Gestiunea Si Analiza Activelor Circulante

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………….5

1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE……….7

1.1. Activele circulante componente de bază ale activului bilanțului………………………7

1.2. Prezentarea societăți comerciale analizate SC Asexpress SRL ………………………..8

1.2.1. Date de identificare a SC Asexpress S.R.L…………………………………………………9

1.2.2. Istoricul și obiectul de activitate a SC Asexpress S.R.L………………………………..9

1.2.3. Prezentarea situaților financiare anuale ale SC Asexpress SRL…………………….9

2. GESTIUNEA ȘI ANALIZA ACTIVELOR CIRCULANTE………………………12

2.1. Prezentarea teoretică a activelor circulante și a gestiunii acestora…………………..12

2.1.1. Indicatori de evaluare a stocurilor în mediu cert………………………………………..13

2.1.2. Optimizarea stocurilor în mediu incert……………………………………………………..14

2.2. Viteza de rotație a activelor circulante………………………………………………………..16

2.2.1.Ratele de gestiune ale stocurilor……………………………………………………………….16

2.2.2. Ratele de gestiune ale creanțelor……………………………………………………………..

2.2.3. Ratele de gestiune ale disponibilităților bănești…………………………………………

2.3. Viteza de rotație a resurselor curente………………………………………………………….

3. ANALIZA GESTIUNII ACTIVELOR CIRCULANTE LA SC ASEXPRESS S.R.L…………………………………………………………………………………………………………..

3.1. Analiza gestiunii stocurilor la SC Asexpress S.R.L……………………………………..

3.2. Analiza gestiunii creanțelor la SC Asexpress S.R.L……………………………………..

3.3. Analiza gestiunii disponibilităților bănești la SC Asexpress S.R.L…………………

4.ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR CURENTE NECESARE FINANȚĂRII ACTIVELOR CIRCULANTE LA SC ASEXPRESS S.R.L……..

4.1. Analiza gestiunii furnizorilor la SC Asexpress S.R.L……………………………………

4.2. Analiza gestiunii datoriilor cu personalul la SC Asexpress S.R.L…………………..

4.3. Analiza gestiunii creditelor la SC Asexpress S.R.L………………………………………

CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………

ANEXE…………………………………………………………………………………………………………

BIBLIGRAFIE………………………………………………………………………………………………

INTRODUCERE

Gestiunea Financiară poate fi un ansamblu de decizii, operațiuni și modalități de organizare a activității financiare în vederea constituirii și utilizării capitalurilor în scopul obținerii, repartizării și utilizării cât mai eficiente a profiturilor entității.

Tema lucrării de licență „Gestiunea și analiza activelor circulante” a fost aleasă în urma aprofundării cunoștințelor din anii de studiu, precum și a activității practice desfășurate în cadrul societății în ultimul an.

Am ales această temă pentru lucrarea de licență fiind un domeniu care îmi place și realizănd lucrarea am considerat că mă va ajuta să-mi aprofundez cunoștințele. Prin alegerea acestei teme doresc să mă perfecționez în domeniul teoriei și metodologieide aplicare a gestiunii și analizei activelor circulante la nivelul unei societăți comerciale.

Lucrarea de licență a fost efectuată la societatea „Asexpress S.R.L. și cuprinde patru capitole în care se generalizează informația economică privind gestiunea și analiza activelor circulante.

În primul capitol sunt dezbătute noțiunile introductive privind activele circulante. Un alt subiect pe care l-am tratat în acest prim capitol se referă la prezentarea societății comerciale analizate.

Cel de-al doilea capitol face referire la gestiunea și analiza activelor circulante. În cadrul acestui capitol am vorbit despre gestiunea activelor circulante și analiza activelor circulante.

Capitolul trei abordează analiza gestiunii activelor circulante. Acest capitol tratează viteza de rotație a activelor circulante la SC Asexpres S.R.L. .

În capitolul patru am prezentat analiza gestiunii resurselor curente necesare finanțării activelor circulante la SC Asexpress S.R.L. În cadrul acestui capitol al lucrării am prezentat situația financiară a societății Asexpress S.R.L. prin studiul de caz analizat.

Această lucrare reprezintă o modalitate de prezentare concretă a aspectelor teoreticeși practice pe care le ridică gestiunea și analiza activelor circulantela nivelul unei societăți comerciale.

