 0,0375 0,661 0,66 0,56 0,18 0,20 0,86 1 5,30 0,050 0,182 107,74 0,007 0,18 3,3 0,54 0,0564
25 HCR 0,0500 0,661 0,66 0,54 0,21 0,25 0,86 1 5,30 0,063 0,181 103,31 0,007 0,16 3,3 0,54 0,0865
26 HCr 0,1 0,661 0,66 0,51 0,30 0,30 0,86 1 5,30 0,075 0,181 99,83 0,008 0,14 3,3 0,54 0,1219
27 HIR 0,0156 0,661 0,66 0,59 0,12 0,15 0,86 1 5,30 0,038 0,182 113,75 0,006 0,22 3,3 0,53 0,0323
28 HIr 0,1250 0,661 0,66 0,49 0,33 0,35 0,86 1 5,30 0,088 0,180 96,98 0,009 0,13 3,3 0,54 0,1621
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
121
5.3.2.2 Dimensionarea constructivă a corpului vertical
Tabel nr.5.21. Dimensionarea constructivă a corpului vertical
Alimentare
Nr.crt. Cod
heleșteu D
(mm) b
(mm) g
(mm) l
(mm)
0 1 2 3 4 5
1 HCV ІII1 500 800 120 1000
2 HCV ІII2 500 800 120 1000
3 HCV ІII3 500 800 120 1000
4 HCV ІI1 250 500 100 700
5 HCV ІІ2 250 500 100 700
6 HCV ІІ3 250 500 100 700
7 HCV І1 150 500 100 700
8 HCV І2 150 500 100 700
9 HCV І3 150 500 100 700
10 HI 1 500 800 120 1000
11 HI 2 500 800 120 1000
12 HI 3 500 800 120 1000
13 HI 4 500 800 120 1000
14 HI 5 500 800 120 1000
15 HI 6 500 800 120 1000
16 HI 7 500 800 120 1000
17 HI 8 500 800 120 1000
18 HI 9 500 800 120 1000
19 HPF0 1 400 800 120 1000
20 HPF0 2 400 800 120 1000
21 HPF0 3 400 800 120 1000
22 D 600 1000 150 1200
23 BRNPC 300 500 100 700
24 HPPC 200 500 100 700
25 HCR 250 500 100 700
26 HCr 300 500 100 700
27 HIR 150 500 100 700
28 HIr 350 500 100 700
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
122
5.4.Stații de pompare
Stația de pompare este un ansamblu de construcții și instalații care servesc la ridicarea pe
cale mecanică a apei folosită la irigații, pentru evacuarea apei din sistemele de desecare, pentru
alimentarea cu apă etc.
Elementele componente ale unei stații de pompare sunt:
1. pompa, echipată cu conductă de aspirație prevăzută cu sorb, conductă de refulare și
dispozitiv de amorsare;
2. bazin de absorbție, amenajat la locul de unde se ia apa din sursă;
3. bazin de refulare, amenajat la locul unde se refulează apa;
4. motorul care ac ționează pompa;
5. clădirea și instalațiile anexe de exploatare și întreținere.
În amenajările de îmbunătățiri funciare se folosesc pompe centrifugale într -o gamă foarte largă
de tipuri, capabile să ridice o varietate mare de debite la diferite înălțimi. Moto arele curent
folosite sunt Diesel sau motoare electrice. Dispozitivul de amorsare se folosește pentru umplerea
cu apă a pompei și a conductei de aspirație. La pompele mici umplerea se poate face cu un vas
din care se toarnă apa printr -un orificiu direct în pompă sau în conductele de aspirație. La stațiile
mari de pompare care nu sunt submerse, amorsarea (umplerea cu apă) se poate face cu o pompă
mai mică sau cu ajutorul pompelor de vid. [15]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
123
Ementele unei stații de pompare
[15]
Figura nr. 5.12.
9,22 m NA min. asig. 95% 15,22 m NFC amonte
Hr
Ha Hg
reduc ție lărgire
90
90
1 9 8
7
6 5 4
3 2 1
1. Pompa
2. Motorul
3. Conducta de aspirație
4. Conducta de refulare
5. Dispozitivul de a morsare
6. Sorbul
7. Bazin de aspirație
8. Bazin de refulare
9. Fundația agregatului Hrc
ha hin 17,04 m NRC amonte
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
124
hin =0,5 (m) , ha =1,32 (m) , H rc = h in + h a =1,82
Hg = NRC amonte – NA min. asig. 95% = 17,04 – 9,22 = 7,82 (m)
Ha =3 (m)
Hr = 4,82 (m)
CONDIȚII DE FUNCȚIONARE
amorsarea pompei de pornire;
învârtirea rotorului pompei la viteza și sensul corespunzător producerii forței
centrifuge;
conducta de aspirație să fie perfect etanșă;
înălțimea de aspirație să nu fie mai mare de 5 m;
lungimea conductei de aspirație să nu fie mai mare de 25 metri. [15]
CALCULUL UNEI STAȚII DE POMPARE
Alegerea tipului de pompă din care decurg instalațiile necesare și modul cum trebuie asamblată
în stația de pompare, se face în funcție de debitul de apă care trebuie ridicat (Q= 0.5 m³/s) și de
înălțimea totală de pompare (H). Debitul necesar este stabilit anteri or în funcție de consumatori
sau amenajarea pe care o deservește (debitul necesar pentru irigarea unei suprafețe sau de
evacuat de pe o suprafață desecată).
Înălțimea totală de pompare (înălțimea manometrică)
Înălțimea manometrică se calculează cu relația:
rl f g t H H H H
, (m) [15]
Hg este înălțimea geodezică care se calculează prin diferența de nivel dintre cota
minimă a apei din bazinul de aspirație și cota cea mai mare a axului conductei de
refulare. Înălțimea geodezică se compune la rândul ei din înălțimea de aspirație (Ha)
și înălțimea de refulare (Hr).
r a g H H H
o Ha este diferența de nivel dintre luciul minim al apei din sursă și axul pompei;
o Hr rezultă din diferența de nivel dintre axul pompei și punctul cel mai ridicat
de pe axul c onductei de refulare.
