Gheorghiță MATEU Ț [611164]

Gheorghiță MATEU Ț
Lucian CRISTE
Mirel TOADER

PROCEDUR Ă PENALĂ. PARTEA SPECIAL Ă
Caiet de seminar

Ediția a II-a, rev ăzută și adăugită

MATEUȚ, GHEORGHI ȚĂ

◘ Activitate profesional ă: profesor universitar dr., Facultatea de Drept a
Universității Babeș-Bolyai; formator în cadrul INM; membru al
Asociației Interna ționale de Drept Penal; membru al Asocia ției Române
de Drept Penal; membru The National Association of Criminal Defense Lawyers (NACDL); avocat în cadrul Baroului Arad.
CRISTE, LUCIAN
◘ Activitate profesional ă: asistent universitar drd., Facultatea de Drept
a Universit ății Babeș-Bolyai; membru al Asocia ției Interna ționale de
Drept Penal (AIDP); membru al Asocia ției Franceze de Drept Penal
(AFDP); avocat în cadrul Baroului Cluj.

TOADER, MIREL

◘ Activitate profesional ă: cadru didactic asociat drd., Facultatea de Drept
a Universit ății Babeș-Bolyai; procuror în cadrul Parchetului de pe lâng ă
Judecătoria Cluj-Napoca.

Gheorghiță MATEU Ț
Lucian CRISTE
Mirel TOADER

PROCEDUR Ă PENALĂ
PARTEA SPECIAL Ă
Caiet de seminar

Ediția a II-a, rev ăzută și adăugită

Universul Juridic
București
– 2017 –

Editat de Universul Juridic SRL .
Editura Universul Juridic este acreditat ă CNATDCU (lista A2) și este considerat ă editură cu prestigiu recunoscut.

Copyright © 2017, Universul Juridic SRL .
Toate drepturile asupra prezentei edi ții aparțin Universul Juridic SRL .
Nicio parte din aceast ă lucrare nu poate fi copiat ă fără acordul scris al Universul Juridic SRL .

Niciun exemplar din prezentul tiraj nu va fi comercializat f ără ștampila și semnătura Editurii
sau, după caz, a Autorului/Autorilor, aplicate pe interiorul ultimei coperte.

Respect pentru autorii no ștri, respect pentru profesia aleas ă!

Prezenta lucrare, în tot sau în parte, este purt ătoare de drepturi de autor, aflate sub protec ția Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor și drepturile conexe. Întrucât, în contemporaneitate, aceste drepturi sunt ignorate și încălcate
într-o măsură alarmant ă, în pofida sistemului valorilor și convențiilor sociale nescrise, a devenit necesar ă apărarea
lor prin for ța și sub sanc țiunea legii.

UNIVERSUL JURIDIC SRL, titular al drep tului de autor asupra prezentei lucr ări, precizeaz ă pentru cititorii s ăi:
? conform art. 140 din Legea nr. 8/1996, constituie infrac țiune și se pedepse ște cu închisoare de la o lun ă la
un an sau cu amend ă reproducerea, f ără autorizarea sau consim țământul titularului drepturilor recunoscute
de lege, a operelor purt ătoare de drepturi de autor sau a produselor purt ătoare de drepturi conexe;
? conform art. 14 din Legea nr. 8/1996, prin reproducere se în țelege realizarea, integral ă sau parțială, a uneia
ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc și sub
orice form ă, inclusiv realizarea oric ărei înregistr ări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum și
stocarea permanent ă ori temporar ă a acesteia cu mijloace electronice.

Editura î și rezervă dreptul de a ac ționa, prin mijloace legale și prin implicarea
autorităților competente, în vederea protej ării drepturilor patrimoniale de autor al c ăror
deținător este în baza contractelor de editare.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
MATEUȚ, GHEORGHI ȚĂ
Procedur ă penală : partea special ă : caiet de seminar / Gheorghi ță Mateuț, Lucian
Criste, Mirel Toader. – Ed. a 2-a, rev. și adăug.. – Bucure ști : Universul Juridic, 2017
ISBN 978-606-39-0031-0
I. Criste, Lucian
II. Toader, Mirel

34

Redactor: Alina Iștoc
Tehnoredactor: Flori Ivana
Copertă: Carmen Lucaci

Redacție:
tel.: 0732.320.666
e-mail: redactie@universuljuridic.ro

Distribuție:
tel.: 021.314.93.15
fax: 021.314.93.16
e-mail: distributie@universuljuridic.ro

editurauniversuljuridic.ro

Portal:
tel.: 0725.683.560
e-mail: portal@universuljuridic.ro
universuljuridic.ro

Librăria UJmag:
tel.: 0733.673.555; 021.312.22.21
e-mail: comenzi@ujmag.ro
ujmag.ro !

Cuprins
5
Cuprins

ABREVIERI ………………………………………………………………………….. 7
CUVÂNT-ÎNAINTE ………………………………………………………………. 9
PARTEA I. SPE ȚE …………………………………………………………… 11
I. URMĂRIREA PENAL Ă ………………………………………………. 11
II. CAMERA PRELIMINAR Ă …………………………………………. 32
III. JUDECATA ………………………………………………………………. 41 IV. EXECUTAREA HOT ĂRÂRILOR PENALE ………………… 78

PARTEA A II-A. GRILE …………………………………………………. 82
I. URMĂRIREA PENAL Ă ………………………………………………. 82
II. CAMERA PRELIMINAR Ă ……………………………………….. 114
III. JUDECATA …………………………………………………………….. 121 IV. PROCEDURI SPECIALE …………………………………………. 160 V. EXECUTAREA HOT ĂRÂRILOR PENALE ……………….. 168

RĂSPUNSURI – GRILE ………………………………………………… 173
I. URMĂRIREA PENAL Ă ……………………………………………… 173
II. CAMERA PRELIMINAR Ă ………………………………………… 174
III. JUDECATA …………………………………………………………….. 174 IV. PROCEDURI SPECIALE …………………………………………. 176 V. EXECUTAREA HOT ĂRÂRILOR PENALE ……………….. 176

ANEXĂ
CURTEA CONSTITU ȚIONALĂ – LISTA DECIZIILOR DE
NECONSTITU ȚIONALITATE PRONUN ȚATE CU PRIVIRE LA
PREVEDERILE CUPRINSE ÎN PARTEA SPECIAL Ă A
CODULUI DE PROCEDUR Ă PENALĂ ……………………………… 177

Procedur ă penală. Partea special ă
6

Cuprins
7
Abrevieri

alin. alineat art. articol
C. pen. Codul penal C. proc. pen. Codul de procedur ă penală
etc. et caetera („ și celelalte”)
ICCJ Înalta Curte de Casa ție și Justiție
lit. litera
M. Of. Monitorul Oficial al României, Partea I
nr. num ărul
pct. punctul

Procedur ă penală. Partea special ă
8

Cuprins
9
Cuvânt-înainte

Cea de-a doua edi ție a lucrării „Procedur ă penală. Partea special ă.
Caiet de seminar” se adreseaz ă în special studen ților din cadrul
Facultății de Drept a Universit ății Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dar
și tuturor celor ce se preg ătesc pentru sus ținerea examenelor de ad-
mitere, definitivare sau promovare în profesiile juridice, în vederea exersării și testării cunoștințelor dobândite la disciplina Procedură
penală. Partea special ă.
În esență, obiectul acestui caiet de seminar este de a oferi stu-
denților un suport de studiu care s ă le permit ă o abordare ra țională și
practică a numeroaselor probleme pe care le ridic ă noua configura ție a
procesului penal, privit ă prin structura Codului de procedur ă penală în
vigoare. Din acest punc t de vedere, spe țele selectate, asociate cu
grilele gândite pe pilonii pe care se bazeaz ă astăzi succesul admiterii în
profesiile juridice, ar putea reprezenta provoc ări pozitive, stimulând
eficacitatea și gestiunea în practica însu șirii și înț
elegerii sensurilor
procedurii penale actuale și, mai exact, a no țiunilor sale fundamentale.
Caietul de seminar este împ ărțit în două părți: prima propune mai
multe cazuri practice, care urmeaz ă a fi rezolvate în cadrul orelor de
seminar, iar cea de-a doua con ține întrebări de tip gril ă.
În privința cazurilor practice pe care le propunem, cele mai multe
dintre acestea sunt inspir ate din practica judiciar ă, publicată sau nepu-
blicată. Spețele au o structur ă compactă, fiind concepute și adaptate
prin raportare la numeroasele probleme ce țin de interpretarea, apli-
carea și clarificarea prevederilor actualului Cod de procedur ă penală,
așa cum acesta se înf ățișează astăzi.
Modalitatea în care au fost concepute grilele și modul de rezol-
vare a acestora urmeaz ă modelul celor întâlnite în ultimii ani la
examenele de admitere la Institutul Na țional al Magistraturii sau la
examenul de admitere în profesia de avocat. Grilele au trei variante de

Procedur ă penală. Partea special ă
10 răspuns, dintre ca re una sau dou ă pot fi corecte, a șa încât reprezint ă un
instrument util atât pentru preg ătirea examenului la disciplina Pro-
cedură penală. Partea special ă, cât și în perspectiva sus ținerii exa-
menelor de admitere în profesiile juridice, având în vedere structura
acestor examene.
Limbajul termenilor folosi ți în redactarea problemelor de semi-
narizat, ce sunt adre sate tinerilor studen ți, ar putea s ă-i aducă mai
aproape de tumultul, de temerile și de confrunt ările, adesea tensionate,
la care se expun mereu practicienii dr eptului în exercitarea profesiei în
sediile organelor de urm ărire penal ă sau ale instan țelor de judecat ă.
Credem c ă o prezentare realist ă a legăturilor dintre teoria dreptului
procesual penal și analizele practice ar se rvi mai bine obiectivului
urmărit de noi, devenind o surs ă permanent ă de atracție pentru studen ți
spre o materie juridic ă pe cât de grandioas ă prin importan ța valorilor
protejate, pe atât de vulnerabil ă și nesigură.
Am dorit s ă oferim astfel studen ților un instrument practic și ușor
de folosit la orele de seminar, dar și să le atragem aten ția asupra
numeroaselor nepotriviri și contradic ții la care ne-au supus în ultimul
timp noile reglement ări procedurale în materia penal ă.

Autorii

I. Urmărirea penal ă
11
PARTEA I
SPEȚE
I. Urmărirea penal ă

Speța nr. 1
La registratura parc hetului de pe lâng ă judecătorie a fost înre-
gistrat un denun ț anonim cu privire la s ăvârșirea infrac țiunii de trafic
de influen ță. Procurorul c ăruia i-a fost repartizat dosarul a dispus, prin
ordonanță, delegarea redact ării ordonan ței de începere a urm ăririi
penale in rem către organul de cercetare penal ă. Acesta din urm ă a
dispus clasarea cauzei cu motivarea c ă actul de sesizare nu înde-
plinește condițiile de form ă prevăzute de lege. Procurorul a infirmat
ordonanța de clasare și a dispus începerea urm ăririi penale in rem ,
după care i-a aplicat organului de cercetare penal ă o amendă judiciară
în cuantum de 5.000 de lei. Organul de cercetare penal ă formuleaz ă o
plângere la prim-procuror prin care solicit ă anularea amenzii judiciare,
susținând că aceasta este nelegal ă, întrucât nicio prevedere din Codul
de procedur ă penală nu dă posibilitatea procurorului s ă dispună
amendarea organului de cercetare penal ă.
Verificați legalitatea actelor întocmite în cauz ă. Indicați ce
măsuri pot fi luate fa ță de organul de cercetare penal ă în caz de
neîndeplinire a dispozi țiilor date de procuror. Solu ționați motivat
plângerea organului de cercetare penal ă.

Speța nr. 2
Reprezentantul legal al persoanei v ătămate a formulat plângere
penală împotriva unui deputa t, acuzându-l de s ăvârșirea infrac țiunii de
abuz în serviciu. În urma efectu ării unor verific ări prealabile, organul

Partea I. Spe țe
12 de urmărire penală a stabilit c ă există indicii temeinice din care rezult ă
că făptuitorul a s ăvârșit infracțiunea, motiv pentru care, dup ă ce a
obținut avizul Comisiei Ju ridice a Camerei Deputa ților, a dispus înce-
perea urm ăririi penale și efectuarea în continuare a urm ăririi penale
față de acesta. Suspectul, care între timp a demisionat, a formulat o
cerere prin care a solicitat trimiter ea dosarului pe cale administrativ ă la
parchetul de pe lâng ă judecătorie. Prin aceea și ordonan ță prin care a
dispus schimbarea încadr ării juridice a faptei în infrac țiunea de abuz
de încredere, procurorul a respins cererea suspectului și a dispus
punerea în mi șcare a acțiunii penale. Reprezentantul legal a solicitat s ă
fie ascultat cu privire la noua încadrare juridic ă, însă procurorul a
respins cererea motivând c ă inculpatul a dat o declara ție de recu-
noaștere a vinov ăției. În fa ța judecătorului de camer ă preliminar ă,
inculpatul a invocat excep ția necompeten ței materiale a organului care
a efectuat urm ărirea penal ă, solicitând restituirea dosarului la procuror
în vederea refacerii urm ăririi penale de c ătre organul de urm ărire
penală competent.
Comenta ți situația din spe ță. Soluționați motivat excep ția
inculpatului.

Speța nr. 3
După ce a fost sesizat cu un denun ț care nu era semnat, un ofi țer
de poliție din cadrul Direc ției Naționale Anticorup ție a dispus, prin
aceeași ordonan ță, începerea urm ăririi penale și efectuarea în conti-
nuare a urm ăririi penale împotriva suspectu lui, de profesie procuror,
pentru săvârșirea infrac țiunilor de în șelăciune și luare de mit ă.
Ulterior, procurorul a dispus disjungerea în ceea ce prive ște infrac-
țiunea de în șelăciune, iar dosarul disjuns a fo st trimis pe cale admi-
nistrativă la parchetul de pe lâng ă tribunal în vederea continu ării
cercetărilor.
La data de 10 noiembrie 2016, in culpatul este trimis în judecat ă
pentru săvârșirea infrac țiunii de luare de mit ă, fiind sesizat ă în acest
sens curtea de apel. Întrucât în camera preliminar ă nu au fost formulate

I. Urmărirea penal ă
13 cereri și excepții, la primul termen de judecat ă, care a avut loc la data
de 26 februarie 2017, instan ța a început cercetarea judec ătorească și a
procedat la audierea inculpatului.
În cauza disjuns ă, la data de 1 martie 2017, judec ătorul de camer ă
preliminar ă din cadrul tribunalului admite plângerea formulat ă de
persoana v ătămată împotriva ordonan ței prin care s-a dispus clasarea
pentru săvârșirea infrac țiunii de în șelăciune și dispune începerea
judecății.
Comenta ți situația din spe ță. Este posibil ă reunirea celor dou ă
cauze?

Speța nr. 4
În data de 30 ianuarie 201 5 s-a dispus începerea urm ăririi penale
in rem pe baza unui act de constatare ca re a fost întocmit de inspectorii
ANAF la data de 20 ianuarie 2014. La 20 februarie 2016 s-a dispus
efectuarea în continuare a urm ăririi penale fa ță de suspect sub aspectul
săvârșirii infracțiunii de delapidare. Din actele de la dosar rezult ă că în
cursul anului 2015 au fost audia ți majoritatea martorilor despre care se
credea că au cunoștință de activitatea infrac țională desfășurată de sus-
pect. Cei mai mul ți martori audia ți au infirmat sus ținerile acuz ării.
Printre mijloacele de prob ă aflate la dosar se reg ăsesc procesele-ver-
bale de transcriere a unor convorbiri telefonice și în mediul ambiental
purtate de suspect cu ter țe persoane în perioada 21 ianuarie 2015-3
februarie 2015, din care rezult ă elemente de fapt care sus țin cele
reținute de procuror în ordonan ța de începere a urm ăririi penale. Cu
ocazia aducerii la cuno ștință a învinuirii, avocatul ales, dup ă ce con-
sultă dosarul de urm ărire penală, solicită excluderea tuturor probelor la
care s-a f ăcut referire mai sus, motivând c ă au fost administrate cu
încălcarea dispozi țiilor legale.
Identifica ți eventualele aspecte de nelegalitate privind admi-
nistrarea probelor. Solu ționați motivat cererea avocatului.

Partea I. Spe țe
14 Speța nr. 5
Organul de cercetare penal ă a dispus începerea urm ăririi penale cu
privire la s ăvârșirea infrac țiunii de furt calificat, având la baz ă un
proces-verbal de sesizare di n oficiu întocmit de un lucr ător al poli ției
locale care l-a prins în flagrant pe f ăptuitor. Procurorul care supra-
veghează urmărirea penal ă a preluat dosarul și a dispus efectuarea în
continuare a urm ăririi penale fa ță de suspect. Suspectul formuleaz ă
plângere împotriva ordonan țelor de începere a urm ăririi penale și de
efectuare în continuare a urm ăririi penale, solicitând anularea celor
două acte și refacerea urm ăririi penale.
Soluționați motivat plângerea.

Speța nr. 6
Prin ordonan ța din data de 12 februarie 2015, procurorul din
cadrul parchetului de pe lâng ă tribunal a dispus începerea urm ăririi
penale in rem și efectuarea în continuare a urm ăririi penale fa ță de
suspectul R.J. pentru s ăvârșirea infrac țiunii de tâlh ărie calificat ă, faptă
prevăzută și pedepsit ă de art. 234 alin. (1) lit. b) C. pen. Ordonan ța
procurorului a avut la baz ă un „proces-verbal de constatare a infrac-
țiunii flagrante și sesizare din oficiu” întocmit de un jandarm. Procuro-
rul a audiat persoana v ătămată, după care a emis o ordonan ță de
delegare a organelor de cercetar ă penală din cadrul biroului de investi-
gații criminale pentru audier ea unui martor. În aceea și zi, procurorul a
dispus reținerea suspectului pentru 24 de ore, deducând din durata
reținerii cele 3 ore în care suspectul a fost condus la sedi ul parchetului.
Înainte de expirarea m ăsurii reținerii, suspectul a fost audiat în pre-
zența unui avocat desemnat din oficiu, fiindu-i adus ă la cunoștință
învinuirea.
Cu aceeași ocazie, suspectul a formulat o plângere penal ă în care
a susținut că a fost victima unei infrac țiuni de lipsire de libertate în

I. Urmărirea penal ă
15 mod ilegal s ăvârșite de un autor necunoscut. În cuprinsul plângerii,
acesta a ar ătat că, în timp ce se plimba pe strad ă, a auzit țipete, s-a
speriat și a luat-o la fug ă, fiind prins de c ătre o persoan ă pe care nu o
cunoștea și lipsit de libertate aproximativ 20 de minute, pân ă la sosirea
unui jandarm. Plângerea a fost trimis ă pe cale administrativ ă parche-
tului ierarhic inferior, iar procurorul c ăruia i-a fost repartizat ă a dispus
începerea urm ăririi penale in rem . După administrarea mai multor
probe, procurorul a constatat c ă în cauză există probe din care rezult ă
suspiciunea rezonabil ă că fapta de lipsire de libertate a fost comis ă de
C.R.B., dispunând efectuarea în continuare a urm ăririi penale fa ță de
acesta. Suspectul C.R.B. nu a dat nicio declara ție, arătând doar c ă
exercită profesia de notar și că în ziua comiterii faptei era în teritoriu în
interes de serviciu. Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lâng ă
Înalta Curte de Casa ție și Justiție prin dispozi ția procurorului general,
iar procurorul c ăruia i s-a repartizat dosarul a dispus clasarea cauzei în
baza art. 16 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.
În cauza ce îl prive ște pe R.J., la expirarea celor 24 de ore de
reținere, suspectul a fost pus în libertate. Dup ă audierea unui alt martor
ocular, în lipsa avocatului desemnat din oficiu pentru suspect, procu-
rorul a constatat c ă există probe din care rezult ă comiterea infrac țiunii,
motiv pentru care a procedat la în tocmirea rechizitoriului prin care a
dispus punerea în mi șcare a acțiunii penale și trimiterea în judecat ă a
lui R.J.
Judecătorul de camer ă preliminar ă din cadrul judec ătoriei a in-
vocat, din oficiu, excep ția nulității urmăririi penale ca urmare a lipsei
unui act valid de sesizare a organului de urm ărire penal ă. Ulterior, a
admis excep ția și a exclus toate probele administrate în cursul urm ă-
ririi penale, dispunând clas area cauzei în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C.
proc. pen., cu motivarea c ă nu exist ă probe din care s ă rezulte c ă
inculpatul R.J. a comis infrac țiunea.
Comenta ți motivat situa ția din spe ță.

Partea I. Spe țe
16 Speța nr. 7
Prin ordonan ța din 3 iunie 2015, dat ă în dosarul penal nr. 15/P/2011,
procurorul a dispus clasarea cauzei, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. e)
C. proc. pen., cu privire la f ăptuitorul B.C., care avea calitatea de
ministru și senator, acuzat de s ăvârșirea unor infrac țiuni de luare de
mită și trafic de influen ță. La data de 31 decembrie 2015, o persoan ă –
care avea calitatea de inculpat într-o alt ă cauză în care urm ărirea
penală a fost efectuat ă de același procuror – a formulat denun ț împo-
triva lui B.C., sus ținând că, printr-un intermediar, i-a remis acestuia
suma de 100.000 euro pentru atribu irea unor contracte în mod privi-
legiat. Denun țul a fost înregistrat în dosarul nr. 15/P/2011. La 5
ianuarie 2016, procurorul ierarhic superior, în temeiul art. 335 alin. (1)
C. proc. pen., infirm ă ordonanța din 3 iunie 2015 și dispune redes-
chiderea urm ăririi penale. B.C. formuleaz ă plângere împotriva ordo-
nanței prin care s-a disp us redeschiderea urm ăririi penale, îns ă aceasta
este respins ă ca inadmisibil ă, cu motivarea c ă redeschiderea urm ăririi
penale a fost confirmat ă de judec ătorul de camer ă preliminar ă din
cadrul cur ții de apel prin încheierea di n data de 25 ianuarie 2016. La
27 ianuarie 2016, procurorul cere ridicarea imunit ății în ceea ce-l
privește pe B.C. cu privire la toate faptele care formeaz ă obiectul
dosarului 15/P/2011. B.C. solicit ă respingerea cererii procurorului,
susținând că aceasta are la baz ă doar denun țul și declarația dată în
calitate de martor de c ătre denunțător.
Comenta ți situația din spe ță.

Speța nr. 8
Prin ordonan ța din 12 februarie 2015, procurorul din cadrul par-
chetului de pe lâng ă tribunal dispune efectuar ea în continuare a urm ă-
ririi penale fa ță de SC NUP SRL și față de administratorul societ ății
A.M. La data de 25 februarie 2016, organul de cercetare penal ă îi
aduce la cuno ștință lui A.M. calitatea de suspect, acesta fiind b ănuit de

I. Urmărirea penal ă
17 săvârșirea infrac țiunii de bancrut ă frauduloas ă, sens în care întocme ște
un proces-verbal. Ulterior, la 3 mart ie 2016, A.M. este citat din nou de
organul de cercetare penal ă pentru a i se aduce la cuno ștință faptul că,
prin ordonan ța din 27 februarie 2016 , s-a instituit m ăsura sechestrului
asigurător asupra unui imobil aflat în proprietatea SC NUP SRL. Cu
această ocazie, avocatul ales al suspectului A.M. cere organului de
cercetare penal ă să înregistreze la dosar o cerere prin care solicit ă să
fie încuno ștințat cu privire la efectuarea actelor de urm ărire penal ă.
Organul de cercetare penal ă refuză să primeasc ă cererea, motivând c ă
aceasta nu-i este adresat ă lui, ci procurorului di n cadrul parchetului de
pe lângă tribunal. La data de 6 martie 2016, SC NUP SRL și A.M. for-
mulează contesta ție împotriva ordonan ței de luare a m ăsurii asi-
gurătorii.
Identifica ți organul judiciar competent s ă soluționeze contes-
tația. Motiva ți contesta ția. Soluționați motivat contesta ția.

Speța nr. 9
Prin ordonan ța din data de 22 februarie 2017, organul de cercetare
penală a dispus efectuarea în continuare a urm ăririi penale fa ță de
suspect. Ulterior, la data de 27 fe bruarie 2017, a înaintat procurorului
care supravegheaz ă urmărirea penal ă un referat prin care-i propune s ă
se adreseze judec ătorului de drepturi și libertăți cu două cereri: de
autorizare a supravegherii tehnice a suspectului și de încuviin țare a
percheziției domiciliare. La aceea și dată l-a informat pe procuror c ă a
dispus efectuarea în continuare a urm ăririi penale fa ță de suspect.
După efectuarea perchezi ției domiciliare, suspect ul a fost condus cu
mandat de aducere la sediul organului de cercetare penal ă, unde i s-a
adus la cuno ștință învinuirea.
Cu ocazia aducerii la cuno ștință a învinuirii, avocatul ales al sus-
pectului a formulat o cerere prin care a solicitat s ă i se înmâneze copii
după ordonanța prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urm ă-
ririi penale și după ordonanța prin care efectuarea în continuare a

Partea I. Spe țe
18 urmăririi penale a fost confirmat ă de procuror. Procurorul a respins
cererea verbal, invocând prevederile art. 94 alin. (4) C. proc. pen. și
faptul că motivele pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a
urmăririi penale fa ță de suspect sunt cuprinse în procesul-verbal de
aducere la cuno ștință a învinuirii. Suspectul și avocatul ales refuz ă să
semneze procesul-verbal de aducere la cuno ștință a învinuirii, moti-
vând că dreptul la ap ărare le-a fost înc ălcat prin aceea c ă cererea lor nu
a fost consemnat ă în scris. De asemenea, formuleaz ă plângere împo-
triva ordonan ței de efectuare în continuare a urm ăririi penale invocând
aspectele privind înc ălcarea dreptului la ap ărare și faptul c ă din
conținutul procesului-verbal de aducere la cuno ștință a învinuirii nu
rezultă că ordonanța organului de cercetare penal ă ar fi fost confirmat ă
de procuror.
Soluționați motivat plângerea formulat ă împotriva ordo-
nanței de efectuare în continuare a urm ăririi penale fa ță de
suspect.

Speța nr. 10
Din actele dosarului reiese c ă, la data de 2 februarie 2014, fa ță de
A.A. s-a dispus prin ordonan ță „extinderea urm ăririi penale și
schimbarea încadr ării juridice” sub aspectul s ăvârșirii infracțiunilor de
cumpărare de influen ță și dare de mit ă. La data de 10 februarie 2014,
A.A. a fost chemat în fa ța procurorului, care, dup ă ce l-a identificat și
i-a adus la cuno ștință încadrarea juridic ă, a procedat direct la audierea
acestuia. Imediat dup ă începerea audierii, șocul determinat de
acuzațiile aduse i-a provocat lui A.A. un infarct miocardic. În acest
context, avocatul ales a formulat o cerere de suspendare a urm ăririi
penale sus ținând că A.A. sufer ă de o boal ă gravă care îl împiedic ă să ia
parte la procesul penal. Prin aceea și ordonan ță, procurorul a dispus
suspendarea urm ăririi penale și continuarea cercet ărilor în dosar de
către ofițerii de poli ție judiciar ă, cărora le-a fost delegat ă activitatea de
audiere a mai multor martori. La data de 20 februarie 2014, A.A. a fost externat din spital, iar la 27 febr uarie 2014, procurorul a constatat c
ă a

I. Urmărirea penal ă
19 încetat cauza care a determinat suspendarea, motiv pentru care a dis-
pus reluarea urm ăririi penale. A.A. a form ulat plângere împotriva
ordonanței procurorului de reluare a urm ăririi penale.
La data de 10 martie 2014, inculpatul A.A. a fost prezentat în fa ța
judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul cur ții de apel cu
propunere de luare a m ăsurii arest ării preventive. Referatul ce con ține
propunerea de luare a m ăsurii arest ării preventive are la baz ă
următoarele mijloace de prob ă: declarațiile date de 5 martori în data de
1 februarie 2014; procesele-verbal e de transcrier e a convorbirilor
telefonice purtate de AA. cu B.B. în intervalul 7 noiembrie 2013-7
martie 2014; declara ția denunțătorului și declarațiile altor 4 martori,
obținute la data de 7 februarie 2014; declara țiile persoanelor v ătămate
și ale altor 7 martori asculta ți în intervalul 12 februarie 2014-25
februarie 2014; mai multe înscrisu ri ridicate cu ocazia perchezi ției
efectuate la domiciliul lui A.A. la data de 25 februarie 2014.
În temeiul art. 227 C. pr oc. pen., A.A. solicit ă respingerea pro-
punerii de luare a m ăsurii arest ării preventive pentru urm ătoarele
motive: nu a fost audiat în calitate de inculpat dup ă ce împotriva lui s-a
pus în mișcare acțiunea penal ă la data de 7 februarie 2014; propunerea
de arestare preventiv ă nu are la baz ă probe din care s ă rezulte suspi-
ciunea rezonabil ă că ar fi comis vreo infrac țiune; a formulat plângere
împotriva ordonan ței prin care s-a dispus reluarea urm ăririi penale, dar
aceasta nu a fost solu ționată. De asemenea, în fa ța judecătorului de
drepturi și libertăți, A.A. formuleaz ă o cerere prin care solicit ă
refacerea tuturor actelor procesuale prin care s-a dispus administrarea
probelor care îl vizeaz ă.
Soluționați motivat propunerea de luare a m ăsurii arest ării
preventive. Redacta ți încheierea prin care solu ționați propunerea.
Soluționați cererea de refacere a actelor procesuale.

Speța nr. 11
După ce a dispus prin ordonan ță efectuarea în continuare a urm ă-
ririi penale fa ță de suspect, procurorul a citat persoana v ătămată pentru

Partea I. Spe țe
20 a o audia în cauz ă. Aceasta s-a prezentat înso țită de avocatul ales.
După ce a fost audiat ă, persoana v ătămată a formulat o cerere prin care
a solicitat audierea în calitate de martor a fratelui s ău, precizând c ă
acesta se afl ă în apropierea sediului parchetului. Procurorul i-a solicitat
persoanei v ătămate să-l cheme pe fratele s ău la parchet, dup ă care a
procedat la audierea acestuia în ca litate de martor. Ulterior, suspectul a
fost citat pentru a i se aduce la cuno ștință învinuirea și pentru a fi
audiat în cauz ă. Cu ocazia audierii, suspectul a ar ătat că nu dorește să
dea declara ție cu privire la fapta de care este acuzat, precizând c ă va
avea aceea și poziție procesual ă în tot cursul urm ăririi penale. În aceste
condiții, procurorul pune în mi șcare acțiunea penal ă și, fundamentându- și
acuzația pe declara ția persoanei v ătămate și pe cea a martorului,
întocmește rechizitoriul și dispune trimiterea inculpatului în judecat ă.
Analizați situația din spe ță raportat la prevederile legale
aplicabile.

Speța nr. 12
Procurorul a dispus prin ordonan ță efectuarea în continuarea a
urmăririi penale fa ță de suspect pentru s ăvârșirea infrac țiunii de furt
calificat, prev ăzută de art. 228 și art. 229 alin. (1) lit. d) C. pen. În
cuprinsul ordonan ței s-a reținut că, pe timpul nop ții, suspectul a intrat
într-o gheret ă de ziare prin spargerea unui geam și a sustras un num ăr
de 25 de reviste, producând persoanei v ătămate un prejudiciu total de
350 de lei.
Pe numele suspectului a fost emis un mandat de aducere, care îns ă
nu a putut fi pus în executare. În procesul-verba l de punere în
executare a mandatului de aducere s-a notat c ă suspectul a refuzat s ă
părăsească imobilul în care locuie ște. În continuare, procurorul a
audiat reprezentantul persoanei juridice care are calitatea de persoan ă
vătămată și un martor, respectiv un taximetrist care cump ărase de la
suspect o revist ă, pentru care a pl ătit suma de 5 lei.
A doua zi, procurorul emite un al t mandat de aducere, ordonând
intrarea for țată a jandarmilor în locuin ța suspectului și aducerea

I. Urmărirea penal ă
21 acestuia împotriva voin ței sale. Suspectul a fost adus în acest mod la
sediul parchetului, fiind înc ătușat și foarte agitat. I s-au adus la
cunoștință fapta, încadrarea juridic ă și drepturile procesuale. Acesta a
recunoscut fapta și a arătat că va plăti prejudiciul produs ca urmare a
săvârșirii infracțiunii.
După finalizarea actelor de urm ărire penal ă, organul de cercetare
penală a trimis cauza, pe cale administrativ ă, la procuror, pentru ca
acesta să dispună trimiterea în judecat ă.
În cele din urm ă, procurorul a dispus renun țarea la urm ărirea
penală, motivând c ă nu există interes public pent ru cercetarea faptei.
Suspectul a formulat cerere de continuare a urm ăririi penale, ar ătând
că dorește să răspundă penal pentru gre șeala făcută, întrucât are
mustrări de con știință. După alte două luni, procurorul a dispus din
nou renun țarea la urm ărirea penal ă. Suspectul a aflat neoficial despre
soluția dată, făcând plângere împotriva ordonan ței la judec ătorul de
cameră preliminar ă. Acesta a trimis plângerea pe cale administrativ ă la
parchetul din care face parte procurorul care a dispus renun țarea la
urmărirea penal ă.
Prim-procurorul parchetului a admis plângerea și a dispus clasarea
în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. Suspectul a formulat
plângere împotriva ordonan ței prim-procurorului, pe care a adresat-o
judecătorului de camer ă preliminar ă.
Comenta ți soluțiile date în spe ță. Soluționați motivat plân-
gerea formulat ă de suspect.

Speța nr. 13
Suspectul formuleaz ă o cerere prin care solicit ă reaudierea
persoanei v ătămate și realizarea unei confrunt ări între el și aceasta din
urmă, dat fiind c ă audierea persoanei v ătămate a avut loc în cursul
urmăririi penale in rem . După punerea în mi șcare a ac țiunii penale,
procurorul respinge cererea formulat ă de suspect, ar ătând că persoana
vătămată a fost audiat ă și a răspuns pe larg la toate întreb ările ce
privesc aspectele relevante ale cauzei, iar realizare unei confrunt ări nu

Partea I. Spe țe
22 este utilă pentru aflarea adev ărului, reprezentând mai degrab ă o încer-
care a inculpatului de intimidare a victimei. De asemenea, precizeaz ă
că inculpatului i-a fost admis ă cererea de consultare a dosarului, a șa
încât a avut posibilitatea s ă citească declarația persoanei v ătămate.
Inculpatul formuleaz ă plângere la prim-procuror împotriva ordonan ței
prin care procurorul a respins cererea.
Soluționați motivat plângerea formulat ă de inculpat.

Speța nr. 14
Împotriva ordonan ței organului de cercetare penal ă prin care a
fost respins ă cererea suspectului privind administrarea unor probe,
acesta din urm ă a formulat plângere la prim-procurorul parchetului. În
conținutul plângerii se arat ă că cererea a fost adresat ă procurorului, iar
nu organului de cercetare penal ă, însă soluția a fost dat ă de acesta din
urmă în baza dispozi ției scrise a procuror ului care realizeaz ă
supravegherea urm ăririi penale.
Soluționați motivat plângerea.

Speța nr. 15
Procurorul a dispus renun țarea la urm ărirea penal ă față de suspect,
luând în considerare gravitatea redus ă a faptei, lipsa prejudiciului,
existența unor circumstan țe favorabile privind persoana suspectului și
împrejurarea c ă parcurgerea unor procedee probatorii suplimentare ar
reprezenta o consum are nejustificat ă a resurselor parchetului.
La termenul stabilit pe ntru confirmarea ordonan ței de renun țare la
urmărirea penal ă, fixat de judec ătorul de camer ă preliminar ă de la
instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competen ța să judece cauza în
fond, persoana care a avut calitatea de suspect arat ă că soluția de
renunțare la urm ărirea penal ă este nelegal ă, în condi țiile în care,
raportat la lipsa probelor din dosar, solu ția legală este clasarea în baza
art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

I. Urmărirea penal ă
23 Având în vedere c ă între momentul formul ării plângerii și
soluționarea acesteia s-a împlinit termenul de prescrip ție a
răspunderii penale cu privire la infrac țiunea cercetat ă, soluționați
motivat plângerea suspectului.

Speța nr. 16
Ordonanța de renun țare la urm ărirea penal ă dispusă de procurorul
din cadrul tribunalu lui este infirmat ă de procurorul- șef al secției de
urmărire penal ă din cadrul aceleia și unități de parchet în data de 11
ianuarie 2017, înainte de comunicarea acesteia c ătre inculpat și
persoana v ătămată. Se arată că ordonanța este nelegal ă, întrucât nu este
motivată, procurorul însu șindu-și argumentele cuprinse în propunerea
organului de cercetare penal ă. Judecătorul de camer ă preliminar ă este
sesizat în data de 18 ianuarie 2017 cu o cerere de confirmare a
redeschiderii urm ăririi penale, pe care o respinge ca fiind tardiv ă.
Împotriva solu ției judecătorului de camer ă preliminar ă procurorul
formuleaz ă contestație.
Soluționați motivat contesta ția formulat ă de inculpat.

Speța nr. 17
Persoana v ătămată solicită desființarea soluției de renun țare la
urmărirea penal ă și trimiterea cauzei la procuror pentru a pune în
mișcare acțiunea penal ă și a completa urm ărirea penal ă. În fața
judecătorului de camer ă preliminar ă, aceasta arat ă că ordonanța de
renunțare la urm ărirea penal ă este nelegal ă, deoarece legea prevede o
pedeapsă de până la 15 ani pentru infrac țiunea săvârșită de suspect. De
asemenea, sus ține că ordonanța a fost trimis ă spre confirmare jude-
cătorului de camer ă preliminar ă la 20 de zile dup ă emitere. Pe de alt ă
parte, suspectul arat ă că urmărirea penal ă a fost început ă în baza unei
plângeri prealabile ca re nu a fost formulat ă de persoana v ătămată, ci de
soțul acesteia, impunâ ndu-se astfel solu ția clasării.

Partea I. Spe țe
24 Judecătorul de camer ă preliminar ă dispune desfiin țarea soluției de
renunțare la urm ărirea penal ă și trimiterea cauzei la procuror pentru a
completa urm ărirea penal ă. Suspectul formuleaz ă contestație împotriva
încheierii judec ătorului de camer ă preliminar ă.
Comenta ți soluția dată de judec ătorul de camer ă prelimi-
nară. Soluționați motivat contesta ția formulat ă de suspect împo-
triva acestei solu ții.

Speța nr. 18
În cursul audierii martorului, într-o cauz ă privind s ăvârșirea in-
fracțiunii de m ărturie mincinoas ă, acesta arat ă că înțelege să își exer-
cite dreptul la t ăcere, care este un privile giu împotriva autoincrimi-
nării, în condi țiile în care presupusa infrac țiune de m ărturie minci-
noasă a fost săvârșită într-o cauz ă penală în care el, de și anterior a avut
calitatea de martor, la acest moment este cercetat pentru s ăvârșirea
infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influen ța alcoolului sau a
altor substan țe. Dat fiind refuzul martorului de a da declara ție, organul
de cercetare penal ă dispune, prin ordonan ță, extinderea urm ăririi pe-
nale și efectuarea în continuare a urm ăririi penale fa ță de acesta în
calitate de suspect pentru s ăvârșirea infrac țiunii de m ărturie minci-
noasă. Suspectul formuleaz ă plângere împotriva ordonan ței de extin-
dere a urm ăririi penale.
Analizați poziția procesual ă a martorului. Solu ționați motivat
plângerea formulat ă de suspect.