1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE

Pentru desfășurarea activității economice, orice intreprindere dispune în patrimoniul său de bunuri economice, clasificate în mijloace fixe și active circulante. Spre deosebire de activele imobilizate, au o mișcare mai rapidă, în cele mai multe cazuri ele participă la un ciclu de producție și își transmit valoarea dintr-o dată, asupra valorii producției obținute. În structura intreprinderii, activele circulante joacă rolul de obiect asupra căruia se realizează acțiunea de prelucrare și transformare specifică unității în cauză. Mijloacele circulante înglobează materii prime și materiale aflate în diferite faze ale prelucrării, dar și sub forma de produse finite.

1.1. ACTIVELE CIRCULANTE COMPONENTE DE BAZĂ ALE ACTIVULUI BILANȚULUI

Activele circulante denumite și active curente, sunt o parte a activului, care se caracterizează prin transformarea permanentă ale formelor funcționale prin consumarea lor intr-un singur ciclu de exploatare și transmiterea valorii integrale asupra producției în care se incorporează.

Activele circulante reprezintă elementele patrimoniale necesare realizării domeniului de activitate, supuse în majoritatea cazurilor unei rotații rapide, cel mai adesea legate de particularităile activității. În cadrul fiecărui ciclu activele circulante trec din forma de active fizice în cea de creanțe și apoi în cea de disponibilități bănești.

Un element patrimonial de activ este clasificat ca activ circulant atunci cand:

♦ este achiziționat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării și se

așteaptă a fi realizat în termen de 1 an de la data întocmirii bilanțului;

♦ este reprezentat de creanțe aferente ciclului de exploatare;

♦ este reprezentat de numerar sau echivalent de numerar a caror utilizare nu este

restricționată.

Ordonarea activelor circulante în activul bilanțului se realizează în funcție de gradul lichidității lor.

În categoria activelor circulante se includ:

I. Stocurile

II. Creanțele

III. Investițiile financiare pe termen scurt

IV. Disponibilitățiile bănești

I Stocurile sunt acea part a activelor circulante deținute pentru a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii, pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normele a activității sau în curs de producție în vederea vânzării, aflate la încheierea exercițiului sub forma activelor fizice.

Stocurile cuprind următoarele categorii: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse, mărfuri, ambalaje, animale și păsări, alte stocuri.

Materiile prime sunt bunuri ce se utilizează în procesul de producție pentru obținerea produselo finite, ce se regăsesc în acestea în formă inițială sau prelucrate total sau parțial.

Materiale consumabile sunt bunuri ce ajută la procesul de producție și nu se regăsesc în produsul finit.

Materiale de natura obiectului de inventar sunt bunurile ce nu îndeplinesc cumulativ cele două condiți pentru a fii mijloace fixe, fie au o valoare mai mare decât limita stabilită de lege și o durată de utilizare mai mică decât un an, fie au o valoare mai mică decât limita stabilită de lege și o durată de utilizare mai mare de un an.

Produsele cuprind: produse finite, produse semifabricate, produn curs de execuție, produse reziduale.

Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele procesului tehnologic.

Produsele semifabricate sunt bunuri care au parcurs doar o parte din fazele procesului tehnologic și pot fi valorifcate în starea în care se află sau supuse următoarelor faze ale procesului tehnologic.

Produse în curs de execuție sunt produse care nu au parcurs toate fazele procesului tehnologic.

Produse reziduale reprezintă produsele ce nu îndeplinesc standardele de calitate.

Mărfurile reprezintă bunuri economice cumpărate de societate cu scopul de a fi revândute.

II. Creanțele reprezintă valori economice avansate temporar de către titularul de patrimoniu altei persoane fizice sau juridice pentru care urmează să încaseze un echivalent valoric.

III. Investițiile financiare pe termen scurt numite și titluri de plasament sau valori de trezorerie sunt valori financiare investite de societate în vederea realizării unui câștig pe termen scurt și cuprind acțiunii proprii răscumpărate, acțiunile achizișionate, obligațiunile emise și răscumpărate, obligațiunile achiziționate și alte titluri de plasament achiziționate în vederea obținerii de venituri financiare într-un termen scurt.

IV. Disponibilitățile bănești pot fi în numerar în caseria unității, conturi la bănci și valorile asimilabile acestora.

Modificarea volumului disponibilităților bănești și a investiților financiare pe termen scurt față de perioada precedentă este influențată de:

♦ viteza de rotație a activelor circulante;

♦ raportul dintre nivelul creanțelor și al datoriilor pe termen scurt;

♦ nivelul venitului;

♦ efectele și termenele de încasat a titlurilor de plasament.

