Gestiunea ﬁnanciar a a ˆ ıntreprinderii [630950]

Licență

Gestiunea ﬁnanciar a a ˆ ıntreprinderii [630950]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Gestiunea ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii
Diana Tagaduan
2 decembrie 2006

Cuprins
Capitolul 1.Gestiunea ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii.
Considerat ¸ii generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.1. Deﬁnirea gestiunii ﬁnanciare . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2. Evolut ¸ia gestiunii ﬁnanciare. . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.3. Cont ¸inutul gestiunii ﬁnanciare a ˆ ıntreprinderii . . . . 10
1.4. Important ¸a gestiunii ﬁnanciare. . . . . . . . . . . . . . 12
1.5. Obiectivele ¸ si sarcinile gestiunii ﬁnanciare. . . . . . . 14
Capitolul 2. ˆIntreprinderea ¸ si ﬂuxurile sale . . . . . . . . . . . . . 17
2.1. Abordarea sistemic˘ a a ˆ ıntreprinderii . . . . . . . . . . 17
2.1.1. Deﬁnirea sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.1.2. Clasiﬁcarea sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.2. Relat ¸ia ˆ ıntreprindere-mediu exprimat˘ a prin ﬂuxuri . 19
Capitolul 3.Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de ﬁnant ¸are . . . 23
3.1. Not ¸iuni generale privind capitalul ˆ ıntreprinderii . . . 23
3.2. Modalit˘ at ¸i de ﬁnant ¸are a capitalului . . . . . . . . . . 24
3.2.1. Surse de procurare a capitalului . . . . . . . . . . 24
3.2.2. Sursele proprii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.2.3. Sursele externe (ˆ ımprumutate) . . . . . . . . . . . 30
3.2.4. Alegerea structurii ﬁnanciare optime a
capitalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.3. Capacitatea ¸ si efectul de ˆ ındatorare. . . . . . . . . . . 35
Capitolul 4.Gestiunea capitalului imobilizat . . . . . . . . . . . . 37
4.1. Capitalul angajat ¸ si imobilizat supus amortiz˘ arii . . 37
2

3 CUPRINS
4.2. Amortizarea imobiliz˘ arilor corporale ¸ si necorporale . 39
4.3. Elementele de calcul ale amortiz˘ arii. . . . . . . . . . . 42
4.4. Metode (regimuri) de amortizare . . . . . . . . . . . . 45
4.4.1. Amortizarea liniar˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
4.4.2. Metoda calculului degresiv . . . . . . . . . . . . . . 45
4.4.3. Metoda amortiz˘ arii accelerate . . . . . . . . . . . . 47
4.4.4. Metoda sumei cifrei anilor (Metoda Softy) . . . . 48
4.5. Rolul amortiz˘ arii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Capitolul 5.Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
5.1. Bilant ¸ul contabil, instrument al analizei ﬁnanciare . 50
5.2. Retratarea bilant ¸ului contabil . . . . . . . . . . . . . . 56
5.2.1. Reclasiﬁc˘ ari ˆ ın funct ¸ie de perioad˘ a . . . . . . . . . 57
5.2.2. Eliminarea non-valorilor . . . . . . . . . . . . . . . 59
5.2.3. Reevalu˘ arile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
5.3. Analiza echilibrului ﬁnanciar . . . . . . . . . . . . . . . 61
5.3.1. Situat ¸ia net˘ a a ˆ ıntreprinderii . . . . . . . . . . . . 61
5.3.2. Fondul de rulment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
5.3.3. Necesarul de fond de rulment . . . . . . . . . . . . 67
5.3.4. Trezoreria net˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
5.3.5. Analiza indicatorilor echilibrului ﬁnanciar . . . . 70
5.3.6. Fondul de rulment minim necesar . . . . . . . . . 71
5.4. Metoda ratelor folosit˘ a ˆ ın studiul bilant ¸ului. . . . . . 73
5.4.1. Rate de structur˘ a a bilant ¸ului. . . . . . . . . . . . 73
5.4.2. Ratele de rotat ¸ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
5.4.3. Ratele de sintez˘ a (ratele echilibrului ﬁnanciar) . 77
5.4.4. Avantajele ¸ si limitele metodei ratelor . . . . . . . 80
Capitolul 6.Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii . . . . . . . . . . 83
6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii. . . . . . . . . . . 83
6.2. Soldurile intermediare de gestiune . . . . . . . . . . . . 90

CUPRINS 4
6.3. Capacitatea de autoﬁnant ¸are a ˆ ıntreprinderii . . . . . 95
6.4. Analiza pragului de rentabilitate. . . . . . . . . . . . . 97
Capitolul 7.Tablourile de ﬁnant ¸are . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
7.1. Necesitatea utiliz˘ arii unui tablou de ﬁnant ¸are . . . . 100
7.2. Tabloul de ﬁnant ¸are utiliz˘ ari ¸ si resurse. . . . . . . . . 101
7.2.1. Cont ¸inutul tabloului de utiliz˘ ari ¸ si resurse . . . . 101
7.2.2. Construct ¸ia tabloului de utiliz˘ ari ¸ si resurse . . . 102
7.2.3. Interpretarea tabloului de utiliz˘ ari ¸ si resurse. . . 104
7.2.4. Punctele nevralgice ale tabloului de utiliz˘ ari ¸ si
de resurse. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
7.3. Tabloul de trezorerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
7.3.1. Utilitatea tabloului de trezorerie . . . . . . . . . . 109
7.3.2. ˆIntocmirea situat ¸iei (tabloului) ﬂuxurilor de
trezorerie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
7.3.3. Limitele tabloului ﬂuxurilor de trezorerie. . . . . 115
Capitolul 8.Analiza activit˘ at ¸ii ﬁrmei . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
8.1. Viteza de rotat ¸ie a capitalurilor prin cifra de afaceri 117
8.2. Calculul ratelor de rotat ¸ie . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
8.3. Vitezele de rotat ¸ie prin elementele componente ale
cifrei de afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
8.4. Utilitatea indicatorilor exprimat ¸i sub form˘ a de
rate de rotat ¸ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
8.4.1. Ratele de rotat ¸ie – instrument de analiz˘ a al
managementului ﬁnanciar . . . . . . . . . . . . . . . 123
8.4.2. Previzionarea structurii activului ¸ si pasivului . . 123
8.4.3. Metoda normativ˘ a de previziune a echilibrului
ﬁnanciar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
8.4.4. Previziunea indicatorilor ﬁnanciari prin
simulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Capitolul 9.Decizii de repartizare a proﬁtului . . . . . . . . . . 127
9.1. Politica de dividend . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

5 CUPRINS
9.2. Neutralitatea politicii de dividend . . . . . . . . . . . . 129
9.3. Teoria rezidual˘ a a dividendului. . . . . . . . . . . . . . 130
9.4. Teoria privind necesitatea distribuirii de dividende . 133
9.5. Dividendul – semnal al performant ¸elor viitoare ale
ﬁrmei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare . . . . . . . . . . . 137
10.1. Necesit˘ at ¸ile de ﬁnant ¸are ale activit˘ at ¸ii
ˆ ıntreprinderii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
10.2. Cont ¸inutul gestiunii ciclului de exploatare . . . . . . 141
10.3. Determinarea necesarului de ﬁnant ¸are a ciclului
de exploatare (NFCE). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
10.4. Surse de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare . . . . . . 145
10.4.1. Surse proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
10.4.2. Datoriile de exploatare (surse atrase) . . . . . . 146
10.4.3. Surse ˆ ımprumutate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
Capitolul 11. Gestiunea stocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
11.1. Not ¸iuni generale privind stocurile ˆ ıntreprinderii . . 150
11.1.1. Deﬁnirea stocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
11.1.2. Caracteristicile stocurilor . . . . . . . . . . . . . . 152
11.1.3. Principalele categorii de stocuri . . . . . . . . . . 155
11.2. Optimizarea m˘ arimii stocurilor . . . . . . . . . . . . . 158
11.2.1. Obiectivele contradictorii ale gestiunii
stocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
11.2.2. Modelarea stocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
11.2.3. Modelul m˘ arimii lotului simplu (Wilson –
Whitin) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
11.2.4. Gestiunea stocurilor ˆ ın condit ¸ii de
incertitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
11.2.5. Metoda ABC de gestiune a stocurilor . . . . . . 170
Capitolul 12. Gestiunea client ¸ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
12.1. Cont ¸inutul gestiunii client ¸ilor . . . . . . . . . . . . . . 172

CUPRINS 6
12.2. Componentele gestiunii client ¸ilor. . . . . . . . . . . . 174
12.3. Alegerea, urm˘ arirea ¸ si controlul client ¸ilor . . . . . . 177
12.3.1. Analiza client ¸ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
12.3.2. Metoda scorului folosit˘ a pentru alegerea
client ¸ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
12.3.3. Metoda celor 5 C-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
12.3.4. Urm˘ arirea ¸ si controlul client ¸ilor . . . . . . . . . . 180
Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC . . . . . . 182
13.1. Programul de gestiune Copal . . . . . . . . . . . . . . 182
13.1.1. Lansarea comenzii de execut ¸ie . . . . . . . . . . . 182
13.1.2. Crearea unui articol nou de aprovizionare . . . 185
13.1.3. Crearea unui nou articol de vˆ anzare . . . . . . . 188
13.1.4. Crearea unei noi liste de piese . . . . . . . . . . . 189
13.1.5. Crearea unui nou plan de lucru . . . . . . . . . . 190
13.1.6. ˆInregistrare comenzi client ¸i . . . . . . . . . . . . . 190
13.1.7. Procesul de gestionare a comenzilor ˆ ın
COPAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
13.1.8. ˆIntocmirea / modiﬁcarea comenzilor de
product ¸ie ˆ ın COPAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
13.1.9. Aprovizionarea cu materiale (materia prim˘ a) . 194
13.1.10. Miscarile de magazii materiale si produse
ﬁnite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
13.1.11. Operare Copal – gestionarea comenzilor de
product ¸ie ¸ si magazii. . . . . . . . . . . . . . . . . . 197

Capitolul 1
Gestiunea ﬁnanciar˘ a a
ˆ ıntreprinderii. Considerat ¸ii
generale
1.1. Deﬁnirea gestiunii ﬁnanciare
Not ¸iunea de gestiune provine de la latinescul ”gestio” sau
frant ¸uzescul ”gestion” cu ˆ ınt ¸eles de organizarea administr˘ arii unui patri-
moniu ˆ ın toat˘ a complexitatea sa. Prin gestiune ˆ ın sens larg se ˆ ınt ¸elege
ansamblul normelor privitoare la conservarea, administrarea ¸ si dreptul la
dispozit ¸ie asupra unui patrimoniu . Conform Dict ¸ionarului Explicativ al
Limbii Romˆ ane, prin gestiune se ˆ ınt ¸elege: ”administrarea bunurilor unei
ˆ ıntreprinderi, institut ¸ii sau persoane; r˘ aspunderea p˘ astr˘ arii bunurilor ¸ si a
mˆ anuirii fondurilor unei ˆ ıntreprinderi, institut ¸ii sau persoane; ansamblul
de operat ¸ii privind primirea, p˘ astrarea ¸ si eliberarea unor bunuri materiale
apart ¸inˆ and altcuiva” .
Pe lˆ ang˘ a gestiunea de ansamblu putem discuta ¸ si de gestiuni speciﬁce,
tipuri, sect ¸iuni ale gestiunii de ansamblu. GESTIUNEA FINANCIAR ˘A-
ca parte a gestiunii de ansamblu- cuprinde activit˘ at ¸i de constituire, dez-
voltare, sporire sau reducere ale capitalului ¸ si ale fondurilor ˆ ıntreprinderii,
utilizarea eﬁcient˘ a a acestora, obt ¸inerea, repartizarea ¸ si utilizarea rezul-
tatelor ﬁnanciare, a proﬁtului. Gestiunea ﬁnanciar˘ a se refer˘ a la:
•ﬂuxurile dimension˘ arii ¸ si asigur˘ arii capitalului ¸ si fondurilor necesare;
•ﬂuxurile atragerii de capital;
7

Capitolul 1. Gestiunea ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. Considerat ¸ii
generale 8
•ﬂuxurile folosirii fondurilor, obt ¸inerii rezultatelor ¸ si repartiz˘ arii lor.
Gestiunea ﬁnanciar˘ a curprinde, prin urmare, totalitatea operat ¸iilor
prin care se asigur˘ a:
•capitalul ¸ si fondurile necesare indiferent de sursa ¸ si modalitatea de
procurare;
•obt ¸inerea ¸ si repartizarea rezultatelor ﬁnanciare;
•modalitatea utiliz˘ arii fondurilor ¸ si a capitalului ˆ ıntreprinderii.
Prin urmare gestiunea mai poate ﬁ deﬁnit˘ a ca un ansamblu de de-
cizii, operat ¸iuni ¸ si modalit˘ at ¸i de organizare a activit˘ at ¸ii ﬁnanciare ˆ ın ved-
erea procur˘ arii ¸ si utiliz˘ arii capitalurilor ˆ ın scopul obt ¸inerii, repartiz˘ arii
¸ si utiliz˘ arii cˆ at mai eﬁciente a proﬁturilor ˆ ıntreprinderii. ˆIn prezent ˆ ın
locul not ¸iunii de gestiune ﬁnanciar˘ a se folose¸ ste tot mai mult not ¸iunea
de ”management ﬁnanciar”, acest lucru datorˆ andu-se faptului c˘ a deciziile
ﬁnanciare se iau la nivelul conducerii ﬁrmelor.
1.2. Evolut ¸ia gestiunii ﬁnanciare
Atunci cˆ and gestiunea ﬁnanciar˘ a apare ca un domeniu separat de
studiu, la ˆ ınceputul anilor 1900, accentul era pus pe aspectele legale
privind operat ¸iunile de fuziuni, form˘ arii de noi societ˘ at ¸i precum ¸ si
diferitelor tipuri de ﬁnant ¸˘ ari la care poate s˘ a recurg˘ a o societate pen-
tru a-¸ si spori capitalul. ˆIn perioade de criz˘ a ˆ ın economie, accentul era
pus pe rezolvarea problemelor de lichiditate ale ﬁrmei, reorganiz˘ ari ¸ si
falimente. ˆIn continuare pˆ an˘ a prin anii ‘50, ﬁnant ¸ele continuau s˘ a ﬁe
privite mai mult din punct de vedere al unui analist extern, decˆ at din
punct de vedere al managementului ﬁrmei. O schimbare major˘ a a bazelor
teoretice ale gestiunii ﬁnanciare a avut loc la sfˆ ar¸ situl anilor ‘50 ¸ si a de-
terminat focalizarea acesteia c˘ atre deciziile manageriale privind alegerea
modalit˘ at ¸ilor de ﬁnant ¸are sau de investit ¸ii ˆ ın strˆ ans˘ a corelat ¸ie cu obiec-
tivele ﬁrmei privind maximizarea valorii ei. Concentrarea gestiunii ﬁnan-
ciare pe evalu˘ ari a continuat pˆ an˘ a prin anii ‘90, dar analiza a fost extins˘ a
pentru a include ¸ si:
•inﬂat ¸ia ¸ si efectele sale ˆ ın luarea deciziilor ﬁnanciare;

9 1.2. Evolut ¸ia gestiunii ﬁnanciare
•diversiﬁcarea institut ¸iilor ﬁnanciare ¸ si a serviciilor pe care le ofer˘ a
diferitelor ˆ ıntreprinderi;
•folosirea pe scar˘ a larg˘ a a tehnicilor computerizateˆ ın analiza ¸ si trans-
ferul electronic al datelor ¸ si informat ¸iilor;
•continua tendint ¸˘ a de globalizare a piet ¸elor de afaceri.
Dintre aceste tendint ¸e cele mai importante sunt globalizarea ¸ si com-
puterizarea.
Globalizarea afacerilor . Patru factori au dus ˆ ın principal la acce-
le-rarea globaliz˘ arii afacerilor:
•ˆ ımbun˘ at˘ at ¸irea comunicat ¸iilor ¸ si a transporturilor care au dus la
u¸ surarea desf˘ a¸ sur˘ arii tranzact ¸iilor internat ¸ionale;
•ˆ ınclinat ¸ia consumatorilor c˘ atre produse ieftine ¸ si de calitate, care au
dus la ridicarea barierelor protect ¸ioniste din calea tranzact ¸iilor, care
protejau ineﬁcient ¸a ¸ si produsele autohtone realizate la pret ¸uri mai
ridicate;
•tehnologia a devenit tot mai avansat˘ a, costul dezvolt˘ arii unor pro-
duse noi a sporit astfel ˆ ıncˆ at trebuie s˘ a sporeasc˘ a num˘ arul de unit˘ at ¸i
vˆ andute, dac˘ a ﬁrma vrea s˘ a reu¸ seasc˘ a s˘ a-¸ si acopere costurile ﬁxe ¸ si s˘ a
realizeze proﬁt. ˆIn consecint ¸˘ a ﬁrmele trebuie s˘ a ˆ ıncerce s˘ a-¸ si vˆ and˘ a
produsele ¸ si pe piet ¸ele externe.
•ˆ ıntr-o lume unde exist˘ a numeroase ﬁrme multinat ¸ionale capabile s˘ a-
¸ si mute unit˘ at ¸ile de exploatare acolo unde realizeaz˘ a costurile cele
mai sc˘ azute, o ﬁrm˘ a care opereaz˘ a restrictiv pe piat ¸a intern˘ a, s-ar
putea s˘ a nu realizeze acelea¸ si costuri sc˘ azute ¸ si s˘ a ﬁe ˆ ınl˘ aturat˘ a de
pe piat ¸˘ a.
Ca rezultat al acestor patru factori, ¸ sansele de supraviet ¸uire ¸ si dez-
voltare ale unei ﬁrme depind ¸ si de posibilitatea ei de a produce sau
vinde pe piet ¸ele externe. Companiile de servicii, incluzˆ and b˘ ancile,
agent ¸iile de publicitate, ﬁrmele de contabilitate, sunt adesea fort ¸ate s˘ a
se adapteze globaliz˘ arii deoarece astfel pot s˘ a serveasc˘ a mai bine client ¸ii
lor multinat ¸ionali (dac˘ a ¸ si ele au activitatea extins˘ a pe mai multe piet ¸e).
Ele pot ˆ ın acela¸ si timp s˘ a ﬁe companii nat ¸ionale, dar nu trebuie s˘ a uit˘ am

Capitolul 1. Gestiunea ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. Considerat ¸ii
generale 10
c˘ a cele mai dinamice cre¸ steri, cele mai mari oportunit˘ at ¸i de afaceri sunt
oferite de companiile multinat ¸ionale.
Tehnologiile computerizate . Sfˆ ar¸ situl anilor ‘90 se caracterizeaz˘ a
printr-o ”explozie” a computeriz˘ arii ¸ si comunicat ¸iilor, ¸ si aceste tehnologii
vor revolut ¸iona modul ˆ ın care sunt adoptate deciziile ﬁnanciare. Com-
paniile trebuie s˘ a-¸ si creeze ret ¸ele de computere, utilizatorii s˘ a ﬁe conectat ¸i
ˆ ıntre ei atˆ at ˆ ın cadrul ﬁrmei precum ¸ si ˆ ın exterior cu client ¸ii sau furni-
zorii ﬁrmei, cu unit˘ at ¸ile bancare, etc. Managerii ﬁnanciari pot s˘ a consulte
datele de care au nevoie f˘ ar˘ a s˘ a se deplaseze la companiile respective,
sau s˘ a realizeze teleconferint ¸e prin intermediul internetului. Abilitatea
de a accesa ¸ si a analiza date ˆ ın timp real ˆ ınseamn˘ a deasemenea c˘ a anal-
izele cantitative vor ﬁ folosite ˆ ıntr-o modalitate de rutin˘ a pentru a testa
diferitele cursuri alternative de act ¸iune. Ca o rezultant˘ a, generat ¸ia vi-
itoare de manageri ﬁnanciari vor avea nevoie de computere performante
¸ si caliﬁcare superioar˘ a ˆ ın folosirea lor fat ¸˘ a de cea cerut˘ a ˆ ın trecut.
1.3. Cont ¸inutul gestiunii ﬁnanciare a
ˆ ıntreprinderii
Cont ¸inutul problemelor ﬁnanciare la care trebuie s˘ a fac˘ a fat ¸˘ a
ˆ ıntreprinderea, precum ¸ si solut ¸iile care pot ﬁ g˘ asite, sunt legate ˆ ın mod
evident de caracteristicile mediului s˘ au ﬁnanciar, precum ¸ si de propriile
sale caracteristici. Gestiunea ﬁnanciar˘ a va trebui s˘ a ﬁe adaptat˘ a, sau cel
put ¸in nuant ¸at˘ a, ˆ ın funct ¸ie de situat ¸iileˆ ın care se aplic˘ a. Astfel, problemele
puse gestiunii ﬁnanciare apar extrem de diferent ¸iate, dup˘ a cum e vorba,
de exemplu:
•de tratarea problemelor unei microˆ ıntreprinderi dintr-o t ¸ar˘ a ˆ ın curs
de dezvoltare, aproape lipsit˘ a de orice suprastructur˘ a ﬁnanciar˘ a;
•de problemele de investit ¸ii ale unei ˆ ıntreprinderi industriale mijlocii
aﬂat˘ a pe o piat ¸a bogat˘ a ˆ ın lichidit˘ at ¸i ¸ si ˆ ın institut ¸ii care o pot
ﬁnant ¸a;
•de problemele de ﬁnant ¸are a unei ˆ ıntreprinderi multinat ¸ionale, care
are acces la piet ¸ele internat ¸ionale de capital.

11 1.3. Cont ¸inutul gestiunii ﬁnanciare a ˆ ıntreprinderii
1)ˆIn primul caz, acela al microˆ ıntreprinderilor din t ¸˘ arile ˆ ın curs de
dezvoltare, aspectele ﬁnanciare ale activit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii r˘ amˆ an embri-
onare. Ele se limiteaz˘ a la luarea deciziilor ﬁnanciare privind:
•investit ¸iile (ˆ ın cl˘ adiri, utilaje, instalat ¸ii, ma¸ sini,etc.);
•aprovizionarea cu materii prime, materiale;
•vˆ anzarea produselor sau prestarea serviciilor.
ˆIn acest caz gestiunea ﬁnanciar˘ a se ocup˘ a cu gestionarea pl˘ at ¸ilor (ca o
contraprestat ¸ie ﬁnanciar˘ a pentru aprovizion˘ arile efectuate) ¸ si a ˆ ıncas˘ arilor
monetare (contravaloarea m˘ arfurilor sau produselor ﬁnite livrate ¸ si a ser-
viciilor prestate). Aceasta concept ¸ie ”minimal˘ a” asupra gestiunii ﬁnan-
ciare se ˆ ıntˆ alne¸ ste ˆ ın multe ˆ ıntreprinderi din t ¸˘ arile ˆ ın curs de dezvoltare.
Ea se ˆ ınscrie ˆ ın contextul unui sistem ﬁnanciar put ¸in structurat ¸ si put ¸in
diferent ¸iat.
2)ˆIn cazul ˆ ıntreprinderilor mijlocii aﬂate ˆ ıntr-o t ¸ar˘ a cu sistem ﬁ-
nanciar dezvoltat, mediul ﬁnanciar ofer˘ a o gam˘ a larg˘ a de instrumente
ﬁnanciare. ˆIn aceste cazuri gestiunii ﬁnanciare ˆ ıi revine rolul de a alege
ˆ ıntre numeroasele modalit˘ at ¸i de ﬁnant ¸are pe care le are la dispozit ¸ie ﬁrma.
Dar, ˆ ın funct ¸ie de m˘ arimea ei, ˆ ıntreprinderea poate s˘ a nu ﬁe interesat˘ a sau
s˘ a nu aib˘ a acces de/la anumite instrumente ﬁnanciare, piet ¸e sau circuite
ﬁnanciare. Astfel, ˆ ıntreprinderile care nu sunt organizate sub form˘ a de so-
ciet˘ at ¸i pe act ¸iuni, nu pot lua ˆ ın considerare o ﬁnant ¸are extern˘ a proprie pe
piat ¸a de capital (emiterea de act ¸iuni sau obligat ¸iuni) ¸ si trebuie, ˆ ın cazul ˆ ın
care autoﬁnant ¸area nu este suﬁcient˘ a, s˘ a se ˆ ındrepte ˆ ın mod necesar c˘ atre
resursele ˆ ımprumutate (propuse de b˘ anci sau alte institut ¸ii ﬁnanciare-
institut ¸iile de leasing). ˆIn plus, o ˆ ıntreprindere de acest tip este adesea
put ¸in interesat˘ a de problemele complexe ale ﬁnant ¸elor internat ¸ionale ¸ si
ale investit ¸iilor ﬁnanciare. ˆIn schimb, ea se preocup˘ a ˆ ın general de prob-
leme de ﬁnant ¸are legate de operat ¸iunile sale industriale ¸ si comerciale, de
relat ¸iile cu furnizorii de la care ˆ ıncearc˘ a s˘ a obt ¸in˘ a condit ¸ii cˆ at mai bune
de plat˘ a (un termen de plat˘ a cˆ at mai relaxant), precum ¸ si de relat ¸iile
cu client ¸ii, urm˘ arind reducerea cˆ at mai mult a termenelor de ˆ ıncasare a
creant ¸elor.
3)ˆIn cazul marilor ˆ ıntreprinderi cu activit˘ at ¸i larg internat ¸ionalizate,
domeniul gestiunii ﬁnanciare se l˘ argeste pentru a ˆ ıngloba ansamblul prob-
lemelor ﬁnanciare ale ˆ ıntreprinderilor ¸ si cuprinde:

Capitolul 1. Gestiunea ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. Considerat ¸ii
generale 12
•ˆ ıncas˘ arile ¸ si pl˘ at ¸ile efectuate ˆ ın moneda nat ¸ional˘ a sau ˆ ın valut˘ a;
•c˘ autarea mijloacelor de ﬁnant ¸are pe piet ¸ele de capital ¸ si la b˘ anci, ˆ ın
propria t ¸ar˘ a sau ˆ ın str˘ ain˘ atate.
•st˘ apˆ anirea riscurilor ﬁnanciare legate de operat ¸iunile efectuate pe o
piat ¸˘ a str˘ ain˘ a.
Aceste riscuri se refer˘ a ˆ ın principal la:
•riscurile referitoare la evolut ¸ia cursului de schimb valutar (ˆ ın
legatur˘ a cu operat ¸iunile efectuate ˆ ın moneda str˘ ain˘ a);
•riscurile referitoare la evolut ¸ia ratei dobˆ anzilor (legate de
ˆ ımprumuturi, de plasamente sau participat ¸ii ﬁnanciare);
•riscurile de t ¸ar˘ a (administrative ¸ si politice).
Cu toate aceste caracteristici speciﬁce, exist˘ a cˆ ateve elemente comune
care ar putea constitui baz˘ a universal˘ a a teoriei ¸ si practicii gestiunii ﬁnan-
ciare care sunt legate de caracteristicile tuturor economiilor care practic˘ a
schimbul monetar ¸ si sistemele de credit. Astfel, oˆ ıntreprindere de orice fel,
trebuie s˘ a abordeze probleme de gestiune ﬁnanciar˘ a de ﬁecare dat˘ a cˆ and
urmeaz˘ a s˘ a ia decizii ﬁnanciare privind achizit ¸ionarea, det ¸inerea sau ce-
sionarea de bani sau de titluri ﬁnanciare. ˆIn consecint ¸˘ a, oriceˆ ıntreprindere
care face parte dintr-o economie ˆ ın care exist˘ a o circulat ¸ie a banilor sau
a altor creant ¸e, e confruntat˘ a cu oportunit˘ at ¸i ¸ si constrˆ angeri ﬁnanciare ¸ si
trebuie s˘ a-¸ si pun˘ a la punct proceduri adecvate de gestiune ﬁnanciar˘ a.
ˆIn consecint ¸˘ a, abordarea gestiunii ﬁnanciare face necesar˘ a luarea ˆ ın
considerat ¸ie a inﬂuent ¸elor pe care aceasta le sufer˘ a, datorit˘ a caracter-
isticilor inerente sistemului ﬁnanciar. Aceste inﬂuent ¸e privesc obiectul
general ¸ si scopurile recunoscute ale gestiunii ﬁnanciare precum ¸ si respon-
sabilit˘ at ¸ile operat ¸ionale care-i sunt atribuite.
1.4. Important ¸a gestiunii ﬁnanciare
Pˆ an˘ a nu demult directorii de marketing se ocupau de programarea
vˆ anz˘ arilor, inginerii ¸ si directorii de product ¸ie se ocupau de realizarea acelor
produse cerute de piat ¸˘ a determinate pe baza studiilor de marketing, iar
managerii ﬁnanciari aveau simpla misiune de a asigura sumele de bani

13 1.4. Important ¸a gestiunii ﬁnanciare
necesare realiz˘ arii activit˘ at ¸ii de exploatare. Aceast˘ a situat ¸ie nu mai exist˘ a.
Deciziile trebuie luate ˆ ıntr-o manier˘ a mult mai coordonat˘ a, iar managerul
ﬁnanciar este ˆ ın mod general direct responsabil de controlul proceselor de
luare a deciziilor.
Pentru a ilustra rolul ¸ si important ¸a gestiunii ﬁnanciare ¸ si a efectelor
deciziilor ﬁnanciare, putem folosi exemplul celor dou˘ a companiilor aeriene
americane Eastern Airlines ¸ si Delta. ˆIn anii 1960 act ¸iunile companiei
Eastern se vindeau cu 60 dolari/act ¸iune iar cele ale companiei Delta cu 10
dolari/act ¸iune. Pornind de la aceast˘ a situat ¸ie care era evident ˆ ın favoarea
companiei Eastern, s-a ajuns ca ˆ ın anii ‘90 Delta s˘ a devin˘ a una din cele
mai puternice companii aeriene din lume, ˆ ın timp ce Eastern a falimentat
¸ si a fost scoas˘ a de pe piat ¸˘ a. Cu toate c˘ a mai mult ¸i factori combinat ¸i au
produs aceste rezultate contradictorii, deciziile ﬁnanciare luate au avut
un rol hot˘ arˆ ator. Deoarece compania Eastern a avut o politic˘ a conform
c˘ areia ˆ ı¸ si realiza ˆ ın mod tradit ¸ional ﬁnant ¸area pe baza creditelor, a ajuns
s˘ a aib˘ a datorii foarte mari, pe cˆ and Delta care se baza pe autoﬁnant ¸are
nu avea datorii. Costurile companiei Eastern au ˆ ınceput s˘ a creasc˘ a foarte
mult, proﬁturile ˆ ın mod automat au ˆ ınceput s˘ a scad˘ a ¸ si ele ˆ ın momentul
ˆ ın care rata dobˆ azii pe piat ¸˘ a a ˆ ınceput s˘ a creasc˘ a foarte mult ˆ ın SUA ˆ ın
perioada 1970-1980. Aceast˘ a sporire a ratei dobˆ anzii la credite a avut doar
un efect minor asupra companiei Delta. Mai departe, atunci cˆ and pret ¸ul
combustibilului a crescut mult ¸ si a devenit imperativ pentru companiile
aeriene s˘ a achizit ¸ioneze noi avioane mai performante, Delta a reu¸ sit s˘ a
fac˘ a acest lucru, Eastern nu. ˆIn ﬁnal Delta a ajuns s˘ a-¸ si dezvolte afacerea
¸ si s˘ a se extind˘ a ˆ ın timp ce Eastern a falimentat.
Exemplele ar putea continua. Important este ca ˆ ıntreprinderile s˘ a
con¸ stientizeze important ¸a deosebit˘ a ¸ si rolul esent ¸ial al gestiunii ﬁnanciare
ˆ ın conducerea unei ﬁrme. De asemenea este tot mai important ca angajat ¸ii
din alte servicii (marketig, contabilitate, product ¸ie, resurse umane, etc.)
s˘ a ˆ ınt ¸eleag˘ a important ¸a sectorului ﬁnanciar. De exemplu personalul din
marketing trebuie s˘ a ˆ ınt ¸eleag˘ a cum deciziile luate de ei afecteaz˘ a ¸ si sunt
afectate de fondurile disponibile, de nivelul stocurilor depozitate, etc.
ˆIn mod similar, contabilii trebuie s˘ a ˆ ınt ¸eleag˘ a cum datele oferite de ei
sunt folosite ˆ ın analizele ﬁnaciare ¸ si ˆ ın luarea deciziilor ﬁnanciare ¸ si s˘ a la
adapteze acestor necesit˘ at ¸i. De fapt ˆ ın orice decizie de afaceri exist˘ a ˆ ın
mod virtual o implicat ¸ie ﬁnanciar˘ a ¸ si personalul ”nonﬁnanciar” trebuie s˘ a
aibe cel put ¸in atˆ atea cuno¸ stiint ¸e de ﬁnant ¸e pentru a t ¸ine cont de aceste
implicat ¸ii ˆ ın analiza personal˘ a pe care o realizeaz˘ a.

Capitolul 1. Gestiunea ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. Considerat ¸ii
generale 14
1.5. Obiectivele ¸ si sarcinile gestiunii ﬁnan-
ciare
Obiectivele gestiunii ﬁnanciare sunt subordonate obiectivelor gen-
erale ale ﬁrmei. Deciziile ﬁnanciare nu sunt luate pur ¸ si simplu. Decizi-
ile sunt luate avˆ and ˆ ın vedere obiective speciﬁce. Obiectivul esent ¸ial al
oric˘ arei companii ˆ ıl reprezint˘ a maximizarea averii proprietarilor, ceea ce
se poate traduce ˆ ın maximizarea pret ¸ului act ¸iunilor ﬁrmei. Firmele au
desigur ¸ si obiective speciﬁce ¸ si deasemenea managerii care iau decizii sunt
¸ si ei interesat ¸i ˆ ın satisfacerea propriilor nevoi, ˆ ın bun˘ astarea angajat ¸iilor
¸ si a societ˘ at ¸ii ˆ ın general dar aceste obiective sunt ˆ ın general subordonate
obiectivului privind maximizarea valorii ﬁrmei. Proprietarii ﬁrmei aleg
consiliul director care va alc˘ atui echipa de conducere. Ace¸ stia ˆ ın schimb
se presupune c˘ a vor opera ˆ ın interesul act ¸ionarilor, m˘ arind valoarea ﬁrmei
lor.
Urm˘ atoarea problem˘ a care se pune ˆ ın fat ¸a gestiunii ﬁnanciare a
ˆ ıntreprinderii ar ﬁ ”ce act ¸iuni trebuie ˆ ıntreprinse pentru a determina max-
imizarea averii proprietarilor?”. ˆIn primul rˆ and se pune ˆ ıntrebarea dac˘ a
maximizarea proﬁtului duce la cre¸ sterea valorii act ¸iunilor ﬁrmei. Este ev-
ident c˘ a o activitate rentabil˘ a va duce la cre¸ sterea valorii act ¸iunilor. Deci
ˆ ın primul rˆ and gestiunea ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii trebuie s˘ a urm˘ areasc˘ a
maximizarea proﬁtului (prin astfel de act ¸iuni care s˘ a duc˘ a la maximizarea
venitului sau minimizarea cheltuielilor). Maximizarea valorii necesit˘ a mai
ˆ ıntˆ ai ca patrimoniul s˘ a ﬁe angajat ˆ ın proiecte de investit ¸ii care s˘ a-l val-
oriﬁce, grat ¸ie rentabilit˘ at ¸ii lor viitoare. ˆIn acest sens, gestiunea ﬁnan-
ciar˘ a trebuie s˘ a asigure calitatea ¸ si nivelul performant ¸elor realizate de
ˆ ıntreprindere ˆ ın diversele sale proiecte ¸ si activit˘ at ¸i, deci s˘ a coordoneze
politica de investit ¸ii a ﬁrmei .
Maximizarea valorii implic˘ a protejarea ¸ si conservarea sa. De aceea
gestiunea ﬁnanciar˘ a are ca scop s˘ a evite risipirea patrimoniului cauzat˘ a
de un faliment ¸ si trebui deci s˘ a vegheze la ment ¸inerea solvabilit˘ at ¸ii sau a
echilibrului ﬁnanciar al ˆ ıntreprinderii. Dar riscul falimentului nu consti-
tuie decˆ at o forma particular˘ a a riscului ﬁnanciar. ˆIntreprinderea e su-
pus˘ a unor riscuri multiple legate de instabilitatea mediului s˘ au ﬁnanciar.
Este deci sarcina gestiunii ﬁnanciare s˘ a pun˘ a la punct instrumentele de
acoperire adecvate, pentru a asigura st˘ apˆ anirea riscurilor ﬁnanciare .
Riscul precum ¸ si rentabilitatea unei activit˘ at ¸i sunt determinate ¸ si de

15 1.5. Obiectivele ¸ si sarcinile gestiunii ﬁnanciare
modalitatea lor de ﬁnant ¸are. Din acest punct de vedere gestiunii ﬁnanciare
ˆ ıi revine sarcina de a alege modalitatea de ﬁnant ¸are a investit ¸iilor
(autoﬁnant ¸are, ﬁnant ¸are proprie extern˘ a, credite, etc.), astfel ˆ ıncˆ at s˘ a re-
alizeze un echilibru ˆ ıntre rentabilitatea ¸ si riscul oric˘ arei surse de ﬁnant ¸are.
O alt˘ a problem˘ a a gestiunii ﬁnanciare este, odat˘ a ce rezultatul ac-
tivit˘ at ¸ii este obt ¸inut, s˘ a aleag˘ a o modalitate sau alta de reparti-
zare a proﬁtului . S˘ a ﬁe repartizat sub form˘ a de dividende act ¸ionarilor,
asociat ¸ilor, sau s˘ a ﬁe reinvestit pentru dezvoltare? Act ¸ionarii doresc s˘ a
primeasc˘ a dividente ca remunerare pentru investit ¸ia lor de capital, dar ˆ ın
acela¸ si timp s-ar putea s˘ a renunt ¸e la o parte din acestea dac˘ a au convin-
gerea c˘ a banii lor vor ﬁ ”sporit ¸i” ˆ ın ﬁrm˘ a pe baza rentabilit˘ at ¸ii ei interne.
Managerii ﬁnanciari trebuie s˘ a decid˘ a exact cˆ at din proﬁtul curent se
repartizeaz˘ a pentru dividende ¸ si cˆ at se ret ¸ine ˆ ın unitate, aceast˘ a decizie
purtˆ and denumirea de decizia de dividend. Politica optim˘ a de dividend
este cea care maximizeaz˘ a valoarea act ¸iunilor ﬁrmei ¸ si prin urmare averea
proprietarilor.
Un alt aspect care trebuie luat ˆ ın considerare ˆ ıl reprezint˘ a re-
sponsabilitatea social˘ a . Trebuie s˘ a se act ¸ioneze strict ˆ ın interesul
act ¸ionarilor, proprietarilor ﬁrmei, sau ﬁrma este deasemenea responsabil˘ a
de bun˘ astarea angajat ¸ilor s˘ ai, a client ¸ilor ¸ si a comunit˘ at ¸ii ˆ ın care op-
ereaz˘ a ˆ ın general? Binent ¸eles, ﬁrmele au ¸ si responsabilit˘ at ¸i de ordin etic,
promovˆ and securitatea locului de munc˘ a, evitˆ and poluarea mediului, pro-
ducˆ and produse ned˘ aun˘ atoare, etc. toate aceste act ¸iuni de ordin etic
genereaz˘ a costuri ceea ce determin˘ a automat reducerea proﬁtului ¸ si se
pune ˆ ıntrebarea dac˘ a ﬁrmele vor urm˘ ari de bun˘ avoie aceste aspecte sau
nu. Dac˘ a unele ﬁrme act ¸ioneaz˘ a ˆ ıntr-o manier˘ a responsabil˘ a (din punct
de vedere al obiectivelor etice), ˆ ın timp ce altele nu, ar p˘ area c˘ a cele care
urm˘ aresc doar proﬁtul vor beneﬁcia de un avantaj suplimentar (un proﬁt
mai mare). Cu toate acestea de multe ori ﬁrmele care realizeaz˘ a astfel de
act ¸iuni s-ar putea s˘ a beneﬁcieze de pe urma renumelui bun pe care ¸ si l-au
cˆ a¸ stigat, ¸ si prin aceasta s˘ a-¸ si atrag˘ a mai mult ¸i client ¸i decˆ at companiile
care nu promoveaz˘ a act ¸iuni sociale.
Urm˘ atoarea ˆ ıntrebare care se pune este: ”dac˘ a o ﬁrm˘ a urm˘ are¸ ste
s˘ a ˆ ı¸ si maximizeze valoarea ﬁrmei, este acesta un lucru bun pentru so-
cietate sau nu?”. ˆIn general este un fapt pozitiv t ¸inˆ and cont de faptul
c˘ a maximizarea proﬁtului necesit˘ a o eﬁcient ¸˘ a sporit˘ a a afacerii, echipa-
mente performante care s˘ a produc˘ a bunuri de un ˆ ınalt nivel calitativ la
un pret ¸ cˆ at mai sc˘ azut, servicii de calitate de care beneﬁciaz˘ a client ¸ii

Capitolul 1. Gestiunea ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. Considerat ¸ii
generale 16
ﬁrmei. ˆIn al doilea rˆ and maximizarea valorii ﬁrmei presupune dezvoltarea
acelor produse sau servicii de care consumatorul are nevoie, astfel ˆ ıncˆ at
obiectivul privind maximizarea proﬁtului va determina retehnologizarea
unit˘ at ¸ilor, reˆ ınnoirea produselor ¸ si crearea de noi locuri de munc˘ a. ˆIn
concluzie de act ¸iunile luate pentru a m˘ ari proﬁtul unei ﬁrme beneﬁciaz˘ a
¸ si societatea ˆ ın ˆ ıntregul ei. Acesta este faptul pentru care o economie
liber˘ a de piat ¸˘ a este mai prosper˘ a decˆ at sistemele economice socialiste sau
comuniste. Deoarece gestiunea ﬁnanciar˘ a joac˘ a un rol crucial ˆ ın obt ¸inerea
prosperit˘ at ¸ii unei ﬁrme, iar prosperitatea ﬁrmelor este absolut necesar˘ a
pentru a avea o economie s˘ an˘ atoas˘ a, este foarte u¸ sor de observat rolul
gestiunii ﬁnanciare ¸ si din punct de vedere social.

Capitolul 2
ˆIntreprinderea ¸ si ﬂuxurile sale
2.1. Abordarea sistemic˘ a a ˆ ıntreprinderii
2.1.1. Deﬁnirea sistemelor
Teoria sistemelor a fost prima dat˘ a aplicat˘ a ˆ ın ¸ stiint ¸˘ a ¸ si inginerie.
Aplicarea teoriei sistemelorˆ ın economie a avut loc la sfˆ ar¸ situl anilor 1950 ¸ si
a fost una din contribut ¸iile ¸ scolii cantitative. Abordarea sistemic˘ a nu este
o mult ¸ime de linii de ghidare sau principii de conducere, ci o modalitate
de gˆ andire asupra ˆ ıntreprinderii. Pentru a ˆ ınt ¸elege mai bine cum ne ajut˘ a
abordarea sistemic˘ a s˘ a ˆ ınt ¸elegem mai bine ˆ ıntreprinderea trebuie prima
dat˘ a s˘ a deﬁnim sistemul.
Un sistem poate ﬁ deﬁnit ca ¸ si un ansamblu de elemente ˆ ın
interact ¸iune ˆ ıntre ele ˆ ınsele, dar egale ca dezvoltare ˆ ın mediu ¸ si coordo-
nate ˆ ın funct ¸ie de o ﬁnalitate. ˆIntreprinderea privit˘ a ca un sistem este
alc˘ atuit˘ a din:
1. variabile ˆ ın interact ¸iune,
2. dintr-un proces de transformare,
3. dintr-un conduc˘ ator
La nivelul variabilelor ˆ ın interact ¸iune exist˘ a patru categorii de
variabile:
•variabile de intrare – acestea sunt date provenite din exteriorul sis-
temului necesare ¸ si suﬁciente pentru ca acesta s˘ a poat˘ a funct ¸iona;
17

Capitolul 2. ˆIntreprinderea ¸ si ﬂuxurile sale 18
•variabile de ie¸ sire – sunt rezultate produse de funct ¸ionarea sistemului
pentru exterior
•variabile esent ¸iale – sunt ie¸ siri care constituie criterii de apreciere
a obiectivelor ﬁxate.Ele reprezint˘ a rat ¸iunea de funct ¸ionare a
ˆ ıntreprinderii.
•variabile de act ¸iune – ele corespund unor intr˘ ari pe care se poate
lucra.
Procesul de transformare cont ¸ine capacit˘ at ¸ile manageriale ¸ si
tehnologice ale ˆ ıntreprinderii care sunt puse ˆ ın funct ¸iune pentru a trans-
forma intr˘ arile ˆ ın ie¸ siri.
Conduc˘ atorul are urm˘ atoarele atribut ¸ii:
•stabile¸ ste obiectivele ce trebuie realizate (variabilele de ie¸ sire),
•determin˘ a ce intr˘ ari (variabile de intrare ¸ si de act ¸iune) sunt necesare
pentru a obt ¸ine rezultatele,
•ﬁxeaz˘ a act ¸iunile ce trebuie ˆ ıntreprinse pentru ca intr˘ arile s˘ a poat˘ a
ﬁ transformate ˆ ın ie¸ sirile programate,
•asigur˘ a feedback-ul luˆ and m˘ asurile de corect ¸ie necesare atunci cˆ and
ie¸ sirile nu corespund obiectivelor ﬁxate init ¸ial.
2.1.2. Clasiﬁcarea sistemelor
Sistemele pot ﬁ clasiﬁcate dup˘ a mai multe criterii: complexitatea
lor, deschiderea sistemului spre exterior, adaptabilitatea ¸ si determinarea
sistemului.
Un sistem poate det ¸ine multiple st˘ ari, ﬁecare stare putˆ and ﬁ reperat˘ a
de exemplu prin valorile de intrare ¸ si valorile corespunz˘ atoare de ie¸ sire.
ˆIn plus num˘ arul de st˘ ari posibile poate ﬁ mare, sistemul ﬁind complex,
diﬁcil de cunoscut ¸ si de controlat. Din acest punct de vedere sistemele
pot ﬁ simple saucomplexe .ˆIntreprinderile sunt sisteme complexe.
Sistemele pot ﬁ ˆ ınchise saudeschise . Un sistem ˆ ınchis este un sistem
care nu atrage nici un element din mediul extern. Un sistem este deschis
dac˘ a ˆ ıntre el ¸ si mediul ˆ ınconjur˘ ator exist˘ a un schimb permanent de energie
¸ si informat ¸ii. ˆIntreprinderea este un sistem deschis – ˆ ıntre ˆ ıntreprindere ¸ si
mediul s˘ au exterior exist˘ a un permanent schimb de energie ¸ si informat ¸ii.

19 2.2. Relat ¸ia ˆ ıntreprindere-mediu exprimat˘ a prin ﬂuxuri
Adaptabilitatea sistemului este capacitatea unui sistem de a
react ¸iona la schimb˘ arile survenite ˆ ın mediul exterior. Din acest punct
de vedere sistemele pot ﬁ adaptabile sauinadaptabile .ˆIntreprinderea este
un sistem adaptabil; ˆ ın condit ¸iile actuale ale evolut ¸iei mediului extern
supraviet ¸uirea unei ˆ ıntreprinderi depinde de capacitatea ei de a se adapta
schimb˘ arilor survenite ˆ ın mediu.
Din punct de vedere al deciziei un sistem este determinat atunci cˆ and
poate repera toate st˘ arile tuturor variabilelor.El este nedeterminat cˆ and
nu poate ﬁ cunoscut ˆ ın ˆ ıntregul s˘ au. Un sistem determinat trebuie s˘ a aib˘ a
capacitatea de a cunoa¸ ste relat ¸iile din interiorul s˘ au dar ¸ si de a prevedea
evolut ¸ia mediului cu certitudine ¸ si de a controla ˆ ın totalitate rapoartele
de schimb. ˆIntreprinderea este un sistem part ¸ial determinat.
2.2. Relat ¸ia ˆ ıntreprindere-mediu exprimat˘ a
prin ﬂuxuri
Dup˘ a cum am precizat anterior,ˆ ıntreprinderea este un sistem deschis.
Acest lucru ˆ ınseamn˘ a c˘ a ˆ ıntre ˆ ıntreprindere ¸ si mediu exist˘ a un permanent
schimb de materiale, energie ¸ si informat ¸ii. De fapt ˆ ıntre ˆ ıntreprindere ¸ si
mediul exterior, ca ¸ si ˆ ın interiorul ˆ ıntreprinderii au loc ﬂuxuri. Aceste
ﬂuxuri pot ﬁ de dou˘ a feluri:
•reale, materiale;
•ﬁnanciare.
Fluxurile reale, materiale sunt ˆ ınsot ¸ite ˆ ın sens invers de ﬂuxuri ﬁnan-
ciare ca o contraprestat ¸ie. Fluxurile se nasc ¸ si se desf˘ a¸ soar˘ a ¸ si ˆ ın interiorul
ˆ ıntreprinderii. Fluxurile reale, materiale antreneaz˘ a ﬂuxuri monetare, dar
¸ si ﬂuxuri ﬁnanciare (ﬂuxuri de creant ¸e-datorii).
La ˆ ınﬁint ¸are ˆ ıntreprinderea are nevoie de capital. ˆIn acest moment
are loc primul ﬂux material – de la asociat ¸i (act ¸ionari) c˘ atre societatea
nou ˆ ınﬁint ¸at˘ a. Astfel se formeaz˘ a capitalul social al ˆ ıntreprinderii. ˆIn
contreprestat ¸ie, asociat ¸ii vor primii de la societate dividende, ca remuner-
are a capitalului depus (acestea reprezint˘ a ﬂuxul ﬁnanciar generat ˆ ın sens
invers).
Dac˘ a asociat ¸ii nu dispun de suﬁcient capital pentru dezvoltarea
ﬁrmei, vor trebui s˘ a apeleze la resurse ˆ ımprumutate (credite bancare).

Capitolul 2. ˆIntreprinderea ¸ si ﬂuxurile sale 20
ˆIn acest caz va avea loc un ﬂux dinspre unitatea bancar˘ a c˘ atre ﬁrm˘ a ¸ si un
ﬂux ﬁnanciar invers, dobˆ anda pl˘ atit˘ a de ﬁrm˘ a b˘ ancii ca o contraprestat ¸ie
pentru capitalul b˘ anesc pus la dispozit ¸ie. ˆIn cazul ˆ ın care ﬁrma dispune de
lichidit˘ at ¸i neutilizate, le va depune ˆ ın banc˘ a. ˆIn acest caz ﬂuxul material
are loc dinspre ﬁrm˘ a, c˘ atre banc˘ a (depunerea banilor) iar ﬂuxul ﬁnanciar
se manifest˘ a ˆ ın sens invers, de la banc˘ a c˘ atre ﬁrm˘ a (plata dobˆ anzii).
ˆIn desf˘ a¸ surarea activit˘ at ¸ii lor, ﬁrmele intr˘ a ˆ ın relat ¸ie cu numeroase
alte ﬁrme, ﬁe ˆ ın calitate de furnizori ﬁe ˆ ın calitate de client ¸i . Atunci
cˆ and ne referim la relat ¸ia cu furnizorii, ﬂuxul material ˆ ıl reprezint˘ a
aprovizion˘ arile de materii prime, materiale, m˘ arfuri, sau servicii. Fluxul
ﬁnanciar care se manifest˘ a ca o contraprestat ¸ie poate ﬁ unul monetar
(atunci cˆ and plata furnizorilor se face pe loc) sau un ﬂux de datorii (atunci
cˆ and aprovizion˘ arile se realizeaz˘ a pe credit comercial, plata urmˆ and s˘ a se
realizeze ulterior). S ¸i ˆ ın cazul relat ¸iei ﬁrmei cu client ¸ii s˘ ai se manifest˘ a cele
dou˘ a tipuri de ﬂuxuri. Fluxul material ˆ ıl reprezint˘ a livrarea produselor,
m˘ arfurilor sau prestarea serviciilor c˘ atre client ¸i, iar ﬂuxul ﬁnanciarˆ ıl poate
reprezenta ˆ ıncasarea contravalorii acestora sau na¸ sterea unei creant ¸e (ce
se va ˆ ıncasa ulterior).
Fluxuri materiale ¸ si ﬁnanciare au loc ¸ si ˆ ıntre ˆ ıntreprindere ¸ si stat,
precum ¸ si ˆ ıntre ˆ ıntreprindere ¸ si angajat ¸i s˘ ai. Fluxurile reale determin˘ a
ﬂuxuri ﬁnanciare ca o contraprestat ¸ie. Fluxurile ﬁnanciare cuprind ﬂux-
uri monetare ¸ si ﬂuxurile de creant ¸e-datorii generate de decalajul ˆ ıntre
momentul livr˘ arii sau prest˘ arii serviciului ¸ si momentul pl˘ at ¸ii contraval-
orii acesteia. Fluxurile ﬁnanciare sunt cunoscute valoric ˆ ın mod direct
din documentele justiﬁcative ale operat ¸iilor respective (bilete de banc˘ a,
cecuri, facturi, bonuri de livrare, etc.).
Fluxurile pot ﬁ interne sau externe .Cele externe sunt cele mai im-
portante ˆ ıntreprinderea participˆ and nu numai ca agent economic dar ¸ si ca
subiect de drept, ﬂuxurile avˆ and ¸ si un cont ¸inut juridic. Fluxurile interne
sunt legate de transform˘ ari, de exploatare, dar ¸ si de natur˘ a ﬁnanciar˘ a.
Cele de natur˘ a ﬁnanciar˘ a privesc rezultatele activit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii.
Fluxul fundamental este excedentul brut de exploatare care reprezint˘ a
diferent ¸a dintre valoarea ad˘ augat˘ a ¸ si celelelte cheltuieli pl˘ atibile gener-
ate de activitatea de exploatare a ﬁrmei, la care se adun˘ a subvent ¸iile de
exploatare.
E.B.E.=V.A.-chelt.pl˘ atib.expl.+ subvent ¸ii

21 2.2. Relat ¸ia ˆ ıntreprindere-mediu exprimat˘ a prin ﬂuxuri
Valoarea ad˘ augat˘ a m˘ asoar˘ a partea pe care o realizeaz˘ a societatea ˆ ın val-
oriﬁcarea bunurilor create, transformate sau distribuite. Ea constituie un
instrument de m˘ asur˘ a a efortului ˆ ıntreprinderii, un model de apreciere a
utiliz˘ arii averii, masa de resurse care va servi la remunerarea diver¸ silor
factori de product ¸ie. Valoarea ad˘ augat˘ a st˘ a la baza calculului unei taxe
pentru care statul se comport˘ a ca un det ¸in˘ ator al unei p˘ art ¸i din potent ¸ialul
ˆ ıntreprinderii dup˘ a care prelev˘ a o ret ¸inere proport ¸ional˘ a cu efortul de
product ¸ie. Valoarea ad˘ augat˘ a se calculeaz˘ a sc˘ azˆ and din cifra de afaceri
(totalul vˆ anz˘ arilor) consumurile externe
V.A. =CA−CE
Unde CA= cifra de afaceri, CE= consumuri externe.
TVA colectat˘ a = CA·tva%
TVA deductibil˘ a = CE·tva%
TVA de plat˘ a = ( CA−CE)·tva% =V A·tva%
Din valoarea ad˘ augat˘ a urmeaz˘ a s˘ a ﬁe remunerat ¸i tot ¸i factorii care au
contribuit la realizarea ei (salariat ¸ii-prin salarii, mijloacele ﬁxe-amortiz˘ ari,
asociat ¸ii- dividende, societatea-autoﬁnant ¸are). O alt˘ a m˘ arime care ex-
prim˘ a relat ¸ia ˆ ıntreprinderii cu mediul, este ¸ si rata de eﬁcacitate economic˘ a
(REE) deﬁnit˘ a de raportul:
REE =venituri de repartizat
nevoia de venit
Veniturile de repartizat reprezint˘ a de fapt valoarea ad˘ augat˘ a iar nevoia
de venituri este dat˘ a de necesitatea remuner˘ arii tuturor factorilor ce au
contribit la realizarea ei. Interesul pentru aceast˘ a deﬁnire rezid˘ a din fap-
tul c˘ a rata astfel calculat˘ a este independent˘ a de modul de repartizare a
veniturilor. Fiecare ˆ ıntreprindere poate, ˆ ıntre anumite limite, s˘ a adopte
un mod de ˆ ımp˘ art ¸ire a excedentului de venituri create care, ˆ ın funct ¸ie
de strategia sa, s˘ a avantajeze unul sau altul din factorii de product ¸ie. O
ˆ ıntreprindere poate ﬁ judecat˘ a ca ﬁind ”foarte productiv˘ a” dac˘ a veniturile
de repartizat cresc mai rapid decˆ at nevoia de venit a factorilor angajat ¸i,
dar ˆ ın acela¸ si timp ”o fac rentabil˘ a” dac˘ a acest venit este utilizat pentru
a favoriza investit ¸iile sau salariat ¸ii.

Capitolul 2. ˆIntreprinderea ¸ si ﬂuxurile sale 22
O exprimare suﬁcient de bun˘ a o d˘ a indicele de acoperire (ia) care se
calculeaz˘ a prin raportarea variat ¸iei relative a veniturilor de repartizat la
variat ¸ia relativ˘ a a nevoii de venit.
Ia=V R1−V R0
V R0
NV1−NV0
NV0
Indicele de acoperire este un indicator cu putere de exprimare a di-
namicii echilibrului, m˘ asurˆ and r˘ aspunsul comportamentului unui element
dependent, unei variabile dependente fat ¸˘ a de variabila independent˘ a.
Prin mult ¸imea valorilor ce le poate lua, el devine un mijloc puternic de
inﬂuent ¸are a deciziilor de echilibrare cˆ and nevoile cresc:
•valori subunitare, cuprinse ˆ ıntre 0 ¸ si 1 exprim˘ a o stare
subproport ¸ional˘ a, de nedorit, deoarece gradul de acoperire este sub-
unitar (nevoile de venit cresc mai repede decˆ at veniturile de repar-
tizat);
•valoarea 1 exprim˘ a o evolut ¸ie progresiv˘ a a veniturilor de repartizat
ˆ ın raport cu nevoile, o subacoperire a necesit˘ at ¸ilor de fonduri;
•valoarea 0 exprim˘ a venituri de repartizat nevariabile la o variat ¸ie a
nevoilor de venit cu implicat ¸ii negative asupra echilibrului;
•valori negative pot ap˘ area atunci cˆ and veniturile de repartizat scad
ˆ ın timp ce nevoile cresc, aspect cu implicat ¸ii profunde asupra echili-
brului.

Capitolul 3
Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse
de ﬁnant ¸are
3.1. Not ¸iuni generale privind capitalul
ˆ ıntreprinderii
Capitalul unei ˆ ıntreprinderi poate ﬁ abordat ¸ si tratat din mai multe
puncte de vedere. ˆIn primul rˆ and capitalul poate ﬁ deﬁnit ca ﬁind acea
categorie economic˘ a exprimat˘ a sub form˘ a de bani sau bunuri destinate
desf˘ a¸ sur˘ arii activit˘ at ¸ilor economice, ˆ ın urma c˘ arora se obt ¸in alte bunuri
¸ si servicii, cu scopul de a obt ¸ine proﬁt. Conform deﬁnit ¸iilor date ˆ ın man-
ualele de contabilitate, capitalurile reprezint˘ a componente ale Pasivului
destinate s˘ a ﬁnant ¸eze de o manier˘ a durabil˘ a Activul.
Mai ˆ ıntˆ alnim not ¸iunile de capital social, capital propriu, capital
ˆ ımprumutat, capital permanent ¸ si capital de lucru (fond de rulment).
Capitalul social reprezint˘ a totalitatea sumelor puse la dispozit ¸ia
ﬁrmei ˆ ın mod permanent ¸ si deﬁnitiv, de c˘ atre proprietarii ei (asociat ¸i
sau act ¸ionari). Ca m˘ arime acesta este format din sumele subscrise ¸ si
v˘ arsate la ˆ ınﬁint ¸area ﬁrmei de c˘ atre proprietari, precum ¸ si din sumele
reprezentˆ and major˘ arile ulterioare de capital. El este neexigibil, nu se
pune problema ramburs˘ arii lui. Capitalul social este egal cu valoarea
nominal˘ a a act ¸iunilor sau p˘ art ¸ilor sociale, respectiv cu valoarea aportului,
ˆ ın numerar (ˆ ın bani) sau ˆ ın natur˘ a (ˆ ın bunuri), a rezervelor ˆ ıncorporate ¸ si
a proﬁtului repartizat pentru majorarea capitalului. M˘ arimea lui minim˘ a
este reglementat˘ a de lege.
23

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de ﬁnant ¸are 24
Capitalul propriu reprezint˘ a acea parte a capitalului care nu este
exigibil˘ a. El cuprinde pe lˆ ang˘ a capitalul social ¸ si rezervele constituite,
provizioanele reglementate, precum ¸ si rezultatul exercit ¸iului. Capitalurile
proprii pot avea valoare negativ˘ a atunci cˆ and societatea ˆ ınregistreaz˘ a o
pierdere care nu este acoperit˘ a pe baza capitalului social ¸ si a rezervelor.
Capitalurile proprii negative reprezint˘ a un puternic factor de fragilitate
al ˆ ıntreprinderii, ¸ si, ˆ ın situat ¸ia ˆ ın care nu sunt luate m˘ asuri pentru echili-
brarea lor, pot indica o situat ¸ie prefalimentar˘ a.
Capitalul ˆ ımprumutat reprezint˘ a acele sume de bani provenite din
ˆ ımprumuturile pe termen lung (cu durata de rambursare de peste un an).
Ele pot proveni din ˆ ımprumuturi din emisiunea de obligat ¸iuni, credite pe
termen mediu ¸ si lung, leasinguri ﬁnanciare, ¸ si din alte surse de ﬁnant ¸are
stabile.
Capitalul permanent reprezint˘ a acele sume de bani aﬂate la
dispozit ¸ia societ˘ at ¸ii pe termen de cel put ¸in un an. El este alc˘ atuit din
capitalul propriu ¸ si capitalul ˆ ımprumutat.
Capitalul de lucru reprezint˘ a acea parte a capitalului permanent
care nu este imobilizat˘ a, care nu a fost folosit˘ a pentru procurarea unor ac-
tive stabile ¸ si care va ﬁ folosit˘ a, ”rulat˘ a”ˆ ın ciclul de exploatare. Acest cap-
ital este cunoscut sub denumirea de fond de rulment (working capital)
¸ si reprezint˘ a excedentul capitalului permanent peste activele imobilizate
nete.
3.2. Modalit˘ at ¸i de ﬁnant ¸are a capitalului
3.2.1. Surse de procurare a capitalului
Atunci cˆ and o ˆ ıntreprindere se ˆ ınﬁint ¸eaz˘ a sau are loc expansiunea,
dezvoltarea unei ˆ ıntreprinderi existente, ea are nevoie de capital.Sursele
de procurare a capitalului sunt interne ¸ si externe.
Sursele interne – difer˘ a dac˘ a ne referim la ˆ ınﬁint ¸area unei
ˆ ıntreprinderi sau la dezvoltarea uneia existente.
La ˆ ınﬁint ¸are de asemenea sursele difer˘ a ˆ ın funct ¸ie de:
1. natura propriet˘ at ¸ii:
•public˘ a
•privat˘ a

25 3.2. Modalit˘ at ¸i de ﬁnant ¸are a capitalului
2. forma de organizare a ˆ ıntreprinderii:
•societate ˆ ın nume colectiv
•societate ˆ ın comandit˘ a simpl˘ a
•societate ˆ ın comandit˘ a pe act ¸iuni
•societate pe act ¸iuni
•societate cu r˘ aspundere limitat˘ a
3. sursa:
•intern˘ a, nat ¸ional˘ a
•extern˘ a t ¸˘ arii
La ˆ ınﬁint ¸are, o ˆ ıntreprindere se formeaz˘ a prin aportul de capital sau cap-
ital subscris ˆ ın funct ¸ie de forma sa juridic˘ a. O regie autonom˘ a a statului
(societate public˘ a), are capitalul statului. Una comercial˘ a poate avea cap-
ital mixt: de stat sau particular sau mixt ˆ ın sensul capitalului autohton
¸ si cel str˘ ain.
La ˆ ıntreprinderile ˆ ın funct ¸iune sursele pot ﬁ:
•proprii
•externe
Sursele proprii pot ﬁ la rˆ andul lor surse proprii interne ¸ si surse pro-
prii externe. Sursele proprii interne se refer˘ a la acea parte din proﬁtul
ﬁrmei care este l˘ asat˘ a la dispozit ¸ia ei pentru dezvoltare (autoﬁnant ¸area)
Dac˘ a investit ¸iile aduc un venit net superior costului atragerii capitalului
atunci act ¸ionarii au satisfact ¸ia oportunit˘ at ¸ii renunt ¸˘ arii la o parte din div-
idend ˆ ın folosul dezvolt˘ arii ˆ ıntreprinderii. Orice cre¸ stere a acumul˘ arilor
trebuie ˆ ınsot ¸it˘ a de precizarea proﬁtabilit˘ at ¸ii pe care o ofer˘ a investit ¸ia re-
spectiv˘ a ¸ si prin prisma recuper˘ arii acesteia. Sursa intern˘ a o reprezint˘ a
volumul brut al numerarului generat de operat ¸iile ˆ ıntreprinderii ¸ si ˆ ın care
cash-ﬂowul este de o important ¸˘ a foarte mare. Tot sursa intern˘ a este ¸ si
vˆ anzarea unor active ﬁxe sau a unor stocuri peste valoarea lor contabil˘ a.
Sursele proprii externe se refer˘ a la asocieri, emiterea de noi
act ¸iuni, sau alte forme de m˘ arire a capitalului social. Caracterul ”pro-
priu” al sursei rezult˘ a din faptul c˘ a aceste sume nu trebuie rambursate.

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de ﬁnant ¸are 26
Ele sunt ”externe” deoarece reprezint˘ a o intrare de numerar din exteriorul
societ˘ at ¸ii.
Sursele externe se refer˘ a la surse ˆ ımprumutate. Acestea pot ﬁ:
•creditele bancare pe termen mediu ¸ si lung;
•ˆ ımprumutul obligatar;
•leasingul (credit-bail)
3.2.2. Sursele proprii
Sursele proprii interne. Autoﬁnant ¸area
Autoﬁnant ¸area poate ﬁ deﬁnit˘ a ca ﬁind surplusul monetar dega-
jat de ˆ ıntreprindere din activitatea sa ¸ si folosit pentru ﬁnant ¸area dez-
volt˘ arii sale ulterioare. Autoﬁnant ¸area este cea mai r˘ aspˆ andit˘ a form˘ a de
ﬁnant ¸are. Toate ﬁrmele folosesc aceast˘ a form˘ a de ﬁnant ¸are, ˆ ıntr-o m˘ asur˘ a
mai mic˘ a sau mai mare. Putem spune c˘ a autoﬁnant ¸area reprezint˘ a pivotul
ﬁnant ¸˘ arii ﬁrmelor ¸ si, pentru unele dintre ele, sursa exclusiv˘ a a ﬁnant ¸˘ arii ˆ ın
fazele decisive ale dezvolt˘ arii. ˆIn sust ¸inerea acestor aﬁrmat ¸ii pot ﬁ aduse
urm˘ atoarele argumente:
•constituie un mijloc sigur de ﬁnant ¸are;
•o surs˘ a independent˘ a ¸ si stabil˘ a de fonduri;
•reprezint˘ a elementul ˆ ın baza c˘ aruia ﬁnant ¸area extern˘ a va putea ﬁ
solicitat˘ a ¸ si obt ¸inut˘ a de c˘ atre ˆ ıntreprindere;
•creeaz˘ a capacitatea de rambursare a ˆ ımprumuturilor ﬁrmei ¸ si d˘ a o
m˘ asur˘ a a riscului pe care ¸ si-l asum˘ a institut ¸iile ﬁnanciare care au
creditat ﬁrma.
Faptul c˘ a autoﬁnant ¸area reprezint˘ a o surs˘ a independent˘ a de fonduri
conduce la stabilirea unei leg˘ aturi ˆ ıntre autoﬁnant ¸are ¸ si autonomia ﬁ-
nanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. De fapt, autoﬁnant ¸area ﬁind obt ¸inut˘ a ˆ ın
urma activit˘ at ¸ii desf˘ a¸ surate de ˆ ıntreprindere, apare ca singura garant ¸ie
pentru autonomie ¸ si stabilitate ﬁnanciar˘ a. S ¸i celelalte surse proprii
(cre¸ sterile de capital social) asigur˘ a autonomia societ˘ at ¸ii, dar este foarte
put ¸in probabil c˘ a o ˆ ıntreprindere care prezint˘ a o autoﬁnant ¸are insuﬁcient˘ a

27 3.2. Modalit˘ at ¸i de ﬁnant ¸are a capitalului
va reu¸ si s˘ a obt ¸in˘ a capital suplimentar de la act ¸ionarii existent ¸i sau s˘ a
atrag˘ a alt ¸i act ¸ionari (asociat ¸i). Referindu-ne la leg˘ atura care exist˘ a ˆ ıntre
autoﬁnant ¸are ¸ si posibilitatea de obt ¸inere a unor ﬁnant ¸˘ ari externe (ˆ ın prin-
cipal credite bancare pe termen mediu ¸ si lung), putem aﬁrma c˘ a indica-
torul fundamental luat ˆ ın considerare de institut ¸iile de credit atunci cˆ and
analizeaz˘ a capacitatea de rambursare a creditelor este raportul dintre da-
toriile pe termen mediu ¸ si lung ¸ si m˘ arimea autoﬁnant ¸˘ arii. ˆIntreprinderile
pentru care acest indicator este mai mic de 2 (aceasta ˆ ınsemnˆ and c˘ a pe
baza autoﬁnant ¸˘ arii ˆ ı¸ si pot rambursa integral datoriile pe termen mediu ¸ si
lung ˆ ın mai put ¸in de doi ani) dispun de o capacitate bun˘ a de rambursare
a creditelor ¸ si sunt ˆ ın m˘ asur˘ a s˘ a solicite (¸ si s˘ a primeasc˘ a) noi credite f˘ ar˘ a
s˘ a-¸ si pun˘ a ˆ ın pericol autonomia ¸ si solvabilitatea. ˆIntreprinderile pentru
care acest indicator este peste 3, au o capacitate slab˘ a de rambursare a
datoriilor, afectˆ and posibilitatea lor de a contracta noi credite.
Autoﬁnant ¸area are dou˘ a componente: autoﬁnant ¸area de ment ¸inere
¸ si autoﬁnant ¸area net˘ a (sau de cre¸ stere). Autoﬁnant ¸area de ment ¸inere
corespunde resurselor necesare pentru reconstituirea capitalurilor angajate
ˆ ın mod permanent ˆ ın activitatea ﬁrmei (respectiv pentru reˆ ınnoirea mi-
jloacelor de product ¸ie ¸ si acoperirea riscurilor de exploatare). Aceast˘ a parte
a autoﬁnant ¸˘ arii se constituie ˆ ın principal din amortiz˘ ari ¸ si provizioane
.Autoﬁnant ¸area net˘ a (de cre¸ stere) reprezint˘ a acea parte din
autoﬁnant ¸area brut˘ a din care se formeaz˘ a sursele proprii ale ˆ ıntreprinderii
peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investite, avˆ and ca efect o
cre¸ stere a patrimoniului. Autoﬁnant ¸area net˘ a se constituie ˆ ın principal
din proﬁtul net repartizat pentru dezvoltare, adic˘ a proﬁtul care r˘ amˆ ane
dup˘ a distribuirea dividendelor.
ˆIn ceea ce prive¸ ste costul autoﬁnant ¸˘ arii, ar p˘ area la o prim˘ a vedere
c˘ a autoﬁnant ¸area este gratuit˘ a. Dar nu este a¸ sa. Autoﬁnant ¸area este con-
stituit˘ a ˆ ın principal din proﬁtul net reinvestit. Deci costul autoﬁnant ¸˘ arii
este costul proﬁtului reinvestit. Dac˘ a proﬁtul este reinvestit, ˆ ınseamn˘ a c˘ a
asociat ¸ii vor renunt ¸a la o parte din dividende. ˆIn acest fel costul acestui
proﬁt este de fapt suma pe care proprietarii o a¸ steapt˘ a ca plat˘ a pentru
capitalul l˘ asat la dispozit ¸ia ﬁrmei. Dac˘ a act ¸ionarii, asociat ¸ii retrag proﬁtul
ﬁrmei sub form˘ a de dividende, ei ar putea s˘ a investeasc˘ a banii respectivi
ˆ ın act ¸iuni ale altor societ˘ at ¸i, obligat ¸iuni sau, pur ¸ si simplu, s˘ a ˆ ıi depun˘ a
la o banc˘ a. ˆIntreprinderea trebuie s˘ a asigure pentru proﬁtul reinvestit un
cˆ a¸ stig cel put ¸in egal cu cˆ a¸ stigul pe care ˆ ıl pot obt ¸ine act ¸ionarii folosind
ˆ ın alt mod banii (cel put ¸in egal cu dobˆ anda practicat˘ a de b˘ anci pentru

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de ﬁnant ¸are 28
depozitele b˘ ane¸ sti).
Sursele proprii externe
Principala surs˘ a proprie extern˘ a de ﬁnant ¸are o reprezint˘ a asocierile
la capitalul social. ˆIn funct ¸ie de natura ˆ ıntreprinderii acestea pot ﬁ:
•participarea cu p˘ art ¸i sociale ˆ ıntr-o societate cu r˘ aspundere limitat˘ a,
societate ˆ ın nume colectiv sau ˆ ın comandit˘ a simpl˘ a;
•participarea cu act ¸iuni ˆ ıntr-o societate pe act ¸iuni sau ˆ ın comandit˘ a
pe act ¸iuni.
Cre¸ sterea de capital se realizeaz˘ a la societ˘ at ¸ile pe act ¸iuni prin emi-
siunea de noi act ¸iuni. Act ¸iunea este un titlu reprezentˆ and cantitatea
de participare la capitalul unei societ˘ at ¸i, conferind det ¸in˘ atorului s˘ au cal-
itatea de act ¸ionar ¸ si avˆ and dreptul la o parte proport ¸ional˘ a din beneﬁ-
ciu ˆ ın funct ¸ie de activele sociale. Veniturile cuvenite sunt variabile ˆ ın
funct ¸ie de beneﬁciul exercit ¸iului. Acestea sunt dividendele. Emisiunea
act ¸iunilor se realizeaz˘ a la un pret ¸ de emisiune cuprins ˆ ıntre cursul bursier
al act ¸iunii ¸ si valoarea nominal˘ a. Operat ¸ia produce o cre¸ stere a disponi-
bilit˘ at ¸ilor (a activului) concomitent cu o cre¸ stere a capitalurilor (a pa-
sivului). Plasarea pret ¸ului de emisiune ˆ ıntre valoarea nominal˘ a ¸ si cur-
sul bursier al titlului este legat˘ a, pe de o parte, de necesitatea ˆ ıncas˘ arii
de c˘ atre ˆ ıntreprindere cel put ¸in a sumelor care s˘ a acopere drepturile de
proprietate conferite cump˘ ar˘ atorilor, iar pe de alt˘ a parte, de a atrage
potent ¸ialii investitori, care vor putea cump˘ ara act ¸iunile sub pret ¸ul lor
bursier. Protect ¸ia vechilor act ¸ionari este asigurat˘ a prin det ¸inerea de c˘ atre
ace¸ stia a drepturilor preferent ¸iale de subscriere (DS) care se ata¸ seaz˘ a ti-
tlurilor. Drepturile de subscriere sunt valori negociabile ˆ ın burs˘ a. Sub-
scriptorii noilor act ¸iuni pot ﬁ atˆ at vechii act ¸ionari, care utilizeaz˘ a drep-
turile lor, cˆ at ¸ si noi act ¸ionari, cu condit ¸ia ca ace¸ stia s˘ a cumpere drepturile
preferent ¸iale de subscriere la nivelul parit˘ at ¸ii necesare. Aceste act ¸iuni
poart˘ a denumirea de act ¸iuni comune.
Finant ¸area obiectivelor de investit ¸ii printr-o nou˘ a emisiune de act ¸iuni
comune prezint˘ a anumite avantaje cum ar ﬁ:
•nu oblig˘ a ﬁrma la pl˘ at ¸i periodice ﬁxe;

29 3.2. Modalit˘ at ¸i de ﬁnant ¸are a capitalului
•ofer˘ a posibilitatea unei ﬁnant ¸˘ ari viitoare prinˆ ındatorare, f˘ ar˘ a costuri
foarte mari (avˆ and un capital majorat va putea obt ¸ine credite ˆ ın
condit ¸ii mai avantajoase);
•protejeaz˘ a trezoreria ﬁrmei prin faptul c˘ a, ˆ ın general, act ¸iunile co-
mune nu au maturitate.
Totodat˘ a, ﬁnant ¸area prin emiterea de act ¸iuni prezint˘ a ¸ si anumite
dezavantaje :
•nou˘ a emisiune de act ¸iuni poate induce un efect de dilut ¸ie a controlu-
lui ˆ ın ﬁrm˘ a det ¸inut de ﬁecare act ¸ionar ˆ ın parte (ˆ ın cazul coopt˘ arii
unor noi act ¸ionari);
•dividendele viitoare obtenabile dup˘ a noua emisiune se vor ˆ ımp˘ art ¸ii
ˆ ıntre mai mult ¸i act ¸ionari;
•noua emisiune de act ¸iuni determin˘ a o sc˘ adere a cursului bursier;
•pierderea economiilor ﬁscale determinate de deductibilitatea
dobˆ anzii din proﬁtul impozabil (dividendele pl˘ atite pentru act ¸iunile
det ¸inute nu se scad din proﬁtul impozabil, pe cˆ and dobˆ anzile la
credite da).
ˆIn categoria titlurilor ﬁnanciare care pot ﬁ emise pentru ﬁnant ¸area
proiectelor de investit ¸ii ale ﬁrmei se includ ¸ si act ¸iunile preferent ¸iale .
Aceste act ¸iuni reprezint˘ a o form˘ a de ﬁnant ¸are ”hibrid˘ a”. Ele reprezint˘ a
un hibrid deoarece prezint˘ a atˆ at caracteristici speciﬁce obligat ¸iunilor, cˆ at
¸ si caracteristici speciﬁce act ¸iunilor comune. La fel ca ¸ si obligat ¸iunile,
act ¸iunile preferent ¸iale au o valoare nominal˘ a ¸ si o valoare ﬁx˘ a a remuner˘ arii
lor, care va trebui s˘ a ﬁe realizat˘ a ˆ ınainte de a ﬁ pl˘ atite dividendele pentru
act ¸iunile comune. Similar cu act ¸iunile comune au faptul c˘ a remunerarea
lor este tot sub form˘ a de dividende din proﬁt, iar, dac˘ a acesta nu este
realizat, ele pot s˘ a nu ﬁe pl˘ atite, f˘ ar˘ a ca ﬁrma s˘ a intre ˆ ın stare de faliment
(ca ˆ ın cazul ˆ ın care nu sunt pl˘ atite dobˆ anzile la obligat ¸iuni). De asemenea
act ¸iunile preferent ¸iale, la fel ca ¸ si cele comune, nu prezint˘ a maturitate.