Speța nr. 19
Persoana v ătămată formuleaz ă în scris o cerere de audiere a doi
martori, indicând doar numele, prenumele și numerele de telefon ale
acestora. Procurorul admite cererea și procedeaz ă la citarea telefonic ă
a martorilor indica ți. Primul martor arat ă că nu se va prezenta la sediul
parchetului pentru a fi audiat decât dac ă va primi o cita ție scrisă. Cel
de-al doilea martor arat ă că nu cunoa ște niciun aspect în leg ătură cu

I. Urmărirea penal ă
25 obiectul cauzei, astfel încât nu se va prezenta pentru a fi audiat. În
aceste condi ții, procurorul dispune extinderea urm ăririi penale fa ță de
cei doi pentru s ăvârșirea infrac țiunii de m ărturie mincinoas ă și emite
mandat de aducere pe numele lor pentru a li se aduce la cuno ștință
învinuirea. Dup ă ce au semnat procesele-verbale de aducere la cuno ș-
tință a învinuirii f ără a formula obiec țiuni, cei doi depun o plângere
împotriva ordonan ței de extindere a urm ăririi penale, invocând faptul
că aceasta este nelegal ă întrucât nu exist ă un act de sesizare a orga-
nului de urm ărire penal ă care să stea la baza ordonan ței. Prin aceea și
plângere sus țin că a fost înc ălcat principiul loialit ății în administrarea
probelor, dat fiind c ă prin extinderea urm ăririi penale se dore ște
constrângerea lor pentru a da declara ții împotriva inculpatului.
Analizați situația din spe ță prin prisma prevederilor legale
aplicabile. Solu ționați motivat plângerea formulat ă împotriva
ordonanței de extindere a urm ăririi penale.

Speța nr. 20
Organul de cercetare penal ă a dispus prin ordonan ță predarea de
către suspect a autoturismului pe care acesta îl folose ște, întrucât face
obiectul infrac țiunii de abuz de încredere. Dat fiind c ă suspectul nu
predă bunul la data și locul indicate în ordonan ță, procurorul care
supravegheaz ă urmărirea penal ă emite o ordonan ță de ridicare silit ă a
autoturismului, act în baza c ăruia organele de poli ție pătrund în curtea
imobilului în care locuie ște suspectul și ridică silit bunul. Împotriva
ordonanței procurorului și a modului de aducere la îndeplinire a aces-
teia suspectul formuleaz ă plângere la prim-procuror.
Analizați situația din spe ță și soluționați motivat plângerea.

Speța nr. 21
Prin intermediul unei comisii rogatorii, procurorul a dispus ca
organul de cercetare penal ă de la locul unde suspectul î și are domi-
ciliul să procedeze la luarea unui supliment de declara ție de la acesta.

Partea I. Spe țe
26 Procurorul a indicat expres întreb ările care trebuie adresate suspec-
tului. În cursul audierii, organul de cercetare penal ă, după ce a adresat
întrebările indicate de procuror, a mai adresat alte câteva întreb ări, în
pofida faptului c ă avocatul ales al suspec tului s-a opus. De asemenea,
organul de cercetare penal ă a respins motivat cererea suspectului de a
fi audiată și soția acestuia, care l-a înso țit la sediul poli ției cu ocazia
audierii. Suspectul formuleaz ă o cerere prin care solicit ă procurorului
care efectueaz ă urmărirea penal ă excluderea suplimentului de decla-
rație, având în vedere c ă a fost ob ținut cu nerespectarea prevederilor
legale, fapt ce a prejudiciat dreptul s ău la o apărare efectiv ă.
Soluționați motivat cererea suspectului.

Speța nr. 22
La data de 9 februarie 2017 s-a dispus începerea urm ăririi penale
in rem cu privire la infrac țiunea de fals material în înscrisuri oficiale,
în conținutul ordonan ței fiind men ționat și numele f ăptuitorului. La
data de 25 martie 2017, procurorul dispune efectuarea în continuare a
urmăririi față de suspect pentru s ăvârșirea infrac țiunilor de evaziune
fiscală, fals material în înscrisuri oficiale și spălare de bani. În
continuare, se dispune a udierea mai multor martori și efectuarea unor
percheziții domiciliare. La data de 30 martie 2017, se dispune punerea
în mișcare a acțiunii penale pentru toate infrac țiunile men ționate mai
sus. La aceea și dată, procurorul procedeaz ă la aducerea la cuno ștință a
calității de suspect, dup ă care trece la audierea inculpatului cu privire
la conținutul ordonan ței de punere în mi șcare a ac țiunii penale. Cu
ocazia solu ționării propunerii de luare a m ăsurii arest ării preventive,
formulată de procuror în temeiul art. 223 alin. (2) C. proc. pen.,
avocatul inculpatului solicit ă judecătorului de drepturi și libertăți să
constate c ă actele de urm ărire efectuate în dosar sunt lovite de nulitate
relativă, fapt ce atrage implicit excluderea tuturor probelor adminis-
trate și respingerea propunerii de luare a m ăsurii arest ării preventive.
Comenta ți procedeul procurorului. Solu ționați motivat cere-
rea avocatului.

I. Urmărirea penal ă
27 Speța nr. 23
X și Y, primul având calitatea de prefect, iar cel de-al doilea de
avocat, formuleaz ă plângeri adresate judec ătorului de camer ă preli-
minară împotriva solu țiilor de clasare date de procuror într-o cauz ă
penală în care erau indicate numele lor. În con ținutul plângerii, X arat ă
că soluția de clasare dat ă în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
este nelegal ă, deoarece i-a fost prejudiciat ă ireversibil imaginea pu-
blică prin apari ția în pres ă a unor acuza ții ce preluau pasaje din
ordonanța de începere a urm ăririi penale, f ără ca față de el să se fi
dispus vreodat ă efectuarea în continuare a urm ăririi penale în calitate
de suspect. Y, fa ță de care s-a dispus clasarea în temeiul art. 16
alin. (1) lit. a) C. proc. pen., solicit ă judecătorului de camer ă preli-
minară să infirme ordonan ța de clasare și, întrucât i s-a comunicat
faptul că a fost supravegheat tehnic timp de 3 luni, s ă oblige procu-
rorul să-i comunice care au fost datele și informațiile din care rezulta
suspiciunea rezonabil ă că ar fi săvârșit vreo infrac țiune dintre cele
prevăzute de lege care permit autori zarea supravegherii tehnice. În
condițiile în care nici fa ță de el nu s-a dispus vreodat ă efectuarea în
continuare a urm ăririi penale, cere s ă i se comunice infrac țiunile care
au format obiectul dosarului. Deopotriv ă, Y arată că prin măsurile de
supraveghere tehnic ă autorizate în cauz ă împotriva sa a fost afectat în
mod grav secretul profesional al avocatului. Procurorul cere
judecătorului de camer ă preliminar ă să respingă cele două plângeri ca
inadmisibile.
La termenul fixat pentru solu ționarea plângerilor, avocatul ales al
petentului Y solicit ă judecătorului de camer ă preliminar ă din cadrul
judecătoriei să-și decline competen ța în favoarea tribunalului, dat fiind
că soluția de clasare a fost pronun țată cu privire la s ăvârșirea infrac-
țiunii de trafic de influen ță. Judecătorul de camer ă preliminar ă din
cadrul judec ătoriei își declină competen ța în favoarea judec ătorului de
cameră preliminar ă din cadrul tribunalului.

Partea I. Spe țe
28 Motivați cererea procurorului. În calitate de judec ător de
cameră preliminar ă din cadrul tribunalului, solu ționați motivat
cele două plângeri.

Speța nr. 24
Persoana v ătămată formuleaz ă plângere la prim-procuror împo-
triva ordonan ței de clasare emise de procuror, sus ținând că soluția a
fost dată în mod nelegal, întrucât pr ocurorul nu a administrat nicio
probă în cursul urm ăririi penale. Prim-procurorul admite plângerea și
schimbă temeiul solu ției de clasare. Împotriva ordonan țelor procuro-
rului și prim-procurorului persoana v ătămată formuleaz ă plângere la
judecătorul de camer ă preliminar ă, solicitând desfiin țarea celor dou ă
acte procesuale și redeschiderea urm ăririi penale.
Soluționați motivat plânge rea persoanei v ătămate.

Speța nr. 25
Persoana v ătămată formuleaz ă plângere la judec ătorul de camer ă
preliminar ă împotriva ordonan ței de clasare date fa ță de suspect.
Plângerea este formulat ă după 50 de zile de la in troducerea plângerii
depuse la procurorul ierarhic superior împotriva aceleia și ordonanțe.
În fața judecătorului de camer ă preliminar ă, procurorul solicit ă
respingerea plângerii ca tardiv ă, susținând că termenul pân ă la care
aceasta putea fi introdus ă este de 20 de zile de la expirarea termenului
de 20 de zile în care proc urorul ierarhic are obliga ția să soluționeze
plângerea formulat ă împotriva ordonan ței de clasare.
Persoana v ătămată solicită admiterea plângerii și începerea
judecății, având în vedere faptul c ă nu există niciun caz de împiedicare
a punerii în mi șcare a acțiunii penale și sunt suficiente probe pentru
judecarea cauzei.
Soluționați motivat plângerea formulat ă împotriva ordo-
nanței de clasare.

I. Urmărirea penal ă
29 Speța nr. 26
Prin plângerea formulat ă la procuror, peti ționarii au ar ătat că
autori necunoscu ți s-au folosit de în scrisuri falsificate și s-au prezentat
în fața notarului care a eliberat certificatul de vacan ță succesoral ă prin
care se certifica faptul c ă de pe urma defunc ților nu au r ămas legatari
și moștenitori legali care s ă fi acceptat succesiunea, astfel c ă succe-
siunea a fost declarat ă vacantă și a fost predat ă statului român. Pro-
curorul sesizat din cadrul parchetului de pe lâng ă judecătorie a dispus,
prin ordonan ță, clasarea cauzei, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C.
proc. pen., stabilind c ă a intervenit prescrip ția răspunderii penale cu
privire la infrac țiunile de în șelăciune și fals. Peti ționarii au formulat
plângere la procurorul ierarh ic superior împotriva ordonan ței. Prin
ordonanța procurorului ierarhic superior a fost men ținută soluția
inițială ca fiind legal ă și temeinic ă. Împotriva celor dou ă ordonanțe,
petiționarii au formulat plângere la judec ătorul de camer ă preliminar ă,
solicitând desfiin țarea acestora și restituirea cauzei la procuror în
vederea dispunerii efectu ării în continuare a urm ăririi penale fa ță de
suspect. Judec ătorul de camer ă preliminar ă din cadrul cur ții de apel a
admis plângerea peti ționarilor prin sentin ță, a desfiin țat cele dou ă
ordonanțe atacate și a trimis cauza la procurorul care a dispus anterior
clasarea în vederea redeschiderii urm ăririi penale. Procurorul desem-
nat astfel a formulat o declara ție de abținere.
Comenta ți situația din spe ță și soluțiile date. Solu ționați
declarația de abținere a procurorului.

Speța nr. 27
Procurorul a dispus prin ordonan ță clasarea cauzei în temeiul
art. 16 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., ar ătând că suspectul a s ăvârșit
infracțiunea în stare de legitim ă apărare. Persoana v ătămată a formulat
plângere la prim-procuror împotriva ordonan ței procurorului care a
supravegheat urm ărirea penal ă, arătând că soluția dispusă este neînte-
meiată. Prim-procurorul, analizând plângerea, a constatat c ă aceasta

Partea I. Spe țe
30 este întemeiat ă, astfel încât a admis-o, a infirmat ordonan ța procuro-
rului și a dispus redeschiderea urm ăririi penale. Dup ă 5 zile, aflând
soluția dispusă de prim-procuror, suspectul formuleaz ă plângere împo-
triva ordonan ței prim-procurorului la procur orul ierarhic superior. În
conținutul plângerii suspectul a ar ătat că ordonanța de redeschidere a
urmăririi penale este lovit ă de nulitate, întruc ât nu a fost supus ă confir-
mării de către judecătorul de camer ă preliminar ă în termenul prev ăzut
de lege, în condi țiile în care confirmarea este necesar ă chiar dac ă
infirmarea solu ției de neurm ărire sau netrimitere în judecat ă s-a făcut
la plângere, iar nu din oficiu.
Soluționați motivat plângerea suspectului1.

Speța nr. 28
Prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecat ă a inculpa ților X
și Y și clasarea fa ță de inculpatul Z. Împotriva solu ției de clasare
persoana v ătămată a formulat plângere la judec ătorul de camer ă preli-
minară de la curtea de apel, Z având calitatea de avocat. Judec ătorul
sesizat și-a declinat prin încheiere competen ța în favoarea judec ăto-
rului de camer ă preliminar ă de la tribunal în considerarea faptului c ă
aceasta este instan ța sesizată cu rechizitoriul întocmit în cauz ă.
Judecătorul de camer ă preliminar ă sesizat în urma declin ării
competen ței, după ce a reunit cauzele, a exclus probele ob ținute prin
procedura audierii anticipate și a dispus începerea judec ății. În moti-
vare a ar ătat că procedura audierii antic ipate nu este aplicabil ă în
vederea audierii persoanelor care au calitatea de inculpat (în spe ță,
inculpatul X). În ceea ce prive ște plângerea formulat ă împotriva solu-
ției de clasare, aceasta a fost respins ă ca inadmisibil ă.
Inculpatul X formuleaz ă contestație împotriva încheierii judec ăto-
rului de camer ă preliminar ă din cadrul tribunalului. În con ținutul

1 A se vedea și Decizia nr. 27 din 29 octombrie 2015, pronun țată de Înalta
Curte de Casa ție și Justiție în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în
materie penal ă, publicată în M. Of. nr. 919 din 11 decembrie 2015.

I. Urmărirea penal ă
31 contestației acesta arat ă, printre altele, c ă nu a solicitat constatarea
nulității relative în privin ța audierii anticipate. Prin urmare, dore ște ca
în cazul admiterii contesta ției, dacă se dispune începerea judec ății, să
se poată prevala de declara ția obținută în procedura respectiv ă. Pe de
altă parte, persoana v ătămată formuleaz ă contestație împotriva solu ției
de respingere a plângerii formulate împotriva ordonan ței de clasare.
Soluționați motivat contesta țiile formulate în cauz ă.

Partea I. Spe țe
32
II. Camera preliminar ă

Speța nr. 29
În camera preliminar ă, inculpatul solicit ă excluderea probelor
rezultate din activit ățile de supraveghere tehnic ă, arătând că acestea au
fost dispuse de judec ătorul de drepturi și libertăți din cadrul tribuna-
lului, deși instanța competent ă să soluționeze cauza în fond este
judecătoria. Totodat ă, cere să se constate c ă rechizitoriul este neregula-
mentar întocmit, întrucât lipse ște mențiunea „verificat sub aspectul
legalității și temeiniciei”. Prin încheierea din 25 mai 2016 judec ătorul
de camer ă preliminar ă constată neregularitatea actului de sesizare a
instanței și dispune restituirea cauzei la procuror. Prin ordonan ța din 5
iunie 2016, procurorul arat ă că își menține dispozi ția de trimitere în
judecată, menționând că rechizitoriul a fost verificat sub aspectul
legalității și temeiniciei în data de 30 ma i 2016, anexând în acest sens
copia rechizitoriului care purta viza de legalitate.
În calitate de judec ător de camer ă preliminar ă, pronun țați
soluția legală.

Speța nr. 30
Inculpatul a fost trimis în judecat ă pentru săvârșirea a trei infrac-
țiuni de tâlh ărie calificat ă. În procedura camerei preliminare, incul-
patul cere judec ătorului de camer ă preliminar ă restituirea cauzei la
parchet, sus ținând că rechizitoriul este neregulat întocmit, deoarece
faptele re ținute în sarcina sa nu sunt probate suficient. De asemenea,
solicită schimbarea încadr ării juridice din tâlh ărie calificat ă în furt,
arătând că persoanele v ătămate sunt dispuse s ă își retragă plângerile
formulate. În plus, sus ține că în cursul urm ăririi penale i-a fost înc ălcat
dreptul la ap ărare prin aceea c ă, după ce s-a dispus punerea în mi șcare

II. Camera preliminar ă
33 a acțiunii penale, nu i-au fost aduse la cuno ștință calitatea de inculpat,
faptele și încadrarea juridic ă, drepturile și obligațiile procesuale,
nefiind audiat în aceast ă calitate.
În răspunsul formulat la cererile și excepțiile inculpatului,
procurorul arat ă că dreptul la ap ărare al acestuia a fost respectat, dat
fiind că a fost încuno ștințat, cu ocazia aducerii la cuno ștință a calității
de suspect, în leg ătură cu faptele re ținute în sarcina sa, iar starea de
fapt nu a mai fost modificat ă până la trimiterea în judecat ă. Procurorul
precizează că din conținutul procesului-verbal existent la dosar rezult ă
că inculpatul a fost citat telefonic, îns ă acesta a ar ătat că nu se va
prezenta pentru audiere, a șa încât i-au fost aduse la cuno ștință prin
telefon calitatea procesual ă, faptele și încadrarea juridic ă, drepturile și
obligațiile procesuale.
Soluționați motivat cererile și excepțiile inculpatului1.

Speța nr. 31
În data de 14 ianuarie 2017, fa ță de X și Y a fost dispus ă efec-
tuarea în continuare a urm ăririi penale pentru s ăvârșirea infrac țiunilor
de dare, respectiv luare de mit ă în formă continuat ă și spălare de bani
în formă continuat ă.
La baza ordonan ței de începere a urm ăririi penale in rem a stat un
proces-verbal de sesizare din oficiu , din data de 12 februarie 2016,
care avea urm ătorul conținut: „ Procuror A, m ă sesizez din oficiu cu
privire la s ăvârșirea de către X a infrac țiunii de dare de mit ă în formă
continuată și cu privire la s ăvârșirea de către Y a infrac țiunii de luare
de mită”. A doua zi dup ă emiterea ordonan ței de începere a urm ăririi
penale in rem s-a cerut de c ătre procuror autorizarea supravegherii
tehnice a celor doi pe o perioad ă de 30 de zile, motivându-se c ă față de
aceștia urmeaz ă să se dispun ă efectuarea în continuare a urm ăririi
penale, iar X și Y ar putea comunica în leg ătură cu faptele ce urmeaz ă

1 A se vedea și Încheierea penal ă nr. 217 din 22 aprilie 2015 a Cur ții de Apel
Cluj, Secția penală și de minori.

Partea I. Spe țe
34 să l i s e r e p r o șeze. Judec ătorul de drepturi și libertăți a dispus prin
încheiere autorizarea supravegherii tehnice, preluând întocmai moti-varea din cererea procurorului. În cauz ă au mai fost emise înc ă 6 man-
date prin care s-a dispus prelungirea mandatului ini țial de suprave-
ghere tehnic ă.
În data de 28 ianuarie 2017, suspec ților li s-au adus la cuno ștință
învinuirile, ace știa fiind audia ți în prezen ța avocaților aleși. Deși au
formulat cereri de consultare a dosa rului, acestea au fost respinse. Cu
această ocazie, avoca ții celor doi au formulat și cereri de încuno ș-
tințare în legătură cu data și ora efectu ării actelor de urm ărire penală în
cauză. În data de 30 ianuarie 2017 a fost audiat ă în calitate de martor
secretara lui X, acesteia atr ăgându-i-se aten ția că se va dispune înce-
perea urm ăririi penale fa ță de ea dac ă nu va confirma faptele repro șate
lui X.
În data de 31 ianuarie 2017 a fost emis rechizitoriul prin care s-a
dispus trimiterea în judecat ă a lui X și Y pentru infrac țiunile pentru
care se dispusese efectuarea în continuare a urm ăririi penale. Probele
avute în vedere de c ătre procuror erau declara ția martorei B și
procesele-verbale de transcriere a activit ăților de supraveghere tehnic ă
realizate în cauz ă.
Printr-o rezolu ție din data de 10 februarie 2017, judec ătorul de
cameră preliminar ă a dispus citarea inculpa ților pentru termenul
stabilit în 21 februarie 2017, punâ ndu-le în vedere acestora s ă for-
muleze în scris cereri și excepții până la aceeași dată.
Inculpatul X a formulat cereri și excepții cu privire la nelegalitatea
actelor de urm ărire penal ă, a solicitat excluderea unor probe și a cerut
să se constate neregularitatea rechizitoriului. Dat fiind c ă inculpatul a
înregistrat cererile și excepțiile la data de 16 februarie 2017, jude-
cătorul de camer ă preliminar ă le-a comunicat pr ocurorului, solici-
tându-i să răspundă în scris pân ă la 21 februarie 2017.
La termenul fixat, în fa ța judecătorului de camer ă preliminar ă se
prezintă avocatul inculpatului X, pentru inculpatul Y fiind prezent ă

II. Camera preliminar ă
35 fiica acestuia, care arat ă că tatăl ei a decedat la o zi dup ă emiterea
rechizitoriului. Judec ătorul de camer ă preliminar ă acordă cuvântul
avocatului inculpatului X cu privire la cererile și excepțiile formulate.
Avocatul arat ă că cere suspendarea procedurii, dat fiind c ă este în po-
sesia unui certificat medical care atest ă că X este în com ă. Judecătorul
de cameră preliminar ă respinge cererea avocatului și îi pune în vedere
să susțină cererile și excepțiile formulate pentru X. Avocatul arat ă că
dorește să prezinte judec ătorului o înregistrare efectuat ă de martora B
din care reies amenin țările aduse la adresa ei cu ocazia audierii și un
act autentificat notarial care con ține o declara ție a acesteia. Judec ătorul
de cameră preliminar ă respinge cererea, ar ătând că în aceast ă fază nu
se pot administra probe. Ulterior, judec ătorul refuz ă să acorde cuvântul
procurorului, ar ătând că acesta nu a formulat niciun r ăspuns scris la
excepțiile formulate de X.
Prin încheierea din 21 februarie 2017, judec ătorul de camer ă
preliminar ă admite în parte cererile și excepțiile formulate de X și
pune în vedere procurorului s ă remedieze rechizitoriul în sensul
delimitării și indicării fiecărui act material al infrac țiunilor reținute în
formă continuat ă.
În data de 8 martie 2017, procurorul emite o ordonan ță prin care
arată că rechizitoriul se va completa cu urm ătoarele preciz ări: „Aspec-
tul continuat al infrac țiunilor reiese din faptul c ă au fost încheiate
patru contracte de sponsorizare, în datele de 9 octombrie 2010, 12
noiembrie 2010, 1 februarie 2011 și 3 iunie 2011 ”.
În data de 12 martie 2017, judec ătorul de camer ă preliminar ă
constată neregularitatea rechizitoriului și exclude mai multe probe.
Împotriva încheierilor din data de 21 februarie 2017, respectiv 12
martie 2017, procurorul și inculpatul formuleaz ă contestație.
Redactați motivat contesta ția procurorului. Redacta ți motivat
contestația inculpatului. Solu ționați motivat contesta țiile for-
mulate.

Partea I. Spe țe
36 Speța nr. 32
La data de 22 mai 2015, procurorul întocme ște un proces-verbal
de sesizare din oficiu cu privire la s ăvârșirea infrac țiunilor de consti-
tuire a unui grup infrac țional organizat, trafic de influen ță, respectiv
cumpărare de influen ță. În data de 6 august 2015 emite ordonan ța de
începere a urm ăririi penale și, în aceea și zi, dă o ordonan ță prin care
dispune efectuarea în continuare a urm ăririi penale fa ță d e A , s u b
aspectul s ăvârșirii infrac țiunii de trafic de influen ță, respectiv împo-
triva lui B, pentru s ăvârșirea infrac țiunii de cump ărare de influen ță.
Aducerea la cuno ștință a învinuirilor are loc la data de 8 august 2015.
La 20 septembrie 2015 dispune extinderea urm ăririi penale, re ținând în
sarcina celor doi inculpa ți infracțiunile de luare de mit ă, respectiv dare
de mită. Încunoștințarea cu privire la extinderea urm ăririi penale s-a
făcut la data de 19 martie 2016, când le-a fost adus ă la cunoștință și
ordonanța de punere în mi șcare a acțiunii penale din aceea și dată. O
altă ordonanță de extindere a urm ăririi penale este emis ă în privința lui
B la data de 20 martie 2016, re ținându-se în sarcina acestuia o alt ă
infracțiune de dare de mit ă și o infracțiune de sp ălare de bani. B a luat
cunoștință de conținutul acesteia cu ocazia studierii dosarului dup ă
sesizarea instan ței cu rechizitoriul.
Dosarul de urm ărire penal ă conține un volum ce cuprinde
procese-verbale de redare a convo rbirilor telefonice interceptate și
înregistrate în intervalul de timp cuprins între 10 ianuarie 2015 și 27
septembrie 2015, respectiv mai multe acte procedurale emise dup ă
cum urmeaz ă: un mandat de interceptare emis de Sec ția penală a
Înaltei Cur ți de Casație și Justiție în baza Legii nr . 51/1991 la data de
10 ianuarie 2015, reînnoit de dou ă ori până la data de 10 decembrie
2015; un mandat de s upraveghere tehnic ă din data de 10 mai 2015,
emis de tribunal într-o alt ă cauză în care urm ărirea penal ă a fost
efectuată de Direc ția Națională Anticorup ție; un mandat de supra-
veghere tehnic ă din data de 23 mai 2015, dat de tribuna l la cererea
procurorului care efectueaz ă urmărirea penal ă; alte mandate de pre-
lungire a supravegherii te hnice în mod succesiv pân ă la data de 27

II. Camera preliminar ă
37 septembrie 2015. Deopotriv ă, dosarul con ține înscrisuri ca mijloace de
probă și declarațiile mai multor martori asculta ți între 7 iunie 2015 și
20 februarie 2016. La dosar se mai reg ăsesc cereri formulate la data de
8 august 2015 de avoca ții aleși ai celor doi inculpa ți, prin care ace știa
solicită să fie încuno ștințați în legătură cu data și ora efectu ării actelor
de urmărire penală.
Dosarul con ține dovezi privind încuno ștințarea avoca ților cu pri-
vire la 5 din cele 7 termene în care s-a procedat la audierea martorilor
ulterior datei formul ării cererilor de încuno ștințare. În cauz ă, împotriva
celor doi inculpa ți s-a luat m ăsura arest ării preventive la data de 20
martie 2016 de c ătre judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul cur ții
de apel, competen ța acestei instan țe fiind atras ă de calitatea de chestor
a inculpatului A. La data de 1 aprilie 2016 este sesizat ă instanța de
judecată, urmând a fi parcurs ă procedura în camera preliminar ă.
Formulați cereri și excepții în fața judecătorului de camer ă
preliminar ă. Soluționați motivat cererile și excepțiile formulate.

Speța nr. 33
Inculpatul a fost trimis în judecat ă pentru săvârșirea infrac țiunii de
luare de mit ă prin rechizitoriul emis de un procuror din cadrul parche-
tului de pe lâng ă judecătorie, fiind sesizat tribunalul. În procedura
camerei preliminare, inculpatul solicit ă restituirea cauzei la procuror,
arătând că actul de sesizare este ne regulat întocmit pentru c ă din
cuprinsul acestuia lipsesc men țiunile privind persoanele care trebuie
citate de instan ța de judecat ă, iar urmărirea penal ă nu este complet ă în
condițiile în care nu au fost administrate suficiente probe în vederea
aflării adevărului.
Judecătorul de camer ă preliminar ă din cadrul tribunalului dispune
prin încheiere respingerea cererii inculpatului de restituire a cauzei la parchet pentru completarea urm ăririi penale. Împotriva încheierii de
cameră preliminar ă inculpatul formuleaz ă contesta ție la instan ța
superioară.

Partea I. Spe țe
38 În calitate de avocat, redacta ți motivele contesta ției. Soluțio-
nați motivat contesta ția inculpatului1.

Speța nr. 34
În camera preliminar ă, inculpații solicită restituirea cauzei la
parchet pentru urm ătoarele motive: rechizitoriul este neregulat întoc-
mit, întrucât descrierea faptel or pentru care au fost trimi și în judecat ă
este sumar ă, perioada în care acestea au fost comise fiind indicat ă
generic. În plus, inculpa ții invocă faptul că între considerentele actului
de sesizare și dispozitivul acestuia exist ă contradic ții în privin ța
aplicării dispozi țiilor privind recidiva. Ca ultim aspect, ei relev ă faptul
că mai multe procese-verbale de tran scriere a convorbirilor telefonice
interceptate în cauz ă nu au fost certificate pentru autenticitate de c ătre
procuror.
În răspunsul înaintat judec ătorului de camer ă preliminar ă, pro-
curorul arat ă că rechizitoriul este regulat întocmit, descrierea faptelor
fiind suficient de clar ă pentru ca instan ța să poată identifica din aceasta
limitele și obiectul judec ății, nefiind necesar ă indicarea cu precizie a
datei în care fiecare inculpat a participat la s ăvârșirea infrac țiunilor,
acest aspect fiind cvasiimposibil prin prisma num ărului mare de fapte,
a clandestinit ății acestora și a timpului scurs de la comiterea acestora.
În calitate de judec ător de camer ă preliminar ă, soluționați
motivat cererile și excepțiile inculpa ților2.

Speța nr. 35
În cadrul procedurii de camer ă preliminar ă, inculpatul cere s ă se
constate nulitatea raportului de expertiz ă fiscală în care se stabile ște

1 A se vedea și Încheierea penal ă nr. 292/CO/CP din 19 martie 2015,
pronunțată de judecătorul de camer ă preliminar ă din cadrul Cur ții de Apel Bucure ști,
Secția a II-a penal ă.
2 A se vedea și Încheierea penal ă din 3 iulie 2015, pronun țată de judecătorul de
cameră preliminar ă din cadrul Cur ții de Apel Craiova, Sec ția penală, în dosarul
penal nr. 656/54/2015.

II. Camera preliminar ă
39 prejudiciul produs prin s ăvârșirea infrac țiunii și excluderea probelor
rezultate din acesta, întrucât procurorul, cu înc ălcarea dispozi țiilor
art. 178 alin. (5) C. proc. pen., nu l-a încuno ștințat despre întocmirea
raportului de expertiz ă și nici nu i-a adus la cuno ștință dreptul de a
studia raportul, astfel încât, av ând în vedere valoarea probant ă a
acestui mijloc de prob ă, dreptul s ău la apărare a fost afectat ireme-
diabil, aflându-se în imposibilitatea de a face obiec țiuni în leg ătură cu
concluziile cuprinse în acesta.
Procurorul solicit ă respingerea cererilor in culpatului, constatarea
legalității efectuării actelor de urm ărire penal ă și a rechizitoriului și
cere să se dispun ă începerea judec ății în cauz ă. Acesta arat ă că
inculpatul și-a desemnat un avocat ales, c ăruia i s-a permis studierea
actelor de urm ărire penal ă, printre acestea aflându-se și raportul de
expertiză fiscală, ocazie cu care puteau fi formulate obiec țiuni.
Dați soluția legală și temeinic ă, motivând corespunz ător1.

Speța nr. 36
Cu ocazia solu ționării contesta ției împotriva încheierii judec ăto-
rului de camer ă preliminar ă prin care au fost respinse cererile și excep-
țiile formulate în cauz ă, inculpatul sus ține că judecătorul de camer ă
preliminar ă din cadrul primei instan țe a procedat la citarea p ărților
doar la termenul fixat pentru discutarea cererilor și excepțiilor formu-
late, nu și la termenul prin care s-a pronun țat ulterior remedierii
rechizitoriului de c ătre procuror, în contextul în care prin încheierea
interlocutorie pronun țată în cauză a constatat neregularitatea actului de
sesizare. De asemenea, sus ține că judecătorul de camer ă preliminar ă
nu putea s ă pronunțe o altă soluție decât cea de restituire a cauzei la
procuror, din moment ce, prin înch eierea interlocutorie, a constatat
neregularitatea actului de sesizare. În plus, de și nu a invocat prin

1 A se vedea și Încheierea penal ă nr. 10, pronun țată la data de 29 ianuarie 2016
de judecătorul de camer ă preliminar ă din cadrul Tribunalului Olt, în dosarul
nr. 3481/104/2015/a3.

Partea I. Spe țe
40 cererile și excepțiile inițiale, inculpatul sus ține că toate actele întoc-
mite în cursul urm ăririi penale sunt lovite de nulitate, deoarece urm ă-
rirea penal ă a fost efectuat ă de un procuror necompetent dup ă calitatea
persoanei. Procurorul solicit ă ca cererile și excepțiile formulate de
inculpat s ă fie respinse ca inadmisibile.
Soluționați motivat contesta ția formulat ă în cauză.
Speța nr. 37
În contesta ția formulat ă împotriva încheierii judec ătorului de
cameră preliminar ă, inculpatul arat ă că pe perioada suspend ării urmă-
ririi penale au fost audia ți 20 de martori și a fost efectuat ă o perchezi ție
la unul dintre ceilal ți inculpați, impunându-se astfel restituirea cauzei
la parchet. Mai mult, arat ă că reluarea urm ăririi penale dup ă sus-
pendare nu a fost supus ă confirmării judecătorului de camer ă preli-
minară, prin urmare, nu putea fi pus ă în mișcare acțiunea penal ă în
cauză. În plus, sus ține că, deși legea prevedea pentru infrac țiunea
săvârșită o pedeaps ă mai mare de 5 ani închisoare, nu a fost desemnat
un avocat din oficiu care s ă îl asiste în camera preliminar ă. Procurorul
arată că inculpatul nu a formulat aceste cereri și excepții în fața
judecătorului de camer ă preliminar ă din cadrul primei instan țe, așa
încât acestea nu mai pot fi invocate în contesta ție.
Soluționați motivat contesta ția inculpatului.

III. Judecata
41
III. Judecata

Speța nr. 38
Inculpatul solicit ă curții de apel admiterea apelului, desfiin țarea
sentinței pronun țate de prima instan ță ca fiind nelegal ă și achitarea sa
în considerarea faptului c ă nu există probe din care s ă rezulte c ă a
comis fapta re ținută în sarcina sa. În motivarea apelului, inculpatul
arată că încheierea prin care s-a dispus începerea judec ății este nele-
gală, întrucât procedura în camera preliminar ă a fost necontradictorie
și nepublic ă, fără participarea inculpatului, a p ărții vătămate și a
procurorului, cu înc ălcarea vădită a Deciziei Cur ții Constitu ționale nr.
641 din 11 noiembrie 2014. În acest context, inculpatul apreciaz ă că i
s-a încălcat dreptul la ap ărare, astfel încât toate actele procesuale
subsecvente sunt lovite de nulitate, trebuind desfiin țate.
Soluționați motivat apelul inculpatului1.

Speța nr. 39
În primă instanță, curtea de apel a dispus condamnarea incul-
patului pentru s ăvârșirea infrac țiunilor de: trafic de minori, prev ăzută
în art. 211 C. pen.; proxenetism, prev ăzută în art. 213 C. pen., și trafic
de persoane, prev ăzută în art. 210 C. pen. Prin intermediul motivelor
de apel, inculpatul invoc ă faptul că ședințele de judecat ă în fața primei
instanțe au fost nepublice.
Soluționați motivat apelul inculpatului2.

1 A se consulta și Decizia penal ă nr. 135/A din 28 ianuarie 2015 a Cur ții de
Apel Cluj, Sec ția penală și de minori.
2 Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 678/2001: „ Ședințele de judecat ă în
cauzele privind infrac țiunea de trafic de minori, prev ăzută de art. 211 din Codul
penal, și de pornografie infantil ă, prevăzută de art. 374 din Codul penal, sunt
nepublice. (…)”.

Partea I. Spe țe
42 Speța nr. 40
Inculpatul, arestat într-o alt ă cauză, a fost citat în mod gre șit la un
alt centru de deten ție. Cu o zi înainte de primul termen de judecat ă,
față de inculpat s-a dispus înlocuirea m ăsurii arest ării preventive cu
măsura controlului j udiciar, fiindu-i impus ă obligația de a nu p ărăsi
limitele teritoriale ale localit ății în care locuie ște. În aceea și zi, avo-
catul său ales i-a comunicat faptul c ă într-o alt ă localitate are termen
fixat în dosarul în care este acuzat de s ăvârșirea infrac țiunii de loviri și
alte violen țe. După ce a constatat c ă este îndeplinit ă procedura în ceea
ce privește citarea inculpatului, dat fiind c ă acesta s-a înf ățișat în fața
instanței, președintele a dispus înl ăturarea inculpatului din sal ă, moti-
vând că a tulburat solemnitatea ședinței de judecat ă prin reacția pe care
a avut-o la cererea procuror ului de a se constata c ă a încălcat obliga-
țiile ce i-au fost impuse prin m ăsura preventiv ă dispusă împotriva sa.
După finalizarea dezbaterilor, pre ședintele completului de judecat ă l-a
chemat pe inculpat în sala de ședință pentru a-i acorda ultimul cuvânt,
fără a-i aduce la cuno ștință faptul că persoana v ătămată și-a retras
plângerea prealabil ă.
Comenta ți procedeul instan ței.

Speța nr. 41
Înainte de primul termen de judecat ă, inculpatul, aflat în execu-
tarea unei pedepse privative de libert ate, a depus la dosar o cerere de
judecată în lipsă, astfel încât nu a mai fost citat de c ătre instan ță la
celelalte termene de judecat ă. Împotriva sentin ței de condamnare
inculpatul formuleaz ă apel, arătând că în cursul judec ății în fața primei
instanței nu i-a fost respectat dreptul la ap ărare din urm ătoarele
motive: nu a fost audiat; nu a fost ci tat pentru niciunul dintre termenele
de judecat ă, astfel încât avocatul s ău ales nu a avut posibilitatea s ă se
prezinte decât la dezbateri, și nu i s-a dat ultimul cuvânt, potrivit
prevederilor legale.
Soluționați motivat apelul inculpatului.

III. Judecata
43 Speța nr. 42
La primul term en de judecat ă se prezint ă următoarele persoane
citate în cauz ă: inculpatul A.B., asistat de avocat ales, persoana
vătămată și doi martori. Pentru inculpatul B.D. se prezint ă avocatul
desemnat din oficiu. Acesta arat ă că a luat leg ătura cu so ția incul-
patului B.D., care i-a adus la cuno ștință că soțul său și-a schimbat
domiciliul în urm ă cu mai mul ți ani. Pre ședintele completului de
judecată constată că procedura este legal îndeplinit ă, greșita citare a
inculpatului B.D. fiind acoperit ă de prezen ța avocatului s ău. În
continuare, instan ța îl cheam ă în față pe inculpatul A.B. și îl audiaz ă
cu privire la participarea sa la comiterea infrac țiunii imputate. Dup ă
audierea lui A.B., instan ța trece la audierea mart orilor, adresându-le în
mod mijlocit întreb ările formulate de procuror, inculpat și persoana
vătămată. Având în vedere c ă din declara țiile martorilor a rezultat c ă
inculpatul A.B. a s ăvârșit o altă infracțiune, nedescris ă în rechizitoriu,
instanța de judecat ă a dispus extinderea ac țiunii penale cu privire la
această nouă infracțiune. Ulterior a dispus prin sentin ță condamnarea
inculpatului A.B. și disjungerea cauzei fa ță de B.D. Procurorul și
inculpații, prin avoca ții lor, formuleaz ă apel.
Analizați legalitatea și temeinicia actelor și măsurilor dispuse.
Soluționați motivat apelurile formulate în cauz ă.

Speța nr. 43
În fața primei instan țe, la primul te rmen de judecat ă, procurorul
solicită refacerea procedurii de citare cu inculpatul sus ținând că există
informații potrivit c ărora acesta este în imposibilitate obiectiv ă de a se
prezenta, dat fiind c ă a fost surprins de un uragan, iar zona în care se
află este izolat ă. Instanța respinge cererea și dispune începerea
cercetării judecătorești.
La termenul urm ător, persoana v ătămată arată că nu s-a prezentat
la primul term en de judecat ă, întrucât nu a fost citat ă, așa încât înțelege
să formuleze o cerere de constituire ca parte civil ă în procesul penal.

Partea I. Spe țe
44 Instanța respinge cererea, ar ătând că nulitatea procedurii de citare de la
primul termen de judecat ă a fost acoperit ă prin prezentarea persoanei
la termenul urm ător, astfel încât s-a dep ășit momentul pân ă la care
aceasta se putea constitui parte civil ă.
Comenta ți motivat dispozi țiile instan ței.

