Gestiunea Si Controlul Taxelor Si Impozitelor Indirecte
Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Prezentarea taxelor și impozitelor indirecte
Taxa pe valoarea adăugată
Accizele
Taxele vamale
Capitolul II. Controlul taxelor și impozitelor indirecte
2.1 Controlul taxei pe valoarea adăugată
2.2 Controlul accizelor
2.3 Controlul taxelor vamale
Capitolul III Gestiunea și controlul taxelor și impozitelor indirecte la societatea JTI Manufacturing SA
3.1 Prezentarea companiei
3.2 Aplicarea taxelor și impozitelor indirecte la SC JTI Manufacturing SA
3.3 Controlul intern al impozitelor și taxelor indirecte la JTI Manufacturing SA
3.4 Controlul rambursării de TVA pentru JTI Manufacturing SA
Concluzii și propuneri
Introducere
În lucrarea sa, „Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei”, Ana Morariu abordează subiectul fiscalitate, afirmând faptul că:”dezvoltarea fiscalității generează necesitatea creării unui sistem informațional pentru a ține cont mulțimii regulilor fiscale, cu complementul penalităților aplicabile în momentul punerii în evidență a neregulilor. Obligațiile, riscul, controlul și sancțiunile au fost de-a lungul timpului asociate fiscalității, conferindu-i o imagine de constrângere greu acceptată atât de conducerile întreprinderilor, dar și de cetățeni”.
Capitolul privind impozitele și taxele indirecte a fost întotdeauna bogat în subiecte ce au stârnit diverse controverse, de cele mai multe ori din cauza importanței acestora ca sursă de venit la bugetul de stat, a misiunii de colector de „impozite” în slujba statului pe care o îndeplinesc toate persoanele impozabile.
Am ales că și temă de abordare pentru această lucrare „Gestiunea și controlul impozitelor și taxelor indirecte”, impozitele reprezentând un element extrem de important pentru economia oricărei țări, deoarece acesta reprezintă principala cale de procurare a resurselor bănești necesare pentru a acoperii cheltuielile publice. Această temă, se adresează întreprinderilor care au în obiectul lor de activitate acte de comerț și operații economice și finaciare destinate pentru a obține profit. Impozitele indirecte au o însemnătate aparte pentru întreprinderi, acestea fiind obligate să respecte principalele mecanisme ale fiscalității, fără să existe abateri de la obiectivul fundamental al contabilității, pentru a obține o imagine cât mai clară, reală și completă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor.
Prin lucrarea de față, mi-am propus să prezint cadrul legal al aplicării impozitelor și taxelor indirecte și principalele riscuri fiscale în cazul nerespectării legilor fiscale. Asumarea unui risc poate conduce societatea în cauză la o evaziune fiscală, ce atrage după sine diverse consecințe. Factorul succesului este acela de a îmbina strategia fiscală cu riscul fiscal.
Lucrarea este structurată pe trei capitole, primul capitol cuprinde prezentarea teoretică privind taxele și impozitele indirecte, al doilea capitol face referire la tipurile de controale ce se pot aplica asupra acestor impozite, iar în al treilea capitol am aplicat gestiunea acestor impozite, precum și controlul intern dar și fiscal asupra lor, pe o companie producătoare de țigarete. În finalul lucrării, sunt prezentate concluziile pe studiul de caz realizat, rezultatele principale obținute în urma analizării impozitelor și taxelor indirecte pe societatea utilizată la această lucrare, precum și propuneri de imbunatarire a modului de aplicare al acestora.
Capitolul I. Prezentarea taxelor și impozitelor indirecte.
Sistemul fiscal reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale relațiilor economice de piață, astfel, de eficacitatea lui depinzând într-o mare măsură succesul reformelor economice ulterioare. Din acest motiv, o eventuală schimbare a sistemului ar trebui tratată cu multă cumpătare, luând în calcul nu doar efectele de moment ci și impactul viitor al reformei asupra tuturor sferelor economice și financiare.
Sistemul fiscal constituie un sistem complex, alcătuit dintr-o diversitate de elemente, care interacționează și care influențează structura și comportamentul sistemului, contribuind la realizarea obiectivelor sale. Astfel printr-o abordare mai restrânsă, acesta este văzut ca totalitatea impozitelor dintr-un stat, care-i procura acestuia o bună parte din veniturile bugetare. În sens larg, sistemul fiscal este definit ca fiind ansablul de concepte, metode și procese cu privire la o mulțime de elemente (cote, materie impozabile), între care se manifestă relații care apar ca urmare a proiectării, așezării și perceperii impozitelor, care sunt gestionate conform legislației fiscale, având ca scop realizarea obiectivelor sistemului.
Toate aceste elemente ale sistemului fiscal, indiferent de natura lor (economică, socială, tehnica) sunt reglementate juridic, asigurând preluarea unor părți din produsul intern brut, de către stat, în procesul redistibuirii și consumului.
Apariția și evoluția sistemelor fiscale sunt strâns legate procesul de satisfacere a nevoilor umane și de existența organizării sociale a umanității, astfel că încă din antichiate și până în zilele noastre fiecare stat în parte și-a format propriul său sistem fiscal mai mult sau mai puțin perfecționat
Impozitul reprezintă preluarea unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului pentru a-si acoperi cheltuielile publice.Aceasta prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil și fără o contraprestație directă din partea statului.
Lucian Tatu și alții, în lucrarea „Impozite, taxe și contrubuții” caracterizează impozitele indirecte astfel:
„nu sunt nominative, adică nu se cunoaște numele contribuabilului și celelalte date fiscale de identificare, precum adresa, cod numeric personal (la persoanele fizice), cod fiscal (la persoanele juridice) etc.;
b) se stabilesc pe consumul unor produse și servicii, precum băuturile alcoolice, tutun, țigări, cafea, jocuri de noroc etc.;
c) nu se determina pe bază de „documente de plată”, prin care să i se comunice fiecărui contribuabil impozitul pe care îl are de plătit;
d) sunt cuprinse în prețul unor produse și tariful unor servicii, ceea ce face ca cei ce cumpără produsele și/sau serviciile respective să nu cunoască dacă acestea conțin sau nu impozite indirecte, dacă da, cât de mari sunt acestea (în suma fixă și/sau în cota procentuala din prețul de vânzare);
e) sunt în corelație directă cu consumul, cu cheltuielile populației și nu cu venitul și/sau averea acestora, ceea ce conduce la cote regresive de impozitare;
f) suportatorul este în toate cazurile diferit de plătitor – de exemplu, în cazul alcoolului, la care acciza este stabilită în suma fixă pe unitate de produs, plătitor este unitatea producătoare, iar suportator (contribuabilul adevărat) sunt persoanele fizice și juridice care consumă produsele obținute din acesta, indiferent de numărul agenților economici pe la care trece alcoolul până ajunge să fie livrat sub forma diferitelor produse. În cazul taxei pe valoarea adăugată, plătitoare sunt unitățile producătoare, iar suportator este ultimul consumator (consumatorul final) al produselor supuse T.V.A.;
g) termenul de plată este diferit la contribuabil față de plătitori – pentru contribuabili, termenul de plată îl constituie data efectuării cheltuielilor, respectiv data platii produselor și serviciilor care conțin impozite indirecte; pentru plătitori (în general agenți economici) termenul de plată este stabilit prin lege, respectiv până la o anumită dată fie după data livrării produsului respectiv, fie după expirarea lunii în care s-a vândut produsul respectiv”.
Statul va încasa aceste impozite, dar nu „direct” de la suportatorii acestora, ci „indirect”, prin persoanele juridice (societăți comerciale, regii autonome), și fizice (autorizate să desfășoare anumite activități), care vând produse și/sau prestează servicii supuse impozitelor indirecte, dintre care cele mai cunoscute sunt taxa pe valoarea adăugată, accizele și taxele vamale.
În concluzie, denumirea de „impozite indirecte” survine de la faptul că statul nu poate să stabilească această categorie de impozite, în mod direct pe fiecare persoană impozabilă în parte, adică, acesta nu are posibilitatea să cunoască numele și prenumele, adresa, cuantumul impozitului persoanei care trebuie să plătească impozitele indirecte și care să fie luate în evidență organelor fiscale.
1.2 Taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în țara noastră începând cu 1 iulie 1993 și a înlocuit impozitul pe circulația mărfurilor.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă principalul impozit indirect din punct de vedere al volumului de încasări la bugetul statului, dar și din punct de vedere al sferei de aplicare.
Mecanismul TVA presupune ca persoanele impozabile ce intervin în procesul de producție și comercializare a unui produs să adauge taxa pentru valoarea creată, taxa care este inclusă în prețul de vânzare al bunurilor și serviciilor și care trebuie ulterior plătită către bugetul statului. Aceasta taxa este colectata de către agenții economici de la consumatorii finali, aceștia fiind suportatorii efectivi ai acesteia.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, aplicarea TVA se face conform Directivei 112/2006, care a fost preluată de legislația din România.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se includ operațiile efectuate în România, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
să fie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu plată ( trebuie să existe o legătură directă între operațiune și contrapartidă optinuta, adică operațiunea aduce un avantaj clientului și prețul este legat de avantajul primit);
locul de livrare sau prestare a serviciului este România( cei care efectuează livrări în străinătate pot exercita dreptul de deducere dacă ar beneficia de același drept în condițiile în care ar face livrarea în România);
operațiunile sunt efectuate de către persoane impozabile;
rezultă dintr-o activitate economică (producție, comerț, prestări de servicii, agricultură, extracție, profesii liberale);
importurile (cota de TVA este aceiași cu cea care s-ar fi aplicat dacă bunul respectiv ar fi fost produs în țară); nu intra în sfera TVA importurile în regim suspensiv;
achizițiile intracomunitare de bunuri, cu excepția cazului în care sunt executate de o persoană impozabilă care efectuează doar livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibila, sau de o persoană juridică neimpozabila, sau în cazul în care valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depășesc pragul de 10000 euro pe parcursul anului curent sau precedent.
Persoana impozabilă se definește ca fiind orice persoană (nu conteza statulul său juridic) ce desfășoară în mod independent activități economice, oricare ar fi scopul și rezultatul acestora.
Următoarele activități economice, nu încadrează instituțiile publice ca fiind persoane impozabile: activități administrative, educaționale, sociale, sportive, de ordine publică, culturale, de apărare pentru siguranța statului, activități ce sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar dacă acestea percep unele taxe, redevențe cotizații sau onorarii pentru desfășurarea activităților.
L.Tatu și alții, în lucrarea: „Fiscalitate. De la lege la practică”, vorbesc despre livrarea de bunuri ca fiind „transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Bunurile care fac obiectul livrării sunt:
bunurile mobile corporale, cum sunt: materii prime, materiale, obiecte de inventar, mijloace fixe care pot fi detașate;
bunurile imobile, cum sunt: locuințele, construcțiile industriale, comerciale, agricole, sau cele destinate pentru alte activități, terenurile agricole, terenuri pentru construcție și cele adiacente lor;
bunuri de natură mobilă, care nu pot fi detașate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor sau care devin bunuri imobiliare prin destinație;
De la lege la practică”, vorbesc despre livrarea de bunuri ca fiind „transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Bunurile care fac obiectul livrării sunt:
bunurile mobile corporale, cum sunt: materii prime, materiale, obiecte de inventar, mijloace fixe care pot fi detașate;
bunurile imobile, cum sunt: locuințele, construcțiile industriale, comerciale, agricole, sau cele destinate pentru alte activități, terenurile agricole, terenuri pentru construcție și cele adiacente lor;
bunuri de natură mobilă, care nu pot fi detașate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor sau care devin bunuri imobiliare prin destinație;
energia electrică și termică, gazele, agentul frigorific”.
În categoria livrărilor de bunuri efectuate cu plată, sunt incluse și cele cu plata în rate, executarea silită, lipsurile din gestiune, situațiile în care s-a dedus TVA, ulterior schimbându-se folosința bunurilor, punerea gratuită a unuor bunuri la dispoziția unor persoane (excluzând mecenat, sponsorizarea și protocolul), distribuirea de bunuri către asociați.