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de ﬁnant ¸are 30
3.2.3. Sursele externe (ˆ ımprumutate)
Creditele bancare pe termen mediu ¸ si lung
Cea mai r˘ aspˆ andit˘ a surs˘ a extern˘ a de ﬁnant ¸are a ˆ ıntreprinderilor o
reprezint˘ a creditele bancare pe termen mediu ¸ si lung. Aceast˘ a modalitate
de ﬁnant ¸are este accesibil˘ a tuturor ˆ ıntreprinderilor, indiferent de forma de
organizare ( societ˘ at ¸i pe act ¸iuni sau p˘ art ¸i sociale).
Creditul bancar poate ﬁ deﬁnit ca ﬁind acea sum˘ a de bani
avansat˘ a de c˘ atre o societate bancar˘ a sau o institut ¸ie ﬁnanciar˘ a de credit
unui agent economic persoan˘ a ﬁzic˘ a sau juridic˘ a ˆ ın schimbul promisiunii
de rambursare a acestei sume la scadent ¸˘ a ¸ si pl˘ at ¸ii unei dobˆ anzi. Termenul
mediu sau lung presupune c˘ a aceste credite nu vor trebui s˘ a ﬁe rambursate
ˆ ıntr-o perioad˘ a mai mic˘ a de un an. Aceste credite pe termen mediu ¸ si lung
sunt folosite pentru a ﬁnant ¸a nevoi pe termen lung (active imobilizate),
sau nevoi ce trebuie ˆ ın permanent ¸˘ a reˆ ınnoite.
Creditele bancare prezint˘ a cˆ ateva avantaje fat ¸˘ a de celelalte surse de
ﬁnant ¸are a ˆ ıntreprinderilor:
•dobˆ anda pl˘ atit˘ a pentru sumele de baniˆ ımprumutate este deductibil˘ a
ﬁscal (ˆ ın anumite limite impuse de Codul Fiscal);
•creditorii percep o plat˘ a ﬁx˘ a pentru capitalul pus la dispozit ¸ia
ˆ ıntreprinderii de c˘ atre ei, astfel ˆ ıncˆ at asociat ¸ii sau act ¸ionarii nu sunt
nevoit ¸i s˘ a-¸ si ˆ ımpart˘ a cˆ a¸ stigul lor (ˆ ın cazul ˆ ın care ﬁrma realizeaz˘ a
proﬁt);
•nu se diminueaz˘ a controlul det ¸inut ˆ ın ﬁrm˘ a de c˘ atre asociat ¸i (este
un capital pasiv);
•pot ﬁ obt ¸inute ¸ si de alte societ˘ at ¸i, nu doar de cele pe act ¸iuni (cum
este cazul ﬁnant ¸˘ arii prin emitere de act ¸iuni sau ˆ ımprumuturilor
obligatare).
Dar creditele bancare au ¸ si cˆ ateva dezavantaje :
•trebuie rambursate la scadent ¸˘ a, ¸ si dobˆ anda trebuie pl˘ atit˘ a indifer-
ent de rezultatele ﬁrmei, astfel ˆ ıncˆ at, dac˘ a ﬁrma nu are lichidit˘ at ¸i
va pierde bunurile cu care a garantat ˆ ımprumutul sau chiar va fali-
menta;

31 3.2. Modalit˘ at ¸i de ﬁnant ¸are a capitalului
•chiar dac˘ a perspectivele unei ﬁrme sunt bune, s-ar putea ca b˘ ancile
s˘ a nu accepte amˆ anarea ramburs˘ arii creditului pˆ an˘ a ˆ ın perioada ˆ ın
care ﬁrma va obt ¸ine proﬁt;
•procedura de obt ¸inere a creditelor este de multe ori anevoioas˘ a ¸ si
descurajant˘ a pentru multe ﬁrme;
•ˆ ımprumuturile dau incertitudine asupra dreptului de proprietate
privind bunurile ﬁrmei ˆ ın cazul unor e¸ securi.
Costul acestei surse de ﬁnant ¸are o reprezint˘ a dobˆ anda pl˘ atit˘ a pen-
tru sumele de bani ˆ ımprumutate. Acest cost depinde de nivelul dobˆ anzii
practicate de ﬁnant ¸ator, de procentul de deductibilitate al cheltuielilor cu
dobˆ anda la calculul impozitului pe proﬁt, precum ¸ si de procentul impozi-
tului pe proﬁt.
Costulcreditului =D−D%impoz.profit
Unde: D = dobˆ anda Astfel de exemplu contractarea unui credit cu o
dobˆ and˘ a de 10% reprezint˘ a ˆ ın acest fel o cheltuial˘ a de 8,4% pentru ﬁrm˘ a
(10% – 1,6% = 8,4%). Acest calcul este aplicabil doar ˆ ıntreprinderilor
care nu se ˆ ıncadreaz˘ a ˆ ın categoria microˆ ıntreprinderilor ¸ si care realizeaz˘ a
proﬁt.
ˆImprumutul obligatar
ˆImprumutul obligatar reprezint˘ a o form˘ a deosebit˘ a a creditului pe
termen lung care const˘ a ˆ ın emisiunea ¸ si vˆ anzarea public˘ a a obligat ¸iunilor.
Obligat ¸iunea este un titlu de creant ¸˘ a reprezentat printr-o plat˘ a pe
termen lung din partea ˆ ıntreprinderii emitente. Obligat ¸iunea este ram-
bursabil˘ a. Obligat ¸iunea confer˘ a dreptul la un venit ﬁx, independent de
rezultatele ﬁrmei. Dobˆ and˘ a este trecut˘ a sub titlu. De obicei obligat ¸iunile
sunt emise de societ˘ at ¸ile cu act ¸iuni put ¸ine. Obligat ¸iunile nu confer˘ a
det ¸in˘ atorilor nici o putere de decizie ˆ ın societatea respectiv˘ a ¸ si nu per-
mite acestora s˘ a beneﬁcieze de cre¸ sterea societ˘ at ¸ii, a¸ sa cum se ˆ ıntˆ ampl˘ a
ˆ ın cazul act ¸iunilor. Pornind de la aceste caracteristici ale obligat ¸iunilor
putem s˘ a deducem principalele avantaje ¸ si dezavantaje ale lor. Dintre
avantaje am putea remarca:
•costul datoriilor este limitat ˆ ın principiu la plata dobˆ anzilor, dac˘ a
se emit obligat ¸iuni cu dobˆ and˘ a ﬁx˘ a;

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de ﬁnant ¸are 32
•se evit˘ a dilut ¸ia puterii ˆ ın ﬁrm˘ a;
•se obt ¸in avantaje ﬁscale din deductibilitatea dobˆ anzii.
Dezavantajele sunt urm˘ atoarele:
•pl˘ at ¸ile la scadent ¸e ﬁxe implicate de plata dobˆ anzilor afecteaz˘ a tre-
zoreria ﬁrmei;
•dobˆ anzile sunt cheltuieli ﬁxe care pot afecta m˘ arimea proﬁtului;
•emisiunea de obligat ¸iuni majoreaz˘ a costul datoriilor determinˆ and
astfel sc˘ aderea autonomiei ﬁnanciare ¸ si inducˆ and astfel cre¸ sterea
riscului de faliment.
Pentru un investitor, det ¸inerea de obligat ¸iuni garanteaz˘ a cˆ a¸ stiguri
stabile ¸ si put ¸in riscante precum ¸ si prioritate absolut˘ a asupra activelor
ﬁrmei ˆ ın caz de lichidare. Ace¸ stia ˆ ıns˘ a nu au drept de vot, pot ˆ ınregistra
cˆ a¸ stiguri mici ˆ ın cazul obligat ¸iunilor cu dobˆ anzi ﬁxe. Costul acestei surse
de ﬁnant ¸are o reprezint˘ a dobˆ anda pl˘ atit˘ a, a c˘ arei m˘ arime este legat˘ a di-
rect de rata dobˆ anzii ˆ ımprumutului ¸ si se pl˘ ate¸ ste ˆ ın ﬁecare an la o dat˘ a
stabilit˘ a, pe baza unui cupon deta¸ sabil din corpul obligat ¸iunii.
Leasingul (credit-bail-ul)
Leasingul reprezint˘ a o form˘ a de ﬁnant ¸are care are caracteristici co-
mune atˆ at contractelor de ˆ ınchiriere ¸ si contractelor de creditare bancar˘ a
cˆ at ¸ si contractelor de cump˘ arare cu plata ˆ ın rate. ˆIn cazul leasingului, o
institut ¸ie ﬁnanciar˘ a sau o banc˘ a de credit pe termen lung achizit ¸ioneaz˘ a
un bun ales de ˆ ıntreprinderea care dore¸ ste s˘ a investeasc˘ a ¸ si ˆ ıl ofer˘ a aces-
teia prin intermediul unui contract. Astfel investitorul nu obt ¸ine un
credit propriu-zis, dar evit˘ a s˘ a avanseze suma necesitat˘ a de achizit ¸ionarea
bunului. Leasingul poate ﬁ ˆ ıntˆ alnit ˆ ın principal ˆ ın trei forme diferite:
1. Leasingul ﬁnanciar
2. Leasingul operat ¸ional
3. Leaseback-ul

33 3.2. Modalit˘ at ¸i de ﬁnant ¸are a capitalului
Leasingul ﬁnanciar este operat ¸ia prin care o parte, denumit˘ a loca-
tor, transmite celeilalte p˘ art ¸i denumite utilizator, contra unei pl˘ at ¸i peri-
odice, denumit˘ a rat˘ a de leasing, dreptul de proprietate ¸ si folosint ¸˘ a al unui
bun al c˘ arui proprietar este. ˆIn acest caz utilizatorul devine proprietarul
bunului. El trebuie s˘ a pl˘ ateasc˘ a societ˘ at ¸ii de leasing o redevent ¸˘ a lunar˘ a
care cuprinde cota parte din valoarea de intrare a bunului ¸ si dobˆ anda de
leasing. Cheltuiala cu dobˆ anda este o cheltuial˘ a deductibil˘ a din punct de
vedere ﬁscal. Aceast˘ a form˘ a de leasing este cea care prezint˘ a cele mai
multe similarit˘ at ¸i cu contractul de credit.
Leasingul operat ¸ional presupune cump˘ ararea bunului de c˘ atre so-
cietatea de leasing ¸ si ˆ ınchirierea lui societ˘ at ¸ii beneﬁciare. Bunul r˘ amˆ ane
pˆ an˘ a la sfˆ ar¸ situl contractului ˆ ın proprietatea societ˘ at ¸ii de leasing. Utiliza-
torul pl˘ ate¸ ste o redevent ¸˘ a lunar˘ a (care va acoperi cheltuielile cu amorti-
zarea bunului ¸ si va asigura un beneﬁciu societ˘ at ¸ii de leasing) ca o ”chirie”
pentru dreptul de a folosi bunul. La sfˆ ar¸ situl contractului de leasing, el
va putea opta pentru achizit ¸ionarea bunului la valoarea r˘ amas˘ a.
Leasback-ul este o form˘ a mai special˘ a de leasing. ˆIn acest caz o
ﬁrm˘ a care are ˆ ın proprietate active stabile (cl˘ adiri, ma¸ sini, utilaje, sau
altele), le va vinde societ˘ at ¸ii de leasing pentru a obt ¸ine lichidit˘ at ¸i, ¸ si ˆ ın
acela¸ si timp ˆ ıncheie un contract de leasing pentru a le achizit ¸iona ˆ ınapoi.
Leasback-ul reprezint˘ a o alternativ˘ a a creditului ipotecar.
3.2.4. Alegerea structurii ﬁnanciare optime a capi-
talului
Alegerea uneia sau alteia din modalit˘ at ¸ile de ﬁnant ¸are pe care o
ˆ ıntreprindere le are la dispozit ¸ie va avea inﬂuent ¸˘ a asupra structurii ﬁnan-
ciare a capitalului acesteia. Structura ﬁnanciar˘ a reprezint˘ a conﬁgurat ¸ia
pasivului din bilant ¸, combinarea diferitelor surse de ﬁnant ¸are a activului.
ˆIn general problema structurii ﬁnanciare este abordat˘ a pe baza unei de-
limit˘ ari globale ˆ ıntre ansanblul datoriilor (D) ¸ si capitalurile proprii (S).
Rata D/S este un indicator sintetic care exprim˘ a raportul dintre fondurile
ˆ ımprumutate ¸ si fondurile proprii. ˆIn aceste condit ¸ii problema structurii
ﬁnanciare se reduce la alegerea combinat ¸iei datorii/capitaluri proprii cea
mai avantajoas˘ a pentru ˆ ıntreprindere.
Teoriile clasice privind structura ﬁnanciar˘ a a ﬁrmei precizau faptul
c˘ a structura ﬁnanciar˘ a optim˘ a este aceea care corespunde unei combin˘ ari
a resurselor astfel ˆ ıncˆ at s˘ a ﬁe minimizat costul capitalului. Atunci cˆ and se

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de ﬁnant ¸are 34
discut˘ a despre alegerea unei structuri ﬁnanciare pentru o ﬁrm˘ a ˆ ın ansam-
blu sau pentru un proiect individual al acesteia, ˆ ın primul rˆ and se ”inven-
tariaz˘ a” potent ¸ialele surse de capital la care ﬁrma are acces, ajungˆ andu-se
apoi invariabil la problema costurilor implicate de ﬁecare surs˘ a ˆ ın parte.
Scopul urm˘ arit de managementul uneiˆ ıntreprinderiˆ ın general este identiﬁ-
carea acelor surse de ﬁnant ¸are u¸ sor accesibile ¸ si cˆ at mai put ¸in costisitoare,
astfel ˆ ıncˆ at s˘ a se tind˘ a c˘ atre un cost mediu ponderat al capitalului cˆ at mai
mic, cu un impact favorabil asupra valorii ﬁrmei.
Teoriile privind structura ﬁnanciar˘ a a capitalului au fost fundamen-
tal schimbate ˆ ıncepˆ and cu anul 1958, cˆ and profesorii Franco Modigliani ¸ si
Merton Miller au publicat ceea ce a fost denumit ”cel mai important arti-
col ﬁnanciar scris vreodat˘ a” .Cei doi mari profesori au fost rencompensat ¸i
cu Premiul Nobel pentru activitatea lor. Teoria Modigliani-Miller
demonstreaz˘ a, sub ret ¸inerea unui set restrictiv de presupozit ¸ii, c˘ a, cos-
tul capitalului ¸ si valoarea ˆ ıntreprinderii sunt independente de structura sa
ﬁnanciar˘ a. Astfel ei aﬁrm˘ a c˘ a, costul capitalului ar r˘ amˆ ane relativ con-
stant, chiar dac˘ aˆ ıntreprinderea beneﬁciind de o diminuare a ratei dobˆ anzii
adopt˘ a o politic˘ a de ˆ ındatorare, ˆ ıntrucˆ at ˆ ın contrapartid˘ a costul capi-
talurilor proprii va cre¸ ste datorit˘ a riscului indus de noile ˆ ımprumuturi.
Teoria porne¸ ste avˆ and la baz˘ a cˆ ateva presupozit ¸ii:
•nu exist˘ a costuri de intermediere a ˆ ımprumuturilor;
•persoanele juridice pot lua ˆ ımprumuturi ˆ ın acelea¸ si condit ¸ii ca ¸ si
persoanele ﬁzice;
•creditele sunt neriscante, indiferent de volumul lor;
•m˘ arimea proﬁtului din exploatare nu inﬂuent ¸eaz˘ a capacitatea de
ˆ ımprumut a ﬁrmelor.
Deoarece cˆ ateva din aceste presupozit ¸ii sunt ˆ ın mod evident nereal-
iste, teoria Modigliani Miller, reprezint˘ a doar ˆ ınceputul cercet˘ arii struc-
turii ﬁnanciare a capitalului. Cercet˘ arile ulterioare au extins bazele teoriei
folosind ni¸ ste presupozit ¸ii mai realiste. Alt ¸i cercet˘ atori au ˆ ıncercat s˘ a
testeze modelul teoretic folosind date empirice, pentru a vedea cum cos-
tul diferitelor surse de capital este afectat de structura ﬁnanciar˘ a. Atˆ at
rezultatele teoretice, cˆ at ¸ si cele empirice au determinat mai bunaˆ ınt ¸elegere
a structurii ﬁnanciare a capitalului, dar nici un studiu nu a putut de-
termina o structur˘ a optim˘ a. Cu toate acestea cercet˘ arile au determinat
urm˘ atoarele observat ¸ii :

35 3.3. Capacitatea ¸ si efectul de ˆ ındatorare
•datorit˘ a faptului c˘ a dobˆ anda este o cheltuial˘ a deductibil˘ a la calculul
impozitului pe proﬁt, costul creditului este de obicei mai mic ˆ ın
realitate;
•presupunerile care stau la baza teoriei Modigliani-Miller, nu sunt
ˆ ıntˆ alnite ˆ ın realitate. ˆIn primul rˆ and rata dobˆ anzii creditelor cre¸ ste
cu cˆ at riscul afacerii este mai mare. ˆIn al doilea rˆ and posibilitatea
unei ﬁrme de a primi credite este condit ¸ionat˘ a de proﬁtul ﬁrmei. De
asemenea riscul de faliment al ﬁrmelor cre¸ ste pe m˘ asur˘ a ce scade
autonomia ﬁnanciar˘ a.
Din cele prezentate mai sus am putea concluziona faptul c˘ a este
deosebit de important ca decizia ˆ ın ceea ce prive¸ ste optarea pentru o
anumit˘ a surs˘ a de ﬁnant ¸are s˘ a ﬁe bine fundamentat˘ a. Un ˆ ımprumut are
un cost speciﬁc mai mic decˆ at cel implicat de act ¸iuni ˆ ın ”echitate” sau
comune. Dobˆ anzile pl˘ atite se scad din beneﬁcii sau din venituri, ˆ ınainte
de impozitare (sunt deductibile la calcul impozitului pe proﬁt), pe cˆ and
dividendele la act ¸iuni nu. Dar ˆ ımprumuturile dau ¸ si incertitudine asupra
dreptului de proprietate privind bunurile ﬁrmeiˆ ın cazul unor e¸ securi. Deci
este necesar˘ a o anumit˘ a precaut ¸ie ˆ ın stabilirea ponderii ˆ ımprumuturilor
ﬁrmei. Prin urmare, un nivel optim al ˆ ımprumuturilor duce la situarea
costurilor pentru obt ¸inerea capitalului la un nivel sc˘ azut, sau cel mai mic
posibil.
3.3. Capacitatea ¸ si efectul de ˆ ındatorare
Atunci cˆ and o societate comercial˘ a hot˘ are¸ ste s˘ a apeleze la resurse
ˆ ımprumutate trebuie s˘ a aib˘ a ˆ ın vedere dou˘ a aspecte principale ¸ si anume:
•dac˘ a are capacitatea de a primi creditul;
•dac˘ a creditul pe care urmeaz˘ a s˘ a ˆ ıl primeasc˘ a este rentabil.
Altfel spus ˆ ıntreprinderea va urm˘ ari dac˘ a are capacitate de
ˆ ındatorare, ¸ si dac˘ a va obt ¸ine un efect pozitiv de ˆ ındatorare. Capac-
itatea de ˆ ındatorare reprezint˘ a posibilitatea unei societ˘ at ¸i comerciale
de a primi credite care s˘ a ﬁe garantate ¸ si a c˘ aror rambursare, inclusiv
plata dobˆ anzilor s˘ a nu creeze greut˘ at ¸i ﬁnanciare de nesuportat. ˆIn sta-
bilirea acestui indicator sunt interesate atˆ at societatea care dore¸ ste s˘ a

Capitolul 3. Capitalul ˆ ıntreprinderii. Surse de ﬁnant ¸are 36
contracteze creditul cˆ at ¸ si societatea ﬁnant ¸atoare. Ca indicatori ai ca-
pacit˘ at ¸ii de ˆ ındatorare se folosesc:
•coeﬁcientul ˆ ındator˘ arii globale (CIG);
•coeﬁcientul ˆ ındator˘ arii la termen (CIT).
Cei doi indicatori se calculeaz˘ a pe baza urm˘ atoarelor formule:
CIG =Datoriitotale
Capitalpropriu≤2
CIG =Datoriitotale
Pasivtotal≤2
3
CIT =Datoriilatermen
Capitalpropriu≤1
CIT =Datoriilatermen
Capitalpermanent≤1
2
Dac˘ aˆ ıntreprinderea atinge valorile maxime ale indicatorilor anteriori,
ˆ ınseamn˘ a c˘ a are capacitatea de ˆ ındatorare saturat˘ a ¸ si nu mai poate primi
noi credite. ˆIn acest sens, este suﬁcient ca un singur indicator s˘ a ﬁe dep˘ a¸ sit
pentru ca societatea s˘ a nu mai poat˘ a obt ¸ine alte credite.
Efectul de ˆ ındatorare reprezint˘ a rezultatul ﬁnanciar pozitiv sau
negativ pe care-l obt ¸ine un agent economic ca urmare a folosirii creditului
ˆ ın calitate de capital. El se obt ¸ine comparˆ and rentabilitatea economic˘ a a
ˆ ıntreprinderii (Re) cu costul capitalului ˆ ımprumutat (D).
Efectul de ˆ ındatorare = ( Re−D)Datorii
Capitalpropriu
Dac˘ a Re > D vom avea un efect pozitiv de ˆ ındatorare sau favorabil.
Dac˘ a Re < D vom avea un efect negativ de ˆ ındatorare sau nefavorabil.
Raportul Datorii/Capital propriu poart˘ a denumirea de ”levier”, astfel c˘ a
efectul de ˆ ındatorare este un efect al levierului.

Capitolul 4
Gestiunea capitalului
imobilizat ˆ ın active corporale
¸ si necorporale
Agent ¸ii economici care sunt persoane juridice romˆ ane, sucursalele ¸ si
alte subunit˘ at ¸i cu sediul ˆ ın Romˆ ania, apart ¸inˆ and unor persoane juridice
str˘ aine, precum ¸ si persoanele juridice f˘ ar˘ a scop lucrativ care au dreptul
s˘ a desfa¸ soare activit˘ at ¸i economice, angajeaz˘ a ¸ si imobilizeaz˘ a capital ˆ ın
active corporale ¸ si necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau ˆ ın
timp. Corespunz˘ ator acestor deprecieri, ei calculeaz˘ a ¸ si ˆ ınregistreaz˘ a ˆ ın
contabilitate uzura ﬁzic˘ a ¸ si moral˘ a a acestora, pentru refacerea capitalului
angajat. Persoanele juridice f˘ ar˘ a scop lucrativ, care desfa¸ soar˘ a activit˘ at ¸i
economice, amortizeaz˘ a capitalul imobilizat numai pentru acele activit˘ at ¸i
desf˘ a¸ surate ˆ ın scopul obt ¸inerii de proﬁt ¸ si pentru care au, potrivit legii
obligat ¸ia de a calcula ¸ si pl˘ atii impozitul pe proﬁt. Toate persoanele ju-
ridice, ment ¸ionate mai ˆ ınainte, calculeaz˘ a, ˆ ınregistreaz˘ a ˆ ın contabilitate ¸ si
recupereaz˘ a uzura ﬁzic˘ a ¸ si moral˘ a a imobiliz˘ arilor corporale ¸ si necorporale,
pentru refacerea capitalului imobilizat.
4.1. Capitalul angajat ¸ si imobilizat supus
amortiz˘ arii
Capitalul angajat ¸ si imobilizat supus amortiz˘ arii este reﬂectat ˆ ın
patrimoniul agent ¸ilor economici prin bunurile ¸ si valorile destinate s˘ a de-
37

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat 38
serveasc˘ a activitatea pe o perioad˘ a de timp mai mare de un an, ¸ si care
se consum˘ a treptat. Capitalul angajat ¸ si mobilizat supus amortiz˘ arii se
grupeaz˘ a ˆ ın dou˘ a categorii distincte ¸ si anume:
1. Active corporale
2. Active necorporale
Activele sau imobiliz˘ arile corporale sunt activele care:
•sunt det ¸inute de o persoan˘ a juridic˘ a pentru a ﬁ utilizate ˆ ın product ¸ia
proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a ﬁ ˆ ınchiriate
tert ¸ilor sau pentru a ﬁ folosite ˆ ın scopuri administrative;
•sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;
•au o valoare mai mare decˆ at limita prev˘ azut˘ a de reglement˘ arile legale
ˆ ın vigoare (ˆ ın prezent 1500RON).
Active corporale sunt:
1. terenurile;
2. construct ¸iile;
3. instalat ¸ii tehnice, mijloace de transport, animale ¸ si plantat ¸ii;
4. mobilier ¸ si aparatur˘ a birotic˘ a.
Pentru obiectele care sunt folosite ˆ ın loturi, seturi sau formeaz˘ a un
singur corp, la ˆ ıncadrare se are ˆ ın vedere valoarea ˆ ıntregului lot sau set.
Prin Hot˘ arˆ ari ale Guvernului valoarea de 1500RON lei poate ﬁ corectat˘ aˆ ın
funct ¸ie de evolut ¸ia pret ¸urilor ˆ ın economie. Sunt de asemenea, considerate
mijloace ﬁxe supuse amortiz˘ arii urm˘ atoarele:
•investit ¸iile efectuate la mijloacele ﬁxe luate cu chirie de la agent ¸ii
economici, acestea urmˆ and regimul de amortizare al mijloacelor ﬁxe
la care s-au executat lucr˘ arile respective;
•investit ¸iile (capacit˘ at ¸iile) puse ˆ ın funct ¸iune, total sau part ¸ial, c˘ arora
nu li s-au ˆ ıntocmit formele de ˆ ınregistrare ca mijloace ﬁxe. Acestea
se cuprind la grupa la care se vor ˆ ınregistra ca mijloace ﬁxe, la
valoarea rezultat˘ a prin ˆ ınsumarea cheltuielilor efective ocazionate
de realizarea lor;

39 4.2. Amortizarea imobiliz˘ arilor corporale ¸ si necorporale
•investit ¸iile efectuate pentru descopert˘ a, ˆ ın vederea valoriﬁc˘ arii de
substant ¸e minerale utile. Acestea se asimileaz˘ a mijloacelor ﬁxe din
grupa ”Construct ¸ii”;
•investit ¸iile efectuate pentru amenajarea lacurilor, b˘ alt ¸ilor, iazurilor,
terenurilor care nu sunt rezultatul unei investit ¸ii. Durata de amor-
tizare a investit ¸iilor efectuate pentru amenajarea lacurilor, b˘ alt ¸ilor,
iazurilor, terenurilor ¸ si alte lucr˘ ari similare care nu se concretizeaz˘ a
ˆ ın mijloace ﬁxe este cel mult de 10 ani, iar regimul de amortizare
folosit este cel liniar.
Un activ necorporal este un activ identiﬁcabil nemonetar, f˘ ar˘ a
suport material ¸ si det ¸inut pentru utilizare ˆ ın procesul de product ¸ie sau
furnizare de bunuri sau servicii, pentru a ﬁ ˆ ınchiriat tert ¸ilor sau pentru
scopuri administrative. Activele necorporale cuprind:
•cheltuielile de constituire;
•cheltuielile de dezvoltare;
•concesiunile, brevetele, licent ¸ele, m˘ arcile, drepturile ¸ si ale valori sim-
ilare;
•fondul comercial;
•programele informatice create de unitate sau achizit ¸ionate de la tert ¸i;
•imobiliz˘ arile necorporale ˆ ın curs.
Duratele normale de funct ¸ionare, precum ¸ si clasiﬁcat ¸ia imobiliz˘ arilor
sunt aprobate prin Hot˘ arˆ area Guvernului. La determinarea lor s-a
t ¸inut seama de duratele tehnico-economice stabilite de proiectant ¸i ¸ si pro-
duc˘ atori prin c˘ art ¸ile sau documentat ¸iile tehnice ale mijloacelor ﬁxe respec-
tive, precum ¸ si de efectele uzurii morale. Aceste durate vor ﬁ revizuite
periodic, dar nu mai tˆ arziu de 5 ani.
4.2. Amortizarea imobiliz˘ arilor corporale ¸ si
necorporale
ˆIntr-o abordare patrimonial˘ a ,amortizarea reprezint˘ a expresia val-
oric˘ a a deprecierii unui activ ca urmare a utiliz˘ arii lui, a progresului tehnic

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat 40
sau a altor cauze ale c˘ aror efecte sunt considerate ireversibile. ˆIn contabil-
itate, amortizarea apare, pe de o parte, ca o cheltuial˘ a (costul produselor
trebuind s˘ a includ˘ a ¸ si amortizarea), care afecteaz˘ a obligatoriu contul de
proﬁt ¸ si pierdere al exercit ¸iului, iar, pe de alt˘ a parte, ca un element recti-
ﬁcativ al valorii de intrare a bunului amortizabil. ˆIn bilant ¸ imobiliz˘ arile se
cuprind la valoarea lor net˘ a numit˘ a ¸ si valoare r˘ amas˘ a neamortizat˘ a (val-
oarea de intrare din care se scade amortizarea cumulat˘ a). ˆIn abordarea
ﬁnanciar˘ a, amortizarea apare ca un proces ﬁnanciar de recuperare treptat˘ a
a valorii imobilizate ˆ ın active corporale ¸ si necorporale ¸ si ca o component˘ a
a capacit˘ at ¸ii de autoﬁnant ¸are a ˆ ıntreprinderii. Fondurile ie¸ site din ciclul
de exploatare ˆ ın momentul investit ¸iei se reˆ ıntorc, prin intermediul amor-
tiz˘ arii, ˆ ın ciclul de exploatare, ﬁind disponibile pentru o nou˘ a investit ¸ie.
Amortizarea mijloacelor ﬁxe se calculeaz˘ a de la punerea ˆ ın funct ¸iune
¸ si pˆ an˘ a la recuperarea integral˘ a a valorii de intrare, conform duratelor
normate de funct ¸ionare. Data punerii ˆ ın funct ¸iune ˆ ın vederea calcul˘ arii
amortiz˘ arii se stabile¸ ste astfel:
•activele ﬁxe independente care nu necesit˘ a montaj ¸ si nici probe
tehnologice se consider˘ a puse ˆ ın funct ¸iune la data achizit ¸ion˘ arii lor,
pe baza procesului verbal de recept ¸ie;
•utilajele care necesit˘ a montaj, dar care nu necesit˘ a probe tehnolog-
ice, se consider˘ a puse ˆ ın funct ¸iune la data termin˘ arii montajului,
respectiv de la data termin˘ arii construct ¸iei, pe baza procesului ver-
bal de recept ¸ie provizorie;
•utilajele ¸ si instalat ¸iile care necesit˘ a montaj ¸ si probe tehnologice se
consider˘ a puse ˆ ın funct ¸iune la terminarea probelor tehnologice, pe
baza procesului verbal de punere ˆ ın funct ¸iune;
•sondele folosite la extract ¸ia t ¸it ¸eiului ¸ si gazelor, sondele de inject ¸ie,
precum ¸ si sondele provenite din lucr˘ ari geologice care au dat rezul-
tate se consider˘ a puse ˆ ın funct ¸iune la darea lor ˆ ın product ¸ie, pe baza
procesului verbal de constatare ﬁnal.
Amortizarea imobiliz˘ arilor este obligatorie chiar ˆ ın cazul ﬁe a
insuﬁcient ¸ei, ﬁe a lipsei proﬁtului. Absent ¸a amortismentelor constituie
”un element de delict” ˆ ın prezentarea conturilor anuale care conduce la
prezentarea unei imagini neﬁdele a ˆ ıntreprinderii sau altfel formulat nu se
respecta principiul imaginii ﬁdele. ˆIn economia ˆ ıntreprinderilor franceze
potrivit Planului Contabil General exista dou˘ a categorii de amortismente:

41 4.2. Amortizarea imobiliz˘ arilor corporale ¸ si necorporale
•amortismentele pentru depreciere care reprezint˘ a o diminuare de
activ (respectiv o cre¸ stere de pasiv) ¸ si o cre¸ stere a cheltuielilor;
•amortismente derogatorii care reprezint˘ a fract ¸ia de amortizare ce nu
corespunde obiectului normal al amortismentelor pentru depreciere
(date de amortizarea economic˘ a ), adic˘ a m˘ arimea cotei p˘ art ¸i din
amortismentele practicate pentru a beneﬁcia de avantaje ﬁscale ﬁind
considerate ca o cre¸ stere de pasiv ¸ si o cre¸ stere a cheltuielilor de
exploatare nedeductibile ﬁscal.
Amortismentul pentru depreciere este privit ca un proces de corectare
a evalu˘ arii activelor, ca un proces de repartizare a costurilor. Amortizarea
activelor ﬁxe concesionate, ˆ ınchiriate sau date ˆ ın locat ¸ie de gestiune se cal-
culeaz˘ a de c˘ atre agentul economic care le are ˆ ın proprietate. Amortizarea
aferent˘ a activelor ﬁxe concesionate se reg˘ ase¸ ste ˆ ın redevent ¸a anual˘ a a con-
cesiunii, a activelor ﬁxe ˆ ınchiriate ˆ ın contravaloarea chiriei, iar a celor date
ˆ ın locat ¸ie de gestiune ˆ ın cheltuielile de locat ¸ie.
Reglement˘ arile referitoare la amortizare, ca element al redevent ¸ei se
aplic˘ a ¸ si ˆ ın cazul operat ¸iunilor de leasing. ˆIn cazul leasingului ﬁnanciar
amortizarea este calculat˘ a de c˘ atre utilizator care, ˆ ın acest caz este ¸ si
proprietarul bunului, iar ˆ ın cazul leasingului operat ¸ional este calculat˘ a de
c˘ atre societatea ﬁnant ¸atoare ¸ si cuprins˘ a ˆ ın rata de leasing. Amortizarea
activelor date ˆ ın folosint ¸˘ a ˆ ın cazul asocierilor ˆ ın participat ¸ie se calculeaz˘ a
de asociatul care le are ˆ ın patrimoniu ¸ si se transmite asociatului care
contabilizeaz˘ a operat ¸iunile asociat ¸iei ˆ ın vederea ˆ ınregistr˘ arii pe cheltuieli.
Amortizarea cheltuielilor de investit ¸ii ¸ si a moderniz˘ arilor efectuate la
activele ﬁxe concesionate, ˆ ınchiriate sau date ˆ ın locat ¸ie de gestiune este ˆ ın
sarcina agentului economic care a efectuat investit ¸ia. Recuperarea acestor
cheltuieli se face prin includerea ˆ ın cheltuielile de exploatare pe perioada
init ¸ial˘ a a contractului de concesiune, ˆ ınchiriere sau locat ¸ie de gestiune, sau
conform clauzelor contractuale. La ˆ ıncetarea contractului de concesion-
are, ˆ ınchiriere sau locat ¸ie valoarea investit ¸iilor, nediminuat˘ a cu amorti-
zarea calculat˘ a se cedeaz˘ a proprietarului, pentru a majora corespunz˘ ator
valoarea de intrare a activelor ﬁxe. ˆIn procesul verbal de predare-primire
a investit ¸iei se va ment ¸iona ¸ si amortizarea calculat˘ a de beneﬁciar, pentru
ca proprietarul s˘ a poata ˆ ınregistra uzura corespunz˘ atoare noii valori de
intrare.
Activele necorporale aferente capitalului imobilizat se amortizeaz˘ a
astfel:

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat 42
•cheltuielile de constituire precum ¸ si cheltuielile de cercetare-
dezvoltare se vor amortiza ˆ ıntr-o perioada de cel mult cinci ani;
•cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substant ¸e minerale utile,
neconcretizate ˆ ın active la z˘ ac˘ amintele puse ˆ ın exploatare, se amor-
tizeaz˘ a ˆ ın maxim cinci ani;
•brevetele, licentele, know-how-ul, m˘ arcile de fabric˘ a, de comert ¸ ¸ si de
serviciu ¸ si celelalte drepturi de proprietate industrial˘ a ¸ si comercial˘ a
similare, subscrise ca aport sau achizit ¸ionate pe alte c˘ ai, se amor-
tizeaz˘ a pe durata prev˘ azut˘ a pentru utilizarea lor de c˘ atre agentul
economic care le det ¸ine;
•programele informatice create de agent ¸ii economici sau achizit ¸ionate
de la tert ¸i se amortizeaz˘ a ˆ ın funct ¸ie de durata probabil˘ a de utilizare,
care nu poate dep˘ a¸ si o perioad˘ a de cinci ani.
Durata efectiv˘ a de amortizare a activelor necorporale prevazute mai
sus se stabile¸ ste de c˘ atre consiliul de administrat ¸ie, respectiv de c˘ atre
responsabilul cu gestiunea patrimoniului; imobiliz˘ arile necorporale de
natura concesiunii ¸ si a uzufructului se amortizeaz˘ a pe durata contrac-
tului. Amortizarea calculat˘ a se include ˆ ın cheltuielile de exploatare ale
agent ¸ilor economici, ˆ ın direct˘ a corelat ¸ie cu gradul de utilizare al activelor
ﬁxe. Gradul de utilizare al activelor se determin˘ a ˆ ın funct ¸ie de activele
care deﬁnesc activitatea de baz˘ a a agent ¸ilor economici. Aceasta se cal-
culeaz˘ a ca raport ˆ ıntre capacitatea de product ¸ie realizat˘ a ¸ si capacitatea
proiectat˘ a ¸ si se exprim˘ a ˆ ın procente. Diferent ¸a de amortizare rezultat˘ a ca
urmare a aplic˘ arii gradului de utilizare al activelor de baz˘ a se va evident ¸ia
ca o cheltuial˘ a nedeductibil˘ a la calculul impozitului pe proﬁt.
Terenurile se ˆ ınregistreaz˘ a ˆ ın contabilitate la intrarea ˆ ın patrimoniu,
la valoarea stabilit˘ a, ˆ ın funct ¸ie de clasele de calitate, suprafat ¸˘ a, amplasare
¸ si/sau alte criterii legale, la valoarea de achizit ¸ie sau la valoarea aportului
ˆ ın natur˘ a, dup˘ a caz. Terenurile nu sunt supuse amortiz˘ arii.
4.3. Elementele de calcul ale amortiz˘ arii
Amortizarea este calculat˘ a ˆ ın funct ¸ie de:
•durata de serviciu normat˘ a;

43 4.3. Elementele de calcul ale amortiz˘ arii
•valoarea de amortizat;
•norma (cota) de amortizare.
Durata normal˘ a de funct ¸ionare reprezint˘ a durata de utilizare
a activului respectiv ˆ ın care exploatare acestuia aduce proﬁt, respec-
tiv veniturile realizate sunt mai mari decˆ at cheltuielile necesare pentru
funct ¸ionare, ˆ ıntret ¸inere ¸ si reparare. ˆIn consecint ¸˘ a, durata normal˘ a de uti-
lizare este mai redus˘ a decˆ at durata de viat ¸˘ a ﬁzic˘ a a activului respectiv.
Ea este o variabil˘ a dependent˘ a de o mult ¸ime de factori. Durata normal˘ a
este calculat˘ a ˆ ın funct ¸ie de caracteristicile constructive, de condit ¸iile de
exploatare ale mijlocului ﬁx, de inﬂuent ¸a uzurii morale ¸ si se exprim˘ a ˆ ın
ani, iar pentru cl˘ adiri ¸ si construct ¸ii speciale ale minelor saline s.a. du-
rata este limitat˘ a de durata rezervelor. Duratele normale de funct ¸ionare
a mijloacelor ﬁxe se public˘ a ˆ ın Catalogul privind clasiﬁcarea ¸ si duratele
normale de funct ¸ionare a mijloacelor ﬁxe aprobat prin hot˘ arˆ area Guver-
nului.
La determinarea duratelor normale se t ¸ine seama de duratele
tehnico-economice stabilite de proiectant ¸i ¸ si produc˘ atori prin c˘ art ¸ile sau
documentat ¸iile tehnice ale mijloacelor ﬁxe respective, precum ¸ si de efectele
uzurii morale. Aceste durate vor ﬁ revizuite periodic, dar nu mai tˆ arziu
de 5 ani. Dac˘ a pe parcursul viet ¸ii activului, agentul economic constat˘ a
c˘ a durata de funct ¸ionare normal˘ a stabilit˘ a conform catalogului nu este
adecvat˘ a, atunci aceasta se va putea corecta, la sfˆ ar¸ sit de an, pe baza
unei analize pertinente, cu aprobarea consiliului de administrat ¸ie. Astfel,
durata de funct ¸ionare normal˘ a se poate prelungi cu pˆ an˘ a la 20% fat ¸˘ a de
durata prev˘ azut˘ a ˆ ın catalog, ca urmare a efectu˘ arii unor cheltuieli ulte-
rioare privind activul, care au condus la ˆ ımbun˘ at˘ at ¸irea parametrilor de
funct ¸ionare fat ¸˘ a de valorile init ¸iale, sau ca urmare a unei politici eﬁciente
de ˆ ıntret ¸inere ¸ si de reparat ¸ii, adoptat˘ a de agentul economic, care poate
asigura o durat˘ a mai mare de funct ¸ionare rentabil˘ a, cu venituri mai mari
decˆ at cheltuielile de exploatare. De asemenea, durata de funct ¸ionare nor-
mal˘ a se poate reduce cu pˆ an˘ a la 20% fat ¸˘ a de durata prev˘ azut˘ a ˆ ın catalog,
dac˘ a schimb˘ arile tehnologice sau schimb˘ arile ˆ ın structura piet ¸ei impun
acest lucru.
Valoarea de amortizat poate ﬁ deﬁnit˘ a diferit dup˘ a cum ne referim
la amortizarea prestabilit˘ a sau la amortizarea efectiv˘ a. ˆIn cazul amortiz˘ arii
planiﬁcate valoarea de amortizat este valoarea medie anual˘ a, iar ˆ ın cazul
amortiz˘ arii efective valoarea de amortizat este valoarea de ˆ ınregistrare a

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat 44
mijlocului ﬁx existent ˆ ın funct ¸iune, respectiv valoarea de intrare. Valoarea
de intrare este:
•valoarea r˘ amas˘ a actualizat˘ a aferent˘ a ﬁec˘ arui mijloc ﬁx care a fost
reevaluat ˆ ın conformitate cu Hot˘ arˆ ari ale Guvernului;
•pret ¸ul de achizit ¸ie pentru mijloacele ﬁxe procurate cu titlu oneros;
•costul de product ¸ie pentru mijloacele ﬁxe construite sau produse de
unitatea patrimonial˘ a;
•valoarea actual˘ a sau de piat ¸˘ a pentru activele dobˆ andite cu titlu
gratuit, estimat˘ a la ˆ ınscrierea lor ˆ ın activ pe baza propunerilor
f˘ acute de speciali¸ sti ¸ si cu aprobarea Adun˘ arii Generale a Asociat ¸ilor
sau Act ¸ionarilor, la societ˘ at ¸ile comerciale, respectiv a Consiliului
de Administrat ¸ie la regiile autonome sau institut ¸ii publice, tinˆ and
seama de valoarea activelor cu caracteristici identice sau similare, ¸ si
de gradul de uzur˘ a al mijloacelor ﬁxe primite;
•valoarea de aport acceptat˘ a de p˘ art ¸i pentru activele intrate ˆ ın patri-
moniu cu ocazia asocierii, fuziunii,etc., conform statutelor sau con-
tractelor de asociere, determinat˘ a prin expertiz˘ a;
•ˆ ın cazul investit ¸iilor puse ˆ ın funct ¸iune total sau part ¸ial, c˘ arora nu
li s-au ˆ ıntocmit formele de ˆ ınregistrare ca active stabile, valoarea
determinat˘ a prin ˆ ınsumarea cheltuielilor efective pentru realizarea
lor, inclusiv cota-parte din cheltuielile comune efectuate ˆ ın limita
sumelor prev˘ azute ˆ ın devizul general. Aceast˘ a valoare se stabile¸ ste
pe baza procesului-verbal de predare-primire ˆ ıncheiat ˆ ıntre con-
structor ¸ si beneﬁciar. La terminarea investit ¸iilor ¸ si trecerea lor ˆ ın
categoria imobiliz˘ arilor corporale, valoarea de intrare se determin˘ a
prin ad˘ augarea eventualelor cheltuieli efectuate ˆ ıntre data punerii ˆ ın
funct ¸iune ¸ si data ˆ ıntocmirii procesului verbal de predare primire.
•pentru imobiliz˘ arile aﬂate ˆ ın administarea institut ¸iilor publice la
data de 1 ianuarie 1994 ¸ si transferate societ˘ at ¸ilor comerciale cu cap-
ital integral sau majoritar de stat precum ¸ si regiile autonome, val-
oarea reevaluat˘ a de c˘ atre agent ¸ii economici primitoriˆ ın conformitate
cu prevederile Hot˘ arˆ arilor Guvernului.

45 4.4. Metode (regimuri) de amortizare
Norma de amortizare sau cota de amortizare se exprim˘ a de
regul˘ a procentual ¸ si este ˆ ın funct ¸ie de m˘ arimea duratei de serviciu nor-
mat˘ a exprimat˘ a ˆ ın ani. Pentru unele ramuri ale industriei, ˆ ın special cele
extractive, norma de amortizare se calculeaz˘ a ca o rat˘ a ˆ ıntre valoarea de
amortizat ¸ si rezerva exploatabil˘ a. Revenind la norma procentual˘ a, aceasta
se determin˘ a prin formula:
Na% = 100 /DN
Na= norma de amortizare DN=durata normal˘ a de utilizare din catalog
4.4. Metode (regimuri) de amortizare
4.4.1. Amortizarea liniar˘ a
Amortizarea liniar˘ a const˘ a ˆ ın includerea uniform˘ a ˆ ın cheltuielile
de exploatare a unor sume ﬁxe, stabilite proport ¸ional cu num˘ arul de ani
din durata normal˘ a de utilizare a mijlocului ﬁx. Amortizarea liniar˘ a an-
ual˘ a se calculeaz˘ a prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la val-
oarea de intrare a mijlocului ﬁx.
Data ˆ ınceperii amortiz˘ arii este data punerii ˆ ın funct ¸iune a bunului.
Dac˘ a intrarea ˆ ın funct ¸iune difer˘ a de 01.ianuarie, atunci prima anuitate
va ﬁ redus˘ a cu decalajul de la ˆ ınceputul exercit ¸iului ¸ si data punerii ˆ ın
funct ¸iune. Prorata temporis se calculeaz˘ a ˆ ın zile dar poate ﬁ calculat˘ a ¸ si
ˆ ın luni cˆ and regula de amortizare o speciﬁc˘ a.
Fiscal, amortizarea liniar˘ a reprezint˘ a normalitatea dac˘ a nu sunt alte
reglementari speciﬁce. Pentru activele de natura construct ¸iilor, amorti-
zarea anual˘ a se calculeaz˘ a numai ˆ ın regim liniar.
4.4.2. Metoda calculului degresiv
Metoda calculului degresiv const˘ a ˆ ın aplicarea unei rate con-
stante la o valoare degresiv˘ a, adic˘ a la valoarea r˘ amas˘ a de amortizat
(diferent ¸a dintre valoarea precedent˘ a ¸ si anuitatea curent˘ a).
Rata sau norma de amortizare se obt ¸ine prin multiplicarea cotelor
de amortizare liniar˘ a cu unul dintre urm˘ atorii coeﬁcient ¸i degresivi:
•1,5 pentru o durat˘ a normal˘ a de utilizare ˆ ıntre 2-5ani;

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat 46
•2,0 pentru o durat˘ a normal˘ a de utilizare ˆ ıntre 5-10ani;
•2,5 pentru o durat˘ a normal˘ a de utilizare mai mare de 10ani.
Modiﬁcarea acestor coeﬁcient ¸i determin˘ a o serie de efecte ˆ ın
economie. Majorarea lor favorizeaz˘ a investit ¸iile ¸ si determin˘ a relansarea
economic˘ a, iar mic¸ sorarea lor frˆ aneaz˘ a inﬂat ¸ia ¸ si investit ¸iile ˆ ın economie.
Utilizarea regimului de amortizare degresiv˘ a se aprob˘ a de consiliul
de administrat ¸ie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu
gestiunea patrimoniului. Aceasta metod˘ a de amortizare are dou˘ a vari-
ante:
•f˘ ar˘ a luarea ˆ ın calcul a uzurii morale (AD1);
•cu luarea ˆ ın calcul a uzurii morale (AD2).
A. Varianta f˘ ar˘ a luarea ˆ ın calcul a uzurii morale
Pentru calculul amortiz˘ arii prin utilizarea regimului de amortizare
degresiv˘ a varianta AD1, se procedeaz˘ a astfel: ˆ ın primul an de funct ¸ionare
se aplic˘ a cota de amortizare, multiplicat˘ a cu unul dintre cei trei coeﬁcient ¸i,
la valoarea de intrare a mijlocului ﬁx, pentru anii urm˘ atori se aplic˘ a aceea¸ si
cot˘ a, dar de ﬁecare dat˘ a la valoarea r˘ amas˘ a. Acest calcul se continu˘ a pˆ an˘ a
ˆ ın anul de funct ¸ionare ˆ ın care amortizarea anual˘ a rezultat˘ a este egal˘ a sau
mai mic˘ a cu/decˆ at amortizarea anual˘ a liniar˘ a, calculat˘ a pentru perioada
de funct ¸ionare r˘ amas˘ a. Din acel an ¸ si pˆ an˘ a la expirarea duratei normale
de funct ¸ionare, se trece la amortizarea anual˘ a liniar˘ a.
B. Varianta cu luarea ˆ ın calcul a uzuri morale
ˆIn cazul metodei ˆ ın care se ia ˆ ın considerare inﬂuent ¸a uzurii morale
ˆ ın calculul amortiz˘ arii anuale, amortizarea valorii de intrare a activelor
ﬁxe se realizeaz˘ a ˆ ıntr-o perioad˘ a de timp mai mic˘ a decˆ at m˘ arimea duratei
normale de utilizare. Diferent ¸a ˆ ın ani reprezint˘ a inﬂuent ¸a uzurii morale.
Agent ¸ii economici care utilizeaz˘ a aceast˘ a variant˘ a a regimului de
amortizare degresiv˘ a nu sunt obligat ¸i s˘ a scoat˘ a din funct ¸iune activele
amortizate ˆ ınainte de expirarea duratei normale de utilizare prevazut˘ a
ˆ ın ”Catalogul duratelor normale” ˆ ıns˘ a nu vor mai calcula amortizarea an-
ual˘ a aferent˘ a perioadei de timp care corespunde cu uzura moral˘ a. Pentru
activele care au o durat˘ a normal˘ a de utilizare de pˆ an˘ a la 5 ani inclusiv
nu se mai calculeaz˘ a inﬂuent ¸a uzurii morale. Amortizarea medie anual˘ a
se determin˘ a ˆ ın funct ¸ie de num˘ arul de ani de utilizare ˆ ın regim degresiv
¸ si num˘ arul de ani de utilizare ˆ ın regim liniar.

47 4.4. Metode (regimuri) de amortizare
ˆIn cazul lu˘ arii ˆ ın calcul a inﬂuent ¸ei uzurii morale, pentru calculul
duratei de utilizare ˆ ın aceste condit ¸ii, se determin˘ a mai ˆ ıntˆ ai durata de
utilizare ˆ ın cadrul c˘ areia se realizeaz˘ a amortizare integral˘ a, atˆ at cea de-
gresiv˘ a cˆ at ¸ si cea liniar˘ a. Durata de utilizare se determin˘ a ˆ ın funct ¸ie de
utilizarea ˆ ın regim liniar recalculat˘ a pe baza cotei medii anuale de amor-
tizare degresiv˘ a prin sc˘ aderea acesteia din durata normal˘ a de utilizare
Pentru duratele normale de utilizare cuprinse ˆ ıntre 2-5ani nu se cal-
culeaz˘ a uzura moral˘ a. Durata de utilizare ˆ ın cadrul c˘ areia se realizeaz˘ a
amortizarea integral˘ a pentru aceste durate, este egal˘ a cu durata normal˘ a
de utilizare. Efectul uzurii morale are inﬂuent ¸˘ a asupra m˘ arimii duratelor
de utilizare cu regim de amortizare degresiv˘ a ¸ si regim de amortizare liniar˘ a
ˆ ın sensul reducerii primei durate ¸ si major˘ arii celei de-a doua ca num˘ ar de
ani. Durata de utilizare ˆ ın regim de amortizare degresiv˘ a ˆ ın varianta lu˘ arii
ˆ ın calcul a uzurii morale va ﬁ mai mic˘ a decˆ at ˆ ın varianta amortiz˘ arii de-
gresive f˘ ar˘ a luarea ˆ ın calcul a uzurii morale, iar durata de utilizare cu
amortizare liniar˘ a va ﬁ mai mare ˆ ın varianta cu luarea ˆ ın calcul a uzurii
decˆ at ˆ ın varianta f˘ ar˘ a luarea ˆ ın calcul a uzurii morale.
Indiferent de varianta de calcul a amortiz˘ arii, includerea ei ˆ ın cos-
turile (cheltuielile) de exploatare deductibile se face ˆ ın corelat ¸ie cu gradul
de utilizare al activelor. Diferent ¸ele de amortizare rezultate se evident ¸iaz˘ a
ˆ ın cheltuielile de exploatare ale agent ¸ilor economici ¸ si nu sunt deductibile
ﬁscal (nu se iau in calculul determin˘ arii proﬁtului impozabil).
4.4.3. Metoda amortiz˘ arii accelerate
Amortizarea accelerat˘ a const˘ a ˆ ın includerea ˆ ın primul an de
amortizare, ˆ ın cheltuielile de exploatare, a unei amortiz˘ ari de 50% din val-
oarea mijlocului ﬁx iar pentru exercit ¸iile urm˘ atoare cota anual˘ a se deter-
min˘ a dup˘ a metoda liniar˘ a ˆ ın funct ¸ie de num˘ arul de ani de utilizare r˘ ama¸ si.
Trebuie f˘ acut˘ a precizarea c˘ a regimul de amortizare este strict reglemen-
tat. Amortizarea liniar˘ a este cea de referint ¸˘ a. Acest regim de amortizare,
ˆ ımpreun˘ a cu amortizarea degresiv˘ a sunt de competent ¸a adun˘ arii generale
a asociat ¸ilor sau a consiliului de administrat ¸ie la regiile autonome. Amor-
tizarea accelerat˘ a, conform Codului Fiscal al Romˆ aniei se poate folosi ˆ ın
cazul echipamentelor tehnologice, ma¸ sinilor, uneltelor ¸ si instalat ¸iilor.

Capitolul 4. Gestiunea capitalului imobilizat 48
4.4.4. Metoda sumei cifrei anilor (Metoda Softy)
Metoda Softy const˘ a ˆ ın determinarea unei rate anuale ﬁe de-
scresc˘ atoare ﬁe cresc˘ atoare care se aplic˘ a la o valoarea de intrare dˆ and
amortizarea anual˘ a. Aceast˘ a metod˘ a are dou˘ a variante: varianta de-
scresc˘ atoare ¸ si varianta cresc˘ atoare. Varianta descresc˘ atoare a ratelor se
obt ¸ine din raportarea num˘ arului de ordine ”n” al anului, pe scara duratei
de viat ¸˘ a, la suma cifrei anilor. Ratele astfel obt ¸inute se aplic˘ a la val-
oarea de intrare a activului. ˆIn varianta crescatoare ratele se calculeaz˘ a
identic ca ˆ ın prima metod˘ a cu diferent ¸a c˘ a ˆ ın timp ce ˆ ın prima metod˘ a
prima rat˘ a se calculeaz˘ a pornind de la ultimul an, ˆ ın aceast˘ a metod˘ a se
ˆ ıncepe cu anul ˆ ıntˆ ai. Sistemul anuit˘ at ¸ilor poate ﬁ utilizat de contabilitate,
dar ˆ ıntreprinderea suport˘ a consecint ¸ele ﬁscale generate de diferent ¸a dintre
amortizarea admis˘ a de reglement˘ arile ﬁscale ¸ si cea a anuit˘ at ¸ilor regresive
(descresc˘ atoare).
4.5. Rolul amortiz˘ arii
Cu toate c˘ a amortizarea reprezint˘ a doar o cheltuial˘ a calculat˘ a de con-
tabilitate (f˘ ar˘ a s˘ a determine un ﬂux ﬁnanciar exterior), ea prezint˘ a o mare
important ¸˘ a ¸ si din punct de vedere ﬁnanciar. ˆIn analiza ﬁnanciar˘ a, amor-
tizarea apare ca un element component al capacit˘ at ¸ii de autoﬁnant ¸are
(CAF). Aceasta trebuie s˘ a permit˘ aˆ ıntreprinderii,ˆ ın primul rˆ and, refacerea
capitalului consumat ¸ si acoperirea riscului aparit ¸iei unor pierderi probabile
sau cheltuieli, iarˆ ın al doilea rˆ and, ﬁnant ¸area dezvolt˘ arii societ˘ at ¸ii. Apare,
astfel un conﬂict de interese ˆ ıntre ˆ ıntreprindere care tinde spre o asigurare
a capacit˘ at ¸ii de autoﬁnant ¸are pe seama amortiz˘ arii (crescˆ and cheltuiala
cu amortizarea) ¸ si ﬁscalitate, interesat˘ a de dezvoltarea ˆ ıntreprinderii, de
un proﬁt mai mare ¸ si implicit ¸ si un impozit mai mare (sc˘ azˆ and cheltuiala
cu amortizarea deductibil˘ a ﬁscal).
Este deosebit de important˘ a decizia privind alegerea metodei de
amortizare folosit˘ a. Dac˘ a se folose¸ ste o metod˘ a de amortizare care im-
plic˘ a ˆ ınc˘ arcarea pe costuri a unor sume mai mici, scad costurile, cre¸ ste
proﬁtul (¸ si impozitul pe proﬁt), cre¸ ste rata rentabilit˘ at ¸ii estompˆ and even-
tualele pierderi, se fac distribuiri de dividende necuvenite, iar fondul de
amortizare devine insuﬁcient pentru ˆ ınlocuire. Dac˘ a din contr˘ a, amor-
tizarea este supraevaluat˘ a, cresc costurile, scad beneﬁciile, este afectat˘ a
repartit ¸ia dividendelor ¸ si volumul impozitului pe proﬁt, dar se formeaz˘ a

49 4.5. Rolul amortiz˘ arii
un fond de amortizare suﬁcient pentru dezvoltarea societ˘ at ¸ii. Prin ur-
mare politica de amortizare promovat˘ a de societate trebuie s˘ a corespund˘ a
strategiilor pe termen lung urm˘ arite de ea, dar acest lucru trebuie realizat
ˆ ın limitele impuse de ﬁscalitate.