Speța nr. 44
Prin sentin ță s-a dispus renun țarea la aplicarea pedepsei, re ținându-se
că din informa țiile clasificate prezentate instan ței reiese gravitatea
redusă a infracțiunii săvârșite de inculpat. De asemenea, instan ța a
dispus men ținerea măsurii controlului judiciar.
Inculpatul declar ă apel și solicită desființarea hotărârii primei
instanțe, dat fiind c ă aceasta nu putea s ă-și fundamenteze solu ția, indi-
ferent care ar fi fost aceasta, pe informa ții clasificate la care inculpatul
nu a avut acces. De asemenea, cere s ă se constate c ă măsura pre-
ventivă a încetat de drept odat ă cu pronun țarea sentin ței. Procurorul
arată, pe de-o parte, c ă informațiile clasificate au fost folosite în
beneficiul inculpatului, nu în defa voarea acestuia, iar, pe de alt ă parte,
că în privin ța măsurilor preventive hot ărârea primei instan țe este
executorie și legalitatea sau temeinicia m ăsurii preventive nu poate fi
verificată ca urmare a exercit ării căii de atac a apelului.
Soluționați motivat apelul inculpatului.

Speța nr. 45
La data de 10 octombrie 2015, inculpatul în vârst ă de 17 ani și 10
luni a fost trimis în judecat ă pentru săvârșirea infrac țiunii de furt în
formă continuat ă. La primul termen de judecat ă cu procedura legal
îndeplinită, ce a avut loc în data de 10 noiembrie 2015, acesta nu s-a
prezentat în fa ța instanței, fiind reprezentat de un avocat desemnat din
oficiu. La urm ătorul termen de judecat ă, fixat la data de 10 ianuarie
2016, inculpatul a fost pre zent, astfel încât instan ța de judecat ă a de-
clarat ședința nepublic ă. La acela și termen au avut loc dezbaterile

III. Judecata
45 privind fondul cauzei, iar instan ța a amânat pronun țarea pentru o
săptămână. La termenul fixat, hot ărârea a fost pronun țată în ședință
publică, în prezen ța părților și a procurorului.
Inculpatul formuleaz ă apel împotriva sentin ței de condamnare,
arătând că aceasta este nelegal ă, întrucât, minor fiind, nu doar dezba-
terile, ci întreaga judecat ă a cauzei trebuia s ă se realizeze în ședință
nepublică, prin înc ălcarea acestei garan ții fiindu-i lezate onoarea și
imaginea social ă.
Soluționați motivat apelul inculpatului1.

Speța nr. 46
Inculpatul a fost trimis în judecat ă pentru săvârșirea a trei infrac-
țiuni de în șelăciune. Înainte de primul termen de judecat ă, avocatul
ales al inculpatului a depus la dosar trei declara ții ale persoanelor
vătămate autentificate notarial, în care acestea arat ă că prejudiciul a
fost recuperat și că renunță la judecat ă față de inculpat. La primul
termen cu procedura legal îndeplinit ă, președintele completului de
judecată a dat citire actului de sesizare, dup ă care a dispus începerea
cercetării judecătorești. Ulterior, instan ța l-a condamnat pe inculpat
pentru toate cele trei infrac țiuni de înșelăciune la o pedeaps ă rezultantă
de 5 ani închisoare, dispunând executa rea acesteia în regim privativ de
libertate.
Inculpatul declar ă apel împotriva sentin ței și solicită, în principal,
admiterea apelului, desfiin țarea sentin ței și pronunțarea unei hot ărâri
de încetare a procesului pena l, iar, în subsidiar, dac ă se va dispune
condamnarea aces tuia, cere s ă se facă aplicarea prevederilor art. 396
alin. (10) C. proc. pen. Prin intermediul motivelor de apel, inculpatul
susține că instanța de fond, în mod nelegal, nu a ținut seama de faptul
că între el și persoanele v ătămate a intervenit împ ăcarea, așa cum
rezultă în mod neechivoc din declara țiile notariale depu se la dosar. Pe

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 400 din 3 iunie 2015, pronun țată de Curtea
de Apel Oradea, Sec ția penală.

Partea I. Spe țe
46 de altă parte, arat ă că prima instan ță a omis s ă facă aplicarea dispo-
zițiilor cuprinse în art. 374 alin. (4) C. proc. pen., cu toate c ă inculpatul
a recunoscut înc ă din faza urm ăririi penale s ăvârșirea celor trei
infracțiuni.
Soluționați motivat apelul inculpatului1.

Speța nr. 47
În cursul cercet ării judecătorești în fața primei instan țe, avocatul
ales al inculpatului depune la dosar un înscris autentificat notarial ce
conține declara ția de recunoa ștere a învinuirii formulat ă de inculpat. În
baza acestui înscris, instan ța a admis cererea de solu ționare a cauzei
potrivit procedurii simplif icate în cazul recunoa șterii învinuirii. În ter-
menul legal, p ărțile civile au declarat apel împotriva sentin ței pronun-
țate de prima instan ță. Apelul a fost motivat în scris, sentin ța fiind cri-
ticată pentru nelegalitate și netemeinicie. În esen ță, s-a arătat că prima
instanță a aplicat în mod nelegal dispozi țiile art. 374 și urm. C. proc.
pen., fiind înc ălcată condiția conform c ăreia recunoa șterea învinuirii
trebuie să se realizeze la primul termen de judecat ă cu procedura legal
îndeplinită. Pe de alt ă parte, s-a ar ătat că inculpatul nu s-a prezentat în
fața primei instan țe, astfel c ă în mod nelegal instan ța a luat act de
declarația autentificat ă depusă la dosar, f ără să procedeze în mod
nemijlocit la audierea acestuia.
Instanța de apel a admis apelul p ărților civile, a desfiin țat sentința
dată în primă instanță și a dispus achitarea inculpatului în temeiul
art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., re ținând că fapta a fost dezin-
criminată.

1 A se vedea: Decizia nr. XXVII/2006 a Înaltei Cur ți de Casa ție și Justiție,
publicată în M. Of. nr. 190 din 20 martie 2007, privind solu ționarea unui recurs în
interesul legii; Decizia nr. 25 din 17 noiembrie 2014, pronun țată de Înalta Curte de
Casație și Justiție în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
penală, publicat ă în M. Of. nr. 935 din data de 22 decembrie 2014; Decizia penal ă
nr. 345 din 13 martie 2015, pronun țată de Curtea de Apel Oradea, Sec ția penală.

III. Judecata
47 Analizați legalitatea deciziei instan ței de apel. Indica ți soluția
legală și temeinic ă1.

Speța nr. 48
În cursul cercet ării judecătorești, procurorul cere schimbarea înca-
drării juridice a faptei re ținute în sarcina inculpatului. Instan ța pune în
discuția părților aceast ă cerere. Inculpatul solicit ă acordarea unui
termen de judecat ă, motivând c ă încadrarea juridic ă propusă de pro-
curor atrage o sanc țiune mai aspr ă în sarcina lui. Procurorul solicit ă
respingerea cererii inculpatului, ar ătând că instanța are opțiunea de a
lăsa cauza mai la urm ă.
Soluționați motivat cererea inculpatului.

Speța nr. 49
La primul termen de judecat ă în fața primei instan țe, mandatarul
inculpatului, care nu avea calitatea de avocat, depune un înscris sub
semnătură privată prin care inculpatul declar ă că recunoaște faptele și
încadrarea juridic ă dată acestora. Instan ța ia act de înscris și dispune
citarea inculpatului pentru urm ătorul termen de judecat ă. La termenul
fixat, instan ța respinge cererea motivând c ă „inculpatul nu d ă dovadă
de sinceritate în declara ția dată”. Inculpatul este condamnat, în sentin ță
reținându-se aceea și stare de fapt ca cea recunoscut ă de acesta. Prin
intermediul motivelor de apel, inculpatul, pe de-o parte, sus ține faptul
că nu a fost asistat de un avocat, de și se afla într-un caz de asisten ță
juridică obligatorie, iar, pe de alt ă parte, cere s ă se constate c ă i-a fost
aplicată o pedeaps ă în afara limitelor prev ăzute de lege, orientat ă spre
maximul special prev ăzut de textul de incriminare.
Soluționați motivat apelul inculpatului.

1 A se vedea și Decizia nr. 516 din 22 iunie 2015, pronun țată de Curtea de
Apel Suceava.

Partea I. Spe țe
48 Speța nr. 50
Inculpatul a fost trimis în judecat ă pentru săvârșirea a dou ă infrac-
țiuni de lovire sau alte violen țe. La primul termen de judecat ă cu pro-
cedura legal îndeplinit ă, inculpatul arat ă că nu recunoa ște săvârșirea
infracțiunilor și că nu are probe de propus în ap ărarea sa. Instan ța a
trecut la audierea acestuia și a uneia dintre persoanele v ătămate care
era prezent ă la termen, iar întrucât nici aceasta din urm ă nu a solicitat
administrarea de probe, a acordat cuvântul p ărților și procurorului în
dezbateri pe fondul cauzei. Dup ă finalizarea dezbaterilor, instan ța a
rămas în pronun țare și a dispus condamnarea inculpatului pentru
săvârșirea ambelor infrac țiuni, fundamentându- și soluția pe declara țiile
date în faza de urm ărire penal ă de persoanele v ătămate, pe declara țiile
a doi martori audia ți în cursul urm ăririi penale, respectiv pe declara ția
persoanei v ătămate audiate în faza cercet ării judecătorești.
Inculpatul, prin avocat ales, declar ă apel împotriva sentin ței
primei instan ței, solicitând desfiin țarea acesteia și trimiterea cauzei
spre rejudecare la instan ța de fond. În motivarea apelului, inculpatul
arată că prima instan ță a nesocotit principiile nemijlocirii, oralit ății și
contradictorialit ății, garanții specifice dreptului la un proces echitabil,
realizând o judecat ă formală, cu încălcarea flagrant ă a dreptului s ău la
apărare, prin aceea c ă nu a recurs la readmini strarea tuturor probelor
administrate în cursul urm ăririi penale. Inculpatul î și fundamenteaz ă
cererea de trimitere a cauzei spre rejudecare f ăcând referire la dispo-
zițiile Conven ției Europene a Drepturilor Omului.
Procurorul arat ă că, potrivit dispozi țiilor legale, probele admi-
nistrate în cursul urm ăririi penale și necontestate de p ărți nu se read-
ministreaz ă în cursul cercet ării judecătorești, manifestarea de voin ță
trebuind s ă aibă loc înainte de începerea dezbaterilor. Or, în spe ță,
inculpatul a contestat con ținutul declara țiilor celor doi martori doar în
cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosar dup ă ce instan ța de
judecată a rămas în pronun țare. În plus, procurorul sus ține că, potrivit
prevederilor art. 421 pct. 2 C. proc. pen., în cazul în care va admite

III. Judecata
49 apelul, instan ța de apel nu are o alt ă opțiune decât s ă pronunțe o nouă
hotărâre.
Soluționați motivat apelul1.

Speța nr. 51
Ulterior citirii actului de sesizare, instan ța a admis cererea incul-
patului și a încuviin țat audierea celor 32 de martori indica ți de pro-
curor în rechizitoriu. Cu aceea și ocazie, inculpatul a solicitat efec-
tuarea a dou ă expertize (contabil ă și tehnică), arătând că rechizitoriul
se bazeaz ă în mod determinant pe raport ul de constata re întocmit de
inspectorii fiscali, iar concluziile acestuia sunt contradictorii. Cu privire la aceast ă cerere, instan ța a arătat că amână pronunțarea până
după epuizarea administr ării probelor testimoniale.
În cursul cercet ării judecătorești, după audierea a 8 dintre cei 32
de martori încuviin țați, instanța a dispus renun țarea la audierea celor-
lalți martori pe care i-a încuviin țat inițial, apreciind c ă audierea
acestora este inutil ă pentru solu ționarea cauzei. În continuare, pre șe-
dintele completului de judecat ă a întrebat p ărțile dacă mai au de
formulat alte cereri. Inculpatul a formulat urm ătoarele cereri: de
audiere a celorlal ți martori propu și prin rechizitoriu, în condi țiile în
care 6 dintre cei 8 martori audia ți au dat declara ții diferite în fa ța
instanței; încuviin țarea efectu ării celor dou ă expertize de specialitate,
expunând oral obiectivele acestora; audierea în calitate de martor a
denunțătorului, dat fiind c ă acesta a fost audiat în faza de urm ărire
penală fără încunoștințarea avocatului ales; administrarea mai multor
probe cu înscrisuri. Instan ța a respins toate cererile, cu excep ția
înscrisurilor în circumstan țiere, motivând c ă „administrarea acestor
probe nu este necesar ă și utilă soluționării cauzei”. În continuare,
instanța a solicitat inculpatului s ă depună la dosar înscrisurile încu-
viințate, însă avocatul acestuia a solic itat acordarea unui termen în

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 445/P din 18 mai 2015, pronun țată de Curtea
de Apel Constan ța, Secția penală.

Partea I. Spe țe
50 acest sens. Instan ța a dispus amânarea cauzei pentru a putea fi depuse
înscrisurile încuviin țate.
La următorul termen de judecat ă au fost depuse la dosar înscri-
surile solicitate și două expertize extrajudiciare din care rezulta faptul
că întreg con ținutul raportului emis de inspectorii fiscali con ține date
nereale, concluziile acestuia fiind c ontradictorii. Pe baza concluziilor
celor două rapoarte de expertiz ă extrajudiciar ă, inculpatul a formulat o
nouă cerere de efectuare a unor expert ize judiciare, cu noi obiective.
Președintele completului de judecat ă a refuzat s ă se pronun țe cu privire
la această cerere, ar ătând că deja s-a pronun țat în acest sens. Nemai-
fiind alte cereri de formulat, s-a ac ordat cuvântul în dezbateri. Instan ța
a pronunțat o solu ție de condamnare a inculpatului, aplicându-i o
pedeapsă de 5 ani închisoare pentru s ăvârșirea infrac țiunii de abuz în
serviciu. În con ținutul expunerii din sentin ță instanța a preluat întreg
conținutul rechizitoriului și a stabilit, în latura civil ă a cauzei, existen ța
unui prejudiciu în acela și cuantum cu prejudiciul constatat prin
raportul organelor fiscale.
Inculpatul declar ă apel.
Identifica ți eventualele motive de apel. Solu ționați motivat
apelul formulat de inculpat.

Speța nr. 52
Prin intermediul motivelor de apel, inculpatul invoc ă nelegala
compunere a completului care l-a condamnat în prim ă instanță, arătând
faptul că unul dintre judec ătorii care au f ăcut parte din complet nu a
fost desemnat aleatoriu la momentul la care l- a înlocuit pe unul dintre
membrii completului c ăruia i-a fost repartizat ă inițial cauza. De ase-
menea, inculpatul, judecat în prim ă instanță potrivit procedurii sim-
plificate în cazul recunoa șterii învinuirii, arat ă faptul că, deși a solicitat
expres, nu i-a fost acorda t un nou termen de judecat ă pentru preg ătirea
apărării, după ce persoana v ătămată a cerut schimbarea încadr ării
juridice a faptei re ținute inițial într-o fapt ă mai gravă.

III. Judecata
51 De asemenea, procurorul, prin intermediul motivelor de apel,
solicită desființarea sentin ței primei instan țe și trimiterea cauzei spre
rejudecare, sus ținând că hotărârea contestat ă este complet nemotivat ă,
întrucât, pe de o parte, nu au fost indicate circumstan țele atenuante
concrete re ținute în favoarea inculpatului, iar, pe de alt ă parte, pentru
că prima instan ță nu a motivat excluderea unor probe administrate în
cursul urm ăririi penale.
Soluționați motivat apelul inculpatului. Solu ționați motivat
apelul procurorului.

Speța nr. 53
În susținerea contesta ției, partea civil ă arată că, deși instanța a
dispus suspendarea cauzei cu motivarea c ă inculpatul sufer ă de o boal ă
gravă care îl împiedic ă să participe la judecat ă, în realitate acesta
suferă de diabet (constatat prin adeverin ță de la medicul curant), boal ă
care nu este de natur ă a-l împiedica s ă participe la judecat ă. Totodată,
precizează că suspendarea s-a dispus la primul termen de judecat ă, la
care nu a fost legal citat ă, iar încheierea nu i-a fost comunicat ă. Soli-
cită astfel repunerea în termen, dat fiind c ă întârzierea a fost deter-
minată de o cauz ă legală de împiedicare, iar cererea a fost f ăcută în
termen de 5 zile de la data la care a aflat despre dispunerea sus-
pendării.
Pe de altă parte, din oficiu, instan ța care solu ționează contestația
pune în discu ția părților excep ția nulității absolute a hot ărârii
pronunțate de prima instan ță, având în vedere faptul c ă inculpatul nu a
fost asistat de un avocat, de și legea prevede o pedeaps ă mai mare de 5
ani pentru infrac țiunea de care este acuzat.
Soluționați motivat excep ția invocat ă din oficiu de instan ță.
Soluționați motivat contesta ția formulat ă împotriva încheierii de
suspendare.

Partea I. Spe țe
52 Speța nr. 54
Președintele completului de judecat ă dispune înl ăturarea din sal ă a
avocatului ales al inculpatul ui pentru form ularea repetat ă, în cadrul
aceleiași ședințe de judecat ă, a unor cereri de recu zare pe care instan ța
le-a respins ca inadmisibile. Fiind chemat în sal ă înainte de începerea
dezbaterilor, avocatul formuleaz ă o cerere prin care solicit ă să se
constate nulitatea absolut ă a tuturor actelor de judecat ă realizate în
lipsa sa, dat fiind c ă în privin ța inculpatului pe care îl reprezint ă
asistența juridică este obligatorie.
Soluționați motivat cererea avocatului ales al inculpatului.

Speța nr. 55
În cursul dezbaterilor privind fondul cauzei, pre ședintele comple-
tului de judecat ă a dat mai întâi cuvântul procurorului, îns ă acesta a
solicitat să i se permit ă să pună concluzii ultimul. Constatând c ă părțile
nu se opun cererii procurorului, instan ța a acordat cuvântul inculpa-
tului. Acesta a ar ătat că este nevinovat, întrucât la dosarul cauzei nu
există probe care s ă confirme mai presus de orice îndoial ă rezonabil ă
vinovăția sa. Dup ă ce persoana v ătămată și procurorul și-au susținut
concluziile, instan ța a amânat pronun țarea.
Mai înainte de a delibera în cauz ă, președintele completului de
judecată a fost suspendat din func ție. Judecătorul desemnat de colegiul
de conducere al instan ței să-l înlocuiasc ă pe judec ătorul suspendat a
apreciat c ă este necesar ă reluarea dezbaterilor în vederea schimb ării
încadrării juridice a faptei. Dup ă ce a repus cauza pe rol, instan ța a pus
în discuția părților schimbarea încadr ării juridice, iar mai apoi a r ămas
în pronun țare, hotărând în final condamnarea inculpatului.
Analizați legalitatea și temeinicia actelor și măsurilor dispuse.

Speța nr. 56
Cu ocazia dezbaterilor în fa ța instanței de apel, inculpatul sus ține
că în mod gre șit prima instan ță a pronun țat o soluție de condamnare în

III. Judecata
53 privința sa, în condi țiile în care sentin ța se întemeiaz ă în mod deter-
minant pe declara țiile coinculpa ților care au uzat de procedura sim-
plificată în cazul recunoa șterii învinuir ii. Declara țiile date de coincul-
pați nu au putut fi contestate , sub aspectul temeiniciei și credibilit ății,
cu încălcarea principiilor contradictorialit ății, nemijlocirii și egalității
de arme, în contextul în care în cursul urm ăririi penale ace știa au fost
audiați înainte de momentul la care s-a dispus fa ță de el efectuarea în
continuare a urm ăririi penale, iar în fa ța primei instan țe au arătat doar
că își mențin declara țiile din cursul urm ăririi penale și că recunosc
faptele pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecat ă. Inculpatul mai
arată că în fața primei instan țe nu i s-a permis s ă adreseze întreb ări
celorlalți coinculpa ți, cu motivarea c ă procedura reglementat ă de
art. 375 C. proc. pen. presupune doar ascultarea inculpa ților cu privire
la îndeplinirea condi țiilor procedurii simplificate în cazul recunoa șterii
învinuirii, nu și audierea acestora. Procurorul cere respingerea apelului
inculpatului, sus ținând că acesta avea posibilitatea s ă solicite instan ței
de apel citarea în calita te de martori a celorlal ți coinculpa ți, dat fiind c ă
hotărârea de condamnare pronun țată împotriva lor a r ămas definitiv ă
prin neapelare.
Soluționați motivat apelul inculpatului1.

Speța nr. 57
Inculpatul minor formuleaz ă apel împotriva sentin ței primei
instanțe susținând că aceasta este nelegal ă pentru urm ătoarele motive:
judecata a avut loc în ședință publică, deși coinculpatul, care era
major, formulase cerere de judecat ă în lipsă; ordinea cercet ării jude-
cătorești a fost inversat ă fără ca instan ța să dispună în mod expres
acest lucru; la luarea hot ărârii instan ța a luat în considerare doar
probele administrate în cursul urm ăririi penale, iar în cursul cercet ării

1 A se vedea și Decizia nr. 2957/2013, pronun țată de Înalta Curte de Casa ție și
Justiție, Secția penală, disponibil ă pe www.scj.ro .

Partea I. Spe țe
54 judecătorești a revenit asupra administr ării unor probe încuviin țate
inițial, fără a pune aceste aspecte în discu ția părților și a procurorului.
Soluționați motivat apelul inculpatului.

Speța nr. 58
Prin intermediul motivelor de apel, inculpatul arat ă că în mod
nelegal prima instan ță i-a respins cererile de readministrare a unor
probe administrate în cursul urm ăririi penale cu motivarea c ă nu le-a
contestat în fa ța judecătorului de camer ă preliminar ă. De asemenea,
inculpatul invoc ă faptul că în mod nejustificat judec ătorul de camer ă
preliminar ă i-a respins excep țiile privind necompeten ța organului de
urmărire penal ă, așa încât solicit ă în privin ța acestui motiv restituirea
dosarului la procuror în vederea refacerii urm ăririi penale. În plus, în
fața instanței de apel, inculpatul a reiterat cererile de readministrare a
acestor probe și a solicitat încuviin țarea unor probe noi. Instan ța de
apel a respins toate cererile, admi țând doar cererile de administrare a
probelor cu înscrisurile care pot fi depuse la acel termen de judecat ă,
motivând fie c ă celelalte probe nu sunt utile solu ționării cauzei, fie c ă
probele noi nu au fost solicitate în fa ța primei instan țe.
Comenta ți procedeul instan ței de apel. Solu ționați motivat
apelul inculpatului.

Speța nr. 59
Curtea de apel a admis apelul declarat de inculpat și a dispus
desființarea sentin ței primei instan țe cu trimitere spre rejudecare pe
motiv că prima instan ță nu a fost compus ă legal, deoarece, fiind vorba
de o infrac țiune prevăzută de Legea nr. 78/2000, completul de judecat ă
nu a fost alc ătuit din judec ători specializa ți, iar sentin ța de condamnare
nu este motivat ă, din moment ce solu ția este fundamentat ă exclusiv pe
probele administrate în cursul urm ăririi penale.
Cu ocazia rejudec ării cauzei, prima instan ță a rămas în pronun țare
la primul term en de judecat ă, după ce a respins toate cererile formulate

III. Judecata
55 de părți. Instanța și-a însușit integral motivarea din primul ciclu
procesual, men ționând suplimentar faptul c ă, în ceea ce prive ște nemo-
tivarea, aceasta nu putea conduce la o desfiin țare cu trimitere spre
rejudecare, deoarece o astfel de solu ție nu este prev ăzută de lege. În
privința compunerii completului de judecat ă care a solu ționat cauza în
primul ciclu procesual, instan ța arată că, pe de o parte, nelegala
compunere are în vedere doar num ărul de judec ători prevăzuți de lege
și că, pe de alt ă parte, printr-o hot ărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii s-a dispus c ă orice judec ător din cadrul instan ței poate să
facă parte din compunerea special ă pentru judecarea infrac țiunilor de
corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000. Inculpatul declar ă apel.
Identifica ți eventualele motive de apel. Solu ționați motivat
apelul inculpatului.

Speța nr. 60
Apelul procurorului a ajun s la registratura instan ței la 2 zile dup ă
ce a fost înregistrat în registrul de ie șiri al parchetului. În registrul
parchetului, apelul a fost înregistrat la 10 zile dup ă pronunțarea sen-
tinței de condamnare.
Cu ocazia deliber ării, instanța de apel a decis repunerea cauzei pe
rol în vederea punerii în discu ție a schimb ării încadrării juridice. La
termenul de judecat ă fixat în acest sens, din compunerea completului a
făcut parte pre ședintele instan ței care l-a înlocuit pe pre ședintele
completului, deoarece acesta din urm ă se afla în concediu de odihn ă.
În lipsa inculpatului, avocatul desemn at din oficiu a fost de acord cu
schimbarea încadr ării juridice a faptei dintr-o infrac țiune unic ă de
luare de mit ă într-o infrac țiune de luare de mit ă în formă continuat ă.
Prin decizia instan ței de apel, inculpatului, care nu a uzat de calea
apelului, i s-a modificat nu mai pedeapsa, în sensul c ă suspendarea
condiționată a executării pedepsei a fost înlocuit ă cu suspendarea sub
supraveghere a acesteia.
Comenta ți desfășurarea judec ății în apel și soluția dată.

Partea I. Spe țe
56 Speța nr. 61
Judecătoria l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii de 10
luni pentru s ăvârșirea infrac țiunii de conducere a unui vehicul f ără
permis (1-5 ani), dispunând, totodat ă, amânarea aplic ării pedepsei pe
un termen de supraveghere de 3 ani. Inculpatul a formulat apel împo-triva sentin ței de condamnare, ar ătând că dispozitivul acesteia con ține
dispoziții contradictorii.
Instanța de control judiciar a admis apelul și a desfiin țat sentința
atacată, constatând c ă pedeapsa aplicat ă nu se încadreaz ă în limitele
prevăzute de lege, întrucât instan ța de fond a re ținut în mod eronat
incidența circumstan țelor atenuante legale. În rejudecare, curtea de
apel a dispus condamnarea inculpatul ui la pedeapsa închisorii de un
an, cu suspendarea execut ării pedepsei sub supraveghere.
Analizați legalitatea deciziei și dați soluția legală
1.

Speța nr. 62
Prin intermediul motivelor de apel formulate în scris, inculpatul
critică hotărârea primei instan țe, printre altele, și pentru motivul
constând în aceea c ă în mod gre șit a fost condamnat, cu toate c ă a
intervenit prescrip ția specială a răspunderii penale. În fa ța instanței de
apel, cu ocazia dezbaterilor, avocatul inculpatului a omis s ă pună
concluzii și cu privire la prescrip ție. Instan ța de apel a respins ca
nefondat apelul declarat de inculpat și a menținut hotărârea primei
instanțe prin care acesta a fost condam nat la pedeapsa închisorii. În
ceea ce prive ște motivul privind intervenirea prescrip ției speciale,
instanța de apel a motivat c ă, întrucât inculpatul, prin avocatul ales, nu
a formulat concluzii în aceast ă privință, acesta a în țeles să renunțe la
cererea sa ini țială formulată în scris.
Comenta ți procedeul instan ței de apel.

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 17/A din 19 ianuarie 2015, pronun țată de
Înalta Curte de Casa ție și Justiție, Secția penală.

III. Judecata
57 Speța nr. 63
În cursul judec ății în prim ă instanță, președintele completului de
judecată i-a aplicat inculpatului o amend ă judiciară pentru manifest ări
ireverențioase în timpul ședinței de judecat ă. Un alt complet de
judecată a dispus prin încheiere respingerea ca neîntemeiat ă a cererii
de scutire sau reducere a amenzii judiciare aplicate inculpatului și
menținerea acesteia ca fiind legal ă și temeinic ă.
Împotriva încheierii prin care i-a fost respins ă cererea de scutire
sau reducere a amenzii judiciare inculpatul formuleaz ă apel, arătând
că, potrivit legii, încheierile premerg ătoare sunt parte component ă a
sentinței și se atacă odată cu aceasta.
Soluționați motivat apelul declarat din perspectiva motivului
indicat mai sus1.

Speța nr. 64
Procurorul și inculpatul declar ă apel împotriva sentin ței date în
primă instanță de tribunal. Procurorul sus ține că în mod gre șit
inculpatul a fost achitat pentru una di ntre faptele de care a fost acuzat,
cu motivarea c ă aceasta nu este prev ăzută de legea penal ă. Inculpatul
arată că în mod gre șit a fost condamnat pentru complicitate la forma
agravată a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecat ă, în condițiile
în care în rechizitoriu se f ăcea referire la complicitate la forma simpl ă
a aceleiași infracțiuni. De asemenea, inculpatul sus ține că la unul
dintre termenele de judecat ă, cu toate c ă era arestat într-o alt ă cauză,
deși a fost citat la locul de de ținere, nu a fost adus la sediul instan ței.
Mai arată că prima instan ță nu și-a motivat hot ărârea de condamnare
raportat la infrac țiunea pentru care a fost condamnat.
Soluționați motivat cele dou ă apeluri.

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 1028 din 14 decembrie 2015, pronun țată de
Curtea de Apel Suceava, Sec ția penală.

Partea I. Spe țe
58 Speța nr. 65
Instanța de apel admite apelul inculpatului, desfiin țează sentința
primei instan țe și dispune rejudecarea cauzei de c ătre instanța a cărei
hotărâre a fost desfiin țată pentru motivul c ă aceasta nu s-a pronun țat
asupra unei fapte pentru care s- a dispus trimiterea în judecat ă.
Cu ocazia dezbaterilor în fa ța primei instan țe, în cel de-al doilea
ciclu procesual, procurorul cere majorarea pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului în primul ciclu procesual, întrucât fapta pentru
care inculpatul a fost condamnat ini țial a fost s ăvârșită în concurs cu
fapta pentru care s-a dispus desfiin țarea hotărârii cu trimitere spre
rejudecare. În plus, procurorul mai arat ă că în primul ciclu procesual
au fost aplicate gre șit dispozi țiile privind efectele circumstan țelor
atenuante, a șa încât a fost pronun țată o pedeaps ă în afara limitelor
prevăzute de lege. Inculpatul cere s ă fie luat în considerare principiul
non reformatio in pejus și să se constate c ă nu-i poate fi aplicat ă o
pedeapsă mai mare decât cea dispus ă ini
țial, în condi țiile în care, în
primul ciclu procesual, doar el a declarat apel împotriva sentin ței
primei instan țe.
Soluționați motivat cauza raportat la aspectele expuse de
procuror și de inculpat1.

Speța nr. 66
Inculpatul a fost condamnat în prim ă instanță la 10 luni închisoare
cu executare în regim de deten ție pentru s ăvârșirea infrac țiunii de
vătămare corporal ă din culp ă ca urmare a nerespect ării dispozi țiilor
legale privind circula ția pe drumurile publice. Împotriva sentin ței
primei instan țe declară apel procurorul și inculpatul. Cererea de apel a
parchetului de pe lâng ă judecătorie este formulat ă după cum urmeaz ă:
„Declarăm apel împotriva sentin ței penale nr. 88 din data de 8 iunie
2016 a Judec ătoriei C.-N. ”.

1 A se vedea, printre altele, Decizia nr. 17/2015 a Înaltei Cur ți de Casa ție și
Justiție, Secția penală, disponibil ă la www.scj.ro .

III. Judecata
59 Cu ocazia dezbaterilor în apel, procurorul sus ține că nu poate cere
majorarea pedepsei de 10 luni înch isoare aplicate de prima instan ță și
suspendarea execut ării pedepsei sub s upraveghere, în condi țiile în care
apelul parchetului de pe lâng ă judecătorie nu vizeaz ă latura penal ă a
cauzei, ci doar latura civil ă, așa cum rezult ă din motivele de apel
depuse la dosar. Arat ă că, deși ar fi just ă o pedeaps ă mai mare în
privința căreia să se dispun ă suspendarea execut ării sub supraveghere,
nu poate formula o astfel de cerere, deoarece ar înc ălca principiul non
reformatio in pejus , dat fiind c ă doar inculpatul a declarat apel în latura
penală a cauzei. Inculpatul solicit ă admiterea apelului și aplicarea unei
pedepse cu privire la care s ă se dispun ă suspendarea sub supraveghere,
chiar într-un cuantum sporit, sus ținând că astfel nu se poate considera
că i-ar fi agravat ă situația în propria cale de atac.
Soluționați motivat apelurile formulate de procuror și
inculpat.

Speța nr. 67
Prin intermediul motivelor de apel, inculpatul sus ține că în mod
greșit curtea de apel i-a respins excep ția necompeten ței după calitatea
persoanei, cu toate c ă a dobândit calitatea de senator în cursul
cercetării judecătorești. Instanța a respins excep ția cu motivarea c ă s-a
stabilit deja în camera preliminar ă, în mod definitiv, competen ța
primei instan țe. Inculpatul mai arat ă că hotărârea în prim ă instanță a
fost pronun țată de un complet nelegal compus, întrucât compunerea
completului s-a schimbat în cursul cercet ării judecătorești, după
administrarea unui num ăr însemnat de probe. De asemenea, în cursul
cercetării judecătorești, prima instan ță i-a respins nemotivat cererea de
administrare a unora dintre probel e administrate în cursul urm ăririi
penale, cu toate c ă a contestat în camera preliminar ă toate probele
administrate în cursul urm ăririi penale, iar împotri va procurorului care
a efectuat urm ărirea penal ă a fost pus ă în mișcare acțiunea penal ă cu
privire la s ăvârșirea unei infrac țiuni de m ărturie mincinoas ă. Pro-
curorul cere ca apelul s ă fie respins ca tardiv pentru c ă motivele de

Partea I. Spe țe
60 apel nu au fost depuse la dosar pân ă la primul term en de judecat ă cu
procedura legal îndeplinit ă. Deopotriv ă, procurorul sus ține că apelul
este nefondat, întrucât dobândirea calit ății ulterior începerii cercet ării
judecătorești nu determin ă schimbarea competen ței instan ței în
favoarea instan ței superioare, iar completul de judecat ă a fost legal
compus, fiind respectate toate dispozi țiile legale privind judecata în
primă instanță.
a) Soluționați motivat apelul inculpatului.
b) În cazul în care apelul inculpatului ar fi respins ca nefon-
dat, analiza ți posibilitatea formul ării unor c ăi extraordinare de
atac.

Speța nr. 68
Inculpatul, acuzat de s ăvârșirea unei infrac țiuni pedepsite cu
închisoarea de la unu la 3 ani, a fost condamnat de prima instan ță la 6
luni închisoare, dispunându-se suspendarea sub supraveghere a exe-cutării pedepsei. Împotri va acestei sentin țe au formulat apel procurorul
și inculpatul.
Prin intermediul motivelor de apel, procurorul a sus ținut că în
mod greșit prima instan ță l-a judecat pe inculpat potrivit procedurii în
cazul recunoa șterii învinuirii, în condi țiile în care acesta nu a
recunoscut încadrarea juridic ă dată faptelor prin rechizitoriu. De
asemenea, a ar ătat că persoana v ătămată nu a fost legal citat ă la
singurul termen de judecat ă în primă instanță, așa cum nu a fost legal
citată nici în fața instanței de apel.
La rândul s ău, în motivele de apel, inculpatul a ar ătat că în mod
greșit a fost condamnat, întrucât, dup ă ce instan ța a rămas în
pronunțare, a intervenit o lege de dezincriminare a infrac țiunii în
modalitatea re ținută prin sentin ță. În fața instanț
ei de apel, de și nu a
contestat probele administrate în cursul urm ăririi penale, inculpatul a
reiterat cererile de probe formulate în fa ța primei instan țe, susținând că
președintele completului de judecat ă i-a respins în mod nelegal cererile
de administrare a pr obei cu înscrisuri și a celei de audiere a doi martori

III. Judecata
61 în apărare, cu toate c ă din acestea rezultau împrejur ări noi care ar fi
putut conduce la achitarea sa.
Prin decizia pe care a pronun țat-o, curtea de apel a admis în parte
apelul procurorului și, în rejudecare, dup ă ce a schimbat încadrarea
juridică într-o alt ă modalitate a aceleia și infracțiuni cu privire la care
s-a pronun țat condamnarea prin sentin ță, a constatat c ă în mod gre șit
inculpatul a fost judecat potri vit procedurii în cazul recunoa șterii
învinuirii, dispunând condamnarea aces tuia la 3 ani închisoare în
regim de deten ție. În acela și timp, a respins apelul inculpatului.
a) Analiza ți motivat solu ția instanței de apel.
b) Pe baza st ării de fapt din spe ța de mai sus, analiza ți moti-
vat posibilitatea formul ării unor c ăi extraordinare de atac.

Speța nr. 69
Inculpatul solicit ă admiterea apelului și rejudecarea cauzei de
către instanța care a pronun țat sentința atacată, invocând faptul c ă nu a
fost audiat nici în faza de urm ărire penal ă, nici în fa ța primei instan țe,
fiind nelegal citat, întrucât organele judiciare l-au citat la adresa de
domiciliu, f ără a face alte verific ări, cu toate c ă nu mai locuia acolo.
Inculpatul mai arat ă că, în urma schimb ării încadr ării juridice a
infracțiunii în cursul cercet ării judecătorești, noua încadrare atr ăgea
competen ța instanței ierarhic superioare celei care a solu ționat cauza.
De asemenea, solicit ă instanței de apel s ă nu ia în considerare decla-
rațiile martorilor audia ți, deoarece, în cursul urm ăririi penale, organele
de urmărire penal ă nu au încuno ștințat avocatul ales cu privire la data
și ora audierii martorilor, iar în fa ța primei instan țe, în condi țiile în
care avocatul din oficiu nu a contes tat probele administrate în faza de
urmărire penal ă, au fost audia ți doar 5 dintre cei 15 martori propu și
prin rechizitoriu. Deopotriv ă, inculpatul cere s ă se constate nulitatea
absolută a actelor de autorizare a activit ăților de supraveghere tehnic ă
realizate în dosar, întrucât au fost emise de un judec ător de drepturi și
libertăți din cadrul instan ței inferioare celei competente potrivit legii.
Soluționați motivat apelul inculpatului.

Partea I. Spe țe
62 Speța nr. 70
Inculpatul a fost judecat în prim ă instanță pentru săvârșirea infrac-
țiunii de luare de mit ă, fiind condamnat la o pedeaps ă cu închisoarea în
regim privativ de libertate.
Prin intermediul motivelor de apel, inculpatul solicit ă desființarea
sentinței primei instan țe, susținând că aceasta este nelegal ă raportat la
împrejurarea c ă la dosarul cauzei nu se afl ă încheierea ce trebuia
întocmită la ultimul termen de judecat ă, termen la care au avut loc
dezbaterile priv ind fondul cauzei și la care s-a dispus amânarea
pronunțării pentru 20 de zile. Totodat ă, arată că sentinței îi lipse ște
practicaua. În aceste condi ții, inculpatul sus ține că dreptul s ău la un
proces echitab il i-a fost v ătămat iremediabil, neputându-se stabili cu
precizie ce s-a întâmplat di n punct de vedere procesual și procedural la
ultimul termen de judecat ă.
Soluționați motivat apelul inculpatului.

Speța nr. 71
Inculpatul a fost trimis în judecat ă pentru săvârșirea infrac țiunii de
conducere a unui vehicul sub influen ța alcoolului sau a altor substan țe,
fiind condamnat la pedeapsa amenzi i de 3.000 de lei. În apel, incul-
patul solicit ă desființarea sentin ței și pronunțarea unei hot ărâri prin
care să se stabileasc ă o pedeaps ă cu închisoarea, dar s ă se dispun ă
amânarea aplic ării pedepsei. În motivele de apel, inculpatul arat ă că
amânarea aplic ării pedepsei îi confer ă o situație mai favorabil ă, acesta
nefiind condamnat și obligat în consecin ță să execute pedeapsa
aplicată, chiar dac ă aceasta este amenda penal ă, așa cum s-a dispus în
primă instanță. În plus, perioada în care aces tuia i-ar fi interzis dreptul
de a conduce autovehicule ar fi mult diminuat ă în ipoteza amân ării
aplicării pedepsei.
Soluționați motivat apelul declarat de inculpat1.

