Gheghi Diana- Andreea [310219]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:

Prof. [anonimizat]. [anonimizat]: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA ȘTIINȚA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

STAREA DE MEDIU ÎN MUNICIPIUL BRAȘOV

Îndrumător științific:

Prof. [anonimizat]. [anonimizat]: [anonimizat]

2016

Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE………………………………………………………pag

1.1. Motivația alegerii temei lucrării………………………………………………pag

1.2 Istoricul cercetărilor………………………………………………………….pag

CAPITOLUL 2. METODOLOGIA LUCRĂRII…………………………………………………..pag

2.1. Metode de cabinet/laborator…………………………………………………………………..pag

2.2. Metode de teren……………………………………………………………………………………pag

CAPITOLUL 3. PARTEA I: [anonimizat]……..pag

3.1. Așezarea geografică……………………………………………………………………………… pag 3.2. Elemente de geologie…………………………………………………………………………….pag

3.3. Elemente de geomorfologie……………………………………………………………………pag

3.4. Elemente climatice………………………………………………………………………………..pag 3.5. Elemente de hidrografie…………………………………………………………………………pag

3.6. Elemente de pedologie…………………………………………………………………………..pag

3.7. Elemente de vegetație……………………………………………………………………………pag 3.8. Elemente de faună…………………………………………………………………………………pag

PARTEA A II-A: GEOGRAFIA UMANĂ ȘI ECONOMICĂ………………………………..pag

3.9. Elemente de geografie umană………………………………………………………………..pag

3.10. Elemente de geografie economică………………………………………………………..pag

CAPITOLUL 4. CALITATEA MEDIULUI…………………………………………………………..pag

4.1. Calitatea aerului……………………………………………………………………………………..pag

4.2. Calitatea apei…………………………………………………………………………………………pag

4.3. Calitatea solului……………………………………………………………………………………..pag

4.4. Spațiile verzi………………………………………………………………………………………….pag

4.5. Managementul deșeurilor………………………………………………………………………..pag

4.6. Poluarea fonică………………………………………………………………………………………pag

4.7. Măsuri pentru diminuarea poluării în Municipiul Brașov…………………………….pag

ANEXE

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………..pag

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI LUCRĂRII

În calitate de absolventă a Facultății de Geografie din București, secția Știința Mediului, am fost de multă vreme pasionată de problematica mediului înconjurător. Încă de mică am realizat (atât cât îmi permiteau cunoștințele și vârsta), că oamenii nu respectă îndeajuns mediul, exploatând resursele naturale până la refuz, dezbinând și distrugând habitatele naturale ale multor specii de animale și plante, astfel creându-se un dezechilibru din ce în ce mai mare între om și natură. Prin fapul ca am avut prestigiul de a studia la această facultate și la această specializare, iar prin priceperea stimaților domni și doamne profesoare, am dobândit multe cunoștințe legate de mediul ce ne înconjoară și dacă pot spune, cu ghilimelele de vigoare, ‟mi-au fost deschiși ochii” în foarte multe privințe, atât din punct de vedere al mediului, cât și din punct de vedere legislativ, economic, politic și social.

În opinia mea, așa cum a spus și Grigore Antipa, ‟Omul poate stăpâni natura, atâta timp cât ține cont de legile ei”, este sinteza cea mai corectă a tot ceea ce trebuie să facă omul pentru a restabili echilibrul dintre el și mediul înconjurător. Atâta timp cât omul nu ține cont de legile naturii, continuând să o exploateze fără milă și fără să îi ofere timpul necesar pentru ca aceasta să se poată regenera, nimic nu se va schimba; decât în rău.

Am ales orașul Brașov deoarece, chiar dacă sunt născută și crescută în București, bunicii mei sunt din Brașov iar din această cauză, pentru mine Brașovul a avut întotdeauna un loc special, fiind un oraș încărcat de istorie, un muzeu în aer liber, un oraș frumos, plin de mister și farmec dar puternic industrializat în trecut, din această cauză și puternic poluat, mai ales din cauza poziționării într-o depresiune intramontană, acest lucru cauzând apariția fenomenului de ‟inversiune termică”, poluanții persistând mai mult.

Totuși, în ultimii 10 de ani, starea Brașovului s-a îmbunătățit considerabil, fapt ce va fi demonstrat în această lucrare, primarul orașului a adus multe îmbunătățiri Brașovului, acest lucru reiese din informațiile de la primărie, din observațiile mele, dar mai ales din discuțiile mele cu ospitalierii locuitori ai orașului Brașov.

Contribuția mea personală a fost adusă nu numai prin prelucrarea datelor de la agențiile de protecția mediului, a hărților, ci și a muncii de teren, adică a cartării, a fotografiilor de pe teren, a aplicării unei fișe de colectare și observație a datelor și a chestionarelor socio-ecologice.

Mulțumiri Agenției pentru Protecția Mediului Brașov, Companiei Apa Brașov S.A, Primăriei Municipiului Brașov, pentru informațiile furnizate, deoarece fără aceste informații această lucrare nu ar fi putut fi realizată.

1.2. ISTORICUL CERCETĂRILOR

Nu am găsit alte lucrări de licența, teze de doctorat, strict pe această temă sau care să vizeze această temă.

CAPITOLUL 2. METODOLOGIA LUCRĂRII

2.1. METODE DE CABINET/LABORATOR

În afară de redactarea lucrării și prelucrarea datelor și șirurilor de date de la agenții, nu au fost folosite metode de cabinet, cum ar fi analize sau măsurători.

2.2. METODE DE TEREN

Ca și metode de teren, au fost folosite următoarele metode:

Furnizarea de date de la agențiile pentru protecția mediului

Realizarea hărților în GIS

Cartarea

Realizarea fotografiilor pe teren

Aplicarea unei fișe de observație și de colectare a datelor

Aplicarea de chestionare socio-ecologice

Prelucrarea șirurilor de valori pentru realizarea graficelor și tabelelor

Figura 2.1. Fișa de observație și de colectare a datelor aplicată pe teren

Fișă de observație și de colectare a datelor privind calitatea mediului într-un municipiu, respectiv Municipiul Brașov

I. Informații generale

1. Denumire: Municipiul Brașov

2. Localizare: În cadrul județului Brașov, Regiunea Centru

II. Aspecte tehnice

3. Starea clădirilor: reabilitate și izolate termic ⃞ reabilitate doar pe interior ☐ în stare bună ☑ stare satisfăcătoare ☐ degradate ☐

III. Aspecte privind starea mediului

4. Spații verzi

4.1. Ponderea suprafețelor acoperite de arbori: 0% ☐ 0-25% ☐ 25-50% ☑

peste 50 % ☐

4.2. Gradul de acoperire a terenului cu gazon: 0% ☐ 0-25% ☐ 25-50% ☐

peste 50% ☑

4.3. Starea generală a spațiilor verzi: foarte bună ☑ bună ☐ satisfăcătoare ☐

proastă ☐ foarte proastă ☐

4.4. Probleme ce vizează spațiile verzi: prezența deșeurilor ☐ vandalizări ☐

uscări ☐ insuficiența coșurilor de gunoi în unele spații verzi ☑ atacuri de dăunători ☐ lipsa

gazonului pe suprafețe apreciabile ☐ utilizarea ca spațiu de parcare ☐

4.5. Delimitarea spațiilor verzi: fără delimitare ☐ gard viu ☑ gard metalic ☑

alte tipuri ☐

4.6. Există personal dedicat întreținerii spațiilor verzi DA ☑ NU ☐

5. Gestionarea deșeurilor:

5.1. Prezența colectării selective: DA ☑ NU ☐

5.2. Frecvența salubrizării: zilnic ☐ de 2-3 ori pe săptâmână ☑

săptămânal☐ altă frecvență________

5.3. Localizarea spațiilor de colectare secundară a deșeurilor (înainte de a fi

preluate de firma de transport): în spatele blocurilor

5.4. Frecvența ridicării deșeurilor de către firma de salubrizare: zilnic ☐ de 3-4

ori pe săptâmână ☑ săptămânal ☐ altă frecvență_________

5.5. Numele firmei care ridică deșeurile: URBAN

6. Probleme receptate din exterior: zgomot ☐ insecuritate ☐ depozitare

necontrolată de deșeuri ☑ poluarea aerului ☐ mirosuri neplăcute ☑ altele___

Sursa: Iojă Critian, Metode de cercetare și evaluare a stării mediului, anul 2013, pagina 43

Din câte se observă, fișa a fost aplicată doar pentru spațiile verzi și pentru gestionarea deșeurilor și a stării clădirilor.

Starea clădirilor este una bună, pentru spațiile verzi avem o pondere a suprafețelor acoperite cu arbori destul de mare (25-50%), un grad al terenului acoperit cu gazon foarte mare (peste 50%), acestea fiiind delimitate unele cu gard viu, altele cu gard metalic. Starea generală a spațiilor verzi este una foarte bună, singura problemă observată fiind insuficiența coșurilor de gunoi în unele spații verzi.

Gestionarea deșeurilor este una bună, colectarea fiind selectivă, deșeurile sunt colectate de câte 3-4 ori pe saptămână. Ca și în multe alte orașe, și în Brașov avem problema depozitării necontrolate de deșeuri.

Figura 2.2. Chestionarul socio-ecologic aplicat pe teren

CHESTIONAR (socio – ecologic) privind starea mediului în Municipiul Brașov

Cât de importantă este protecția mediului pentru dumneavoastră? (vă rog să bifați un singur răspuns)

Când se vorbește despre „mediu” la care dintre următoarele aspecte vă gândiți în primul rând?

3. Cât de mult considerați că s-a schimbat în bine starea mediului în ultimii 10 ani în orașul Dvs?

4. Vă rog să bifați cele mai importante 5 aspecte de mediu care vă îngrijorează cel mai mult:

5. Cât de informat(ă), privind aspectele de mediu, considerați că sunteți, în general? (vă rog să bifați un singur răspuns)

6. Din următoarea listă, vă rog să bifați cele mai importante 3 surse de informare referitor la aspectele de mediu în comunitatea Dvs.:

7. În opinia dvs., în ce măsură vă influențează „calitatea vieții” următorii factori?

8. În ceea ce privește implementarea politicilor de protejare a mediului, care din următoarele 2 opinii considerați că vă este convenabilă:

Sursa: Model de chestionar inspirat după chestionarul aplicat pentru aria protejată ”Moldova Nouă”

9. Zona de proveniență a persoanei chestionate: strada si numărul:

10. Vârsta și sexul persoanei chestionate:

Chestionarul a fost aplicat numărului de 5 persoane, cu vârste cuprinse între 45-75 ani. Părerile au fost împărțite privind unele aspecte, dar din punctul de vedere al stării mediului, 2 persoane au răspuns cu ‟foarte mult”, 2 cu ‟mult” și o persoană cu ‟semnificativ”.

Tabelul 2.1. Centralizarea chestionarelor aplicate

CAPITOLUL 3. PARTEA I: CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ

3.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Brașov, capitala județului, cu o populație de aproximativ 388.000 de locuitori, este așezat în partea central-estică a României, la poalele vârfului Tâmpa (967m). Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul arcului carpatic, fiind cuprins între 45° – 46° latitudine nordică și 26° longitudine estică.

Figura 3.1. Harta poziției geografice a Municipiului Brașov în cadrul județului

Sursa: Date prelucrate în GIS

3.2. ELEMENTE DE GEOLOGIE

Asupra originii depresiunii de la curbura internă a Carpaților au fost emise mai multe ipoteze, dintre care cea a lui E. Jekelius (1922) susținea că bazinul “Țara Bârsei “ este format prin prăbușire în timpul Mezozoicului, fiind mărginit de o serie de fracturi tectonice.

La rândul lor N. Orghidan (1929) și L. Mazec (1932) au susținut originea tectonică a depresiunii. M.Iancu (1957), după depozitele pliocene situate pe rama de orogen a depresiunii, ajunge la concluzia că prăbușirea bazinului a avut loc în Pliocen. Același autor susține că fenomenele majore care au dus la formarea acestui bazin trebuie puse “pe seama tectonicii și extruziunilor magmatice din lanțul vulcanic din nord”.

Vintilă Mihailescu (1963) arată că după prăbușirea din dacian, actualul teritoriu al depresiunii Brașov a fost ocupat de un lac, ale cărui ape s-au scurs spre Depresiunea Transilvaniei printr-o serie de șei din Munții Perșani (defileul de la Racoș etc.). Cuveta lacului a fost umplută în cuaternar cu aluviuni ( pietrișuri, nisipuri, argile) aduse de râurile ce coboară din munți. După exondare, suprafața depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice externe (eroziune și acumulare torențială și fluviatilă etc) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale din lanțul vulcanic din nord”.

Munții ce domină municipiul sunt alcătuiți din calcare Triasice datate ca aparținând Ladinianului și Triasicului superior (Jekelius, 1936; Macarovici și Turculeț, 1972) și Jurasice aparținând Liasului superior, mijlociu și inferior și Thitonianului (Jekelius 1925, 1930, 1936).

Depozitele Pleistocene acoperă zonele joase, de șes depresionar, ele apărând intact doar insular, la periferia municipiului, fiind puternic deranjate de activitățile antropice.

Figura 3.2. Harta geologică a Depresiunii Brașov

Sursa: Date prelucrate în GIS

Figura 3.3. Depozite leossoide. Dealul Melcilor

Sursa: Ungureanu Daniel, Acta Paleontologica Romanie, 2008

3.3. ELEMENTE DE GEOMORFOLOGIE

Depresiunea Brașovului este cea mai mare depresiune din Carpații Românești, precum și cea mai tipică depresiune intramontană. Ea este împrejmuită, de jur imprejur, de un zid muntos a cărui înălțime diferă de la un punct cardinal la altul (peste 2000 m în sud, sub 1200m în est și aprox. 500 m în nord și vest).

Geografic, Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Este străbătută de numeroase râuri și pârâuri repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt.

Figura 3.4. Depresiunea Brașov

Sursa: Google Earth

Municipiul Brașov, reședința județului, situat la o altitudine medie de 625 m, este așezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, având în spate masivele Piatra Mare și Postăvarul, străjuit din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății. Teritoriul administrativ al orașului Brașov se încadrează în partea sudică a depresiunii Brașovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaților Orientali.

La doar 12 km de Brașov, stațiunea Poiana Brașov, parte componentă a Municipiului Brașov din punct de vedere administrativ, este amplasată pe versantul nordic al Masivului Postăvarul (vârful Cristianul Mare – 1804m), din cadrul Carpaților de Curbură, fiind la ora actuală o stațiune complexă a sporturilor de iarnă din țară.

3.3.1 Masivul Postăvarul

Masivul Postăvarul, cu o altitudine maximă de 1.804 m, face parte din ansamblul Munților Bârsei, calcarele jurasice și conglomeratele cretacice imprimând reliefului profilul unei piramide. Treapta de 1.000 m, pe care se află renumita stațiune turistică Poiana Brașov, este încadrată pe latura ei nord-vestică, de un șir de culmi înalte de 850 – 1.300 m, cu aspecte de măguri, reprezentând munții Poienii Brașovului. Spre NNE Postăvarul se termină cu un pinten avansat și anume muntele calcaros Tâmpa de 955 m, cu un abrupt impunător aproape vertical, de 400 m, deasupra orașului Brașov. Spre nord-est Postăvarul se prelungește cu munții scunzi ai Dârstei – 1.428 m, înainte puternic împăduriți cu păduri de fag și rășinoase. La poalele acestui munte ia naștere cartierul Noua din extremitatea sud-estică a orașului. Altitudinea maximă în perimetrul construit se ridică la 720 m pe valea Schei, și cea mai mica coboară la 535 m pe interfluviul dintre Timiș și Ghimbășel, în partea de N a orașului. În afară de colinele piemontane marginale, relieful Brașovului are și un caracter de câmpie piemontană de acumulare cuaternară, cu suprafața netedă și cu pătura de sol destul de fertilă.

3.3.2 Muntele Tâmpa

Muntele Tâmpa este simbolul orașului Brașov, oraș apărut la poalele sale. Este un pinten calcaros coborât către depresiune din Masivul Postăvaru, între văile Șchei și Răcădău. Are o altitudine de 957m. Este alcătuit predominant din calcare thitonice pe care s-au dezvoltat unele fenomene carstice.

Figura 3.5. Imagine satelitară cu Muntele Tâmpa

Sursa: Google Earth

Figura 3.6. Muntele Tâmpa văzut dinspre Bulevardul Victoriei

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

3.3.3 Dealul Melcilor

Dealul Melcilor este o prelungire scundă a Muntelui Tâmpa. A fost vreme îndelungată – și încă mai este – carieră de calcar. În anii 30 s-au făcut aici studii geologice care au scos în evidență existența unui punct fosilifer, mic din punctul de vedere al suprafeței însă foarte bogat. În prezent, datorită extinderii carierei, acest punct fosilifer a dispărut (era situat pe locul actualului Parc al Trandafirilor). Exploatarea calcarului a făcut ca rămășițele dealului să fie reprezentate de aflorimente largi în SE, pe 1,8 km lungime, cu înălțimi de la câțiva metri la peste 20 m. La poalele lor sunt apar depozite detritice, îndeosebi către Est, adesea acoperite de vegetație. Baza dealului este terasată către Sud și este limitată de un șanț larg ce împiedică rostogolirea bolovanilor spre clădiri. Versantul de NV este domol și este acoperit cu păduri, pătura de sol fiind doar din loc în loc întreruptă de aparăția la zi a rocilor. Spre SV, dealul este legat de Muntele Tâmpa printr-o trecătoare numită Curmătura.

Figura 3.7. Dealul Melcilor

Sursa: Google Earth

Figura 3.8. Dealul Melcilor fotografiat de pe Strada Serii

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

De cealaltă parte a Văii Răcădău, până în valea Timișului se desfășoară Munții scunzi ai Dârstei, culmi domoale, puternic împădurite, cu altitudine de 1428 m. La poalele lor se găsește cartierul Noua.

Figura 3.9. Munții Brașovului

Sursa: Google earth

Desprinse din Muntele Postăvarul se găsesc și Dealurile Warthe și Straja (Dealul Cetății) care la rândul lor se continuă către șesul depresionar al Bârsei cu o mică denivelare numită Colina.

Figura 3.10. Dealurile Warthe și Straja (Dealul Cetății)

Sursa: Google earth

Dealul Straja, numit și Dealul Cetății apare ca o oază de vegetație în plină zonă construită. Pe culme se găsește Cetatea Brașovului înconjurată de un parc.

Colina este ultima prelungire calcaroasă a Postăvarului către șesul Bârsei. Are altitudinea cea mai mică și este în întregime modificată antropic, pe culme aflându-se sediul Universității Brașov, fapt ce a făcut să fie cunoscută și sub numele de Colina Universității.

Figura 3.11. Fotografie cu Dealul Cetății

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

3.4. ELEMENTE CLIMATICE

Conform Agenției pentru Protecția Mediului Brașov, climatul Depresiunii Brașovului este puternic influențat de condițiile fizico-geografice locale, astfel că bazinul depresionar se caracterizează printr-un regim climatic cu amplitudini termice mari și cu frecvente inversiuni termice, în zona depresionară fiind intensificate procesele de răcire radiativă nocturnă și cele de încălzire, prin insolație, ziua.

