Gestiunea Marfurilor la Sc Srl

CUPRINS pag

Capitolul 1 Prezentare generală a S.C.”Vidu”S.R.L. 4

1.1.Scurt istoric 4

1.2.Profil de activitate 4

1.3.Compartimentul financiar-contabil-atribuții ,competențe,responsabilități 5

1.4.Dotarea cu tehnică de calcul 7

1.5.Structura administrativ-teritorială 7

1.6.Evoluția principalilor indicatori 8

Capitolul 2 Aspecte teoretice legate de mărfuri 9

2.1.Mărfurile parte componentă a stocurilor 9

2.1.1.Conținutul stocurilor 9

2.1.2.Documentația primară și evidența operativă a stocurilor 11

2.1.3.Metode de organizare a contabilității analitice a stocurilor 13

2.1.4.Acte normative privind stocurile 15

2.2.Sistemul de conturi utilizat pentru reflectarea în contabilitate a mărfurilor 21

2.3.Evaluarea mărfurilor 23

2.4.Tipuri de prețuri 28

2.5.Formele și documentele aprovizionării și vânzării de mărfuri 30

2.5.1.Formele și documentele aprovizionării cu mărfuri 30

2.5.2.Formele și documentele vânzării de mărfuri 32

2.6.Contabilitatea aprovizionării-vânzării de mărfuri în condițiile constatării de diferențe la recepție și din distribuție 33

2.6.1.Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri cu diferențe de preț la recepție 33

2.6.2.Contabilitatea vânzării de mărfuri în condițiile constatării de diferențe de preț la vânzare 37

2.7.Inventarierea mărfurilor-rol,necesitate,etapele inventarierii 37

2.8.Contabilitatea mărfurilor aflate la terți 39

2.9.Metode de organizare a contabilității sintetice 47

2.9.1.Metoda inventarului permanent 47

2.9.1.1.Metoda inventarului permanent la cost de achiziție 47

2.9.1.2.Metoda inventarului permanent la preț de vânzare(inclusiv TVA) 50

2.9.2.Metoda inventarului intermitent 51

Capitolul 3 Reflectarea în contabilitate a operațiilor economice privind

mărfurile 53

3.1.Aprovizionarea cu mărfuri 53

3.2.Transferul de mărfuri de la depozitul en-gros la farmaciile veterinare 55

3.3.Stabilirea,regularizarea și contabilizarea diferențelor de inventar la gestiunea reflectată cantitativ-valoric(depozitul en-gros) 57

3.4.Stabilirea,regularizarea și contabilizarea diferențelor de inventar la gestiunile reflectate global-valoric 60

3.5.Vânzări de mărfuri en-gros 62

3.6.Vânzări de mărfuri en-detail 64

3.7.Reflectarea în contabilitate a altor operațiuni privind mărfurile 66

Capitolul 4 Concluzii și propuneri 68

Anexe 72

Bibliografie

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALĂ A SC “VIDU”S.R.L

1.1.SCURT ISTORIC

-MOD DE CONSTITUIRE,CAPITAL SOCIAL-

Societatea comercială “Vidu “SRL s-a înființat în anul 1991 la data de 28.11.1991 ca societate cu răspundere limitată.La acea dată era un asociat unic:Ianeș Traian capitalul subcris și vărsat fiind de 100.000 lei.Cererea de înmatricualre la Camera de Comerț și Industrie are nr.4171 din 26.09.1991.

Denumirea societății este Societatea Comercială “VIDU” SRL.În toate actele ,facturile, și alte acte emanate de societate ,denumirea societății va fi precedată de cunvintele “Societate cu răspundere limitată” sau ințialele SRL,de sediul unității ,capitalul social și numărul de înregistrare la Registrul Comerțului.

În anul 1994 la data de 19.10.1994 asociatul unic Ianeș Traian se asociază cu : -Tatu Octavian cetățean român;

-Pasule Georg cetățean german domiciliat în Germania .