Capitolul 5
Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe
baza bilant ¸ului contabil
5.1. Bilant ¸ul contabil, instrument al analizei
ﬁnanciare
ˆIn ciuda caracteristicilor speciﬁce, funct ¸ia ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii
a f˘ acut ˆ ın mod semniﬁcativ apel la tehnica contabil˘ a. Aceasta din
urm˘ a ˆ ıi furnizeaz˘ a informat ¸ii necesare cunoa¸ sterii situat ¸iei ﬁnanciare a
ˆ ıntreprinderii, atˆ at din punct de vedere al echilibrului ﬁnanciar, cˆ at ¸ si al
rentabilit˘ at ¸ii. Dintre documentele contabile de sintez˘ a, analiza ﬁnanciar˘ a
folose¸ ste cel mai des bilant ¸ul contabil.
Bilant ¸ul contabil este tabelul contabil care reﬂect˘ a ˆ ın expresie
b˘ aneasc˘ a starea la un moment dat a utilit˘ at ¸ilor ¸ si a resurselor patrimo-
niale, oferind utilizatorilor o imagine ﬁdel˘ a a situat ¸iei economice ¸ si ﬁ-
nanciare ale ˆ ıntreprinderii.1Dintre ace¸ sti utilizatori fac parte ¸ si anali¸ stii
ﬁnanciari care vor trebui s˘ a foloseasc˘ a datele oferite de bilant ¸ul contabil.
Actuala societate romˆ aneasc˘ a care se aﬂ˘ aˆ ıntr-o perioad˘ a de tranzit ¸ie,
ˆ ıncearc˘ a s˘ a solut ¸ioneze problemele sale prin aderarea la solut ¸iile propuse
de normele contabile internat ¸ionale, astfel Ministerul Finant ¸elor Publice
a elaborat reglement˘ ari contabile de armonizare a sistemului contabil
romˆ anesc cu prevederile Directivei a IV-a European˘ a ¸ si cu Standardele
Internat ¸ionale de Contabilitate. ˆIn cadrul acestor reglement˘ ari a fost
1D.Camenit ¸˘ a, C.Nicolaescu, P.Belean, Bazele contabilit˘ at ¸ii, Editura Multimedia,
Arad 1998
50

51 5.1. Bilant ¸ul contabil, instrument al analizei ﬁnanciare
aprobat ¸ si noul model de bilant ¸ prin Ordin nr. 1752 din 17 noiembrie
2005 pentru aprobarea reglement˘ arilor contabile conforme cu directivele
europene. Potrivit acestor reglement˘ ari formatul bilant ¸ului contabil este
urm˘ atorul:
A. Active imobilizate
I.Imobiliz˘ ari necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licente, m˘ arci comerciale, drepturi ¸ si active sim-
ilare, dac˘ a acestea au fost achizit ¸ionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, ˆ ın m˘ asura ˆ ın care acesta a fost achizit ¸ionat cu
titlu oneros
5. Avansuri ¸ si imobiliz˘ ari necorporale ˆ ın curs de execut ¸ie
II. Imobiliz˘ ari corporale
1. Terenuri ¸ si construct ¸ii
2. Instalat ¸ii tehnice ¸ si ma¸ sini
3. Alte instalat ¸ii, utilaje ¸ si mobilier
4. Avansuri ¸ si imobiliz˘ ari corporale ˆ ın curs de execut ¸ie
III. Imobiliz˘ ari ﬁnanciare
1. Act ¸iuni det ¸inute la entit˘ at ¸ile aﬁliate
2.ˆImprumuturi acordate entit˘ at ¸ilor aﬁliate
3. Interese de participare
4.ˆImprumuturi acordate entit˘ at ¸ilor de care compania este legat˘ a ˆ ın
virtutea intereselor de participare
5. Investit ¸ii det ¸inute ca imobiliz˘ ari
6. Alte ˆ ımprumuturi

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 52
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime ¸ si materiale consumabile
2. Product ¸ia ˆ ın curs de execut ¸ie
3. Produse ﬁnite ¸ si m˘ arfuri
4. Avansuri pentru cump˘ arari de stocuri
II. Creant ¸e (Sumele care urmeaz˘ a s˘ a ﬁe ˆ ıncasate dup˘ a o perioad˘ a mai
mare de un an trebuie prezentate separat pentru ﬁecare element)
1. Creant ¸e comerciale
2. Sume de ˆ ıncasat de la entit˘ at ¸ile aﬁliate
3. Sume de ˆ ıncasat de la entit˘ at ¸ile de care compania este legat˘ a ˆ ın
virtutea intereselor de participare
4. Alte creant ¸e
5. Capital subscris ¸ si nev˘ arsat
III. Investit ¸ii pe termen scurt
1. Act ¸iuni det ¸inute la entit˘ at ¸ile aﬁliate
2. Alte investit ¸ii pe termen scurt
IV. Casa ¸ si conturi la b˘ anci
C. Cheltuieli ˆ ın avans
D. Datorii: sumele care trebuie pl˘ atite ˆ ıntr-o perioad˘ a de
pˆ an˘ a la un an
1.ˆImprumuturi din emisiunea de obligat ¸iuni, prezentˆ andu-se separat
ˆ ımprumuturile din emisiunea de obligat ¸iuni convertibile
2. Sume datorate institut ¸iilor de credit
3. Avansuri ˆ ıncasate ˆ ın contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori

53 5.1. Bilant ¸ul contabil, instrument al analizei ﬁnanciare
5. Efecte de comert de pl˘ atit
6. Sume datorate entit˘ at ¸ilor aﬁliate
7. Sume datorate entit˘ at ¸ilor de care compania este legat˘ a ˆ ın virtutea
intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile ﬁscale ¸ si datoriile privind asigur˘ arile
sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie pl˘ atite ˆ ıntr-o perioad˘ a mai
mare de un an
1.ˆImprumuturi din emisiunea de obligat ¸iuni, prezentˆ andu-se separat
ˆ ımprumuturile din emisiunea de obligat ¸iuni convertibile
2. Sume datorate institut ¸iilor de credit
3. Avansuri ˆ ıncasate ˆ ın contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comert de pl˘ atit
6. Sume datorate entit˘ at ¸ilor aﬁliate
7. Sume datorate entit˘ at ¸ilor de care compania este legat˘ a ˆ ın virtutea
intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile ﬁscale ¸ si datoriile privind asigur˘ arile
sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii ¸ si obligat ¸ii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 54
I. Venituri ˆ ın avans
J. Capital ¸ si rezerve
I. Capital subscris
1. Capital subscris v˘ arsat
2. Capital subscris nev˘ arsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Proﬁtul sau pierderea reportat(a)
VI. Proﬁtul sau pierderea exercit ¸iului ﬁnanciar
Formatul bilant ¸ului prescurtat este urm˘ atorul:
A. Active imobilizate
I. Imobiliz˘ ari necorporale
II. Imobiliz˘ ari corporale
III. Imobiliz˘ ari ﬁnanciare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creante
(Sumele care urmeaz˘ a s˘ a ﬁe ˆ ıncasate dup˘ a o perioad˘ a mai mare de
un an trebuie prezentate separat pentru ﬁecare element)
III. Investit ¸ii pe termen scurt
IV. Casa ¸ si conturi la b˘ anci
C. Cheltuieli ˆ ın avans
D. Datorii: sumele care trebuie pl˘ atite ˆ ıntr-o perioad˘ a de
pˆ an˘ a la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie pl˘ atite ˆ ıntr-o perioada mai
mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri ˆ ın avans

55 5.1. Bilant ¸ul contabil, instrument al analizei ﬁnanciare
J. Capital ¸ si rezerve
I. Capital subscris (prezentˆ and-se separat capitalul v˘ arsat ¸ si capitalul
nev˘ arsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Proﬁtul sau pierderea reportat(˘ a)
VI. Proﬁtul sau pierderea exercit ¸iului ﬁnanciar
ˆIn prima etap˘ a a reformei contabilit˘ at ¸ii romˆ ane¸ sti, normalizatorii
romˆ ani au optat pentru un model de bilant ¸ inspirat din mediul contabil
francez, iar ˆ ın cea de-a doua etap˘ a a reformei, din dorint ¸a de aliniere
la Standardele Internat ¸ionale de Contabilitate, pentru un nou model de
bilant ¸, apropiindu-se mai mult de modul de structurare ¸ si prezentare tipic
modelelor contabile anglo- saxone.
Indiferent de modelele de elaborare, bilant ¸urile suntˆ ıntotdeauna con-
struite pe baza unor reguli comune de prezentare ¸ si anume drepturile pat-
rimoniale (de proprietate sau de creant ¸˘ a) care alc˘ atuiesc activul bilant ¸ier,
apar separat de angajamentele patrimoniale (pasivul bilant ¸ier). Aceast˘ a
separare se face cel mai adesea printr-o prezentare a bilant ¸ului sub form˘ a
de tablou cu dou˘ a coloane reprezentˆ and activul ¸ si pasivul. ˆIntr-o alt˘ a
variant˘ a, activul ¸ si pasivul sunt prezentate sub form˘ a de list˘ a.
Deasemenea structura intern˘ a a activului ¸ si pasivului este ˆ ın gen-
eral prezentat˘ a pe baza criteriului duratei activelor ¸ si pasivelor. Posturile
bilant ¸iere sunt ordonate dup˘ a lichiditatea activelor ¸ si exigibilitatea pa-
sivelor. Prin aceast˘ a ordonare se ajunge la obt ¸inerea unui bilant ¸ ﬁnanciar.
a.Ordonarea activelor dup˘ a lichiditate .
Lichiditatea unui activ exprim˘ a capacitatea sa de a ﬁ transformat
ˆ ın bani. Lichiditatea este o proprietate comun˘ a tuturor activelor. Din
punct de vedere al lichidit˘ at ¸ii, activele cuprinse ˆ ın bilant ¸ul unei societ˘ at ¸i
comerciale se ˆ ımpart ˆ ın active imobilizate ¸ si active circulante.
Activele imobilizate (stabile) reprezint˘ a acele active ce sunt
folosite o perioad˘ a mai mare de un an, participˆ and la mai multe cicluri de
exploatare. Valoarea imobilizat˘ a ˆ ın ele se recupereaz˘ a de asemenea pe par-
cursul mai multor ani (prin intermediul amortiz˘ arii). Activele imobilizate
sunt:
•Imobiliz˘ ari necorporale
•Imobiliz˘ ari corporale

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 56
•Imobiliz˘ ari ﬁnanciare
Activele circulante sunt acele categorii de active care vor ﬁ trans-
formate ˆ ın bani ˆ ıntr-o perioad˘ a mai mic˘ a de un an, sau sunt sub form˘ a
de bani (banii ˆ ın cas˘ a sau banc˘ a). Activele circulante sunt:
•Stocurile (materii prime, materiale, obiecte de inventar, produse ˆ ın
curs de fabricat ¸ie, produse ﬁnite ¸ si m˘ arfuri). Stocurile sunt cele
mai put ¸in lichide din categoria activelor circulante, deoarece pˆ an˘ a
la transformarea lor ˆ ın bani mai trebuie s˘ a sufere modiﬁc˘ ari ¸ si s˘ a ﬁe
vˆ andute.
•Creant ¸ele reprezint˘ a sume de bani ce trebuie ˆ ıncasate de la tert ¸i.
Ele sunt mai lichide decˆ at stocurile deoarece trebuie doar ˆ ıncasate.
•Disponibilit˘ at ¸ile b˘ ane¸ sti sunt cele mai lichide, de fapt ele se aﬂ˘ a sub
form˘ a de bani.
b.Ordonarea pasivelor dup˘ a exigibilitate.
Exigibilitatea unui pasiv reprezint˘ a necesitatea de a ﬁ rambursat
la o anumit˘ a scadent ¸˘ a. Pornind de la aceast˘ a caracteristic˘ a a pasivelor,
ˆ ın cadrul bilant ¸ului ﬁnanciar se delimiteaz˘ a:
•Capitalul permanent (stabil), care cuprinde capitalul pro-
priu (capital social v˘ arsat, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul
exercit ¸iului, repartizarea proﬁtului) ¸ si datoriile pe termen mediu ¸ si
lung (cu exigibilitate mai mare de un an)
•Datoriile ciclului de exploatare (DEX) care cuprind datoriile pe
termen scurt, care au o exigibilitate mai mic˘ a de un an.
5.2. Retratarea bilant ¸ului contabil
Funct ¸ia ﬁnanciar˘ a nu dispune de un dispozitiv independent al
ˆ ınregistr˘ arilor datelor ﬁnanciare. Acest dispozitiv este format din docu-
mente contabile de sintez˘ a, ˆ ın particular, bilant ¸ul contabil care este cel mai
adesea utilizat de gestiunea ﬁnanciar˘ a. Astfel, analiza este desf˘ a¸ surat˘ a ˆ ın
termeni de stocuri, de¸ si problema ﬁnanciar˘ a fundamental˘ a este ajustarea
ﬂuxurilor ﬁnanciare. Este foarte important s˘ a nu se uite c˘ a informat ¸iile
care servesc ca baz˘ a de analiz˘ a ﬁnanciar˘ a sunt prezentate de cele mai multe

57 5.2. Retratarea bilant ¸ului contabil
ori prin convent ¸ii care rezult˘ a din fundamentele tehnicii contabile. Totu¸ si
gestiunea ﬁnanciar˘ a nu este o simpl˘ a contabilitate ˆ ın termeni monetari.
Este necesar ca informat ¸iile contabile s˘ a ﬁe ˆ ınt ¸elese pentru a le putea uti-
liza ¸ si interpreta, ceea ce nu trebuie s˘ a genereze confuzia ˆ ıntre analiza con-
tabil˘ a ¸ si analiza ﬁnanciar˘ a. Contabilitatea este o tehnic˘ a de ˆ ınregistrare, o
codiﬁcare bazat˘ a pe constatarea faptelor, ˆ ın timp ce gestiunea ﬁnanciar˘ a
este o act ¸iune. Sistemul de codiﬁcare contabil˘ a ¸ si forma documentelor
contabile nu pot r˘ aspunde adecvat preocup˘ arilor ﬁnanciare ¸ si prin urmare
bilant ¸ul contabil va trebui retratat ˆ ınainte de a ﬁ folosit ˆ ın analiza ﬁnan-
ciar˘ a.
Ceea ce intereseaz˘ a cel mai mult ˆ ın gestiunea ﬁnanciar˘ a este ca pe
baza bilant ¸ului contabil s˘ a poat˘ a ﬁ apreciat˘ a ˆ ıntreprinderea din punct
de vedere al lichidit˘ at ¸ii ¸ si al solvabilit˘ at ¸ii. Bilant ¸ul prezentat ˆ ın forma
cerut˘ a de lege nu realizeaz˘ a ˆ ıntotdeauna o structurare perfect˘ a din punct
de vedere al lichidit˘ at ¸ii, respectiv al exigibilit˘ at ¸ii. Pentru aceasta el trebuie
retratat pentru a permite analiza lichidit˘ at ¸ii ¸ si solvabilit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii.
Prin ordonare riguroas˘ a dup˘ a gradul de lichiditate ¸ si exigibilitate se ajunge
la bilant ¸ul ﬁnanciar. Actualul model de bilant ¸ contabil adoptat ¸ si de ref-
orma din t ¸ara noastr˘ a ¸ si aprobat prin OMF nr. 1752 din 17 noiembrie
2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, se orienteaz˘ a cu preponderent ¸˘ a spre analizele de tip ”lichiditate-
solvabilitate”, ﬁind ˆ ın concordant ¸˘ a cu prevederile Directivei a IV-a a Co-
munit˘ at ¸ii Economice Europene. El este foarte apropiat de structura unui
bilant ¸ ﬁnanciar ¸ si astfel retrat˘ arile ce trebuie f˘ acute sunt mult mai put ¸ine
decˆ at ˆ ın vechiul model de bilant ¸.
Principalele retrat˘ ari ce trebuie s˘ a le suporte bilant ¸ul contabil pentru
a corespunde necesit˘ at ¸ilor analizei ﬁnanciare se refer˘ a la:
•Reclasiﬁc˘ ari ˆ ın funct ¸ie de perioad˘ a;
•Eliminarea non-valorilor;
•Reevalu˘ arile.
5.2.1. Reclasiﬁc˘ ari ˆ ın funct ¸ie de perioad˘ a
A.Reclasiﬁc˘ ari ˆ ın cadrul activului
ˆIn cadrul bilant ¸ului contabil se prevede ˆ ımp˘ art ¸irea activelor ˆ ın active
imobilizate ¸ si active circulante. De multe ori ˆ ıns˘ a ˆ ın categoria activelor

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 58
imobilizate se vor reg˘ asi active cu o lichiditate mai mic˘ a de un an. Acest
lucru apare deseori ˆ ın categoria imobiliz˘ arilor ﬁnanciare, unde unii con-
tabili includ ¸ si creant ¸e pe mai put ¸in de un an (de exemplu depozitele
b˘ ane¸ sti constituite pentru plata drepturilor vamale ˆ ın cazul importurilor.
De¸ si aceste depozite b˘ ane¸ sti se constituie pe perioada a cˆ ateva zile, a in-
trat ˆ ın rutina mai multor contabili s˘ a le includ˘ a ˆ ın contul de imobiliz˘ ari
ﬁnanciare).
ˆIn cadrul activului imobilizat nu trebuie s˘ a se cuprind˘ a decˆ at
creant ¸ele pentru mai mult de un an. Astfel imobiliz˘ arile ﬁnanciare sub un
an vor trebui deduse din activul imobilizat ¸ si reclasiﬁcate ˆ ın activul circu-
lant. La fel, creant ¸ele pentru mai mult de un an, contabilizate ˆ ın activul
circulant vor trebui s˘ a ﬁe reintegrate ˆ ın activul imobilizat din bilant ¸ul
ﬁnanciar.
ˆIn cadrul postului privind disponibilit˘ at ¸ile b˘ ane¸ sti ale ˆ ıntreprinderii
sunt cuprinse ¸ si avansurile spre decontare. Acestea reprezint˘ a sume de
bani scoase din caserie, urmˆ and s˘ a ﬁe decontate ulterior. Din cauz˘ a c˘ a
legea ˆ ın vigoare nu precizeaz˘ a pentru societ˘ at ¸ile comerciale termene pre-
cise pentru decontarea acestor sume, ele ar trebui retratate ˆ ın funct ¸ie de
perioada ˆ ın care vor trebui decontate. ˆIn funct ¸ie de perioada ˆ ın care se
prevede decontarea lor, aceste avansuri ar putea ﬁ reclasiﬁcate astfel:
•dac˘ a se prevede decontarea lor imediat˘ a, ele vor putea r˘ amˆ ane la
postul de disponibil;
•dac˘ a se prevede decontarea sumelor ulterior, dar ˆ ıntr-o perioad˘ a mai
mic˘ a de un an, ele ar trebui s˘ a ﬁe asimilate creant ¸elor pe termen
scurt;
•dac˘ a ele se vor deconta ˆ ıntr-o perioad˘ a de peste un an, ele se vor
include ˆ ın categoria imobiliz˘ arilor ﬁnanciare.
ˆIn activul circulant ﬁgureaz˘ a contrapartea capitalului subscris ¸ si
nev˘ arsat. Acest post se analizeaz˘ a ca o creant ¸˘ a asupra act ¸ionarilor care
va trebui s˘ a ﬁe reclasiﬁcat˘ a:
•ˆ ın imobiliz˘ ari ﬁnanciare, pentru suma care va trebui s˘ a ﬁe v˘ arsat˘ a
ˆ ıntr-o perioad˘ a de peste un an;
•ˆ ın activul circulant, va r˘ amˆ ane doar suma care va trebui s˘ a ﬁe
v˘ arsat˘ a ˆ ıntr-o perioad˘ a care nu va dep˘ a¸ si un an.

59 5.2. Retratarea bilant ¸ului contabil
O alt˘ a solut ¸ie, referitoare la aceast˘ a categorie de capital, const˘ a ˆ ın
eliminarea din activ a sumei nev˘ arsate ¸ si diminuarea corespunz˘ atoare a
capitalului din pasiv.
B. Reclasiﬁcarea pasivului
ˆIn analiza ﬁnanciar˘ a, trebuie s˘ a se delimiteze:
•capitalurile proprii, adic˘ a resursele ce r˘ amˆ an la dispozit ¸ia
ˆ ıntreprinderii pe toat˘ a durata de viat ¸˘ a;
•datoriile pe termen lung sau mediu, adic˘ a resursele rambursabile
ˆ ıntr-o perioad˘ a de peste un an;
•datoriile pe termen scurt, adic˘ a resursele rambursabile ˆ ıntr-o pe-
rioad˘ a de sub un an.
Problema care apare cel mai des ˆ ın ceea ce prive¸ ste pasivul bilant ¸ier
este c˘ a, completarea lui se face de cele mai multe doar transpunˆ and sol-
durile din balant ¸˘ a ˆ ın rubricile de bilant ¸ t ¸inˆ and cont doar de simbolul con-
turilor. Astfel conturile din clasa ”1” de conturi vor ﬁ cuprinse ˆ ın cadrul
capitalului permanent, iar cele din clasa ”4” cu sold creditor ˆ ın datoriile
pe termen scurt. Sunt totu¸ si de multe ori datorii cuprinse ˆ ın clasa ”1” ce
vor trebui reclasiﬁcate ˆ ın datorii pe termen scurt ¸ si datorii din clasa ”4” de
conturi ce se vor rambursa ˆ ıntr-o perioad˘ a mai mare de un an. Un astfel
de exemplu (cel mai des ˆ ıntˆ alnit) ˆ ıl reprezint˘ a sumele provenite din cred-
itarea ﬁrmei de c˘ atre asociat ¸i, (cuprinse ˆ ın contul 455 ”Asociat ¸i-conturi
curente”). Cele care nu sunt susceptibile s˘ a ﬁe rambursate ˆ ınainte de un
an, trebuie s˘ a ﬁe corect repartizate de c˘ atre ˆ ıntreprindere ˆ ın datorii de
peste un an. Aceea¸ si este situat ¸ia cu sumele primite de c˘ atre o societate,
ˆ ın cadrul operat ¸iilor de ﬁnant ¸are intern˘ a a grupului c˘ areia ˆ ıi apart ¸ine.
5.2.2. Eliminarea non-valorilor
Imobiliz˘ arile necorporale cuprind active ﬁctive sau ”non-valori”.
Cheltuielile de constituire ¸ si cheltuielile de cercetare sunt ˆ ınscrise ˆ ın ac-
tiv, dar numai cu scopul de a putea repartiza aceste cheltuieli pe mai
multe exercit ¸ii cu ajutorul amortismentelor (maximum 5 ani). Aceste
non-valori vor trebui excluse cˆ and se elaboreaz˘ a bilant ¸ul ﬁnanciar, ceea ce
duce la: deduceri din activ ¸ si deduceri din capitalurile proprii, deoarece
ele reprezint˘ a cheltuieli ”amˆ anate” care diminueaz˘ a rezultatele viitoare.

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 60
De asemenea cˆ and se face analiza ﬁnanciar˘ a a unei societ˘ at ¸i trebuie
veriﬁcate inventarele pentru ca stocurile care apar ˆ ın bilant ¸ s˘ a existe ˆ ın
realitate ¸ si s˘ a ﬁe valoriﬁcabile. Bunurile care apar ˆ ın inventar dar nu
mai pot ﬁ valoriﬁcate trebuie elimitate, atunci cˆ and se realizeaz˘ a analiza
ﬁrmei. Acela¸ si lucru trebuie realizat cu creant ¸ele. Este obligatoriu de
realizat o confruntare cu client ¸ii ¸ si ceilalt ¸i debitori ai ﬁrmei, s˘ a se veriﬁce
dac˘ a sumele cuprinse ˆ ın bilant ¸ sunt posibil de ˆ ıncasat.
5.2.3. Reevalu˘ arile
Pentru stocuri ¸ si creant ¸e, deprecierile ˆ ınregistrate (ˆ ın principiu sub
forma provizioanelor) nu corespund ˆ ın mod obligatoriu realit˘ at ¸ii eco-
nomice, ﬁe c˘ a ele au fost diminuate, chiar total omise, ﬁe mai rar, c˘ a
ele au fost supraevaluate. Aceste variat ¸ii ale activului, datorate acestor
minusvalori (sau plusvalori) sunt compensate ˆ ın pasiv prin ˆ ınscrierea unei
sume egale, diminuˆ and (sau majornd capitalurile proprii). Deasemenea ¸ si
datoriile trebuie reevaluate. Astfel trebuie t ¸inut cont de datoriile ﬁscale
latente. Prin datorie ﬁscal˘ a latent˘ a se ˆ ıntelege:
•impozitul amˆ anat asupra provizioanelor reglementate, al c˘ arui regim
ﬁscal poate prevede reˆ ıntregirea beneﬁciilor;
•impozitul amˆ anat asupra subvent ¸iilor pentru investit ¸ii, neintegrate
ˆ ınc˘ a ˆ ın contul de rezultate.
ˆIn anex˘ a se poate prevedea indicat ¸ia, pentru ˆ ıntreprindere, dator˘ arii
impozitului amˆ anat care provine din decalajele ˆ ın timp ˆ ıntre regimul
ﬁscal ¸ si prelucrarea contabil˘ a a venitului ¸ si cheltuielilor. O alt˘ a prob-
lem˘ a care se pune retrat˘ arii bilant ¸ului o reprezint˘ a operat ¸iunea de leas-
ing operat ¸ional. Operat ¸iunea de credit-bail(leasing) operat ¸ional este o
operat ¸ie de ﬁnant ¸are, care permite ˆ ıntreprinderii s˘ a dispun˘ a de un bun
f˘ ar˘ a a avea capitalurile necesare pentru achizitionarea acestuia, cu aju-
torul achit˘ arii unei chirii. Fiind diferit de operat ¸ia de ˆ ımprumut, contrac-
tul de leasing prezint˘ a anumite analogii cu operat ¸iunea de locat ¸ie. Chiria
pl˘ atit˘ a de ˆ ıntreprindere cuprinde cheltuielile de amortizare, costul capi-
talurilor imobilizate, pret ¸ul serviciilor furnizate de institut ¸ia ﬁnanciar˘ a ¸ si o
prim˘ a de risc. Contractul nu este ˆ ınsot ¸it de garant ¸ii ﬁnanciare. ˆIn activul
din bilant ¸ul contabil nu ﬁgureaz˘ a decˆ at bunuri care apart ¸in, din punct de
vedere juridic, ˆ ıntreprinderii. De aceea bunurile det ¸inute ˆ ın virtutea unui

61 5.3. Analiza echilibrului ﬁnanciar
contract de leasing operat ¸ional nu apar ˆ ın bilant ¸. Acest mod de ﬁnant ¸are
conduce la ocultarea unei p˘ art ¸i din imobiliz˘ ari ¸ si cu aceea¸ si valoare, a unei
p˘ art ¸i a ˆ ındator˘ arii. Acest inconvenient este evitat procedˆ and la o retratare
prin care operatia de leasing este divizat˘ a ˆ ıntr-o operat ¸ie de achizit ¸ionare
(pentru suma deja achitat˘ a) ¸ si o operat ¸ie de credit (pentru suma r˘ amas˘ a
de plat˘ a).
O alt˘ a problem˘ a o reprezint˘ a preluarea ˆ ın cont a efectelor scon-
tate ¸ si nescadente. Pe plan contabil, scontarea efectelor este tratat˘ a
ca o cesiune a unui element de activ contra numerar. Dar ˆ ın practic˘ a,
ˆ ıntreprinderea poate r˘ amˆ ane, fat ¸˘ a de banc˘ a, responsabil˘ a pentru plata
efectelor scontate ˆ ın caz de gol de trezorerie a debitorului la scadent ¸˘ a.
Rezult˘ a ca pe plan ﬁnanciar, scontul se analizeaz˘ a ca un credit bancar.
La ˆ ınchiderea exercit ¸iului, bilant ¸ul trebuie s˘ a ﬁe corectat reportˆ and suma
efectelor remise pentru scontare ¸ si nescadente ˆ ınc˘ a:
•la activ, ˆ ın activul circulant la postul ”client ¸i ¸ si conturi asimilate”
•la pasiv, ˆ ın datoriile ﬁnanciare sub un an, ˆ ın contul ”alte
ˆ ımprumuturi ¸ si datorii asimilate”.
Ca ¸ si ˆ ın cazul angajamentelor de credit-bail suma efectelor ajunse la
scontare ¸ si ˆ ınc˘ a nescadente va ﬁgura ˆ ın anex˘ a.
5.3. Analiza echilibrului ﬁnanciar al
ˆ ıntreprinderii realizat˘ a pe baza
bilant ¸ului
5.3.1. Situat ¸ia net˘ a a ˆ ıntreprinderii
Analiza bilant ¸ului ﬁnanciar permite identiﬁcarea st˘ arii de echilibru la
nivelul ﬁrmei analizate. Acest echilibru ﬁnanciar este evident ¸iat de rapor-
tul dintre activele ¸ si pasivele pe termen lung ¸ si scurt. ˆIn bilant ¸ul ﬁnanciar
activele sunt ordonate dup˘ a lichiditatea crescˆ and˘ a a lor, iar pasivele dup˘ a
exigibilitatea lor. ˆInseamn˘ a c˘ a echilibrul ﬁnanciar va ﬁ evident ¸iat prin
compararea realizat˘ a ˆ ıntre lichiditatea activelor ¸ si exigibilitatea pasivelor.
ˆIn principiu activele pe termen lung ar trebui s˘ a ﬁe ﬁnant ¸ate din
pasive pe termen lung, ca o exprimare a echilibrului pe termen lung al
ˆ ıntreprinderii, iar activele pe termen scurt ar trebui ﬁnant ¸ate din pasive

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 62
pe termen scurt evident ¸iind echilibrul pe termen scurt al ˆ ıntreprinderii.
Analiza pe baza bilant ¸ului ﬁnanciar este o analiz˘ a lichiditate-exigibilitate,
numit˘ a ¸ si analiz˘ a patrimonial˘ a.
O prim˘ a ¸ si principal˘ a evaluare a echilibrului ˆ ıntreprinderii, la data
ˆ ınchiderii exercit ¸iului, o d˘ a situat ¸ia net˘ a care reprezint˘ a diferent ¸a din-
tre activul total ¸ si datoriile totale contractate de ˆ ıntreprindere. Aceast˘ a
ecuat ¸ie fundamental˘ a a bilant ¸ului, red˘ a averea net˘ a a act ¸ionarilor (ac-
tivul neangajat ˆ ın datorii). Situat ¸ia net˘ a este cel mai adesea pozitiv˘ a ¸ si
cresc˘ atoare ca efect al unei gestiuni economice s˘ an˘ atoase. Acest˘ a situat ¸ie
marcheaz˘ a, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii ﬁnanciare, ¸ si
anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net ﬁnant ¸at
din aceste capitaluri. Cre¸ sterea situat ¸iei nete este consecint ¸a reinvestirii
unei p˘ art ¸i din proﬁtul net ¸ si a altor elemente de acumul˘ ari: provizioane
reglementate, report˘ ari din exercit ¸iul precedent, subvent ¸ii, etc.
Situat ¸ia net˘ a poate avea, ˆ ın cazuri prefalimentare, valoare negativ˘ a.
Aceasta semniﬁc˘ a o dep˘ a¸ sire a activului real, de c˘ atre datoriile contractate
de ˆ ıntreprindere. O astfel de situat ¸ie este consecint ¸a ˆ ıncheierii cu pierderi
a exercit ¸iilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral cap-
italurile proprii, iar partea neacoperit˘ a r˘ amˆ ane ˆ ın sarcina creditorilor, ca
rezultat al asum˘ arii riscului de insolvabilitate alˆ ıntreprinderii. Deci putem
spune c˘ a valoarea negativ˘ a a situat ¸iei nete reprezint˘ a, de fapt, m˘ arimea
riscului de insolvabilitate. Situat ¸ia net˘ a poate indica, deci, o ˆ ımbog˘ at ¸ire
(o cre¸ stere a capitalurilor proprii), ˆ ın cazul realiz˘ arii ¸ si reinvestirii de ben-
eﬁcii sau dimpotriv˘ a o s˘ ar˘ acire (o mic¸ sorare a capitalurilor proprii), ˆ ın
cazul ˆ ıncheierii exercit ¸iului ﬁnanciar cu pierderi.
5.3.2. Fondul de rulment
Analiza ﬁnanciar˘ a recurge la dou˘ a tipuri de agregate: primele sunt
derivate din bilant ¸ul ﬁnanciar ¸ si constituie relat ¸ia fundamental˘ a a tre-
zoreriei, secundele provin din contul de proﬁt ¸ si pierdere ¸ si formeaz˘ a sol-
durile intermediare ale gestiunii. Relat ¸ia fundamental˘ a a trezoreriei ofer˘ a
indicat ¸ii asupra structurii ﬁnanciare a ˆ ıntreprinderii, ˆ ın timp ce soldurile
intermediare de gestiune informeaz˘ a asupra gestiunii sale, dup˘ a cum sug-
ereaz˘ a ˆ ıns˘ a¸ si denumirea lor. Pentru a determina relat ¸ia fundamental˘ a a
trezoreriei trebuie determinat ¸i pe baza datelor din bilant ¸ trei indicatori,
denumit ¸i indicatori ai echilibrului ﬁnanciar:
•fondul de rulment(FR);

63 5.3. Analiza echilibrului ﬁnanciar
•nevoia de fond de rulment(NFR);
•trezoreria net˘ a(TN).
Pentru a ﬁ calculat ¸i ace¸ sti indicatori, se poate reprezenta bilant ¸ul
ﬁnanciar ˆ ın mod simpliﬁcat prin gruparea activelor dup˘ a lichiditatea lor
ˆ ın active imobilizate (lichiditate peste un an) ¸ si active circulante (cu o
lichiditate sub un an) ¸ si a pasivelor dup˘ a exigibilitatea lor ˆ ın capitaluri
permanente ¸ si capitaluri circulante (datorii ale ciclului de exploatare),
rezultˆ and urm˘ atoarea schem˘ a de bilant ¸:
Capitaluri permanente ( CP )
Active circulante ( AC )PASIV
Active imobilizate nete (AIN)ACTIV
Datoriile ciclului de exploatare (DEX )Fond de rulment net
Figura 5.1: Bilant ¸ simpliﬁcat
Aceste posturi din bilant ¸ sunt folosite la calculul fondului de rulment.
Fondul de rulment este un element fundamental pentru aprecierea struc-
turii ﬁnanciare a unei ˆ ıntreprinderi. El serve¸ ste la m˘ asurarea condit ¸iilor
echilibrului ﬁnanciar care rezult˘ a din confruntarea ˆ ıntre lichiditatea ac-
tivelor ¸ si exigibilitatea resurselor pe termen lung. Pentru ˆ ınceput sunt
deﬁnite urm˘ atoarele dou˘ a not ¸iuni:
capitalurile permanente (C.P.) regrupeaz˘ a resursele a c˘ aror durat˘ a
de det ¸inere de c˘ atre ˆ ıntreprindere este superioar˘ a unui an. Acestea
sunt egale cu suma capitalurilor proprii ¸ si datoriilor pe cel put ¸in un
an.
C.P. = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
pasivul exigibil (P.E.) corespunde resurselor externe ale ˆ ıntreprinderii
opus capitalului propriu, ﬁind egal cu datoriile pe cel put ¸in un an ¸ si
datoriile pe cel mult un an.
P.E. = Datorii pe termen lung+ Datorii pe termen scurt

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 64
Fondul de rulment reprezint˘ a, preluˆ and elementele din partea de
sus a bilant ¸ului, excedentul capitalurilor permanente fat ¸˘ a de activul imo-
bilizat net, altfel spus, partea capitalurilor permanente afectat˘ a ﬁnant ¸˘ arii
activului circulant.
F.R. =Capitaluripermanente −Activeimobilizatenete
Acest fond de rulment mai poart˘ a denumirea ¸ si de fond de rulment
net ¸ si poate ﬁ reprezentat schematic ca ˆ ın ﬁgura urm˘ atoare:
PASIV
Active imobilizate nete (AIN)ACTIV
Active circulante ( AC )
Datoriile ciclului de exploatare (DEX )Capitaluri permanente ( CP )
(capital propriu + datorii pe termen lung)
Figura 5.2: Fondul de rulment
Fondul de rulment net mai poate ﬁ calculat ¸ si pe baza elementelor
din partea de jos a bilant ¸ului, reprezentˆ and astfel excedentul activului cir-
culant fat ¸˘ a de datoriile pe termen scurt:
F.R. =ActiveCirculante −Datoriipetermenscurt
Fondul de rulment net ofer˘ a dou˘ a categorii de informat ¸ii:
•analizat prin partea de sus a bilant ¸ului, arat˘ a modalit˘ at ¸ile de
ﬁnant ¸are a investit ¸iilor ¸ si realizarea echilibrului ﬁnanciar pe termen
lung;
•analizat prin partea de jos a bilant ¸ului, permite aprecierea
condit ¸iilor echilibrului ﬁnanciar pe termen scurt.
Prin compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate pot
rezulta trei situat ¸ii:

65 5.3. Analiza echilibrului ﬁnanciar
1.
Capitaluri permanente >Active imobilizate ⇒FR > 0
Dac˘ a fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente
ﬁnant ¸eaz˘ a ˆ ın totalitate activele stabile. Atent ¸ia acordat˘ a secu-
rit˘ at ¸ii ¸ si prudent ¸ei ﬁnanciare conduce la enunt ¸area regulei conform
c˘ areia utiliz˘ arile durabile vor trebui s˘ a ﬁe ﬁnant ¸ate prin resurse dura-
bile, adic˘ a prin capitaluri permanente. Aceasta reprezint˘ a de fapt
regula de baz˘ a a echilibrului ﬁnanciar. Fondul de rulment pozi-
tiv corespunde m˘ arimii capitalurilor permanente care permite s˘ a se
ﬁnant ¸eze activele circulante, dup˘ a ﬁnant ¸area ˆ ın totalitate a imobi-
liz˘ arilor. Un fond de rulment pozitiv trebuie ˆ ınt ¸eles ca un fond de
rezerv˘ a din care se pot ﬁnant ¸a deﬁcitele ce pot ap˘ area ˆ ıntre aloc˘ arile
¸ si resursele de ﬁnant ¸at pe termen scurt. Pentru a nu ne ˆ ındep˘ arta
de o gestiune performant˘ a, dimensiunile fondului de rulment pozi-
tiv nu trebuie exagerate ˆ ıntrucˆ at costurile capitalurilor procurate pe
termen lung sunt superioare celor pe termen scurt.
2.
Capitaluri permanente <Active imobilizate ⇒FR < 0
Un FRN negativ exprim˘ a faptul c˘ a o parte din activul imobilizat
este ﬁnant ¸at prin resurse pe termen scurt.O asemenea situat ¸ie este
considerat˘ a ca ﬁind un factor important de fragilitate.
3.
Capitaluri permanente = Active imobilizate ⇒FR= 0
Aceast˘ a situat ¸ie, care este foarte put ¸in probabil s˘ a ﬁe ˆ ıntˆ alnit˘ a, ex-
prim˘ a o armonizare total˘ a a structurii resurselor cu utilizarea lor.
Aceasta reprezint˘ a o stare de echilibru perfect, ˆ ın care activele ¸ si
pasivele sunt perfect corelate din punct de vedere al termenelor. O
astfel de gestiune ar presupune ca toate scadent ¸ele pl˘ at ¸ilor ¸ si ale
ˆ ıncas˘ arilor s˘ a ﬁe corelate, respectiv s˘ a se poat˘ a asigura zilnic un
echilibru perfect ˆ ıntre ˆ ıncas˘ ari ¸ si pl˘ at ¸i.
Tot pentru asigurarea securit˘ at ¸ii ﬁnanciare, o a doua problem˘ a care
se pune este a ¸ sti dac˘ a FRN trebuie s˘ a ﬁnant ¸eze ciclul de exploatare ¸ si,
dac˘ a da, ˆ ın ce m˘ asur˘ a. ˆIn general se poate considera ca un indicator al
unei bune s˘ an˘ at˘ at ¸i ﬁnanciare un FRN:

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 66
•egal cu jum˘ atate din stocuri;
•¸ si cuprins ˆ ıntre 1 ¸ si 3 luni din cifra de afaceri medie, f˘ ar˘ a impozite.
Astfel FRN permite s˘ a se enunt ¸e urm˘ atoarele concluzii:
•un FRN pozitiv este un semnal favorabil ˆ ın ceea ce prive¸ ste solvabil-
itatea;
•un FRN nul exprim˘ a o tensiune asupra lichidit˘ at ¸ii ¸ si corespunde unei
anumite fragilit˘ at ¸i, referitor la solvabilitate;
•un FRN negativ semnaleaz˘ a diﬁcult˘ at ¸i mari ˆ ın ceea ce prive¸ ste solv-
abilitatea, ˆ ın lipsa intervent ¸iei de corectare printr-o ameliorare a
stabilit˘ at ¸ii ﬁnant ¸˘ arii.
Fondul de rulment poate ﬁ analizat, ˆ ın continuare, ˆ ın funct ¸ie de struc-
tura capitalurilor permanente:
•capitaluri proprii;
•capitaluri ﬁnanciare (datorii pe termen lung).
Aceast˘ a analiz˘ a ar pune ˆ ın evident ¸˘ a m˘ asura ˆ ın care echilibrul ﬁnan-
ciar se asigur˘ a prin capitalurile proprii, respectiv gradul de autonomie
al ˆ ıntreprinderii. Indicatorul care relev˘ a gradul de autonomie, de liber-
tate ˆ ın luarea unor decizii de investit ¸ii privind dezvoltarea ˆ ıntreprinderii,
estefondul de rulment propriu, adic˘ a excedentul de capitaluri proprii
fat ¸˘ a de imobiliz˘ arile nete , excedent determinat dup˘ a repartit ¸ia proﬁtului,
rezultat la ˆ ınchiderea exercitiului ﬁnanciar. El se determina deci dup˘ a
relat ¸ia:
FRP =CPR −IMO
Seˆ ınt ¸elege c˘ a rezultatul acestei relat ¸ii de calcul poate lua ¸ si valori negative
¸ si ˆ ın acest caz, se evident ¸iaz˘ a m˘ asura ˆ ındator˘ arii pe termen lung, pentru
nevoi de ﬁnant ¸are pe termen scurt, gradul de dependent ¸˘ a a activit˘ at ¸ii
de exploatare fat ¸˘ a de piat ¸a de capitaluri. De aceea, numim rezultatul
negativ de mai sus fond de rulment ˆ ımprumutat. Fondul de rulment
ˆ ımprumutat reprezint˘ a diferent ¸a dintre fondul de rulment ¸ si fondul de
rulment propriu. El este egal cu datoriile pe termen lung.
FRˆI =FR−FRP

67 5.3. Analiza echilibrului ﬁnanciar
Nu ˆ ıntotdeauna existent ¸a unui fond de rulment pozitiv reprezint˘ a un
echilibru ﬁnanciar, ˆ ın condit ¸ii de autonomie ﬁnanciar˘ a. ˆIn fapt fondul
de rulment s-ar putea s˘ a ﬁe un fond de rulment ˆ ımprumutat, iar marja
de sigurant ¸˘ a pe care acest fond o asigur˘ a pentru ﬁnant ¸area activit˘ at ¸ii de
exploatare, pune la ad˘ apost ˆ ıntreprinderea numai ˆ ın privint ¸a scadent ¸ei
acestei datorii (care este mai ˆ ındep˘ artat˘ a ) dar nu o acoper˘ a, ˆ ın perspec-
tiv˘ a, de riscul de insolvabilitate.
5.3.3. Necesarul de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment net evident ¸iaz˘ a nevoia de ﬁnant ¸are gen-
erat˘ a de ciclul de exploatare. Necesarul (nevoia) de fond de rulment
(NFR) este dat de diferent ¸a ˆ ıntre necesit˘ at ¸ile de ﬁnant ¸are ale ciclului de
exploatare ¸ si datoriile ciclului de exploatare.
NFR = AC(f˘ ar˘ a disponibil) −DEX
Dac˘ a aceast˘ a diferent ¸˘ a este pozitiv˘ a , atunci ea semniﬁc˘ a un surplus
de nevoi temporare (ciclice), ˆ ın raport cu sursele temporare posibile de
mobilizat. O atare situat ¸ie poate ﬁ judecat˘ a ca ﬁind normal˘ a dac˘ a este
rezultatul unei politici de investire privind cre¸ sterea nevoii de ﬁnant ¸are a
ciclului de exploatare. Altfel nevoia de fond de rulment poate evident ¸ia un
decalaj nefavorabil ˆ ıntre lichiditatea stocurilor ¸ si exigibilitatea datoriilor
de exploatare (s-au ˆ ıncetinit ˆ ıncas˘ arile ¸ si s-au urgentat pl˘ at ¸ile).
Dac˘ a NFR este negativ˘ a atunci ea semniﬁc˘ a un surplus de surse tem-
porare (ciclice) ˆ ın raport cu nevoile corespunz˘ atoare de capitaluri circu-
lante. Ea poate ﬁ apreciat˘ a pozitiv dac˘ a este rezultatul acceler˘ arii rotat ¸iei
activelor circulante ¸ si a angaj˘ arii de datorii cu scadent ¸e mai relaxante. ˆIn
caz contrar, aceasta poate ﬁ consecint ¸a unor ˆ ıntreruperi temporare ˆ ın
aprovizionarea ¸ si reˆ ınnoirea stocurilor. ˆIn general ˆ ıntreprinderile trebuie
s˘ a fac˘ a unei nevoi de fond de rulment net. Numai ˆ ın anumite circumstant ¸e
except ¸ionale ele se pot g˘ asi ˆ ın situat ¸ia unui excedent net de resurse ﬁnan-
ciare. Aceast˘ a situat ¸ie se poate ˆ ıntˆ alni ˆ ındeosebi ˆ ın marile magazine de
vˆ anzare cu amˆ anuntul care ˆ ıncaseaz˘ a marfa pe loc (nu au creant ¸e), ˆ ın
schimb pl˘ atesc furnizorii dup˘ a un anumit termen de plat˘ a. Prin compara-
rea nevoii de fond de rulment cu fondul de rulment degajat ˆ ın partea de
sus a bilant ¸ului se poate aprecia echilibrul ﬁnanciar ˆ ın partea de jos a
bilant ¸ului.
•Dac˘ a FR < NFR – dezechilibru pe termen scurt;

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 68
•Dac˘ a FR > NFR – echilibru pe termen scurt.
5.3.4. Trezoreria net˘ a
Dac˘ a fondul de rulment, la un moment dat, de obicei (al ˆ ıncheierii
exercit ¸iului ﬁnanciar), este superior nevoii de fond de rulment, atunci
excedentul de ﬁnant ¸are se reg˘ ase¸ ste sub forma unei trezorerii nete, con-
cretizat˘ a ˆ ın disponibilit˘ at ¸i b˘ ane¸ sti, ˆ ın conturi bancare ¸ si ˆ ın cas˘ a. Deci
putem spune c˘ a trezoreria net˘ a (TN) reprezint˘ a diferent ¸a ˆ ıntre fondul
de rulment ¸ si nevoia de fond de rulment:
Trezoreria net˘ a = FR−NFR
Trezoreria net˘ a este expresia cea mai concludent˘ a a desf˘ a¸ sur˘ arii unei
activit˘ at ¸i eﬁciente. ˆInregistrarea unei trezorerii nete pozitive ˆ ın cadrul mai
multor exercit ¸ii succesive, demonstreaz˘ a succesul ˆ ıntreprinderii ˆ ın viat ¸a
economic˘ a ¸ si posibilitatea plas˘ arii rentabile a disponibilit˘ at ¸ilor b˘ ane¸ sti
pentru ˆ ınt˘ arirea pozit ¸iei ei pe piat ¸˘ a. Trezoreria net˘ a pozitiv˘ a este rezul-
tatul ˆ ıntregului echilibru ﬁnanciar al ˆ ıntreprinderii. Exercit ¸iul ﬁnanciar
s-a ˆ ıncheiat cu un surplus monetar, expresie concret˘ a a proﬁtului net din
pasivul bilant ¸ului. Acest excedent de trezorerie urmeaz˘ a s˘ a ﬁe plasat eﬁ-
cient ¸ si ˆ ın deplin˘ a sigurant ¸˘ a pe piat ¸a ﬁnanciar˘ a. Plasamentul ﬁnanciar
sau monetar urm˘ are¸ ste trei obiective:
•lichiditatea valorilor mobiliare de plasament cump˘ arate;
•rentabilitatea;
•securitatea lor.
Obiectivul gestiunii ﬁnanciare nu trebuie s˘ a ﬁe asigurarea unei tre-
zorerii nete cˆ at mai mari, aceasta demonstrˆ and incapacitatea managerilor
de a identiﬁca solut ¸ii viabile de valoriﬁcare a capitalurilor disponibile. De
aceea se recomand˘ a cump˘ ararea unor valori mobiliare de plasament u¸ sor
negociabile ¸ si cu o bun˘ a reputat ¸ie pe piat ¸a de capital.
Trezoreria net˘ a negativ˘ a evident ¸iaz˘ a un dezechilibru ﬁnanciar la
ˆ ıncheierea exercit ¸iului. Deﬁcitul monetar, astfel constatat, a fost acoperit
prin angajarea de noi credite de trezorerie. ˆIn aceast˘ a situat ¸ie se urm˘ are¸ ste
obt ¸inerea celui mai mic cost al noilor credite, prin negocierea mai multor
surse de astfel de capital.

69 5.3. Analiza echilibrului ﬁnanciar
Cre¸ sterea trezoreriei nete, pe perioada exercit ¸iului ﬁnanciar,
reprezint˘ a ”cash-ﬂow”-ul perioadei ,respectiv ﬂuxul monetar net al
exercit ¸iului:
CF=TN 1−TN 0
ˆIn condit ¸iile constant ¸ei nevoii de fond de rulment, cash-ﬂow-ul ar ﬁ
egal cu proﬁturile nete ¸ si amortiz˘ arile acumulate ¸ si ar exprima disponibili-
tatea monetar˘ a efectiv˘ a pentru dezvoltarea ¸ si prosperitatea ˆ ıntreprinderii.
Un cash-ﬂow pozitiv se interpreteaz˘ a ca o cre¸ stere a capacit˘ at ¸ii reale de
ﬁnant ¸are a investit ¸iilor. Aceasta reprezint˘ a o ˆ ımbog˘ at ¸ire a activului real,
o conﬁrmare a major˘ arii averii proprietarilor. Un cash-ﬂow negativ sug-
ereaz˘ a o diminuare a capacit˘ at ¸ii reale de ﬁnant ¸are a investit ¸iilor. ˆIn
consecint ¸˘ a aceasta semniﬁc˘ a o s˘ ar˘ acire a activului net real, o reducere
a valorii propriet˘ at ¸ii. ˆIn acest moment al analizei ﬁnanciare, se poate
concluziona c˘ a trezoreria este determinat˘ a de rentabilitatea economic˘ a.
Totodat˘ a se remarc˘ a dependent ¸a trezoreriei ¸ si fat ¸˘ a de variat ¸ia nevoii
de fond de rulment, respectiv a decalajelor ˆ ıntre ˆ ıncas˘ arile creant ¸elor ¸ si
pl˘ at ¸ile datoriilor scadente. ˆIn aceste condit ¸ii, o ˆ ıntreprindere rentabil˘ a,
care ˆ ıncheie exercit ¸iul cu proﬁt, nu are, ˆ ın mod automat, ¸ si o trezorerie
net˘ a pozitiv˘ a (disponibilit˘ at ¸i ˆ ın banc˘ a ¸ si ˆ ın cas˘ a). Aceasta se datoreaz˘ a ˆ ın
primul rˆ and decalajului dintreˆ ınregistrareaˆ ın contabilitate a veniturilor ¸ si
cheltuielilor ¸ siˆ ıncasarea sau plata lor efectiv˘ a, decalaj ce poate ﬁ hot˘ arˆ ator
pentru soarta ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. Statistic s-a dovedit c˘ a majori-
tatea ˆ ıntreprinderilor intr˘ a ˆ ın stare de faliment datorit˘ a sl˘ abiciunilor ˆ ın
gestiunea ﬁnanciar˘ a a ﬁrmei. Trezoreria net˘ a corespunde confrunt˘ arii din-
tre utiliz˘ ari ¸ si resurse legate de operat ¸iunile ﬁnanciare pe termen scurt.
Dac˘ a trezoreria net˘ a este pozitiv˘ a, NFR este ˆ ın ˆ ıntregime ﬁnant ¸at˘ a
din capitaluri permanente(pe baza fondului de rulment). Aceast˘ a situat ¸ie
este un indiciu al unei bune solidit˘ at ¸i ﬁnanciare, ˆ ın afara cazului cˆ and
ea rezult˘ a dintr-un exces de capitaluri permanente. Aceasta este situat ¸ia
cˆ and, de exemplu, contrapartea trezoreriei nete pozitive este reprezentat˘ a
de disponibilit˘ at ¸ile inutilizate sau plasamente a c˘ aror rentabilitate este
inferioar˘ a aceleia oferite de activitatea ˆ ıntreprinderii.
Dac˘ a trezoreria net˘ a este negativ˘ a , vor trebui c˘ autate modalit˘ at ¸i
de ﬁnant ¸are a trezoreriei, ¸ stiind c˘ a ea corespunde fract ¸iunii din NFR
neacoperit˘ a de capitalurile permanente. Utilizarea creditelor pentru
operat ¸iuni de product ¸ie este un mijloc bun de ﬁnant ¸are a NFR. Cu privire
la creditele de trezorerie utilizarea lor conjunctural˘ a este motivat˘ a pentru
a face fat ¸˘ a unei cre¸ steri temporare a NFR. Altfel, recursul la aceste credite

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 70
ˆ ın mod permanent poate ﬁ considerat un factor de fragilitate.
Majoritatea ˆ ıntreprinderilor prezint˘ a situat ¸ii de trezorerie negativ˘ a,
aceasta ˆ ıns˘ a nu pune ˆ ın pericol solvabilitatea ˆ ıntreprinderii dac˘ a aceasta
poate justiﬁca reˆ ınnoirea ˆ ımprumuturilor bancare. Adevarata problem˘ a
se pune ˆ ın termenii dependent ¸ei fat ¸˘ a de b˘ anci, care furnizeaz˘ a marea parte
a resurselor de trezorerie.
5.3.5. Analiza indicatorilor echilibrului ﬁnanciar
ˆIn principiu ca regul˘ a general˘ a a echilibrului ﬁnanciar al
ˆ ıntreprinderii, o parte din capitalurile permanente este destinat˘ a acoperirii
nevoilor ciclice temporare, reˆ ınnoibile permanent ˆ ın cadrul ciclurilor de
exploatare succesive ale ˆ ıntreprinderii. A¸ sa cum am mai amintit ˆ ınainte,
stocurile ¸ si creant ¸ele, care se reconstituie permanent, pot ﬁ considerate
nevoi stabile (permanente ca ¸ si activele ﬁxe) ¸ si care, prin urmare, necesit˘ a
surse stabile de ﬁnant ¸are. Aceast˘ a regul˘ a speciﬁc˘ a de ﬁnant ¸are a ac-
tivelor circulante este realizat˘ a prin existent ¸a fondului de rulment, parte
din capitalurile permanente degajate de partea de sus a bilant ¸ului, pentru
a acoperii nevoi de ﬁnant ¸are din partea de jos a bilant ¸ului. Acest˘ a pozit ¸ie
strategic˘ a a fondului de rulment, de a face leg˘ atura ˆ ıntre partea de sus ¸ si
partea de jos a bilant ¸ului, ˆ ıi confer˘ a o valoare informativ˘ a deosebit˘ a, con-
ducˆ and la aprecierea, aproape unanim˘ a a anali¸ stilor ﬁnanciari, c˘ a fondul
de rulment reprezint˘ a cel mai important indicator al echilibrului ﬁnan-
ciar al ˆ ıntreprinderii. ˆIn cele din urm˘ a el este rezultatul arbitrajului ˆ ıntre
ﬁnant ¸area pe termen lung ¸ si ﬁnant ¸area pe termen scurt.
Sunt anali¸ sti ﬁnanciari care aprecieaz˘ a c˘ a, dimpotriv˘ a, nevoia de
fond de rulment este indicatorul cel mai relevant al echilibrului ﬁnan-
ciar, ˆ ıntrucˆ at evident ¸iaz˘ a acele nevoi temporare reˆ ınnoibile permanent ˆ ın
cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale ˆ ıntreprinderii. Aceste nevoi
au r˘ amas neacoperite din surse temporare ¸ si reˆ ınnoibile ˆ ın cadrul acelora¸ si
cicluri de exploatare. Aceast˘ a apreciere porne¸ ste de la analiza calitativ˘ a a
ciclului de exploatare, privind capacitatea acestuia de a-¸ si echilibra nevoile
ciclice din surse ciclice de capital. Partea r˘ amas˘ a neacoperit˘ a ﬁnanciar
trebuie s˘ a ﬁe egal˘ a sau inferioar˘ a fondului de rulment, altfel calitatea
necorespunzatoare a activit˘ at ¸ii de exploatare conduce la un dezechilibru
ﬁnanciar care va afecta exercit ¸iile ﬁnanciare viitoare sau care pune ˆ ın
pericol integritatea capitalurilor proprii.
Desigur dac˘ a vorbim despre important ¸a indicatorilor ﬁnanciari nu

71 5.3. Analiza echilibrului ﬁnanciar
trebuie s˘ a omitem trezoreria net˘ a , care este elementul esent ¸ial ¸ si to-
todat˘ a principala restrict ¸ie a gestiunii ﬁnanciare. ˆIn ea se concretizeaz˘ a
rezultatele modului de realizare a activit˘ at ¸ii ¸ si de respectare a cerint ¸elor
echilibrului ﬁnanciar. Teoretic, trezoreria este deﬁnit˘ a ca ﬁind surplusul
de surse de ﬁnant ¸are ce se degaj˘ a din ˆ ıntreaga activitate economic˘ a, re-
spectiv diferent ¸a dintre fondul de rulment ¸ si nevoia de fond de rulment,
ce st˘ a la baza teoriei echilibrului ﬁnanciar al ˆ ıntreprinderii.
ˆIn starea de echilibru ﬁnanciar fondul de rulment ar trebui s˘ a ﬁe
egal cu nevoia de fond de rulment ¸ si s˘ a degaje o trezorerie net˘ a pozitiv˘ a,
respectiv s˘ a echilibreze partea de jos a bilant ¸ului:
FR= (AC−DPB )−(DEX −CRT )
unde AC- active circulante, DPB- disponibil, DEX- datoriile ciclului
de exploatare, CRT- credite de trezorerie.
Din relat ¸ia de mai sus rezult˘ a prin comutativitate, c˘ a fondul de rul-
ment este egal cu nevoia de fond de rulment plus trezoreria net˘ a, oricare
ar ﬁ situat ¸ia acesteia (pozitiv˘ a sau negativ˘ a):
FR= (AC−DEX ) + (DPB −CRT )
Din ultima relat ¸ie se desprinde ideea c˘ a principala component˘ a a
echilibrului ﬁnanciar este nevoia de fond de rulment, indicator a c˘ arui
m˘ arime este dependent˘ a, ˆ ın mod direct proport ¸ional, de cifra de afac-
eri ¸ si poate ﬁ previzionat˘ a ˆ ın funct ¸ie de politica viitoare a conducerii
ˆ ıntreprinderii privind vˆ anz˘ arile. Dac˘ a nu intervin modiﬁc˘ ari importante
ˆ ın partea de sus a bilant ¸ului, aceast˘ a corespondent ¸˘ a a nevoii de fond de
rulment cu cifra de afaceri are o anumit˘ a stabilitate, ceea ce permite o
bun˘ a previziune a echilibrului ﬁnanciar al ˆ ıntreprinderii.
5.3.6. Fondul de rulment minim necesar
Fondul de rulment poate varia foarte mult de la o perioad˘ a la alta ˆ ın
cadrul aceleia¸ si ˆ ıntreprinderi. Astfel se pot ˆ ıntˆ alni urm˘ atoarele cazuri:
•ˆ ın perioade de expansiune ale ˆ ıntreprinderii, valoarea activelor sta-
bile cre¸ ste. Dac˘ a nu cre¸ ste ˆ ın aceia¸ si m˘ asur˘ a ¸ si capitalul permanent,
se va observa o sc˘ adere a fondului de rulment;
•o dezvoltare echilibrat˘ a a ˆ ıntreprinderii va determina un fond de
rulment relativ stabil;

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 72
•dac˘ a nu au loc investit ¸ii importante ¸ si nici operat ¸iuni ﬁnanciare pe
termen lung, putem asista la o cre¸ stere progresiv˘ a a fondului de
rulment, ca urmare a acumul˘ arilor de proﬁturi nete nerepartizate ¸ si
a sc˘ aderii valorii nete a imobiliz˘ arilor pe baza amortiz˘ arii.
ˆIn cazul cre¸ sterii progresive a fondului de rulment, dac˘ a nevoia de
fond de rulment nu ˆ ınregistreaz˘ a aceea¸ si evolut ¸ie progresiv˘ a, putem asista
la o cre¸ stere, de asemenea, progresiv˘ a a trezoreriei nete care, ˆ ın lipsa
unui plasament rentabil, se poate reg˘ asi sub forma unor disponibilit˘ at ¸i
lene¸ se (trˆ andave). De¸ si este o situat ¸ie de echilibru ﬁnanciar, cu suﬁ-
cient˘ a marj˘ a de sigurant ¸˘ a fat ¸˘ a de riscurile activit˘ at ¸ii economice, totu¸ si
fondul de rulment excedentar are un cost de oportunitate ridicat, respec-
tiv o diferent ¸˘ a semniﬁcativ˘ a ˆ ıntre rentabilitatea activit˘ at ¸ii economice a
ˆ ıntreprinderii ¸ si rentabilitatea plas˘ arii, pe termen scurt, a trezoreriei nete
pozitive. Aceast˘ a situat ¸ie este rezultatul unei politici generale de prudent ¸˘ a
¸ si de ˆ ınt˘ arire a autonomiei.
Dimpotriv˘ a, ˆ ın cazul unei politici ofensive de cre¸ stere a capacit˘ at ¸ilor
de product ¸ie sau de diversiﬁcare a activit˘ at ¸ii, prin cump˘ ararea de
participat ¸ii la alte societ˘ at ¸i, capitalurile permanente, absorbite ˆ ın aceste
active ﬁzice sau ﬁnanciare, degaj˘ a un fond de rulment inferior nevoii
de fond de rulment. Acoperirea deﬁcitului de fond de rulment necesit˘ a
apelarea la credite pe termen scurt, al c˘ aror cost este ridicat atˆ at ˆ ın ceea
ce prive¸ ste rata mai ridicat˘ a a dobˆ anzii cˆ at ¸ si exigibilitatea ridicat˘ a a aces-
tora. Aceste credite pun ˆ ın permanent ¸˘ a problema renegocierii condit ¸iilor
de creditare. O asemenea situat ¸ie de deﬁcit a fondului de rulment apare
¸ si ˆ ın cazul unor activit˘ at ¸i economice cu rentabilitate insuﬁcient˘ a, pen-
tru acoperirea costurilor capitalurilor proprii (dividendele) ¸ si ale celor
ˆ ımprumutate (dobˆ anzi, comisioane).
ˆIn general este recomandat˘ a acea politic˘ a de echilibru care s˘ a ment ¸in˘ a
fondul de rulment la nivelul mediei ﬂuctuat ¸iilor nevoii de fond de rulment,
aceasta ﬁind m˘ arimea minim necesar˘ a a fondului de rulment. Fondul de
rulment optimal este cel care ment ¸ine echilibrul ﬁnanciar al ˆ ıntreprinderii
la cel mai sc˘ azut cost al procur˘ arii capitalurilor. Aceast˘ a ultim˘ a politic˘ a
de echilibru, ˆ ıntre fondul de rulment ¸ si nevoia de fond de rulment, este ¸ si
cea care asigur˘ a cel mai bine realizarea obiectivelor ﬁnanciare de rentabil-
itate ¸ si lichiditate: diminuarea disponibilit˘ at ¸ilor ”lene¸ se” va determina
cre¸ sterea rentabilit˘ at ¸ii, iar reducerea solicit˘ arii la credite pe termen scurt
va determina cre¸ sterea capacit˘ at ¸ii de plat˘ a, respectiv cre¸ sterea autonomiei
ﬁnanciare a ˆ ıntreprinderii.

73 5.4. Metoda ratelor folosit˘ a ˆ ın studiul bilant ¸ului
5.4. Metoda ratelor folosit˘ a ˆ ın studiul
bilant ¸ului
Analiza bilant ¸ului mai poate ﬁ f˘ acut˘ a ¸ si pe baza metodei ratelor
care const˘ a ˆ ın calcularea pe baza bilant ¸ului a ratelor de structur˘ a ¸ si expri-
marea lui ˆ ın acest fel pe baza unor m˘ arimi relative, calcularea unor rate de
rotat ¸ie a diferitelor elemente de activ sau de pasiv ¸ si a ratelor de sintez˘ a
(ratele echilibrului ﬁnanciar).
5.4.1. Rate de structur˘ a a bilant ¸ului
Ratele de structur˘ a a bilant ¸ului se obt ¸in prin raportarea ﬁec˘ arui
post de activ sau pasiv la totalul activului, respectiv pasivului. Astfel se
poate proceda la exprimarea ˆ ıntregului bilant ¸ sub form˘ a de rate, ˆ ınlocuind
m˘ arimile absolute ale elementelor de activ ¸ si de pasiv cu m˘ arimile lor
relative, exprimˆ and ponderea elementelor respective ˆ ın totalul activului,
respectiv pasivului.
Interesul pentru o asemenea prezentare a bilant ¸ului const˘ a ˆ ın primul
rˆ and ˆ ın faptul c˘ a ˆ ın acest mod pot ﬁ identiﬁcate principalele caracteristici
ale structurii bilant ¸ului. ˆIn al doilea rˆ and, ˆ ın cazul ˆ ın care se urm˘ aresc ˆ ın
dinamic˘ a aceste rate, se poate aprecia mai bine evolut ¸ia diferitelor posturi,
decˆ at dac˘ a ar ﬁ fost comparate m˘ arimile absolute.
ˆIn afara prezent˘ arii posturilor din bilant ¸ ˆ ın m˘ arimi relative, se poate
trece la reprezentarea indicatorilor echilibrului ﬁnanciar ˆ ın m˘ arimi rela-
tive. Astfel se poate calcula ponderea fondului de rulment, a necesarului
de fond de rulment ¸ si a trezorerie nete ˆ ın totalul bilant ¸ului prin raportarea
m˘ arimii lor absolute la totalul bilant ¸ului. Prin metoda ratelor se pot cal-
cula rate de structur˘ a ale activului ¸ si rate de structur˘ a ale pasivului.
Rate de structur˘ a ale activului
Dintre ratele de structur˘ a ale activului, cinci prezint˘ a o mai mare
important ¸˘ a ¸ si semniﬁcat ¸ie pentru analiza ﬁnanciar˘ a, ¸ si anume: rata imo-
biliz˘ arilor corporale, rata imobiliz˘ arilor ﬁnanciare, rata stocurilor, rata
activelor de trezorerie ¸ si rata client ¸ilor.
1.Rata imobiliz˘ arilor corporale =Imobiliz˘ ari corporale/Activ to-
tal.

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 74
Aceast˘ a rat˘ a reﬂect˘ a ponderea imobiliz˘ arilor ˆ ın totalul patrimo-
niului ˆ ıntreprinderii. Ea este dependent˘ a de caracteristicile activit˘ at ¸ii
ˆ ıntreprinderii (va ﬁ mai mare, de exemplu, la o societate cu activitate
de product ¸ie fat ¸˘ a de una cu activitate de comert ¸).
2.Rata imobiliz˘ arilor ﬁnanciare =Imobiliz˘ ari ﬁnanciare/ Activ
total. Aceast˘ a rat˘ a exprim˘ a m˘ arimea imobiliz˘ arilor ﬁnanciare ˆ ın cadrul
patrimoniului ˆ ıntreprinderii. Dac˘ a ea reprezint˘ a un procent important ˆ ın
totalul activului ˆ ıntreprinderii, ˆ ınseamn˘ a c˘ a acea ˆ ıntreprindere are puter-
nice leg˘ aturi cu alte ˆ ıntreprinderi ˆ ın care det ¸ine participat ¸ii.
3.Rata stocurilor =Stocuri/Activ total .Aceast˘ a rat˘ a exprim˘ a pon-
derea stocurilor ˆ ın totalul activului, ﬁind deasemenea dependent˘ a de
natura activit˘ at ¸ii desf˘ a¸ surate de ˆ ıntreprindere. Ea mai depinde ¸ si de polit-
ica de stocare adoptat˘ a de ﬁrm˘ a. O politic˘ a prudent˘ a, de aversiune fat ¸˘ a de
risc va determina stocarea unor cantit˘ at ¸i mai mari de materiale, m˘ arind
ponderea stocurilor ˆ ın totalul activelor, ˆ ın timp ce o politic˘ a agresiv˘ a va
determina un volum mic al acestora ¸ si ˆ ın consecint ¸˘ a ¸ si o rat˘ a mai mic˘ a
a stocurilor. Pentru aprofundarea analizei se poate urm˘ ari ¸ si ponderea
diferitelor categorii de stocuri ˆ ın totalul acestora.
4.Rata activelor de trezorerie =Disponibil/Activ total. O
m˘ arime mic˘ a a acestei rate denot˘ a o lichiditate redus˘ a a ˆ ıntreprinderii,
iar o m˘ arime prea mare poate ﬁ interpretat˘ a ca o incapacitate a man-
agerilor de a identiﬁca solut ¸ii viabile de investire a sumelor disponibile.
Aceast˘ a rat˘ a certiﬁc˘ a o stare de echilibru ﬁnanciar, dar numai ˆ ın m˘ asura
ˆ ın care se situeaz˘ a la niveluri rezonabile.
5.Rata client ¸ilor =Client ¸i/Activ total . Aceast˘ a rat˘ a reﬂect˘ a polit-
ica ˆ ıntreprinderii ˆ ın relat ¸ia cu client ¸ii s˘ ai ˆ ın ceea ce prive¸ ste atˆ at volumul
creditelor comerciale acordate, cˆ at ¸ si termenele de ˆ ıncasare negociate cu
ace¸ stia.
Rate de structur˘ a ale pasivului
Ratele referitoare la structura pasivului reﬂect˘ aˆ ın principal structura
ﬁnanciar˘ a a capitalului, compozit ¸ia resurselor ˆ ıntreprinderii. Ele exprim˘ a
politica de ﬁnant ¸are adoptat˘ a de ˆ ıntreprindere, prin combinarea diverselor
surse aﬂate la dispozit ¸ia ei. Calculul ratelor de structur˘ a ale pasivului
ofer˘ aˆ ın principal dou˘ a mari categorii de informat ¸ii referitoare la ﬁnant ¸area
societ˘ at ¸ilor:
•Stabilitatea resurselor;

75 5.4. Metoda ratelor folosit˘ a ˆ ın studiul bilant ¸ului
•Autonomia ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii.
Stabilitatea resurselor se apreciaz˘ a pe baza ratei capitalurilor per-
manente, iar autonomia ﬁnanciar˘ a este reﬂectat˘ a prin rata capitalurilor
proprii ¸ si rata datoriilor.
1.Rata capitalurilor permanente =Capitaluri permanente/Pasiv
total
Aceast˘ a rat˘ a exprim˘ a ponderea capitalurilor cu o exigibilitate supe-
rioar˘ a unui an (capitaluri proprii ¸ si datorii pe termen lung), ˆ ın ansamblul
resurselor. Ea mai poart˘ a denumirea ¸ si de rata stabilit˘ at ¸ii ﬁnanciare, ¸ si
se apreciaz˘ a ca ﬁind optim˘ a dac˘ a este cuprins˘ a ˆ ıntre 1/3 ¸ si 2/3.
2.Rata capitalurilor proprii =Capitaluri proprii/Pasiv total .
Aceast˘ a rat˘ a exprim˘ a ponderea capitalurilor proprii ˆ ın totalul fon-
durilor ˆ ıntreprinderii. Ea reﬂect˘ a autonomia ﬁnanciar˘ a a ﬁrmei purtˆ and
¸ si denumirea de rat˘ a a autonomiei ﬁnanciare globale. Tot legat de cap-
italurile proprii se poate calcula ¸ si rata autonomiei ﬁnanciare la termen
pornind de la urm˘ atoarea relat ¸ie de calcul:
Rata autonomiei ﬁnanciare = Capitaluri proprii/Datorii
3.Rata datoriilor =Datorii/ Pasiv total
Aceast˘ a rat˘ a este complementar˘ a ratei capitalurilor proprii, ex-
primˆ and gradul de dependent ¸˘ a ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii, ponderea da-
toriilor indiferent de originea sau durata lor. Ea mai poart˘ a denumirea de
rat˘ a a ˆ ındator˘ arii globale. ˆIn general, pentru ca o ﬁrm˘ a s˘ a ﬁe considerat˘ a
sigur˘ a, acest indicator trebuie s˘ a ˆ ınregistreze un nivel sub 50%. De aseme-
nea mai pot ﬁ calculate rata ˆ ındator˘ arii la termen ¸ si rata independent ¸ei
ﬁnanciare.
Rata ˆ ındator˘ arii la termen =Datorii / Capital propriu
Rata independent ¸ei ﬁnanciare =Capital propriu / Capital per-
manent .
Rata de ˆ ındatorare mai poart˘ a numele de ”levier”.
5.4.2. Ratele de rotat ¸ie
Ratele de rotat ¸ie furnizeaz˘ a informat ¸iile calitative cele mai bogate ˆ ın
semniﬁcat ¸ii pentru analiza bilant ¸ului. Aceste rate exprim˘ a ritmul ˆ ın care
diferite elemente ale bilant ¸ului sunt reˆ ınnoite, ˆ ın cadrul activit˘ at ¸ii curente
a ˆ ıntreprinderii. Aceste rate se refer˘ a ˆ ın principal la rotat ¸ia stocurilor, a
crent ¸elor ¸ si a datoriilor ciclului de exploatare. Conform noilor reglement˘ ari

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 76
contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit˘ at ¸ilor Economice Eu-
ropene ¸ si cu Standardele Internat ¸ionale de Contabilitate, situat ¸iile ﬁnan-
ciare anuale ˆ ıntocmite de ˆ ıntreprinderi ˆ ıncepˆ and cu anul 2003 (pentru cea
mai mare parte a ˆ ıntreprinderilor romˆ ane¸ sti) trebuie s˘ a cuprind˘ a ¸ si cal-
culul acestor rate. Pentru a calcula aceste rate este nevoie s˘ a ﬁe folosite
atˆ at date din bilant ¸ul contabil, cˆ at ¸ si date din contul de proﬁt ¸ si pierdere.
Ratele de rotat ¸ie a stocurilor
Ritmul de reˆ ınnoire, de rotat ¸ie al stocurilor poate ﬁ determi-
nat pornind de la stocul mediu existent ˆ ın ˆ ıntreprindere ¸ si valoarea
aprovizion˘ arilor. Stocul mediu se calculeaz˘ a f˘ acˆ and media aritmetic˘ a
a stocului existent la ˆ ınceputul exercit ¸iului ¸ si a stocului de la sfˆ ar¸ situl
exercit ¸iului. Ratele de rotat ¸ie a stocurilor sunt:
•viteza de rotat ¸ie a stocurilor;
•durata de rotat ¸ie a stocurilor.
Viteza de rotat ¸ie a stocurilor =Aprovizion˘ ari/ Stoc mediu .
Aceast˘ a rat˘ a stabile¸ ste viteza de rotat ¸ie a stocului, adic˘ a num˘ arul de
reaprovizion˘ ari dintr-un an, de cˆ ate ori a fost reˆ ınnoit stocul ˆ ıntr-un an.
Durata medie de rotat ¸ie a stocului =Stoc mediu x 356 zile
/Aprovizion˘ ari . Aceast˘ a rat˘ a exprim˘ a ˆ ın zile durata medie de rotat ¸ie
a stocurilor, arat˘ a ˆ ın medie la cˆ ate zile a fost reˆ ınnoit stocul.
Ratele de rotat ¸ie a creant ¸elor
Creant ¸ele comerciale reprezint˘ a drepturi pe care le are ˆ ıntreprinderea
fat ¸˘ a de client ¸ii s˘ ai ca urmare a acord˘ arii creditelor comerciale. De cˆ ate
ori ˆ ıntreprinderea acord˘ a termene de plat˘ a client ¸ilor s˘ ai, apar creant ¸ele
comerciale. M˘ arimea soldului creant ¸elor depinde atˆ at de volumul lor cˆ at
¸ si de durata termenelor de plat˘ a acordate, de fapt de politica de client ¸i
adoptat˘ a de societate. Ca ¸ si ˆ ın cazul stocurilor se pot calcula cele dou˘ a
rate:
•viteza de rotat ¸ie a creant ¸elor;
•durata rotat ¸iei creant ¸elor (durata de ˆ ıncasare a creant ¸elor).