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 345 din 13 martie 2015, pronun țată de
Curtea de Apel Craiova, Sec ția penală.

III. Judecata
63 Speța nr. 72
Prin intermediul motivelor de apel, inculpatul arat ă că preșe-
dintele completului de judecat ă din cadrul primei instan țe era incom-
patibil să judece cauza, dat fiind c ă în încheierea prin care a dispus
începerea judec ății în calitate de judec ător de camer ă preliminar ă a
statuat: „exist ă suficiente probe din care s ă rezulte c ă faptele descrise
în rechizitoriu au fost s ăvârșite de inculpat”. De asemenea, sus ține că
prima instan ță a dispus condamnarea sa pentru s ăvârșirea a dou ă in-
fracțiuni, fără să indice faptele materiale care se circumscriu acestora.
La rândul s ău, procurorul arat ă că prima instan ță a pronun țat o soluție
nelegală, pedeapsa aplicat ă fiind în afara limitelor legale, sub minimul
special, chiar în condi țiile în care inculpatului i-a fost admis ă cererea
de soluționare a cauzei potrivit procedurii în cazul recunoa șterii
învinuirii.
Soluționați motivat cererile de apel. În cazul în care instan ța
de apel respinge ca nefondate cele dou ă apeluri, evalua ți posibi-
litatea formul ării unor c ăi extraordinare de atac.

Speța nr. 73
Inculpatul a fost trimis în judecat ă pentru săvârșirea infrac țiunii de
tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și alin. (2) lit. b) C. pen.
anterior. Cu ocazia dezbateril or privind fondul cauzei, instan ța, din
oficiu, a pus în discu ția părților și a procurorului recalificarea faptei
având în vedere succesiunea legilor penale în timp și necesitatea
aplicării legii penale ma i favorabile. Dup ă închiderea dezbaterilor,
instanța a rămas în pronun țare, dispunând condam narea inculpatului
pentru săvârșirea infrac țiunii de tâlh ărie calificat ă, prevăzută de
art. 233 și art. 234 alin. (1) lit. d) C. pe n., cu aplicarea art. 5 C. pen.
Inculpatul a formulat apel împotriva sentin ței de condamnare,
solicitând desfiin țarea acesteia și pronunțarea unei noi hot ărâri, arătând
că în cursul dezbaterilor trebuia s ă se dispun ă schimbarea încadr ării
juridice a faptei, iar nu recalificarea acesteia, instan ța de fond omi țând

Partea I. Spe țe
64 în consecin ță să îi pună în vedere c ă are dreptul s ă ceară acordarea
unui termen pentru preg ătirea apărării.
Procurorul arat ă că noua încadrare juridic ă dată faptei este favo-
rabilă inculpatului, astfel încât nu avea nevoie s ă își pregătească
apărarea, lipsind orice v ătămare a intereselor acestuia.
Soluționați motivat apelul declarat de inculpat1.

Speța nr. 74
Tribunalul pronun ță în privin ța inculpatului o sentin ță de con-
damnare la o pedeaps ă de 2 ani închisoare cu suspendare sub supra-
veghere pentru s ăvârșirea infrac țiunii de luare de mit ă. Împotriva
sentinței au formulat apel procurorul și inculpatul. Curtea de apel a
respins cele dou ă apeluri. Dup ă 30 zile de la comunicarea minutei,
inculpatul, prin avocat ales, a formulat recurs în casa ție invocând cazul
prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. Acesta a depus
cererea la registratura Înaltei Cur ți de Casa ție și Justiție. După ce
instanța a admis în principiu cererea, a r ămas în pronun țare cu privire
la recursul în casa ție formulat. De asemenea , procurorul a formulat
recurs în casa ție susținând că inculpatului i-a fost aplicat ă o pedeaps ă
în alte limite decât cele prev ăzute de lege, atât timp cât acesta nu a uzat
de procedura recunoa șterii învinuirii și instanțele de fond nu au re ținut
circumstan țe atenuante.
În același timp, inculpatul s-a adresat cur ții de apel cu o contes-
tație în anulare prin care a solicitat s ă se constate existen ța autorității
de lucru judecat, întrucât, pentru aceea și faptă, anterior s-a dispus o
soluție de clasare care a r ămas definitiv ă prin respingerea plângerii
adresate judec ătorului de camer ă preliminar ă în temeiul art. 340
C. proc. pen. Contesta ția în anulare a fost respins ă ca inadmisibil ă,
motiv pentru care inculpatul a formulat apel împotriva hot ărârii curții
de apel.

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 416/A din 1 aprilie 2015, pronun țată de
Curtea de Apel Gala ți, Secția penală.

III. Judecata
65 Analizați situația descris ă prin raportare la prevederile legale
incidente.

Speța nr. 75
Prin decizia cur ții de apel, inculpatul a fost condamnat, în latura
penală, la pedeapsa închisorii, iar în latura civil ă, ca urmare a admiterii
acțiunii civile, acesta a fost obligat la plata de desp ăgubiri în favoarea
părții civile. Inculpatul formuleaz ă contestație în anulare împotriva
dispozițiilor prin care a fost solu ționată latura civil ă a cauzei. În
motivarea contesta ției în anulare arat ă că se impune ca aceasta s ă fie
soluționată de secția civilă a curții de apel, în spe ță fiind aplicabile
prevederile art. 453 alin. (2) C. proc. pen., care stabilesc c ă revizuirea
hotărârilor judec ătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura
civilă a cauzei, poate fi cerut ă numai în fa ța instanței civile, potrivit
Codului de procedur ă civilă, acesta constituind dreptul comun în
materie procedural ă. Inculpatul mai sus ține că, în materia c ăilor
extraordinare de atac, nu exist ă nicio rațiune pentru care revizuirea
privind latura civil ă să fie judecat ă de instan ța civilă, iar contesta ția în
anulare împotriva aceleia și decizii s ă fie soluționată de instan ța penală,
cu atât mai mult cu cât o contesta ție în anulare în latura civil ă nu se
poate încadra niciodat ă în dispozi țiile art. 426 lit. a) -i) C. proc. pen.
Prin urmare, aplicând prevederile Codului de procedur ă penală în
spiritul său, având în vedere con ținutul art. 453 alin. (2) C. proc. pen.,
competen ța de solu ționare trebuie s ă revină secției civile a cur ții de
apel. În privin ța cuantumului desp ăgubirilor, contestatarul arat ă că este
atât de dispropor ționat încât exist ă suspiciunea existen ței unei erori
materiale evidente comise de c ătre instanța de control judiciar.
Indicați instanța competent ă să judece contesta ția în anulare
și soluționați motivat calea de atac1.

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 351 din 12 mai 2015, pronun țată de Curtea
de Apel Oradea, Sec ția penală, în dosarul penal nr. 75/35/2015.

Partea I. Spe țe
66 Speța nr. 76
Condamnatul formuleaz ă în termenul legal contesta ție în anulare
împotriva deciziei cur ții de apel, în temeiul art. 426 lit. a) C. proc. pen.,
arătând că în cursul judec ății în apel i-a fost desemnat un avocat din
oficiu, fapt despre care a luat la cuno ștință abia dup ă soluționarea
definitivă a cauzei, cita țiile destinate acestuia fiind trimise la sediul
profesional al avocatului desemnat din oficiu.
Judecătoria care a solu ționat cauza în fond, fiind sesizat ă cu
contestația în anulare formulat ă de contestator, o ad mite în principiu,
iar în fond dispune respinge rea acesteia ca neîntemeiat ă. Împotriva
sentinței, contestatorul formuleaz ă apel.
Soluționați motivat apelul declarat în cauz ă1.

Speța nr. 77
Inculpatul a fost condamnat defini tiv la pedeapsa închisorii de 5
ani. Împotriva deciziei inculpatul formuleaz ă contestație în anulare în
temeiul art. 426 lit. c) C. proc. pen. În motivarea cererii arat ă că după
închiderea dezbaterilor în apel unul dintre judec ătorii care f ăcea parte
din completul de judecat ă a promovat la instan ța superioar ă, locul său
fiind luat de un alt judec ător, iar instan ța a pronun țat hotărârea fără ca
dezbaterile s ă fie reluate. La te rmenul de judecat ă fixat în cauz ă,
judecătoria sesizat ă cu contesta ția în anulare formulat ă de inculpat, în
camera de consiliu, f ără citarea p ărților, a respins ca inadmisibil ă
cererea cu motivarea c ă aceasta a fost introdus ă în a 12-a zi de la
momentul în care inculpatul a luat cuno ștință de hotărârea a c ărei
anulare se cere.
Împotriva solu ției de respingere a contesta ției în anulare incul-
patul formuleaz ă o nouă contestație în anulare în temeiul art. 426 lit. e)
C. proc. pen., ar ătând că judecarea contesta ției în anulare s-a f ăcut fără
citarea sa, în condi țiile în care, prin Decizia nr. 542 din 14 iulie 2015

1 A se vedea Decizia penal ă nr. 748 din 10 iunie 2014, pronun țată de Curtea de
Apel Bucure ști, Secția I penală.

III. Judecata
67 (publicată în M. Of. nr. 707 din 21 sept embrie 2015), Curtea Constitu-
țională a României a admis excep ția de neconstitu ționalitate a dispo-
zițiilor art. 431 alin. (1) C. proc. pen., constatând c ă soluția legislativ ă
potrivit căreia admisibilitatea în principiu a contesta ției în anulare se
examineaz ă de către instan ță „fără citarea p ărților” este neconsti-
tuțională.
Soluționați motivat noua contesta ție în anulare formulat ă de
inculpat1.

Speța nr. 78
Condamnatul a formulat contesta ție în anulare împotriva deciziei
prin care i s-a aplicat pedeapsa închisorii de 3 ani cu executare în regim de deten ție, motivând c ă a intervenit prescrip ția răspunderii
penale.
Curtea de apel a admis în principiu contesta ția în anulare, îns ă
ulterior a respins-o ca neîntemeiat ă. Condamnatul petent a formulat
cerere de redeschidere a procesului penal, sus ținând că nu a fost citat
la termenul fixat pentru examinarea admisibilit ății în principiu a con-
testației în anulare și nici la termenul fixat pentru judecarea contes-
tației în anulare.
Soluționați motivat cererea condamnatului
2.

Speța nr. 79
Condamnatul formuleaz ă contestație în anulare invocând urm ă-
toarele motive: existen ța unui caz de incompatibilitate în privin ța
unuia dintre membrii completului de apel din cadrul Sec ției penale a
Înaltei Cur ți de Casa ție și Justiție, cu motivarea c ă acesta se afla în

1 A se vedea și Decizia nr. 5 din 4 martie 2015, pronun țată de Înalta Curte de
Casație și Justiție în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
penală, publicată în M. Of. nr. 248 din 10 aprilie 2015.
2 A se vedea și Decizia nr. 22 din 9 iunie 2015, pronun țată de Înalta Curte de
Casație și Justiție în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
penală, publicată în M. Of. nr. 486 din 2 iulie 2015.

Partea I. Spe țe
68 relații de dușmănie cu pre ședintele completului de judecat ă care a
pronunțat sentința în primă instanță; faptul că persoana v ătămată nu a
fost legal citat ă în fața instanței de apel; a fost condamnat, de și existau
probe din care rezulta c ă a intervenit prescrip ția specială a răspunderii
penale; a fost condamnat de instan ța de apel la o pedeaps ă cu exe-
cutare, de și a uzat de procedura în cazul recunoa șterii învinuirii, f ără a
fi audiat de instan ța de apel. Procurorul solicit ă, în principal, respin-
gerea contesta ției în anulare ca fiind tardiv ă, întrucât a fost introdus ă în
cea de-a 18-a zi dup ă pronunțarea hotărârii instan ței de apel, iar, în
subsidiar, cere respingerea acesteia ca neîntemeiat ă.
De asemenea, condamnatul formuleaz ă recurs în casa ție invocând
faptul că a fost condamnat pentru s ăvârșirea infrac țiunii de abuz în
serviciu, cu toate c ă nu erau îndeplinite elementele constitutive ale
infracțiunii, în condi țiile în care din suplimentul la expertiz ă efectuat în
cauză a rezultat lipsa unui prejudiciu. Procurorul cere respingerea
recursului în casa ție ca fiind în mod v ădit nefondat.
a) Soluționați motivat contesta ția în anulare.
b) Soluționați motivat recursul în casa ție.

Speța nr. 80
Condamnatul formuleaz ă contestație în anulare împotriva deciziei
instanței de apel sus ținând că există autoritate de lucru judecat, atât
timp cât, pentru aceea și faptă materială, s-a pronun țat anterior în
privința lui o solu ție de clasare de c ătre procuror. Instan ța admite
contestația în anulare prin sentin ță, motivând c ă soluția procurorului a
rămas definitiv ă ca urmare a respingerii plângerii formulate de
persoana v ătămată împotriva solu ției de clasare. Dup ă ce a desfiin țat
hotărârea atacat ă, instanța a dispus încetarea procesului penal datorit ă
intervenției prescrip ției speciale a r ăspunderii penale . Persoana
vătămată introduce contesta ție în anulare împotriva hot ărârii date de
instanță după admiterea contesta ției în anulare.
Comenta ți soluția instanței. Soluționați motivat contesta ția în
anulare a p ărții civile.

III. Judecata
69 Speța nr. 81
Procurorul declar ă apel, iar instan ța de apel pronun ță încetarea
procesului penal, re ținând inciden ța autorității de lucru judecat cu
motivarea c ă există o hotărâre penal ă definitivă în privin ța faptei de
care este acuzat inculpatul. Împotriva deciziei instan ței de apel partea
civilă formuleaz ă recurs în casa ție, în con ținutul cererii ar ătând că în
mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal în cauz ă, din moment
ce hotărârea penal ă indicată de instan ța de apel nu a fost pronun țată
împotriva inculpatului. În acela și timp, aceasta formuleaz ă și o cerere
de contesta ție în anulare, ar ătând că nu a fost citat ă la niciun termen în
cursul judec ății în primă instanță, iar instan ța de apel a omis s ă dispună
rejudecarea cauzei de c ătre instanța a cărei hotărâre a fost desfiin țată.
Soluționați motivat c ăile de atac formulate de partea civil ă,
ținând cont de faptul c ă pentru infrac țiunea de distrugere ac țiu-
nea penal ă se pune în mi șcare la plângerea prealabil ă a persoanei
vătămate.

Speța nr. 82
Inculpatul, trimis în judecat ă pentru s ăvârșirea unei infrac țiuni
pedepsite cu închisoarea de la 3 la 6 ani, a fost condamnat în prim ă
instanță la 3 ani închisoare cu executare, instan ța motivând c ă nu poate
dispune suspendarea execut ării pedepsei sub supraveghere, întrucât
acesta a lipsit de la judecat ă și nu și-a dat acordul pentru a presta
muncă neremunerat ă în folosul comunit ății. Sentința primei instan țe a
rămas definitiv ă prin neapelare.
După punerea în executare a pedepsei, condamnatul a formulat
cerere de redeschidere a proc esului penal invocând faptul c ă a fost
citat la o adres ă unde nu mai locuie ște de 5 ani, iar procedura de citare
a fost considerat ă ca fiind îndeplinit ă prin afișare la sediul instan ței.
În primă instanță, după ce i-a fost admis ă cererea de redeschidere
a procesului penal, inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare. Împotriva acestei sentin țe a declarat apel. Instan ța de apel a procedat la

Partea I. Spe țe
70 judecata apelului în lipsa avocatul ui inculpatului, care a formulat o
cerere de amânare nemotivat ă, și în lipsa p ărții civile, care nu a fost
legal citat ă, respingând apelul inculpatului.
Identifica ți eventualele c ăi extraordinare de atac care ar putea
fi avute în vedere de inculpat și de partea civil ă.

Speța nr. 83
Inculpatul a fost trimis în judecat ă în anul 2014, fiind acuzat de
săvârșirea unei tentative la infrac țiunea de omor calificat. Audiat fiind
înainte de începerea cercet ării judecătorești, el a arătat că știe pentru ce
este trimis în judecat ă și recunoaște faptele a șa cum au fost descrise în
rechizitoriu, solicitând s ă fie judecat potrivit procedurii recunoa șterii
învinuirii. Cererea i-a fost respins ă ca inadmisibil ă cu motivarea c ă
este acuzat de comiterea unei fapte care sub imperiul vechiului Cod penal putea fi pedepsit ă cu deten țiunea pe via ță. Prin sentin ță, prima
instanță a schimbat încadrarea juridic ă a faptei în tentativ ă la infrac-
țiunea de omor și l-a condamnat pe inculpat la 7 ani închisoare. În fa ța
instanței de apel, inculpatul a solicitat s ă fie judecat potrivit procedurii
recunoașterii învinuirii, îns ă cererea i-a fost respins ă ca inadmisibil ă.
Instanța de apel a admis în parte apelul inculpatului și a redus cuan-
tumul pedepsei principale la 6 ani și 3 luni închisoare. Inculpatul
formuleaz ă recurs în casa ție în temeiul art. 438 alin. (1) pct. 12 C.
proc. pen., sus ținând că i-a fost aplicat
ă o pedeaps ă în alte limite decât
cele prevăzute de lege.
Soluționați motivat recursul în casa ție formulat de inculpat.

Speța nr. 84
Într-o cauz ă având ca obiect s ăvârșirea infrac țiunii de tâlh ărie a
fost pronun țată o hotărâre definitiv ă de încetare a procesului penal. Cu
privire la hot ărârea pronun țată se observ ă că există contradic ții între
expunerea de motive și dispozitivul hot ărârii, în motivarea instan ței de
apel reținându-se c ă a intervenit împ ăcarea între inculpat și persoana

III. Judecata
71 vătămată referitor la infrac țiunile de loviri sau alte violen țe și furt, iar
în dispozitiv solu ția vizează infracțiunea de tâlh ărie, așa încât încetarea
procesului penal a fost dispus ă în mod gre șit. De asemenea, se sus ține
faptul că s-a demonstrat c ă înregistrarea video depus ă de inculpat la
dosar, pentru probarea alibiului, este trucat ă.
În calitate de procuror, evalua ți motivat posibilitatea exer-
citării următoarelor c ăi extraordinare de atac: contesta ție în
anulare, recurs în casa ție și revizuire.

Speța nr. 85
Inculpatul formuleaz ă o cerere de revizuire a hot ărârii de respin-
gere a contesta ției formulate împotriva închei erii prin care s-a dispus
luarea m ăsurii arest ării preventive în cursul urm ăririi penale. La
cererea de revizuire, inculpatul ata șează o decizie penal ă din care
rezultă că pentru fapta pentru care s-a dispus luarea m ăsurii arest ării
preventive împotriva sa exist ă o hotărâre de condamnare definitiv ă
pronunțată față de o altă persoană care nu are nicio calitate în dosarul
său.
Soluționați motivat cererea inculpatului.

Speța nr. 86
Inculpatul acuzat de s ăvârșirea mai multor infrac țiuni de corup ție
este condamnat definitiv de curtea de apel la pedeapsa închisorii de 6 ani. Avocatul îl încuno ștințează pe condamnat c ă grefiera de la curtea
de apel a fost acuzat ă că a falsificat mai multe încheieri din dosar, în
sensul că a menționat în fals prezen ța la dezbateri a procurorului din
cadrul parchetului de pe lâng ă curtea de apel, în condi țiile în care, în
realitate, la dezbateri a participat un procuror din cadrul parchetului de
pe lângă tribunal.
Analizați motivat dac ă în cauză se poate solicita revizuirea
hotărârii.

Partea I. Spe țe
72 Speța nr. 87
Inculpatul a fost condamnat definitiv pentru s ăvârșirea infrac țiunii
de viol urmat de sinucider ea victimei, printr-o sentin ță penală rămasă
definitivă prin neapelare. Ulterior, inculpatul a decedat. So țul supra-
viețuitor al acestuia formuleaz ă o cerere de revizuire a sentin ței de
condamnare în temeiul art. art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., ar ă-
tând că înscrisul intitulat „scrisoare de adio” atribuit victimei este un
fals, anexând cererii de revizuire o expertiz ă grafologic ă extrajudi-
ciară. Judecătoria respinge cererea de revizuire, în camer ă de consiliu,
fără citarea părților și fără participarea procurorului.
Revizuentul formuleaz ă apel împotriva sentin ței date ca urmare a
soluționării cererii de revizuire, ar ătând că instanța care l-a judecat în
fond pe inculpat, respectiv judec ătoria, a fost necompetent ă material,
iar sentința atacată este lovit ă de nulitate absolut ă, întrucât participarea
procurorului la judecat ă era obligatorie.
Soluționați motivat apelul declarat în cauz ă1.

Speța nr. 88
Inculpatul a încheiat cu procurorul un acord de recunoa ștere a
vinovăției cu privire la s ăvârșirea infrac țiunii de furt, stabilindu-se o
pedeapsă de un an închisoare cu su spendarea sub supraveghere a
executării pedepsei. În temeiul art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,
instanța de judecat ă a admis acordul de recunoa ștere a vinov ăției și a
redus pedeapsa aplicat ă la 6 luni închisoare cu suspendarea sub
supraveghere a execut ării pedepsei.
Împotriva sentin ței procurorul a formulat apel, ar ătând că soluția
instanței de judecat ă este nelegal ă, întrucât, potrivit prevederilor legale
[art. 485 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.], instan ța de judecat ă
nu poate decât s ă respingă acordul atunci când apreciaz ă că pedeapsa
este prea blând ă, neputând reduce durata pedepsei. În aprecierea

1 A se consulta și Decizia penal ă nr. 711 din 2 iunie 2014, pronun țată de Curtea
de Apel Bucure ști, Secția I penală.

III. Judecata
73 procurorului, hot ărârea este și netemeinic ă, deoarece, fa ță de modi-
ficările legislative privind limitele de pedeaps ă pentru infrac țiunea de
furt, care permit instan țelor stabilirea unor pedepse adecvate în func ție
de gravitatea fiec ărei fapte deduse judec ății, aplicarea unor pedepse
individualizate la sau sp re minimul special prev ăzut de lege nu se mai
justifică decât în cazul în care fapta concret s ăvârșită prezintă într-adevăr
o gravitate minim ă față de alte fapte de aceea și natură, aspect care nu
se verifică în speță.
Soluționați motivat apelul formulat de procuror, analizând
atât legalitatea, cât și temeinicia sentin ței1.

Speța nr. 89
Fiind sesizat ă cu un acord de recunoa ștere a vinov ăției, instan ța de
fond a dispus respingerea acestuia și trimiterea dosarului la procuror
pentru continuarea urm ăririi penale. În motivarea sentin ței s-a reținut
că procurorul și inculpatul nu au finalizat negocierile cu privire la
acordul de recunoa ștere a vinov ăției, întrucât, de și au stabilit felul
pedepsei, durata, modalitatea de executare și obligativitatea prest ării
unei munci în folosul comunit ății, aceștia au omis s ă stabileasc ă în
concret și durata negociat ă cu privire la prestarea de c ătre inculpat a
muncii în folosul comunit ății, fapt care a determinat instan ța să apre-
cieze că acordul este incomplet. În plus, aceast ă lipsă nu poate fi
acoperită în condițiile art. 484 alin. (1) C. proc. pen., pentru c ă, formal,
acordul îndepline ște toate cerin țele de legalitate prev ăzute de art. 482
C. proc. pen., fiind respectate și dispozițiile art. 483 C. proc. pen.
Instanța a mai constatat c ă, în raport de art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc.
pen., nu ar putea s ă completeze con ținutul acordului cu privire la
aspectele ce țin de forma de executare a pedepsei negociate, dat fiind
că, pe de o parte, o astfel de posibilitate nu este prev ăzută de lege în
privința acordului de recunoa ștere a vinov ăției, iarl pe de alt ă parte,

1 A se vedea Decizia penal ă nr. 860/A din data de 8 iunie 2015, pronun țată de
Curtea de Apel Bucure ști, Secția a II-a penal ă, în dosarul nr. 928/299/2015.

Partea I. Spe țe
74 inculpatului i s-ar putea crea o situa ție mai grea decât cea asupra c ăreia
s-a ajuns la acord.
Împotriva sentin ței a formulat apel procurorul, acesta apreciind c ă
instanța de fond în mod gre șit a dispus respingerea acordului de
recunoaștere a vinov ăției, care îndeplinea toate condi țiile de fond și de
formă prevăzute de lege, în condi țiile în care avea posibilitatea legal ă
să dispună îndreptarea omisiunii v ădite în termen de 5 zile de la
constatarea acesteia1.
Soluționați motivat apelul.

Speța nr. 90
Între inculpat și procuror s-a încheiat un acord de recunoa ștere a
vinovăției, stabilindu-se o pedeaps ă de un an închisoare cu suspen-
darea sub supraveghere a execut ării pedepsei. În fa ța instanței de
judecată, inculpatul solicit ă respingerea acordului de recunoa ștere a
vinovăției încheiat cu procurorul, întrucât s-a aflat în eroare la data la
care acesta a fost încheiat, nefiind de acord cu pedeapsa consemnat ă în
acord și cu modalitatea de executare a acesteia.
Instanța de fond a dispus respingerea acordului de recunoa ștere a
vinovăției, reținând că în lipsa manifest ării de voin ță a inculpatului,
exprimată clar și neechivoc în fa ța instanței, acordul de recunoa ștere a
vinovăției nu poate produce consecin țe juridice. În motivare s-a mai
arătat că instanța realizeaz ă un control de fond și formă al acordului de
recunoaștere a vinov ăției, astfel încât, la fel ca în cazul împ ăcării,
manifestarea de voin ță a inculpatului trebuie perceput ă nemijlocit de
către instanță.
Procurorul formuleaz ă apel împotriva sentin ței.
Soluționați motivat apelul2.

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 861/A din data de 8 iunie 2015, pronun țată
de Curtea de Apel Bucure ști, Secția a II-a penal ă, în dosarul nr. 75749/301/2014.
2 A se vedea: Decizia penal ă nr. 1688 din 18 decembrie 2015, pronun țată de
Curtea de Apel Craiova, Sec ția penală; Decizia penal ă nr. 258/A din 14 mai 2015,
pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mure ș, Secția penală.

III. Judecata
75 Speța nr. 91
În faza de urm ărire penal ă, în prezen ța avocatului ales, inculpatul
a încheiat cu procurorul un acord de recunoa ștere a vinov ăției prin care
a recunoscut s ăvârșirea infrac țiunii de luare de mit ă. Pedeapsa aplicat ă
prin acord este de 6 luni închisoare, iar ca form ă de executare s-a
dispus suspendarea sub supraveghere a execut ării pedepsei. Pentru
stabilirea acestei pedepse au fost a vute în vedere prevederile art. 480
alin. (4) C. proc. pen. și mai multe circumstan țe atenuante re ținute în
favoarea inculpatului.
Persoana v ătămată solicită instanței de judecat ă respingerea acor-
dului de recunoa ștere a vinov ăției și trimiterea dosarului la procuror în
vederea continu ării urmăririi penale, întrucât pedeapsa închisorii
stabilită prin acord este în afara limitelor prev ăzute de lege, fiind mai
mică decât minimul special prev ăzut de lege pentru infrac țiunea de
luare de mit ă.
Analizați motivat acordul de recunoa ștere a vinov ăției și dați
soluția legală.

Speța nr. 92
Față de X s-a dispus efectu area în continuare a urm ăririi penale
pentru săvârșirea infrac țiunilor de: efectuarea de opera țiuni financiare
ca acte de comer ț incompatibile cu func ția; conflict de interese; fals
intelectual în form ă continuat ă (10 acte materiale). Cu ocazia aducerii
la cunoștință a învinuirii, X și-a manifestat disponibilitatea de a
încheia un acord de recunoa ștere a vinov ăției, arătând că, în măsura în
care i s-ar aplica suspendarea sub supraveghere a execut ării pedepsei,
ar recunoa ște atât faptele re ținute de procuror, cât și încadrarea juridic ă
dată acestora. Procurorul a refuzat pr opunerea lui X. În aceste condi ții,
avocatul ales al suspectului a formulat o cerere scris ă ce conținea o
inițiativă în vederea încheierii acordului de recunoa ștere a vinov ăției
pe care a înregistrat-o la registratura parchetului. Procurorul a respins
cererea prin ordonan ță. Împotriva ordonan ței s-a formulat plângere

Partea I. Spe țe
76 adresată procurorului- șef, în temeiul art. 339 C. proc. pen. Procurorul- șef
a admis plângerea și a ordonat procurorului s ă încheie acordul de
recunoaștere a vinov ăției, stabilind limitele acestuia. Având în vedere
limitele impuse, procurorul a conven it cu X aplicarea unei pedepse de
3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a execut ării pedep-
sei pentru toate faptele comise. Instan ța sesizată cu acordul de recu-
noaștere a vinov ăției pune în discu ția părților conținutul acordului,
după care procedeaz ă la ascultarea procurorului și a inculpatului. Dup ă
deliberare, instan ța admite acordul de recunoa ștere a vinov ăției, dar
pronunță o altă soluție, de încetare a proces ului penal, constatând
faptul că a intervenit prescrip ția special ă a răspunderii penale pentru
toate faptele. Procurorul declar ă apel.
Identifica ți motivele de apel incidente în spe ță. Soluționați
motivat apelul.

Speța nr. 93
Într-o cauz ă în care urm ărirea penal ă a fost început ă la data de 24
septembrie 2011, persoana v ătămată formuleaz ă contestație privind
durata procesului penal. În motivarea contesta ției arată că a fost înc ăl-
cată garanția duratei rezonabile a proc esului penal, deoarece pro-
curorul nu a dispus trimiterea în judecat ă a inculpatului, cu toate c ă
dosarul nu este unul comple x, fiind vorba de o infrac țiune de loviri sau
alte violen țe, cu privire la care au fost administrate mai multe probe.
Arată faptul că în tot cursul urm ăririi penale a formulat numeroase
cereri de accelerare a procedurilor, pe care le-a adresat procurorului care supravegheaz ă urmărirea penal ă, însă acestea fie nu au fost
soluționate, fie au fost respinse ca inadmisibile.
La termenul fixat pentru solu ționarea contesta ției privind durata
procesului penal, procurorul solicit ă respingerea acesteia ca fiind
lipsită de obiect, întrucât, între timp, în cauz ă s-a dat o solu ție de cla-
sare. Judec ătorul de drepturi și libertăți, din oficiu, pune în discu ție
inadmisibilitatea contesta ției privind durata procesului penal.

III. Judecata
77 Soluționați motivat contesta ția privind durata procesului
penal formulat ă în cauză.

Speța nr. 94
La 3 martie 2017, cu ocazia solu ționării contesta ției privind durata
procesului penal, partea civil ă arată că în mod nejustificat judec ătorul
de camer ă preliminar ă din cadrul instan ței de fond nu a motivat
încheierea prin care a dispus respingerea cererilor și excepțiilor for-
mulate în camera preliminar ă, cu toate c ă sesizarea instan ței s-a făcut
la data de 14 februarie 2016. Aceasta sus ține că, deși termenul de 60
de zile la care face referire art. 343 C. proc. pen. este un termen de
recomandare, singura garan ție pentru asigurarea operativit ății proce-
sului penal este admiterea contesta ției privind durata procesului penal.
Procurorul solicit ă admiterea contesta ției, subliniind necesitatea asi-
gurării soluționării cauzei penale într-un termen optim și previzibil.
Judecătorul de camer ă preliminar ă din cadrul instan ței superioare
respinge ca inadmisibil ă contestația privind durata procesului penal și
aplică o amendă judiciară în cuantum de 7.000 de lei avocatului ales al
părții civile, stabilind c ă acesta a comis un abuz de drept prin aceea c ă
a redactat cu rea-credin ță o contesta ție privind durata procesului penal,
care era în mod evident inadmisibil ă. Avocatul ales al p ărții civile
formuleaz ă cerere de anulare a amenzii judiciare aplicate, în temeiul
art. 284 alin. (2) C. proc. pen.
Comenta ți modul de solu ționare a contesta ției privind durata
procesului penal. Solu ționați motivat cererea de anulare a amenzii
judiciare.

Partea I. Spe țe
78
IV . Executarea hot ărârilor penale

Speța nr. 95
Pe calea contesta ției la executare, judec ătorul delegat cu exe-
cutarea hot ărârilor penale din cadrul judec ătoriei a solicitat instan ței, în
temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s ă se pronun țe asupra
împlinirii termenului de prescrip ție a execut ării pedepsei cu închi-
soarea dispuse fa ță de condamnat. G ăsind cererea întemeiat ă, jude-
cătoria a dispus admiterea acesteia.
Parchetul a formulat contesta ție împotriva sentin ței, arătând că
soluția este nelegal ă, fiind incident unul dintre cazurile de nulitate
absolută, întrucât la term enul de judecat ă la care instan ța a rămas în
pronunțare, deși procurorul a fost prezent, acestuia nu i s-a acordat
cuvântul în dezbateri.
Analizați susținerile parchetului și dați soluția legală1.

Speța nr. 96
Condamnatul depune la curtea de apel o contesta ție la executare
prin care sus ține că există o nelămurire cu privire la hot ărârea care se
execută. În motivarea contesta ției face referire la urm ătoarele aspecte:
nelegalitatea pedeps ei aplicate, gre șita stabilire a legii penale mai
favorabile și intervenirea prescrip ției răspunderii penale pentru unele
fapte. Curtea de apel î și declină competen ța în favoarea tribunalului
care a solu ționat cauza în prim ă instanță, apreciind c ă motivele
invocate de condamnat se circumscri u cazului reglementat de art. 598
alin. (1) lit. d) C. proc. pen., potrivit c ăruia contesta ția la executare se

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 121/C din 8 decembrie 2015, pronun țată de
Tribunalul Maramure ș.

IV. Executarea hot ărârilor penale
79 poate face „când se invoc ă amnistia, prescrip ția, grațierea sau ori alt ă
cauză de stingere ori de mic șorare a pedepsei”.
Stabiliți care este instan ța competent ă să soluționeze contes-
tația la executare. Solu ționați motivat contesta ția la executare1.

Speța nr. 97
Condamnatul, aflat în executarea pe depsei la Penitenciarul Târgu
Mureș, formuleaz ă contestație la executare împotriva deciziei Înaltei
Curți de Casație și Justiție prin care a fost c ondamnat în anul 2012 la
pedeapsa de 8 ani și 7 luni închisoare pentru s ăvârșirea infrac țiunii de
lipsire de libertate în mod ilegal. Acesta cere admiterea contesta ției la
executare în considerarea faptului c ă actualul Cod penal prevede
pentru infrac țiunea de lipsire de libertate în mod ilegal un maxim
special de 7 ani închisoare.
Stabiliți instanța competent ă să soluționeze contesta ția. Solu-
ționați motivat contesta ția la executare formulat ă de condamnat2.

Speța nr. 98
Judecătoria admite propunerea de liberare condi ționată și, după 3
zile de la comunicarea hot ărârii, constatându-se c ă procurorul nu a
formulat contesta ție, se dispune punerea în libertate a condamnatului.
La câteva zile dup ă punerea în libertate a condamnatului, Direc ția
Națională Anticorup ție formuleaz ă contesta ție împotriva sentin ței
judecătoriei, arătând că aceasta este nelegal ă, întrucât la ședința la care
a fost solu ționată propunerea de liberare condi ționată a participat un
procuror din cadrul parchetului de pe lâng ă judecătorie, cu toate c ă
urmărirea penal ă în cauz ă a fost realizat ă de Direc ția Națională
Anticorup ție.

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 139/C din 9 martie 2016 a Cur ții de Apel
București, Secția I penală.
2 A se vedea și Decizia penal ă nr. 37 din 29 decembrie 2014 a Cur ții de Apel
Târgu Mure ș, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Partea I. Spe țe
80 Care este instan ța competent ă să soluționeze contesta ția?
Soluționați motivat contesta ția formulat ă.

Speța nr. 99
Printr-o cerere adresat ă Tribunalului Bucure ști, condamnatul, aflat
în executarea pedepsei la Penitenciarul Vaslui, solicit ă contopirea
pedepselor stabilite prin dou ă hotărâri definitive. Acesta a fost
condamnat de Completul de 5 judec ători din cadrul Înaltei Cur ți de
Casație și Justiție la 5 ani închisoare pentru s ăvârșirea infrac țiunii de
complicitate la abuz în serviciu. Ulterior, în timpul execut ării pedepsei,
a încheiat un acord de recunoa ștere a vinov ăției, admis de Tribunalul
Prahova, prin care i s-a stabilit o pedeaps ă de 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infrac țiunii de trafic de influen ță. Procurorul invoc ă excep-
ția necompeten ței teritoriale a Tribunalului Bucure ști și solicită decli-
narea competen ței în favoarea Tribunalului Vaslui, ar ătând că aceasta
este instan ța competent ă să soluționeze cererea condamnatului.
Soluționați motivat cererea condamnatului și excepția
procurorului.

Speța nr. 100
Tribunalul admite prin sentin ță contestația la executare formulat ă
de persoana condamnat ă la pedeapsa închisorii de 30 de ani pentru
săvârșirea infrac țiunii de omor calificat, comis ă în stare de recidiv ă
postexecutorie, și reduce pedeapsa aplicat ă la 25 de ani închisoare,
având în vedere limitele de pedeaps ă prevăzute de art. 189 alin. (1) C.
pen. Procurorul formuleaz ă contestație împotriva sentin ței.
Motivați contesta ția procurorului. Solu ționați motivat contes-
tația procurorului1.

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 680/CO din 3 septembrie 2014 a Cur ții de
Apel Bucure ști, Secția a II-a penal ă.

IV. Executarea hot ărârilor penale
81 Speța nr. 101
Tribunalul respinge cererea de întrerupere a execut ării pedepsei
formulată de condamnat, motivând c ă la dosar nu se reg ăsește un
raport de expertiz ă medico-legal ă care să confirme diagnosticul ce
rezultă din înscrisurile medicale depuse („diabet zaharat tip 2.HTA.
Neoplasm sigmoidian – tratament complex. Dislipidemie mixt ă.
Metastaze hepatice – tratament citostatic – curs de terapie molecular ă”).
Condamnatul și procurorul formuleaz ă contesta ție împotriva
sentinței. Condamnatul sus ține că prima instan ță nu a pus în discu ție
efectuarea unui raport de expertiz ă medico-legal ă, așa încât în mod
greșit și-a întemeiat solu ția de respingere pe lipsa unui astfel de raport.
Procurorul solicit ă desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre
rejudecare la instan ța de fond, sus ținând că sentința este lovit ă de
nulitate absolut ă, întrucât condamnatul nu a fost asistat de un avocat
ales în fa ța primei instan țe, fiind astfel înc ălcate dispozi țiile legale
referitoare la asistarea de c ătre avocat a contestatorului condamnat
aflat în stare de deten ție.
Soluționați motivat cele dou ă contestații1.

1 A se vedea și Decizia penal ă nr. 852/2014 din 9 decembrie, pronun țată de
Curtea de Apel Craiova, Sec ția penală și pentru cauze cu minori.

Partea a II-a. Grile
82
PARTEA A II-A
GRILE
I. Urmărirea penal ă
1. Sesizarea organelor de urm ărire penal ă:
a) reprezint ă temeiul legal de desf ășurare a activit ăților procesuale
și procedurale specifice;
b) poate fi realizat ă doar prin plângere, denun ț sau proces-verbal
de sesizare din oficiu;
c) este un act intern întocmit de organul judiciar care permite
desfășurarea activit ăților prevăzute de lege.

2. Modurile de sesizare a organelor de urm ărire penal ă:
a) sunt expres și limitativ prev ăzute de lege;
b) sunt generale și speciale, ultimele reprezentând și cazuri care
împiedică punerea în mi șcare a acțiunii penale;
c) sunt actele prin care se dispune începerea urm ăririi penale.

3. Modurile de sesizare generale:
a) sunt limitativ prev ăzute de lege și nu sunt interschimbabile;
b) se pot înlocui unul cu altul, cu excep ția plângerii prealabile;
c) sunt plângerea, denun țul, procesul-verbal de sesizare din oficiu
și actele încheiate de alte organe de constatare.