Se majorează capitalul social de la 100.000 de lei la 52.590.000lei ,care este structurat astfel:

1)Ianeș Traian-aport în natură în valoare de 17.530.000lei

2)Tatu Octavian:

-4705$ aport în natură (8.250.000LEI)

-5.300$ aport în numerar (9.280.000 lei)

3)Pasule Georg-10.000$ aport în numerar(17.530.000 lei)

Cererea de înscriere de mențiuni(pentru asociere) are numărul 8614 din data de 04.11.1994.

În data de 23.12.1996 Ianeș Traian își cesionează părțile sociale celorlalți asociați în părți egale ,fiind despăgubit de cei doi asociați cu câte 2233$ echivalentul a 8.765.000 lei de fiecare din cei doi asociați.Cererea de încriere de mențiuni privind cesiunea părților sociale are numărul 50817 din data de 21.01.1997.

Sediul societății este în România ,localitatea Timișoara,județul Timiș,stradaIancu Văcărescu nr.27 .Durata societății este nelimitată de la data înregistrării la Camera de Comerț și Industrie.

1.2.PROFIL DE ACTIVITATE

Obiectivele principale ale societății sunt:

-comercializarea de medicamente de uz veterinar;

-achiziționarea de pe piața internă de medicamente ,produse sanitare,instrumentar zoo-veterinar,biostimulatori,furaje etc.

Societatea comercializează următoarele categorii de produse:

-mâncăruri pentru pisici;

-mâncăruri pentru câini;

-hrana păsări colivie;

-accesorii pentru câini;

-accesorii pentru pisici;

-accesorii păsări colivie și pești;

-Furaje combinate;

-materiale auxiliare medicale;

-materiale auxiliare diverse;

-raticide și rodenticide;

-Fitosanitare-Acaride;

-Fitosanitare-Erbicide;

-Fitosanitare-fungicide;

-Fitosanitare-insecticide;

-substanțe de bază;

-antiseptice și dezinfectante;

-substanțe pentru aparatul gen&urinar

-substanțe cu activitate cardio-vasculară;

-hormoni;

-vitamine,aminoacizi;

-cortico-steroizi;

-mineralo și oligominerale;

-terapie stimulantă nespecificată;

-antimicotice;

-soluții otice,oftalmice;

-medicație diversă;

-narcotice și hipnotice;

-sedative și tranchilizante;

-analgezice și antiterapeutice;

-excitante ale sistemului nervos central;

-medicație sistem nervos vegetativ;

-chimioterapice de sinteză;

-sulfamide;

-antibiotice;

-antiparazitare generale;

-antiparazitare interne;

-antiparazitare externe;

-topice cutanate și ongloane;

-substanțe cu acțiune asupra tubului digestiv;

-antibiotice și cefalosporina;

-substanțe cu acțiune asupra aparatului respirator;

-vaccinuri și seruri;

-produse biologice diferite

1.3.COMPARTIMENTUL FINANCIAR-CONTABIL

-ATRIBUȚII ,COMPETENȚE ȘI RESPONSABILITĂȚI-

Activitățile principale ale compartimentului financiar-contabil

Contabilizează toate operațiile ce se înregistrează în conturile de imobilizări,stocuri,venituri și cheltuieli din exploatare ,capitaluri de gestiune .

Întocmește Balanțele de verificare sintetice,analitice și documentele contabile de sinteză.

Ține evidența analitică a tuturor conturilor.

Efectuează toate operațiunile de plăți și încasări în numerar,prin conturi bancare .

Asigură și ia măsuri corespunzătoare zilnice pentru păstrarea numerarului și a tuturor documentelor de valoare .

Execută controlul curent ,imediat de efectuarea oricărei plăți pentru a se asigura că documentele justificative ce stau la baza plății îndeplinesc toate condițiile necesare.

Atribuții,competențe ,responsabilități

Întocmirea,urmărirea ,respectarea “graficului de circulație “ a documentelor justificative care se înregistrează în Registrele contabilității societății.

Evidența contabilă sintetică ce privește următoarele conturi:

-conturile clasei 1 ,capitaluri;

-conturile clasei 2,imobilizări;

-conturile clasei 3,stocuri;

– conturile clasei 6,cheltuieli;

– conturile clasei 7,venituri;

– conturile clasei 8,speciale;

Asigurarea furnizării datelor scripitice,cantitative, valorice pentru efectuarea inventarierii dispuse de conducerea firmei și înregistrează în contabilitate rezultatele stabilite de comisiile de inventariere.