Clima, în aglomerarea Brașov este de tip continental-moderat, caracteristică depresiunilor perimontane, mai puțin aspră decât zona montană, relativ umedă și răcoroasă, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Temperatura medie a aerului înregistrată la stațiile de monitorizare din Brașov a fost de 11,2 șC, temperatura maximă absolută fiind de 29,3șC în luna august, iar minima de – 13,4 șC în luna februarie.

Principala caracteristică a contextului geomorfologic în care este amplasată aglomerarea Brașov este contactul dintre spațiul depresionar și masivele montane învecinate care înconjoară depresiunea Bârsei. Asocierea acestor trepte de relief generează un areal depresionar mărginit de masive montane care blochează tranzitul maselor de aer. Vântul la sol generează direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze mici. În municipiul Brașov, arealul este în general caracterizat de calm atmosferic, viteze ale vântului foarte mici (<1,5 m/s) pe perioada întergului an.

Datele înregistrate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov evidențiază faptul că starea de calm atmosferic este definitorie pentru arealul municipiului Brașov, viteza vântului fiind mai mică de 1,5 m/s în peste 80% din perioada anului. Vânturile sunt puternic influențate de relief atât în privința vitezei, cât și a direcției. Zona este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, care aduce zăpadă și ger. Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile din acest anotimp.

În anotimpul rece (noiembrie-februarie) circulația atmosferică este redusă, masele de aer rece se mențin în depresiunea în care este amplasată aglomerarea, determinând apariția inversiunii termice și a minimelor accentuate ale temperaturii. Fenomenul se produce în perioadele cu ”atmosfera stabilă”, caracterizată de stabilitate termică și inversiune termică moderată sau ”atmosferă foarte stabilă” cu stabilitate termică și inversiune termică accentuată.

De asemenea, atmosfera urbană este supusă unui procedeu de încălzire prin advecție și radiații din mai multe cauze: diminuarea radiației terestre din zona urbană, datorită menținerii aerului mai cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze, pierderi de căldură de la clădiri, surse termice și încălzirea, diminuarea curenților de aer datorită șicanelor create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspirației, prin care se pierde căldură.

Umiditatea aerului în zona aglomerării are valori medii anuale de 71%.

Precipitațiile atmosferice au valori de 842 mm/an. Radiația solară în zonă oscilează la nivel anual, cele mai mari valori ale radiației solare sunt în iulie, iar cele mai mici valori ale radiației solare sunt în decembrie. Precipitațiile atmosferice au cantități cu atât mai mari cu cât altitudinea este mai mare. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 841,6 mm la Brașov și peste 1100 mm pe culmile montane înalte. În timp s-a constatat că cea mai ploioasă lună a fost iunie și cele mai mici cantități de precipitații au căzut în luna februarie, în depresiuni și zona deluroasă;

în zona montană cea mai ploioasă lună a fost noiembrie, în munții mijlocii, și septembrie în munții înalți.

Durata medie a stratului de zapadă a fost de 71 de zile la Brașov., dar perioada noiembrie – mai se caracterizează prin strat de zapadă continuu în zona montană

3.5. ELEMENTE DE HIDROGRAFIE

În repartiția teritorială a resurselor de apă subterană, în funcție de condițiile geologice (natura rocilor care înmagazinează apă), se pot deosebi două zone principale:

O zonă montană cu roci mai consistente (șisturi cristaline, calcare, conglomerate etc), unde stratul acvifer se află, de regulă, la adâncime;

O zonă joasă, incluzând șesurile depresionare ale Brașovului și Făgărașului, lunca și terasele Oltului, în care materialele sedimentare detritice mai moi (pietrișuri pleistocene, nisipuri holocene) au o grosime mare, permițând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate și cu calități corespunzătoare pentru diferite întrebuințări.

Figura 3.12. Harta corpurilor de apă din zona Municipiului Brașov

Sursa: : Planul de amenajare al teritoriului județean Brașov

În sectorul Țării Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, cantonate la baza formațiunilor calcaroase, în debite de 6 – 15 l/s. Apa freatică se găsește la o adâncime de 1 – 2 m. până la 10 – 15 m. mai ridicată în zona Sînpetru-Hăman-Prejmer, cu un debit până la 6 l/s, cu o mineralizare de circa 0,5 g/l.

În zona montană, alcătuită din șisturi cristaline, mineralizarea apelor este foarte slabă.

Pe teritoriul județului Brașov o cantitate însemnată de apă apare sub formă de izvoare, în special în zona de munte.

Izvoarele ce apar în zona conglomeratelor din Ciucaș și Bucegi au un debit de circa 100 l/s și sunt captate pentru alimentarea cu apă a orașului Brașov.

Multe izvoare apar pe linia de front inferior al piemonturilor, ale căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de infiltrație (linia de izvoare de la baza piemontului Săcele).

Apele de suprafață sunt toate afluenți direcți și indirect ai Oltului. Prin Brașov trec o serie de râuri și pâraie toate izvorând din masivul Postăvarul. Astfel Râul Scheiu interceptat de Canalul Timiș, cursul inferior fiind canalizat încă din perioada medievală așa încât să curgă în lungul zidurilor cetății, constituind o parte a lucrărilor de apărare a orașului. Acest tronson este cunoscut sub denumirea de Canalul Graft.

Canalul Timiș este un canal care leagă râul Timiș de râul Ghimbășel. Canalul începe în apropiere de Dârste și urmează aproximativ limita sudică a Municipiului Brașov. canalul interceptează râurile care se scurg de pe versantul nordic al masivului Postăvarul, iar în intervalul municipiului Brașov canalul este acoperit. Râul Ghimbășel este un afluent al Oltului și se formează la confluența brațelor Pârâul Mare și Pârâul Mic. Ca afluent Ghimbășelul are Râul Timiș, cunoscut și sub denumirea Râul Timișul Sec. Tot prin Brașov trec și râurile: Racădău, Valea Cetății, Valea Plopilor, Valea Scurtă și Valea Florilor de obicei secate în lunile de vară.

În general, rețeaua de râuri oferă resurse importante de apă, care alături de cele subterane asigură acoperirea nevoilor de apă potabilă și industrială.

La resursele de apă subterană și de suprafață se adaugă și lacurile artificiale. Acumularea de pe Târlung, din amonte de Săcele, dată în folosință în anul 1975, cu un volum de 18 milioane m³ de apă este destinată satisfacerii consumului Municipiului Brașov.

Figura 3.13. Lacul artificial Târlung

Sursa: www.infopensiuni.ro

3.6. ELEMENTE DE PEDOLOGIE

Figura 3.14. Harta tipurilor de sol din Județul Brașov

Sursa : Planul de amenajare al teritoriului județean Brașov

3.6.1 Tipul solurilor

Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă soluri brune acide (în Postăvaru și Măgura Codlei) și, local, soluri litomorfe, reprezentate prin rendzine și rendzine brune. Pe piemonturile colinare submontane predomină solurile podzolice argiloiluviale și cele brune podzolite. În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din soluri brune și cernoziomuri. În lunca Oltului se găsesc soluri aluviale de luncă, precum și aluviuni crude, cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate.

3.7. ELEMENTE DE VEGETAȚIE

Județul Brașov numără aproximativ jumătate din speciile de plante ce cresc în România și este caracteristică zonelor de deal și de munte. Din punct de vedere floristic, la nivelul județului Brașov apare un amestec accentuat de elemente eurasiatice, la care se adaugă elemente circumpolare și central-europene precum și areale restrânse cu specii mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice s.a.m.d. Culmile înalte ale Bucegilor, Pietrii Craiului și Făgărașilor adăpostesc numeroase endemisme carpatice precum: garofița Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), obsiga bârsană (Bromus barcensis), macul de munte (Papaver pyrenaicum ssp. corona sancti-stephani), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) etc. Topoclimatele specifice determină în depresiunile intramontane prezența a numeroase specii relicte sau endemice. Dintre endemisme poate fi semnalată jitmia Țării Bârsei (Armeria barcensis), a cărei origine este deosebit de interesantă si controversată în literatura botanică. În ecosistemele de mlaștini eutrofe se întâlnesc relictele glaciare: daria (Peducularis sceptrum-carolinum), ochii broaștei (Primula farinosa), roua cerului (Drosera anglica) ș.a. Pe versanții însoriți ai Dealului Cetății și ai Tâmpei, se mai păstrează încă specii termofile ce își au originea în stepele și silvostepele care acopereau în terțiar suprafețe însemnate în inima Țării Bârsei. Merită menționate dintre speciile termofile: zambila sălbatică (Hyacinthella leucophaea), colilia (Stipa pulcherrima), pătlagina argintie (Plantago argentea), nemțișorul de stâncă (Delphinium fissum), iar ca arbuști: migdalul pitic (Prunus ienella), cununița de calcar (Spiraea crenata), vișinelul (Prunus fruticosa) etc.

Vegetația actuală reprezintă în bună măsură aspectele vegetației naturale, însă apar și ecosisteme fragmentare sau integrate-secundare, instalate în urma intervenției omului în decursul timpului.

Se poate spune că aproape întreg teritoriul județului a fost acoperit în trecut de păduri, aparținând deci zonei forestiere. Complemetar era prezentă și zona alpină, mai puțin extinsă decât cea forestieră.

Zona forestiră este reprezentată de: subzona stejarului, subzona gorunului, subzona fagului și subzona molidului.

a.Subzona stejarului era mult mai extinsă în trecut decât astăzi, ocupând depresiunile, piemonturile și versanții însoriți până la altitudini între 500 – 700 m. Păduri de stejar există în lunca Oltului la Prejmer, pe piemonturile Crizbav – Feldioara – Cristian, Dumbrava Vadului, în zona Rupea (în sud-estul Podișului Târnavelor). Existența stejarilor la Cristian și în Poiana Brașov este o dovadă a faptului că, în trecut, aceste păduri acopereau și și versanții nord-vestici ai colinelor ce se desprind din Postăvaru. În pădurile de stejar, alături de stejar (Quercus robur) – și de stejarul pufos (Quercus pubescens) doar în vestul Perșanilor și la vest de Olt unde este amplificat caracterul termofil – sunt prezenți și: jugastrul (Acer campestre), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), ulmul (Ulmus foliacea) etc. precum și diverse specii arbustive și plante ierboase caracteristice.

b.Subzona gorunului (Quercus petraea) este localizată pe versanții însoriți, la altitudini ce urcă uneori la 700 – 800 m. Izolat sau sub formă de pâlcuri, gorunul urcă până la 1200 – 1300 m. În zonele mai joase (Munții Perșani, dealurile Târnavelor) intră în amestec cu stejarul iar în zonele mai înalte, împreună cu fagul alcătuiește goruneto-făgete. Alături de altitudine, expoziția versanților joacă un rol important în repartizarea altitudinală a speciei, astfel în Măgura Codlei și în Munții Perșani, în anumite stațiuni, gorunul vegetează la altitudini superioare fagului. În gorunete, alături d teqe Quercus petraea mai pot fi întâlniți: Quercus petraea ssp. dalechampii, Quercus petraea ssp. poplycarpa, carpenul (Carpinus betulus), diferiți arbuști și plante ierboase.

c.Subzona fagului (Fagus silvatica) este cea mai extinsă, atât sub aspectul făgetelor pure (Munții Perșani, Ciucaș) cât și prin pădurile de amestec – fag, molid și pe alocuri brad (Munții Făgăraș, Bucegi, Postăvaru, Piatra Craiului, Piatra Mare). Altitudinal făgetele prezintă o amplitudine largă, de la 500 – 600 m. pe versanții nordici, până la circa 1000 m. sau mai mult pe fețele însorite. Având în vedere faptul că județului Brașov îi aparțin îndeosebi versanții nordici ai masivelor muntoase menționate, făgetele nu urcă la altitudini prea înalte, ca în stațiunile de pe versanții sudici. În făgete se mai întâlnesc: paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), arțarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior).

d.Subzona molidului (Picea abies) este mai bine individualizată în Munții Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Ciucaș, Postăvaru, Piatra Mare, în general ocupând stațiunile de deasupra făgetelor în zona alpină. Alături de molid se mai întâlnesc sporadic laricele (Larix decidua var. polonica) în Piatra Craiului, Piatra Mare și bradul (Abies alba) în Postăvaru, Piatra Craiului etc. Configurația Depresiunii Bârsei (depresiune închisă, vecinătatea versanților nordici ai ramei montane sudice) determină adeseori inversiuni în etajarea altitudinală a vegetației, astfel explicându-se prezența bradului șia molidului la sub 800 m. altitudine la Noua, Cristian, pe valea Timișului sau a Bârsei.

Fondul forestier ocupă în județ 185 437 ha.(1981), deținând o pondere importantă în economie.

Defrișările pădurilor de foioase din prima jumătate a secolului XX au favorizat instalarea pajiștilor secundare de păiuș roșu (Festuca rubra) și iarba câmpului (Agrostis tenuis) în zonele montane, de păiușcă (Festuca pseudovina), țepoșică (Nardus stricta), piptănăriță (Cynosurus cristatus) și păiuș (Festuca pratensis), în regiunile colinare și depresionare. În lunca Oltului, ca și în alte zone mai joase, inundabile, sau cu umezeală ridicată datorită izvoarelor, se găsesc asociații de rogoaze (Carex gracilis, Carex vulgaris etc), de trestiișuri (Phragmiles communis), păpurișuri (Typha latifolia, Typha angustifolia), de sălcii, anini etc.

Zona alpină este cea care încheie în altitudine vegetația județului. Ea este comună munților înalți și este alcătuită din jnepenișuri și afinișuri, de ienuperi și zmârdari care, cu florile lor liliachii înviorează liziera superioară a pădurii. Crestele expuse vînturilor puternice adăpostesc alături de diferite specii de graminee ori ciperacee și alte specii care cresc în „pernițe” specifice.

Figura 3.15. Harta riscurilor alunecărilor de teren din cauza defrișărilor din Județul Brașov

Sursa : Planul de amenajare al teritoriului județean Brașov

3.8 ELEMENTE DE FAUNĂ

Multitudinea biotopurilor întâlnite din Valea Oltului până pe crestele montane face ca fauna depresiunii Brașov să fie deosebit de variată. În mlaștinile Țării Bârsei se găsesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare – ca viermele turbelariot Polycladodes voinovii – , sau specii rare de coleoptere ca Leccobius syriacus și Hyphydrus Aubei; ecosistemele xerofite de pe Tâmpa și Dealul Cetâții adăpostesc circa 35% din macrolepidopterele cunoscute în țară, numeroase specii de ichneumonide (Ichneumon fulvidactylus, Pimpia padeliae ssp. variegata) și altele.

Apele de munte și de șes sunt populate de diferite specii de pești, mai ales păstrăvi, lipan, mreană etc, iar în ecosistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări și mamifere.

Se remarcă prezența șorecarului comun și a șorecarului încălțat, a berzelor (albă și, mai rar, neagră), a vântureilor, hereților, potârnichii, acvilelor a cocoșului de munte, prundărișului de piatră și a altor păsări sedentare ori migratoare.

Cea mai reprezentativă rămâne însă fauna mamiferelor: capra neagră (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scofa), râsul (Linx linx) etc. De pe fondurile de vânătoare au fost recoltate exemplare valoroase de urs, cerb și mistreț, medaliate la diferite expoziții. Din inițiativa Facultății de silvicultură și a Filialei de vânătoare s-au populat unele zone cu fazan, iar pe terenul din zona Dealul Cetății (Lempeș) s-a încercat colonizarea muflonului și a iepurelui de vizuină.

3.8.1 Ariile protejate de pe teritoriul zonei Municipiului Brașov

Principalele rezervații și arii naturale protejate din arealul zonei Municipiului Brașov sunt:

A. Rezervația Muntele Postăvaru

Categoria și importanța rezervației: rezervația de peisaj Postăvaru este conform clasificării UICN/CMN, o arie protejată de categoria IV – rezervație naturală mixtă. Ea conservă peisaje naturale cu numeroase plante și animale rare, declarate monumente ale naturii. Este amplasată în aria de mare atracție turistică a Brașovului. Denumirea rezervației indică munții pe care îi cuprinde. Numele Munților Postăvaru provine de la numele proprietarului de oi Stoica Postăvarul (secolul al XVIII-lea), originar din Schei (partea veche a Brașovului locuită de români). În Arhivele Brașovului este consemnată stâna „Postăvarul sive Christianul”, care indică faptul că la acea dată noul proprietar era Christian, ceea ce explică și denumirea mai nouă de Cristianul Mare sub care este cunoscut Vârful Postăvarul (Binder, 1973). Situația administrativă: rezervația de peisaj Postăvaru este situată în județul Brașov, în partea sudică a municipiului Brașov și în orașul Râșnov.

Poziția geografică și limitele: rezervația cuprinde o parte din Munții Postăvaru, care împreună cu Masivul Piatra Mare alcătuiesc Munții Bârsei, situați în grupa sudică a Carpaților Orientali sau Carpații Curburii. Munții Postăvaru intră în contact cu partea sudică a Depresiunii Brașovului, una dintre cele mai mari depresiuni intracarpatice, față de care se înalță cu peste 1.200 m. Depresiunea Brașovului pătrunde prin compartimentele sale Depresiunea Bârsei și Depresiunea Zărneștilor în nordul și respectiv vestul acestei unități montane. Limita estică este dată de Valea Timișului, iar cea sudică de cursul mijlociu al Văii Mari, care îi separă de Munții Bucegi. Limitele rezervației corespund treimii superioare a versanților și au un aspect sinuos. Căi de acces: Masivul Postăvaru beneficiază de prezența unor căi de comunicație moderne, dar și tradiționale (drumuri și poteci turistice), lesnicioase datorate apropierii unor centre economice, social-culturale și turistice, între care se remarcă municipiul Brașov

B. Rezervația Muntele Tâmpa

Categoria și importanța rezervației: Muntele Tâmpa este o arie protejată de categoria V – rezervație peisageră/mixtă, conform clasificării UICN/CMN. Situația administrativă: rezervația este amplasată pe teritoriul administrativ al municipiului Brașov.

Poziția geografică: Muntele Tâmpa reprezintă partea nord-estică a Munților Poienii Brașov, prelungită până în interiorul orașului. Căi de acces: pe poteci turistice marcate se poate ajunge în Rezervația Tâmpa din mai multe puncte ale Brașovului: Cartierul Valea Cetății, Str. Dobrogeanu Gherea, Cartierul Schei etc. Frecvent se utilizează „Drumul celor 25 de serpentine”, construit în 1937 de către Ocolul Silvic Brașov și refăcut de mai multe ori de Primăria Brașov. Suprafața și limitele: rezervația are o suprafață de 188,2 ha. Ea este delimitată spre est, nord și vest de cartierele Brașovului, iar la est de Valea Răcădăului. Culmea principală se leagă printr-o înșeuare cu Dealul Gorița (1.003 m).