77 5.4. Metoda ratelor folosit˘ a ˆ ın studiul bilant ¸ului
Viteza de rotat ¸ie a creant ¸elor =Vˆ anz˘ ari (cifra de
afaceri)/Creant ¸e.
La fel ca ¸ si ˆ ın cazul stocurilor, la numitor se va folosi soldul mediu
bilant ¸ier. Aceast˘ a rat˘ a arat˘ a de cˆ ate ori ˆ ıntr-un an sunt pot ﬁ reˆ ınnoite
creant ¸ele.
Durata rotat ¸iei creant ¸elor =Creant ¸e x 356 zile/ Vˆ anz˘ ari(cifra
de afaceri).
Aceast˘ a rat˘ a arat˘ a la cˆ ate zile se ˆ ıncaseaz˘ a ˆ ın medie creant ¸ele. Ea
trebuie neap˘ arat comparat˘ a cu durata de acordare a creditelor comerciale
stipulat˘ a ˆ ın contractele cu client ¸ii pentru a analiza modul de respectare
din partea client ¸ilor a termenelor contractuale, eﬁcacitatea ˆ ıntreprinderii
ˆ ın colectarea creant ¸elor sale. De asemenea este bine ca aceast˘ a rat˘ a s˘ a ﬁe
comparat˘ a cu durata de achitare a furnizorilor.
Ratele de rotat ¸ie a datoriilor fat ¸˘ a de furnizori
Datoriile fat ¸˘ a de furnizori reprezint˘ a cea mai mare parte a datoriilor
ciclului de exploatare. Ele corespund resurselor atrase temporar de soci-
etate atunci cˆ and beneﬁciaz˘ a de termene de plat˘ a la cump˘ ar˘ ari de bunuri
sau prest˘ ari de servicii de la furnizori.
Viteza de rotat ¸ie a furnizorilor =Aprovizion˘ ari/Furnizori (sold
mediu bilant ¸ier) .
Aceast˘ a rat˘ a corespunde num˘ arului de reˆ ınnoiri a m˘ arimii datoriilor
fat ¸˘ a de furnizori pe parcursul unui an, arat˘ a de cˆ ate ori ˆ ıntr-un an se
reˆ ınnoiesc datoriile la furnizori.
Durata de plat˘ a a furnizorilor =Furnizori x 365 zile/
Aprovizion˘ ari.
Durata de plat˘ a a datoriilor la furnizori arat˘ a la cˆ ate zile se achit˘ a ˆ ın
medie furnizorii. Ea m˘ asoar˘ a exigibilitatea acestor datorii, adic˘ a termenul
acordat de c˘ atre furnizori ˆ ıntreprinderii pentru a efectua plata lor. Dac˘ a
acest termen este mare, va indica o bun˘ a reputat ¸ie a ˆ ıntreprinderii, cu
condit ¸ia s˘ a nu se datoreze unor ˆ ıntˆ arzieri repetate ˆ ın achitarea datoriilor.
5.4.3. Ratele de sintez˘ a (ratele echilibrului ﬁnanciar)
Ratele de sintez˘ a se calculeaz˘ a de asemenea pornind de la elemente
ale bilant ¸ului, comparˆ and ˆ ın principal anumite elemente ale activului cu
componente de pasiv. Se grupeaz˘ a ˆ ın principal ˆ ın dou˘ a mari categorii:

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 78
•rate de lichiditate;
•rate de ﬁnant ¸are.
Ratele de lichiditate
Ratele de lichiditate caracterizeaz˘ a situat ¸ia ﬁnanciar˘ a aˆ ıntreprinderii
pornind de la elemente din partea de jos a bilant ¸ului ¸ si au ˆ ın general rolul
de a m˘ asura capacitatea de plat˘ a a ˆ ıntreprinderii, solvabilitatea sa pe
termen scurt. Cele mai des folosite rate de lichiditate sunt:
•lichiditatea curent˘ a (general˘ a);
•lichiditatea imediat˘ a (rapid˘ a);
•lichiditatea la vedere;
•solvabilitatea general˘ a.
Lichiditatea curent˘ a (general˘ a) este deﬁnit˘ a de raportul dintre ac-
tivele circulante ¸ si datoriile curente.
Lichiditatea curent˘ a =Active circulante / Datorii curente .
Acest indicator este unul dintre cei doi indicatori de lichiditate
speciﬁcat ¸i de OMF nr.1752/2005, ce trebuie calculat ¸i ˆ ın anexa situat ¸iilor
ﬁnanciare anuale, al˘ aturi de lichiditatea imediat˘ a. Acest indicator trebuie
s˘ a aib˘ a valori supraunitare care s˘ a conduc˘ a la ideia c˘ a, dac˘ a toate datoriile
pe termen scurt ar trebui rambursate, ele s-ar putea rambursa prin val-
oriﬁcarea activelor pe termen scurt. Pentru a se asigura o certitudine cu
privire la aceast˘ a posibilitate, acest indicator trebuie s˘ a ˆ ınregistreze valori
mai ridicate (de pˆ an˘ a la 2-2,5), deoarece de multe ori ˆ ın cadrul activului
circulant al unei societ˘ at ¸i se reg˘ asesc numeroase produse greu vandabile,
sau chiar nevaloriﬁcabile.
Pentru a putea identiﬁca rapid starea de lichiditate la nivelul unei
ˆ ıntreprinderi se calculeaz˘ a cel de-al doilea indicator de lichiditate ¸ si anume,
lichiditatea imediat˘ a (rapid˘ a).
Lichiditatea imediat˘ a se determin˘ a ca raport ˆ ıntre suma dintre
creant ¸e ¸ si disponibil de trezorerie ¸ si datorii curente.
Lichiditatea imediat˘ a =(Creant ¸e + Active de trezorerie) / Datorii
curente
Diferent ¸a dintre acest indicator ¸ si cel de lichiditate curent˘ a se poate
observa c˘ a o reprezint˘ a lipsa stocurilor de la num˘ ar˘ ator. Stocurile, de¸ si

79 5.4. Metoda ratelor folosit˘ a ˆ ın studiul bilant ¸ului
constituie active circulante, sunt caraterizate printr-o lichiditate mai re-
dus˘ a ¸ si ˆ ıntr-o oarecare m˘ asur˘ a, incert˘ a. Firma trebuie s˘ a se asigure c˘ a
poate face fat ¸˘ a pl˘ at ¸ilor scadente pe termen scurt numai pe seama ac-
tivelor u¸ sor transformabile ˆ ın lichidit˘ at ¸i (f˘ acˆ and abstract ¸ie de stocuri).
Nivelul recomandat pentru acest indicator este de cel put ¸in 0,8. Cu toate
c˘ a, creant ¸ele sunt mai lichide decˆ at stocurile, s-a demonstrat c˘ a de foarte
multe ori ele nu pot ﬁ transformateˆ ın moned˘ a (ˆ ıncasate). Aceast˘ a situat ¸ie,
ﬁe a ˆ ıntˆ arzierilor ˆ ın ˆ ıncasarea client ¸ilor, ﬁe a neˆ ıncas˘ arii lor, a determinat
necesitatea exprim˘ arii unui alt indicator de lichiditate ¸ si mai restrictiv, ¸ si
anume lichiditatea la vedere.
Lichiditatea la vedere reprezint˘ a raportul ˆ ıntre activele de trezorerie
¸ si datorile curente.
Lichiditatea la vedere =Active de trezorerie / Datorii curente .
Calculul acestui indicator poart˘ a, ˆ ın literatura de specialitate, denu-
mirea de ”testul acid” sau ”proba focului”. Ca m˘ arime a acestui indica-
tor se poate considera c˘ a o lichiditate le vedere de 0,2 este satisf˘ ac˘ atoare,
situarea lui la un nivel inferior indicˆ and un risc ridicat ˆ ın ceea ce prive¸ ste
posibilitatea acoperirii datoriilor imediate.
Solvabilitatea general˘ a exprim˘ a gradul acoperirii datoriilor totale
c˘ atre tert ¸i, ˆ ın cazul falimentului, pe baza activelor totale. Ea cuantiﬁc˘ a
riscul de incapacitate de plat˘ a a datoriilor.
Solvabilitatea general˘ a =Active totale / Datorii curente
Ratele de ﬁnant ¸are
Ratele de ﬁnant ¸are pun ˆ ın evident ¸˘ a modalitatea de ﬁnant ¸are a
investit ¸iilor. Cele mai des utilizate ˆ ın analiza ﬁnanciar˘ a sunt rata de
ﬁnant ¸are a imobiliz˘ arilor ¸ si rata fondului de rulment propriu. Rata
de ﬁnant ¸are a imobiliz˘ arilor sau rata fondului de rulment, evident ¸iaz˘ a
condit ¸iile de ﬁnant ¸are a imobiliz˘ arilor ¸ si se exprim˘ a ca raport ˆ ıntre capi-
talul permanent ¸ si activele imobilizate nete
Rata de ﬁnant ¸are a imobiliz˘ arilor =Capital permanent / Active
imobilizate nete
O valoare supraunitar˘ a a acestui indicator semniﬁc˘ a faptul c˘ a este
respectat˘ a regula fundamental˘ a a echilibrului ﬁnanciar, activele pe termen
lung sunt ﬁnant ¸ate din resurse pe termen lung.
Rata fondului de rulment propriu exprim˘ a autonomia ˆ ıntreprinderii
ˆ ın ceea ce prive¸ ste ﬁnant ¸area investit ¸iilor ¸ si se determin˘ a ca raport ˆ ıntre

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 80
capitalurile proprii ¸ si activele imobilizate nete.
Rata fondului de rulment propriu =Capitaluri proprii / Active
imobilizate nete . O m˘ arime supraunitar˘ a a acestei rate semniﬁc˘ a existent ¸a
unui fond de rulment propriu, ar˘ atˆ and faptul c˘ a activele stabile au fost ˆ ın
ˆ ıntregime ﬁnant ¸ate pe baza fondurilor proprii.
5.4.4. Avantajele ¸ si limitele metodei ratelor
Analiza pe baza ratelor este folosit˘ a ˆ ın principal de trei mari grupuri
de utilizatori:
•managerii care folosesc ratele ˆ ın activitatea lor de analiz˘ a ¸ si control,
pentru a ˆ ımbun˘ at˘ at ¸i performant ¸ele ˆ ıntreprinderii;
•anali¸ stii de credit care analizeaz˘ a ratele pentru a avea certitudinea
c˘ a ﬁrma are capacitatea de a-¸ si rambursa creditele;
•potent ¸ialii investitori care sunt interesat ¸i ˆ ın a cunoa¸ ste situat ¸ia
ﬁrmei ˆ ın care urm˘ aresc s˘ a investeasc˘ a.
Analiza pe baza ratelor poate oferi informat ¸ii utile ˆ ın ceea ce prive¸ ste
operat ¸iile ﬁrmei ¸ si situat ¸ia sa ﬁnanciar˘ a, dar ˆ ın mod inerent se ˆ ıntˆ alnesc
¸ si probleme ¸ si limit˘ ari care necesit˘ a mult˘ a atent ¸ie ˆ ın interpretarea lor.
Cˆ ateva potent ¸iale probleme pot ap˘ area:
1.Corporat ¸iile mari cuprind mai multe ﬁrme care opereaz˘ a ˆ ın
diferite ramuri de activitate, iar ˆ ın astfel de cazuri este foarte diﬁcil s˘ a
ﬁe dezvoltat un set semniﬁcativ de rate pentru a le compara cu valorile
optime, deoarece acestea sunt stabilite de obicei ˆ ın funct ¸ie de domeniul
de activitate. Metoda ratelor poate ﬁ astfel folosit˘ a cu rezultate mai bune
de c˘ atre ˆ ıntreprinderile mici cu activitate redus˘ a la un domeniu decˆ at de
ˆ ıntreprinderile mari care opereaz˘ a ˆ ın mai multe ramuri de activitate.
2.Multe ﬁrme vor s˘ a aib˘ a rezultate mai bune decˆ at media
pe ramur˘ a, astfel ˆ ıncˆ at doar atingerea performant ¸elor medii nu este suﬁ-
cient˘ a. Ca un obiectiv al unui nivel de performant ¸˘ a, ﬁrmele se pot concen-
tra asupra ratelor ˆ ınregistrate de ”leaderii” ramurii respective. Tehnicile
de ”banchmarking” ajut˘ a mult ˆ ın aceast˘ a direct ¸ie.
3.Inﬂat ¸ia induce puternice distorsiuni ˆ ın cadrul soldurilor bilant ¸iere
ale ﬁrmei – valorile ˆ ınregistrate ˆ ın contabilitate sunt deseori substant ¸ial
diferite fat ¸˘ a de valorile reale. Deoarece inﬂat ¸ia afecteaz˘ a ¸ si costul ma-
teriilor prime ¸ si al materialelor, proﬁturile sunt de asemenea afectate. O

81 5.4. Metoda ratelor folosit˘ a ˆ ın studiul bilant ¸ului
analiz˘ a comparativ˘ a a ratelor ˆ ınregistrate la aceia¸ si ﬁrm˘ a pe o anumit˘ a
perioad˘ a de timp, sau comparat ¸iile realizateˆ ıntre ﬁrmeˆ ın perioade diferite
de timp trebuie interpretat˘ a corect,t ¸inˆ and cont ¸ si de efectele inﬂat ¸iei.
4.Anumit ¸i factori sezonieri induc de asemenea distorsiuni ˆ ın anal-
iza ratelor. De exemplu, rata de rotat ¸ie a stocurilor pentru o ˆ ıntreprindere
cu activitate sezonier˘ a, va avea m˘ arimi diferite dac˘ a se calculeaz˘ a imediat
ˆ ınainte de deschiderea sezonului (cˆ and valoarea stocurilor este foarte mare)
fat ¸˘ a de m˘ arimea ei calculat˘ a dup˘ a incheierea sezonului (cˆ and stocurile se
apropie de zero). Pentru a contracara aceste distorsiuni, se vor folosi
soldurile medii bilant ¸iere ˆ ın calculul ratelor.
5.Firmele pot apela de multe ori la tehnica ”aranj˘ arii bilant ¸ului”
(”window dressing”) pentru a face ca situat ¸iile ﬁnanciare s˘ a arate ”mai
bine” decˆ at ˆ ın realitate. De exemplu o ﬁrm˘ a care contracteaz˘ a un credit
pe 18 luni la sfˆ ar¸ situl anului (luna decembrie), poate s˘ a p˘ astreze ace¸ sti
bani sub form˘ a de lichidit˘ at ¸i pˆ an˘ a la ˆ ınceputul anului urm˘ ator. Astfel
lichiditatea imediat˘ a calculat˘ a pe baza bilant ¸ului de la sfˆ ar¸ situl anului va
ar˘ ata o situat ¸ie mai bun˘ a a ﬁrmei decˆ at ˆ ın realitate. Aceast˘ a ˆ ımbun˘ at˘ at ¸ire
este doar temporar˘ a deoarece ˆ ıntr-o lun˘ a va trebui ˆ ınceput˘ a rambursarea
creditului, iar suma de bani ˆ ımprumutat˘ a va trebui cheltuit˘ a conform
destinat ¸iei pentru care a fost atras˘ a.
6.Diferitele metode de evaluare contabil˘ a folosite pot de
asemenea distorsiona comparat ¸iile. Metodele de evaluare a stocurilor ¸ si
metodele de contabilizare a deprecierilor, pot afecta soldurile bilant ¸iere
¸ si distorsiona comparat ¸iile efectuate ˆ ıntre ratele unor ﬁrme asem˘ an˘ atoare
din punct de vedere al obiectului de activitate, dar cu diferent ¸e mari ˆ ın
ceea ce privesc metodele de evaluare folosite.
7.Este foarte diﬁcil de a generaliza ¸ si a cataloga o rat˘ a ca ﬁind
”rea” sau ”bun˘ a”. De exemplu o rat˘ a de lichiditate ridicat˘ a poate indica
o foarte bun˘ a solvabilitate, ceea ce este un lucru pozitiv pentru ﬁrm˘ a, dar
ˆ ın acela¸ si timp poate indica o ”trezorerie lene¸ s˘ a”, excesiv˘ a, ceea ce este
un lucru negativ. ˆIn mod similar, o durat˘ a de rotat ¸ie sc˘ azut˘ a a stocurilor,
poate indica faptul c˘ a stocurile sunt utilizate cu eﬁcacitate, sau faptul c˘ a
ﬁrma nu are stocuri suﬁciente pentru a-¸ si desf˘ a¸ sura activitatea.
8.O ﬁrm˘ a poate avea rate care ”arat˘ a bine” ¸ si rate care ”arat˘ a r˘ au”,
astfel c˘ a este diﬁcil de apreciat ﬁrma ca ﬁind performant˘ a, puter-
nic˘ a sau slab˘ a. Pe baza unor procedee statistice pot ﬁ folosite ˆ ın analiz˘ a
”efectele nete” combinate ale tuturor ratelor. Multe institut ¸ii ﬁnanciare
(b˘ anci) folosesc aceste proceduri pentru a interpreta ratele de rotat ¸ie sau

Capitolul 5. Analiza ﬁnanciar˘ a realizat˘ a pe baza bilant ¸ului
contabil 82
de structur˘ a ¸ si, pe baza acestor analize, clasiﬁc˘ a ﬁrmele ˆ ın funct ¸ie de
probabilitatea lor de a ˆ ıntˆ ampina greut˘ at ¸i ﬁnanciare.
Analiza ratelor este util˘ a, dar anali¸ stii trebuie s˘ a t ¸in˘ a cont de prob-
lemele care pot ap˘ area ¸ si s˘ a fac˘ a ajust˘ arile necesare. Metoda ratelor apli-
cat˘ aˆ ıntr-o manier˘ a mecanic˘ a, f˘ ar˘ a un rat ¸ionament corect, este periculoas˘ a,
dar folosit˘ a inteligent, poate aduce ˆ ımbun˘ at˘ at ¸iri importante ˆ ın operarea
ﬁrmelor.

Capitolul 6
Analiza rezultatelor
ˆ ıntreprinderii
6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii
Fiecare ˆ ıntreprindere are obligat ¸ia s˘ a ˆ ıntocmeasc˘ a situat ¸ii ﬁnanciare
anuale, din care face parte ¸ si contul de proﬁt ¸ si pierdere, care trebuie s˘ a
ofere o imagine ﬁdel˘ a a pozit ¸iei ﬁnanciare ¸ si a performant ¸ei ˆ ıntreprinderii
pentru respectivul exercit ¸iu ﬁnanciar. Dac˘ a bilant ¸ul exprim˘ a starea pat-
rimonial˘ a la care s-a ajuns la ˆ ınchiderea exercit ¸iului, atunci contul de
rezultate exprim˘ a cum s-a ajuns la respectiva stare patrimonial˘ a ﬁnal˘ a,
care au fost ﬂuxurile de venituri ¸ si cheltuieli care au marcat traiectoria
evolut ¸iei ˆ ıntreprinderii de la ˆ ınceputul pˆ an˘ a la sfˆ ar¸ situl exercit ¸iului. Con-
tul de rezultate simbolizeaz˘ a ﬂuxurile economice, respectiv cheltuielile ¸ si
veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare,
ﬁnanciar˘ a ¸ si extraordinar˘ a.
Cheltuielile reprezint˘ a ansamblul elementelor de costuri, supor-
tate de ˆ ıntreprindere ˆ ın cursul exercit ¸iului : consumuri de materii prime
(cump˘ ar˘ ari plus stoc init ¸ial minus stoc ﬁnal), cheltuieli de personal, amor-
tiz˘ ari ¸ si provizioane calculate ˆ ın cursul exercitiului, servicii executate de
tert ¸i, valoarea contabil˘ a a elementelor de activ cedate, distruse sau lips˘ a
la inventar, etc.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de ˆ ımbog˘ at ¸ire (legal˘ a)
a ˆ ıntreprinderii legate sau nu de activitatea sa normal˘ a ¸ si curent˘ a.
Partea preponderent˘ a a veniturilor o reprezint˘ a cifra de afaceri real-
izat˘ a de ˆ ıntreprindere cu tert ¸ii, ˆ ın cursul exercit ¸iului activit˘ at ¸ii sale nor-
83

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii 84
male ¸ si curente. La venituri se cuprind vˆ anz˘ arile, cre¸ sterea stocurilor de
product ¸ie neterminat˘ a, ¸ si a stocurilor de produse ﬁnite, relu˘ ari asupra
provizioanelor, dobˆ anzi, subvent ¸ii repartizate, etc.
Rezultatul exercit ¸iului reprezint˘ a diferent ¸a dintre veniturile ¸ si
cheltuielile aferente unui exercit ¸iu ﬁnanciar. Acest rezultat poate ﬁ proﬁt
sau pierdere. Dac˘ a veniturile sunt mai mari decˆ at cheltuielile, rezultatul
va reprezenta un proﬁt, iar dac˘ a cheltuielile sunt mai mari decˆ at veniturile
ﬁrma va ˆ ınregistra pierdere.
Avˆ and libertatea de a desf˘ a¸ sura orice activitate economic˘ a legal˘ a
care s˘ a conduc˘ a la o rentabilitate scontat˘ a, ˆ ıntreprinderea concentreaz˘ a o
complexitate de act ¸iuni economice ¸ si ﬁnanciare. Drept urmare, veniturile
¸ si cheltuielile sunt generate ˆ ın principal de trei domenii de activitate:
1.de exploatare – activitatea de baz˘ a, privind sectoarele industrial,
investit ¸ional, comercial;
2.ﬁnanciar˘ a – privind participat ¸iile la capitalurile altor societ˘ at ¸i ¸ si
alte act ¸iuni de plasament. Ambele formeaz˘ a activitatea curent˘ a a
ˆ ıntreprinderii;
3.extraordinar˘ a – privind calamit˘ at ¸ile ¸ si alte evenimente de aceia¸ si
natur˘ a.
Contul de proﬁt ¸ si pierdere adoptat de reforma din t ¸ara noastr˘ a
ˆ ımparte toate cheltuielile ¸ si veniturile ˆ ıntreprinderii pe aceste trei domenii
de activitate. Astfel din categoria cheltuielilor vom avea cheltuieli de ex-
ploatare, cheltuieli ﬁnanciare ¸ si cheltuieli extraordinare, iar veniturile la
rˆ andul lor sunt grupate ˆ ın venituri de exploatare, venituri ﬁnanciare ¸ si
venituri extraordinare. Cont de proﬁt ¸ si pierdere, a¸ sa cum este el regle-
mentat de OMF 1752/2005, se prezint˘ a ˆ ın urm˘ atoarea form˘ a:
1. Cifra de afaceri net˘ a
2. Variat ¸ia stocurilor de produse ﬁnite ¸ si a product ¸iei ˆ ın curs de
execut ¸ie
3. Product ¸ia realizat˘ a de entitate pentru scopurile sale proprii ¸ si
capitalizat˘ a
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime ¸ si materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii ¸ si indemnizatii

85 6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii
b) Cheltuieli cu asigur˘ arile sociale, cu indicarea distinct˘ a a celor refer-
itoare la pensii
7. a) Ajust˘ ari de valoare privind imobiliz˘ arile corporale ¸ si imobi-
liz˘ arile necorporale
b) Ajust˘ ari de valoare privind activele circulante, ˆ ın cazul care aces-
tea dep˘ a¸ sesc suma ajust˘ arilor de valoare care sunt normale ˆ ın entitatea ˆ ın
cauz˘ a
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinct˘ a a celor
obt ¸inute de la entit˘ at ¸ile aﬁliate
10. Venituri din alte investit ¸ii ¸ si ˆ ımprumuturi care fac parte din
activele imobilizate, cu indicarea distinct˘ a a celor obt ¸inute de la entit˘ at ¸ile
aﬁliate
11. Alte dobˆ anzi deˆ ıncasat ¸ si venituri similare, cu indicarea distinct˘ a
a celor obt ¸inute de la entit˘ at ¸ile aﬁliate
12. Ajust˘ ari de valoare privind imobiliz˘ arile ﬁnanciare ¸ si investit ¸iile
det ¸inute ca active circulante
13. Dobˆ anzi de pl˘ atit ¸ si cheltuieli similare, cu indicarea distinct˘ a a
celor privind entit˘ at ¸ile aﬁliate
14. Proﬁtul sau pierderea din activitatea curent˘ a
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Proﬁtul sau pierderea din activitatea extraordinar˘ a
18. Impozitul pe proﬁt
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. Proﬁtul sau pierderea exercit ¸iului ﬁnanciar
Veniturile ¸ si cheltuielile de exploatare
Veniturile din vˆ anzarea m˘ arfurilor : sunt ˆ ıntˆ alnite la ˆ ıntreprinderile
comerciale, dar ¸ si la ˆ ıntreprinderile cu activitate de product ¸ie care dispun
de magazine proprii de desfacere. Ele constituie pentru ˆ ıntreprinderile
comerciale, principala surs˘ a de venituri. Vˆ anz˘ arile de m˘ arfuri sunt evalu-
ate la pret ¸ de vˆ anzare, exclusiv taxa pe valoarea ad˘ augat˘ a.
Veniturile din product ¸ia vˆ andut˘ a : includ veniturile din vˆ anzarea
de produse ﬁnite, semifabricate, produse reziduale, executarea de lucr˘ ari,
prest˘ arile de servicii, venituri din studii ¸ si cercet˘ ari, venituri din redevent ¸e,
locat ¸ii de gestiune ¸ si chirii, venituri din activit˘ at ¸i anexe. Vˆ anz˘ arile de
m˘ arfuri ¸ si product ¸ia vˆ andut˘ a, evaluate la pret ¸ de vˆ anzare, exclusiv re-
ducerile de pret ¸ acordate client ¸ilor direct pe factur˘ a ¸ si TVA, duce la

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii 86
obt ¸inerea indicatorului cifra de afaceri, utilizat ˆ ın caracterizarea m˘ arimii
ˆ ıntreprinderii ¸ si ˆ ın analiza situat ¸iei economico-ﬁnanciare a acesteia.
Variat ¸ia stocurilor (veniturile din product ¸ia stocat˘ a) reprezint˘ a
variat ¸ia ˆ ın plus (cazul stocajului, cˆ and stocul ﬁnal >stocul init ¸ial) sau
ˆ ın minus (cazul destocajului, cˆ and stocul ﬁnal <stocul init ¸ial), ˆ ıntre val-
oarea la cost de product ¸ie a stocurilor de produse ¸ si product ¸ie ˆ ın curs de
fabricat ¸ie, de la ﬁnele perioadei ¸ si valoarea init ¸ial a acestor stocuri, f˘ ar˘ a
a lua ˆ ın considerare provizioanele constituite pentru depreciere. Variat ¸iile
de product ¸ie stocat˘ a se determin˘ a pentru ﬁecare form˘ a de produse stocate
(produse ﬁnite, semifabricate, produse reziduale) cˆ at ¸ si pentru product ¸ia
ˆ ın curs de execut ¸ie.
Product ¸ia realizat˘ a de entitate reprezint˘ a costul lucr˘ arilor ¸ si cheltu-
ielilor efectuate de unitatea patrimonial˘ a, pentru ea ˆ ıns˘ a¸ si, ¸ si ˆ ınregistrate
ca active imobilizate corporale ¸ si necorporale. Product ¸ia stocat˘ a ¸ si
product ¸ia imobilizat˘ a sunt venituri care nu genereaz˘ a ˆ ıncas˘ ari monetare
ˆ ıntr-o perioad˘ a imediat urm˘ atoare. Deoarece ele reprezint˘ a surse de
ˆ ımbog˘ at ¸ire virtual˘ a pentru ˆ ıntreprindere, ele sunt evaluate, din rat ¸iuni
de prudent ¸˘ a, la nivelul costurilor de product ¸ie.
Alte venituri de exploatare se refer˘ a la veniturile din creant ¸e reacti-
vate ¸ si alte venituri din exploatare, altele decˆ at cele prezentate anterior
(cuprind ¸ si veniturile care ˆ ın vechiul plan de conturi erau cuprinse ca veni-
turi except ¸ionale, cu except ¸ia veniturilor din subvent ¸ii pentru evenimente
extraordinare care sunt trecute separat)
Dup˘ a descrierea veniturilor din exploatare, ˆ ın contul de rezultate sunt
prezentate cheltuielile de exploatare.
Cheltuielile cu materiile prime ¸ si materialele consumabile se refer˘ a
la consumurile din aceste materiale. Ele se pot determina ¸ si pornind de la
m˘ arimea aprovizion˘ arilor realizate deˆ ıntreprindereˆ ın decursul exercit ¸iului
ﬁnanciar ¸ si variat ¸ia stocurilor.
Aprovizionarea reprezint˘ a totalitatea bunurilor pe care
ˆ ıntreprinderea le cump˘ ar˘ a ˆ ın cursul exercit ¸iului: materii prime, fur-
nituri consumabile (combustibil, produse de ˆ ıntret ¸inere, furnituri de
atelier, accesorii de birou), ambalaje, materiale ¸ si furnituri nestocabile
(materiale de ˆ ıntret ¸inere, furnituri administrative), ˆ ınscrise la valoarea lor
net˘ a (valoarea r˘ amas˘ a dup˘ a deducerea remizelor ¸ si reducerilor obt ¸inute
de la furnizori). Aceste ”reduceri” se justiﬁc˘ a prin important ¸a comenzii,
prin calitatea neadecvat˘ a a produselor sau prin ˆ ıntˆ arzierea pl˘ at ¸ii.
Variat ¸iile stocurilor: dintre bunurile cump˘ arate, unele vor ﬁ sto-

87 6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii
cate ˆ ınainte de a ﬁ utilizate (materii prime) sau ˆ ınainte de a ﬁ vˆ andute
(m˘ arfurile). Contul de rezultate respect˘ a principiul independent ¸ei
exercit ¸iului potrivit c˘ aruia nu va ˆ ınregistra decˆ at cheltuielile care sunt
efectiv consumate sau executate ˆ ın cursul anului.
Cheltuielile cu energia ¸ si apa reprezint˘ a costul de achizit ¸ie al energiei
¸ si apei consumate. Cheltuielile privind m˘ arfurile (sau costul m˘ arfurilor
vˆ andute) sunt constituite din pret ¸ul de cump˘ arare, taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport- aprovizionare ¸ si alte cheltuieli accesorii legate de
achizit ¸ia m˘ arfurilor.
Alte cheltuieli materiale includ costul de achizit ¸ie al obiectelor de
inventar consumate sau uzura acestora, cheltuieli privind baracamentele ¸ si
amenaj˘ arile provizorii, costul de achizit ¸ie al materialelor nestocate, trecute
direct asupra cheltuielilor, ¸ si costul de achizit ¸ie al animalelor ¸ si p˘ as˘ arilor.
Cheltuielile privind prestat ¸iile externe reprezint˘ a cheltuielile cu ser-
viciile prestate de c˘ atre tert ¸i cum ar ﬁ: ˆ ıntret ¸inerea ¸ si reparat ¸iile,
redevent ¸e, chirii, locat ¸ii de gestiune, studii ¸ si cercet˘ ari, cheltuieli cu
primele de asigurare, cu colaboratorii, comisioane pl˘ atite, cheltuieli de pro-
tocol, reclam˘ a, publicitate, transportul de bunuri ¸ si personal, deplas˘ ari,
deta¸ s˘ ari, cheltuieli po¸ stale ¸ si taxe de telecomunicat ¸ii, servicii bancare, etc.
Cheltuieli cu impozite, taxe ¸ si v˘ ars˘ aminte asimilate : toate impozitele
¸ si taxele ˆ ınregistrate ˆ ın anul curent ¸ si care nu depind de rezultatul
exercit ¸iului, cu except ¸ia taxei pe valoarea ad˘ augat˘ a, care nu constituie
o ”greutate” pentru ˆ ıntreprindere. Datorit˘ a faptului c˘ a ˆ ıntreprinderea
joac˘ a rolul de intermediar, taxa pe valoarea ad˘ augat˘ a nu o afecteaz˘ a deci
nu poate ﬁ ˆ ınregistrat˘ a ca ﬁind o cheltuial˘ a. Dintre acestea amintim im-
pozitul pe cl˘ adiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa de ﬁrm˘ a,
etc.
Cheltuielile cu personalul : toate salariile anuale brute pe care le
pl˘ ate¸ ste ˆ ıntreprinderea, la care se adaug˘ a cheltuielile privind asigur˘ arile
¸ si protect ¸ia social˘ a legate de personal. Salariile brute cuprind salariile
nete (ceea ce obt ¸ine salariatul) ¸ si cheltuielile sociale. Acestea reprezint˘ a
ret ¸inerile sociale prelevate din salariile brute care asigur˘ a salariatului
ajutor ˆ ın condit ¸ii de ¸ somaj, boal˘ a, pensie etc. Deoarece cheltuielile
sociale salariale nu sunt suﬁciente pentru a acoperi asigur˘ arile sociale
ale salariat ¸ilor ˆ ın ansamblu, ﬁrmele sunt obligate s˘ a verse la bugetul
asigur˘ arilor sociale sume calculate pe baza salariului brut, denumite chel-
tuieli privind asigur˘ arile ¸ si protect ¸ia social˘ a (cheltuieli sociale achitate de
patronat). Cheltuielile de personal reprezint˘ a ansamblul tuturor cheltu-

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii 88
ielilor anuale ˆ ın ceea ce prive¸ ste salariile, ﬁe c˘ a sunt pl˘ atite sau nu.
Compararea veniturilor din exploatare cu cheltuielile de exploatare
permite obt ¸inerea rezultatului din exploatare care poate ﬁ proﬁt sau
pierdere.
Venituri ¸ si cheltuieli ﬁnanciare
Operat ¸iunile ﬁnanciare desf˘ a¸ surate de o unitate patrimonial˘ a
genereaz˘ a venituri ¸ si cheltuieli ﬁnanciare, structurate ˆ ın contul de rezul-
tate. ˆIn primul rˆ and sunt descrise veniturile ﬁnanciare.
Veniturile din interese de participare : dividendele pe care
ˆ ıntreprinderea le prime¸ ste de la societ˘ at ¸ile ˆ ın cadrul c˘ arora det ¸ine
participat ¸ii la capitalul social.
Venituri din alte investit ¸ii ﬁnanciare ¸ si creant ¸e care fac parte din
activele imobilizate, reprezint˘ a veniturile nete rezultate din vˆ anzarea ti-
tlurilor de plasament, atunci cˆ and pret ¸ul de vˆ anzare al acestor titluri este
superior valorii lor de achizit ¸ie.
Veniturile din dobˆ anzi includ dobˆ anzile primite pentru disponi-
bilit˘ at ¸ile din conturile bancare ¸ si pentru ˆ ımprumuturile acordate.
ˆIn categoria alte venituri ﬁnanciare se cuprind veniturile din:
•diferent ¸ele de curs valutar rezultate ˆ ın urma lichid˘ arii
ˆ ımprumuturilor ¸ si datoriilor ˆ ın valut˘ a ale unit˘ at ¸ii sau aferente
disponibilit˘ at ¸ilor ˆ ın devize existente ˆ ın caserie, precum ¸ si existentu-
lui ˆ ın conturile de acreditare ˆ ın devize;
•sconturi obt ¸inute de la furnizori ˆ ın cazul achit˘ arii datoriilor la
scadent ¸˘ a sau ˆ ınainte de termenul prev˘ azut, sau ˆ ın cazul cump˘ ar˘ arii
unor cantit˘ at ¸i mai mari;
•venituri din provizioane ﬁnanciare care reprezint˘ a veniturile din relu-
area provizioanelor constituite ˆ ın leg˘ atur˘ a cu activitatea ﬁnanciar˘ a
a ˆ ıntreprinderii cum sunt provizioanele pentru deprecierea imobi-
liz˘ arilor ﬁnanciare ¸ si pentru deprecierea titlurilor de plasament;
•veniturile nete din cedarea valorilor mobiliare de plasament: ele
corespund plusvalorilor realizate prin cedarea valorilor mobiliare de
plasament (curs de vˆ anzare superior cursului de cump˘ arare).
Cheltuielile ﬁnanciare sunt formate din:
Dobˆ anzi ¸ si cheltuieli asimilate : reprezint˘ a dobˆ anzile pl˘ atite b˘ ancilor
formate din: dobˆ anzile aferente ˆ ımprumuturilor, dobˆ anzile operat ¸iunilor

89 6.1. Contul de rezultate al ˆ ıntreprinderii
de reﬁnant ¸are (sconturile) ¸ si dobˆ anzile aferente creditelor bancare. Scon-
tul reprezint˘ a o reducere ﬁnanciar˘ a pe care ˆ ıntreprinderea o acord˘ a unui
client ˆ ın schimbul pl˘ at ¸ii imediate sau anticipate.
Pierderile de curs de schimb valutar : atunci cˆ and o ˆ ıntreprindere
lucreaz˘ a cu str˘ ain˘ atatea, ˆ ın cazul unei evolut ¸ii dramatice a cursului de
schimb valutar, ˆ ıntreprinderea poate ˆ ınregistra pierderi de schimb valutar
care sunt diferent ¸ele de schimb valutar negative ˆ ıntre data contractului
¸ si data regulariz˘ arii (pierdere real˘ a). ˆIn schimb diferent ¸ele de conversie
reprezint˘ a diferent ¸ele de schimb ˆ ıntre data din contract ¸ si data ˆ ıntocmirii
bilant ¸ului, ﬁind riscuri de variat ¸ie a cursului de schimb valutar.
Cheltuielile nete din cedarea valorilor mobiliare de plasament :
atunci cˆ and cursul act ¸iunilor cedate este inferior cursului de cump˘ arare,
ˆ ıntreprinderea ˆ ınregistreaz˘ a o plusvaloare de cedare contabilizat˘ a la chel-
tuieli.
Diferent ¸a dintre veniturile ¸ si cheltuielile ﬁnanciare o reprezint˘ a
rezultatul ﬁnanciar (proﬁt sau pierdere). Rezultatul din ex-
ploatare ˆ ımpreun˘ a cu rezultatul ﬁnanciar alc˘ atuiesc rezultatul curent al
exercit ¸iului.
Venituri ¸ si cheltuieli extraordinare
Cheltuielile extraordinare sunt formate din cheltuieli privind
calamit˘ at ¸ile naturale ¸ si alte evenimente extraordinare.
Veniturile extraordinare sunt formate din venituri din subvent ¸ii
pentru evenimente extraordinare ¸ si altele similare. Diferent ¸a dintre veni-
turile ¸ si cheltuielile extraordinare o reprezint˘ a rezultatul extraordinar .
Prin adunarea la rezultatul curent a rezultatului extraordinar se obt ¸ine
rezultatul brut din care sc˘ azˆ and impozitul pe proﬁt (venit ) se obt ¸ine
ˆ ın continuare rezultatul net al execit ¸iului. Datele prezentate de contul
de proﬁt ¸ si pierdere trebuie s˘ a ﬁe:
•relevante pentru nevoile utilizatorilor ˆ ın vederea lu˘ arii deciziilor;
•credibile ˆ ın sensul c˘ a: reprezint˘ a ﬁdel rezultatele ¸ si pozit ¸ia ﬁnan-
ciar˘ a a ˆ ıntreprinderii, reﬂect˘ a substant ¸a economic˘ a a evenimentelor
¸ si tranzact ¸iilor ¸ si nu doar forma juridic˘ a;
•sunt neutre adic˘ a nep˘ artinitoare, sunt prudente ¸ si sunt complete sub
toate aspectele semniﬁcative.

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii 90
6.2. Soldurile intermediare de gestiune
Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indica-
tori valorici privind volumul ¸ si rentabilitatea activit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii. Se
impun cˆ ateva preciz˘ ari ˆ ıntre interpretarea contabil˘ a ¸ si cea ﬁnanciar˘ a a
veniturilor ¸ si cheltuielilor:
•o vˆ anzare de produs ﬁnit reprezint˘ a din punct de vedere al con-
tabilit˘ at ¸ii un venit chiar dac˘ a acest˘ a creant ¸˘ a va ﬁˆ ıncasat˘ a mai tˆ arziu
sau ˆ ın exercit ¸iul urm˘ ator. ˆIn schimb, ˆ ıncasarea unei creant ¸e, consti-
tuit˘ a ˆ ın exercit ¸iul anterior nu va crea un nou venit (contabil): se va
ˆ ınregistra ˆ ıncasarea ¸ si se va stinge creant ¸a;
•un consum de energie este o cheltuial˘ a pentru ˆ ıntreprindere, chiar
dac˘ a furnizorul nu va ﬁ pl˘ atit pˆ an˘ a la sfˆ ar¸ situl exercit ¸iului. Plata
furnizorului, ˆ ın exercit ¸iul urm˘ ator, nu va genera o nou˘ a cheltuial˘ a
(contabil˘ a) pentru acest exercit ¸iu, ci va reprezenta doar stingerea
unei datorii;
•amortizarea anual˘ a a imobiliz˘ arilor se ˆ ınregistreaz˘ a la cheltuieli de
exploatare, dar nu are nici o incident ¸˘ a asupra trezoreriei, decˆ at dac˘ a
ˆ ıntr-o zi se impune, de exempluˆ ınlocuirea unei ma¸ sini complet amor-
tizat˘ a, iar pentru aceasta se va efectua o plat˘ a;
•ajust˘ arile de valoare (provizioanele)realizate pentru acoperirea ˆ ın vi-
itor a deprecierii unor active sau pentru acoperirea unor riscuri, se
vor contabiliza la cheltuieli ¸ si vor diminua rezultatele exercit ¸iului,
f˘ ar˘ a consecint ¸e asupra trezoreriei. Dac˘ a ˆ ın viitor riscurile au de-
venit efective, atunci va avea loc o plat˘ a. Dac˘ a ˆ ıns˘ a riscul este total
acoperit provizionul r˘ amˆ ane f˘ ar˘ a obiect ¸ si atunci el se va ˆ ınregistra
ˆ ıntr-un cont de venituri. El va majora rezultatul exercit ¸iului, dar nu
va inﬂuent ¸a trezoreria (decˆ at sub incident ¸a unor aspecte ﬁscale).
Din cele precizate mai sus se poate observa c˘ a veniturile ¸ si cheltuielile
ce apar ˆ ın contul de rezultate al unei ˆ ıntreprinderi pot ﬁ ˆ ımp˘ art ¸ite ˆ ın:
1. venituri ¸ si cheltuieli ﬁnanciare (ˆ ıncasabile, respectiv pl˘ atibile, adic˘ a
acele venituri ¸ si cheltuieli care au determinat, sau vor determina un
ﬂux ﬁnanciar de ˆ ıncas˘ ari sau pl˘ at ¸i);

91 6.2. Soldurile intermediare de gestiune
2. venituri ¸ si cheltuieli calculate (acele venituri sau cheltuieli calculate
prin tehnici contabile, care nu au determinat ¸ si nici nu vor determina
ﬂuxuri ﬁnanciare).
Construct ¸ia ˆ ın trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai
cuprinz˘ ator ¸ si ˆ ıncheind cu cel mai sintetic a sugerat denumirea seriei lor de
cascad˘ a a soldurilor intermediare de gestiune . Fiecare sold interme-
diar reﬂect˘ a rezultatul gestiunii ﬁnanciare, la treapta respectiv˘ a de acu-
mulare ¸ si se calculeaz˘ a ca diferent ¸˘ a ˆ ıntre dou˘ a valori.Prin sc˘ aderi succesive
se obt ¸in indicatori de caracterizare a rentabilit˘ at ¸ii ¸ si gestiunii ﬁrmei(unii
se reg˘ asesc ca atare ˆ ın Contul de Proﬁt ¸ si Pierdere, iar alt ¸ii se determin˘ a
ˆ ın situat ¸ia soldurilor intermediare de gestiune – SIG ).
Soldurile intermediare de gestiune au ca obiectiv s˘ a explice formarea
rezultatuluiˆ ıntreprinderiiˆ ın scopul aprofund˘ arii analizei evolut ¸iei gestiunii
sale. Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economic˘ a
a contului de rezultate. De fapt, aceste solduri sunt indicatori denumit ¸i
¸ si marje de acumulare, care pun ˆ ın evident ¸˘ a etapele form˘ arii rezultatului
exercit ¸iului.
Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune este, ˆ ın practica con-
tabil˘ a european˘ a, impus˘ a de dou˘ a cerint ¸e majore: analiza economico-
ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii ¸ si funct ¸ionarea contabilit˘ at ¸ii nat ¸ionale. Din
perspectiva contabilit˘ at ¸ii nat ¸ionale, aceste solduri sunt considerate un in-
strument esent ¸ial al uniformiz˘ arii cont ¸inutului informat ¸iei la nivel micro-
contabil ¸ si puntea de leg˘ atur˘ a ˆ ıntre acest nivel ¸ si conturile nat ¸ionale.
Principalele solduri intermediare de gestiune utilizate ˆ ın anal-
iza ﬁnanciar˘ a sunt: marja comercial˘ a, product ¸ia exercit ¸iului,valoarea
ad˘ augat˘ a, excedentul brut de exploatare, rezultatul exploat˘ arii, rezultatul
curent, rezultatul extraordinar, rezultatul net.
Marja comercial˘ a (MC)
Acest sold nu exist˘ a decˆ at ˆ ın ˆ ıntreprinderile comerciale sau la
ˆ ıntreprinderile produc˘ atoare ¸ si se refer˘ a la partea de activitate pur com-
ercial˘ a efectuat˘ a de acestea. Ea exprim˘ a rezultatul operat ¸iunilor de
vˆ anzare/cump˘ arare de m˘ arfuri ¸ si se poate determina ca diferant ¸˘ a ˆ ıntre
vˆ anz˘ arile de m˘ arfuri ¸ si costul m˘ arfurilor vˆ andute.
ˆIn determinarea acestui sold de gestiune remarc˘ am urm˘ atoarele as-
pecte: exist˘ a posibilitatea ca o parte din cheltuielile accesorii generate
de achizit ¸ia stocurilor de m˘ arfuri s˘ a nu ﬁe ˆ ınregistrate ca o component˘ a
a costului de achizit ¸ie. Este cazul cheltuielilor interne cu transportul,

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii 92
cheltuielilor de personal etc., aferente achizit ¸iilor de m˘ arfuri, dar contabi-
lizate drept cheltuieli dup˘ a natura lor. De asemenea, marja comercial˘ a nu
include subvent ¸iile de exploatare iar aceste subvent ¸ii constituie, ˆ ın anu-
mite cazuri, un adev˘ arat complement al pret ¸ului de vˆ anzare al m˘ arfurilor
(este cazul subvent ¸iilor acordate de stat pentru unele produse de strict˘ a
necesitate, ˆ ın vederea ment ¸inerii unor pret ¸uri ).
Marja comercial˘ a raportat˘ a la veniturile din vˆ anzarea m˘ arfurilor
reprezint˘ a practic adaosul practicat de ﬁrm˘ a, ¸ si ea trebuie apreciat˘ a
ˆ ın funct ¸ie de tipul ret ¸elei de distribut ¸ie ales de ˆ ıntreprindere. Ast-
fel, marja comercial˘ a ridicat˘ a corespunde ˆ ıntreprinderilor specializate ˆ ın
comert ¸ul produselor de lux sau ˆ ın cel tradit ¸ional care asigur˘ a un ”ser-
vice” dup˘ a vˆ anzare, iar cea mai put ¸in ridicat˘ a se ˆ ıntˆ alne¸ ste de exemplu ˆ ın
ˆ ıntreprinderile care au metode de distribut ¸ie bazate pe mari suprafet ¸e ¸ si
autoservire din partea client ¸ilor. Ea permite de asemenea s˘ a se identiﬁce
politica practicat˘ a de ﬁrm˘ a: – pret ¸uri mari – rulaj mic; – pret ¸uri mici –
rulaj mare.
Este evident faptul c˘ a marja comercial˘ a trebuie s˘ a ﬁe
ˆ ıntotdeauna pozitiv˘ a pentru a exprima faptul c˘ a din operat ¸iunile
de vˆ anzare/cump˘ arare de m˘ arfuri se obt ¸ine un rezultat favorabil pentru
societate.
Pentru o societate este important nu doar ca marja comercial˘ a s˘ a ﬁe
pozitiv˘ a, ci ¸ si ca evolut ¸ia ei ˆ ın timp s˘ a ﬁe favorabil˘ a. De aceea este bine s˘ a
se calculeze marja comercial˘ a pe mai mult ¸i ani. Ea este cu atˆ at mai semni-
ﬁcativ˘ a ca informat ¸ie cu cˆ at este determinat˘ a mai detaliat, pe produse sau
grupe de produse. Este interesant, de asemenea, s˘ a compar˘ am marja com-
ercial˘ a a societ˘ at ¸ii cu media marjelor comerciale ale ˆ ıntreprinderilor din
acela¸ si sector de activitate pentru a veriﬁca ce pozit ¸ie det ¸ineˆ ıntreprinderea
ˆ ın raport cu concurent ¸a.
Product ¸ia exercit ¸iului (PE)
Acest sold se refer˘ a strict la ˆ ıntreprinderile industriale ¸ si carac-
terizeaz˘ a activitatea global˘ a a acestora. Calculat anual, el permite o
comparat ¸ie pe o perioad˘ a lung˘ a sau cu alte ˆ ıntreprinderi. El reﬂect˘ a
ansamblul bunurilor pe care le-a realizatˆ ıntreprinderea, ¸ si anume: produse
ﬁnite vˆ andute, produse ﬁnite aﬂate ˆ ın depozitele ˆ ıntreprinderii, produse ˆ ın
curs de realizare ¸ si produse ﬁnite ”conservate” pentru activitatea proprie
a ˆ ıntreprinderii. El se calculeaz˘ a adunˆ and product ¸ia vˆ andut˘ a cu variat ¸ia
stocurilor ¸ si cu veniturile din product ¸ia de imobiliz˘ ari.
Valoarea ad˘ augat˘ a (VA)

93 6.2. Soldurile intermediare de gestiune
Valoarea ad˘ augat˘ a este un sold de gestiune introdus ˆ ın practica con-
tabilit˘ at ¸ii de ˆ ıntreprindere ca urmare a ”presiunii” contabilit˘ at ¸ii nat ¸ionale.
Ea se calculeaz˘ a adunˆ and la marja comercial˘ a product ¸ia exercit ¸iului ¸ si
sc˘ azˆ and alte cheltuieli externe.
ˆIntr-o prim˘ a abordare, valoarea ad˘ augat˘ a exprim˘ a valoarea creat˘ a
de ˆ ıntreprindere. Termenul ”creat˘ a (ad˘ augat˘ a)” permite r˘ aspunsul la
ˆ ıntrebarea ”Prin ce aduce ˆ ıntreprinderea un plus la ceea ce ea deja a
investit?” Termenul de ”bog˘ at ¸ie (valoare)” reprezint˘ a o bog˘ at ¸ie adus˘ a
ˆ ın interiorul ˆ ıntreprinderii prin fabricarea produselor ﬁnite, vˆ anzarea
m˘ arfurilor sau prestarea serviciilor. Aceast˘ a bog˘ at ¸ie este produs˘ a de:
•salariat ¸i (factorul munc˘ a),
•ma¸ sini ¸ si utilaje (factorul capital),
•statul (guvernul este cel care asigur˘ a toat˘ a infrastructura),
•b˘ ancile (care permit expansiunea economic˘ a a ˆ ıntreprinderii prin
ˆ ımprumuturi),
•asociat ¸ii sau act ¸ionarii (care sunt la originea creerii ˆ ıntreprinderii),
•ˆ ıntreprinderea ˆ ıns˘ a¸ si.
Tot ¸i ace¸ sti factori contribuie la ad˘ augarea de valoare ¸ si, prin inter-
mediul valorii ad˘ augate, se permite (sau cel put ¸in ar trebui s˘ a permit˘ a)
remunerarea lor. Deci ˆ ıntr-o a doua abordare (modelul destinat ¸iei) val-
oarea ad˘ augat˘ a reprezint ¸a acea sum˘ a din care vor ﬁ remunerat ¸i cei care
au concurat la realizarea ei:
•personalul ¸ si organismele de asigur˘ ari ¸ si protect ¸ie social˘ a, sub forma
cheltuielilor de personal (salarii ¸ si contribut ¸ii patronale la asigur˘ arile
sociale ¸ si fondul de ¸ somaj);
•aportorii de capitaluri, sub forma cheltuielilor ﬁnanciare (pentru
capitalurilor ˆ ımprumutate) ¸ si dividendelor (pentru capitalurile pro-
prii);
•statul, sub forma impozitelor, taxelor ¸ si v˘ ars˘ amintelor asimilate,
legate de product ¸ie, importuri ¸ si impozitul pe proﬁt;

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii 94
•intreprinderea, sub forma autoﬁnant ¸˘ arii (provizioane ¸ si proﬁturi
capitalizate);
•capitalul ﬁx prin amortiz˘ ari.
Utilizarea VA ca instrument de gestiune trebuie s˘ a se realizeze cu o
anumit˘ a precaut ¸ie deoarece: o cre¸ stere a ei nu demonstreaz˘ a un progres
ˆ ın gestiune decˆ at dac˘ a structura ˆ ıntreprinderii r˘ amˆ ane neschimbat˘ a ¸ si o
cre¸ stere a ei nu trebuie s˘ a ﬁe ˆ ınsot ¸it˘ a de o sc˘ adere a rentabilit˘ at ¸ii.
Excedentul brut din exploatare (EBE)
Se calculeaz˘ a adunˆ and la valoarea ad˘ augat˘ a subvent ¸iile de exploatare
¸ si sc˘ azˆ and cheltuielile cu impozitele, taxele ¸ si v˘ ars˘ amintele asimilate (f˘ ar˘ a
impozitul pe proﬁt) ¸ si cheltuielile cu personalul.
Acest indicator m˘ asoar˘ a eﬁcacitatea capitalului economic (reprezint˘ a
VA de capitalul economic). Acest indicator nu este inﬂuent ¸at de politica
prudent ¸ial˘ a a ﬁrmei (amortiz˘ ari ¸ si provizioane) ¸ si de politica ﬁnanciar˘ a
(venituri ¸ si cheltuieli ﬁnanciare).
EBE este ceea ce r˘ amˆ ane ˆ ıntreprinderii pentru a-¸ si asigura ﬁnant ¸area
investit ¸iilor (cheltuieli cu amortismentele), ﬁnant ¸area activit˘ at ¸ilor sale
(cheltuieli ﬁnanciare) ¸ si, dac˘ a r˘ amˆ an bani, remunerarea ˆ ıntreprinderii,
act ¸ionarii ¸ si asociat ¸ii. Acest sold reprezint˘ a un excelent indicator de
rentabilitate economic˘ a pentru c˘ a el nu include politicile de ﬁnant ¸are ¸ si
de investit ¸ii ¸ si permite s˘ a se vad˘ a dac˘ a activitatea proprie a ˆ ıntreprinderii
este sau nu rentabil˘ a.
Rentabilitatea economic˘ a a ˆ ıntreprinderilor constituie un criteriu
semniﬁcativ de comparat ¸ie ˆ ıntre ˆ ıntreprinderi. Acest sold reprezint˘ a
ﬁnant ¸area generat˘ a de exploatare deoarece toate veniturile ¸ si cheltuielile
de exploatareˆ ın amonte de acest sold suntˆ ıncasabile sau pl˘ atibile, pe cˆ and
amortiz˘ arile ¸ si provizioanele precum ¸ si relu˘ arile asupra provizioanelor, ˆ ın
aval, nu vor ﬁ pl˘ atibile sau ˆ ıncasabile (sunt numai calculate).
Atunci cˆ and EBE este negativ, vorbim de insuﬁcient ¸a brut˘ a de ex-
ploatare (IBE), caz ˆ ın care o astfel de ˆ ıntreprindere se g˘ ase¸ ste ˆ ıntr-o
situat ¸ie oarecum delicat˘ a deoarece trebuie s˘ a fac˘ a fat ¸˘ a unor cheltuieli de-
loc neglijabile, generate de investit ¸ii ¸ si de ﬁnant ¸area activit˘ at ¸ii iar aceste
cheltuieli se fac ˆ ın detrimentul rentabilit˘ at ¸ii ¸ si al trezoreriei. IBE provine
din:
•Pierderi din vˆ anz˘ ari : ˆ ıncas˘ arile nu permit acoperirea cheltuielilor
ﬁxe, iar aceste pierderi sunt datorate unei proaste politici comerciale,

95 6.3. Capacitatea de autoﬁnant ¸are a ˆ ıntreprinderii
unui produs ˆ ın faza de declin fat ¸˘ a de un alt produs ˆ ınlocuitor sau
unei insuﬁcient ¸e de calitate a produsului vndut.
•Cheltuieli cu personalul mari : caz ˆ ın care trebuie comparat˘ a
situat ¸ia ˆ ıntreprinderii cu cea a sectorului iar ca solut ¸ii de ameliorare
a situat ¸iei avem: concedierea, substituirea capitalului cu factorul de
munc˘ a, diminuarea sau cre¸ sterea salariilor (pentru m˘ arirea randa-
mentului) ¸ si reorganizarea muncii.
•Valoarea ad˘ augat˘ a mic˘ a presupune: consumurile tert ¸ilor prost
gestionate, pret ¸uri de vˆ anzare inadecvate ¸ si proasta strategie com-
ercial˘ a.
Rezultatul exploat˘ arii (RE)
Rezultatul exploat˘ arii reprezint˘ a diferent ¸a dintre totalul veniturilor
din exploatare (ˆ ıncasabile sau calculate) ¸ si cheltuielilor din exploatare
(pl˘ atibile sau calculate). El se poate calcula pornind de la excedentul
brut de exploatare la care se adaug˘ a veniturile calculate din activitatea
de exploatare ¸ si alte venituri din exploatare, ¸ si se scad cheltuielile calculate
din exploatare ¸ si alte cheltuieli din exploatare.
Rezultatul exploat˘ arii este calculat ¸ si raportat de c˘ atre ˆ ıntreprindere
ˆ ın cadrul situat ¸iilor sale ﬁnanciare ¸ si reprezint˘ a diferent ¸a existent˘ a ˆ ıntre
veniturile ¸ si cheltuielile totale implicate de activitatea de exploatare a
ﬁrmei. Rezultatul exploat˘ arii este un excelent criteriu de comparat ¸ie ˆ ıntre
ˆ ıntreprinderi deoarece el m˘ asoar˘ a performant ¸ele ˆ ıntreprinderilor privind
activitatea lor proprie (f˘ ar˘ a a lua ˆ ın calcul operat ¸iile ﬁnanciare ¸ si extra-
ordinare).
Celelalte solduri intermediare de gestiune, rezultatul curent, rezul-
tatul extraordinar, rezultatul brut ¸ si rezultatul net, sunt calculate ¸ si ˆ ın
cadrul contului de rezultate al ˆ ıntreprinderii, neﬁind indicatori speciﬁci
gestiunii ﬁnanciare.
6.3. Capacitatea de autoﬁnant ¸are a
ˆ ıntreprinderii
Pornind de la informat ¸iile oferite de contul de rezultate se poate
determina, capacitatea de autoﬁnantare (CAF) . Aceasta reﬂect˘ a
potent ¸ialul ﬁnanciar de cre¸ stere economic˘ a aˆ ıntreprinderii, respectiv sursa

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii 96
ﬁnanciar˘ a, generat˘ a de activitatea industrial˘ a ¸ si comercial˘ a a ﬁrmei, dup˘ a
sc˘ aderea tuturor cheltuielilor pl˘ atibile la o anumit˘ a scadent ¸˘ a.
Capacitatea de autoﬁnant ¸are exprim˘ a practic diferent ¸a ˆ ıntre ven-
iturile ˆ ıncasabile ale ˆ ıntreprinderii ¸ si cheltuielile pl˘ atibile ale acesteia. Ea
nu poate evident ¸ia situat ¸ia ˆ ıncas˘ arilor ¸ si pl˘ at ¸ilor efective cu aceea¸ si clari-
tate ca ¸ si o situat ¸ie a trezoreriei, dar, ˆ ın absent ¸a altor surse de informare,
se poate constitui ca o posibil˘ a aproximare a situat ¸iei acestora. Avˆ and
ˆ ın vedere faptul c˘ a acest indicator m˘ asoar˘ a numerarul potent ¸ial creat de
ˆ ıntreprindere prin intermediul activit˘ at ¸ii sale, ˆ ın determinarea sa nu se
iau ˆ ın calcul elementele de venituri ¸ si cheltuieli care nu presupun intr˘ ari
sau ie¸ siri de numerar din trezoreria ﬁrmei. ˆIn aceast˘ a categorie intr˘ a
toate veniturile ¸ si cheltuielile calculate de ˆ ıntreprindere ca amortizarea ¸ si
provizioanele pentru evident ¸ierea uzurii sau a deprecierii valorii activelor
din proprietatea sa.
Capacitatea de autoﬁnant ¸are se poate determina prin metoda direct˘ a
sc˘ azˆ and din veniturile ˆ ıncasabile din contul de rezultate suma cheltielilor
pl˘ atibile sau prin cele dou˘ a metode indirecte (adit ¸ional˘ a ¸ si deductiv˘ a).
T ¸inˆ an cont de faptul c˘ a rezultatul net al exercit ¸iului se calculeaz˘ a
ca diferent ¸˘ a ˆ ıntre toate veniturile ¸ si toate cheltuielile ˆ ıntreprinderii (atˆ at
cele ˆ ıncasabile/pl˘ atibile, cˆ at ¸ si cele calculate de contabilitate), ˆ ınseamn˘ a
c˘ a diferent ¸a dintre acesta ¸ si capacitatea de autoﬁnant ¸are o reprezint˘ a
veniturile ¸ si cheltuielile calculate. Astfel se poate calcula capacitatea de
autoﬁnant ¸are pornind de la rezultatul net. Aceasta este o metod˘ a indi-
rect˘ a de calcul care poart˘ a numele de metoda sau procedeul adit ¸ional .
In procedeul adit ¸ional se porne¸ ste de la rezultatul net al exercit ¸iului la
care se adun˘ a (ˆ ınapoi) cheltuielile calculate (amortiz˘ ari, provizioane, etc),
nepl˘ atibile la o anumit˘ a scadent ¸˘ a (care au fost init ¸ial sc˘ azute atunci cˆ and
s-a calculat rezultatul net), dup˘ a ce s-au sc˘ azut din acestea veniturile
calculate ( relu˘ ari asupra provizioanelor).
Pornind de la faptul c˘ a ˆ ın capacitatea de autoﬁnant ¸are sunt cuprinse
¸ si veniturile de ˆ ıncasat (care nu au fost ˆ ınc˘ a ˆ ıncasate) ¸ si cheltuielile de
pl˘ atit (care nu au fost ˆ ınc˘ a pl˘ atite), ea exprim˘ a un surplus ﬁnanciar dega-
jat de activitatea rentabil˘ a a ˆ ıntreprinderii, care nu are decˆ at un caracter
potent ¸ial dac˘ a nu este sust ¸inut de mijloace ﬁnanciare efective.
CAF permite: ﬁnant ¸area unor nevoi ale gestiunii curente, cre¸ sterea
fondului de rulment, ﬁnant ¸area total˘ a sau part ¸ial˘ a a noilor investit ¸ii, ram-
bursarea ˆ ımprumuturilor ¸ si remunerarea capitalurilor investite.
Deoarece CAF nu reprezint˘ a decˆ at o autoﬁnant ¸are potent ¸ial˘ a, nu

97 6.4. Analiza pragului de rentabilitate
se poate pune semnul ” = ” ˆ ıntre CAF ¸ si autoﬁnant ¸are deoarece
autoﬁnant ¸area nu reprezint˘ a decˆ at o parte din CAF:
Autoﬁnant ¸area = CAF −Dividende
6.4. Analiza pragului de rentabilitate
Calculul rezultatului net ¸ si a capacit˘ at ¸ii de autoﬁnant ¸are nu este
singura modalitate de analiz˘ a a rezultatelor ˆ ıntreprinderii. Astfel mai pot
ﬁ ˆ ıntˆ alnite:
•analiza funct ¸ional˘ a a contului de rezultate;
•analiza prin cheltuieli directe pe produs;
•analiza prin cheltuieli variabile ˆ ın raport cu cifra de afaceri (analiza
pragului de rentabilitate).
Analiza funct ¸ional˘ a evident ¸iaz˘ a rezultatele pe funct ¸iuni ale
ˆ ıntreprinderii: de product ¸ie, comercial˘ a, cercetare-dezvoltare, de tre-
zorerie, etc. O funct ¸iune reune¸ ste un ansamblu de act ¸iuni care conduc
spre acela¸ si scop, dar care se intercoreleaz˘ a cu celelalte funct ¸iuni, pentru
realizarea obiectivului general al ˆ ıntreprinderii.
Analiza prin cheltuielile directe , porne¸ ste de la identiﬁcarea cheltu-
ielilor legate direct de fabricarea unui produs ¸ si a celor indirecte, comune
mai multor produse, care sunt repartizate ﬁec˘ arui obiect al calculat ¸iei
proport ¸ional cu cheltuielile directe.
Analiza pragului de rentabilitate porne¸ ste de la separarea cheltuielilor
ˆ ın variabile ˆ ın raport cu cifra de afaceri ¸ si ﬁxe, independente de cifra de
afaceri. Pragul de rentabilitate reprezint˘ a cantitatea de produse ce tre-
buie realizat˘ a de ˆ ıntreprindere astfel ˆ ıncˆ at ˆ ıncas˘ arile obt ¸inute din vˆ anzarea
lor s˘ a acopere cheltuielile variabile ¸ si ﬁxe, iar proﬁtul s˘ a ﬁe nul. Cu cˆ at
cheltuielile ﬁxe ale ˆ ıntreprinderii sunt mai mari, cu atˆ at nivelul pragului
de rentabilitate este mai ridicat, ceea ce implic˘ a pentru ﬁrma respectiv˘ a
majorarea volumului de produse sau m˘ arfuri ce trebuie vˆ andute pentru
ca aceasta s˘ a devin˘ a proﬁtabil˘ a. Pragul de rentabilitate se calculeaz˘ a pe
baza urm˘ atoarei formule:
CApr=CF
1−CV
CA

Capitolul 6. Analiza rezultatelor ˆ ıntreprinderii 98
unde:
CApr = cifra de afaceri corespunz˘ atoare pragului de rentabilitate;
CF = cheltuieli ﬁxe;
CV = cheltuieli variabile;
CA = cifra de afaceri.
Analiza pragului de rentabilitate poate ﬁ completat˘ a cu studiul
variabilit˘ at ¸ii nivelului proﬁtului ˆ ıntreprinderii determinat de evolut ¸ia
product ¸iei sau cifrei de afaceri realizate. Aceast˘ a analiz˘ a poart˘ a denu-
mirea de analiza efectului de levier al exploat˘ arii . Aceast˘ a analiz˘ a
determin˘ a levierul operat ¸ional ¸ si levierul ﬁnanciar.
Levierul operat ¸ional m˘ asoar˘ a variabilitatea rezultatului de ex-
ploatare ˆ ın raport cu cifra de afaceri . El are urm˘ atoarea formul˘ a de calcul:
lo=∆RE
RE0
∆CA
CA0=CA 0
CA 0−CApr
unde:
CA 0= cifra de afaceri init ¸ial˘ a;
RE 0= rezultatul din exploatare corespunz˘ ator nivelului init ¸ial al
CA;
∆CA= variat ¸ia cifrei de afaceri;
∆RE= variat ¸ia rezultatului din exploatare ca urmare a modiﬁc˘ arii
cifrei de afaceri;
CApr= cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare este nul.
M˘ arimea levierului operat ¸ional este dat˘ a de nivelul costurilor ﬁxe.
Dac˘ a costurile ﬁxe reprezint˘ a un procent ridicat ˆ ın totalul costurilor
ˆ ıntreprinderii, spunem c˘ a ˆ ıntreprinderea are un grad ridicat al levierului
operat ¸ional. ˆIn alte cuvinte, ¸ si o sc˘ adere mic˘ a a cifrei de afaceri poate de-
termina o sc˘ adere considerabil˘ a a rezultatului din exploatare. De fapt, ˆ ın
general, riscul unei afaceri depindeˆ ıntr-o m˘ asur˘ a considerabil˘ a de m˘ arimea
costurilor ﬁxe ale ˆ ıntreprinderii.
Levierul ﬁnanciar m˘ asoar˘ a variabilitate rezultatului curent al
exercit ¸iului ˆ ın raport cu cifra de afaceri. ˆIn rezultatul curent este inclus
¸ si rezultatul ﬁnanciar, deci levierul ﬁnanciar va ﬁ inﬂuent ¸at de politica
de ﬁnant ¸are a ﬁrmei. Levierul ﬁnanciar se calculeaz˘ a pe baza urm˘ atoarei
formule:
lf=∆RC
RC0
∆CA
CA0=CA 0
CA 0−CA‘
pr

99 6.4. Analiza pragului de rentabilitate
unde:
CA 0= cifra de afaceri init ¸ial˘ a;
RC 0= rezultatul din exploatare corespunz˘ ator cifrei de afaceri
init ¸iale;
∆CA= variat ¸ia absolut˘ a a m˘ arimii cifrei de afaceri;
∆RC= variat ¸ia absolut˘ a a rezultatului curent ca efect al modiﬁc˘ arii
cifrei de afaceri;
CA‘
pr= cifra de afaceri pentru care rezultatul curent este nul.
Analiza pragului de rentabilitate permite obt ¸inerea unor informat ¸ii
de gestiune utile pentru previziunea bugetului ˆ ıntreprinderii, referitoare
la:
•cifra de afaceri, pentru care rezultatul ˆ ıntreprinderii este nul
(vˆ anz˘ arile sunt egale cu cheltuielile variabile ¸ si ﬁxe);
•cifra de afaceri pentru a obt ¸ine un beneﬁciu dorit;
•beneﬁciul previzional la o variat ¸ie dat˘ a a cifrei de afaceri;
•m˘ arimea necesar˘ a a cifrei de afaceri pentru a ment ¸ine un beneﬁciu
dorit, ˆ ın condit ¸iile ˆ ın care cresc cheltuielile ﬁxe.
Analiza pe baza pragului de rentabilitate, ofer˘ a posibilitatea deter-
min˘ arii unor informat ¸ii de gestiune interesante din punct de vedere al cal-
culului economic, dar mai put ¸in pertinente din punct de vedere al realit˘ at ¸ii
economice. Separat ¸ia ˆ ın cheltuieli variabile ¸ si cheltuieli ﬁxe, nu r˘ amˆ ane
constant˘ a ˆ ın timp ¸ si nici pentru variat ¸ii mai mari ale cifrei de afaceri. De
aceea metoda d˘ a bune rezultate numai la ˆ ıntreprinderile de m˘ arime mic˘ a,
la nivel de atelier ¸ si la ˆ ıntreprinderile comerciale la care aceast˘ a separat ¸ie
nu suport˘ a modiﬁc˘ ari sensibile. De asemenea este folosit˘ a la ˆ ıntocmirea
unui plan de afaceri.

Capitolul 7
Tablourile de ﬁnant ¸are
7.1. Necesitatea utiliz˘ arii unui tablou de
ﬁnant ¸are
Din cˆ ate s-a putut constata, bilant ¸ul confer˘ a o viziune static˘ a asupra
structurii ﬁnanciare, iar contul de proﬁt ¸ si pierdere, o viziune dinamic˘ a
asupra activit˘ at ¸ii. Bilant ¸ul descrie situat ¸ia ˆ ıntreprinderii la un moment
dat, ca rezultat al ﬂuxurilor ﬁzice ¸ si ﬁnanciare, iar contul de rezultate
ˆ ınregistreaz˘ a cheltuielile ¸ si veniturile ocazionate de aceste ﬂuxuri. Dar
nici bilant ¸ul, nici contul de proﬁt ¸ si pierdere nu permit obt ¸inerea unei viz-
iuni dinamice asupra structurii ﬁnanciare, adic˘ a asupra evolut ¸iei acestei
structuri. O atare viziune cade sub incident ¸a interesului atˆ at al analis-
tului ﬁnanciar extern ˆ ıntreprinderii, cˆ at ¸ si al managerilor acesteia. Un
conduc˘ ator de ˆ ıntreprindere este adesea determinat s˘ a se ˆ ıntrebe ¸ si s˘ a
g˘ aseasc˘ a r˘ aspuns asupra localiz˘ arii beneﬁciului ˆ ın structurile patrimoni-
ale (trezorerie, stocuri, imobiliz˘ ari etc.) ¸ si s˘ a acorde un interes deosebit
posibilit˘ at ¸ilor de investire ¸ si mijloacelor pe care le poate pune ˆ ın practic˘ a.
Separˆ and cheltuielile pl˘ atibile ˆ ın cursul exercit ¸iului ﬁnanciar, de cele
a c˘ aror plat˘ a este scadent˘ a ˆ ın exercit ¸iile urm˘ atoare ¸ si veniturile ˆ ıncasabile
ˆ ın cursul exercit ¸iului de cele ˆ ıncasabile ˆ ın viitor, se poate determina
situat ¸ia trezoreriei, respectiv ﬂuxul monetar net al exercit ¸iului (cash-ﬂow-
ul). Pentru a surprinde ﬂuxurile nete de trezorerie practica ﬁnanciar˘ a a
elaborat tabloul de ﬁnant ¸are pe baza bilant ¸ului ¸ si a contului de rezultate.
El a ˆ ımbr˘ acat de-a lungul timpului mai multe forme, dar dou˘ a par s˘ a ﬁ
cˆ a¸ stigat aderent ¸a normalizatorilor ¸ si practicienilor: tabloul de utiliz˘ ari ¸ si
100

101 7.2. Tabloul de ﬁnant ¸are utiliz˘ ari ¸ si resurse
resurse ¸ si tabloul ﬂuxurilor de trezorerie.
De¸ si sistemul contabil romˆ anesc este mai degrab˘ a preg˘ atit pentru
adoptarea unui tablou de utiliz˘ ari ¸ si de resurse, totu¸ si OMFP 94/2001
pentru aprobarea Reglement˘ arilor contabile armonizate cu Directive a IV-
a a Comunit˘ at ¸ilor Economice Europene ¸ si cu Standardele Internat ¸ionale
de Contabilitate ¸ si OMF 1752/2005 a stabilit c˘ a societ˘ at ¸ile comerciale
romˆ ane¸ sti au obligat ¸ia s˘ a ˆ ıntocmeasc˘ a situat ¸ii ﬁnanciare anuale care vor
trebui s˘ a cuprind˘ a ¸ si tabloul ﬂuxurilor de trezorerie. ˆIncepˆ and cu exercit ¸iul
ﬁnanciar al anului 2005 aceast˘ a situat ¸ie va ﬁ obligatorie pentru aproape
toate societ˘ at ¸ile romˆ ane¸ sti.
7.2. Tabloul de ﬁnant ¸are utiliz˘ ari ¸ si resurse
7.2.1. Cont ¸inutul tabloului de utiliz˘ ari ¸ si resurse
Scopul elabor˘ arii acestui al treilea document informat ¸ional important
este de a explica formarea fondului de rulment ¸ si relat ¸ia acestuia cu soldul
de trezorerie, prin intermediul ﬂuxurilor monetare de ˆ ıncas˘ ari ¸ si pl˘ at ¸i ale
exercit ¸iului ˆ ıncheiat. Se stabile¸ ste ˆ ın principal pe baza a dou˘ a bilant ¸uri
succesive ¸ si explic˘ a leg˘ aturaˆ ıntre partea de sus ¸ si partea de jos a bilant ¸ului,
prin intermediul variat ¸iei fondului de rulment. Prima parte a tabloului de
ﬁnant ¸are analizeaz˘ a modul cum s-a realizat ˆ ın dinamic˘ a echilibrul struc-
tural ˆ ıntre elementele stabile ale bilant ¸ului (utiliz˘ ari ¸ si resurse stabile), iar
a doua parte analizeaz˘ a modul cum s-a utilizat fondul de rulment ˆ ın asigu-
rarea echilibrului funct ¸ional ˆ ıntre elementele ciclice ale bilant ¸ului (utiliz˘ ari
¸ si resurse ciclice) ¸ si al echilibrului monetar dintre ˆ ıncas˘ ari ¸ si pl˘ at ¸i. Ecuat ¸ia
fundamental˘ a pe care o explic˘ a tabloul de ﬁnant ¸are este urm˘ atoarea:
∆FR= ∆NFR + ∆TN
respectiv variat ¸ia fondului de rulment rezultat˘ a ˆ ın partea de sus a
bilant ¸ului este reconstruibil˘ a prin cumularea variat ¸iei nevoii de fond de
rulment cu variat ¸ia trezoreriei nete. Modiﬁcarea nevoii de fond de rul-
ment determin˘ a ameliorarea sau degradarea fondului de rulment. Pentru
elaborarea tabloului de ﬁnant ¸are se parcurg dou˘ a etape:
1. determinarea variat ¸iei fondului de rulment, ca urmare a modiﬁc˘ arii
structurii capitalurilor ¸ si a activelor stabile (ˆ ın partea superioara a
bilant ¸ului);

Capitolul 7. Tablourile de ﬁnant ¸are 102
2. determinarea variat ¸iei trezoreriei nete, ca urmare a modiﬁc˘ arii nevoii
de fond de rulment (partea de jos a bilant ¸ului), articulat˘ a cu variat ¸ia
fondului de rulment.
Prin intermediul tabloului de ﬁnant ¸are se evident ¸iaz˘ a ﬂuxurile de
resurse ﬁnanciare mobilizate de ˆ ıntreprindere din autoﬁnant ¸are, din aport
de capital ¸ si din ˆ ımprumuturi ¸ si utilizarea acestor resurse pentru investit ¸ii,
plata dividendelor, rambursarea ˆ ımprumuturilor. Analiza acestor ﬂuxuri
ﬁnanciare porne¸ ste de la constatarea, ˆ ın bilant ¸uri succesive a unui ﬂux
de resurse. Atunci cre¸ ste un post de pasiv (spre exemplu ca urmare a
unui aport nou de capital) sau scade un post de activ (de exemplu amor-
tizarea mijloacelor ﬁxe). ˆIn cazul unui ﬂux de alocare a capitalurilor
b˘ ane¸ sti, cre¸ ste un post de activ (de ex.cump˘ ararea de materii prime) sau
scade un post de pasiv (de ex. achitarea unei datorii). Se ret ¸ine astfel
c˘ a trezoreria se modiﬁc˘ a nu numai ca efect al cheltuielilor ¸ si veniturilor
exercit ¸iului, ci ¸ si ca urmare a variat ¸iei stocurilor de active ¸ si a soldurilor
de datorii, la sfˆ ar¸ situl perioadei fat ¸˘ a de ˆ ınceputul perioadei de gestiune.
ˆIn cursul exercit ¸iului devin pl˘ atibile cheltuieli efectuate ˆ ın exercit ¸iul ante-
rior. Tot astfel devin ˆ ıncasabile ˆ ın cursul exercit ¸iului venituri ˆ ınregistrate
ˆ ın exercit ¸iul anterior. De asemenea venituri ¸ si cheltuieli ale exercit ¸iului
vor putea deveni realizabile ˆ ın exercit ¸iul urm˘ ator.
ˆIn plus trezoreria ˆ ıntreprinderii ﬁind unic˘ a variaz˘ a ¸ si ˆ ın raport de
cheltuielile pl˘ atibile pentru investit ¸ii ¸ si ca urmare a ﬂuxurilor de capi-
tal ¸ si de dobˆ anzi rezultate din operat ¸iile ﬁnanciare ¸ si extraordinare ale
ˆ ıntreprinderii, ˆ ın cursul exercit ¸iului. ˆIn sintez˘ a tabloul de ﬁnant ¸are re-
ﬂect˘ a ﬂuxurile de resurse ﬁnanciare stabile ¸ si cele pe termen scurt, ﬁind
astfel un instrument principal al gestiunii ﬁnanciare pentru analiza ¸ si pre-
viziunea variat ¸iei fondului de rulment ¸ si a variat ¸iei trezoreriei nete.
7.2.2. Construct ¸ia tabloului de utiliz˘ ari ¸ si resurse
ˆIn elaborarea unui tablou de utiliz˘ ari ¸ si resurse trebuie s˘ a se fac˘ a
distinct ¸ie ˆ ıntre ﬂuxurile patrimoniale, ﬁnanciare ¸ si monetare. Fluxurile
patrimoniale nu au ˆ ın mod obligatoriu un impact asupra disponibilit˘ at ¸ilor
ˆ ıntreprinderii. Este motivul pentru care se procedeaz˘ a la clasiﬁcarea aces-
tora ˆ ın trei categorii:
1. ﬂuxurile patrimoniale care au un impact imediat asupra disponi-
bilit˘ at ¸ilor. Exemple: toate cump˘ ar˘ arile (de imobiliz˘ ari, de m˘ arfuri,

103 7.2. Tabloul de ﬁnant ¸are utiliz˘ ari ¸ si resurse
etc.) pl˘ atite imediat, toate vˆ anz˘ arile ˆ ıncasate imediat. ˆIn contin-
uare le vom numi ﬂuxuri monetare. Dac˘ a ne referim la venituri,
acestea vor ﬁ venituri ˆ ıncasate, iar dac˘ a reprezint˘ a cheltuieli, chel-
tuieli pl˘ atite.
2. ﬂuxurile patrimoniale care nu au un impact imediat asupra disponi-
bilit˘ at ¸ilor, dar vor avea ˆ ın viitor. Exemple:cump˘ ar˘ arile ¸ si vˆ anz˘ arile
pe credit. Ele reprezint˘ a ﬂuxuri ﬁnanciare (venituri ˆ ıncasabile sau
cheltuieli pl˘ atibile)
3. ﬂuxurile care nu au, nici imediat, nici ulterior, un impact asupra
disponibilit˘ at ¸ilor, cum ar ﬁ amortiz˘ arile sau provizioanele (calculate
sau reluate). Acestea pot ﬁ denumite ﬂuxuri contabile (venituri ¸ si
cheltuieli calculate). Binent ¸eles ﬂuxurile monetare sunt la rˆ andul
lor ¸ si ﬂuxuri ﬁnanciare.
Tabloul de utiliz˘ ari ¸ si resurse are ca obiect prezentarea ﬂuxurilor
ﬁnanciare, ˆ ın timp ce ﬂuxurile monetare, luate separat, fac obiectul
tabloului ﬂuxurilor de trezorerie. Construct ¸ia tabloului de utiliz˘ ari ¸ si
resurse se face pornind de la dou˘ a bilant ¸uri succesive ¸ si contul de proﬁt ¸ si
pierdere.
Preluarea datelor din bilant ¸urile contabile
Prin comparare a dou˘ a bilant ¸uri succesive, se pot determina variat ¸iile
pozitive ¸ si negative suportate de diferitele rubrici sau posturi. Prin gru-
parea acestor variat ¸ii se poate ˆ ıntocmi o situat ¸ie care permite identiﬁcarea
a patru tipuri de modiﬁc˘ ari:
Unele posturi de pasiv au suportat o cre¸ stere (↑P): angaja-
mentele suplimentare pe care o ˆ ıntreprindere le contracteaz˘ a apar ca
o contrapartid˘ a a aporturilor primite, deci ca o expresie a cre¸ sterii
fondurilor puse la dispozit ¸ia sa. Aceste cre¸ steri, care afecteaz˘ a anu-
mite posturi de pasiv, sunt considerate resurse.
Unele posturi de activ au suportat o cre¸ stere (↑A): variat ¸ia lor
este rezultatul intr˘ arii anumitor bunuri sau constat˘ arii (angaj˘ arii)
de drepturi. Achizit ¸ionarea de bunuri ¸ si angajarea de creant ¸e noi
se realizeaz˘ a ˆ ın contrapartida unei decont˘ ari, deci a unei utiliz˘ ari de
fonduri.
ˆIn mod simetric, alte posturi de pasiv au suportat diminu˘ ari (↓P),
ca urmare a stingerii anumitor angajamente pe care ˆ ıntreprinderea

Capitolul 7. Tablourile de ﬁnant ¸are 104
le contractase anterior. Dar aceast˘ a stingere de angajamente este
consecint ¸a unei decont˘ ari, se deduce c˘ a diminu˘ arile unor posturi de
pasiv solicit˘ a, de obicei, utiliz˘ ari de fonduri.
Alte posturi de activ au suportat diminu˘ ari (↓A): cu except ¸ia
unor evenimente except ¸ionale (incendii, inundat ¸ii etc.), aceste
variat ¸ii sunt consecint ¸a realiz˘ arii (ˆ ıncas˘ arii) contravalorii anumitor
bunuri (imobiliz˘ ari corporale, titluri, stocuri) det ¸inute anterior de
ˆ ıntreprindere. Ele degaj˘ a fonduri suplimentare, altfel spus, resurse.
Preluarea datelor din contul de rezultate
Din contul de rezultate, ˆ ın construct ¸ia tabloului de utiliz˘ ari ¸ si resurse
se folose¸ ste capacitatea de autoﬁnant ¸are. Ea corespunde surplusului ﬁnan-
ciar degajat de activitatea rentabil˘ a a societ˘ at ¸ii. Calculul ei se poate face
prin una din cele dou˘ a metode cunoscute (metoda direct˘ a sau metoda indi-
rect˘ a). Se poate deduce c˘ a relat ¸iaˆ ıntre contul de rezultate ¸ si tabloul de uti-
liz˘ ari ¸ si resurse este realizat˘ a prin intermediul capacit˘ at ¸ii de autoﬁnant ¸are.
Dac˘ a se are ˆ ın vedere criteriul ” maturit˘ at ¸ii”, atˆ at ˆ ın clasiﬁcare ﬂux-
urilor de utiliz˘ ari ¸ si resurse identiﬁcate pe baza bilant ¸urilor, cˆ at ¸ si a ca-
pacit˘ at ¸ii de autoﬁnant ¸are, reprezentˆ and resursa ﬁnanciar˘ a identiﬁcat˘ a pe
baza contului de proﬁt ¸ si pierdere, se permite disocierea mi¸ sc˘ arilor care
afecteaz˘ a ”partea de sus a bilant ¸ului”, de cele care inﬂuent ¸eaz˘ a ”partea de
jos a bilant ¸ului”. Primele deﬁnesc utiliz˘ arile ¸ si resursele pe termen lung
¸ si mediu, celelalte, utiliz˘ arile ¸ si resursele pe termen scurt. Astfel tabloul
de ﬁnant ¸are s-ar putea prezenta ˆ ın urm˘ atoarea structur˘ a: 7.1
Dac˘ a se detaliaz˘ a structura acestui tablou pe principalele ﬂuxuri de
utiliz˘ ari ¸ si resurse, vom obt ¸ine urm˘ atoarea form˘ a a tabloului de utiliz˘ ari
¸ si resurse 7.2
7.2.3. Interpretarea tabloului de utiliz˘ ari ¸ si resurse
Excedentul brut al exploat˘ arii evident ¸iat ˆ ın contul de rezul-
tate reprezint˘ a sursa potent ¸ial˘ a pentru capacitatea de autoﬁnantare
a ˆ ıntreprinderii. Capacitatea de autoﬁnant ¸are apare, la rˆ andul s˘ au
ca o surs˘ a stabil˘ a care permite ﬁnant ¸area investit ¸iilor, rambursarea
ˆ ımprumuturilor ﬁnanciare contractate ˆ ın anii anteriori ¸ si plata dividende-
lor c˘ atre proprietarii ˆ ıntreprinderii. Plata dividendelor reprezint˘ a deci o
alocare deﬁnitiv˘ a de fonduri ˆ ın partea de sus a bilant ¸ului, iar cele nepl˘ atite
se reg˘ asesc ˆ ın fondul de rulment, pentru ﬁnant ¸area ciclului de exploatare.