Calculul amortizării imobilzărilor conform dispozițiilor în vigoare ,întocmirea balanței imobilizărilor și amortizării acestora și confruntarea lor cu bugetul și bilanțul firmei.

Întocmirea și păstrarea Registrului Cartea Mare și a tuturor balanțelor de verificare sintetice și analitice.

După înscrierea Jurnalelor în Cartea Mare și întocmirea ultimei balanțe de verificare toate jurnalele și situațiile auxiliare însoțite de documentele justificative înregistrate cronologic în acestea se păstrează în cadrul compartimentului,predându-se sub semnătură arhivei la datele stabilte de conducere.

Urmărirea raționalizării documentelor justificative și informatizarea prelucrării și centralizării datelor ce privesc contabiltatea financiară sintetică și analitică.

Punerea la dispoziția terților sau a altor compartimente ,cu aprobarea conducerii ,a oricărui document justificativ înregistrat în registrele contabile.

Informarea conducerii societății asupra respectării regulilor de întocmire ,circulație și predare a documentelor justificative contabile .

Răspunde de păstrarea tuturor registrelor contabile și a documentelor contabile justificative înregistrate până la predarea lor la arhiva societătii.

Execuția pe bază de documente verificate și semnate de către cei în drept a plăților și încasărilor prin casieria proprie ,prin conturile de orice fel la bănci .

Efectuarea operațiunilor cu valori de încasat(cecuri,efecte comerciale de încasat sau remise spre scontare).

Efectuarea din dispoziția conducerii a operațiunilor ce privesc titlurile de valori mobiliare indiferent dacă sunt considerate titluri de imobilizări financiare sau de plasament.

Verificarea însumării documentelor ce privesc drepturile salariale și asimilate acestora ,achită sumele nete celor îndreptățiți ,reține din salarii și decontează terților drepturile ce li se cuvin acestora.

Primirea zilnică a extraselor de cont de la bănci și a documentelor însoțitoare ,prelucrarea acestora ,cele necorespunzătoare fiind prezentate directorului economic.

Primirea zilnică la casierie a filei din registrul de casă cu toate documentele justificative ale plăților și încasărilor și semnarea de primire a acesteia.

Verificarea inopinată și cel puțin o dată pe lună privitoare la integritatea,păstrarea și evidența operativă a numerarului,timbrelor,tichetelor,biletelor de transport,de odihnă și tratament și alte valori similare.

Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli și programul de finanțare pe surse și destinații,funcție de planurile de afaceri,planurile ce privesc plățile resurselor umane etc..

Efectuarea analizei financiare a rezultatelor și a stării financiare pe care le prezintă conducerii la cererea sau la termenele stabilite.

Întocmirea și depunerea la termen a deconturilor și a declarațiilor financiare asupra impozitelor și taxelor de natură fiscală.

Cooperarea cu toate compartimentele considerate în domeniul circulației și păstrării documentelor ce privesc drepturile și obligațiile bănești ce decurg din încasările și plățile,operațiunile prin conturi și securitatea numerarului și a titlurilor de valori comerciale.

Urmărirea dinamicii cursului valutar și a inflației precum și informarea conducerii asupra implicațiilor ce privesc creanțele ,obligațiile și titlurile de valoare mobiliare.

Comunicarea către compartimentele implicate în plăți prin execuție obligatorie legală din conturi de penalități ,daune și amenzi,urmărirea justificărilor .

1.4. DOTAREA CU TEHNICĂ DE CALCUL

În cadrul societății funcționează în prezent 5 calculatoare .Calculatoarele sunt exploatate de cei din cadrul compartimentului financiar-contabil .

Aplicațiile existente pe aceste calculatoare satisfac aproape în întregime necesitățile societății comerciale.Se utilizează în acest scop programul de contabilitate CIEL versiunea 7.00.Enumerez mai jos lucrările principale care se execută în cadrul societății:

1.Evidența și calculul amortizării mijloacelor fixe.

