.gestiunea Stocurilor de Materii Prime Si Materiale

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………….3

Cap.I – COSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ACTIVITĂȚII DE APROVIZIONARE ȘI GESTIUNE ECONOMICĂ

Aprovizionarea tehnico-materială, concept, rol, atribuții…………….………5

Gestiunea economică a stocurilor

Stocurile- funcție și natură economică…………………………….6

Elementele unui proces de stocare…………………………………8

Tipuri de stocuri de materii prime și materiale……………………9

Modalități de exprimare a stocurilor……………………………. ..15

Factori care influențează nivelul de formare a stocurilor……….. .16

Obiective în activitatea de stodare…………………….…….…… 17

Tipuri de gestiune a stocurilor…………………………………………….… 18

Gestiunea stocurilor folosind sistemul ABC….…………………. 19

Efectele economice ale sistemului ABC………………………. …21

Metode de calcul ale stocurilor …………………………………………… …22

Stabilirea nivelului de comandă-reaprovizionare ………………………… …25

Metode de conducere și control ale proceselor de stocare ………………. … 26

Lipsa de stoc, suprastocarea stocuri neeconomice………….……………. …28

Cap.II – STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT

2.1. Prezentarea unității Beverly Hills Romania s.r.l. și a activității de aprovizionare

2.1.1. Caracterizare generală a unității…..….………………………… …30

2.1.2. Structura organizatorică a unității.…..….………………………….30

2.1.3. Sistemul economic al societății la nivel de restaurant….…..…….. 32

2.1.4. Sarcinile serviciului de aprovizionare……….…………………… 32

2.1.5. Relațiile informaționale ale subsistemului de aprovizionare cu celelalte sectoare sau servicii…………………………………………………………………………………33

Cap.III – STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL EXISTENT PRIVIND ACTIVITATEA DE GESTIUNE A STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE

3.1. Suporții de informație și pricipalele lor caracteristici………………………35

3.2. Fluxul documentelor……………………………………………………… ..37

3.3. Considerații asupra sistemului actual de gestiune a stocurilor de materii prime și materiale………………………………………………………………………………38

3.4. Cerințele și obiectivele aplicației pentru gestiunea stocurilor de materii prime și materiale……………………………………………………………………………..40

Cap.IV – PROIECTAREA SUBSISTEMULUI INFORMATIC “GESTIUNEA STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE”

4.1. Soluția globală de principiu…………………………………………………41

4.2. Funcțiile subsistemului informatic proiectat …………………………… . . 43

4.3. Proiectarea ieșirilor. Descrierea rapoartelor finale ………………………. .43

4.4. Proiectarea intrărilor ………………………………………………………. 44

4.5. Proiectarea tabelelor bazei de date ………………..……………………… .45

4.6. Proiectarea sistemului de codificera a datelor…………………. …………. .47

4.7. Proiectarea tehnologiei de prelucrare a datelor….………………………… .49

4.8. Variante funcționale de utilizare a aplicației de gestiune a stocurilor…… …50

4.9. Schema funcțională a aplicației…………………………………………… .. 51

4.10. Resurse necesare pentru expolatarea produsului program………………… 52

Cap.V – EFICIENȚA ECONOMICĂ A APLICAȚIEI INFORMATICE

5.1. Conceptul de eficiență economică a aplicației informatice pentru conducere economică……………………………………………………………………. 53

5.2. Indicatorii eficienței economice ai aplicației proiectate.…………………… 56

CONCLUZII……………………………………………………………………………..59

PROGRAMUL SURSĂ AL APLICAȚIEI……………………………………………………………..

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………

ANEXA1………………………………………………………………………………….

INTRODUCERE.

Gestionarea resurselor care stau la disoziția conducătorilor unităților economice trebuie să fie făcută coordonat în cadrul unui sistem definit ca o grupare de elemente (oameni, lucruri, bunuri ), legate între ele în vederea realizării unui scop comun datoită complexității problemelor ce trebuiesc rezolvate cât și variabilității modului de desfășurare a activității.

Funcționarea unităților economice este bazată pe existența a trei subsisteme ce acționează în strânsă lagătură :

Sistemul de conducere (decizional) :cuprinde ansamblul centrelor de decizie ca beneficiari ai informației și punct de plecare a deciziei,

Sistemul operațional (de execuție):reprezentat de centrele de acțiune unde deciziile capătă formă concretă în sensul aplicării lor

Sistemul informațional:dosebit de important, asigură legătura în ambele sensuri între sistemul conducător și cel condus, legătură văzută ca informații către sistemul conducător și decizii către sistemul operational.

SISTEM DE CONDUCERE

DATE SISTEM INFORMAȚIONAL COMENZI

SISTEM OPERAȚIONAL

O componentă esențială a sistemului informațional o constituie subsistemul informatic ce urmărește automatizarea proceselor de culegere a datelor, memorarea, prelucrarea cât și transmiterea lor în timp cât mai scurt către alte componente ale sistemului informațional.

Diferența dintre sisteml informatic și sistemul informațional apare datorită existenței unor anumite activități ce nu pot fi automatizate, însă există tendința ca sferele celor două sisteme să se apropie foarte mult.

Subsistemul informatic reprezintă ansamblul de elemente intercorelate funcțional pentru automatizarea procesului de obținere a informațiilor și pentru informatizarea deciziilor.

Subsistemul infornațional este compus din:

baza tehnico-stiințifică: cuprinde totalitatea mijloacelor tehnice de culegere, stocare, prelucrare și transmitere a datelor (hardware-ul sistemului)

sistemul de programe: cuprinde totalitatea programelor pentru funcționarea sistemului informatic în strânsă legătură cu funcțiile și obiectivele sale (software-ul sistemului, soft de bază cât și soft aplicativ),

baza stiințifico-tehnică : bazată pe algoritmi, formule, modele matematice, metode de realizare a programelor,

baza informațională : cuprinde datele ce urmează a fi prelucrate, fluxurile informațonale sistemale și nomenclatoarele de coduri,

resursele umane și cadrul organizatoric: cadrul și personalul de specialitate necesar funcționării sistemului informatic.

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ACTIVITĂȚII DE

APROVIZIONARE ȘI GESTIUNE ECONOMICĂ

APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALĂ CONCEPT, ROL,

ATRIBUȚII

Activitatea prin care se asigură materiile prime și materialele necesare procesului de producție în volumul și structura care să permită realizarea obiectivelor unității economice în condițile unor costuri minime și a unui profit cât mai mare poartă denumirea de aprovizionare tehnico-materială.

Aprovizionarea este o etapă foarte importantă în desfășurarea activității fiecărei intreprinderi

Buna desfășurare a procesului de aprovizionare este asigurată de mai multe activități precum:

identificarea și stabilirea evoluției și structurii materialelor necesare desfășurării activității de producție,

dimensionarea consumului de materiale pe baza documentației tehnico-economice,

elaborarea bilanțului de materiale ce contribuie la evidențierea modului de utilizare a resurselor

realizarea de prospecte asupra peiței interne și externe de rresurse materiale pentru a depista sursele posibile de furnizare,

alegerea celor mai bune oferte de furnizare , a celor mai avantajoasse din punct de vedere economic și a celor care asigură siguranță în livrările pe termen scurt și lung,

supravegherea și coordonarea derulării contractelor de aprovizionare tenhnico-materială ,

asigurarea cadrului de recepție a materiilor prime și materialelor sosite de la furnizor,

organizarea eficientă și rațională a aprovizionării zonei de producție ținând cont de nevoile acesteia ,

controlul evoluției stocurilor pentru a se evita situțiile de

supradimesionare a stocurilor sau de lipsă de materie primă ,astfel influențându-se în mod nefavorabil activitatea productivă,

crearea și implementarea unui sistem informațional care sa permită manipularea unei cantități mari de date intr-un timp scurt, evidenta corectă a stocurilor precum și a stării reale a procesului de aprovizionare. Acest sistem trebuie să fie simplu, eficient, cuprinzător .

Rolul de sursă de informație strategică precum și de subsistem cu paticipare activă la elaborarea srategiilor întreprinderii este asigurat de realizarea eficientă a acestei activități.

Raporturile existente între subsistemele cu piață de furnizare internă și externă în calitate de factor de comparare determină rolul de sursă de informație strategică .Acest rol favorizează culegerea de date necesare procesului de aprovizionare cât și pentru ansamblul activității. Aceste date pot fi necesare sectorului de desfacere ,de producție cât și conducerii întreprinderii. Natura datelor poate determina și îmbunătățirea performanțelor tehnice și calitative ale produselor prin stabilirea de standarde interne noi sau stabilite pe piață , de echipamente de producție cu parametri tehnici ridicați ce pot fi achiziționate.

Rolul strategic al subsistemului aprovizionării se poate deduce din faptul că aceasta :

asigură necesarul de resurse pe termen scurt ,mediu ,și luns

oferă în mod favorabil imginea intreprinderii crescându-I credibilitatea

asigură necesarul de resurse pentru o bună desfășurare a activității.

Subsistemul aprovizionării asigură resursele materiale a căror pondere în costul producției este de peste 50%, ajungând până la 80% în anumite ramuri.De aici rezultă că orice acțiune a subsistemului aprovizionării care duce la reducerea costurilor este esențială și bine-venită pentru activitatea întreprinderii.Putem spune că subsistemul aprovizionării se comportă ca centru de profit prin controlul pe care-l poate avea asupra costurilor cu ajutorul costului de achiziție, costului de gestiune, costului suplimentar de prelucrare și altele.

1.2. GESTIUNEA ECONOMICĂ A STOCURILOR

1.2.1.Stocurile-funcție și natură economică

Desfășurarea activității presupune consumul resurselor și aceasta are un carecter continuu, aprovizionarea fărîndu-se în anumite momente apare problema determinării cantității de resurse ce trebuie stocate pentru evitarea apariției fenomenului de suprastoc cât și pentru asigurarea continuității procesului economic.

Procesul de stocare prespune acumularea unor resurse în scopul satisfacerii unei cereri viitoare , devenind astfel o caracteristică comună a tuturor activităților economice.

Cantitatea de resurse care se acumulează în spațiile de depozitare poartă denumirea de stocuri, ele fiind rezultatul activitășii de aprovizionare

Crearea stocurilor permite desfășurarea în bune condiții a activității economice. Lipsa stocurilor crează o perturbare a activității economice , nemeputându-se satisface cererile clienților.

Stocurile determină imobilizări de capital utilizat pentru cumpărerae de materii prime și materiale .Uzual, o unitate mare dispune de stocuri în valoare de 15% din capitalul investit ( stocuri de materii prime , materiale , produse finite). Stocurile presupun existența unor spații adegvate de depozitare, cheltuieli de depozitare-păstrare, taxe asigurare, dobânzi pentru credite, crescând asfel efortul investițional aferent.Deasemenea se adaugă și efectele negative ale “uzurii morale” a resurselor stocate.

Funcțiile ce trebuiesc indeplinite de stocuri sunt:

să creeze condiții pentru desfășurarea continuă a activității economice,

să asigure cantitatea minimă necesară dar suficientă pentru desfășurarea activității agentului economic,

menținerea cheltuielilor de stocare la nivel minim care să influențeze în mica măsură rezultatul urmărit.

să facă față situațiilor neprevătute care ar afecta desfășurarea activității.

La constituirea stocurilor se au în vedere următoarele elemente:

nivelul cererilor constante și cel al cererilor variabile

influența cererii asupra nivelului stocurilor , servicii ce trebuiecs asigurate pentru cumpărare , transport , stocare , și intreținere.

mărimea stocurilor

nivelul producției pentru formarea stocurilor care să-i asigure continuitatea.

Dimensionarea stocurilor estesfacere ,de producție cât și conducerii întreprinderii. Natura datelor poate determina și îmbunătățirea performanțelor tehnice și calitative ale produselor prin stabilirea de standarde interne noi sau stabilite pe piață , de echipamente de producție cu parametri tehnici ridicați ce pot fi achiziționate.

Rolul strategic al subsistemului aprovizionării se poate deduce din faptul că aceasta :

asigură necesarul de resurse pe termen scurt ,mediu ,și luns

oferă în mod favorabil imginea intreprinderii crescându-I credibilitatea

asigură necesarul de resurse pentru o bună desfășurare a activității.

Subsistemul aprovizionării asigură resursele materiale a căror pondere în costul producției este de peste 50%, ajungând până la 80% în anumite ramuri.De aici rezultă că orice acțiune a subsistemului aprovizionării care duce la reducerea costurilor este esențială și bine-venită pentru activitatea întreprinderii.Putem spune că subsistemul aprovizionării se comportă ca centru de profit prin controlul pe care-l poate avea asupra costurilor cu ajutorul costului de achiziție, costului de gestiune, costului suplimentar de prelucrare și altele.

1.2. GESTIUNEA ECONOMICĂ A STOCURILOR

1.2.1.Stocurile-funcție și natură economică

Desfășurarea activității presupune consumul resurselor și aceasta are un carecter continuu, aprovizionarea fărîndu-se în anumite momente apare problema determinării cantității de resurse ce trebuie stocate pentru evitarea apariției fenomenului de suprastoc cât și pentru asigurarea continuității procesului economic.

Procesul de stocare prespune acumularea unor resurse în scopul satisfacerii unei cereri viitoare , devenind astfel o caracteristică comună a tuturor activităților economice.

Cantitatea de resurse care se acumulează în spațiile de depozitare poartă denumirea de stocuri, ele fiind rezultatul activitășii de aprovizionare

Crearea stocurilor permite desfășurarea în bune condiții a activității economice. Lipsa stocurilor crează o perturbare a activității economice , nemeputându-se satisface cererile clienților.

Stocurile determină imobilizări de capital utilizat pentru cumpărerae de materii prime și materiale .Uzual, o unitate mare dispune de stocuri în valoare de 15% din capitalul investit ( stocuri de materii prime , materiale , produse finite). Stocurile presupun existența unor spații adegvate de depozitare, cheltuieli de depozitare-păstrare, taxe asigurare, dobânzi pentru credite, crescând asfel efortul investițional aferent.Deasemenea se adaugă și efectele negative ale “uzurii morale” a resurselor stocate.

Funcțiile ce trebuiesc indeplinite de stocuri sunt:

să creeze condiții pentru desfășurarea continuă a activității economice,

să asigure cantitatea minimă necesară dar suficientă pentru desfășurarea activității agentului economic,

menținerea cheltuielilor de stocare la nivel minim care să influențeze în mica măsură rezultatul urmărit.

să facă față situațiilor neprevătute care ar afecta desfășurarea activității.

La constituirea stocurilor se au în vedere următoarele elemente:

nivelul cererilor constante și cel al cererilor variabile

influența cererii asupra nivelului stocurilor , servicii ce trebuiecs asigurate pentru cumpărare , transport , stocare , și intreținere.

mărimea stocurilor

nivelul producției pentru formarea stocurilor care să-i asigure continuitatea.

Dimensionarea stocurilor este operațiunea prin care se stabilește necesarul pentru o anumită perioadă de timp în vederea realizării în condiții bune a activității spcifice , în cantitățile și termenele stabilite

Metodele folosite pentru dimensionare stocurilor sunt:

metoda standard

metoda analitică

metoda de exploatare

Lichiditate stocurilor exprimă capacitatea acestora de a se fi trensformat într-un timp cât mai scurt în lichidități bănesti .În acest sens se folosește indicatorul " viteză de rotație " care marchează starea de lichiditate cât și eficiența folosirii lor.

Gestiunea stocurilor este doar o componentă a activității de aprovizionare și presupune următoarele activități :

constituirea

dimensionarea

lichiditatea

utilizarea stocurilor.

O politică eficientă a gestiunii stocurilor asigură formarea de stocuri minime necesare care, prin nivelul și structura lor asigură continuitatea activității economice cu un cost minim de stocare. Desfășurarea normală a activității este asigurată de stocuri dimensionate pe criterii economice.

Gestiunea fundamentală a stocurilor urmărește fundamentarea deciziilor privind conducerea procesului de consum-aprovizionare , proces care pune probleme foarte variate.

Crearea stocurilor presupune imobilizarea resurselor financiare precum și cheltuieli legate de întreținere , cu pierderile de valoare. Lipsa bunurilor din stoc creează probleme ale activității de bază ale producătorilor.

1.2.2. Elementele unui proces de stocare

Tema esențială a teoriei stocurilor constă în stabilirea , pe baza unor modele matematice , a nivelurilor stocurilor pe diferite resurse, la monentul reaprovizionării.

Această prezentare economico-materială a prcesului de stocare presupune identificarea elementelor care influențează decizia de reporvizionare , a termenului de reaprovizionare și regulile de gestiune.

În cadrul procesului de stocare , pe baza analizei tipului de gestiune a stocurilor specifice s-au evidențiat următoarele elemente :

cererea de materii prime și materiale ( cunoscută , necunoscută, previzibilă )

parametrii temporali – perioada de gestiune , perioada de livrare, perioade de reprovizionare

costuri- reprezintă efortul de aprovizionare și de socare. Se iau în calcul :

costul de aprovizionare –valoarea materialelor achiziționate , cheltuieli legate de transport, cheltuieli de lansare.Costul de lansare cuprinde totalitatea cheltuielilor administrative legate de lansarea unei comenzi.Se obțin prin evaluarea activităților destinate acestui scop (volumul de aprovizionare , evaluarea ofertei și alegerea furnizorului , intocmirea comenzilor și contractelor, recepția materialelor și controlul calitativ, contabilizarea intrărilor și ieșirilor ,etc)

costul de stocare -cheltuieli pentru stocarea materialelor, cheltuieli de depozitare, costurile imobilizării fondurilor, cheltuieli datorate manipulării, perisabilității.

costul de penalizare – se utilizează în procesul de stocare în care se admite lipsa de stoc (ruptura), cuprinde pierderi datorate intreruperii procesului de producție , amenzi pentru nesatisfacerea beneficiarilor ,cheltuieli suplimentare pentru satisfacerea cererii în condiții neobișnuite.

1.2.3.Tipuri de stocuri de materii prime și materiale

Buna desfășurare a activității economice este condiționată de constituirea stocurilor influențate de condițiile de aprovizionare interne și externe, de natura resurselor materiale, de caracteristcile procesului tehnologic, de organizarea subunităților de consum, de strategiile și politicile adoptate în formarea stocurilor. Uzual la nivelul unităților economice se prevede constituirea stocului curent, acel în curs de transport, iar în cele din urmă, cu totul excepțional stocurile de siguranță, de condiționare, de transport intern, de iarnă.

Funcțiile sunt îndeplinite și de acestea însă în condiții cu totul diferite. În definirea conținutului stocurilor de resurse de materii prime și materiale fac parte și ele îndeplinind funcția esențială a stocurilor de a asigura desfășurarea normală a activității unității economice în perioada de gestiune estimată.

Stocul curent reprezintă cantitatea de materii prime și materiale noi și reutilizabile, combustibili, lubrifianți, piese de schimb, subansamble etc. care se acumulează în depozitele și magaziile unei unități economice în scopul acoperirii cererilor pentru consum în volum, structură și ritmicitate specifică în intervalul dintre două aprovizionări succesive. Se formează în mod obișnuit în întreprinderi pentru alimentarea consumului. Evoluția stocului curent se poate reprezenta grafic astfel:

cantitate stoc curent maxim

scr c c c

stoc curent mediu(scr)

c

timp

t t

scr- stocul curent

c –consumul din stocul curent

t–intervalul dintre două aprovizionări

Stocul curent pe parcursul perioadei de gestiune înregistrază mai multe niveluri: stoc maxim, stoc minim, stoc mediu.

Nivelul maxim se înregistrează în momentul intrării, recepției și trecerii în gestiune a unui nou lot de materiale sosite.

Nivelul mediu este nivelul estimat, reprezintă jumătatea nivelului maxim.

Nivelul minim este nul din punct de vedere teoretic.

Nivelele minim și nivelul mediu teoretice pot fi diferite de cele estimate, în aceste cazuri vor avea exprimări specifice. Nivelul mediu efectiv reprezintă media a două reaprovizionări succesive.