C. Rezervația Stejerișul Mare

Categoria și importanța rezervației: conform clasificării CICN/CMN aria protejată „Colții Corbului Mare“ este o rezervație floristică. Denumirea provine de la stânca izolată din nordvestul Munților Postăvaru, în jurul căreia, cu multe secole în urmă roiau numeroși corbi (Corvus catax). Rezervația mai este cunoscută și sub numele de Stejerișul Mare, nume ce corespunde denumirii culmii pe care este situată stânca. Situația administrativă: rezervația este situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al municipiului Brașov.

Figura 3.16. Panou informațional privind ariile protejate Tâmpa și Stejerișul Mare

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

PARTEA A II – A GEOGRAFIA UMANĂ ȘI ECONOMICĂ

3.9. ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ

Populația Brașovului era în 2011 de 397 026 locuitori, din care populație masculină 192 478 și populație feminină 204 548. Densitatea populației era de 4 388 loc/kmp.

Tabelul 3.1. Populația municipiului Brașov (1948 – 2011)

Sursa: Institutul Național de Statistică

Un studiu de prognoză realizat de Consiliul Local Brașov a relevat o tendință de scădere a populației în viitorii 20 de ani.

Figura 3.17. Grafic privind Evoluția numărului de locuitori ai municipiului Brașov 1992 – 2030

Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov 2010 – 2030

Concomitent cu scăderea numărului de locuitori ai municipiului se constată și o îmbătrânire a acestora.

Figura 3.18. Grafic privind evoluția structurii pe grupe de vârstă a populației municipiului Brașov 1992 – 2030

Sursa: Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov 2010 – 2030

3.10. ELEMENTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ

3.10.1 Economia

Brașovul participa cu ponderi însemnate în unele ramuri industriale de bază ale economiei naționale cca 12% din producția construcțiilor de mașini fiind după București , a doua bază a țării în producția de mașini, asigurându-se 87% din producția de tractoare , 66,2% din totalul autocamioanelor, autobasculantelor si autotractoarelor , 31,2% din cea de rulmenți . La nivelul Depresiunii Brașovului, acest oraș împreună cu comuna Ghimbav, obișnuia să concentreze 74,3 % din producția sa industrială.

Totuși, după revoluția din `89, majoritatea fabricilor au intrat în plin declin, urmând a fi închise una câte una la intervale destul de scurte de timp, provocând probleme de ordin social, rata șomajului crescând considerabil în aceea perioadă în Municipiul Brașov. Între timp, fostele fabrici au fost cumpărate de către agenți economici și imobiliari, construindu-se complexe comerciale și complexe imobiliare în locul acestora.

Odată cu funcția industrială s-au amplificat și celelalte funcții: de transport, turistică, cultural-administrativă, acestea luând locul celei industriale în prezent.

3.10.2 Infrastructura

Orașul Brașov –cu cele cinci stații feroviare Brașov- călători, Bartolomeu, Steagu Roșu, Brașov-triaj, Dîrste – este cel mai important nod feroviar din depresiune și unul dintre primele din țară.

Figura 3.19. Rețeaua de transport Regiunea Centru

Sursa: STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020

În același timp, spre Brașov converg șapte linii feroviare din diferite direcții, câteva înscriindu-se ca segmente ale unor magistrale de interes național și internațional: Brașov – București ; Brașov-Arad prin Sighișoara, Brașov – Arad prin Făgăraș, Sibiu, Vântu de jos, Brașov – Deda – Baia Mare, Brașov – Cluj Napoca – Oradea, dar și drumuri naționale care se intersectează, creând un puternic nod rutier.

Figura 3.20. Rețeaua de transport feroviar la nivelul Municipiului Brașov

Sursa: STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020

3.10.4 Turismul

Potențialul turistic al orașului Brașov

Orașul Brașov reprezintă o așezare urbană de mare interes turistic, înzestrat cu monumente din diferite etape istorice. Bunurile imobile constituie o valoare inestimabilă din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic și peisagistic. Municipiul se bucură de o varietate însemnată a monumentelor și locurilor de interes turistic. Valoarea de necontestat a acestora și numărul însemnat au contribuit la supranumele de „oraș muzeu”. Pentru o mai bună apreciere a potențialului turistic al orașului am considerat o clasificare a acestora după tipul de obiectiv ca fiind o bună metodă de analiză. Astfel identificăm în cadrul orașului elemente turistice cu valoare arhitecturală deosebită, monumente religioase și edificii de cult, străzi și piețe atractive cât și monumente comemorative.

Figura 3.21. Statuia lui Nicolae Bălcescu din Parcul Central și Primăria

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Figura 3.22. Piața Sfatului

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Figura 3.23. Prefectura Municipiului Brașov

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Figura 3.24. Dealul Tâmpa și Zidurile Cetății

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Figura 3.25. Biserica Neagră

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

CAPITOLUL 4. CALITATEA MEDIULUI

4.1. CALITATEA AERULUI

4.1.1. Introducere

La nivelul județului și Municipiului Brașov, încetarea în mare parte a activitățiilor industriale grele și dezvoltarea economiei și serviciilor din ultimii ani, plus expansiunea acestora pe orizontală au declarat o serie de procese care afectează stilul de viață, și implicit calitatea aerului, precum:

• concentrarea activităților industriale și a serviciilor în zone distincte, aflate la distanțe considerabile de zonele de locuit;

• tendința unei anumite categorii a populației de a-și stabili reședința în zonele rurale, creând nevoia pentru 1-2 autoturisme în fiecare familie;

• degradarea sistemului centralizat de încălzire a locuințelor din Municipiul Brașov și trecerea către sisteme individuale de încălzire;

• dezvoltarea economică a generat o nevoie crescândă pentru transportul persoanelor și al bunurilor în întreg arealul

Cele mai importante surse de poluare atmosferică în Municipiul Brașov sunt:

• arderi în industria energetică și industria de transformare

• instalații de ardere neindustriale

• arderi în industria de prelucrare

• emisii din diverse procese industriale

• depozitarea și distribuția carburanților

• transportul rutier

• Centrala Electrică de Termoficare

• Centrala de Zonă Metrom

• 30 de centrale termice de cvartal

• 62 de puncte termice de cartier

• centralele termice pentru locuințe individuale cu funcționare pe gaze naturale

• centralele termice individuale cu funcționare pe combustibil lichid sau solid

• sobe cu funcționare pe gaze naturale, lemne sau combustibil lichid

În ceea ce privește poluarea aerului datorită traficului auto, au fost efectuate măsurători sistematice în 5 puncte din interiorul municipiului Brașov. Măsurătorile efectuate au urmărit determinarea concentrațiilor pentru următorii poluanți:

• Monoxid de carbon – CO

• Dioxid de carbon – CO2

• Oxizi de azot – Nox

• Dioxid de sulf – SO2

• Ozon – O3

• Benzene

• Hidrocarburi totale

• Pulberi în suspensie – PM 10

• Plumb – Pb

Calitatea aerului ambintal a fost monitorizată de către Rețeaua Locală de Monitorizare a Calității Aerului Brașov (RLMCA Brașov) gestionată de Laboratorul APM Brașov. Concentrațiile poluanților specifici reglementați în legislația națională, care transpune Directiva 200850/EC privind calitatea aerului ambiental, au fost măsurate continuu, în limita resurselor disponibile, în 5 stații automate de monitorizare a calității aerului, amplasate, conform criteriilor indicate în legislație, în zone reprezentative pentru fiecare tip de stație:

Stație de trafic: stația BV1 – B-dul Calea București – amplasată în zonă cu trafic;

Stație de fond urban: stația BV2 – str. Castanilor – amplasată în zonă rezidențială, pentru a evidenția gradul de expunere a populației la nivelul de poluare urbană;

Stație de trafic: stația BV3 – B-dul Gării – amplasată în zonă cu trafic intens;

stația BV4 – comuna Sânpetru – având ca obiectiv evaluarea expunerii la ozon a populației și vegetației de la marginea aglomerării;

Stație de fond industrial: stația BV5 – B-dul Al. Vlahuță – al cărei amplasament a rezultat din evaluarea preliminară a calității aerului pentru a evidenția influența emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Brașov.

Figura 4.1. Stațiile de monitorizare a calității aerului – Zona Municipiului Brașov

Sursa: Studiu privind starea mediului înconjurator și protecția mediului în Zona Metropolitană Brașov

Figura 4.2. Imagine cu stația BV3, poziționată pe Bulevardul Gării

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Poluanții monitorizați, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă și de informare s–au stabilit în legislația națională privind protecția atmosferei și respectă reglementările europene. În stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov, parte integrantă a rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, s-au efectuat măsurători continue pentru: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5) automat (prin nefelometrie ortogonală) și gravimetric, ozon (O3) și precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen și p-xilen).

4.1.2 Pulberi în suspensie (PM10, PM2,5)

a. Surse și efecte

Pulberi în suspensie (PM) este termenul generic folosit pentru un amestec de particule de aerosoli (solide și lichide), cu dimensiuni și compoziție chimică diferită. PM2,5 se referă la „particule fine‖ care au diametrul aerodinamic mai mic de 2,5 µm, iar PM10 se referă la particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm, incluzând fracția de particule grosiere, pe lângă fracția PM2,5. PM sunt emise direct ca particule primare sau se formează în atmosferă din reacția chimică a emisiilor de gaze primare – precursori – acestea fiind numite particule secundare. Cei mai importanți precursori pentru particule secundare sunt dioxidul de sulf, oxizi de azot, amoniac și compușii organici volatili (COV). Unii precursori (SO2, NOx, NH3) reacționează în atmosferă și formează sulfat și azotat de amoniu sau alți compuși care condensează și formează în aer aerosoli secundari anorganici. COV sunt oxidați la produși mai puțin volatili, care formează aerosoli secundari. PM pot proveni din surse naturale (sare de mare, praf suspendat, polenul, cenușa vulcanică), sau din surse antropice, în special din arderea combustibililor pentru producerea de energie termică și electrică, incinerare, sau pentru încălzirea locuințelor din gospodăriile populației și a vehiculelor. În orașe gazele emise de vehicule, resuspensia prafului de pe carosabil și arderea combustibililor pentru încalzirea locuintelor sunt surse importante locale.

Efectele asupra sănătății umane în urma poluării cu pulberi în suspensie

Ca indicatori de risc pentru sănătatea populației, OMS recomandă utilizarea concentrației masice de PM10 și PM2,5 măsurată în micrograme (µg) pe metru cub (m3) de aer (OMS, 2005; OMS, 2007). Fracția grosieră de PM10 poate afecta căile respiratorii și plămânii. Fracția fină (PM2,5) reprezintă o problemă de sănătate în special pentru că poate pătrunde în sistemul respirator până la nivelul alveolelor și să fie absorbită în fluxul sangvin sau poate rămâne în țesutul pulmonar pentru perioade lungi de timp. Pentru protecția sănătății umane, Directiva privind calitatea aerului (CE/2008), stabilește, pe lângă valorile limită pentru PM10, și valori limită pentru PM2,5.

Studiile epidemiologice atribuie efectele severe asupra sănătății poluării aerului sunt provocate de PM și într-o mai mică măsură ozonului. Efectele asupra sănătății provocate de particule fine (PM2,5) sunt cauzate de inhalarea și pătrunderea acestora în plămâni. Atât interacțiile chimice cât și cele fizice cu țesuturile pulmonare pot induce iritatii sau distrugeri ale acestora. Particulele pătrund cu atât mai mult în plămâni cu cât sunt mai mici.

Expunerea la aerul poluat cu PM poate afecta sănătatea, atât pe termen scurt cât și pe termen lung, fiind asociată cu probleme respiratorii, cum ar fi astmul, efecte cardiovasculare, dezvoltarea deficitară a plămânilor și a functiei pulmonare la copii, greutate redusă la naștere și deces (OMS, 2005; OMS, 2006). Studiile epidemiologice indică faptul că nu există nici o concentrație prag sub care să nu existe efecte negative asupra sănătății în urma expunerii la PM, atât în caz de mortalitate cât și de morbiditate. În multe cazuri, doar rezultatele grave de sănătate, cum ar fi riscul crescut de mortalitate și speranța redusă de viață, sunt luate în considerare în studiile epidemiologice și analizele de risc, din cauza lipsei de date colectate pentru alte probleme de sănătate. Exemple de efecte pe termen scurt ale poluării aerului cu PM includ iritații ale ochilor, nasului și gâtului, inflamații și infecții respiratorii, bronșita și pneumonia. Alte simptome pot include dureri de cap, greață, și reacții alergice. Efectele pe termen lung asupra sănătății includ boli cronice respiratorii, cancer pulmonar, boli de inimă și chiar afecțiuni ale creierului, nervilor, ficatului și rinichilor. Pe lângă efectele asupra sănătății umane, PM pot avea efecte negative asupra schimbărilor climatice și ecosistemelor, așa cum. De asemenea se depun și pot avea un efect coroziv aupra patrimoniul material și cultural, în funcție de compoziția chimică.

b. Obiective privind calitatea aerului pentru PM10 și PM2,5

Limita pentru PM10 și PM2,5, precum și valorile țintă pentru protecția sănătății sunt indicate în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambienatal. Valoarea limită pentru PM10 este în vigoare de la 1 ianuarie 2007. Termenul limită pentru respectarea valorii țintă pentru PM2,5 (25 μg/m3) a fost 1 ianuarie 2010, în timp ce termenele pentru îndeplinirea altor limite și valori „obligatorii‟ pentru PM2,5 (20 μg/m3) sunt 2015 sau 2020.

Ținta națională de reducere a expunerii

Reducere cu 0 – 20% a expunerii (în funcție de indicatorul mediu de expunere în anul de referință), care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru PM10 există valori limită pentru expunere pe termen scurt (24 ore) și pe termen lung (anual), în timp ce pentru PM2,5 sunt numai valori pentru expunere pe termen lung (anual). Pe termen scurt valoarea limită zilnică pentru PM10 (concentrația medie zilnică de peste 50 μg/m3, care nu trebuie depășită de mai mult de 35 de zile pe an) este valoarea limită de cele mai multe ori depășită în zonele urbane.

c. Monitorizarea PM în Brașov

În ultimii ani populația, în special în mediul urban, a fost expusă la concentrații mai mari decât valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 50 μg/m3, care nu trebuie depășită de mai mult de 35 ori pe an

Tabel 4.1. Numărul de depășiri ale valorii limită zilnică pentru PM10 în aglomerarea

Brașov, 2009-2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.3. Grafic privind numărul depășirilor valorii limită zilnice ale PM 10 pentru anii 2009-2012

Sursa: Date prelucrate de ls APM Brașov

Conform datelor datelor de la APM Brașov, prezentate în graficul anterior au fost înregistrate medii zilnice mai mari decât valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 50 µg/m3, cele mai mari valori fiind înregistrate la stația de trafic, BV3 B-dul Gării. Trebuie menționat faptul că în legislația în vigoare referitoare la calitatea aerului ambiemtal este menționat faptul că valoarea limită zilnică nu trebuie depășită mai mult de 35 ori într-un an calendaristic, în fiecare punct de monitorizare. Există, totuși, mai multe surse care contribuie la apariția particulelor în suspensie, cum ar fi arderea incompletă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, alte processe de combustie (arderi pentru încălzirea rezidențială, incinerarea deșeurilor, etc), procese industriale (prelucrarea metalelor), dar trebuie avute în vedere și fenomele de transport a PM la distanță, resuspensia particulelor în urma tratări carosabilului cu nisip sau sare, gradul de curățenie al drumurilor și al autovehiculelor, precum și sursele naturale.

Tabel 4.2. Numărul de depășiri ale valorii limită zilnică pentru PM10 în aglomerarea Brașov, pentru anii 2013-2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.4. Grafic privind numărul depășirilor valorii limită zilnice pentru PM 10 pentru anii 2013-2015

Sursa: Date prelucrate de ls APM Brașov

Figura 4.5. Evoluția mediilor zilnice de PM10 în anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Evoluția mediilor lunare de PM10 înregistrate prin metoda gravimetrică de referință în anul 2012 și calculate pe baza datelor disponibile validate pentru cele trei stații de monitorizare de către APM Brașov este prezentată în figura 4.6.

Figura 4.6. Evoluția mediilor lunare PM10 în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.7. Evoluția mediilor lunare PM10 în anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.8. Evoluția mediilor lunare PM10 în anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Din figurile de mai sus, conform datelor înregistrate de către APM Brașo, se observă că în perioada de vara valorile înregistrate au fost mai mici decât în perioada de iarnă și la stațiile amplasate în zone cu trafic intens au fost măsurate cele mai mari valori.

Începând cu 1 ianuarie 2009 s-a măsurat concentrația fracției PM 2,5 din pulberile în suspensie. Evoluția mediilor zilnice de PM 2,5 măsurate prin metoda gravimetrică, înregistrate în perioada 2009 – 2012 la stația de fond urban BV2 este prezentată în figura 4.9.

Figura 4.9. Evoluția mediilor zilnice de PM 2,5 pentru anii 2009-2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.10. Evoluția mediilor zilnice de PM 2,5 pentru anii 2009-2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Din graficul anterior se observă că pe timpul sezonului rece concentrația de PM2,5 este mai mare decât vara.

Conform datelor APM Brașov, această variație ar putea fi corelată cu scăderea temperaturii de la sfârșitul toamnei până la începutul primăverii, care favorizează formarea PM2,5, prin trecerea precursorilor (oxizi de azot, oxizi de sulf, amoniac) din fază gazoasă în fază solidă ca azotat /sulfat de amoniu. La temperaturi ridicate (>30°C) precursorii sunt în general în fază gazoasă, concentrația de PM2,5 fiind astfel mai scăzută în sezonul călduros. De asemenea în timpul iernii particulele de carbon (carbon organic și carbon elementar) se gasesc într-o cantitate mai ridicată.

4.1.3. Ozon (O3)

a. Surse și efecte ale O3

Conform informațiilor de la APM, ozonul troposferic nu este emis direct în atmosferă, ci se formează în urma reacțiilor chimice între gazele precursoare: oxizi de azot, NOx, monoxid de carbon (CO) și compuși organici volatili, COV. NOx sunt emiși la arderea combustibilului în instalațiile industriale și din transportul rutier și au un rol complex în chimia ozonului: în vecinătatea sursei de NOx vor consuma ozonul, ca urmare a reacției dintre monoxid de azot (NO) proaspăt emis și ozon. COV sunt emiși de un număr mare de surse instalații de vopsire, curățare chimică, curățare uscată, transportul rutier, rafinării, tipografii și alte utilizări ale solvenților. COV biogenici sunt emiși de vegetație, cantitatea fiind dependentă de temperatură.

Metanul (CH4) este de asemenea un COV și este emis la extracția cărbunelui, extracția și distribuția gazelor naturale, depozitele de deșeuri, apele uzate, rumegătoare, cultivarea orezului și biomasă de ardere. Norul de poluant din arderea pădurilor sau alte incendii de biomasă conține CO și poate contribui la formarea ozonului. Există, de asemenea, o concentrare de fond de ozon în aerul ambiental, în parte, rezultă din formarea fotochimică a ozonului la nivel global și parțial de la de transportul de ozon stratosferic în troposferă.