2.Evidența obiectelor de inventar.

3.Balanța de verificare.

4.Gestiunea contabilă a mărfurilor.

5.Emitere de facturi.

6.Urmărire încasări facturi:

-prin casa

-prin bancă

-emiterea registrului de casă

-prelucrarea extrasului de bancă pentru încasări

7.Calculații de preț pentru sortimentele de medicamente

8.Urmărirea livrărilor de mărfuri:

-pe clienți și grupe de produse

-pe zile și sortimente

9.Plățile prin bancă

10.Evidența conturilor de cheltuieli și de venituri

11.Urmărire furnizori

1.5 .STRUCTURA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

S fiind prezentate directorului economic.

Primirea zilnică la casierie a filei din registrul de casă cu toate documentele justificative ale plăților și încasărilor și semnarea de primire a acesteia.

Verificarea inopinată și cel puțin o dată pe lună privitoare la integritatea,păstrarea și evidența operativă a numerarului,timbrelor,tichetelor,biletelor de transport,de odihnă și tratament și alte valori similare.

Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli și programul de finanțare pe surse și destinații,funcție de planurile de afaceri,planurile ce privesc plățile resurselor umane etc..

Efectuarea analizei financiare a rezultatelor și a stării financiare pe care le prezintă conducerii la cererea sau la termenele stabilite.

Întocmirea și depunerea la termen a deconturilor și a declarațiilor financiare asupra impozitelor și taxelor de natură fiscală.

Cooperarea cu toate compartimentele considerate în domeniul circulației și păstrării documentelor ce privesc drepturile și obligațiile bănești ce decurg din încasările și plățile,operațiunile prin conturi și securitatea numerarului și a titlurilor de valori comerciale.

Urmărirea dinamicii cursului valutar și a inflației precum și informarea conducerii asupra implicațiilor ce privesc creanțele ,obligațiile și titlurile de valoare mobiliare.

Comunicarea către compartimentele implicate în plăți prin execuție obligatorie legală din conturi de penalități ,daune și amenzi,urmărirea justificărilor .

1.4. DOTAREA CU TEHNICĂ DE CALCUL

În cadrul societății funcționează în prezent 5 calculatoare .Calculatoarele sunt exploatate de cei din cadrul compartimentului financiar-contabil .

Aplicațiile existente pe aceste calculatoare satisfac aproape în întregime necesitățile societății comerciale.Se utilizează în acest scop programul de contabilitate CIEL versiunea 7.00.Enumerez mai jos lucrările principale care se execută în cadrul societății:

1.Evidența și calculul amortizării mijloacelor fixe.

2.Evidența obiectelor de inventar.

3.Balanța de verificare.

4.Gestiunea contabilă a mărfurilor.

5.Emitere de facturi.

6.Urmărire încasări facturi:

-prin casa

-prin bancă

-emiterea registrului de casă

-prelucrarea extrasului de bancă pentru încasări

7.Calculații de preț pentru sortimentele de medicamente

8.Urmărirea livrărilor de mărfuri:

-pe clienți și grupe de produse

-pe zile și sortimente

9.Plățile prin bancă

10.Evidența conturilor de cheltuieli și de venituri

11.Urmărire furnizori

1.5 .STRUCTURA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

Societatea comercială “Vidu”SRL are sediul central la adresa Iancu Văcărescu nr 27,Timișoara,Timiș.

Ea are de asemeni și puncte de desfacere a mărfurilor de uz veterinar atât în Timișoara căt și în alte orașe:

-trei puncte de lucru(farmacii veterinare) în Timișoara;

-Arad-1 farmacie veterinară;

-Jimbolia-1 farmacie veterinară;

-Ciacova-1 farmacie veterinară;

-Caransebeș-1 farmacie veterinară;

-Lugoj-1 farmacie veterinară;

-Făget-1 farmacie veterinară;

-Turnu-Severin-1 farmacie veterinară.

1.6.EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI

Evoluția principalii indicatori referitori la cativitatea realizată de S.C.”VIDU”S.R.L.în anii 1999 și 2000 sunt prezentați în tabelul nr.1.