105 7.2. Tabloul de ﬁnant ¸are utiliz˘ ari ¸ si resurse
Active circulante
Datorii pe termen scurt
NFRUTILIZARI
TNRESURSE
Active imobilizate
Capitaluri permanente
FRCapitaluri permanente
Active imobilizateUtilizari pe termen lung si mediu
(UTLM)Resurse pe termen lung si mediu
(RTLM)
Utilizari pe termen scurt
(UTS)Resurse pe termen scurt
(RTS)
Datorii pe termen scurt
Active circulante
Figura 7.1: Structura tabloului de ﬁnant ¸are
III V ARIA TIATREZORERIEI NETE ( FR- NFR )Cresterea datoriilor financiare
Reduceri de stocuri si creante de exploatareI VARIA TIAFONDULUI DE RULMENTRESURSE (DEGAJARI)
Capacitatea de autofinantare
Cesiunea sau reducerea elementelor de
activ
Cresterea capitalurilor propriiINTREBUINT ARI (NEVOI)
II VARIA TIANEVOII DE FOND DE RULMENTCresterea NFR ( )Cresterea fondului de rulment ( )Achizitionarea elementelor de activ
Reducerea capitalurilor proprii
Rambursarea datoriilor financiareDividente datorate in exercitiul precedent
(platite)
Cresterea stocurilor si creantelor de exploatareFR
Cresterea datoriilor de exploatare
Cresterea datoriilor in afara exploatariiReducerea datoriilor de exploatare
Reducerea datoriilor catre alti creditori
NFR
Figura 7.2: Tablou de ﬁnant ¸are
Dac˘ a autoﬁnant ¸area nu este suﬁcient˘ a pentru nevoile de ﬁnant ¸are stabile
ment ¸ionate mai sus, atunci ˆ ıntreprinderea va solicita noi surse externe sta-
bile: aport nou de capital, ˆ ımprumuturi ﬁnanciare noi, cesiuni de active

Capitolul 7. Tablourile de ﬁnant ¸are 106
ﬁxe, etc.
ˆIntreaga politic˘ a ﬁnanciar˘ a, privind partea de sus a bilant ¸ului, se va
reﬂectaˆ ın variat ¸ia fondului de rulment, respectiv, ˆ ın condit ¸iile de ﬁnant ¸are
a activit˘ at ¸ii de exploatare ¸ si mai departe se va reﬂecta ˆ ın variat ¸ia tre-
zoreriei nete. ˆIn fond variat ¸ia fondului de rulment nu reprezint˘ a decˆ at o
inﬂuent ¸˘ a potent ¸ial˘ a asupra trezoreriei nete. Aceasta din urma este depen-
dent˘ a, ˆ ın egal˘ a m˘ asura de variat ¸ia stocurilor ¸ si creant ¸elor pe termen scurt
ale ˆ ıntreprinderii ¸ si de variat ¸ia creditelor de trezorerie.
Cre¸ sterea fondului de rulment este dovada ˆ ımbun˘ at˘ at ¸irii structurii
ﬁnanciare a ˆ ıntreprinderii, respectiv cre¸ sterea resurselor stabile, ˆ ın ra-
port cu nevoile permanente. Aceia¸ si cre¸ stere demonstreaz˘ a capacitatea
ˆ ıntreprinderii de a degaja lichidit˘ at ¸i atˆ at ˆ ın partea de sus a bilant ¸ului cˆ at
¸ si ˆ ın cea de jos ¸ si de a-¸ si ˆ ımbun˘ at˘ at ¸ii sensibil situat ¸ia trezoreriei.
Dimpotriv˘ a, sc˘ aderea fondului de rulment este dovada unui dezechili-
bru ﬁnanciar: nevoi permanente sunt ﬁnant ¸ate cu resurse pe termen scurt.
Aceast˘ a situat ¸ie, corelat˘ a cu cre¸ sterea nevoii de fond de rulment, conduce
la un dezechilibru cronic al trezoreriei, la cre¸ sterea riscului de faliment al
ˆ ıntreprinderii.
ˆIn concluzie pentru a judeca situat ¸ia ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii, se
analizeaz˘ a bilant ¸urile succesive care permit aprecierea st˘ arii ¸ si evolut ¸iei
echilibrului ﬁnanciar ¸ si a ˆ ındator˘ arii acesteia. Pentru a cerceta cauzele
acestei situat ¸ii ﬁnanciare, pentru a ˆ ınt ¸elege evolut ¸ia sa ¸ si pentru a face
previziuni, se studiaz˘ a:
•ﬂuxurile de venituri ¸ si cheltuieli din contul de rezultate (studiul
rentabilit˘ at ¸ii economice);
•ﬂuxurile de investit ¸ii, ˆ ın active ﬁxe ¸ si circulante, ¸ si de ﬁnant ¸are a
acestora din tabloul de ﬁnant ¸are;
•decalajele ˆ ıntre ﬂuxurile ﬁnanciare ¸ si realizarea lor efectiv˘ a ˆ ın cadrul
trezoreriei, evident ¸iate, de asemenea, ˆ ın tabloul de ﬁnant ¸are.
Situat ¸ia ﬁnanciar˘ a din bilant ¸ul de la ˆ ınchiderea exercit ¸iului, este,
deci, consecint ¸a situat ¸iei ﬁnanciare de la ˆ ınceputul exercit ¸iului ¸ si a
ﬂuxurilor ﬁnanciare realizate de ˆ ıntreprindere ˆ ın cadrul exercit ¸iului ¸ si
evident ¸iate ˆ ın contul de rezultate ¸ si ˆ ın tabloul de ﬁnant ¸are.

107 7.2. Tabloul de ﬁnant ¸are utiliz˘ ari ¸ si resurse
7.2.4. Punctele nevralgice ale tabloului de utiliz˘ ari ¸ si
de resurse
Am v˘ azut anterior c˘ a tabloul de utiliz˘ ari ¸ si de resurse (modelul plan-
ului contabil general francez, adaptabil ¸ si ˆ ın contabilitatea romˆ aneasc˘ a)
presupune relevarea unui echilibru ﬁnanciar, apreciat pe baza relat ¸iei de
trezorerie. Acest echilibru este respectat atunci cˆ and ˆ ıntreprinderea este
capabil˘ a s˘ a-¸ si ﬁnant ¸eze cre¸ sterea f˘ ar˘ a s˘ a-¸ si degradeze trezoreria net˘ a, fapt
care presupune ca m˘ arirea fondul de rulment s˘ a acopere partea structural˘ a
(permanent˘ a) a cre¸ sterii necesarului de fond de rulment. Spre deosebire
de ”partea permanent˘ a” a activit˘ at ¸ii, care se ﬁnant ¸eaz˘ a din fondul de rul-
ment, variat ¸iile sezoniere sau conjuncturale pot ﬁ acoperite din creditele
de trezorerie.
Dac˘ a resursele stabile sunt mai mari decˆ at utiliz˘ arile stabile,
ˆ ıntreprinderea dispune, ˆ ın principiu, de o trezorerie pozitiv˘ a, deoarece
variat ¸ia fondului este mai mare decˆ at variat ¸ia necesarului ˆ ın fond de rul-
ment privind exploatarea. ˆIn caz contrar, va trebui s˘ a se recurg˘ a la cred-
ite de trezorerie, ceea ce conduce la o trezorerie net˘ a negativ˘ a. Utilizarea
creditelor de trezorerie pentru ﬁnant ¸area p˘ art ¸ii structurale (permanente)
a necesarului ˆ ın fond de rulment privind exploatarea conduce la o stare de
vulnerabilitate a ˆ ıntreprinderii. Pentru ment ¸inerea echilibrului ﬁnanciar,
ea va trebui s˘ a ˆ ı¸ si reˆ ınnoiasc˘ a aceste credite, asumˆ andu-¸ si astfel riscuri
suplimentare.
Sub inﬂuent ¸a inﬂat ¸iei, care a cuprins economiile occidentale ˆ ın anii
‘70, abordarea ﬁnanciar- funct ¸ional˘ a a ˆ ınceput s˘ a ﬁe pus˘ a sub semnul
ˆ ıntreb˘ arii. Norma privind ﬁnant ¸area totalit˘ at ¸ii necesarului ˆ ın fond de rul-
ment structural din fondul de rulment s-a dovedit inadecvat˘ a. Practicile
bancare au contribuit la o nou˘ a imagine a ﬁnant ¸˘ arii necesarului ˆ ın fond de
rulment structural: part ¸ial din fondul de rulment ¸ si part ¸ial din creditele
bancare pe termen scurt. Mai mult, ele au probat c˘ a, de fapt, creditele de
trezorerie nu constituie o resurs˘ a except ¸ional˘ a, a¸ sa cum prevedea regula de
echilibru ﬁnanciar, ci o resurs˘ a permanent˘ a. Criteriul de stabilitate care
a stat la baza clasiﬁc˘ arii ﬂuxurilor ˆ ın tabloul de utiliz˘ ari ¸ si de resurse a
fost criticat pentru ambiguitatea ¸ si imprecizia sa, deoarece, ˆ ın lipsa unor
deﬁnit ¸ii riguroase, a confundat not ¸iunile de maturitate ¸ si permanent ¸˘ a.
Fondul de rulment net, calculat ca diferent ¸˘ a ˆ ıntre resursele durabile ¸ si uti-
liz˘ arile stabile, este un concept ¸ si o m˘ arime afectat˘ a de convent ¸ii imprecise
¸ si inﬂuent ¸ate de politicile contabile alese.

Capitolul 7. Tablourile de ﬁnant ¸are 108
ˆIn sfˆ ar¸ sit, limitele tabloului de utiliz˘ ari ¸ si de resurse sunt date ¸ si
de utilizarea capacit˘ at ¸ii de autoﬁnant ¸are. Acestui indicator i se pot
aduce cˆ ateva critici: CAF nu este decˆ at un surplus monetar potent ¸ial,
deoarece nu ia ˆ ın considerat ¸ie decalajele de plat˘ a. Ea nu devine un ﬂux
disponibil de trezorerie decˆ at dup˘ a ˆ ıncasarea veniturilor ¸ si plata cheltu-
ielilor. Caracterul potent ¸ial al CAF este ¸ si mai mult ˆ ınt˘ arit de integrarea
ajust˘ arilor(provizioanelor) ˆ ın cont ¸inutul acestei resurse. Integrarea lor ˆ ın
”zona exploat˘ arii” pune sub semnul ˆ ıntrebarii caracterul de stabilitate
al CAF, cu except ¸ia situat ¸iei ipotetice a reˆ ınnoirii cu regularitate ¸ si cu
aceea¸ si m˘ arime a acestor provizioane.
De asemenea, trebuie relevat c˘ a o parte a beneﬁciului este distribuit˘ a
sub form˘ a de dividende act ¸ionarilor. Un argument ˆ ın plus pentru a aﬁrma
c˘ a aceast˘ a resurs˘ a (CAF) nu este integral disponibil˘ a pentru ﬁnant ¸area
ˆ ıntreprinderii. CAF este inﬂuent ¸at˘ a de politicile contabile ¸ si ﬁscale ale
ˆ ıntreprinderii. Dac˘ a, de exemplu oˆ ıntreprindere, prin ”opt ¸iunile” sale con-
tabile sau ﬁscale, procedeaz˘ a la ”netezirea” proﬁturilor, o astfel de prac-
tic˘ a de ”ˆ ımpodobire a bilant ¸ului” gole¸ ste de cont ¸inut informat ¸ional CAF.
Fiind determinat˘ a dup˘ a impozitarea proﬁtului, CAF este inﬂuent ¸at˘ a de
implicat ¸iile ﬁscale ale politicilor de amortizare ¸ si de provizioane. ˆIn acela¸ si
sens sunt apreciate ¸ si implicat ¸iile alegerilor privind evaluarea stocurilor,
evaluarea lucr˘ arilor executate de ˆ ıntreprindere pentru sine ¸ si capitalizarea
unor cheltuieli ˆ ın activul bilant ¸ului. Multitudinea de puncte nevralgice
redate mai sus a condus la ˆ ınceputul anilor ‘80 la aparit ¸ia de noi abord˘ ari
ale analizei solvabilit˘ at ¸ii ¸ si riscului de faliment ¸ si explic˘ a interesul acor-
dat ast˘ azi tablourilor de ﬂux de trezorerie care, ˆ ın mod just, pun accen-
tul pe variat ¸ia de trezorerie ¸ si originile sale. Tabloul de utiliz˘ ari ¸ si de
resurse, ˆ ın vog˘ a pˆ an˘ a spre sfˆ ar¸ situl anilor ‘70, de¸ si a sedus prin elegant ¸a
rat ¸ionamentelor sale, s-a dovedit vulnerabil ˆ ın confruntarea cu fenomenele
inﬂat ¸ioniste din deceniul al optulea ¸ si cu manifestarea tot mai pregnant˘ a
a economiilor de credit. U¸ sor- u¸ sor, el a trebuit s˘ a cedeze locul celeilalte
forme, tabloul de trezorerie, t ¸inˆ and cont de avantajele ei incontestabile.

109 7.3. Tabloul de trezorerie
7.3. Tabloul de trezorerie
7.3.1. Utilitatea tabloului de trezorerie
Principala critic˘ a adus˘ a tabloului de utiliz˘ ari ¸ si de resurse este dat˘ a
de disimularea ﬂuxurilor monetare. El nu permite relevarea inﬂuent ¸ei
fenomenelor de stocaj ¸ si a decalajelor temporare care pot exista ˆ ıntre con-
tabilitatea unui ﬂux ﬁnanciar ¸ si a consecint ¸elor sale monetare, dup˘ a caz,
ˆ ıncasare sau plat˘ a, asupra disponibilit˘ at ¸ilor. Analiza ﬁnanciar˘ a devine
mai pertinent˘ a dac˘ a se separ˘ a ﬂuxurile ﬁnanciare pe tipuri de activit˘ at ¸i
(de exploatare, de investit ¸ii) ¸ si pe modalit˘ at ¸i de ﬁnant ¸are (autoﬁnant ¸are
sau ˆ ındatorare).
Indicatorul central al analizei ﬁnanciare devine, astfel excedentul
de trezorerie al exploat˘ arii (ETE) .Excedentul de trezorerie al ex-
ploat˘ arii reprezint˘ a surplusul efectiv de trezorerie degajat de activitatea de
exploatare ¸ si m˘ asoar˘ a capacitatea ˆ ıntreprinderii de a face fat ¸˘ a nevoilor de
autoﬁnant ¸are a investit ¸iilor, privind cre¸ sterea ˆ ıntreprinderii ¸ si a nevoilor
de rambursare a datoriilor ﬁnanciare, inclusiv a pl˘ at ¸ilor pentru impozite ¸ si
pentru dividende. Din aceast˘ a perspectiv˘ a, analiza ﬁanciar˘ a porne¸ ste de la
rezultatul brut din activitatea de exploatare, care are o inﬂuent ¸˘ a direct˘ a
asupra trezoreriei, respectiv de la veniturile de exploatare ˆ ıncasabile ¸ si de
la cheltuielile pl˘ atibile. Veniturile ˆ ıncasabile cuprind veniturile ˆ ıncasate
ˆ ın cursul exercit ¸iului ¸ si veniturile ˆ ıncasabile ˆ ın exercit ¸iul urm˘ ator. Drept
urmare, excedentul brut de exploatare se determin˘ a ca diferent ¸˘ a ˆ ıntre
venituri ¸ si cheltuieli astfel:
EBE = Venituri ˆ ıncasabile din exploatare-
-Cheltuieli pl˘ atibile din exploatare
Dar veniturile ¸ si cheltuielile realizabile ˆ ın exercit ¸iul urm˘ ator sunt
expresia resurselor temporare pentru exploatare, respectiv a necesarului
de active circulante care, articulate cu situat ¸ia soldului lor la ˆ ınceputul
exercit ¸iului, conduc la determinarea variat ¸iei nevoii de fond de rulment.
A¸ sadar, excedentul brut de exploatare exprim˘ a ﬂuxul real de trezorerie al
exploat˘ arii rezultat dup˘ a acoperirea variat ¸iei nevoii de fond de rulment:
EBE =ETE + ∆NFR

Capitolul 7. Tablourile de ﬁnant ¸are 110
ETE =EBE −∆NFR
ˆIn continuare excedentul de trezorerie al exploat˘ arii este desti-
nat acoperirii cheltuielilor ﬁnanciare, ramburs˘ arii ˆ ımprumuturilor ﬁnan-
ciare, pl˘ at ¸ii impozitului pe proﬁt ¸ si a dividendelor. Fluxul de trezorerie
r˘ amas disponibil dup˘ a aceste prelev˘ ari obligatorii va reprezenta sursa de
autoﬁnant ¸are a investit ¸iilor. Dac˘ a ETE este mai mare decˆ at cheltu-
ielile ﬁnanciare, reprezentˆ and costul capitalurilor ˆ ımprumutate, atunci el
indic˘ a o situat ¸ie de echilibru ﬁnanciar ˆ ın sensul ca ˆ ıntreprinderea este ˆ ın
m˘ asur˘ a s˘ a fac˘ a fat ¸˘ a ˆ ındator˘ arii sale actuale. Dac˘ a ETE este mai mic
decˆ at cheltuielile ﬁnanciare, ˆ ıntreprinderea este nevoit˘ a s˘ a se ˆ ımprumute
pentru a putea pl˘ ati costul capitalului ˆ ımprumutat. Acest dezechilibru
indic˘ a ˆ ınceputul unei st˘ ari falimentare. Dac˘ a ETE este acoperitor pen-
tru toate datoriile ﬁnanciare scadente ale exercit ¸iului atunci el indic˘ a ap-
titudinea ˆ ıntreprinderii de autoﬁnantare a investit ¸iilor.
Exist˘ a un prag al cre¸ sterii interne autoﬁnant ¸at˘ a prin excedentul
de trezorerie al exploat˘ arii. Obiectivul politicii de cre¸ stere intern˘ a este
cre¸ sterea cifrei de afaceri ˆ ın condit ¸iile constant ¸ei cheltuielilor ﬁxe. ˆIn
aceste condit ¸ii nevoia de fond de rulment, dependent˘ a de cifra de afac-
eri, cre¸ ste mai repede decˆ at EBE dependent de marja asupra cheltuielilor
variabile ( MCV =CA−CF−EBE ). Peste o anumit˘ a limit˘ a de cre¸ stere
a cifrei de afaceri EBE este insuﬁcient pentru acoperirea cre¸ sterii nevoii
de fond de rulment ¸ si, ˆ ın consecint ¸˘ a, ETE devine negativ. Este ceea ce se
cheam˘ a efect de foarfece al cre¸ sterii nevoii de fond de rulment ˆ ın raport cu
cre¸ sterea EBE. Dac˘ a accept˘ am constant ¸a cheltuielilor ﬁxe ¸ si dependent ¸a
direct proport ¸ional˘ a a cheltuielilor variabile ¸ si a nevoii de fond de rulment
ˆ ın raport cu cifra de afaceri, atunci ETE poate ﬁ determinat ˆ ın funct ¸ie de
cifra de afaceri init ¸ial˘ a ¸ si de ratele de cre¸ stere a variabilelor de mai sus.
Pe baza tabloului ﬂuxurilor de trezorerie se poate determina al˘ aturi
de excedentul de trezorerie al exploat˘ arii ¸ si ﬂuxul de trezorerie din activ-
itatea de investit ¸ii ¸ si ﬂuxul de numerar din activitatea de ﬁnant ¸are. Prin
ˆ ınsumarea celor trei ﬂuxuri vom obt ¸ine m˘ arimea ﬂuxului net de trezorerie
(cash-ﬂow – ul). Un tablou al ﬂuxurilor de trezorerie permite utilizatorilor:
•s˘ a evalueze capacitatea ˆ ıntreprinderii de a degaja lichidit˘ at ¸i;
•s˘ a determine necesit˘ at ¸ile de lichidit˘ at ¸i;
•s˘ a prevad˘ a scadent ¸ele ¸ si riscul ˆ ıncas˘ arilor viitoare;

111 7.3. Tabloul de trezorerie
•s˘ a compare rezultatele ˆ ıntreprinderii, prin eliminarea efectelor uti-
liz˘ arii diferitelor metode contabile pentru acelea¸ si operat ¸ii ¸ si eveni-
mente.
T ¸inˆ and cont c˘ a tabloul ﬂuxurilor de trezorerie se construie¸ ste
separˆ and activit˘ at ¸ile ˆ ıntreprinderii ˆ ın activit˘ at ¸i de exploatare, de investit ¸ii
¸ si de ﬁnant ¸are, informat ¸iile furnizate de acesta pot s˘ a serveasc˘ a, de aseme-
nea, la evaluarea relat ¸iilorˆ ıntre cele trei genuri de activit˘ at ¸i. Una ¸ si aceia¸ si
operat ¸ie (mai complex˘ a) poate s˘ a presupun˘ a mi¸ sc˘ ari de trezorerie incluse
ˆ ın categorii diferite. Astfel, atunci cˆ and rambursarea unui ˆ ımprumut se
refer˘ a atˆ at la dobˆ anzi cˆ at ¸ si la capital, partea corespunz˘ atoare dobˆ anzilor
poate s˘ a ﬁe clasiﬁcat˘ a ˆ ın categoria ﬂuxurilor aferente activit˘ at ¸ilor de ex-
ploatare, ˆ ın timp ce partea aferent˘ a capitalului corespunde ﬂuxurilor ac-
tivit˘ at ¸ii de ﬁnant ¸are. Suma tuturor celor trei ﬂuxuri de numerar se va
reg˘ asi ˆ ın trezoreria ˆ ıntreprinderii; variat ¸ia m˘ arimii sale ˆ ın sensul cre¸ sterii
(soldul ﬁnal ¿ decˆ at soldul init ¸ial) va indica intr˘ ari de numerar mai mari
decˆ at ie¸ siri.
Din analiza structurii ﬂuxurilor de numerar se pot identiﬁca factorii
care au dus la aceast˘ a situat ¸ie. Astfel, majorarea numerarului din tre-
zoreria ˆ ıntreprinderii poate ﬁ rezultatul:
•unei activit˘ at ¸i de exploatare eﬁciente, cu costuri mici, respectiv o
rentabilitate ridicat˘ a a resurselor investite;
•unei gestiuni mai bune a creant ¸elor comerciale ¸ si a stocurilor
ˆ ıntreprinderii;
•vˆ anz˘ arii unei imobiliz˘ ari corporale, necorporale sau ﬁnanciare din
proprietatea ˆ ıntreprinderii;
•atragerii de resurse ﬁnanciare de la act ¸ionari sau creditori.
Primele dou˘ a situat ¸ii constituie premiza unei evolut ¸ii pozitive pe
termen lung, ultimele dou˘ a avˆ and efect beneﬁc doar pe termen scurt,
ment ¸inerea trezoreriei la un nivel ridicat depinzˆ and de deciziile manage-
mentului privind investirea surplusului de numerar.

Capitolul 7. Tablourile de ﬁnant ¸are 112
7.3.2. ˆIntocmirea situat ¸iei (tabloului) ﬂuxurilor de
trezorerie
Conform OMF 1752/2005, persoanele juridice care la data bilant ¸ului
dep˘ a¸ sesc limitele a dou˘ a dintre urm˘ atoarele 3 criterii, denumite ˆ ın contin-
uare criterii de m˘ arime:
•total active: 3.650.000 euro;
•cifra de afaceri net˘ a: 7.300.000 euro;
•num˘ ar mediu de salariat ¸i ˆ ın cursul exercit ¸iului ﬁnanciar: 50
ˆ ıntocmesc situat ¸ii ﬁnanciare anuale care cuprind:
•bilant;
•cont de proﬁt si pierdere;
•situatia modiﬁcarilor capitalului propriu;
•situatia ﬂuxurilor de trezorerie;
•note explicative la situatiile ﬁnanciare anuale.
Se observ˘ a c˘ a situat ¸ia ﬂuxurilor de trezorerie reprezint˘ a un document
obligatoriu deˆ ıntocmit pentru o anumit˘ a categorie de societ˘ at ¸i comerciale.
Pentru societ˘ at ¸ile comerciale care nu ˆ ıntrunesc cel put ¸in dou˘ a din cele
trei criterii de m˘ arime, ˆ ıntocmirea situat ¸iei ﬂuxurilor de trezorerie este
opt ¸ional˘ a.
Ordinul Ministerului Finant ¸elor Publice nr: 1752/2005 consacr˘ a
dou˘ a metode de ˆ ıntocmire a acestei situat ¸ii ﬁnanciare: metoda direct˘ a,
respectiv metoda indirect˘ a. Diferent ¸a dintre acestea const˘ a ˆ ın modul de
reﬂectare a ﬂuxurilor de numerar implicate de activitatea de exploatare a
ˆ ıntreprinderii.
Metoda direct˘ a de ˆ ıntocmire a situat ¸iei ﬂuxurilor de trezorerie de-
taliaz˘ a intr˘ arile ¸ si ie¸ sirile de numerar aferente activit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii.
ˆIntocmirea acesteia presupune reunirea informat ¸iilor ce se reg˘ asesc ˆ ın
situat ¸iile ﬁnanciare anuale ale ˆ ıntreprinderii (Bilant ¸ul ¸ si Contul de proﬁt
¸ si pierdere), uneori ﬁind necesar˘ a chiar o detaliere a rubricilor cu ajutorul
balant ¸ei de veriﬁcare.
ˆIn primul rˆ and ˆ ın situat ¸ie sunt cuprinse ﬂuxurile de trezorerie din
activit˘ at ¸i de exploatare , cuprinzˆ and:

113 7.3. Tabloul de trezorerie
•ˆIncas˘ ari de la client ¸i;
•Pl˘ at ¸i c˘ atre furnizori ¸ si angajat ¸i;
•Dobˆ anzi pl˘ atite;
•Impozit pe proﬁt pl˘ atit;
•ˆIncas˘ ari din asigurarea ˆ ımpotriva cutremurelor.
Activit˘ at ¸ile de exploatare sunt principalele activit˘ at ¸i generatoare de
venituri ¸ si orice alte activit˘ at ¸i cu except ¸ia celor deﬁnite ca ﬁind activit˘ at ¸i
de investit ¸ii sau de ﬁnant ¸are. M˘ arimea mi¸ sc˘ arilor de trezorerie legate de
exploatare este un indicator cheie al m˘ asurii ˆ ın care ˆ ıntreprinderea a dega-
jat, prin exploatarea sa, suﬁciente ﬂuxuri de trezorerie, pentru a rambursa
ˆ ımprumuturile sale, a ment ¸ine capacitatea sa de exploatare, a v˘ arsa div-
idende ¸ si a realiza noi investit ¸ii, f˘ ar˘ a s˘ a recurg˘ a la alte surse externe de
ﬁnant ¸are. Fluxurile de trezorerie ale activit˘ at ¸ilor de exploatare sunt, ˆ ın
mod esent ¸ial, consecint ¸a principalelor activit˘ at ¸i generatoare de venituri
ale ˆ ıntreprinderii. Ca urmare, putem spune c˘ a ele sunt, ˆ ın general, rezul-
tatul operat ¸iilor ¸ si evenimentelor care concur˘ a la formarea rezultatului
net.
ˆIn continuare sunt cuprinse ﬂuxurile de numerar din activitatea
de investit ¸ii:
•Pl˘ at ¸i pentru achizit ¸ionarea de act ¸iuni
•Pl˘ at ¸i pentru achizitionarea de imobiliz˘ ari corporale
•ˆIncas˘ ari din vˆ anzarea de imobiliz˘ ari corporale
•Dobˆ anzi ˆ ıncasate
•Dividende ˆ ıncasate
Fluxurile care rezult˘ a din activit˘ at ¸i de investit ¸ii indic˘ a ˆ ın ce m˘ asur˘ a
pl˘ at ¸ile au fost efectuate pentru achizit ¸ionarea de active destinate s˘ a
genereze venituri ¸ si ﬂuxuri de trezorerie viitoare. Fluxurile de trezorerie
ale activit˘ at ¸ilor de investit ¸ii ofer˘ a informat ¸ii privind maniera ˆ ın care
ˆ ıntreprinderea ˆ ı¸ si asigur˘ a perenitatea ¸ si cre¸ sterea.
Fluxurile de numerar din activitatea de ﬁnant ¸are cuprind:

Capitolul 7. Tablourile de ﬁnant ¸are 114
•ˆIncas˘ ari din emisiunea de act ¸iuni;
•ˆIncas˘ ari din ˆ ımprumuturi pe termen lung;
•Plata datoriilor aferente leasing-ului ﬁnanciar;
•Dividende pl˘ atite.
Activit˘ at ¸ile de ﬁnant ¸are sunt acele activit˘ at ¸i care antreneaz˘ a
schimb˘ ari ˆ ın m˘ arimea ¸ si structura capitalurilor proprii ¸ si a capitalurilor
ˆ ımprumutate ale ˆ ıntreprinderii. Prezentarea separat˘ a a acestor ﬂuxuri
ˆ ın tabloul de trezorerie este dat˘ a de posibilitatea utiliz˘ arii lor ˆ ın previz-
iunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din fondurile
(capitalurile) viitoare.
Prin aplicarea metodei indirecte rezultatul este acela¸ si, ceea ce difer˘ a
este modalitatea de analiz˘ a ¸ si determinare a ﬂuxurilor de trezorerie din
activitatea de exploatare. Astfel, ˆ ın loc s˘ a se adune toate intr˘ arile de
numerar din activitatea de exploatare, din care s˘ a se scad˘ a toate pl˘ at ¸ile
din exploatare, se porne¸ ste de la rezultatul net la care se adun˘ a ajust˘ arile
pentru elementele nemonetare ¸ si alte elemente incluse la activit˘ at ¸ile de
investit ¸ii sau de ﬁnant ¸are, ¸ si se scad modiﬁc˘ arile pe parcursul perioadei
ale capitalului circulant.
Practicarea unei contabilit˘ at ¸i de angajamente, precum ¸ si luarea ˆ ın
calculul proﬁtului ˆ ıntreprinderii a unor elemente de venituri ¸ si cheltuieli
nemonetare (care nu presupun intr˘ ari sau ie¸ siri de numerar din trezoreria
ˆ ıntreprinderii) adˆ ancesc diferent ¸a dintre m˘ arimea rezultatului realizat ¸ si
cea a numerarului din trezoreria societ˘ at ¸ii comerciale. Astfel, principalele
ajust˘ ari sunt:
•eliminarea efectelor contabilit˘ at ¸ii de angajamente prin luarea ˆ ın cal-
cul a variat ¸iei capitalului de lucru net. ˆIn acest sens, din rezultatul
exercit ¸iului vor ﬁ sc˘ azute variat ¸ia elementelor de stoc (sold ﬁnal-sold
init ¸ial) respectiv variat ¸ia creant ¸elor (sold ﬁnal-sold init ¸ial) ¸ si se va
ad˘ auga variat ¸ia datoriilor (sold ﬁnal-sold init ¸ial);
•eliminarea elementelor de venituri ¸ si cheltuieli nemonetare (amor-
tiz˘ arile ¸ si provizioanele constituite sau reluate pe venituri) prin
adunarea cheltuielilor calculate cu amortizarea ¸ si provizioanele
constituite ¸ si sc˘ aderea veniturilor din reluarea provizioanelor –
ceea ce este echivalent cu adunarea valorii tuturor rubricilor de

115 7.3. Tabloul de trezorerie
ajust˘ ari (este vorba despre ”Ajustarea valorii imobiliz˘ arilor cor-
porale ¸ si necorporale”,”Ajustarea activelor circulante”, ”Ajust˘ ari
privind provizioanele pentru riscuri ¸ si cheltuieli”, ”Ajustarea val-
orii imobiliz˘ arilor ﬁnanciare ¸ si a investit ¸iilor ﬁnanciare det ¸inute ca
active circulante”) din cadrul noului format al Contului de proﬁt ¸ si
pierdere;
•eliminarea elementelor de venituri ¸ si cheltuieli care nu sunt legate
de activitatea de exploatare a intreprinderii. De¸ si pare mai diﬁcil de
aplicat, metoda indirect˘ a cˆ a¸ stig˘ a teren ˆ ın fat ¸a celei directe, poate ¸ si
datorit˘ a faptului c˘ a are o logic˘ a de calcul mai apropiat˘ a de forma
raport˘ arilor contabile.
De¸ si pare mai diﬁcil de aplicat, metoda indirect˘ a cˆ a¸ stig˘ a teren ˆ ın
fat ¸a celei directe, poate ¸ si datorit˘ a faptului c˘ a are o logic˘ a de calcul mai
apropiat˘ a de forma raport˘ arilor contabile. ˆIn acest sens au fost dezvoltate
formule mai simpliﬁcate de calcul, ce pot ﬁ aplicate mai ales atunci cˆ and
structura Bilant ¸ului ¸ si Contului de proﬁt ¸ si pierdere nu este foarte dez-
voltat˘ a.
7.3.3. Limitele tabloului ﬂuxurilor de trezorerie
De¸ si considerat net superior tabloului de utiliz˘ ari ¸ si resurse, tabloul
ﬂuxurilor de trezorerie nu a sc˘ apat criticilor. Limitele sale vizeaz˘ a, cu
predilect ¸ie urm˘ atoarele aspecte:
•deﬁnirea ¸ si rolul trezoreriei;
•cont ¸inutul funct ¸iei de exploatare ¸ si modul de calcul al ﬂuxurilor care
ˆ ıi sunt asociate;
•evaluarea performant ¸elor, prin ﬂuxurile de trezorerie;
•insuﬁcient ¸a sa ˆ ın aprecierea evolut ¸iei situat ¸iei ﬁnanciare a unei
ˆ ıntreprinderi;
ˆIn modelul prezentat al tabloului de trezorerie deﬁnit ¸ia ¸ si rolul tre-
zoreriei au fost criticate, deoarece aceasta este considerat˘ a un sold rezid-
ual, o variabil˘ a dependent˘ a de operat ¸iile de exploatare, investit ¸ii ¸ si de
ﬁnant ¸are. Nu exist˘ a o deﬁnit ¸ie precis˘ a a funct ¸iei de exploatare. Clasi-
ﬁcarea ﬂuxurilor care o compun este inﬂuent ¸at˘ a de o logic˘ a contabil˘ a,

Capitolul 7. Tablourile de ﬁnant ¸are 116
ˆ ın conformitate cu care ﬂuxul net de trezorerie din exploatare trebuie s˘ a
reﬂecte efectele operat ¸ilor care particip˘ a la formarea rezultatului, asupra
trezoreriei. De aici ¸ si limita c˘ a, ˆ ın funct ¸ia de exploatare, sunt incluse, ¸ si
cheltuielile ﬁnanciare a c˘ aror m˘ arime ¸ si evolut ¸ie depind de politica ﬁnan-
ciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. Acest fapt limiteaz˘ a utilitatea ﬂuxului de trezorerie
din exploatare ˆ ın diagnosticul ﬁnanciar.
Includerea dobˆ anzilor pl˘ atite deˆ ıntreprinderiˆ ın funct ¸ia de exploatare
d˘ a na¸ stere, la numeroase polemici. Este cunoscut c˘ a, pe plan ﬁnanciar
dobˆ anzile constituie remunerarea creditorilor, a¸ sa dup˘ a cum dividendele
reprezint˘ a remunerarea act ¸ionarilor. De aici rezult˘ a c˘ a att dobˆ anzile cˆ at
¸ si dividendele v˘ arsate ar trebui s˘ a ﬁe incluse ˆ ın funct ¸ia de ﬁnant ¸are. Un
astfel de tratament unic ar permite s˘ a se evite disocierea dobˆ anzilor de
variat ¸ia capitalurilor ˆ ımprumutate, fapt ce ar permite s˘ a se aprecieze ˆ ın
mod direct adev˘ aratul rol al creditorilor ˆ ın ﬁnant ¸area cre¸ sterii. Se ¸ stie
c˘ a nu pot ﬁ identiﬁcate toate ﬂuxurile de trezorerie care stau la originea
exploat˘ arii. Cu atˆ at mai mult, recursul la metoda indirect˘ a, ˆ ımpiedic˘ a
orice clasiﬁcare a ﬂuxurilor pe baza naturii activit˘ at ¸ii. Ori, se ¸ stie c˘ a
aceast˘ a metod˘ a este cel mai des utilizat˘ a de ˆ ıntreprinderi, din motive
legate de organizarea sistemului de informare contabil˘ a.
Cˆ at prive¸ ste aprecierea performant ¸elor ˆ ıntreprinderii, cu ajutorul
tabloului ﬂuxurilor de trezorerie din exploatare, aceasta nu poate s˘ a aib˘ a
o valoare operat ¸ional˘ a decˆ at pe perioadele medii ¸ si lungi. Volatilitatea
ﬂuxurilor de trezorerie interzice utilizarea lor ca indicator al performant ¸ei
pe perioade scurte. Limitele tabloului ﬂuxurilor de trezorerie sunt date ¸ si
de m˘ asura ˆ ın care acesta permite aprecierea evolut ¸iei situat ¸iei ﬁnanciare
a unei ˆ ıntreprinderi. Ori este cunoscut c˘ a, prin acest tablou nu sunt luate
ˆ ın considerat ¸ie o serie de operat ¸ii care nu au o incident ¸˘ a asupra struc-
turii capitalurilor ¸ si angajamentelor ˆ ıntreprinderii, dar care au o inﬂuent ¸˘ a
direct˘ a asupra trezoreriei. Astfel de operat ¸ii, ˆ ın special cele care sunt in-
cluse ˆ ın categoria angajamentelor ﬁnanciare ˆ ın afara bilant ¸ului tind s˘ a se
prolifereze sub inﬂuent ¸a dezvolt˘ arii tehnicilor de inginerie ﬁnanciar˘ a.

Capitolul 8
Analiza activit˘ at ¸ii ﬁrmei
8.1. Viteza de rotat ¸ie a capitalurilor prin
cifra de afaceri
ˆIn permanent ¸˘ a ˆ ıntreprinderea este str˘ ab˘ atut˘ a de numeroase ﬂuxuri
ﬁnanciare care determin˘ a modiﬁcarea structurilor ei patrimoniale. Astfel
trecerea ˆ ıntreprinderii de la o stare patrimonial˘ a init ¸ial˘ a la o alt˘ a stare
patrimonial˘ a se face prin procese ﬁnanciare succesive.
Pe de o parte :
•se aloc˘ a fonduri b˘ ane¸ sti ˆ ın procese productive (achizit ¸ii de active,
de materii prime, materiale, combustibil, m˘ arfuri, etc.)
•se achit˘ a obligat ¸ii b˘ ane¸ sti (achit˘ ari de furnizori, salarii, impozite,
taxe, ramburs˘ ari de credite)
Pe de alt˘ a parte:
•se recupereaz˘ a aceste fonduri din ˆ ıncasarea vˆ anz˘ arilor sau din surse
ˆ ımprumutate.
Aceste procese sincrone de mobilizare ¸ si alocare de fonduri, de
ˆ ıncasare a creant ¸elor ¸ si de plat˘ a a datoriilor exprim˘ a manifestarea di-
namic˘ a a echilibrului ﬁnanciar al ˆ ıntreprinderii. Cel mai sigur echilibru
ﬁnanciar este cel care se realizeaz˘ a pe seama ˆ ıncas˘ arilor din vˆ anz˘ arile pro-
prii. ˆIn aceste ˆ ıncas˘ ari se reg˘ asesc toate posibilit˘ at ¸ile de acoperire a chel-
tuielilor de fabricat ¸ie, de reˆ ınnoire a ma¸ sinilor ¸ si utilajelor, de rambursare
a creditelor ¸ si de acoperire a altor nevoi de dezvoltare ¸ si stimulare.
117

Capitolul 8. Analiza activit˘ at ¸ii ﬁrmei 118
Cifra de afaceri ˆ ıncorporeaz˘ a componentele valorice necesare pentru
acoperirea tuturor destinat ¸iilor ment ¸ionate, ceea ce conduce spre o nou˘ a
stare patrimonial˘ a a ˆ ıntreprinderii. Drept urmare, ﬁecare element de ac-
tiv este reˆ ınnoit ˆ ıntr-un anumit timp prin cifra de afaceri .Totodat˘ a ﬁecare
datorie este achitabil˘ a ˆ ıntr-un interval de timp speciﬁc prin componenta
valoric˘ a corespunz˘ atoare din cifra de afaceri. Ace¸ sti timpi necesari pen-
tru reˆ ınnoirea activelor ¸ si pentru plata datoriilor sunt numit ¸i durate de
rotat ¸ie ale capitalurilor pe seama cifrei de afaceri (lunar˘ a, semes-
trial˘ a sau anual˘ a).
Starea patrimoniala ﬁnal˘ a este deci o rezultant˘ a a aloc˘ arii succesive
a unor p˘ art ¸i corespunz˘ atoare din cifra de afaceri pentru plata datoriilor
¸ si pentru reˆ ınnoirea activelor. Aceast˘ a constatare este foarte important˘ a
pentru previziunea ﬁnanciar˘ a pe termen scurt ¸ si mediu. Prin urmare, dac˘ a
nu au loc modiﬁc˘ ari sensibile ˆ ın condit ¸iile de exploatare ale ˆ ıntreprinderii,
se poate estima c˘ a o cre¸ stere a cifrei de afaceri se traduce sau se va traduce
ˆ ıntr-o stare patrimonial˘ a nou˘ a cu o cre¸ stere, ˆ ın aceea¸ si proport ¸ie, a imo-
biliz˘ arilor, a stocurilor, a creant ¸elor ¸ si a datoriilor ˆ ıntreprinderii. Acest
raport de proport ¸ionalitate presupune constant ¸a urm˘ atoarelor corelat ¸ii:
ACTIV E
CA=CONSTANT
DATORII
CA=CONSTANT
Exprimarea acestor raporturi s-ar face deci sub forma unor coeﬁcienti
abstract ¸i. Dar ele se pot prezenta ¸ si sub forma duratei (ˆ ın zile) de rotat ¸ie
a capitalurilor prin cifra de afaceri:
ACTIV E (DATORII )
CA·360zile
Acest raport arat˘ a num˘ arul de zile ˆ ın care cifra de afaceri reˆ ınnoie¸ ste
activele sau achit˘ a datoriile. Se porne¸ ste de la urm˘ atoarea regul˘ a de trei
simpl˘ a: dac˘ a cifra de afaceri este realizat˘ a ˆ ın 360 de zile, atunci reˆ ınnoirea
activelor sau plata datoriilor se va face ˆ ıntr-un num˘ ar X zile, de unde X
este dat de urm˘ atoarea formul˘ a:
X=ACTIV E (DATORII )
CA·360zile
ˆIn acest fel se pot calcula durate de rotat ¸ie pentru ﬁecare element
de activ sau pasiv din bilant ¸ul unei ˆ ıntreprinderi. Mai putem spune c˘ a

119 8.2. Calculul ratelor de rotat ¸ie
aceste rapoarte arat˘ a durata ˆ ın zile ˆ ın care postul analizat de activ sau
de pasiv se transform˘ a ˆ ın lichidit˘ at ¸i. Rata de rotat ¸ie a capitalurilor prin
cifra de afaceri mai poate ﬁ exprimat˘ a ¸ si ca num˘ ar de rotat ¸ii prin cifra
de afaceri. Num˘ arul de rotat ¸ii prin cifra de afaceri se calculeaz˘ a conform
relat ¸iei urm˘ atoare:
Nr.rotat ¸ii =CA
ACTIV E (DATORII )
Acest indicator exprim˘ a de cˆ ate ori un element de activ sau de pasiv
se transform˘ a ˆ ın lichidit˘ at ¸i pe parcursul perioadei de gestiune analizate.
Indicatorii au preponderent un caracter teoretic, ˆ ıntrucˆ at pornesc de la
presupunerea c˘ a ˆ ıntreaga cifr˘ a de afaceri va ﬁ folosit˘ a pentru reˆ ınnoirea
unui element de activ sau rambursarea unei datorii. Folosirea lor este
util˘ a mai ales ˆ ın comparat ¸ie cu indicatorii medii din sectorul de activitate
respectiv sau cu cei caracteristici ﬁrmelor concurente.
8.2. Calculul ratelor de rotat ¸ie
Ratele de rotat ¸ie (exprimate ﬁe sub form˘ a de durate de rotat ¸ie, ﬁe
ca num˘ ar de rotat ¸ii ) pot ﬁ calculate pentru toate elementele de activ
sau pasiv ale ﬁrmei, dar se poate constata c˘ a, pentru anumite posturi de
bilant ¸, calculul lor nu are cont ¸inut economic:
•pentru disponibilit˘ at ¸ile ˆ ın cas˘ a ¸ si banc˘ a, indicatorii ar ar˘ ata ˆ ın ce
perioad˘ a de timp se transform˘ a ˆ ın lichidit˘ at ¸i, respectiv de cˆ ate ori
ˆ ıntr-un an. Ori ele aﬂˆ andu-se sub form˘ a de bani nu se pun probleme
reˆ ınnoirii lor, lichidit˘ at ¸ii lor.
•pentru capitalul propriu, ratele ar indica ˆ ın cˆ at timp ar putea ﬁ el
rambursat, respectiv de cˆ ate ori ˆ ıntr-un an ar putea ﬁ rambursat pe
baza cifrei de afaceri. Dup˘ a cum se ¸ stie capitalul propriu nu este
exigibil, deci nu se pune problema ramburs˘ arii lui decˆ at ˆ ın cazul
lichid˘ arii ﬁrmei.
Valorile elementelor de activ sau pasiv folosite la calculul ratelor sunt
prezentate la nivelul valoricˆ ınregistrat la momentul raport˘ arilor contabile.
Din acest motiv, dimensiunea ˆ ınregistrat˘ a ˆ ın bilant ¸ nu reﬂect˘ a situat ¸ia
caracteristic˘ a ﬁrmei pentru ˆ ıntreaga perioad˘ a. ˆIn aceste condit ¸ii este re-
comandat˘ a utilizarea unei valori medii ponderate ˆ ın funct ¸ie de perioada

Capitolul 8. Analiza activit˘ at ¸ii ﬁrmei 120
ˆ ın care dimensiunea unui anumit indicator s-a situat la un anumit nivel.
Principalele rate de rotat ¸ie utilizate ˆ ın analiza ﬁnanciar˘ a sunt cele referi-
toare la activele imobilizate, la stocuri, creant ¸e ¸ si furnizori.
1.Rata de rotat ¸ie a activelor imobilizat e se poate calcula con-
form urm˘ atoarelor formule:
Durata de rot.a activelor imobil. =Active imobilizate
Cifra de afaceri·360
Nr.de rotat ¸ii =Cifra de afaceri
Active imobilizate·360
Aceste rate evident ¸iaz˘ a eﬁcient ¸a utiliz˘ arii activelor imobilizate. O
valoare ridicat˘ a a num˘ arului de rotat ¸ii, respectiv o durat˘ a redus˘ a de rotat ¸ie
a activelor imobilizate, exprim˘ a capacitatea ﬁrmei de a genera o cifr˘ a de
afaceri de dimensiune corespunz˘ atoare, ˆ ın condit ¸iile utiliz˘ arii unui nivel
al activelor imobilizate dimensionate la nivelul minim necesar. Ratele
de rotat ¸ie a activelor imobilizate evalueaz˘ a eﬁcacitatea managementului
activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de
o anumit˘ a cantitate de active imobilizate.
2.Rata de rotat ¸ie a stocurilor constituie unul din cei mai relevant ¸i
indicatori ce caracterizeaz˘ a activitatea ˆ ıntreprinderii ¸ si se calculeaz˘ a pe
baza urm˘ atoarelor formule:
Durata de rot.a stocurilor =Stocuri
Cifra de afaceri·360
Nr.de rotat ¸ii =Cifra de afaceri
Stocuri·360
ˆIn condit ¸iile desf˘ a¸ sur˘ arii unei activit˘ at ¸i eﬁciente, este recomandabil
ca durata de rotat ¸ie a stocurilor s˘ a ﬁe limitat˘ a la nivelul duratei normale
de rotat ¸iei a ciclului de exploatare. Aceasta reprezint˘ a o durat˘ a normal˘ a
cumulat˘ a a perioadelor de stocare a materiilor prime ¸ si materialelor nece-
sare, a perioadei ciclului de product ¸ie ¸ si a perioadei de formare a loturilor
de produse ﬁnite ce trebuie livrate client ¸ilor. Pentru a detalia analiza se
poate trece la calculul ratelor pentru ﬁecare categorie de stocuri ˆ ın parte.
3.Rata de rotat ¸ie a soldului-client ¸i constituie un indicator rele-
vant pentru ﬁrmele ce realizeaz˘ a vˆ anz˘ ari pe credit comercial. Se vor folosi
urm˘ atoarele formule de calcul:

1218.3. Vitezele de rotat ¸ie prin elementele componente ale cifrei
de afaceri
Durata de rot.a client ¸ilor =Client ¸i
Cifra de afaceri·360
Nr.de rotat ¸ii =Cifra de afaceri
Client ¸i·360
Cu ajutorul acestui indicator se poate aprecia durata medie de
ˆ ıncasare a creant ¸elor, ¸ si astfel se poate aprecia eﬁcient ¸a serviciului de
colectare a creant ¸elor.
4. Rata de rotat ¸ie a soldului – furnizori se calculeaz˘ a dup˘ a formulele:
Durata de rot.a furnizorilor =Furnizori
Cifra de afaceri·360
Nr.de rotat ¸ii =Cifra de afaceri
Furnizori·360
Durata de rotat ¸ie a soldului furnizori exprim˘ a durata medie de
achitare a acestora. Spre deosebire de ratele calculate pentru elementele
de activ, ˆ ın acest caz o durat˘ a de rotat ¸ie mai ˆ ındelungat˘ a este mai avan-
tajoas˘ a pentru ﬁrm˘ a, semniﬁcˆ and obt ¸inerea unor termene de plat˘ a avan-
tajoase (cu condit ¸ia s˘ a nu rezulte din nerespectarea termenelor de plat˘ a).
O mai bun˘ a interpretare a ratelor se obt ¸ine din compararea lor. Astfel
trebuie urm˘ arite urm˘ atoarele corelat ¸ii:
•durata de rotat ¸ie a furnizorilor >durata de rotat ¸ie a stocurilor.
Dac˘ a aceast˘ a corelat ¸ie este respectat˘ a, ˆ ınseamn˘ a c˘ a ˆ ıntregul ciclu de
exploatare este ﬁnant ¸at pe seama resurselor atrase temporar de la
furnizori;
•durata de rotat ¸ie a furnizorilor >durata de rotat ¸ie a creant ¸elor
fat ¸˘ a de client ¸i. Termenele de plat˘ a negociate cu furnizorii reprezint˘ a
diferent ¸e favorabile de pl˘ at ¸i, ˆ ın timp ce creditele acordate client ¸ilor
reprezint˘ a diferent ¸e nefavorabile de pl˘ at ¸i. Dac˘ a inegalitatea este
respectat˘ a, ˆ ıntreprinderea va beneﬁcia de un excedent ﬁnanciar.
8.3. Vitezele de rotat ¸ie prin elementele com-
ponente ale cifrei de afaceri
Ratele de rotat ¸ie prin intermediul cifrei de afaceri sunt u¸ sor de cal-
culat ¸ si interpretat. Dezavantajul folosirii lor provine din faptul c˘ a ele

Capitolul 8. Analiza activit˘ at ¸ii ﬁrmei 122
pornesc de la ni¸ ste premize superﬁciale. Astfel ele pornesc de la consid-
erentul c˘ a ˆ ıntreaga cifr˘ a de afaceri a unei ˆ ıntreprinderi este folosit˘ a pen-
tru reˆ ınnoirea unui activ sau achitarea unei datorii. Orice ˆ ıntreprindere
folose¸ ste cifra de afaceri pentru acoperirea unui num˘ ar semniﬁcativ de
destinat ¸ii. Astfel numai o anumit˘ a component˘ a a cifrei de afaceri este
folosit˘ a pentru reˆ ınnoirea ﬁec˘ arui element de active sau pentru achitarea
unui element de datorie. Pornind de la aceast˘ a logic˘ a, se pot calcula rate
speciﬁce pentru ﬁecare element de activ sau datorie. Ratele de rotat ¸ie
vor putea ﬁ astfel descompuse ˆ ın rate de rotat ¸ie prin elementele speci-
ﬁce componente ale activelor, respectiv ale datoriilor ¸ si ˆ ın componentele
valorice ale cifrei de afaceri. Se obt ¸in astfel durate de rotatie speciﬁce
pentru ﬁecare element de activ, respectiv de datorie, ˆ ın raport cu partea
corespunz˘ atoare din cifra de afaceri:
R=Componenta valoric˘ a ˆ ın cifra de afaceri
Elementul de activ(datorie)·360
/bracehtipupleft /bracehtipdownright/bracehtipdownleft /bracehtipupright·Elementul de activ(datorie)
Cifra de afaceri/bracehtipupleft /bracehtipdownright/bracehtipdownleft /bracehtipupright
Prima rat˘ a raporteaz˘ a ﬁecare element de activ sau datorie la com-
ponenta lui speciﬁc˘ a din cifra de afaceri: imobiliz˘ arile corporale la amor-
tiz˘ ari, stocurile de materii prime la consumurile de la tert ¸i, soldul client ¸ilor
la cifra vˆ anz˘ arilor etc. Aceast˘ a rat˘ a, ponderat˘ a cu 360, conduce la deter-
minarea duratei de rotat ¸ie a posturilor din bilant ¸ ˆ ın raport cu cifra de
afaceri. Se poate calcula astfel: durata de amortizare a imobiliz˘ arilor, du-
rata de rotat ¸ie a stocurilor materiale, durata de achitare a furnizorilor,etc.
A doua rat˘ a exprim˘ a ponderea ﬁecarui element din cifra de afaceri
asociat˘ a posturilor din bilant ¸ fat ¸˘ a de cifra de afaceri total˘ a. Ea se nume¸ ste,
de aceea, rat˘ a de structur˘ a sau coeﬁcient de pondere c˘ aci aceasta indic˘ a
structura costurilor ˆ ıntreprinderii. Pentru identiﬁcarea elementelor com-
ponente ale cifrei de afaceri corespunz˘ atoare ﬁec˘ arui element bilant ¸ier este
util de urm˘ arit structura costurilor de achizit ¸ionare, de prelucrare sau de
livrare a elementelor de activ, a ciclurilor de product ¸ie la care elemen-
tul respectiv de activ particip˘ a, iar pentru cele de pasiv – modalitatea de
recuperare a fondurilor investite.

1238.4. Utilitatea indicatorilor exprimat ¸i sub form˘ a de rate de
rotat ¸ie
8.4. Utilitatea indicatorilor exprimat ¸i sub
form˘ a de rate de rotat ¸ie
8.4.1. Ratele de rotat ¸ie – instrument de analiz˘ a al
managementului ﬁnanciar
Sistemul de indicatori exprimat ¸i ˆ ın num˘ ar de zile (pe care ˆ ıl denumim
sistem de rate cinetice) prezint˘ a numeroase avantaje fat ¸˘ a de indicatorii
exprimat ¸i ˆ ın m˘ arimi absolute sau ˆ ın m˘ arimi relative.
ˆIn primul rˆ and pentru c˘ a indicatorii ﬁnanciari ˆ ın m˘ arimi absolute
au o putere informativ˘ a redus˘ a ca urmare a comparabilit˘ at ¸ii reduse cu
nivelurile realizate de alte ˆ ıntreprinderii. Comparat ¸ia dintre activele, da-
toriile sau cifra de afaceri ale unei ˆ ıntreprinderi alimentare cu cele ale
uneia constructoare de ma¸ sini nu serve¸ ste unei analize pertinente.
ˆIn al doilea rˆ and , indicatorii ﬁnanciari ˆ ın m˘ arimi relative au o put-
ere informativ˘ a mai mare prin cre¸ sterea gradului de comparabilitate, dar
ˆ ın cont ¸inut r˘ amˆ an totu¸ si ni¸ ste m˘ arimi abstracte care nu pot ﬁ redate ˆ ın
termeni concret ¸i ai realit˘ at ¸ii economice. Ratele cinetice au o putere infor-
mativ˘ a superioar˘ a atˆ at prin gradul ridicat de comparabilitate cˆ at ¸ si prin
exprimarea lor sub forma de m˘ arimi concrete: durata amortiz˘ arii, durata
de ˆ ıncasare a client ¸ilor, durata pl˘ at ¸ii furnizorilor,etc. Aceast˘ a exprimare
a lor (ˆ ın m˘ arimi concrete) fac ca ele s˘ a ﬁe relevante ¸ si pentru utilizatorii
f˘ ar˘ a preg˘ atire ﬁnanciar˘ a. Astfel ¸ si managerilor ”non-ﬁnanciari”, le vor ﬁ
utile ˆ ın vederea aprecierii activit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii. Ratele cinetice con-
stituie un instrument util pentru aprecierea nivelului de performant ¸˘ a al
managementului ﬁrmei. Dup˘ a ce se apreciaz˘ a nivelul de performant ¸˘ a, tot
pe baza ratelor de rotat ¸ie se pot oferi ¸ si solut ¸ii pentru ˆ ımbun˘ at˘ at ¸irea aces-
tuia. Foarte u¸ sor pot ﬁ identiﬁcate ratele necorespunz˘ atoare ¸ si se poate
trece la ˆ ımbun˘ at˘ at ¸irea acestora.
8.4.2. Previzionarea structurii activului ¸ si pasivului
Ratele cinetice se obt ¸in prin ˆ ınmult ¸irea duratei rotat ¸iei ﬁec˘ arui post
de bilant ¸ cu coeﬁcientul de pondere corespunz˘ ator. Ansamblul corelat al
tuturor ratelor cinetice formeaz˘ a un sistem de indicatori ﬁnanciari dinam-
ici prin care se surprinde foarte bine echilibrul ﬁnanciar al ˆ ıntreprinderii.
Relevant ¸a acestor indicatoriˆ ıi recomand˘ a pentru calculele de previziune ﬁ-

Capitolul 8. Analiza activit˘ at ¸ii ﬁrmei 124
nanciar˘ a ˆ ın condit ¸ii de stabilitate economic˘ a a ˆ ıntreprinderii. Practic, prin
intermediul acestor indicatori se poate realiza previzionarea necesit˘ at ¸ilor
de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare pentru perioada viitoare, precum ¸ si
a unei p˘ art ¸i a resurselor de ﬁnant ¸are a acestora.
Pe baza unor studii de marketing, se poate previziona cifra de afaceri
a ˆ ıntreprinderii. ˆIn condit ¸iile ˆ ın care duratele de rotat ¸ie ale elementelor
de activ sau de pasiv se ment ¸in la nivelul ˆ ınregistrat ˆ ın exercit ¸iul anterior
(nu se prevede modiﬁcarea termenelor de plat˘ a obt ¸inute de la furnizori,
nici a celor acordate client ¸ilor, nu se accelereaz˘ a rotat ¸ia stocurilor, nu vor
trebui pl˘ atite mai repede creditele, etc.) ﬁecare post bilant ¸ier se poate
dimensiona conform urm˘ atoarei relat ¸ii de calcul:
Elementul de activ(pasiv) =Durata de rotat ¸ie ·Cifra de afaceri
360
Durata de rotat ¸ie cuprins˘ a la num˘ ar˘ ator, va ﬁ durata de rotat ¸ie din
perioada precedent˘ a pentru ﬁecare element de activ sau pasiv, iar cifra de
afaceri va ﬁ cea prognozat˘ a pentru perioada viitoare.
ˆIn cazul ˆ ın care ˆ ın exercit ¸iul precedent s-a constatat c˘ a sunt nece-
sare ˆ ımbun˘ at˘ at ¸iri ale rotat ¸iei diferitelor elemente, care pot ﬁ realizate ˆ ın
exercit ¸iul viitor (accelerarea ˆ ıncas˘ arii client ¸ilor, ˆ ıncetinirea pl˘ at ¸i furnizo-
rilor, accelerarea duratei de rotat ¸ie a stocurilor, etc.), durata de rotat ¸ie
luat˘ a ˆ ın calculul num˘ ar˘ atorului va ﬁ corectat˘ a cu ace¸ sti coeﬁcient ¸i de ac-
celerare sau ˆ ıncetinire.
Ca regul˘ a se poate observa c˘ a trebuie s˘ a se ˆ ıncerce:
1. accelerarea duratei de rotat ¸ie a elementelor de activ;
2. ˆ ıncetinirea duratei de rotat ¸ie a elementelor de pasiv.
8.4.3. Metoda normativ˘ a de previziune a echilibrului
ﬁnanciar
Dac˘ a pe baza duratelor de rotat ¸ie se pot prognoza activele ¸ si fon-
durile lor de ﬁnant ¸are, ˆ ınseamn˘ a c˘ a ˆ ın continuare vor putea ﬁ prognozat ¸i
indicatorii echilibrului ﬁnanciar. Pornind de la proport ¸ionalitatea dintre
cre¸ sterea cifrei de afaceri ¸ si cei doi termeni ai echilibrului ﬁnanciar (ac-
tive ¸ si datorii), metoda normativ˘ a folose¸ ste acest sistem de rate cinetice
pentru a stabilii:

1258.4. Utilitatea indicatorilor exprimat ¸i sub form˘ a de rate de
rotat ¸ie
1. structura normativ˘ a (de obt ¸inut ˆ ın mod normal) a echilibrului ﬁ-
nanciar la o cifra de afaceri previzionat˘ a (prin studii de marketing)
pentru exercit ¸iul urm˘ ator;
2. modiﬁc˘ arile ˆ ın cifra de afaceri ca urmare a modiﬁc˘ arii duratei sto-
cajului, a duratei de ˆ ıncasare a client ¸ilor, a duratei de plat˘ a a furni-
zorilor etc. sau ca urmare a modiﬁc˘ arii structurii costurilor aferente
vˆ anz˘ arilor;
3. cifra de afaceri obtenabil˘ a la un capital social dat sau prev˘ azut s˘ a
creasc˘ a ˆ ın exercit ¸iul urm˘ ator.
Metoda face apel la posturile din bilant ¸ la ˆ ıncheierea exercit ¸iului,
ceea ce determin˘ a unele limite ca urmare a caracterului static al situat ¸iei
patrimoniale luat˘ a ca baz˘ a de referint ¸˘ a. Pentru a evita acest inconvenient
se pot face urm˘ atoarele ajust˘ ari:
•se vor folosi posturile de bilant ¸ la m˘ arimile medii ale soldurilor
ˆ ınregistrate la ˆ ınceputul ¸ si la sfˆ ar¸ situl exercit ¸iului;
•se va folosi o structura medie a cifrei de afaceri care s˘ a caracterizeze
ˆ ıntreprinderea pe mai multe exercit ¸ii.
– -se va folosi o structura medie a cifrei de afaceri care s˘ a caracterizeze
ˆ ıntreprinderea pe mai multe exercit ¸ii. ˆIn acest fel se elimin˘ a caracterul
limitat al ratelor fundamentate pe o situat ¸ie bilant ¸ier˘ a la un moment dat,
iar calculele de previziune devin mult mai realiste.
Metoda normativ˘ a permite efectuarea diferitelor simul˘ ari ale
corelat ¸iei ”cifra de afaceri-echilibru ﬁnanciar” din care se pot trage con-
cluzii pentru politica ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. De asemenea, metoda
permite compararea echilibrului ﬁnanciar al ˆ ıntreprinderilor de m˘ arimi
diferite, eliminˆ andu-se inﬂuent ¸a volumului speciﬁc de activitate.
8.4.4. Previziunea indicatorilor ﬁnanciari prin simu-
lare
Dinamica viet ¸ii economice a ˆ ıntreprinderii ¸ si/sau obiectivele conduc-
erii acesteia conduc adesea la modiﬁcarea duratelor de rotat ¸ie a capi-
talurilor ¸ si a structurii valorice a cifrei de afaceri. ˆIn aceste condit ¸ii, ratele
cinetice, ˆ ın formula lor analitic˘ a, devin instrumente deosebit de utile ˆ ın

Capitolul 8. Analiza activit˘ at ¸ii ﬁrmei 126
calculele de simulare a m˘ arimii indicatorilor ﬁnanciari ˆ ın diferitele ipoteze
ale rotat ¸iei capitalurilor ¸ si ale structurilor costurilor. Complexitatea cal-
culelor de simulare poate ﬁ u¸ sor dep˘ a¸ sit˘ a prin utilizarea calculatoarelor
¸ si a unor programe specializate. ˆIn fapt simularea poate avea ˆ ın vedere
ﬁecare durat˘ a de rotat ¸ie ¸ si ﬁecare rat˘ a de structur˘ a. Aceast˘ a metod˘ a per-
mite, de asemenea, mai buna previzionare a evolut ¸iei gestiunii fondului
de rulment.
Simularea echilibrului ﬁnanciar poate avea ca baz˘ a de fundamentare
calcule de previziune oferite de metoda analizei pragului de rentabilitate.
Aceasta ar da posibilitatea alegerii variantei de echilibru ﬁnanciar care
s˘ a conduc˘ a la obt ¸inerea unui proﬁt dorit. Totodat˘ a simularea echilibru-
lui ﬁnanciar permite previziuni pertinente pentru societ˘ at ¸ile comerciale ˆ ın
curs de constituire cu un proﬁl de activitate apropiat celorˆ ın funct ¸iune. ˆIn
scopul orient˘ arii politicii ﬁnanciare a societ˘ at ¸ilor comerciale, atˆ at ˆ ın faza
de constituire cˆ at ¸ si ˆ ın cea de funct ¸ionare, este util s˘ a se determine ¸ si s˘ a se
fac˘ a publice ratele cinetice medii caracteristice diferitelor ramuri ¸ si sub-
ramuri economice din t ¸ar˘ a (evident ˆ ın condit ¸ii de stabilitate economic˘ a).
Un astfel de studiu al B˘ ancii Frant ¸ei a permis, de exemplu, clasiﬁcarea
sectoarelor economice ˆ ın 4 grupe ˆ ın funct ¸ie de rata cinetic˘ a privind nevoia
de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare.