4. Constituie mod general de sesizare a organului de urm ărire
penală:
a) plângerea penal ă formulat ă de către unul dintre so ți pentru
celălalt soț;

I. Urmărirea penal ă
83 b) denunțul formulat de persoana v ătămată în urma s ăvârșirii
infracțiunii;
c) plângerea prealabil ă introdusă în termen de 3 luni din ziua în
care persoana v ătămată a aflat despre s ăvârșirea faptei.

5. Plângerea penal ă:
a) poate fi formulat ă de orice persoan ă care a aflat despre s ăvâr-
șirea unei infrac țiuni;
b) reprezint ă încunoștințarea făcută de o persoan ă fizică sau juri-
dică referitoare la o v ătămare ce i s-a cauzat prin infrac țiune;
c) reprezint ă un mod de sesizare în lips ă căruia nu poate fi înce-
pută urmărirea penal ă în nicio situa ție în care persoana v ătă-
mată este cunoscut ă.

6. Plângerea penal ă:
a) reprezint ă încunoștințarea făcută de o persoan ă fizică sau juri-
dică cu privire la s ăvârșirea unei infrac țiuni;
b) poate fi f ăcută personal, prin mandatar cu mandat special, de
către unul dintre so ți pentru cel ălalt soț ori de c ătre copilul
major pentru p ărinți;
c) nesemnat ă, poate fi recalificat ă ca fiind un denun ț.

7. Atunci când persoana v ătămată este o persoan ă juridică:
a) plângerea poate fi introdus ă printr-un mandatar general, f ără a
mai fi necesar ă îndeplinirea unei alte condi ții;
b) plângerea poate lua forma scris ă, trebuind a fi semnat ă de
reprezentantul legal ori conven țional al persoanei juridice;
c) plângerea poate fi formulat ă oral, situa ție în care va fi consem-
nată într-un proces-verbal de organul de urm ărire penal ă care o
primește.

Partea a II-a. Grile
84 8. Poate depune plângere penal ă:
a) orice persoan ă juridică, de drept public sau privat;
b) mandatarul persoanei v ătămate, indiferent de natura man-
datului;
c) copilul major pentru p ărinții săi.

9. Unul dintre so ți pentru cel ălalt soț poate formula:
a) plângere penal ă, în scris;
b) plângere penal ă, în formă electronic ă;
c) plângere prealabil ă, în scris sau în form ă electronic ă.

10. Denun țul:
a) pentru a fi valabil, în cazul s ăvârșirii unei infrac țiuni de către
un parlamentar, trebuie s ă fie precedat de avizul camerei din
care acesta face parte;
b) poate fi formulat de autorul unei infrac țiuni de cump ărare de
influență, în formă electronic ă;
c) nu poate fi formulat de orice participant la s ăvârșirea unei
infracțiuni.

11. Denun țul:
a) spre deosebire de plângere, poate fi formulat inclusiv de parti-
cipanții la săvârșirea infrac țiunii;
b) poate fi formulat prin mandatar, îns ă numai cu procur ă
specială;
c) dacă a fost adresat instan ței de judecat ă, se trimite, pe cale
administrativ ă, organului de urm ărire penală competent.

12. Denun țul:
a) este un mod special de sesizare a organelor judiciare care poate
fi formulat doar personal;

I. Urmărirea penal ă
85 b) poate fi formulat verbal sau în scris;
c) pentru a fi valabil, trebuie semnat de titularul acestuia.

13. Denun țul privind s ăvârșirea unei infrac țiuni de trafic de
influență:
a) formulat de autorul infrac țiunii, care are calitatea de avocat, va
fi adresat parchetului de pe lâng ă judecătorie, întrucât
denunțătorul beneficiaz ă de o cauz ă de nepedepsire;
b) făcut în form ă electronic ă de o persoan ă fizică sau juridic ă,
îndeplinește condițiile de form ă numai dac ă este certificat prin
semnătură electronic ă;
c) poate fi formulat de unul dintre so ți pentru cel ălalt soț, caz în
care persoana interesat ă poate declara ulterior c ă nu și-l
însușește.

14. Atunci când, în exercitarea atribu țiilor de serviciu:
a) o persoan ă cu funcție de conducere în cadrul unei institu ții
publice a luat cuno ștință despre săvârșirea oricărei infracțiuni,
aceasta are obliga ția de a sesiza organul de urm ărire penal ă
competent;
b) un lucr ător din cadrul jandarmeriei ia cuno ștință despre săvâr-
șirea oricărei infrac țiuni, întocme ște un proces-verbal de
constatare a infrac țiunii, pe care îl va trimite organului de
urmărire penală competent;
c) procurorul ia cuno ștință despre s ăvârșirea unei infrac țiuni de
lovire sau alte violen țe, acesta are obliga ția de a sesiza organul
de urmărire penală competent.

15. Atunci când despre s ăvârșirea unei infrac țiuni:
a) a luat cuno ștință organul de ordine public ă fără atribuții de po-
liție judiciar ă, acesta are obliga ția întocmirii unui proces-verbal

Partea a II-a. Grile
86 de sesizare din oficiu, pe care îl înainteaz ă organelor de
cercetare penal ă competente;
b) a luat cuno ștință persoana care a suferit o v ătămare prin comi-
terea acesteia, aceasta poate formula plângere, plângere pre-alabilă sau denun ț, după caz;
c) procurorul a aflat din ziar, a cesta se poate sesiza din oficiu,
întocmind un proces-verbal în acest sens.

16. Organul de urm ărire penal ă se poate sesiza din oficiu:
a) atunci când ia cuno ștință despre comiterea unei infrac țiuni din
cuprinsul unui denun ț anonim sau nesemnat;
b) numai atunci când persoana v ătămată declară că nu dorește să
formuleze plângere;
c) ori de câte ori apreciaz ă că este oportun ă declanșarea unui
proces penal împotri va unei persoane.

17. Este considerat ă flagrantă:
a) infracțiunea a c ărei săvârșire a fost atent supravegheat ă de
organul de urm ărire penală încă dinainte de debutul s ău;
b) doar infrac țiunea descoperit ă în momentul s ăvârșirii sau ime-
diat după săvârșirea acesteia;
c) infracțiunea al c ărei făptuitor este urm ărit, imediat dup ă săvâr-
șire, de martori sau de strig ătul public.

18. Infrac țiunea flagrant ă:
a) este orice infrac țiune descoperit ă în momentul s ăvârșirii sau
imediat dup ă săvârșire;
b) este dat ă în competen ța exclusiv ă a procurorului;
c) atrage obliga ția organelor de ordine public ă de a întocmi un
proces-verbal în care s ă consemneze toate aspectele constatate
și activitățile desfășurate.

I. Urmărirea penal ă
87 19. În cazul unei infrac țiuni flagrante:
a) trebuie întocmit, de fiecare dat ă, un proces-verbal de sesizare
din oficiu;
b) organele de siguran ță națională întocmesc un proces-verbal de
constatare a infrac țiunii flagrante;
c) organul de ordine public ă întocmește un proces-verbal de sesi-
zare din oficiu, pe care îl înainteaz ă de îndat ă organului de
urmărire penală.

20. În caz de infrac țiune flagrant ă:
a) organul de urm ărire penal ă are obliga ția de a constata s ăvâr-
șirea infrac țiunii care se urm ărește la plângere prealabil ă, chiar
dacă persoana v ătămată declară că nu formuleaz ă o astfel de
plângere;
b) procesul-verbal de constatare a s ăvârșirii infracțiunii nu consti-
tuie act de începere a urm ăririi penale;
c) procesul-verbal de constatare a infrac țiunii întocmit de organul
de cercetare penal ă constituie act de sesizare doar atunci când
nu a fost întocmit un proces-ver bal de sesizare din oficiu.

21. În cazul infrac țiunii flagrante:
a) procedura de cercetare este una special ă, derogând de la nor-
mele de drept comun;
b) organele de ordine public ă și siguranță națională au obliga ția
întocmirii unui proces-verbal în care s ă consemneze toate
aspectele constatate și toate activit ățile desfășurate;
c) organul de cercetare penal ă este obligat s ă constate s ăvârșirea
acesteia, chiar în lipsa une i plângeri prealabile, dac ă infracți-
unea poate fi urm ărită doar la plângere prealabil ă.

Partea a II-a. Grile
88 22. Atunci când din cuprinsul plângerii sau denun țului:
a) rezultă că descrierea faptei este neclar ă sau incomplet ă, actul se
restituie pe cale administrativ ă petiționarului, cu indicarea
elementelor care lipsesc;
b) organul de cercetare penal ă constată că nu este competent s ă
efectueze urm ărirea penal ă, acesta va înainta sesizarea procuro-
rului, cu propunere de declinare c ătre organul competent;
c) procurorul constat ă incidența unuia dintre cazurile care împie-
dică punerea în mi șcare și exercitarea ac țiunii penale, dispune
prin ordonan ță clasarea cauzei.

23. Plângerea prealabil ă:
a) greșit îndreptat ă la instanța de judecat ă și trimisă pe cale admi-
nistrativă la organul de urm ărire penală competent este valabil ă
doar dacă a ajuns la acesta din urm ă în termenul de 3 luni
prevăzut de lege;
b) poate fi formulat ă numai în scris, fiin d obligatorie indicarea
făptuitorului;
c) poate fi formulat ă de reprezentantul legal al persoanei inca-
pabile.

24. La primirea unei plângeri prealabile în care persoana
vătămată prezintă o stare de fapt ce nu întrune ște elementele
constitutive ale niciunei infrac țiuni:
a) organul de cercetare penal ă întocmește un referat cu propunere
de clasare în care arat ă că fapta nu exist ă;
b) organul de cercetare penal ă întocmește un referat cu propunere
de clasare, întrucât fapta nu este prev ăzută de legea penal ă;
c) plângerea prealabil ă se restituie pe cale administrativ ă per-
soanei vătămate, cu solicitarea de a o completa corespunz ător.

I. Urmărirea penal ă
89 25. Termenul de introducere a plângerii prealabile în cazul
infracțiunilor continuate curge:
a) de la data epuiz ării infracțiunii, atunci când persoana v ătămată
a știut de săvârșirea infrac țiunii, chiar dac ă nu a cunoscut
făptuitorul;
b) de la data la care persoana v ătămată a luat cuno ștință de săvâr-
șirea infrac țiunii;
c) de la data la care persoana îndrept ățită a reclama a știut cine
este făptuitorul.

26. Plângerea prealabil ă:
a) se poate face de c ătre unul dintre so ți pentru cel ălalt soț;
b) în cazul pluralit ății de făptuitori, este suficient s ă fie îndreptat ă
împotriva unei singure persoa ne pentru a putea fi tra și la
răspundere penal ă toți făptuitorii;
c) este un mod special de sesizare care poate fi înlocuit cu alte
moduri speciale de sesizare.

27. Plângerea prealabil ă:
a) poate fi f ăcută și de substitui ții procesuali ai persoanei v ătămate
care are capacitate deplin ă de exerci țiu;
b) greșit îndreptat ă la instanța de judecat ă se trimite pe cale admi-
nistrativă la organul competent;
c) dacă este făcută de un mandatar special, poate conduce la exer-
citarea ac țiunii penale doar atunci când mandatul a fost dat de
toate persoanele v ătămate.

28. Plângerea prealabil ă:
a) este valabil ă, chiar dac ă a fost introdus ă la un organ judiciar
necompetent, în termenul prev ăzut de lege;
b) dacă a fost introdus ă la organul judiciar necompetent, se trimite
pe cale administrativ ă persoanei v ătămate;

Partea a II-a. Grile
90 c) trebuie introdus ă în termen de 3 luni di n ziua în care persoana
vătămată a aflat despre s ăvârșirea faptei.

29. Se trimite pe cale administrativ ă organului competent:
a) plângerea penal ă greșit îndreptat ă la instanța de judecat ă;
b) plângerea penal ă care nu cuprinde toate elementele prev ăzute
de lege;
c) denunțul înregistrat la un organ de urm ărire penal ă care nu are
competen ță materială pentru urm ărirea faptei denun țate.

30. Ulterior sesiz ării organului de urm ărire penal ă, procurorul:
a) poate da o solu ție de clasare, chiar dac ă nu a dispus începerea
urmăririi penale in rem ;
b) poate s ă dispună trecerea cauzei de la un organ de cercetare
penală la altul, f ără să fie necesar avizul procurorului ierarhic
superior;
c) poate s ă dispună efectuarea în continuare a urm ăririi penale
față de suspectul deputat, chiar dac ă nu a solicitat avizul
Camerei Deputa ților, aceast ă din urmă condiție fiind necesar ă
doar pentru punerea în mi șcare a acțiunii penale.

31. Începerea urm ăririi penale in rem :
a) poate fi dispus ă doar dacă făptuitorul este identificat;
b) poate fi dispus ă de organele de cercetare penal ă din cadrul
Direcției Naționale Anticorup ție;
c) poate fi dispus ă de organul de cercetare penal ă ca urmare a
dispoziției date de procurorul care supravegheaz ă urmărirea
penală.

32. În activitatea de supraveghere a urm ăririi penale:
a) procurorul poate impune te rmene organului de cercetare
penală;

I. Urmărirea penal ă
91 b) exercitarea s upravegherii de c ătre un alt procuror decât cel
căruia îi revine competen ța poate atrage sanc țiunea nulit ății
relative;
c) organele de cercetare penal ă ale poliției judiciare trebuie s ă
respecte dispozi țiile organelor ierarhic superioare privind
cercetarea penal ă.

33. Supravegherea activit ății de cercetare penal ă:
a) este un atribut exclusiv al procurorului ce decurge din func ția
de urmărire;
b) este un atribut ce permite procurorului s ă infirme actele orga-
nului de cercetare penal ă atât pentru nelegalitate, cât și pentru
netemeinicie;
c) permite procurorului s ă dispună trecerea dosarului de la un
organ de urm ărire penală la altul doar atunci când primul organ
este necompetent s ă efectueze acte de cercetare.

34. În exercitarea atribu țiilor de conducere și supraveghere a
activității organelor de cercetare penal ă, procurorul:
a) poate s ă asiste la efectuarea oric ărui act de cercetare penal ă sau
să îl efectueze personal;
b) poate s ă ceară spre verificare orice dosar de la organul de
cercetare penal ă pe care-l supravegheaz ă;
c) poate cenzura actele organelor de cercetare penal ă numai sub
aspectul legalit ății.

35. În exercitarea atribu țiilor de conducere și supraveghere a
activității organelor de cercetare penal ă:
a) procurorul poate s ă dea dispozi ție organului de cercetare penal ă
care efectueaz ă urmărirea penal ă să administreze anumite
probe;

Partea a II-a. Grile
92 b) organele ierarhic superioare ale poli ției judiciare pot infirma
actele nelegale efectuate de organul de cercetare penal ă;
c) procurorul poate s ă ceară spre verificare orice dosar de la
organul de cercetare penal ă, acesta din urm ă fiind obligat s ă
trimită dosarul de îndat ă și în întregime.

36. Atunci când procurorul constat ă că cercetarea penal ă nu se
efectueaz ă de organul de cercetare penal ă competent:
a) va dispune trecerea cauzei la alt organ de cercetare penal ă;
b) ia măsuri ca urm ărirea să fie efectuat ă de organul competent;
c) este obligat s ă facă el însuși actele de urm ărire penală.

37. Actele organelo r de cercetare penal ă:
a) pot fi aduse la îndeplinire chiar dac ă au fost atacate cu plângere
la procurorul care supravegheaz ă urmărirea penal ă;
b) pot fi infirmate de procuror chiar dac ă sunt întocmite cu respec-
tarea dispozi țiilor legale;
c) sunt supuse unei duble verific ări, din partea procurorului și a
conducătorului unit ății din care face parte emitentul actului.

38. Actul întocmit de organul de cercetare penal ă:
a) prin care s-a dispus începerea urm ăririi penale in rem, se
supune confirm ării motivate a procurorului;
b) cu respectarea dispozi țiilor legale, nu poate fi infirmat de
procuror;
c) poate fi valabil chiar dac ă privește o cauza pentru care acesta
nu are competen ța de a efectua urm ărirea penal ă.

39. Efectuarea de verific ări prealabile începerii urm ăririi penale:
a) este obligatorie doar atunci când este necesar ă o autorizare
prealabilă sau îndeplinirea unei alte condi ții prealabile pentru
începerea urm ăririi penale;

I. Urmărirea penal ă
93 b) se poate realiza inclusiv de organul de cercetare penal ă;
c) este o etap ă obligatorie în cazul în care organul de urm ărire
penală se sesizeaz ă din oficiu cu privire la s ăvârșirea unei
infracțiuni.

40. Începerea urm ăririi penale in rem :
a) poate fi dispus ă numai de c ătre procuror, prin ordonan ță;
b) este actul procedural ca re permite ulterior judec ătorului de
drepturi și libertăți să dispună din oficiu m ăsuri de suprave-
ghere tehnic ă;
c) se dispune atunci când ac tul de sesizare îndepline ște condițiile
prevăzute de lege.

41. După ce procurorul care supravegheaz ă urmărirea penal ă
dispune efectuarea în continuare a urm ăririi penale fa ță de
suspect:
a) organele de cercetare penal ă nu mai pot efectua acte procesuale
în cauză decât în baza deleg ării date de procuror;
b) organele de urm ărire penal ă au obliga ția de a-i aduce la cuno ș-
tință suspectului, într-un termen rezonabil, calitatea procesual ă
dobândită, fapta și încadrarea juridic ă, drepturile și obligațiile
procesuale;
c) suspectul nu devine parte în proces.

42. După ce s-a dispus efectuarea în continuare a urm ăririi
penale fa ță de suspect:
a) organul de urm ărire penal ă poate dispune reaudierea unor
martori asculta ți după începerea urm ăririi penale in rem ;
b) procurorul poate dispune în aceea și zi punerea în mi șcare a
acțiunii penale fa ță de acesta;

Partea a II-a. Grile
94 c) organul de cercetare penal ă poate pune în mi șcare acțiunea
penală doar dac ă există probe din care rezult ă că o persoan ă a
săvârșit o infrac țiune.

43. Ulterior dispunerii efectu ării în continuare a urm ăririi penale
față de suspect:
a) organul de cercetare penal ă are competen ța de a se pronun ța
asupra cererilor de administrare a probelor;
b) persoanei care a dob ândit calitatea de suspect i se aduc la
cunoștință, înainte de prima sa audiere, calitatea de suspect,
fapta și încadrarea juridic ă a acesteia, respectiv drepturile și
obligațiile procesuale specifice calit ății procesuale dobândite;
c) secretul bancar și cel profesional, f ără excepție, nu sunt opo-
zabile procurorului.

44. Procedura audierii anticipate:
a) se realizeaz ă exclusiv de c ătre judec ătorul de drepturi și
libertăți;
b) poate viza, în egal ă măsură, persoana v ătămată, partea civil ă
sau un martor;
c) are loc în camera de consiliu, f ără participarea procurorului.

45. Organul de cercetare penal ă:
a) dacă apreciază că este necesar ă administrarea anumitor probe,
poate dispune administrarea lor f ără a formula o propunere
motivată procurorului care supravegheaz ă urmărirea penal ă;
b) dacă apreciază necesară utilizarea anumitor metode speciale de
supraveghere, se adreseaz ă judecătorului de drepturi și libertăți
cu o propunere motivat ă;
c) se pronun ță întotdeauna prin ordonan ță motivată asupra cere-
rilor de administrare a probelor.

I. Urmărirea penal ă
95 46. Dacă avocatul suspectului a solicitat s ă fie încuno ștințat cu
privire la data și ora efectu ării actelor de urm ărire penal ă:
a) organul de urm ărire penal ă are obliga ția de a-i pune la dispo-
ziție avocatului o fotocopie dup ă declarația martorului la a
cărui audiere asist ă;
b) avocatul poate asista la perchezi ția efectuat ă asupra unui
vehicul;
c) organul judiciar nu are obliga ția de a-l încuno ștința pe avocat în
legătură cu efectuarea unei perchezi ții domiciliare înainte de
prezentarea organului de urm ărire penal ă la domiciliul
persoanei ce urmeaz ă a fi perchezi ționată.

47. În cursul urm ăririi penale, audierea suspectului sau incul-
patului este obligatorie:
a) la momentul la ca re i se aduce la cuno ștință conținutul ordo-
nanței de efectuare în continuare a urm ăririi penale fa ță de
suspect;
b) dacă s-a dispus extinderea urm ăririi penale cu privire la alte
persoane;
c) după punerea în mi șcare a acțiunii penale pentru fapta pentru
care s-a dispus extinderea urm ăririi penale.

48. Punerea în mi șcare a acțiunii penale:
a) poate fi dispus ă numai de procuror prin ordonan ță sau prin
declarație orală, după caz;
b) poate fi dispus ă printr-o ordonan ță împotriva c ăreia poate fi
formulată plângere de orice persoan ă ale cărei interese legitime
au fost vătămate prin aceasta;
c) este momentul ini țial în func ție de care se apreciaz ă durata
procesului penal.

Partea a II-a. Grile
96 49. În cursul urm ăririi penale, punerea în mi șcare a ac țiunii
penale:
a) poate fi dispus ă numai de c ătre procuror, prin ordonan ță, incul-
patului eliberându-i-se la cerere o copie dup ă aceasta;
b) în toate cazurile, este comunicat ă inculpatului de c ătre pro-
curor, încheindu-se în acest sens un proces-verbal;
c) este momentul de la care secretul profesional și cel bancar, cu
excepția secretului profesional al avocatului, devin inopozabile
procurorului.

50. Ulterior punerii în mi șcare a acțiunii penale:
a) organele de urm ărire penal ă pot dispune renun țarea la urm ă-
rirea penal ă;
b) rechizitoriul poate fi emis oricând, acesta putând con ține inclu-
siv soluții de clasare;
c) organul de cercetare penal ă poate dispune extinderea urm ăririi
penale cu privire la fapte noi.

51. Schimbarea încadr ării juridice a faptei:
a) se poate dispune de or ganul de cercetare penal ă numai în baza
dispoziției scrise sau verb ale a procurorului;
b) trebuie adus ă la cunoștința suspectului sau inculpatului;
c) dispusă de organul de cercetare penal ă, nu este valabil ă decât
dacă este adus ă la cunoștința procurorului.

52. Extinderea urm ăririi penale poate fi dispus ă:
a) doar de procuror, în termen de cel mult 3 zile de la sesizarea
organului de cercetare penal ă;
b) doar prin ordonan ță;
c) atât cu privire la alte persoane, cât și cu privire la alte fapte.

I. Urmărirea penal ă
97 53. În cauzele date în competen ța Direcției Naționale Anti-
corupție, extinderea urm ăririi penale:
a) cu privire la alte fapte co mise de suspect poate fi dispus ă numai
de procuror;
b) este urmat ă în mod obligatoriu de informarea suspectului cu
privire la faptele noi pentru care s-a dispus extinderea;
c) dispusă de organul de cercetare penal ă, implică în toate cazurile
obligația acestuia de a-l informa pe procuror despre m ăsura
dispusă.

54. Atunci când din probele administrate în cauz ă rezultă că la
comiterea infrac țiunii a participat și o altă persoan ă, pro-
curorul:
a) dispune extinderea urm ăririi penale fa ță de persoana respectiv ă;
b) dispune efectuarea în continuare a urm ăririi penale fa ță de
persoana respectiv ă;
c) poate redacta un re ferat cu propunere de disjungere a cauzei
față de persoana respectiv ă.

55. În cursul urm ăririi penale, dac ă procurorul schimb ă înca-
drarea juridic ă a faptei re ținute inițial în sarcina inculpatului:
a) poate dispune declinarea competen ței la un parc het ierarhic
inferior;
b) va dispune inclusiv extinderea ac țiunii penale pentru noua
încadrare juridic ă;
c) trebuie s ă dispună implicit extinderea cercet ării penale.

56. În cursul urm ăririi penale, schimbarea încadr ării juridice:
a) poate fi dispus ă oricând dup ă începerea urm ăririi penale cu
privire la fapt ă;
b) atrage obliga ția organului de urm ărire penal ă de a pune în
discuția părților noua încadrare juridic ă;

Partea a II-a. Grile
98 c) se dispune atunci când se descoper ă fapte noi care au leg ătură
cu faptele pentru care se efectueaz ă urmărirea penal ă.

57. Extinderea urm ăririi penale:
a) dă posibilitatea procurorului s ă dispună din oficiu extinderea
acțiunii penale cu privire la persoana pentru care s-a dispus
extinderea urm ăririi penale;
b) atrage obliga ția organului de urm ărire penal ă de a-l informa pe
suspect în leg ătură cu extinderea dispus ă;
c) cu privire la alte fapte noi atrage obliga ția procurorului de a
proceda la aducerea la cuno ștință a calității de suspect.

58. Potrivit Codului de procedur ă penală, extinderea urm ăririi
penale cu privire la alte fapte poate fi dispus ă de organul de
cercetare penal ă în cazul în care:
a) urmărirea penal ă este efectuat ă de procurorul din cadrul par-
chetului de pe lâng ă curtea de apel;
b) urmărirea penal ă este efectuat ă de organul de cercetare penal ă
din cadrul Direc ției Naționale Anticorup ție;
c) urmărirea penal ă este efectuat ă sub supravegherea procurorului
din cadrul parchetului de pe lâng ă tribunal.

59. Suspendarea urm ăririi penale:
a) poate interveni în cazul transfer ului de proceduri în baza legii
privind cooperarea judiciar ă internațională în materie penal ă;
b) intervine în cazul transferului de proceduri atunci când statul
solicitat a finalizat urm ărirea penal ă;
c) nu poate s ă dureze mai mult de 3 luni în cazul în care se
recurge la mediere.

I. Urmărirea penal ă
99 60. Suspendarea urm ăririi penale:
a) trebuie comunicat ă atât părților, cât și subiecților procesuali
principali;
b) se dispune ori de câte ori dintr-un raport de expertiz ă
medico-legal ă rezultă că suspectul sufer ă de o boal ă gravă;
c) nu împiedic ă efectuarea de acte de urm ărire penală în cauză.

61. Reprezint ă cazuri legale de suspendare a urm ăririi penale:
a) probarea prin adeverin ță medicală de specialitate c ă suspectul
sau inculpatul sufer ă de o boal ă gravă, care nu poate fi tratat ă în
țară;
b) situația în care exist ă un impediment legal temporar pentru
punerea în mi șcare a acțiunii penale fa ță de o persoan ă;
c) situația în care s-a dispus declararea judec ătorească a morții
persoanei v ătămate.

62. Dacă se dispune suspendarea urm ăririi penale:
a) în cazul parcurgerii unei proceduri de mediere, urm ărirea
penală se reia, cel mai târziu, la e xpirarea termenului de 3 luni
de la momentul declan șării acestei proceduri;
b) procurorul poate dispune prel uarea cauzei de la organul de
cercetare penal ă în orice situa ție;
c) după reluarea urm ăririi, actele efectuate pe perioada
suspendării se refac la cererea p ărților.

63. Atunci când în cursul urm ăririi penale:
a) sunt descoperite fapte noi , organul de cer cetare penal ă sau pro-
curorul va dispune extinderea urm ăririi penale cu privire la
acestea;
b) inculpatul în vârst ă de 17 ani nu este audiat în prezen ța unui
avocat, sanc țiunea care intervine este nulitatea relativ ă;

Partea a II-a. Grile
100 c) intervine decesul suspectului sau inculpatului, procurorul va
dispune renun țarea la urm ărirea penal ă.

64. Sunt solu ții de neurm ărire în procesul penal:
a) clasarea, atunci când nu se poate începe urm ărirea penal ă,
întrucât nu sunt îndeplinite condi țiile de fond și de form ă
esențiale ale sesiz ării;
b) clasarea, dac ă la terminarea urm ăririi penale se re ține o cauz ă
de neimputabilitate prev ăzută de lege;
c) renunțarea la urm ărirea penal ă.

65. Atunci când apreciaz ă că o faptă comisă în vara anului 2013
nu prezint ă gradul de pericol social specific unei infrac țiuni,
procurorul, prin ordonan ță, poate dispune:
a) renunțarea la urm ărirea penal ă;
b) clasarea, pe motiv c ă fapta nu a fost s ăvârșită cu vinov ăția
prevăzută de lege;
c) clasarea, în baza art. 181 C. pen. anterior.

66. Atunci când procurorul dispune clasarea:
a) ca urmare a retragerii plângerii prealabile, oblig ă persoana
vătămată care și-a retras plângerea la plata cheltuielilor
judiciare avansate de stat;
b) după ce a stabilit c ă fapta nu exist ă, va comunica solu ția tuturor
persoanelor interesate;
c) nu este obligat s ă motiveze solu ția, putându- și însuși argumen-
tele cuprinse în referatul înto cmit de organul de cercetare
penală.

67. Ordonan ța de clasare:
a) poate fi emis ă de organul de cercetare penal ă sau de procuror,
în funcție de cazul de împiedicare incident în spe ță;

I. Urmărirea penal ă
101 b) poate s ă cuprindă și dispoziții privind sesizarea judec ătorului
de camer ă preliminar ă cu propunere de luare a m ăsurii de
siguranță a confisc ării speciale;
c) trebuie s ă cuprindă și mențiunea cu privire la încetarea de drept
a măsurii preventive dispuse în cauz ă.

68. Soluția clasării:
a) trebuie motivat ă în fapt și în drept de c ătre procuror, cu excep-
ția cazului în care acesta î și însușește motivarea organului de
cercetare penal ă cuprinsă în referatul cu propunere de clasare și
în cauză nu i-a fost adus ă la cunoștință suspectului calitatea
procesual ă;
b) se comunic ă în copie persoanei care a f ăcut sesizarea, suspec-
tului, inculpatului, persoanei v ătămate sau, dup ă caz, altor
persoane interesate;
c) se dispune de c ătre procuror ori de c ătre organul de cercetare
penală, în baza unei deleg ări din partea procurorului.

69. Prin rechizitoriul întocmit de procuror:
a) se poate pune în mi șcare acțiunea penal ă cu privire la faptele
pentru care s-a dispus an terior schimbarea încadr ării juridice;
b) se poate dispune clasarea pentru fapta pentru care anterior s-a
dispus extinderea urm ăririi penale;
c) se poate propune revocarea m ăsurii asigur ătorii.

70. Când suspectul nu poate fi g ăsit, deși este cunoscut și s-a
împlinit termenul de prescrip ție a răspunderii penale,
procurorul dispune:
a) clasarea, prin rechizitoriu;
b) clasarea, prin ordonan ță motivată;
c) renunțarea la urm ărirea penal ă.

Partea a II-a. Grile
102 71. Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie în
cazul:
a) ordonan ței prin care procurorul dis pune clasarea cauzei în pri-
vința inculpatului arestat preventiv;
b) ordonan ței prin care procurorul care supravegheaz ă urmărirea
penală dispune clasarea într-o cauz ă în care nu s-a dispus
începerea urm ăririi penale;
c) formulării unei cereri de contesta ție în anulare de c ătre
procuror.

72. Clasarea se dispune atunci când:
a) procurorul nu poate dispune punerea în mi șcare a ac țiunii
penale, întrucât lipse ște autorizarea organului competent;
b) acțiunea penal ă pusă în mișcare nu se exercit ă în continuare,
deoarece nu exist ă un interes public în urm ărirea penal ă a
inculpatului;
c) acțiunea penal ă exercitată se stinge, întrucât nu exist ă probe că
suspectul a s ăvârșit infracțiunea.

73. Ordonan ța de clasare:
a) poate s ă conțină o dispozi ție de men ținere a m ăsurilor asigu-
rătorii;
b) poate s ă conțină o dispozi ție de sesizare a judec ătorului de
drepturi și libertăți cu o propunere de luare a m ăsurii confisc ării
speciale;
c) se comunic ă persoanei care a f ăcut sesizarea, suspectului, in-
culpatului sau, dup ă caz, altor persoane interesate.

74. Dacă plângerea prealabil ă este depus ă după expirarea terme-
nului prev ăzut de lege, solu ția legală va fi:
a) clasarea, întrucât nu sunt îndeplinite condi țiile de fond și de
formă esențiale ale sesiz ării;

I. Urmărirea penal ă
103 b) restituirea pe cale administrativ ă a plângerii c ătre petiționar;
c) clasarea, întrucât nu este îndeplinit ă una dintre condi țiile care
permit începerea urm ăririi penale.

75. Atunci când în con ținutul plângerii prealabile starea de fapt
descrisă este neclar ă:
a) plângerea se restituie pe cale administrativ ă petiționarului, cu
indicarea elementelor care lipsesc;
b) instanța cheamă persoana care a formulat plângerea și îi cere să
clarifice aspectele neclare;
c) procurorul va dispune clasar ea, întrucât nu sunt îndeplinite
condițiile de fond și de formă esențiale ale sesiz ării.

76. Renun țarea la urm ărirea penal ă:
a) este o solu ție de neurm ărire doar dac ă nu s-a pus în mi șcare
acțiunea penal ă;
b) se poate dispune și atunci când suspectul a decedat, nemai-
existând interes public în continuarea cercet ărilor;
c) poate fi dispus ă la terminarea urm ăririi penale.

77. Renun țarea la urm ărirea penal ă:
a) poate fi dispus ă de organul de urm ărire penal ă atunci când
inculpatul nu are antecedente penale;
b) dă posibilitatea procur orului, chiar dac ă nu se consult ă cu in-
culpatul, s ă impună acestuia obliga ția de a-i cere scuze persoa-
nei vătămate, în mod public;
c) se dispune printr-o ordonan ță care trebuie comunicat ă per-
soanei care a formulat plângerea penal ă.

78. Soluția renunțării la urm ărirea penal ă:
a) poate fi dispus ă de procuror numai în cazul infrac țiunilor
pentru care pedeapsa închisorii este prev ăzută alternativ cu
amenda;

Partea a II-a. Grile
104 b) obligă procurorul s ă impună inculpatului una sau mai multe
obligații dintre cele prev ăzute de lege;
c) se dispune printr-o ordonan ță care se comunic ă în copie ori-
cărei persoane interesate.

79. Sunt aspecte în func ție de care procurorul apreciaz ă oportu-
nitatea renun țării la urm ărirea penal ă:
a) valoarea prejudiciului produs prin s ăvârșirea infrac țiunii;
b) valoarea prejudiciului care s-ar fi putut produce prin s ăvârșirea
infracțiunii;
c) numărul martorilor audia ți anterior efectu ării în continuare a
urmăririi penale fa ță de suspect.

80. Atunci când dispune renun țarea la urm ărirea penal ă,
procurorul:
a) trebuie s ă-l oblige pe inculpat s ă repare paguba produs ă;
b) va comunica ordonan ța denunțătorului, inculpatului sau altor
persoane interesate;
c) obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

81. Prin ordonan ța de renun țare la urm ărirea penal ă, procuro-
rul:
a) stabilește un termen, care nu poate fi mai mare de 9 luni, pentru
îndeplinirea obliga ției, atunci când decide ca inculpatul s ă ceară
scuze publice persoanei v ătămate;
b) poate dispune desfiin țarea totală sau parțială a unui înscris;
c) poate dispune restituirea bunurilor ridicate sau a cau țiunii.

82. În cazul în care se d ă o soluție de renun țare la urm ărirea
penală:
a) ordonan ța trebuie întotdeauna motivat ă de organul de cercetare
penală delegat să o întocmeasc ă;

I. Urmărirea penal ă
105 b) inculpatului îi revine sarcina de a face dovada îndeplinirii obli-
gațiilor dispuse prin ordonan ța de renun țare la urm ărirea
penală, dacă se pune problema revoc ării ordonan ței;
c) judecătorul de camer ă preliminar ă poate informa solu ția și
poate dispune clasarea, dac ă sunt îndeplinite condi țiile pre-
văzute de lege.

83. Înainte de terminarea urm ăririi penale, solu ția renunțării la
urmărirea penal ă:
a) poate fi dat ă doar de procuror, prin ordonan ță;
b) se comunic ă oricărei persoane interesate;
c) permite p ărților să ceară continuarea procesului penal, în
termen de 20 de zile de la comunicarea ordonan ței.

84. Dacă inculpatul a formulat cerere de continuare a procesului
penal, dup ă ce s-a dispus clasarea pentru c ă intervenise
prescripția răspunderii penale:
a) la terminarea urm ăririi penale, procurorul întocme ște rechi-
zitoriu dispunând tr imiterea în judecat ă a inculpatului;
b) dacă, ulterior, persoana v ătămată își retrage plângerea prea-
labilă, procurorul va dispune clas area cauzei în raport de acest
nou temei;
c) dacă, ulterior, persoana v ătămată își retrage plângerea preala-
bilă, procurorul va dispune clasarea cauzei pentru motivul
intervenirii prescrip ției.

85. Atunci când urm ărirea penal ă este terminat ă:
a) organul de urm ărire penală întocmește un referat de terminare a
urmăririi penale prin care î și însușește activitatea desf ășurată;
b) procurorul are la dispozi ție 15 zile pentru a verifica lucr ările
urmăririi penale proprii;

Partea a II-a. Grile
106 c) procurorul poate dispune inclus iv restituirea cauzei la organul
de cercetare penal ă.

86. De îndat ă ce urmărirea penal ă este terminat ă:
a) procurorul care a efectuat urm ărirea penal ă întocme ște un
referat de terminare a urm ăririi penale;
b) organul de cercetare penal ă înainteaz ă dosarul procurorului
care supravegheaz ă urmărirea penal ă, împreun ă cu un referat în
care propune clasarea, renun țarea la urm ărirea penal ă sau
trimiterea în judecat ă a inculpatului, dup ă caz;
c) procurorul are obliga ția legală de a încuno ștința inculpatul în
legătură cu terminarea urm ăririi penale.

87. Rechizitoriul:
a) întocmit de procurorul- șef al Direc ției Naționale Anticorup ție –
Serviciul Teritorial Cluj va fi verificat sub aspectul legalit ății și
temeiniciei de c ătre procurorul- șef de secție din cadrul Direc ției
Naționale Anticorup ție;
b) în cazul în care urm ărirea penal ă vizează mai mulți suspecți sau
inculpați, poate să conțină dispoziții de clasare sau renun țare la
urmărirea penal ă;
c) poate s ă conțină o dispozi ție de înlocuire a m ăsurii arestului la
domiciliu cu m ăsura controlului judiciar.

88. Rechizitoriul:
a) conține datele privind probele și mijloacele de prob ă pe care se
întemeiaz ă;
b) poate s ă conțină o dispozi ție de luare a unei m ăsuri asigur ătorii;
c) nu poate con ține o dispozi ție de luare fa ță de inculpat a unei
măsuri de siguran ță cu caracter medical.

I. Urmărirea penal ă
107 89. Rechizitoriul întocmit de procurorul din cadrul parchetului
de pe lâng ă curtea de apel:
a) poate fi act de sesizare al judec ătoriei, ca prim ă instanță;
b) cuprinde solu țiile procesuale referitoare la toate faptele și toți
suspecții ori inculpa ții din dosar;
c) nu poate fi cenzurat decât sub aspectul legalit ății de către
procurorul general al parchetului de pe lâng ă curtea de apel.

90. Redeschiderea urm ăririi penale:
a) are loc când se constat ă că a încetat cauza care a determinat
suspendarea urm ăririi penale;
b) se dispune de c ătre procurorul care a efectuat urm ărirea penal ă,
atunci când acesta constat ă că nu a existat împrej urarea pe care
se întemeia clasarea;
c) se dispune de c ătre procuror atunci când au ap ărut fapte sau
împrejurări noi din care rezult ă că a dispărut împrejurarea pe
care se întemeia clasarea.

91. Urm ărirea penal ă este reluat ă:
a) atunci când procurorul restituie cauza la organul de cercetare
penală;
b) atunci când se descoper ă că persoana a c ărei moarte a fost
declarată judecătorește este în via ță;
c) când instan ța de judecat ă constată că rechizitoriul nu a fost
legal întocmit și restituie cauza la parchet.