Tabel nr.1

-mii lei-

CAPITOLUL 2

ASPECTE TEORETICE LEGATE DE MĂRFURI

2.1.MĂRFURILE PARTE COMPONENTĂ A STOCURILOR

2.1.1CONȚINUTUL STOCURILOR

În cadrul stocurilor sunt cuprinse :

a)mărfurile ,respectiv bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea revânzării lor;

b)materiile prime ,care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial,fie în starea lor inițială ,fie transformată ;

c)materialele consumabile :materialele auxiliare,combustibili ,materiale pentru ambalat,piese de schimb,semințe și materiale de plantat ,furaje și alte materiale consumabile.Ele participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare,fără a se regăsi ,de regulă ,în produsul finit;

d)produsele ,bunuri ,lucrări si servicii obținute în diferite faze din procesul de fabricație sau alte activități de exploatare destinate livrării terților și în unele cazuri pentru consumul intern.

În structura produselor se disting:

-semifabricatele- sunt acele produse a căror proces tehnologic a fost terminat într-o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează la terți;

-produsele finite-sunt produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul întreprinderii ,putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților;

-produsele reziduale-elemente secundare rezultate din fabricație .

e)animalele și păsările-respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel crescute și folosite pentru reproducție,animalele,păsările puse la îngrășat pentru a fi valoricate și coloniile de albine ,precum și animalele pentru producție de lână ,lapte,blană.

f)ambalajele-cuprind bunurile necesare pentru protecția materialelor și mărfurilor pe timpul transportului și depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.În această categorie de stocuri se includ ambalajele refolosibile achiziționate goale sau o dată cu materialele și mărfurile aprovizionate ,cele confecționate în unitate și cele restitiute de clienți ,potrivit contactelor încheiate cu aceștia.

Ambalajele și materialele de ambalat executate în secțiile de fabricație ale întreprinderii pentru a fi vândute ca atare se cuprind în stocurile de produse finite.De asemenea materialele de ambalat care nu se pot gestiona ca ambalaje se includ în stocurile de alte materiale consumabile.

h)obiecte de inventar și baracamente .Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mică decât limita stabilită pentru mijloacele fixe,indiferent de durata lor de serviciu ,sau cu o durată mai mică de un an ,indiferent de valoarea lor,precum și bunurile asimilate acestora(echipamentul de protecție,îmbrăcămintea specială,scule ,dispozite și verificatoare,aparatele de măsură și control și alte obiecte similare).

Baracamentele și amenajările provizorii sunt bunurile achiziționate sau construite de întreprindere pentru lucrările și prestațiile de construcții.

În contabilitatea stocurilor se au în vedere o serie de obiective cum sunt:

-Urmărirea și controlul realizării programului de aprovizionare.Prin organizarea evidenței aprovizionării pe grupe și feluri de stocuri ,precum și a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli ,comparate permanent cu prevederile programelor,se asigură informații utile cu privire la stadiul aprovizionării.

-Asigurarea integrității patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare și urmărirea permanentă a mișcării lor.Se asigură prin organizarea contabilității mijloacelor circulante materiale pe feluri de gestiuni și în cadrul acestora pe feluri de stocuri ,cantitativ și valoric ,înregistrarea exactă și la timp a cuantumului mișcărilor și a diferențelor rezultate la inventariere ,sesizarea stocurilor fără utilitate sau cu mișcare lentă pentru luarea măsurilor pentru lichidarea acestora.

-Urmărirea utilizării raționale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemena mod de organizare încât să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit ,evidența economiilor sau a materialelor neutilizate ,precum și a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în secțiile de fabricație.

-Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport –aprovizionare de valoarea materialelor aprovizionate impune organizarea contabilității astfel încât acestea să poată furniza informații cu privire la nivelul și structura cheltuielilor de transport-aprovizionare.

-Înregistrarea si controlul valorificării stocurilor de mărfuri și a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate terților.

-Evidența și urmărirea stocurilor de produse în procesul obținerii și livrării la prețuri competitive.

-Evaluarea realistă a stocurilor și determinarea influențelor asupra patrimoniului și a rezultatelor ,prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare.

