Gheorghiță Bianca – Felicia [603311]

2016

Gheorghiță Bianca – Felicia

Urbanism, Dezvoltare urbană

[LANDSCAPE URBAN – CARTIERUL
SUBCETATE, ARAD]
Lucrarea de față răspunde unor probleme prezente în contextul actual al orașelor din
România, probleme ca re se confruntă cu o ca litate a vieții scăzută și cu o formă dominant ă a
migraț iei oamenilor de la oraș la sat și incearcă să ofere metode de remediere a acestora
printr -o intervenție punctuală în oraș ul Arad – o dezvoltare urbană menită a schimba
mentalitatea cu care este perce pută viața cotidiană .

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
2

Cuprins

REZUMAT

1 CADRUL TEORETIC – CONCEPTUL DE LANDSCAP E URBANISM

2 CADRUL ANALITIC (CONTEXT )
2.1 INTRODUCEREA CONTEXTU LUI – PROCESUL DE URBANIZ ARE
2.2 ANALIZA CONTEXTULUI
2.3 PROBLEMELE PREZENTE

3 CADRUL DE PLANI FICARE ȘI PROIECTARE
3.1 DISCUTAREA SCENARIULU I
3.2 AMPLASAMENTUL
3.2.1 Alegerea amplasamentului
3.3.2 Situația existentă
3.3 INTERVENȚ IILE PROPUSE
3.3.1 Structura bazică spațială și funcțională
3.3.2 Design detaliat
3.4 ETAPIZARE . IMPACTUL INTERVENȚ IEI ÎN VIITOR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
3

Rezumat

Lucrarea de față abordează concepte posibile ș i problematicile prezente atunci când se
necesită o noua dezvoltare urbană . Întreaga lucrare este organizată î n trei cadre. Primul cadru
(cadrul teo retic ) explică conceptul care va contura noua dezvoltare, cel de landscape
urbanism ș i se va explica de ce s-a ales acest concept .
Cel de -al doilea cadru, cadrul analitic , își propune o introducere î n context, pentru ca
cititorul să înțeleagă mai bine pri ncipiile prezentate în următorul cadru, pentru a le putea
încadra într -un context general (nu este același lucru aplicarea anumitor principii în România
sau în S.U.A, context explicat în acest cadru analitic) . Contextul se referă în principiu la o
introduc ere și o scurtă analiză asupra modului în care este percepută urbanizarea în Româ nia,
lucru care ne va face să înț elegem mai bine neces itatea de noi dezvoltă ri urbane care să
răspundă problematicilor enunț ate, iar într -un final se va ajunge la o introducer e în context la
o scară mai mică – orașul Arad.
În cel de -al treilea cadru, cadrul de planificare și proiectare , se va î ntocmi un
scenariu general care va fi la rândul să u filtrat și pus î n aplicare prin intermediul unor principii
ale planificării, după c are se vor prezenta în linii mari niște propuneri de operare î n timp (acest
cadru al planificării oferă o rețetă generală în ceea ce înseamnă proiectarea de noi dezvoltări
urbane – în contextul prezentat în cadrul anterior, cel al orașelor din România) .
Totodată , se va introduce mai exact amplasamentul pe care se vor contura lucrurile
prezentate mai sus, se va explica de ce s -a ales amplasamentul respectiv și care este situația
existentă î ntr-un cadru mai restrâns, iar î n final vor fi prezentate intervenț iile propuse cu
impact ul pe care acestea le vor avea în viitor asupra arădenilor ș i nu numai.
În principiu, lucrarea de față, împărțită î n cel e trei cadre (pentru o mai bună organizare
și ințelegere), oferă o rețetă asupra modului î n care se poa te ajunge l a o dezvoltare urbană de
succes, funcțională și cu o calitate a vieții ridicată î n contextu l actual al orașelor din Româ nia.

Cuvinte cheie: Dezvoltare urbană , Landscape urban ism,
Diversitate socială , Network , Nod de activitate

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
4

1 Cadrul teoreti c – Conceptul de landscape urbanism
Voi î ncepe descrierea conceptului de landscape urbanism printr -un citat de Tom
Turner : „The city of the future will be an infinite series of landscapes: psychological and
physical, urban and rural, flowing apart and toge ther. They will be mapped and planned for
special purposes, with the results recorded in geographical information systems (GIS), which
have the power to construct and retrieve innumerable plans, images and other records.
Christopher Alexander was right: a city is not a tree. It is a landscape.” ( citat de Tom Turner –
1996) [1]
Landscape urbanism încearcă să ofere o modalitate de a ține cont de condiț ii urbane
complexe: una se referă la problematica infrastructurii, managementul apei, biodiversitatea,
activi tăți umane, iar alta întreabă și examinează implicațiile orașului în peisaj și a peisajului în
oraș.
Parte din puterea și profunzimea “ landscape urbanism ”-ului vine din alăturarea a două
cuvinte care în trecut erau folosite în opoziție, acestea sugerând o disciplină hibridă : “in pairing
landscape with urbanism, landscape urbanism seeks to reintroduce critical connections with
natural and hidden systems and proposes the use of such systems as a flexible approach to
the current concerns and prob lems of the ur ban condition.” [1 ]

Figura 1 Ală turarea celor doi termeni: urbanism ș i landscape .
Sursa : stânga: http://adevarul.ro/locale/arad/aradul -singurul -centru -informare -promovare -turistica -regiune –
realizat -fonduri -europene – 1_52db9711c7b855ff569bfe66/index.html dreapta : http://7-themes.com/7013402 -hills-
landscape.html
Această alăturare de termeni oferă o modalitate de a face referință la oameni, locuri,
natură, în domeniul design -ului ș i al contextului urban. Prin această ală turare sunt introduse
conexiuni critice cu naturalul și sistemele ascunse ș i propun e folosirea a cestor sisteme ca și o
abordare flexibilă la problema ticile curente și condițiile urbane. Această flexibilitate a permis
rezolvarea landscape urbanism -ului în două modalităț i diferite care pot fi descrise ca și
“machine landscape ” (definită de Mohsen Mosta favi) sau “ field operations ” (James
Corner).[1 ]
“Machinic landscape ” abordează un studiu și o analiză mai specifică a sitului pentru
a identifica forț ele care stau la baza acestuia. După care toate acestea sunt bagate î ntr-un
mecanism abstract (de obicei u n algoritm) care creează o formă arhitecturală , de ob icei de
scară mare și geometrie organică .
“Field operation ” caută un produs cu un final nu așa bine determinat ca ș i “machinic
landscape”. Design -ul și construirea sa folosește sisteme naturale complexe și întrepătrunse