Hf este înălțimea necesară învingerii rezistenței datorită frecării.
dg2LvH2
f
, în m [15]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
125
o L – lungimea conductei, în m L=20;
o v – viteza apei în conductă (pe conducta de aspirație v este de 1 -1.5 m/s, iar
pe conducta de ref ulare v este de 1.5 -2.5 m/s);
o d – diametrul conductei, în m;
o g – accelerația gravitațională, 9.81 m/s2;
o – coeficient în funcție de diametrul conductei (d) și coeficientul de
rugozitate (n).
vQ13.1d
, (m) [15]
o Q – debitul de apă care trebuie ridicat, în mc/s
o v – viteza apei în conductă, în m/s.
o coeficientul de rugozitate n are valori în funcție de materialul din care este
construită conducta și are valorile:
la conducte din fontă, n = 0.011
la conducte din o țel și azbociment, n = 0.012
la con ducte din tablă sudată, n = 0.013
la conducte din fontă, erodate, n = 0.015
Valorile pentru în funcție de cele două elemente (d și n) sunt date în tabelul 6 -1
Tabelul nr.5.22. Valorile lui în funcție de d și n [15]
d (mm) n=0,011 n=0,012 n=0,013 n=0,014 n=0,015
200 0,021 0,026 0,033 0,039 0,050
300 0,019 0,024 0,029 0,035 0,044
400 0,017 0,022 0,026 0,033 0,039
500 0,016 0,020 0,025 0,030 0,036
600 0,016 0,019 0,024 0,028 0,034
700 0,015 0,019 0,023 0,027 0,032
800 0,015 0,018 0,022 0,026 0,031
900 0,014 0,017 0,021 0,025 0,029
1000 0,013 0,017 0,020 0,023 0,028
Hrl este înălțimea necesară învingerii rezistențelor locale (la coturi, robinete,
reducții);
g2vK H2
rl
, (m), în care : [15]
o K este coeficient de rezistență (tabelul 6 -2);
Tabelul nr. 5.23. Valorile coeficientului de rezistență K
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
126
Piesa care provoacă rezistența locală K
Intrare în conductă cu muchii ascuțite 0,50
Intrare în conductă cu racordare 0,20
Cot brusc de 90 1,20
Cot curb de 90 cu raza mică 1,10
Cot curb de 90 cu raza mare 0,50
Cot de 60 0,50
Cot de 45 0,35
Cot de 30 0,20
Ieșire din conductă sub nivelul apei 1,00
Robinet vană deschisă 0,10
Reducție 0,25
Lărgire 0,25
Intrare prevăzută cu plasă și supapă 5-10
Teu 1,5
[15]
Calculul pierderilor de sarci nă se face separat pentru conducta de aspirație și de refulare, având
în vedere că la fiecare dintre ele diferă valorile pentru viteză, diametru, lungime, coeficient de
rugozitate.
Cunoscând debitul de apă care trebuie ridicat și înălțimea totală de ridica re, se poate alege tipul
de pompă, folosind cataloagele existente (Anexa 8).
Puterea în axul pompei pentru ridicarea debitului la înălțimea manometrică se determină cu
relația:
pkW102QHP
(kW), în care: [15]
PkW este puterea exprimată în kW;
este greutatea specifică a apei (1000 când debitul este exprimat în mc/s și 1 când
debitul este dat în l/s);
p este coeficientul de randament al pompei (0.85 – 0.90).
Puterea efectivă a agregatului se calculează cu formula:
mpef102QHN
(kW) [15]
în care: m este coeficient de randament al motorului (0.8 – 0.9).
1. Stabilirea înălțimii totale de ridicare (H t)
rl f g rl f r a t H H H H H H H H
(m) [15]
2. Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de aspirație
Stabilirea pierderilor de sarcină datorită frecă rii, H fa:
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
127
gd2vLH
a2
aa
fa
686.03.148.013.1 13.1 vQda
m pentru că ștuțul de aspirație are diametrul de
300 mm, se montează o reducție de la 700 la 300 mm.
n=0.013
Din tabelul 6 -1 se determină valoarea coeficientului , în funcție de d și n, 0.023.
mxxx
gdvLH
aaa
fa 456,181.97.02120023.022 2
Stabilirea pierderilor de sarcină datorită rezistențelor locale
K1,1+1,1+0.25+0.1 2,55
mx gvK Ha
rla 129.081.92155,222 2
Pierderile totale pe conducta de aspirație sunt 1,456+0,129 1,585 m
3. Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de refula re
Stabilirea pierderilor de sarcină datorită frecării, H fr:
gd2vLH
r2
rr
fr
553.0248.013.1 13.1 vQdr
m pentru că ștuțul de refulare are diametrul de 300
mm, se montează o largire la 600 mm.
mxxx
gdvLH
rrr
fr 117.081.96.02215023.022 2
Stabilirea pierderilor de sarcină d atorită rezistențelor locale
K0.25+1.1+2×0.20 1.75
m357.081.9×2275.1g2vK H2 2
r
rlr
Pierderile totale pe conducta de refulare sunt 0.117+0.357 0.474 m
Înălțimea totală de ridicare este Ht 7,82+1,585+0.474 9,879m20m cât este înălțimea
totală de ridicare pentru pomp a aleasa, deci calculul de dimensionare se reia, modificând tipul de
pompa și viteza apei în conductă.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
128
Puterea în axul pompei pentru ridicarea debitului la înălțimea manometrică se determină cu
relația:
kWxx x QHP
pkW 69,5485.0 102879,948.0 1000
102
Puterea efectivă a agregatului se calculează cu formula:
kWx xx x QHN
mpef 36,688,085.0 102879,948.0 1000
102
La un debit maxim necesar Q=1800 (m³c/h) vom alege 3 pompe NK 300 -360 una de rezerv ă și 2
de mers în plin .
Caracteristici tehnice vezi anexa2.
Parametri de func ționare nominal ă.