-Promovarea principiului prudenței și a principiului continuității activității la evaluarea și înregistrarea în contabilitate a stocurilor.

Realizarea acestor obiective este condiționată de o serie de factori care influențează organizarea contabilității activelor circulante materiale:

-marimea întreprinderii-determină alegerea metodei de contabilitate sintetică a stocurilor ,fie metoda inventarului intermitent fie cea a inventarului permanent;

-structura organizatorică și funcțională a gestiunilor de stocuri (depozite,magazii) determină circuitul documentelor primare și evidența analitică pe gestiune.Modul de organizare a activității de aprovizionare și livrare ,depozitare și mișcare a stocurilor materiale constituie premise de bază ale contabilității ,intrucât operațiile specifice lor generează o mare diversitate de documente primare de a căror corectă alcătuire depinde gradul de exactitate a informațiilor furnizate;

-caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale,în funcție de care se face clasificarea acestora;se stabilesc pricipalele categorii și conturile sintetice corespunzătoare lor;se elaborează nomenclatorul structurilor și pe această bază se organizează evidența operativă și contabilitatea analitică;

-decalajul.în unele situații,între aprovizionări și recepția bunurilor ,care impun delimitări în conturi distincte;

-decalajul ce poate apărea uneori între vânzare și recepția bunurilor ,care impun delimitări în conturi distincte;

-sursele de proveniență a activelor circulante materiale aprovizionate-furnizori interni sau externi,din producție proprie,din scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe sau obiecte de inventar ,din prelucrare la terți-influențează în principal conturile sintetice utilizate și prețurile de evaluare;

-modul de evaluare a activelor circulante materiale influențează în special modul de înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică,dar și alegerea metodelor de determinare a prețurilor de ieșire la stocurilor interșajabile;

-sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influențează organizarea contabilității stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative și valorice a intrărilor ,ieșirilor stocurilor ,precum și a cheltuielilor efective de transport –aprovizionare,în funcție de contabilitate analitică a stocurilor.

Alegerea metodei este la latitudinea conducerii unității ,dar,potrivit principiului permaneței metodelor ,o metodă adoptată trebuie menținută în tot cursul exercițiului și de la un exercițiu la altul.În cazul justificate întreprinderea poate schimba metoda de evaluare ,făcând în acest sens mențiuni în anexa la bilanț ,inclusiv cu privire la inflența asupra situației patrimoniale si financiare,precum și asupra rezultatului exercițiului.*

2.1.2.DOCUMENTAȚIA PRIMARĂ ȘI EVIDENȚA OPERATIVĂ A STOCURILOR

În cadrul întreprinderii ,activele circulante materiale (stocurile)ocazionează numeroase operații ,care pot fi grupate după conținutul lor în operații de aprovizionare și conservare ,operații de eliberare din depozite,inventariere.

Aceste operațiuni sunt consemnate în diferite documente și evidențe operative specifice.

Aprovizionarea se face de regulă ,din afară,adică de alte întreprinderi,iar unele bunuri și produse se obțin din producția proprie.

În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul de aprovizionare ,unitățile patrimoniale emit către furnizori comenzi ,iar pe baza acestora încheie contracte economice.

Pentru urmărirea modului în care sunt realizate contractele de aprovizionare serviciul de aprovizionare organizează o evidență operativă ,care cuprinde :

-registrul de comenzi;

-fișa de urmărire a executării comenzilor .

În aceste evidențe se înscriu comenzile emise către furnizori ,precum și termenele de livrare stabilite de comun acord cu aceștia ,prin contractele economice sau ,în lipsa acestora ,prin confirmarea de comandă trimisă de către furnizor,data la care a fost executată comanda,se fac mențiuni privind revenirile pentru urgentarea comenzii,penalizările datorate pentru neexecutarea condițiunilor contractuale.

În cazul executării comenzii și a contractului de aprovizionare întreprinderea cumpărătoare primește de la furnizor avizul de însoțire și /sau factura.