92. Procurorul dispune redeschiderea urm ăririi penale:
a) atunci când inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credin ță obli-
gațiile impuse prin ordonan ța de renun țare la urm ărirea penal ă;
b) atunci când au ap ărut fapte noi din care rezult ă că a dispărut
împrejurarea care a fundamentat solu ția de clasare;

Partea a II-a. Grile
108 c) printr-o ordonan ță care trebuie supus ă confirmării judecătorului
de drepturi și libertăți, în termen de cel mult 3 zile, sub sanc ți-
unea nulit ății.

93. Reluarea urm ăririi penale:
a) în caz de redeschidere a urm ăririi penale, poate fi dispus ă de
procurorul care a efectuat urm ărirea penal ă în cauză, atunci
când constat ă că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia
clasarea;
b) poate fi dispus ă atunci când judec ătorul de camer ă preliminar ă
constată neregularitatea rechizitoriului;
c) în caz de redeschidere a urm ăririi penale, este supus ă confir-
mării judecătorului de camer ă preliminar ă, care se pronun ță
prin încheiere motivat ă, în camera de consiliu.

94. Plângerea împotriva actelor de urm ărire penal ă efectuate de
organul de cercetare penal ă:
a) se adreseaz ă procurorului, acesta având obliga ția să o soluțio-
neze în termen de 20 de zile;
b) nu suspend ă aducerea la îndeplinire a actului care formeaz ă
obiectul plângerii;
c) va fi respins ă ca inadmisibil ă dacă este depus ă la organul de
cercetare penal ă.

95. Plângerea împotriva actelor de urm ărire penal ă:
a) efectuate de procurorul din cadrul parchetului de pe lâng ă
judecătorie se solu ționează de prim-procurorul parchetului;
b) suspend ă de drept aducerea la îndeplinire a actului care for-
mează obiectul plângerii;
c) efectuate de c ătre procuror poate fi adresat ă judecătorului de
cameră preliminar ă, indiferent de obiectul actului efectuat.

I. Urmărirea penal ă
109 96. Judec ătorul de camer ă preliminar ă dispune restituirea cauzei
la parchet:
a) atunci când a exclus toate probele, urm ărirea penal ă trebuind
redeschisă;
b) situație în care procurorul trebuie s ă efectueze personal urm ă-
rirea penal ă;
c) atunci când admite plângerea împotriva solu ției procurorului și
trimite cauza la procur or în vederea complet ării urmăririi
penale.

97. Împotriva ordonan ței prin care se respinge:
a) plângerea împotriva actelor organelor de cercetare penal ă nu se
poate face plângere la proc urorul ierarhic superior;
b) plângerea împotriva actelor procurorului nu se poate face
plângere la procurorul ierarhic superior;
c) plângerea împotriva actelor proc urorului se poate face contes-
tație la judec ătorul de camer ă preliminar ă.

98. Atunci când constat ă faptul c ă urmărirea penal ă nu este
completă, procurorul:
a) infirmă referatul de terminare a urm ăririi penale întocmit de
organul de cercetare penal ă;
b) restituie cauza organul ui care a efectuat urm ărirea penal ă în
vederea refacerii urm ăririi penale;
c) restituie cauza organului care a efectuat urm ărirea penal ă în
vederea complet ării urmăririi penale.

99. Judec ătorul de camer ă preliminar ă sesizat cu plângere
împotriva ordonan ței de clasare dispuse fa ță de suspect:
a) poate respinge plângerea în camera de consiliu, f ără parti-
ciparea procurorului, sentin ța dată nefiind supus ă niciunei c ăi
de atac;

Partea a II-a. Grile
110 b) poate admite plângerea, desfiin ța soluția atacată și poate dis-
pune începerea judec ății;
c) poate respinge plângerea ca inadmisibil ă, tardivă sau nefon-
dată, încheierea fiind definitiv ă.

100. Reluarea urm ăririi penale dup ă suspendare se poate
dispune:
a) doar de c ătre procuror, dac ă s-a depășit perioada de 3 luni de
la suspendare în cazul procedurii medierii;
b) atunci când au ap ărut împrejur ări noi din care rezult ă că a
dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea;
c) atunci când se constat ă de către procuror ori de organul de
cercetare penal ă, după caz, că a încetat cauza care a deter-
minat suspendarea.

101. Plângerea împotriva ordonan ței organului de cercetare
penală prin care s-a dispus administrarea mai multor probe
în cursul urm ăririi penale:
a) trebuie formulat ă în termen de 20 de zi le de la comunicarea
ordonanței;
b) trebuie solu ționată de procuror în termen de 20 de zile de la
primire;
c) se solu ționează de procurorul ierarhic superior procurorului
care efectueaz ă sau supravegheaz ă urmărirea penal ă, după
caz.

102. În cursul urm ăririi penale, plângerea împotriva actelor de
urmărire penal ă:
a) întocmite de organele de urm ărire penal ă, este solu ționată de
judecătorul de drepturi și libertăți;
b) întocmite de procuror, va fi solu ționată de conduc ătorul
parchetului ierarhic superior;

I. Urmărirea penal ă
111 c) întocmite de prim-procurorul parchetului de pe lâng ă jude-
cătorie, va fi solu ționată de prim-procurorul parchetului de pe
lângă tribunal.

103. Plângerea formulat ă de persoana v ătămată împotriva solu-
ției de clasare dispuse fa ță de suspect:
a) se adreseaz ă procurorului care supravegheaz ă urmărirea
penală, dacă soluția a fost dispus ă de organul de cercetare
penală;
b) poate s ă conducă la desfiin țarea soluției atacate, cu consecin ța
trimiterii cauzei la procuror pentru completarea urm ăririi
penale;
c) poate s ă conducă la schimbarea temeiu lui de drept al solu ției
de clasare, chiar dac ă se creeaz ă o situație mai grea pentru
suspect.

104. În solu ționarea plângerii formulate împotriva ordonan ței
prin care procurorul a dispus clasarea cauzei fa ță de
inculpat, judec ătorul de camer ă preliminar ă:
a) poate respinge plângerea fie ca inadmisibil ă, fie ca nefondat ă;
b) poate admite plângerea, desfiin ța soluția atacată și trimite
motivat cauza la procuror pentru a completa urm ărirea penal ă;
c) nu poate dispune începerea judec ății, cu consecin ța trimiterii
dosarului spre repartizare aleatorie.

105. Dup ă înregistrarea la judec ătorul de camer ă preliminar ă a
plângerii îndreptate împotriva ordonan ței de clasare:
a) judecătorul de camer ă preliminar ă stabilește termenul de
soluționare a plângerii și dispune citarea peten ților și a
intimaților și încunoștințarea procurorului;
b) judecătorul de camer ă preliminar ă comunic ă suspectului și
inculpatului faptul c ă pot formula cereri și excepții cu privire

Partea a II-a. Grile
112 la legalitatea administr ării probelor sau a efectu ării urmăririi
penale;
c) judecătorul de camer ă preliminar ă, prin încheiere motivat ă, va
respinge plângerea ca tardiv ă atunci când partea interesat ă s-a
adresat instan ței după expirarea termenului de 20 de zile,
calculat începând cu data expir ării termenului de 20 de zile în
care procurorul ierarhic trebuia s ă soluționeze plângerea
formulată împotriva ordonan ței de clasare.

106. În cazul în care se formuleaz ă plângere în fa ța judecătorului
de camer ă preliminar ă împotriva ordonan ței prin care s-a
dispus o solu ție de netrimitere în judecat ă a inculpatului:
a) persoana care a avut calitatea de inculpat poate formula cereri
și excepții cu privire la legalitatea administr ării probelor în
cursul urm ăririi penale;
b) chiar dac ă respinge plângerea ca nefondat ă, judecătorul de
cameră preliminar ă poate exclude anumite probe nelegal
administrate în cursul urm ăririi penale;
c) plângerea va fi respins ă ca inadmisibil ă în cazul în care nu a
fost formulat ă într-un termen de cel mult 20 de zile de la
comunicarea ordonan ței prin care a fost respins ă plângerea
formulată inițial în acest sens la procurorul ierarhic.

107. Încheierea judec ătorului de camer ă preliminar ă prin care:
a) este respins ă plângerea împotriva ordonan ței de clasare este
definitivă, indiferent dac ă s-a pus sau nu în mi șcare acțiunea
penală;
b) este admis ă plângerea împotriva ordonan ței de clasare fa ță de
suspect și prin care se dispune începerea judec ății este def-
initivă;
c) este admis ă plângerea împotriva ordonan ței de clasare și prin
care se dispune reluarea urm ăririi penale este supus ă con-
testației.

I. Urmărirea penal ă
113 108. Cu ocazia solu ționării de către judec ătorul de camer ă preli-
minară a plângerii formulate împotriva solu ției de clasare
date în privin ța inculpatului:
a) chiar dac ă plângerea este formulat ă de persoana v ătămată,
persoana care a avut calitatea de inculpat poate formula cereri și ridica excep ții atât cu privire la legalitatea administr ării
probelor, cât și cu privire la legalitatea efectu ării urmăririi
penale;
b) în situa ția în care admite plângerea și dispune începerea jude-
cății, judecătorul de camer ă preliminar ă poate exclude orice
probă administrat ă în cursul urm ăririi penale;
c) indiferent de solu ția dată, încheierea judec ătorului de camer ă
preliminar ă este definitiv ă.

109. Poate fi atacat ă cu contesta ție încheierea judec ătorului de
cameră preliminar ă care:
a) infirmă ordonanța procurorului de redeschidere a urm ăririi
penale;
b) dispune începerea judec ății ca urmare a admiterii plângerii
formulate împotriva solu ției de clasare date fa ță de inculpat;
c) dispune începerea judec ății, cu toate c ă a exclus mai multe
probe de la dosar.

Partea a II-a. Grile
114
II. Camera preliminar ă

110. Procedura în camera preliminar ă:
a) este o procedur ă nepublic ă și necontradictorie, p ărțile și
procurorul putând formula cereri și excepții numai în scris;
b) nu se poate finaliza, de regul ă, cu o solu ție de restituire a
cauzei la parchet dac ă judecătorul de camer ă preliminar ă a
exclus toate probele, cu excep ția declara țiilor inculpa ților;
c) presupune verificarea legalit ății și temeiniciei actelor efectuate
de către organele de urm ărire penală.

111. Având în vedere obiectul camerei preliminare, judec ătorul
de camer ă preliminar ă verifică:
a) temeinicia actu lui de sesizare;
b) legalitatea actelor de urm ărire penală;
c) competen ța procurorului care a dis pus trimiterea în judecat ă.

112. Termenul de cel mult 60 de zile prev ăzut pentru durata
procedurii în camera preliminar ă este un termen procedural:
a) peremptoriu;
b) dilatoriu;
c) de recomandare.
113. În procedura camerei preliminare, judec ătorul de camer ă
preliminar ă:
a) dacă apreciază că instanța sesizată nu este competent ă terito-
rial, va trimite dosarul pe cale administrativ ă la instan ța
competent ă;

II. Camera preliminar ă
115 b) poate dispune înlocuirea m ăsurii controlului judiciar cu m ă-
sura arestului la domiciliu;
c) va respinge ca inadmisibil ă contestația privind durata proce-
sului penal, formulat ă de inculpatul minor în vârst ă de 17 ani.

114. Dup ă sesizarea instan ței cu rechizitoriul:
a) este învestit ă o jurisdic ție distinct ă, care are func ția de verifi-
care a legalit ății trimiterii în judecat ă;
b) judecătorul de camer ă preliminar ă poate stabili un termen de
40 de zile în care pot fi formulate cereri și excepții;
c) inculpatului i se comunic ă o citație prin care este încuno ștințat
în legătură cu obiectul procedurii în camera preliminar ă și
posibilitatea formul ării de cereri și excepții.

115. Ulterior sesiz ării instan ței, judec ătorul de camer ă pre-
liminară din cadrul instan ței competente s ă judece cauza în
primă instanță:
a) este incompatibil s ă se pronun țe asupra legalit ății și temei-
niciei măsurilor preventive pe perioada solu ționării contes-
tației formulate împotriva încheierii prin care a respins cererile
și excepțiile formulate în camera preliminar ă;
b) dacă constată nulitatea unor acte de urm ărire penal ă efectuate
cu încălcarea legii, va da o încheiere interlocutorie pe care este
obligat să o comunice parchetului ca re a emis rechizitoriul;
c) va putea dispune începerea judec ății, chiar dac ă a constatat
nulitatea unor acte de urm ărire penală.

116. Judecătorul de camer ă preliminar ă:
a) devine incompatibil s ă judece fondul cauzei, dac ă a constatat
legalitatea și temeinicia m ăsurii arest ării preventive în pro-
cedura de camer ă preliminar ă;

Partea a II-a. Grile
116 b) devine incompatibil s ă judece fondul cauzei, atunci când a
judecat plângerea împotriva solu ției de clasare și a dispus
începerea judec ății;
c) va fi întotdeauna compatibil s ă judece fondul cauzei.

117. În procedura camerei preliminare:
a) pot fi administrate probe cu înscrisuri cu privire la nelega-
litatea probelor administrate în cursul urm ăririi penale;
b) termenul acordat de judec ătorul de camer ă preliminar ă pentru
depunerea cererilor și excepțiilor poate fi de cel mult 20 de
zile;
c) se poate constata nulitatea oric ărui act de urm ărire penală.

118. În cursul procedurii de camer ă preliminar ă:
a) termenul pentru formularea în scris de cereri sau excep ții este
un termen judiciar, ca re nu poate fi mai sc urt de 20 de zile;
b) judecătorul de camer ă preliminar ă a cărui încheiere prin care
s-a dispus începerea judec ății a fost atacat ă cu contesta ție este
incompatibil s ă se pronun țe asupra m ăsurilor preventive;
c) în situa ția în care constat ă decesul inculpatului dup ă sesizarea
instanței, judecătorul de camer ă preliminar ă dispune încetarea
procesului penal.

119. În cazul în care inculpatul este arestat preventiv:
a) judecătorul de camer ă preliminar ă poate dispune înlocuirea
măsurii arest ării cu măsura controlului judiciar, atunci când
constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea
măsurii și nu există temeiuri noi care s ă o justifice;
b) judecătorul de camer ă preliminar ă poate dispune înlocuirea
măsurii arest ării cu măsura arestului la domiciliu doar dac ă

II. Camera preliminar ă
117 sunt îndeplinite condi țiile prevăzute pentru luarea acestei din
urmă măsuri, raportat la împrejur ările concrete ale cauzei și la
conduita procesual ă a inculpatului;
c) contesta ția împotriva încheierii prin care judec ătorul de
cameră preliminar ă menține măsura arestului preventiv se
judecă în termen de 5 zile de la înregistrare.

120. În camera preliminar ă, dacă judecătorul de camer ă pre-
liminară exclude una dintre probele pe care se fundamen-
tează rechizitoriul:
a) va dispune restituirea cauzei la parchet, dac ă procurorul nu
răspunde în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii
intermediare;
b) poate dispune începerea judec ății, chiar dac ă procurorul nu
răspunde în termenul legal, într ucât nu au fost excluse toate
probele de la dosar;
c) dacă dispune începerea judec ății, nu este incompatibil s ă
exercite func ția de judecat ă.

121. Dac ă judecătorul de camer ă preliminar ă de la instan ța
ierarhic superioar ă celei sesizate constat ă necompeten ța
teritorială a instanței sesizate:
a) va dispune declinarea de competen ță în favoarea judec ătorului
de cameră preliminar ă din cadrul instan ței ierarhic superioare
celei care trebuia s ă fie sesizat ă în mod legal;
b) judecătorul de camer ă preliminar ă din cadrul instan ței căreia i
se declină competen ța trebuie s ă mențină măsurile dispuse de
instanța necompetent ă teritorial;
c) va admite contesta ția, va desfiin ța încheierea atacat ă și va
proceda la solu ționarea cauzei.

Partea a II-a. Grile
118 122. Contesta ția împotriva încheierii judec ătorului de camer ă
preliminar ă din cadrul cur ții de apel:
a) presupune acordarea unui nou termen de cel mult 20 de zile în
care inculpatul poate formula în scris motivele contesta ției;
b) poate fi formulat ă de orice persoan ă interesată care particip ă la
procesul penal;
c) va fi solu ționată de un complet format dintr-un singur
judecător.

123. Judec ătorul de camer ă preliminar ă poate dispune începerea
judecății:
a) în cazul în care a exclus declara ția suspectului dat ă anterior în
calitate de martor;
b) în cazul în care procurorul nu r ăspunde în termen de 5 zile de
la comunicarea neregularit ății actului de sesizare;
c) în cazul în care a exclus declara țiile unora dintre martorii
audiați în cursul urm ăririi penale.

124. Excluderea declara ției unui martor de c ătre judec ătorul de
cameră preliminar ă:
a) împiedic ă același judecător ca în faza de judecat ă să dispună
din oficiu citarea aceluia și martor;
b) împiedic ă instanța fondului s ă aibă în vedere aceast ă
declarație la luarea hot ărârii, chiar dac ă se coroboreaz ă cu alte
mijloace de prob ă;
c) poate fi infirmat ă de judec ătorul de camer ă preliminar ă care
soluționează contesta ția formulat ă de partea responsabil ă
civilmente.
125. Judec ătorul de camer ă preliminar ă poate dispune:
a) restituirea cauzei la parchet, în toate cazurile în care rechizi-
toriul este neregulat întocmit;

II. Camera preliminar ă
119 b) începerea judec ății, chiar dac ă au fost excluse toate probele
care susțin apărarea;
c) începerea judec ății, chiar dac ă au fost excluse toate probele
administrate înainte de efectuarea în continuare a urm ăririi
penale față de suspect.

126. Dup ă sesizarea instan ței cu rechizitoriul, judec ătorul de
cameră preliminar ă:
a) verifică legalitatea și temeinicia probelor administrate în
cursul urm ăririi penale;
b) comunic ă rechizitoriul participan ților la procesul penal,
acordându-le un termen de cel pu țin 20 de zile pentru a
formula cereri și excepții;
c) poate invoca din oficiu necompeten ța după calitatea persoanei
a instanței sesizate.

127. Contesta ția îndreptat ă împotriva încheierii judec ătorului de
cameră preliminar ă:
a) poate privi și modul în care judec ătorul de camer ă preliminar ă
din cadrul primei instan țe a soluționat cererile și excepțiile
formulate;
b) se solu ționează în camera de consiliu f ără participarea procu-
rorului;
c) dacă prima instan ță este Sec ția penală a Înaltei Cur ți de
Casație și Justiție, contesta ția se judec ă de un complet format
din 2 judec ători.

128. Dac ă instanța sesizată este judec ătoria:
a) contesta ția formulat ă împotriva încheierii judec ătorului de
cameră preliminar ă va fi solu ționată de judecătorul de camer ă
preliminar ă din cadrul tribunalului;

Partea a II-a. Grile
120 b) inculpatul poate solicita s ă fie judecat potrivit procedurii în
cazul recunoa șterii învinuirii doar înainte de începerea
cercetării judecătorești, dar ulterior citirii actului de sesizare;
c) la luarea hot ărârii, când unanimitatea nu poate fi întrunit ă,
hotărârea se ia cu majoritate.

III. Judecata
121
III. Judecata

129. Declararea ședinței nepublice:
a) poate fi dispus ă doar din oficiu sau la cererea p ărților;
b) se dispune în camera de consiliu, dup ă ascultarea p ărților pre-
zente și a procurorului;
c) se dispune în ședință publică, după ascultarea p ărților prezente
și a procurorului.

130. Nerespectarea pr incipiului oralit ății în fața instanței:
a) nu atrage nicio sanc țiune procesual ă;
b) atrage întotdeauna sanc țiunea nulit ății absolute a hot ărârii;
c) poate s ă atragă nulitatea relativ ă a hotărârii.

131. Judecata se desf ășoară:
a) în prezen ța procurorului, cu excep ția procedurilor desf ășurate
în cameră de consiliu, când prezen ța acestuia nu este obliga-
torie în toate cazurile;
b) la sediul instan ței;
c) în toate cauzele în condi ții de oralitate, nemijlocire, publicitate
și contradictorialitate.

132. Când, în aceea și cauză, sunt mai mul ți inculpați, dintre care
unii sunt minori, iar al ții sunt majori, dac ă sunt îndeplinite
toate celelalte condi ții prevăzute de lege:
a) instanța poate, în ședință publică, să declare ședința nepublic ă
la cererea unui martor;
b) instanța poate s ă declare ședință nepublic ă pentru o parte a
judecării cauzei, din oficiu, la ce rerea procurorului sau a ori-
cărei părți, chiar dac ă nu este posibil ă disjungerea;
c) judecata se desf ășoară întotdeauna în ședință nepublică.

Partea a II-a. Grile
122 133. Președintele completului de judecat ă:
a) poate da dispozi ție grefierului s ă citească un rezumat al actu-
lui de sesizare, nefiind obl igatorie citirea integral ă a acestuia;
b) poate respinge întreb ările procurorului, chiar dac ă nu se con-
sultă cu ceilalți membri ai completului;
c) poate dispune schimbarea unui membru al completului de
judecată.

134. Instan ța va proceda din nou la citarea inculpatului:
a) atunci când, de și a fost legal citat, acesta nu s-a prezentat, dar
a fost reprezentat de un avocat ales;
b) când s-a dispus preschimba rea termenului de judecat ă luat în
cunoștință;
c) pentru termenul la care s-a dispus amânarea pronun țării.

135. Preschimbarea primul ui termen de judecat ă:
a) poate fi dispus ă la cererea p ărților în vederea solu ționării cu
celeritate a cauzei;
b) se dispune de judec ător prin rezolu ție, în camera de consiliu,
fără citarea părților;
c) nu atrage obliga ția instanței de a cita p ărțile care au solicitat
preschimbarea termenului pentru noul termen fixat.

136. În cursul judec ății în prim ă instanță:
a) la fel ca în cazul judec ății apelului, termenul de judecat ă luat
în cunoștință poate fi preschimbat la cererea persoanei v ătă-
mate;
b) primul term en de judecat ă poate fi preschimbat la cererea unui
martor;
c) când instan ța constată că una dintre p ărți lipsește, deși a fost
legal citat ă, nu poate dispune amânarea cauzei.

III. Judecata
123 137. La primul termen de judecat ă la care procedura de citare
este legal îndeplinit ă și cauza este în stare de judecat ă:
a) începe cercetarea judec ătorească odată cu citirea actului de
sesizare;
b) președintele completului de judecat ă încunoștințează partea
civilă, partea responsabil ă civilmente și persoana v ătămată cu
privire la probele administrate în faza urm ăririi penale care au
fost excluse;
c) președintele completului de judecat ă verifică identitatea incul-
patului.

138. Dac ă procedura de citare este legal îndeplinit ă și cauza se
află în stare de judecat ă, particip ă la ședința de judecat ă:
a) în cazul ședințelor publice, toate persoanele interesate și orice
participant la procesul penal, în limita locurilor disponibile;
b) doar părțile, persoana v ătămată și avocații acestora, în cazul
ședințelor nepublice;
c) persoanele sub 18 ani care au calitatea de martori în cauz ă.

139. Procedura de citare este legal îndeplinit ă:
a) atunci când inculpatul a fost citat la o adres ă greșită și nu s-a
prezentat personal în fa ța instanței, fiind îns ă reprezentat de
avocatul ales;
b) dacă s-a omis citarea martorului sau a expertului;
c) dacă partea responsabil ă civilmente a fost citat ă la o adres ă
greșită, prezentându-se în instan ță după două termene de
judecată.

140. În cursul procesului penal:
a) în faza de judecat ă, atât inculpatul militar, cât și inculpatul
aflat în executarea unei pedepse privative de libertate se citează din oficiu la fiecare termen de judecat ă;

Partea a II-a. Grile
124 b) procurorul care efectueaz ă urmărirea penal ă poate delega
organului de cercetare penal ă sarcina de a întocmi ordonan ța
de punere în mi șcare a acțiunii penale;
c) în faza de judecat ă, persoana v ătămată poate formula cereri,
ridica excep ții și pune concluzii doar în latura penal ă a cauzei.

141. În cursul judec ății în prim ă instanță:
a) instanța este obligat ă să pună în discuție cererile procurorului,
ale părților sau ale celorlal ți subiecți procesuali și excepțiile
ridicate de ace știa sau din oficiu și să se pronun țe motivat
asupra lor;
b) dacă autoritatea emitent ă nu permite avocatului inculpatului
accesul la informa țiile clasificate, acestea nu pot servi la
pronunțarea unei solu ții de condamnare, renun țare la aplicarea
pedepsei sau de amânare a aplic ării pedepsei;
c) instanța de judecat ă poate interzice accesul p ărților la dosarul
cauzei.

142. Dac ă în cursul ședinței de judecat ă se săvârșește o fapt ă
prevăzută de legea penal ă:
a) președintele completului de judecat ă dispune prin încheiere
extinderea judec ății cu privire la fapt ă și făptuitor;
b) președintele completului de judecat ă constată fapta și îl iden-
tifică pe făptuitor;
c) în cazul în care procurorul particip ă la judecat ă, poate declara
că începe urm ărirea penal ă, pune în mi șcare acțiunea penal ă și
îl poate re ține pe suspect sau pe inculpat.

143. În cursul judec ății, notele luate de grefier cu privire la desf ă-
șurarea procesului:
a) pot fi contestate oricând, pân ă la soluționarea cauzei;
b) pot fi verificate, completate ori rectificate pe baza înregis-
trărilor din ședința de judecat ă;

III. Judecata
125 c) sunt comunicate tuturor participan ților la proces, doar la
cererea acestora.

144. Obiectul judec ății:
a) se mărginește la faptele și la persoanele ar ătate în actul de
sesizare;
b) poate fi extins în situa ția în care din probele administrate în
cursul cercet ării judecătorești rezultă săvârșirea unei noi fapte
prevăzute de legea penal ă;
c) este stabilit în func ție de faptele și persoanele indicate în
rechizitoriu.

145. Ședința de judecat ă:
a) în cazul procedurii recunoa șterii învinuirii, se desf ășoară în
condiții de necontradictorialitate, în ședință publică;
b) este nepublic ă în cazul în care instan ța este sesizat ă cu un
acord de recunoa ștere a vinov ăției;
c) este condus ă de președintele completului de judecat ă, dispo-
zițiile acestuia fiind obligatorii pentru toate persoanele
prezente în sala de ședință.

146. Președintele completului de judecat ă:
a) poate respinge în mod discre ționar întreb ările formulate de
părți, persoana v ătămată sau procuror;
b) se îngrije ște ca lista cauzelor fixate pentru judecat ă să fie
întocmită și afișată la instan ță, cu 24 de ore înaintea
termenului de judecat ă;
c) poate s ă nu își expună părerea cu ocazia deliber ării, dacă are o
opinie separat ă față de ceilal ți membri ai completului de
judecată.

Partea a II-a. Grile
126 147. În cursul judec ății:
a) instanța poate declara ședința nepublic ă la cererea procuro-
rului sau din oficiu, atunci când s-ar aduce atingere intereselor justiției;
b) dacă autoritatea emitent ă a unui act ce con ține informa ții clasi-
ficate nu permite avocatului inculpatului accesul la aceste
informații, acestea nu pot folosi la pronun țarea niciunei solu ții
în cauză;
c) schimbarea încadr ării juridice poate fi cerut ă inclusiv cu
ocazia dezbaterilor în apel.

148. Instan ța de judecat ă este obligat ă să pună în vedere per-
soanei vătămate că se poate constitui parte civil ă în procesul
penal:
a) cu ocazia cit ării persoanei v ătămate pentru primul termen de
judecată în primă instanță;
b) înainte de citirea actului de sesizare a instan ței, la termenul la
care procedura de citare este legal îndeplinit ă și cauza se afl ă
în stare de judecat ă;
c) după citirea actului de sesizare a instan ței, dar înainte de înce-
perea cercet ării judecătorești.

149. Președintele completului de judecat ă din cadrul tribunalului:
a) poate respinge întreb ările adresate de procuror, chiar dac ă
martorul audiat a fost propus prin rechizitoriu;
b) are îndatorirea de a stabili identitatea oric ărei persoane care
este audiat ă;
c) poate s ă dispună amânarea cauzei doar dup ă ce se consult ă cu
ceilalți membri ai completului de judecat ă.

III. Judecata
127 150. În tot cursul judec ății:
a) părțile și procurorul pot cere c itirea notelor grefierului și
vizarea lor de c ătre președinte;
b) după terminarea ședinței de judecat ă, orice participant la
proces poate cere o copie dup ă notele grefierului, acestea
putând fi contestate cel mai tâ rziu la termenul ulterior;
c) încheierile de ședință se semneaz ă de toți membrii com-
pletului de judecat ă și de grefier.

151. În faza de judecat ă:
a) neacordarea ultimului cuvâ nt inculpatului atrage sanc țiunea
nulității absolute;
b) procurorul exercit ă rol activ în vederea afl ării adevărului și a
respectării dispozi țiilor legale;
c) inculpatul, chiar dac ă este arestat, poate cere în scris s ă fie
judecat în lips ă, fiind reprezentat de avocatul s ău ales sau
desemnat din oficiu.

152. În cursul judec ății:
a) cercetarea judec ătorească nu trebuie parcurs ă în mod obliga-
toriu în toate cazurile;
b) atunci când instan ța constat ă pe baza unei expertize
medico-legale c ă inculpatul sufer ă de o boal ă gravă care îl
împiedică să participe la judecat ă, dispune printr-o încheiere
definitivă suspendarea cauzei;
c) atunci când ședința nu se înregistreaz ă cu mijloace tehnice
audio, grefierul ia note cu privire la desf ășurarea procesului.

153. În cursul judec ății, pot formula cereri, ridica excep ții și pune
concluzii cu privire la fondul cauzei:
a) martorul și expertul;
b) procurorul și persoana v ătămată;
c) partea civil ă și partea responsabil ă civilmente.

Partea a II-a. Grile
128 154. Procurorul, persoana v ătămată și părțile:
a) pot cere administrarea de probe noi în tot cursul cercet ării
judecătorești, chiar dac ă probele administrate în cursul
urmăririi penale nu au fost contestate;
b) nu pot solicita schimbarea încadr ării juridice a faptei pentru
prima dată în fața instanței de apel;
c) pot formula contesta ție în anulare când hot ărârea definitiv ă a
fost pronun țată de un alt complet decât cel care a luat parte la
dezbateri în apel.

155. În situa ția suspend ării judecății unei cauze:
a) sentința prin care s-a dispus suspendarea poate fi atacat ă cu
contestație, în termen de 24 de ore de la pronun țare;
b) prin încheierea de sesizare a Înaltei Cur ți de Casație și Justiție
în vederea pronun țării unei hot ărâri prealabile pentru dezle-
garea unor chestiuni de drept, cauza se suspend ă până la pro-
nunțarea deciziei;
c) instanța este obligat ă să verifice periodic, dar nu mai târziu de
3 luni, dac ă mai subzist ă cauza de suspendare.

156. În cazul în care s-a dispus suspendarea judec ății pe perioada
desfășurării procedurii de mediere, judecata se reia dac ă:
a) a expirat termenul de 3 luni acordat în acest sens și nu a fost
depus la dosar niciun proces-v erbal întocmit de mediator;
b) înainte de expirarea termenului de 3 luni, mediatorul depune
la dosar procesul-verbal prin care a constatat c ă părțile nu au
ajuns la nicio în țelegere;
c) după expirarea termenului de 3 luni, mediatorul depune la
dosar procesul-verbal ce con ține înțelegerea încheiat ă de părți
în urma solu ționării conflictului.

III. Judecata
129 157. Suspendarea judec ății:
a) dacă privește numai pe unul dintre coinculpa ți, instanța poate
continua judecata fa ță de ceilalți coinculpa ți;
b) se dispune printr-o încheiere care poate fi atacat ă separat cu
contestație de inculpatul care lipse ște, în termen de 24 de ore
de la comunicare;
c) se dispune pe perioada desf ășurării procedurii de mediere.

158. Suspendarea judec ății:
a) se dispune și în situația în care exist ă un impediment legal
temporar pentru punerea în mi șcare a acțiunii penale;
b) se dispune printr-o încheiere care trebuie comunicat ă tuturor
părților și subiecților procesuali, indiferent dac ă au fost sau nu
prezenți la pronun țare;
c) în caz de consor țiu procesual, opereaz ă asupra întregii cauze
doar atunci când se constat ă că nu este posibil ă disjungerea
față de ceilalți inculpați.

159. Schimbarea încadr ării juridice în faza de judecat ă:
a) se poate dispune doar în m ăsura în care a fost pus ă în discuția
contradictorie a p ărților;
b) dacă, potrivit noii încadr ări juridice, este necesar ă plângerea
prealabilă a persoanei v ătămate, instan ța dispune încetarea
procesului penal;
c) poate fi dispus ă oricând, chiar și înainte de începerea cerce-
tării judecătorești.

160. Instan ța poate dispune schimbarea încadr ării juridice:
a) prin încheiere, doar înainte de terminarea cercet ării judecăto-
rești;
b) prin încheiere, oricând în cursul dezbaterilor; c) prin sentin ță, oricând în cursul cercet ării judecătorești.

Partea a II-a. Grile
130 161. Schimbarea încadr ării juridice în faza de judecat ă:
a) permite instan ței să extindă acțiunea penal ă cu privire la alte
acte materiale;
b) lasă posibilitatea instan ței de a proceda din oficiu la ascultarea
denunțătorului care a fost audiat în faza de urm ărire penal ă,
chiar dacă inculpatul a cerut s ă fie judecat potrivit procedurii
recunoașterii învinuirii;
c) poate fi dispus ă în cursul dezbaterilor dup ă ce cauza a fost
repusă pe rol.

162. În faza de judecat ă, anterior citirii actului de sesizare:
a) persoana v ătămată se poate constitui parte civil ă în procesul
penal;
b) instanța de judecat ă poate încuviin ța ascultarea martorilor
audiați în cursul urm ăririi penale, dac ă declarațiile acestora
sunt contestate;
c) instanța de judecat ă poate preschimba te rmenul de judecat ă
fixat cu motivarea c ă se impune solu ționarea cu celeritate a
cauzei.

163. La termenul de judecat ă la care se d ă citire actului de
sesizare:
a) este posibil s ă nu se dispun ă începerea cercet ării judecătorești;
b) probele administra te în cursul urm ăririi penale pot fi
contestate sub aspectul legalit ății și temeiniciei;
c) cercetarea judec ătorească începe, de regul ă, odată cu audierea
inculpatului.

164. Ulterior citirii actului de sesizare în fa ța primei instan țe:
a) persoana v ătămată poate să se constituie parte civil ă în pro-
cesul penal;

III. Judecata
131 b) inculpatul nu mai poate contesta probele administrate în cursul
urmăririi penale dac ă nu a formulat cereri în acest sens în fa ța
judecătorului de camer ă preliminar ă;
c) partea civil ă poate propune readminist rarea unor probe admi-
nistrate în faza de urm ărire penală.

165. În faza de judecat ă, la audierea:
a) fiecărui inculpat, de regul ă, vor asista și ceilalți coinculpa ți
prezenți;
b) inculpatului, dac ă acesta nu î și mai aminte ște anumite fapte,
președintele completului poate da citire declara țiilor sale
anterioare;
c) unuia dintre martori, martorii deja audia ți trebuie s ă pără-
sească sala de judecat ă.

166. În cursul cercet ării judecătorești:
a) nu mai poate fi a udiat martorul a c ărui declara ție a fost ex-
clusă de către judecătorul de camer ă preliminar ă;
b) procurorul poate renun ța la audierea martorului încuviin țat de
instanță la cererea lui;
c) cu ocazia audierii persoanei v ătămate, întreb ările respinse de
instanță trebuie consemnate în încheierea de ședință.

167. Președintele completului de judecat ă, după consultarea
celorlalți membri ai completului:
a) are posibilitatea s ă respingă întrebările procurorului, dac ă
acestea nu sunt concludente sau utile cauzei;
b) poate dispune îndep ărtarea inculpatului din sal ă, doar în cursul
cercetării judecătorești sau al dezbaterilor, fiind obligat s ă îl
recheme în sal ă pentru a fi prezent la pronun țare;
c) are obliga ția de a amâna cauza și de a proceda la refacerea
procedurii de citare, atunci când se constat ă lipsa persoanei

Partea a II-a. Grile
132 vătămate care nu a fost legal citat ă pentru primul termen de
judecată.

168. În procedura în cazul recunoa șterii învinuirii:
a) dacă admite cererea, instan ța poate administra doar proba cu
înscrisuri;
b) instanța este obligat ă să pună în discuția părților schimbarea
încadrării juridice, atunci când constat ă că încadrarea juridic ă
dată faptelor prin rechizitoriu trebuie schimbat ă;
c) inculpatul poate încheia un acord scris cu procurorul prin care
recunoaște faptele de care este învinuit.

169. Judecata poate avea loc potr ivit procedurii abreviate în cazul
recunoașterii învinuirii:
a) în cazul în care inculpatul recunoa ște în totalitate faptele
reținute în sarcina sa și încadrările juridice date acestora prin
rechizitoriu;
b) în cazul în care infrac țiunea pentru care s-a dispus trimiterea
în judecat ă este pedepsit ă cu închisoarea de la 3 la 7 ani, iar
inculpatul absent recunoa ște săvârșirea faptei prin intermediul
avocatului s ău ales;
c) doar dup ă ce instan ța ascultă inculpatul și ia concluziile pro-
curorului și ale celorlalte p ărți cu privire la cererea de judecare
a cauzei potrivit procedurii abreviate.

170. Inculpatul poate solicita s ă fie judecat potrivit procedurii
simplificate în cazul recunoa șterii învinuirii:
a) chiar dac ă nu este de acord cu încadrarea juridic ă dată faptei
prin rechizitoriu;
b) printr-un înscris autentic depus la dosar, în m ăsura în care este
de acord s ă fie judecat pe baza probelor administrate în cursul
urmăririi penale;

III. Judecata
133 c) instanța având posibilitatea s ă respingă cererea, chiar dac ă
inculpatul recunoa ște fapta și încadrarea juridic ă pentru care a
fost trimis în judecat ă.

171. În cazul în care inculp atul, trimis în judecat ă pentru s ăvâr-
șirea unei infrac țiuni care nu este pedepsit ă cu deten țiunea
pe viață, solicită ca judecata s ă aibă loc potrivit procedurii
simplificate în cazul recunoa șterii învinuirii, instan ța de
judecată:
a) poate respinge cererea, chiar dac ă inculpatul recunoa ște inte-
gral faptele re ținute în sarcina sa;
b) este obligat ă să procedeze la ascultarea inculpatului și să pună
în discuția părților și a procurorului cererea formulat ă mai
înainte de a se pronun ța asupra acesteia;
c) poate admite cererea inculpatului care a recunoscut integral
faptele re ținute în sarcina sa, chiar dac ă acesta contest ă sub
aspectul temeiniciei probele administrate în faza urm ăririi
penale.

172. Cercetarea judec ătorească:
a) este un stadiu procesual în care instan ța poate audia martorii
propuși de procuror prin rechizitoriu, chiar dac ă inculpatul nu
formuleaz ă o cerere în acest sens;
b) începe, de regul ă, cu audierea persoanei v ătămate;
c) permite administrarea de probe noi, chiar dac ă acestea nu au
fost solicitate anterior începerii cercet ării judecătorești.

173. În cursul cercet ării judecătorești:
a) martorii, exper ții și interpre ții prezenți pot fi audia ți, chiar
dacă nu au fost cita ți sau nu au primit cita ție;
b) inculpatul poate adresa personal întreb ări persoanelor audiate
și poate da explica ții ori de câte ori socote ște că este necesar;

Partea a II-a. Grile
134 c) dacă inculpații sunt audia ți separat, ace știa nu pot fi audia ți
din nou în prezen ța celorlalți inculpați.

174. În cursul cercet ării judecătorești:
a) instanța care a încuviin țat cererea inculpatului de audiere a trei
martori poate dispune din oficiu ca proba s ă nu mai fie admi-
nistrată atunci când consider ă că nu mai este util ă soluționării
cauzei;
b) dacă este necesar ă administrarea de noi probe, instan ța poate
dispune amânarea cauzei;
c) în cazul mijloacelor materiale de prob ă, instanța poate dispune
aducerea și prezentarea acestora.