Figura nr. 5.13.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
129
Dimensiu ni de gabarit:
Figura nr. 5.14.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
130
CAPITOLUL VI. EVALUAREA COSTULUI INVESTIȚIEI
În scopul realizării obiectivului propus, vom avea o descriere detaliată a diverselor
cheltuieli cu înfiin țarea unei ferme piscicole pentru produc ția de 200 t pe un cilcu de 36 luni . Se
presupune că întreaga producție marfă obținută se vinde la un preț corespunzător celui existent
în acest moment pe piața produselor agroalimentare. Ca urmare, se v -a obține un anumit venit și
un anumit rezultat finaciar, fie el profit sau pierd ere, în funcție de caz. Astfel, datele obținute vor
contribui la calculul indicatorilor economici și la realizarea unei predicții a analizei cost –
beneficiu, pe durata a șase ani calendaristici.
Bilanțul materialelor și echipamentelor necesare:
Tabelul n r. 6.1. Lista materialelor și echipamentelor necesare desfășurării activității.
Nr.crt. Costuri necesare achizitionarii materialelor
echipamente Nr.
buc. Preț/buc
(€) Preț total
(€)
0 1 2 3 4
1 Pompe centrifugale 900m³/h, 37 kW (din care una
în stand -by) NK 300 -360 3 11000 33000
2 Conducta absortie Ø=700 (ml) 20 220 4400
3 Conducta refulare Ø=600 (ml) 15 200 3000
4 Panou electric de comandă și control pompe 1 3500 3500
5 Panou electric compensare energie reactivă 1 1000 1000
6 Transformator electric 160 Kw, 20/0.4 kV 1 7500 7500
7 Barca (Lotcă) 4 1250 5000
8 Tractor 1 35000 35000
9 Plug 1 500 500
10 Disc 1 2000 2000
11 Remorcă 3 3000 9000
12 Echipament împrăștiat îng rășăminte anorganice
(Mau) 1 1000 1000
13 Echipament împrăștiat îngrășăminte organice
(Furci+Lopeti) 2 4 8
14 Sortator pentru pești (50gr – 5 Kg) 3 1000 3000
15 Bazin transport pește viu 2 350 700
16 Năvod 1 3000 3000
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
131
17 Echipament recoltat stuf 1 6000 6000
18 Oximetru portabil cu senzori de temperatură 1 500 500
19 Echipament pentru structuri de evacuare a apei
(Călugăr) 28 70 1960
20 Echipament pentru structuri de alimentare a apei
(Călugăr) 28 70 1960
21 Total costuri materiale si echipamente 122032
Tabelul nr. 6 .2. Lista costurilor aferente realiz ării schemei hidrotehnice de amenajare
Nr.crt. Costuri necesare realizarii SHA Nr.
buc. Suprafata
(m²) Preț/m²
(€) Preț total
(€)
0 1 2 3 4 5
1 Heleșteu creștere vara ІII 1 190500 5 866775
2 Heleșteu creștere vara ІII 1 190500 5 866775
3 Heleșteu creștere vara ІII 1 190500 5 866775
4 Heleșteu creștere vara ІI 1 45000 5 220500
5 Heleșteu creștere vara ІІ 1 45000 5 220500
6 Heleșteu creștere vara ІІ 1 45000 5 220500
7 Heleșteu creștere vara І 1 13000 5 60970
8 Heleșteu creștere vara І 1 13000 5 60970
9 Heleșteu creștere vara І 1 13000 5 60970
10 Heleștee de iernat 1 10800 5 54000
11 Heleștee de iernat 1 10800 5 54000
12 Heleștee de iernat 1 10800 5 54000
13 Heleștee de iernat 1 10800 5 54000
14 Heleștee de iernat 1 10800 5 54000
15 Heleștee de iernat 1 10800 5 54000
16 Heleștee de iernat 1 10800 5 54000
17 Heleștee de iernat 1 10800 5 54000
18 Heleș tee de iernat 1 10800 5 54000
19 Heleștee predezvoltare
fitoplanctonofagi 1 4800 4 20160
20 Heleștee predezvoltare
fitoplanctonofagi 1 4800 4 20160
21 Heleștee predezvoltare
fitoplanctonofagi 1 4800 4 20160
22 Decantor 1 6521 7 45644
23 Heleșteie de rep. naturală și
predez. crap 1 2700 4 9450
24 Heleșteie parcare premat. rep. crap 1 2700 4 9450
25 Heleșteie creștere rep. Crap 1 2700 4 9450
26 Heleșteie creștere rem. Crap 1 2700 4 9450
27 Heleșteie de iernat rep. crap 1 2700 4 9450
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
132
28 Heleșteie de iernat rem. crap 1 2700 4 9450
29 Magazie 300m² 1 300 15 4500
30 Birouri+vestiare+laborator 300m² 1 300 20 6000
31 Staie pompare 375m² 1 375 18 6563
32 Total costuri realizarii SHA 4110621
33 Total suprafata 880796
34 Cost mediu / m² 4,67
Unul dintre primii pași în demararea unei afaceri este acela de a identifica resursele
disponibile de capital. Astfel, în cazul de față se menționează că valoarea totală a investiției se
ridică la valoarea de 6174862 €, din care 3087431 € sunt obținuți d in granturi nerambursabile
oferite de Uniunea Europeana, 2337431 provin din credite bancare contractate pe o perioada de
10 ani, cu o dobandă fixă de 5 % 11687 €, iar restul de 750000 € provin din surse proprii.
Tabelul nr. 6 .3. Lista resurselor disponibil e de capital:
Nr.crt. Valoarea totala a investiției (€)
0 1 2
1 Total investitie fara fonduri UE 4232653
2 Total investitie cu fonduri UE 2116327
3 Total fonduri proprii necesare 2116327
4 Total fonduri proprii contributie 750000
5 Total fonduri i mprumut bancar (Credit pe 10) 1366327
6 Total dobanda bancara pe an (Dobanda 5%/an) 6832
7 Total plata bancara pe an 97920
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
133
CAPITOLUL VI I. INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI.
VII.1.Structura cheltuielilor anuale de producție
Având în vedere că datele cele mai importante care influențează în mod esențial rezultatele
de eficiență și rentabilitate economică sunt reprezentate de costuri, redate prin:
Costul generate de salarii :
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
134
Tabelul nr. 7 .1. Costurile generate de salarii :
Nr.crt. Costurile gen erate de salarii.