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
5

bazate pe comunități ecologice ș i pattern -uri hidrologice. Scopul final este acela de a crea un
peisaj activ care repară și îmbunătățeș te zone n aturale de obicei distruse, creâ nd deseori
elemente de peisaj semnificative ș i poetice.
În lucr area de față , ne vom concentra pe “ field operation ”, conceptul de “machinic
landscape” fiind prezentat doar cu scopul de a înț elege complexitatea pe care “landscape
urbanism” o prezintă .
În ciuda diferitelor nuanțe de sensuri și abstractiză ri alocate acest ui concept,
“landscape urbanism” încearcă să înț eleag ă complexitatea masivă a lumii în care trăim, să
lucrăm î n colaborare cu diferite d iscipline pentru a produce soluț ii care sunt respectuase cu
situl și cei ce -l locuiesc, și totodată să creeze noi spații urbane care să contribuie la teritoriul
mai larg nat ural ș i cultural.

2. Cadrul analitic (context)
Ca și ră spuns la conceptul prezentat mai sus, s -a ales orașul Arad din Româ nia pentru
a fi situl proiectului d atorită conflictelor spațiale existente înt re caracterul peisajului ș i cererile
de urbanizare. Prin urmare, î n acest capitol se va incerca o anumită prezen tare a contextului
și o analiză pornind de la o scară mare – România și ajungând la scara oraș ului Arad pentru a
scoate în evidență conflicte sp ațiale mai concrete, felul î n care se iau deciziile la modul actual
și legăturile care lipsesc î n planurile curente ale guvernului ca re duc la problemele existente și
potențiale în oraș .

2.1 Introducerea contextului – procesul de urbanizare
În această parte voi analiza procesul urbanizării României atât în perioada socialistă
(mai puț in) c ât și perioada postsocialistă [7] deoarece acestea su nt perioadele de mare
importanță și relevanță în ceea ce înseamnă istoria urbanizării româneș ti.
Procentul populație i urbane în perioada pre -socialistă a fost una foarte mică, mult sub
nivelul Europei. În anul 1930, procentul populaț iei urb ane este de doar 21,4% (142 oraș e),
majoritatea acestora l ocuind în reședințe de județ . [7]
Statistica migraționistă în perioada de după 1989 arată o egalizare a diferitelor sensuri
ale migraț iei. Din anul 1997, forma dominantă a migrației este cea de la oraș la sat, model ne
mai c unoscut în istoria Româ niei moderne , procentul populației urbane scăzâ nd la 52,7%.
Aceste schimbări nu se datorează însă doar dezurbanizării ș i altor proce se cum ar fi
suburbanizarea, scăderea sporului natural al orașelor, migrația internaț ională, chiar dac ă
acestea au afectat scăderea într -un procent încă redus. Apariția suburbaniză rii conform opiniei
lui Sz elenyi (1996) [8] este o dovadă certă a faptului în perioada postsocialistă tranziția nu se
realizează doar la nivelul economic ci și social schimbâ nd practic modelul urbanizării din cea
caracteristică sistemului socialist în cea caracteristică sistemului capitali st. Face acest lucru
prin apariț ia unor elemente caracteristice modelului vestic, un exempl u tipic fiind cel al
suburbaniză rii.

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
6

Analizând aspectele statistice și demografice ale urbanizării României, putem afirma
că modelul acesteia se încadrează î n modelul ță rilor Est -Europene, formulat de că tre Szelenyi
(1996) [8], al cărei caracteristică este sub -urbanizarea (under urbanization).
La începutul perioa dei analizate, procentul populației urbane era foarte scăzută, fapt
care a dus la încercarea contin uă de a mări acest procent în toate modalităț ile posibile.
Urbanizarea perioadei socialiste a avut două surse majore: mobilitatea populaț iei rurale către
zonele urbane, precum și sporirea numărului de localități declarate oraș e.
După 1989, datorită schimb ării sistemului economic și social, modelul urbanizării se
schimbă și el, urmând -o pe cea a societăț ilor capitaliste. Un indicator important al acestui fapt
este apariția, deși într -o măsură mică a procesului de suburbanizare, tipic modelului de
urbanizare capitalistă . Alte posibile indicatoare ale acestui fapt a r putea fi diversificarea urbană
(atât la nivel social cât și economic) ș i creșterea segregă rii locative. [ 7]

Figura 2 stânga: Procesul de urbanizare în România; dreapta: procesul de urbanizare în Arad
Sursa informatiei: Prim ăria Mun. Arad

2.2 Analiza contextului
Am ales orașul Arad pentru o analiză a contextului mai deta liată deoarece după anul
1989 (cum a fost prezentat ș i la punctul anterio r) face parte din grupul de orașe din vestul țării
în care au crescut s emnificativ investițiile datorită schimbărilor majore ale economiei ș i
structurii sociale.
Orașul Arad este reședința județului Arad cu o populaț ie de 159.074 locuitori (la
recensămâ ntul din anul 2011), fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al Româ niei
din punct de v edere demografic. Cu o suprafață de 116,5 kmp (teritoriul administrativ al
municipiului este de 252,85 kmp ), constituie pentru vestul României un punct important în ceea
ce privește industria ș i este de asemenea un nod important î n transporturile feroviare ș i rutiere.
Este amplasat la “intersecția unor importante rețele de comunicaț ii rutiere, respectiv Coridorul
European rutier IV cu traseul ș oselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia; situarea la intersecț ia
drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) ș i 275 km de Budapesta (V), precum
și E 671 la 50 km de Timișoara (S) ș i 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant
pentru dezvoltarea sa economică și urbană .” (sursa: Wikipedia [9]). Municipi ul Arad este
totodat ă poarta principal ă de intrare în România – este situat la 17 km de Curtici (care est e cel
mai mare punct vamal de căi ferate din vestul țării) și totodată beneficiază de un acces extrem

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
7

de rapid î n ceea ce priveș te punctele de frontier ă pe cal e rutieră și aeriană . Cele mai apropiate
puncte de frontier ă sunt pe cal e rutieră : localitatea Turnu la 20,3 km, orașul Nădlac la 54 km,
Vărșand la 68 km. Un alt punct im portant este Aeroportul Internaț ional Arad.