Efectele asupra sănătății umane în urma poluării cu O3

Nivelurile ridicate de troposferic (la nivelul solului) sunt asociate cu astm și alte probleme respiratorii, precum și cu un risc crescut de infecții respiratorii. Pe termen lung, expunerea repetată la niveluri ridicate de O3 poate duce la reduceri ale funcției pulmonare, inflamație a mucoasei pulmonare și disconfort respirator mai frecvent și mai sever. Poluarea cu ozon este, de asemenea, legată de moartea prematură. Este deosebit de periculoasă pentru copiii, persoanele în vârstă, și persoanele cu afecțiuni pulmonare cronice și boli de inimă, dar poate afecta, și oameni sănătoși care desfășoară activități (lucrative,sportive, sau de recreere) în aer liber. Copiii sunt expuși unui risc deosebit, deoarece plămânii lor sunt încă în creștere și în curs de dezvoltare. Ei respiră mai rapid și mai profund decât adulții. De asemenea, copiii petrec în aer liber mai mult timp, mai ales vara atunci când nivelurile de O3 sunt mai mari. Nivelurile ridicate de O3 pot afecta funcțiile de reproducere și de creștere a plantelor, determinând reducerea randamentului culturilor agricole, scădereea ritmului de creștere a pădurilor, reducerea biodiversității, dar și reducerea capacității plantelor de a asimila CO2, nfluențând astfel procesul de fotosinteză De asemenea, ozonul crește rata de degradare a clădirilor și patrimoniului cultural. Pe lângă efectele asupra sănătății oamenilor, plantelor și culturilor, ozonul este un gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea atmosferei.

b. Obiective de calitatea aerului pentru O3

Pentru protecția sănătății umane este specificată valoarea de 120 µg/m3 pentru maxima zilnică a mediei mobile pe 8 ore. Valoarea țintă, care a fost aplicată de la 1 ianuarie 2010, presupune ca pragul să nu fie depășit la o stație de monitorizare pe mai mult de 25 de zile din an, determinat ca o medie pe trei ani începând din 2010. Obiectivul pe termen lung (LTO) presupune ca nivelul de prag să nu fie depășit niciodată. Pentru protecția sănătății populației există, de asemenea, praguri de informare și de alertă. Când pragul de alertă este depășit, trebuie elaborat un plan de acțiune pe termen scurt în conformitate cu dispozițiile din Legea 104/2011. Valoarea pentru protecția vegetației este specificată ca expunere cumulată peste o valoare de prag, AOT40. Aceasta se calculează ca suma tuturor valorilor orare ale ozonului care depășesc 40 µg/m3 în timpul periaodei de creștere intensă , din mai până în iulie, determinat ca medie pe 5 ani.

Obiectivele de calitatea aerului pentru ozon sunt stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecția sănătății umane și pentru protecția vegetației, și sunt prezentate în tabelul 4.3.

Tabel 4.3. Obiective de calitatea aerului pentru O3

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

c. Monitorizarea O3 în Brașov

Valoarea țintă pentru ozon (maxima zilnică a mediei mobile pe 8 ore) a fost depășită în mai mult de 25 de zile pe an, la stația de fond suburban BV4 – Sânpetru în anul 2008 și 2009, în această perioadă populația din zona suburbană fiind expusă la concentrații mai mari de 120 µg/m3. Formarea ozonului este catalizată de prezența radiației solare, concentrațiile de ozon fiind mai mari în perioada în care intensitatea acesteia este mai mare.

În tabelul 4.4. este prezentat numărul de depășiri ale valorii țintă pentrru ozon înregistate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada anilor 2008 – 2011.

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.11. Grafic privind numărul de depășiri ale valorii pentru O3 pentru sănătate

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

Tabel 4.5. Numărul de depășiri ale valorii țintă pentrru ozon înregistate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada anilor 2012 – 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Din datele prezentate anterior, conform APM Brașov, se observă că la stația BV4 au fost înregistrate valori care au depășit nivelul de 120 µg O3/m3 timp de mai mult de 25 zile în 2008 și 2009. Scăderea înregistrată la nivelul emisiilor de precursori ai ozonului pare să fi ajuns la concentrații mai reduse de ozon în troposferă, valoarea țintă pentru protejarea sănătății în cazul ozonului nefiind depășită în anul 2010. Spre deosebire de alți poluanți, concentrațiile de ozon sunt în general, mai mari în zonele suburbane, pe direcția predominantă a vântului dinspre zona urbană. Acest lucru se datorează faptului că la distanțe scurte din surse de NOx, așa cum este cazul la stațiilor urbane, și de trafic, ozonul este consumat chimic de NO emis. În anul 2011 nu au fost înregistrate depășiri ale valorii țintă pentru ozon de 120 µg/m3, pragului de alertă de 240 µg/m3și pragului de informare de 180 µg/m3 la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov, cu excepția a 5 valori mai mari decât VT înregistrate la stația BV4 – Sânpetru.

În schimb, pentru anii 2012, 2013, 2014 și 2015 nu au fost înregistrate depașiri ale valorii țintă la nici una dintre stațiile abordate în tabelul 5.

În figura 4.12. este prezentată evoluția maximelor zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore de ozon calculate în baza datelor achiziționate la cele patru stații de monitorizare în anul 2011.

Figura 4.12. Evoluția maximelor zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore de O3, anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.13. Evoluția maximelor zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore de O3, anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.14. Evoluția maximelor zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore de O3, anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.15. Evoluția maximelor zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore de O3, anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Conform datelor APM Brașov, formarea ozonului fotochimic depinde de condițiile meteorologice și de concentrațiile de oxizi de azot și compuși organici volatili. Concentrația ozonului în zona urbană, unde se emit în general cantități mai mari de NOx, este mai mică decât în zona suburbană. ca urmare a reacției O3 cu NO emis, în principal, din traficul rutier. Astfel în zona suburbană, datorită traficului rutier mai redus și a concentrației scăzute de NO concentrația de O3 este mai ridicată și astfel un număr mai mic de persoane este expus.

În figurile 4.16., 4.17., 4.18., 4.19. și 4.20. este prezentată evoluția mediilor lunare de ozon calculate în baza datelor rezultate la cele patru stații de monitorizare în intervalul 2011-2015:

Figura 4.16. Evoluția mediilor lunare de O3 în anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.17. Evoluția mediilor lunare de O3 în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.18. Evoluția mediilor lunare de O3 în anul 2013

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.19. Evoluția mediilor lunare de O3 în anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.20. Evoluția mediilor lunare de O3 în anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Conform datelor și informațiilor de la APM Brașov și a figurilor prezentate anterior concentrațiile de O3 prezintă valori mai mari în perioada martie – septembrie, când au fost condiții prielnice formării ozonului troposferic. Se evidențiază că la stația de fond suburban BV4, unde au fost condiții favorabile formării ozonului, s-au înregistrat cele mai mari valori.

La stațiile din municipiul Brașov, unde O3 contribuie la oxidarea poluanților primari, valorile înregistrate au fost mai mici.

În figurile 4.21., 4.22., 4.23., 4.24. și 4.25. este prezentat ciclul zilnic al ozonului calculat din mediile orare disponibile și validate pentru intervalul de timp 2011-2015, pentru stațiile de monitorizare, amplasate în aglomerarea Brașov.

Figura 4.21. Ciclul zilnic al O3 pentru anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.22. Ciclul zilnic al O3 pentru anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.23. Ciclul zilnic al O3 pentru anul 2013

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.24. Ciclul zilnic al O3 pentru anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.25. Ciclul zilnic al O3 pentru anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.26. Ciclul zilnic al O3 și NO2 pentru anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.27. Ciclul zilnic al O3 și NO2 pentru anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.28. Ciclul zilnic al O3 și NO2 pentru anul 2013

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.29. Ciclul zilnic al O3 și NO2 pentru anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

d. Evoluția concentrației de O3 în perioada 2008-2011

În tabelul următor sunt prezentate valorile medii anuale de ozon în perioada 2008 – 2011 la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov.

Tabelul 4.6. Valorile concentrației medii anuale de O3

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.30. Grafic reprezentând valorile concentrației medii anuale de O3 pentru anii 2008 – 2011

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

e. Concluzii

Conform datelor APM Brașov, măsurătorile efectuate în stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov subliniază o tendință generală de menținere a valorilor concentrațiilor de ozon, ca urmare a reducerii emisiilor de precursori ai ozonului. Există o difetență evidentă între reducerile substanțiale ale emisiilor de gaze precursoare ale ozonului și stagnarea concentrației medii anuale de ozon observată la nivel european, ca urmare a intensificării circulației pe distanțe lungi a O3 și precursorii săi sau a altor factori care pot ascunde efectele măsurilor de reducere a emisiilor de precursori: schimbările climatice, variabilitatea condițiilor meteo, emisiile de NMVOC biogene dificil de cuantificat, emisiile provenite de la incendiile de pădure și vegetație. Evident concentrațiile de ozon sunt determinate de emisiile de precursori și de condițiile meteorologice. Deoarece intensitatea radiației solare și temperaturile crescute favorizează formarea ozonului, episoadele cu niveluri ridicate de ozon apar in timpul perioadelor cu vreme toridă. Cu toate acestea, indiferent de caracterul episodic al poluării cu ozon influențată de condițiile meteorologice, emisiile de gaze precursoare ale ozonului determină existența unui nivel de poluare cu ozon și depășirea pragurilor de ozon. Scăderea din ultimele decenii a emisiilor antropice ale unor precursori ai ozonului (NOx, CO și unele COVNM) a redus numărul depășirilor. Totuși, problema poluării cu ozon necesită în continuare eforturi suplimentare de reducere.

4.1.4. Oxidul și dioxidul de azot (NO, NO2)

a. Surse și efecte ale NO2

Conform datelor preluate de la APM Brașov, dioxidul de azot este un gaz reactiv, care se formează, în principal, prin oxidarea monoxidului de azot (NO). Procesele de ardere care au loc la temperatură înaltă (ex: cele care apar în motoarele autovehiculelor și în centralele electrice) sunt surse majore de oxizi de azot, NOx, este un termen utilizat pentru a descrie suma de NO și NO2. Monoxidul de azot (NO) este principalul component al emisiilor de NOX. O mică parte este emisă direct ca NO2, de obicei 5-10% pentru majoritatea surselor de ardere, cu excepția vehiculelor diesel. În ultimii ani s-a observat că fracția de NO2 emis direct din traficul rutier este în creștere în mod semnificativ ca urmare a creșterii numărului de vehicule diesel, în special vehiculele diesel noi (Euro 4 și 5). Astfel de vehicule pot emite NO2 până la 50% din NOX. (Grice et al, 2009.), deoarece sistemele de tratare a emisiilor acetsora cresc emisiile de NO2 direct. Acest lucru poate duce la creșterea nivelului de NO2, inclusiv la creșterea numărului de depășiri ale valorilor limită de NO2 în special în zonele cu trafic intens.

Efectele asupra sănătății oamenilor și biodiversității

Acestea pot să apară ca urmare a expunerii pe termen scurt a NO2 (ex: modificările funcției pulmonare la grupele sensibile de populație) sau pe termen lung (ex: susceptibilitate crescută la infectii respiratorii). Sunt studii epidemiologice care arată că la nivel european simptomele de bronșită la copii astmatici se intensifică în urma expunerii pe termen lung la NO2. Trebuie menționat faptul că NO2 este corelat cu alți poluanți (în special PM), fiind astfel dificilă diferențierea efectelor provocate de dioxid de azot de cele ale altor poluanți în studiile epidemiologice.

Compuși azotului au efecte acidifiante, dar sunt, de asemenea, substanțe nutritive importante. Depunerile excesive de azot atmosferic pot duce la un surplus de nutrienți ai N în ecosisteme, provocând eutrofizarea (surplus de nutrienți) în ecosistemele terestre și acvatice. Surplusul de azot poate duce la schimbări în comunitățile de animale terestre, acvatice sau marine și în cele de plante, inclusiv poate duce la pierderea biodiversității. Oxizi de azot joacă un rol important în formarea ozonului troposferic. Ei contribuie, de asemenea, la formarea de aerosoli secundari anorganici, prin formarea de nitrați, determinând creșterea concentrației de PM10 și PM2,5.

b. Obiective de calitatea aerului pentru NO2

Obiectivele de calitatea aerului pentru dioxidul de azot sunt stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecția sănătății umane și pentru protecția vegetației și sunt prezentate în tabelul 4.7.

Tabel 4.7. Obiectivele privind calitatea aerului pentru NO2

c. Monitorizarea NO2 în Brașov

În ultimii doi ani populația, în special în mediul urban, a fost expusă la concentrații ridicate, uneori mai mari decât valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane. Măsurătorile efectuate în stațiile de monitorizare din municipiul Brașov au indicat o tendință generală de descreștere a valorilor medii orare de NO2, valoarea limită fiind depășită în special la stațiile situate în zone cu trafic, la stația de fond suburban BV4 fiind înregistrate cele mai mici valori.

În tabelul 4.8. este prezentat numărul de depășiri ale valorii limită orară /valoare limită orară + marja de toleranță (VL orară /VL orară + MT) și concentrația maximă orară pentru NO2 înregistrate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2011, în această perioadă populația din zona urbană fiind expusă la concentrații mai mari de 200 µg/m3/ 200 µg/m3+ MT.

Tabel 4.8. Numărul de depășiri ale VL orară /VL orară + MT și concentrația maximă orară pentru NO2 în aglomerarea Brașov pentru perioada 2008-2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.31. Grafic privind numărul de depășiri ale VL orare în aglomerarea Brașov pentru anii 2008-2015

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

Figura 4.32. Evoluția concentrației maxime lunare a mediilor orare de NO2 în anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.33. Evoluția concentrației maxime lunare a mediilor orare de NO2 în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.34. Evoluția concentrației maxime lunare a mediilor orare de NO2 în anul 2013

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.35. Evoluția concentrației maxime lunare a mediilor orare de NO2 în anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.36. Evoluția concentrației maxime lunare a mediilor orare de NO2 în anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Conform datelor prezentate anterior preluate de la APM Brașov, valorile medii orare înregistrate la stațiile de monitorizare în anii 2011-2015, sunt mai mici decât pragul de alertă pentru NO2 de 400 µg / m3. Se observă că valorile medii care au depășit valoarea limită orară au fost înregistrate la stația BV3 în luna februarie. Concentrațiile mari au fost cauzate de condițiile locale – condiții meteo și emisie – care au favorizat acumularea NO2 pentru scurt timp. Valorile medii orare de NO2 înregistrate în același interval de timp la celelalte stații de monitorizare au fost mai mici decât valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane.

Concentrațiile de NO2 prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval îngust în perioada martie – septembrie.

În figurile 4.37., 4.38., 4.39., 4.40. și 4.41 este prezentat ciclul zilnic al dioxidului de azot, respectiv monoxidului de azot calculat din mediile orare disponibile pentru inervalul 2011-2015 pentru zilele lucrătoare și zilele de week-end în Municipiul Brașov.

Figura 4.37. Ciclul zilnic al NO2 în Brașov pentru anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.38. Ciclul zilnic al NO2 în Brașov pentru anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.39. Ciclul zilnic al NO2 în Brașov pentru anul 2013

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.40. Ciclul zilnic al NO2 în Brașov pentru anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.41. Ciclul zilnic al NO2 în Brașov pentru anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.42. Ciclul zilnic al NO în Brașov pentru anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.43. Ciclul zilnic al NO în Brașov pentru anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.43. Ciclul zilnic al NO2 și NO în Brașov pentru anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.44. Ciclul zilnic al NO2 și NO în Brașov pentru anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.45. Ciclul zilnic al NO2 și NO în Brașov pentru anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.46. Ciclul zilnic al NO2 și NO în Brașov pentru anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Evoluția mediilor orare prezentate mai sus indică faptul că traficul rutier este principala sursă responsabilă pentru prezența oxizilor de azot în aerul ambiental în zona stațiilor de monitorizare din municipiul Brașov. Valorile prezintă un maxim în intervalul orar în care traficul este mai intens. În urma proceselor de ardere a combustibililor se formează un amestec de NO și NO2, în care aproximativ 90% este NO. Deși este emis direct de surse într-o proporție mică, NO2 se formează în atmosferă prin oxidarea NO produs la arderea combustibililor fosili cu O3 troposferic prezent în atmosferă.

Conform datelor prezentate în figurile anterioare de la APM Brașov, valorile cele mai mari au fost înregistrate la stațiile amplasate în zone cu trafic intens. Valorile înregistrate la stația BV4 Sânpetru sunt mai mici decât cele înregistrate la stațiile de monitorizare din municipiul Brașov, indicând faptul că aerul ambiental din zona monitorizată, situată la periferia aglomerării are o calitate mai bună în raport cu concentrația de oxizi de azot.

d. Evoluția concentrației de NO2 în perioada 2008-2015

Valorile concentrației medii anuale de NO2 calculate în baza datelor achiziționate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.9.

Tabelul 4.9. Valorile concentrației medii anuale de NO2 pentru perioada 2008 – 2015

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

4.1.5. Dioxidul de sulf (SO2)

a. Surse și efecte ale SO2

Dioxidul de sulf (SO2) este emis din procesele de ardere a combustibililor care conțin sulf. Surse importante pentru SO2 în aerul înconjurător provin din arderile combustibililor fosili și biocombustibililor pentru încălzirea rezidențială sau generarea de energie în centralele termoelectrice, din procesele industriale-siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric, industria celulozei și hârtiei și din emisiile provenite de la motoarele diesel în mai mică proporție). Erupțiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei sunt cele mai importante surse naturale de SO, conform informațiilor de la APM Brașov.

Efectele asupra sănătății oamenilor și asupra biodiversității

Studiile epidemiologice sugerează că dioxidul de sulf poate afecta sistemul respirator și funcțiile pulmonare, și poate provoaca iritații ale ochilor. Inflamațiile tractului respirator poate cauza tuse, secreții ale mucusului, agravarea astmului bronșic și bronșită cronică și creează predispoziții pentru infecțiile tractului respirator. Mortalitatea și zilele de spitalizare pentru boli cardiace cresc cu creșterea nivelului de SO2 (OMS, 2008).

Dioxidul de sulf și compușii obținuți la oxidarea SO2 contribuie la depunerile acide, având efecte adverse asupra ecosistemelor acvatice din râuri și lacuri, cauzând distrugerea pădurilor și acidificarea solurilor. Cele mai importante efectele ale acestor compuși de sulf depuși sunt pierderea capacității de neutralizare a acidului din soluri și ape, pierderea de nutrienti, cum ar fi potasiu și magneziu din soluri și eliberarea aluminiului (toxic) în sol și ape. În funție de condițiile biogeochimice, sulful poate fi inițial stocat în soluri și eliberat lent ulterior (acidificare întârziată).

b. Obiective de calitatea aerului pentru SO2

Obiectivele de calitatea aerului pentru dioxidul de sulf sunt stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecția sănătății umane și pentru protecția vegetației, și sunt prezentate în tabelul 4.10.