Funcție
salariat Salar
brut
(€/luna) An
1 2 3 4 5 6
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 inginer 800 1 9600 1 9600 1 9600 1 9600 1 9600 1 9600
2 contabil 600 1 7200 1 7200 1 7200 1 7200 1 7200 1 7200
3 muncitor 450 2 10800 5 27000 11 59400 11 59400 11 59400 11 59400
4 Total
anual 27600 43800 76200 76200 76200 76200
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
135
Costuri genereate cu materialul de populare :
Tabelul nr.7 .2. Costurile generate cu materialul de populare :
Nr.crt. Costurile generate cu materialul de popul are
Specie (€/1000buc.) An
1 2 3 4 5 6
nr. ex. Preț
tot.
(€) nr. ex. Preț
tot.
(€) nr. ex. Preț
tot.
(€) nr. ex. Preț
tot.
(€) nr. ex. Preț
tot.
(€) nr. ex. Preț
tot.
(€)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Rep.
Crap 0.017 14 238 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Rem.
Crap 0.009 8 72 8 72 8 72 0 0 0 0 0 0
3 Larve
sânger 0.001 183715 184 183715 184 183715 184 183715 184 183715 184 183715 184
4 Larve
novac 0.001 127188 127 127188 127 127188 127 127188 127 127188 127 127188 127
5 Larve
cosaș 0.001 66138 66 66138 66 66138 66 66138 66 66138 66 66138 66
6 Larve
șalău 0.001 0 0 153635 154 153635 154 153635 154 153635 154 153635 154
7 Larve
somn 0.001 0 0 49383 49 49383 49 49383 49 49383 49 49383 49
8 Total anual 687 652 652 580 580 580
Costuri gene rate cu furaj și amendament e:
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
136
Tabelul nr. 7.3. Costurile generate cu furaj și amendamente :
Nr.crt. Costurile generate cu furaj si amendamente
Denumire (€/t.) An
1 2 3 4 5 6
catit
(t) Preț
tot.(€) catit
(t) Preț
tot.(€) catit
(t) Preț
tot.(€) catit
(t) Preț
tot.(€) catit
(t) Preț
tot.(€) catit
(t) Preț
tot.(€)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Furaj vara 1 1333 7 9561 7 9561 7 9561 7 9561 7 9561 7 9561
2 Furaj vara 2 1111 0 0 49 54260 49 54260 49 54260 49 54260 49 54260
3 Furaj vara 3 1000 0 0 0 0 73 73002 73 73002 73 73002 73 73002
4 Gunoi Grajd 10 32 321 100 996 385 3854 385 3854 385 3854 385 3854
5 P2O5 20% 310 1 299 3 926 12 3584 12 3584 12 3584 12 3584
6 NH 4NO 3
30% 290 1 310 3 963 13 3725 13 3725 13 3725 13 3725
7 CaO 200 10 1974 20 4080 44 8806 44 8806 44 8806 44 8806
8 Total anual 12465 70786 156791 156791 156791 156791
Costuri fixe și costuri variabile
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
137
Tabelul nr.7 .4.Costuri fixe și costuri variabile :
Nr.crt. Costuri fixe
DENUMIRE
COST An
1 2 3 4 5 6
Preț tot.(€) Preț tot.(€) Preț tot.(€) Preț tot.(€) Preț tot.(€) Preț tot.(€)
0 1 3 3 3 3 3 3
1 Costuri
generate de
salarii 27600 43800 76200 76200 76200 76200
2 Costuri cu
amortizarea
pe an 176361 176361 176361 176361 176361 176361
3 Costuri cu
doban da pe an 6832 6832 6832 6832 6832 6832
6 Provizioane
cheltuieli
neprevazute 10000 10000 10000 10000 10000 10000
7 Total costuri
fixe 220792 236992 269392 269392 269392 269392
Nr.crt. Costuri variabile
DENUMIRE
COST An
1 2 3 4 5 6
Preț tot.(€) Preț tot.(€) Preț tot.(€) Preț tot.(€) Preț tot.(€) Preț tot.(€)
0 1 3 3 3 3 3 3
1 Costul
materialului
necesar
populării 687 652 652 580 580 580
2 Cheltuieli cu
furajele si 12465 70786 156791 156791 156791 156791
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
138
amendamente
3 Cheltuieli cu
electricitate a 561 1439 4670 4670 4670 4670
4 Cheltuieli cu
motorina 550 1550 4300 4300 4300 4300
5 Cheltuieli cu
uleu motor 90 180 450 451 452 453
6 Costul
utilităților 200 250 300 300 300 300
7 Total costuri
variabile 14552 74858 167164 167093 167094 167095
8 Total costuri
fixe +
variabile 235345 311850 436556 436485 436486 436487
9 Venituri 0 0 600000 600000 600000 600000
10 Profit brut -235345 -311850 163444 163515 163514 163513
11 Impozit profit 0 0 26151 26162 26162 26162
12 Profit net 0 0 137293 137353 137352 137351
13 Anul in care
intram pe
+(anul 5) -409901 -272549 -135197 2154
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
139
VII.2.Calculul prețurilor de producție și indicatori ai eficienței economice
În vederea determinării indicatorilor economici analizați s -au utilizat următoarele for mule
empirice:
Pentru determinarea investiției specifice (SpI) , au fost folosite următoarele două
formule:
SpI = TIV/TFS [€/m²]
SpI = TIV/TPQ [€/Kg]
unde, TIV – valoarea total ă a investiției (€);
TFS – Suprafața totală a fermei piscicole (m ²);
TPQ – capacitatea total ă de producție (kg);
Pentru a determina valoarea producției (PV):
PV = TPQ x P [€]
unde, P – Prețul de vânzare a unui ki logram pește (€).
Pentru a determina costul producției (PC):
PC = TFC + TVC [€]
unde, TFC – Costurile fixe totale (€);
TVC – Costurile variabile totale (€).
Pentru a determina profitul (Pr):
Pr = TI – TO [€]
unde, TI – Total venituri (€);
TO – Total cheltuieli (€).
Pentru a determina rentabilitatea (Re):
Re = Pr/PC
Pentru a determina amortizarea (Am):
Am = TIV/n [€]
unde, n – numărul de ani necesari pentru recuperarea investiției.
Pentru a determina productivitatea muncii (We):
We = TPQ/En [kg/muncitor]
We = PV/En [€/muncitor]
unde, En – numărul angajaților.