Figura 3 : Arad – încadrare în teritoriu. Sursă : desen propriu

Figura 4 : Evoluția ț esutului urban după perioade istorice. Sursa informa ției: http://www.primariaarad.ro/
[10], desen propriu
Cunoașterea trecutului istoric al or așului este o condiție esențială în stabilirea direcț iilor
sale de dezvoltare urbanistică . Astfel, se p oate observa zona centrală cu structura țesutului
formată majoritar î n prima parte a secolului al XVII – lea (Cetatea Veche); î n harta din anul
1838 se p oate observa deja apariț ia primelor cartiere: Aradu Nou, Micălaca, Gai, Sânicolaul
Mic și totodată Cetatea Nouă și Podgoriile Aradului. În 1890 se observă apariția cartierului
Pârneava, în harta din 1947 se observă apariț ia ma i multor cartiere cum ar fi: G rădiște,
Cartierul Funcționarilor, Cădaș, Bujac; iar î ntre 1975 -1990 apare cartierul Subcetate, fiind cel
mai nou cartier a l oraș ului Arad .
Pentru a avea o viziune de ansamblu mai concretă asupra orașului Arad, pe lângă
prezentarea de mai sus î n lini i mar i a mediului construit după vechime, este necesară o

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
8

reprezentare a distribuției spaț iilor verzi p entru o mai concretă viziune asupra calității vieț ii
locuitorilor (Figura 5 ).

Figura 5: Studiu peisagistic spaț ii verzi. Sursa: http://www.primariaarad.ro/ [10]
Se observă concentrarea spa țiilor verzi î n zon a centrală și pe malul Mureșului și
totodată faptul că majoritatea sunt doar mici spații verzi î ntre blo curi. Parcul natural Lunca
Mureșului Inferior se află la periferia orașului, oraș care în mod inevitabil este î nconjurat de
terenuri agricole.
În figur a următoare (Figura 6) este făcută o analiză pe layere care cuprinde: the natural
layer , layer of agricultural landscape, urban layer si pleasure and leisure la yer (despre care s –
a vorbit mai mult la punctul 1.2 Metodologia de abordare ). Din această analiză reies
urmă toarele lucruri:
Calități/potențiale calităț i:
– Râul Mureș ;
– Parcul natural Lunca Mureș ului Inferior ;
– Cetatea Veche ;
– Centrul Vechi ;
– Spațiile verzi de pe malul râului Mureș ;
– Multitudinea terenurilor agricole  resurse adecvate.
Slăbiciuni/riscuri:
– Malul râului Mureș î n principiu neamenajat ;
– Spații verzi puține, izolate ș i neamenajate ;
– Necorelarea layer -ului natural cu cel urban ;
– Cetatea – nu este deschis ă publicului și nu este restaurată ;
– Absen ța spa țiilor verzi/ de recreere î n cartiere (ele sunt c oncentrate în jurul Centrului
Vechi și Cetăț ii);

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
9

– Prezența terenurilor neutilizate (atât ca și mediu construit cât și ca spațiu verde) în zone
cu potenț ial (în ap ropierea centrului oraș ului – ex: Figura 7 dreapta – cartierul
Subcetate) .

Figura 6: Analiza pe layere – Arad (reinterpretare după “The Dutch Layer Approach”) .
Sursa hartă: Google Earth

2.3 Problemele prezente
În urma scurtei analize prezentate la pu nctul anterior, reies o ser ie de probleme în
cadrul planning -ului cur ent.
Problema majoră este acuta necorelare dintre layer -ul urban și cel natural, mai exact
între mediul construit și spațiile verzi, de recreere (spaț ii publice ) în sensul în care spaț iile verzi
sunt concentrate în zona centrală și pe malul Mureș ului ( majoritatea fiind neamenajate) și sunt
absente î n cartiere. Din acest lucru reiese faptul că atât noile cartiere cât și cele vechi sunt
gândite doar din punct de vedere al mediului construi t, fără a încerca să le î mbine pe cele două
astfel încât să crească calitatea vieții î n acel cartier (lucrurile sunt gândite separat, nu
împreună ).

Figura 7: Lipsa legă turii dintre layerul urban ș i cel natural
Sursa : st ânga: http://adevarul.ro/locale/arad/aradul -singurul -centru -informare -promovare -turistica –
regiune -realizat -fonduri -euro pene -1_52db9711c7b855ff569bfe66/index.html ; dreapta: Google Earth

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
10

Alte disfuncționalităț i identificate:
– parcurile istorice nu sunt puse î n valoare;
– Mureșul, Pădurea Ceala ș i cetatea nu sunt suficient valorificate;
– spațiile verzi dintre blocuri și de pe stră zi nu sunt su ficient amenajate și întreț inute;
– există puține trasee pietonale care să lege punctele de interes din oraș ;
– Cetatea nu este valorificată în viața orașului, deș i este un element emblematic;
– există terenuri în zone cu potenț ial neutilizate (ex: Figura 7 dreapta – cartierul Subcetate) ;
– există zone de locu it cu aspect neomogen, cu vecinătăți deranjante – locuințe joase, locuințe
colective ală turate.