Capitolul 9
Decizii de repartizare a
proﬁtului
9.1. Politica de dividend
Decizia de repartizare a proﬁtului net este considerat˘ a de anumit ¸i
speciali¸ sti o tem˘ a marginalizat˘ a ˆ ın managementul ﬁnanciar, ﬁind a¸ sadar
tratat˘ a sumar. Uneori, datorit˘ a faptului c˘ a aceast˘ a decizie este luat˘ a de
act ¸ionari sau asociat ¸i, prin adunarea general˘ a, se poate considera c˘ a ea
nici nu trebuie s˘ a-i preocupe pe managerii ﬁnanciari, pentru c˘ a nu este la
latitudinea acestora s˘ a ia decizii legate de aceast˘ a problem˘ a. Realitatea
conﬁrm˘ a c˘ a, de multe ori, managerul are nu numai o putere de convin-
gere deosebit˘ a asupra unui num˘ ar semniﬁcativ de proprietari ci, mai ales
pentru ﬁrmele europene, el posed˘ a un procent semniﬁcativ din capitalul
ﬁrmei.
Concept ¸ia economi¸ stilor clasici era c˘ a proﬁtul se cuvine investitorului
de capital. Adam Smith, ˆ ın ”Avut ¸ia nat ¸iunilor” ˆ ın 1976, scria c˘ a valoarea
a fost creat˘ a cu concursul a trei factori – munca, natura ¸ si capitalul – iar
ﬁecare dintre ace¸ stia este ˆ ındrept˘ at ¸it s˘ a primeasc˘ a o parte constitutiv˘ a a
acesteia, materializat˘ a ˆ ın salariu, rent˘ a ¸ si, respectiv, proﬁt (dividende).
Odat˘ a cu evolut ¸ia economiei apar tot mai mult ca destinat ¸ii ale proﬁtului
net nu numai dividendele, ci ¸ si rezervele ¸ si alte fonduri proprii, ce se con-
stituie ca amˆ an˘ ari ale recuper˘ arii sumelor investite init ¸ial, dar ¸ si elemente
ce remunereaz˘ a factorul munc˘ a ˆ ın teoriile clasice: participarea salariat ¸ilor
la proﬁt ¸ si cota de participare la proﬁt a managerului. Problema repar-
tiz˘ arii proﬁtului net ˆ ınceteaz˘ a astfel a mai reprezenta o problem˘ a minor˘ a
127

Capitolul 9. Decizii de repartizare a proﬁtului 128
ˆ ın ﬁnant ¸ele ˆ ıntreprinderii, c˘ ap˘ atˆ and tot mai mult caracterul unei decizii
fundamentale pentru viat ¸a ﬁrmei ¸ si complexitatea unei probleme diﬁcile
de politic˘ a ﬁnanciar˘ a.
Deciziile privind repartizarea proﬁtului net al ˆ ıntreprinderii deter-
min˘ a politica de dividend, avˆ and implicat ¸ii directe asupra autoﬁnant ¸˘ arii
¸ si remuner˘ arii capitalurilor proprii.
Politica de dividend reprezint˘ a ansamblul deciziilor ¸ si tehnicilor
folosite pentru determinarea nivelului dividendelor ce pot ﬁ distribuite
act ¸ionarilor. ˆIn cadrul acesteia, se pune problema de a opta ˆ ıntre dis-
tribuirea dividendelor sau reinvestirea unei p˘ art ¸i cˆ at mai mari din proﬁt,
de c˘ atre ﬁrma respectiv˘ a. Politica de dividend este inﬂuent ¸at˘ a de mai
mult ¸i factori incluzˆ and:
•oportunit˘ at ¸ile de investit ¸ii ale ﬁrmei;
•sursele alternative de capital;
•preferint ¸ele act ¸ionarilor ˆ ın ceea ce prive¸ ste un venit sigur ˆ ın prezent
sau unul ˆ ın viitor presupus mai mare.
ˆIntr-o societate pe act ¸iuni repartizarea proﬁtului net se face, ˆ ın prin-
cipal, pentru acoperirea nevoilor de dezvoltare ¸ si plata dividendelor. ˆIn
acela¸ si timp, fondatorii, administratorii ¸ si personalul societ˘ at ¸ii vor partic-
ipa la proﬁt numai dac˘ a aceasta se prevede ˆ ın mod expres ˆ ın contractul
de societate sau statut, ori se aprob˘ a de c˘ atre adunarea general˘ a extra-
ordinar˘ a. Distribuirea dividendelor priveaz˘ a ˆ ıntreprinderea de lichidit˘ at ¸i,
dar pe de alt˘ a parte, asigur˘ a un venit act ¸ionarilor determinˆ and cre¸ sterea
randamentului la plasamentul ﬁnanciar init ¸ial. Distribuirea are ca efect
opozit ¸ia dintre societate ca entitate economic˘ a ¸ si act ¸ionari a c˘ aror interes
nu se m˘ asoar˘ a dect ˆ ın termeni de plasament ﬁnanciar. Aceast˘ a opozit ¸ie
se estompeaz˘ a ˆ ın timp, pe m˘ asur˘ a ce acumularea devine surs˘ a de obt ¸inere
a proﬁtului pe termen lung.
De¸ si s-au realizat cercet˘ ari numeroase ˆ ın ceea ce prive¸ ste politica de
dividend, nu s-a ajuns la o solut ¸ie optim˘ a de aplicat de orice ˆ ıntreprindere;
mai degrab˘ a au putut ﬁ identiﬁcate trei curente principale:
•de neutralitate;
•de favorizare a repartiz˘ arii de dividende;
•de descurajare a distribuirii de dividende.

129 9.2. Neutralitatea politicii de dividend
9.2. Neutralitatea politicii de dividend
Teoria privind neutralitatea politicii de divident apare pentru prima
dat˘ a ˆ ın lucr˘ arile economi¸ stilor Meerton Miller ¸ si Franco Modigliani. Con-
form acestei teorii politica de dividend nu are nici o inﬂuent ¸˘ a asupra val-
orii ﬁrmei sau asupra costului capitalului, deci este irelevant˘ a. Valoarea
ﬁrmei se presupune a ﬁ determinat˘ a doar de m˘ arimea proﬁtului realizat
pe baza activelor sale, ¸ si nu de modalitatea ˆ ın care acesta este ˆ ımp˘ art ¸it.
Argumentat ¸ia celor doi profesori americani se bazeaz˘ a pe postulatul c˘ a
suma proﬁturilor reinvestite se va reˆ ıntoarce la act ¸ionari, ˆ ıntrucˆ at aceste
sume vor ﬁ utilizate la nivelul ﬁrmei numai pentru proiecte proﬁtabile, ˆ ın
interesul proprietarilor. Cu alte cuvinte, se respect˘ a, la nivelul ﬁrmei, fap-
tul c˘ a obiectivul major al ﬁnant ¸elor ﬁrmei ˆ ıl reprezint˘ a maximizarea averii
proprietarilor. ˆIn plus, necesit˘ at ¸ile de resurse ﬁnanciare pe termen scurt
pe care le pot manifesta act ¸ionarii ˆ ın anumite momente pot ﬁ acoperite
ˆ ın permanent ¸˘ a, la un pret ¸ just, prin vˆ anzarea propriilor act ¸iuni det ¸inute
pe piat ¸a de capital.
Miller ¸ si Modigliani presupun cazul a dou˘ a ﬁrme, identice din toate
punctele de vedere, cu except ¸ia dividendelor pl˘ atite ˆ ın perioada curent˘ a.
ˆIn ﬁnal se va observa c˘ a valoarea ﬁrmelor va ﬁ egal˘ a. ˆIn demonstrat ¸ia celor
doi autori se porne¸ ste de la ipoteza unui mediu ﬁnanciar ideal. Acesta
presupune urm˘ atoarele presupozit ¸ii:
•inexistent ¸a impozit˘ arii, atˆ at ˆ ın cazul rezultatului, cˆ at ¸ si ˆ ın cazul
plusvalorilor sau a dividendelor;
•ˆ ıntreprinderile au acces liber la piat ¸a ﬁnanciar˘ a;
•cre¸ sterile de capital se fac f˘ ar˘ a costuri ¸ si investitorii sunt de acord
s˘ a subscrie oricare ar ﬁ suma cerut˘ a;
•nexistent ¸a constrˆ aˆ agerilor juridice ˆ ın ceea ce prive¸ ste distribuirea
dividendelor; (se consider˘ a c˘ a ˆ ıntreprinderile sunt libere s˘ a distribuie
orice sum˘ a sub form˘ a de dividende);
•investitorii dispun de acelea¸ si informat ¸ii privind activitatea
ˆ ıntreprinderii ca ¸ si conduc˘ atorii acesteia, deci ˆ ıntlnim inexistent ¸a
asimetriei informat ¸ionale;

Capitolul 9. Decizii de repartizare a proﬁtului 130
•conduc˘ atorii ˆ ıntreprinderii ˆ ıncearc˘ a s˘ a maximizeze valoarea fon-
durilor proprii ale act ¸ionarilor;
•existent ¸a neutralit˘ at ¸iiˆ ıntre ﬁnant ¸area prin fonduri proprii ¸ si cea prin
ˆ ındatorare.
Dou˘ a ﬁrme identice, dar cu politici de dividend diferite, vor avea
aceea¸ si valoare deoarece:
•rata rentabilit˘ at ¸ii cerut˘ a de investitori (r) trebuie s˘ a ﬁe identic˘ a pen-
tru c˘ a ﬁrmele au acela¸ si risc;
•valoarea la ﬁnele perioadei, a celor dou˘ a ﬁrme depinde numai de
investit ¸iile realizate, de dividende ¸ si de cash-ﬂow-ul operat ¸ional, care
de asemenea sunt presupuse a ﬁ identice.
Avˆ and ˆ ın vedere c˘ a valoarea actual˘ a a celor dou˘ a ﬁrme este egal˘ a se
demonstreaz˘ a c˘ a politica de dividend este irelevant˘ a, deoarece nu afecteaz˘ a
averea act ¸ionarilor, binent ¸eles ˆ ın condit ¸iile ideale presupuse init ¸ial. Cheia
argumentului celor doi profesori americani este faptul c˘ a deciziile de
investit ¸ie sunt considerate total independente de politica de dividend:
ˆ ıntreprinderea poate pl˘ ati orice nivel al dividendelor f˘ ar˘ a a afecta po-
litica de investit ¸ii. Dac˘ a dividendele dep˘ a¸ sesc m˘ arimea diferent ¸ei dintre
cash-ﬂow ¸ si investit ¸ii, atunci resursele vor ﬁ procurate din vˆ anzarea de
noi act ¸iuni, considerate ca ﬁind o solut ¸ie de ﬁnant ¸are practic nelimitat˘ a.
De asemenea dorint ¸a ment ¸inerii unui anumit nivel al dividendelor nu va
afecta deloc decizia de investit ¸ie.
9.3. Teoria rezidual˘ a a dividendului
ˆIntr-un articol publicat ˆ ın anul 1996, J. E. Walter sust ¸inea c˘ a, ˆ ın
repartizarea proﬁtului, trebuie urm˘ arit˘ a realizarea cu prioritate a politi-
cilor de investit ¸ii ¸ si de ﬁnant ¸are, aﬁrmˆ andu-se astfel implicit c˘ a politica
de dividend nu este una major˘ a, ci una rezidual˘ a. Conform acestei teorii,
investitorii rat ¸ionali vor prefera s˘ a vad˘ a ﬁrma conservˆ andu-¸ si resursele
ﬁnanciare decˆ at s˘ a primeasc˘ a dividende, cu singura condit ¸ie ca rentabili-
tatea fondurilor astfel reinvestite s˘ a ﬁe superioar˘ a rentabilit˘ at ¸ii pe care ar
putea s˘ a o obt ¸in˘ a, pe cont propriu, din investit ¸ii de risc egal.

131 9.3. Teoria rezidual˘ a a dividendului
ˆIn practic˘ a, politica de dividend este foarte mult inﬂuent ¸at˘ a de opor-
tunit˘ at ¸ile de investit ¸ii ¸ si disponibilitatea fondurilor care ar putea ﬁnant ¸a
proiectele de investit ¸ii. Aceast˘ a teorie poart˘ a denumirea de politica rezid-
ual˘ a care presupune ca ﬁrmele s˘ a urmeze urm˘ atorii pa¸ si atunci cˆ and
urmeaz˘ a s˘ a decid˘ a politica de dividend ce urmeaz˘ a s˘ a o adopte:
•s˘ a-¸ si stabileasc˘ a proiectele de investit ¸ii viitoare;
•s˘ a determine sumele de capital necesare pentru ﬁnant ¸area acestor
proiecte;
•s˘ a foloseasc˘ a proﬁtul obt ¸inut pentru a ﬁnant ¸a aceste proiecte;
•s˘ a pl˘ ateasc˘ a dividende dac˘ a proﬁtul este mai mare decˆ at necesit˘ at ¸ile
de capital pentru investit ¸ii.
Politica rezidual˘ a are ca efect generarea unui ﬂux de dividende an-
uale ﬂuctuante, acestea ﬁind pl˘ atite numai dup˘ a satisfacerea ﬁnant ¸˘ arii
proiectelor de investit ¸ii, ˆ ın condit ¸iile p˘ astr˘ arii unui raport dorit ˆ ıntre da-
torii ¸ si capitaluri proprii. Practica evident ¸iaz˘ a c˘ a nu ˆ ıntotdeauna se poate
realiza o distribuire a dividendelor nule, piat ¸a ﬁnanciar˘ a react ¸ionˆ and un-
eori extrem de negativ la asemenea decizii. O ameliorare a acestei politici
ar constitui-o asigurarea unei limite minime (ˆ ın sum˘ a absolut˘ a) de repar-
tizare a dividendului.
Aplicarea acestei politici ar trebui condit ¸ionat˘ a de o nou˘ a limitare,
respectiv aceea ca ﬁrma s˘ a nu distribuie un dividend mai mic decˆ at cel din
anul anterior pentru c˘ a, altfel, sub efectul de semnalizare al dividendului,
s-ar considera c˘ a ﬁrma nu funct ¸ioneaz˘ a la fel de performant ca ˆ ın trecut.
Unica solut ¸ie viabil˘ a a aplic˘ arii modelului lui Walterˆ ın cazul unei societ˘ at ¸i
cotate la burs˘ a ar p˘ area c˘ a o reprezint˘ a aplicarea unei politici a dividen-
dului constant ¸ si repartizarea sumei r˘ amase pentru aceast˘ a destinat ¸ie ca
extradividend, care este lipsit de caracteristica de plat˘ a continu˘ a ¸ si deci
f˘ ar˘ a implicat ¸ia repet˘ arii pl˘ at ¸iiˆ ın viitor. Se constat˘ a c˘ a, ˆ ın practica ﬁrmelor
cotate nu ar trebui s˘ a apar˘ a repartizarea proﬁtului ˆ ın forma clasic˘ a pro-
pus˘ a de Walter ci, pentru ˆ ınceput, distribuirea unui dividend asem˘ an˘ ator
din punct de vedere al comportamentului cu dividendul statutar, iar apoi,
din disponibilit˘ at ¸ile r˘ amase, investit ¸iile ¸ si, dac˘ a mai exist˘ a resurse, ex-
tradividendul.
ˆIn concluzie, din punct de vedere practic, se observ˘ a c˘ a politica rezid-
ual˘ a s-ar asem˘ ana cu o politic˘ a de stabilitate care presupune repartizarea

Capitolul 9. Decizii de repartizare a proﬁtului 132
unor sume constante ca dividende. ˆIn condit ¸iile aplic˘ arii politicii rezid-
uale, cˆ at timp vor exista oportunit˘ at ¸i de investit ¸ii caracterizate printr-o
valoare actual˘ a net˘ a pozitiv˘ aˆ ın cadrulˆ ıntreprinderii, ﬁrma nu va repartiza
dividende. Se consider˘ a a¸ sadar c˘ a act ¸ionarii vor ﬁ remunerat ¸i ˆ ın viitor,
pe seama unor cash-ﬂow-uri majorate. Politica este practic incompatibil˘ a
cu logica bursier˘ a a investitorilor, care vor recept ¸iona ˆ ın general reducer-
ile sau chiar renunt ¸area la repartizarea dividendelor ca semnale ale unor
performant ¸e necorespunz˘ atoare ale ﬁrmei, dar ea a fost practicat˘ a ˆ ın mo-
mentele de start ale unor mari ˆ ıntreprinderi de ast˘ azi.
Principalele argumente ˆ ın favoarea necesit˘ at ¸ii repartiz˘ arii unui divi-
dend minimal sau chiar a absent ¸ei acestuia sunt:
•cota impozitului pe dividende este superioar˘ a celei aplicate
cˆ a¸ stigurilor din cre¸ steri de curs bursier;
•prin faptul c˘ a nu repartizez˘ a dividende ﬁrma are la dispozit ¸ie fon-
duri suﬁciente, ceea ce o favorizeaz˘ a ˆ ın desf˘ a¸ surarea activit˘ at ¸ii sale
curente;
•dac˘ a ar trebui s˘ a ﬁnant ¸eze investit ¸iile din surseˆ ımprumutate, ﬁrmele
ar trebui s˘ a suporte ¸ si cheltuielile ﬁnanciare generate de aceste cred-
ite.
Criticile aduse acestei politici privesc:
•react ¸iile negative ale piet ¸ei ﬁnanciare la variabilitatea (sau chiar
inexistent ¸a) dividendelor;
•faptul c˘ a este posibil˘ a modiﬁcarea comportamentului
act ¸ionariatului, care s˘ a devin˘ a preocupat obsesiv de speculat ¸ii
bursiere;
•incertitudinea asupra viitorului, ˆ ın contextul asimetriei de
informat ¸ii;
•faptul c˘ a managerii pot utiliza proﬁtul nedistribuit act ¸ionarilor pen-
tru proiecte neviabile ¸ si poate chiar pentru propriul interes.
Teoria lui Walter, ca ¸ si celelalte teorii ce sust ¸in necesitatea unei dis-
tribuiri minimale, par tentante pentru orice practician. O serie de studii

133 9.4. Teoria privind necesitatea distribuirii de dividende
empirice asupra efectelor aplic˘ arii unei astfel de politici au evident ¸iat
rezultate favorabile numai pentru asociat ¸ii familiale. Dimpotriv˘ a, pentru
ﬁrmele cotate pe piat ¸a de capital american˘ a, o societate care nu distribuie
dividende nu ˆ ı¸ si cre¸ ste cursul bursier, ci, mai mult, ¸ si-l reduce substant ¸ial.
9.4. Teoria privind necesitatea distribuirii
de dividende
Una din presupozit ¸iile pe care se bazeaz˘ a teoria irelevant ¸ei politicii de
dividend este c˘ a aceasta nu afecteaz˘ a costul capitalului. Myron Gordon ¸ si
John Lintner argumenteaz˘ a c˘ a, costul capitalului propriu scade dac˘ a divi-
dendele cresc, deoarece investitorii au certitudinea obt ¸inerii unui cˆ a¸ stig ca
o remunerare pentru capitalul pus la dispozit ¸ia ˆ ıntreprinderii. Nu trebuie
uitat c˘ a, prin intermediul dividendului, act ¸ionarii ˆ ı¸ si pot recupera cel mai
comod suma investit˘ a odat˘ a cu achizit ¸ionarea act ¸iunii. Eventuala vˆ anzare
a act ¸iunii poate ﬁ interpretat˘ a ca o posibil˘ a ”sanct ¸iune”, ca o renunt ¸are la
investit ¸ia init ¸ial˘ a, din cauza absent ¸ei perspectivelor acesteia ¸ si, de aceea,
ˆ ıncasarea de dividende apare ca o cointeresare pentru p˘ astrarea titlului ˆ ın
portofoliu.
De fapt, perspectivele unei ﬁrme se pot intui cel mai bine din
obt ¸inerea unor venituri substant ¸iale ca urmare a det ¸inerii unui titlu de
proprietate al acesteia. ˆIn plus, dividendele ridicate pot ﬁ interpretate
ca semnale ale performant ¸elor viitoare mai ridicate ale ﬁrmei. Aceast˘ a
politic˘ a care sust ¸ine necesitatea distribuirii de dividende mai poart˘ a den-
umirea ¸ si de teoria ”p˘ as˘ arii din mn˘ a” (”Bird-in-the-hand theory”).
Eventualele contra argumente ale acestei teorii se leag˘ a de posibili-
tatea obt ¸inerii de cˆ a¸ stiguri viitoare sporite, ﬁe din dividende din ce ˆ ın ce
mai mari, ﬁe din vˆ anzarea act ¸iunilor. Cu toate acestea prima solut ¸ie t ¸ine
mai mult de asigurarea sperant ¸ei act ¸ionarilor, iar cea de a doua revine
la problema instabilit˘ at ¸ii act ¸ionarilor ˆ ın cadrul ﬁrmei. Aparent, cu cˆ at
dividendele ¸ si rata de cre¸ stere a acestora vor ﬁ mai mari, cu atˆ at valoarea
act ¸iunilor este mai mare ¸ si deci este necesar˘ a distibuirea unui procent cˆ at
mai ridicat din proﬁtul net. Capcana ce apare const˘ a ˆ ın faptul c˘ a un div-
idend de o m˘ arime mare ridic˘ a probleme pe termen lung ˆ ın funct ¸ionarea
ˆ ıntreprinderii, anihilˆ and perspectivele de cre¸ stere ale acesteia.
Practica, respectiv anali¸ stii ﬁnanciari ¸ si observatorii de la burs˘ a,
demonstreaz˘ a adesea c˘ a dividendele distribuite ¸ si cre¸ sterea lor fat ¸˘ a de

Capitolul 9. Decizii de repartizare a proﬁtului 134
anii precedent ¸i par a ﬁ principalii factori explicativi ai evolut ¸iei cursurilor
act ¸iunilor. Toate aceste argumente sugereaz˘ a aplicatibilitatea acestui
model. Cu toate acestea, ideea cre¸ sterii perpetu˘ a a dividendelor este ne-
realist˘ a, ˆ ın primul rˆ and c˘ a presupune c˘ a ﬁrma evolueaz˘ a constant, iar ˆ ın
al doilea rˆ and pentru c˘ a totu¸ si o ﬁrm˘ a nu poate s˘ a se dezvolte la inﬁnit.
9.5. Dividendul – semnal al performant ¸elor
viitoare ale ﬁrmei
Pozit ¸iile clasice ˆ ın leg˘ atur˘ a cu politica optim˘ a de dividend sunt di-
vergente – se recomand˘ a ﬁe o distribut ¸ie maximal˘ a, ﬁe una minimal˘ a, ﬁe
se aﬁrm˘ a irelevant ¸a acestui aspect. Ceea ce nu pot explica teoriile clasice
ˆ ıntr-o manier˘ a indubitabil˘ a este de ce totu¸ si anumite ﬁrme cu perspective
ﬁnanciare vizibile distribuie dividende, ˆ ın loc s˘ a reinvesteasc˘ a proﬁturile
ˆ ın proiecte atractive de investit ¸ii sau, dimpotriv˘ a, de ce unele ﬁrme de
succes au reticent ¸e o lung˘ a perioad˘ a ˆ ın a distribui dividende. Teoria sem-
nalului are meritul de a duce dezbaterile teoretice pe terenul mult mai
realist al aplicat ¸iilor practice. Dup˘ a cum remarcau Ross, Westerﬁel ¸ si
Jordan, se poate considera c˘ a, ˆ ın general, ˆ ın S.U.A. pret ¸ul act ¸iunii cre¸ ste
cˆ and dividendul repartizat este majorat inexplicabil ¸ si scade cˆ and acesta
scade inexplicabil.
Totu¸ si, dou˘ a ˆ ıntreb˘ ari r˘ amˆ an ˆ ın discut ¸ie:
•pentru ce ˆ ıntreprinderile distribuie dividende din moment ce, pentru
ﬁnant ¸area cre¸ sterii lor, ele trebuie s˘ a procure sumele v˘ arsate cu titlu
de dividend din surse ˆ ımprumutate ¸ si s˘ a suporte a¸ sadar cheltuielile
ridicate implicite?
•pentru ce act ¸ionarii doresc atˆ at de mult distribuirea de dividende,
din moment ce, din punct de vedere economic, o distribuire ridi-
cat˘ a nu este deloc semnul unui management ﬁnanciar superior, iar
ﬁscalitatea favorizeaz˘ a plusvaloarea din cre¸ steri de curs bursier?
Aparent, am avea de-a face cu un comportament irat ¸ional. Normal,
aceast˘ a explicat ¸ie nu poate ﬁ acceptat˘ a. Un argument extrem de solid
este dat de teoria semnalului. Conform acestei teorii, dividendul poate
constitui un semnal prin care se pot diferent ¸ia ﬁrmele performante de cele

135 9.5. Dividendul – semnal al performant ¸elor viitoare ale ﬁrmei
lipsite de perspectiv˘ a. Distribuirea de dividende genereaz˘ a un nivel al cos-
turilor pentru ˆ ıntreprindere, fort ¸at˘ a s˘ a suporte concomitent diferent ¸a de
impozitare dintre dividende ¸ si cˆ a¸ stigurile din plusvaloarea cursului bursier
¸ si, totodat˘ a, cheltuielile de emisiune a noilor act ¸iuni, pentru compensarea
pierderii de autoﬁnant ¸are generate de v˘ arsarea dividendului.
ˆIntreprinderile reduc numai cu mare diﬁcultate dividendele, iar
atunci cˆ and totu¸ si o fac, este semn c˘ a se confrunt˘ a cu diﬁcult˘ at ¸i. Aceast˘ a
reducere nu reprezint˘ a o modiﬁcare planiﬁcat˘ a, voluntar˘ a a politicii de
dividend, ci practic, este vorba despre faptul c˘ a managementul consider˘ a
c˘ a actuala politic˘ a nu va putea ﬁ ment ¸inut˘ a. Ca atare, sc˘ aderea sumei
dividendului repartizat nu face decˆ at s˘ a evident ¸ieze ˆ ınr˘ aut˘ at ¸irea situat ¸iei
perspectivelor ﬁrmei, ceea ce va genera o sc˘ adere a veniturilor a¸ steptate de
act ¸ionari. De exemplu, o ﬁrm˘ a american˘ a, a renunt ¸at la plata dividendu-
lui regulat trimestrial, fenomen surprinz˘ ator pentru o societate de m˘ arime
mare printre ﬁrmele din ramura de activitate respectiv˘ a ¸ si cu ˆ ındelungat˘ a
tradit ¸ie ˆ ın distribuirea de dividende. De asemenea, decizia p˘ area cu atˆ at
mai surprinz˘ atoare, pentru o analiz˘ a bazat˘ a pe informat ¸iile din trecut, ˆ ın
condit ¸iile ˆ ın care veniturile ﬁrmei erau suﬁcient de ridicate la data respec-
tiv˘ a pentru a pl˘ ati dividendul. A doua zi, ordinele de vˆ anzare a act ¸iunilor
au fost atˆ at de numeroase ˆ ıncˆ at piat ¸a nu a putut ﬁ stabilizat˘ a ˆ ın decurs de
cˆ ateva ore, iar cˆ and tranzact ¸iile au reˆ ınceput s˘ a se desf˘ a¸ soare ˆ ın condit ¸ii
de echilibru, valoarea unei act ¸iuni ˆ ınregistra o pierdere de aproximativ
30% fat ¸˘ a de valoarea din ziua anterioar˘ a.
ˆIn sens invers, o cre¸ stere a dividendelor repartizate denot˘ a un semnal
pozitiv, rezultat al unor estim˘ ari privind veniturile viitoare, cash-ﬂow-urile
¸ si perspectivele generale ale ﬁrmei de cre¸ stere fat ¸˘ a de prezent. Ca atare, ea
reprezint˘ a un semnal favorabil, c˘ a ﬁrma merge bine. ˆIn mod ideal, aceast˘ a
cre¸ stere a dividendelor se va realiza cu o rat˘ a constant˘ a, fenomen ce poate
ﬁ interpretat ca o conﬁrmare a unei cre¸ steri economice permanentizate,
ca o ˆ ımbun˘ at˘ at ¸ire an dup˘ a an a situat ¸iei generale a ﬁrmei. Astfel a putut
ﬁ observat faptul c˘ a, practic, cursul busier al act ¸iunii react ¸ioneaz˘ a poz-
itiv pentru c˘ a se a¸ steapt˘ a dividende viitoare de o m˘ arime sporit˘ a, ¸ si nu
pentru c˘ a, ˆ ın prezent, ﬁrma le-a crescut m˘ arimea. Acest semnal este de-
numit de Ross, Westerﬁeld ¸ si Jordan ”efectul informat ¸ional cont ¸inut
de dividend”, deﬁnit ca react ¸ie a piet ¸ei la o modiﬁcare a politicii de
dividend.
Referiri la rolul jucat de dividende ˆ ın calitate de semnalizator al
performant ¸elor ﬁrmei apar ˆ ın teoria ﬁnanciar˘ a de foarte timpuriu. Se

Capitolul 9. Decizii de repartizare a proﬁtului 136
pot aminti ˆ ın aceast˘ a direct ¸ie numeroase exemple precum cele ale lui
John Lintner (1956), care ar˘ ata c˘ a managerii sunt extrem de reticent ¸i
fat ¸˘ a de modiﬁc˘ arile sumei dividendului pe act ¸iune repatizat, sau ale lui
Miller ¸ si Modigliani (1961), ce admiteau c˘ a investitorii pot interpreta
modiﬁc˘ arile ˆ ın dividendele repartizate ca ﬁind o reﬂectare a modiﬁc˘ arilor
proﬁturilor, anticipate de c˘ atre manageri. Rolul dividendelor ca semnal al
performant ¸elor viitoare ale ﬁrmei pare a ﬁ o explicat ¸ie plauzibil˘ a pentru
existent ¸a lor ˆ ın condit ¸iile economiilor de piat ¸˘ a dezvoltate. Teoria sem-
nalului consider˘ a dividendul ca avˆ and un unic rol, cel de informare al
act ¸ionarilor ˆ ın leg˘ atur˘ a cu perspectivele ﬁrmei: cˆ at˘ a vreme societatea dis-
tribuie dividendele la nivelul obi¸ snuit, sau chiar ˆ ın cre¸ stere se conﬁrm˘ a c˘ a
ea merge bine; dac˘ a dividendul repartizat scade, se evident ¸iaz˘ a c˘ a aceasta
se confrunt˘ a cu diﬁcult˘ at ¸i, deci are perspective sumbre.
Referitor la efectele modiﬁc˘ arilor dividendelor asupra cursurilor
act ¸iunilor, majoritatea acestor studii conﬁrm˘ a faptul c˘ a modiﬁc˘ arile div-
idendelor, de fapt anunt ¸area acestora, determin˘ a schimb˘ ari similare ˆ ın
cursul act ¸iunilor. Dimpotriv˘ a, sc˘ aderile de dividende sunt urmate de
sc˘ aderi semniﬁcative ale cursurilor. De asemenea, se constat˘ a c˘ a impactul
negativ al unei sc˘ aderi a dividendului este mult mai puternic decˆ at cel
pozitiv, rezultat al unei cre¸ steri a acestuia. De asemenea este interesant
de urm˘ arit impactul primului dividend distribuit asupra cursului bursier,
constatˆ andu-se c˘ a pret ¸urile act ¸iunilor cresc ˆ ın medie cu 3,7% ˆ ın momentul
ˆ ın care ﬁrmele pl˘ atesc primul dividend. ˆIn ceea ce prive¸ ste modiﬁc˘ arile ˆ ın
a¸ stept˘ arile piet ¸ei, studiile au demonstrat c˘ a piat ¸a ˆ ı¸ si modiﬁc˘ a a¸ stept˘ arile
pe baza modiﬁc˘ arilor ˆ ın dividendele distribuite. De asemenea anali¸ stii
ﬁnanciari revizuiesc previziunile proprii cu privire la proﬁturile viitoare
cu o sum˘ a strˆ ans legat˘ a de m˘ arimea modiﬁc˘ arii dividendului. ˆIn acest
moment teoria ﬁnanciar˘ a a ˆ ınceput s˘ a ﬁe relativ sceptic˘ a ˆ ın leg˘ atur˘ a cu
aplicabilitatea teoriei semnalului ˆ ın ceea ce prive¸ ste explicarea politicii de
dividend, tot mai multe studii inﬁrmˆ and faptul c˘ a dividendele ar putea
constitui un instrument de previziune a performant ¸elor viitoare ale ﬁrmei.

Capitolul 10
Gestiunea ciclului de
exploatare
10.1. Necesit˘ at ¸ile de ﬁnant ¸are ale activit˘ at ¸ii
ˆ ıntreprinderii
Activitatea ﬁnanciar˘ a precede activitatea tehnico-organizatoric˘ a de
creare ¸ si punere ˆ ın funct ¸iune a unei ˆ ıntreprinderi. De aceea este necesar
ca mai ˆ ıntˆ ai s˘ a se fac˘ a o evaluare asupra capitalurilor de care aceasta are
nevoie pentru investit ¸ii ¸ si pentru exploatare. Orice act ¸iune de ˆ ınﬁint ¸are
a unei societ˘ at ¸i noi sau de dezvoltare a uneia existente determin˘ a un
dezechilibru ﬁnanciar potent ¸ial. ˆInainte de a declan¸ sa formarea noii struc-
turi patrimoniale se apeleaz˘ a ˆ ın mod necesar la ﬁnant ¸e.
Principala contribut ¸ie a ﬁnant ¸elor la fundamentarea deciziei de
ˆ ınﬁint ¸are a unei ˆ ıntreprinderi noi const˘ a ˆ ın dep˘ a¸ sirea dezechilibrului ﬁnan-
ciar init ¸ial, ˆ ın echilibrarea necesarului de fonduri b˘ ane¸ sti solicitat de noua
structur˘ a patrimonial˘ a cu surse de capital corespunz˘ atoare. ˆIn afar˘ a de
sumele necesare pentru realizarea investit ¸iei init ¸iale,ˆ ıntreprinderea trebuie
s˘ a dispun˘ a de capital necesar pentru ﬁnant ¸area exploat˘ arii. Pentru
desf˘ a¸ surarea activit˘ at ¸ii de exploatare, ˆ ıntreprinderea trebuie s˘ a ﬁnant ¸eze
activele circulante (curente).
Activele circulante cuprind:
1.Stocurile , respectiv stocuri de materii prime, materiale, produse ˆ ın
curs de execut ¸ie, produse ﬁnite, m˘ arfuri, ambalaje, etc;
137

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare 138
2.Creant ¸ele , reprezentˆ and sume de ˆ ıncasat de la client ¸i, debitori
diver¸ si, furnizori-debitori, etc;
3.Titlurile ﬁnanciare det ¸inute de ˆ ıntreprindere pe termen scurt;
4.Disponibilit˘ at ¸ile, respectiv lichidit˘ at ¸ile efective det ¸inute de
ˆ ıntreprindere ˆ ın cas˘ a sau ˆ ın banc˘ a.
Din aceste patru categorii de active circulante, ˆ ıntreprinderea tre-
buie s˘ a ﬁnant ¸eze primele trei, acestea dˆ and expresia necesarului de
ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare . Acesta mai poart˘ a denumirea
¸ si de capital de lucru brut . Din desf˘ a¸ surarea activit˘ at ¸ii de exploatare
ˆ ıntreprinderea atrage resurse pe termen scurt (pasive curente) de la furni-
zori, de la salariat ¸i (datorii salariale), de la stat (datorii ﬁscale), de la
act ¸ionari (datorii privind dividendele), astfel c˘ a o parte a acestor active
circulante este ﬁnant ¸at˘ a pe baza acestor datorii. Valoarea investit ¸iei real-
izate de ˆ ıntreprindere ˆ ın activele temporare reprezint˘ a partea din activele
curente r˘ amas˘ a neﬁnant ¸at˘ a din pasivele temporar atrase. Aceast˘ a parte a
activelor circulante r˘ amas˘ a neacoperit˘ a poart˘ a denumirea de nevoie de
fond de rulment sau capital de lucru net. Capitalul de lucru net
reprezint˘ a deci diferent ¸a dintre activele pe termen scurt ¸ si pasivele tempo-
rare, exprimˆ and investit ¸ia net˘ a realizat˘ a de ˆ ıntreprindere ˆ ın active tempo-
rare.
Pot exista urm˘ atoarele situat ¸ii:
•capitalul de lucru net este mai mare ca zero, caz ˆ ın care activele
circulante sunt ﬁnant ¸ate atˆ at din resurse pe termen scurt cˆ at ¸ si din
resurse pe termen lung;
•capitalul de lucru net este egal cu zero, caz ˆ ın care ˆ ıntreprinderea
realizeaz˘ a un echilibru perfect atˆ at pe termen scurt, cˆ at ¸ si pe termen
lung;
•capitalul de lucru net este mai mic ca zero, caz ˆ ın care ˆ ıntreprinderea
ﬁnant ¸eaz˘ a o parte din activele permanente din resurse pe termen
scurt.
Elementele determinante ale capitalului de lucru net sunt :

139 10.1. Necesit˘ at ¸ile de ﬁnant ¸are ale activit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii
•valoarea stocurilor – reprezint˘ a investit ¸ia ˆ ıntreprinderii ˆ ın ma-
terii prime, materiale consumabile, product ¸ie ˆ ın curs de execut ¸ie,
semifabricate, produse ﬁnite, m˘ arfuri, ambalaje, etc. necesare
desf˘ a¸ sur˘ arii activit˘ at ¸ii de exploatare. Aceast˘ a investit ¸ie se va re-
cupera abia dup˘ a ﬁnalizarea procesului de product ¸ie, ˆ ın momentul
ˆ ıncas˘ arii vˆ anz˘ arilor de produse ﬁnite sau de m˘ arfuri. Caracterului
continuu al product ¸iei ¸ si desfacerilor i se opune, din motive eco-
nomice, caracterul discontinuu al aprovizion˘ arilor. Det ¸inerea de
stocuri ˆ ın cantit˘ at ¸i mari genereaz˘ a costuri, ˆ ın primul rˆ and de de-
pozitare, iar ˆ ın al doilea rˆ and de oportunitate (rata de rentabilitate
ce s-ar ﬁ obt ¸inut prin investirea ˆ ın alte active, din aceea¸ si clas˘ a de
risc), ˆ ıns˘ a exist˘ a ¸ si beneﬁcii, ˆ ın general indirecte. Astfel, m˘ arimea
optim˘ a a stocurilor va ﬁ determinat˘ a la nivelul pentru care costurile
marginale sunt egale cu beneﬁciile marginale;
•client ¸ii reprezint˘ a o component˘ a important˘ a a activelor circulante;
valoarea acestora este inﬂuent ¸at˘ a de volumul vˆ anz˘ arilor ¸ si de polit-
ica ˆ ıntreprinderii respective privind vˆ anzarea pe credit a produselor;
astfel valoarea din bilant ¸ a client ¸ilor poate cre¸ ste ﬁe prin cre¸ sterea
vˆ anz˘ arilor, ﬁe prin prelungirea perioadei de ˆ ıncasare; nu este rar˘ a
situat ¸ia ˆ ın care pentru cre¸ sterea cifrei de afaceri se apeleaz˘ a la re-
laxarea termenelor de ˆ ıncasare a creant ¸elor-client ¸i, astfel c˘ a valoarea
investit ¸iei ˆ ın acestea cre¸ ste sub impactul ambilor factori de inﬂuent ¸˘ a
•titlurile ﬁnanciare (valorile mobiliare de plasament) det ¸inute de
ˆ ıntreprindere pe termen scurt reprezint˘ a plasamente sigure ¸ si
foarte lichide ale disponibilit˘ at ¸ilor ˆ ıntreprinderii, al c˘ aror scop este
obt ¸inerea de rentabilit˘ at ¸i (prin fructiﬁcarea la o rat˘ a de rentabilitate
pozitiv˘ a a lichidit˘ at ¸ilor); acestea sunt incluse ˆ ın categoria activelor
de trezorerie, al˘ aturi de disponibilit˘ at ¸ile ˆ ıntreprinderii, deoarece se
pot transforma foarte repede ˆ ın bani lichizi (prin vˆ anzare);
•disponibilit˘ at ¸ile ˆ ıntreprinderii reprezint˘ a lichidit˘ at ¸ile efective
det ¸inute de ˆ ıntreprindere ˆ ın cas˘ a sau ˆ ın banc˘ a, a c˘ aror valoare
este determinat˘ a de ritmul ˆ ıncas˘ arilor ¸ si pl˘ at ¸ilor, astfel ˆ ıncˆ at nu
reprezint˘ a expresia proﬁtabilit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii; un nivel ridicat
al disponibilit˘ at ¸ilor reduce riscul ca, din cauza unor decalaje
nefavorabile ˆ ıntre ritmul ˆ ıncas˘ arilor ¸ si pl˘ at ¸ilor, ˆ ıntreprinderea s˘ a
apeleze la ˆ ımprumuturi pe termen scurt pentru a putea onora pl˘ at ¸ile

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare 140
scadente, dar ˆ ın acela¸ si timp comport˘ a un cost de oportunitate prin
neinvestirea acestora ˆ ın alte forme de active;
•furnizorii reprezint˘ a sumele atrase de ˆ ıntreprindere prin cump˘ ar˘ ari
de materii prime, materiale, m˘ arfuri, etc. a c˘ aror plat˘ a se va re-
aliza ulterior, ˆ ın funct ¸ie de contractele ˆ ıncheiate cu cei de la care
ˆ ıntreprinderea se aprovizioneaz˘ a, astfel c˘ a ˆ ın perioada dintre mo-
mentul aprovizion˘ arii ¸ si momentul pl˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderea beneﬁciaz˘ a
de aceste resurse ˆ ın mod gratuit (resursele devin costisitoare dac˘ a
ˆ ıntreprinderea ar ﬁ beneﬁciat de reduceri (discounturi) prin plata
anticipat˘ a, sau cˆ and este dep˘ a¸ sit termenul de plat˘ a ¸ si se percep pe-
naliz˘ ari de ˆ ıntˆ arziere).
•alte datorii de exploatare reprezint˘ a alte fonduri atrase de
ˆ ıntreprindere pe termen scurt de la stat – datorii ﬁscale – prin plata
amˆ anat˘ a a impozitelor, de la salariat ¸i – datorii salariale – prin plata
cu ˆ ıntˆ arziere a salariilor, de la act ¸ionari – dividende – prin plata
amˆ anat˘ a a dividendelor cuvenite acestora; trebuie ment ¸ionat c˘ a
aceste resurse, aparent gratuite, pot genera costuri foarte mari pen-
tru ˆ ıntreprindere ( amenzile ¸ si penalit˘ at ¸ile aplicate pentru neplata
la termen a acestor datorii);
•dac˘ a ﬁrma practic˘ a ˆ ıncas˘ ari ˆ ınainte de livr˘ ari, aceste sume vor
reprezenta surse atrase pe termen scurt, cuprinseˆ ın categoria client ¸i-
creditori ;
•ˆ ın cadrul datoriilor ﬁnanciare pe termen scurt se ˆ ınscriu cred-
itele contractate de ﬁrm˘ a pe termen mai mic de un an , sumele
reprezentˆ and rambursarea creditelor pe termen lung ¸ si dobˆ anzile pe
care ﬁrma trebuie s˘ a le pl˘ ateasc˘ a pentru resursele atrase sub form˘ a
de credite.
ˆIn raport cu caracteristicile ciclului de exploatare, nevoia de fond
de rulment (capitalul de lucru net) are incident ¸e variabile cu trezoreria.
De exemplu nevoia de ﬁnant ¸are cre¸ ste odat˘ a cu cre¸ sterea volumului ¸ si du-
ratei de ment ¸inere a stocurilor, precum ¸ si cu cre¸ sterea volumului ¸ si duratei
creditelor acordate client ¸ilor. Nevoia de ﬁnant ¸are va sc˘ adea (chiar pˆ an˘ a
la degajarea unei trezorerii disponibile) odat˘ a cu cre¸ sterea volumului ¸ si
duratei datoriilor ¸ si creditelor primite de la furnizori. Altfel spus, fragili-

141 10.2. Cont ¸inutul gestiunii ciclului de exploatare
tatea sau, dimpotriv˘ a, stabilitatea unei ˆ ıntreprinderii (ˆ ın ceea ce prive¸ ste
ﬁnant ¸area ciclului de exploatare) depinde ˆ ın principal de trei factori:
•stocurile ¸ si intervalul lor de stocare;
•client ¸ii ¸ si intervalul lor de ˆ ıncasare;
•furnizorii ¸ si intervalul lor de plat˘ a.
10.2. Cont ¸inutul gestiunii ciclului de ex-
ploatare
Ciclul de exploatare reprezint˘ a perioada de timp dintre achizit ¸ionarea
unui activ circulant ˆ ın vederea intr˘ arii lui ˆ ıntr-un proces de transformare
sau vˆ anzare, ¸ si ﬁnalizarea acestuia ˆ ın numerar. Ciclul de exploatare se
prezint˘ a astfel ca o succesiune de stocuri ˆ ın diferitele faze ale exploat˘ arii,
de m˘ arimi ﬁzice diferite ¸ si de valori cresc˘ atoare pe unitate de m˘ asur˘ a.
Valoarea unei unit˘ at ¸i de stoc este cresc˘ atoare pe m˘ asura ˆ ınaint˘ arii ˆ ın ciclul
de exploatare, la valoarea init ¸ial˘ a ad˘ augˆ andu-se cheltuieli de stocare ¸ si
cele de prelucrare sau de circulat ¸ie a acesteia pˆ an˘ a la ˆ ıncasarea client ¸ilor
beneﬁciari.
Un ciclu de exploatare ˆ ıncepe deci cu aprovizionarea pentru formarea
stocurilor ¸ si se ˆ ıncheie cu ˆ ıncasarea client ¸ilor pentru m˘ arfurile vˆ andute,
pentru produsele ﬁnite livrate, sau serviciile prestate acestora. Finant ¸area
ciclului de exploatare este, poate, cea mai important˘ a sect ¸iune a ﬁnant ¸elor
ˆ ıntreprinderii, ˆ ın primul rˆ and datorit˘ a ponderii ridicate (peste 50%) a
activelor ¸ si pasivelor circulante ˆ ın totalul bilant ¸ului ˆ ıntreprinderilor ¸ si ˆ ın
al doilea rˆ and, datorit˘ a faptului c˘ a operat ¸iile ciclului de exploatare sunt
cotidiene cu un mare grad de repetabilitate ¸ si cu o reﬂectare imediat˘ a
asupra situat ¸iei ﬁnanciare, asupra rentabilit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii.
Obiectivul urm˘ arit de ﬁnant ¸are ciclului de exploatare este cel al
oric˘ arei investit ¸ii de capital: cea mai eﬁcient˘ a alocare a capitalului, ˆ ın
condit ¸ii de diminuare a riscului. Armonizarea relat ¸iei rentabilitate risc se
realizeaz˘ a, ˆ ın cea mai mare parte, ˆ ın cadrul echilibrului dintre necesarul
de active circulante ¸ si sursele mobilizate pentru ﬁnant ¸area acestuia.
Finant ¸area ciclului de exploatare cuprinde dou˘ a domenii comple-
mentare de activitate:

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare 142
•determinarea necesarului de active circulante;
•determinarea modalit˘ at ¸ii de ﬁnant ¸are a acestuia.
O m˘ arime mare a stocurilor determin˘ a costuri mari de stocare ¸ si de
oportunitate ˆ ın ceea ce prive¸ ste capitalul investit ˆ ın ele, dar ˆ ın acela¸ si
timp asigur˘ a desf˘ a¸ surarea ritmic˘ a ¸ si continu˘ a a proceselor de exploatare.
Stocarea unor cantit˘ at ¸i mai reduse, va diminua costurile, dar va cre¸ ste
riscul rupturii de stoc. Determinarea necesarului de activelor circu-
lante urm˘ are¸ ste eliminarea rupturii de stoc, a lipsei de lichidit˘ at ¸i, pre-
ocupare ˆ ınsot ¸it˘ a de cre¸ sterea costurilor de exploatare ¸ si de diminuarea
rentabilit˘ at ¸ii. ˆIn privint ¸a pasivelor circulante se urm˘ are¸ ste permanent ¸a
surselor de ﬁnant ¸are, autonomia ﬁnanciar˘ a a ciclului de exploatare, pre-
ocup˘ ari ˆ ınsot ¸ite de cre¸ steri ale costului procur˘ arii capitalurilor necesare.
Principala caracteristic˘ a a activelor circulante este lichiditatea ridicat˘ a a
acestora ¸ si, deci, posibilitatea acoperirii operative din ˆ ıncas˘ ari a datori-
ilor, a efectu˘ arii unor plasamente de trezorerie ¸ si a p˘ astr˘ arii unei rezerve
lichide ˆ ın cont ¸ si ˆ ın cas˘ a.
Exist˘ a un raport speciﬁc ﬁec˘ arei ˆ ıntreprinderi ˆ ıntre vˆ anz˘ ari ¸ si nivelul
activelor necesare pentru realizarea acestora. Pornind de la acest raport,
se pot identiﬁca trei politici de gestiune a ciclului de exploatare, ˆ ın ceea
ce prive¸ ste determinarea necesarului de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare,
cu efecte diferite asupra rentabilit˘ at ¸ii ¸ si riscului:
1.O politic˘ a agresiv˘ a (ofensiv˘ a) , indiferent˘ a fat ¸˘ a de risc, care ˆ ı¸ si
propune realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri minime. Rentabil-
itatea ridicat˘ a, intent ¸ionat˘ a prin aceast˘ a politic˘ a, este ˆ ınsot ¸it˘ a de
riscuri mari legate de lipsa de stoc, de lipsa de lichidit˘ at ¸i ¸ si de in-
solvabilitatea ˆ ıntreprinderii;
2.O politic˘ a defensiv˘ a , a conduc˘ atorilor prudent ¸i, care ˆ ı¸ si prop-
une realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri ¸ si lichidit˘ at ¸i ridicate.
Rentabilitatea va ﬁ ˆ ın acest caz, afectat˘ a de stocurile suplimentare
ale prudent ¸ei ˆ ın asigurarea cu stocuri a continuit˘ at ¸ii activit˘ at ¸ii de
exploatare. Aceasta este o politic˘ a de aversiune fat ¸˘ a de risc
3.O politic˘ a echilibrat˘ a , intermediar˘ a, este cea care armonizeaz˘ a
relat ¸ia contradictorie dintre rentabilitate ¸ si risc. Potrivit acestei
politici, cre¸ sterea volumului activit˘ at ¸ii (cifrei de afaceri) se realizeaz˘ a
cu un stoc curent de m˘ arime corespunz˘ atoare noii cifre de afaceri, pe

14310.3. Determinarea necesarului de ﬁnant ¸are a ciclului de
exploatare (NFCE)
cˆ and stocul de sigurant ¸˘ a este determinat la acel nivel care egalizeaz˘ a
costurile determinate de lipsa de stoc ¸ si costurile stocurilor excesive.
S ¸i ˆ ın ceea ce prive¸ ste ﬁnant ¸area activelor circulante, putem s˘ a iden-
tiﬁc˘ am cele trei politici. ˆIntr-o politic˘ a agresiv˘ a accentul cade, ˆ ın prin-
cipal, pe sursele atrase temporar de la tert ¸i (datorii de exploatare) care
au cele mai mici costuri de procurare a lor, dar care determin˘ a ¸ si o pre-
ocupare stresant˘ a de a le reˆ ınnoi, existˆ and riscul unei lipse de capital.
Politica defensiv˘ a presupune ﬁnant ¸area activelor circulante, ˆ ın princi-
pal, din surse permanente (fondul de rulment), considerate surse propri,
care au costuri de procurare mult mai mari dar ¸ si o acoperire suﬁcient˘ a
ˆ ımpotriva riscului de reˆ ınnoire a creditelor ¸ si a cre¸ sterii ratei dobˆ anzii.
O politic˘ a neutr˘ a const˘ a ˆ ın sincronizarea perfect˘ a dintre scadent ¸ele ac-
tivelor ¸ si pasivelor pe termen scurt. Rentabilitatea ¸ si riscul, ce ar ˆ ınsot ¸i
formarea activelor ¸ si pasivelor circulante, au sensuri contrare ¸ si se neutral-
izeaz˘ a ˆ ıntr-o oarecare m˘ asur˘ a. Fondul de rulment ar reprezenta, marja de
sigurant ¸˘ a pentru ﬁnant ¸area activelor circulante ¸ si pentru autonomia ﬁ-
nanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii. Alegerea unei sau alteia dintre cele trei politici
este determinat˘ a atˆ at de speciﬁcul activit˘ at ¸ilor desf˘ a¸ surate, cˆ at ¸ si de ori-
ent˘ arile conducerii ˆ ıntreprinderii.
10.3. Determinarea necesarului de ﬁnant ¸are
a ciclului de exploatare (NFCE)
Necesarul de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare exprim˘ a nevoia
total˘ a de capitaluri pentru procurarea stocurilor ¸ si asigurarea unui sold
optim de creant ¸e care s˘ a asigure desf˘ a¸ surarea normal˘ a a ciclului de ex-
ploatare. Determinarea NFCE urm˘ are¸ ste realizarea obiectivului gestiunii
ciclului de exploatare: cre¸ sterea rentabilit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii ˆ ın condit ¸ii de
diminuare a riscului. ˆIn practica de fundamentare a NFCE se ˆ ıntˆ alnesc ˆ ın
principal dou˘ a categorii de metode:
•metode analitice;
•metode sintetice.
Ambele categorii de metode au ca indicatori de fundamentare ﬁe
costurile exploat˘ arii, ﬁe cifra de afaceri, previzionate pentru perioada vi-
itoare.

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare 144
Determinarea NFCE pe baza costurilor exploat˘ arii , este justiﬁcat˘ a de
faptul c˘ a nevoia de capitaluri, pentru procurarea ¸ si det ¸inerea activelor cir-
culante, este determinat˘ a de cheltuielile de achizit ¸ie, manipulare ¸ si trans-
port a materialelor, de fabricat ¸ie ¸ si livrare a produselor, precum ¸ si de
timpul ˆ ıntre dou˘ a reconstituiri succesive ale stocurilor exploat˘ arii.
Determinarea NFCR, pe baza cifrei de afaceri , este motivat˘ a de
nevoia recuper˘ arii operative a capitalurilor avansate pentru procurarea ¸ si
det ¸inerea stocurilor de active circulante. Dar recuperarea ˆ ın cel mai scurt
timp a capitalurilor are loc prin componentele valorice ale cifrei de afac-
eri, dˆ and expresie preocup˘ arii ˆ ıntreprinderii pentru cre¸ sterea lichidit˘ at ¸ii
activelor circulante.
Metodele analitice presupun determinarea m˘ arimii NFCE pe el-
emente de stocuri de materii prime ¸ si materiale, de produse ˆ ın curs de
fabricat ¸ie, produse ﬁnite ¸ si de produse expediate sau m˘ arfuri. La ﬁecare
element de stoc, calculul analitic se desf˘ a¸ soar˘ a pe ﬁecare material sau
produs nominalizat ¸ si pe ﬁecare fel de stoc (stoc curent, de sigurant ¸˘ a, de
condit ¸ionare, de iarn˘ a ¸ si de transport interior). ˆIntrucˆ at calculul m˘ arimii
nevoii de ﬁnant ¸are, la acest nivel de detaliere, presupune calcule complexe
¸ si un cost ridicat al operat ¸iilor de fundamentare, aceste metode sunt re-
comandate de regul˘ a doar ˆ ın anumite cazuri, ¸ si anume:
•modiﬁc˘ ari structurale considerabile ale activit˘ at ¸ii ˆ ıntreprinderii;
•pentru determinarea nevoii de ﬁnant ¸are medii anuale a stocurilor,
urmˆ and ca pentru fundamentarea nevoii trimestriale de ﬁnant ¸are s˘ a
se utilizeze metode sintetice.
Metodele sintetice presupun determinarea nevoii de capitaluri cir-
culante pe totalul acestora, ˆ ın funct ¸ie de volumul planiﬁcat al activit˘ at ¸ii
de exploatare ¸ si de viteza de rotat ¸ie ˆ ınregistrat˘ a ˆ ın exercit ¸iul anterior.
Metodele sintetice se folosesc, cu foarte bune rezultate, ˆ ın perioadele de
stabilitate economic˘ a. Cel mai adesea se folosesc modelele liniare de
proport ¸ionalitate direct˘ a a m˘ arimii ﬁnanciare a stocurilor, ˆ ın raport cu
volumul de activitate. Pentru a corecta acest˘ a liniaritate se introduc ˆ ın
calcul anumit ¸i coeﬁcient ¸i de ajustare ˆ ın funct ¸ie de m˘ arimile dorite sau
previzionate pentru perioada viitoare. O alt˘ a alternativ˘ a o reprezint˘ a uti-
lizarea metodelor neliniare, pe baza legilor statistice ce s-au manifestat ˆ ın
evolut ¸ia activelor circulante, ˆ ın corelat ¸ie cu volumul de activitate.

145 10.4. Surse de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare
10.4. Surse de ﬁnant ¸are a ciclului de ex-
ploatare
Obiectul acestei decizii ˆ ıl constituie select ¸ia ¸ si mobilizarea operativ˘ a
a surselor de capitaluri circulante, la cel mai redus cost al procur˘ arii aces-
tora, ˆ ın condit ¸ii de reducere a riscului. Decizia de ﬁnant ¸are a ciclului
de exploatare d˘ a ﬁnalitate ˆ ıntregii gestiuni a capitalurilor circulante, re-
spectiv echilibrului, ce trebuie asigurat, ˆ ıntre nevoia de ﬁnant ¸are a ci-
clului de exploatare ¸ si sursele de ﬁnant ¸are a acesteia. Finant ¸area ciclu-
lui de exploatare se poate face din surse proprii, surse atrase sau surse
ˆ ımprumutate.
10.4.1. Surse proprii
Capitalurile permanente ale ˆ ıntreprinderii sunt folosite ˆ ın princi-
pal pentru acoperirea nevoilor permanente (active stabile). Dac˘ a aceste
capitaluri exced nevoile permanente, surplusul poate ﬁ folosit pentru
ﬁnant ¸area ciclului de exploatare. Chiar dac˘ a o parte a acestor capitaluri
pot s˘ a reprezinte capitaluri ˆ ımprumutate, datorit˘ a faptului c˘ a ele se aﬂ˘ a
la dispozit ¸ia ˆ ıntreprinderii o perioad˘ a de timp de cel put ¸in un an, ele sunt
asimilate surselor proprii. Surplusul de surse permanente, degajat din
ﬁnant ¸area pe termen lung a nevoilor permanente, ˆ ıl constituie fondul de
rulment.
Fondul de rulment se determin˘ a ca diferent ¸˘ a ˆ ıntre capitalurile
permanente (capitaluri proprii ¸ si datorii ﬁnanciare) ¸ si activele ﬁxe nete.
Acest fond de rulment asigur˘ a o marj˘ a de sigurant ¸˘ a pentru activitatea de
exploatare deoarece aceast˘ a surs˘ a este sigur˘ a, stabil˘ a ¸ si pentru care nu ex-
ist˘ a preocupare de a ﬁ reˆ ınnoit˘ a. Cu toate avantajele pe care le presupune
aceast˘ a surs˘ a de capital, trebuie avutˆ ın vedere costul s˘ au destul de ridicat,
astfel ˆ ıncˆ at se pune problema stabilirii unui fond de rulment minim nece-
sar.ˆIntrucˆ at tot ¸i termenii relat ¸iei de calcul sunt variabili, m˘ arimea fon-
dului de rulment ˆ ınregistreaz˘ a variat ¸ii pe toat˘ a perioada viitoare. Aceste
variat ¸ii sunt determinate de ﬂuxurile de aloc˘ ari ¸ si resurse ˆ ın partea de
sus a bilant ¸ului: cre¸ steri de ˆ ımprumuturi pe termen lung, rambursarea
ˆ ımprumuturilor anterioare, proﬁturi nerepartizate, provizioane constitu-
ite, rezerve, achizit ¸ii sau vˆ anz˘ ari de active ﬁxe, etc. ˆIn aceste condit ¸ii,
previziunea fondului de rulment va face apel la rezultatele tabloului de

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare 146
ﬁnant ¸are. ˆIn funct ¸ie de previziunea bugetului investit ¸iilor, ale bugetelor
exploat˘ arii, se poate aprecia m˘ arimea fondului de rulment pentru anul
viitor.
Afectarea unei p˘ art ¸i din capitalurile permanente, pentru acoperirea
nevoilor ciclice este motivat˘ a de caracterul continuu reˆ ınnoibil al stocurilor
¸ si creant ¸elor, care fac din aceste active temporare, o necesitate cvasiperma-
nent˘ a de capitaluri b˘ anesti. Fiind o surs˘ a permanent˘ a este recomandabil
ca m˘ arimea FR s˘ a ﬁe egal˘ a cu o nevoie cvasipermanent˘ a din domeniul ex-
ploat˘ arii, ori, se ¸ stie caˆ ın cadrul ciclului de exploatare stocurile ¸ si creant ¸ele
sunt reˆ ınnibile ˆ ın permanent ¸˘ a. Pentru reˆ ınnoire, ˆ ıntreprinderea are per-
manent nevoie de capitaluri ca s˘ a-¸ si constituie un stoc optim de materiale
¸ si de produse. Deci caracterul reˆ ınnoibil al stocurilor face ca ¸ si ˆ ın ciclul
de exploatare s˘ a se manifeste o nevoie permanent˘ a de capitaluri. Odat˘ a
cu reˆ ınnoirea stocurilor ¸ si a creant ¸elor ˆ ın pasivul bilant ¸ului se reˆ ınnoiesc,
ˆ ın aceea¸ si proport ¸ie ¸ si datoriile c˘ atre furnizori. Diferent ¸a dintre cre¸ sterea
stocurilor ¸ si a creant ¸elor ¸ si cre¸ sterea datoriilor la furnizori reprezint˘ a o
nevoie net˘ a de capitaluri sau, a¸ sa cum a mai fost deﬁnit˘ a, nevoia de fond
de rulment (NFR). Aceast˘ a nevoie de fond de rulment ar trebui s˘ a ﬁe
acoperit˘ a din fondul de rulment degajat ˆ ın partea de sus a bilant ¸ului. FR
optim ar ﬁ cel necesar pentru acoperirea nevoii de fond de rulment minim˘ a
¸ si permanent˘ a. NFR este relativ ﬂuctuant˘ a, ˆ ın raport cu variat ¸iile cifrei
de afaceri. Pentru realizarea unei cifre de afaceri mai mare decˆ at cea an-
terioar˘ a se vor angaja stocuri ¸ si creant ¸e mai mari. Acestea pot determina
o cre¸ stere a NFR chiar ¸ si atunci cˆ and are loc cre¸ sterea concomitent˘ a a
datoriilor de exploatare.
10.4.2. Datoriile de exploatare (surse atrase)
O parte a necesarului de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare este
acoperit˘ a, a¸ sa cum s-a mai precizat, pe baza datoriilor ciclului de ex-
ploatare, deci pe baza acelor surse temporare atrase de la tert ¸i. Datoriile
din exploatare rezult˘ a din relat ¸iile contractuale ale ˆ ıntreprinderii cu tert ¸ii
(care asigur˘ a furnizarea de materii prime, materiale, m˘ arfuri, manoper˘ a,
etc.) sau cu statul. Pe intervalul de la intrarea ¸ si recept ¸ia materialelor,
serviciilor, manoperei sau de la na¸ sterea datoriilor c˘ atre stat ¸ si pˆ an˘ a la
momentul pl˘ at ¸ii efective a acestei datorii, ˆ ıntreprinderea beneﬁciaz˘ a de o
surs˘ a de capitaluri ˆ ın mod gratuit.
Cea mai mare parte a datoriilor de exploatare se refer˘ a la sumele

147 10.4. Surse de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare
datorate furnizorilor pentru produsele achizit ¸ionate sau serviciile prestate
de ace¸ stia. Aceste datorii mai poart˘ a denumirea de ”credit comercial” ¸ si
reprezint˘ a de obicei peste 40% din datoriile pe care le are o ˆ ıntreprinderile.
Acest procent este mai ridicat la ˆ ıntreprinderile mici care de obicei nu
au acces la alte forme de ﬁnant ¸are. Creditul comercial reprezint˘ a
o surs˘ a spontan˘ a de ﬁnant ¸are, ˆ ın sensul c˘ a ea decurge din desf˘ a¸ surarea
tranzact ¸iilor curente ale unei ˆ ıntreprinderi. Chiar dac˘ a este considerat˘ a
ˆ ın mod tradit ¸ional o surs˘ a gratuit˘ a de capital, creditul comercial are de
fapt ¸ si o component˘ a ”costisitoare”. Aceast˘ a component˘ a apare ˆ ın cazul
ˆ ın care furnizorii acord˘ a discounturi pentru plata ˆ ıntr-un anumit interval
de timp a facturilor. Astfel creditul comercial ar putea ﬁ ˆ ımp˘ art ¸it pe cele
dou˘ a componente:
•creditul comercial gratuit, care implic˘ a creditul obt ¸inut pe perioada
acord˘ arii discountului;
•creditul comercial costisitor, care presupune creditul comercial acor-
dat peste perioada ˆ ın care se prime¸ ste discountul.
Costul implicat de acest credit ˆ ıl reprezint˘ a chiar pierderea discoun-
tului dac˘ a furnizorul ar ﬁ pl˘ atit mai repede. Creditul comercial gratuit
trebuie folosit ˆ ıntotdeauna, dar cea de-a doua component˘ a va ﬁ acceptat˘ a
doar ˆ ın urma unei analize atente, pornind de la procentul de discount
care se pierde, comparˆ and costul acestuia cu costul altor eventuale surse
de capital ce ar putea ﬁ atrase.
Pe lˆ ang˘ a datoriile c˘ atre furnizori, sursele atrase se mai refer˘ a ¸ si la
datoriile ﬁscale (ˆ ın principal c˘ atre bugetul statului ), datoriile c˘ atre
personalul ˆ ıntreprinderii ,avansurile primite de la client ¸i , precum
¸ si datoriile c˘ atre alt ¸i creditori ai ˆ ıntreprinderii rezultate din desf˘ a¸ surarea
activit˘ at ¸ii de exploatare a ˆ ıntreprinderii. Avˆ and ˆ ın vedere caracterul
avantajos al acestei surse de capital, ˆ ıntreprinderea ar putea proﬁta prin
cre¸ sterea ca volum a acestor datorii ¸ si prin amˆ anarea termenului efectiv
de plat˘ a. Cum ˆ ıns˘ a angajarea acestor datorii este reglementat˘ a prin con-
tracte sau prin legile de impozitare, ˆ ıntreprinderea va ﬁ penalizat˘ a ˆ ın cazul
dep˘ a¸ sirii termenului de plat˘ a.
Un serviciu de trezorerie activ va c˘ auta s˘ a angajeze ˆ ıntotdeauna da-
torii cu scadent ¸e relaxante ˆ ın raport cu ˆ ıncas˘ arile. Dac˘ a trezorierul va
ajunge s˘ a aib˘ a datorii de exploatare mai mari decˆ at stocurile ¸ si creant ¸ele
ˆ ıntreprinderii, el va reu¸ si s˘ a realizeze o NFR negativ˘ a, adic˘ a s˘ a aib˘ a un

Capitolul 10. Gestiunea ciclului de exploatare 148
surplus de pasive circulante provenit˘ a gratuit de la tert ¸i. ˆIn literatura de
specialitate sursele atrase de capitaluri circulante sunt denumite pasive
stabile ,respectiv datorii ale ˆ ıntreprinderii c˘ atre tert ¸i atrase pe o perioad˘ a
cvasipermanent˘ a de timp, ca urmare a reˆ ınnoirii continue a acestora. ˆIn
m˘ arime efectiv˘ a, acestea se evalueaz˘ a la nivelul soldurilor datoriilor de
exploatare din bilant ¸, iar ca m˘ arimi previzionate se estimeaz˘ a dup˘ a dou˘ a
metode:
•analitic˘ a;
•sintetic˘ a.
Metoda analitic˘ a se folose¸ ste pentru estimarea surselor atrase din
datorii, cu termene ﬁxe de plat˘ a ¸ si cu solduri cresc˘ atoare, pn˘ aˆ ın momentul
pl˘ at ¸ii acestora. Sunt grupate ˆ ın categoria pasivelor stabile-1 ¸ si se refer˘ a
la datoriile cu salariile, impozitele, cu energia, cu asigur˘ arile sociale, etc.
Pasivele stabile-1 se planiﬁc˘ a dup˘ a metodaˆ ınsum˘ arii soldurilor zilnice care
necesit˘ a parcurgerea a 6 etape:
1. alegerea trimestrului cu activitate minim˘ a, ˆ ıntrucˆ at pasivele sta-
bile calculate pentru acest trimestru se vor reg˘ asi cu sigurant ¸˘ a ¸ si
ˆ ın cadrul celorlalte trimestre;
2. determinarea datoriei zilnice;
3. determinarea soldului la ˆ ınceputul unei luni din trimestrul minim;
4. calculul soldurilor din ﬁecare zi ale lunii luate ˆ ın calcul;
5. ˆ ınsumarea soldurilor din ﬁecare zi de la toate pasivele stabile-1;
6. alegerea soldului zilnic total cel mai mic din luna de calcul.
Metoda sintetic˘ a se folose¸ ste pentru previzionarea surselor atrase
din celelalte decalaje de pl˘ at ¸ii aleˆ ıntreprinderii, care nu au termene ﬁxe de
plat˘ a ¸ si care au sold variabil pe parcursul unei luni de zile. Sunt grupate
ˆ ın categoria pasive stabile- 2 ¸ si se refer˘ a la datoriile fat ¸˘ a de furnizorii de
materiale, m˘ arfuri, etc. Pasivele stabile-2 se planiﬁc˘ a dup˘ a metoda global˘ a
ˆ ın funct ¸ie de nivelul trimestrial total al acestor datorii ¸ si de durata medie a
decalajului de pl˘ at ¸i. ˆIn fapt este o estimare ˆ ın funct ¸ie de viteza de rotat ¸ie
a acestor pasive.
unde t = durata medie a decalajului de pl˘ at ¸i.

149 10.4. Surse de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare
10.4.3. Surse ˆ ımprumutate
ˆIn completarea surselor proprii ¸ si atrase, ˆ ıntreprinderea apeleaz˘ a la
credite bancare pe termen scurt (de trezorerie sau de mobilizare).
Acestea au rol de amortizor ˆ ıntre cre¸ sterea sau reducerea nevoii de capi-
taluri circulante ¸ si diminuarea sau majorarea surselor proprii ¸ si atrase de
capitaluri circulante. Creditele de trezorerie se acord˘ a ˆ ıntreprinderilor de
c˘ atre b˘ ancile comerciale, ˆ ın limita unui plafon stabilit anterior. Aceste
credite mai sunt ˆ ıntˆ alnite sub denumirea de ”facilitate de cas˘ a”. Facili-
tatea de cas˘ a (de regul˘ a linie de credit) este destinat˘ a acoperirii dezechili-
brelor, decalajelor care apar ˆ ın trezoreria ˆ ıntreprinderii. Facilitatea per-
mite pe termen scurt a face fat ¸˘ a pl˘ at ¸ilor ce dep˘ a¸ sesc disponibilit˘ at ¸ile tre-
zoreriei, urmˆ and a ﬁ rambursate la intrarea ˆ ın normal, peste cˆ ateva zile.
Nevoile ﬁnanciare apar de regul˘ a la ﬁnele lunii sau cu ocazia
pl˘ at ¸ii salariilor. Necesarul creditelor de trezorerie se stabile¸ ste de c˘ atre
ˆ ıntreprindere pornind de la diferent ¸aˆ ıntre stocuri ¸ si cheltuieli pe de o parte
¸ si fondul de rulment, sursele atrase ¸ si ˆ ıncas˘ arile proprii pe de alt˘ a parte.
Astfel se va constata un excedent sau un deﬁcit de trezorerie. Deﬁcitul va
putea ﬁ acoperit pe baza creditelor de trezorerie. La contractarea acestor
credite trebuie avut ˆ ın vedere costul mare pe care ˆ ıl implic˘ a aceast˘ a form˘ a
de ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare.
ˆIn cazul ˆ ın care deﬁcitul de trezorerie este mai mare decˆ at plafonul
de creditare acceptat de banc˘ a, ˆ ıntreprinderea poate apela la creditele
de mobilizare . Creditele de mobilizare se constituie de ﬁecare dat˘ a cˆ and
o banc˘ a accept˘ a s˘ a mobilizeze creant ¸e det ¸inute de o ˆ ıntreprindere. Cu
ocazia derularii operat ¸iunilor lor comerciale, ˆ ıntreprinderile acumuleaz˘ a
creant ¸e de ﬁecare dat˘ a cˆ and acord˘ a un termen de plat˘ a client ¸ilor. Prin
urmare, ele trebuie s˘ a a¸ stepte scurgerea acestui termen pentru a-¸ si ˆ ıncasa
vˆ anz˘ arile. Dar situat ¸ia ﬁnanciar˘ a a ˆ ıntreprinderii poate s˘ a nu permit˘ a
a¸ steptarea termenului, care poate ﬁ dup˘ a o perioad˘ a de 60 pˆ an˘ a la 90 zile.
ˆIn astfel de situat ¸ii intervin b˘ ancile care ”mobilizeaz˘ a”aceste creant ¸e. Ele
pun la dispozit ¸ia ˆ ıntreprinderii imediat o sum˘ a de bani care corespunde
valorii creant ¸ei, diminuat˘ a cu o sum˘ a care reprezint˘ a remunerarea b˘ ancii
(dobˆ anda ¸ si comision). Pentru ˆ ındeplinirea obiectivelor sale, decizia de
ﬁnant ¸are a ciclului de exploatare va face un arbitraj ˆ ıntre creditele de
trezorerie ¸ si creditele de mobilizare posibil de atras de la b˘ anci, pentru
acoperirea deﬁcitului de trezorerie. Select ¸ia uneia sau altuia dintre credite
se va face pe baza analizei temeinice a costului real al acestora.