1.2. PREZENTAREA SOCIETĂȚI COMERCIALE ANALIZATE SC ASEXPRESS S.R.L.

Istoria societății începe în anul 1993, ca fiecare companie, a început să facă transport cu un camion de mărfuri. Odată cu trecerea anilor, printr-o muncă asiduuă, temeinică și serioasă, a început să se dezvolte mai mult pe partea de transport frigorific, dar și pe alte activități conexe transportului: service camioane, spălătorie, parcare, ITP. Societatea comercială ,,Asexpress” S.R.L. a fost înregistrată în data de 12 octombrie 1993. Firma este plătitoare de TVA din data de 01 octombrie 1997.

1.2.1. DATE DE IDENTIFICARE A SC ASEXPRESS S.R.L.

Numele firmei este Asexpress SRL care a fost înregistrată cu Cucodul Unic de Înregistrare 4758980 și cu numărul de Înmatriculare J35/3434/1993. Sediul SC Asexpress SRL se află în Județul Timiș, Localitatea Lugoj, Strada Oloșagului, numărul 6.

1.2.2. ISTORICUL ȘI OBIECTUL DE ACTIVITATE A SC ASEXPRESS S.R.L.

Istoria societății începe în anul 1993, ca fiecare companie, a început să facă transport cu un camion de mărfuri. Odată cu trecerea anilor, printr-o muncă asiduuă, temeinică și serioasă, a început să se dezvolte mai mult pe partea de transport frigorific, dar și pe alte activități conexe transportului: service camioane, spălătorie, parcare, ITP. Societatea comercială ,,Asexpress” S.R.L. a fost înregistrată în data de 12 octombrie 1993. Firma este plătitoare de TVA din data de 01 octombrie 1997.

Obiectul de activitate al societății este de transport marfă atât în țară cât și în străinătate.

1.2.3. PREZENTAREA SITUAȚILOR FINANCIARE ANUALE ALE SC ASEXPRESS S.R.L.

Bilanțul prescurtat

Tabelul numărul 1.1.

Indicatori din contul de profit și pierdere

Tabelul numărul 1.2.

Date informative

Tabelul numărul 1.3.

2. GESTIUNEA ȘI ANALIZA ACTIVELOR CIRCULANTE

2.1. PREZENTAREA TEORETICĂ A ACTIVELOR CIRCULANTE ȘI A GESTIUNII ACESTORA

Transformarea bunurilor intermediare în combinare cu factorul de muncă și capitalul sunt procesul de producție. Pentru ca producția să se desfășoare continuu este nevoie de prezența stocurilor. În activitatea curentă pe care o desfășoară orice societate este nevoie de materii prime, materiale care puse în operă se transformă în produse finite care apoi se valorifică. O parte din ele rămân pe stoc, altele se vând, sursele financiare obținute finanțează din nou producția, adică aceste active se rotesc, de unde și denumirea de active circulante.

Activele circulante sunt definite ca fiind „acea parte din patrimoniu ce-și schimbă permanent forma, regăsindu-se ca stocuri, disponibilități bănești și drepturi față de terți”.

Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

este achiziționat un produs pentru consum propriu ori în scopul comercializării și se așteaptă să fie realizat în termen de 1 an de la data bilanțului;

este reprezentat de creanțe aferente ciclului de vanzare

este reprezentat de trezorerie ori echivalente de trezorie a căror utilizarenu este restricționată.

Activele circulante se ordonează după mai multe criterii:

din punct de vedere al structurii lor avem:

stocuri;

creanțe;

investiții pe termen scurt;

casa și conturi la bănci

după sursele de finanțare distingem:

fonduri proprii și asimilate;

fonduri împrumutate.

după fazele procesului de amplasare întâlnim:

active circulante în sfera aprovizionării;

active circulante în sfera producției;

active circulante în sfera comercializării;

active circulante libere, (disponibilități).

după forma în care apar, se clasifică în:

active circulante sub formă materială;

active circulante sub formă bănească.

Stocurile ca elemente distinctive în structura activelor circulante se concretizează astfel:

♦ mărfuri și alte active deținute pentru a fi revândute, inclusiv pământul și clădirile

deținute de către un dealăr pentru a fi revândute;

♦ materiile prime, materialele consumabile și alte intrări utilizate în procesul de

producție, produsele finite, producția în curs de execuție;

♦ lucrări în curs de execuție, costurile apărute în procesul de prestare a unui serviciu

pentru care întreprinderea nu recunoaște încă venitul aferent.

Conform IAS 2 Stocuri nu se includ în cadrul stocurilor:

♦ producția în curs de execuție generată de contractele de construcții inclusiv contractele

conexe privind prestarea de servicii;

♦ instrumentele financiare;

♦ stocurile de păsări, produse agricole, forestiere și de minereuri care aparțin

producătorilor, dacă sunt evaluate la valoarea netă de realizare.