Pentru a determina rata profitului (Rpr):
Rpr = (Pr/TI) x 100 [%]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
140
Pentru a determina recuperarea investiției (Irec):
Irec = TIV/Pr [ani]
Pentru a determina rentabilitatea din punct de vedere valoric (Brk):
Brk = TFC [€]
Pentru a determina costul mediu variabil (MVC):
MVC = TVC/TPQ [€/kg]
Costul total (€) pe un kilogram de pește produs (TC/kgPp) se calculează ca suma dintre
costul de investiție, pe un kilogram de pește produs (IC/kgPp) și costul operațional pe un
kilogram de pește produs (OpC/kgPp):
TC/kgPp = IC/kgPp + OpC/kgPp
Valoarea costului de investiție pe un kilogram de pește produs este dată de:
IC/kgPp = IIC / TNkgPp
unde, IIC – Investiția inițial ă;
TNkgPp – Numărul total de kilograme de pește, produse.
Valoarea costului operațional pe un kilogram de pește produs este dată de:
OpC/kgPp = (TFC + TSC + TVC)/TFPQ
unde, TFC – Costuri totale cu furaje;
TSC – Costuri salariale totale;
TVC – Costuri variabile totale;
TFPQ – Cantitatea totală de pește, produsă.
Tabe lul nr.7 .5. Indicatori economici :
Nr.crt. Indicatori economici Valoare Unitate
masura
0 1 3 4 5
1 Investiție specifica euro pe m patrat SPLI 2 (€/m²)
2 Investiție specific euro pe kg peste SPI 2 11 (€/Kg)
3 Valoarea totala a investiției TIV 21163 27 (€)
4 Suprafața totală a fermei piscicole TFS 880796 (m²)
5 Capacitatea totala de producție TPQ 200000 (kg)
6 Prețul de vânzare a unui kiligram pește P 3 (€)
7 Valoarea producției (PV) PV 600000 (€)
8 Costul producției PC 436487 (€)
9 Costurile fi xe totale TFC 269392 (€)
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
141
10 Costurile variabile totale TVC 167095 (€)
11 Profitul Pr 163513 (€)
12 TI – Total venituri TI 600000 (€)
13 Total cheltuieli TO 436487 (€)
14 Rentabilitatea Re 0,37
15 Amortizarea Am 176361 (€)
16 Numarul de ani pentru r ecuperarea
investiției n 12
17 Productivitatea muncii We 15385 (Kg/muncitor)
18 Numarul angajaților En 13
19 Productivitatea muncii We2 46154 (€/muncitor)
20 Rata profitului Rpr 27 %
21 Recuperarea investiției Irec 13 ani
22 Rentabilitatea din punc t de vedere valoric Brk 269392 (€)
23 Costul mediu variabil MVC 1 (€/Kg)
24 Costul total pe un kg de pește produs TC/kgPp 13 (€/Kg)
25 Costul de investiție, pe un kg pește produs IC/KgPp 11 (€/Kg)
26 Costului operațional pe un kg pește produs OpC/kgPp 2 (€/Kg)
27 Investiția inițial; IIC 2116327 (€)
28 Numărul total de kilograme de pește TNkgPp 200000 (kg)
29 Costuri totale cu furaje TFC 156791 (€)
30 Costuri salariale totale TSC 76200 (€)
31 Cantitatea totală de pește TFPQ 200000 (kg)
Concluzia f inală este că activitatea economică întreprinsă pentru creșterea crapului până
la o talie comercializabilă, într-o ferma proiectat ă, s-a dovedit a f i rentabilă dup ă o perioad ă de 6
ani.
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
142
CAPITOLUL VIII.
NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII
Cond ițiile în care se desfășoară procesele de munc ă, complexitatea echipamentelor
tehnice, intensitatea efortului mental, volumul din ce în ce mai mare și complexitatea
informațiilor necesar ed de recepționat și prelucrat necesit ă organizarea și desfășurarea mu ncii și
a activităților social -administrative pe baza noilor principii de cunoaștere, înțelegere și aplicare a
standardelor și normelor de securitate și sănătate a muncii.
Protecția muncii constituie un ansamblu de activități instituționalizate având ca s cop
asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de munc ă, apărarea vieții,
integrității corporale și sănătății salariaților și a altor persoane participante la procesul de munc ă.
Normele și standardele de protecție a muncii reprezintă un sistem unitar de masuri și
reguli aplicabile tuturor participanților la procesul de munc ă.
Activitatea de protecție a muncii asigur ă aplicarea criteriilor ergonomice pentru reducerea
efortului fizic, precum și măsuri adecvate pentru munca femeilor și a ti nerilor. Protecția muncii
are ca scop asigurarea celor mai bune condiții de munc ă, prevenirea accidentelor și a
îmbolnăvirilor profesionale în rândul angajaților.
În conformitate cu aceste reglement ări, obligația de a asigura securitatea și sănătatea, în
toate aspectele referitoare la munc ă, revine conducătorului unit ății iar obligațiile angajaților nu
afectează principiul responsabilității angajatorului. [8]
VIII.1. Obligațiile angajatorului
Angajatorul, în calitate de conduc ător al unit ății trebuie:
– să asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătatea angaja ților în vederea
stabilirii m ăsurilor de prevenire, incluzând alegerea echipamentului tehnic, a substantelor
chimice și a preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munc ă etc.