Tabel 4.10. Obiective privind calitatea aerului pentru SO2

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

c. Monitorizarea SO2 în Brașov

În ultimii ani populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de dioxid de sulf. Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 înregistrate în intervalul 2011-2013 și calculate pe baza datelor disponibile pentru stațiile de monitorizare din Brașov este prezentată în figurile 4.47., 4.48., 4.49.

Figura 4.47. Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 în anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.48. Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.49. Evoluția maximelor lunare ale mediilor orare de SO2 în anul 2013

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Conform datelor preluate de la APM Brașov, la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov au fost înregistrate valorile medii orare mai mici decât valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane de 350 µg/m3 și pragul de alertă pentru SO2 de 500 µg/m3 (captura de date valide pentru stațiile BV2, BV4 și BV5 a fost mai mică de 10%)

Se observă că valorile maxime ale mediilor orare au fost înregistrate în luna februarie, fiind cauzate de condițiile locale – topografie, emisie și condiții meteo – care au favorizat acumularea SO2 pentru scurt timp.

Figura 4.50. Evoluția maximelor lunare ale mediilor zilnice de SO2 în anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.51. Evoluția maximelor lunare ale mediilor zilnice de SO2 în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.52. Evoluția maximelor lunare ale mediilor zilnice de SO2 în anul 2013

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Conform datelor prezentate anterior valorile medii zilnice înregistrate în anii 2011 – 2013 sunt mai mici decît valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 125 µg/m3, valoarea pragului superior de evaluare raportat la valoarea limită zilnică de 75 µg/m3 și pragul inferior de evaluare raportat la valoarea medie zinică de 50 µg/m3. Cele mai mari valori au fost înregistrate înregistrate în perioada de iarnă, ca urmare a condițiilor locale care au favorizat acumularea poluantului în zona stațiilor de monitorizare, variațiile valorilor fiind cauzate în special de condițiile meteo.

Conform informațiilor de la APM Brașov, din cauza defecțiunilor tehnice apărute la analizoare, în anii 2014 și 2015, nu au fost efectuate măsurători de dioxid de sulf la stațiile de monitorizare din Brașov.

d. Evoluția concentrației de SO2 în perioada 2008-2015

Valorile concentrației medii anuale de SO2 calculate în baza datelor achiziționate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.11

Tabelul 4.11. Valorile concentrației medii anuale de SO2

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

e. Concluzii

În ultimii ani populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de dioxid de sulf.

4.1.6 Monoxidul de carbon, CO

a. Surse și efecte ale CO

Conform informațiilor de la APM Brașov, monoxidul de carbon provine din surse naturale (arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descărcările electrice) sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, biocombustibililor, dar și de la producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului și din trafic).

Concentrațiile de CO variază în timpul zilei în funție de intensitatea traficului rutier, cele mai ridicate concentrații fiind în zonele urbane, de obicei, în timpul orelor de vârf. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii și primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Efectele asupra sănătății oamenilor și asupra biodiversității

Monoxidul de carbon pătrunde in organism prin intermediul plămânilor, de unde ajunge în sânge și se leagă puternic de hemoglobină. Expunerea la CO poate reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen, reducând astfel cantitatea de oxigen livrată organelor și țesuturilor corpului. Astfel, persoanele care suferă de boli cardiovasculare sunt cele mai sensibile, deoarece deja au o capacitate redusă de pompare a sângelui oxigenat la inimă și expunerea la CO poate să provoace ischemie miocardică (cantitate de oxigen redusă la inimă), adesea însoțită de angină pectorală (dureri în piept), în condiții de efort fizic sau stres crescut. Expunerea pe termen scurt la CO afectează capacitatea organismului de a răspunde la cereri crescute de oxigen, iar la niveluri extrem de ridicate, de CO poate provoca moartea.

Timpul de remanență în atmosferă al CO este de aproximativ trei luni. Acesta se oxidează încet la dioxid de carbon și în timpul procesului de oxidare formează ozon, contribuind astfel la nivelul de fond al concentrației de ozon, cu efectele asociate asupra sănătății populației și a ecosistemelor.

b. Obiective de calitatea aerului pentru CO

Obiectivul de calitatea aerului pentru CO este stabilit în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicată o valoare limită pentru protecția sănătății umane, ca maxima zilnică a mediei mobile pe 8 ore și este prezentată în tabelul 4.12.

Tabelul 4.12. Obiective de calitatea aerului pentru CO

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

c. Monitorizarea CO în Brașov

Populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de monoxid de carbon în anii 2011, 2012, 2014 și 2015.

Evoluția valorilor maxime zilnice ale medilor mobile pe 8 ore înregistrate în anii 2011, 2012, 2014, 2015 este prezentată în figurile 4.53., 4.54., 4.55. și 4.56.

Figura 4.53. Evoluția valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.54. Evoluția valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.55. Evoluția valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.56. Evoluția valorilor maxime zilnice a mediilor mobile pe 8 ore de CO în anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Conform datelor APM Brașov, în perioada de iarnă au fost înregistrate cele mai mari valori, datorită emisiilor preovenite de la încălzirea rezidențială și din traficul rutier, dar și stabilității atmosferice, care a împiedicat dispersia poluanților.

Evoluția mediilor lunare de CO înregistrate în anii 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015 și calculate în baza datelor disponibile pentru cele cinci stații de monitorizare este prezentată în figurile 4.57., 4.58., 4.59., 4.60. și 4.61.

Figura 4.57. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.58. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.59. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2013

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.60. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.61. Evoluția mediilor lunare de CO în anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Conform datelor prezentate anterior concentrațiile de CO prezintă valori mai mari în perioada de iarnă, când sistemele de încălzire a populației funcționează intens și variază într-un interval în perioada martie – septembrie. La stațiile de trafic au fost înregistrate valorile cele mai mari.

În figurile 4.62., 4.63., 4.64., 4.65. și 4.66. este prezentat ciclul zilnic al CO calculat din mediile oare disponibile pentru anii 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015 pentru zilele lucrătoare și zilele de week-end în municipiul Brașov și în Sânpetru:

Figura 4.62. Ciclul zilnic al CO în timpul săptămânii pentru anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.63. Ciclul zilnic al CO în timpul săptămânii pentru anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.64. Ciclul zilnic al CO în timpul săptămânii pentru anul 2013

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.65. Ciclul zilnic al CO în timpul săptămânii pentru anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.66. Ciclul zilnic al CO în timpul săptămânii pentru anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Evoluția mediilor orare prezentate în figurile de mai sus de către APM Brașov, indică faptul că traficul rutier este principala sursă responsabilă pentru prezența CO în aerul ambiental în zona stațiilor de monitorizare din municipiul Brașov. Valorile prezintă un maxim în intervalul orar în care traficul este mai intens.

d. Evoluția concentrației de CO în perioada 2008-2015

Valorile concentrației medii anuale de CO calculate în baza datelor achiziționate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.13.

Tabel 4.13. Valorile concentrației medii anuale de CO

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

Figura 4.67. Grafic privind valorile concentrației medii anuale de CO în perioada 2008 – 2015

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

4.1.7. Benzenul, C6H6

a. Surse și efecte ale C6H6

Conform APM Brașov, benzenul provine în special din arderea incompletă a combustibililor (benzină), dar și din rafinarea petrolului, evaporarea solvenților organici folosiți în diferite activități industriale și evaporarea în timpul proceselor de producere, transport și depozitare a produselor care conțin benzen. Benzenul este un aditiv pentru benzină și 80-85% din emisiile de benzen, la nivel european, sunt datorate traficului rutier.

În general, contribuția de la încălzirea locuințelor este mică (aproximativ 5%), dar arderea lemnului poate fi o sursă locală importantă de benzen. Datorită stabilității chimice ridicate, benzenul are timp mare de remanență în straturile joase ale atmosferei, unde se poate acumula. Benzenul este îndepărtat din atmosferă prin dispersie, la apariția condițiilor mteorologice favorabile acestui fenomen sau prin reacții fotochimice la care benzenul este reactant, determinând formarea ozonului. Având timp de remanență de câteva zile în atmosferă benzenul poate fi transportat pe distanțe lungi. Inhalarea este principala calea pentru expunerea la benzen, fumatul fiind o sursă importantă de expunere personală.

Efectele asupra sănătății oamenilor și asupra biodiversității

Benzenul este un poluant cancerigen, expunerea prelungită la benzen provocând efecte semnificative adverse (hematotoxicitate, genotoxicitatea și cancerigenitate). Expunerea cronică la benzen poate deteriora măduva osoasă și are efecte hematologice (scăderea numărului de celule roșii și albe din sânge).

b. Obiective de calitatea aerului pentru C6H6

Obiectivul de calitatea aerului pentru benzen este stabilit în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicată o valoare limită pentru protecția sănătății umane, ca medie anuală și este prezentată în tabelul 4.14.

Tabel 4.14. Obiective de calitatea aerului pentru C6H6

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

c. Monitorizarea C6H6 în Brașov

Populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de benzen.

Din cauza defecțiunilor tehnice apărute la analizoare în anii 2014 și 2015 nu au fost efectuate măsurători de benzen la stațiile de monitorizare din Brașov și Sânpetru.

d. Evoluția concentrației de C6H6 în perioada 2008-2015

Valorile concentrației medii anuale de benzen calculate în baza datelor achiziționate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2008 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.15.

Tabelul 4.15. Valorile concentrației medii anuale de benzene în perioada 2008 – 2015

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

Figura 4.68. Grafic privind valorile concentrației medii anuale de benzene în perioada 2008- 2015

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

e. Concluzii

Conform datelor din graficul și tabelul anterior de la APM Brașov, se observă că valorile concentrațiilor medii anuale înregistrate sunt mici, cele mai mari valori fiind măsurate la stațiile amplasate în zone cu trafic intens. Astfel, benzenul nu este un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populației din aglomerarea Brașov, dar este alături de alți compuși organici volatili, NO2 și CO un precursor al ozonului troposferic, cu efectele asociate asupra sănătății populației și a ecosistemelor. Valoarea medie anuală calculată din datele disponibile nu a depășit valoarea limită anuală de 5 μg/m3 și pragul superior de evaluare de 3,5 μg/m3, dar la stațiile amplasate în zone cu trafic intens valorile înregistrate au fost mai mari decât pragul inferior de evaluare de 2,5 μg/m3.

4.1.8. Metale grele (Pb, Cd, Ni)

a. Surse și efecte ale metalelor grele

Conform datelor APM, metalele grele se găsesc în aerul ambiental sub formă de aerosoli, a căror dimensiune influențează remanența în atmosferă și implicit posibilitatea de a fi transportați la distanță.

Plumbul este eliberat în atmosferă de surse naturale și surse antropice.

Sursele naturale sunt: resuspensia solului de vânt, aerosolii marini, vulcanii, incendiile de pădure. Aceste emisii nu sunt în întregime naturale, ci conțin contribuții de la depunerile anterioare provenite din surse antropice. Sursele antropice de plumb includ arderea de combustibili fosili pentru obținerea energiei și în motoarele vehiculelor, incinerarea deșeurilor, producția de metale neferoase, fier, oțel și de ciment. Contribuția la emisiile de plumb provenite din benzină a fost eliminată după eliminarea aditivilor cu plumb din benzină. De asemenea, contribuțiile depunerilor atmosferice și a utilizării îngrășămintelor minerale și organice sunt relativ mici în comparație cu cele plumbul deja depus și acumulat, precum și cu cel din surse naturale.

Emisiile de nichel în atmosferă pot să provină din surse naturale, cum ar fi resuspensia solului, vulcani și vegetațție. Principalele surse antropice de emisii de nichel în aerul ambiental sunt procesele de ardere pentru obținerea energiei electrice sau termice, obținerea nichelului, incinerarea deșeurilor și nămol.

Cadmiul este eliberat în atmosferă de surse naturale și antropice. Vulcanii, resuspensia solului și emisiile biogene sunt considerate principalele surse naturale de cadmiu în atmosferă. Sursele antropice de cadmiu includ producția de metale neferoase, arderea combustibilului fosil, incinerarea deșeurilor, producția de fier și oțel, precum și producția de ciment.

Efectele asupra sănătății oamenilor și asupra biodiversității

Plumbul este un metal toxic pentru organism, care se acumulează și afectează: rinichii, ficatul, creierul și sistemul nervos. Expunerea la niveluri ridicate determină leziuni cerebrale grave, inclusiv retard mental, tulburări de comportament, probleme de memorie și modificări ale dispoziției. Încetinirea dezvoltării sistemului nervos la copii este efectul cel mai critic, fiind cauzată de expunere intrauterină, in timpul alăptării sau in copilăria timpurie. Plumbul se acumulează în schelet și eliberarea acestuia din oase în timpul sarcinii și alăptării expune fătul sau copilul alăptat, astfel că expunerea femeii înainte de sarcină este importantă. Expunerea prin inhalare poate fi semnificativă atunci când nivelul din aer este mare. Expunerile la concentrații mari sunt cauzate în general de surse locale, și sunt mai puțin rezultatul transportului la distanțe mari. Cel mai adesea, produsele alimentare sunt sursa predominantă de absorbție a plumbului. Cu toate acestea, poluarea aerului poate contribui în mod semnificativ la conținutul de plumb din culturi prin depunere directă. Deși preluaraea plumbului prin rădăcinile plantelor este relativ limitată concentrațiile de plumb ridicate din sol pe termen lung sunt un motiv de îngrijorare și ar trebui să fie reduse având în vedere posibilele riscuri pentru sănătate la un nivel scăzut de expunere. Plumbul se bioacumulează și afectează negativ atât sistemele terestre cât și cele acvatice. Ca și în cazul populației, efectele asupra vieții animalelor includ probleme de reproducere și modificări ale aspectului sau de comportament.

Nichelul este un metal prezent în sol, apă, aer și în biosferă.

Există diferite căi de expunere la nichel: alimentele, inhalarea aerului, apa potabilă sau inhalarea fumului de tutun care conțin nichel, contactul pielii cu solul, apa sau suprafețele placate cu nichel. În cantități foarte mici nichelul este esențial pentru organism, dar în cantități mari este periculos Unii compuși ai nichelului sunt cancerigeni, crescând riscul apariției canserului pulmonar, de nas, laringe sau de prostată Alte efecte asupra sănătății sunt reacțiile alergice ale pielii (în general, nu sunt cauzate de inhalare) și efectele asupra tractului respirator, sistemului imunitar sistemului endocrin.

Cel mai frecvent efect dăunător sănătății umane este reacția alergică, aproximativ 10-20% din populatie fiind sensibilă la nichel.

Nichelul este un element esențial pentru animale în cantități mici, dar în concentrație mare nichelul și compușii acestuia pot provoca efecte acute și cronice toxice pentru viața acvatică și pot afecta animalele în același mod ca și oamenii. Este cunoscut faptul că, concentrațiile de nichel din solurile nisipoase pot deteriora plantele și concentrațiile mari în apele de suprafață pot diminua ratele de creștere ale algelor și microorganismelor. Nichelul nu se acumuleză în plante sau animale și nu se va bioacumula în lanțul alimentar.

Cadmiu

Alimentele sunt principala sursă de expunere la cadmiu în populația generală, reprezentând mai mult de 90% din aportul total de la nefumători. În zonele puternic contaminate, resuspensia solului poate constitui o sursă substanțială a expunerii pentru populația locală.

Poluarea aerului și utilizarea îngrășămintelor minerale și organice contribuie la expunerea la cadmiu. Aceste surse pot contribui la acumularea unor niveluri relativ mari de cadmiu în solul fertil, crescând astfel riscul de expunere în viitor prin intermediul alimentelor. Rinichii și oasele sunt organele critice afectate de expunerea la cadmiu. Principalele efecte includ o excreție crescută a proteinelor cu masă moleculară mică în urină și risc crescut de osteoporoză, precum și cancer pulmonar prin inhalare. Cadmiul este toxic pentru viața acvatică, deoarece este direct absorbit de către organismele din apă. Acesta interacționează cu componentele citoplasmatice, cum ar fi enzimele, producând efecte toxice în celule. Poate produce, de asemenea, cancer pulmonar la om și animale expuse prin inhalare.

Cadmiul este foarte persistent în mediu și se bioacumulează.

b. Obiective de calitatea aerului pentru metale grele

Obiectivele de calitatea aerului pentru metale grele sunt stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental, fiind indicate o valoare limită pentru plumb și valori țintă pentru nichel și cadmiu pentru protecția sănătății umane, ca medii anuale. Aceste valori sunt prezentate în tabelul 4.16.

Tabel 4.16. Obiective de calitatea aerului pentru metale grele

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

c. Monitorizarea metalelor grele în Brașov

Populația din aglomerarea Brașov nu a fost expusă la concentrații mari de metale grele. Evoluția mediilor lunare de plumb, nichel, cadmiu înregistrate pentru probele prelevate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov, în anii 2011, 2012, 2014 și 2015 este prezentată în figurile de mai jos.

Din cauza defecțiunilor tehnice apărute la analizoare în anul 2013 nu au fost efectuate măsurători de benzen la stațiile de monitorizare din Brașov și Sânpetru.

Figura 4.69. Evoluția mediilor lunare de plumb în anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.70. Evoluția mediilor lunare de nichel în anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.71. Evoluția mediilor lunare de cadmiu în anul 2011

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.72. Evoluția mediilor lunare de plumb în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.73. Evoluția mediilor lunare de nichel în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.74. Evoluția mediilor lunare de cadmiu în anul 2012

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.77. Evoluția mediilor lunare de plumb în anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.78. Evoluția mediilor lunare de nichel în anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.79. Evoluția mediilor lunare de cadmiu în anul 2014

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.80. Evoluția mediilor lunare de plumb în anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.81. Evoluția mediilor lunare de nichel în anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.82. Evoluția mediilor lunare de cadmiu în anul 2015

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

În graficele prezentate anterior de la APM Brașov, se observă că în anii analizați mai sus concentrația medie lunară de metale grele la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov a avut o evoluție similară, valorile înregistrate fiind mici, astfel că metalele grele nu sunt un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populației.

d. Evoluția concentrației de metale grele în perioada 2009-2015

Valorile concentrației medii anuale de metale grele (Pb, Ni, Cd) calculate în baza datelor obținute după prelucrarea și măsurarea probelor prelevate la stațiile de monitorizare din aglomerarea Brașov în perioada 2009 – 2015 sunt prezentate în tabelul 4.17.

Tabel 4.17. Valorile concentrației medii anuale de metale grele

Sursa: Raport tehnic preliminar, APM Brașov

Figura 4.83. Grafic privind evoluția concentrației de Pb în perioada 2009-2015 în Municipul Brașov

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

Figura 4.84. Grafic privind evoluția concentrației de Ni în perioada 2009-2015 în Municipul Brașov

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

Figura 4.85. Grafic privind evoluția concentrației de Cd în perioada 2009-2015 în Municipul Brașov

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

e. Concluzii

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentrațiilor medii anuale pentru metale grele sunt mici și nu depășesc valoarea limită / valoarea țintă. Astfel, metalele grele nu sunt un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populației din aglomerarea Brașov.