Capitolul 11
Gestiunea stocurilor
11.1. Not ¸iuni generale privind stocurile
ˆ ıntreprinderii
11.1.1. Deﬁnirea stocurilor
Stocurile reprezint˘ a cantit˘ at ¸i de resurse materiale care se acu-
muleaz˘ a ˆ ın depozitele ¸ si magaziile agentilor economici, ﬁrmelor, ˆ ıntr-
un anumit volum, pe o perioad˘ a determinat˘ a, cu un scop bine precizat,
reprezentˆ and rezultatul activit˘ at ¸ii de asigurare material˘ a ¸ si desfacere.
ˆIntr-o alt˘ a abordare, ce dore¸ ste s˘ a surprind˘ a mai bine rolul ˆ ındeplinit
de stocuri, acestea pot ﬁ considerate cantit˘ at ¸i ﬁzice de resurse mate-
riale, necesare ﬁec˘ arei faze a ciclului de exploatare, pentru a asigura
desf˘ a¸ surarea continu˘ a ¸ si ritmic˘ a a activit˘ at ¸ii de exploatare.
Scopul form˘ arii stocurilor este diferit:
•guvernul constituie stocuri sub forma rezervei pentru a pune econo-
mia nat ¸ional˘ a la ad˘ apost de inﬂuent ¸a factorilor perturbatori ce pot
s˘ a apar˘ a;v
•organizat ¸iile formeaz˘ a stocuri de resurse materiale pentru alimenta-
rea continu˘ a a locurilor de consum ˆ ın vederea unei bune desf˘ a¸ sur˘ ari
a proceselor de exploatare.
Gestiunea stocurilor asigur˘ a alimentarea continu˘ a a procesului de
product ¸ie cu resurse materiale necesare, asigur˘ a existent ¸a acestora ˆ ın
150

151 11.1. Not ¸iuni generale privind stocurile ˆ ıntreprinderii
depozitele agentului economic, acumularea lor, astfel ˆ ıncˆ at la primirea
comenzii s˘ a poat˘ a deservi imediat locurile de consum.
Stocurile ˆ ındeplinesc ˆ ın principal dou˘ a funct ¸ii generice:
1. funct ¸ia de regularizare, prin intermediul c˘ arei se realizeaz˘ a absorbt ¸ia
decalajelor ˆ ıntre ﬂuxul de vˆ anzare ¸ si cel de reasigurare, ˆ ıntre vˆ anzare
¸ si consum pe de o parte, ¸ si ˆ ıntre producere ¸ si achizit ¸ie pe de alt˘ a
parte. Aceste act ¸iuni se realizeaz˘ a ˆ ın ritmuri ¸ si cu intensit˘ at ¸i diferite
ﬁind deci necesar˘ a armonizarea lor. Din acest punct de vedere,
stocurile au rol de tampon;
2. -funct ¸ia de protect ¸ie ce vizeaz˘ a ˆ ın principal eliminarea consecint ¸elor
pe care le-ar putea avea asupra organizat ¸iilor act ¸iunea unor factori
aleatori, imprevizibili.
Rat ¸iunea principal˘ a pentru care sunt ment ¸inute stocurile este aceea
c˘ a este ﬁzic imposibil ¸ si economic nepractic ca ﬁecare element al stocu-
lui s˘ a ajung˘ a exact unde este necesar, atunci cˆ and este necesar. Chiar
dac˘ a ar ﬁ ﬁzic posibil ca un furnizor s˘ a realizeze aprovizionarea cu ma-
terii prime la interval de cˆ ateva ore, aceasta ar ﬁ totu¸ si prohibitiv de
scump˘ a. Produc˘ atorul trebuie deci s˘ a p˘ astreze stocuri suplimentare de
materii prime pentru a le folosi cˆ and sunt necesare ˆ ın procesul de conver-
sie. Controlul ¸ si ˆ ıntret ¸inerea stocurilor reprezint˘ a o problem˘ a comun˘ a a
tuturor organizat ¸iilor din toate sectoarele economiei. Problema stocurilor
nu este restrˆ ans˘ a doar la societ˘ at ¸ile comerciale ci ˆ ın acela¸ si mod ea se
reg˘ ase¸ ste ¸ si ˆ ın cazul societ˘ at ¸ilor nonproﬁt ¸ si organizat ¸iilor nonguverna-
mentale. Stocurile se reg˘ asesc ¸ si ˆ ın ferme, gospod˘ arii, ˆ ıntreprinderi indus-
triale, societ˘ at ¸i de comert ¸ cu ridicata sau cu am˘ anuntul, spitale, biserici,
ˆ ınchisori, gr˘ adini zoologice, universit˘ at ¸i, unit˘ at ¸i administrative locale sau
nat ¸ionale.
Stocurile se reg˘ asesc deasemenea ¸ si ˆ ın gospod˘ ariile individuale-
mˆ ancare, ˆ ımbr˘ ac˘ aminte, medicamente, articole gospod˘ are¸ sti, etc.
Stocurile se pot reg˘ asi sub form˘ a de furnituri, materii prime, materiale,
produse neterminate, produse ﬁnite ¸ si m˘ arfuri.
Furniturile (cele folosite ˆ ın product ¸ie sunt prescurtate MRO-
maintenance, repair and operating) sunt articole de inventar ce se consum˘ a
ˆ ın timpul proceselor de fabricat ¸ie ¸ si care nu se reg˘ asesc ˆ ın produsul ﬁnit
realizat cu ajutorul lor.Cele mai des ˆ ıntˆ alnite sunt rechizitele, materialele
de ˆ ıntret ¸inere, materialele gospod˘ are¸ sti, ¸ s.a.

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 152
Materiile prime reprezint˘ a articole de stocuri utilizate ˆ ın cadrul
proceselor de product ¸ie care ﬁind modiﬁcate ¸ si transformate se reg˘ asesc
ˆ ın produsele ﬁnite fabricate pe baza lor.
Product ¸ia ˆ ın curs reprezint˘ a produse care au parcurs anumite faze
ale proceselor de product ¸ie ﬁind part ¸ial transformate ¸ si care urmeaz˘ a s˘ a
mai suporte transform˘ ari pˆ an˘ a ajung la forma de produs ﬁnit. Produsele
ﬁnite sunt cele care au parcurs toate fazele procesului de product ¸ie ¸ si sunt
gata pentru a ﬁ vˆ andute, distribuite sau stocate, depozitate. M˘ arfurile
reprezint˘ a articole de inventar care sunt cump˘ arate cu scopul de a ﬁ
revˆ andute.
Studierea inventarului pentru oricare din aceste categorii depinde
de entit˘ at ¸ile studiate anterior. Aceasta deoarece un produs ﬁnit dintr-o
categorie poate ﬁ materie prim˘ a pentru un altul.
11.1.2. Caracteristicile stocurilor
Cˆ ateva propriet˘ at ¸i ale stocurilor sunt universale. Cererea,
reaprovizionarea, constrˆ angerile, costurile, sunt cele mai des ˆ ıntˆ alnite.
Cererile reprezint˘ a unit˘ at ¸i consumate din stocuri;
reaprovizion˘ arile reprezint˘ a unit˘ at ¸i care sunt ad˘ augate stocurilor;
costurile reprezint˘ a cheltuieli determinate de existent ¸a sau din contr˘ a
de inexistent ¸a stocurilor iarconstrˆ angerile reprezint˘ a limit˘ arile impuse
cererii, aprovizion˘ arii de costurile de management ori condit ¸iile ﬁzice, de
mediu.
M˘ arimea cererii se refer˘ a la magnitudinea cererii ¸ si se exprim˘ a can-
titativ. Cˆ and m˘ arimea este aceia¸ si de la o perioad˘ a la alta spunem c˘ a este
o cerere constant˘ a, ˆ ın caz contrar ea este variabil˘ a. Cˆ and m˘ arimea cererii
este cunoscut˘ a, atunci spunem c˘ a avem un sistem determinat . Atunci cˆ and
m˘ arimea cererii nu este cunoscut˘ a, sistemul este nedeterminat. ˆIn astfel
de cazuri este posibil uneori s˘ a se stabileasc˘ a o distribut ¸ie probabilistic˘ a
a cererii care poate ﬁ continu˘ a sau discret˘ a.
Cererea unitar˘ a este de fapt m˘ arimea cererii pe unitate de timp. Felul
cererii se refer˘ a la modul ˆ ın care sunt scoase resursele din stoc. Articolele
pot ﬁ date ˆ ın folosint ¸˘ a-scoase din stoc la ˆ ınceputul perioadei, la sfˆ ar¸ situl
perioadei, uniform pe tot parcursul perioadei, sau ˆ ın alte moduri.
Reaprovizionarea poate ﬁ clasiﬁcat˘ a ˆ ın funct ¸ie de m˘ arime, model ¸ si
timpul de aprovizionare. M˘ arimea reaprovizion˘ arii se refer˘ a la cantitatea
sau m˘ arimea comenzii care va ﬁ recept ¸ionat˘ a. M˘ arimea lotului poate ﬁ

153 11.1. Not ¸iuni generale privind stocurile ˆ ıntreprinderii
constant˘ a sau variabil˘ a, depinde de tipul de gestiune a stocului. Atunci
cˆ and lotul de resurse materiale este recept ¸ionat, de regul˘ a el este introdus
ˆ ın depozit ¸ si devine o parte a inventarului organizatiei.
Tipul aprovizion˘ arii se refer˘ a la modul ˆ ın care se desf˘ a¸ soar˘ a ea: in-
stantaneu, uniform sau pe loturi. Aprovizionarea instantanee indic˘ a fap-
tul c˘ a ˆ ıntregul lot este recept ¸ionat ˆ ın stoc ˆ ın acela¸ si timp. Timpul de
reaprovizionare reprezint˘ a intervalul de timp ˆ ıntre momentul lu˘ arii de-
ciziei de aprovizionare a unei resurse materiale ¸ si momentul ˆ ın care resursa
material˘ a intr˘ a ˆ ın stoc, ¸ si poate ﬁ constant sau variabil.
Constrˆ angerile sunt limit˘ arile sistemului de stocare. Constrˆ angerile
referitoare la spat ¸iul ﬁzic de depozitare pot limita cantitatea depozitat˘ a;
constrˆ angerile de capital limiteaz˘ a volumul de bani imobilizat ¸i ˆ ın stocuri;
facilit˘ at ¸ile, echipamentele ¸ si personalul deasemenea limiteaz˘ a capacitatea
de a stoca sau opera stocurile. Politicile manageriale (cum ar ﬁ aceea
potrivit c˘ areia nu trebuie s˘ a existe niciodat˘ a ruptur˘ a de stoc) sau decizi-
ile administrative (cum ar ﬁ contractele reciproce de aprovizionare), pot
limita managementul materialelor ˆ ın nenum˘ arate moduri.
Costurile stoc˘ arii reprezint˘ a ansamblul cheltuielilor determinate de
existent ¸a respectiv inexistent ¸a stocurilor. Obiectivul esent ¸ial al gestiunii
stocurilor materiale este de a stoca o cantitate adecvat˘ a de resurse ma-
teriale, la locul potrivit, ˆ ın momentul potrivit ¸ si la cele mai mici costuri.
Costurile cu stocurile sunt asociate operat ¸iilor de stocare ¸ si sunt rezultatul
act ¸iunii sau din contr˘ a a lipsei de act ¸iune a managementului ˆ ın ceea ce
prive¸ ste organizarea sistemului.
Exist˘ a parametrii economici de baz˘ a ˆ ın orice model decizional de
stocare iar cei mai relevant ¸i sunt urm˘ atorii:
•costul de aprovizionare;
•costurile de lansare a comenzii sau de organizare a aprovizion˘ arii;
•costul de stocare (de depozitare);
•costul cu ruptura de stoc.
Costul de aprovizionare al unei resurse materiale este pret ¸ul uni-
tar de aprovizionare obt ¸inut ˆ ın cazul ˆ ın care resursa este aprovizionat˘ a
de la o surs˘ a extern˘ a. ˆIn cazul ˆ ın care resursa material˘ a respectiv˘ a este
realizat˘ a ˆ ın unitate, costul de aprovizionare reprezint˘ a costul unitar de
product ¸ie. Costul unitar trebuie totdeauna privit ca un cost al articolului

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 154
a¸ sa cum apare elˆ ın inventar. Pentru articolele aprovizionate, acest pret ¸ in-
clude al˘ aturi de pret ¸ul de aprovizionare ¸ si orice alte cheltuieli de transport
a articolelor respective. Pentru resursele materiale fabricate ˆ ın interiorul
organizat ¸iei, costul unitar include cheltuielile directe de personal, materi-
ale directe ¸ si cheltuielile de regie. Costul de aprovizionare se modiﬁc˘ a ˆ ın
funct ¸ie de nivelele cantitative de comand˘ a atunci cˆ and furnizorii acord˘ a
discounturi ﬁnanciare.
Costurile de comand˘ a se refer˘ a la cheltuielile de distribut ¸ie pl˘ atite
unui furnizor extern sau costurile suportateˆ ın cazul aprovizion˘ arii interne.
Acest cost variaz˘ a de obicei direct proport ¸ional cu num˘ arul de comenzi
lansate ¸ si nu ˆ ın aceia¸ si m˘ asur˘ a cu cantitatea comandat˘ a. Costul cu co-
manda include articole de cost cum ar ﬁ: costuri cu formarea comenzii,
recept ¸ia materialelor, controlul materialelor, urm˘ arirea comenzii, etc. ˆIn
cazulˆ ın care resursa material˘ a este fabricat˘ aˆ ın interiorul organizat ¸iei acest
cost cuprinde cheltuielile cu producerea articolelor comandate. Costurile
de stocare, cuprind cheltuieli asociate cu investit ¸ia ˆ ın stocuri ¸ si investit ¸ia
ˆ ın depozite ¸ si ˆ ıntret ¸inerea acestora. Acestea ˆ ıncorporeaz˘ a elemente de cost
cum ar ﬁ: costurile de capital, taxe, asigur˘ ari, manipulare, ˆ ınmagazinare,
costuri cu deteriorarea, degradarea sau pierderea resurselor materiale.
Costurile de capital se refer˘ a ﬁe la pierderea eventualelor venituri
ce ar putea ﬁ obt ¸inute prin investirea sumelor respective ˆ ın alt˘ a afacere
(costul de oportunitate), ﬁe la dobˆ anzile ce trebuie pl˘ atite ˆ ın cazul ˆ ın
care capitalul este obt ¸inut prin ˆ ımprumuturi. ˆIn multe t ¸˘ ari, stocurile sunt
tratate ca o proprietate taxabil˘ a: cu cˆ at stocurile sunt mai mari, cu atˆ at
taxele ce trebuie pl˘ atite pentru det ¸inerea lor sunt mai ridicate. Costurile
cu asigurarea stocului sunt dependente de suma primei de desp˘ agubire ce
ar ﬁ primit˘ a ˆ ın cazul degrad˘ arii stocurilor. Prima de asigurare variaz˘ a di-
rect proport ¸ional cu m˘ arimea investit ¸iei ˆ ın stocuri. De asemenea ˆ ın timpul
stoc˘ arii resursele materiale se pot degrada, ˆ ı¸ si pot pierde unele propriet˘ at ¸i,
se pot pierde sau chiar fura. O teorie uzual˘ a din cadrul managementului
materialelor ar ﬁ c˘ a aceste costuri de stocare sunt direct proport ¸ionale cu
m˘ arimea investit ¸iei ˆ ın stocuri. ˆIn general se poate aproxima costul anual
cu stocarea ca ﬁind ˆ ıntre 20 ¸ si 40% din valoarea stocului.
Costurile cu ruptura de stoc reprezint˘ a consecint ¸ele economice
ale lipsei de stoc. Ruptura de stoc poate ap˘ area din cauza ˆ ıntˆ arzierilor
ˆ ın aprovizionare sau fabricat ¸ie. Ruptura de stoc poate determina oprirea
product ¸iei cu toate costurile ce pot ﬁ antrenate, inclusiv pierderea prof-
iturilor ce ar ﬁ fost obt ¸inute prin vˆ anzarea produselor ﬁnite ce acum nu

155 11.1. Not ¸iuni generale privind stocurile ˆ ıntreprinderii
pot ﬁ fabricate. La acestea se adaug˘ a eventuala pierdere a unor client ¸i ˆ ın
cazul ˆ ın care nu exist˘ a produse ﬁnite pe stoc sau nu pot ﬁ ˆ ınlocuite cu alte
produse. Cuantiﬁcarea acestor costuri este foarte diﬁcil de realizat. Exist˘ a
cazuri ˆ ın care lipsa de stoc nu duce la pierderea comenzii, a clientului ci
numai la amˆ anarea ei (”backordering”). ˆIn aceast˘ a situat ¸ie costul rupturii
de stoc const˘ a ˆ ın cheltuielile suplimentare generate de aceast˘ a comand˘ a
amˆ anat˘ a. Un obiectiv major (dar nu singurul) al gestiunii stocurilor este
minimizarea acestor costuri. Doar costurile care se modiﬁc˘ a odat˘ a cu
modiﬁcarea nivelului stocului trebuie analizate.
11.1.3. Principalele categorii de stocuri
Un alt mod de a explica scopul gestiunii materialelor este de a intro-
duce o clasiﬁcare funct ¸ional˘ a a stocurilor. Bazat pe utilitatea lor, stocurile
pot ﬁ ˆ ıncadrate ˆ ın una sau mai multe din urm˘ atoarele categorii:
1. Stoc curent;
2. Stoc de sigurant ¸˘ a;
3. Stoc de condit ¸ionare;
4. Stoc de transport;
5. Stoc de iarn˘ a;
6. Stoc psihologic.
1.Stocul curent. Reprezint˘ a cantitatea de resurse materiale desti-
nat˘ a pentru asigurarea continuit˘ at ¸ii ¸ si desf˘ a¸ sur˘ arii normale a product ¸iei,
ˆ ın intervalul de timp dintre dou˘ a livr˘ ari succesive. Stocul curent depinde
de consumul mediu zilnic ¸ si de intervalul mediu de timp ˆ ıntre dou˘ a livr˘ ari
succesive. ˆIn procesul form˘ arii ¸ si mi¸ sc˘ arii lui, stocul curent este de trei
feluri ¸ si anume:
•stoc curent maxim;
•stoc curent mediu;
•stoc curent minim.

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 156
Stocul curent maxim , reprezint˘ a cantitatea de resurse materiale exis-
tent˘ a ˆ ın depozit, ˆ ın momentul primirii unei comenzi de resurse materiale
de la furnizor. Stocul curent mediu , este egal cu stocul curent maxim
ˆ ımp˘ art ¸it la doi. Stocul curent minim , teoretic este zero.
2.Stocul de sigurant ¸˘ a (adesea denumit ¸ si stoc tampon) reprezint˘ a
cantitatea de resurse materiale destinat˘ a asigur˘ arii procesului de product ¸ie
ˆ ın cazul eventualelor ˆ ıntreruperi ˆ ın asigurarea material˘ a , ceea ce se
ˆ ıntˆ ampl˘ a atunci cˆ and intervin anumite anomalii ˆ ın procesul de asigu-
rare material˘ a sau ˆ ın desf˘ a¸ surarea procesului de desfacere al furnizorului.
Stocul de sigurant ¸˘ a se constituie obligatoriu pentru toate resursele mate-
riale achizit ¸ionate prin forma de asigurare tranzit, dar este recomandabil
s˘ a nu dep˘ a¸ seasc˘ a 50% din stocul curent. Peste aceast˘ a limit˘ a, cu foarte
rare except ¸ii se justiﬁc˘ a o asemenea pondere. Este posibil˘ a ¸ si majorarea
stocului de sigurant ¸˘ a, dar numai ˆ ın cazuri cu totul speciale ¸ si cu justiﬁ-
carea tehnico-economic˘ a respectiv˘ a. Pentru resursele materiale asigurate
prin forma depozit nu se calculeaz˘ a stocuri de sigurant ¸˘ a. Pentru unit˘ at ¸i
ˆ ındep˘ artate (¸ santiere de construct ¸ii, montaje, exploat˘ ari miniere, etc.)
se pot constitui stocuri de sigurant ¸˘ a suplimentare pentru o perioad˘ a de
cˆ ateva zile sau ca procent (ˆ ıns˘ a mai mic) din stocul curent, dar numai pen-
tru acele resurse materiale care condit ¸ioneaz˘ a ˆ ın mod deosebit procesul de
product ¸ie.
3.Stocul de condit ¸ionare reprezint˘ a stocul constituit pentru pe-
rioada ˆ ın care resursele sunt preg˘ atite pentru intrarea ˆ ın exploatare. Sunt
unele resurse materiale care necesit˘ a o preg˘ atire prealabil˘ a intr˘ arii lor ˆ ın
product ¸ie (de exemplu uscarea lemnului ˆ ın industria mobilei). Sunt asim-
ilate operat ¸iilor de condit ¸ionare ¸ si operat ¸iile de analiz˘ a de laborator, acolo
unde este cazul. De asemenea se asimileaz˘ a condit ¸ion˘ arii ¸ si operat ¸iile de
debitare (croire) a resurselor materiale, dar cu condit ¸ia ca acestea s˘ a se
desf˘ a¸ soare ˆ ın depozitele ﬁrmei. ˆIn acest caz intervine ˆ ın calculul stocurilor
de resurse materiale ¸ si stocul de condit ¸ionare. Stocul de condit ¸ionare se
stabile¸ ste prin ˆ ınmult ¸irea consumului mediu zilnic cu timpul necesar pen-
tru preg˘ atirea resursei materiale ˆ ınainte de intrarea ˆ ın product ¸ie.
Aceste stocuri se constituie numai pentru resursele materiale pentru
care sunt prev˘ azute norme tehnice de condit ¸ionare aprobate de forurile
competente, cu posibilitatea revizuirii lor pe m˘ asura perfect ¸ion˘ arii proce-
selor de fabricat ¸ie.
4.Stocul pentru transport-interior. Acest stoc se stabile¸ ste pen-
tru perioada necesar˘ a transport˘ arii resurselor materiale de la depozitul

157 11.1. Not ¸iuni generale privind stocurile ˆ ıntreprinderii
central de asigurare material˘ a la punctele unde acestea se vor consuma .
5.Stocul de iarn˘ a. Este stocul ce se determin˘ a pentru perioada ˆ ın
care condit ¸iile climaterice nu fac posibil˘ a exploatarea ¸ si transportul unor
resurse materiale de baz˘ a ˆ ın condit ¸ii normale ¸ si se adaug˘ a, ˆ ın aceast˘ a
perioad˘ a, la stocul normat.
6.Stocul sezonier. ˆIn mediul economic funct ¸ioneaz˘ a ¸ si agent ¸i eco-
nomici cu activitate sezonier˘ a, care se caracterizeaz˘ a ¸ si printr-o activitate
de asigurare material˘ a sezonier˘ a. Pentru ace¸ sti agent ¸i economici stocul to-
tal de resurse materiale care asigur˘ a continuitatea proceselor de product ¸ie
pentru perioada cˆ at ace¸ stia ˆ ı¸ si desf˘ a¸ soar˘ a activitatea se compune din:
•stocul sezonier propriu-zis;
•stocul de sigurant ¸˘ a.
Stocul sezonier propriu-zis este stocul care asigur˘ a continuitatea
desf˘ a¸ sur˘ arii normale a activit˘ at ¸ii economice cu resurse materiale nece-
sare pentru ˆ ıntregul sezon, pˆ an˘ a la sezonul urm˘ ator. Stocul sezonier
(sau stocul anticipat) poate reprezenta ¸ si cantitatea de resurse mate-
riale aprovizionat˘ a pentru a acoperi vˆ arfurile de cerere sezonier˘ a sau
cerint ¸ele aleatorii (de exemplu programe promot ¸ionale) sau deﬁcient ¸ele
capacit˘ at ¸ilor de product ¸ie. El este aprovizionat ˆ ınaintea aparit ¸iei cerint ¸ei
¸ si este consumat ˆ ın timpul perioadei de maxim˘ a cerere, pentru a p˘ astra
nivelul product ¸iei ¸ si a evita ruptura de stoc.
7.Stocul psihologic (speciﬁc activit˘ at ¸ilor comerciale) este stocul
expus de c˘ atre comerciant ¸ii cu am˘ anuntul pentru a stimula cererea avˆ and
rol de ”vˆ anz˘ ator mut”.El spore¸ ste ¸ sansa ca un produs s˘ a se vad˘ a ¸ si s˘ a se
vˆ and˘ a. Rafturile pline sporesc vˆ anz˘ arile prin expunerea ˆ ın fat ¸a client ¸ilor a
cˆ at mai mult˘ a marf˘ a, pentru a crea o vizibilitate cˆ at mai mare. Rafturile
”s˘ arace”, la fel ca ¸ si ruptura de stoc determin˘ a sc˘ aderea vˆ anz˘ arilor ¸ si
pierderea client ¸ilor. ˆIn timp ce celelalte tipuri se stocuri sprijin˘ a reducerea
costurilor de operare, stocul psihologic este un stoc generator de venituri.
Exist˘ a o preocupare ˆ ın leg˘ atur˘ a cu generarea veniturilor prin stimu-
larea cererii versus minimizarea costurilor. Se pune ˆ ıntrebarea care este
orientarea aprovizion˘ arii. Stocurile nu sunt p˘ astrate de dragul lor, ci ele
reprezint˘ a mijloace de a obt ¸ine rezultatele ﬁnale. Desigur sunt tipuri mul-
tiple de stocuri pentru a servi unor scopuri de asemenea variate. Astfel
c˘ a nu se poate vorbi de o gestiune a stocurilor indiferent de felul lor,
dar ele toate trebuie supravegheate ¸ si ˆ ıntret ¸inute pentru a corespunde

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 158
funct ¸iilor speciﬁce. Stocarea reprezint˘ a un proces necesar oric˘ arei afaceri.
ˆIn timp ce factorii funct ¸ionali ¸ si clasiﬁc˘ arile funct ¸ionale explic˘ a existent ¸a
stocurilor, aceasta nu ˆ ınseamn˘ a c˘ a ˆ ıncercarea de a le reduce nu trebui
continuat˘ a. Stocarea poate s˘ a ascund˘ a probleme operat ¸ionale sau s˘ a de-
termine u¸ surarea problemelor. Este mai u¸ sor s˘ a ﬁe eliminate problemele
decˆ at s˘ a ﬁe ascunse prin stocuri excesive. O strategie ar ﬁ ˆ ıncercarea de
a reduce stocurile prin minimizarea sau eliminarea piedicilor operat ¸ionale
care dicteaz˘ a existent ¸a lor.
11.2. Optimizarea m˘ arimii stocurilor
11.2.1. Obiectivele contradictorii ale gestiunii
stocurilor
Scopurile asociate gestiunii stocurilor resurselor materiale nu sunt
unice ¸ si nici m˘ acar nu sunt u¸ sor de deﬁnit ¸ si delimitat. Obiectivele
esent ¸iale ale gestiunii resurselor materiale sunt minimizarea capitalului
investit ˆ ın stocuri, maximizarea satisfacerii client ¸ilor ¸ si minimizarea cos-
turilor de fabricat ¸ie. Cˆ ateva din subobiectivele de baz˘ a sunt: un cost
unitar redus, accelerare a duratei de rotat ¸ie a stocurilor, o ˆ ınalt˘ a calitate
a resurselor ¸ si asigurarea continuit˘ at ¸ii aprovizion˘ arii. Se poate observa c˘ a
aceste obiective nu sunt ˆ ıntotdeauna ˆ ın interdependent ¸˘ a ci chiar pot s˘ a ﬁe
ˆ ın conﬂict direct. ˆIn perioade de criz˘ a a economiei simplul act de a g˘ asi,
de a localiza surse de aprovizionare s-ar putea s˘ a devin˘ a cel mai impor-
tant obiectiv. Aceasta se ˆ ıntˆ ampl˘ a ¸ si ˆ ın cazul ˆ ın care cel mai important
furnizor nu mai poate realiza aprovizionarea din cauza unor diﬁcult˘ at ¸i de
product ¸ie. ˆIn cazul ˆ ın care apar dezvolt˘ ari nea¸ steptate ale cererii pot s˘ a
determine presiuni considerabile asupra surselor de aprovizionare.
ˆIn companiile tinere, ˆ ın condit ¸iile cre¸ sterii foarte rapide,
exponent ¸iale, disponibilul este antrenat tot timpul ˆ ın aprovizion˘ ari scurte.
Cele mai multe venituri ¸ si capitaluri ˆ ımprumutate sunt reinvestite ˆ ın
cre¸ stere ¸ si echipament. Stocurile de resurse materiale sunt esent ¸iale, ex-
istˆ and preocuparea de a ment ¸ine stocurile la un nivel sc˘ azut pentru a
disponibiliza numerar pentru alte scopuri. A cump˘ ara ˆ ın cantit˘ at ¸i mici
presupune a pierde discounturile care ar ﬁ putut ﬁ primite. Comenzile
¸ si livr˘ arile numeroase sunt necesare pentru a ﬁ foarte operativi. Aceste
condit ¸ii determin˘ a o accelerare a vitezei de rotat ¸ie a stocurilor de resurse

159 11.2. Optimizarea m˘ arimii stocurilor
materiale care poate determina efecte negative, d˘ aun˘ atoare.
Echilibrul este supraconsiderat cˆ and t ¸elurile ¸ si obiectivele sunt sub-
considerate. Concentrarea poate ﬁ pe un obiectiv ˆ ıntr-o anumit˘ a perioad˘ a
¸ si pe un alt obiectiv ˆ ın alt˘ a perioad˘ a ¸ si contrapartida trebuie luat˘ a ˆ ın
considerare. Concentrarea pe accelerarea rotat ¸iei stocurilor poate deter-
mina costuri unitare ridicate datorit˘ a cantit˘ at ¸ilor mici aprovizionate la
o livrare. Din contr˘ a concentrarea pe un cost unitar mai mic determin˘ a
loturi mai mari de aprovizionare, care reduc viteza de rotat ¸ie a stocurilor.
Un agent de aprovizionare poate s˘ a acorde o atent ¸ie exagerat˘ a unui cost de
aprovizionare sc˘ azut ¸ si s˘ a ignore continuitatea sau calitatea aprovizion˘ arii.
Un manager al product ¸iei s-ar putea s˘ a urm˘ areasc˘ a doar continuitatea
resursei materiale ˆ ın detrimentul unui cost sc˘ azut al resurselor aprovizion-
ate.
Gestiunea resurselor materiale este o surs˘ a de conﬂict ˆ ıntre diferit ¸i
manageri ˆ ıntr-o organizat ¸ie. Aceste conﬂicte sunt alimentate din faptul
c˘ a diferit ¸i manageri au diferite roluri ˆ ın organizat ¸ie care implic˘ a stocurile.
Suboptimizarea este termenul folosit pentru a descrie subsistemul opti-
miz˘ arii ¸ si costurile scopurilor sistemului. Suboptimiz˘ arile rezult˘ a din con-
ﬂictul rolurilor pe care le joac˘ a managerii. Multe dintre proiectele de
sisteme de control al materialelor au e¸ suat din cauza rivalit˘ at ¸ilor inter-
departamentale ¸ si act ¸iunilor contradictorii. Conﬂictul rolurilor manager-
ilor trebuie s˘ a nu permit˘ a subminarea organizat ¸iei ca ˆ ıntreg. Politica
managementului materialelor trebuie s˘ a ﬁe consacrat˘ a obt ¸inerii celui mai
mic cost global. Gestiunea resurselor materialelor este o preocupare co-
mun˘ a, dar de asemenea se ˆ ıntˆ alnesc cazuri ˆ ın care preocuparea tuturor
este de fapt responsabilitatea nim˘ anui. Responsabilitatea stocurilor este
frecvent divizat˘ a ˆ ıntre departamente cu interese individuale. Departa-
mentul aprovizion˘ arii preia grija aprovizion˘ arii resurselor materiale, de-
partamentul de fabricat ¸ie are grij˘ a de materialele ˆ ın curs de fabricat ¸ie,
iar departamentul de marketing controleaz˘ a stocurile de produse ﬁnite.
Alocarea responsabilit˘ at ¸ilor apare logic dar este put ¸in probabil c˘ a talen-
tul ¸ si expertiza cerut˘ a pentru un control eﬁcient, adecvat este disponibil˘ a
ˆ ın toate departamentele. Este de multe ori mai dezirabil s˘ a ﬁe alocate
toate responsabilit˘ at ¸ile managementului materialelor ˆ ıntr-un singur de-
partament sub conducerea unui manager al materialelor.
Conﬂictele ˆ ıntre departamente ¸ si suboptimiz˘ arile sunt mai put ¸in
probabil s˘ a apar˘ a atunci cˆ and stocurile sunt urm˘ arite de un manager al
materialelor. Managerul materialelor ˆ ıncearc˘ a s˘ a consolideze activit˘ at ¸ile,

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 160
s˘ a ˆ ımbun˘ at˘ at ¸easc˘ a coordonarea, s˘ a prevad˘ a o singur˘ a surs˘ a de r˘ aspundere
pentru toate materialele. El poate spori eﬁcient ¸a promovˆ and leg˘ aturi
mai scurte ˆ ıntre activit˘ at ¸ile asociate. Atunci cˆ and aceste activit˘ at ¸i aso-
ciate sunt dispersate de-a lungul organizat ¸iei se pot produce conﬂicte, se
pot genera competit ¸ii epuizante. Problemele gestiunii materialelor nu pot
ﬁ mˆ anuite separat. Ele se aﬂ˘ a ˆ ıntr-o ˆ ımbinare continu˘ a cu problemele
distribut ¸iei, depozit˘ arii, product ¸iei, manipul˘ arii materialelor, marketingu-
lui ¸ si problemele ﬁnanciare. Cˆ and activit˘ at ¸i dependente sunt conduse
ca ni¸ ste activit˘ at ¸i independente se genereaz˘ a conﬂicte ˆ ıntre activit˘ at ¸i cu
efect ˆ ın reducerea performant ¸elor organizat ¸iei ca ˆ ıntreg. Aprovizionarea,
product ¸ia ¸ si distribut ¸ia nu sunt activit˘ at ¸i independente ¸ si ele trebuie deci
integrate. Gestiunea materialelor este o parte din sistemul de operare ¸ si
trebuie s˘ a faciliteze ˆ ındeplinirea obiectivelor organizat ¸iei.
Gestiunea materialelor necesit˘ a un punct de vedere larg ¸ si nu tre-
buie tratat ca o serie de decizii independente sau elemente individuale.
Stocurile nu sunt ca o insul˘ a de sinest˘ at˘ atoare, ele trebuie s˘ a serveasc˘ a
obiectivelor, scopurilor organizat ¸iei. Stocurile trebuie managerizate, prob-
lema lor nu trebuie delegat˘ a unei persoane din cadrul personalului de
rutin˘ a. Pentru a ˆ ınvinge trecutul zbuciumat, gestiunea stocurilor a fost
l˘ argit˘ a ˆ ın managementul materialelor care nu cuprinde doar activit˘ at ¸i
de stocare a materialelor, ci toate funct ¸iunile materialelor cum ar ﬁ
aprovizionarea, transportul, logistica, controlul materialelor ¸ si stocarea,
depozitarea.
Gestiunea materialelor este realizat˘ a independent pe acela¸ si nivel cu
ﬁnant ¸ele, marketingul ¸ si managementul product ¸iei. Este sarcina gestiunii
materialelor, numit˘ a ¸ si ”managementul materialelor” de a face tot posi-
bilul pentru atingerea obiectivelor managementului general ¸ si pentru a nu
deveni ”copilul vitreg” al oric˘ arei alte zone funct ¸ionale.
11.2.2. Modelarea stocurilor
M˘ arimea optim˘ a a stocurilor se poate obt ¸ine folosind metode de mod-
elare matematic˘ a. Modelarea stocurilor reprezint˘ a acea metod˘ a canti-
tativ˘ a de obt ¸inere a doctrinei de operare a costului minim. Modelele pot
ﬁ deterministe sau stochastice (aleatoare, probabilistice).
Modelul determinist reprezint˘ a modelulˆ ın care variabilele sunt cunos-
cute cu sigurant ¸˘ a. Modelul stochastic este modelul ˆ ın care valorile vari-
bilelor sunt probabilistice. Scopul situat ¸iilor de modelare a stocurilor este

161 11.2. Optimizarea m˘ arimii stocurilor
obt ¸inerea unei doctrine de operare, ˆ ın care sunt implicate patru etape
simple:
1. Examinarea cu atent ¸ie a situat ¸iei stocurilor, enumerˆ and caracteris-
ticile ¸ si ipotezele legate de respectiva situat ¸ie;v
2. Elaborarea ecuat ¸iei costurilor totale anuale relevante ˆ ın form˘ a lit-
erar˘ a;
3. Transformarea ecuat ¸iei costurilor totale anuale relevante din forma
literar˘ a ˆ ın limbaj matematic concis;
4. Optimizarea ecuat ¸iei costurilor, determinˆ and optimul cantit˘ at ¸ii co-
mandate ¸ si momentul de reaprovizionare.
ˆIn elaborarea modelelor de stocare trebuie avute ˆ ın vedere
urm˘ atoarele variabile:
•N= cererea anual˘ a total˘ a (ˆ ın unit˘ at ¸i);
•Q= cantitatea comandat˘ a (ˆ ın unit˘ at ¸i);
•Q∗= cantitatea comenzii optime (ˆ ın unit˘ at ¸i);
•R = punct de realizare a unei noi comenzi (ˆ ın unit˘ at ¸i);
•R∗= punct optim de realizare a unei noi comenzi (ˆ ın unit˘ at ¸i);
•T= timp total (ˆ ın unit˘ at ¸i de timp);
•Ca= cost de demarare sau lansare a comenzii (per comand˘ a);
•cd%= costul costul de depozitare exprimat procentual;
•K = cost de epuizare a stocului per unitate scoas˘ a din stoc;
•dl= cererea per unitate de timp pe durata TTL (timp de livrare ),
(ˆ ın unit˘ at ¸i);
•Dl= cererea total˘ a pe durata TTL (ˆ ın unit˘ at ¸i);
•CT = costuri totale anuale relevante;
•CT*= costuri anuale relevante minime totale.

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 162
Metoda const˘ a ˆ ın minimizarea costului total. Pentru ﬁecare tip de
gestiune se va elabora un model matematic adecvat, prin cuantiﬁcarea
convenabil˘ a a tuturor elementelor care apar ˆ ın problema de gestiune, pre-
cum ¸ si prin precizarea expresiei funct ¸iei care urmeaz˘ a s˘ a ﬁe minimizat˘ a.
Unul dintre principalele rat ¸iuni ale stoc˘ arii este neputint ¸a unei organizat ¸ii
de a cump˘ ara sau produce articole ˆ ın loturi economice. Organizat ¸iile uti-
lizeaz˘ a m˘ arimea lotului economic frecvent atunci cˆ and doresc s˘ a ment ¸in˘ a
un stoc regulat de articole avˆ and o cerere uniform˘ a, independent˘ a.
Modelele de stocare pot ﬁ deterministe sau probabilistice (stochas-
tice), dup˘ a cum cererea ¸ si timpul de aprovizionare sunt sau nu cunoscute.
Modele deterministe se aplic˘ a direct ˆ ın condit ¸ii de cerere uni-
form˘ a. Aceste modele determin˘ a m˘ arimea lotului economic (optim) ˆ ın
condit ¸ii de cerere independent˘ a de articole cump˘ arate de la tert ¸i sau pro-
duse ˆ ın unitate. Pentru a determina politica optim˘ a de stocare, sunt
necesare informat ¸ii referitoare la urm˘ atorii parametrii:
1. Cererea;
2. Costurile de stocare;
3. Timpul de reaprovizionare.
ˆIn modelele deterministe tot ¸i parametrii ¸ si variabilele sunt cunoscut ¸i
sau pot ﬁ calculat ¸i cu exactitate. Cererea unitar˘ a de articole, precum
¸ si costul asociat acestora sunt cunoscut ¸i. Timpul de aprovizionare este
deasemenea presupus a ﬁ constant ¸ si independent fat ¸˘ a de cerere. ˆIn
realitate aceaste modele se ˆ ıntˆ alnesc foarte rar ¸ si este mai rezonabil˘ a
reprezentarea ˆ ın termeni probabilistici (cum este cazul modelelor stochas-
tice ˆ ın care unele sau toate variabilele sunt probabilistice). Oricum mod-
elele deterministe sunt frecvent aproxim˘ ari excelente sau cel put ¸in un bun
punct de pornire pentru a descrie fenomenul stoc˘ arii.
ˆIn cazul modelelor stochastice, uzual este mai u¸ sor s˘ a se lucreze cu
modele de stocare dac˘ a variabilele pot ﬁ tratate ca ﬁind continue decˆ at
discrete. ˆIn cazul ˆ ın care cererea este suﬁcient de ridicat˘ a, variabilele pot
ﬁ considerate continue. Aceste modele presupun propriet˘ at ¸i continue ¸ si
trebuie simpliﬁcat˘ a sarcina rezolv˘ arii unui asemenea model prin g˘ asirea
unei politici optime de stocare. Cele dou˘ a ˆ ıntreb˘ ari fundamentale puse
oric˘ arui sistem de stocare sunt ”cˆ at” ¸ si ”cˆ and” s˘ a ﬁe comandat. R˘ aspunsul
depinde de tipul de cerere ¸ si de parametrii folosit ¸i pentru a deﬁni sistemul.

163 11.2. Optimizarea m˘ arimii stocurilor
ˆIn modelul determinist cu cerere constant˘ a se presupune c˘ a cererea
este cunoscut˘ a, constant˘ a ¸ si continu˘ a. Aceasta ˆ ınseamn˘ a c˘ a acela¸ si num˘ ar
de unit˘ at ¸i sunt comandate tot timpul ¸ si intervalul dintre dou˘ a comenzi
este constant. Nivelul stocului este modiﬁcat cu ﬁecare tranzact ¸ie, iar
de ﬁecare dat˘ a cˆ and atinge un punct prestabilit este lansat˘ a o comand˘ a
pentru un num˘ ar constant de unit˘ at ¸i. Deci, cei doi parametrii care deﬁnesc
modelul sunt: punctul de recomand˘ a ¸ si m˘ arimea comenzii. Acest model
mai poart˘ a denumirea ¸ si de Q-sistem , deoarece m˘ arimea comenzii Q este
ﬁxat˘ a pentru ﬁecare reaprovizionare. Modelele deterministe de stocuri
pot ﬁ construite atunci cˆ and intr˘ arile ¸ si ie¸ sirile pe o perioad˘ a ﬁxat˘ a pot
ﬁ cunoscute cu exactitate (ˆ ın mod cert). Cel mai des ˆ ıntˆ alnite modele
deterministe sunt:
•modelul m˘ arimii lotului simplu (EOQ)-model cu perioad˘ a ﬁx˘ a,
cerere constant˘ a, f˘ ar˘ a ruptur˘ a de stoc (acest model va ﬁ prezentat
detaliat);
•modelul ˆ ınlocuirii graduale;
•modelul cu perioad˘ a ﬁx˘ a, cerere constant˘ a, cu ruptur˘ a de stoc (back-
ordering);
•modelul cu cerere constant˘ a ˆ ın condit ¸iile acord˘ arii discounturilor
cantitative;
•modelul economic ˆ ın cazul vˆ anz˘ arilor la pret ¸uri speciale;
•modelul economic-cre¸ steri anunt ¸ate de pret ¸uri;
11.2.3. Modelul m˘ arimii lotului simplu (Wilson –
Whitin)
Formula m˘ arimii lotului simplu ,numit˘ a ¸ si formula Wilson,
reprezint˘ a acel model determinist de stocuri caracterizat printr-un sin-
gur punct de stoc, nici o lips˘ a de stoc, o cerere constant˘ a ¸ si cunoscut˘ a, un
timp total de livrare ¸ si un cost unitar constante. Prima versiune a ceea ce
este adesea denumit˘ a formula m˘ arimii lotului simplu a fost elaborat˘ a de
Ford Harris ˆ ın 1915 . ˆIn aparent ¸˘ a, a fost din nou obt ¸inut˘ a independent de
R.H.Wilson, care a popularizat-o, ea ﬁind ˆ ıntˆ alnit˘ a cel mai des sub denu-
mirea de denumit˘ a formula Wilson. Modelul clasic de stocare presupune
o situat ¸ie ideal˘ a reprezentat˘ a ca ˆ ın ﬁgura 11.2.3.

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 164
Figura 11.1: Modelul clasic de stocare
Curba costurilor totale este reprezentat˘ a ˆ ın ﬁgura urm˘ atoare: ??.
Figura 11.2: Curba costurilor totale
ˆIn cazul acestui model, lipsa de stoc nu este permis˘ a, nu exist˘ a in-
certitudine. Costul de achizit ¸ie anual este egal cu costul de achizit ¸ie per
comand˘ a ˆ ınmult ¸it cu num˘ arul anual de comenzi iar costul anual de de-
pozitare este egal cu costul unitar de depozitare ˆ ınmult ¸it cu cantitatea
depozitat˘ a. Num˘ arul anual de comenzi poate ﬁ exprimat ˆ ın funct ¸ie de

165 11.2. Optimizarea m˘ arimii stocurilor
cererea anual˘ a ¸ si cantitatea comandat˘ a.
Num˘ arul anual de comenzi =Cererea anual˘ a
Cantitatea comandat˘ a
Cantitatea depozitat˘ a este dat˘ a de stocul mediu per ciclu. Deoarece o
nou˘ a comand˘ a se face doar cˆ and stocul este complet epuizat, cea mai mic˘ a
valoare este zero iar cea mai mare este stocul maxim, adic˘ a stocul existent
ˆ ın momentul aprovizion˘ arii. Acest model, ˆ ın care stocurile variaz˘ a de la
maxim la minim ¸ si apoi revin la maxim, este denumit un ciclu. Pentru
orice ciclu, stocul mediu este media stocului maxim ¸ si a stocului minim:
Stocul mediu per ciclu =Stocul maxim+Stocul minim
2
Pentru situat ¸ia utiliz˘ arii constante, soldul mediu anual per ciclu este
deci:
Stocul mediu per ciclu =Stocul maxim+0
2=Q
2
ˆIn modelul Wilson-Whitin, care optimizeaz˘ a m˘ arimea stocului, se
porne¸ ste de la relat ¸ia costului total pentru formarea lui :
CT=Ca+Cd=N
S·ca+S·pa
2·cd
Minimul costului total se obt ¸ine ˆ ın punctul ˆ ın care derivata ˆ ıntˆ ai a costului
total, ˆ ın raport cu m˘ arimea stocului, este egal˘ a cu zero :
∂CT
∂S= 0
∂CT
∂S=−N
S·ca+pa
2·cd= 0
S2=2N·ca
pa·cd
S=/radicalBigg
2N·ca
pa·cd
ˆ ın care:
S= m˘ arimea optim˘ a a stocului;

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 166
N= necesarul anual din materialul, produsul sau marfa de aprovizionat;
ca= costul ﬁx unitar pentru preg˘ atirea unei noi aprovizion˘ ari;
pa= pret ¸ unitar de aprovizionare;
cd= costul de depozitare.
ˆIn continuare se pot determina num˘ arul de comenzi de aprovizionare
(Nr) ¸ si intervalul dintre aprovizion˘ ari (i) :
Nr=N
S;i=S·T
N
ˆIn care: T = nr.de zile calendaristice din perioada considerat˘ a.
Acest model poate ﬁ extins ¸ si pentru optimizarea stocurilor de pro-
duse ˆ ın curs de fabricat ¸ie ¸ si a celor de produse ﬁnite. Variabilele Ca ¸ si Cd
au semniﬁcat ¸ii apropiate:
•Ca = cheltuieli de aprovizionare cu loturi de produse ˆ ın curs ¸ si de
preg˘ atire a fabricat ¸iei acestora ¸ si respectiv cheltuielile de lansare a
unei noi comenzi de livrare de produse ﬁnite;
•Cd = cheltuieli de p˘ astrare a stocurilor de produse ˆ ın curs ¸ si ﬁnite
¸ si costul de oportunitate al capitalurilor imobilizate, pe durata de
stat ¸ionare a acestor stocuri.
Prin aplicarea modelului, se obt ¸in m˘ arimi optime ale loturilor de
fabricat ¸ie ¸ si de expediere a produselor, ˆ ın condit ¸ii de minimizare a cos-
turilor ce ˆ ınsot ¸esc formarea ¸ si p˘ astrarea stocurilor de produse ˆ ın curs ¸ si
a celor de produse ﬁnite. Modelul clasic EOQ este bazat pe urm˘ atoarele
presupozit ¸ii:
1. M˘ arimea cererii este cunoscut˘ a, constant˘ a ¸ si continu˘ a;
2. Timpul de livrare este cunoscut ¸ si constant;
3.ˆIntreaga cantitate comandat˘ a este ad˘ augat˘ a dintr-odat˘ a ˆ ın stoc;
4. Nu exist˘ a ruptur˘ a de stoc, atˆ ata timp cˆ at timpul de livrare este
cunoscut ¸ si respectat;
5. Structura costului este cunoscut˘ a:

167 11.2. Optimizarea m˘ arimii stocurilor
•costul cu lansarea comenzii este independent de m˘ arimea
comenzii;
•costul de depozitare este o funct ¸ie liniar˘ a determinat˘ a pe baza
stocului mediu ¸ si costul unitar de aprovizionare este constant
(nu exist˘ a discounturi cantitative);
6. Exist˘ a spat ¸iu, capacitate suﬁciente precum ¸ si capitalul necesar pen-
tru a procura cantitatea optim˘ a;
7. Articolul este privit ca un produs de sine st˘ at˘ ator, el neaﬂˆ andu-se ˆ ın
interact ¸iune cu alte articole (nu este vorba de o cerere dependent˘ a
pentru articolul respectiv).
Sensibilitatea modelului EOQ
Analiza sensibilit˘ at ¸ii modelului determin˘ a felul ˆ ın care ie¸ sirile pot ﬁ
inﬂuent ¸ate de datele de intrare (parametrii modelului). Dac˘ a un para-
metru de intrare poate avea o serie de valori f˘ ar˘ a a afecta considerabil
ie¸ sirile modelul este considerat insensibil. Dac˘ a o mic˘ a schimbare a datelor
de intrare are un efect considerabil asupra ie¸ sirilor, modelul este considerat
sensibil.
Sensibilitatea unui model dicteaz˘ a precizia parametrilor cerut ¸i ˆ ın
modelu. Cu cˆ at modelul este mai sensibil, cu atˆ at este cerut˘ a o precizie
mai mare ˆ ın ceea ce prive¸ ste datele de intrare pentru a nu denatura rezul-
tatele. Modelul EOQ presupune c˘ a cererea anual˘ a, costurile de stocare ¸ si
de aprovizionare sunt determinate cu exactitate. Erorile de management
ˆ ın determinarea acestor parametrii cauzeaz˘ a variat ¸ii ˆ ın ie¸ siri.
ˆIn continuare vom determina impactul acestor erori de estimare.
Analiza sensibilit˘ at ¸ii poate ﬁ realizat˘ a ˆ ın mai multe feluri. ˆIn primul
rˆ and tot ¸i parametrii folosit ¸i ˆ ın model trebuie estimat ¸i, a¸ sa ˆ ıncˆ at este bine
de ¸ stiut ˆ ın ce fel erorile de estimare pot afecta deciziile ¸ si costurile ﬁnale.
Analiza sensibilit˘ at ¸ii poate releva dac˘ a procedurile curente de estimare
sunt adecvate, sau alte proceduri de o mai mare acuratet ¸e sunt necesare.
ˆIn al doilea rˆ and datele de intrare s-ar putea modiﬁca ˆ ın timp, astfel
ˆ ıncˆ at analiza sensibilit˘ at ¸ii poate ajuta ˆ ın luarea deciziei ˆ ın ceea ce prive¸ ste
alegerea momentului ˆ ın care este necesar ca aceste valori de intrare s˘ a
ﬁe revizuite. ˆIn al treilea rˆ and condit ¸iile existente ar putea dicta o val-
oare a comenzii mai mare sau mai mic˘ a decˆ at cantitatea optim˘ a, pentru a
t ¸ine cont de anumit ¸i factori cum ar ﬁ capacitatea limitat˘ a de depozitare,
restrict ¸ii de ambalare, de capital, etc.

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 168
Analiza sensibilit˘ at ¸ii poate ﬁ folosit˘ a pentru a determina efectele val-
orice ale unei asemenea ajust˘ ari. Una dintre datele de ie¸ sire urm˘ arite ˆ ın
cadrul modelelor de stocare este costul anual total. Putem analiza sensi-
bilitatea modelului EOQ studiind cum variat ¸ii ale cantit˘ at ¸ilor comandate
fat ¸˘ a de cantitatea optim˘ a inﬂuent ¸eaz˘ a costurile totale anuale. Putem com-
para sensibilitatea costurilor totale (CT) pentru orice sistem de operare cu
costurile minime totale ale sistemelor CT∗cu raportul CT/CT∗. Pentru
a determina Q∗s-a ales acea valoare a Q care a avut ca rezultat minimul
CT,CT∗. Astfel, CT∗este calculat folosind Q∗ca valoarea Q ˆ ın ecuat ¸ia
CT.
CT
CT∗=Nca
Q+cd·paQ
2
Nca
Q∗+cd·paQ∗
2
ˆInlocuind cu Q∗ˆ ın ecuat ¸ie ¸ si rezolvˆ and algebric, obt ¸inem:
CT
CT∗=1
2(Q∗
Q+Q
Q∗
Se poate observa c˘ a raportul costurior totale din aceast˘ a ecuat ¸ie este
exprimat numai ˆ ın termenii Q ¸ si Q∗. Dac˘ a cantitatea comenzii existente
Q este foarte apropiat˘ a de Q∗optim˘ a, raportul CT/CT∗este put ¸in mai
mare decˆ at unu. Pe m˘ asur˘ a ce Q se ˆ ındep˘ arteaz˘ a de Q∗, ne a¸ stept˘ am ca
CT/CT∗s˘ a creasc˘ a de asemenea. Dac˘ a am reprezenta graﬁc relat ¸ia dintre
Q/Q∗¸ siCT/CT∗pentru cazul m˘ arimii lotului simplu am observa carac-
terul plat al curbei ˆ ın jurul punctului de minim. Dac˘ a Q este dublul
sau jum˘ atatea lui Q∗costurile cresc doar cu 25% . Acest lucru are
implicat ¸ii practice importante. Pentru cazurile care corespund ipotezelor
modelului m˘ arimii lotului simplu, modiﬁcarea cantit˘ at ¸ilor comandate nu
va economisi mult ¸i bani.
Modelele clasice de stocare sunt uneori privite cu suspiciune datorit˘ a
presupozit ¸iilor lor restrictive. O situat ¸ieˆ ın care atˆ at cererea cˆ at ¸ si costurile
sunt cunoscute cu exactitate ¸ si ˆ ın care cererea este ˆ ıntradev˘ ar constant˘ a
sunt foarte rar ˆ ıntˆ alnite ˆ ın practic˘ a. Din fericire, modelele clasice de sto-
care nu sunt foarte sensibile la erori ˆ ın m˘ asurarea parametrilor. Variat ¸ii
mari ale nivelului cererii ¸ si a costurilor de aprovizionare ¸ si stocare nu de-
termin˘ a variat ¸ii la fel de mariˆ ın ceea ce prive¸ ste parametrii de ie¸ sire. Peste
o valoare considerabil˘ a, curba costului total cu comanda este plan˘ a, ceea
ce indic˘ a c˘ a, ˆ ın cazul unor modiﬁc˘ ari substant ¸iale ale cererii, costul de

169 11.2. Optimizarea m˘ arimii stocurilor
lansare a comenzii ori costul de stocare nu vor suferi modiﬁc˘ ari de aceia¸ si
valoare. Cˆ and modelele EOQ sunt construite pe baza unor estim˘ ari im-
precise erorile sunt atenuate de prezent ¸a radicalului din formula m˘ arimii
stocului optim. Deci utilitatea acestui model nu este diminuat˘ a dac˘ a nu
este disponibil˘ a o informat ¸ie exact˘ a, precis˘ a.
Insensibilitatea relativ˘ a a modelului la erorile parametrilor este o
proprietate foarte avantajoas˘ a. Deoarece costul total este doar ˆ ıntrucˆ atva
sporit de o abatere mare fat ¸˘ a de condit ¸iile optime, modelul clasic nu
reclam˘ a revizuiri frecvente. Dac˘ a valoarea cantit˘ at ¸ii comandate este mai
mic˘ a decˆ at valoarea optim˘ a, costul de lansare a comenzii va ﬁ mai mare el
variind invers proport ¸ional cu cantitatea comandat˘ a, iar costul de stocare
va ﬁ mai mic, el varind direct proport ¸ional cu cantitatea comandat˘ a ¸ si
deci stocat˘ a ¸ si invers. ˆIn ﬁnal costul total nu va ﬁ inﬂuent ¸at ˆ ın aceia¸ si
m˘ asur˘ a. Tot ceea ce este necesar este ca valorile s˘ a ﬁe cuprinse ˆ ıntr-un
interval rezonabil ¸ si solut ¸iile bune pot ﬁ obt ¸inute cu date restrˆ anse ˆ ın
ceea ce prive¸ ste costurile. Modelele EOQ pot ﬁ folosite f˘ ar˘ a pierderi sem-
niﬁcative ˆ ın economie. Cererea poate ﬁ m˘ arit˘ a sau mic¸ sorat˘ a la cea mai
apropiat˘ a cantitate ambalat˘ a sau m˘ arime a containerelor de aprovizionare.
De asemenea intervalul ˆ ıntre dou˘ a aprovizion˘ ari succesive poate ﬁ prelun-
git sau scurtat la urm˘ atorul interval convenabil de timp.
11.2.4. Gestiunea stocurilor ˆ ın condit ¸ii de incertitu-
dine
Modelul matematic de optimizare a fost construit pe un caz partic-
ular de aprovizionare: intervale constante ˆ ıntre aprovizion˘ ari, constituire
instantanee a stocului ¸ si darea lui treptat˘ a ˆ ın consum pˆ an˘ a la epuizarea
total˘ a exact ˆ ın momentul unei noi reaprovizion˘ ari. Cazul mai general al
gestiunii este cel al stocurilor, cu intervale variabile de aprovizionare, in-
tervalul convenit prin contract neﬁind totdeauna respectat. ˆIn acest caz se
repune ˆ ın discut ¸ie relat ¸ia contradictorie rentabilitate-risc pentru alegerea
unei politici sau alta de gestiune a stocurilor .
O politic˘ a prudent˘ a , de aversiune fat ¸˘ a de risc, va determina consti-
tuirea unui stoc de sigurant ¸˘ a suﬁcient de mare pentru a acoperi ruptura
de stoc curent, ˆ ın cazuri de ˆ ıntrzieri ˆ ın aprovizionare sau modiﬁc˘ ari a
cererii. Politica este recomandabil˘ a atunci cˆ and costurile antrenate de
ruptura de stoc, respectiv cele ce decurg din ˆ ıntreruperea activit˘ at ¸ii de
exploatare sunt foarte mari. Rezult˘ a deci, o m˘ arime mai mare decˆ at a

Capitolul 11. Gestiunea stocurilor 170
stocului curent. ˆIn cazul acestei politici defensive se ˆ ınregistreaz˘ a ˆ ıns˘ a
costuri mari de depozitare ¸ si de oportunitate cu stocuri excesive, peste
nevoile curente ale exploat˘ arii. Stocul de sigurant ¸˘ a se determin˘ a, aplicˆ and
aceast˘ a politic˘ a, la nivelul maxim de zile de ˆ ıntˆ arziere din perioada prece-
dent˘ a dup˘ a urm˘ atoarea formul˘ a:
O politic˘ a agresiv˘ a , indiferent˘ a fat ¸˘ a de risc, va conduce la deter-
minarea unui stoc mediu de sigurant ¸˘ a ca medie aritmetic˘ a a stocurilor de
sigurant ¸˘ a corespunz˘ atoare ﬁec˘ arei situat ¸ii de ˆ ıntˆ arzieri ˆ ın aprovizionare
(inclusiv situat ¸ia f˘ ar˘ a ˆ ıntˆ arzieri).
O politic˘ a mai realist˘ a , ar ﬁ cea echilibrat˘ a care ar optimiza
costurile ocazionate de ﬁecare din politicile anterioare, costuri care pot ﬁ
m˘ asurabile. Se parcurg dou˘ a etape:
1. Se determin˘ a costurile ocazionate de ﬁecare nivel al stocului de
sigurant ¸˘ a, ˆ ın toate situat ¸iile posibile de ˆ ıntˆ arzieri ˆ ın aprovizionare;
2. Se determin˘ a o matrice a consecint ¸elor, determinate de ﬁecare nivel
al stocului de sigurant ¸˘ a asupra gestiunii stocurilor. Este necesar,
ˆ ın acest caz s˘ a se utilizeze frecvent ¸ele (ˆ ınregistrate statistic) de
aparit ¸ie a ˆ ıntrzierilor ˆ ın aprovizion˘ ari ¸ si s˘ a se construiasc˘ a matricea
consecint ¸elor considernd c˘ a aceste frecvent ¸e urmeaz˘ a legea normal˘ a
de distribut ¸ie.
Aceste modele se construiesc pornind de la premiza c˘ a perioada de
aprovizionare T ¸ si cererea u urmeaz˘ a o lege de probabilitate de tip discret
cunoscut˘ a. Stocul optim trebuie astfel determinat ˆ ıncˆ at costurile totale
pe perioada T s˘ a ﬁe minime.
11.2.5. Metoda ABC de gestiune a stocurilor
ˆIn cadrul preocup˘ arilor de determinare a m˘ arimii optime a stocurilor,
activitatea de planiﬁcare economic˘ a ¸ si ﬁnanciar˘ a a trebuit s˘ a rezolve
o relat ¸ie contradictorie (care corespunde principiului paretian al ”relei
distribut ¸ii”). Astfel, urm˘ arind distribut ¸ia dup˘ a valoarea stocurilor de ac-
tive circulante din majoritatea ˆ ıntreprinderilor, s-a observat c˘ a circa 70%
din num˘ arul articolelor existenteˆ ın stocuri reprezint˘ a numai circa 10% din
valoarea total˘ a a acestora, ˆ ın timp ce aproximativ alte 10% din num˘ arul
articolelor det ¸in circa 70% din valoarea total˘ a a stocurilor. ˆIn aceast˘ a

171 11.2. Optimizarea m˘ arimii stocurilor
situat ¸ie nu se mai justiﬁc˘ a din punct de vedere ﬁnanciar urm˘ arirea ¸ si con-
trolul detaliat al stocurilor de valoare mic˘ a dar care det ¸in o pondere mare
ca num˘ ar de articole, folosindu-se ˆ ın acest scop metode globale.
O strategie eﬁcient˘ a de gestiune a stocurilor a fost fundamentat˘ a de
”metoda ABC” care ˆ ımparte stocurile de active circulante ˆ ın trei grupe:
•grupa A -put ¸ine dar valoroase-articole de active circulante de val-
oare mare pe unitate de m˘ asura dar cu pondere mic˘ a ˆ ın num˘ arul
total de active;
•grupa B -articole de active circulante de valoare medie ¸ si cu pondere
medie ˆ ın num˘ arul total de articole;
•grupa C -multe dar m˘ arunte-articole de valoare mic˘ a pe unitate de
m˘ asur˘ a, dar cu pondere ridicat˘ a ˆ ın num˘ arul total de articole.
Metoda ABC permite:
•o urm˘ arire detaliat˘ a a stocurilor din grupele A ¸ si B ¸ si o determinare
a m˘ arimii matematice optime a acestora, astfel ca necesarul de cap-
italuri, pentru formarea ¸ si p˘ astrarea lor s˘ a ﬁe minim. Pentru aceste
grupe se justiﬁc˘ a folosirea metodelor analitice de fundamentare a
nevoii de ﬁnant ¸are pe tipuri de stocuri (curent, de sigurant ¸˘ a, etc.),
pe categorii de stocuri (de materiale, de produse ˆ ın curs, de produse
ﬁnite) ¸ si chiar pe elemente componente nominalizate (pe ﬁecare fel
de materiale, de produse ˆ ın curs ¸ si de produse ﬁnite).
•-o urm˘ arire global˘ a a stocurilor din grupa C care se vor aproviziona
ˆ ın loturi mari, pentru perioade mari de timp, pentru a reduce, ˆ ın
acest fel, cheltuielile de transport-aprovizionare.

Capitolul 12
Gestiunea client ¸ilor
Client ¸ii reprezint˘ a creant ¸e ale ˆ ıntreprinderii, rezultate din livrarea de
bunuri sau prestarea de servicii, care au o anumit˘ a scadent ¸˘ a de ˆ ıncasare.
ˆIn funct ¸ie de scadent ¸˘ a, client ¸ii pot ﬁ:
•cu ˆ ıncasare imediat˘ a, ˆ ın numerar
•cuˆ ıncasare la termen dup˘ a o perioad˘ a de timp convenit˘ aˆ ıntre agent ¸ii
economici.
ˆIn funct ¸ie de respectarea sau nu a termenelor de plat˘ a pot s˘ a apar˘ a
¸ si client ¸i cu ˆ ıntˆ arzieri la plata facturilor sau client ¸i insolvabili care nu pot
ﬁ ˆ ıncasat ¸i.
Creditul comercial este forma cea mai reprezentativ˘ a a creditului ˆ ın
economia de piat ¸˘ a, constˆ andˆ ın acordarea reciproc˘ a a unei amˆ an˘ ari a pl˘ at ¸ii,
de c˘ atre agent ¸ii economici activi, cu prilejul vˆ anz˘ arii m˘ arfurilor. El apare
din faptul c˘ a, ˆ ın timp ce unii agent ¸i economici dispun deja de m˘ arfuri
fabricate, gata spre a ﬁ vˆ andute, alt ¸i agent ¸i economici care au nevoie
de aceste m˘ arfuri nu dispun ”o perioad˘ a de timp” de mijloacele b˘ ane¸ sti
pentru a le achizit ¸iona. Astfel prin intermediul creditului comercial pro-
cesul de transformare a m˘ arﬁi ˆ ın bani este favorizat, punˆ and ˆ ın evident ¸˘ a
capacitatea acestei ﬁrme de credit de a accelera circulat ¸ia m˘ arfurilor.
12.1. Cont ¸inutul gestiunii client ¸ilor
Gestiunea client ¸ilor reprezint˘ a ansamblul metodelor ¸ si instru-
mentelor de utilizare cˆ at mai eﬁcient˘ a a capitalurilor imobilizate ˆ ın credite
172

173 12.1. Cont ¸inutul gestiunii client ¸ilor
comerciale. Creditele comerciale au o accept ¸iune mai larg˘ a decˆ at cea a
client ¸ilor, ¸ si cuprind:
1.creditele vˆ anz˘ ator reprezentˆ and vˆ anz˘ arile de m˘ arfuri pe credit.
ˆIntreprinderea apare ˆ ın dou˘ a ipostaze, ¸ si anume: cea de ˆ ımprumutat
prin creditele furnizor, ¸ si cea de ˆ ımprumut˘ ator prin creditele client ¸i.
2.creditele cump˘ ar˘ ator , reprezentˆ and pl˘ at ¸ile ˆ ın avans. S ¸i ˆ ın acest caz
ˆ ıntreprinderea poate ﬁ atˆ at beneﬁciar˘ a a avansurilor primite de la
client ¸ii s˘ ai, cˆ at ¸ si pl˘ atitor de avansuri c˘ atre furnizorii s˘ ai.
Volumul creditelor comerciale este impresionant, dep˘ a¸ sind ˆ ın multe
cazuri pe cel al creditelor bancare. Dintre toate formele creditului com-
ercial, creditele-client ¸i ¸ si avansurile c˘ atre furnizori reprezint˘ a o alocare de
capitaluri ale ˆ ıntreprinderii ¸ si exprim˘ a, pentru gestiunea viitoare, o nevoie
de ﬁnant ¸are. ˆIn ceea ce prive¸ ste creditele-furnizori ¸ si avansurile primite de
la client ¸i, acestea reprezint˘ a o surs˘ a de ﬁnant ¸are, de c˘ atre tert ¸i, a ciclului
de exploatare al ˆ ıntreprinderii.
Obiectivele gestiunii client ¸ilor pot viza ˆ ın principal dou˘ a categorii de
obiective:
1.ˆIn ceea ce prive¸ ste durata creditului ( perioada de creditare):
•ﬁe reducerea perioadei de creditare, dar cu cˆ at este mai strˆ ans˘ a
ﬁnant ¸area acestor active circulante, cu atˆ at client ¸ii vor ﬁ
mai nemult ¸umit ¸i ¸ si vor determina reducerea cifrei vˆ anz˘ arilor
ˆ ıntreprinderii;
•ﬁe prelungirea duratei de acordare a creditelor-client ¸i, ceea ce
este de natur˘ a s˘ a stimuleze client ¸ii, iar ace¸ stia s˘ a determine
cre¸ sterea cifrei de afaceri. ˆIns˘ a, prelungirea duratei de ˆ ıncasare
a client ¸ilor antreneaz˘ a costuri ridicate cu cre¸ sterea aloc˘ arii
de capitaluri ˆ ın soldul client ¸ilor ¸ si riscuri de insolvabilitate a
client ¸ilor.
2.ˆIn ceea ce prive¸ ste acordarea discounturilor de pret ¸ (sau politica
de discount):
•ﬁe acordarea discountului ¸ si, pe aceast˘ a baz˘ a renunt ¸area la o
parte din proﬁt, ˆ ın vederea cre¸ sterii volumului vˆ anz˘ arilor (ru-
lajelor) ¸ si acceler˘ arii ˆ ıncas˘ arii client ¸ilor (atunci cˆ and acordarea
dicountului este legat˘ a de un anumit termen de plat˘ a);

Capitolul 12. Gestiunea client ¸ilor 174
•ﬁe neacordarea discounturilor, ¸ si astfel atragerea nemult ¸umirii
client ¸ilor, cu tot ceea ce rezult˘ a din acest fapt.
Chiar ¸ si din formularea acestor obiective contradictorii se relev˘ a com-
plexitatea gestiunii client ¸ilor care necesit˘ a tot mai mult autonomizarea
unui serviciu strict specializat pentru client ¸i sau contractarea serviciilor
unei ﬁrme specializate de afacturare (de factoring). Firma de afacturare
cump˘ ar˘ a facturile ˆ ıntreprinderii la valoarea lor, mai put ¸in comisionul de
afacturare, ¸ si se ocup˘ a de gestiunea lor pˆ an˘ a la ˆ ıncasare. ˆIntreprinderea
poate ﬁ interesat˘ a ˆ ın astfel de servicii, ˆ ıntrucˆ at realizeaz˘ a ˆ ıncasarea ime-
diat˘ a a unei a unei creant ¸e la termen, este scutit˘ a de gestiunea client ¸ilor
¸ si de riscurile acesteia ¸ si ˆ ı¸ si p˘ astreaz˘ a client ¸ii prin facilit˘ at ¸ile de decontare
pe care le acord˘ a.
ˆIn afara stabilirii perioadei de creditare ¸ si a politicii de discount, ˆ ın
sarcina gestiunii ﬁnanciare revine ¸ si stabilirea politicii de creditare. Po-
litica de colectare reﬂect˘ a modalitatea de colectare a creant ¸elor – client ¸i,
care implic˘ a monitorizarea tuturor client ¸ilor, pentru a analiza viteza de
conversie a creant ¸elor ˆ ın numerar ¸ si stabilirea tehnicilor de recuparare
a creant ¸elor care au dep˘ a¸ sit termenele de ˆ ıncasare; ﬁrma va adopta o
anumit˘ a politic˘ a de colectare, urm˘ arind ca beneﬁciile marginale aferente
schimb˘ arii politicii de colectare s˘ a nu dep˘ a¸ seasc˘ a costurile marginale afer-
ente.
12.2. Componentele gestiunii client ¸ilor
Creditele-client ¸i reprezint˘ a o adevarat˘ a investit ¸ie de capital a
ˆ ıntreprinderii, care poate aduce acesteia o anumit˘ a rentabilitate. Pornind
de la aceast˘ a caracteristic˘ a, se evident ¸iaz˘ a componentele gestiunii
client ¸ilor:
1. investit ¸ia de capital pentru constituirea soldului de credite-client ¸i;
2. rentabilitatea aferent˘ a vˆ anz˘ arilor suplimentare, obt ¸inute prin
cre¸ sterea duratei de ˆ ıncasare acordate client ¸ilor;
3. costul marginal al cre¸ sterii investit ¸iei de capital ˆ ın credite – client ¸i;
4. riscurile de insolvabilitate a client ¸ilor;
5. proﬁtul marginal net.