– să dispun ă evaluarea riscurilor de accidentare și îmboln ăvire profesional ă pentru toate
locurile de munc ă, inclusiv pentru acele grupuri de angaja ți care sunt expusi la riscuri
particulare; în urma acestei evalu ări, m ăsurile preventive și metodele de lucru stab ilite de c ătre
angajator trebuie s ă asigure o îmbun ătățire a nivelului de protec ție a angaja ților și să fie integrate
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
143
în toate activit ățile unit ății respective, la toate nivelurile ierarhice;
– să asigure auditarea de securitate și sănătate în munc ă a unit ății, cu ajutorul institu țiilor
abilitate;
– să stabileasc ă măsurile tehnice și organizatorice de protec ție a muncii, în concordan ță cu
mediul de munc ă și a factorilor de risc evalua ți la fiecare loc de munc ă, pentru asigurarea
securit ății și sănătății angajaților;
– să stabileasc ă în fișa postului atribu țiile și răspunderea angaja ților și a celorlal ți participan ți la
procesul de munc ă în domeniul protec ției muncii, corespunz ător func țiilor exercitate;
– să elaboreze instruc țiuni proprii de securitate a muncii, care s ă detalieze și să particularizeze
prezentele norme și normele specifice de securitate a muncii, în raport cu activitatea care se
desfășoară;
– să asigure și să controleze, prin personal propriu sau prin personal extern abilitat, cunoa șterea
și aplicarea de c ătre to ți angaja ții a m ăsurilor tehnice și organizatorice stabilite, precum și a
prevederilor legale în domeniul protec ției muncii;
– să ia în considerare din punctul de vedere al securit ătii și sănătății în munc ă capacitatea
angaja ților d e a executa sarcinile de munc ă repartizate;
– să asigure, pentru angaja ții care au o rela ție de munc ă cu durat ă determinat ă sau cu caracter
interimar, acelasi nivel de protec ție de care beneficiaz ă ceilal ți angaja ți ai uni ății;
– să ia măsuri pentru asigu rarea de materiale necesare inform ării și educ ării angaja ților: afi șe,
filme, c ărți, bro șuri, pliante, acte normative, manuale, teste, fi șe tehnice de securitate etc.;
– să asigure informarea fiecarei persoane, anterior angaj ării, asupra riscurilor la car e aceasta va fi
expus ă la locul de munc ă, precum și asupra m ăsurilor tehnice și organizatorice de prevenire
necesare, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și
evacuarea personalului în caz de pericol iminent;
– să asigure m ăsurile necesare pentru informarea angajatorilor din orice unitate exterioar ă, ai
căror angaja ți lucreaz ă în unitatea sa, referitor la riscurile pentru securitate si s ănătate la care
aceștia din urm ă pot fi expu și, precum și la m ăsurile de preveni re și protec ție adoptate la nivel de
unitate și loc de munc ă, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea și stingerea
incendiilor și evacuarea în caz de urgen ță;
– să asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea și perfec ționarea pers onalului cu atribu ții
în domeniul protec ției muncii;
– să ia măsuri pentru autorizarea exercit ării meseriilor și a profesiilor conform reglement ărilor în
vigoare;
– să angajeze numai persoane care, în urma controlului medical și a verific ării aptitudinilo r
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
144
psihoprofesionale, corespund sarcinilor de munc ă pe care urmeaz ă să le execute;
– să se asigure c ă sunt consultati angaja ții și/sau reprezentan ții lor în problemele referitoare la
măsurile și consecin țele privind securitatea și sănătatea în munc ă la int roducerea de noi
tehnologii, alegerea echipamentului tehnic, îmbun ătățirea condi țiilor și a mediului de munc ă, la
desemnarea persoanelor cu atribu ții specifice sau la angajarea, când este cazul, a institu țiilor
specializate sau persoanelor juridice și fizi ce abilitate pentru a presta servicii în domeniul
protec ției muncii, la desemnarea persoanelor cu atribu ții privind primul ajutor, prevenirea și
stingerea incendiilor, evacuarea angaja ților, precum și la modul de desf ășurare a activit ății de
prevenire și protec ție împotriva riscurilor profesionale, inclusiv a celei de instruire în domeniu;
– să acorde reprezentan ților angaja ților cu atribu ții privind securitatea si s ănătatea în munc ă un
timp adecvat, care va fi considerat timp de munc ă, și să le furnizeze mijloacele necesare pentru
a-și putea exercita drepturile și atribu țiile prev ăzute în prezentele norme;
– să ia măsuri corespunz ătoare pentru ca numai angaja ții care au fost instrui ți adecvat s ă poată
avea acces la locurile de munc ă unde exista riscuri pe ntru securitatea și sănătatea acestora;
– să asigure periodic sau ori de câte ori este cazul, verificarea încadr ării nivelului noxelor în
limitele admise, prin m ăsurători efectuate de catre organisme abilitate sau laboratoare proprii
abilitate;
– să stabileasc ă și să țină eviden ța locurilor de munc ă cu pericol deosebit și să identifice locurile
de munc ă unde pot ap ărea st ări de pericol iminent;
– să comunice, cerceteze, înregistreze, declare și să țină eviden ța accidentelor de munc ă, a bolilor
profesional e, a accidentelor tehnice și a avariilor;
– să asigure func ționarea permanent ă și corect ă a sistemelor și dispozitivelor de protec ție, a
aparaturii de m ăsură și control, precum și a instala țiilor de captare, re ținere și neutralizare a
substan țelor nocive d egajate în procesele tehnologice;
– să prezinte documentele și să dea rela țiile solicitate de c ătre inspectorii de munc ă în timpul
controlului sau al cercet ării accidentelor de munc ă;
– să asigure realizarea m ăsurilor stabilite de inspectorii de munc ă, cu ocazia controalelor și a
cercet ării accidentelor de munc ă;
– să desemneze, din oficiu sau la solicitarea inspectorului de munc ă, persoanele care particip ă la
efectuarea controlului sau la ce rcetarea accidentelor de munc ă;
– să ia măsuri pentru a nu se mod ifica starea de fapt rezultat ă din producerea unui accident de
munc ă mortal sau colectiv, în afara cazurilor în care men ținerea acestei st ări ar genera alte
accidente sau avarii cu consecinte grave, sau ar periclita via ța accidenta ților sau a altor angaja ți;