175. Cercetarea judec ătorească:
a) începe odat ă cu citirea actului prin ca re s-a dispus trimiterea în
judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea
judecății;
b) este un stadiu procesual pe parcursul c ăruia părțile pot pro-
pune oricând administrarea de probe noi, atât în fa ța primei
instanțe, cât și în apel;
c) este un stadiu procesual pe parcursul c ăruia instan ța, din
oficiu, poate administra oric ând probe noi, atât în prim ă
instanță, cât și în apel.

176. În cursul cercet ării judecătorești:
a) inculpatul audiat f ără ca ceilalți inculpați să fie de față poate fi
reaudiat ulterior în prezen ța tuturor inculpa ților sau a unora
dintre ei;
b) atât în cazul martorului, cât și în cazul inculpatului, atunci
când exist ă contraziceri între declara țiile făcute în instan ță și
cele date anterior, pre ședintele poate da citire în parte decla-
rațiilor anterioare;

III. Judecata
135 c) instanța nu are obliga ția de a consemna în încheierea de șe-
dință întrebările respinse în cursul audierii p ărții civile.

177. În etapa cercet ării judecătorești:
a) fiecare inculpat poate fi audiat doar o singur ă dată în prezen ța
celorlalți inculpați;
b) administrarea de prob e din oficiu poate fi f ăcută oricând;
c) când inculpatul refuz ă să dea declara ții, instanța dispune
citirea declara țiilor pe care acesta le-a dat anterior.

178. Dup ă terminarea cercet ării judecătorești:
a) compunerea completului de judecat ă se poate schimba în
cazul în care unul dintre judec ători nu mai activeaz ă la acea
instanță;
b) se trece la dezbateri, acor dându-se cuvântul, în ordine, pro-
curorului, persoanei v ătămate, părții civile, p ărții responsabile
civilmente și inculpatului;
c) pentru motive temeinice, instan ța poate întrerupe dezbaterile
pentru o perioad ă care nu poate fi mai mare de 5 zile.

179. Imediat dup ă terminarea cercet ării judecătorești:
a) președintele completului de judecat ă dă ultimul cuvânt incul-
patului personal;
b) în cursul dezbaterilor instan ța poate acorda cuvântul în re-
plică, la cerere sa u din oficiu;
c) președintele completului de judecat ă întreabă părțile și avo-
cații acestora dac ă mai au alte cereri în proba țiune.

180. În cursul dezbaterilor în fa ța primei instan țe:
a) persoana v ătămată pune concluzii înaintea inculpatului;
b) inculpatul pune conclu zii înaintea procurorului;

Partea a II-a. Grile
136 c) instanța poate dispune schimbarea ordinii dezbaterilor doar
după ascultarea inculpatului, dac ă este prezent.

181. În cursul d ezbaterilor în prim ă instanță:
a) părții responsabile civilmente i se acord ă cuvântul înaintea
inculpatului, dar dup ă ce i se acord ă cuvântul procurorului;
b) părții civile i se acord ă cuvântul înaintea p ărții responsabile
civilmente, dar dup ă ce i se acord ă cuvântul procurorului;
c) inculpatului nu i se poate da replic ă și nu poate fi întrerupt cu
ocazia sus ținerii concluziilor.

182. Cu ocazia dezbaterilor judiciare, atât în prim ă instanță, cât și
în apel:
a) președintele completului de judecat ă poate limita atât durata
concluziilor procurorului, cât și durata concluziilor avoca ților
celorlalte p ărți;
b) părțile pot depune concluzii scrise, chiar dac ă nu au fost soli-
citate de instan ță;
c) președintele completului are obliga ția de a acorda cuvântul în
replică, dacă se solicită acest lucru.

183. În stadiul dezbaterilor asupra fondului cauzei:
a) președintele completului de judecat ă poate întrerupe avocatul
inculpatului care pune concluzii;
b) pentru respectarea principiului egalit ății de arme, interven țiile
fiecărui participat trebuie s ă fie egale ca timp alocat;
c) orice modificare în compunerea completului de judecat ă
determină în mod obligatoriu reluarea dezbaterilor.

184. Ultimul cuvânt al inculpatului:
a) se identific ă cu concluziile pe care in culpatul le pune în cursul
dezbaterilor;

III. Judecata
137 b) poate determin a reluarea judec ății, dacă inculpatul relev ă fapte
noi, esențiale pentru solu ționarea cauzei;
c) poate determina reluarea cercet ării judecătorești, dacă incul-
patul relev ă împrejur ări noi, esen țiale pentru solu ționarea
cauzei.

185. Ulterior finaliz ării dezbaterilor, cu ocazia ultimului cuvânt:
a) dacă părțile relevă împrejur ări noi, esen țiale pentru solu țio-
narea cauzei, instan ța dispune reluarea dezbaterilor;
b) instanța și procurorul nu pot adresa întreb ări;
c) președintele completului de judecat ă poate acorda cuvântul în
replică.

186. Atât instan ța de fond, cât și instanța de apel:
a) sunt obligate s ă îi acorde inculpatului prezent ultimul cuvânt;
b) vor dispune reluarea dezbat erilor atunci când unul dintre
membrii completului de judecat ă nu mai poate participa la
deliberare, fiind înlocuit;
c) vor hot ărî în complet de divergen ță în situația în care în cadrul
completului de judecat ă nu se poate întruni majoritatea ori
unanimitatea.

187. În cursul deliber ării:
a) pentru operativitate, îndatorirea de a solu ționa diferitele
aspecte ale cauzei este partajat ă între membrii completului de
judecată;
b) pot participa doar judec ătorii care au alc ătuit completul de
judecată în stadiul dezbaterilor asupra fondului cauzei;
c) discuțiile se poart ă între membrii completului de judecat ă,
grefierul notând p ărerea și argumentele fiec ăruia dintre
aceștia.

Partea a II-a. Grile
138 188. Cu ocazia deliber ării:
a) când unanimitatea nu poate fi întrunit ă, soluția se ia cu
majoritate, motivarea opiniei separate fiind obligatorie;
b) dacă instanța apreciaz ă că o anumită împrejurare trebuie l ămu-
rită și este necesar ă reluarea dezbaterilor, repune cauza pe rol
sau solicit ă părților și procurorului s ă depună concluzii scrise;
c) rezultatul deliber ărilor se consemneaz ă într-o minut ă, ce
trebuie semnat ă de toți membrii completului și de grefier.

189. Dac ă judecata în prim ă instanță s-a derulat în fa ța tribuna-
lului, în cursul deliber ării:
a) instanța are obliga ția să procedeze din nou la citarea p ărților
atunci când dispune repunerea cauzei pe rol;
b) la prima instan ță, există posibilitatea formul ării unei opinii
separate, caz în care motivarea acesteia este obligatorie;
c) la instan ța de apel, dac ă la luarea hot ărârii nu se ajunge la un
acord între membrii completului de judecat ă în privin ța
soluției, atunci judecata se reia în complet de divergen ță.

190. Instan ța dispune reluarea cercet ării judecătorești atunci când:
a) cu ocazia ultimului cuvânt, inculpatul relev ă împrejurări noi,
esențiale pentru solu ționarea cauzei;
b) cu ocazia ultimului cuvânt, inculpatul relev ă fapte noi, esen-
țiale pentru solu ționarea cauzei;
c) în cursul deliber ării, membrii completului de judecat ă nu se
pun de acord asupra solu ției ce urmeaz ă să fie dată în cauză.

191. Trebuie semnat ă și de către grefier:
a) încheierea prin care s-a dispus suspendarea judec ății;
b) minuta hot ărârii pronun țate cu privire la fondul cauzei;
c) declara ția inculpatului dat ă în faza de judecat ă.

III. Judecata
139 192. În faza de judecat ă, încheierea de ședință:
a) este semnat ă de membrii completului de judecat ă, de grefier și
de procuror;
b) privind dezbaterile judiciare nu se întocme ște atunci când
sentința se pronun ță în aceeași zi în care au avut loc dezba-
terile;
c) are și valoare de proces-verbal al desf ășurării ședinței de
judecată.

193. Încheierea de ședință:
a) se semneaz ă de către toți membrii completului de judecat ă și
de grefier;
b) se întocme ște de către grefier, în cel mult 72 de ore de la
terminarea ședinței de judecat ă;
c) se întocme ște, fără excepție, în cazul fiec ărei ședințe de
judecată.

194. Minuta hot ărârii:
a) la fel ca și hotărârea, se semneaz ă de către toți membrii com-
pletului de judecat ă și de către grefier;
b) se pronun ță de președintele completului de judecat ă, asistat de
către grefier, în ședință publică;
c) are un con ținut ce coincide cu dispozitivul hot ărârii.

195. Pronun țarea hotărârii judec ătorești:
a) se realizeaz ă de către președintele completului de judecat ă,
asistat de grefier, în ședință publică;
b) are loc în mod obligatoriu cu citarea prealabil ă a părților;
c) se face dup ă redactarea și semnarea hot ărârii și constă în
citirea minutei și a argumentelor care au stat la baza solu ției
date în cauz ă.

Partea a II-a. Grile
140 196. Este sentin ță hotărârea prin care:
a) prima instan ță își declină competen ța în favoarea instan ței
superioare;
b) judecătorul de drepturi și libertăți respinge o cerere de liberare
provizorie sub control judiciar;
c) instanța admite cererea de schimbare a încadr ării juridice în
cursul cercet ării judecătorești.

197. Hotărârea judec ătorească:
a) se semneaz ă întotdeauna și de grefier;
b) se semneaz ă întotdeauna doar de persoa nele care au participat
la deliberare;
c) poate fi semnat ă și de alte persoane decât cele care au
participat la deliberare.

198. Hotărârea judec ătorească:
a) este semnat ă de grefier și de membrii completului de judecat ă;
b) este semnat ă doar de judec ătorii care au participat la deli-
berare;
c) este redactat ă de grefier în baza dispozi țiilor date de pre șe-
dintele completului de judecat ă.

199. Hotărârea judec ătorească:
a) se redacteaz ă în cel mult 30 de zile de la pronun țare, de către
unul dintre judec ătorii care au participat la solu ționarea
cauzei;
b) se pronun ță în ședință publică de către grefier, la dispozi ția
președintelui completului de judecat ă;
c) trebuie semnat ă de toți membrii completului de judecat ă și de
grefier.

III. Judecata
141 200. Calea de atac a contesta ției conduce la desfiin țarea hotărârii
atacate și la rejudecarea cauzei de c ătre judec ătorul sau
instanța care a pronun țat hotărârea, atunci când:
a) există vreunul dintre cazuri le de nulitate absolut ă, cu excep ția
cazului de necompeten ță;
b) se constat ă că nu au fost respectate dispozi țiile privind citarea;
c) inculpatul nu a fost audiat de c ătre judecător, deși ascultarea
sa era obligatorie potrivit legii.

201. Desfiin țarea hot ărârii atacate cu consecin ța rejudec ării
cauzei de c ătre judec ătorul sau instan ța care a pronun țat-o
va fi dispus ă în cazul în care:
a) judecătorul de camer ă preliminar ă din cadrul instan ței de
control judiciar constat ă că cererile și excepțiile inculpatului
au fost solu ționate, de și inculpatul nu a fost prezent și nu a
fost legal citat;
b) instanța de apel constat ă incidența oricărui caz de nulitate
absolută cu privire la judecata în prim ă instanță;
c) instanța de apel constat ă că au fost înc ălcate dispozi țiile legale
privind compunerea completului de judecat ă în primă instanță.

202. Apelul este o cale de atac:
a) ireveren țioasă;
b) în mod excep țional mixt ă, de anulare și de reformare;
c) care permite rejudecarea cauzei în fapt și în drept.

203. Poate fi atacat ă cu apel:
a) încheierea judec ătorului de camer ă preliminar ă prin care s-a
dispus restituirea cauzei la parchet;
b) la Înalta Curte de Casa ție și Justiție, decizia de condamnare
pronunțată de curtea de apel;

Partea a II-a. Grile
142 c) sentința de achitare pronun țată în primă instanță de o jude-
cătorie necompetent ă după materie.

204. Apelul:
a) poate fi formulat împotriva încheierilor în mod separat, dac ă
legea nu prevede altfel;
b) trebuie motivat și se formuleaz ă în termen de 10 zile de la
comunicarea motiv ării sentinței atacate;
c) declarat în termenul legal este suspensiv de executare atât în
ceea ce prive ște latura penal ă, cât și în latura civil ă a cauzei.

205. Termenul de declarare a apelului curge:
a) de la pronun țare, pentru persoana interesat ă care a fost
prezentă la dezbateri, dar a lipsit la pronun țare;
b) de la comunicare, pentru inculpatul care a lipsit atât de la
dezbateri, cât și de la pronun țare, chiar dac ă a fost reprezentat
de avocat;
c) de la pronun țare, pentru inculpatul de ținut care a fost prezent
la dezbateri, dar a lipsit la pronun țare.

206. Apelul declarat împotriva unei sentin țe ce a fost pronun țată
de curtea de apel:
a) trebuie motivat în scris cu cel pu țin 5 zile înaintea primului
termen de judecat ă;
b) poate fi motivat chiar și oral, la primul termen de judecat ă;
c) are efect devolutiv integral.

207. Pot face apel:
a) avocatul, în privin ța amenzii judiciare aplicate acestuia prin
sentință;
b) orice persoan ă ale cărei interese legitime au fost v ătămate
printr-o m ăsură sau printr-un act al instan ței;

III. Judecata
143 c) partea civil ă și partea responsabil ă civilmente, doar în ceea ce
privește latura civil ă.

208. Repunerea în termenul de apel:
a) poate fi solicitat ă de partea care a lipsit de la toate termenele
de judecat ă și de la pronun țare, aceasta nefiind reprezentat ă de
un avocat;
b) poate fi solicitat ă în cel mult 10 zile de la începerea execut ării
pedepsei ce a fost dispus ă de judecătorie prin sentin ță;
c) în principiu, nu are efect suspensiv de executare.
209. În cazul renun țării la apel, p ărțile pot reveni asupra decla-
rației de renun țare:
a) doar în ceea ce prive ște latura penal ă;
b) atât în ceea ce prive ște latura penal ă, cât și în ceea ce prive ște
latura civil ă;
c) până la închiderea dezbaterilor în apel.

210. Dac ă procurorul și partea civil ă declară apel atât cu privire
la latura penal ă, cât și cu privire la latura civil ă a cauzei:
a) în cazul în care instan ța respinge apelul procurorului, dar
admite apelul p ărții civile, inculpatului nu-i poate fi agravat ă
situația în latura penal ă a cauzei;
b) dacă partea civil ă se află în stare de de ținere, poate depune
cererea de apel inclusiv la administra ția locului de de ținere;
c) dacă partea civil ă își retrage apelul potrivit dispozi țiilor legale,
nu mai poate reveni în nicio situa ție asupra retragerii.
211. În apel:
a) pot fi asculta ți pentru prima dat ă martori audia ți în cursul
urmăririi penale, chiar dac ă nu au fost audia ți de către prima
instanță;

Partea a II-a. Grile
144 b) inculpatul poate renun ța la apel pân ă la închiderea dezbate-
rilor, personal sau prin mandatar special;
c) în cazul în care instan ța constată că persoana v ătămată a for-
mulat apel în latura civil ă a cauzei, va respinge apelul acesteia
ca inadmisibil.

212. În calea de atac a apelului:
a) judecata apelului poate avea loc chiar dac ă cererea scris ă de
declarare a apelului nu con ține motivele pe care se întemeiaz ă;
b) în virtutea caracterului de volutiv integral al acestei c ăi de atac,
instanța de control judiciar are obliga ția să reaudieze martorii
pe declara țiile cărora se bazeaz ă sentința primei instan țe;
c) judecata apelului se face întotdeauna cu citarea p ărților și a
persoanei v ătămate.

213. Pentru cazul de desfiin țare constând în aceea c ă instanța nu a
fost compus ă potrivit legii, instan ța de apel va dispune:
a) admiterea apelului, desfiin țarea sentin ței primei instan țe și
rejudecarea cauzei de c ătre instan ța a cărei hotărâre a fost
desființată;
b) admiterea apelului, desfiin țarea hotărârii și rejudecarea de
către instanța de apel;
c) respingerea apelului ca nefonda t, în cazul în care motivul de
apel vizeaz ă nelegala compunere a completului la un singur
termen de judecat ă.

214. Declara ția de retragere a apel ului se poate face:
a) numai cu acordul avocatului desemnat din oficiu, dac ă
asistența juridică este obligatorie;
b) la instan ța de apel pân ă la începerea dezbaterilor;
c) fie la instan ța a cărei hotărâre se atac ă, fie la instan ța de apel.

III. Judecata
145 215. Dup ă declararea apelului:
a) revenirea asupra renun țării la apelul declarat cu privire la
latura penal ă și la latura civil ă a cauzei se poate face în ăuntrul
termenului pentru de clararea apelului;
b) reprezentan ții legali pot retrage apelul;
c) întocmirea minutei este obligatorie ori de câte ori instan ța
dispune asupra m ăsurilor preventive.

216. Dac ă inculpatul nu a fost audiat de prima instan ță, întrucât
acesta și-a schimbat adresa f ără a aduce la cuno ștința orga-
nelor judiciare acest fapt, iar în urma verific ărilor efectuate
nu a putut fi cunoscut ă noua adres ă:
a) instanța de apel va admite apelul, va desfiin ța sentința dată și
va dispune rejudecarea cauzei de c ătre prima instan ță;
b) instanța de apel are obliga ția de a desemna pentru inculpat un
avocat din oficiu, dac ă asistența juridică este obligatorie;
c) dacă instanța de apel nu procedeaz ă la audierea inculpatului
din acelea și motive, acest fapt reprezint ă un caz de contesta ție
în anulare.

217. Cererea prin care partea civil ă declară apel:
a) trebuie s ă conțină motivele de apel, în fapt și în drept;
b) nesemnat ă, poate fi confirmat ă de parte la primul termen fixat
pentru solu ționarea apelului, chiar dac ă inculpatul lipse ște,
fiind nelegal citat;
c) poate fi atestat ă de un avocat în cazul în care partea nu poate
să semneze.

218. Apelul:
a) declarat de pr ocuror poate viza și încheierea prin care s-a
dispus schimbarea încadr ării juridice înainte de începerea
cercetării judecătorești în fața primei instan țe;

Partea a II-a. Grile
146 b) se declar ă în termen de 10 zile de la comunicarea copiei
minutei, atunci când se contest ă amenda judiciar ă aplicată
avocatului inculpatului în cursul dezbaterilor;
c) va fi admis cu consecin ța desființării sentinței apelate și se va
dispune rejudecarea de c ătre prima instan ță, atunci când se
constată incidența oricărui motiv de nulitate absolut ă.

219. Instan ța de apel va admite apelul, va desfiin ța sentința pri-
mei instan țe și va dispune rejudecarea cauzei de c ătre
instanța a cărei hotărâre a fost desfiin țată, atunci când:
a) în cursul urm ăririi penale nu a fost asigurat ă prezența incul-
patului;
b) în cursul judec ății nu a fost asigurat ă asistența juridică a incul-
patului, în cazurile în care aceasta era obligatorie;
c) judecarea cauzei la instan ța de fond a avut loc în lipsa
persoanei v ătămate, care a fost legal citat ă.

220. Dac ă prima instan ță dispune amânarea aplic ării pedepsei în
urma solu ționării cauzei potrivit procedurii recunoa șterii
învinuirii:
a) limitele de pedeaps ă se reduc cu o treime în cazul pedepsei
închisorii;
b) după declararea apelului, instan ța de apel poate administra
probe noi pentru stabilirea încadr ării juridice;
c) în cazul în care i se respinge apelul ca nefondat, procurorul
poate declara recurs în casa ție atunci când judecata a fost
efectuată de o instan ță inferioară celei legal competente.

221. În ceea ce prive ște calea de atac a apelului:
a) inculpatul prezent la pronun țarea hotărârii primei instan țe
poate declara c ă renunță la exercitarea acestei c ăi de atac;

III. Judecata
147 b) asupra renun țării la apelul declarat cu privire la latura civil ă
nu se poate reveni în nicio situa ție;
c) apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul
ierarhic superior și nu poate fi însu șit de inculpat, atunci când
a fost declarat în favoarea acestuia.

222. Este o cale extraordinar ă de atac:
a) recursul în casa ție;
b) recursul în interesul legii;
c) contesta ția.

223. Este o cale extraordinar ă de atac ce nu implic ă etapa verifi-
cării admisibilit ății în principiu:
a) contesta ția în anulare, în cazul autorit ății de lucru judecat;
b) revizuirea întemeiat ă pe hotărârile Cur ții Constitu ționale;
c) revizuirea întemeiat ă pe hot ărârile Cur ții Europene a
Drepturilor Omului.

224. Dac ă autorul unei infrac țiuni a fost achitat, stabilindu-se
printr-o hot ărâre definitiv ă că fapta nu exist ă, iar persoana
acuzată d e c o m p l i c i t a t e l a s ăvârșirea aceleia și infracțiuni,
dar judecat ă într-un alt dosar, a fost condamnat ă definitiv,
această împrejurare constituie motiv de:
a) contesta ție în anulare;
b) revizuire; c) recurs în casa ție.

225. În privin ța hotărârilor penale definitive:
a) se poate face contesta ție în anulare, atunci când a existat un
caz de incompatibilitate în privin ța unuia dintre membrii
completului de apel;

Partea a II-a. Grile
148 b) revizuirea poate fi cerut ă de un membru de familie al con-
damnatului doar dup ă moartea acestuia;
c) cererea de revizuire în baza unei hot ărâri CEDO se introduce
la prima instan ță.

226. Când a existat un caz de incompatibilitate a unuia dintre
membrii completului de apel, cererea de contesta ție în
anulare:
a) va fi respins ă ca inadmisibil ă, întrucât doar nelegala com-
punere a completului de judecat ă constituie motiv de contes-
tație în anulare;
b) este solu ționată printr-o decizie definitiv ă pronunțată în
ședință publică;
c) trebuie motivat ă în fapt și în drept, examinarea în principiu
efectuându-se în camera de consiliu, f ără citarea părților.

227. Dac ă judecata în prim ă instanță a fost realizat ă de curtea de
apel, cererea de contesta ție în anulare:
a) la fel ca cererea de declarare a apelului, trebuie s ă conțină
motivele de fapt aduse în sprijinul motivelor de drept invocate;
b) în cazul în care se invoc ă nerespectarea dispozi țiilor privind
citarea, este admisibil ă doar dac ă se referă la etapa judec ății
derulate în fa ța Înaltei Cur ți de Casație și Justiție;
c) poate fi introdus ă oricând, dac ă se invoc ă faptul că în mod
greșit s-a dispus încetarea procesului penal.

228. Contesta ția în anulare:
a) poate fi formulat ă atunci când dou ă hotărâri definitive sunt
contradictorii;
b) se poate introduce la instan ța care a pronun țat hotărârea în
apel;

III. Judecata
149 c) nu poate conduce în nici un caz la suspendarea execut ării, dacă
nu a fost formulat ă o cerere în acest sens.

229. Contesta ția în anulare poate fi formulat ă:
a) de procuror, în cazul în care în mod gre șit s-a dispus încetarea
procesului penal;
b) de persoana v ătămată printr-o cerere motivat ă care trebuie s ă
conțină cazul de contesta ție în anulare invocat și motivele
aduse în sprijinul acestuia;
c) de minorul care are calitatea de parte civil ă, în cazul în care
judecata în apel s-a desf ășurat în lipsa avocatului s ău, deși
asistența juridică era obligatorie.

230. Condamnatul poate formula contesta ție în anulare oricând,
în cazul în care:
a) două hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;
b) partea civil ă nu a fost legal citat ă în fața instanței de apel;
c) a fost condamnat, de și în privin ța sa exista o cauz ă de
nepedepsire prev ăzută de lege.

231. Cererea de contesta ție în anulare formulat ă în considerarea
faptului c ă partea civil ă nu a fost legal citat ă în fața primei
instanțe, iar acest motiv, de și a fost invocat în fa ța instanței
de apel, a fost respins de aceasta din urm ă:
a) poate fi formulat ă în termen de 10 zile de la comunicarea
hotărârii, în fa ța primei instan țe;
b) va fi admis ă în principiu, printr-o încheiere definitiv ă, dacă
sunt îndeplinite celelalte condi ții prevăzute de lege în acest
sens;
c) va fi respins ă, prin decizie definitiv ă, ca inadmisibil ă.

Partea a II-a. Grile
150 232. Dac ă se invocă motivul nelegalei cit ări a părții civile, cererea
de contesta ție în anulare se introduce:
a) la tribunal, atunci când partea civil ă nu a fost citat ă pentru
termenul preschimbat la cererea inculpatului, termen la care
s-a dat citire actului de sesizare;
b) la curtea de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea
hotărârii prin care s-a dispus pentru prima dat ă în apel
achitarea inculpatului;
c) la Secția penală a Înaltei Cur ți de Casație și Justiție, în cazul în
care judecata în prim ă instanță s-a derulat în fa ța curții de
apel.

233. Contesta ția în anulare poate fi introdus ă:
a) de persoana v ătămată la judecătorie, în cazul în care împotriva
unei persoane s-au pronun țat două hotărâri definitive pentru
aceeași faptă;
b) de partea responsabil ă civilmente, în cazul în care judecata în
apel a avut loc în lipsa avocatului acesteia;
c) de procuror, oricând, în cazul în care inculpatul a fost con-
damnat, de și existau probe cu privire la o cauz ă de încetare a
procesului penal.

234. Când inculpatul invoc ă faptul c ă a fost condamnat de
instanța de apel, de și existau probe privind existen ța unei
cauze de nepedepsire în ceea ce-l prive ște:
a) cererea de contesta ție în anulare poate fi introdus ă în a 15-a zi
de la momentul în care inculpatul a luat cuno ștință de
hotărârea a cărei anulare se cere;
b) cererea de suspendare a execut ării hotărârii poate fi solu țio-
nată la același termen fixat pentru verificarea admisibilit ății în
principiu a contesta ției în anulare;

III. Judecata
151 c) judecata contesta ției în anulare nu poate avea loc decât în pre-
zența inculpatului aflat în stare de de ținere, chiar dac ă
formuleaz ă cerere să fie judecat în lips ă.

235. Faptul c ă inculpatul a fost condamnat, de și existau probe cu
privire la o cauz ă de încetare a procesului penal, constituie
motiv de:
a) contesta ție în anulare, cererea trebuind s ă fie introdus ă cel mai
târziu în termen de 10 zile de la data la care inculpatul a luat
cunoștință de hotărârea a cărei anulare se cere;
b) contesta ție în anulare, cererea putând fi introdus ă și de
procuror la instan ța care a pronun țat hotărârea a cărei anulare
se cere;
c) recurs în casa ție, cererea trebuind s ă fie introdus ă în termen de
30 de zile de la comunicarea deciziei instan ței de apel.

236. Cu ocazia examin ării admisibilit ății în principiu, va fi
respinsă ca inadmisibil ă, printr-o hot ărâre definitiv ă:
a) cererea de redeschidere a procesului penal în cazul judec ării în
lipsa persoanei condamnate cu ocazia solu ționării apelului;
b) cererea de recurs în casa ție, atunci când este v ădit nefondat ă;
c) cererea de revizuire în care nu sunt indicate faptele și mijloa-
cele de prob ă în baza cărora este formulat ă.

237. Cererea de recurs în casa ție va fi respins ă ca inadmisibil ă
atunci când:
a) curtea de apel a pronun țat o sentin ță de condamnare, dup ă ce
inițial a fost admis ă cererea de aplicare a procedurii simpli-
icate în cazul recunoa șterii învinuirii;
b) tribunalul a pronun țat o hotărâre definitiv ă prin care a admis
acordul de recunoa ștere a vinov ăției;

Partea a II-a. Grile
152 c) curtea de apel a respins apelul inculpatului care a solicitat s ă
se constate c ă fapta pentru care a fost condamnat nu este
prevăzută de legea penal ă.

238. Recursul în casa ție:
a) nu poate fi formulat împotriva solu țiilor pronun țate cu privire
la infracțiuni pentru care ac țiunea penal ă se pune în mi șcare la
plângerea prealabil ă a persoanei v ătămate;
b) trebuie introdus de c ătre inculpat în termen de 30 de zile de la
pronunțarea deciziei instan ței de apel, dac ă a participat la
pronunțare;
c) conduce la casarea hot ărârii atacate atunci când s-a aplicat o
pedeapsă în alte limite decât cele prev ăzute de lege.

239. Pentru a fi admisibil ă, cererea de recurs în casa ție:
a) trebuie s ă cuprindă indicarea cazurilor de recurs în casa ție pe
care se întemeiaz ă cererea și motivarea acestora;
b) trebuie s ă se bazeze pe alte motive decât cele invocate într-o
cerere de recurs în casa ție formulat ă anterior;
c) trebuie s ă se bazeze pe motive care au fost invocate în apel,
dar instan ța de apel le-a respins sau a omis s ă se pronun țe
asupra lor.

240. La judecarea recursului în casa ție:
a) instanța trebuie s ă acorde cuvântul în replic ă procurorului și
părților cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia
dezbaterilor;
b) instanța verifică exclusiv legalitatea hot ărârii atacate;
c) instanța va admite recursul în casa ție dacă constată că incul-
patul a fost condamnat, de și existau probe din care rezulta c ă a
intervenit prescrip ția specială a răspunderii penale.

III. Judecata
153 241. Recursul în casa ție:
a) formulat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic su-
perior;
b) presupune parcurgerea unei pr oceduri de verificare a admi-
sibilității în principiu, verificare ce se realizeaz ă de un
complet format dintr-un singur judec ător al cur ții de apel
competente;
c) poate fi formulat de partea civil ă cu privire la latura penal ă a
cauzei doar dac ă soluția din aceast ă latură a influen țat soluția
în latura civil ă.

242. Recursul în casa ție declarat de procuror:
a) trebuie introdus în termen de 30 de zile de la comunicarea
deciziei instan ței de apel, dac ă vizează atât latura penal ă, cât și
latura civil ă;
b) în cazul în care s-a dispus o solu ție de achitare, nu poate avea
ca scop ob ținerea condamn ării inculpatului de c ătre Înalta
Curte de Casa ție și Justiție;
c) poate viza o hot ărâre prin care s-a dispus în mod gre șit înce-
tarea procesului penal fa ță de inculpatul judecat pentru o fapt ă
urmărită la plângerea prealabil ă a persoanei v ătămate, care era
minor.

243. Recursul în casa ție:
a) poate fi formulat de partea civil ă doar în latura civil ă, în cazul
în care solu ția din latura penal ă nu a influen țat soluția din
latura civil ă a cauzei;
b) poate fi formulat de procuror și inculpat, în ceea ce prive ște
latura penal ă și latura civil ă, indiferent de solu ția dată de
instanța de apel;
c) poate fi formulat în cauzele solu ționate de curtea de apel în
primă instanță.

Partea a II-a. Grile
154 244. Recursul în casa ție declarat de procuror:
a) poate fi retras de proc urorul ierarhic superior;
b) are efect devolutiv par țial;
c) poate fi introdus oricând, at unci când este form ulat în favoarea
condamnatului.

245. Retragerea cererii de recurs în casa ție:
a) se constat ă printr-o încheiere, dac ă retragerea s-a f ăcut în
etapa examin ării admisibilit ății în principiu în fa ța Înaltei
Curți de Casație și Justiție;
b) nu poate fi f ăcută în cursul dezbaterilor în fa ța Înaltei Cur ți de
Casație și Justiție;
c) nu poate fi f ăcută la instanța a cărei hotărâre a fost atacat ă.

246. Recursul în casa ție:
a) poate viza orice hot ărâre pronun țată în apel de curtea de apel;
b) se motiveaz ă în termen de 30 de zile de la primirea minutei
instanței de apel;
c) se judec ă întotdeauna de c ătre un complet compus din 3
judecători.

247. În cazul în care se formuleaz ă o cerere de recurs în casa ție:
a) președintele cur ții de apel sau judec ătorul delegat de acesta va
restitui pe cale administrativ ă cererea de recurs în casa ție,
atunci când aceasta nu a fost formulat ă de un avocat care
poate pune concluzii la Înalta Curte de Casa ție și Justiție;
b) dacă se constat ă, cu ocazia examin ării admisibilit ății în prin-
cipiu, că cererea de recurs în casa ție a fost formulat ă de
persoana v ătămată în ceea ce prive ște latura civil ă, instanța va
respinge cererea de recurs în casa ție prin încheiere definitiv ă;
c) dacă cererea de recurs în casa ție a fost admis ă în principiu,
instanța poate ulterior s ă respingă recursul în casa ție ca
inadmisibil, tardiv sau nefondat, men ținând hotărârea atacat ă.

III. Judecata
155 248. Cererea de revizuire în cazu l în care s-au descoperit împre-
jurări noi ce nu au fost cunoscute de instan ță la soluționarea
cauzei:
a) poate fi formulat ă numai în favoarea persoanei condamnate,
chiar și atunci când scopul cererii este schimbarea temeiului
de achitare;
b) poate fi formulat ă chiar dac ă pedeapsa a fost executat ă sau
este considerat ă ca executat ă;
c) dacă este admis ă în principiu, prin aceea și încheiere, care este
definitivă, instanța poate suspenda în tot sau în parte execu-
tarea hotărârii supuse revizuirii.

249. Cu ocazia verific ării admisibilit ății în principiu a cererii de
revizuire:
a) instanța are obliga ția să citeze părțile, iar ședința se va desf ă-
șura în camera de consiliu;
b) instanța poate respinge cererea de revizuire, ca fiind v ădit ne-
fondată, printr-o hot ărâre definitiv ă;
c) instanța poate admite în principiu cererea printr-o încheiere
definitivă sau o poate respinge printr-o sentin ță care este
supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea la care se refer ă
revizuirea.

250. Revizuirea unei hot ărâri penale definitive:
a) este o cale de atac ireveren țioasă, care presupune, în cele mai
multe cazuri, parcurgerea procedurii de verificare a admisi-bilității în principiu;
b) poate fi cerut ă de procuror doar în favoarea condamnatului,
atunci când s-au descoperit împrejur ări noi ce nu au fost
cunoscute la solu ționarea cauzei;
c) poate fi cerut ă de orice membru de familie al condamnatului,
atât înainte, cât și după moartea acestuia, în termen de 3 luni

Partea a II-a. Grile
156 de la publicarea în Monitorul Oficial a hot ărârii definitive date
de CEDO.

251. Cererea de re vizuire care vizeaz ă exclusiv latura civil ă:
a) poate fi formulat ă de condamnat, partea civil ă și de către
procuror în termen de 3 luni de la r ămânerea definitiv ă a
hotărârii de condamnare;
b) se adreseaz ă instanței care a judecat cauza în prim ă instanță,
nemaifiind necesar ă parcurgerea etapei examin ării în prin-
cipiu;
c) se formuleaz ă în scris și trebuie motivat ă, putând fi cerut ă
numai în fa ța instanței civile.

252. Revizuirea hot ărârii judec ătorești prin care s-a dispus înce-
tarea procesului penal fa ță de inculpat:
a) nu poate viza exclusiv solu ția dată în latura penal ă a cauzei,
atunci când revizuirea este formulat ă de partea civil ă;
b) poate fi cerut ă când dou ă sau mai multe hot ărâri judec ătorești
definitive nu se pot concilia, în termen de 3 luni de la data la
care hotărârile au fost cunoscute de persoana care face
cererea;
c) nu poate fi formulat ă de un membru de familie al celui fa ță de
care s-a dispus încetarea procesului penal, dup ă moartea
acestuia, dac ă revizuirea este în defavoarea acestuia din urm ă.

253. Cererea de revizuire:
a) atunci când este introdus ă de soția condamnatului în vederea
pronunțării unei hot ărâri de achitare, trebuie înregistrat ă în
termen de 3 luni de la data r ămânerii definitive a hot ărârii de
condamnare;
b) poate fi formulat ă în cazul în care împotriva unei persoane au
fost pronun țate două hotărâri definitive cu privire la aceea și
faptă;

III. Judecata
157 c) în cazul hot ărârilor pronun țate de CEDO, se introduce la
instanța care a pronun țat hotărârea a cărei revizuire se cere.

254. În cazul în care hot ărârea definitiv ă se întemeiaz ă pe
declarația unui martor care a s ăvârșit infrac țiunea de
mărturie mincinoas ă, revizuirea:
a) reprezint ă o cale de atac atât de anulare, cât și de reformare;
b) este admisibil ă doar dacă este formulat ă în favoarea condam-
natului, iar proba s ăvârșirii infracțiunii de m ărturie mincinoas ă
trebuie făcută, de regul ă, printr-o hot ărâre definitiv ă de
condamnare;
c) nu trebuie s ă aibă aptitudinea de a conduce la o solu ție
diametral opus ă celei date prin hot ărârea definitiv ă.

255. Dac ă apelul a fost solu ționat de Sec ția penală a Înaltei Cur ți
de Casație și Justiție:
a) cererea de revizuire se adreseaz ă curții de apel, în cazul în
care unul dintre membrii completului de apel a comis o
infracțiune în leg ătură cu cauza a c ărei revizuire se cere;
b) hotărârea se pune în executare de Tribunalul Bucure ști;
c) decizia instan ței de apel r ămâne definitiv ă d e l a d a t a c o m u –
nicării acesteia.

256. Cererea de redesc hidere a procesului penal în ca zul judec ării
în lipsă:
a) nu presupune, în toate cazurile, o procedur ă de examinare a
admisibilit ății în principiu;
b) dacă este admis ă, atrage desfiin țarea de drept a hot ărârii pro-
nunțate în lipsa persoanei condamnate;
c) dacă este admis ă, instanța redeschide procesul penal prin
extindere și cu privire la p ărțile care nu au formulat cerere,

Partea a II-a. Grile
158 putând hot ărî și în privin ța lor, fără să le poată crea o situa ție
mai grea.

257. Cererea de redesc hidere a procesului pe nal în caz de jude-
care în lips ă:
a) se adreseaz ă instanței care a judecat cauza în lips ă, fie în
primă instanță, fie în apel;
b) poate fi formulat ă de persoana condamnat ă definitiv, judecat ă
în lipsă, față de care un stat str ăin a dispus extr ădarea, în
termen de o lun ă de la data la care a fost notificat ă oficial că
s-a desfășurat un proces penal împotriva sa;
c) poate fi admis ă printr-o încheiere ce poate fi atacat ă doar
odată cu fondul.

258. Cererea de redesc hidere a procesului penal în ca zul judec ării
în lipsă:
a) poate fi formulat ă de orice persoan ă fizică sau juridic ă;
b) poate fi formulat ă de o persoan ă condamnat ă care nu a
declarat apel împotriva sentin ței judecătoriei în termenul
prevăzut de lege;
c) poate fi formulat ă de oricare dintre p ărțile din proces și se
adresează instanței care a judecat cauza în lips ă în primă
instanță.

259. În ceea ce prive ște redeschiderea procesului penal în cazul
judecării în lipsa persoanei condamnate:
a) dacă cererea nu este motivat ă, instanța pune în vederea celui
care a formulat-o s ă o completeze fie pân ă la primul termen de
judecată, fie într-un termen scurt stabilit de instan ță;
b) încheierea prin care este admis ă cererea de re deschidere a
procesului penal poate fi atacat ă separat, fiind supus ă aceleiași
căi de atac ca și hotărârea pronun țată în lipsă;

III. Judecata
159 c) rejudecarea cauzei se face potri vit regulilor priv ind judecata în
primă instanță.

260. Cererea de redesc hidere a procesului penal în ca zul judec ării
în lipsă a persoanei condamnate:
a) poate fi formulat ă de inculpatul care nu a fost prezent la jude-
cată, întrucât nu a fost legal citat, chiar dac ă la judecat ă a
participat un avocat ales al acestuia;
b) este examinat ă sub aspectul admisibilit ății la un termen de
judecată fixat, cu citarea p ărților și a subiec ților procesuali
principali interesa ți;
c) poate fi formulat ă în termen de o lun ă din ziua în care incul-
patul a luat cuno ștință, prin orice notificare oficial ă, că s-a
desfășurat un proces penal împotriva sa.