Potrivit Codilui Fiscal: “se exonerează de la plata taxei pe valoarea adăugată livrările de bunuri cât și prestările de servicii care sunt efectuate de organizații și unități de interes național, menționate de lege:
spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, inclusiv serviciile funerare prestate de unitățile sanitare;
prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către tehnicienii dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de către stomatologi și de către tehnicienii dentari;
prestările de îngrijire și supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale și paramedicale;
livrările de organe, de sânge și de lapte uman;
activitatea de învățământ desfășurată de unitățile autorizate de Ministerul Educației și Cercetării și care sunt cuprinse în sistemul național de învățământ;
prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de asistenta și protecția socială, efectuate de instituțiile publice, instituțiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;
prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de protectia copiilor și tinerilor, efectuate de instituțiile publice, instituțiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;
serviciile ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educației fizice prestate de o rganizatii fără scop patrimonial în beneficiul persoanelor care practică sportul sau educația fizică;
realizarea și difuzarea programelor de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate;
vânzarea de filme sau licențe de filme destinate difuzării prin televiziune, cu excepția celor de publicitate etc”.
D.E.Matees in lucrarea “Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor“ definește livrarea intracomunitară de bunuri ca fiind “o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor”
Livrările intracomunitare sunt scutite de TVA cu drept de deducere, ceea ce înseamnă că nu se va înregistra TVA aferenta vânzărilor în alte state member ale Uniunii Europene, în schimb, TVA deductibilă înregistrată la achiziția bunurilor vândute poate fi dedusa. Obligația de plată a TVA pentru livrările intracomunitare îi revine întotdeauna persoanei care efectuează livrarea.
Achiziția intracomunitară se referă la obținerea dreptului de a dispune, ca și proprietar de bunuri transportate dintr-un stat membru în alt stat membru. Aceasta nu este scutită de TVA, astfel societatea care realizează achiziții intracomunitare este obligată să înregistreze atât TVA deductibilă, cât și pe cea colectata, operațiunea purtând numele de taxare inversă.
Exportul, ca și livrarea intracomunitara, este scutit de TVA cu drept de deducere.
Importul se impozitează cu TVA, acesta fiind plătit în vamă de către importator.
Faptul generator intervine de regulă la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor. În cazul livrărilor de gaze naturale, de apă, servicii telefonice, livrări de energie electrică și altele asemenea, faptu generator intervine în ultima zi a perioadei specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau serviciilor prestate, însă, perioada nu poate depăși un an.
Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. Ca și excepție, exigibilitatea taxei intervine:
la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini.
la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator;
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) este formată din valoarea totală obținută, sau care va fi a fi obținută de furnizor, din partea cumpărătorului, sau a beneficiarului sau a unui terț, plus subvențiile legate de prețul acestor tranzacții.
“Baza de impozitare cuprinde următoarele:
impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede astfel, cu excepția TVA;
cheltuielile accesorii, cum sunt comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului.
Baza de impozitare nu cuprinde:
rabaturile, remizele, risturnurile, alte reduceri de preț acordate de furnizori;
valoarea ambalajelor de marfă care circulă între furnizori și client prin schimb, fără facturare;
dobânzile care au fost percepute după data livrării sau prestării, pentru plăti cu întârziere;
sume reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitive și irevocabilă, penalizările, sau orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale”.
În ceea ce privește importul de bunuri, baza de impozitare cuprinde valoarea în vamă a bunurilor, la care adăugăm toate taxele, impozitele, comisioanele datorate în afară României, precum și cele datorate în România, ca urmare a importului de bunuri efectuat.
Potrivit codului fiscal, în România sunt utilizate următoarele cotele de TVA:
cota standard este de 24%, aplicată asupra bazei de impozitare pentru toate operațiunile care nu sunt scutite și nici nu beneficiază de cota redusă;
cota redusă de 9% aplicată asupra bazei de impozitare pentru bunurile și serviciile următoare: livrarea de manuale școlare, cărți, reviste, ziare, cu excepția celor destinate exclusive sau în principal publicității; livrarea de proteze, cu excepția celor dentare, medicamente de uz uman și veterinar, produse ortopedice, cazarea în cazul sectorului hotelier;
cota redusă de 5% aplicată asupra bazei de impozitare pentru livrearea locuințelor, inclusive a terenurilor pe care sunt construite,
Potrivit anunțului făcut de Guvernul României:” reducerea de la 1 iunie a TVA-ului la 9% de la 24% se aplică nu doar la alimentele de bază, ci pentru toate produsele agoalimentare, băuturile nealcoolice și serviciile din alimentația publică fără diferențiere”.
În urma aplicării acestei cote reduse de la 1 iunie, nici o societate nu este obligată să își reducă prețul de vânzare cu amănuntul începând cu această dată. De exemplu, dacă am o firmă producătoare de legume, iar în luna mai am vândut o legume cu 10 lei, care include TVA de 24%, pot și după 1 iunie să vând aceleași legume, la același preț, numai că TVA-ul colectat și inclus în preț este de 9%, iar marjă de profit va fi mai mare. TVA neexigibillă 4428 aferenta prețului de vânzare cu amănuntul se transfera în contul de adaos 348. De asemenea nu se ajusteza nici TVA dedusa la achizițiile acestor produse, chair dacă atunci când am efectuat achiziția am dedus TVA de 24%, iar la vânzarea lor voi colecta 9%. De exemplu, în cazul unei firme care desfășoară activitate de comerț en-gros de fructe-legume: dacă în luna mai se achiziționează două kilograme de fructe cu 9 lei, TVA de 24%, și le vând în iunie cu 10 lei, TVA 9%, nu vom ajusta TVA dedusa inițial. Se face ajustare pe TVA în momentul în care deduci TVA la achiziție iar apoi îți dai seama că este o operațiune scutită fără drept de deducere, ori în exemplu prezentat se colecteză TVA la o cotă redusă.
O noutate adusă taxei pe valoarea adăugată în anul 2012, prin OUG nr.15/2012, este cea a taxei pe valoarea adăugată la încasare.” Sistemul TVA la încasare reprezintă unul dintre cele mai problematice paliere fiscale, a cărui modalitate de aplicare în situații reale da naște la multiple semne de întrebare”. Aplicarea acestui sistem presupune că TVA nu se va mai colecta la emiterea facturii, ci la încasarea ei, și nu se va mai deduce la primirea facturii, ci la plata ei, acest lucru generând și o excepție de la regulă generală privind exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată.
Potrivit art153 Cod fiscal: “sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:
persoanele impozabile care au sediul activității economice în România, care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data inregistrarii în scopuri de TVA;
persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cu sediul în România, a căror cifra de afaceri în anul calendaristic precedent nu a deposit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care întrunește condițiile de mai sus, dar care nu a aplicat sistemul TVA la încasare în anul precedent, dar care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplica sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a două perioade fiscale din anul următor celui în care nu a deposit plafonul.”
Prin excepție de la precizarea de mai sus, nu vor aplica sistemul TVA la încasare persoanele care nu au sediul activităților economice în România, indiferent de cifra de afaceri realizată.
Persoanele care aplică sistemul TVA la încasare vor aplica următoarele reguli:
pentru livrările efectuate, TVA se va colecta la încasarea facturii, dar nu mai târziu de a 90 a zi calendaristica de la data emiterii facturii. Dacă facture nu s-a emis în termenul legal, atunci TVA va trebui colectat cel târziu în a 90 a zi de la încheierea perioadei în care trebuia emisă facture;
pentru toate ahizitiile efectuate, TVA se deduce strict la data platii facturii.
În cazul persoanelor care nu aplică acest sistem, pentru livrările efectuate, TVA va fi colectată potrivit regulilor standard, iar în cazul achizițiilor de la persoane care aplică TVA la încasare, TVA se va deduce la data plătii facturii.
În ceea ce privește plata TVA la bugetul de stat, TVA datorată, se stabilește pe fiecare perioadă fiscală (luna, trimestru, semestru sau an). Aceasta se plătește pe bază de deconturi ale plătitorilor de TVA, calculată că diferența între TVA colectata și TVA deductibilă. Astfel, dacă TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectata, atunci va rezulta un TVA de rambursat; în sens invers va rezulta o taxă de plată către bugetul de stat.
Plătitorii de TVA care în anul precedent au realizat o cifră de afaceri mai mare sau egală valorii de 100.000 euro/an, sunt obligați să își determine TVA-ul lunar.
1.2. Accizele sau taxele pe consumație
“Taxele de consum sunt impozite indirecte al căror subiect este producătorul și/sau comerciantul, al căror obiect este produsul/serviciul ce se consuma sau încasările realizate prin vânzările lor, iar suportatorul este consumatorul final.”
Dacă taxa pe valoarea adăugată reprezintă o taxă generală de consum care cuprinde toate fazele circuitului economic, accizele sunt tot impozite indirecte, dar ele se stabilesc numai asupra unor anumite categorii de bunuri. Teoria economică recomandă aplicarea taxelor speciale de consumație asupra bunurilor cu cerere inelastică. Astfel, accizele se percep numai asupra anumitor produse, care reprezintă, în general, bunuri de larg consum cu pondere mare și constantă în consumul populației.
În România se practică accize pe produse după cum urmează:
alcool etilic alimentar, băuturile alcoolice și orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care conțin alcool etilic alimentar. produse din tutun. În această categorie intră țigarete, țigări și țigări din foi, tutun destinat fumatului, tutun de mestecat.
produse petroliere. Din această categorie fac parte: benzină premium, benzină fără plum, motorina auto.
cafea verde, cafea prăjită, cafea solubilă, inclusiv amestecuri de cafea solubilă.
ape minerale și gazoase care conțin zahăr sau substanțe aromatizate.
confecții de blănuri naturale, cu excepția celor de iepure, oaie, capră.
articole din cristal, bijuterii din aur și/sau platină, cu excepția verighetelor.
autoturisme echipate cu motor cu benzină sau motor Diesel.
parfumuri, apa de colonie și apa de toaletă.
aparate video de inregitrat sau de produs, cuptor cu microunde, aparate aer condiționat.
arme de vânătoare sau arme de uz personal.
Faptul generator: produsele menționate anterior sunt supuse accizelor în momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor.
Exigibilitatea: acciza devine exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România. În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza devine exigibilă la data când se constată o pierdere sau o lipsă a produsului accizabil. În cazul în care pierderea sau lipsurile intervin în perioada în care produsul se afla în regim suspensiv, nu se aplică prevederea anterior menționată, și plata accizei nu se datorează bugetului de stat.
Dacă produsele accizabile sunt mișcate dintr-un antrepozit fiscal către un alt antrepozit fiscal, fie el din România, sau alt stat membru, sau către un destinatar înregistrat din UE, sau către o țară din afara teritoriului comunitar, atunci aceste produse nu sunt considerate a fi eliberate spre consum.
În cazul în care produsele accizabile care au fost deja eliberate spre consum într-un stat membru sunt deținute în scopuri comerciale în alt stat membru pentru a fi livrate sau uitilizate pe teritoriul acestuia, produsele în cauză sunt supuse accizelor, iar accizele devin exigibile în acest alt stat membru.
Accizele se calculează în cota și rata de schimb în vigoare la momentul în care acciza devine exigibilă:
pentru cafea și cafea solubilă accizele se calculează prin aplicarea sumelor fixe stabilite în echivalent euro pe unitatea de măsură. În acest caz, acciza se datorează o singură dată.
în cazul țigaretelor, se datorează la bugetul statului, acciza stabilită în echivalent euro pe 1000 țigarete, la care se adaugă cota procentuala aplicată prețurilor maxime de vânzare cu amănuntul declarate.
pentru produsele petroliere, accizele sunt stabilite în echivalent euro/ tonă de produs.
în cazul băuturilor spirtoase, se datorează către bugetul de stat, o acciza specificata în echivalent euro pe hectolitru pur, la care se adăuga o acciza procentuală de 1% aplicată asupra prețului cu amănuntul maxim declarat.
Pe perioada producerii produselor, transformării lor sau deținerii acestora, plata accizelor către bugetul de stat este suspendată. Acestea sunt supuse accizarii în momentul în care ies din antrepozitul fiscal.