– să anun țe imediat producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de munc ă sau
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
145
îmboln ăviri profesionale la inspectoratul teritorial de munc ă și organele de urmarire penal ă
competente, potrivit legii;
– să asigure dotarea, între ținerea, verific area echipamentelor individuale de protec ție și a
echipamentelor individuale de lucru și să nu permit ă desfășurarea nici unei activit ăți de c ătre
angaja ții săi fără utilizarea corect ă de către ace știa a echipamentului din dotare;
– să acorde, la recomanda rea medicului, materiale igienico -sanitare și alimenta ție de protec ție;
– să asigure supravegherea medical ă corespunz ătoare a riscurilor pentru s ănătate la care angajatii
sunt expu și în timpul lucrului;
– să asigure întocmirea fi șei de expunere la riscur i profesionale pentru fiecare angajat expus și
completarea acesteia de fiecare dat ă când se produc schimb ări ale procesului de produc ție;
– să întocmeasc ă evidenta nominal ă a angajatilor cu handicap și a celor cu vârsta sub 18 ani. [8]
VIII.2. Obligațiile angajaților
Angaja ții au urm ătoarele sarcini și obliga ții:
– să-și însu șească și să respecte normele și instruc țiunile de protec ție a muncii și măsurile
de aplicare a acestora;
– să utilizeze corect echipamentele tehnice, substan țele periculoase și cele lalte mijloace de
produc ție;
– să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar ă a dispozitivelor de
securitate ale echipamentelor tehnice și ale cl ădirilor, precum și să utilizeze corect aceste
dispozitive;
– să aduc ă la cunostin ța condu cătorului locului de munc ă orice defec țiune tehnic ă sau alt ă
situa ție care constituie un pericol de accidentare sau îmboln ăvire profesional ă;
– să aduc ă la cunostin ța conduc ătorului locului de munc ă în cel mai scurt timp posibil
accidentele de munc ă suferi te de persoana proprie, de al ți angaja ți sau de ucenicii, elevii și/sau
studen ții în practic ă;
– să opreasca lucrul la apari ția unui pericol iminent de producere a unui accident și să
informeze de îndat ă conduc ătorul locului de munc ă;
– să refuze întemei at executarea unei sarcini de munc ă dacă aceasta ar pune în pericol de
accidentare sau îmboln ăvire profesional ă persoana sa sau a celorlal ți participan ți la procesul de
munc ă;
– să utilizeze echipamentul individual de protec ție din dotare, corespunz ător s copului
pentru care a fost acordat;
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
146
– să coopereze cu angajatorul și/sau cu angaja ții cu atribu ții specifice în domeniul
securi tății și sănătății în munc ă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului
posibilitatea s ă se asigure c ă toate condi țiile de munc ă sunt corespunz ătoare și nu prezint ă riscuri
pentru securitate și sănătate la locul s ău de munc ă;
– să dea rela ții din proprie ini țiativă sau la solicitarea organelor de control și de cercetare
în domeniul protec ției muncii. [8]
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
147
BIBLIOGRAFIE:
[1] http://www.pescuitinfo.ro/crap -familia -crapului
[2] http://www.pescuim.net/2013/03/novac.html
[3] http://asiancarp.ca/ASIAN -CARPS/Silver -Carp
[4] http://tpwd.texas.gov/huntwild/wild/species/gcarp/
[5] https://www.toateanim alele.ro/pesti -de-balta/salaul/
[6] http://www.sportfischerverein -huettental.de/html/wels1.html
[7]https://ro.wikipedia.org/wiki/Somn_(pe%C8%99te)
[8]http://www.scrigroup.com/diverse/pescuit/Elemente -de-inginerie -tehnolog31481.php
[9]https://www.irum.ro/tr actoare/tractoare -agricole/belarus -820-1-axa-dreapta/
[10] http://www.wylzeagro.ro/remorca -pronar -t653-1
[11]https://www.dreamfish.ro/echipamente -piscicultura/bazine -tip-thermoport -de-1100 -litri-
pentru -transport -de-peste -viu/
[12]http://tractorul.ro/masina -de-fertilizat -800-l.html
[13]Dediu, L. – Mașini și utilaje în acvacultură, note de curs și laborator, Universitatea Galați;
[8] http://www.scrigroup.com/divers e/pescuit/Elemente -de-inginerie -tehnolog31481.php
[14]http://www.clubafaceri.ro/32421/barca -de-taiat-stuf-_-masina -cositoare –conver –
1014894.html
[8]http://www.scrigroup.com/diverse/pescuit/Elemente -de-inginerie -tehnolog31481.php
[15]Cristea, V. – Amenajări și construcții piscicole, note de curs și laborator, Universitatea
Galați;
[16]Cristea, V. – Amenajări și construcții piscicole, Universitatea Galați, 1990;
[17]Lostun,L., Turliu,N. , David,M. – Helesteie. Piscicultura practic ă, Editura Arieșul,
București 2004;
[18]Oprea,L. – Ihtiologie , note de curs, Universitatea Galați;
[19]Oprea,L., Georges cu,R. – Nutriția si alimentația peștilor, Editura Tehnică , Bucuresti 2000;
[20]Dediu, L. – Tehnologii generale in acvacultura , note de curs și laborator, Universitatea
Galați;
[21]Grecu, I. Ihtiopatologie , note de curs, Universitatea Galați
[22] Docan, A. Ihtiopatologie , note de curs, Universitatea Galați
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
148
DECLARAȚIE
Subsemnatul, Gherghi Dan, cu CNP 1760830170437 , absolvent al Universit ății
“DUNĂREA DE JOS” Gala ți, Facultatea de Știin ța și ingineria alimentelor , Specializarea :
Pescuit și industrializarea pe ștelui , declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292
Cod Penal privind falsul în declarații, că lucrarea de licență cu titlul „Amenajarea ciprinicolă cu
capacitatea producție anuală este de 200 t one, producția unitară:3500 kg./ha ciclul de producție
36 luni ”, având drept coordonator pe Prof. Dr. Ing. Victor Cristea, Conf. univ. dr. ing. Lorena
Dediu , nu este un plagiat, fiind creația mea personală. Lucrarea este scrisă de mine și nu a mai
fost pr ezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau
străinătate.
Am luat la cunoștință faptul că, în cazul în care lucrarea va fi dovedită ca fiind plagiată,
voi fi exmatriculat sau, dacă plagiatul va fi dovedit după absolvirea lucrării de licență, îmi va fi
retras titlul academic obținut.
Galați,
Data: 11.07.2017
Absolvent :
Gherghi Dan
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
149
ANEXA I :
ALLER PERFORMA GR. 1 -4.