Consumul de stoc poate fi ritmic sau neritmic, constant în timp sau varabil. Formarea stocului se face periodic sau continuu în condiții fixe sau variabile.

Stocul în curs de transport este cantitatea de resurse care se găsește în mijloacele de transport de la furnizori la depozitele destinatarilor. Stocul de tranzit fluctuează în funcție de distanța de transport și de capacitatea mijloacelor de transport. În unitățile economice mari se pot creea asemenea stocuri cât și în cazul celor care au subunități dispersate în teritoriu. Reprezintă sursa de reîntregire a stocului curent. Mărimea este la nivelul cantității comandate. Stocul de tranzit are o dinamică proprie exprimată în figura:

cantitate

str str str

timp

1 2 3 4 5 6

str- stocul în curs de transport

1-2, 3-4,5-6 – timpul de transport

Stocul de siguranță reprezintă cantitatea de materiale acumulată în depozitele consumatorului pentru a asigura continuitatea consumului când stocul curent a fost epuizat și se întârzie reîntregire alui (dereglări de la furnizori, transport, creșterea ritmului consumului peste limitele estimate.

Stocul de siguranță presupune o acumulare suplimentară de resurse materiale dar și o imobilizare financiară cauzată de achiziționarea lor. Este prevăzut a se constitui la materiile prime de bază a căror lipsă poate afecta activitatea producctivă. În funcție de specificul activității, de natura materialului, de evoluția cererilor pentru consum precum și de ritmul livrărilor de la furnizori, de timpul de transport, condițiile de formare a stocului de siguranță diferă de la o întreprindere la alta.

În cazul stocului de siguranță, conducerea subunității de aprovizionare avizează consumul și aceasta numai după o analiză prealabilă. De asemenea vor lua decizii eficiente de menținere a ritmului prestabilit al aprovizionării. Stocul de siguranță este considerat intangibil, iar consumul din acest stoc presupune obligativitatea refacerii sale imediată din loturile noi primite de la furnizori în vederea reluării funcției specifice.

În raport cu stocul curent, stocul de siguranță are următoarea evoluție exprimată grafic în figura:

Nivel maxim

Scr Nivel mediu

Nivel minim

Ss Stoc de siguranță

Im Im

Im= intevalul medui dintre două livrări succesive de la furnizor, intre două reîntregiri ale stocului

Ss=stocul de siguranță .

Stocul de pregătire (de condiționare) reprezintă cantitatea de resurse ce se acumulează și este staționată pe o perioadă de timp în spațiile specific amenajate în vedera aducerii lor prin operații de condițioanre la parametrii fizico-chimici care să permită prelucrarea ulterioară corespunzătoare standardelor tehnologice.

Furnizorii sunt cei obligați de regulă să execute operații de condiționare și să livreze marfa la parametrii calitativi prevăzuți în contract, dar acesta se execută și la consumator atunci când transportul nu permite menținerea acestora la cotele prevăzute. Ulterior operației de condițioanre resursele sunt încorporate în stocul curent. Este de reținut faptul că în condițiile în care condiționarea se face pe parcursul staționării mateialelor în stocul curent sau în cel de siguranță, durata de stocare permițând această operație, constituirea stocului de condiționare poate fi limitată influențând astfel pozitiv efortul general de stocare.

Stocul de condiționare are următoarea dinamică:

Cantitate

Scd scd Scd Scd

Timp

a b c d e f

Scd= stoc de condiționare

Stocul pentru transportul intern reprezintă cantitatea de materii prime și materiale care se acumulează în depozitele și magaziile subunităților de consum în scopul acoperirii cererilor pentru consum pe durata eliberării și transportului materialelor de la depozitul central la destinațiile de folosință.

Apare în cazul întreprinderilor care înglobează mai multe subunități care consumă aceleși resurse și sunt alimentate alternativ de la un depozit comun sau în cazul întreprinderilor cu subunități amplasate în teritoriu.

O serie de măsuri cum ar fi: servirea simultană, accelerarea vitezei de circulație a mijloacelor de transport, mecanizarea operațiilor de primire recepție a materialelor, amplasarea rațională în teritoriu a stocurilor comune mai multor subunități de consum.

Stocul de transport intern poate fi constituit ca o mărime distinctă față de stocul intern dar în acest caz amplifică volumul stocurilor și deci al capitalului circulant ducând la scăderea eficienței utilizării fondurilor. Dinamica formării și utilizării stocului pentru transport intern la trei subunități este reprezentat în figura:

Cantitate

Sa S’a

Sb S’b

Sc S’c

Timp

t1 t2 t3 t4 t5 t6 t’1 t’2 t’3 t’4 t’5 t’6

Sa, Sb, Sc, S’a, S’b, S’c = nivelul de formare al stocurilor pentru transportul intern de consum a,b,c.

t’1- t’2, t’3-t’4, t’5-t’6 = perioada de eliberare din depozitul central și de trnsport al materialelor la subunitățile a,b,c.

t2-t’2, t4-t’4, t6-t’6=perioada de consum al stocurilor la punctele a, b, c.

Stocul de iarnă reprezintă cantitatea de materii prime care se acumulează în depozite în scopul alimentării continue a consumului pe perioada de întrerupere a exploatării și/sau transport a unor resurse ca urmare a condițiilor naturale și de climă.

Se încadrează resursele materiale care prin natura lor sunt afectate de asemenea condiții sau consumul are caracter sezonier.

Formarea lor se face prin acumulări eșalonate în perioada de presezon în limitele necesarului de aprovizionare prestabilit pentru sezonul de iarnă. Consumul din stocul de iarnă se realizează în cadrul perioadei de sezon luate în calcul în concordanță cu ritmul, volumul și natura cererilor pentru consum. Dinamica procesului de formare arată astfel:

Cantitate

I

N1

i3

i2 N2

i1

N3

0 A a b c B Timp

i1, i2, i3 = nivele de formare a stocurilor de iarnă;

I = nivelul maxim de formare a stocului de iarnă;

N1, N2, N3 = nivele ale stocului de iarnă pe perioada consumului ;

0-A = perioada de formare a stocului de iarnă ;

A-B=perioada de consum a stocului de iarnă;

A-a, a-b, b-c, c-B =perioade intermediare de consum al stocului de iarnă.

Din categoriile stocurilor agenților economici mai fac parte:

stocurile strategice- reprezintă material achiziționat în volum mare în momentul în care se consideră că prețul de achiziție este cel mai favorabil iar în viitor va tinde să crească,

stocuri anticipate- se formează pentru a se evita situații de criză de resurse la consumator pentru perioadele în care se încetează livrarea acestora de la furnizori din diferite motive.Uneori sunt constituite și pentru a avea o situație de monopol. Cumpărarea tuturor produselor de la furnizori ce ocupă o poziție de monopol îi determină pe ceilalți agenți economici să modifice structura de producție utilizând altfel de resurse.

1.2.4 Modalități de exprimare a stocurilor

Deseori este folisită o exprimare variată a stocurilor atât din punct de vedere al unității de măsură cât și al unităților de evaluare valorică. O primă formă de manifestare poate fi exprimarea în unități naturale (tone, kilograme, bucăți). Această exprimare ajută la dimensioanarea necesarului de spații de depozitare, a necesarului de utilaje, instalații pentru dotare, precum și a personalului angajat în depozite. Ajută de asemenea la exprimarea valorică a stocurilor cât și la identificarea fondurilor financiare necesare sau care au servit la formarea stocurilor.

Exprimarea valorică (lei, mii lei, etc.) asigură evaluarea resurselor financiare antrenate în formarea stocurilor. Permite exprimarea valorică a stocurilor totale indiferent de natura, ajută la determinarea capitalului circulant aferent materiilor prime și materialelor, vitezei de rotație, volumului de credite necesar, cheltuielilor de stocare al caror nivel se calculează în raport cu valoarea medie a stocului. Exprimarea valorică este rezultatul produsului dintre stocul fizic pentru fiecare tip de resursă naturală și prețul de aprovizionare aferent (preț de cumpărare +cheltuieli de transport).

Exprimarea temporară în zile, evidențiază perioadele pentru care stocul fizic constituit acoperă cererea pentru consum. Se stabilesc, în funcție de această exprimare, momentele calendaristice de declanșare a activității de reaprovizioanre pe parcursul anului.

1.2.5.Factorii care influențează nivelul de formare a stocurilor

În raport cu natura resursei materiale aceștia au putere mai mică sau mai mare de influență. De asemenea depind și de destinația în consum precum și de condițiile de asigurare, furnizare, depozitare, conservare. În general factorii care inflluențează nivelul stocurilor au în comun faptul acțiunea lor se concretizează în cheltuieli sau pierderi care se înglobează în cosul produselor, lucrărilor, serviciilor influențând nivelul acestora și implicit rentabilitatea firmei. Se constată deci, că scopul modelării economico matematice a factorilor trebuie să elimine influențele generatoare de cheltuieli și aceasta pentru ca rezultatul obținut să exprime un efort minim (cost minim) al procesului de stocare. Factorii principali care influențează nivelul stocurilor sunt:

Frecvența livrării de la furnizori trebuie stabilită în funcție de condițiile de livrare ale furnizorilor cât și cele de recepție ale consumatorilor. Condițiile țin de natura cererii, momentul de consum, natura resurselor, ciclicitatea cererii, evitarea suprastocării nejustificate economic, etc. Este de asemenea semnificativă politica de aprovizionare a clienților pe care o practică furnizorii. Strategiile ce pot fi aplicate sunt: livrarea alternativă care presupune formarea de stocuri mai mari pentru perioade de timp mai lungi; livrarea simultană acționează invers și este mult mai eficientă pentru clienți.

Cantitatea minimă ce poate fi comandată în condiții economice avantajoase sau la prețuri accesibile este stabilită de obicei de către producător.

Capacitatea mijloacelor de transport urmărește realizarea procesului de transport, a resurselor materiale cu cheltuieli cât mai mici.

Condiții naturale și de climă determină formarea stocului de iarnă. Nivelul lor depinde de durata perioadei de sezon și de mărimea consumului aferent.

Proprietățile fizico-chimice limiteză durata de stocare în timp a resurselor materiale perisabile, acelor cu termene scurte de garanție sau a celor care rămân în stoc o perioadă mai mare decât cea admisă.

Capacitatea de depozitare (existentă, disponibilă sau care se poate închiria) limitează cantitatea maximă de materiale ce poate fi stocată.

Volumul și structura producției condiționează structura stocurilor și indirect, nivelul de formare (prin necesarul de resurse și consumul mediu zilnic).

Durata de comandă și aprovizionare condiționează nivelul stocului de siguranță.

Cheltuieli de lansare a comenzilor de aprovizionare ca și cele de stocare impun formarea stocurilor pe criterii economice.

1.2.6.Obiective în activitatea de stocare

Toate obiectivele se îndreaptă către obținerea unor efecte economice favorabile:

formarea unor stocuri minime necesare care să asigure desfășurarea normală de ansamblu a unității economice prin alimentarea subunităților și punctelor de consum în condițiile unui cost de stocare cât mai mic

menținerea stocului aferent în limite estimate

prevenirea fenomenului de lipsă de resurse materiale din stoc sau a fenomenului de suprastoc, de formare a stocurilor cu mișcări lente sau statice

păstrarea integrității cantitative și calitative a stocului pe toată perioada de stocare

satisfacerea pe seama stocurilor constituite a cererilor pentru consum ale clienților în strictă corelație cu politica conduceri unității

1.3.TIPURI DE GESTIUNE A STOCURILOR

Sunt diferențiate în funcție de condițiile în care se desfășoară procesele de stocare, de natura și caracteristicile cererii de consum, de natura resurselor materiale care se aprovizionează, de caracteristicile de furnizare și a formelor de asigurare, de condițiile de transport.

Trăsăturile generale comune existente în procesul de stocare definesc următoareale tipuri de gestiune:

gestiunea cu cerere constantă la intervale egale prevede ca reaprovizionarea să se facă în “loturi egale” din punct de vedere cantitativ. Are în vedere posibilitatea epuizării stocului curent, a întârzierilor, și astfel determină formarea și utilizarea stocului de siguranță. Dimensiunea stocului de siguranță determină declanșarea acțiunilor de urgentare a reîntregirii stocului curent. Este denumită și gestiunea clasică, este utilizată în cazul întreprinderilor cu nomenclatoare constante de fabricație și cu necesar de aprovizionare eșalonat uniform în timp. Este modelul ideal însă greu de pus în practică datorită situațiilor limitate care îndeplinesc condițiile impuse de natura lui.

gestiunea cu cerere variabilă la intervale egale presupune reaprovizionarea cu loturi variabile ca mărime care trebuiesc estimate la momente calendaristice (ti) când se are în vedere desfășurarea operațiunilor de comandă reaprovizioanre. Implică cunoașterea momentelor de lansare a comenzii, durata de reaprovizionare fiind aceeași. Necesarul de resurse va fi stabilit prin extrapolare pe bază de calcul probabilistic. Este un model de gestiune greu de condus, nu exclude posibilitatea apariției fenomenului de lipsă de stoc. Presupune formarea stocului de siguranță, stabilirea unui nivel de alarmă sau de reaprovizionare în cadrul stocului curent pentru a se stabili declanșarea acțiunilor care se impun pentru refacerea stocului (urgentarea aducerii lotului, solicitarea aprobării pentru consumul din stocul de siguranță) este caracteristică pentru societățile cu nomenclator puțin variabil de fabricație dar care, în funcție de consum, trebuie să adapteze cererea de materiale pe parcursul desfășurării activității;

gestiunea cu cerere variabilă la intervale neegale –nu se cunosc momentele de lansare a comenzii, ele fiind determinate prin extrapolare . Estimarea acestor momente este dificilă , fiind determinate de modul de manifestare a cererii pe parcursul duratei de aprovizionare. Reaprovizionările sunt constante ca nivel, sunt stabilite la începutul perioadei de gestiune.Prevede formarea stocului de siguranță al cărui nivel de formare va reprezenta și nivelul de alarmă. Este specifică întreprinderilor cu volum mare de producție nenominalizată, întreprinderi prestatoare de servicii, întreprinderi care produc bunuri de larg cunsum la cerere;

gestiunea de tip S, s sau cu depozite-este caracterizată prin intrările și cererile variabile, lotul de aprovizionare (S) este constant iar lansarea comenzilor se face în momentul atingerii în procesul mișcării stocului curent ,prin consumul lui ,a unui nivel de aprovizionare (s) ce definește momentul de reaprovizionare . Denumirea S,s exprimă esența procesului de livrare, s reprezintă nivelui de reaprovizionare ,S reprezintă cantitatea de reaprovizionare. Se poate stabili un nivel de alarmă peste cel al stocului de siguranță. Este un model de gestiune mai ușor de aplicat datorită asemănării cu procesele de stocare din unitățile economice. Optimizarea presupune stabilirea celor două niveluri S și s astfel încât procesul de fabricare să se facă cu costuri minime.

1.3.1.Gestiunea stocurilor folosind sistemul ABC

Datorită numărului mare de sorimente și tipuri de materiale pentru o gamă largă de produse , apare necesitatea ca procesul de gestiune a stocurilor să prelucreze un volum mare de informație. Se folosesc în acest sens o serie de sisteme de gestiune diferențiate a stocurilor în funcție de gradul de importanță al fiecărui material.

La stabilirea modului de departajare a resurselor de materiale necesare unei unități economice participă numeriși factori :

frecvența livrării

volumul individual și total al resurselor aflate în stoc

importanța materialelor pentru activitatea de preoducție

sursa de aprovizionare

forma de aprovizionare

ciclul de fabricație, etc.

Un astfel de sistem diferențiat de gestiune este sistemul A.B.C. Acest sistem presupune gruparea materialelor cu care se aprovizionează o unitate economică în trei zone (grupe), criteriul de grupare utilizat cel mai des fiind cel ce se referă la “volumul stocului mediu la diferite materiale”. Se apreciază că aceste criteriu răspunde cel mai bine scopului urmărit de fiecare întreprindere deoarece urmărește formarea unor stocuri cât mai mici de resurse materiale și a unui capital circulant redus. Crește astfel intervalul de rotație ceea ce presupune activarea unei părți mai mare de din resursele materiale și financiare de care dispune și le asigură unitatea economică.

prima grupă de importanță –A- cuprinde un număr relativ mic de materiale care influențează direct realizarea producției cât și volumul capitalului circulant. Sunt materiale care sunt folosite uzual în prelucrare.

a doua grupă de importanță-B- cuprinde un număr mai mare de materiale dar cu volum mai redus care paticipă în mai mică masură la dimensionarea volumului total al capitalului circulant.

a treia grupă de importanță-C- cuprinde un număr foarte mare de materiale utilizate în cantități mici care influențează foarte puțin volumul capitalului circulant.

Sfera de cuprindere din punctul de vedere al ponderii nenumerice cît și valorice în totalul sortimentelor de materiale utilizate poate fi reprezentata astfel :

Grupa A pondere numerică 10% pondere valorică 70%

Grupa B pondere numerică 20% pondere valorică 20%

Grupa C pondere numerică 70% pondere valorică 10%

Din punt de vedere al sistemului A.B.C. stabilirea politicii de gestiune a stocurilor de materiale presupune parcurgerea următoarelor etape :

stabilirea nomenclatorului pe grupe și sortimente de materiale care urmează să fie aprovizionate și stocate în depozite.

analiza și gruparea structurii materialelor din nomenclator pe cele trei grupe în funcție de criteriile alese .

stabilirea politicii pentru dimensionarea stocurilor pe zone de importanță și în cadrul lor pe tipuri de materiale

dimensionarea stocurilor pe elemente și pe total.

stabilirea politicii de conducere ,coordonare, urmărire și control al procesului de formare și consum al stocurilor.

Modul de a răspunde cerințelor de bază presupune:

gradul de utilitate pactică

adaptabilitatea la mijloacele electonice de calcul

operativitate în derularea procesului de stocare

arie de cuprindere mare

concordanță cu fenomenele reale ale procesului de formare în stocuri și accelerarea vitezei de rotație a capitalului circulant

cheltuieli de conducere, organizare, și desfășurare a procesului de stocare cît mai mici.

Sistemul A.B.C. răspunde în mare măsură acestor cerințe.

1.3.2. Efectele economice ale sistemului ABC

Efectele economice generate de aplicarea sistemului de gestiune sunt comlpexe și influențează principalii indicatori folosiți în aprecierea activității economico-productive și financiare a întreprinderii.

Obiectivul pincipal al activității de de stocare îl constituie formarea de stocuri cît mai mici dar care să asigure alimentarea consumului și să necesite un cost minim de achiziție, transport și stocare.

Folosirea sistemului ABC ajută la îndeplinirea unui asemanea obiectiv. Se prevede ca materialele din zona A, prin care valoarea mare în consum influențează foarte mult volumul capitalului circulant și, deci, viteza de rotație, să-și accelereze frecvența livrărilor în raport cu celelalte zone, în special cu zona C

Sistemul ABC are următoarele efecte economice mai importante:

reducerea stocului curent maxim și minim –determină efecte favorabile economice: reducerea necesarului de suprafață de depozitare, de mijloace de transport, forță de muncă, fonduri financiare, valutare pentru acoperirea materialelor achiziționate la un moment dat

reducerea cheltuielilor de aprovizionare și a cheltuielilor de depozitare-păstrare determină diminuarea cheltuielilor de producție și creșterea activității economice de aprovizionare-stocare, a activității generale a întreprinderii.

1.4. METODE DE CALCUL A STOCURILOR

Procesele reale de stocare, deși au structură generală comună, sunt variate, ca urmare în vederea optimizării nivelului de formare a stocurilor nu se poate folosi un model unic. Se ve alege acel model care să ia în calcul factorii concreți de influență pe fiecare resursă materială în funție de natura caracteristicii de aprovizionare-depozitare-consum.

Determinările se fac pentru fiecare tip de stoc (curent, de siguranță, pentru transport intern, de condiționare ).