Există și excepții de la plata accizelor, acestea fiind pentru următoarele:
„produsele aflate în regimuri vamale suspensive;
tutunul prelucrat pentru efectuarea de teste științifice;
combustibil pentru aeronave, altele decât aviația turistică în scop privat;
combustibil pentru navigația în ape comunitare;
energia electrică folosită în scopul producției energiei electrice;
energia electrică provenită din surse regenerabile de energie;
produsele exportate direct de operatorii economici producători sau prin operatorii economici care își desfășoară activitatea pe bază de comision;
orice produs importat, provenit din donații sau finanțat direct din împrumuturi nerambursate, precum și din programe de cooperare științifică și tehnică, acordat instituțiilor de învățământ sănătate și cultură, ministerelor, sindicatelor, patronatelor;
alcoolul folosit pentru obținerea oțetului, medicamentelor, aromelor alimentare;
etc.”
Termenul de plată a accizelor la bugetul statului este de până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă. Orice plătitor de accize are responsabilitatea să își calculeze corect, să plătească la termenul legal accizele către bugetul statului și să depună la timp declarațiile de accize.
Taxele vamale
“Taxele vamale sunt impozite indirecte, al căror subiect este agentul economic ce efectuează operațiuni de comerț exterior, al căror obiect este valoare în vamă a respectivei operațiuni și al căror suportator este, în principal, consumatorul final”.
Intervenția statului în comerțul internațional, se realizează pe calea directă sau indirectă. Cea directă intervine prin măsuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor, sau prin reglementarea schimburilor, iar cea indirectă de realizează prin impozitarea schimburilor vamale, adică prin taxele vamale.
În funcție de obiectul lor, taxele vamale pot fi clasificate în:
Taxe vamale de import: au ponderea cea mai mare, fiind plătite de importatori odată cu depunerea documentelor necesare pentru a atesta efectuarea tranzacției. Taxa vamală se adauga la prețul de cumpărare, aceasta taxa fiind suportată în final de către consumatorul final;
Taxe vamale de export: se aplică la valorea exporturilor și sunt mai rare deoarece frânează exportul, iar efectele asupra balanței comerciale nu ar fi întocmai bune;
Taxe vamale de tranzit nu afectează producția sau consumul, dar trebuie platie deoarece este utilizat teritoriul național pentrui tranzitul mărfurilor.
Zonele libere
Conform Codului Vamal al României , pe teritoriul țării noastre pot fi instituite prin lege porturi și zone libere în care bunurile introduse sau scoase fac excepții de la plata taxelor vamale. Din aceste excepții fac parte și porturile și zonele libere care nu fac parte din teritoriul vamal al României.
Legea Nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, oferă cadrul juridic adecvat pentru o bună organizare și funcționare a acestora. Pentru a utiliza cursul legal pentru existenta zonelor libere, trebuie remarcate următoarele aspecte:
Zonele libere fac parte din teritoriul Statului Român și li se aplică legislația națională.Supravegherea vamală se face numai în limitele zonelor libere.
În zonele libere sunt admise mijloace de transport , mărfuri și alte bunuri fără restricții, privindtara de origine, de proveniența sau de destinație;
Administrarea zonelor libere se realizează de administrațiile zonelor libere care se organizeazasi funcționează ca regii
Activitățile care se pot efectua în zonele libere sunt:manirea, depozitarea , sortarea ,
Măsurarea, ambalarea, condiționarea, prelucrarea, asamblarea, vânzarea, cumpărarea, fabricarea, expertizarea, dezmembrarea mărfurilor, organizarea de exporturi de bursă și financiar bancare, transport și expediții interne și internaționale, închirierea sau concesionareacladirilor și spațiilor de depozitare și a spațiilor neamenajate destinate construirii de obiectiveeconomice și hoteluri, controlul calitativ și cantitativ al mărfii, aprovizionarea navelor și a altor mijloace de transport, prestări de servicii și a altor activități specifice zonelor libere.
Plata taxelor vamale se face de către importator sau de către comisionarul în vamă, în contul unității care a efectuat vămuirea. Mărfurile sunt considerate ca fiind legal introduse în țara numai după prezentarea documentelor prin care se dovedește plata taxelor vamale. Neplata sau nerespectarea normelor cu privire la regimul vamal de către persoanele juridice sau fizice, constituie o încălcare a normelor și atrage după sine răspundere contravențională, disciplinară sau civilă.
În funcție de valoarea bunurilor scoase sau introduse în țara sau de felul acestor bunuri, sunt excepții pentru care taxa vamală nu se aplică: călătorii cu domiciliul în străinătate pentru care bunurile introduse temporar în țară, călătorii romani sau străini, călătorii romani sau străini în cadrul micului trafic de frontiera cu îmbrăcăminte și încălțăminte sau bagajul neînsoțit pe baza unui inventar zivat de organele vamale.
Capitolul II. Controlul taxelor și impozitelor indirecte
„Controlul fiscal se exercită de către Ministrul Finanțelor și unitățile sale teritoriale prin organele de control fiscal și aparatul fiscal. Acesta cuprinde controlul declarațiilor depuse de contribuabili, al documentelor utilizate pentru stabilirea impozitelor și taxelor, cât și controlul altor documente depuse de contribuabili în scopul obținerii unor reduceri, restituiri și rambursări”.
Contribuabilii sunt obligați să declare la termenele stabilite de lege și cu sinceritate veniturile realizate și toate valorile care generează titluri de creanța fiscală. Controlul fiscal se desfășoară la sediul contribuabilului, organele având obligația să exercite controlul fiscal în așa fel încât să afecteze cât mai puțin desfășurarea activităților curente ale contribuabilului.
Sustragerea contribuabililor de la obligațiile fiscale reprezintă evaziune fiscală. În sfera de evaziune fiscală se include și ascunderea sub diferite forme a surselor și cuantumului de venituri impozabile. Evaziunea fiscală poate fi frauduloasă sau legală.
Evaziunea fiscală frauduloasă se prezintă sub forma nedeclararii materiei impozabile, declararea unor venituri impozabile inferioare celor reale, conducerea unor contabilități defectuoase sau nesincere.
Evaziunea fiscală legală constă în sustragerea practicată ca urmare a interpretărilor reglementărilor legale, potrivit cărora unele venituri nu sunt impozabile.
Programarea controlului fiscal se face în funcție de mărimea contribuabililor, domeniul de activitate și gradul de pregatire-experientă al inspectorilor. Contribuabilii mari se controlează anual, în timp ce cei mici și mijlocii se controlează la intervale mai mari de un an.
Procesul-verbal și raportul privind rezultatele inspecției fiscale trebuie redactat astfel încât acesta să poată fi citit independent de alte documente și să nu dea posibilitatea mai multor interpretări.
2.1 Controlul taxei pe valoarea adăugată
Este cunoscut faptul că, succesul colectării TVA, depinde într-o mare măsură de cooperarea agenților economici. Pentru acest lucru, este esențial ca inspectorii care efectuează controlul asupra acestui impozit indirect, să înțeleagă cum își desfășoară activitatea agenții economici și care sunt cerințele inerente la care aceștia sunt supuși.
Există mai multe tipuri de controale ale plătitorilor de TVA, cu scopuri sau obiective specifice:
Controlul înregistrării agentului economic ca plătitor de TVA.
Este prevăzut, de regulă, în momentul când se consideră că acesta îndeplinește condițiile de plătitor de TVA, dar nu este înregistrat la organul fiscal. Agenții economici, în ceea ce privește înregistrarea la organele fiscale, sunt obligați:
la începerea activității, precum și în cazurile și în condițiile stabilite prin prezenta lege, persoanele impozabile sunt obligate să se înregistreze ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, urmând procedurile privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe;
să solicite organului fiscal scoaterea din evidență că plătitori de taxa pe valoarea adăugată, în caz de încetare a activității, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectivă.
Controlul informativ, efectuat pentru informarea agenților economici, nou înregistrați, privind drepturile și obligațiile pe care aceștia le au, rezultate din regimult TVA.
Controlul rambursării TVA.
Scopul acestui tip de control este verificarea documentelor privind cererea de rambursare, perioadele precedente sau ulterioare cererii nu trebuie să facă scopul vizitei. Acest control, presupune verificarea: condițiilor de depunere a cererii de rambursare (aceasta se depune în termen de șase luni de la încheierea anului calendaristic, în care taxa devine exigibilă), informațiilor de natură financiară ( aspecte ca: suma solicitată la rambursare, codul IBAN al contului în care se dorește ca sumă să fie transferată, numele complet al titularului, numele băncii, numărul facturilor ce însoțesc cererea, numărul anexelor, numărul documentelor de import), suma soliocitată ( se au în vedere operațiunile ce stau la baza sumei), deciziei de rambursare a TVA și efectuarea compensării sau restituirii.
Pe baza constatărilor cuprinse în referatul de analiză și, după caz, în procesul-verbal întocmit ca urmare a cercetării la fața locului, compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal întocmește Decizia de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, stabilite în alt stat membru al Uniunii Europene.
Controlul de rutină a TVA
Aceasta este o activitate limitată la controlul sediului plătitorului, având ca și scop menținerea legăturii cu contribuabilul și urmărirea modului în care respectă obligațiile privind TVA. Scopul principal al controlului de rutină este compararea conturilor și documentelor care constituie evidența zilnică a activitătii plătitorului cu deconturile depuse, pentru a vedea corectitudinea sumelor plătite.
Controlul încrucișat presupune efectuarea mai multor vizite la diferiți agenți economici, pentru a verifica aplicarea TVA la unul sau mai multe produse, în fiecare etapă a producerii lor și a distribuirii până la consumatorul final.
Controlul de fond al tuturor impozitelor, implică o operațiune realizată la sediul plătitorului, și are ca și scop verificarea aspectelor de aplicare de către agentul; economic a legilor și reglementărilor fiscale pe o perioadă mai lungă de timp.
În ceea ce privește soluționarea deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare depuse de persoanele impozabile pentru sume mai mari de 10 000 RON, conform Ordinului OMFP 491/2014 se aplică stabilirea standardului individual negativ, care reprezintă valoarea maximă ce poate fi rambursata fără inspecție fiscală sau analiza documentară. Pentru stabilirea acestei sume, se ține cont de comportamentul fiscal al persoanei impozabile, care trebuie să fie în condiții de activitate normală și continuă.
SIN-ul se stabilește trimestrial, la valoarea de 1 unitate, iar rambursarea se efectuează numai în urma inspecției fiscale în cazurile prezentate:
pentru persoanele impozabile ce prezintă fapte de natura infracțiunilor înscrise în cazierul fiscal;
pentru persoanele impozabile pentru care nu există suficiente date pentru a fi întocmită fisa de calcul SÂN;
pentru persoanele impozabile nou înființate;
pentru persoanele impozabile care nu au bunuri imobile sau mobile în patrimoniu;
pentru persoanele impozabile pentru care SIN-ul prezintă o valoare negativă, adică suma colectată de TVA este mai mare decât suma deductibilă în perioada de referință;
pentru persoanele impozabile pentru care perioada fiscală aprobată de către organul fiscal este anul sau semestrul;
pentru persoanele impozabile ce prezintă un risc mare, informație deținută de către activitatea de inspecție fiscală.
În procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adăugată, este specificat faptul că stabilirea riscului fiscal mare al unei persoane impozabile, este realizat de către departamentul de specialitate și pe baza informațiilor obținute de la organele de inspecție fiscală pentru persoana impozabilă în cauză.
Organele de inspecție fiscală au responsabilitatea de a anunța compartimentul de specialitate cu privire la persoanele impozabile ce prezintă un risc fiscal ridicat. Aceasta înștiințare va fi trimisă sub forma unui referat motivat, aprobat de către conducătorul activității de inspecție fiscală.
„SIN-ul, conform procedurii fiscale se stabilește după cum urmează:
Prima etapă: SIN-ul brut se stabilește că diferența între media TVA-ului colectat și media TVA-ului deductibil în perioada de referință
A doua etapă: SIN-ul se stabilește prin colectarea SIN-ului brut cu indicele de inflație și prin ajustarea sumei astfel stabilite, în funcție de punctajul obținut pe baza indicatorilor, astfel:
Majorare cu 30%, pentru cei care realizează un punctaj cuprins între 0-155 puncte;
Majorare cu 20%, pentru cei care realizează un punctaj cuprins între 156-200 puncte;
Majorare cu 10%, pentru cei care realizează un punctaj cuprins între 201-251 puncte;
0%, pentru ceio ce realizează un punctaj mai mare de 251 puncte”.