4.1.9. Calitatea aerului în Municipiul Brașov în anul 2016

Conform datelor și surselor de la APM Brașov, pentru anul 2016 nu a fost întocmit încă un Raport Tehnic Preliminar Privind Calitatea Aerului Ambiental.

Totuși, a fost întocmit următorul buletin de calitate a aerului din martie 2016 și evoluția indicelui general de calitate a aerului la stațiile din rețeaua locală de monitorizare.

Tabel 4.18. Buletin pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului în Județul Brașov în data de 19/03/2016

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

Figura 4.87. Evoluția indicelui general de calitate a aerului la stațiile din rețeaua locală de monitorizare

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

4.1.10. Măsuri de reducere a poluării aerului pe poluanți

a. Măsuri de reducere a PM

Cum pulberile în suspensie din aerul ambiental sunt atât PM primare emise direct de surse, cât și secundare formate în atmosferă, reducerea concentrațiilor din mediul urban și rural trebuie să vizeze atât emisiile de PM primar cât și a precursorilor gazoși. Cele mai importante surse antropice a acestor compuși sunt vehicule rutiere și instalațiile industriale. Introducerea standardelor EURO la vehicule, a dus la scăderea emisiilor de CO, NOx, COVNM și PM primar provenite din traficul rutier, emisiile de NOx și PM10 fiind relevante pentru concentrațiile PM în aerul ambiental.

Scăderea limitelor admise pentru aceste emisii au avut ca efect reducerea emisiilor de PM10 și NOx provenite din traficul rutier, deși numărul de vehicule și volumul activităților de trafic au crescut. La nivel european în ultimii 20 ani emisiile de NOx au scăzut cu aproximativ 39%, cele de PM10 cu 28%, iar cele de PM2,5 cu 40%. În domeniul industrial implementarea directivelor LCP pentru instalațiile mari de ardere și IPPC pentru contolul integrat al poluării au determinat scăderea substanțială a emisiilor industriale de NOx și SO2, gaze precursoare pentru PM, cu aproximativ 50% și respectiv 75% până în 2005 la nivel european, efectele acestor directive pentru reducerea PM10 nefiind complet evaluate.

De asemenea implementarea directivei NEC privind plafoanele naționale de emisie prvede limite pentru emisiile naționale gaze acidifiante sau gaze eutrofizare SO2, NOx și NH3, care sunt precursori ai PM. Plafoanele trebuie respectate din 2010. Se estimează că emisiile de NOx, SO2 și NH3 nu vor depăși plafoanele naționale. Legeea 104/2011 privind calitatea aerului ambiental prevede stabilirea unor aglomerări și zone de management al calității aerului în care concentrațiile ambientale de poluanți nu respectă obiectivele de calitatea aerului (valorile limită sau valorile țintă). Pentru aceste zone (inclusiv aglomerarea Brașov) este necesară gestionarea calității aerului prin elaborarea și implementarea unor planuri/programe de calitatea aerului, care trebuie să includă pe lângă măsurile de reducere a emisiilor și măsuri pentru protejarea grupurilor sensibile de populație, inclusiv copii.

b. Măsuri de reducere a concentrației de O3

Standardele de emisii Euro limitează și emisiile de NMVOC provenite de la vehiculele rutiere. Concret, introducerea catalizatorilor a condus la reducerea considerabilă a emisiilor de NMVOC.

Emisiile de COV provenite de la transportul, distribuția și depozitarea benzinei au fost reduse prin utilizarea unităților de recuperare a vaporilor, ca urmare a implementării Directivei COV din benzine. Implementarea Directivei COV din solvenți, înlocuită Directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale a determinat limitarea emisiilor de COVNM de la unele sectoare industriale, cum ar fi: curățarea și acoperirea suprafețelor, curățarea uscată și chimică, fabricarea de lacuri si adezivi, obținerea produselor farmaceutice și imprimarea prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) în instalațiile de producție și a echipamentelor de reducere a emisiilor. Protocolul de la Kyoto prevede limitarea și / sau reducerea emisiilor de metan, fiind unul din cele șase gaze importante cu efect de seră. Punerea în aplicare a planurilor / programelor de calitatea aerului pot determina atingerea obiectivelor de calitate a aerului și obiectivelor pe termen lung pentru ozon.

c. Măsuri de reducere a concentrației de NO2

Cele mai relevante instrumente legislative folosite pentru reducerea emisiilor de NOx și concentrațiilor de NOx și NO2 în aerul ambiental se referă la reducerea emisiilor din traficul rutier (standardele de emisie Euro) și a emisiilor provenite de la arderea combustibilului în industrie și pentru producerea energiei (directivele IPPC și LCP). Așa cum a fost prezentat în secțiunile precedente, legislația a dus la reduceri importante ale emisiilor de NOx. De asemenea a fost menționat anterior că în zonele de trafic concentrațiile de NO2 în aerul ambiental provin din emisiile primare de NO2 și din emisiile de NO transformat în NO2. Un efect neintenționat al unor tehnologii utilizate în vehiculele diesel pentru a îndeplini standardele de emisii Euro este faptul că fracția emisiilor de NO2 primar în total emisiilor de NOx este în creștere.

d. Măsuri de reducere a concentrației de SO2

Cele mai relevante politici pentru reducerea SO2 din aerul ambiental sunt cele referitoare la reducerea emisiior provenite de la arderea combustibililor în centralele electrice și în industrie (directiva LCP și IPPC). Implementarea acestor directive precum și schimbarea combustibililor (înlocuirea cu gaz metan a combustibililor care conțin sulf) au determinat reducerea semnificativă emisiilor de SOx provenite de la aceste surse. Directiva privind conținutul de sulf din combustibilii lichizi (păcură, etc. ) din 2003 a limitat conținutul de sulf al acestora contribuind reducerea emisiilor de SO2 și a concentrațiilor de SO2 din aerul ambiental. Directiva privind calitatea combustibililor a limitat conținutul de sulf din combustibilii de la 150 mg / kg pentru benzină și 350 mg / kg pentru motorină înainte de 2005, până la 50 mg / kg pentru fiecare până în 2005 și la 10 mg / kg, până în 2009.

e. Măsuri de reducere a concentrației de CO

Emisiile de CO sunt în principal, reglementate prin Directiva IPPC, acum înlocuită de Directiva privind emisiile industriale și de Standardele Euro pentru autovehicule, care stabilesc limitele de emisii de CO pentru vehiculele pe benzină si motorină. Limitele de emisie au fost înjumătățite de la începutul anilor 1990, în aceeași perioadă, emisiile de CO din transporturi fiind reduse cu mai mult de 75% la nivel european. Implementarea acestor directive a determinat nivelul scăzut al concentrațiilor de CO din aerul ambiental. În prezent, sectorul cu cele mai mari emisii de CO este încălzirea rezidențială, care nu este reglementat cu privire la emisiile de CO.

f. Măsuri de reducere a concentrației de C6H6

Directiva privind calitatea combustibililor limitează conținutul de benzen din benzină la sub 1%.

g. Măsuri de reducere a concentrației de metale grele

Directiva IPPC și Directiva privind incinerarea deșeurilor, înlocuite în prezent de Directiva privind emisiile industriale, precum și Directiva privind calitatea carburanților reglementează emisiile de metale grele.

Directiva privind emisiile industriale include metalele și compușii lor în lista de substanțe poluante care trebuie să fie reglementate. Aceasta obligă operatorii industriali să utilizeze cele mai bune tehnici disponibile pentru a limita emisiile de metale grele cât mai mult posibil. Directiva privind calitatea combustibililor prevede ca toți carburanții vânduți din 2002 să nu conțină plumb. Acest lucru a eliminat contribuția traficului rutier la emisiile de plumb în aer, determinând reducerea concentrației de plumb din aer ambiental.

4.2. CALITATEA APEI

4.2.1. Alimentarea cu apă și serviciile de canalizare

În arealul polului de creștere, Compania Apa Brașov funcționează ca operator regional, asigurând serviciul de distribuție a apei potabile și/sau serviciul de canalizare în toate localitățile aflate în polul de creștere Brașov, cu excepția orașelor Râșnov și Predeal. În aceste două localități, serviciile de alimentare cu apă și canalizare sunt asigurate de companii aflate în subordinea administrației publice locale sau companii private. La nivelul polului de creștere, peste 95% din populație are acces la servicii de alimentare cu apă, mult peste media de acoperire în regiune 7 Centru În viitor, Compania Apa va funcționa ca operator unic și va deservi toate localitățile cuprinse în arealul polului de creștere Brașov. Relația dintre Compania Apa și operatorii locali ce acționează în prezent va fi stabilită în conformitate cu legislația privind serviciile publice.

Sursele de apă sunt bogății naționale aflate în administrarea Regiei Apele Române. Compania Apa Brașov S.A. achiziționează și prelucrează apa brută provenită din patrimoniul Regiei Apelor Romane.

4.2.2. Sursele captate

Acumularea Tărlung Barajul de la Tărlung, aflat la o distanță de 25 km la S-E de Brașov a fost construit în anul 1975 pe râul Tărlung de către Regia Națională Apele Române care îl întreține și îl exploatează. Bazinul hidrologic al lacului de acumulare are o suprafață de 180 ha, capacitatea utilă actuală este de 18 mil. mc. debitul maxim permanent de exploatare este de 1700 l/s – 147.000 mc/zi – 53,6 mil. mc/an. O secetă drastică în 1985 a secat practic acumularea, conducând la necesitatea exploatării forajelor de la Hărman – Prejmer. Supraînălțarea barajului (+5m) s-a hotărât pentru creșterea capacități acumulării la 25 mil. mc. și a unui debit permanent de exploatare de 2100 l/s. Lucrările sunt în curs de finalizare. Înălțarea acumulării și a uzinei de apa Tărlung creează posibilitatea unei alimentări gravitaționale a unei importante părți a polului de creștere Brașov. Acumularea de la Tărlung reprezintă deci o sursa economică în raport cu celelalte exploatate în vale care necesită sisteme de pompare. Pentru acest motiv apa din lacul Tărlung este exploatată cu prioritate, apele subterane fiind considerate surse complementare.

4.2.3. Apele subterane

Apele subterane care alimentează Brașovul provin, în principal din doua fronturi de captare:

A. Frontul de captare Hărman – Prejmer, aflat la N-E de Brașov, ce aparține Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) aflat sub tutela Ministerului Agriculturii. Acest front de captare a fost inițial destinat desecărilor. În 1985 când a secat lacul Tărlung, acestor foraje li s-a schimbat destinația inițială fiind astfel utilizate pentru alimentarea cu apă a Brașovului. Acest nou statut este menținut și în prezent, iar gestiunea câmpului de captare este asigurată de ANIF care vinde apa captata și pompată la Compania Apa Brașov S.A. și localității Prejmer. Frontul de captare cuprinde 48 de foraje care exploatează la 40 m adâncime; ele sunt echipate cu pompe submersibile având o capacitate de 50 l/s fiecare, cu un potențial global maxim de 2000 l/s pentru frontul de captare în ansamblu.

B. Frontul de captare Stupini-Sânpetru-Hărman aparține Companiei Apa Brașov S.A. . El cuprinde 30 de foraje care exploatează la 150 m adâncime, comandate din stația de pompe de la Rulmentul, având o capacitate totala de 940 l/s.

C. În apropierea stației de pompare de la Măgurele care pompează apa în stațiunea turistica Poiana Brașov, Compania APA Brașov S.A. exploatează 3 foraje cu un debit de 60 l/s.

4.2.4.Structura rețelei de canalizare

Rețeaua de canalizare a Municipiului Brașov este 90% unitară, pentru micile părți separate Compania Apa Brașov folosind rețeaua de ape uzate și rețeaua de ape pluviale. Lungimea rețelei de canalizare este de 349 km din care 72 km colectoare principale și 79 km racorduri. 85% din abonați sunt deserviți de rețeaua de canalizare, ceilalți situați la periferia Brașovului sau în localitățile limitrofe beneficiază de sisteme de canalizare autonome.

Stația de epurare

Stația de Epurare Stupini – Brașov este amplasată la cca. 3 km nord vest de municipiul Brașov. Aici este tratată apa uzată menajeră și industrială din Municipiul Brașov și din localitățile învecinate (Cristian, Râșnov, Ghimbav, Săcele, Hărman, Sânpetru), deservind o zona cu aproximativ 400 000 locuitori.

În perioada 1968 – 1970 a fost realizată treapta de tratare mecanică care cuprinde:

• reținerea materialelor plutitoare grosiere în grătarele rare și dese, • îndepărtarea suspensiilor minerale (nisip) cu instalații speciale (deznisipatoare),

• îndepărtarea grăsimilor prin separarea de grăsimi

• îndepărtarea parțială a materialelor organice în suspensie prin decantarea primară.

În perioada 1978 – 1980 a fost realizata treapta de tratare biologica care are rolul de a distruge substanțele organice cu ajutorul nămolului activ. Proiectul de reabilitare și retehnologizare a stației de epurare a fost parte integranta a Programului de Dezvoltare a Utilităților Municipale inițiat de Guvernul României împreuna cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Lucrările de reabilitare și retehnologizare a Stației de Epurare au fost demarate în 1998 și s-au finalizat în anul 2000. Stația de epurare ce deservește polul de creștere Brașov este principala generatoare de nămol în zonă. În cadrul Programului de cooperare româno-daneză pentru mediu s-a demarat împreună cu Agenția Daneză de Protecție a Mediului proiectul cu titlul “ Stația de Epurare Brașov – Tratarea și Depozitarea Nămolului”. În cadrul acestui proiect s-a construit o stație de deshidratare a nămolului și un depozit ecologic pentru eliminarea nămolului deshidratat ceea ce a condus la diminuarea considerabilă a poluării mediului înconjurător. Depozitul are o capacitate de 80.000 mc fiind proiectat pentru operioada de aproximativ 20 de ani.

Cantitatea de nămol deshidratat depozitat anual este de aproximativ 6500 t/an..

Un calcul sumar ne arată că cantitatea de nămol rezultat din epurarea apei ajunge la 16,09kg nămol / locuitor/ an la nivelul polului creștere Brașov, în timp ce media pe țară ajunge doar la 10,46 kg nămol/locuitor/an.

Această informații relevă două aspecte:

• pe de o parte, cantitatea "mare" de nămol rezultat din epurare arată un grad de urbanizare ridicat al arealului polului de creștere, dat și de cantitatea de apă livrată populației, dar și de cantitatea de apă uzată colectată și epurată.

• capacitățile de epurare ale instalațiilor existente sunt, în acest moment, peste media existentă pe țară. În viitor, standardele de calitate a apei deversate trebuie aplicate în cadrul unui sistem de management coerent pe fiecare bazin hidrografic în parte, așa cum se practica deja în tarile membre ale UE și cum s-a început și în statele care se afla în procesul de aderare a UE.

4.2.5. Verificarea calității apei

Apa potabilă influențează sănătatea populației în mod deosebit privind calitatea sa. În consecință activitatea Laboratorului Central cuprinde:

• activitatea de analiză a parametrilor de calitate fizico chimici ai apei potabile din bazinele de stocare și din rețeaua de distribuție

• activitatea de analiză a parametrilor de calitate bacteorologică a apei potabile din bazinele de stocare și din rețeaua de distribuție.

Condițiile de calitate ale apei potabile sunt verificate conform standardului național în vigoare prin metode standardizate la nivel informațional. Aparatura de laborator utilizată este de înaltă performanță și precizie, verificările metrologice fiind efectuate de către Institutul Național de Metrologie.

Figura 4.88. Grafic privind calitatea apelor de supafață (indicatorii regimului de oxigen)

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Laborator ape uzate

Laboratorul de Ape Uzate, efectueaza determinari fizico-chimice atat pentru Compania Apa Brasov S.A. (Statia de Epurare, Poiana Brasov, Rupea, Harman, Sanpetru, Statia de Pompare Triaj) cat si pentru agentii economici.

Laboratorului ii revin atributii sporite in actiunea de urmarire sistematica si completa a calitatii apelor uzate evacuate de catre agentii economici.

Zilnic, se preleveaza probe multiple din care se efectueaza seturi de analize. Obligativitatea verificarii unui numar mare de indicatori pentru monitorizarea calitatii apelor uzate, este reglementata prin documentele emise de catre autoritatile din domeniu, respectiv Agentia de Protectie a Mediului si S.G.A (Administratia Nationala "Apele Romane", Administratia Bazinala de Apa OLT, S.G.A. Brașov).

Figurile 4.89., 4.90. și 4.91. Interiorul Laboratorului de Ape Uzate

Sursa: www.apabrasov.ro

Laborator apa potabila

Laboratorul Apa Potabila inregistrat la Ministerul Sanatatii cu nr.inregistrare 366/27.10.2015 (evaluator Institutul National de Sanatate Publica) este acreditat ca laborator competent sa efectueze incercari conform cerintelor SR ISO/CEI 17025:2005/AC:2007 in baza Certificatului de Acreditare nr.LI 677/04.12.2012 (evaluator Asociatia de Acreditare din Romania/RENAR).

Actele normative care guverneaza activitatea de monitorizare a calitatii apei potabile sunt:

LEGEA 458 / 08.07.2002 republicata privind calitatea apei potabile

LEGEA 311 / 28.06.2004

HG 974 / 15.06.2004 – HG342/04.06.2013 Norme de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile

Program Monitorizare de Control al Calitatii Apei Potabile Distribuite in Municipiile Brasov, Codlea, Sacele, precum si in sectoarele exterioare (Poiana Brasov, Ghimbav, Halchiu, Harman, Prejmer, Sanpetru, Bod, Satu Nou, Rupea)

Programul de Monitorizare se elaboreaza anual in colaborare cu Directia de Sanatate Publica jud. Brasov.

Laborator uzina de apa

Laboratorul de proces din cadrul Uzinei de Apa este structurat pe trei componente:

Laboratorul de determinari fizico-chimice in care se executa analize complete in fiecare faza a procesului tehnologic de tratare, atat pentru apa bruta preluata cat si pentru cea rezultata dupa tratare. Analizele care se executa in acest laborator sunt: turbiditatea, clorul liber si total, aluminiul rezidual, substantele organice, duritatea temporara si totala, oxigenul, ph-ul, TDS-ul, conductivitatea, amoniul, azotitii.

Laboratorul de determinari microbiologice in care se executa analize microbiologice complete in toate fazele procesului tehnologic. Analizele care se executa sunt: coliformi totali, coloformi fecali, streptococi totali, streptococi fecali, germeni.

Laboratorul de determinari biologice in care se executa analize biologice complete in faza de tratare a apei, necesare pentru determinarea sestonului, determinarea calitativa si cantitativa a fitoplanctonului si a zooplanctonului.

Analizele specifice efectuate in laboratoare, sunt evidentiate in registre de urmarire si transmise Directiei de Sanatate Publica, la sfarsitul fiecarei luni.