261. Nu este supus ă niciunei c ăi de atac încheierea prin care:
a) judecătorul de drepturi și libertăți respinge contesta ția privind
durata procesului penal;
b) instanța dispune suspendarea execut ării hotărârii supuse revi-
zuirii;
c) instanța dispune reconstituirea înscrisu lui cu privire la care s-a
constatat dispari ția.

262. Se trimite pe cale administrativ ă organului judiciar com-
petent:
a) plângerea prealabil ă greșit îndreptat ă la instanța de judecat ă;
b) cererea de recurs în casa ție formulat ă de inculpat prin inter-
mediul unui avocat care nu poate pune concluzii în fa ța Înaltei
Curți de Casație și Justiție;
c) contesta ția privind durata proc esului penal formulat ă în cursul
urmăririi penale cu neresp ectarea termenelor prev ăzute de
lege.

Partea a II-a. Grile
160
IV . Proceduri speciale

263. Într-o cauz ă penală în care sunt mai mul ți suspecți și
inculpați:
a) la solu ționarea cauzei în cursul urm ăririi penale, acordul de
recunoaștere a vinov ăției încheiat de unul dintre inculpa ți face
parte integrant ă din rechizitoriu;
b) procurorul poate încheia acord de recunoa ștere a vinov ăției cu
oricare dintre ei, f ără a fi afectat ă prezumția de nevinov ăție a
celorlalți;
c) dacă unul dintre inculpa ți este minor, ulterior sesiz ării instan-
ței, judecata se va desf ășura în condi ții de publicitate, dac ă
disjungerea nu este posibil ă.

264. Acordul de recunoa ștere a vinov ăției:
a) se deosebe ște de procedura recunoa șterii învinuirii și prin
aceea că inculpatul trebuie s ă accepte încadrarea juridic ă dată
faptei de procuror;
b) presupune o inform are a persoanei v ătămate cu privire la
declanșarea procedurii încheierii acestuia;
c) este o procedur ă derulată în fața procurorului, în care asisten ța
juridică este obligatorie în situa ția în care maximul special al
pedepsei este mai mare de 5 ani.

265. Acordul de recunoa ștere a vinov ăției:
a) este supus controlulu i prim-procurorului atât ante factum , cât
și post factum ;
b) în cazul inculpatului minor, se încheie numai în prezen ța
avocatului acestuia;

IV. Proceduri speciale
161 c) trebuie s ă fie inițiat de către inculpat, dac ă este propus de
procuror constituind ob ținerea neloial ă a recunoa șterii, în baza
unei promisiuni.

266. Acordul de recunoa ștere a vinov ăției:
a) poate fi încheiat de c ătre orice persoan ă fizică care are cali-
tatea de suspect sau inculpat;
b) poate fi încheiat oricând în cursul urm ăririi penale cu privire
la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii
sau a închisorii de cel mult 15 ani;
c) presupune existen ța a două avize care trebuie date de pro-
curorul ierarhic superior.

267. În cazul în care instan ței îi este înaintat un acord de recu-
noaștere a vinov ăției:
a) dacă acordului îi lipse ște vreuna dintre men țiunile obligatorii,
instanța dispune acoperirea omisiunilor în cel mult 5 zile și
sesizează în acest sens conduc ătorul parchetului care a emis
acordul;
b) dacă acordului îi lipse ște semnătura procurorului, aceast ă
omisiune poate fi acoperit ă de îndată de către procurorul de
ședință;
c) în măsura în care nu este descris ă fapta ce formeaz ă obiectul
acordului, instan ța dispune acoperirea omisiunilor în cel mult
5 zile și sesizeaz ă în acest sens procurorul care a semnat
acordul.

268. Acordul de recunoa ștere a vinov ăției:
a) permite negocierea și stabilirea unei solu ții de renun țare la
aplicarea pedepsei;

Partea a II-a. Grile
162 b) dacă este admis de instan ță, în măsura în care p ărțile nu
încheie o tranzac ție sau un acord de me diere cu privire la
latura civil ă, acțiunea civil ă trebuie lăsată nesoluționată;
c) trebuie încheiat în prezen ța unui avocat doar dac ă ne aflăm în
prezența unui caz de asisten ță juridică obligatorie dintre cele
prevăzute în Partea general ă a Codului de procedur ă penală.

269. În cazul în care inculpatul recunoa ște acuzațiile reținute în
sarcina sa:
a) după sesizarea instan ței, indiferent de modul în care se reali-
zează sesizarea, judec ătorul de camer ă preliminar ă poate
cenzura, sub aspectul legalit ății, ordonan ța de punere în
mișcare a acțiunii penale;
b) în cazul în care se încheie un acord de recunoa ștere a vino-
văției, acesta prive ște inclusiv felul și cuantumul pedepsei;
c) limitele încheierii acordului de recunoa ștere a vinov ăției se
stabilesc printr-un aviz al pr ocurorului ierarhic superior.

270. Este o procedur ă publică și contradictorie:
a) procedura de solu ționare a contesta ției privind durata pro-
cesului penal;
b) procedura în fa ța instanței în cazul acordului de recunoa ștere a
vinovăției;
c) procedura de solu ționare a cererii de reabilitare.

271. Contesta ția privind durata procesului penal:
a) poate fi ini țiată de procurorul care efectueaz ă urmărirea penal ă
în cauză, atunci când suspectul sau inculpatul se sustrage
anchetei;
b) retrasă de către suspect, poate fi reiterat ă în cursul procesului
penal;

IV. Proceduri speciale
163 c) formulat ă în faza de judecat ă, va intra în competen ța instanței
superioare în toate cazurile.

272. Contesta ția privind durata procesului penal:
a) nu poate fi formulat ă în faza camerei preliminare;
b) poate fi introdus ă atât de suspect, cât și de inculpat dup ă cel
puțin un an de la începerea urm ăririi penale și va fi solu ționată
de procurorul ierarhic superior celui care efectueaz ă urmărirea
penală;
c) poate fi retras ă oricând pân ă la soluționarea acesteia, nemai-
putând fi reiterat ă în aceeași fază procesual ă.

273. Suspectul poate introduce contesta ție privind durata proce-
sului penal:
a) dacă au trecut cel pu țin 6 luni de la începerea urm ăririi penale;
b) după ce a trecut cel pu țin un an de la sesizarea instan ței cu
rechizitoriul;
c) în conținutul acesteia având obliga ția de a indica atât motivele
de fapt, cât și cele de drept pe care se întemeiaz ă.

274. Inculpatul care a s ăvârșit infracțiunea în timpul cât era
minor:
a) este judecat potrivit procedurii comune de judecat ă dacă la
data sesiz ării instanței are 19 ani;
b) dacă este trimis în judecat ă, instanța poate proceda o singur ă
dată la audierea minorului, re audierea putând fi admis ă doar în
cazuri temeinic justificate;
c) poate fi audiat de c ătre instanță doar dacă sunt prezen ți părinții
minorului sau, dup ă caz, tutorele, curatorul ori persoana în
îngrijirea c ăreia se afl ă temporar minorul.

Partea a II-a. Grile
164 275. Procedura judec ării cauzelor cu inculpa ți minori:
a) este aplicabil ă inculpatului care a s ăvârșit fapta la 16 ani, chiar
dacă la momentul sesiz ării instanței inculpatul este major;
b) implică citarea obligatorie a p ărinților la judecarea cauzei;
c) se face cu întocmirea re feratului de evaluare, sub sanc țiunea
nulității relative.

276. În cauzele în care sunt și inculpați minori:
a) judecata se realizeaz ă întotdeauna în ședință nepublică;
b) după începerea judec ății, instanța are obliga ția de a dispune, în
toate cazurile, efectuarea referatului de evaluare a minorului;
c) compunerea completului de judecat ă este special ă în toate
cazurile.

277. Atunci când într-o cauz ă sunt doi inculpa ți, dintre care unul
este minor în vârst ă de 15 ani, iar altul este major:
a) procurorul este obligat în faza de urm ărire penal ă să solicite
întocmirea referatului de evaluare, dac ă s-a dispus împotriva
minorului m ăsura arestării preventive;
b) ședința de judecat ă este nepublic ă;
c) compunerea instan ței este special ă, din complet f ăcând parte
judecători anume desemna ți.

278. Dac ă inculpatul este minor:
a) peste 16 ani, instan ța are facultatea de a-i cita și pe părinții
acestuia la audierea sa;
b) ședința de judecat ă este nepublic ă, chiar dac ă acesta împli-
nește 18 ani în cursul procedurilor;
c) instanța nu poate solu ționa cauza în lipsa unui referat de eva-
luare întocmit de serviciul de proba țiune.

IV. Proceduri speciale
165 279. Darea în urm ărire poate fi solicitat ă și dispusă:
a) pentru identificar ea persoanei ce urmeaz ă a fi citat ă în fața
primei instan țe;
b) pentru prinderea unei persoane fa ță de care s-a emis un
mandat de arestare preventiv ă în lipsă;
c) prin ordin de Inspectoratul General al Poli ției Române.

280. Darea în urm ărire:
a) se poate dispune și împotriva suspectului minor în vârst ă de
15 ani;
b) se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Poli ției
Române;
c) nu poate fi revocat ă decât ca urmare a prinderii persoanei
urmărite.

281. Atunci când ac țiunea penal ă se exercit ă împotriva persoanei
juridice:
a) aceasta din urm ă este reprezentat ă, în mod obligatoriu, de
reprezentantul legal, iar în mod excep țional, numai de c ătre un
mandatar desemnat de aceasta;
b) aceasta din urm ă este citat ă la sediul declarat, iar dac ă are un
nou sediu, citarea se face la sediul organului judiciar;
c) aceasta din urm ă este obligat ă să comunice organului judiciar,
în termen de 24 de ore, inten ția de fuziune, divizare, dizolvare,
reorganizare, lichida re sau reducere a capitalului social.

282. În cazul procedurii spec iale privind tragerea la r ăspundere
penală a persoanei juridice:
a) dacă reprezentantul legal al pe rsoanei juridice este urm ărit
penal pentru aceea și faptă sau fapte conexe, fiind pus ă în
mișcare acțiunea penal ă, persoana juridic ă va fi reprezentat ă
de un mandatar;

Partea a II-a. Grile
166 b) în cazul în care exist ă motive temeinice care justific ă suspi-
ciunea rezonabil ă că persoana juridic ă a săvârșit o faptă pre-
văzută de legea penal ă, procurorul poate dispune suspendarea
procedurii de lichidare a persoanei juridice;
c) pentru a se asigura respectarea m ăsurilor preventive, persoana
juridică este întotdeauna obligat ă la depunerea unei cau țiuni.

283. Cererea de reabilitare judec ătorească:
a) poate fi formulat ă și de soțul sau rudele apropiate ale con-
damnatului, dac ă acesta din urm ă nu se opune;
b) se judec ă în ședință nepublică, de către tribunalul care a pro-
nunțat sentința de condamnare pentru infrac țiunea de omor
calificat;
c) se respinge atunci când cond amnatul nu poate proba plata des-
păgubirilor civile la care fusese obligat prin hot ărârea de
condamnare.

284. Cererea de reabilitare judec ătorească va fi respins ă:
a) atunci când a fost introdus ă de rudele apropiate ale condam-
natului, înainte de decesul acestuia, la instan ța corespun-
zătoare în a c ărei circumscrip ție domiciliaz ă condamnatul;
b) dacă este depus ă după decesul condamnatului, de rudele apro-
piate ale acestuia, în cazul în care se constat ă că s-a ajuns la
prescripția special ă a uneia dintre faptele pentru care s-a
dispus trimiterea în judecat ă din motive imputabile condam-
natului;
c) în cazul în care este cerut ă de soția inculpatului decedat, care
s-a sustras de la executarea pedepsei, dup ă împlinirea terme-
nului de prescrip ție a execut ării pedepsei.

IV. Proceduri speciale
167 285. Privarea de libertate în mo d nelegal în cadrul procesului
penal:
a) dă dreptul persoanei vizate s ă ceară repararea pagubei prin
plata unei rente viagere;
b) trebuie stabilit ă prin ordonan ță, încheiere sau hot ărâre defi-
nitivă;
c) va duce, în final, prin exercitarea dreptului de regres al sta-
tului, la suportarea desp ăgubirilor de c ătre organul judiciar
care a dispus m ăsura privativ ă de libertate nelegal ă.

286. Acțiunea pentru repararea pagubei în caz de eroare
judiciară poate fi formulat ă:
a) de persoana condamnat ă, atunci când i-a fost admis apelul de-
clarat împotriva hot ărârii pronun țate de prima instan ță, iar în
rejudecare instan ța de apel a dispus o solu ție de achitare, dac ă
desființarea s-a datorat unui fapt nou care a dovedit eroarea
judiciară;
b) de către persoanele aflate în între ținerea condamnatului dece-
dat, la tribunalul din circumscrip ția căruia decedatul a avut
ultimul domiciliu;
c) de către concubina condamnatului, dup ă decesul acestuia,
dacă la data decesului se afla în între ținerea sa.

Partea a II-a. Grile
168
V . Executarea hot ărârilor penale

287. Hotărârea de condamnare r ămasă definitiv ă ca urmare a
respingerii apelului de c ătre Secția penală a Înaltei Cur ți de
Casație și Justiție:
a) se pune în executare de c ătre Tribunalul Bucure ști;
b) atrage competen ța curții de apel în privin ța acordării amânării
executării pedepsei;
c) poate fi atacat ă cu contesta ție în anulare în cazul în care se
constată că împotriva unei persoane s-au pronun țat două
hotărâri definitive pentru aceea și faptă.

288. Poate fi retras ă de condamnat sau de procuror, dup ă caz:
a) contesta ția la executare întemeiat ă pe punerea în executare a
unei hotărâri care nu era definitiv ă;
b) contesta ția la executare pr in care se invoc ă amnistia;
c) cererea de apel, atât cu privire la latura penal ă, cât și cu privire
la latura civil ă a cauzei.

289. Hotărârile instan țelor penale devin executorii:
a) la data pronun țării hotărârii primei instan țe, dacă hotărârea nu
este supus ă contestației sau apelului;
b) la data pronun țării hotărârii primei instan țe, dacă apelul de-
clarat a fost retras dup ă expirarea termenului de apel;
c) în termen de 30 de zile de la pronun țarea hotărârii instan ței de
apel, dacă împotriva acesteia nu s-a formulat recurs în casa ție.

290. Hotărârile penale:
a) dobândesc putere executorie doar dup ă ce devin definitive;
b) date de prima instan ță pot fi executorii chiar dac ă nu sunt defi-
nitive;

V. Executarea hot ărârilor penale
169 c) definitive sunt puse în executare întotdeauna de c ătre judecă-
torul delegat cu executarea din cadrul instan ței care a judecat
cauza în fond.

291. Întreruperea execut ării pedepsei se dispune:
a) de instan ța în a cărei circumscrip ție se află locul de de ținere;
b) de instan ța de executare, în cazul în care persoana condamnat ă
se află în stare de libertate în urma unei întreruperi anterioare;
c) numai de c ătre judecătorie.

292. Înainte de începerea execut ării pedepsei, în cazul în care
condamnatul sufer ă de o boal ă gravă constatat ă printr-o
expertiză medico-legal ă, fiind îndeplinite toate celelalte
condiții legale:
a) Tribunalul Bucure ști este instan ța competent ă să dispună
întreruperea execut ării pedepsei, atunci când instan ța la care
hotărârea de condamnare a r ămas definitiv ă este Completul de
5 judecători al Înaltei Cur ți de Casație și Justiție;
b) Tribunalul Bucure ști este instan ța competent ă să dispună amâ-
narea execut ării pedepsei, atunci când instan ța la care
hotărârea de condamnare a r ămas definitiv ă este Completul de
5 judecători al Înaltei Cur ți de Casație și Justiție;
c) curtea de apel este instan ța competent ă să dispună amânarea
executării pedepsei, atunci când hot ărârea de condamnare a
rămas definitiv ă c a u r m a r e a s o l u ționării apelului de c ătre
Secția penală a Înaltei Cur ți de Casație și Justiție.

293. Contesta ția la executare:
a) este o cale extraordinar ă de atac;
b) poate fi formulat ă și de persoana care beneficiaz ă de întreru-
perea execut ării pedepsei;
c) este solu ționată întotdeauna de instan ța de executare.

Partea a II-a. Grile
170 294. Contesta ția la executare se poate face:
a) la instan ța în a cărei circumscrip ție se află locul de de ținere,
atunci când se invoc ă grațierea;
b) la instan ța în a cărei circumscrip ție se află locul de de ținere,
atunci când se invoc ă prescripția;
c) la instan ța de executare, când se ive ște vreo nel ămurire cu
privire la hot ărârea care se execut ă.

295. Contesta ția la executare:
a) în toate cazurile, se face la instan ța care a pronun țat hotărârea
care se execut ă;
b) poate fi reiterat ă în situația în care se invoc ă un alt temei legal
decât cel invocat ini țial;
c) se poate formula în situa ția în care se invoc ă o cauză de
micșorare a pedepsei.

296. Hotărârea de condamnare r ămasă definitivă după admiterea
apelului de c ătre Secția penală a Înaltei Cur ți de Casa ție și
Justiție:
a) se pune în executare de c ătre Tribunalul Bucure ști;
b) atrage competen ța curții de apel în privin ța acordării amânării
executării pedepsei;
c) se pune în executare de Tribun alul Militar, în cazul în care
inculpatul este militar.

297. Când a r ămas definitiv ă o hotărâre de condamnare la pe-
deapsa închisorii cu suspendarea sub supraveghere a execu-
tării pedepsei:
a) în cazul în care condamnatul invoc ă faptul că hotărârea nu era
definitivă sau că a intervenit prescrip ția, contesta ția la exe-
cutare se introduce la instan ța de executare;

V. Executarea hot ărârilor penale
171 b) Tribunalul Bucure ști este instan ța de executare competent ă să
soluționeze contesta ția la executare în cazul în care se invoc ă
grațierea, în toate cazurile în care hot ărârea a rămas definitiv ă
la Înalta Curte de Casa ție și Justiție;
c) dacă se invoc ă vreo nel ămurire cu privire la hot ărârea pro-
nunțată în recurs în casa ție, întotdeauna competen ța de solu-
ționare a contesta ției la executare revine Înaltei Cur ți de
Casație și Justiție.

298. În cazul în care se ive ște o nelămurire cu privire la hot ărârea
care se execut ă, contesta ția la executate:
a) poate viza exclusiv dispozi țiile date de instan ța de apel în
latura civil ă a cauzei;
b) se solu ționează de Tribunalul Bucure ști, în cazul în care jude-
cata în prim ă instanță a fost efectuat ă de Secția penală a Înaltei
Curți de Casație și Justiție;
c) poate fi retras ă de procuror, când este formulat ă de acesta.

299. În ceea ce prive ște procedurile desf ășurate la instan ța de
executare:
a) la judecarea cererilor de întrerupere a execut ării pedepsei
închisorii se citeaz ă inclusiv administra ția penitenciarului în
care execut ă pedeapsa condamnatul;
b) hotărârile pronun țate în prim ă instanță sunt supuse contes-
tației, în termen de 3 zile de la pronun țare;
c) judecarea contesta ției se face, de regul ă, în ședință publică, cu
citarea persoanei condamnate.

Partea a II-a. Grile
172 300. În situa ția în care, dup ă punerea în executare a unei hot ărâri
penale definitive, se invoc ă prescripția răspunderii penale:
a) recursul în casa ție trebuie introdus în te rmen de 30 de zile de
la data comunic ării deciziei instan ței de apel;
b) contesta ția la executare poate fi adresat ă la instan ța de exe-
cutare;
c) cererea de contesta ție la executare poate fi retras ă de condam-
nat sau de procuror , când este formulat ă de acesta.

Răspunsuri
173
Răspunsuri – Grile
I. Urmărirea penal ă

1. a
2. a, b 3. c 4. a 5. b
6. b
7. b, c 8. a, c 9. a, b 10. b
11. a, c
12. b, c 13. b 14. b 15. c 16. a
17. c
18. a, c 19. b 20. a, b 21. b, c
22. a, c
23. c 24. b 25. a, b 26. b
27. b
28. a, c 29. a, c 30. a, b
31. c 32. a, b 33. a, b 34. a, b
35. a, c
36. b 37. a, b 38. c 39. b
40. c
41. c 42. a, b 43. a, b 44. a, b 45. a, c
46. b, c
47. a, c 48. a, b 49. a 50. b, c
51. b
52. b, c 53. a, b 54. a 55. a
56. a
57. a, b 58. c 59. a, c
60. a, c 61. b 62. a, b 63. a
64. a
65. a, c 66. b 67. b, c 68. a, b
69. b, c
70. b 71. a, c 72. a, c 73. a, c 74. c
75. a
76. c 77. c 78. c 79. a, b
80. b, c
81. c 82. b, c 83. a, b 84. c
85. c
86. b 87. a, b

Grile
174 88. a, c
89. a, b
90. c
91. b 92. a, b 93. b, c 94. a, b 95. a 96. c
97. a, b
98. c
99. c 100. a, c 101. b 102. c 103. b, c 104. a, b
105. a
106. a, b
107. a 108. a, b 109. b, c

II. Camera preliminar ă
110. b
111. b, c 112. c
113. b, c
114. b 115. b, c 116. b 117. a, c 118. a
119. b, c 120. a, c
121. b
122. c 123. a, c 124. b, c 125. b, c 126. c
127. a, c 128. a, b

III. Judecata
129. c
130. c 131. b
132. a, b
133. a 134. b 135. a, b 136. a
137. b, c 138. c
139. a, b
140. a, c 141. a, b 142. b, c 143. b, c
144. a, c 145. c
146. b
147. a, c 148. a, c 149. a, b

Răspunsuri
175 150. a, b
151. b, c
152. a
153. b, c 154. a, c 155. c
156. a, b
157. b, c 158. c 159. a, c
160. b
161. b, c 162. a, c 163. a, c
164. a, c
165. a, b 166. b, c 167. a, c
168. a, b
169. a, c 170. a, c 171. a, b
172. a, c
173. a, b 174. b, c 175. b, c
176. a, b
177. b 178. b 179. b
180. a
181. a, b 182. a, b
183. a, c
184. c
185. b 186. a, b 187. b
188. a
189. a, c 190. a, b 191. a, c
192. b, c
193. b 194. b, c 195. a
196. a
197. a, c 198. a 199. a, c
200. b
201. a, c 202. a, c 203. c
204. c
205. b 206. c 207. a, b
208. c
209. a 210. b, c 211. a, c
212. a, c
213. a 214. c
215. b, c
216. b
217. c 218. a 219. b
220. a, b
221. a, b 222. a 223. c
224. b
225. a 226. b, c 227. b
228. b
229. b 230. c 231. c
232. b, c
233. a, c 234. a, b 235. b
236. a, c
237. a, b 238. a, c 239. a
240. a, b
241. a, c 242. a, b 243. a, c
244. a, b
245. a

Grile
176 246. c
247. b
248. b, c
249. a, c 250. c 251. c 252. b, c
253. c
254. c
255. a 256. b, c 257. c 258. a, b
259. a, c
260. b, c
261. a, c 262. a

IV . Proceduri speciale
263. c
264. a, c
265. a, b 266. c 267. a 268. a, b 269. b, c
270. b 271. b
272. a, c 273. c
274. a, b
275. b, c 276. c 277. c 278. b, c
279. b 280. a, b
281. c 282. a
283. b
284. a, c 285. a, b 286. c
V . Executarea hot ărârilor penale

287. b, c
288. a, b 289. a 290. b
291. a 292. b, c
293. b 294. a, b 295. b, c
296. b 297. a, c
298. a, c 299. a, c 300. b, c

Lista deciziilor de neconstitu ționalitate
177
ANEXĂ
Curtea Constitu țională – lista deciziilor
de neconstitu ționalitate pronun țate cu privire
la prevederile cuprinse în Partea special ă a Codului
de procedur ă penală

Articol
supus
controlului
de consti-
tuțio-
nalitate

Numărul
și data
deciziei

Monitorul
Oficial

Soluția Curții
Constituționale Act
normativ
de modifi-
care a
Codului de
procedură
penală
Art. 311
alin. (3) C.
proc. pen. Decizia
din data
de
28 febru-
arie 2017 Nepublicat ă.
Comunicat
de presă din
data de 28
februarie
2017,
disponibil la
www.ccr.ro Cu unanimitate de voturi,
Curtea a admis excep ția de
neconstituționalitate a dispo-
zițiilor art. 311 alin. (3) C.
proc. pen. și a constatat c ă
soluția legislativ ă care
exclude obliga ția informării
suspectului/ inculpatului
despre schimbarea încadr ării
juridice este neconsti-tuțională.
Art. 318 C.
proc. pen. Decizia nr.
23 din 20
ianuarie
2016 M. Of. nr.
240 din 31
martie 2016 Curtea Constitu țională, cu
majoritate de voturi, a admis excepția de neconstitu țio-
nalitate și a constatat c ă
dispozițiile art. 318 C. proc.
pen. sunt neconstitu ționale.
Curtea a re ținut că dispozițiile
criticate contravin principiului legalității, prevăzut de art. 1
alin. (5) din Constitu ție, pre-
cum și prevederilor art. 124 Art. II
pct. 82 din
O.U.G.
nr. 18/2016

Anexă
178 Articol
supus
controlului
de consti-
tuțio-
nalitate

Numărul
și data
deciziei

Monitorul
Oficial

Soluția Curții
Constituționale Act
normativ
de modifi-
care a
Codului de
procedură
penală
alin. (1) coroborate cu art.
126 alin. (1), potrivit c ărora
justiția se înf ăptuiește în
numele legii și se realizeaz ă
prin instan țele judecătorești
stabilite de lege
Art. 335
alin. (4) C.
proc. pen. Decizia nr.
496 din 23
iunie 2015 M. Of. nr.
708 din 22
septembrie
2015 Curtea Constitu țională, cu
majoritate de voturi, a admis
excepția de neconstitu ționa-
litate a dispozi țiilor art. 335
alin. (4) C. proc. pen., stabilind că soluția legislativ ă
potrivit căreia judecătorul de
cameră preliminar ă hotărăște
„fără participarea procurorului
și a suspectului sau, dup ă
caz, a inculpatului” este ne-
constituțională. Art. II
pct. 84 din
O.U.G.
nr. 18/2016
art. 341
alin. (5) C.
proc. pen. Decizia nr.
599 din 21
octombrie
2014 M. Of.
nr. 886 din 5
decembrie
2014 Curtea Constitu țională a
admis excep ția de neconsti-
tuționalitate a dispozi țiilor
art. 341 alin. (5) C. proc. pen.,
stabilind că soluția legislativ ă
potrivit căreia judecătorul de
cameră preliminar ă se pro-
nunță asupra plângerii „f ără
participarea petentului, a procurorului și a intima ților”
este neconstitu țională. Art. II
pct. 91 din
O.U.G.
nr. 18/2016
Art. 341
alin. (6) lit.
c) și alin. (7)
pct. 2 lit. d)
C. proc.
pen. Decizia nr.
733 din 29
octombrie
2015 M. Of. nr. 59
din 27
ianuarie 2016 Curtea Constitu țională, cu
unanimitate, a stabilit c ă dis-
pozițiile art. 341 alin. (6) lit. c)
și, prin extindere, ale art. 341
alin. (7) pct. 2 lit. d) C. proc. pen. sunt neconstitu ționale Art. II
pct. 91 din
O.U.G.
nr. 18/2016

Lista deciziilor de neconstitu ționalitate
179 Articol
supus
controlului
de consti-
tuțio-
nalitate

Numărul
și data
deciziei

Monitorul
Oficial

Soluția Curții
Constituționale Act
normativ
de modifi-
care a
Codului de
procedură
penală
prin împiedicarea accesului la
justiție în cazul solu țiilor de
renunțare la urm ărirea
penală.
art. 341
alin. (10) C.
proc. pen. Decizia
nr. 663 din
11
noiembrie
2014
M. Of. nr. 52
din 22
ianuarie 2015 Curtea Constitu țională a decis
că soluția legislativ ă cuprinsă
în art. 341 alin. (10) C. proc.
pen. potrivit c ăreia judecătorul
de camer ă preliminar ă se
pronunță „fără participarea
procurorului și a inculpatului”
este neconstitu țională. Art. II
pct. 94 din
O.U.G. nr.
18/2016
Art. 344
alin. (4),
345
alin. (1),
346 alin.
(1), 347
alin. (3)
C. proc.
pen. Decizia
nr. 641 din
11
noiembrie
2014
M. Of. nr.
887 din 5
decembrie
2014 Curtea Constitu țională, cu
unanimitate, a stabilit urm ă-
toarele: – dispozițiile art. 344 alin. (4)
C. proc. pen. sunt neconsti-tuționale;
– soluția legislativ ă cuprinsă în
art. 345 alin. (1) și în art. 346
alin. (1) C. proc. pen., potrivit
căreia judecătorul de camer ă
preliminară se pronun ță „fără
participarea procurorului și a
inculpatului ”, este neconstitu-
țională;
– dispozițiile art. 347 alin. (3)
C. proc. pen. raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din
același cod sunt neconstitu-
ționale.
Legea
nr. 75/2016
Art. 347
alin. (1) C. Decizia
nr. 631 din M. Of. nr.
831 din 6 Curtea Constitu țională, cu
unanimitate, a decis c ă Legea
nr. 75/2016

Anexă
180 Articol
supus
controlului
de consti-
tuțio-
nalitate

Numărul
și data
deciziei

Monitorul
Oficial

Soluția Curții
Constituționale Act
normativ
de modifi-
care a
Codului de
procedură
penală
proc. pen. 8
octombrie noiembrie
2015 soluția legislativ ă cuprinsă în
art. 347 alin. (1) din Codul de
procedură penală potrivit
căreia numai „procurorul și
inculpatul” pot face con-testație cu privire la modul de
soluționare a cererilor și a
excepțiilor, precum și împo-
triva soluțiilor prevăzute la art.
346 alin. (3) (5) este neconsti-
tuțională.
Art. 347
alin. (1) C.
proc. pen. Decizia
din data
de 17
ianuarie
2017 Nepublicat ă.
Comunicat
de presă din
data de 18
ianuarie
2017,
disponibil la
www.ccr.ro Curtea Constitu țională, cu
unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstitu ționa-
litate și a constatat c ă soluția
legislativă cuprins ă în
dispozițiile art. 347 alin. (1) C.
proc. pen., în redactarea anterioară modificării prin
Legea nr. 75/2016, care exclude posibilitatea de a face contesta ție împotriva
soluției prevăzute la art. 346
alin. (2), este neconsti-
tuțională.
Art. 374
alin. (7)
teza a doua
C. proc.
pen. Decizia
nr. 76 din
26
februarie
2015
M. Of.
nr. 174 din
13 martie
2015 Curtea Constitu țională, cu
unanimitate, a constatat c ă
soluția legislativ ă de
excludere a procurorului de la dezbaterea contradictorie a
probelor cuprins ă în art. 374
alin. (7) teza a doua C. proc. pen. este neconstitu țională. Art. II,
pct. 98, din
O.U.G.
nr. 18/2016
Art. 399
alin. (3) Decizia nr.
44 M. Of.
nr. 305 din Curtea Constitu țională, cu
unanimitate de voturi, a Art. II
pct. 101 din

Lista deciziilor de neconstitu ționalitate
181 Articol
supus
controlului
de consti-
tuțio-
nalitate

Numărul
și data
deciziei

Monitorul
Oficial

Soluția Curții
Constituționale Act
normativ
de modifi-
care a
Codului de
procedură
penală
lit. d) C.
proc. pen.
din 16
februarie
2016
21 aprilie
2016
stabilit că dispozițiile art. 399
alin. (3) lit. d) C. proc. pen.
sunt constitu ționale în m ăsura
în care se refer ă numai la
măsurile educative
neprivative de libertate. O.U.G.
nr. 18/2016
Art. 428
alin. (1) cu
referire la
art. 426
lit. i) C.
proc. pen. Decizia nr.
501
din 30
iunie 2016
M. Of.
nr. 733 din
21
septembrie
2016 Curtea Constitu țională, cu
unanimitate de voturi, a admis
excepția de
neconstituționalitate și a
constatat c ă dispozițiile art.
428 alin. (1) cu referire la art. 426 lit. i) C. proc. pen. sunt neconstituționale. Art. II
pct. 110 din
O.U.G.
nr. 18/2016
Art. 431
alin. (1) din
C. proc.
pen. Decizia nr.
542 din 14
iulie 2015
M. Of.
nr. 707 din
21
septembrie
2015 Curtea Constitu țională, cu
unanimitate, a admis excep ția
de neconstitu ționalitate a
dispozițiilor art. 431 alin. (1)
C. proc. pen. și a stabilit c ă
soluția legislativ ă potrivit
căreia admisibilitatea în
principiu a contesta ției în
anulare se examineaz ă de
către instanță „fără citarea
părților” este neconsti-
tuțională. Art. II
pct. 111 din
O.U.G.
nr. 18/2016
Art. 434
alin. (1)
teza întâi
C. proc.
pen.
Decizia
nr. 540
din 12
iulie 2016
M. Of.
nr. 841 din
24 octombrie
2016 Curtea, cu majoritate de
voturi, a admis excep ția de
neconstituționalitate și a
constatat c ă soluția legislativ ă
cuprinsă în dispozi țiile art.
434 alin. (1) teza întâi C. proc. pen., care exclude atacarea cu recurs în casa ție
a deciziilor pronun țate de O.U.G.
nr. 70/2016

Anexă
182 Articol
supus
controlului
de consti-
tuțio-
nalitate

Numărul
și data
deciziei

Monitorul
Oficial

Soluția Curții
Constituționale Act
normativ
de modifi-
care a
Codului de
procedură
penală
Înalta Curte de Casa ție și
Justiție, ca instan ță de apel,
este neconstitu țională.

Art. 436
alin. (2), art.
439 alin.
(41) teza
întâi și art.
440 alin. (1)
și (2) C.
proc. pen.
Decizia nr.
432
din 21
iunie 2016
M. Of. nr.
841 din 24
octombrie
2016 Curtea Constitu țională, cu
unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstitu ționa-
litate și a constatat c ă
dispozițiile din Codul de
procedură penală cuprinse în
art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (41) teza întâi și art. 440 alin.
(2), cu referire la men țiunile
care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs
prin avocat, sunt neconstitu-
ționale. O.U.G.
nr. 70/2016
Art. 440
alin. (2) C.
proc. pen.
Decizia nr.
591 din 1
octombrie
2015
M. Of. nr.
861 din 19
noiembrie
2015 Curtea Constitu țională, cu
unanimitate, a admis excep ția
de neconstitu ționalitate a
dispozițiilor art. 440 alin. (2)
C. proc. pen. și a constatat c ă
sintagma „dac ă cererea este
vădit nefondat ă” din cuprinsul
acestora este neconstitu-țională. Legea
nr. 75/2016
și O.U.G.
nr. 70/2016
Art. 453
alin. (1) lit.
f) C. proc.
pen. Decizia nr.
126 din 3
martie
2016
M. Of. nr.
185 din 11
martie 2016 Curtea Constitu țională a
stabilit că soluția legislativ ă
cuprinsă în art. 453 alin. (1)
lit. f) C. proc. pen., care nu limitează cazul de revizuire la
cauza în care a fost invocat ă
excepția de neconstitu țio-
nalitate, este neconstitu-țională. Art. II
pct. 113 din
O.U.G.
nr. 18/2016

Lista deciziilor de neconstitu ționalitate
183 Articol
supus
controlului
de consti-
tuțio-
nalitate

Numărul
și data
deciziei

Monitorul
Oficial

Soluția Curții
Constituționale Act
normativ
de modifi-
care a
Codului de
procedură
penală
Art. 453
alin. (3) și
alin. (4)
teza întâi și
art. 457
alin. (2) C.
proc. pen. Decizia
din data
de 17
ianuarie
2017 Nepublicat ă.
Comunicat
de presă din
data de 18
ianuarie
2017,
disponibil la
www.ccr.ro Curtea Constitu țională, cu
unanimitate de voturi, a admis
excepția de neconstitu țio-
nalitate și a constatat c ă:
– dispozițiile art. 453 alin. (3)
C. proc. pen. sunt neconstitu-ționale cu privire la cazul de
revizuire prev ăzut la alin. (1)
lit. a); – soluția legislativ ă cuprinsă în
dispozițiile art. 453 alin. (4)
teza întâi C. proc. pen., care exclude posibilitatea revizuirii hotărârii de achitare pentru
cazul prev ăzut la alin. (1) lit.
a), este neconstitu țională;
– soluția legislativ ă cuprinsă în
dispozițiile art. 457 alin. (2) C.
proc. pen., care exclude cazul
de revizuire prev ăzut la
art. 453 alin. (1) lit. a), este neconstituțională.
Art. 459
alin. (2) C.
proc. pen. Decizia
nr. 506 din
30 iunie
2015
M. Of. nr.
539 din 20
iulie 2015 Curtea Constitu țională, cu
majoritate de voturi, a admis
excepția de neconstitu țio-
nalitate a dispozi țiilor art. 459
alin. (2) C. proc. pen. și a
constatat c ă soluția legislativ ă
potrivit căreia admisibilitatea
în principiu a cererii de revizuire se examineaz ă de
către instanță „fără citarea
părților” este neconstitu-
țională.
Art. II pct.
114 din
O.U.G. nr.
18/2016

Anexă
184 Articol
supus
controlului
de consti-
tuțio-
nalitate

Numărul
și data
deciziei

Monitorul
Oficial

Soluția Curții
Constituționale Act
normativ
de modifi-
care a
Codului de
procedură
penală
Art. 484
alin. (2) și
art. 488 C.
proc. pen. Decizia nr.
235 din 7
aprilie
2015 M. Of. nr.
364 din 26
mai 2015 Curtea Constitu țională, cu
unanimitate, a decis c ă
dispozițiile art. 488 C. proc.
pen., precum și soluția
legislativă cuprinsă în art. 484
alin. (2) C. proc. pen., care exclude persoana v ătămată,
partea civil ă și partea
responsabil ă civilmente de la
audierea în fa ța instanței de
fond, sunt neconstitu ționale. Art. II
pct. 122 din
O.U.G. nr.
18/2016
Art. 4884
alin. (5) C.
proc. pen. Decizia nr.
423 din 9
iunie 2015 M. Of. nr.
538 din 20
iulie 2015 Curtea Constitu țională, cu
majoritate, a stabilit c ă soluția
legislativă potrivit c ăreia
contestația privind durata
procesului penal se solu țio-
nează „fără participarea
părților și a procurorului” este
neconstituțională. Art. II
pct. 126 din
O.U.G.
nr. 18/2016
Art. 5491
alin. (2),
alin. (3) și
alin. (5) C.
proc. pen. Decizia nr.
166 din 17
martie
2015
M. Of. nr.
264 din 21
aprilie 2015 Curtea Constitu țională a
stabilit urm ătoarele:
– dispozițiile art. 549
1 alin. (2)
C. proc. pen. sunt neconstitu-ționale;
– soluția legislativ ă cuprinsă în
art. 549
1 alin. (3) C. proc.
pen., potrivit c ăreia judecăto-
rul de camer ă preliminar ă se
pronunță „în camera de
consiliu, f ără participarea
procurorului ori a persoanelor
prevăzute la alin. (2)”, este
neconstituțională;
– soluția legislativ ă cuprinsă în
art. 5491 alin. (5) C. proc. Art. II
pct. 128 din
O.U.G.
nr. 18/2016

Lista deciziilor de neconstitu ționalitate
185 Articol
supus
controlului
de consti-
tuțio-
nalitate

Numărul
și data
deciziei

Monitorul
Oficial

Soluția Curții
Constituționale Act
normativ
de modifi-
care a
Codului de
procedură
penală
pen., potrivit c ăreia instan ța
ierarhic superioar ă ori
completul competent se
pronunță „fără participarea
procurorului și a persoanelor
prevăzute la alin. (2)”, este
neconstituțională.