În urma acestor tipuri de controale, se constată dacă agenții economici au respectat cu precădere legile emise de organul fiscal, pentru a se evita producerea de evaziune fiscală. Acțiunile de control evidențiază ca principale, următoarele fapte care conduc la evaziune fiscală:
aplicarea eronată a regimului deducerilor;
necuprinderea unor operațiuni ce intră în sfera TVA, în baza de calcul a taxei sau nerecuprinderea în TVA a tutror facturilor;
neevidentierea și nevirarea TVA aferente avansurilor încasate de la clienți;
neînregistrarea că plătitor la atingerea plafonului de 220.000 lei;
erori de calcul;
neutilizarea sau utilizarea defectuose a formularisticii tipizate;
nerespectarea procedurilor privind prețurile de transfer.
În funcție de rezultatele verificării, organele de control dispun măsuri pentru: urmărirea diferenței de plată sau restituirea sumelor încasate în plus de bugetul de stat, stabilirea TVA datorată bugetului de stat prin estimare, suspendarea activității unui agent economic până la efectuarea platii TVA, în cazurile în care se constată întârzieri repetate sau intenționate, aplicarea amenzilor contravenționale și calcularea majorărilor de întârziere.
2.2 Controlul accizelor
Constituind o sursă importantă de venituri bugetare și fiind și ușor de procurat, prin accize se urmăresc obiectivele bugetare, dar și de eficinta administrativă. Taxarea unui bun trebuie să fie invers proporțională cu elasticitatea cererii în raport cu prețul. Accizele, corespund în general voinței de descurajare a consumurilor excesive de bunuri din anumite categorii, considerate produse de lux, drept urmare, organele de control acorda o importanță deosebită controlului acestui tip de impozite indirecte.
În sens larg, obligațiile plătitorilor constau în:
înregistrarea la organul fiscal teritorial ca plătitor de impozite și taxe;
ținerea corectă și la zi a evidentelor contabile;
cunoașterea și aplicarea legislației fiscale;
facilitarea verificării către inspectorii fiscali
organizarea evidentei accizelor prin înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică a operațiunilor prevăzute cu acciza;
întocmirea și depunerea până pe 30 aprilie a anului următor celui de raportare la organele fiscale teritoriale a decontului privind accizele.
Pornind de la obligațiile plătitorilor, putem identifica următoarele cazuri de evaziune fiscală cu privire la accize:
diminuarea bazei de impozitare pentru calculul accizelor, prin neincluderea în calcul a tuturor elementelor de costuri: taxe vamale, cheltuieli de transport și depozitare a mărfurilor;
calcularea eronată a accizelor;
falsificarea documentelor de import cu scopul de a încadra mărfurile importate la o altă categorie de mărfuri, prin care cota de acciza este mai mică;
producerea și comercializarea clandestină a mărfurilor supuse accizelor;
nedeclararea la organele fiscale a unuor depozite;
necalcularea accizelor aferente modificărilor de concentrație alcoolică;
diminuarea bazei de impozitare prin comercializarea la prețuri situate sub cota de piață.
Producția și transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal. Deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora. Antrepozitul fiscal trebuie să fie autorizat să funcționeze în această calitate de către Ministrul Finanțelor Publice, în acest sens, antrepozitarul trebuie să depună o cerere la autoritatea fiscală teritorială la care este înregistrat în scopuri de taxa pe valoarea adăugată.
Astfel oragnul fiscal va urmări ca cerea să fie întocmita utilizând modelul prevăzut în anexe la norme, și bineînțeles, va avea în vedere respectarea obligațiilor de către orice antrepozitar autorizat, după cum urmează:
instalarea și menținerea încuietorilor, sigiliilor, instrumentelor de măsură sau a altor instrumente similare adecvate necesarte securizării bunurilor amplasate în antrepozit;
depozitarea în antrepozit numai a bunurilor stabilite prin lege;
ținerea evidentelor exacte și actualizate cu privire la bunurile deținute în antrepozite;
asigurarea accesului autorităților fiscale competente în orice zonă a antrepozitului;
prezentarea bunurilor deținute în antrepozit pentru a fi inspectate de organele fiscale competente, la cererea acestora;
conformarea cu alte cerințe impuse prin norme.
În ceea ce privește controlul fiscal al accizelor, inspectorii financiari au în vedere identificarea agenților economici producători și importatori de produse la care se datorează accize, verificarea modului de calcul al accizelor, aplicarea corectă a cotelor procentuale asupra bazei de impozitare în funcție de sursa de proveniență a produselor, restituiri pentru bunurile cumpărate de la producători din țară și revândute la export, iar pentru cei ce nu respecta legislația fiscală în domeniu, sacnctiuni sau majorări.
Pentru produsele accizabile eliberate spere consum în țara noastră, și care ulterior sunt exportate, cel care efectuează exportul, are dreptul de restituire a accizelor, conform normelor metodologice. Restituirea accizelor aferente exporturilor se realizează cu respectarea de către agentul economic a următoarelor condiții:
depunerea la organele fiscale teritoriale a unuei cereri tip de restituire a accizelor aferente produselor exportate;
justificarea exportului pe bază de documente ( factura externă, declarație vamală de export) care să ateste realizarea efectivă a exportului;
dovada achitării accizelor aferente produselor achiziționate de pe piața internă și exportate.
Plata accizelor se face până pe 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă, iar lunar, orice plătitor de acciza are obligația de a depune o declarație de acciză, chiar dacă acesta nu datorează plata accizei pentru luna respectivă.
2.3 Controlul taxelor vamale
Supravegherea vamală și controlul vamal cuprinde orice acțiune a autorităților vamale, în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale și a altor norme aplicabile mărfurilor și bunurilor care sunt sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală și controlul vamal ulterior, se realizează de către Autoritatea Natioanală a vămilor prin direcția de supraveghere și control vamal.
Direcția generală a vămilor are ca și atribuții principale:
organizarea, intrumarea și controlarea activităților vamale;
exercitarea controlului de supraveghere pe întreg teritoriu național, a respectării legislației vamale în procesul operațiunilor de import, export și tranzit;
verificarea modului de declarare de către titularul operațiunii vamale sau de către comisionarul vamal, a drepturilor cuvenite bugetului de stat;
efectuarea de investigații de supraveghere și verificări în cazurile în care sunt semnalate situații de încălcare a legislației vamale;
încasează și virează drepturile cuvenite bugetului de stat.
Personalul din cadrul serviciilor de supraveghere și control vamal, execută acțiuni de control la agenții economici din zona de competenta teritorială. Acțiunile de control asupra mijloacelor de transport, la depozite, în locuri de producție și comercializare se pot efectua la orice oră din zi sau noapte, iar la agenții economici, controlul se efctueaza în zilele în care aceștia au activitate.
În vederea controlului vamal, actele ce se întocmesc la verificarea taxelor vamale sunt:
Procesul verbal de control, care nu trebuie să conțină elemente și descrieri personale, neconcludente, și trebuie să se bazeze pe documente expuse clar și precis;
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, întocmit de organele de control în momentul în care au fost constatate nereguli;
Procesul verbal de constatare preliminară, încheiat în situația în care în urma controlului au reieșit săvârșirea unor fapte penale, și se înaintează parchetelor, împreună cu corpul delict și cu buletinele de analiza;
Nota de constatare
Nota unilaterală, întocmit în cazul în care în urma controlului nu au fost constatate abateri, iar în acest caz organele de control trebuie să menționeze concret documentele controlate și constatările făcute;
Procesul verbal de predare primire, atunci când este cazul se preleva probe în vederea determinării mărfii;
Actul de valorificare a constatărilor rezultate din control;
Aviz de urmarire-incasare;
Proces verbal de ridicare a documetelor, probelor și de prelevare a mostrelor;
Nota de prezentare, care se anexează la actele de control încheiate și care cuprinde: organele ce au contribuit la săvârșirea faptelor constatate, problemele ce necesită control în continuare, și măsurile care trebuie luate în continuare luate de către agentiin economici sau unitatea vamală controlată, precum și de organul care a dispus controlul.
Buletin de analiza.
În vederea stingerii creanțelor fiscale, plățile către organele fiscale se efectuează prin intermediul băncilor, trezoreriilor și a altor instituții autorizate să deruleze operațiuni de plată.
Stingerea creanțelor fiscale se mai poate face și prin compensare. În conformitate cu prevederile articolului 116 din Codul de Procedura Fiscală, „prin compensare, se sting creanțele statului sau unităților administrativ teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de debitor cât și pe cea de creditor, cu condiția că respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică”
Capitolul III : Gestiunea și controlul taxelor și impozitelor
indirecte la societatea JTI Manufacturing SA
3.1 Prezentarea companiei
JTI România, face parte din grupul Japan Tabacco Internațional (JTI), o companie internațională de tutun, deținută de Japan Tabacco, al 3 lea jucător ca mărime al acestei industrii, cu un procent de 12% din piața globală, și o capitalizare de piață de 32 miliarde de USD. Grupul JTI a fost înființat în anul 1999, când Japan Tabacco a achiziționat pentru suma de 8 miliarde de USD o serie de filiale ale companiei R.J. Reynolds.
JTI România a fost înființată în 1994, și se prezintă pe piața sub formă a două entități: JTI Manufacturing SA și JT (Intrernational) România SRL. În același an, JTI era prima companie de tutun care începea să producă local. Compania se afla printre cei mai mari exportatori din economie în 2014, trei pătrimi din producția JTI intreptandu-se către export, în aproximativ 50 de țări din toată lumea.
Societatea are reprezentante în peste 40 de țări, și își desfășoară activități de vânzare în mai mult de 120 de țări, având un portofoliu care include peste 90 mărci de țigarete. În România, JTI produce și comercializează cunoscute mărci de țigarete, cum ar fi: Camel, Winston, Monte Carlo, Wincester, More., fiind unul dintre principalii producători de țigarete de pe piața autohtonă, principalii săi competitor fiind British American Tobacco și Philip Morris.
JTI reprezintă o industrie foarte importantă pentru bugetul de stat, fiind al doilea mare contribuabil după companiile petroliere, dar în același timp este și foarte vulnerabilă la factorii externi. Principala amenințare pentru companiile producătoare de tutun o reprezintă contrabanda, aceasta fiind o consecință a unor factori, ca de exemplu: politica fiscală sau cadrul legislativ.
3.2 Aplicarea taxelor și impozitelor indirecte la SC JTI Manufacturing SA
Societatea JTI Manufacturing SA, autorizată că antrepozit de producție de produse accizabile livrează către un antrepozit de accize din Germania cantitatea de 1 000 KU țigarete. Societatea emite factura nr.206, din data de 03.03.2015, valoarea facturată fiind de 20 000 EUR. Cursul de schimb de la data facturii este de 4.4157 RON/EUR.
Evidențierea în contabilitate este următoarea:
Din punct de vedere accize, livrarea de produse accizabile de la un antrepozit către un alt antrepozit este o operațiune scutită;
4111 = 711 88 314 RON
“Clienți” “Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
Din punct de vedere TVA, antrepozitul fiscal de producție funcționează și ca un antrepozit de TVA, în consecință această operațiune este o scutire provizorie, exigibilitatea TVA intervine la momentul în care bunurile părăsesc regimurile menționate.
La emitearea facturii furnizorul nu calculează TVA pe factura și menționează articolul din Codul fiscal aplicat acestei scutiri. (art 133)
Aceiași societate, achiziționează în vederea producerii de țigarete, materii prime neaccizabile de la un furnizor din Olanda. Pentru această achiziție, societatea primește factura nr. 544 din data de 06.03.2015 în valoare de 5 000 EUR. Cursul de schimb de la data facturii este 4,4192 Ron/EUR.
În contabilitatea societății, se evidențiază următoarele:
Înregistrarea achiziției de materii prime
601 = 401 5 000 EUR * 4,4192 RON/EUR = 22 096 RON
“Cheltuieli cu materiile prime” "Furnizori”
Înregistrarea taxării inverse
4426 = 4427 22 096 * 24% = 5 303,04 RON
“TVA deductibilă” “TVA colectată”
Din punct de vedere TVA, achiziția de mai sus este o achiziție intracomunitară, beneficiarul find obligat la plata taxei prin metadata taxării inverse. Această operațiune se raportează în Decontul de TVA (Formular 300) și în Declarația recapitulativă (Formular 390) din lună martie 2015.