Financiar stocurile reprezintă imobilizări de capital care trebuie finanțate și care se recuperează numai după parcursul întregului ciclu deexploatare prin vânzarea și mișcarea produselor realizate de entitate.

Ca orice investiție și investițiile în stocuri se apreciază în funcție de rentabilitatea obținută, adică fluxurile pozitive să fie mai mari decât fluxurile negative, astfel:

VAN=- Investiții în stocuri+/-Fluxuri periodice viitoare actualizate +Valoarea reziduală a stocului (actualizată)

Unde: VAN=valoarea actualizată netă.

Dacă valoarea actualizată netă este mai mare ca 0, pozitivă, atunci înseamnă că fluxurile pozitive sunt mai mari ca investiția în stocuri și este eficient să se investească în stocuri. Dacă valoarea actualizată netă înregistrează valori negative , atunci investiția în stocuri este neeficientă și societatea nu va adopta decizia de investire.

Dimensionarea stocurilor se poate efectua prin patru metode cum ar fi:

metoda analitică

metoda pe elemente

metoda mixtă

metoda globală.

Acestea sunt metodele pe baza cărora putem aproviziona necesarul financiar al exploatării pentru anul de plan.

2.1.1. INDICATORI DE EVALUARE A STOCURILOR ÎN MEDIU CERT

Rotația stocurilor determină pe fiecare categorie de stocuri din formula vitezei de rotație, fie ca număr de zile, fie ca număr de rotații. Avem:

Sau ca număr de rotații

Sau ca număr de rotații

Sau ca număr de rotații

2.1.2. OPTIMIZAREA STOCURILOR ÎN MEDIU CERT

În mediul economic aleatoriu cu întârzieri în aprovizionări se formează, pe lângă stocul curent optim, un stoc de siguranță la echilibru dintre cheltuielile de depozitare (inclusiv cheltuiala de oportunitate al capitalului alocat și cheltuielile ocazionale de lipsa de stoc. Într-o matrice a consecințelor probabile se va alege acea marime a stocului de siguranță cu cele mai mici cheltuieli de depozitare, de oportunitate și de ruptură de stoc).

Stocul de siguranță este determinat de marja de siguranță pe care și-o asigură entitățile pentru a evita ruptura de stoc. Ca orice stoc, stocul de siguranță pentru a fi deținut generează cheltuieli. În această situație există două alternative de decizie:

stocarea unui surplus în raport cu stocul curent la o anumită cheltuială;

a nu crea acest surplus și acoperirea riscului prin oprirea producției.

Situația cea mai des întâlnită este aceea în care aprovizionările au loc la intervale variabile dar și în cantități variabile. În acest caz intervine pe lângă stocul curent și determinarea stocului de siguranță.

Stocul curent se determină în funcție de două elemente:

necesarul de aprovizionat (N1) determinat în funcție de volumul fizic al producției (q1) și norma de aprovizionare (a1) :

N1= q1 x a1 (în anul de plan)

intervalul mediu între aprovizionări consecutive (ic) determintca medie aritmetică a intervalelor de aprovizionare (ti) ponderate cu cantitățile variabile de aprovizionat (qi) după relația (calculate în anul de bază)

iar stocul curent (Scrt) se determină:

Stocul de siguranță se determină de asemenea în funcție de două elemente:

♦ necesarul de aprovizionat N (consumul zilmic)

♦ intervalul mediu pentru stocul de siguranță (is) calculat ca o medie aritmetică ponderată a cantităților de materiale sosite cu întârziere cu intervalul luat în calcul intervalului pentru stocul curent (qi) și numărul de zile de întârziere față de intervalul mediu între două aprovizionări în anul de bază (ta).

Stocul de siguranță (Ssig) se determină după releția:

Pentru determinarea stocului de siguranță se mai pot folosi și alte metode:

♦ metoda IMPACT,

♦ metode de calcul pe baza timpului de reaprovizionare,

♦ metoda abaterii medii pătratice,

♦ metoda abaterii medii.

Metoda IMPACT constă în determinarea stocului de siguranță după formula:

Ssig=K x MAD

Unde: K= coeficient de siguranță, care exprimă potențialul furnizorilor de a-și onora la termene

MAD= abaterea de la medie care se determină prin releția:

Unde: ri= cererile efective lunare de materiale,

n= numărul de luni pentru care cererea a fost luată în calcul.