3. Cadrul de p roiectare
Acest capitol va introduce o propunere a unui cadru de planificare bazat ă pe cadrul
analitic contextual anterior. Acest cadru propune rezolvarea problemelor legate de lipsa
legăturilor între diferite layere î n cadrul planning -ului și situaț iei curent e și propune alternative.
3.1 Discutarea scenariului
În primul râ nd, scenariul pr opus intenționează a rezolva două dintre pr oblemele majore
ale oraș ului Arad , una dintre ele fiind lipsa legăturilor dintre layerul urban și cel natural
(problema gândirii lor ca și entităț i separate – exemplificare Figura 7).

Figura 8: Unirea layerului urban cu cel natural – landscape urbanism . Sursa informatiei :
http://repository.tudelft.nl/search/ir/?q=urbanism&faculty=&department=&type=&year = [11]

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
11

Totodată se dorește rezolvarea problemei existenței terenurilor neutilizate în zone cu
potenț ial, adică aproape de centrul oraș ului. După cum s -a explicat la punctul 2.1 Introducerea
contextului – procesul de urbanizare , statistica de după anul 1997 arată că forma dominant ă
a migraț iei este cea de la oraș la sat, model ne mai cunoscut în istoria Româ niei modern e,
procentul populației urbane scăzâ nd la 52,7%. Astfel, satele din apropierea orașului continuă
să se dezvolte, deși în oraș există suprafeț e mari de teren neconstruite. Problema rămâne în
felul în care se va construi pe aceste terenuri goale pentru a fi atractive oamenilor, astfel încât
ei să aleagă orașul î n detrimentul ruralului. A locui în oraș înseamnă un confort ridicat datorită
numeroaselor facilități care se află î n apropi ere (spațiile de dicate locurilor de muncă,
învățămâ ntului, culturii, sportului, r ecreeri etc), economisire timp și bani alocați transportului și
totodată reducerea poluă rii datorate transportului.
Aceste moduri de a gândi orașul ca o fuziune î ntre landsca pe și urbanizati on se vor
încerca a fi abordate î n ceea ce privește oraș ul Arad , oraș care este amplasat la intersecția
unor importante rețele de comunicaț ii rutiere (nu este un oraș “cul-de-sac”).

3.2 Amplasamentul
3.2.1 Alegerea amplasamentului

Figura 9 : Amplasamentul propus și identificarea cartierelor vecine. Sursa harta: Google Earth
Amplasamentul propus (care are o arie de 59,14 ha) se află la Sud de cartierul
Subcetate, fiind mărginit la Vest ș i Sud d e cartierul Aradul Nou. Toto dată, amplasamentu l este
mărginit în partea estică de un drum național și linia de cale ferată (care desparte situl de
terenurile agricole).
S-a ales ac est amplasament deoarece se află în centrul orașului, în apropiere de
centrul vechi și de Cetate, mărgin it de un drum naț ional (stradă cu trafic intens care face
legătura chiar și cu orașele din jur). Totodată , la Sud de sit, la limita cartierelor Aradul Nou ș i
Sânicolau Mic se află gara mică a oraș ului Arad, lucru care poa te fi foarte benefic sitului având
în vedere că eș ti nevoit să îl parcurgi coborând din gară și mergând ori către centrul vechi, ori
către Cetatea veche (în ideea în care Cetatea va fi deschisă publicului pe viitor – lucru dorit de
mult timp de către Primă ria Arad . Sursa: [10] ). Linia de tr en care mărgineș te situl (care face
legătura între gara mică și gara mare a orașului) face posibil ca întreg amplasamentul să fie
vizibil din tren.
Ideea urmărită în alegerea acestui amplasamen t a fost de a oferi oamenilor cât mai
multe beneficii în sensul populă rii centrului oraș ului, nu a satelor din ju r – de a concentra
activitatea în oraș . Din acest motiv s-a ales un amplasament care să aibă potenț ialul unui nod

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
12

de ac tivitate, lucru posibil datorită prezenței gării și drumului național și totodată dator ită
vecinătăț ii cu puncte de interes majore.

3.2.2 Situația existentă
Amplasamentul ales (teren li ber, neconstruit) cu o suprafață de 59,14 ha este trecut î n
P.U.Z.-ul actual al Mun. Arad ca și “zonă locuinț e cu servicii conexe – joase/medii și inalte” ș i
totodat ă “interdicție temporară de construire până la elaborare P.U.Z./P. U.D “. Din acest lucru
reiese că se doreș te o dezvoltare viit oare pe acest amplasament, dar încă nu este elaborat un
P.U.Z în acest sens (î n ultimii 10 ani s -a observat o dezvoltare a cartie rului Subcetate înspre
Sud, adică î nspre a mplasament, dezvoltare ce constă într -un ansamblu de locuinț e colective
P+2).

Figura 10 : Noile locuinț e colective – cartierul Subcetate. Sursa: Google Earth
În cele ce va urma se va aborda metoda de ana liză pe layere al olandezilor : The Dutch
Layer Approach [2] care se bazează pe o abordare care cuprinde trei layere: substratum ,
networks și occupation patterns .
Din layerul Substratum (Figura 11 st ânga ) Se observă foarte bine calitățile naturale
pe care o rașul le are și totodată buna amplasare a viitoarei dezvoltări la limita dintre spațiul
urban și spațiul natural, aproape de râul Mureș, de frumusețea Cetății și a peisajului agricol,
fiind în același timp în imediata apropiere a centrului vechi. Situl poa te fi considerat ca o
tranziție între spațiul urban și spațiul natural, amplasat atât la periferia orașului cât și în centrul
activității sale.
Din layerul Networks (Figura 11 dreapta) se observă foarte bine buna infrastructură
care leagă situl în mod dire ct de cartierele din jur, de satele din jur și mai ales relația sa directă
cu drumul înspre Timișoara – o posibilă cooperare a noii dezvoltări la o scară mai mare. Situl
este bordat în partea estică și de o pistă de biciclete (paralel cu drumul național) c are face
legătura între satele învecinate (Fântânele, Vladimirescu) cu centrul istoric (pista are
continuitate între: Sânicolaul Mic, Aradul Nou, Subcetate, Centrul istoric, Zona 300). Totodată
se poate observa buna amplasare a sitului între gara Aradul No u și centrul istoric, cartierul
Subcetate, Cetatea Veche, zona 300 (vei fi obligat a parcurge situl).
În urma acestei analize reiese într -un mod evident faptul că situl reprezintă un adevărat
potențial în ceea ce înseamnă o viitoare dezvoltare, fiind capa bil de a concentra un nod de
activitate intens; nu unul care va concura cu centrul vechi, ci unul care va deveni un fel de
extensie modernă a vieții sale.