Stocul de producție (Sp)se stabilește pentru fiecare tip de resursă materială prin insumarea elementelor care-l compun (stoc curent -Sc, stoc în curs de transport -Str, stoc de siguranță -Ss, stoc de condiționare -Scd, stoc de transport intern -Stri)

Sp=Sc+Str+Ss+Scd+Stri

Stocul curent va determina o evoluție a stocului de producție similară cu a sa prin nivelele semnificative (de maxim, mediu, minim,) pe care le înregistrează pe pacursul dintre două reîntregiri succesive .

Determinarea stocului de producție se face astfel:

fizic –prin însumarea elementelor care-l compun, calcularea în unități naturale

în zile –cu ajutorul relațiilor:

Spzmax=Scrzmax+Sszmax și

Spzmin=Ssz , unde Scrzmax este stocul curent în zile, Ssz reprezintă stocul de siguranță în zile, Spzmax este stocul de producție în zile maxim,Spzmin –stocul de producție în zile minim.

Penru anumite perioade de sezon, stocul de producție se formaeză la nivelel stocului de iarnă (Si), după caz se poate constitui și stocul de siguranță (Ssi) pentru prelungirea perioadei de sezon:

Sp=Si ; Sp=Si+Ssi

Baza de calcul a stocului curent este asigurată de consumul mediu zilnic (cmz) și de intervalul dintre două aprovizionări succesive.

Formarea intervalului este determinată de funcția de acoperire a cererilor pentru consum evidențiată cu ajutorul necesarului de consum (Npl) ce ajută la ralizarea programului de gestiune pentru perioada (t). Consumul mediu are la bază necesarul pentru consum pe perioada de gestiune luată în calcul

CVmz=Np/t

Aprovizionările succesive se realizează la un interval care se poate determina după mai multe metode în funție de zona de calcul :

poate fi rezultatul unei baze statistice de calcul care are în vedere perioadele tecute

poate fi rezultatul unei baze asigurate de fatorii concreți de influență a dimensiunii acestuia

poate fi stabilit pe criterii economice (folosind drept instrument metode ale cercetării opreaționale ).

Determinarea stocului curent (Sc) poate avea la bază metode diferite deteminate de scopul urmărit și de elementele care se iau în calcul.

Metoda statistică: se iau în calcul intervale efective de aprovizionare de la furnizori în perioada anterioară (Ief) precum si cantitățile de materiale efectiv intrate în depozite (Qef). Stocul curent în exresie fizică , în această situație se calculează după relația:

Scr=Cmz*Im , unde:

Cmz –consumul mediu zilnic;

Im-intevelul mediu dintre două livrări succesive.

În general Cmz=Npl/t ; Cmz=Npl/360 (la nivelul unui an).

Intervalul mediu zilic între două livrări succesive se stabiește folosind:

media aritmetică simplă: Im=Lefi/n(i) când cantitățile de materiale intrate au fost egale n(i)=numărul de intervale succesive ce se iau în calcul

media aritmetică ponderată: Im=Qefi*Lefi/Qefi

Metoda de calcul direct – în funcție de factorul care condiționează nivelul fizic al stocului curent are mai multe forme:

metoda de calcul bazată pe capacitatea de transport (Ctr).În acest caz stocul curent se stabilește la nivelul acestuia.

Scrf=tr

I m=Scrf/Cmz

metoda bazată pe cantitatea minimă de livrare în condiții economice avantajoase (Qml).Mărimae ei definește nivelul de formare a stocului curent.

Scrf=Qml

Im=Scrf/Cmz sau Qml/Cmz

metoda care are la bază intervalul de rulare a producției la producătorii furnizori (ip)

Scrf=Cmz*Im

Im=ip sau Im=k*ip în care k este coeficientul de multiplicare a intervalului de reluare a producției (ip).

metoda care are la bază capacitatea depozitului (D) a cărei dimensiune condiționează nivelul maxim de formare a stocului curent astfel:

Scrf=D , Im=Scrf/Cmz

Metode bazate pe cheltuieli antrenate de procesul de aprovizionare asigură stabilirea pe criterii economice a loturilor ce se comandă furnizorilor și sunt definite ca loturi optime de comandă, de reaprovizionare sau de livrare.

Aceste loturi completează frecvent stocul curent, ele fiind mici în gestiunile cu cerere variabilă la intervale egale și cu două depozite ( de tip S,s).Dimensionarea stocului curent (Scr) la nivelul lotului economic de comandă-aprovizionare (n*) are loc când necesarul de aprovizionare este egal cu cererea de consum, deci Scr*=n*. Deseori acesată situație se întâlnește la resursele consumabile în cadrul perioadei de gestiune și pentru care nu se constituie stocuri la începutul sau la sfârșitul acesteia.Când cererea de consum (necesarul de consum Npl) este mai mare sau mai mică decît necesarul de aprovizionat (Na), (specific resurselor consumabile pe o perioadă mai mare decât perioada de gestiune, și pentru care există stocuri la începutul și la sfîrșitul acestei perioade) atunci:

se stabilește intervalul optim (I*) aplicând un model al cercetării operaționale ținând cont de necesarul de aprovizionat (Na),

se calculează stocul curent optim (Scr*) cu ajutorul relației generale Scr*=I* *Cmz, unde Cmz va avea la baza de calcul necesarul de consum.

1.5.STABILIREA NIVELULUI DE COMANDĂ-REAPROVIZIONARE

Timpul de trnsport și durata de reaprovizionare () dețin un rol important in procesul de emitere a comenzilor sau de începere a acțiunii de reaprovizionare. Dacă am nota timpul de transport pentru un lot comandat cu (t), rezultă că unitatea economică va trebui să lanseze comanda cu acest timp (t) înainte ca socul curent să se epuizeze, astfel rezultă că în intrvalul (t) vor coexista stocul în curs de transport cu partea ce va acoperi cererea pentru consum pentru intevalul de timp până la sosirea și recepția lotului comandat ce va reîntrgi stocul curent.Apare astfel problema stabilirii nivelului de comandă la care se declanșează activitatea de reaprovizionare, deci apare paractic problema determinării nivelului de alarmă din cadrul stocului curent care va determina emiterea comenzii și aducerea următorului lot de materiale.

Acest nivel (Nc) se stabilește în funcție de raportul dintre durata de comandă și intervalul dintre două aprovizionări succesive (I).

Dacă <I nivelul de comandă-reaprovizionare se evaluează cu ajutorul relației: Nc=*Cmz,

=timpul de comandă ,aducere transport, primire-recepție în zile

Cmz=consumul medui zilnic (unități/zi).

Dacă >I, stocul dimensionat la nivelul cantității economice de comandat va fi mărit cu partea care acpoeră consumul pe intervalul de timp dintre perioada de comandă-aducere și perioada de consum a cantității economice de comandat (n*).Pentru stabilirea cantității suplimentare (Ns) se folosește relația:

Ns=*Cmz-n* sau Ns=(-I*)*Cmz

Dacă se constituie și stocul de siguranță, este necesar includerea acestiua în calculul nivelului de comandă-aprovizionare, ceea ce face ca relațiile de mai sus să devină:

-pentru <I* Nc=*Cmz+Cs

-pentru >I* Ns=(-I*)*Cmz+Ss.

Dacă =I*, nivele de comandă (Nc) se stabilește la limita lotului economic de aprovizionare (n*): Nc=n*

Rezultă din această situație că la momentul sosirii de la furnizor,recepției și trecerii în stoc a unui lot n* se declanșează acțiunea de comandă-aprovizionare a lotului următor.Evaluarea procesului de comandă, reaprovizionare, stocare, consum pentru această situație se prezintă ca în figura următoare:

Cantități

Nivelul comandă Nc = lot economic n*

Scr

Nc=n* Nc=n* Nc=n* Nc=n*

=I =7zile =I=7zile =I =7zile =I =7zile Zile

1.6.METODE DE CONDUCERE ȘI CONTROL ALE PROCESELOR DE STOCARE

Alături de dimensionarea stocurilor, de determinarea mărimii și structurii lor, gesiunea economică a stocurilor cuprinde și instrumente de conducere a proceselor de stocare, de urmărire a dinamicii stocurilor în raport cu limitele estimate astfel încât situația reală a stocurilor să fie permanent cunoscută pentru a se putea interveni rapid și eficient pentru menținerea lor la nivelul stabilit. Din această cauză stabilirea tipului și limitelor de constituire a stocurilor impune cunoașterea, în continuare a mișcării lor în spațiile de depozitare.

Pentru realizarea acestor obiective se folosesc diferite metode care au rolul de a preveni fie epuizarea stocurilor, fie suprastocarea sau formarea stocurilor cu mișcare lentă sau fără mișcare și, deci, imobilizarea pe perioade lungi a unor resurse materiale și financiare.

Din această categorie de metode fac parte:

stabilirea limitelor economice maxime și minime ale stocurilor de producție pe elemente componente (curent, de siguranță, etc.), înscrierea în fișele de magazie și urmărirea de către gestionar a evoluției lor astfel încât la atingerea nivelelor de alarmă să se declanșeze acțiuni operative pentru menținerea acestora între nivelel estimate;

semnalizarea de către gestionar a compartimentului de aprovizionarea asupra situației stocurilor la un moment dat (în cazul când limitele de alarmă sunt atinse sau depășite);

stabilirea de către compartimentul de aprivizionare a măsurilor menite să asigure

prevenirea situațiilor nefavorabile ce pot apărea.

Această metodă poate fi folosită prin introducerea și aplicarea sistemelor informatice care utilizează mijloace moderne de calcul electronic și cu ajutorul cărora se poate cunoaște operativ evoluția stocurilor pe parcursul perioadei de gestiune.

Sistemul ABC presupune ca prin activitatea de urmărire și control să se aplice principiul tratării diferențiate, principiu ce stă la baza dimensionării stocurilor. Stocurile din zona de importanță A vor fi urmărite zilnic sau la câteva zile cu maximă exigență în ceea ce privește aprecierea stadiului în care se află procesul de stocare, nivelul stocului, tendințele ce se întrevăd pentru consum în raport cu ritmul și volumul intrărilor de materiale.

Pentru stocurile de materiale ce fac parte din zona de importanță B, procesul de urmărire și control se desfășoară în intervale mai mari de timp (de două + trei ori sau chiar o dată pe lună).

Stocurile de materiale repartizate în atreia zonă de importanță C, pot fi controlate trimestrial sau cu prilejul efectuării operațiilor de intrare + ieșire.

Și acest sistem de urmărire și control presupune ca să fie cunoscute baza de raportare, stadiul și tendințele proceselor efective de stocare.

1.7. LIPSA DE STOC, SUPRASTOCAREA, STOCURI

NEECONOMICE

În timpul activității de aprovizionare evoluția stocurilor înregistrează variații diferite ca mărime. Oscilațiile sunt determinate de ritmul intrărilor și ieșirilor de materiale în și din stoc și au ca efecte : situarea stocurilor efective la nivele mai mari decât cele economice, predeterminate, epuizarea sau menținerea la aceeași dimensiune în mod nejustificat. Acesteea influențează negativ situația financiară a societății și desfășurarea normală a activității.

Lipsa de stoc reprezintă un prim fenomen negativ, se referă la lipsa anumitor resurse materiale și întârzierea reîntregirii stocului.

Situația implică stabilirea unor deczii precum:

impulsionarea furnizorilor pentru livrarea la termenul prestabilit sau cu anticipație aloturilor comandate, contractate sau solicitate;

reconstituirea urgentă a stocurilor indiferent de efortul necesar și sursa de proveniență;

aprobarea consumului din sstocul de siguranță;

apelarea la unele resurse substituente;

acceptarea lipsei de stoc prin renunțarea sau reprogramarea fabricației produselor.

Lipsa de resurse are efecte economice negative și se recomanda evitarea acestei situații.

Un al doilea fenomen îl reprezintă suprastocarea (formarea de stocuri mai mari decât nivelul prestabilit). Cantitățile de resurse acumulate peste limita admisă sunt neeconomice ele reprezentând imobilizări suplimentare de materiale și, implict, de fonduri financiare și valutare antrenate în cumpărare și stocare.

Pe parcursul perioadei de gestiune în depozitele unităților economice se pot identifica stocuri din anumite resurse care nu mai sunt necesare consumului propriu. Aceste stocuri se definesc ca stocuri fără mișcare și au același efect ca și suprastocările.

Un alt tip de stocuri neeconomice sunt considerate și cele cu mișcare lentă. Acestea, deși sunt formate și se mențin la nivelel estimate, consumul din cadrul lor este lent, în cantități mici și la intervale mari de timp.

Formarea acestor stocuri a fost determinată de:

supradimensionarea necesarului de resurse;

livrarea de către furnizori a unor materiale în sortimente, dimensiuni, calități diferite de cele prevăzute în comenzile clienților;

cumpărarea unor materiale care nu concordă calitativ și structural cu cerințele de consum;

modificarea pe parcursul perioadei de gestiune, a planului și programelor de producție fără adaptarea documentației de aprivizionare în timp util;

depozitarea și conservarea în condiții necorespunzătoare;

încetarea fabricației unor produse;

necorelarea ritmurilor și momentelor de aducere a materialeor în depozite cu cele la care acestea sunt programate pentru trecerea în consum;

schimbarea profilului de activitate, restrângerea structurii de fabricație fără corelarea acțiunii cu sectorul aprovizionare.

Pentru perioda în care s-au format aceste tipuri de stocuri trebuiesc valorificate operativ pe mai multe căi:

folosirea materialelor disponibile în alte destinații de consum decît cele inițiale, dacă acest lucru se justifică economic în raport cu alte posibilități de valorificare;

desfășurarea unei ample acțiuni de informare a potențialilor clienți pe piața internă și externă și asupra resurselor materiale disponibile, în vederea vâzării acestora.

Când resursele materiale prin natura lor nu-și mai găsesc utilizare în forma în care se prezintă, atunci se apelează la valorificarea prin recuperarea substanței materiale utile și recircularea acesteia, caz în care se va apela la unități specializate în comercializarea materialelor refolosibile.

În concluzie orice acțiune care se inițiază în legătură cu stocurile disponibile (neeconomice) trebuie să fie precedată de analize care să-i fundamenteze scopul economic. Pe această bază se va alege varianta de acțiune cea mai eficientă.

CAPITOLUL II

STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT

2.1. PREZENTAREA S.C. BEVERLY HILLS ROMANIA S.R.L. ȘI A ACTIVITĂȚII DE APROVIZIONARE

2.1.1. Caracterizarea generală a unității

Societatea comercială Beverly Hills Romania S.R.L. ,cu sediul în strada Fabrica de Glucoză nr.2-4, sector 2 este reprezentantul pentru România a unui important concern al industriei de restaurante cu servire rapidă ce deține peste 300 de restaurante în peste 20 de țări. Firma mamă are o îndelungată experiență în domeniul în care își desfășoară activitatea , iar filiala din România a moștenit această experiență pe care a îmbogățit-o în decursul celor cinci ani de activitate.

Obiectul de activitate este alimentația publică, produsele realizate fiind produse alimentare de tip fast food. Aprovizionarea se face cu materii prime și materiale de la producătorii si furnizorii din țara dar și din import.Acestea sunt prelucrate după rețete proprii în vederea satisfacerii pe deplin a cerințelor clienților săi, oferindu-le produse cu o calitate deosedită, aceeași în orice restaurant din țară sau din lume , într-o manieră deosebită și la prețuri competitive.

Alte obiective ale firmei sunt :

creșterea și menținerea calității producției

asigurarea fundurilor necesare achiziționării de materii prime și materiale

dezvoltarea de activități de promovare a imaginii firmei pe piață

conceperea de strategii de promovare a produselor noi cât și a ceor de creștere a cifrei de afacere.

2.1.2. Structura organizatorică a uității

Regulamentul de organizare și funcționare evidențiază o structură organizatorică de tip ierarhic. Conducerea este asigurată de Adunarea Generală a Asociaților și de managerul generalcare coordonează direct întreaga activitate ce este înpărțită pe departamente, fiecare dintre acestea fiind condus de către un manager.

Managerul economic (managerul general) conduce și gestionează activitetea din deptamentele financiar-contabil, prețuri și costuri, oficiul de calcul, ce au ca atribuții testarea credibilității furnzorilor, informarea acestora privind solvabilitatea unității, cumpărarea facturilor de furnizori și plata acestora în anticipație, încheierea contractelor de colaborare cu diverși parteneri, determinarea modului de calcul a prețurilor, efectuarea analizei economico-financiare a unității, elaborarea programelor promoționare, stabilirea modului sde salarizare a angajaților.

Activitatea comarcială se află în grija managerului comercial. Acesta se ocupă cu elaborarea și punerea în practică a strategiilor comerciale, studierea nevoiluor consumatorilor, coordonarea activității de producție la nivel de companie. Departamentul de urmărire a producției se află, deasemenea, în subordinea managerului comercial. Principala activitate a acestui departament este aceea de urmărire a respectării normelor de igienă privind manipularea, stocarea, prelucrarea și desfacarea produselor. Deasemenea, acest departament se ocupă și cu pregătirea și instriurea personalului angajat în activitatea de producție, cât și cu păstrarea secretulu tehnologiei de febricație, a rețetelor și standardelor de producție.

Activitetea de întreținere din cadrul restaurantelor companiei este în administrația managerului tehnic. Acesta coordonează activitatea intregului personal ce are ca atribuții întreținerea intalațiilor și a stațiilor de lucru (problemele grave fiind rezolvate de partenerii de afacerii ce asigură sevice-ul acestor stații).

Și la nivel de restaurant sutructura de organizare este tot de tip ierarhic. Fiecare restaurant este condus de către un store manager ce are în subordine o echipa managerială formată din manageri asistenți (I, II, III)și floor manageri. Activitatea de aprovizionare se află în grija magazionerului, problemele legate de presonal, la nivel de restaurant sunt rezolvate de raap, pregătirea și instruirea angajaților revine unui manager asistent ce este ajutat de instructori.

Tot le nivel de restaurant există și personal afectat serviciului de host (gazdă) care se ocupă cu promovarea noilor produse, atunci când este cazul, iar, în general cu întâmpinarea clienților, organizarea petrecerilor pentru zile de naștere, distribuirea de materiale promoționale, uneori chiar și cu supravegherea copiilor din restaurant.

2.1.3. Sistemul economic al societății la nivel de restaurant

materii prime și materiale

produse finite

clienți

2.1.4. Sarcinile serviciului de aprovizionare

Ca parte componentă a sistemului economic al unității, serviciul de aprovizionareare ca obiectiv principal asigurarea procesului de poducție cu resursele necesare. Ca părți componente , este alcătuit din:

compatimenlul de aprovizionare

magaziile(frigidere și congelatoare) de materii prime și materiale.

Atribuțiile compatimentului de aprovizionare sunt:

stabilirea necesarului de resurse pe baza volumului vânzărilor

întocmirea și înaintarea la termen a comenzilor către furnizori, pe baza necesarului stabilit

organizarea și urmărirea recepției și distribuirii materiilor prime și materialelor primite

în funcție de vânzări sunt solicitate anulări sau suplimentări ale comenzilor

verificarea documentelor de intrare și vizarea facturilor

întocmirea documentelor de ieșire

urmărirea și analiza situației stocurilor

verificări calitative a loturilor sosite în gestiune cât și a celor existente.

în cadrul magaziilor, cu ajutorul personalului angajat se urmărește:

dezvoltarea capacităților de depozitare

folosirea cât mai eficientă a spațiilor de depozitare

asigurarea descărcării mijloacelor de transport și repartizzarea pe zone de depozitare a loturilor recepționate

amenajarea și întreținerea locurilor de primire a mărfurilor

verificări calitative a loturilor sosite în gestiune și, dacă este cazul, întocmirea proceselor verbale de constatare a neregulilor.

2.1.5. Relațiile informaționale ale subsistemului de aprovizionare cu celelalte sectoare sau servicii

Desfășurarea în bune condiții a activității de aprovizionare, în concordanță cu cerințele de consum ale unității, cu necesitatea realizării contractelor încheiate cu clienții și cu furnizorii de materiale impune realizarea unor relații între compartimentul de aprovizionare și celelalte compartimente din cadrul structurii organizatorice a unității.