Metoda de calcul pe baza timpului de reaprovizionare constă în determinarea stocului de siguranță astfel:

Ssig= Cmz x tr

Unde: Cmz – consumul mediu zilnic

tr- timpul de reaprovizionare format din suma timpului de emitere a comenzii, de pregătire a lotului pentru livrare, de transport, de încărcare-descărcare, de primire-recepție.

Metoda abaterii medii pătratice

Ssig= Cmz x K x āz

Unde: āz= abaterea medie pătratică în zile a producției lunare care se calculează cu relația: a

Unde: a= abaterea medie pătratică a producției fizice lunare

qz= producția medie zilnică.

Abaterea medie pătratică a producției lunare se calculează cu relația:

Unde: qi= producția specifică fiecărei luni

producția medie lunară,

n= numărul de luni pentru care producția a fost luată în calcul.

Metoda abaterii medii: Ssig= Cmz x ā cu următoarea semnificație:

Cmz = consumul mediu zilnic

ā – abatere medie și se calculează astfel:

Unde: a se calculează ca medie a zilelor de întârziere.

2.2. VITEZA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Viteza de rotație a activelor circulante reprezintă numărul de rotații sau durata medie a unei rotații efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri.

CA Ac

nrAc = sau dzAc= x T

Ac CA

Viteza de rotație a activelor circulante ca expresie a eficienței utilizării activelor circulante,prezintă un interes aparte în contextul analizei economico-financiare, pentru că aceasta constituie un indicator de politică comercială. Se evidențiază o activitate performantă atunci când viteza de rotație este în creștere, pentru că favorizează mărirea masei profitului printr-un rulaj sporit al activelor în cadrul fazelor ciclului economic, prin formula: bani-marfă-bani.

Eficiența utilizării activelor circulante de care dispun agenții economici este apreciată prin indicatori care au la bază procesul de transformare a capitalului pe un circuit în care resursele bănești sunt folosite pentru cumpărarea materiilor prime, materialelor și energiei, a serviciilor și lucrărilor executate de terți, mai departe acestea sunt folosite în procesul de producție sau de realizare a serviciilor, parcurgând unele stadii intermediare specifice pentru ca apoi produsele finite sau serviciile să fie vîndute și încasată contravaloarea lor. În final se obține, reconstituirea formei bănești a elementelor care prin parcurgerea ciclului economic s-au transformat în produse finite sau servicii.

Factorii și măsurile de influențare a nivelului și evoluției acestei rate vizează:

♦ optimizarea structurii activelor circulante materiale;

♦ gospodărirea și gestionarea eficientă a stocurilor materiale;

♦ optimizarea stocurilor materiale;

♦ creșterea gradului de lichiditate a activelor circulante.

2.2.1. RATELE DE GESTIUNE ALE STOCURILOR

Viteza de rotație a stocurilor arată de câte ori, într-o perioadă de gestiune, stocurile trec succesiv prin fazele cumpărare-fabricație-vânzare, respectiv durata în zile a unei rotații complete.

Nrst=

Creșterea vitezei de rotație a stocurilor reprezintă sporirea folosirii lor, având ca principal efect disponibilizarea de resurse financiare.

Încetinirea vitezei de rotație este reducerea eficienței folosirii lor, având ca efect imobilizarea sau un necesar suplimentar de resurse financiare.

O rotație mai redusă de șase ridică semne de întrebare, rata trebuie comparată și cu media pe industria din care face parte firma, ținta fiind de 12 rotații anuale.

În funcție de industria din care face parte se pot întâlni situații când stocurile se înlocuiesc o singură dată pe lună sau o dată pe trimestru. În general două luni nu este un semnal de alarmă, dacă media anilor trecuți este de o lună. În comerț stocurile se schimbă chiar săptămânal.

O valoare medie a rotației stocurilor în industrie, ar trebui să fie în jur de opt rotații, așa cum apare ea la nivelul țărilor dezvoltate.

În interpretarea rotației stocurilor calculată ca raport între cifra de afaceri și valoarea stocurilor există cel puțin două probleme importante:

♦ Prima este aceea când cifra de afaceri se exprimă la prețul pieței, stocurile sunt luate în

calcul la valoarea contabilă, care este de cele mai multe ori costuri istorice. Mai indicat ar

fi ca la numărătorul ratei să se folosească costul bunurilor vândute. În calculul rotației

stocurilor se folosește de regulă cifra de afaceri, deoarece permite efectuarea de

comparații între diferitele societăți care fac parte din aceași ramură de activitate.

♦ A doua problemă constă în faptul că