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
13

Figura 11 : Stânga: Substratum ; dreapta: Networks . Sursa harta : Google Earth

Din F igura 12 stânga în care s -a studiat layerul Occupation Patterns reiese faptul că
situl se află între două cartiere cu un regim mic de înălțime, î n care primează locuințele
individuale P și P+1. În cartierul Subcetate se găsesc izolat și punctual locuințe colective, care
apar ca niște plombe nejustificate, având regim de înălțime P+2 sau P+3. Totodată,
amplasamentul se află între două cartiere care au apă rut în perioade diferite: aproximat iv 1830
( cartierul Aradul Nou și Sânicolaul Mic) ș i 1975 -1990 (cartierul Subcetate).
În Figura 12 dreapta s-a făcut o analiză funcțională a vecinătăț ilor amplasam entului
pentru a avea o mai bună vedere de ansamblu asupra zonei și a înțelege mai bine potenț ialul
de nod de activitate despre care vorbeam mai sus. Se observă multitudinea de spații de
recreere și de sport și se scoate în evidență apropierea de gara mică, de centrul vechi ș i de
Cetatea veche, care reprezintă î n sine alte noduri importante de activitate ( Cetatea veche pe
viitor – o dată cu deschiderea sa publicului). Totodată se poate observa lipsa spațiilor
comerciale în cartierul Subcetate și în Aradul Nou și totodată lipsa instituțiilor dedicate
învățămâ ntului.

Figura 12 : stânga: Occupation patterns ; dreapta: Analiza functionala . Sursa harta: Google Earth

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
14

3.3 Interven țiile propuse
Intervențiile propuse încearcă să răspundă problemelor actuale ale mediilor urbane în
România, să oprească migrația oamenilor de la oraș la sat creând noi dezvoltări urbane în
locurile cu potențial din oraș și totodată de a îmbina natura cu mediul urban care la momentul
actual sunt considerate entități separate, toate acestea prin intermediul unui amplasament gol
din apropierea centrului orașului Arad.

3.3.1 Structura bazică spațială și funcțională
Se propune crearea unui alt mod de a trăi, a unui alt mod de a folosi atât spațiul public
cât și spațiul privat (în veder ea atragerii oamenilor înspre oraș, nu înspre sat). În acest sens și
în urma analizei prezentate la punctul anterior, pe lângă funcțiunea de locuire care va prima,
se propune un mix de funcțiuni care să ajute la crearea unui spațiu public viu, mix posibil
datorită traficului intens în acea zonă (prezența gării, pistelor de biciclete, drumului național) și
poziționării sale bune față de puncte atractoare (gara, centrul vechi, Cetatea): funcțiuni
comerciale (lipsa lor în cartierele din jur). Astfel, se propun și funcțiuni comerciale (lipsa lor în
cartierele învecinate), clădiri de birouri (posibil datorită traficului intens și apropierii sale de
puncte importante și cartiere învecinate), instituții de învățământ (de exemplu în cartierele din
jur nu există grad iniță), o mică bibliotecă, mic spațiu evenimente culturale, servicii, cafenele,
restaurant, spațiu public atât mineral cât și vegetal. În principiu se doresc implementarea
diferitelor funcțiuni în vederea creării unui nod de activitate atât pentru cartieru l Subcetate, cât
și pentru întreg orașul Arad, satele din jur, chiar orașele din jur și totodată de a crea un alt mod
de a trăi, de a lucra, de a învăța, de a te relaxa, de a crea un spațiu public viu, de a îmbina
natura cu urbanul; de a aduce împreună dif erite mentalități și diferite profile sociale în vederea
dezvoltării mentalității arădene (copilul, tânărul, bătrânul, casnicul, muncitorul, omul de afaceri,
turistul etc.)
În abordarea planificării, se va ține cont de anumite principii descrise de Vicente
Guallart în cartea sa : „GEOLOGICS: Geography, Information, Architecture ” [4]. Principiile
prezentate sunt orientate înspre a crea condiții de locuire într -un teritoriu mai mult decât a
construi clădiri propriu -zise. GeoLogics reprezintă logicile Pământul ui. Sunt mecanismele pe
care le folosim pentru a interacționa cu un loc în concordanță cu regulile sale esențiale. Sunt
procese pe care le definim, bazându -ne pe puterea noastră de a recunoaște diferitele sisteme
asupra cărora acționăm, cu scopul de a impl anta structuri locuibile care urmăresc o ordine
naturală. Prin „o ordine naturală” înțelegem o ordine care se naște din natura lucrurilor, din
principiile lor bazice, urmărind pattern -uri care tind către generarea și conservarea vieții.
Arhitectura este as tfel un proces care adaugă noi layere de istorie locurilor. Dacă știe
cum să interpreteze valorile terenului, va fi capabilă să producă un loc mai valoros și mai
complex și totodată să îl lase deschis transformărilor și evoluției vieții.
Principii le descrise în carte sunt denumite ca fiind „logicile Pământului”, iar fiecărui
proiect prezentat, îi sunt alocate un anumit set de principii.
În lucrarea de față, doar anumite principii sunt considerate valabile și cu un anumit potențial în
a reuși contur area conceptului prezentat mai sus. Aceste principii sunt:
Urban Re -cycling (cuvinte cheie: centre, impulsion, metapolis, centrality, geography,
refoundation, recycling, hypercity): strategie de reorientare a dezvoltărilor urbane către centrul
orașului pen tru a fa cilita concentrarea de activități importante în vecinătatea aș ezărilor