Figurile 4.92. și 4.93. Interiorul și dotările laboratoarelor Uzinei de Apa

Sursa: www.apabrasov.ro

4.2.6. Monitorizarea apei potabile a Municipiului Brașov

Prin Compania Apa Brașov S.A se desfășoară monitorizarea de control a calitatii apei potabile se efectueaza in Laboratorul Apa Potabila in conformitate cu cerintele specificate in legislatie si anume Legea 458/2002 republicata, Anexa 2, Legea 311/2004, HG 974 / 2004 – modificata si completată cu HG 342 / 2013 .

In conformitate cu prevederile legislative si ”Programul de Monitorizare de Control al Calitatii Apei Potabile Distribuite la consumatori”, Laboratorul Apa Potabila executa analize fizico-chimice si microbiologice pentru fiecare zona de distributie, prin prelevare de probe din rezervoarele de inmagazinare si din reteaua de distributie (puncte de prelevare).

Programul de Monitorizare de Control al Calitatii Apei Potabile Distribuite la consumatori se stabileste anual si este avizat de Directia de Sanatate Publica Brasov.

a) Parametri indicatori monitorizați

Tabel 4.19. Tabel privind clasificarea indicatorilor monitorizați

Sursa: Date preluate de la Compania Apa Brașov S.A

b) Zone monitorizate de distribuție a apei potabile

Tabel 4.20. Tabel privind zonele monitorizate de distribuție ale Companiei Apa Brașov

Sursa: Date preluate de la Compania Apa Brașov

c) Frecvența efectuării analizelor de laborator

Tabel 4.21. Frecvența efectuării analizelor de laborator

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov

4.2.7. Starea apei potabile în funcție de indicatorii monitorizați și analizați

Turbiditatea:

Caracterizează transparența / limpezimea apei și se datorează prezenței în suspensie a unor particule foarte fine, care nu sedimentează în timp.

În figurile 4.94., 4.95. și 4.96. este reprezentată evoluția indicatorului turbiditate pentru anii 2014, 2015 și 2016:

Figura 4.95. Evoluția indicatorului turbiditate din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2014

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.95. Evoluția indicatorului turbiditate din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.96. Evoluția indicatorului turbiditate din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, nu au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise, cea mai mare valoare fiind înregistrată în afara Municipiului Brașov, la Săcele. Cele mai scăzute valori sunt înregistrate în anul 2016 în Municipiul Brașov la zonele de monitorizare II și III.

pH

pH-ul este indicatorul care definește caracterul neutru, alcalin sau acid al apei.

În figurile 4.97. și 4.98. și 4.99. este reprezentată evoluția indicatorului pH pentru anii 2014, 2015 și 2016:

Figura 4.97. Evoluția indicatorului pH din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2014

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.98. Evoluția indicatorului pH din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.99. Evoluția indicatorului pH din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, nu au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise, valorile indicatorului fiind cuprinse în general între 7 – 8 unități, cea mai mare valoare este de 8, 02 înregistrată în Municipul Săcele iar cea mai scăzută este înregistrată la Codlea în anul 2016.

Conductivitatea electrică

Conductivitatea electrică reprezintă o măsură a concentrației substanțelor ionizabile din apă.

Figura 4.100. Evoluția indicatorului conductivitate din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2014

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.101. Evoluția indicatorului conductivitate din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.102. Evoluția indicatorului conductivitate din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, nu au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise, valorile variază între 200 și 700, aceasta din urmă fiiind și valoarea maximă înregistrată 2014 la Codlea. Cea mai scăzută valoare este înregistrată în Municipiul Brașov, în anul 2016.

Clorul liber și derivatele acestuia ( clorurile )

Clorul liber reprezinta cantitatea de clor rămasă în apă după dezinfecția ei. Prezența clorului rezidual în limitele admise indică atât faptul că dezinfecția s-a efectuat (cantitatea introdusă a fost suficienta), cât și faptul că se asigură integritatea rețelei de distribuție.

Figura 4.103. Evoluția indicatorului clor liber din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2014

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.104. Evoluția indicatorului clor liber din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.105. Evoluția indicatorului clor liber din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.106. Evoluția indicatorului cloruri din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.107. Evoluția indicatorului cloruri din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise, în anul 2015, la zona III de monitorizare din Municipiul Brașov, cu valoarea de 0,53 mg/l.

Indicatorul Aluminiu (mg Al / l)

Aluminiul poate fi prezent în apa atât în mod natural, dar și ca urmare a procesului de tratare a apei brute.

Figura 4.108. Evoluția indicatorului aluminiu din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2014

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.109. Evoluția indicatorului aluminiu din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.109. Evoluția indicatorului aluminiu din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, nu au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise, cea mai mare valoare fiind de 0,177 mg Al / l, înregistrată în Municipiul Brașov în anul 2016.

Indicatorii derivați ai azotului ( amoniu, nitriți și nitrați )

Amoniul, nitriții și nitrații sunt derivati ai azotului care pot proveni din compoziția solului sau dintr-un proces de descompunere a unor substanțe organice care conțin azot.

Figura 4.110. Evoluția indicatorului amoniu din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.111. Evoluția indicatorului amoniu din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, nu au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise, fiind înregistrată o singură valoare, respectiv 0,08 [mg NH4/l], atât în anul 2015, cât și în anul 2016, pentru toate lunile.

Figura 4.112. Evoluția indicatorului nitrați din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.113. Evoluția indicatorului nitrați din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.114. Evoluția indicatorului nitriți din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anii 2015 – 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, nu au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise în cazul nitriților și nitraților. Ca și în cazul amoniului, nitriții au avut o valoare fixă pe parcursul anilor analizați, valoarea fiind de 0, 023 (mg NO2/l).

Indicele pemanganat (mg O2/l)

Oxidabilitatea reprezintă cantitatea de oxigen necesară oxidării unor substanțe organice care fie au proveniență telurică, fie s-au acumulat accidental, la un moment dat; ea se măsoară prin indicele de permanganat.

Figura 4.115. Evoluția indicelui permanganat din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.116. Evoluția indicelui permanganat din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, nu au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise, valorile fiind apropiate între cei doi ani analizați. Valorile sunt destul de scăzute, acestea fiind situate în intervalul 0,6 – 1,54 (mg O2/l).

Duritatea totala a apei – suma ionilor de calciu si magneziu

Aceasta reprezintă concentrația totală de calciu și magneziu ; este o caracteristică naturală a apei.

Figura 4.117. Evoluția indicelui duritate din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.118. Evoluția indicelui duritate din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anul 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, nu au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise în cazul indicelui duritate.

Parametrii microbiologici ( Escherichia colii, bacteriile coliforme și enterococii )

Acestea sunt microorganisme prezente în mediul înconjurator a căror prezență în apă poate provoca boli.

Figura 4.119. Evoluția coloniilor de bacterii coliforme din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anii 2014 – 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Figura 4.120. Evoluția bacteriei E – Coli din apele potabile ale Municipiului Brașov pentru anii 2014 – 2016

Sursa: Date prelucrate de la Compania Apa Brașov S.A

Conform figurilor prezentate mai sus, reiese că nu avem prezente colonii de bacterii coliforme sau bacteria E – Coli în apele potabile ale Municipiului Brașov pe perioada anilor analizați, respectiv 2014 – 2016.

4.3. CALITATEA SOLULUI

4.3.1. Starea solului

Solul, prin poziția, natura și rolul său, este un produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, care determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal ca și calitatea apei râurilor, lacurilor și apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei, prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și alte substanțe chimice.

Solul este supus acțiunii poluărilor din aer și apă, fiind locul de întâlnire al diferiților poluanți: pulberile din aer și gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc pe sol; apele de infiltrație împregnează solul cu poluanți antrenându-l spre adâncime; râurile poluate infectează suprafețele inundate sau irigate.

Principalii factori de presiune asupra calității solurilor la nivelul localităților din arealul Zonei Metropolitane Brașov sunt:

a. Activitățile industriale

Se remarcă următorii agenți economici din localitățile Zonei Metropolitane, a căror activitate generează efecte negative în ceea ce privește calitatea solului:

• Activitatea CET Brașov

Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) și pulberi din arderea combustibililor fosili, în principal cărbuni, reprezintă surse de poluare nu doar a aerului, dar și, indirect, a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile conțin, alături de particule de carbon, metale grele, hidrocarburi. Precipitațiile, vântul, gravitația transferă acesti poluanți din atmosferă pe sol, existând prin urmare riscul de afectare a suprafeței comunei Hărman în funcție de condițiile atmosferice. Având în vedere reducerea activității centralei termice, un factor de poluare a solului în arealul Zonei Metropolitane Brașov continuă să fie reprezentat de depozitele de zgură și cenușă ale CET, aflate în curs de ecologizare

Figura 4.121. Conducte de cenușă ale CET Brașov

Sursa: Studiu privind starea mediului înconjurator și protecția mediului în Zona Metropolitană Brașov

Conform analizelor efectuate, în vecinătatea acestor depozite, solul are un pH foarte ridicat (7,36), este mediocru aprovizionat cu azot (0,08-0,12%); slab aprovizionat cu fosfor <8mg/100 g sol) și potasiu (<10mg/100 g sol)36. Totodată, particulele de zgură și cenușă sunt antrenate de curenții de aer atmosferic și se depun în zonele din vecinătatea depozitelor, pe distanțe de până la 1,5 km, în funcție de viteza vântului și dimensiunile granulelor spulberate. Dimensiunile granulelor de zgură și cenușă sunt în proporție de până 80% sub 0,2 mm.37.

• Activitatea S.C. KRONOSPAN ROMÂNIA S.R.L., prin depunerea la sol,datorită condițiilor meteorologice, a substanțelor poluante generate de fluxul tehnologic

• Activitatea derulată de S.C. AVICOLA BRAȘOV S.A. prin punctul de lucru de la Bod generează presiuni asupra solului prin poluarea cu resturile animale și vegetale rezultate din procesele tehnologice de prelucrare.

La acestea se adaugă amoniacul provenit din dejecțiile animale, care, deși sunt parțial valorificate pentru fertilizarea solului, necesită aplicarea unui tratament special (uscare rapidă, compostare) pentru excedent.

• S.C. FABRICA DE ZAHĂR BOD S.A., prin nămolurile generate în urma epurării apelor rezultate din fluxul tehnologic, exercită prin activitatea desfășurată o potențială amenințare la adresa calității solului. De remarcat faptul că, începând din anul 2009, o parte a acestor reziduuri sunt valorificate pentru fertilizarea solurilor, ceea ce diminuează impactul asupra calității mediului ca urmare a depozitării.

• Activitatea derulată de S.C. AVICOD S.A. și S.C. GALLI GALLO S.R.L genereză presiuni asupra solului prin poluarea cu resturile animale și vegetale rezultate din procesele tehnologice de prelucrare.

La acestea se adaugă amoniacul provenit din dejecțiile animale, care, deși sunt parțial valorificate pentru fertilizarea solului, necesită aplicarea unui tratament special (uscare rapidă, compostare) pentru excedent.

La nivelul zonei Municipiului Brașov și a sectoarelor sale exterioare au fost făcute analize multianuale privind calitatea solurilor. Datele arată diferențe destul de mici de la un an la altul, fiind respectate limitele de poluare impuse de lege.

Totuși, există, la nivelul polului de creștere situri contaminate cu diverși poluanți. Unitățile cu ponderea cea mai mare în mare în poluarea solului sunt :

• SC Avasca (Platforma Colorom) – Codlea – Potențial poluator al solului prin poluarea istorică datorată activităților desfășurate în trecut pe acest amplasament.

• SC Flavus Investiții (Platforma Tractorul) – Brașov. Actualul proprietar al platformei Tractorul are ca profil de activitate dezvoltarea imobiliară.

Există Aviz de Mediu pentru încetare activitate și Acord de Mediu pentru dezafectare instalații. S-a demarat procedura de emitere a avizului de mediu pentru proiectul imobiliar ce se va dezvolta în zonă.

Potențial poluator al solului, prin poluarea istorică generată de activitățile care s-au desfășurat în trecut.

• SC Masterange Imobiliare (Platforma Lubrifin-IUS-Lemexim) – Brașov. Dezvoltator imobiliar ce construiește un ansamblu comercial pe vechiul amplasament al SC Lubrifin, SC IUS și SC Lemexim.

În urma excavațiilor efectuate s-a constatat că solul este poluat în profunzime cu produse petroliere.

Figura 4.122. Schemă privind siturile contaminate de sol din Municipiul Brașov și Codlea

Sursa: Informații preluate de la APM Brașov

Conform Raportului I.P.M Brașov privind “Aspecte ale sănătății mediului în județul Brașov” 2002 rezultă că zonele de risc sub aspectul deteriorării solurilor sunt următoarele:

 Zona eroziunilor de suprafață însumează o suprafață de 38.000 ha iar arealele cele mai importante sunt în localitățile Cincu – 1800 ha, Drăușeni – 1750 ha, Grânari – 1400 ha, Perșani – 1200 ha, Rotbav – 1200 ha, Ticusul Vechi – 120 ha, Valea Timișului – 1100 ha.

 Zona alunecărilor de teren însumează 423 ha, arealele cele mai importante fiind pe teritoriul localităților Cincu – 300 ha, Galați – 235 ha, Homorod – 200 ha, Rosnov – 200 ha, Crihalma – 185 ha.

 Zona depunerilor de deșeuri industriale însumează 29 ha, cele mai mari suprafețe fiind în municipiul Brașov – localitatea Zizin – 10 ha, localitatea Prejmer – circa 10 ha, localitatea Hoghiz – 2,5 ha.

 Zona depunerilor de deșeuri menajere însumează circa 16 ha, cele mai mari suprafețe fiind în localitățile Brașov – 4 ha, Zărnești – 2 ha, Budila – 1,5 ha Depozitele de deșeuri din localitățile urbane și rurale nu funcționează conform legislației poluând solul și apele subterane și de suprafață.

În vederea îmbunătățirii calității solurilor în prezent s-au executat lucrări de îmbunătățiri funciare:

Lucrări de irigații pe suprafețe mai mici de 1000 ha însumând circa 2700 ha (2,3 % din arabil);

Lucrări de desecare care acoperă 81.300 ha (68,8 % din suprafața arabilă) în zonele Hărman – Prejmer, Bod, Crizbal, Bârsa – Vulcănița, Vlădeni – Dumbrăvița – Feldioara, râul Olt – Sânpetru – Apața, Homoridul Mare, Veneția – Șercaia, Șercaia – Mândra, Sebeș – Mândra, Terasa Făgăraș, Netotu – Breaza, Breaza – Sâmbăta, Viștea – Ucea;

Lucrări de combatere a eroziunii solurilor care acoperă 50.040 ha (9,3 % din fondul funciar) în zonele Vârghiș – Augustin, Etalon – Apața, Sânpetru – Apața Stg, Târlung, Hârtibaciu superior, Luța – Hârșeni, Veneția – Șercaia, Sona – Halmeag, Șercaia – Mândra, Ticuș – Cobor, Cozd, Homorodul Mare, Palas, Screafa – Bunești, Homorodul Mic.

Tabel 4.22. Tabel privind siturile de sol contaminate din Municipiul Brașov

4.3.2. Surse naturale de degradare a solului

Există, de asemenea, suprafețe de teren degradate în zonei de creștere a Municipiului Brașov, a căror situație este prezentată mai jos :

Tabel 4.23. Tabel privind suprafețele de teren degradate din zona Municipiului Brașov și Valea Timișului

Sursa : Date preluate de la APM Brașov

Figura 4.123. Grafic privind suprafețele de teren degradate din zona Municipiului Brașov și Valea Timișului

Sursa : Date prelucrate de la APM Brașov

4.3.3. Monitorizarea calității solului și analizarea indicatorilor utilizați

În ceea ce privește analizele privind calitatea solului, acestea sunt realizate multianual la nivelul Zonei Metropolitane și a județului Brașov de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov.

În cadrul Laboratorului APM Brașov, factorul de mediu sol se analizează din următoarele puncte de recoltare: Brașov, Codlea, Făgăraș, Hoghiz, Feldioara, Valea Bogății, Victoria 2.

Începând cu anul 2010 se recoltează sol și din zona stațiilor pentru monitorizarea calității aerului BV1-Calea București, BV3 – B-dul Gării și BV4 – Comuna Sânpetru.

Solul se recoltează în perioada aprilie – noiembrie a fiecărui an.

Indicatorii analizați sunt: umiditate, pH, carbon organic, humus, azotul din ionul amoniu, sulful din ionul sulfat, conductivitate electrică și metale (Cu, Zn, Cd, Ni, Cr, Pb ).

În urma unui studiu comparativ în ceea ce privește rezultatele obținute în urma prelevărilor realizate în punctele de colectare din sectoarelor exterioare ale Municipiului Brașov, în anul 2013, se remarcă următoarele aspecte ce vor fi prezentate mai jos.

Indicatorul “pH”

Analizând datele obținute, se remarcă faptul că valorile ph-ului înregistrate pentru solul prelevat în stația Codlea (5.76) sunt cele mai scăzute din arealul sectoarelor exterioare și a Municipiului Brașov. Comparativ cu anul 2011, se constată o scădere sensibilă a indicatorului PH la nivelul tuturor punctelor de colectare.

Figura 4.124. Grafic privind valorile medii ale indicatorului pH în anul 2014

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

Indicatorul “carbon organic”

Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.

Indicatorul “sulf din ionul sulfat”

Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.

Indicatorul Cu2+

Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.

Indicatorul Zn2+

Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.

Indicatorul Cd2+

Pentru acest indicator, la nivelul stațiilor de colectare din arealul Muncipiului Brașov, în urma analizării rezultatelor, acesta se încadrează în limitele legale.

Figura 4.125. Grafic privind valorile medii ale indicatorului Cd2+ în anul 2013

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

Indicatorul Ni2+

Pentru acest indicator, măsurătorile efectuate la nivelul stațiilor din zona Municipiului Brașov, au permis determinarea unor valori medii mai mari față de cele obținute la alți indicatori. Valorile înregistrate pentru solul prelevat se situează însă sub limita admisă de 75 mg/Kg s.u. pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosințe sensibile”, conform Ord. 756 / 1997.

Figura 4.126. Grafic privind valorile medii ale indicatorului Ni2+ în anul 2014

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

Indicatorul Pb2+

Pentru acest indicator, s-au obținut valori medii mai mici în 2015 față de anul 2013 în toate zonele monitorizate. Valorile obținute nu depășesc însă pragul de alertă pentru “tipuri de folosințe sensibile” de 50 mg/kg s.u., conform Ord. 756 / 1997.

Figura 4.127. Grafic privind valorile medii ale indicatorului Pb2+ în anul 2015

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

4.4. Spațiile verzi

În Municipiul Brașov, suprafața spațiilor verzi sub formă de parcuri, grădini publice, locuri de joacă pentru copii, precum și terenuri sportive.