Principalele relații ale compartimentului aprovizionare din cadrul societății comerciale Beverly Hills Romania s.r.l. se stabilesc la nivel de restaurant cu:

conducerea unității pentru transmiterea necesarului de aprovizionat, a normelor de stoc, a informațiilor asupra aigurării bazei materiale, comenzilor și contractelor și pentru primirea aprobărilor

zona de producție pentru informarea directă asupra necesităților de materii prime, corelarea operativă a progaramelor de aprovizionare cu cele de fabricație, controlul folosirii resurselor materiale

zona de vânzare care pune la dispoziție date și informații privind necesarul de ambalaje și materiale de ambalat,

compatimentul de asigurare a calității pentru efectuarea receptiei calitative și atestarea acesteia la materialele sosite de la furnizori.

La nivel de companie, seviciul de aprovizionare întreține legături cu:

serviciul financiar contabil pentru evidențierea intrărilor de materii prime și materiale, acoperirea financiară a resurselor contractate sau achiziționate (achitarea facturilor pentru resursele primite), stabilirea volumului de mijloace circulante aferente materialelor, evidențierea și înregistrarea cheltuielilor de transport a materialelor primite,

compatimentul tehnic care pune la dispoziția serviciului de aprovizionare listele cu mormele de consum de materiale specifice produselor,

serviciul dezvoltate-investiții care informează serviciul de aprovizionare asupra materiilor prime folosite pentru noile produse ce urmează a fi promovate, asupra echipamentelor tehnice ce trebuiesc folosite în procesele de producție.

Unitatea economică stabilește relați comerciale atât în țară cât și în străinatate cu furnizorii de materii prime și materiale.

CAPITOLUL III

STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL EXISTENT PRIVIND ACTIVITATEA DE GESTIUNE A STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE

3.1.SUPORȚII DE INFORMAȚIE ȘI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI

Funcționarea sistemului informațional existent al "Gestiunii stocurilor de materii prime și materiale" presupune circulația anumitor documente, reprezentând suporții materiali ai informațiilor care se vehiculeaza între diferitele verigi ale acestuia.

Documentele sunt acte scrise sau tipărite în care sunt consemnate, cu ajutorul simbolurilor alcătuite din cifre sau litere, operațiile economice. Înregistrarea operațiilor economice în sistemul general de evidență a fiecărui agent economic nu este posibilă decât după consemnarea prealabilă a acestora în documentele corespunzatoare naturii operațiilor respective.

Conținutul documentelor de evidentă variază în funcție de caracterul operațiilor economice consemnate. Acestea conțin însa și elemente comune tuturor operțiilor. Datele comune se referă la denumirea unității economice emitente și a compartimentului care a întocmit documentul, data întocmirii documentului, date cantitative și valorice.

Clasificarea documentelor are în vedere mai multe criterii. După locul de întocmire, acestea se împart în: documente interne si externe. După modul de întocmire pot fi: documente primare si centralizatoare.

Înregistrarea operațiilor economice în sistemul general al evidenței stocurilor este precedată de extrem de importanța acțiune de verificare a realității și legalității informațiilor înscrise în documentele care stau la baza acestuia. Verificarea are ca scop depistarea unor eventuale erori ocazionate de întocmirea documentelor respective.

În urma analizei efectuate asupra sistemului existent al "Gestiunii stocurilor de materii prime și materiale" la S.C. Beverly Hills Romania S.R.L. a fost pusă în evidența existentă urmatoarelor documente, a căror mișcare reprezintă fluxul informațional al sistemului de gestiune.

3.2.FLUXUL DOCUMENTELOR

Pentru a-și îndeplini funcția de sursă a datelor pentru înregistrarea operațiilor economice, documentele circulă între diferite verigi organizatorice realizând astfel un flux informațional. Ele parcurg un taseu bine stabilit, trecînd prin etape aflate într-o anumită succesiune. Pentru ca un astfel de parcurs sa fie cat mai eficient se impune ca traseul sa fie cat mai scurt iar opririle si retinerile sa aiba loc numai acolo unde se dovedeste necesara prezenta lor. În fiecare unitate economică, în vederea raționalizării circulației documentelor, se întocmesc diferite tipuri de grafice și diagrame care descriu drumul parcurs de acestea din momentul emiteriisau primirii lor și pînă la arhivarea lor. S-au conturat diferite metode de reprezentare grafică a circuitelor informaționale, fiecare dovedindu-se eficientă de la caz la caz.dintre aceste metode putem aminti: scheme bloc, scheme logice, diagrama orizontală a fluxului informational, diagrama veticală a fluxului informational, grilele informațional-decizionale, tabele de decizie.

3.3.CONSIDERAȚII ASUPRA SISTEMULUI ACTUAL DE GESTIUNE A STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE

Sistemul informatic actual reușește să răspundă nevoii pentru care a fost creat, aceea de gestiune a stocurilor de materii prime și materiale. Timpul de răspuns al sistemului actual este cel așteptat iar acuratețea rezultatelor prezentate este cea dorită de conducerea unității. Lucrările executate de "Sistemul de gestiune a stocurilor de materii prime și materiale" necesită mai multă muncă de rutină decât o muncă de analiză. Transmiterea și primirea informațiilor, în momentul de față, se face prin corespondenți și curieri. Documentele utilizate servesc nu numai la întocmirea acelor lucrări de gestiune menționate ci se extind pe o gamă mai largă de lucrări menite:

să identifice din timp elementele care vor influența în viitor posibilitățile unității de a-și realiza obiectivele;

să pună în lumină anumite categorii de măsuri prin care: pot fi înlăturate din timp eventualele dificultăți și cauze care duc la nerealizarea activitatii de gestiune, pot fi valorificate mai bine condițiile favorabile ale unității la realizarea activității de gestiune a stocurilor.

să asigure sincronizarea tuturor activităților unității economice.

Punerea în practică a măsurilor stabilite prin raționalizarea sistemului de gestiune a stocurilor de materii prime și materiale a dus la simplificarea circuitelor informaționale și la eliminarea parale-lismelor.

Subistemul de gestiune a stocurilor de materii prime și materiale existent la S.C. Beverly Hills Romania S.R.L. are ca limite:

nu asigură decât parțial indeplinirea atributelor conducerii de către factorii de decizie;

gradul de asigurare cu informațiile necesare și suficiente la diferite niveluri ale conducerii este destul de redus, acest lucru având implicații majore în reducerea eficienței activității;

timpul de răspuns al sistemului este mare;

nu se pot obține informații precise despre situația stocurilor la un moment dat; aceste informații sunt obtinuțe periodic, în urma unui mare volum de muncă;

evidența intrărilor și a ieșirilor de materiale se ține doar valoric, ceea ce nu permite o fundamentare stiințifică a politicii de reaprovizionare. Actualmente, stabilirea intervalelor și a cantității de reaprovizionat se face pe seama experienței managerului de la aprovizionare;

posibilitățile de control și corecție sunt minime.

Avându-se în vedere limitele actualului sistem, este necesară realizarea unei aplicații informatice pentru gestiunea automată a stocurilor de materii prime și materiale la S.C. Beverly Hills S.R.L.. Obiectivul principal al acestei aplicații îl constituie gestiunea stocurilor pe baza mișcărilor zilnice ale acestora și furnizarea de informații precise și oportune în vederea îmbunătățirii politicii de urmărire a stocurilor și optimizării activității de aprovizionare. S-a urmărit crearea premiselor de abordare în viitor și a altor aspecte (determinarea necesarului de aprovizionat) și furnizarea unor informații necesare serviciului financiar-contabil.

Introducerea acestui subsistem informatic are ca avantaje:

posibilitatea utilizării unor metode științifice de conducere a activității de aprovizionare în vederea corelării cât mai corecte a fluxurilor de intrare și de ieșire a materialelor din depozite, micșorân-du-se astfel posibilitatea apariției "rupturii" stocului;

îmbunătățirea activității contabile și financiare, prin furnizarea unor documente corecte, în timp mai scurt;

eliminarea în mare măsura a prelucrărilor manuale a datelor, cu efecte benefice în viteză de prelucrare, volumul de muncă depus, frecvența erorilor.

3.4.CERINȚELE ȘI OBIECTIVELE APLICAȚIEI PENTRU GESTIUNEA STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE

Aplicația informatică de gestiune a stocurilor de materii prime și materiale este realizată săptămânal de serviciul aprovizionare și constă în:

preluarea automată a tuturor datelor referitoare la intrările și ieșirile de materiale din cadrul depozitelor si validarea acestor date;

generarea și imprimarea rapoartelor finale care evidențiază clar intrările, ieșirile și stocurile de materiale la sfârșitul fiecărei săptămâni, existând posibilitatea obținerii în orice moment a informațiilor privind situația stocurilor, cantitativ și valoric;

obținerea, prin program, a documentelor întocmite de serviciul aprovizionare, înlăturându-se un volum foarte mare de muncă de rutină necesar obținerii manuale a acestor documente;

prin introducerea acestei aplicații informatice, obiectivul major urmărit îl constituie automatizarea gestiunii stocurilor de materii prime și materiale, ceea ce conduce la furnizarea de informații corecte pe baza cărora să se poată lua deciziile adecvate.

Este de așteptat creșterea eficienței acestui aplicații odată cu punerea ei în legătură cu alte aplicații informatice, realizate în domenii adiacente, cum ar fi: producție, financiar, contabilitate etc.

CAPITOLUL IV

PROIECTAREA SUBSISTEMULUI INFORMATIC GESTIUNEA STOCURILOR DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE

4.1. SOLUȚIA GLOBALĂ DE PRINCIPIU

Avându-se în vedere limitele actualului subsistem este necesară realizarea unuia nou privind gestiunea stocurilor de materii prime și materiale. Sistemul informatic propus preia toate datele referitoare la intrările și ieșirile de materiale din cadrul depozitelor, având încorporate proceduri de validare și preluare automată a datelor. Totodată, subsistemul generază și imprimă rapoarte finale ce evidențiază intrările, ieșirile și stocurile de materiale, cantitativ și valoric, în orice moment.

Datorită specificului activității de gestiune a stocurilor (volum mare de date de prelucrat, și volum relativ mic de calcule), aplicația utilizează facilitățile oferite de sistemul de gestune al bazelor de date FOX PRO 2.6 și poate fi exploatată pe microcalculatoare personale IBM PC sau compatibile subsistemului de operare MS DOS.

Alegerea sistemului FOX PRO se justifică prin faptul că acesta folosește un limbaj puternic cu mediu de programare și generatoare de aplicații accesibile și cu multiple facilități de elaborare a bazelor de date.

Prin introducerea acestui subsistem informatic, obiectivul major urmărit îl constituie automatizarea procesului de gestiune a stocurilor, ceea ce duce la furnizarea de informații concrete ca suport în luarea deciziilor celor mai bune. De aici rezultă o serie de avantaje precum:

posibilitatea utilizării unor metode stiințifice de conducere a activității de aprovizionare în vederea corelării fluxurilor de intrare și ieșire a materialelor în și din depozitele unității, micșorându-se posibilitatea apariției rupturii de stoc;

îmbunătățirea activității financiar-contabile prin furnizarea unor informații corecte în timp util;

eliminarea în mare măsură a prelucrării manuale a datelor, cu efecte benefice în viteza de prelucrare, volum de muncă depus, frecvența erorilor.

Este de așteptat creșterea eficienței subsistemului odată cu punerea în legătură cu alte subsisteme informatice realizate în domenii adiacente (financiar și contabilitate).

Limitele subsistemului sunt determinate în primul rând de aria de cuprindere avută în vedere, în sensul că se rezolvă probleme de gestiune a stocurilor la nivelul depozitelor urmând ca restul problemelor să fie abordate într-o fază ulterioară.

Implementarea subsistemului proiectat implicăă dotarea unității cu tehnică de calcul modernă și pregătirea operatorilor necesari. Structura de principiu a subsistemului proiectat este prezentată în figura :

Structura de principiu a sistemului proiectat.

4.2. FUNCȚIILE SUBSISTEMULUI INFORMATIC PROIECTAT

Funcțiile indeplinite de subsistemul informatic privind gestiunea stocurilor de materii prime și materiale sunt:

introducerea, actualizarea, validarea datelor;

centralizarea datelor și generarea rapoartelor;

furnizarea di informatii la zi despre stocurile existente;

actualizarea și vizualizarea nomenclatoarelor.

Detalii despre aceste funcții vor fi prezentate în subcapitolul destinat descrierii procedurilor și programelor.

4.3. PROIECTAREA IEȘIRILOR. DESCRIEREA RAPOARTELOR FINALE

Situațiile finale conțin informații preluate din diferite fișiere și ele trebuie să corespundă cerințelor celor care iau decizii, pentru a face cât mai eficientă această operațiune de maximă importantă.

În proiectarea ieșirilor aplicației se pornește de la stabilirea caracteristicilor logice referitoare la denumirea situației de ieșire, tipul situației, conținutul informațional, destinația, suportul extern precum și informațiile volumetrice (număr de exemplare, periodicitate, număr de pagini). Pentru fiecare situație se stabilește conținutul și macheta. Machetele tuturor situațiilor finale obținute în cadrul aplicației de gestiune a stocurilor sunt prezentate în anexă.

În cadrul aplicației informatice de față se obține un set de 4 situații de ieșire referitoare la gestiunea stocurilor. Aceste situații sunt destinate serviciului aprovizionare, serviciului financiar-contabil, conducerii unității.

Conținutul rapoartelor finale obținute din prelucrare este următorul:

"Situația intrărilor de materiale" conține pentru fiecare tip de operație de intrare (note-de-intrare-receptie) cantitățile, valorile totale ale materiilor prime si materialelor intrate în gestiune ,

"Situația ieșirilor de materiale" conține pentru fiecare tip de operație de ieșire (bonuri de consum, note de transfer) cantitățile și valorile totale ale materiilor prime și materialelor ieșite ,

"Lista stocurilor existente" conține pentru fiecare material în parte: codul, denumirea, cantitatea existentă în stoc, prețul, valoarea, calculează totalul general,

"Lista stocurilor nule" conține materialele care se află sub limita stocului de sigurantă.

4.4. PROIECTAREA INTRĂRILOR

Intrările aplicației sunt reprezentate de documentele primare ce se întocmesc în activitatea de evidență a mișcării materiilor prime și materialelor (fișa de magazie, nomenclatorul de materiale, nota de intrare-recepție, aviz de expediere a mărfii). Datele de intrare în sistemul de prelucrare, preluate din documentele menționate, sunt adoptate cerințelor impuse de prelucrarea automată a acestora.

Documentele primare sunt întocmite la serviciul aprovizionare și au ca principal obiectiv informarea celorlalte compartimente cu care comunică. Aceste documente sunt obținute prin preluarea unor indicatori dar și pe baza unor algoritmi și reguli de calcul, efectuate manual pe baza unor informații din documente emise de alte compartimente.

4.5.PROIECTAREA TABELELOR BAZEI DE DATE

Aplicația informatică de gestiune stocurilor de materii prime și materiale a fost concepută și proiectată pe modelul de baze de date relaționale, implementat și gestionat de sistemul de gestiune a bazelor de date relaționale FOX PRO.

Baza de date este constituită din 4 tabele: MATERIAL.DBF, STOCURI.DBF, INTRĂRI.DBF, IEȘIRI.DBF.

Pentru proiectarea structurii relațiilor ce formează baza de date se ține seama, în principal, de respectarea criteriilor de normalizare impuse de SGBD-ul utilizat:

identificarea cheilor primare și externe;

verificarea unicității cheilor primare.

Tabelele memorate ca fișiere .DBF au fiecare câte o cheie primară (unică) pentru memorarea și regăsirea automată a informațiilor. Celelalte câmpuri ale tabelei sunt în relație de dependență funcțională cu câmpul cheie primară.

Fișierul MATERIAL.DBF reprezinta nomenclatorul de materiale.

Fișierul INTRĂTI.DBF reprezintă stocurile din depozite.

Fișierul STOCURI.DBF reprezintă intrările de materiale

Fișierul IESIRI.DBF reprezintă intrările de materiale.

4.6. PROIECTAREA SISTEMULUI DE CODIFICARE A

DATELOR

Majoritatea codurilor se folosesc pentru obținerea unor situații după diverse caracteristici de grupare. Informațiile sunt codificate direct pe documentele primare: nota de intrare-recepție, fișa de magazie a materialului.

Codificarea materialelor:

4.7.PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE PRELUCRARE A DATELOR

Operațiile executate pentru produsul program sunt:

Introducerea, actualizarea, validarea datelor.

Centralizarea datelor si generarea rapoartelor.

Imprimarea rapoartelor finale.

Furnizarea informatiilor la zi despre stocurile de materiale.

Calculul stocurilor la finele lunii si pregatirea prelucrarii pentru luna urmatoare.
Arborele de structură al programului se află în figura de mai jos.

CREARE.PRG-crearea tabelelor bazei de date; INTMAT.PRG-preluarea datelor de pe documentele de intrare; IESMAT.PRG-preluarea datelor de pe documentele de ieșire;
EXISTENT.PRG-preluarea datelor de pe fisa de magazie ACT.PRG-actualizarea înregistrărilor din tabele. Are următorul submeniu: adăugare, modificare, ștergere, vizualizare. RAP.PRG-obținerea rapoartelor.

4.8.VARIANTE FUNCȚIONALE DE UTILIZARE A APLICAȚIEI DE GESTIUNE A STOCURILOR

Pentru exploatarea corectă a subsistemului informatic implementat, utilizatorul trebuie să respecte ordinea de utilizare a procedurilor de prelucrare a informațiilor și anume: actualizarea nomenclatorului (dacă este cazul), adăugarea de tranzacții, pregătirea stocurilor pentru săptămâna următoare, calculul prețului mediu (dacă se înregistrează variații ale prețului pentru același material) și apoi, la cerere, se pot edita oricare din rapoartele pe care le oferă produsul program.

Fiecare din pașii de prelucrare prezentați anterior poate fi realizat pe baza unor parametri functionali.

Deoarece nu întotdeauna este necesară rezolvarea integrală a tuturor problemelor, ci numai a anumitor pași, apar mai multe variante funcționale de utilizare a produsului program. La stabilirea acestora este necesar să se respecte următoarele restricții de utilizare:

atunci când trebuie să se facă anumite modificări în proceduri, pasul de intreținere a produsului program trebuie sa preceadă toți ceilalți pași de prelucrare a datelor aplicației.

pașii de editare pot fi executați numai după ce au fost inlăturate toate erorile.

Aplicația de gestiune a stocurilor de materii prime și materiale realizată în prezenta lucrare pentru societatea comercială Beverly Hills Romania s.r.l. reprezintă o posibilă variantă de evidentă și gestiune a stocurilor. Lucrarea nu rezolva toate problemele legate de gestiunea stocurilor din cadrul unității dar este conceputa astfel încât subsistemul poate fi usor adaptat la problemele ce trebuiesc rezolvate sau la noile probleme care se vor ivi ca urmare a diversificării procesului de gestiune a stocurilor.

4.9 SCHEMA FUNȚIONALĂ A APLICAȚIEI

Programele și procedurile realizate în cadrul aplicației de gestiune a stocurilor de materii prime și materiale au un grad ridicat de autodocumentare, permițând exploaterea aplicației și de către utililizatorii mai puțin familiarizați în lucrul cu calculatorul.

Pentru marea majoritate a operațiilor de introducere a datelor există proceduri de validare, care urmăresc reducerea la minimum a posibilității de a greși a utilizatorului.

Programul principal asigură interfața dintre utilizator și celelalte programe și subprograme prin video-formatul (meniul principal) pe care îl afișează. De asemenea, definește meniuri de tip MENU și POPUP, permite crearea (dacă este cazul) și vizualizarea tabelelor, închide sesiunea de lucru, lanseaza în execuție programele.

Programul cuprine o procedură care asigură crearea bazei de date folosită de aplicație numai în cazul în care nu este deja creată.

Cea mai importantă parte a programului poate fi considerată cea de obținere a rapoartelor finale. Se pot obține astfel liste cu situația intrărilor , a ieșirilor, a stocurilor existente sau a celor care au atins un nivelul de siguranță. Rapoartele de ieșire rezultate în urma prelucrării datelor sunt prezentate în forma în care este sunt solicitate de către utilizatorul final.