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
15

fundamentale. Un centru potent, bine definit ș i dinamic care răspunde la condiț iile
schimbătoare ale societății ș i care este capabil să implementeze n oi funcț iuni, este atractor ul
cel mai bi ne echipat pentru a evita apariț ia unei periferii infinite.
Rurbanizing (cuvinte cheie: connecting, opening up the city, rurbanism): crearea unei limite
urbane în oras, mentinând o structură deschisă care conectează cu structura naturală a
mediului care penetrează orasul. Un spatiu “rurban” poate fi un loc de tranzitie între oras si
zona rurală. Un pre -parc între zona densă a orasuluișsi zona naturală sau agricola, care
trebuie conservată datorită unor motive legate de peisaj sau mediu, pentru a asigura o pauză
în continuitatea dintre nucleii construiti.
Re-programming (cuvinte cheie: re -inhabiting, sound automaton, gram, formulating):
stabilirea de noduri functionale în teritoriu cu scopul de a genera un ritm urban.
Democratizing (cuvinte cheie : systems, networks, protecting, history): dezvoltare urbană pe
baza faptului că se asigură un acces echitabil la cele mai bune “views”șsi la cele mai bune
locatii urbane.
Sharing (cuvinte cheie: parts, relationship, interaction, division, connection, arch itecture,
physical): utilizarea în lumea fizică a principiilor care guvernează împărtăsirea de resurse în
domeniul digital, creând o succesiune între spatiile private si spatiile împărtăsite în proximitate.
Re-urbanizing (cuvinte cheie: programme, paradigm , cycle, information, hybridization, locale,
interaction, social, sport): transformarea spatiului public al orasului prin încorporarea de noi
functiuni șsi localuri. Spatiul public este în mod direct o extensie a casei. Fiecare orasșsi
fiecare societate ar e un spatiu public relationat cu modul de a trăi. Re -urbanizarea orasului
face posibilă introducerea a noi moduri de a folosi spatiul, iar în schimb, acestea transformă
modul de a trăi a locuitorilor cartierelor cât șsi interactiunea socială dintre ei. Pro gramele care
functionează cel mai bine sunt cele care integrează diversitatea socială, diferentele de vârstă
si care pot fi folosite în diferite moduri în diferite ore ale zilei si totodată cele care fac locuitorul
să fie protagonist al actiunii, nu doar s pectator (cum ar fi de ex. facilitătile sportive).
Self-sufficiency (cuvinte cheie: energy, creation, interaction, connection, environment):
dezvoltarea de sisteme care permit unitătilor de locuit să realizeze un balans între resursele
care sunt băgate î n sistem si cele care sunt scoase din sistem.

Figura 13: Principii „GEOLOGICS: Geography, Information, Architecture” Sursa: [4]

Amplasamentul prezintă limite bine conturate – către Sud -Vest sunt parcele private, la
Nord este interdictie de constru ire datorită conductei de gaze naturale de înaltă presiune, iar
la Est se află drumul national si calea de linie ferată.
Se propune prelungirea tramei stradale organice din sec. XVIII (astfel se fac legături
mai puternice între noua dezvoltare si centrul v echi) si crearea de legături între acestea si
arterele principale existente (coeziune între organicul sec. XVIII – Aradul Nou si gridul sec. XX

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
16

– Subcetate). Totodată, se propun unele artere curbe pentru a nu se încuraja viteza ridicată a
automobilelor si noi rute ale autobuselor cât si trei noi statii de autobus la nodurile de activitate
importante si totodată piste de biciclete pe arterele importante de circulatie.

Figura 14: Zonificare; Artere principale de circulatie; Puncte de interes; Traseu verde si comercial
Sursa: desen propriu

3.3.2 Design detaliat

Figura 15: Plan mobilare; Sursa: desen propriu

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
17

În zona de interdic ție de construire datorită conductei de gaze naturale de înaltă
presiune care se află la nord -ul amplasamentului se amenajează un parc cu d iferite tipologii
de amenajare ș i care oferă un relief denivelat în profil ul plat pe care îl prezintă oraș ul Arad. În
zona în care se află spatele parcelelor private și canalul Țiganca s -a profitat de acesta ș i s-a
modelat malul care se află către amplasament. Astfel, se creează zone în care există acces la
apă, insule, pontoane etc.

Linia de cale ferată s -a izolat complet de noua dezvoltare prin inter mediul unei
denivelări în plan ș i a plantatiilor de arbori.
Profilul urban creat urmăreș te profil ul natural. Atât regimul de înălțime cât și densitatea
crește de la verdele negativ reprezentat de apă înspre verdele pozitiv ce este reprezentat de
un parc amenajat pe diferite funcț iuni.
Totodată, atât regimul de înăl țime cât ș i densitatea es te mică însp re zonele de locuinț e
individuale în vecinate (care au regim de înălțime P, P+1) si crește înspre zona de locuințe
colective începută ș i linia de tren (astfel se creează și o barieră fonică ș i vizuală).
Se poate observa o densitate crescută către arterele i mportante de circulație ș i o
scădere semnificativă a lor către zonele de parc periferice.
Intrările în cartier sunt tratate în moduri diferite. La nord, acces ul principal este pus în
evidenț ă de o consolă, pe când celelalte sunt gândite cu o formă curbă în plan a clădirilor astfel
încât el e te ghidează dinspre drumul naț ional înspre centrul cartierului. În locurile pe unde
accesul în cartier se face prin zonele ver zi, acestea sunt puse în evidență cu ajutorul vegetaț iei
înalte.
Se propun diferite tipologii de locuire – locuinț e individuale, locuințe individuale ce
prezintă curte comună, cât și locuinț e colective . Se încearcă o cât mai mare diversitate, atât
în ceea ce privește dimensiunile, orientarea, cât și aspecte ce țin de public/privat pentru a
aduce îm preună diferite mentalități și diferite profile sociale.

Locuințele individuale prezintă o densitate ridicată către arterele importante de
circulație, dimensiunea parcelelor crescând de la stradă către zona de mal. Totodată, ele sunt
gândite având front c ontinuu către străzile principale (posibilitatea unui parter comercial). În
rest, parcelele prezintă o retragere de la front de 6 m.