Cu ocazia inventarierii efectuată de către auditul intern al societății JTI Manufacturing SA în luna martie 2015, se constată minusuri în gestiune la următoarele active imobilizate:
Motostivuitor, valoare contabilă de 45 000 RON, achiziționat în 2012, durata de amortizare fiind de 10 ani, metoda de amortizare fiind cea liniara;
Mijloace de transport 30 000 RON, din care valoarea rămasă este zero.
Durata rămasă de amortizat este de 5 ani
Valoarea rămasă de amortizat este de 45 000 RON- 45 000 RON/10 * 5 = 45 000 RON – 22 500 RON = 22 500 RON
Amortizarea rămasă = 22 500 * 1/5 = 4500
Lipsurile constatate la inventar nu se împută gestionarilor. Înregistrările contabile conforme cu directivele europene pentru această societate sunt:
Înregistrarea minusurilor constatate la utilaje (motostivuitor):
% = 2131 45 000 RON
2813 “Echipamente tehnologice”
“Amortizarea instalațiilor, mijloacelor 22 500 RON
de transport, animalelor și plantelor”
6583 22 500 RON
“Cheltuileli privind activele cedate
și alte operații de capital”
În ceea ce privește TVA aferentă lipsurilor, înregistrarea în contabilitate este următoarea:
635 = 4426 22 500 RON * 24% = 5 400 RON.
“Cheltuieli cu alte impozite, “TVA deductibilă”
taxe și vărsăminte assimilate”
Înregistrarea minusurilor constatate la inventor la mijloacele de transport:
2813 = 2133 30 000 RON
“Amortizarea instalațiilor, mijloacelor “Mijloace de transport “
de transport, animalelor și plantelor”
În cazul activelor complet amortizate constate lipsă la inventar, neimputabile, nu se datorează TVA.
JTI Manufacturing SA a achiziționat pe 12 martie 2015, din Elveția 360 cartușe de țigarete, marca Camel, la prețul de 27,77 CHF/cartuș. Fiecare cartuș are câte 10 pachete de țigarete, iar fiecare pachet conține 20 de țigarete. Prețul de vânzare cu amănuntul 14 RON. Transportatorii externi, au facturat produsele transportate cu 500 CHF. Produsele au fost asigurate pe parcursul transportului, iar valoarea acestor servicii a fost de 200 CHF. Factura este scadentă în 15 zile.
Cursul CHF la data achitării facturii este de 4,2664 RON, iar la data înregistrării declarației vamale de 4,2462 RON. Pentru aceasta achiziție, se plătesc în vamă taxe vamale de 10%, și TVA corespunzătoare.
În contabilitatea societății se vor înregistra uramatoarele:
Înregistrarea facturilor externe pentru bunurile livrate și serviciile prestate.
Taxele vamale, accizele, cheltuielile cu transportul și asigurarea intra în costul mărfurilor.
a.1) înregistrarea achiziției de mărfuri:
371 = 401 360 baxuri * 27,77 CHF/bax * 4,2462 = 42 450,11 RON.
“Mărfuri” “ Furnizori’
a.2) inregistratea transportului de mărfuri:
371 = 401 500 CHF * 4,2462RON/CHF = 2 123,10 RON.
“Mărfuri” “ Furnizori’
a.3) inregistratea asigurării de mărfuri:
371 = 401 200 CHF * 4,2462 RON/CHF = 849,21 RON.
“Mărfuri” “ Furnizori’
Înregistrarea taxelor vamale
371 = 446 4 542, 24 RON.
‘Marfuri” “ Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
Calculul taxelor vamale = (42 450, 11 RON+ 2 123, 10 RON+ 849, 21 RON) * 10% = 45 422,42 RON * 10%= 4 542,24 RON.
Calculul accizei
Acciza totală = acciza specifică + acciza advalorem = 22 654 RON + 7 056 RON = 29 710 RON
Acciza specifică = 314, 68 * Cantitate tigaretea/ mii = 314,68 * 72 000/ 1000 = 22 654 RON
Acciza advalorem = Cantitate/mii*Preț de vânzare cu amănuntul*Procent aplicat la prețul de vânzare cu amănuntul=72*14 RON*1000/20*14% = 7 056 RON
Înregistrarea accizei
635 = 446 29 710 RON
“Cheltuieli cu alte impozite, “Alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate”
taxe și vărsăminte asimilate
Achiziția de mărfuri reprezintă un import, iar TVA-ul deductibila se plătește în vamă.
Înregistrarea plăților făcute în vamă
% = 5121 34 252, 24 RON
446 “Conturi la bănci în lei”
“ Alte impozite, taxe 4 542,24 RON
și vărsăminte asimilate”-taxe vamale
446 29 710 RON
“ Alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate”-acciza
4426 = 5121 19 212, 91 RON
“TVA deductibilă” “Conturi la bănci”
Calcul TVA deductibilă plătită în vamă = (42 450,11 RON + 2 123,10 RON + 849,21 RON + 4 542,24 RON + 29 710 RON) * 24% = 79 674,66 RON * 24% = 19 212, 91RON.
Plata furnizorilor și prestatorilor externi
% = 5124 45 638,53 RON
401 “Conturi la bănci în valută” 45 422,42 RON
“Furnizori”
665 261,11 RON
“Cheltuieli din diferențe
de curs valutar”
Valoarea facturii la data înregistrării în contabilitate = 45 422,42 RON
Valoarea facturii la cursul de la data plătii = (9 997,20 CHF + 500 CHF + 200 CHF) * 4,2664 RON/CHF = 10 697,20 CHF * 4,2664 RON/CHF= 45 638,53 RON.
→ diferența de curs nefavorabilă = 45 638,53 RON – 45 422,42 RON = 261,11 RON.
Importurile vor fi raportate de către beneficiar în decontul de TVA.
JTI Manufacturing SA, antrepozitar autorizat de producție, eliberează în consum în luna martie 2015 prin vânzare către client, cantitatea de 7 000 țigarete, brand Winston. Preț de vânzare cu amănuntul declarat este de 14,5 RON, iar prețul pe KU este de 20 RON. Obținerea de țigarete a fost înregistrată în contabilitate la valoarea de 100 767 RON
La eliberarea în consum a țigaretelor intevine faptul generator pentu accize și TVA:
Valoarea accize
Acciza totală=aciza specifică+acciza advalorem = 2 202.76 RON +710.5 RON = 2 913.26 RON
Acciza specifică=314,68 *Cantitate țigarete/mii= 2 202.76 RON
Acciza ad valorem=Cantitate/mii*Preț de vânzare cu amănuntul*Procent aplicat la prețul de vânzare cu amănuntul=7*14.5*1000/20*14% = 710.5 RON.
Înregistrarea în contabilitate a vânzării de produse finite (țigarete)
4111 = % 75 948.18 RON
“Clienți” 7015 142 913.26 RON
“Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 34 299.18 RON
“TVA colectata”
Descărcarea din gestiune
711 = 345 100 767 RON
“Venituri aferente costurilor “ Produse finite”
stocurilor de produse”
Calculul TVA colectată = (Valoarea produselor vândute + Acciza) *24% = (140 000 RON + 2 913.26 RON) * 24% = 34 299.18 RON.
Înregistrarea în contabilitate a accizei
635 = 446 2 913.26 RON
“Cheltuieli cu alte impozite, “Alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate”
Taxe și vărsăminte asimilate
JTI Manufacturing SA, înregistrează în contabilitatea sa, factura nr.309 din 27.03.2015, în valoare de 4 200 RON, reprezentând contravaloarea combustibilului achiziționat pentru un angajat al companiei. Mașina este utilizată în scopul deplasării între domiciliu și locul de muncă. Administratorul are domiciliul în apropierea serviciului, și există mijloace de transport pe această distanță.
Deoarece se poate demonstra că între domiciliul administratorului și locul de muncă există mijloace de transport, această activitate, se consideră a fi în interes personal, și atrage după sine limitarea deducerii TVA-ului, și a cheltuielii cu combustibilul la 50%. În acest sens, nu trebuie să se facă dovada utilizării vehiculului pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs.
Înregistrarea contabilă va fi următoarea:
Înregistrarea TVA deductibilă 50%
% = 401 4 200 RON
6022.1 “Furnizori” 1875 RON
“Cheltuieli privind combustibilii- deductibili”
6022.2 1875 RON
“Cheltuieli privind combustibilii- nedeductibili”
4426 225 RON
“TVA deductibilă”
4426 225 RON
“TVA deductibilă”
Înregistrarea TVA dedeductibilă 50%
% = 4426 225 RON
“TVA deductibilă”
6022.2 112.5 RON
“Cheltuieli privind combustibilii- nedeductibil
6022.1 112.5 RON
“Cheltuieli privind combustibilii- deductibilă”
TVA-ul dedus se declară în decontul de TVA (Declarația 300).
Aceiași societate, primește factura nr. 244 din data de 01.03.2015 reprezentând contravaloarea de prestări servicii de securitate. Factura este scadenta în 30 zile, și este în valoare de 3 800 RON (TVA inclus). Furnizorul este înregistrat în sistemul TVA la încasare, dar societatea noastră nu aplică acest sistem.
Din punct de vedere al deducerii TVA, orice societate care achiziționează de la un furnizor care aplica TVA la încasare, are obligația să își deducă TVA-ul în momentul efectuării plății. Astfel, înregistrările în contabilitatea beneficiarului sunt:
La momentul achiziției pe data de 01.03.2015:
% = 401 3 800 RON
628 “Furnizori”
“Alte cheltuieli cu serviciile 3 064,51 RON
executate de terti’
4428 753,49 RON
“TVA neexigibilă”
La momentul plății, pe 01.04.2015:
401 = 5121 3 800 RON
“Furnizori” “Conturi la bănci “
4426 = 4428 753, 49 RON
“TVA deductibilă” “TVA neexigibilă”
JTI Manufacturing SA, primește factura nr.65 din data de 17.03.2015, în valoare de 65 800 RON fără TVA reprezentând contravaloarea reparațiilor auto, pentru un autovehicul ce îl folosește un agent de vânzări. Mașina este folosită în scopul activităților economice, iar pentru deducerea TVA-ului, a fost întocmită foaia de parcurs.
Deoarece autovehiculul a fost utilizat în scop de bussines, iar în acest sens a fost întocmită și foaia de parcurs conform legii, societatea are dreptul să își deducă TVA-ul în întregime. Înregistrarea contabilă este următoarea:
% = 401 81 592 RON
611 “Furnizori”
“Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile 65 800 RON
4426 15 792 RON
“TVA deductibilă”
JTI Manufacturing SA, primește de la o agenție de turism, factura nr.77, din data de 24.03.2015, reprezentând contravaloarea următoarelor servicii:
Cazare în România pentru angajații societății în valoare de 25 600 RON (fără TVA), TVA 9%
bilete de avion pentru deplasări interne în valoare de 11 270 RON (excusiv TVA), TVA 24%
taxe de aeroport în valoare de 1500 RON, TVA SCDD, cf 143/1/I;
asigurări medicale în valoare de 420 RON, TVA SCDD cf 141/2/6/b
Înregistrările în contabilitatea societății vor fi următoarele:
Înregistrarea cazării cu TVA 9%
% = 401 27 904 RON
625 “Furnizori”
“Cheltuieli cu deplasări, 25 600 RON
detașări și transferări”
4426 2 304 RON
“TVA deductibilă”
Înregistrarea biletelor de avion interne
% = 401 13 974 RON
624 “Furnizori”
“Cheltuieli cu transportul de , 11 270 RON
bunuri și personal”
4426 2 704,80 RON
“TVA deductibilă”
Înregistrarea taxelor de aeroport.
625 = 401 1 500 RON
“Cheltuieli cu deplasări, “Furnizori”
detașări și transferări”
Înregistrarea asigurării medicale
625 = 401 420 RON
Cheltuieli cu deplasări, “Furnizori”
detașări și transferări”
Aceiași societate, primește de la același furnizor prezentat mai sus, factura nr 78 din 24.03.2015, reprezentând contravaloarea următoarelor servicii:
Cazare externe non UE în valoare de 700 EUR, TVA SCDD, cf 152.1/5
Bilete de avion pentru deplasările în străinătate în valoare de 750 EUR, TVA SCDD cf 143/1/g;
taxe de aeroport în valoare de 57 EUR, SCDD, cf 152.1/5.
Cursul valutar la data facturii este de 4.441 RON/EUR.