Timpul de muncă se reduce practic la timpul necesar verificării datelor și pregătirii acestora în vederea introducerii efective în calculator. La utilizarea programului trebuiesc respectate normele privind protecția și securitatea datelor dintr-o bază de date.

Toate informațiile obținute sunt destinate conducerii unității sau celorlalte departamente, în special financiar și contabil

În cadrul programului procedurile poartă nume sugestive în așa fel încât urmărirea și întelegera lui să se poată face fară dificultate. Aceste nume sunt compuse dintr-o parte a numelui acțiunii pe care o execută și un număr de ordine.

În anexă este prezentată schema funcțională a aplicație alături de câteve exemple de rapoarte pe care le realizează programul.

4.10. RESURSE NECESARE PENTRU EXPLOATAREA
PRODUSULUI PROGRAM

Subsistemul Informatic proiectat utilizează facilitățile oferite de sistemul de gestiune a bazelor de date relaționale FOX-PRO 2.6. Pentru instalarea și exploatarea aplicației sunt necesare următoarele resurse hardware și software: -versiunea MS-DOS 5.0 sau mai mare; 20 Kb memorie convențională; 2Mb memorie RAM; 10 Mb memorie disponibilă pe suport extern; procesor 286 (minim).

Alegerea SGBD-lui FOX-PRO este justificată prin facilitățile pe care le oferă acesta: -interfața utilizator este simplă și ușor accesibilă; necesită resurse hardware minime; utilizează un limbaj puternic de manipulare si descriere a datelor; utilizează un limbaj de programare neprocedural.

CAPITOLUL V

EFICIENȚA ECONOMICĂ A APLICAȚIEI INFORMATICE

CONCEPTUL DE EFICIENȚA ECONOMICĂ A APLICAȚIEI INFORMATICE PENTRU CONDUCERE ECONOMICĂ

În sensul cel mai larg, eficiența economică a unui sistem informatic pentru conducere economică, înseamnă raportul dintre efectul util (rezultatul obținut) în procesul conducerii ca urmare a utilizării informațiilor și efortul (cheltuielile) făcute pentru obținerea acestui efect, în condițiile utilizării tehnicii electronice de calcul.

Unul din obiectivele de baza ale sistemului informatic este asigurarea conducerii cu informații care să corespundă din punct de vedere cantitativ și calitativ, precum și al operativității, permițând în acest fel o fundamentare riguroasa a deciziilor. De aici rezultă concluzia că nu poate fi indiferent cu ce cheltuieli materiale și umane se obțin aceste informații în timp util și care sunt efectele economice care se obțin prin utilizarea acestor informații în procesul decizional. Ca urmare, problema care se pune în determinarea eficienței economice a sistemelor informatice pentru conducere economică este aceea de a determina cheltuielile cu obținerea informațiilor în condițiile utilizării tehnicii electronice de calcul, a determina efectele economice obținute ca urmare a utilizării acestor informații în procesul conducerii și a le corecta în așa fel încât să se încadreze între limitele acceptate în etapa respectivă. Acest sistem informatic poate avea un efect economic maxim, atunci când poate satisface complet cerințele funcționale pentru care a fost construit. În activitatea practică se caută o situație de optim în corelarea efortului cu efectul, existând astfel un interval acceptat și unul neacceptat.

Putem spune ca un sistem informatic este eficient atunci când utilizează un volum minim de resurse pentru atingerea scopului dorit, adică se pune problema de a determina un sistem optim care să satisfacă cerința functională finală, în condițiile realizării unui cost minim.

Pentru a determina optimul unui sistem informatic, trebuie să luăm în

considerație mai mulți factori:

importanța cerinței funcționale ( sau altfel spus, a necesarului de informații pentru conducere);

resursele curente de sistem în raport cu volumul global de resurse și repartiția acestora pentru satisfacerea altor nevoi;

existentele contextului structural (dacă, de exemplu, o anumită cerere de informații este de mai mică importanță la un anumit moment și dacă pentru satisfacerea ei este necesar un volum mai mare de resurse) în condițiile în care disponibilitățile sunt reduse, existând alte sisteme mai importante care le solicită, atunci sistemul , deși apare optim, va avea în aceste condiții o eficiență scăzută. Rezultă ca volumul de resurse ce se aloca va fi dependent pe de o parte de posibilitățile reale, iar pe de o altă parte de importanța cererii, de informațiile respective.

Deci, determinarea conceptului de eficiență economică a unui sistem informatic presupune cuantificarea cheltuielilor depuse pentru proiectarea și realizarea acestuia pe de o parte, și cuantificarea efectelor economice, reale, pe de altă parte.

Aprecierea efortului depus pentru proiectarea, realizarea și implementarea unui sistem informatic se poate face prin cumularea cheltuielilor în funcție de etapele de proiectare parcurse și de categoriile de cheltuieli implicate.

Efectele economice sunt datorate unor factori, dintre care cei mai importanți sunt:

creșterea vitezei de obținere a informațiilor necesare luării deciziilor în procesul de conducere;

diminuarea timpului de răspuns al sistemului;

îmbunătățirea calitatii informațiilor;

obținerea unor variante de decizie în procesul de conducere și alegerea soluției optime pe baza metodelor matematice folosite;

utilizarea unor modele de optimizare, prognoză și estimare a resurselor pentru activitatea economico-socială;

reglarea automată a unor procese economice;

imbunătățirea formei de prezentare a informațiilor;

raționalizarea sistemului de evidență;

modernizarea procesului de conducere în ansamblul său prin utilizarea tehnicii de calcul și creșterea productivității muncii în activitatea de conducere, informațională și operațională;

furnizarea automată a unor variante de decizie tactică, strategică și operativă pentru conducere.

Eficiența economică a unui sistem informatic presupune indeplinirea următoarelor condiții :

conducerea unitatii beneficiare primește informații pertinente, reale, corespunzătoare cantitativ și calitativ, utilizate pentru fundamentarea deciziilor tactice, strategice și curente;

asigurarea unui optim de informații pentru conducerea compartimentelor funcțional implicate, inclusiv pentru organismele economice externe unității;

utilizarea unui volum minim de resurse financiare, umane și materiale pentru atingerea parametrilor sistemului proiectat.

Teoriile și conceptele elaborate cu privire la eficiența economică a subsisitemelor informatice se împart în trei grupe majore.Prima grupă se axează pe utilitatea sistemelor informatice și, deci, eficiența lor nu se poate pune în discuție atâta timp cât ele nu servesc cerințelor informaționale ale conducerii unității economice.

Cea de-a doua grupă cuprinde concepte și teorii a caror idee centrală este aceea că eficientă unui sistem informatic rezidă din impactul acesteia asupra activității de conducere a sistemelor economico-sociale. Etalonul eficienței va fi valoarea informațiilor pe care sistemul le furnizează, valoare calculată pe baza caracteristicilor tehnice (precizie, operativitate, conținut informațional și a cheltuielilor cu obținerea lor).

Prin prisma unor caracteristici tehnice se va evalua calitatea informației. Relația dintre valoarea și calitatea informației duce la formularea următoarelor concluzii:

valoarea informației crește o dată cu creșterea calității ei până la un moment dat, după care, ridicarea în continuare a calității va duce la o creștere nesemnificativă a valorii.

pană la un moment dat ritmul creșterii informațiilor dezavantajează cu mult pe cel al creșterii cheltuielilor. După acest punct, la creșteri nesemnificative ale calității se vor înregistra creșteri semnificative ale cheltuielilor.

În etapa de fundamentare tehnico-economică a unui sistem informatic sunt stabilite performanțele sale în condițiile conservării și perpetuării echilibrului optim dintre valoarea și calitatea informațiilor pe de-o parte, iar pe de altă parte a cheltuielilor cu furnizarea informațiilor.

O a treia grupă cumulează teorii si concepte pentru care eficientă economică a unui sistem informatic se poate evalua prin contribuția adusă la sporirea eficienței activităților cu caracter tehnic de producție, economic sau social. Numărul de indicatori utilizați este limitat. Astfel vom avea:

indicatori de fundamntare tehnico-economică a sistemelor informatice (sporul anual al profitului, economia anuală din reducerea cheltuielilor de producție și prin scăderea cheltuielilor de funcționare ale sistemului informațional)

indicatori sintetici de evaluare a eficienței economice a sistemelor informatice deja existente (coeficientul eficienței economice, perioada de timp necesară acoperirii cheltuielilor inițiale, rentabilitatea cheltuielilor de realizare a sistemului informatic).

Un sistem informatic sau o aplicație își materializează utilitatea și eficiența printr-o serie de caracteristici funcțional-constructive. Astfel, o caracteristică functinală se va referi la capacitatea sistemului de a răspunde la cerințele conducerii sau la cele obiectiv apărute în cursul funcționării unității. Caracteristica constructivă se referă la raportul efect / consum, resurse informatice, respectiv economicitatea sistemelor informaționale cuprinse în sistemul informatic. Nivelul calitativ al unui sistem informatic din punct de vedere funcțional constructiv este condiționat de o sumă de factori organizatorici, deci specifici unității gazdă a sistemului informatic. Acesta este motivul pentru care un sistem informatic poate suporta o gamă de variante, diferențiată prin cheltuielile cu funcționarea și prin efectele economice.

Corectitudinea selectării unui sistem informatic se bazează pe analiza variantelor posibil de realizat în raport cu resursele informatice existente la proiectant, dar și la utilizator.

5.2 INDICATORII EFICIENȚEI ECONOMICE AI APLICAȚEI

PROIECTATE

Sistemul informatic proiectat și realizat în lucrarea de față corespunde urmatorului set de indicatori:

coeficientul de satisfacere a cerințelor informaționale. Suficiența unei informări rezidă în calitate, în timpul rapid de răspuns, fidelitatea în reprezentarea realității, succesiunea logica și cronologică a evenimentelor. Astfel, evidența materială se ține pe comenzi și se stie în fiecare luna, cât s-a consumat pe comanda respectivă, putându-se în felul acesta estima necesarul de aprovizionat mult mai bine. Aceste evidențe se fac și pe secții, apreciindu-se exact cât a consumat fiecare secție și cum se încadrează în costurile de producție. Dacă se dorește, se poate afla ușor evidenta stocurilor.

O informație extrem de utilă o reprezintă cheltuielile de producție ale fiecărei secții, defalcat, la zi. Cheltuielile societății ținute pentru materiale fac să se aprecieze mai bine costurile pentru produsele în componenta cărora intră. Aprovizionarea secțiilor, serviciilor , se face pe baza de refrat de necesitate. Cu evidenta informatica ce se poate determina, se evită aprovizionarea cu mai multe materiale decât trebuie.Acest indicator, denumit coeficientul de satisfacere a cerințelor informaționale este un grad de utilitate a lucrărilor executate în sistemul informatic.

coeficientul eficienței economice (ke) se prezintă ca un raport între suma efectelor economice potențiale la nivelul unui an (Ea) și resursele informatice(Cr)

ke=Ea/Cr

Efectele economice potențiale (Ea) se compun din:

efectele economice obținute ca urmare a creșterii cifrei de afaceri (Ep), aceasta rezultând din mărimea productivității personalului direct productiv, imbunătățirea ritmului de fabricație, creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție, optimizarea activității de aprovizionare;

efectele economice concretizate în reducerea cheltuielilor de producție(Ec), acceasta materializându-se din consumul redus al resurselor umane;

efectele economice rezultate din scăderea cheltuielilor generale ale unitatii (Eg). Aceleasi componente ale sistemului vor avea impact asupra uneia dintre cele mai importante zone ale sistemului de evidentă, optimizarea activităților financiar-contabile și statistice, creșterea eficienței muncii, a personalului cu calificare tehnico-economică.

al doilea element al relației, valorarea resurselor utilizate în sistemul informatic(Cr) se va compune din:

valoarea capitalului fix (Cf) și a mijloacelor circulante(Mc) necesare bunei sale funcționări.

valoarea cheltuielilor cu elaborarea, punerea în funcțiune și întreținerea sa (Ce).

coeficientul de recuperare Acest coeficient este un indicator complementar de fundamentare tehnico-economică a variantelor de ralizare a sistemului din punct de vedere al posibilităților de perfecționare a sistemului informatic. Se calculează ca raport între resursele proiectate a fi utilizate și efectele economice potențiale pe durata ciclului de viață al sistemului informatic.

Kd=Cr/(+Ea)

La momentul actual, informaticii îi revine un rol important în procesul de perfecționare a conducerii activității economico-sociale. Se impune, ca urmare, ca proiectanții și utilizatorii de sisteme informatice să găsească cele mai raționale soluții funcționale și constructive de proiectare a sistemelor respective, astfel încât să se asigure o creștere a eficienței economice a întregii activități a societății.

CONCLUZII

Proiectarea de sisteme informatice poate fi definită ca o activitate socială, de cercetare stiintifică având ca obiectiv crearea soft-ului aplicativ pentru conducerea activităților social economice în condiții de eficiență economică maximă. Caracterul de cercetare stiintifică al proiectării sistemelor informatice se justifică prin conținutul și modul sau de realizare trecând prin fazele de cercetare fundamentală, cercetare aplicativă și dezvoltare concretizată prin perfecționarea ulterioară a sistemului informatic.

Proiectarea, implementarea și exploatarea sistemului informatic cere eforturi materiale, financiare și umane și este normal să se pună problema identificării efectelor care ar putea să apară.

Reducerea timpului de răspuns al sistemului și eliminarea operațiilor de rutină. Pe baza informațiilor primare se obțin diverse situații necesare factorilor de decizie. Depozitele transmit informațiile prin rețea. Se asigură astfel caracterul unitar al circulației datelor și reducerea timpului de transmisie. Corectitudinea introducerii datelor este asigurată prin intermediul unor programe specializate. Pe baza informațiilor obținute la calculator se pot lua decizii la timp privind încărcarea optimă a spațiilor de depozitare, reducerea cheltuielilor cu materiile prime și materialele crescând astfel productivitatea muncii. Aceste decizii pot fi luate zilnic, pe baza situațiilor privind intrările și ieșirile de materiale.

Imbunătățirea calității informațiilor-procedurile de verificare și control din cadrul aplicației au rolul de a obține o informare exactă și clară. În aceste condiții, calitatea informațiilor este net superioară celor obținute în vechiul sistem.

Imbunătățirea formei de prelucrare a informațiilor-reproiectarea situațiilor de ieșire și a documentelor de intrare a dus la inlăturarea informațiilor redundante. Situațiile reproiectete sunt simple, concise, inteligibile și ușor de urmărit. Conținutul și forma de prezentare a situațiilor este diferențiată după destinația lor și anume:

pentru conducere se obțin situații sintetice cu informațiile necesare luării rapide a deciziilor;

pentru nivelele operative sunt situații analitice.

Situațiile finale pot fi reținute pe dischete în eventualitatea unor noi cereri. Sistemul de coduri proiectat este unic, concis și clar și permite prelucrarea datelor pe calculator.

PROGRAMUL SURSA AL APLICATIEI

****** MODUL PRINCIPAL******

SET TALK OFF

SET SAFE OFF

SET CURSOR OFF

SET STATUS OFF

SET SHADOWS ON

SET DATE TO FRENCH

CLEAR

CLEAR ALL

DEFINE WINDOW EXPLICAT FROM 16,20 TO 30,90 COLOR G+

ACTIV WIND EXPLICAT

@ 3,7 SAY ' Efectueaza inregistrarea intrarilor si iesirilor' FONT 'MS SERIF',12

@ 5,10 SAY ' de materiale in/din magazii' FONT 'MS SERIF',12

@ 7,10 SAY ' precum si ' FONT 'MS SERIF',12

@ 9,10 SAY ' contabilitatea acestor operatii' FONT 'MS SERIF',12

WAIT " "

DEACTIVATE WIND EXPLICAT

CLEAR

SET CURSOR ON

DEFINE WIND ECRAN FROM 0,0 TO 24,79 COLOR SCHEME 1 PANEL

ACTIVATE WIND ECRAN

CLEAR ALL

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

SET DATE TO DMY

SET DELETED ON

CLEAR

CLOSE ALL

@ 1,3 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 1,66 SAY DATE()

SET HOURS TO 24

SET CLOCK ON

SET CLOCK TO 2,66

@ 2,3 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

@ 3,20 SAY "APLICATIE PRIVIND GESTIUNEA STOCURILOR"

@ 4,25 SAY "DE MATERII PRIME SI MATERIALE "

@ 5,1 TO 7,80 DOUBLE

@ 20,6 SAY "IESITI CU <ESC>!" +CHR(27) COLOR /*I

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

SET DATE TO DMY

SET DELETED ON

CLEAR

CLOSE ALL

@ 1,3 SAY "BEVERLY HILLS S.R.L." COLOR G+

@ 1,66 SAY DATE()

SET HOURS TO 24

SET CLOCK ON

SET CLOCK TO 2,66

@ 2,3 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

@ 3,20 SAY "APLICATIE PRIVIND GESTIUNEA STOCURILOR"

@ 4,25 SAY "DE MATERII PRIME SI MATERIALE "

@ 5,1 TO 7,80 DOUBLE

@ 20,6 SAY "IESITI CU <ESC>!" +CHR(27) COLOR /*I

*definirea meniului principal

DEFINE MENU GEST COLOR SCHEME 10

DEFINE PAD M1 OF GEST PROMPT "IN\<CEPUT" AT 6,3

DEFINE PAD M2 OF GEST PROMPT "\<INTRARI" AT 6,13

DEFINE PAD M3 OF GEST PROMPT "\<IESIRI" AT 6,23

DEFINE PAD M4 OF GEST PROMPT "\<EXISTENT" AT 6,33

DEFINE PAD M5 OF GEST PROMPT "\<ACTUALIZARE" AT 6,45

DEFINE PAD M6 OF GEST PROMPT "\<RAPOARTE" AT 6,59

DEFINE PAD M7 OF GEST PROMPT "\<IESIRE" AT 6,70

ON PAD M1 OF GEST ACTIVATE POPUP INCEP

ON PAD M2 OF GEST ACTIVATE POPUP INTMAT

ON PAD M3 OF GEST ACTIVATE POPUP IESMAT

ON PAD M4 OF GEST ACTIVATE POPUP EXIST

ON PAD M5 OF GEST ACTIVATE POPUP ACTUAL

ON PAD M6 OF GEST ACTIVATE POPUP RAP

ON PAD M7 OF GEST ACTIVATE POPUP IES

*definirea submeniului INCEP

DEFINE POPUP INCEP FROM 8,3 MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF INCEP PROMPT "\<CREARE" MESSAGE +;

"EFECTUATI OPERATIA DE CREARE!"

ON BAR 1 OF INCEP ACTIVATE POPUP CREA1

*definirea submeniului CREA1

DEFINE POPUP CREA1 MARGIN RELATIV SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF CREA1 PROMPT "\<MATERIAL" MESSAGE +;

"CREATI TABELA MATERIAL!"

DEFINE BAR 2 OF CREA1 PROMPT "\-"

DEFINE BAR 3 OF CREA1 PROMPT "\<STOCURI" MESSAGE +;

"CREATI TABELA STOCURI!"

DEFINE BAR 4 OF CREA1 PROMPT "\-"

DEFINE BAR 5 OF CREA1 PROMPT "\<RESTURANTE" MESSAGE +;

"CREATI TABELA RESTAURANTE!"

DEFINE BAR 6 OF CREA1 PROMPT "\-"

DEFINE BAR 7 OF CREA1 PROMPT "\<INTRARI" MESSAGE +;

"CREATI TABELA INTRARI!"

DEFINE BAR 8 OF CREA1 PROMPT "\-"

DEFINE BAR 9 OF CREA1 PROMPT "\<IESIRI" MESSAGE +;

"CREATI TABELA IESIRI!"

ON SELECTION BAR 1 OF CREA1 DO CREARE_MAT

ON SELECTION BAR 3 OF CREA1 DO CREARE_STOC

ON SELECTION BAR 5 OF CREA1 DO CREARE_GEST

ON SELECTION BAR 7 OF CREA1 DO CREARE_INT

* ON SELECTION BAR 9 OF CREA1 DO CREARE_IES *definirea submeniului INTMAT

DEFINE POPUP INTMAT FROM 8,13 MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF INTMAT PROMPT "\<PRELUARE DATE DE PE NIR" MESSAGE +;

"EFECTUATI OPERATIA DE INTRODUCERE DATE DE PE NIR!"