Tabel 4.24. Suprafața spațiilor verzi din Municipiul Brașov

Sursa: Date preluate de la Primăria Municipiului Brașov

Figura 4.128. Grafic privind situația comparativă a suprafeței spațiilor verzi din localitățile urbane ale Zonei Metropolitane Brașov – m2/locuitor

Sursa: Date preluate din STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020, BRAȘOV

În Municipiul Brașov, starea spațiilor verzi este una foarte bună, acestea fiind îngrijite, curate și cu dotări în stare bună. Singura problemă observată este insuficiența coșurilor de gunoi în unele spații de joacă (mai ales în cele mici). În următoarele fotografii va fi înfățișată starea unor spații verzi din Municipiul Brașov:

Figura 4.129. Loc de joacă, Bulevardul Gării

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Figurile 4.130 și 4.131. Loc de joacă, zona Centrul Civic

Sursa: Fotografii din arhiva personală, iulie 2016

Figura 4.132. Spațiu verde din zona Centrul Civic

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Figurile 4.133. și 4.134. Spațiu de joacă din Parcul Central

Sursa: Fotografii din arhiva personală, iulie 2016

Figurile 4.135. și 4.136. – Parcul Central

Sursa: Fotografii din arhiva personală, iulie 2016

Figura 4.137. Aleea principală a Parcului Central

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Figurile 4.138. și 4.139. Spațiu verde în fața prefecturii Municipiului Brașov

Sursa: Fotografii din arhiva personală, iulie 2016

4.5. Managementul deșeurilor în Municipiul Brașov

Municipiul Brașov, fiind un mediu urban mare și cu o populație numeroasă, generează o anumită tendință legată de tipul deșeurilor produse în arealul acestuia, precum și de procedurile de colectare, transport și depozitare a deșeurilor municipale.

Figura 4.140. Grafic pivind evoluția principalelor tipuri de deșeuri din Municipiul Brașov în perioada 2012 – 2015

Sursa: Primăria Municipiului Brașov

4.5.1. Situația colectării, valorificării și depozitării/reciclării și tipurile de deșeuri colectate în Municipiul Brașov

• Deșeurile Municipale

În ceea ce privește media deșeurilor municipale și menajere generate/colectate, datele furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov arată că un locuitor produce aproximativ 450 kg de deșeuri municipale (deșeuri menajere și asimilabile colectate din comerț, industrie și instituții)/an din care aproximativ 200 kg sunt deșeuri menajere (deșeuri menajere colectate în amestec de la populație). Aceste cifre indică o producție medie de deșeuri municipale la nivelul polului de creștere Brașov de peste 180 000 tone deșeuri/an. Datele de mai sus se înscriu în nivelurile medii existente la nivelul regiunii Centru, raportat la numărul de locuitori.

Figura 1.141. Cantitatea anuală de deșeuri municipale/locuitor colectată corespunzător în Municipiul Brașov comparativ cu România și U.E

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

Așa cum reiese din graficul de mai sus, cantitatea de deșeuri municipale colectată pentru fiecare locuitor pe parcursul unui an este mai mare decât media națională, însă mai mică decât media europeană. În primul rând, trebuie spus că nivelul de colectare în interiorul polului de creștere și a Municipiului Brașov este superior mediei pe țară datorită faptului că toate localitățile din pol beneficiază de servicii de colectare.

În România, nu toate localitățile beneficiază de servicii de salubritate, ceea ce înseamnă că deșeurile produse de locuitori sunt depozitate în condiții neconforme. De cealaltă parte, media europeană de 522 de kg deșeuri municipale/locuitor/an se datorează nivelului mare de acoperire a localităților cu servicii de salubritate, dar și gradului ridicat de calitate a vieții (printre ale cărui efecte se numără și producția ridicată de deșeuri).

Prin urmare, nivelul de 450 kg deșeuri municipale colectate pe an de la fiecare locuitor al polului de creștere reprezintă un nivel realist, care este așteptat să crească pe măsură ce dezvoltarea economică din zonă va genera un nivel mai ridicat de calitate a vieții.

Tabel 4.25. Categoriile și cantitățile de deșeuri municipale colectate în Brașov

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

Figura 4.142. Grafic privind ponderea deșeurilor municipale colectate pe categorii în Brașov

Sursa: Date prelucrate de la APM Brașov

Fracția biodegradabilă din deșeurile municipale este reprezentată de:

deșeuri alimentare și de grădină

deșeuri de hârtie și carton, textile, lemn, precum și alte deșeuri biodegradabile conținute în deșeurile colectate.

Referitor la ponderea acestora în totalul cantității de deșeuri colectate, estimările specialiștilor arată că aceasta este de 67% în mediul urban și de 78% pentru deșeurile colectate în mediul rural.

În plus, au mai fost estimate următoarele procentaje de deșeuri biodegradabile:

• pentru deșeurile asimilabile din comerț, industrie și servicii – 60%

• pentru deșeurile din grădini și parcuri – 90%

• pentru deșeurile stradale – 44%

• pentru deșeurile din piețe – 80%

Toate localitățile cuprinse în arealul polului de creștere și a Municipiului Brașov beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor menajere, fie prin intermediul companiilor private (Comprest, Urban, Cibin, Consal), fie prin efectuarea acestor servicii de către servicii specializate sau firme aflate în subordinea consiliilor locale.

Valorificarea deșeurilor municipale

În județul Brașov există potențial de reciclare, în special, pentru deșeurile de hârtie și carton – S.C. ECOPAPER S.A. Zărnești are o capacitate de prelucrare a deșeurilor de hârtie și carton de 80.000 tone/an. De asemenea, în județul Brașov există o fabrică de ciment aparținând Lafarge România, care, începând cu anul 2007, preia în vederea coincinerarii și deșeurile municipale cu putere calorică ridicată rezultate de la sortare. Deșeurile municipale acceptate la coincinerare nu trebuie să conțină deșeuri necombustibile, metale sau inserții metalice, pietre și materii organice. Aceasta instalație poate prelua anual circa 30.000 t deșeuri/an.

• Deșeurile de echipamente electrice și electronice

Tabel 4.26. Tipuri de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) de interes pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

Toate aceste DEEE provin de la gospodăriile particulare și surse comerciale, industriale, instituționale și alte surse care, datorită naturii și cantității lor, sunt similare celor provenite de la gospodării particulare și sunt denumite în continuare, conform prevederilor legale, DEEE provenite la gospodăriile particulare.

Conform datelor furnizate de APM Brașov, în prezent în interiorul polului de creștere există în funcțiune 4 puncte de colectare a DEEE, prezentate în tabelul de mai jos cele din Municipiul Brașov:

Tabel 4.27. Punctele de colectare a deșeurilor de tip DEEE din Municipiul Brașov

Sursa: Date preluate de la APM Brașov

În municipiul Brașov, în cadrul proiectului Phare Ro 2004/016-772.03.03/04.03 „Asistență Tehnică pentru Implementarea Directivei privind Deșeurile de Echipamente Electrice și Electronice” s-a desfășurat în perioada iunie – octombrie 2010 proiectul pilot „Înființarea unui sistem de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în Brașov”.

Proiectul a avut ca obiectiv crearea unui sistem model pentru colectarea unu la unu a DEEE precum și încurajarea autorităților locale și a operatorilor de salubrizare pentru implementarea schemelor de colectare în cooperare cu organizațiile colective. Astfel, prin acest proiect model au fost amenajate următoarele facilități:

• 120 puncte de colectare au fost amenajate și utilate pentru colectarea separată a deșeurilor menajere inclusiv a DEEE.

Aceste puncte sunt prevăzute cu acoperiș și împrejmuite cu plasă acoperind aproximativ 60% din populația municipiului Brașov. Aceste centre au fost utilate cu containere de plastic pentru DEEE de dimensiuni mici. Pentru lămpi există containere separate. Pentru colectarea DEEE de dimensiuni mari a fost promovata colectarea din ușă în ușă datorită spațiului relativ mic pentru depozitarea temporară a acestora;

• Cele 2 centre de colectare aparținând operatorilor de salubrizare au fost utilate cu containere speciale pentru colectarea DEEE inclusiv pentru lămpi;

• Principalii distribuitori de DEEE din municipiul Brașov au fost echipați cu containere pentru colectarea DEEE, mai puțin lămpi.

Deșeuri periculoase

Conform Listei europene a deșeurilor și a HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, din cele 40 tipuri de deșeuri, 14 sunt încadrate ca deșeuri periculoase.

În prezent, deși este o obligație legislativă, în polul de creștere Brașov nu se realizează colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale. Astfel, cantitatea generată de deșeuri periculoase din deșeurile municipale este necunoscută. Pe viitor, odată cu implementarea unui sistem de colectare separată a acestor tipuri de deșeuri, cantitățile generate și colectate vor fi evidențiate în raportările statistice.

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului și dezvoltării durabile nr. 951/6 iunie 2007, estimarea cantității de deșeuri periculoase municipale generate se poate face pe baza de indicatori statistici de generare din alte țări europene, și anume:

• 2,5 kg/persoana x an în mediu urban;

• 1,5 kg/persoana x an în mediul rural.

Astfel, cantitatea de deșeuri periculoase generate în polul de creștere Brașov și colectate cu deșeurile municipale este de aproximativ 967 tone/an. Conform prevederilor articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul Opțiuni privind colectarea deșeurilor periculoase de la gospodăriile particulare Există mai multe opțiuni pentru colectarea deșeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor mașini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiția pentru toate sistemele o constituie existența instalațiilor de tratare și eliminare.

Tratarea și eliminarea deșeurilor municipale periculoase se va realiza numai în instalații autorizate în acest scop. În prezent, în județul Brașov singura alternativa de eliminare a deșeurilor periculoase este prin coincinerare la fabrica de ciment Hoghiz ce face parte din grupul Lafarge Romania.

Deșeuri din construcții și demolări

La nivelul polului de creștere Brașov nu există o evidență clară a cantității generate de deșeuri din construcții și demolări fapt care se datorează și inexistenței unor prevederi legislative care să reglementeze gestionarea acestui flux special de deșeuri.

În prezent doar o parte din deșeurile provenite din construcții și demolări este raportată iar datele statistice privind generarea anuală a deșeurilor provenite din construcții și demolări lipsesc.

În polul de creștere Brașov există o instalație mobilă de concasare Kleemann MR 100 de tratare-reciclare a deșeurilor din construcții și demolări amplasată în perimetrul Depozitului Ecologic Zonal Brașov și care aparține SC FIN- ECO Brașov.

Datorită volumului mare de deșeuri provenite din construcții și demolări este necesar un spațiu mare de depozitare. Aceste deșeuri necesita resurse și tehnologii pentru separarea și recuperarea deșeurilor provenite din construcții și demolări. Deșeurile din construcții și demolări trebuie sortate în periculoase și nepericuloase înainte de a fi eliminate. Partea din deșeuri nepericuloase rămasă în urma tratării/valorificării se va depozita în depozite pentru deșeuri inerte iar fracția periculoasă pe depozite pentru eliminarea deșeurilor periculoase.

Depozitarea deșeurilor

• Depozitul ecologic zonal Brașov

Operatorul depozitului este S.C. FIN-ECO S.A. Brașov. Anul de punere în funcțiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2029. Depozitul deservește în prezent aproximativ 450.000 locuitori din arealul polului de creștere, precum și din câteva localități aflate în apropierea polului de creștere Brașov. Capacitatea proiectată a depozitului este 11.230.000 m3.

Capacitatea disponibilă totală a primei celule este 950.000 m3. Depozitul deține autorizația integrată de mediu nr. SB 1/31.01.2005, valabilă până 31.12.2029.

Figura 4.143. Fotografie reprezentând depozitul ecologic zonal Brașov

Sursa: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană –Polul de Creștere BRAȘOV

Depozitele neconforme

În Municipiul Brașov există două depozite neconforme clasa „b” de deșeuri municipale, care au sistat activitatea de depozitare în anul 2004.

Pentru ambele depozite s-a emis avizul de închidere și au fost închise.

De asemenea, conform planului de implementare și a HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, în arealul polului de creștere Brașov mai există 4 depozite neconforme clasa „b” de deșeuri municipale care sistează activitatea de depozitare în perioada 2008-2009 (Codlea, Predeal, Săcele, Râșnov).

În zona rurală a polului de creștere există, în ciuda eforturilor făcute de către autoritățile publice locale, zone unde populația depozitează în mod ilegal diferite tipuri de deșeuri, de la cele menajere pana la deșeurile provenite din activitatea de construcții.

Depozitele de zgură și cenușă

În localitatea Sânpetru, în zona ariei protejate Dealul Lempeș sunt amenajate două depozite pentru depozitarea zgurii și a cenușii. Acestea sunt alimentate cu cenușa produsă de către CET Brașov și și-au depășit termenul de închidere. Deși există un plan de înlocuire a cărbunelui cu biomasă în procesul tehnologic al CET Brașov, până în prezent nu au fost încă identificate resursele financiare necesare pentru închiderea celor două depozite.

Evoluția cantității de deșeuri până în 2017

Conform estimărilor Planului Județean de Gestiune a Deșeurilor, cantitatea de deșeuri municipale colectate la nivelul județului Brașov va crește până în 2017 cu aproximativ 30,7% fata de nivelul anului 2008 (pentru mediul urban și rural). Putem considera că această estimare este valabilă și pentru Municipiul Brașov.

Creșterea în mediul urban este estimată la doar 9,1%, în timp ce creșterea cantității de deșeuri colectată în mediul rural este mai mare. Această estimare pleacă de la premisa că în următorii ani, deșeurile care acum sunt depozitate în mod ilegal în locații improvizate din mediul rural vor fi colectate în cadrul unui sistem eficient de salubritate.

În ceea ce privește deșeurile biodegradabile din deșeurile colectate, cantitatea acestora este așteptată să crească cu până la 9,9% în 2017, față de anul 2008.

O categorie de deșeuri unde se estimează o creștere semnificativă o reprezintă deșeurile de ambalaje, atât cele colectate de la populație, cât și cele colectate din sectorul industriilor și serviciilor. Astfel, per total, cantitatea de deșeuri de ambalaje urmează să crească cu până la 40,6% în 2017, față de anul 2008.

Directiva 1999/31/CE și HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor prevăd următoarele ținte privind deșeurile biodegradabile municipale:

a) reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;

b) reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;

c) reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor prevede ca statele membre care în anul Planul Integrat de Dezvoltare Urbană –Polul de Creștere BRAȘOV Agenția Metropolitană Brașov & Primăria Municipiului Brașov 116 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80% din cantitatea colectată de deșeuri municipale pot amâna atingerea țintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) și (c) cu o perioadă care nu trebuie să depășească patru ani.

În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor se menționează că România nu solicită perioada de tranziție pentru îndeplinirea țintelor de reducere a deșeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea țintelor prevăzute la art. 5(2) lit. a și b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării țintelor prin acordarea unor perioade de grație de 4 ani, până la 16 iulie 2010 și respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ținta va fi atinsă la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016.

4.6. Poluarea fonică în orașul Brașov

Fiind unul dintre orașele mari și populate ale țării, Municipiul Brașov ‟beneficiază” de un trafic intens, acesta intensificând poluarea fonică generată și de alte surse.

Figura 4.144. Harta zgomotului pentru Municipiul Brașov

Sursa: Primăria Municipiului Brașov – Întocmirea Hărții de Zgomot și determinarea expunerii la zgomotul ambiental pentru Municipiul Brașov

Analizând harta de zgomot pentru sursa trafic rutier a rezultat faptul că un număr considerabil de artere majore de circulație din interiorul Municipiului Brașov depășesc un nivel de zgomot ambiental de 70 B. Printre acestea se numără B-dul Eroilor, Str.Nicolae lorga, Șirul Livezii, Str.Lungă, Sos. Cristianului, Calea Făgărașului, Calea Feldioarei, etc.

4.7. Măsurile luate pentru diminuarea poluării fonice și a traficului rutier

Autoritățile brașovene au demarat un proiect pentru reducerea poluării fonice din oras: Instalarea de limitatoare de viteză, amenajarea de noi pietonale sau parcuri și extinderea celor existente, montarea unor panouri în apropierea căilor ferate din oraș și a zonelor cu obiective industriale, se numără printre propunerile din proiectul realizat de Primăria Brașov

4.7.1. Sensurile giratorii

Pentru că traficul auto este una dintre principalele surse de poluare, este importantă fluidizarea circulației în marile intersecții, iar Municipiul Brașov a realizat asta prin sensurile giratorii.

Figura 4.145. Sens giratoriu la intersecția Bulevardului Gării cu Strada Alexandru Vlahuță

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Figura 4.146. Sens giratoriu la intersecția Bulevardului Gării cu Bulevardul Victoriei

Sursa: Fotografie din arhiva personală, iulie 2016

Tot pentru a diminua poluarea cauzată de circulația rutieră, este recomandată circulația pe centura ocolitoare și plantarea unor perdele de arbori de-a lungul căilor rutiere pentru absorbția poluării fonice și a aerului.

4.7.2. „Inelul verde”

Conform Primăriei Municipiului Brașov, la nivelul zonei Metropolitane Brașov se pune problema creării unui „inel verde”. Spațiile verzi contribuie la reducerea poluării aerului și creează condiții climatice mai favorabile, ameliorând astfel situația celor ce locuiesc în acest areal.

Printre soluțiile preconizate și verificate de a reduce intensitatea fenomenului de poluare urbană se impune, în prim plan, extinderea spațiilor verzi, vegetația sechestrând anumite cantități de CO2, reținând praful din atmosferă, reducând vârfurile de temperatură din timpul verii, asigurând umiditatea apropiată de normal a mediului, oferind umbră, absorbind zgomotul datorat traficului, ameliorând calitatea solului, protejând păsările și mamiferele mici, sălbatice.

În afara extinderii spațiilor verzi intravilane, a realizării pădurii urbane, pădurea periurbană revine în zona ei normală, stabilindu-se reguli de dimensionare a acesteia în funcție de numărul de locuitori ai polului de creștere.

În această zonă a extravilanului se caută oaze de odihnă, de aer mai curat decât cel din interiorul localității, se încearcă regăsirea contactului om – natură, se identifică microsisteme sau ecosisteme pentru protecție, se amenajează terenuri – suport pentru sport, excursii, lecții demonstrative, se urmărește transformarea extravilanului într-un atractor pentru turiști, locuitori ai polului de creștere.

Agenția Metropolitană Brașov colaborează cu Agenția pentru Protecția Mediului Brașov, dar și cu alte instituții relevante în vederea proiectării de zone verzi în arealul polului de creștere ce vizează:

“producerea” de oxigen,

sechestrarea CO2 antropic

menținerea umidității aerului

atragerea ploilor,

stabilizarea solului,

ameliorarea compoziției lui, reflectarea unei părți din lumina soarelui, reducându-se astfel vârfurile de temperatură a aerului (efectul ALBEDO), proprietate valoroasă în zilele caniculare.

Bibliografie

http://www.schubert-franzke.eu/ro/referinte/referinte-produse/harti-orase-municipii/brasov.html

http://www.brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/planul-integrat-de-dezvoltare-urbana.pdf

http://site.judbrasov.ro/upload/files/Revizia%204-%20MP-%20BRASOV_septembrie%202011_ro.pdf