Înregistrarea cazărilor externe
625 = 401 700 EUR
“Cheltuieli cu deplasări, “Furnizori”
detașări și transferări”
Înregistrarea biletelor de avion
624 = 401 750 EUR
“Cheltuieli cu transportul de , “Furnizori”
bunuri și personal”
Înregistrarea taxelor de aeroport
625 = 401 57 EUR
“Cheltuieli cu deplasări, “Furnizori”
detașări și transferări”
În luna martie societatea SC JTI Manufacturing SA, primește factura numărul 59 din data de 11. 03. 2015, reprezentând contravaloarea chiriei la raft pentru țigaretele vândute, în valoare de 8 760 RON, TVA inclus, conform contractului numărul 890 încheiat între cele două părți.
Din punct de vedere TVA, acesta este deductibila integral, deoarece serviciile achiziționate sunt în scopul realizării activităților economice, iar societatea a primit de la furnizor o notificarea de TVA chirii care a fost depusă la Ministerul Finanțelor Publice. Fără această notificare, TVA-ul aferent acestui serviciu ar fi fost scutit cu drept de deducere, conform articolului 141”Scutiri pentru operațiuni din interiorul țării”, alineatul 2, litera e.
Înregistrarea în contabilitate este următoarea:
% = 401 8 760 RON
612 “Furnizori”
“Cheltuieli cu redevențele,
locațiile de gestiune și chiriile 7 064,51 RON
4426 1 695, 49 RON
“TVA deductibilă”
În luna martie, SC JTI Manufacturing SA, a primit de la un furnizor o factură de transport intern, efectuat în luna februarie. Factura nr.12 are dată de 12.02.2015, și este în valoare de 38 950 RON (TVA inclus), TVA 24%. Factură a fost înregistrată în contabilitate după ce au fost depuse la organele fiscale declarațiile corespunzătoare.
Pentru aceasta factura se va face regularizarea de TVA și se va întocmi declarație rectificativă la Declarația 394 depusă inițial pentru luna curentă din care provin facturile, iar în Declarația 300, aceasta factura se va înregistra la rubrica Regularizări taxa dedusa-rd 30.
În ceea ce privește înregistrarea în evidență contabilă, factura de înregistrează în luna curentă:
% = 401 38 950 RON
624 31 411.29 RON
“Cheltuieli cu transportul
de bunuri și personal”
4426 7538.71 RON
“TVA deductibilă”
Societatea a livrat în luna matie țigarete către un client în valoare totală de 13 570 RON. La începutul lunii martie, pe 02.03.2015, a fost încasata doar o parte din creanță, respectiv 3 570 RON. În aceiași lună, clientul a declarat faliment, acesta nepunând la dispoziția administratorului judiciar o balanță corectă de furnizori, iar JTI nu a fost înștiințată să se înscrie la masa credală . Astfel, societatea, va fi nevoită să își ajusteze valoarea creanțelor depreciate și a bazei de impozitare, cf art 138 lit d din Codul fiscal, chiar dacă aceasta nu a fost înscrisă la masa credala.
Societatea va avea următoarele înregistrări în lună martie:
Încasarea parțial a creanței:
5121 = 4111 3 570 RON
“Conturi la bănci în lei’ “Clienți”
Reclasificarea sumei neîncasate în client incerți
4118 = 4111 10 000 RON
“Clienți incerți sau în litigiu” “Clienți”
Ajustarea valorii creanței
6814 = 491 10 000 RON
“Cheltuieli de exploatare “Ajustări pentru deprecierea creanțelor client”
privind ajustările pentru
deprecierea activelor circulante
Scăderea din evidentă a creanțelor în urma închiderii procedurii de faliment
654 = 4118 10 000 RON
“Pierderi din creanțe “Clinti incerți sau în litigiu”
și debitori diverși”
Anularea ajustării constituite
491 = 7814 10 000 RON
“Ajustări pentru deprecierea “ Venituri din ajustări pentru deprecierea
creantelor-clienti” activelor ciorculante”
Ajustarea TVA colectată la momentul vânzării
4427 = 654 1 935,48 RON
“TVA colectată” “Pierderi din creanțe și debitori diverși”
În luna martie, sosietatea a primit de la un furnizor din Franța o reducere financiară ulterioară de 9% pentru achitarea înainte de termenul stabilit în contract a unei facturi înregistrate în contabilitate în luna februarie 2015. Factura era în valoare de 4 800 EUR, TVA supus regimului de taxare inversă de 1152 EUR, iar cursul de la data facturii fiind de 4.433 RON/EUR. Pentru aceasta reducere, furnizorul a emis factura de storno nr.27 din data de 29.03.2015.
Din punct de vedere al TVA-ului, valoarea documentului “credit note” primit de la furnizorul din Franța o tratăm ca o ajustare a bazei de impozitare a TVA aferenta achiziției de bunuri efectuate în luna februarie, aceasta urmând un tratament fiscal identic cu cel aplicat pentru factură inițială. Ajustarea bazei de impozitare se înregistrează în contabilitate și se evidențiază fiscal în momentul în care intervine exigibilitatea taxei, adică în luna curentă.
În ceea ce privește conversia în lei a bazei de impozitare a TVA-ului în valută aferent achiziției intracomunitare, se va utiliza cursul de la data facturii inițiale, cf art.134, alin 9 din codul fiscal.
Înregistrările contabile pentru reducerea comercială acorda sunt următoarele:
401 = 609 1 915,56 RON
„Furnizori” „Reduceri comerciale primite”
Calculul reducerii comerciale = 4 800 EUR * 9%* 4,433 RON/EUR. = 1 915,56 RON.
Înregistrarea în contabilitatea a TVA-ului, se face prin taxare inversă, dar se evidențiază cu semnul „minus”, având loc diminuarea bazei de impozitare a TVA facturata inițial de către furnizorul din Franța.
4426 = 4427 – 459,75 RON.
„TVA deductibilă” „TVA colectată”
Calculul TVA = 4 800 * 9% * 24% * 4,433 = 459, 73 RON.
Această operațiune se va evidenția în Declarația 390 cu simbolul A pentru furnizorul care a acordat reducerea, și în Decontul de TVA 300 la rândul 5 și rândul 18.
Închiderea TVA la sfârșitul lunii martie 2015
Pe 31.03.2015 se închid conturile de TVA 4426 și 4427 și în funcție de mărimea lor va rezulta TVA de plată sau de recuperat.
Astfel, în cele ce urmează voi lua rulajele conturilor de TVA și voi calcula șoldul lor final:
Tab1. Mișcările pe rulaje ale contului contului 4426
Tab2. Mișcările pe rulaje ale contului contului 4427
Pe baza informațiilor mai sus prezentate, se va calcula TVA de plată sau de recuperat de către JTI Manufacturing SA. Astfel, SFD 4426 =43 650 RON > SFC 4427 =32 363.70 RON, rezultând de aici TVA de recuperat de 43 650 RON – 32 363.70 RON =11 286 RON.
Înregistrările în contabilitate pentru închiderea conturilor de TVA sunt:
4427 = 4426 32 363.72 RON
„TVA colectată” „TVA deductibilă”
4424 = 4426 11 286 RON RON
„TVA de recuperat” „TVA deductibilă”
3.3 Controlul intern al impozitelor și taxelor indirecte la JTI Manufacturing SA
Controlul intern al impozitelor și taxelor indirecte se realizează de către departamentul de taxe al societății. Aceștia nu au o procedură stabilită pentru efectuarea controlului, acesta desfășurându-se în funcție de cazurile existente în fiecare lună. Controlul se realizează până pe data de 15 a lunii următoare aferente perioadei de raportare, pentru că departamentul să aibă timp să își pregătească declarațiile lunare și să le depună până pe 25 a lunii următoare.
În ceea ce privește controlul accizelor, persoanele responsabile vor verifica modul de calcul al acestora, pentru a se asigura că au fost calculate și înregistrate în contabilitate conform normelor fiscale în vigoare. Pentru declararea și plata accizelor la bugetul de stat, se întocmește Declarația 120- Decont privind accizele, acciza pentru produsele din tutun, aceasta declarându-se la rândul F, regăsita la anexa1.
O atenție deosebită este acordată taxei pe valoarea adăugată, controlul pentru aceasta fiind mult mai amplu. După ce departamentul de contabilitate a închis conturile de TVA și a calculat TVA de plată sau de recuperat, se verifică dacă societatea și-a exercitat dreptul de deducere conform normelor în vigoare. Astfel, se iau aleatoriu facturi și se verifică dacă acestea conțin elementele obligatorii cf art.19 din Codul fiscal: numărul facturii; dată; denumirea, adresa și codul de identificare fiscală atât a clientului cât și al furnizorului; cota de taxa aplicată, dacă opertiunea este scutită cu drept de deducere,să fie menționat articolul conform căruia se aplică deducerea, dacă exigibilitatea intervine la momentul încasării să se specifice pe factura „TVA la încasare”; toate sumele să fie corect trecute pe factura.
Pentru a se asigura că toate facturile au fost înregistrate corect din punct de vedere al TVA-ului, departamentul de taxe rulează jurnalele de vânzări și cumpărări din sistemul de contabilitate și verifică dacă furnizorii, respectiv clienții sunt plătitori de TVA sau nu, și dacă aplica TVA la încasare sau nu, cu un fișier ce cuprinde toate datele despre societatiile aflate în baza de date a ANAF. Astfel, dacă sunt găsite facturi înregistrate eronat din punct de vedere TVA, și vina este a furnizorului, de exemplu: a emis o factură cu TVA, deși era neplătitor de TVA iar la momentul înregistrării facturii nu a fost sesizat acest lucru, departamentul cere emiterea de factură storno pentru operația în cauză și repostarea ei corect. Departamentul se mai asigura și de faptul că, există încheiate contractele cu clienții și furnizorii și că acestea sunt în termen.
Tot în legătură cu deducerea corectă a TVA-ului, departamentul de taxe se asigura că pentru cheltuielile efectuate cu combustibilul și reparațiile auto pentru angajați sunt întocmite foi de parcurs conform cerințelor Codului fiscal. Pentru angajații care nu folosesc mașina în interes de serviciu, persoanele responsabile, se asigura că TVA-ul a fost dedus corect, adică jumătate din cheltuiala va fi deductibila, și respectiv jumătate din TVA-ul aferent acesteia, restu fiind cheltuiala, respectiv TVA nedeductibile.
Numai după ce aceste verificări au fost efectuate, departamentul de taxe pregătește declarațiile necesare pentru administrația fiscală. Astfel, până pe 25 a lunii aprilie, se depun declarațiile: 300, 390, 394, și se plătesc impozitele datorate către stat. Aceste declarații se depun prin mijloace electronice de transmitere la distanță, conform legii.
Formularul 300- Decont de taxa pe valoarea adugată se întocmește de către toate persoanele impozabile, înregistrate în scopuri de TVA. Pentru tranzacțiile înregistrate în lună martie, această declarație se completează astfel:
toate achizițiile de bunuri și servicii taxabile cu cota 24%, precum și ajustările bazei de impozitare pentru care taxa pe valoarea adăugată devine exigibila în perioada de raportare, se înscriu la rândul 22;
informațiile din jurnalul de cumpărări cu cota 9% se înscriu la rândul 23;
TVA-ul aferent facturii din luna februarie, dar care nu a fost inclus în perioada de raportare se declară separat, la rândul 30 din declarație;
Importul de bunuri și achizițiile intracomunitare de bunuri( taxare inversă) se declară la rândul 20;
Achizițiile de servicii scutite de taxa cu drept de deducere se declară la rândul 26;
Toate livrările de bunuri și servicii taxabile cu cota 24% se înscriu la rândul 9, și ajustările bazei de impozitare pentru care taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă în perioada de raportare;
TVA neexigibil aferent aschizitiei de la un furnizor care aplica TVA la încasare se declară separatla litera A din declarație.
Decontul de TVA se regăsește întocmit la anexa 2.
Formularul 390 – Declarația recapitulativă privind livrarle/achizițiile/prestările intracomunitare se depune până pe 25 a lunii aprilie. Aceasta cuprinde numărul total al operațiunilor intracomunitare. Declarația se regăsește întocmita la anexa 3.