ON SELECTION BAR 1 OF INTMAT DO NOTA_DE_INTRARE_RECEPTIE

*definirea submeniului ACTUAL

DEFINE POPUP ACTUAL FROM 8,45 MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF ACTUAL PROMPT "\<ADAUGARE" MESSAGE +;

"EFECTUATI ADAUGARILE!"

DEFINE BAR 2 OF ACTUAL PROMPT "\-"

DEFINE BAR 3 OF ACTUAL PROMPT "\<MODIFICARE" MESSAGE +;

"EFECTUATI MODIFICARILE!"

DEFINE BAR 4 OF ACTUAL PROMPT "\-"

DEFINE BAR 5 OF ACTUAL PROMPT "\<STERGERE" MESSAGE +;

"EFECTUATI STERGERILE!"

DEFINE BAR 6 OF ACTUAL PROMPT "\-"

DEFINE BAR 7 OF ACTUAL PROMPT "\<VIZUALIZARE" MESSAGE +;

"EFECTUATI VIZUALIZARILE!"

ON BAR 1 OF ACTUAL ACTIVATE POPUP ADAUGARI

ON BAR 3 OF ACTUAL ACTIVATE POPUP MODIFICARI

ON BAR 5 OF ACTUAL ACTIVATE POPUP STERGERI

ON BAR 7 OF ACTUAL ACTIVATE POPUP VIZUALIZARI

*definirea submeniului ADAUGARI

DEFINE POPUP ADAUGARI MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF ADAUGARI PROMPT "\<MATERIAL" MESSAGE +;

"ADAUGATI IN TABELA MATERIAL!"

DEFINE BAR 2 OF ADAUGARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 3 OF ADAUGARI PROMPT "\<STOCURI" MESSAGE +;

"ADAUGATI IN TABELA STOCURI!"

DEFINE BAR 4 OF ADAUGARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 5 OF ADAUGARI PROMPT "\<RESTAURANTE" MESSAGE +;

"ADAUGATI IN TABELA RESTAURANTE!"

DEFINE BAR 6 OF ADAUGARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 7 OF ADAUGARI PROMPT "\<INTRARI" MESSAGE +;

"ADAUGATI IN TABELA INTRARI!"

DEFINE BAR 8 OF ADAUGARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 9 OF ADAUGARI PROMPT "\<IESIRI" MESSAGE +;

"ADAUGATI IN TABELA IESIRI!"

ON SELECTION BAR 1 OF ADAUGARI DO ADAUGMATERIAL

ON SELECTION BAR 3 OF ADAUGARI DO ADAUGSTOCURI

ON SELECTION BAR 5 OF ADAUGARI DO ADAUGGESTIUNI

ON SELECTION BAR 7 OF ADAUGARI DO ADAUGINTRARI

ON SELECTION BAR 9 OF ADAUGARI DO ADAUGIESIRI

*definirea submeniului MODIFICARI

DEFINE POPUP MODIFICARI MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF MODIFICARI PROMPT "\<MATERIAL" MESSAGE +;

"MODIFICATI IN TABELA MATERIAL!"

DEFINE BAR 2 OF MODIFICARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 3 OF MODIFICARI PROMPT "\<STOCURI" MESSAGE +;

"MODIFICATI IN TABELA STOCURI!"

DEFINE BAR 4 OF MODIFICARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 5 OF MODIFICARI PROMPT "\<RESTAURANTE" MESSAGE +;

"MODIFICATI IN TABELA RESTAURANTE!"

DEFINE BAR 6 OF MODIFICARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 7 OF MODIFICARI PROMPT "\<INTRARI" MESSAGE +;

"MODIFICATI IN TABELA INTRARI!"

DEFINE BAR 8 OF MODIFICARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 9 OF MODIFICARI PROMPT "\<IESIRI" MESSAGE +;

"MODIFICATI IN TABELA IESIRI!"

ON SELECTION BAR 1 OF MODIFICARI DO MODMATERIAL

ON SELECTION BAR 3 OF MODIFICARI DO MODSTOCURI

ON SELECTION BAR 5 OF MODIFICARI DO MODGESTIUNI

ON SELECTION BAR 7 OF MODIFICARI DO MODINTRARI

ON SELECTION BAR 9 OF MODIFICARI DO MODIESIRI

*definirea submeniului STERGERI

DEFINE POPUP STERGERI MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF STERGERI PROMPT "\<MATERIAL" MESSAGE +;

"STERGETI IN TABELA MATERIAL!"

DEFINE BAR 2 OF STERGERI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 3 OF STERGERI PROMPT "\<STOCURI" MESSAGE +;

"STERGETI IN TABELA STOCURI!"

DEFINE BAR 4 OF STERGERI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 5 OF STERGERI PROMPT "\<RESTAURANTE" MESSAGE +;

"STERGETI IN TABELA RESTAURANTE!"

DEFINE BAR 6 OF STERGERI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 7 OF STERGERI PROMPT "\<INTRARI" MESSAGE +;

"STERGETI IN TABELA INTRARI!"

DEFINE BAR 8 OF STERGERI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 9 OF STERGERI PROMPT "\<IESIRI" MESSAGE +;

"STERGETI IN TABELA IESIRI!"

ON SELECTION BAR 1 OF STERGERI DO STERGMATERIAL

ON SELECTION BAR 3 OF STERGERI DO STERGSTOCURI

ON SELECTION BAR 5 OF STERGERI DO STERGGESTIUNI

ON SELECTION BAR 7 OF STERGERI DO STERGINTRARI

ON SELECTION BAR 9 OF STERGERI DO STERGIESIRI

*definire submeniului VIZUALIZARI

DEFINE POPUP VIZUALIZARI MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF VIZUALIZARI PROMPT "\<MATERIAL" MESSAGE +;

"VIZUALIZATI TABELA MATERIAL!"

DEFINE BAR 2 OF VIZUALIZARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 3 OF VIZUALIZARI PROMPT "\<STOCURI" MESSAGE +;

"VIZUALIZATI TABELA STOCURI!"

DEFINE BAR 4 OF VIZUALIZARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 5 OF VIZUALIZARI PROMPT "\<RESTAURANTE" MESSAGE +;

"VIZUALIZATI TABELA RESTAURANTE!"

DEFINE BAR 6 OF VIZUALIZARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 7 OF VIZUALIZARI PROMPT "\<INTRARI" MESSAGE +;

"VIZUALIZATI TABELA INTRARI!"

DEFINE BAR 8 OF VIZUALIZARI PROMPT "\-"

DEFINE BAR 9 OF VIZUALIZARI PROMPT "\<IESIRI" MESSAGE +;

"VIZUALIZATI TABELA IESIRI!"

ON SELECTION BAR 1 OF VIZUALIZARI DO VIZMATERIAL

ON SELECTION BAR 3 OF VIZUALIZARI DO VIZSTOCURI

ON SELECTION BAR 5 OF VIZUALIZARI DO VIZGESTIUNI

ON SELECTION BAR 7 OF VIZUALIZARI DO VIZINTRARI

ON SELECTION BAR 9 OF VIZUALIZARI DO VIZIESIRI

*definirea submeniului IESMAT

DEFINE POPUP IESMAT FROM 8,23 MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF IESMAT PROMPT "\<PRELUARE DATE DE PE RAPORTUL DE VANZARE" MESSAGE+ ;

"EFECTUATI OPERATIA DE INTRODUCERE DATE DE PE RAPORTUL DE VANZARE!"

ON SELECTION BAR 1 OF IESMAT DO RAPORT_VANZARE

*definirea submeniului RAP

DEFINE POPUP RAP FROM 8,59 MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF RAP PROMPT "\<SITUATIA INTRARILOR" MESSAGE +;

"EFECTUATI OPERATIA DE OBTINERE RAPOARTE!"

DEFINE BAR 2 OF RAP PROMPT "\-"

DEFINE BAR 3 OF RAP PROMPT "\<SITUATIA IESIRILOR"

DEFINE BAR 4 OF RAP PROMPT "\-"

DEFINE BAR 5 OF RAP PROMPT "\<SITUATIA STOCURILOR"

DEFINE BAR 6 OF RAP PROMPT "\-"

DEFINE BAR 7 OF RAP PROMPT "\<SIT.STOCURILOR NULE"

DEFINE BAR 8 OF RAP PROMPT "\-"

DEFINE BAR 9 OF RAP PROMPT "\<SIT.STOCURILOR SUB LIMITA DE SIGURANTA"

DEFINE BAR 10 OF RAP PROMPT "\-"

DEFINE BAR 11 OF RAP PROMPT "\<JURNAL"

DEFINE BAR 12 OF RAP PROMPT "\-"

DEFINE BAR 13 OF RAP PROMPT "\<BALANTA"

DEFINE BAR 14 OF RAP PROMPT "\-"

ON SELECTION BAR 1 OF RAP DO RAPORT1

ON SELECTION BAR 3 OF RAP DO RAPORT2

ON SELECTION BAR 5 OF RAP DO RAPORT3

ON SELECTION BAR 7 OF RAP DO RAPORT4

ON SELECTION BAR 9 OF RAP DO RAPORT5

ON SELECTION BAR 11 OF RAP DO JURNAL

ON SELECTION BAR 13 OF RAP DO BALANTA

*definirea submeniului EXIST

DEFINE POPUP EXIST FROM 8,33 MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF EXIST PROMPT "\<PRELUARE DATE DE PE FISA DE MAGAZIE" MESSAGE +;

"EFECTUATI OPERATIA DE INTRODUCERE DATE DE PE FISA DE MAGAZIE!"

ON SELECTION BAR 1 OF EXIST DO FISA_DE_MAGAZIE

ACTIVATE MENU GEST

CLEAR

*definirea submeniului IES

DEFINE POPUP IES FROM 8,68 MARGIN RELATIVE SHADOW COLOR SCHEME 10

DEFINE BAR 1 OF IES PROMPT "\<In FOX"

DEFINE BAR 2 OF IES PROMPT "\-"

DEFINE BAR 3 OF IES PROMPT "\<In WIN"

ON SELECTION POPUP IES DO IESIRE

PROCEDURE CREARE_MAT

HIDE MENU GEST

CREATE MATERIAL

SHOW MENU GEST

CLEAR

PROCEDURE CREARE_STOC

HIDE MENU GEST

CREATE STOCURI

SHOW MENU GEST

CLEAR

PROCEDURE CREARE_GEST

HIDE MENU GEST

CREATE RESTAUR

SHOW MENU GEST

CLEAR

PROCEDURE CREARE_INT

HIDE MENU GEST

CREATE INTRARI

SHOW MENU GEST

CLEAR

PROCEDURE CREARE_IES

HIDE MENU GEST

CREATE IESIRI

SHOW MENU GEST

CLEAR

PROCEDURE NOTA_DE_INTRARE_RECEPTIE

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP INTMAT

DO INTRARE

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP INTMAT

CLEAR

PROCEDURE RAPORT_VANZARE

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP IESMAT

DO IESIRE_RAP

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP IESMAT

CLEAR

PROCEDURE RAPORT1

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP RAP

DO RAPO1

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP RAP

CLEAR

PROCEDURE RAPORT2

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP RAP

DO RAPO2

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP RAP

CLEAR

PROCEDURE RAPORT3

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP RAP

DO RAPO3

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP RAP

CLEAR

PROCEDURE RAPORT4

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP RAP

DO RAPO4

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP RAP

CLEAR

PROCEDURE RAPORT5

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP RAP

DO RAPO5

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP RAP

CLEAR

PROCEDURE FISA_DE_MAGAZIE

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP EXIST

DO EXIT

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP EXIST

CLEAR

PROCEDURE IESIRE

CLOSE ALL

CLEAR

DO CASE

CASE BAR()=1

DEACTIVATE MENU GEST

CASE BAR()=3

CLOSE ALL

QUIT

ENDCASE

PROCEDURE INTRARE

SET TALK OFF

USE INTRARI

STORE "DA" TO LUCRU, CORECT

DO WHILE UPPER(LUCRU)="DA"

CLEAR

STORE SPACE(3) TO CODGEST1

STORE SPACE(3) TO CODMAT1

STORE SPACE(15) TO DENMAT1

STORE SPACE(2) TO UM1

STORE 0 TO PU1

STORE 0 TO CANTI1

STORE CTOD(' / / ') TO DATAI1

@ 1,4 SAY "EFECTUATI OPERATIA DE INTRODUCERE DATE " +;

"DE PE NOTA DE INTRARE RECEPTIE!" COLOR B/W

@ 3,12 TO 13,48 PANEL COLOR B/GR+

@ 5,15 SAY "CODUL RESTURANTULUI:" GET CODGEST1 PICT "XXX"

@ 6,15 SAY "CODUL MATERIALULUI:" GET CODMAT1 PICT "XXX" VALID CODMAT1 <>SPACE(3)

@ 7,15 SAY "DENUMIREA:" GET DENMAT1 PICT "AAAAAAAAAAAAAAA"

@ 8,15 SAY "UNITATEA DE MASURA:" GET UM1 PICT "XX"

@ 9,15 SAY "PRETUL:" GET PU1 PICT "999999.99"

@ 10,15 SAY "CANTITATEA INTRATA:" GET CANTI1 PICT "999999"

@ 11,15 SAY "DATA INTRARII:" GET DATAI1 PICT "@E"

READ

@ 15,12 TO 21,50 DOUBLE COLOR B/GR+

@ 17,14 SAY "DATELE SUNT CORECTE? (DA/NU):" COLOR B/W GET CORECT DEFAULT "DA"

READ

IF UPPER(CORECT)="DA"

APPEND BLANK

REPLACE CODGEST WITH CODGEST1

REPLACE CODMAT WITH CODMAT1

REPLACE DENMAT WITH DENMAT1

REPLACE UM WITH UM1

REPLACE PU WITH PU1

REPLACE CANTI WITH CANTI1

REPLACE DATAI WITH DATAI1

ELSE

@ 16,52 TO 20,78 DOUBLE COLOR B/GR+

@ 18,54 SAY "DATELE NU SANT CORECTE!" COLOR B/W

ENDIF

@ 19,15 SAY "CONTINUATI? (DA/NU):" COLOR B/W GET LUCRU

READ

STORE "DA" TO CORECT

ENDDO

USE

PROCEDURE IESIRE_RAP

SET TALK OFF

USE IESIRI

STORE "DA" TO LUCRU, CORECT

DO WHILE UPPER(LUCRU)="DA"

CLEAR

STORE SPACE(3) TO CODGEST1

STORE SPACE(3) TO CODMAT1

STORE SPACE(15) TO DENMAT1

STORE SPACE(2) TO UM1

STORE 0 TO PU1

STORE 0 TO CANTE1

STORE CTOD(' / / ') TO DATAE1

@ 2,6 SAY "EFECTUATI OPERATIA DE INTRODUCERE DATE " +;

"DE PE RAPORTUL DE VANZARE!" COLOR B/W

@ 3,12 TO 14,48 PANEL

@ 5,15 SAY "CODUL RESTAURANT:" GET CODGEST1 PICT "XXX"

@ 6,15 SAY "CODUL MATERIALULUI:" GET CODMAT1 PICT "XXX" VALID ;

CODMAT1 <>SPACE(5)

@ 7,15 SAY "DENUMIREA:" GET DENMAT1 PICT "AAAAAAAAAAAAAAA"

@ 8,15 SAY "UNITATEA DE MASURA:" GET UM1 PICT "XX"

@ 9,15 SAY "PRETUL:" GET PU1 PICT "999999.99"

@ 10,15 SAY "CANTITATEA IESITA:" GET CANTE1 PICT "999999"

@ 11,15 SAY "DATA IESIRII:" GET DATAE1 PICT "@E"

READ

@ 16,12 TO 22,50 DOUBLE COLOR B/GR+

@ 18,14 SAY "DATELE SUNT CORECTE? (DA/NU:)" COLOR B/W +;

GET CORECT DEFAULT "DA"

READ

IF UPPER(CORECT)="DA"

APPEND BLANK

REPLACE CODGEST WITH CODGEST1

REPLACE CODMAT WITH CODMAT1

REPLACE DENMAT WITH DENMAT1

REPLACE UM WITH UM1

REPLACE PU WITH PU1

REPLACE CANTE WITH CANTE1

REPLACE DATAE WITH DATAE1

ELSE

@ 16,52 TO 20,78 DOUBLE COLOR B/GR+

@ 18,54 SAY "DATELE NU SANT CORECTE!" COLOR B/W

ENDIF

@ 20,15 SAY "CONTINUATI? (DA/NU:)" COLOR B/W GET LUCRU

READ

STORE "DA" TO CORECT

ENDDO

USE

PROCEDURE EXIT

SET TALK OFF

USE STOCURI

STORE "DA" TO LUCRU, CORECT

DO WHILE UPPER(LUCRU)="DA"

CLEAR

STORE SPACE(3) TO CODMAT1

STORE SPACE(15) TO DENMAT1

STORE SPACE(3) TO CODGEST1

STORE 0 TO CANTSTOC1

@ 2,7 SAY "EFECTUATI OPERATIA DE INTRODUCERE "+;

"DATE DE PE FISA DE MAGAZIE!" COLOR B/W

@ 3,12 TO 13,52 PANEL

@ 5,15 SAY "CODUL MATERIALULUI:" GET CODMAT1 PICT "XXX" ;

VALID CODMAT1 <>SPACE(5)

@ 7,15 SAY "DENUMIREA:" GET DENMAT1 PICT "AAAAAAAAAAAAAAA"

@ 9,15 SAY "CODUL RESTAURANT:" GET CODGEST1 PICT "XXX"

@ 11,15 SAY "CANTITATEA EXISTENTA:" GET CANTSTOC1 PICT "999999"

READ

@ 14,12 TO 20,50 DOUBLE COLOR B/GR+

@ 16,14 SAY "DATELE SUNT CORECTE? (DA/NU:)" COLOR B/W ;

GET CORECT DEFAULT "DA"

READ

IF UPPER(CORECT)="DA"

APPEND BLANK

REPLACE CODMAT WITH CODMAT1

REPLACE DENMAT WITH DENMAT1

REPLACE CODGEST WITH CODGEST1

REPLACE CANTSTOC WITH CANTSTOC1

ELSE

@ 14,52 TO 18,78 DOUBLE COLOR B/GR+

@ 16,54 SAY "DATELE NU SANT CORECTE!" COLOR B/W

ENDIF

@ 18,15 SAY "CONTINUATI? (DA/NU:)" COLOR B/W GET LUCRU

READ

STORE "DA" TO CORECT

ENDDO

USE

PROCEDURE ADAUGMATERIAL

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP ADAUGARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE MATERIAL

STORE 'DA' TO IES

DO WHILE UPPER(IES)='DA'

CLEAR

@ 1,2 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 2,2 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

DEFINE WINDOW FERES1M FROM 6,7 TO 18,73 TITLE "ADAUGARE " +;

"IN TABELA MATERIAL" FOOTER "APASATI <ESC> PENTRU A IESI";

DOUBLE

ACTIVATE WINDOW FERES1M

EXIT=.F.

DO WHILE NOT EXIT

APPEND BLANK

CLEAR

@ 1,20 SAY " SITUATIA MATERIALELOR"

@ 2,21 TO 2,41

@ 4,2 SAY "COD MATERIAL:" GET CODMAT PICT "XXX"

@ 6,2 SAY "DENUMIRE MATERIAL:" GET DENMAT PICT "XXXXXXXXXXXXXXX"

@ 8,2 SAY "UNITATE DE MASURA:" GET UM PICT "XX"

@ 4,38 TO 8,38

@ 6,40 SAY "PRET UNITAR:" GET PU PICT "999999999"

READ

EXIT=.T.