175 12.2. Componentele gestiunii client ¸ilor
1)Investit ¸ia de capital pentru constituirea creditului acordat
client ¸ilor . Creditul acordat unui singur client ne apare ca o alocare de
capitaluri pe termen scurt. Creditele acordate tuturor client ¸ilor ne apar,
ˆ ıns˘ a ca o alocare permanent˘ a de capitaluri ale ˆ ıntreprinderii, reprezentˆ and
o investit ¸ie care trebuie s˘ a ﬁe ﬁnant ¸at˘ a continu. M˘ arimea acestei investit ¸ii
este determinat˘ a de cifra de afaceri ¸ si de durata medie a creditelor-client ¸i,
dup˘ a relat ¸ia:
Credite client ¸i =Cifra de afaceri ·Durata de acordare a creditului
360
ˆIn corelat ¸ia direct˘ a CA-soldul client ¸ilor se manifest˘ a intens ¸ si relat ¸ia
invers˘ a de inﬂuent ¸are a cifrei de afaceri de c˘ atre durata creditelor pen-
tru client ¸i. Astfel, cu cˆ at termenul de plat˘ a acordat este mai relaxant
pentru client ¸i, cu atˆ at vor cre¸ ste comenzile acestora ¸ si va spori cifra de
afaceri a ˆ ıntreprinderii. Comenzile pot veni de la client ¸ii actuali cˆ at ¸ si
de la alt ¸i client ¸i potent ¸iali, interesat ¸i ˆ ın prelungirea termenului de plat˘ a.
Sporind vˆ anz˘ arile precum ¸ si durata de ˆ ıncasare a client ¸ilor se observ˘ a c˘ a
va cre¸ ste m˘ arimea capitalului investit ˆ ın aceste credite, determinˆ and ¸ si
m˘ arirea costurilor determinate de aceast˘ a investit ¸ie. ˆIn continuare vor
trebui analizate ¸ si comparate rentabilitatea aferent˘ a cre¸ sterii vˆ anz˘ arilor,
dar ¸ si costurile de capital implicate de aceast˘ a cre¸ stere, precum ¸ si cre¸ sterea
riscului de insolvabilitate a client ¸ilor.
2)Rentabilitatea aferent˘ a vˆ anz˘ arilor suplimentare . Prelun-
girea duratei de ˆ ıncasare a client ¸ilor va determina cre¸ sterea cifrei de afac-
eri ¸ si prin aceasta se va degaja o rentabilitate aferent˘ a vˆ anz˘ arilor su-
plimentare, care poate motiva suﬁcient de bine o astfel de politic˘ a ˆ ın
gestiunea client ¸ilor. Evaluarea acestei rentabilit˘ at ¸i este mai diﬁcil de f˘ acut
asupra ˆ ıntregii gestiuni a client ¸ilor. De aceea, se m˘ asoar˘ a rentabilitatea
marginal˘ a a unei modiﬁc˘ ari a duratei creditelor-client ¸i. Pe unitate de pro-
dus vˆ andut suplimentar se consider˘ a rentabilitatea efectiv˘ a m˘ arimea mar-
jei asupra costurilor variabile. Costurile ﬁxe r˘ amˆ an constante la variat ¸iile
cifrei de afaceri. Ele sunt absorbite de vˆ anz˘ arile init ¸iale, iar cele aferente
vˆ anz˘ arilor suplimentare se reg˘ asesc ca elemente de rentabilitate, al˘ aturi de
beneﬁciul corespunz˘ ator acestor vˆ anz˘ ari. Se presupune c˘ a cre¸ sterea cifrei
de afaceri prin prelungirea duratei client ¸ilor nu antreneaz˘ a modiﬁc˘ ari de
structur˘ a a product ¸iei.
ˆIntr-o evaluare mai strˆ ans˘ a a rentabilit˘ at ¸ii se poate conta numai pe
beneﬁciile nete ale vˆ anz˘ arilor suplimentare.

Capitolul 12. Gestiunea client ¸ilor 176
3)Costul marginal al cre¸ sterii investit ¸iei de capital .
Rentabilit˘ at ¸ii marginale a vˆ anz˘ arilor suplimentare i se contrapune un cost
marginal al cre¸ sterii investit ¸iei de capital ˆ ın aceste credite, prin prelun-
girea duratei. M˘ asurarea acestui cost poate ﬁ f˘ acut˘ a ˆ ın funct ¸ie de sursa
de ﬁnant ¸are a acestei investit ¸ii:
•din surseˆ ımprumutate la nivelul costului de procurare a capitalurilor
reprezentat de dobˆ anda pl˘ atit˘ a;
•din surse proprii la nivelul costului de oportunitate, de remunerare
a sumelor imobilizate ˆ ın soldul client ¸ilor.
Acest cost de oportunitate se stabile¸ ste la nivelul costului mediu pon-
derat al capitalului, egal cu rentabilitatea economic˘ a cerut˘ a de investitorii
ˆ ıntreprinderii pentru remunerarea capitalului lor. Tot din categoria cos-
turilor marginale face parte ¸ si costul aferent discounturilor acordate ¸ si
acest cost trebuie comparat cu proﬁtul aferent vˆ anz˘ arilor suplimentare,
datorate acord˘ arii acestor discounturi.
4)Durata deˆ ıncasare a client ¸ilor . Prelungirea duratei deˆ ıncasare
a client ¸ilor esteˆ ınsot ¸it˘ a,ˆ ın mod inevitabil, pe lˆ ang˘ a cre¸ sterea cifrei de afac-
eri, ¸ si de cre¸ sterea riscului de insolvabilitate a client ¸ilor. ˆIntr-o economie
concurent ¸ial˘ a, ˆ ın plin proces de concentrare, num˘ arul falimentelor este
ridicat ¸ si riscul de insolvabilitate este mai mare pe o perioad˘ a de timp
mai mare.
5)Proﬁtul marginal net . Proﬁtul marginal net este principala
component˘ a a gestiunii client ¸ilor, care orienteaz˘ a politica ﬁnanciar˘ a a
ˆ ıntreprinderiiˆ ın privint ¸a prelungirii duratei client ¸ilor, ¸ si acord˘ arii discoun-
turilor ﬁnanciare. Proﬁtul marginal net se determin˘ a ca diferent ¸˘ a ˆ ıntre
rentabilitatea vˆ anz˘ arilor suplimentare, pe de o parte ¸ si costul cre¸ sterii
creditelor-client ¸i, costul discounturilor acordate ¸ si riscul insolvabilit˘ at ¸ii
client ¸ilor pe de alt˘ a parte. De asemenea ˆ ın determinarea proﬁtului mar-
ginal net trebuie s˘ a se t ¸in˘ a cont ¸ si de celelalte cheltuieli ocazionate de
prelungirea duratei client ¸ilor. Decizia ˆ ın politica creditelor-client ¸i, de-
pinde de natura acestui proﬁt marginal net: dac˘ a este pozitiv, se va hot˘ arˆ ı
prelungirea duratei creditului-client ¸i; dac˘ a este negativ se va c˘ auta o alt˘ a
modalitate de cointeresare a client ¸ilor, dac˘ a ace¸ stia accept˘ a reducerea ter-
menului de plat˘ a a facturilor.
Politica de creditare mai depinde, ˆ ın afara proﬁtului marginal net, ¸ si
de caracteristicile ﬁrmei, ¸ si anume de gradul de utilizare a capacit˘ at ¸ii de

177 12.3. Alegerea, urm˘ arirea ¸ si controlul client ¸ilor
product ¸ie ¸ si marja de proﬁt. Gradul de utilizare a capacit˘ at ¸ii de product ¸ie
inﬂuent ¸eaz˘ a politica de creditare ˆ ın sensul c˘ a:
•dac˘ a capacitatea de product ¸ie nu este utilizat˘ a la maxim, se poate
prelungi durata de acordare a creditelor, sau se pot cre¸ ste discoun-
turile, pentru eﬁcientizarea investit ¸iilor realizate ˆ ın echipamente de
product ¸ie. Aceia¸ si situat ¸ie apare ˆ ın cazul ˆ ın care oferta de product ¸ie
a ﬁrmei este mai mare decˆ at cererea de produse;
•dac˘ a ˆ ıntreprinderea funct ¸ioneaz˘ a la ˆ ıntreaga capacitate, nu se jus-
tiﬁc˘ a cre¸ sterea termenelor de plat˘ a sau a discounturilor.
Marja de proﬁt practicat˘ a de ﬁrm˘ a inﬂuent ¸eaz˘ a politica de creditare
astfel:
•cre¸ sterea perioadei de creditare este mai avantajoas˘ a pentru o ﬁrm˘ a
cu o marj˘ a ridicat˘ a a proﬁtului;
•pentru ﬁrmele cu marj˘ a mic˘ a a proﬁtului nu este recomandat˘ a, ˆ ın
general, cre¸ sterea perioadei de creditare.
12.3. Alegerea, urm˘ arirea ¸ si controlul
client ¸ilor
12.3.1. Analiza client ¸ilor
Toate ˆ ıntreprinderile care practic˘ a vˆ anz˘ arile pe credit doresc ˆ ın mod
normal client ¸i solvabili. Prin urmare, majoritatea companiilor ˆ ı¸ si creaz˘ a
procedee de analiz˘ a a potent ¸ialilor client ¸i pentru a m˘ ari probabilitatea
vˆ anz˘ arilor c˘ atre client ¸i care ˆ ı¸ si vor onora obligat ¸iile la scadent ¸˘ a. ˆIn gen-
eral, departamentul de credite va c˘ auta informat ¸ii privind resursele ﬁ-
nanciare, situat ¸ia economico-ﬁnanciar˘ a, a pozit ¸iei concurent ¸iale, etc., a
acestora. Cea mai mare parte a informat ¸iilor privind client ¸ii se obt ¸in prin
intermediul b˘ ancilor ale c˘ aror servicii de specialitate pot oferi clasiﬁc˘ ari
de ordin general, nu ¸ si date precise sau cifre, pentru a nu afecta secretul
profesional. Aceste clase de ˆ ıntreprinderi se refer˘ a la:
•client ¸i cu scadent ¸e diﬁcile;
•client ¸i cu pl˘ ati neregulate;

Capitolul 12. Gestiunea client ¸ilor 178
•client ¸i cu proteste pentru neplata cambiilor;
•client ¸i cu incapacitate de plat˘ a.
O alt˘ a surs˘ a de informat ¸ii pertinente privind client ¸ii o constituie
registrele ˆ ıntocmite de organisme specializate, care privesc anumite carac-
teristici ale ˆ ıntreprinderilor (registrul comercial, registrul de protest˘ ari la
plata cambiilor, etc.) Pe baza acestor informat ¸ii se calculeaz˘ a o gam˘ a de
indicatori semniﬁcativi pentru analiza situat ¸iei clientului: solvabilitatea,
ﬁdelitatea, m˘ arimea ˆ ıntreprinderii, calitatea echipei de conducere, forma
juridic˘ a.
12.3.2. Metoda scorului folosit˘ a pentru alegerea
client ¸ilor
Teoria ¸ si practica ﬁnanciar˘ a occidental˘ a a elaborat metode de esti-
mare a probabilit˘ at ¸ii ajungerii unui client ˆ ın stare de faliment. Aceste
metode poart˘ a denumirea de metoda sau funct ¸ia scor. Mult timp
funct ¸iile scor au fost folosite de b˘ anci pentru trierea client ¸ilor lor. Ideia
central˘ a care a stat la baza construct ¸iei acestei funct ¸ii, a fost separarea
ﬁrmelor solvabile de cele insolvabile, falimentare, pornind de la valorile
ˆ ınregistrate de diferit ¸i indicatori ﬁnanciari calculat ¸i pentru acestea. Pen-
tru construirea funct ¸iilor scor se urm˘ are¸ ste evolut ¸ia ˆ ın timp a unor indica-
tori calculat ¸i pentru mai multe ˆ ıntreprinderi pe o perioad˘ a de timp. Pen-
tru analiz˘ a sunt alese atˆ at ˆ ıntreprinderi performante, cˆ at ¸ si ˆ ıntreprinderi
cu probleme. Funct ¸ia scor rezult˘ a din prelucrarea statistic˘ a a bazei de
date formate din indicatorii ﬁnanciari calculat ¸i pentru ﬁecareˆ ıntreprindere
¸ si cercetarea funct ¸iei matematic˘ a, prin care se surprinde cel mai bine
corelat ¸ia acestor indicatori cu starea de faliment a ˆ ıntreprinderii.
O astfel de funct ¸ie scor a fost dezvoltat˘ a de Edward Altman ˆ ın cazul
economiei americane:
Z= 3,3Rezultatul din exploatare
Activ total+1,2Active circulante nete
activ total+1,0Cifra de afaceri
Activ total+0,6Capitalizare bursier˘ a
Valoarea contabil˘ a a datoriilor+1,4Proﬁtul reportat
Activ total
Un scor mai mic de 2,675 arat˘ a c˘ a o ˆ ıntreprindere are 95% ¸ sanse
s˘ a devin˘ a falimentar˘ a ˆ ın termen de un an. Treptat, din cauza eror-
ilor inevitabile ce intervin ˆ ın clasiﬁc˘ arile ﬁrmelor dup˘ a scorul obt ¸inut,
aceste modele de analiz˘ a au fost ˆ ınlocuite sau completate ¸ si cu alte
tipuri de evalu˘ ari. De asemenea, reprezentˆ and o analiz˘ a din exteriorul

179 12.3. Alegerea, urm˘ arirea ¸ si controlul client ¸ilor
ˆ ıntreprinderii, aceast˘ a metod˘ a ar trebui s˘ a ﬁe ˆ ınsot ¸it˘ a ¸ si de alte informat ¸ii
calitative mai discrete, cum ar ﬁ sc˘ aderea competitivit˘ at ¸ii, a produc-
tivit˘ at ¸ii, investit ¸ii nerentabile, etc.
12.3.3. Metoda celor 5 C-uri
Indiferent de abord˘ arile folosite, metodele de selectare a client ¸ilor
trebuie s˘ a aib˘ a ˆ ın vedere cinci aspecte considerate de mare important ¸˘ a
pentru a determina credibilitatea unui client. Aceste cinci aspecte sunt
deﬁnite prin cuvinte ce ˆ ıncep cu litera ”C”, de unde ¸ si denumirea metodei
de ”Sistemul celor C-uri”. Acestea sunt:
1.Caracterul se refer˘ a la probabilitatea ca, clientul s˘ a ˆ ıncerce s˘ a-¸ si
onoreze obligat ¸iile. Acest factor este considerat foarte important,
deoarece orice tranzact ¸ie efectuat˘ a pe credit implic˘ a o promisiune
de plat˘ a: ”Va depune clientul ˆ ın mod real un efort pentru a-¸ si onora
obligat ¸iile, sau va ˆ ıncerca ˆ ıntr-un fel sau altul s˘ a se eschiveze?” Man-
agerii de credit experimentat ¸i insist˘ a ˆ ın mod frecvent asupra fac-
torului moral ca ﬁind o important˘ a asigurare ˆ ın cadrul activit˘ at ¸ii de
evaluare a client ¸ilor. Raportul ˆ ıntocmit referitor la client ¸i trebuie
astfel s˘ a cuprind˘ a informat ¸ii de ansamblu, informat ¸ii care sunt de
obicei procurate de la b˘ anci, alt ¸i furnizori, client ¸i sau chiar de la
competitori.
2.Capacitatea reprezint˘ a o judecat˘ a subiectiv˘ a a capacit˘ at ¸ii de
plat˘ a a clientului. Ea este m˘ asurat˘ a pornind de la realiz˘ arile
trecute ale clientului, metodele folosite ˆ ın desf˘ a¸ surarea afacerilor.
Aceast˘ a analiz˘ a este completat˘ a de o observare ﬁzic˘ a a unit˘ at ¸ilor
de fabricat ¸ie, magazinelor, birourilor, ¸ si a altor unit˘ at ¸i apart ¸innd
clientului. Din nou analistul de credite va trebui s˘ a apeleze la di-
verse surse pentru a obt ¸ine aceste informat ¸ii. Capacitatea reprezint˘ a
o judecat˘ a subiectiv˘ a a capacit˘ at ¸ii de plat˘ a a clientului. Ea este
m˘ asurat˘ a pornind de la realiz˘ arile trecute ale clientului, metodele
folosite ˆ ın desf˘ a¸ surarea afacerilor. Aceast˘ a analiz˘ a este comple-
tat˘ a de o observare ﬁzic˘ a a unit˘ at ¸ilor de fabricat ¸ie, magazinelor,
birourilor, ¸ si a altor unit˘ at ¸i apart ¸inˆ and clientului. Din nou analistul
de credite va trebui s˘ a apeleze la diverse surse pentru a obt ¸ine aceste
informat ¸ii.

Capitolul 12. Gestiunea client ¸ilor 180
3.Capitalul presupune m˘ asurarea capacit˘ at ¸ii efective de plat˘ a a
ˆ ıntreprinderii pornind de la situat ¸iile ﬁnanciare (bilant ¸, cont de
rezultate, etc.). O atent ¸ie deosebit˘ a se va acorda ˆ ındeosebi indi-
catorilor de lichiditate ¸ si de risc.
4.Caut ¸iunea (garant ¸iile), este reprezentat˘ a de bunurile cu care clien-
tul este dispus s˘ a gireze creditul.
5.Condit ¸iile se refer˘ a atˆ at la tendint ¸a economic˘ a general˘ a, cˆ at ¸ si la
condit ¸iile speciale din ﬁecare regiune sau sectoare ale economiei care
ar putea afecta capacitatea client ¸ilor de a-¸ si onora obligat ¸iile.
12.3.4. Urm˘ arirea ¸ si controlul client ¸ilor
Urm˘ arirea ¸ si controlul client ¸ilor, de¸ si necesit˘ a o activitate laborioas˘ a,
sunt indispensabile unei gestiuni s˘ an˘ atoase a client ¸ilor. Acestea pot ﬁ in-
strumentate cu tehnica de calcul adecvat˘ a pentru evident ¸ierea except ¸iilor
de la o conduit˘ a a client ¸ilor, acceptabil˘ a pentru gestiunea ˆ ıntreprinderii.
Ca ¸ si ˆ ın cazul gestiunii stocurilor, se poate utiliza metoda ABC de
urm˘ arire a client ¸ilor dup˘ a care ace¸ stia se clasiﬁc˘ a ˆ ın:
•grupa A , client ¸i foarte important ¸i, reprezentˆ and circa 60% din sol-
dul total al client ¸ilor ¸ si circa 10% din num˘ arul lor;
•grupa B , client ¸i important ¸i (30%/30%);
•grupa C, client ¸i de mic˘ a important ¸˘ a (10%/60%).
ˆIn conformitate cu aceast˘ a repartit ¸ie se impune o nuant ¸are a politi-
cilor de gestiune a client ¸ilor:
1. client ¸ii din grupa A vor ﬁ supravegheat ¸i atent ¸ si permanent;
2. client ¸ii din grupa B vor ﬁ ¸ si ei supravegheat ¸i, dar nu atˆ at de ˆ ın
am˘ anumt;
3. cei din grupa C vor ﬁ supravegheat ¸i ˆ ın general global, iar analizele
individuale se vor practica doar prin sondaj.

181 12.3. Alegerea, urm˘ arirea ¸ si controlul client ¸ilor
Pentru controlul client ¸ilor din grupa A ¸ si B se pot stabili plafoane ale
soldului creant ¸elor a c˘ aror dep˘ a¸ sire s˘ a declan¸ seze imediat act ¸iuni ferme
de restabilire a situat ¸iei de echilibru. O alt˘ a posibilitate de control o
constituie calculul duratei medii de ˆ ıncasare a unui client. Aceasta se
determin˘ a dup˘ a relat ¸ia ratei cinetice a client ¸ilor:
R=Soldul mediu al clientului X
Cifra de afaceri realizat˘ a cu clientul X·360
Rezultatul obt ¸inut se compar˘ a cu durata general˘ a de ˆ ıncasare a
client ¸ilor, iar dep˘ a¸ sirile peste anumite limite rezonabile trebuie s˘ a de-
clan¸ seze acelea¸ si act ¸iuni operative de corectare a abaterilor.

Capitolul 13
Optimizarea stocurilor de
resurse materiale la SC
SYSMEC ROM ˆANIA SRL
13.1. Programul de gestiune Copal
13.1.1. Lansarea comenzii de execut ¸ie
ˆIntreaga strategie de product ¸ie la SYSMEC ROM ˆANIA SA este de-
terminat˘ a de c˘ atre comanda primit˘ a de la client ¸i. Este un sistem ”pull”.
Aceast˘ a comand˘ a poate ﬁ una cadru sau punctual˘ a.
Comenzile cadru se refer˘ a la ˆ ıncheierea unor contracte cu anumit ¸i
client ¸i pentru o cantitate anual˘ a de produse ce vor trebui livrate. ˆIn
cazul acestor contracte se stabile¸ ste o cantitate minim˘ a ¸ si una maxim˘ a
de produse ﬁnite. Cantitatea minim˘ a se refer˘ a la cantitatea de produse
ce trebuie s˘ a existe ˆ ın ﬁecare moment ˆ ın depozitele de produse ﬁnite, iar
cantitatea maxim˘ a se refer˘ a la acea cantitate pe care clientul se oblig˘ a s˘ a
o achizit ¸ioneze chiar dac˘ a hot˘ ar˘ a¸ ste sistarea colabor˘ arii.
O atent ¸ie deosebit˘ a se acord˘ a clientului VAT, modul de conlucrare
cu acesta realizˆ andu-se folosind metoda Kan-Ban, ˆ ın cazul acestui client
se precizeaz˘ a prin contract ¸ si num˘ arul de containere ˆ ın circulat ¸ie.
Un alt tip de comenzi sunt comenzile punctuale . Acestea se refer˘ a
la acele comenzi singulare care nu au la baz˘ a un contract cadru ¸ si care
se caracterizeaz˘ a printr-o comand˘ a ferm˘ a pentru o anumit˘ a cantitate de
produse ﬁnite.
182

183 13.1. Programul de gestiune Copal
Operarea programului de gestiune ˆ ıncepe la primirea comenzii de la
client. ˆIn acel moment ea este introdus˘ aˆ ın sistemul Copal ¸ siˆ ın acela¸ si timp
copii dup˘ a comand˘ a ajung la responsabilul cu planiﬁcarea, director tehnic,
tehnologii implicat ¸i ˆ ın stabilirea ordinii operat ¸iunilor ¸ si la responsabilii cu
controlul tehnic de calitate. Tehnologii analizeaz˘ a comanda care cuprinde
o list˘ a de materii prime din care se realizeaz˘ a produsul ﬁnit ¸ si urm˘ aresc
dac˘ a exist˘ a baza material˘ a (scule, dispozitive, program, etc.) necesar
realiz˘ arii comenzii. ˆIn acest moment putem avea dou˘ a situat ¸ii:
•nu exist˘ a scule ¸ si dispozitive. ˆIn acest caz trebuie s˘ a ﬁe lansat˘ a o
comand˘ a de scule ¸ si dispozitive necesare ¸ si trebuie urm˘ arit procesul
de achizit ¸ionare a lor;
•exist˘ a sculele ¸ si dispozitivele necesare, caz ˆ ın care comanda comple-
tat˘ a este returnat˘ a la planiﬁcator ˆ ın maxim 48 de ore.
Responsabilul cu planiﬁcarea trece la analiza comenzii pentru a plan-
iﬁca product ¸ia ¸ si a stabili costul la care poate ﬁ oferit produsul ¸ si timpul
de livrare. Pentru aceasta urm˘ are¸ ste ˆ ın lista privind ˆ ınc˘ arcarea ma¸ sinii
cum ar putea s˘ a planiﬁce product ¸ia ¸ si insereaz˘ a datele ˆ ın aceast˘ a list˘ a ¸ si
ˆ ın raportul de product ¸ie.
Dup˘ a aceasta se salveaz˘ a datele ˆ ın raportul de product ¸ie, se expe-
diaz˘ a un e-mail la proiectant ¸ si un desen. ˆIn acela¸ si timp se anunt ¸˘ a com-
partimentul de control tehnic de calitate despre noua comand˘ a (tot prin
e-mail).
Debitarea materialului ˆ ıncepe cu anticipat ¸ie de minim o s˘ apt˘ amˆ an˘ a
acolo unde este posibil. De asemenea este necesar˘ a preg˘ atirea sculelor
ˆ ın timpul prelucr˘ arii reperului anterior. Lansarea comenzii ˆ ın product ¸ie
se realizeaz˘ a la termenul din raportul de product ¸ie. ˆIn acest moment se
aplic˘ a pe desen ¸ stampila ”Valabil din data de…” ¸ si se distribuie la inginerii
tehnologi, inginerii de product ¸ie ¸ si la cei responsabili de controlul tehnic
de calitate.
ˆIn continuare ﬂuxul tehnologic difer˘ a dac˘ a ne referim la un produs
nou respectiv unul produs vechi dar cu modiﬁc˘ ari sau la un produs care
a mai fost executat exact ˆ ın aceia¸ si form˘ a.
Dac˘ a produsul nu este nou sau cu modiﬁc˘ ari, este automat distribuit
ˆ ın product ¸ie conform procedurii de fabricat ¸ie, iar din punct de vedere
al controlului tehnic de calitate este distribuit ˆ ın product ¸ie extrasul cu
m˘ arimile critice din planul de control al procesului tehnologic ¸ si ﬁ¸ sa pro-
dusului. Dup˘ a aceasta se trece la executarea capului de lot, se veriﬁc˘ a

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC 184
dac˘ a corespunde, se urm˘ aresc eventualele ˆ ımbun˘ at˘ at ¸iri ce pot ﬁ realizate
ˆ ın ceea ce prive¸ ste procedura de fabricat ¸ie ¸ si se ˆ ıntocmesc documentele de
control. Dup˘ a aceast˘ a etap˘ a se trece la executarea ˆ ın serie a produsului.
ˆIn cazul ˆ ın care ne referim la un produs nou sau la unul vechi dar cu
modiﬁc˘ ari, trebuie ˆ ın primul rˆ and s˘ a se ˆ ıntocmeasc˘ a un program ma¸ sin˘ a
¸ si o procedur˘ a de fabricat ¸ie ˆ ın form˘ a primar˘ a. Din punct de vedere al con-
trolului tehnic de calitate, se analizeaz˘ a dac˘ a este cazul s˘ a se ˆ ıntocmeasc˘ a
un program pe ma¸ sina de m˘ asurat. Dac˘ a este cazul, acesta este ˆ ıntocmit,
de asemenea este stabilit˘ a ¸ si procedura de control precum ¸ si planul de con-
trol al procesului tehnologic. Dup˘ a aceasta se ˆ ıntocme¸ ste ﬁ¸ sa produsului,
dup˘ a care se parcurg acelea¸ si etape de execut ¸ie ale produsului ca ¸ si la cele
vechi.
ˆIn cazul ˆ ın care nu corespunde se impun remedieri, corect ¸ii ¸ si
binent ¸eles ˆ ın continuare trebuie veriﬁcate piesele executate de la ultima
veriﬁcare.
Pe parcursul execut ¸iei ˆ ın serie a produsului, trebuie urm˘ arit˘ a efec-
tuarea autocontrolului conform planului de control pe operat ¸ii. Dac˘ a
corespunde, controlul tehnic de calitate va face veriﬁc˘ ari prin sondaj la
cotele veriﬁcate de operatorii CTC. De asemenea se mai realizeaz˘ a veri-
ﬁcarea CTC acolo unde se prevede ˆ ın planul de control pe operat ¸ii. Din
nou putem avea ca dou˘ a situat ¸ii: situat ¸ia ˆ ın care produsele corespund ¸ si
situat ¸ia ˆ ın care ele nu corespund˘ a planului. Dac˘ a nu corespund trebuie
veriﬁcate piesele executate de la ultima veriﬁcare, iar dac˘ a corespund se
ˆ ıntocme¸ ste un formular cu m˘ asur˘ atorile ¸ si se transmit clientului (doar
pentru produsele noi.).
ˆIn acest moment se ˆ ıncheie seria, produsele se spal˘ a ¸ si se ambaleaz˘ a
conform cerint ¸elor client ¸ilor. Dup˘ a aceasta mai are loc un control ﬁnal ˆ ın
urma c˘ aruia produsele bune sunt livrate client ¸ilor iar cele care nu core-
spund sunt remediate (acest control include ¸ si veriﬁcarea modului de am-
balare). Dup˘ a livrarea produselor se arhiveaz˘ a documentat ¸ia de product ¸ie
¸ si control.
Planiﬁcarea unei comenzi pentru execut ¸ie este f˘ acut˘ a de c˘ atre re-
sponsabilul cu planiﬁcarea, care prin intermediul ﬁ¸ sierului Produktionsre-
porting.xls , aﬂat ˆ ın ret ¸eaua informatic˘ a o face cunoscut˘ a colaboratorilor
din product ¸ie. Pe timpul procesului de product ¸ie, ˆ ın special dup˘ a exe-
cutarea capului de lot se actualizeaz˘ a documentat ¸ia de product ¸ie ¸ si con-
trol, se insereaz˘ a poze cu diferite faze de lucru, moduri de prindere, etc.
Se poate ˆ ıncepe execut ¸ia unui produs nou f˘ ar˘ a ca documentat ¸ia s˘ a ﬁe

185 13.1. Programul de gestiune Copal
ˆ ıntocmit˘ a ˆ ın totalitate, dar numai cu acceptul ¸ si sub directa ˆ ındrumare
a inginerului tehnolog care se ocup˘ a de acel produs. Autocontrolul este
considerat ca parte integrant˘ a a procesului de product ¸ie, pe ﬂuxul de
fabricat ¸ie apelˆ andu-se la controlul tehnic de calitate doar ˆ ın cazurile ˆ ın
care nu se poate face controlul la ma¸ sin˘ a (nu dispune de instrumente pen-
tru m˘ asurarea anumitor cote).
O schematizare a ﬂuxului procesului de product ¸ie se poate realiza
conform ﬁgurii urm˘ atoare:
ﬁg1
Produsele realizate sunt caracterizate de:
•un num˘ ar de identiﬁcare,
•o descriere – acestea dou˘ a corespunzˆ and cu datele furnizate de client,
•o list˘ a de piese (materia prim˘ a)- care poart˘ a ¸ si ea un num˘ ar de
identiﬁcare intern, de aceast˘ a dat˘ a,
•o descriere,
•un plan de lucru.
13.1.2. Crearea unui articol nou de aprovizionare
Corespunz˘ ator listei de materiale aferent˘ a ﬁec˘ arui produs ﬁnit ce
este necesar a ﬁ realizat, trebuie s˘ a ﬁe create articolele de aprovizionare,
resursele materiale din care va ﬁ obt ¸inut produsul ﬁnit.
Pentru a crea un nou articol de aprovizionare necesar realiz˘ arii unei
noi comenzi, se acceseaz˘ a din meniu fereastra Artickelstamm , iconit ¸a Ar-
tikel einfgen .
ˆIn acest cˆ amp sunt introduse datele de baz˘ a ale articolului creat ¸ si
anume:
•num˘ ar articol – este un num˘ ar generat de program;
•descriere articol – se descrie tipul de proﬁl (de ex. : bar˘ a rotund˘ a,
platband˘ a, t ¸eav˘ a etc.);
•dimensiunea materialului – diametru ˆ ın cazul barelor ¸ si tevilor sau
dimensiunea l˘ at ¸ime/grosime etc;

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC 186
•speciﬁcat ¸ia materialului – conform normei DIN (ex ; 1.4435 ot ¸el inox,
etc);
•tipul de articol – de aprovizionare (beschafungsteil)sau de product ¸ie.
Aceasta pornind de la faptul c˘ a pentru realizarea unor produse ﬁ-
nite resursele sunt realizate ˆ ın unitate. Funct ¸ie de aceast˘ a descriere
propunerile vor ﬁ de achizit ¸ie ¸ si nu de product ¸ie;
•unitatea de m˘ asur˘ a – m, kg, buc˘ at ¸i;
•statutul articolului – liber sau blocat etc.;
ﬁg.2, ﬁg.3
Pentru a selecta un articol creat se deschide ferestra Disposition ,
iconit ¸a Dispositionsdaten einfgen
ˆIn acest modul se introduc date privind gestionarea articolului ˆ ın
cauz˘ a, cele mai importante ﬁind dup˘ a cum urmeaz˘ a:
•cantitatea de aprovizionare – este cantitatea minim˘ a pe care sis-
temul o propune a ﬁ achizit ¸ionat˘ a ¸ si care se stabile¸ ste ˆ ın funct ¸ie
de cantitatea concordat˘ a cu furnizorul ¸ si funct ¸ie de necesit˘ at ¸ile so-
ciet˘ at ¸ii la care se obt ¸ine cel mai mic pret ¸ de achizit ¸ie;
•cantitatea de sigurant ¸˘ a – care se poate calcula ˆ ın funct ¸ie de rari-
tatea produsului pe piat ¸˘ a ¸ si de necesit˘ at ¸ile product ¸iei (un cˆ amp mai
put ¸in folosit);
•stocul minim – cantitatea care trebuie s˘ a ﬁe mereu asigurat˘ a ¸ si
este stabilit˘ a ˆ ın funct ¸ie de consumul acelui articol pentru realizarea
unor produse gestionate pe baza unor contracte cadru;
•punctul de comand˘ a – este nivelul de stoc la care sistemul va prop-
une o nou˘ a aprovizionare cel put ¸in cu cantitatea de aprovizionare;
•timpul de aprovizionare , timpul necesar de la lansarea comenzii
¸ si pˆ an˘ a la intrarea materialului ˆ ın unitate;
•timpul de sigurant ¸˘ a , stabilit pentru a contracara eventualele
ˆ ıntˆ arzieri ˆ ın aprovizionare.

187 13.1. Programul de gestiune Copal
ˆIn ceea ce prive¸ ste cantitatea de aprovizionare trebuie f˘ acut˘ a pre-
cizarea c˘ a aceasta nu este stabilit˘ a prin program ceea ce se poate aprecia
ca ﬁind o deﬁcient ¸˘ a a acestuia care ar trebui remediat˘ a. Astfel ar trebui
introduse ˆ ın sistemul de calcul anumite variabile referitoare la costul de
aprovizionare ¸ si costul de depozitare pentru a putea ﬁ calculat˘ a cantitatea
optim˘ a de materiale ce trebuie aprovizionate. De asemenea ar trebui t ¸inut
cont de pragurile de pret ¸ ¸ si de discounturile pe care le acord˘ a furnizorii.
ˆIn general ˆ ın stabilirea m˘ arimii lotului de aprovizionare se t ¸ine cont
de unitatea de ambalare a produsului.
Atunci cˆ and se aprovizioneaz˘ a un material nou se cer oferte de la cel
put ¸in trei furnizori. Aceste oferte sunt comparate ca ¸ si pret ¸ (ˆ ın primul
rˆ and), modalitate de plat˘ a, termene de plat˘ a acordate.
Cantitatea de sigurant ¸˘ a este stabilit˘ a pentru a contracara efectul
unor eventuale rebuturi printre materialele aprovizionate. T ¸ inˆ and cont
c˘ a product ¸ia se realizeaz˘ a la cerere pe baza comenzii de la client ¸ si se
cunoa¸ ste exact consumul din ﬁecare resurs˘ a material˘ a pentru obt ¸inerea
ﬁec˘ arui produs ﬁnit ar p˘ area c˘ a aprovizion˘ arile se pot realiza direct la
cantitatea necesar˘ a.
ˆIn Sysmec Romˆ ania SRL se urm˘ are¸ ste implementarea sistemu-
lui japonez de aprovizionare ”Just in Time” (JIT), care ar presupune
aprovizionarea doar a ceea ce este strict necesar ¸ si exact ˆ ın momentul ˆ ın
care este necesar. ˆIn acest moment apare o contradict ¸ie ˆ ıntre ceea ce se
presupune c˘ a vrea s˘ a fac˘ a unitatea ¸ si ceea ce face. Astfel prin calcul s-a
stabilit un procent mediu de rebuturi de 4 procente. Din acest consid-
erent s-a hot˘ arˆ at ca la ﬁecare aprovizionare pe lˆ ang˘ a stocul curent s˘ a se
aprovizioneze ˆ ın plus 5 procente pentru a contracara efectul eventualelor
rebuturi asupra product ¸iei. Ori astfel se face ceea ce modelul JIT critic˘ a
cel mai frecvent ¸ si anume se acoper˘ a deﬁcient ¸ele prin stocuri excesive.
Rebuturile nu trebuie acoperite prin stocuri mai mari decˆ at este strict
necesar. Rebuturile trebuie eliminate. ˆIn fapt modelul japonez de
gestiune a stocurilor nu poate ﬁ implementat f˘ ar˘ a a ﬁ implementat ¸ si un
sistem de control ¸ si supraveghere a calitat ¸iiˆ ın fabricat ¸ie, este necesar altfel
spus s˘ a ﬁe implementat ˆ ın acela¸ si timp ¸ si managementul calit˘ at ¸ii totale .
Astfel rebuturile vor ﬁ eliminate ¸ si se va putea aproviziona cantitatea
efectiv necesar˘ a ˆ ın product ¸ie.
ﬁg4, ﬁg.5
Tot ˆ ın aceast˘ a faz˘ a sunt completate ¸ si date referitoare la pret ¸ul ¸ si
condit ¸iile de achizit ¸ie ale articolului creat. Pentru aceasta se deschide

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC 188
ferestra Einkauf , iconit ¸a Einkaufsdaten einfgen . Aceste date sunt preluate
din ofertele furnizorilor.
ﬁg.6, ﬁg.7
ˆIn momentul ˆ ın care se introduce un nou articol, trebuie speciﬁcat
magaziile ˆ ın care se va lucra cu articolul nou creat. Aceast˘ a informat ¸ie
este introdus˘ a deschizˆ and ferestra Lager , iconit ¸a Lagerort einfgen .
ˆIn SYSMEC ROMANIA se lucreaz˘ a cu urm˘ atoarele tipuri de maga-
zii:
•ro1 = magazia din Romˆ ania de produse ﬁnite;
•ro2 = magazia din Romˆ ania de materiale ¸ si materie prim˘ a;
•ro3 = magazia de produse neconforme;
•ch1;ch-ext = magaziile din Elvet ¸ia de produse ﬁnite;
•ch2 = magazia din Elvet ¸ia de materiale ¸ si materie prim˘ a;
•ch3 = magazia din Elvet ¸ia de produse neconforme.
ﬁg.8, ﬁg.9
Magazia principal˘ a ˆ ın cazul produselor achizit ¸ionate se alege
ˆ ıntotdeauna ro2 iar pentru cele ﬁnite ch-ext sau ch1 funct ¸ie de client.
Astfel se va asigura desc˘ arcarea automat˘ a a magaziei de materie prim˘ a o
dat˘ a cu prelevarea materialului pe ordinul de product ¸ie ¸ si a magaziei de
produse ﬁnite din Elvet ¸ia o dat˘ a cu livrarea la clientul ﬁnal.
13.1.3. Crearea unui nou articol de vˆ anzare
Pentru a introduceˆ ın fabricat ¸ie un nou articol ”de vˆ anzare” respectiv
cele ce urmeaz˘ a a ﬁ produse ˆ ın S.C. SYSMEC ROMANIA S.R.L. se intr˘ a
ˆ ın fereastra Artickelstamm , iconit ¸a Artikel einfgen .
ﬁg.10, ﬁg.11
Dup˘ a ce este introdus noul articol, el este select ¸ionat ¸ si apoi se trece
la ˆ ınregistrarea infomat ¸iilor referitoare la pret ¸ul de vˆ anzare al articolului
respectiv. Aceste informat ¸ii se ˆ ınregistreaz˘ a ˆ ın fereastra Vertrieb , iconit ¸a
Vertiebsdaten einfgen.
ﬁg.12, ﬁg.13

189 13.1. Programul de gestiune Copal
T ¸inˆ and cont de faptul c˘ a articolele pot ﬁ gestionate ˆ ın mai multe
moduri, ˆ ın momentul ˆ ın care sunt introduse noile articole trebuie precizat
¸ si modul de gestiune. Pentru aceasta se selecteaz˘ a noul articol creat ¸ si se
deschide fereastra Disposition , iconit ¸a Dispositionsdaten einfgen .
Articolul poate ﬁ gestionat:
•ˆ ın sistem ”stoc minim” – pentru articolele cuprinse ˆ ın contracte
cadru;
•ˆ ın sistem ”ordin punctual” – pentru articolele comandate sporadic.
ﬁg.14, ﬁg.15
Parametri pentru determinarea Losgrsse (cantitatea lotului de
product ¸ie):
•Acoperirea minim˘ a a necesarului clientului: 1 lun˘ a;
•Timpul minim de ocupare a ma¸ sinii: 1 schimb (8 ore).
Pentru alegerea lotului corect de product ¸ie, trebuie s˘ a ﬁe considerat ¸i
timpul de setare ¸ si costul materiei prime.
deﬁnirea magaziilor
ﬁg.16, ﬁg.17
13.1.4. Crearea unei noi liste de piese
Crearea listei de piese presupune ca pentru ﬁecare articol de
product ¸ie s˘ a ﬁe stabilit˘ a o list˘ a ce cuprinde articolul de materie prim˘ a
folosit pentru realizarea sa precum ¸ si consumul acestuia.
Pentru aceasta se select ¸ioneaz˘ a iconit ¸a ”Neue Stckliste einfgen” ¸ si se
alege articolul de vˆ anzare dorit (acesta trebuie s˘ a ﬁe creat ˆ ınainte).
ﬁg.18
ﬁg.19
Completeaz˘ a cˆ ampurile (bold=obligatoriu):
ﬁg.20
Analog cu alegerea articolului de vˆ anzare pentru care se vrea s˘ a se
creeze lista de piese, vor ﬁ importate automat datele articolului care se
vrea s˘ a se insereze ˆ ın pozit ¸ia din lista de piese:
ﬁg.21
Completeaz˘ a cˆ ampurile (bold=obligatoriu):
ﬁg.22

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC 190
13.1.5. Crearea unui nou plan de lucru
Articolul de product ¸ie este caracterizat de un plan de lucru (o succe-
siune de faze de product ¸ie). Evident ﬁecare faz˘ a de lucru are distribuit˘ a o
resurs˘ a (uman˘ a sau ma¸ sin˘ a-unealt˘ a), caracterizat˘ a de un cost (tarif orar)
precum ¸ si un timp de realizare a unei piese conform ofertei f˘ acute clien-
tului. Astfel, ˆ ın baza planului de lucru coroborat cu celelalte informat ¸ii
legate de articolul de product ¸ie ¸ si cel de aprovizionare, sistemul va putea:
•face propuneri referitoare la aprovizionare ˆ ıntr-un timp optim;
•determin˘ a gradul de ocupare al ﬁec˘ arei resurse;
•planiﬁc˘ a realizarea produsului ˆ ın funct ¸ie de termenul solicitat de
client;
•prezint˘ a informat ¸ii referitoare la cˆ a¸ stigul sau pierderea ˆ ınregistrat˘ a
pe ﬁecare comand˘ a de product ¸ie ˆ ın parte;
•stabili valoarea product ¸iei ˆ ın curs la cost de product ¸ie.
Pentru crearea planului de lucru se intr˘ a ˆ ın fereastra Stammdaten,
Arbeitsplne ¸ si se alege articolul de vˆ anzare dorit.
ﬁg.23
Stammdaten, Arbeitsplne, Operationen, Neue Standardoperation
Einfgen
Fiecare operat ¸ie are atribuit˘ a o resurs˘ a (care poate ﬁ intern˘ a, de
product ¸ie sau extern˘ a, transport tratament). Kurz 1 / Kurz 2 arat˘ a
descrierea operat ¸iei: transport, debitare, strunjire, frezare, debavurare,
transport, tratament.
ﬁg.24
Se completeaz˘ a cˆ ampurile (bold=obligatoriu):
ﬁg.25
13.1.6. ˆInregistrare comenzi client ¸i
Auftragsbearbeiteung, iconit ¸a Auftrag einfgen, alege ˆ ıntre Neuer
Einzelauftrag ¸ si Neuer Rahmenauftrag
Modul de introducere a datelor difer˘ a dac˘ a ne referim la cazul unei
comenzi punctuale client sau a unui contract cadru. De notat ca o co-
mand˘ a client poate avea una sau mai multe pozit ¸ii de articole la acela¸ si
termen sau la termene diferite, iar ele se introduc astfel ˆ ın sistem.

191 13.1. Programul de gestiune Copal
ﬁg.26
Neuer Einzelauftrag – noua comand˘ a client
ﬁg.27
Completeaz˘ a cˆ ampurile (bold=obligatoriu):
ﬁg.28
Salvat ¸i datele. Se deschide automat fereastra Neue Auftragspositiuon
einfgen:
ﬁg.29
Completeaz˘ a cˆ ampurile (bold=obligatoriu):
ﬁg.30
Neuer Rahmenauftrag – nou contract cadru
ﬁg.31
Completeaz˘ a cˆ ampurile (bold=obligatoriu):
ﬁg.32
ﬁg.33
Completeaz˘ a cˆ ampurile (bold=obligatoriu):
ﬁg.34
13.1.7. Procesul de gestionare a comenzilor ˆ ın CO-
PAL
Vom descrie modul ˆ ın care Sysmec Romnia realizeaz˘ a procesul de
gestionare a comenzilor primite de la client, a comenzilor de materiale ¸ si
a comenzilor de product ¸ie ˆ ın programul COPAL. De asemenea prin acest
proces se urm˘ are¸ ste evitarea aparit ¸iei de propuneri duble de materiale ¸ si
product ¸ie. Vom folosi urm˘ atoarele termene:
PA – comand˘ a intern˘ a de product ¸ie;
LT – Liefertermin;
ST – Solltermin;
ET – End Termin.
ﬁg.35
Observat ¸ii:
1.ˆIn situat ¸ia ˆ ın care nu exist˘ a pe stoc materiale necesare sau produse
ﬁnite, propunerile se fac de c˘ atre COPAL ˆ ıncepˆ and de la zero, dac˘ a

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC 192
ˆ ıns˘ a exist˘ a materiale sau produse ﬁnite pe stoc, COPAL calculeaz˘ a
diferent ¸a dintre necesar ¸ si cantitatea existent˘ a pe stoc, ¸ si face prop-
uneri ˆ ın consecint ¸˘ a.;
2. Se studiaz˘ a posibilitatea de realizare a produsului ˆ ın termenul cerut
de client. Durata de analiz˘ a nu trebuie s˘ a dep˘ a¸ seasc˘ a 2-3 zile;
3. Except ¸ie VAT (la acest client nu se trimite conﬁrmarea comenzii);
4. Aceste propuneri notate cu 2 sunt de fapt propunerile 1 la care s-au
modiﬁcat termenele;
5. Este vorba de clientul pentru care s-a deschis comanda care face
obiectului prezentului ﬂux, nu despre client ¸ii de la care s-a solicitat
ulterior acceptarea modiﬁc˘ arii termenelor odat˘ a conﬁrmate;
6. Prin acest punct ”D” se face referire la ﬂuxul referitor la aparit ¸ia
unei situat ¸ii neprev˘ azute ¸ si se refer˘ a la client ¸ii implicat ¸i ¸ si cu care s-a
ajuns la o ˆ ınt ¸elegere referitoare la schimbarea termenelor de livrare
ale acestora, odat˘ a conﬁrmate. Pentru ace¸ sti client ¸i se urm˘ are¸ ste
ﬂuxul ˆ ıncepˆ and de la punctul ”D”, cu observat ¸ia c˘ a se trece peste
c˘ asut ¸ele de informare a clientului ¸ si de obt ¸inere a acordului aces-
tuia, deoarece acest client este deja informat ¸ si a fost de acord cu
schimbarea termenului de livrare;
7. Este singurul caz ˆ ın cadrul acestui proces, ˆ ın care apar propuneri
duble.
13.1.8. ˆIntocmirea / modiﬁcarea comenzilor de
product ¸ie ˆ ın COPAL
Programul COPAL se poate deschide dup˘ a conectarea la server.
Prima fereastr˘ a din COPAL ilustreaz˘ a toate sect ¸iunile disponibile, ﬁecare
sect ¸iune avˆ and mai multe foi. La o nou˘ a sect ¸iune se poate ajunge prin
ap˘ asarea butonului de sub ”datei” ˆ ın form˘ a de rachet˘ a.
ﬁg.36
ˆIntocmirea comenzilor de product ¸ie pe baza propunerii de
product ¸ie aﬁ¸ sat˘ a
Scurte explicat ¸ii privind funct ¸ionarea programului COPAL:

193 13.1. Programul de gestiune Copal
1.ˆIn situat ¸ia inser˘ arii datelor unei comenzi client: – COPAL face au-
tomat o propunere de product ¸ie, cu data de terminare a product ¸iei
ca ﬁind termenul clientului, considerˆ and termenul de transport =0,
iar cantitatea ce trebuie produs˘ a ca ﬁind diferent ¸a dintre cantitatea
comandat˘ a si cantitatea din acela¸ si reper existent˘ a ˆ ıntr-o magazie
de produse ﬁnite (ch1 sau ro1);
2.ˆIn situat ¸ia reperelor pentru care este ˆ ıncheiat un contract cadru: –
Copal face propunerile de product ¸ie ˆ ın funct ¸ie de ”punctul de co-
mand˘ a” care reprezint˘ a cantitatea minim˘ a de produse ﬁnite ce tre-
buie s˘ a existe ˆ ıntr-o magazie, date ce sunt inserate de c˘ atre respon-
sabilii de client ¸i. Propunerea poate ﬁ f˘ acut˘ a ¸ si dac˘ a clientul solicit˘ a
o cantitate mai mare dintr-un reper decˆ at cantitatea minim˘ a cerut˘ a
prin contractul cadru pentru acel reper, caz ˆ ın care funct ¸ioneaz˘ a ca
la primul punct.
ˆIntocmirea comenzii de product ¸ie urm˘ are¸ ste urm˘ atorii pa¸ si:
•se alege sect ¸iunea ” Werkstat ” ¸ si apoi foaia ” Produktionsauslosung ”
care cuprinde ferestrele ” Vorschlag ”, ”Auftrage ” (ﬁind cele folosite)
•se selecteaz˘ a pozit ¸iei dorite din lista de propuneri – fereastra
”Vorschlag ”
ﬁg.37
Dup˘ a aceasta se acceseaz˘ a semnul ”pagin˘ a nou˘ a” – neu.
ﬁg.38
Se alege opt ¸iunea ” neuer auftrag ”, ˆ ın fereastra deschis˘ a ap˘ arˆ and
toate comenzile de product ¸ie aﬂate ˆ ın lucru (deschise).
Se deschide o nou˘ a fereastr˘ a corespunz˘ atoare unei comenzi de
product ¸ie (PA0X-000ABC) ˆ ın care se completeaz˘ a termenul ”endtermin”
cu data ˆ ın care produsele la care se refer˘ a noua comand˘ a vor ajunge la
Sysmec ch – Quartino ¸ si cu cantitatea de produse dorit˘ a dup˘ a care se
salveaz˘ a (butonul dischet˘ a).
ﬁg.39
Comanda odat˘ a creat˘ a se trimite prin e-mail pentru a ﬁ ˆ ınregistrat˘ a
ˆ ın sistemul Sysmec RO.

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC 194
ˆIntocmirea comenzii de product ¸ie f˘ ar˘ a existent ¸a unei propuneri
de product ¸ie
Aceast˘ a solut ¸ie se adopt˘ a numai ˆ ın cazul ˆ ın care se dore¸ ste crearea
unui stoc, altfel este de evitat.Pe pagina ” Auftrage ” se alege ”neu”
ap˘ arˆ and o fereastr˘ a ˆ ın care ˆ ıns˘ a este completat doar num˘ arul comenzii
de product ¸ie. Se introduce num˘ arul articolului pentru care se dore¸ ste
crearea comenzii, termenul ”endtermin” ¸ si cantitatea dorit˘ a a se produce,
dup˘ a care se ˆ ınchide fereastra salvˆ and datele introduse.
Comanda astfel creat˘ a se va trimite prin e-mail accesˆ and butonul
imprimant˘ a dup˘ a care se alege pozit ¸ia 2 ”Werkstattauftrag SYS-ROM(mit
Ref.KndMat)
ﬁg.40
Se deschide automat o fereastr˘ a ¸ si se alege opt ¸iunea ”druken” dup˘ a
care ˆ ın fereastra urm˘ atoare se introduce adresa de e-mail la care se doreste
trimiterea comenzii ˆ ın format pdf. ¸ si prin accesarea optiunii ”invia”
aceasta se trimite.
ﬁg.41
ﬁg.42
S ¸tergerea unei comenzi ˆ ın cazul ˆ ın care a fost creat˘ a gre¸ sit ¸ si
datele nu pot ﬁ corectate (nu se mai dore¸ ste producerea acelui
articol sau trebuie s˘ a cont ¸in˘ a date care nu pot ap˘ area decˆ at dac˘ a
se creeaz˘ a o alt˘ a comanda)
Se selecteaz˘ a comanda care se dore¸ ste a ﬁ ¸ stears˘ a din foaia ”auftrage”
¸ si se acceseaz˘ a butonul din stˆ anga celui reprezentˆ and un binoclu. Apare
o caset˘ a de dialog ˆ ın care se alege opt ¸iunea ”si”. Astfel comanda este
¸ stears˘ a.
ﬁg.43
ﬁg.44
13.1.9. Aprovizionarea cu materiale (materia prim˘ a)
Aprovizionarea se face ˆ ın baza propunerilor f˘ acute de sistem ”bestel-
lvorschlage” care se prezint˘ a dup˘ a cum urmeaz˘ a:
ﬁg.45
Aici g˘ asim tot necesarul de materiale generate de planiﬁcare. Per-
soana responsabil˘ a cu comandarea materialului trebuie s˘ a rezolve prop-

195 13.1. Programul de gestiune Copal
unerile ˆ ın baza ”Ausl.Termin” care este termenul pˆ an˘ a ˆ ın care comanda
trebuie s˘ a ﬁe eliberat˘ a ¸ si trimis˘ a la furnizor pentru a putea ment ¸ine ter-
menul livrarii ”Soll Termin” . Aceast˘ a procedur˘ a de lansare a comenzilor
de aprovizionare, cum am spus deja, trebuie s˘ a ﬁe zilnic˘ a ¸ si vor trebui s˘ a
ﬁe lansate doar comenzile care au termenul ”Ausl.Termin” egal cu ziua
veriﬁc˘ arii, ¸ si bineˆ ınt ¸eles cele ˆ ın ˆ ıntˆ arziere.
Dac˘ a lu˘ am exemplul din tabel, trebuie lansate comenzile de la primul
rˆ and pˆ an˘ a la ultima pozit ¸ie raportat˘ a la termenul de 17.06.04. Singurele
pozit ¸ii din tabelul Copal mai sus ment ¸ionat, nu trebuie s˘ a devin˘ a ˆ ın
ro¸ su pentru c˘ a aceasta ar semniﬁca o ˆ ıntˆ arziere a emiterii comenzii cu
consecint ¸e de ˆ ıntˆ arziere a livr˘ arii produsului ﬁnit.
Cum se lucreaz˘ aˆ ın tabelul Bestellvorschlge ¸ si cum se elibereaz˘ a prop-
unerile de aprovizionare.
Eliberarea propunerilor se face cu tasta ”Neue einfgen” . Aici apare o
fereastr˘ a cu toate informat ¸iile despre articol, ¸ si deci furnizorul, comenzile
deschise, etc. ˆIn cazul ˆ ın care ar ﬁ fost o ”Rahmen” acord cadru, pozit ¸ia
este ˆ ın albastru.
ﬁg.46
De aici se creaz˘ a dou˘ a clase de comenzi, fereastra arat˘ a dac˘ a va ﬁ o
comand˘ a punctual˘ a sau o rechemare de comand˘ a cadru.
Dac˘ a articolul eliberat pentru comand˘ a este un articol cu Rahmen,
responsabilul cu comenzile de material. Trebuie s˘ a admit˘ a c˘ a cantitatea
ˆ ın”Noch oﬀen” s˘ a ﬁe egal˘ a sau mai mare ca ¸ si dou˘ a loturi de rechemare,
dac˘ a aceasta nu este cazul, deci cantitatea este mic˘ a, trebuie s˘ a incerce s˘ a
relanseze un contract cadru cu cantitatea corect˘ a ¸ si condit ¸iile corecte.
Dac˘ a articolul eliberat pentru comand˘ a este un articol punctual
¸ si deci nu are un contract cadru, trebuie veriﬁcat ultimul pret ¸ de
aprovizionare, uitˆ andu-se prima dat˘ a ˆ ın ”Artikelstamm” sub ”Standard
Eink. Preis” ¸ si ulterior controleaz˘ a printarea ”Artikel in Bestellungen”
care se g˘ ase¸ ste pe aceea¸ si fereastr˘ a din Copal, sub iconit ¸a de printare. Cu
aceast˘ a printare se poate u¸ sor citi data ultimului pret ¸ de aprovizionare
¸ si ultimul pret ¸ de aprovizionare, acesta trebuie s˘ a ﬁe ˆ ıntotdeauna egal cu
pret ¸ul din Artikelstamm ”Standard Eink.Preis” dac˘ a nu este cazul, se va
corecta imediat.
Pentru acest tip de comand˘ a, nu se poate accepta nici un tip de
cre¸ stere a pret ¸ului, dar dac˘ a acesta se ˆ ıntˆ ampl˘ a ˆ ın unele cazuri, trebuie
prima dat˘ a s˘ a se asigure c˘ a pret ¸ul care l-a primit s˘ a ﬁe un pret ¸ real pe
piat ¸˘ a, iar pentru a face aceasta, trebuie s˘ a contacteze rapid alt ¸i 2-3 furni-

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC 196
zori ¸ si s˘ a cear˘ a o ofert˘ a (telefonic, sau prin e-mail, dar ˆ ın maxim o zi).
Dac˘ a s-a clariﬁcat situat ¸ia cu pret ¸ul, se elibereaza comanda.
Exemplul de mai jos prezint˘ a o situat ¸ie conform˘ a, deci ultimul pret ¸
de aprovizionare este egal cu ”Standard Eink.Preis” :
ﬁg.47 ﬁg.48
Gestionarea conﬁrm˘ arilor ¸ si veriﬁcarea termenelor de furnizare.
De la emiterea comenzii pˆ an˘ a la primirea conﬁrm˘ arilor trebuie s˘ a
treac˘ a maxim 3 zile. Dup˘ a aceasta furnizorul trebuie s˘ a ﬁe solicitat, pentru
a monitoriza pozit ¸iile pentru care nu s-au primitˆ ınc˘ a o conﬁrmare folosind
printarea propunerii din Copal, ”Unbesttigte Bestellungen” .
ﬁg.49
Aceast˘ a printare permite achizitorului s˘ a veriﬁce pentu care comand˘ a
emis˘ a nu are ˆ ınc˘ a o conﬁrmare. Pentru urm˘ arirea termenelor de livrare,
se select ¸ioneaz˘ a sub acela¸ si meniu ”Erinnerungs und Mahnliste” . Aceast˘ a
ultim˘ a printare trebuie s˘ a ﬁe controlat˘ a constant pentru a evita ca furni-
zorii f˘ a ﬁe prea ˆ ın ˆ ıntˆ arziere cu livrarile.
Achizit ¸ionarea uni nou articol
Prin aceasta se ˆ ınt ¸elege un articol, creat special pentru o ofert˘ a
la client, dar niciodat˘ a achizit ¸ionat. Aceasta se poate vedea imediat,
urm˘ arind c˘ a pe printarea ”Artikel in Bestellungen” exempliﬁcat˘ a mai sus
nu exist˘ a nici o comand˘ a ¸ si nici un pret ¸. ˆIn acest caz se va avea un
pret ¸ de aprovizionare ˆ ın Artikelstamm ”Standard Eink. Preis” primit ˆ ın
momentul cererii de ofert˘ a f˘ acut˘ a la furnizor. Acest pret ¸, din diverse mo-
tive, ar putea s˘ a nu ﬁe prea actual (cantitate divers˘ a, ofert˘ a prea veche ¸ si
deci dep˘ a¸ sit˘ a, etc) pentru acest motiv achizitorul va analiza dac˘ a ˆ ıncheie
contract cu furnizorii ¸ si ˆ ın ce condit ¸ii.
13.1.10. Miscarile de magazii materiale si produse
ﬁnite
ˆIn cele ce urmeaz˘ a vom descrie modul ˆ ın care se ˆ ıncarc˘ a/descarc˘ a
magaziile de materiale ¸ si produse ﬁnite folosindu-se programul ”Copal”
pe baza ﬂuxului de mai jos.
ﬁg.50
ﬁg.51
ﬁg.52
ﬁg.53
ﬁg.54

197 13.1. Programul de gestiune Copal
ﬁg.55
13.1.11. Operare Copal – gestionarea comenzilor de
product ¸ie ¸ si magazii
Vom descrie modul ˆ ın care Sysmec Romˆ ania gestioneaz˘ a comenzile
PA ¸ si magaziile deﬁnite de sistem cu scopul de a oferi o situat ¸ie clar˘ a
asupra costurilor din magaziile ﬁrmei ¸ si a situat ¸iei WIP(work in progress)-
valoarea productiei ˆ ın curs.
ˆIn primul rˆ and trebuie f˘ acute unele preciz˘ ari. La Sysmec sunt deﬁnite
urm˘ atoarele magazii:
•CH1 – magazia de produse ﬁnite din Elvet ¸ia;
•CH2 – magazia de produse cump˘ arate, materii prime din Elvet ¸ia;
•CHext – magazia de produse ﬁnite Vetch;
•CH3 – magazia de produse neconforme remediabile din Elvet ¸ia;
•RO1 – magazia de produse ﬁnite din Romania;
•RO2 – magazia de produse cump˘ arate, materii prime din Romania;
•RO3 – magazia de produse neconforme remediabile din Romania;
•PA – comanda de product ¸ie;
•WIP – Work In Progress (produse ˆ ın curs de execut ¸ie)
•Warenausgang Produktion – ie¸ sire din magazia de materiale sau
componente montaj;
•Wareneingang Produktion – ie¸ sire din product ¸ie ¸ si intrarea ˆ ın mag-
azie;
•Lagerumbuchung – scoatere dintr-o magazie ¸ si intrare ˆ ın alt˘ a maga-
zie;
•TimeAs – program de ˆ ınregistrare timpi. productie

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC 198
Preciz˘ ari: Referitor la WIP:
Pentru orice mi¸ scare Warenausgang Produktion, costurile materialu-
lui sunt ˆ ınc˘ arcate pe PA. Fiecare timp de product ¸ie este ˆ ınmult ¸it cu costul
postului de lucru ¸ siˆ ınc˘ arcat pe PA. Valorile din WIP corespund cu valorile
care se v˘ ad ˆ ın PA.
Considerarea timpilor (costurilor) de product ¸ie ˆ ın WIP nu depinde
de faptul c˘ a faza de lucru este terminat˘ a sau nu. Costurile sunt ˆ ınc˘ arcate
ˆ ın WIP ˆ ın mod continuu, pe baza timbr˘ arilor de timpi. Costurile de
materiale vor ap˘ area ˆ ın WIP imediat ce se face mi¸ scarea de materiale.
Costurile de product ¸ie sunt ˆ ıntotdeauna calculate din timpii efectivi de
lucru. Dac˘ a facem o Wareneingang Produktion de un PA ˆ ıntr-o magazie,
valoarea m˘ arﬁi r˘ amˆ ane ˆ ıntotdeauna ˆ ın WIP pˆ an˘ a ˆ ın momentul ˆ ın care PA
este terminat˘ a ¸ si inchis˘ a.
Alte preciz˘ ari:
La debitarea materialului pentru o anumit˘ a comand˘ a, se t ¸ine cont ¸ si
de eventualele rebuturi care se vor face pe ﬂuxul de product ¸ie, din
aceast˘ a cauz˘ a exist˘ a diferent ¸e ˆ ıntre nr. de piese comandate de client
¸ si nr. de piese debitate de Sysmec. Nr. de piese debitate depinde
de ﬁecare tip de pies˘ a la care se refer˘ a comanda, de complexitatea
piesei, de experient ¸a anterioar˘ a, dar ˆ ın medie se debiteaz˘ a e, din
aceast˘ a cauz˘ a exist˘ a diferent ¸e ˆ ıntre num˘ arul de piese comandate de
client ¸ si num˘ arul de piese debitate de Sysmec. Num˘ arul de piese
debitate depinde de ﬁecare tip de pies˘ a la care se refer˘ a comanda,
de complˆ ın medie se debiteaz˘ a cu 10% mai mult, cu condit ¸ia ca
valoarea materialului debitat s˘ a nu dep˘ a¸ seasc˘ a 300 Chf.
PA se modiﬁc˘ a ˆ ın funct ¸ie de num˘ arul de buc˘ at ¸i de material debitate
pentru o comand˘ a, deci PA nu corespunde cu comanda clientului,
din punct de vedere cantitativ.
La livrarea cantit˘ at ¸ii cerute de client, sau multiplii de loturi de livrare ˆ ın
cazul unui contract cadru, se ˆ ınchide comanda.
Diferent ¸a de piese bune realizate pe ultima ma¸ sin˘ a unealt˘ a (dac˘ a piesele
respective nu au tratament termic) se ˆ ıncarc˘ a ˆ ın RO1 pe comanda
respectiv˘ a, ˆ ınainte de ˆ ınchiderea acestei comenzi.
Avansarea pe faze se face dup˘ a cum urmeaz˘ a: – transport CH RO se
opereaz˘ a de responsabilul Time Asˆ ın momentulˆ ın care avanseaz˘ a operat ¸ia

199 13.1. Programul de gestiune Copal
de debitare. – Fazele de prelucr˘ ari mecanice pn˘ a la transport se avanseaz˘ a
de responsabilul Time As astfel: ZILNIC: o Se asigur˘ a de corectitudinea
timbr˘ arilor de c˘ atre operatori, mergˆ andu-se pˆ an˘ a la num˘ ararea pieselor
bune ¸ si a rebuturilor o Trebuie s˘ a preg˘ ateasc˘ a datele ¸ si s˘ a le importe din
Time As ˆ ın COPAL. o Trebuie s˘ a se asigure ˆ ınchiderea fazelor ˆ ın COPAL,
de ˆ ındat˘ a ce ele s-au ﬁnalizat. o Asigurarea ˆ ın COPAL a corespondent ¸ei
ˆ ıntre termenele de pe PA din COPAL cu cele din Produktionsreporting.
Modiﬁc˘ arile sunt marcate cu ro¸ su de c˘ atre responsabilul planiﬁcare. o
Veriﬁcarea ¸ si ˆ ıntocmirea noilor comenzi ap˘ arute – consult˘ a Produktion-
sreporting ¸ si trebuie create ˆ ın COPAL ” Se veriﬁc˘ a ¸ si se corecteaz˘ a dac˘ a
este cazul Arbeitsplane ˆ ın funct ¸ie de calculat ¸ia ofertat˘ a (f˘ acut˘ a de respon-
sabilul cu ˆ ıntocmirea ofertelor), introduce timpii pentru ﬁecare faz˘ a din
COPAL. ” Creaz˘ a PA o ˆIntocme¸ ste un Raport din Time As cu comenzile
deschise ˆ ınainte de data de 01.01.2006 care s-au produs ˆ ın ziua precedent˘ a
¸ si trimite acest raport la responsabilul cu magazia ¸ si cu livr˘ arile. Comen-
zile create dup˘ a data de 01.01.2006 (PA06-00XXXX), nu se cuprind ˆ ın
raport.
Responsabilul cu magazia ¸ si cu livr˘ arile efectueaz˘ a urm˘ atoarele
operat ¸ii: ZILNIC – scade materialul pe comand˘ a pentru ceea ce s-a t˘ aiat
cu o zi ˆ ınainte. Acest lucru se face manual ˆ ın COPAL, ˆ ın modulul Lager
ˆ ın Lagerbuchungen. ˆIn Warrenausgang Produktion se scade materialul pe
comand˘ a. Informat ¸ia despre ceea ce s-a t˘ aiat ¸ si ct material a mai r˘ amas
ˆ ın magazie o ia din formularul de ˆ ınregistrare a timpilor de product ¸ie aﬂat
la debitare.
ˆIn acest moment avem dou˘ a situat ¸ii: a) Pentru PA cu avans˘ arile
corecte, emise ˆ ınainte de 01.01.2006, ˆ ıncarc˘ a intermediar ˆ ın RO1 ceea ce
s-a produs la ultima ma¸ sin˘ a din ﬂuxul de product ¸ie. Aceast˘ a informat ¸ie
o prime¸ ste sub form˘ a tabelar˘ a din Time As, tabel pe care-l prime¸ ste de la
responsabilul Time As. Operat ¸ia se execut˘ a ˆ ın COPAL, ˆ ın Lagerbuchun-
gen – Wareneingang Produktion. ˆIn acest caz valoarea WIP+produse
ﬁnite este valoarea care se g˘ ase¸ ste ˆ ın RO1+valoarea materialului prele-
vat deja pe comand˘ a (operat manual). b) Pentru PA emise dup˘ a data de
01.01.2006 (de tipul PA06-00XXXX), nu se vor maiˆ ınc˘ arca pieseleˆ ın mag-
azia Ro1 dup˘ a ultima operat ¸ie mecanic˘ a executat˘ a pe ma¸ sin˘ a. ˆIn acest caz
valoarea WIP+produse ﬁnite este valoarea din WIP+ valoarea din RO1
total˘ a (WIP+produse ﬁnite). (COPAL calculeaz˘ a doar PA din 2006).
Valoarea total˘ a pentru cazurile ˆ ın care avem ambele situat ¸ii prezentate
mai sus, va ﬁ suma celor dou˘ a valori (PA emise ˆ ınainte de 01.01.2006, ¸ si

Capitolul 13. Optimizarea stocurilor la SC SYSMEC 200
PA emise dup˘ a aceast˘ a dat˘ a).
Pe m˘ asura trecerii timpului, comenzile PA emise ˆ ınainte de
01.01.2006 vor ﬁ ˆ ınchise ¸ si se va lucra doar cu cazul b).
– La ﬁecare export avanseaz˘ a faza de transport RO-CH pentru arti-
colele ce urmeaz˘ a a ﬁ exportate, pe baza listei primite de la responsabilul
planiﬁcare. – Se ˆ ıntocme¸ ste factura ˆ ın mod automat. Pentru o mai bun˘ a
ˆ ınt ¸elegere a procedurii consider˘ am urm˘ atorul exemplu: clientul a coman-
dat 100 buc., au fost debitate 110 buc, au fost executate 106 produse
ﬁnite bune ¸ si 4 rebuturi. – Pentru cazul comenzilor emise ˆ ınainte de data
de 01.01.2006, dup˘ a efectuarea exportului, dac˘ a este posibil ˆ ın aceea¸ si zi
sau dac˘ a nu ˆ ın ziua lucr˘ atoare urm˘ atoare, responsabilul cu magazia trans-
fer˘ a produsele exportate din RO1 ˆ ın CHext sau CH1 (dup˘ a caz). Aceast˘ a
operat ¸ie se face ˆ ın Lagerbuchungen, ˆ ın Lagerumbuchung. ˆIn cazul comen-
zilor emise dup˘ a data de 01.01.2006 (PA06-00XXXX), dup˘ a ˆ ıntocmirea
facturii introduce manual num˘ arul de piese ˆ ın plus (cele 6 din ex. nostru)
ˆ ın magazia RO1 ¸ si apoi ˆ ınchide faza de transport. Automat se va deschide
fereastra Wareneingang Produktion, introduce apoi num˘ arul de piese ex-
portate ˆ ın magazia CH 1 sau Chext ¸ si ˆ ınchide astfel comanda. ˆIn cazul
ˆ ın care se face doar o livrare part ¸ial˘ a, va proceda manual la ˆ ınc˘ arcarea
magaziei CH1 sau CHext, urmnd a se ˆ ınchide comanda la livrarea ˆ ıntregii
cantit˘ at ¸i comandate. Atent ¸ie: piesele ˆ ın plus (ˆ ın ex: 6), vor ﬁ ˆ ınc˘ arcate
ˆ ın RO1 ˆ ın momentul ˆ ınchiderii comenzii (nu la livr˘ arile part ¸iale). – Con-
sider˘ am cazul urm˘ ator: primim o nou˘ a comand˘ a de 20 buc. pentru pro-
dusul luat ca exemplu. Propunerea f˘ acut˘ a de sistem este de a produce 14
buc. (6 avnd deja ˆ ın magazie). Se poate ˆ ıntocmi o comand˘ a de 16 buc.,
considernd c˘ a 2 piese sunt rezervate pentru rebut. ˆIn aceast˘ a situat ¸ie,
considernd c˘ a s-au obt ¸inut ˆ ın ﬁnal 16 piese bune, faza de transport se va
ˆ ınchide cu 20 piese (16 produse + 4 luate din cele 6 din magazie). ˆIn
aceast˘ a situat ¸ie, ˆ ın momentul ˆ ınchiderii comenzii se vor ˆ ınc˘ arca ˆ ın mag-
azie CH1 (sau Chext) doar 16 buc˘ at ¸i, chiar dac˘ a ˆ ın faza de transport
s-au avansat 20 buc. Apoi, celelalte 4 buc. se vor transfera din magazia
RO1 unde au fost ˆ ınc˘ arcate pe comanda anterioar˘ a (6 buc) ˆ ın magazia
CH1 (sau Chext), folosind COPAL – Lagerumbuchung. Astfel, la sfr¸ situl
comenzii vom avea ˆ ın CH – 20 buc ¸ si ˆ ın RO 2 buc. – Pe m˘ asur˘ a ce se
transport˘ a ultima cantitate, responsabilul cu livrarea ˆ ınchide comanda
PA – ATENT ¸ IE: cu nr. de buc˘ at ¸i din comanda clientului (ˆ ın ex. nostru
comanda PA se ˆ ınchide cu 100 buc). Restul de piese conforme produse ˆ ın
plus (ˆ ın exemplul nostru 6) sunt ˆ ınc˘ arcate de responsabilul cu magazia ˆ ın

201 13.1. Programul de gestiune Copal
RO1, ˆ ın baza raportului datelor din COPAL – cantitatea avansat˘ a la faza
anterioar˘ a a PA. Aceste produse r˘ amn ˆ ın RO1 ca produse ﬁnite rezultate
din comanda PA respectiv˘ a. ˆInchiderea comenzii trebuie s˘ a se fac˘ a dup˘ a
ce s-a f˘ acut factura, deoarece dac˘ a ˆ ınchide comanda ˆ ınainte de emiterea
facturii, nu apare pozit ¸ia respectiv˘ a pe factur˘ a.

Bibliograﬁe
202

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Gestiunea ﬁnanciar a a ˆ ıntreprinderii [630950] (ID: 630950)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Gestiunea ﬁnanciar a a ˆ ıntreprinderii [630950]

Copyright Notice

A foglalkozás témája: [607729]

Software pentru recunoașterea activităților fizice zilnice folosind senzori de mișcare [302155]

MedicaltricorderIngestiblesensors [600203]

Cercetări privind relansarea culturii mărului în sistem de mare densitate în Bazinul Pomicol Dâmbovița [301693]

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentul de Stat al SUA în cadrul programului „Educația civică pentru o dezvoltare… [613063]

D1e2eabbfd08c6d4fed5b4a8b15aa97b7c98 [627936]

Copyright Notice

Similar Posts