Formularul 394 – Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul României se depune până pe 25 a lunii aprilie. Declarația conține toate facturile care au fost emise și primite în perioada de raportare, inclusiv cele cu TVA la încasare, pentru persoanele impozabile care sunt plătitoare de TVA. Declarația cuprinde și numărul facturilotr înregistrate în perioada de raportare pe fiecare furnizor/client în parte. Aceasta se regăsește întocmita la anexa 4.
În ceea ce privește controlul taxelor vamale, departamentul de taxe verifica la momentul platii în vamă a acestora dacă au fost înregistrate corect în contabilitate și dacă există documente justificative pentru evidențierea lor, adică DVI( declarație vamală de import). De asemenea se mai verifică dacă acestea au fost plătite la cursul de la data DVI-ului, chiar dacă acesta diferă de data facturii. Documentul justificativ pentru taxa vamală plătită în vamă se regăsește în anexa 5.
În urma închiderii conturilor de TVA, societatea are de recuperat 13 188.32 RON, suma negativă de TVA, pentru care solicită rambursarea prin bifarea obtiunii existente în Decontul de taxa pe valoarea adăugată, depus până pe 25 aprilie 2015.
3.4 Controlul rambursării de TVA pentru JTI Manufacturing SA
După primirea Decontului de TVA, cu suma negativă și cu solicitarea rambursării acesteia, persoanele responsabile de la Administrația Fiscală cu aceste deconturi, înregistrează acest decont în evidență pe plătitor, separat, într-o fisă numită sume de rambursat, aceste fise fiind transmise zilnic, pe baza notei de predare-primire către departamentul de analiza, pentru a se efectua analiza de risc. În urmă aceste analize, fiecare persoană impozabile este încadrată într-o categorie de risc, acesta încadrare efectuându-se în funcție de riscul pe care persoanele impozabile îl prezintă pentrui administrația fiscală și în funcție de comportamentul său fiscal.
În urma efectuării acestei analize, persoanele specializate au decis efectuarea unui control de rambursare la societatea SC JTI Manufacturing SA, întrucât suma negativă de TVA 13 188.32 RON este mult mai mare decât limita legală de 5 000 lei pentru care nu se solicită rambursare de TVA, iar societatea prezintă un risc fiscal mare.
Termenul până la care societatiile își pot recupera banii de la ANAF este de până la 45 zile, termen care se poate prelungi cu perioada dintre dată solicitării rambursării sumelor și data primirii informațiilor de către organul fiscal. Astfel, în luna mai 2015, Administrația Fiscală anunță venirea la sediul societății pentru efectuarea controlului pentru rambursarea sumelor negative de TVA, pentru a se asigura de corectitudinea tuturor operațiilor înregistrate în contabilitatea societății ce au condus la un șold negativ de 13 188.32 RON.
Înainte de efectuarea controlului, departamentul de taxe al societății revizuiește încă o dată toate declarațiile depuse, și anume 300, 390 și 394, pentru perioada ce a dat ca și rezultat TVA de recuperat, deoarece dacă se constată necesitatea anumitor rectificări, acestea să poată fi efectuate, întrucât pe perioada controlului nu se mai pot depune declarații rectificative. De asemenea, persoanele responsabile pe perioada controlului din societate se mai asigură că toate documentele justificative sunt întocmite corect și complet.
În cazul rambursărilor de TVA nu există un tipar care să fie urmărit de inspectorii fiscali, aceștia desfășurându-și activitatea în funcție de particularitățile fiecărei spete în parte. Pentru a se familiariza cu activitatea desfășurată de către companie, persoanele responsabile cu controlul trebuie să ofere informații cât mai multe și clare inspectorilor fiscali.
Pentru verificarea corectitudinii în ceea ce privește înregistrările în contabilitate, aceștia au cerut companiei să li se pună la dispoziție, următoarele documente:
Certificatul de înregistrare în scopuri de TVA, deoarece doar persoanele înregistrate în acest scop pot solicita rambursarea șoldului sumei negative de TVA;
Actul constitutiv al societății în copie;
Juurnalul de cumpărări și jurnalul de vânzări aferent perioadei solicitării rambursării de TVA;
Balenta de verificare aferenta perioadei solicitării rambursării de TVA;
Contractele cu furnizorii, respectiv clienții, traduse în limba romana, în cazul în care acestea au fost emise în altă limbă;
Documentele justificative pe baza cărora s-a dedus/colectat TVA-ul : toate facturile fiscale, bonuri fiscale, anexe la facturi, foi de parcurs, documetele vamale;
Declarațiile fiscale depuse pentru perioada fiscală pentru care s-a cerut rambursarea;
Balanță de verificare și Formularul 300 pentru perioada următoare celei în care s-a solicitat rambursarea, pentru că inspectorii fiscali să se asigure că nu a fost preluată în decont suma solicitată spre rambursare;
O situație a TVA-ului deductibil și colectat prezentat prezentat într-un tabel pe lună martie 2015;
Deciziile interne privind emiterea și gestionarea facturilor emise.
Având în vedere faptul că societatea a efectuat tranzacții de vânzare și cumpărare cu societățile afiliate, inspectorii fiscali au cerut și dosarul prețurilor de transfer, pentru a se asigura că au fost respectate cerințele legale, conform cărora, prețul de transfer dintre societățile afiliate nu trebuie să difere semnificativ de cel utilizat în relațiile financiare sau comerciale cu întreprinderile independente. Potrivit legii, în cazul în care inspectorii fiscali constata că există diferențe de comparabilitate între aceste prețuri, iar societatea nu poate explica aceste diferențe, aceștia pot ajusta valoarea cheltuielilor și a veniturilor, astfel încât să se reflecte valoarea corectă, adică valoarea de piață.
Solicitarea documentației mai sus menționate s-a efectuat în scris, s-au menționat documentele prezentate la oră, dată și locul întâlnirii, și numele persoanei responsabilă cu efectuarea analizei.
Inspectorii fiscali ajung la sediul companiei pentru efectuarea controlului anticipat privind rambursarea de TVA, și le sunt înmânate toate documentele cerute de aceștia, necesare desfășurării acestui control. Inspectorii analizează fiecare notă contabilă în parte, iar pentru fiecare din note, aceștia verifia existența de documente justificative întocmite corect și complet, pentru a se asigura de corectitudinea înregistrării acestora.
În urma acestor verificări, inspectorii fiscali au identificat câteva note contabile care nu au fost înregistrate în mod corect, conform cu documentele justificative.
Astfel, pentru factură numărul 244 din 01.03.2015, reprezentând contravaloare prestări servicii de securitate, societatea a dedus TVA în valoare de 753,49 RON. Inspectorii fiscali au analizat cu atenție contractul încheiat între SC JTI Manufacturing SA și furnizor și au descoperit faptul că serviciile de securitate nu erau prestate în interes de bussines, ci erau prestate pentru directorul financiar al companiei, mai exact, serviciile erau efectuate la domiciliul acestuia. Potrivit codului fiscal, se deduce TVA aferent bunurilor și serviciilor achiziționate doar dacă acestea au legătură cu activitatea companiei. În acest caz, inspectorii fiscali decid anularea deductibilității TVA-ului aferent acestui serviciu, respectiv cheltuiala în cauză fiind considerată nedeductibila din punct de vedere fiscal. Acesat cheltuiala este considerată a fi avantaj în natură și îi va fi impozitata directorului economic la salariu. Astfel, înregistrarea contabilă corectă trebuia să fie după cum urmează:
Înregistrarea corectă a serviciilor de securitate cu TVA nedeductibilă.
628 = 401 3 800 RON
“Alte cheltuieli cu serviciile “Furnizori”
executate de terti-nedeductibil.”
Inspectorii fiscali au mai descoperit nereguli la înregistrarea facturii numărul 65 din data de 17.03.2015, factura ce reprezintă reparații auto pentru un autovehicul folosit de către un angajat al companiei. Compania a dedus TVA în totalitate pentru acest serviciu, deoarece susține faptul că mașina este utilizată exclusiv pentru realizarea de activități economice, iar angajatul își întocmește lunar foaia de parcurs pentru a demonstra acest lucru. Inspectorii au descoperit faptul că pentru acesta mașina nu există foaie de parcurs întocmita pentru perioada analizată, iar anagajatul utilizează mașina în scopuri personale. În acest caz, societatea nu este îndreptățită să deducă TVA în totalitate, și nici să clasifice cheltuiala ca fiind deductibila. Inspectorii fiscali decid să dea jos 50% din TVA deductibil, conform Codului fiscal, societățile au dreptul să își deducă TVA aferent combustibilului și altor cheltuieli legate de mașină dacă aceștia întocmesc foi de parcurs pentru a justifica faptul că autovehiculul a fost utilizat în scopuri de bussines. Asfel, înregistrarea contabilă corectă ar fi următoarea:
Înregistrarea TVA deductibilă 50%
% = 401 81 592 RON
611.1 “Furnizori” 32 900 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile- deductibil”
611.2 32 900 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și reparatii- nedeductibil”
4426 7 896 RON
“TVA deductibilă”
4426 7 896 RON
“TVA deductibilă”
Înregistrarea TVA dedeductibilă 50%
% = 4426 7 896 RON
“TVA deductibilă”
611.2 3 948 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și reparatiile- nedeductibili
611.1 3 948 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și reparatiile- deductibili”
O altă neregulă descoperită de inspectorii fiscali o reprezintă înregistrarea contabilă efectuată în lună martie pentru factura numărul 59 din 11.03.2015, reprezentând contravaloarea chiriei la raft pentru țigaretele expuse. Astfel, pentru această factură, acestora nu li s-a prezentat contractul de prestări servicii încheiat între cele două părți, pe motiv ca acesta a fost pierdut în arhiva externalizata, unde societatea își ține toate documentele arhivate. Pe lângă contract, inspectorii fiscali au cerut și notificarea de TVA pe care trebuiau să o primească de la furnizor pentru a avea dreptul să își deducă TVA-ul aferent acestor servicii, notificare care nu le-a fost prezentată, pe motiv ca aceasta nu a fost primită încă, dar ea va sosi în cursul acestei luni. Conform normelor fiscale în vigoare, din cele prezentate mai sus, SC JTI Manufacturing SA nu avea dreptul la deducerea TVA-ului fără să fi primit notificarea, acest TVA fiind scutit cu drept de deducere, iar pe factura furnizorului trebuia să fie specificat „scutit cu drept de deducere conform articolului 141, alineatul 2, litera e. De asemenea, în lipsa contractului, cheltuiala devine nedeductibila din punct de vedere fiscal, iar înregistrarea corectă trebuia să fie următoarea:
Înregistrarea chiriei la raft
612 = 401 8 760 RON
Cheltuieli cu redevențele, “Furnizori”
locațiile de gestiune și chiriile- nedeductibila”
Pentru restul înregistrărilor contabile aferente perioadei supuse controlului pentru rambursare de TVA, inspectorii fiscali nu au găsit nereguli, notele contabile fiind înregistrate corect și având documentele justificative necerare pentru deducerea TVA-ului.
În urma celor constatate de către inspectorii fiscali, JTI Manufacturing SA este nevoită să își înregistreze pe cheltuiala toată valoarea totală a TVA-ului respins la rambursare. Acest lucru va avea impact asupra situațiilor financiare ale perioadei următoare.
Astfel, în luna mai, societatea va trebui să efectueze următoarele înregistrări:
Pentru TVA-ul dedus pentru serviciile de securitate prestate pentru directorul financiar:
În acest caz, se anulează deductibilitatea TVA-ului dar și a cheltuielii
628 = 4424 753,49 RON
“Alte cheltuieli cu serviciile “TVA de recuperat”
executate de terti-nedeductibil.”
Pentru TVA-ul dedus pentru reparațiile auto
Având în vedere că nu există foaie de parcurs întocmită de către angajat, iar mașina nu este utilizată în scop de bussines, jumătate din TVA va fi considerat nedeductibil, dar și cheltuiala aferenta acestuia.
% = 4424 15 792 RON
611.1 “TVA de recuparat” 7 896 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și
reparațiile- deductibil”
611.2 7 896 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și
reparațiile- nedeductibil”
611.2 = 611.1 32 900 RON
“Cheltuieli cu întreținerea și “Cheltuieli cu întreținerea și
reparațiile- nedeductibil” reparatii- deductibil”
Pentru factura de chirie la raft pentru țigaretele expunse:
Având în vedere că nu extistă notificare de TVA și nici contractul nu a fost prezentat inspectorilor fiscali, TVA-ul alefent acestei cheltuieli trebuie inclus în costul serviciilor, iar cheltuiala va fi nedeductibila din punct de vedere fiscal.