Zona locuințelor colective este gândită ca ș i o continuare a parcului către mediul urban,
iar zona parcărilor de c are are nevoie este gândită ca ș i o prelungire a străzii, astfe l separându –
se mediul locuibil și parcul de stradă ș i parcare (ele sunt gândite separat, pentru a nu fi un
impediment una pentru cealaltă). Zona de parcări este amenajată în diferite moduri, astfel
ajutând la crearea peisajului natural si este de trei tipuri – îngropată la 1,4 m și prezintă o
supratraversare pentru pietoni și bicicliști, astfel încât maș inile nu prezintă o barieră vizuală (în
zonele unde se află cele mai multe spații comerciale, fiind n iște amenajă ri mai costisitoare) ; la
acelaș i nivel cu pietonul însă este separată de zona de blocuri printr -o denivelare în teren de
1,4 m astfel încât maș inile nu sunt vizibile din interiorul cvartalului sau o combinație între cele
două unde sunt și î ngropate ( la -0,5 m) și prezintă ș i denivelare.

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
18

Figura 16: Cvartale locuințe colective; Sursa: desen propriu

Zona centrală care se află la intersecț ia arterelor principale de circulație, se propune
un mix funcț ional ce cupr inde atât clă diri de birouri , servicii, spații comerciale și spații dedicate
culturii cât și locuire și clădiri dedicate educației (grădiniță cu program pre lungit și o școală
generală). Î nspre arterele importante de circulație se creează două piațete cu specific diferite,
gândite ca fiind două buzunare ale străzii. Ele acționează ca ș i puncte atractoare că tre
promenadele pietonale din interiorul cvartalului. Cvartalele de locui nțe colective cu P+1
comercial se deschid către parc generâ nd o promenadă continuă către clădirile de birouri. Ele
prezintă diferite substracț ii pentru un filtru mai bun stradă – parc. Clădirile de birouri cu P+1
comercial păstrează un front continuu către stradă și ajută la crearea promenade i pietonale
către zona c entrală .

Figura 17: Volumetrie.

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
19

Figura 18: Indici urbanisticti.

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
20

3.4 Etapizare. Impactul intervenției în viitor
Pentru ca întreaga dezvoltare propusă să funcționeze la potențialul să u maxim, se
propune o etapizare î n ceea ce priveș te construi rea sa pentru a atrage o amenii î n mod treptat.
Se propun 5 etape î n ceea ce privește finalizarea întregii propuneri, și încă o etapă (etapa 6)
în ceea ce privește impactul intervenției î n viitor.
Ca și o primă fază, se propune amenajarea spaț iilor verzi, fiind cele mai necostisi toare
și puncte mari de atracție ș i totodată construirea arterelor principale de circulație. Î n etapa 2
se propune construirea zonei centrale rep rezentată de mixul fun cțional – clădiri de birouri,
servicii, spații comerciale, culturale ș i locuire – care se află orientate către drumul național, în
apropierea gă rii Aradul Nou.
Etapa 3 constă î n construirea cvartalelor de locuinț e colective care sunt orientate că tre
drumurile principale și periferice existente , cât ș i finalizarea arterelor principale de circu lație.
Etapa 4 propune fi nalizarea cvartalelor de locuinț e colective, construirea clădirilor dedicate
educației și a parcului central, cât și î nceperea co nstruirii cvartalelor de locuinț e individuale de
la periferie. Etapa 5 constă în finalizarea î ntregii propuneri.
Etapa 6 se referă la impactul întregii dezvoltări pe viitor, a schimbărilor care apar î n
imediata apropiere a noului cartier cre at. Între spatele parce lelor existente din Aradul Nou ș i
noul mal amenajat este foarte probabil să se construiască un nou drum, după care parcelele
existente vor tre ce printr -o reparcelare astfel încâ t se vor crea unele noi orientate că tre drum,
respectiv către mal (parcele respective sun t de dimensiuni foarte mari, având și o proporție
neeficientă fiind foarte lungi) . Totodată , ame najarea malului se va extinde către malul
Mureșului. Astfel se creează o continuitate între zonele verzi ș i un acce s mai primitor dinspre
cartier înspre malul Mureș ului.

Figura 19: Etapizare.