ANEXA II:
ALLER MASTER
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
150
ANEXA III:
ALLER CLASSIC
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
151
ANEXA IV :
– Conver C430H e barc ă de tăiat stuf, ierburi și buruieni
– Gândite și construite cu scopul de a fi capabile să curete și să taie stuful, ierburile și rădăcinile
acvatice, subacvatice și cele de pe malurile lacurilor, lacuril or de acumulare, băltilor, iazurilor și
canalelor navigabile și de irigatii etc
Avantaje:
– Toate func țiile bărcii cositoare Conver sunt în totalitate hidraulice
– Dotate cu motoare diesel puternice de 4 cilindri și 35 sau 49 CP
– Dispun de una sau doua el ice sfredel anti înfășurare ac ționate hidraulic
– Manevrabilitate semnificativă, at ât în mersul înainte c ât și înapoi, chiar în condi ții dificile și în
ape foarte pu țin ad ânci
– Operatorul bărcii utilitare de tăiat stuf Conver dispune de un compartiment de control spa țios,
beneficiind de multe comenzi ajustabile astfel înc ât să-i ofere un loc de muncă c ât mai
confortabil
– Coca este fabricată din tablă ondulată de 3mm
– Vederea de ansamblu a operatorului este una foarte bună at ât asupra mașinii de tăiat stuf cât și
a opera țiilor pe care trebuie să le presteze
– Carcasa dispune de patru urechi de prindere pentru ridicare și de o ureche de remorcare în fa ță
Aplica ții :
– Tăierea stratului vegetal acvatic și subacvatic de pe lac, iaz, baltă, heleșteu, canal navi gabil,
canal de irigatii, lac de acumulare etc.
– Tăierea ierburilor și buruienilor de pe diguri și maluri
– Îndepărtarea resturilor plutitoare de pe suprafe țele apelor și depozitarea lor pe mal sau în barjă
Opționale :
– Ajustare hidraulică cu 0,20m pe în ăltime a elicei
– Echilibrare hidraulică a sarcinii pentru cu țitul tăietor de ierburi și buruieni pentru diguri și
maluri
– Indicator de combustibil la bord
– Turometru la bord
– Pompa de santină, mecanică sau electrică
– Cutie de scule pe masină (exclusiv scule)
– Capotă rabatabilă de ploaie ( PVC )
– Capac pentru compartimentul motorului
– Placă de reglare pentru compensarea uzurii în col țurile de jos ale corpului navei
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
152
– Tratament aplicat în partea scufundabilă a bărcii pe bază de smoală
– Peridoc pentru transport și lansare la apă
– Servo mecanism în loc de control mecanic pentru valvele secundare
– Pedală servo pentru elice
– Controlul vitezei de mișcare pentru elice
– Coloană de directie ajustabilă pe înăl țime și în ad âncime
– Scaun încălzit cu m ânere, confortabil și rotativ
– Radiator pentru răcirea motorului
– Priză de 12V în bord
Unelte care se pot folosi pe utilaj:
Cuțit târâtor – Tăietor de buruieni în forma de "V" :
– Folosit la tăierea și înlăturarea vegeta ției de pe fund
– Tractat în spatele bă rcii de tăiat stuf
– Poate func ționa cu unul sau două cu țite în același timp
– Lățime ajustabilă a cu țitului de p ână la 2,5m
Cuțit tăietor lateral de buruieni pentru diguri și maluri:
– Echipament cu un cu țit tăietor de ierburi și buruieni at ât pentru apă cât și pentru diguri și
maluri
– Cuțitul are sistem de tăiere cu dublă ac țiune – Busatis
– Lungimea cu țitului este de 1.20 sau 1.40m
– Se poate alege, în func ție de tipul de lucrare, între un cu țit cu ac ționare deasupra sau unul cu
acționare la fund
– Extensie mecanică cu 0,4m a bra țului sau op țional hidraulică
Cuțit tăietor frontal în forma de "T":
– Folosit la tăierea vegeta ției subacvatice
– Pentru a preveni modificarea fudului apei, care se întamplă atunci c ând se folosește excesiv
tăierea vegeta ției ut ilizând cu țitul târâtor, se va folosi cu țitul în forma de "T"
– Cuțitul "T" foloseste o ac țiune dublă a sistemului Busatis pentru ambele tăieri – verticale și
orizontale
– Tăierea orizontală are o ac țiune de 2.00m lă țime
– Adâncimea maximă de tăiere, ajust abilă hidraulic : 0,80m sau 1,2m
– Cuțitului "T" i se poate monta un dispozitiv hidraulic ce -l poate rabata pentru transport sau
pivota, astfel ca tăierea să se poată face și în unghi sau lipit de amfibie
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
153
Furca pentru buruieni:
– Utilizataă pentru cură țarea vegeta ției, bălăriilor și gunoaielor
– Lățimea este cat cea a bărcii
– I se pot adauga două extensii detasabile de c âte 0,5m fiecare
– Poate avea din ții rigizi sau flexibili
– Dispozitiv de basculare a vegeta ției în fa ță montat pe un brat lung de încărca re [14]
ANEXA V:
Lichid:
Gama de temperatură a lichidului: 0 .. 120 °C
Date Tehnice:
Tip de etanșare arbore: BAQE
Materiale:
Material, carcasă pompă: Fontă
EN-GJL-250
ASTM 35 -40
Material, rotor: Fontă
EN-GJL-250
ASTM 35 -40
Instalare:
Temperatura maximă a mediului: 40 °C
Presiune maximă de operare: 10 bar
Standard, racord de conductă: DIN
Dimensiune, racord de aspirație pompă: DN 300
Dimensiune, racord de refulare pompă: DN 300
Treaptă de pre siune, racord de conductă: PN 10
Date echipamente electrice:
Tip motor : MMG250M
Clasă de randament: 0
Număr de poli: 6
P2 : 37 kW
Frecvență rețea: 50 Hz
Tensiune nominală: 3 x 380 -415 D/660 -690 Y V
Curent nominal: 71,0/41, 0 A
Curent de pornire: 710 %
Cos f – factor de putere: 0,84
Viteză nominală: 975 rpm
Randament mtor la sarcină maximă: 91,9 %
Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă
154
Grad de protecție (IEC 34 -5): IP55
Clasă de izolație (IEC 85): F
Altele:
Greutate netă: 1250 kg
ANEXA VI: Format pagină A0
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Gherghi Dan Amenajare ciprinicolă complexă [631632] (ID: 631632)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.