612 = 4424 1 695, 49 RON
Cheltuieli cu redevențele, “TVA de recuperat”
locațiile de gestiune și chiriile- nedeductibila”
După ce au fost efectuate corecțiile în contabilitate, inspectorii fiscali vor verifica dacă mai există TVA de recuperat. În cele de mai jos, voi recalcula soldul contului 4424 TVA deductibilă, în urma modificărilor efectuate:
TVA de recuperat înainte de corecțiile efectuate = 11 286 RON
Rulaje creditoare în urma ajustărilor efectuate = 1 695,49 RON + 15 792 RON + 753,49 RON = 18 240, 98 RON
Din cele calculate mai sus, rezultă un sold negaltiv al contului 4424 TVA de recuperat, de 11 286 RON – 18 240,98 RON = – 6 954, 98 RON.
Observăm faptul că, în urma controlului fiscal, societatea SC JTI Manufacturing SA a obținut un TVA de plată de 6 654, 98 RON, suma ce trebuie plătită la bugetul de stat, aplicând penalități pentru fiecare zi de întârziere de 0,05%, începând cu 26 aprilie 2015.
După efectuarea inspecției fiscale, inspectorii efectuează raportul de inspecție fiscală. Având în vedere faptul că TVA deductibilă a fost modificată față de sumele înscrise inițial în decontul de taxa pe valoarea adăugată, compatimentul cu atribuții în acest domeniu, întocmește decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare rezultate în urma inspecției fiscale.
Societatea trebuie să înregistreze în contabilitate TVA de plată rezultat în urma controlului fiscal, dar și plata acestuia la bugetul de stat cu tot cu penalitățile aferente zilelor de întârziere
Înregistrare TVA de plată
4424 = 4423 6 954,98 RON
„TVA de recuperat” „TVA de plată”
Înregistrarea platii TVA-ului la bugetul de stat cu tot cu penalități
% = 5121 7 108,07 RON
4423 „Conturi la bănci în lei” 6 954, 98 RON
„TVA de plată”
6581 153,09 RON
„Despăgubiri, amenzi, penalități”
Calculul penalităților = 6 958,98 RON * 0,05% * 44 zile = 153,09 RON.
Toate aceste corecții aduse în contabilitatea societății în urma inspecției fiscale, au implicații și asupra situațiilor financiare, având în vedere faptul că unele cheltuieli deductibile au fost recunoscute de către inspectori ca fiind nedeductibile. Pentru a analiza acest impact, în cele ce urmează voi calcula impozitul pe profit datorat înainte și după corecțiile efectuate:
Tab3. Calculul impozitului pe profit înainte de controlul fiscal
Tab.4 Calculul impozitului pe profit după efectuarea controlului
Înregistrările contabile efectuate eronat în contabilitate din punct de vedere fiscal, descoperite de către inspectorii fiscali în timpul efectuării controlului de rambursare de TVA la SC JTI Manufacturing SA au implicații nu numai asupra taxei pe valoarea adăugată, ci și asupra situațiilor financiare. Astfel, în urma reclasificărilor făcute de către aceștia pentru unele cheltuieli din deductibile în nedeductibile, în situațiile mai sus prezentate putem observa faptul că majorarea cheltuielilor nedeductibile au implicații asupra cheltuielii cu impozitul pe profit, în sensul creșterii acestuia cu 6 663 RON. Un alt impact este cel asupra rezultatului net al companiei, astfel, dacă înainte de efectuarea controlului fiscal societatea prezenta o pierdere în valoare de 670,96 RON, în urma trecerii unor cheltuieli pe nedeductibil, rezultatul companiei prezintă modificări majore, rezultând un profit net de 35 654,82 RON.
Pentru acestea, societatea va fi nevoită să depună la administrația fiscală o rectificativă a declarației 100- Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat, pentru declararea impozitului corect.
Concluzii și propuneri
În cadrul politicii fiscale, scopul urmărit de către inspectorii fiscali, îl reprezintă achitarea la termen și integral a impozitelor, atât directe cât și indirecte de către contribuabili și implicarea acestora în mecanismul de formare a veniturilor bugetare. Astfel, deși întotdeauna legile fiscale prevăd sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor fiscale, este de preferat, ca în practică, aplicarea lor să aibă un caracter excepțional. Astfel de sancțiuni aplicate în masă nu au capacitatea să acopere nevoile bugetare, deci nu pot înlocui cuantumul impozitelor ce formează cota de venituri bugetare prevăzută în procesul elaborării politicii fiscale.
Acesta situație, este în detrimentul intereselor economico-sociale ale contribuabililor, și din această cauză este foarte important ca aceștia să fie încurajați și determinați, prin stabilirea în mod corect a unor cote de impozit rezonabile, a serviciilor și bunurilor asupra cărora se calculează cu prevederea scutirilor ce se impun datorită conjuncturii economice.
După părerea mea, principala cauză ce determina aplicarea eronată a reglementărilor privind impozitele indirecte o reprezintă modificările dese aduse acestora, sau lipsa unor prevederi tranzitorii precise, și întârzierea în elaborarea unor precizări absolut necesare.
Avantajul principal al impozitelor indirecte îl reprezintă faptul că acestea ajuta economia să se indrepre către un sistem fiscal mai sigur pentru agenții economici, sistem ce este caracterizat prin transparenta pentru autoritatiole fiscale. Într-o economie normală, impozitele indirecte, dar mai ales taxa pe valoarea adăugată acționează ca o pârghie de stimulare a accelerării vitezei de rotație atât a mărfurilor cât și a capitalurilor, dar, în condițiile actuale ale României, de blocaj financiar, taxa nu are efecte scontate.
Presiounea fiscală, în contextul crizei economice, este din ce în ce mai apăsătoare. Ca și prima propunere de reducere a sarcinii fiscale în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, o reprezintă extinderea listei de servicii pentru care se aplică o cotă redusă de taxa pe valoarea adăugată.
Părerea mea este că, pentru a sprijinii acentii economici, o primă măsură importantă ar fi modificarea legislației privint achitarea taxei pe valoarea adăugată la momentul încasării facturilor, astfel încât agenții economici să poată amâna plata pentru companiile care nu și-au recuperat banii de la clienți.
Ca și concluzie, pentru a nu sugruma mediul de afaceri și pentru a se încerca o relansare economică a țării noastre, putem afirma că se dorește o relaxare și o remodelare a fiscalității României.
Bibliografie
Lucian Tatu, Mihai Bragaru, Horațiu Sasu, „Impozite, taxe și comtributii”, Ed.C.H.Beck București 2011.
L.Tatu, C.Șerbănescu și alții, “Fiscalitate. De la lege la practică”, ed a IV a, Ed. C.H.Beck, București 2013.
V. Raileanu, A. Raileanu, “Abordări contabile și fiscale privind impozitele și taxele”, Ed. Economică, București 2009.
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislație_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm
D.E.Mates, “Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor”, art. Contabilitatea achizițiilor și livrărilor intracomunitare, de la teorie la practică, Nr.1, ian.2013.
I. Popovici, “Tribuna economică”, art. Baza de impozitare în cazul TVA în anul 2012, Nr. 35, august2012.
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cum-si-a-fundamentat-guvernul-decizia-de-reducere-a-tva-la-alimente-de-la-1-iunie-14113777- accesat la 18.04.2015
F.G.Stanciu, “Contabilitatea expertiza și auditul afacerilor”, art. Considerații fiscale și contabile privind sistemul TVA la încasare, Nr. 9, Sept 2013.
R.Stroe, D.Armeanu, “Finanțe” Ediția a III a, revizuita și adăugita, Ed. ASE 2014
Legea nr 84/1994 Regimul de zonă liberă.
L.Țâțu, C.Șerbănescu, D.Ștefan, D.Cataramă, A.Nica, E.Miricescu – Fiscalitate, de la lege la practică, Ed. a-V-a, Editura C.H.Beck, București 2007.
L.Ionescu, “Controlul și implicațiile economice, financiare și fiscale ale impozitelor indirecte”, ed. Economică, 2001.
M. Boulescu și alții, ”Controlul fiscal și auditul financiar-fiscal”, Ed. CECCAR, București, 2003.
L. Tatu și alții, ”Fiscalitate. De la lege la practică”, (VII), Edit. C. H. Beck, București, 2010.
Dumitru A. P. Florescu, Monica Rotaru, Mihaela Olteanu, Marieta Safta, Andreea Martinescu – Impozite indirecte și taxe, Ed. Universul Juridic 2013.
B.Ionescu, “Controlul economic financiar”, art.”Controlul rambursării TVA, nr.2, febr.2011, ed. Tribuna Economică.
opANAF 17/2015, aplicabil de la 01.febr 2015.
I.Bălan,”Controlul economic financiar”, art. Autorizarea antrepozitelor, Ed.Tribuna economică, nr.4, april 2012.
B.Ionescu, “Controlul economic financiar”, art.Verificarea stingerii creanțelor fiscale, ed. Tribuna economică, nr.12, dec 2011.
M.Boulescu, “Controlul economic financiar” , art. Deplasarea și impozitarea produselor accizabile, ed. Tribuna Economică, nr5, mai 2011
. Morariu A, Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei, Constantă 2005, editura Ex Ponto
Bibliografie
Lucian Tatu, Mihai Bragaru, Horațiu Sasu, „Impozite, taxe și comtributii”, Ed.C.H.Beck București 2011.
L.Tatu, C.Șerbănescu și alții, “Fiscalitate. De la lege la practică”, ed a IV a, Ed. C.H.Beck, București 2013.
V. Raileanu, A. Raileanu, “Abordări contabile și fiscale privind impozitele și taxele”, Ed. Economică, București 2009.
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislație_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm
D.E.Mates, “Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor”, art. Contabilitatea achizițiilor și livrărilor intracomunitare, de la teorie la practică, Nr.1, ian.2013.
I. Popovici, “Tribuna economică”, art. Baza de impozitare în cazul TVA în anul 2012, Nr. 35, august2012.
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cum-si-a-fundamentat-guvernul-decizia-de-reducere-a-tva-la-alimente-de-la-1-iunie-14113777- accesat la 18.04.2015
F.G.Stanciu, “Contabilitatea expertiza și auditul afacerilor”, art. Considerații fiscale și contabile privind sistemul TVA la încasare, Nr. 9, Sept 2013.
R.Stroe, D.Armeanu, “Finanțe” Ediția a III a, revizuita și adăugita, Ed. ASE 2014
Legea nr 84/1994 Regimul de zonă liberă.
L.Țâțu, C.Șerbănescu, D.Ștefan, D.Cataramă, A.Nica, E.Miricescu – Fiscalitate, de la lege la practică, Ed. a-V-a, Editura C.H.Beck, București 2007.
L.Ionescu, “Controlul și implicațiile economice, financiare și fiscale ale impozitelor indirecte”, ed. Economică, 2001.
M. Boulescu și alții, ”Controlul fiscal și auditul financiar-fiscal”, Ed. CECCAR, București, 2003.
L. Tatu și alții, ”Fiscalitate. De la lege la practică”, (VII), Edit. C. H. Beck, București, 2010.
Dumitru A. P. Florescu, Monica Rotaru, Mihaela Olteanu, Marieta Safta, Andreea Martinescu – Impozite indirecte și taxe, Ed. Universul Juridic 2013.
B.Ionescu, “Controlul economic financiar”, art.”Controlul rambursării TVA, nr.2, febr.2011, ed. Tribuna Economică.
opANAF 17/2015, aplicabil de la 01.febr 2015.
I.Bălan,”Controlul economic financiar”, art. Autorizarea antrepozitelor, Ed.Tribuna economică, nr.4, april 2012.
B.Ionescu, “Controlul economic financiar”, art.Verificarea stingerii creanțelor fiscale, ed. Tribuna economică, nr.12, dec 2011.
M.Boulescu, “Controlul economic financiar” , art. Deplasarea și impozitarea produselor accizabile, ed. Tribuna Economică, nr5, mai 2011
. Morariu A, Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei, Constantă 2005, editura Ex Ponto
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Gestiunea Si Controlul Taxelor Si Impozitelor Indirecte (ID: 140668)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.