ENDDO

DEFINE WINDOW FERES2M FROM 19,25 TO 21,50

ACTIVATE WINDOW FERES2M

@ 0,1 SAY 'CONTINUATI? (DA/NU:)' COLOR B/W GET IES

READ

ENDDO

DEACTIVATE WINDOW FERES1M

DEACTIVATE WINDOW FERES2M

SET TALK ON

SET STATUS ON

USE

CLEAR

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP ADAUGARI

PROCEDURE MODMATERIAL

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP MODIFICARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

CLOSE ALL

USE MATERIAL

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

M_CODMAT=SPACE(3)

@ 3,25 SAY "COD MATERIAL:" GET M_CODMAT VALID NOT EMPTY(M_CODMAT) ;

ERROR "TREBUIE SA INTRODUCETI CODUL MATERIALULUI!"

READ

LOCATE FOR MATERIAL.CODMAT=M_CODMAT

IF FOUND()

CLEAR

@ 3,17 TO 18,67 PANEL

@ 5,33 SAY "SITUATIA MATERIALELOR"

@ 6,32 TO 6,54

@ 8,34 SAY "PUTETI MODIFICA!"+chr(27) color -gr

wait""

@ 10,20 SAY "COD MATERIAL:" GET CODMAT

@ 12,25 SAY "DENUMIRE MATERIAL:" GET DENMAT

@ 14,20 SAY "UNITATE DE MASURA:" GET UM

@ 16,35 SAY "PRET UNITAR:" GET PU

READ

ELSE

@ 18,27 SAY "NU EXISTA MATERIAL CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 20,20 SAY "CONTINUATI CU ALTE MATERIALE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

USE

SET TALK ON

SET STATUS ON

CLEAR

RETURN

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP MODIFICARI

PROCEDURE STERGMATERIAL

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP STERGERI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE MATERIAL

INDEX ON CODMAT TO MATERIAL.IDX

SET INDEX TO MATERIAL.IDX

DEFINE WINDOW FERES3M FROM 7,10 TO 14,70 TITLE "STERGERE INREGISTRARI";

FOOTER "MARCATI INREGISTRAREA PT. STERGERE CU <CTRL+T>";

COLOR SCHEME 10

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

CODMAT7=SPACE(3)

@ 7,15 SAY "CODUL MATERIALULUI:" GET CODMAT7

READ

SEEK CODMAT7

IF FOUND()

ACTIVATE WINDOW FERES3M

CHANGE FOR CODMAT=CODMAT7 IN WINDOW FERES3M

DEACTIVATE WINDOW FERES3M

ELSE

@ 14,18 SAY "NU EXISTA MATERIAL CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 15,15 SAY "CONTINUATI CU ALTE MATERIALE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

PACK

USE

SET TALK ON

SET STATUS ON

CLEAR

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP STERGERI

PROCEDURE VIZMATERIAL

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP VIZUALIZARI

SET TALK OFF

CLOSE ALL

CLEAR

USE MATERIAL

DEFINE WINDOW FERES4M FROM 5,20 TO 23,66 TITLE 'INREGISTRARI ' +;

'EXISTENTE IN TABELA MATERIAL' FOOTER 'IESITI CU <ESC>!';

COLOR SCHEME 10

ACTIVATE WINDOW FERES4M

BROWSE IN WINDOW FERES4M SAVE

DEACTIVATE WINDOW FERES4M

USE

CLEAR

SET TALK ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP VIZUALIZARI

PROCEDURE ADAUGSTOCURI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP ADAUGARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE STOCURI

STORE 'DA' TO IES

DO WHILE UPPER(IES)='DA'

CLEAR

@ 1,2 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 2,2 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

DEFINE WINDOW FERES1S FROM 6,7 TO 18,73 TITLE "ADAUGARE IN " +;

" TABELA STOCURI" FOOTER "APASATI <ESC> PENTRU A IESI" DOUBLE

ACTIVATE WINDOW FERES1S

EXIT=.F.

DO WHILE NOT EXIT

APPEND BLANK

CLEAR

@ 1,20 SAY " SITUATIA STOCURILOR"

@ 2,20 TO 2,40

@ 4,2 SAY "COD MATERIAL:" GET CODMAT PICT "XXX"

@ 6,2 SAY "DENUMIRE MATERIAL:" GET DENMAT PICT "XXXXXXXXXXXXXXX"

@ 8,2 SAY "COD RESTAURANT:" GET CODGEST PICT "XXX"

@ 4,38 TO 8,38

@ 6,40 SAY "CANTITATE:" GET CANTSTOC PICT "999999999"

READ

EXIT=.T.

ENDDO

DEFINE WINDOW FERES2S FROM 19,25 TO 21,50

ACTIVATE WINDOW FERES2S

@ 0,1 SAY 'CONTINUATI? (DA/NU:)' COLOR B/W GET IES

READ

ENDDO

DEACTIVATE WINDOW FERES1S

DEACTIVATE WINDOW FERES2S

SET TALK ON

SET STATUS ON

USE

CLEAR

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP ADAUGARI

PROCEDURE MODSTOCURI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP MODIFICARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE STOCURI

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

SCODMAT=SPACE(3)

@ 3,25 SAY "COD MATERIAL:" GET SCODMAT VALID NOT ;

EMPTY(SCODMAT) ERROR "TREBUIE SA INTRODUCETI " +;

"CODUL MATERIALULUI!"

READ

LOCATE FOR CODMAT=SCODMAT

IF FOUND()

CLEAR

@ 1,2 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 2,2 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

@ 3,20 TO 18,65 PANEL

@ 5,33 SAY "SITUATIA STOCURILOR"

@ 6,32 TO 6,52

@ 8,34 SAY "PUTETI MODIFICA!"+chr(27) color -gr

wait""

@ 10,33 SAY "COD MATERIAL:" GET CODMAT

@ 12,23 SAY "DENUMIRE MATERIAL:" GET DENMAT

@ 14,33 SAY "COD RESTAURANT:" GET CODGEST

@ 16,33 SAY "CANTITATE:" GET CANTSTOC

READ

ELSE

@ 18,27 SAY "NU EXISTA MATERIAL CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 20,22 SAY "CONTINUATI CU ALTE MATERIALE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

SET TALK ON

SET STATUS ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP MODIFICARI

PROCEDURE STERGSTOCURI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP STERGERI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE STOCURI

INDEX ON CODMAT TO STOCURI.IDX

SET INDEX TO STOCURI.IDX

DEFINE WINDOW FERES3S FROM 7,10 TO 14,70 TITLE "STERGERE INREGISTRARI";

FOOTER "MARCATI INREGISTRAREA PT. STERGERE CU <CTRL+T>";

COLOR SCHEME 10

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

CODMAT4=SPACE(3)

@ 7,15 SAY "CODUL MATERIALULUI:" GET CODMAT4

READ

SEEK CODMAT4

IF FOUND()

ACTIVATE WINDOW FERES3S

CHANGE FOR CODMAT=CODMAT4 IN WINDOW FERES3S

DEACTIVATE WINDOW FERES3S

ELSE

@ 14,18 SAY "NU EXISTA MATERIAL CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 15,15 SAY "CONTINUATI CU ALTE MATERIALE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

PACK

USE

SET TALK ON

SET STATUS ON

CLEAR

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP STERGERI

PROCEDURE VIZSTOCURI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP VIZUALIZARI

SET TALK OFF

CLOSE ALL

CLEAR

USE STOCURI

DEFINE WINDOW FERES4S FROM 5,10 TO 23,60 TITLE "INREGISTRARI " +;

"EXISTENTE IN TABELA STOCURI" FOOTER "IESITI CU <ESC>!";

COLOR SCHEME 10

ACTIVATE WINDOW FERES4S

BROWSE IN WINDOW FERES4S

DEACTIVATE WINDOW FERES4S

CLEAR

SET TALK ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP VIZUALIZARI

PROCEDURE ADAUGGESTIUNI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP ADAUGARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE RESTAUR

STORE 'DA' TO IES

DO WHILE UPPER(IES)='DA'

CLEAR

@ 1,2 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 2,2 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

DEFINE WINDOW FERES1G FROM 6,7 TO 16,73 TITLE "ADAUGARE"+;

"IN TABELA RESTAURANTE" FOOTER "APASATI <ESC> PENTRU A IESI";

DOUBLE

ACTIVATE WINDOW FERES1G

EXIT=.F.

DO WHILE NOT EXIT

APPEND BLANK

CLEAR

@ 1,20 SAY " SITUATIA RESTAURANTELOR"

@ 2,20 TO 2,41

@ 6,2 SAY "COD RESTAURANT:" GET CODGEST PICT "XXX"

@ 6,25 SAY "DENUMIRE GESTIUME:" GET DENGEST PICT "XXXXXXXXXXXXXX"

READ

EXIT=.T.

ENDDO

DEFINE WINDOW FERES2G FROM 19,25 TO 21,50

ACTIVATE WINDOW FERES2G

@ 0,1 SAY 'CONTINUATI? (DA/NU:)' COLOR B/W GET IES

READ

ENDDO

DEACTIVATE WINDOW FERES1G

DEACTIVATE WINDOW FERES2G

SET TALK ON

SET STATUS ON

USE

CLEAR

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP ADAUGARI

PROCEDURE MODGESTIUNI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP MODIFICARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE RESTAUR

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

CODGEST1=SPACE(3)

@ 3,25 SAY "COD RESTAUR:" GET CODGEST1 VALID NOT EMPTY(CODGEST1);

ERROR "TREBUIE SA INTRODUCETI CODUL RESTAURANTULUI!"

READ

LOCATE FOR CODGEST=CODGEST1

IF FOUND()

CLEAR

@ 1,2 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 2,2 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

@ 5,20 TO 17,65 PANEL

@ 7,33 SAY "SITUATIA RESATURANTELOR"

@ 8,32 TO 8,52

@ 9,34 SAY "PUTETI MODIFICA!"+chr(27) color -gr

wait""

@ 12,30 SAY "COD RESTAURANT:" GET CODGEST

@ 14,25 SAY "DENUMIRE RESTAURANT:" GET DENGEST

READ

ELSE

@ 18,27 SAY "NU EXISTA RESTAURANT CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 20,22 SAY "CONTINUATI CU ALTE RESTAURANTE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

USE

SET TALK ON

SET STATUS ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP MODIFICARI

PROCEDURE STERGGESTIUNI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP STERGERI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE RESTAUR

INDEX ON CODGEST TO RESTAUR.IDX

SET INDEX TO RESTAUR.IDX

DEFINE WINDOW FERES3G FROM 7,10 TO 16,70 TITLE "STERGERE INREGISTRARI";

FOOTER "MARCATI INREGISTRAREA PT. STERGERE CU <CTRL+T>";

COLOR SCHEME 10

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

CODGEST2=SPACE(3)

@ 7,15 SAY "CODUL RESTAURANTULUI:" GET CODGEST2

READ

SEEK CODGEST2

IF FOUND()

ACTIVATE WINDOW FERES3G

CHANGE FOR CODGEST=CODGEST2 IN WINDOW FERES3G

DEACTIVATE WINDOW FERES3G

ELSE

@ 14,18 SAY "NU EXISTA RESTAURANT CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 15,15 SAY "CONTINUATI CU ALTE RASTAURANTE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

PACK

USE

SET TALK ON

SET STATUS ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP STERGERI

PROCEDURE VIZGESTIUNI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP VIZUALIZARI

SET TALK OFF

CLOSE ALL

CLEAR

USE RESTAUR

DEFINE WINDOW FERES4G FROM 5,20 TO 23,66 TITLE 'INREGISTRARI ' +;

'EXISTENTE IN TABELA RESTAURANTE' FOOTER 'IESITI CU <ESC>!';

COLOR SCHEME 10

ACTIVATE WINDOW FERES4G

BROWSE IN WINDOW FERES4G

DEACTIVATE WINDOW FERES4G

USE

CLEAR

SET TALK ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP VIZUALIZARI

PROCEDURE ADAUGINTRARI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP ADAUGARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE INTRARI

STORE 'DA' TO IES

DO WHILE UPPER(IES)='DA'

CLEAR

@ 1,2 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 2,2 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

DEFINE WINDOW FERES1I FROM 7,7 TO 20,73 TITLE "ADAUGARE IN"+;

" TABELA INTRARI" FOOTER "APASATI <ESC> PENTRU A IESI" DOUBLE

ACTIVATE WINDOW FERES1I

EXIT=.F.

DO WHILE NOT EXIT

APPEND BLANK

CLEAR

@ 1,20 SAY " SITUATIA INTRARILOR"

@ 2,20 TO 2,40

@ 4,2 SAY "COD RESTAURANT:" GET CODGEST PICT "XXX"

@ 4,30 SAY "COD MATERIAL:" GET DENMAT PICT "XXX"

@ 6,2 SAY "DENUMIRE MATERIAL:" GET DENMAT PICT "XXXXXXXXXXXXXXX"

@ 8,2 SAY "UNITATE DE MASURA:" GET UM PICT "XX"

@ 8,30 SAY "PRET UNITAR:" GET PU PICT "999999999"

@ 10,2 SAY "CANTITATE INTRATA:" GET CANTI PICT "999999"

@ 10,30 SAY "DATA INTRARII:" GET DATAI PICT "@E"

READ

EXIT=.T.

ENDDO

DEFINE WINDOW FERES2I FROM 21,25 TO 23,50

ACTIVATE WINDOW FERES2I

@ 0,1 SAY 'CONTINUATI? (DA/NU:)' COLOR B/W GET IES

READ

ENDDO

DEACTIVATE WINDOW FERES1I

DEACTIVATE WINDOW FERES2I

SET TALK ON

SET STATUS ON

USE

CLEAR

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP ADAUGARI

PROCEDURE MODINTRARI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP MODIFICARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE INTRARI

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

CODMAT5=SPACE(3)

@ 3,25 SAY "COD MATERIAL:" GET CODMAT5 VALID NOT EMPTY(CODMAT5);

ERROR "TREBUIE SA INTRODUCETI CODUL MATERIALULUI!"

READ

LOCATE FOR CODMAT=CODMAT5

IF FOUND()

CLEAR

@ 1,2 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 2,2 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

@ 2,13 TO 18,70 PANEL

@ 4,33 SAY "SITUATIA INTRARILOR"

@ 5,32 TO 5,52

@ 6,34 SAY "PUTETI MODIFICA!"+chr(27) color -gr

wait""

@ 8,20 SAY "COD RESTAURANT:" GET CODGEST

@ 8,40 SAY "COD MATERIAL:" GET CODMAT

@ 10,20 SAY "DENUMIRE MATERIAL:" GET DENMAT

@ 12,20 SAY "UNITATE DE MASURA:" GET UM

@ 12,45 SAY "PRET UNITAR:" GET PU

@ 14,30 SAY "CANTITATE INTRATA:" GET CANTI

@ 16,30 SAY "DATA INTRARII:" GET DATAI

READ

ELSE

@ 20,25 SAY "NU EXISTA MATERIAL CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 22,20 SAY "CONTINUATI CU ALTE MATERIALE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

USE

SET TALK ON

SET STATUS ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP MODIFICARI

PROCEDURE STERGINTRARI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP STERGERI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE INTRARI

INDEX ON CODMAT TO INTRARI.IDX

SET INDEX TO INTRARI.IDX

DEFINE WINDOW FERES2I FROM 7,10 TO 16,70 TITLE "STERGERE INREGISTRARI";

FOOTER "MARCATI INREGISTRAREA PT. STERGERE CU <CTRL+T>" ;

COLOR SCHEME 10

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

CODMAT6=SPACE(3)

@ 7,15 SAY "CODUL MATERIALULUI:" GET CODMAT6

READ

SEEK CODMAT6

IF FOUND()

ACTIVATE WINDOW FERES2I

CHANGE FOR CODMAT=CODMAT6 IN WINDOW FERES2I

DEACTIVATE WINDOW FERES2I

ELSE

@ 14,18 SAY "NU EXISTA MATERIAL CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 15,15 SAY "CONTINUATI CU ALTE MATERIALE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

PACK

USE

SET TALK ON

SET STATUS ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP STERGERI

PROCEDURE VIZINTRARI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP VIZUALIZARI

SET TALK OFF

CLOSE ALL

CLEAR

USE INTRARI

DEFINE WINDOW FERES3I FROM 5,13 TO 23,76 TITLE 'INREGISTRARI'+;

' EXISTENTE IN TABELA INTRARI' FOOTER 'IESITI CU <ESC>!';

COLOR SCHEME 10

ACTIVATE WINDOW FERES3I

BROWSE IN WINDOW FERES3I

DEACTIVATE WINDOW FERES3I

USE

CLEAR

SET TALK ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP VIZUALIZARI

PROCEDURE ADAUGIESIRI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP ADAUGARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE IESIRI

STORE 'DA' TO IES

DO WHILE UPPER(IES)='DA'

CLEAR

@ 1,2 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 2,2 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

DEFINE WINDOW FERES1E FROM 7,7 TO 20,73 TITLE "ADAUGARE IN"+;

" TABELA IESIRI" FOOTER "APASATI <ESC> PENTRU A IESI" DOUBLE

ACTIVATE WINDOW FERES1E

EXIT=.F.

DO WHILE NOT EXIT

APPEND BLANK

CLEAR

@ 1,20 SAY " SITUATIA IESIRILOR"

@ 2,20 TO 2,39

@ 4,2 SAY "COD RESTAURANT:" GET CODGEST PICT "XXX"

@ 4,30 SAY "COD MATERIAL:" GET DENMAT PICT "XXX"

@ 6,2 SAY "DENUMIRE MATERIAL:" GET DENMAT PICT "XXXXXXXXXXXXXXX"

@ 8,2 SAY "UNITATE DE MASURA:" GET UM PICT "XX"

@ 8,30 SAY "PRET UNITAR:" GET PU PICT "999999999"

@ 10,2 SAY "CANTITATE IESITA:" GET CANTE PICT "999999"

@ 10,30 SAY "DATA IESIRII:" GET DATAE PICT "@E"

READ

EXIT=.T.

ENDDO

DEFINE WINDOW FERES2E FROM 21,25 TO 23,50

ACTIVATE WINDOW FERES2E

@ 0,1 SAY 'CONTINUATI? (DA/NU:)' COLOR B/W GET IES

READ

ENDDO

DEACTIVATE WINDOW FERES1E

DEACTIVATE WINDOW FERES2E

SET TALK ON

SET STATUS ON

USE

CLEAR

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP ADAUGARI

PROCEDURE MODIESIRI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP MODIFICARI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE IESIRI

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

CODMAT7=SPACE(3)

@ 3,25 SAY "COD MATERIAL:" GET CODMAT7 VALID NOT EMPTY(CODMAT7);

ERROR "TREBUIE SA INTRODUCETI CODUL MATERIALULUI!"

READ

LOCATE FOR CODMAT=CODMAT7

IF FOUND()

CLEAR

@ 1,2 SAY "BEVERLY HILLS" COLOR G+

@ 2,2 SAY "BUCURESTI" COLOR G+

@ 2,13 TO 18,71 PANEL

@ 4,33 SAY "SITUATIA IESIRILOR"

@ 5,32 TO 5,51

@ 6,34 SAY "PUTETI MODIFICA!"+chr(27) color -gr

wait""

@ 8,20 SAY "COD RESTAURANT:" GET CODGEST

@ 8,40 SAY "COD MATERIAL:" GET CODMAT

@ 10,20 SAY "DENUMIRE MATERIAL:" GET DENMAT

@ 12,20 SAY "UNITATE DE MASURA:" GET UM

@ 12,45 SAY "PRET UNITAR:" GET PU

@ 14,30 SAY "CANTITATE IESITA:" GET CANTE

@ 16,30 SAY "DATA IESIRII:" GET DATAE

READ

ELSE

@ 20,25 SAY "NU EXISTA MATERIAL CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 22,20 SAY "CONTINUATI CU ALTE MATERIALE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

USE

SET TALK ON

SET STATUS ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP MODIFICARI

PROCEDURE STERGIESIRI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP STERGERI

SET TALK OFF

SET STATUS OFF

USE IESIRI

INDEX ON CODMAT TO IESIRI.IDX

SET INDEX TO IESIRI.IDX

DEFINE WINDOW FERES3E FROM 7,10 TO 16,70 TITLE "STERGERE INREGISTRARI";

FOOTER "MARCATI INREGISTRAREA PT. STERGERE CU <CTRL+T>";

COLOR SCHEME 10

R='DA'

DO WHILE UPPER(R)='DA'

CODMAT8=SPACE(3)

@ 7,15 SAY "CODUL MATERIALULUI:" GET CODMAT8

READ

SEEK CODMAT8

IF FOUND()

ACTIVATE WINDOW FERES3E

CHANGE FOR CODMAT=CODMAT8 IN WINDOW FERES3E

DEACTIVATE WINDOW FERES3E

ELSE

@ 14,18 SAY "NU EXISTA MATERIAL CU ACEST COD!"