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
21

Concluzii

În momentul act ual, în România, există necesitatea unor dezvoltări urbane, însă
majoritatea oamenilor le preferă în mediul rural, nu cel urban [7]. Această lucrare încearcă să
atragă oamenii c ătre centrul orașului, dezvoltând zonele goale cu potențial din oraș. Există ș i
la moment ul actual cereri de dezvoltare în oraș, în special de locuințe colective, însă acestea
se fac p unctual, î n cartiere care sunt ori de locuințe rezidențiale, ori apar ca niște plombe care
nu țin cont de context (de exemplu Figura 7 din cartierul Su bcetate – nou ansamblu punctual
de locuințe colective într -un cartier cu locuințe rezidenț iale). Astfel de încercă ri minimale de a
dezvolta urban anumite zone nu este atractiv oamenilor deoarece o feră o calitate a vieții
scăzută, lucru care duce implicit l a migrația acestora că tre mediul r ural, unde au libertatea de
a-și crea comfortul dorit î n perimetrul terenului deț inut.
Lucrarea de față propune o dezvoltare urbană care să încerce să rezolve aceste
probleme , încercâ nd a dezvolta o suprafață mare de tere n (59,14 ha) care se află î n apropierea
centrului vechi. Se propune o nouă abordare a modului de a trăi și de a renunț a la conceptul
cartierelor existente car e prezintă multe probleme și multe necesități, o abordare care să fie
atractivă oamenilor și de a renunț a la s oluția migrării că tre mediul rural.
Înspre îndeplinirea acestui scop și după enunțarea problematicilor actuale î n orașele de
locuit din Româ nia – mai exact oraș ul Arad , s-a ajuns la concluzia că mediul urban trebuie
suprapus cu mediul n atural deoarece ele acum sunt gâ ndite ca fiind entităț i separate , lucru
care s cade considerabil calitatea vieții oamenilor (pe lângă faptul că mediul natural se rezumă
în cea mai mare parte a cazurilor la o mică fâșie de spaț iu verde neîngrijit între locuinț ele
colective) . Totodată , se propune crearea unui mix de funcț iuni în vederea creă rii unui spațiu
public viu ș i animat. Spațiul public trebuie văzut în mod direct ca ș i o extensie a casei. Se
încearcă posibilitatea introducerii a noi modur i de a folosi spaț iul, ca acest a, în schimb, să
transforme modul de a tră i a locuitorilor cât și interacț iunea s ocială dintre ei. Mixul de funcțiuni
se propune în sensul în care programele care funcț ionea ză cel ma i bine sunt cele care
integrează diversitatea socială, diferențe le de vârstă ș i care pot fi fol osite în diferite moduri în
diferite ore ale zilei și totodată cele care fac locuitorul să fie protagonist al acț iunii, nu doar
spectator.
Dezvoltarea urbana propus ă este defapt o intervenție punctuală î n ceea ce înseamnă
orașul Arad și ea e ste prima din seria de intervenții de care orașul are nevoie î n ideea de a
ridica calitatea vieții atât publice cât ș i private ș i de a deveni un punct atractor pentru locuitori .
Ideea de conformare la modul în care se desfășoara viaț a cotidiană în Arad (lucru care se
aplică la majoritatea orașelor din România) este și din pricina faptului că nu se cunoaște un alt
mod de a tră i. Printr -o asemenea interve nție punctuală, se doreș te a deschide ochii oamenilor
asupra importanței și plăcerii pe care spaț iul public o poate aduce, chiar și spaț iul privat. O
dată cunoscând aceste lucruri, se va dori în mod inevitabil ca următoarele dezvoltări și
amenajări să tindă că tre un ideal ma i ridicat, această intervenție fiind prima din lanț ul ce va
urma.

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
22

Bibliografie

[1] Cristopher Gray -Landscape Urbanism: Definitions & Trajectory – Scenario 01: Landscape
Urbanism 2011
[2] Jeroen van Schaick si Ina Klaasen – “The Dutch layer appr oach – a turn -of-the-century
phenomenon or fundamental approach to urban design and planning tasks?” – working paper
for AESOP 2009
[3] O.M.A., Rem Koolhaas, Bruce Mau – “S, M, L, XL” – editura The Monacelli Press, 1995
[4] Vicente Guallart – “GEOLOGICS: G eography, Information, Architecture” – editura ACTAR,
2008
[5] http://thearchitectswarehouse.blogspot.ro/2014/02/2 -geologic -de-vicente -guallart.html
[6] Norman Weinstein – Best Architecture Books of 2009: 10 crucial volumes from the classic
to the iconocl astic – 9 decembrie 2009
http://www.archnewsnow.com/features/Feature315.htm
[7] Drd. Pásztor Gyöngyi – “Specificul Urbanizării în România Analiza perioadei socialiste și
postsocialiste ” – 2006
[8] Ivan Szelenyi – “Cities under socialism – Urban and Regiona l Change and Conflict in Post –
Socialist Societies” – Balckwell Publishers, Oxford, 2006
[9] https://ro.wikipedia.org/wiki/Arad
[10] http://www.primariaarad.ro/
[11] http://repository.tudelft.nl/search/ir/?q=urbanism&faculty=&department=&type=&year

Gheorghiță Bianca – Felicia
Landscape urban – cartierul Subcetate, Arad
23

Listă imagini:

Figura 1 Alăturarea celor doi termeni: urbanism și landscape . Sursa : stânga:
http://adevarul.ro/locale/arad/aradul -singurul -centru-informare -promovare -turistica -regiune -realizat -fonduri –
europene – 1_52db9711c7b855ff569bfe66/index.html dreapta : http://7 -themes.com/7013402 -hills-landscape.html
Figura 2 stânga: Proce sul de urbanizare în România; dreapta: procesul de urbanizare în Arad . Sursa
informatiei: Prim ăria Mun. Arad – desen propriu
Figura 3: Arad – încadrare în teritoriu. Sursă : desen propriu
Figura 4: Evoluția țesutului urban după perioade istorice. Sursa informa ției: http://www.primariaarad.ro/ [10],
desen propriu
Figura 5: Studiu peisagistic spații verzi. Sursa: http://www.primariaarad.ro/ [10]
Figura 6: Analiza pe layere – Arad (reinterp retare după “The Dutch Layer Approach”) . Sursa hartă: Google
Earth – desen propriu
Figura 7: Lipsa legăturii dintr e layerul urban și cel natural . Sursa: stânga: http://adevarul.ro/locale/arad/aradul –
singurul -centru -informare -promovare -turistica -regiune -realizat -fonduri -europene –
1_52db9711c7b855ff569bfe66/index.html ; dreapta: Google Earth
Figura 8: Uni rea layerului urban cu cel natural – landscape urbanism. Sursa informatiei:
http://repository.tudelft.nl/search/ir/?q=urbanism&faculty=&department=&type=&year = [11] – desen propriu
Figura 9: Amplasamentul propus și identificarea cartierelor vecine. Sursa harta: Google Earth
Figura 10: Noile locuințe colective – cartierul Subcetate. Sursa: Google Earth
Figura 11: Stânga: Substratum ; dreapta: Networks . Sursa harta: Google Earth – desen propriu
Figura 12: stânga: Occupation patterns ; dreapta: Analiza functionala . Sursa harta: Google Earth – desen
propriu
Figura 13: Principii „GEOLOGICS: Geography, Information, Architecture” Sursa: [4] – desen propriu
Figura 14: Zonificare; Artere principale de circulatie; Puncte de interes; Tr aseu verde si commercial . Sursa:
desen propriu
Figura 15: Plan mobilare; Sursa: desen propriu
Figura 16: Cvartale locuințe colective; Sursa: desen propriu
Figura 17: Volumetrie. Sursa: desen propriu
Figura 18: Indici urbanisticti. Sursa: desen propriu
Figura 19: Etapizare . Sursa: desen pr opriu