ENDIF

@ 15,15 SAY "CONTINUATI CU ALTE MATERIALE? (DA/NU:)" GET R

READ

CLEAR

ENDDO

PACK

USE

SET TALK ON

SET STATUS ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP STERGERI

PROCEDURE VIZIESIRI

HIDE MENU GEST

HIDE POPUP ACTUAL

HIDE POPUP VIZUALIZARI

SET TALK OFF

CLOSE ALL

CLEAR

USE IESIRI

DEFINE WINDOW FERES4E FROM 5,13 TO 23,76 TITLE "INREGISTRARI " +;

"EXISTENTE IN TABELA IESIRI" FOOTER 'IESITI CU <ESC>!';

COLOR SCHEME 10

ACTIVATE WINDOW FERES4E

BROWSE IN WINDOW FERES4E

DEACTIVATE WINDOW FERES4E

USE

CLEAR

SET TALK ON

SHOW MENU GEST

SHOW POPUP ACTUAL

SHOW POPUP VIZUALIZARI

PROCEDURE RAPO1

SET TALK OFF

SET DATE TO DMY

SET STATUS OFF

SET SAFETY OFF

CLOSE ALL

CLEAR

SELECT A

USE INTRARI

INDEX ON CODGEST TO INTRARI.IDX

SET INDEX TO INTRARI.IDX

SELECT B

USE RESTAUR

INDEX ON CODGEST TO RESTAUR.IDX

SET INDEX TO RESTAUR.IDX

SELECT A

DO RELATII1

PUBLIC OPTIUNE,MAX_LIN

DEFINE WINDOW RAP1 FROM 9,20 TO 14,55

ACTIVATE WINDOW RAP1

OPTIUNE='E'

@ 2,2 SAY 'ECRAN/FISIER? (E/F)' GET OPTIUNE FUNCTION 'M E,F'

READ

DEACTIVATE WINDOW RAP1

DO CASE

CASE OPTIUNE='E'

SET CONSOLE ON

CLEAR

MAX_LIN=18

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY OFF

SET CONSOLE OFF

SET ALTERNATE TO LISTA.TXT

SET ALTERNATE ON

MAX_LIN=66

ENDCASE

LINII_AFISATE=0

DO ANTET1

DO TITLU1

DO CAP_TAB1

DO LISTA1

CLOSE ALL

DO SF_RAP1

SET CONSOLE ON

SET TALK ON

PROCEDURE LISTA1

NRCRT=0

VAL=0

TOTGEST=0

TOTGEN=0

GO TOP

DO WHILE NOT EOF()

COD_GESTIUNE=CODGEST

DO WHILE COD_GESTIUNE=CODGEST

NRCRT=NRCRT+1

VAL=CANTI*PU

? NRCRT PICT '999' AT 3 ,DATAI,' ', CODGEST PICT 'XXX',' ',CODMAT PICT '999',' ',DENMAT PICT 'XXXXXXXX',' ',CANTI PICT '999999',' ',PU PICT '999999',VAL PICTURE '999999999'

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+1

TOTGEST=TOTGEST+VAL

DO SALT_PAG1

SKIP

ENDDO

? REPLICATE ('-',77) AT 2

? 'TOTAL RESTAURANT:' PICTURE '999999999999999' AT 2, TOTGEST PICTURE '999999999' AT 69

? REPLICATE ('-',77) AT 2

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+2

DO SALT_PAG1

TOTGEN=TOTGEN+TOTGEST

TOTGEST=0

ENDDO

? REPLICATE('=',77) AT 2

? 'TOTAL GENERAL:' PICTURE '99999999999999' AT 2, TOTGEN PICTURE '9999999999' AT 69

RETURN

PROCEDURE ANTET1

? 'BEVERLY HILLS,BUCURESTI' AT 3

? 'SERVICIUL APROVIZIONARE' AT 3

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE TITLU1

? 'LISTA INTRARILOR DE MATERII PRIME SI MATERIALE' AT 20

? 'LA DATA: 'AT 32, DATE() AT 40

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE CAP_TAB1

? REPLICATE('-',77) AT 2

? ' NR DATA COD COD DENUMIRE CANTITATE PRET VALOARE ' AT 2

? ' CRT INTRARII RESTAUR MATERIAL MATERIAL INTRATA UNITAR ' AT 2

? REPLICATE('-',77) AT 2

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+4

RETURN

PROCEDURE SALT_PAG1

IF LINII_AFISATE=MAX_LIN

WAIT

CLEAR

LINII_AFISATE=0

DO CAP_TAB1

ENDIF

RETURN

PROCEDURE SF_RAP1

DO CASE

CASE OPTIUNE='E'

WAIT

CLEAR

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY ON

SET CONSOLE ON

SET ALTERNATE OFF

SET ALTERNATE TO

ENDCASE

RETURN

PROCEDURE RELATII1

SELECT INTRARI

SET RELATION TO CODGEST INTO RESTAUR

SELECT INTRARI

GO TOP

RETURN

PROCEDURE RAPO2

SET TALK OFF

SET DATE TO DMY

SET STATUS OFF

SET SAFETY OFF

CLOSE ALL

CLEAR

SELECT A

USE IESIRI

INDEX ON CODGEST TO IESIRI.IDX

SET INDEX TO IESIRI.IDX

SELECT B

USE GESTIUNI

INDEX ON CODGEST TO RESTAUR.IDX

SET INDEX TO RESTAUR.IDX

SELECT A

DO RELATII2

PUBLIC OPTIUNE,MAX_LIN

DEFINE WINDOW RAP2 FROM 9,20 TO 14,55

ACTIVATE WINDOW RAP2

OPTIUNE='E'

@ 2,2 SAY 'ECRAN/FISIER? (E/F)' GET OPTIUNE FUNCTION 'M E,F'

READ

DEACTIVATE WINDOW RAP2

DO CASE

CASE OPTIUNE='E'

SET CONSOLE ON

CLEAR

MAX_LIN=18

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY OFF

SET CONSOLE OFF

SET ALTERNATE TO LISTA.TXT

SET ALTERNATE ON

MAX_LIN=66

ENDCASE

LINII_AFISATE=0

DO ANTET2

DO TITLU2

DO CAP_TAB2

DO LISTA2

CLOSE ALL

DO SF_RAP2

SET CONSOLE ON

SET TALK ON

PROCEDURE LISTA2

NRCRT=0

VAL=0

TOTGEST=0

TOTGEN=0

GO TOP

DO WHILE NOT EOF()

COD_GESTIUNE=CODGEST

DO WHILE COD_GESTIUNE=CODGEST

NRCRT=NRCRT+1

VAL=CANTE*PU

? NRCRT PICT '999' AT 3 ,DATAE,' ', CODGEST PICT 'XXX',' ',CODMAT PICT '999',' ',DENMAT PICT 'XXXXXXXX',' ',CANTE PICT '999999',' ',PU PICT '999999',VAL PICTURE '999999999'

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+1

TOTGEST=TOTGEST+VAL

DO SALT_PAG2

SKIP

ENDDO

? REPLICATE ('-',77) AT 2

? 'TOTAL RESTAURANT:' PICTURE '999999999999999' AT 2, TOTGEST PICTURE '999999999' AT 69

? REPLICATE ('-',77) AT 2

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+2

DO SALT_PAG2

TOTGEN=TOTGEN+TOTGEST

TOTGEST=0

ENDDO

? REPLICATE('=',77) AT 2

? 'TOTAL GENERAL:' PICTURE '99999999999999' AT 2, TOTGEN PICTURE '9999999999' AT 69

RETURN

PROCEDURE ANTET2

? 'BEVERLY HILLS,BUCURESTI' AT 3

? 'SERVICIUL APROVIZIONARE' AT 3

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE TITLU2

? 'LISTA IESIRILOR DE MATERII PRIME SI MATERIALE' AT 20

? 'LA DATA: 'AT 32, DATE() AT 40

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE CAP_TAB2

? REPLICATE('-',77) AT 2

? ' NR DATA COD COD DENUMIRE CANTITATE PRET VALOARE ' AT 2

? ' CRT IESIRII RESTAUR MATERIAL MATERIAL IESITA UNITAR ' AT 2

? REPLICATE('-',77) AT 2

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+4

RETURN

PROCEDURE SALT_PAG2

IF LINII_AFISATE=MAX_LIN

WAIT

CLEAR

LINII_AFISATE=0

DO CAP_TAB2

ENDIF

RETURN

PROCEDURE SF_RAP2

DO CASE

CASE OPTIUNE='E'

WAIT

CLEAR

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY ON

SET CONSOLE ON

SET ALTERNATE OFF

SET ALTERNATE TO

ENDCASE

RETURN

PROCEDURE RELATII2

SELECT IESIRI

SET RELATION TO CODGEST INTO RESTAUR

SELECT IESIRI

GO TOP

RETURN

PROCEDURE RAPO3

SET TALK OFF

SET DATE TO DMY

SET STATUS OFF

SET SAFETY OFF

CLOSE ALL

CLEAR

SELECT A

USE STOCURI

INDEX ON CODMAT TO STOCURI.IDX

SET INDEX TO STOCURI.IDX

SELECT B

USE INTRARI

INDEX ON CODMAT TO INTRARI.IDX

SET INDEX TO INTRARI.IDX

SELECT C

USE IESIRI

INDEX ON CODMAT TO IESIRI.IDX

SET INDEX TO IESIRI.IDX

SELECT A

DO RELATII3

PUBLIC OPTIUNE,MAX_LIN

DEFINE WINDOW RAP1 FROM 9,20 TO 14,55

ACTIVATE WINDOW RAP1

OPTIUNE='E'

@ 2,2 SAY 'ECRAN/FISIER? (E/F)' GET OPTIUNE FUNCTION 'M E,F'

READ

DEACTIVATE WINDOW RAP1

DO CASE

CASE OPTIUNE='E'

SET CONSOLE ON

CLEAR

MAX_LIN=18

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY OFF

SET CONSOLE OFF

SET ALTERNATE TO LISTA.TXT SAVE

SET ALTERNATE ON

MAX_LIN=66

ENDCASE

LINII_AFISATE=0

DO ANTET3

DO TITLU3

DO CAP_TAB3

DO LISTA3

CLOSE ALL

DO SF_RAP3

SET CONSOLE ON

SET TALK ON

PROCEDURE LISTA3

EXIST=0

NRCRT=0

GO TOP

DO WHILE NOT EOF()

COD_MATERIAL=CODMAT

DO WHILE COD_MATERIAL=CODMAT

NRCRT=NRCRT+1

EXIST=CANTSTOC+INTRARI.CANTI-IESIRI.CANTE

? NRCRT PICT '999' AT 3 ,' ', CODMAT PICT '999',' ',DENMAT PICT 'XXXXXXXXXXXXXXX',' ',CANTSTOC PICT '999999',' ',INTRARI.CANTI PICT '99999',' ',IESIRI.CANTE PICT '99999',' ',EXIST PICTURE '99999'

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+1

DO SALT_PAG3

SKIP

ENDDO

DO SALT_PAG3

ENDDO

RETURN

PROCEDURE ANTET3

? 'BEVERLY HILLS,BUCURESTI' AT 3

? 'SERVICIUL APROVIZIONARE' AT 3

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE TITLU3

? 'LISTA EXISTENTULUI DE MATERII PRIME SI MATERIALE' AT 20

? 'LA DATA: 'AT 32, DATE() AT 40

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE CAP_TAB3

? REPLICATE('-',77) AT 2

? ' NR COD DENUMIRE CANTITATE CANTITATE CANTITATE EXISTENT ' AT 2

? ' CRT MATERIAL MATERIAL IN STOC INTRATA IESITA ' AT 2

? REPLICATE('-',77) AT 2

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+4

RETURN

PROCEDURE SALT_PAG3

IF LINII_AFISATE=MAX_LIN

WAIT

CLEAR

LINII_AFISATE=0

DO CAP_TAB3

ENDIF

RETURN

PROCEDURE SF_RAP3

DO CASE

CASE OPTIUNE='E'

WAIT

CLEAR

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY ON

SET CONSOLE ON

SET ALTERNATE OFF

SET ALTERNATE TO

ENDCASE

RETURN

PROCEDURE RELATII3

SELECT STOCURI

SET RELATION TO CODMAT INTO INTRARI

SELECT INTRARI

SET RELATION TO CODMAT INTO IESIRI

SELECT A

GO TOP

RETURN

PROCEDURE RAPO4

SET TALK OFF

SET DATE TO DMY

SET STATUS OFF

SET SAFETY OFF

CLOSE ALL

CLEAR

SELECT A

USE STOCURI

INDEX ON CODMAT TO STOCURI.IDX

SET INDEX TO STOCURI.IDX

SELECT B

USE INTRARI

INDEX ON CODMAT TO INTRARI.IDX

SET INDEX TO INTRARI.IDX

SELECT C

USE IESIRI

INDEX ON CODMAT TO IESIRI.IDX

SET INDEX TO IESIRI.IDX

SELECT A

DO RELATII4

PUBLIC OPTIUNE,MAX_LIN

DEFINE WINDOW RAP4 FROM 9,20 TO 14,55

ACTIVATE WINDOW RAP4

OPTIUNE='E'

@ 2,2 SAY 'ECRAN/FISIER? (E/F)' GET OPTIUNE FUNCTION 'M E,F'

READ

DEACTIVATE WINDOW RAP4

DO CASE

CASE OPTIUNE='E'

SET CONSOLE ON

CLEAR

MAX_LIN=18

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY OFF

SET CONSOLE OFF

SET ALTERNATE TO LISTA.TXT SAVE

SET ALTERNATE ON

MAX_LIN=66

ENDCASE

LINII_AFISATE=0

DO ANTET4

DO TITLU4

DO CAP_TAB4

DO LISTA4

CLOSE ALL

DO SF_RAP4

SET CONSOLE ON

SET TALK ON

PROCEDURE RAPO5

SET TALK OFF

SET DATE TO MDY

SET STATUS OFF

SET SAFETY OFF

CLOSE ALL

CLEAR

USE STOCURI

INDEX ON DENMAT TO STOCURI.IDX

SET INDEX TO STOCURI.IDX

PUBLIC OPTIUNE,MAX_LIN

DEFINE WINDOW RAP5 FROM 9,20 TO 14,55

ACTIVATE WINDOW RAP5

OPTIUNE='E'

@ 2,2 SAY 'ECRAN/FISIER? (E/F)' GET OPTIUNE FUNCTION 'M E,F'

READ

DEACTIVATE WINDOW RAP5

DO CASE

CASE OPTIUNE ='E'

SET CONSOLE ON

CLEAR

MAX_LIN=18

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY OFF

SET CONSOLE OFF

SET ALTERNATE TO LISTA5.TXT SAVE

SET ALTERNATE ON

MAX_LIN=66

ENDCASE

LINII_AFISATE=0

DO ANTET5

DO TITLU5

DO CAP_TAB5

DO LISTA5

CLOSE ALL

DO SF_RAP5

SET CONSOLE ON

SET TALK ON

PROCEDURE LISTA5

NRCRT=0

GO TOP

DO WHILE NOT EOF()

COD_MATERIAL=CODMAT

DO WHILE COD_MATERIAL=CODMAT

NRCRT=NRCRT+1

IF STOC<100

? NRCRT PICT '999' AT 3 ,' ',CODMAT PICT '999',' ',DENMAT PICT 'XXXXXXXXXXXXXXX',' ',PU PICT '9999999',' ',STOC PICT '999'

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+1

DO SALT_PAG5

SKIP

ENDIF

SKIP

ENDDO

DO SALT_PAG5

ENDDO

RETURN

PROCEDURE ANTET5

? 'BEVERLY HILLS BUCURESTI' AT 3

? ' SEVICUIL APROVIZIONARE' AT 3

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE TITLU5

? 'SITUATIA STOCURILOR SUB LIMITA DE SIGURANTA' AT 20

? 'LA DATA : ' AT 32, DATE() AT 42

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE CAP_TAB5

@ 7,1 TO 7,78

? ' NR COD DENUMIRE PRET CANTITATE ' AT 2

? ' CRT MATERIAL MATERIAL UNITAR IN STOC ' AT 2

? REPLICATE ('-',77) AT 2

@ 8,1 TO 11,1

@ 8,7 TO 11,7

@ 8,22 TO 11,22

@ 8,46 TO 11,46

@ 8,61 TO 11,61

@ 8,78 TO 10,78

@ 10,1 TO 10,78

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+4

RETURN

PROCEDURE SALT_PAG5

IF LINNII_AFISATE=MAX_LIN

WAIT

CLEAR

LINII_AFISATE=0

DO ANTET5

DO CAP_TAB5

ENDIF

RETURN

PROCEDURE SF_RAP5

DO CASE

CASE OPTIUNE='E'

WAIT

CLEAR

DO ANTET

RETURN TO MASTER

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY ON

SET CONSOLE ON

CLEAR

WAIT 'S-A CREAT FISIERUL LISTA5.TXT! ' WINDOW

MODI COMM LISTA5.TXT

DO ANTET

RETURN TO MASTER

SET ALTERNATE ON

ENDCASE

RETURN

PROCEDURE LISTA4

EXIST=0

NRCRT=0

GO TOP

DO WHILE NOT EOF()

COD_MATERIAL=CODMAT

DO WHILE COD_MATERIAL=CODMAT

NRCRT=NRCRT+1

EXIST=CANTSTOC+INTRARI.CANTI-IESIRI.CANTE

IF EXIST=0

? NRCRT PICT '999' AT 3 ,' ',CODMAT PICT '999',' ',DENMAT PICT 'XXXXXXXX',' ',CANTSTOC PICT '999999',' ',INTRARI.CANTI PICT '99999',' ',IESIRI.CANTE PICT '99999',' ',EXIST PICTURE '9'

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+1

DO SALT_PAG4

SKIP

* ELSE

* @ 20,5 SAY "NU EXISTA STOCURI NULE!"

ENDIF

SKIP

ENDDO

DO SALT_PAG4

ENDDO

RETURN

PROCEDURE ANTET4

? 'BEVERLY HILLS,BUCURESTI' AT 3

? 'SERVICIUL APROVIZIONARE' AT 3

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE TITLU4

? 'LISTA STOCURILOR NULE DE MATERII PRIME SI MATERIALE' AT 16

? 'LA DATA: 'AT 32, DATE() AT 40

?

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+3

RETURN

PROCEDURE CAP_TAB4

? REPLICATE('-',77) AT 2

? ' NR COD DENUMIRE CANTITATE CANTITATE CANTITATE EXISTENT ' AT 2

? ' CRT MATERIAL MATERIAL IN STOC INTRATA IESITA ' AT 2

? REPLICATE('-',77) AT 2

LINII_AFISATE=LINII_AFISATE+4

RETURN

PROCEDURE SALT_PAG4

IF LINII_AFISATE=MAX_LIN

WAIT

CLEAR

LINII_AFISATE=0

DO CAP_TAB4

ENDIF

RETURN

PROCEDURE SF_RAP4

DO CASE

CASE OPTIUNE='E'

WAIT

CLEAR

CASE OPTIUNE='F'

SET SAFETY ON

SET CONSOLE ON

SET ALTERNATE OFF

SET ALTERNATE TO

ENDCASE

RETURN

PROCEDURE RELATII4

SELECT STOCURI

SET RELATION TO CODMAT INTO INTRARI

SELECT INTRARI

SET RELATION TO CODMAT INTO IESIRI

SELECT STOCURI

GO TOP

RETURN