Avizul de însoțire se emite ,pe măsura livrării ,de compartimentul vânzări și servește ca document pentru eliberarea și scăderea depozitului ,a produselor,mărfurilor sau a altor valori destinate vânzării ,trimise pentru prelucrare la terți ,în custodie sau păstrare ;document de însoțire a bunurilor pe timpul transportului ;document pentru întocmirea facturii;document de primire în gestiunea cumpărătorului.

Circulă de la furnizor la cupărător .În gestiunea furnizorului,exemplarul 1 este preluat de delegatul unității care face transportul sau al clientului ,pentru a însoți bunurile pe timpul transportului ,iar exemplarul nr. 2 la compartimentul de vânzări ,pentru înregistrarea cantităților în evidență privind executarea contractelor și apoi transmis la compartimentul financiar-contabil pentru a fi atașat la factură și înregistrat.

În gestiunea cumpărătorului ,exemplarul nr. 1 stă la baza recepției bunurilor aprovizionate ,de către comisia de recepție ,după care este trimis compartimentului aprovizionare pentru înregistrarea cantităților intrate ,în registrul de evidență al aprovizionărilor și certificarea efectuării plății către furnizor,precum și pentru înregistrarea în contabilitate ,atașat la factură .

Întreprinderile care pot întocmi factura în momentul livrării bunurilor nu vor mai emite avizul de însoțire decât pentru bunurile trimise pentru înregistrarea la terți în custodie sau spre prelucrare ,factura realizând pe lângă funcțiile avizului de însoțire și pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv,și act justifiacativ pentru decontarea contravalorii ei.

Operația de luare în primire a valorilor materiale aprovizionate se numește recepție.La sosirea materialelor de la furnizor se execută următoarele lucrări de recepționare:

-recepția transportului efectuată de delegatul serviciului aprovizionării al întreprinderii cumpărătoare.Aceasta se execută în momentul preluării transportului de la organizația de transport și constă în verificarea stării ambalajelor .În cazul în care se constată violări ale ambalajului se procedează pe loc la desfacerea coletului și se inventariază conținutul .Pentru lipsurile constatate se întocmește un proces-verbal de constatare,care se semnează de delegatul organizației de transport și de cei ai întreprinderii destinatare;

-recepția cantitativă efectuată de către magazionerul care preia în gestiune materialele sosite .Prin recepție se confruntă datele din comandă cu avizul de însoțire sau factura primită de la furnizor și cu materialele efectiv sosite,concordanța între sortimentele și cantitățile de materiale înscrise în factură cu cele primite ;

-recepția calitativă se efectuează de către un specialist care poate fi un merciolog sau un tehnolog.Pentru anumite materiale stabilite prin instrucțiuni sau dispoziții interne se iau probe de materiale ,care se trimit la laborator pentru analiza chimică ,tehnică etc.Materialele din acestă categorie nu sunt trimise la consum sau comercializare înainte de cunoașterea rezultatului analizei de laborator ,consemnat într-un buletin de analiză.

Dacă la analiza valorilor materiale se constată deteriorări sau lipsa coletelor,nepotriviri calitative față de datele indicate în documentele însoțitre ,se întocmește Nota de recepție și constatare de diferențe.Prin acest document materialele necorespunzătoare calitativ sau în neconcordanță cu comanda sunt respinse la recepție,preluate în custodie și ținute la dispoziția furnizorului.

Primirea avizului de însoțire și a facturii ,sosirea transportului și plata facturii se înscriu ,în ordine cronologică ,în registrul de comenzi și în fișa de urmărire a executării comenzilor.

Dacă materialele se primesc în tranșe sau sosesc înainte de primirea facturii de la furnizor ,precum și în cazul în care materialele respective au fost achitate și lăsate un timp în custodia furnizorului ,la sosirea acestora ,pentru consemnarea recepției ,se întocmește Nota de intrare-recepție.

În cazul în care factura sosește o dată cu materialele recepția valorilor materiale se poate consemna direct pe factură fără a se întocmi nota de intrare-recepție.

Bon de predare,transfer,restituire-folosit pentru predarea la magazie a produselor,semifabricatelor și a materialelor obținute din producția proprie ,pentru tranzitul materialelor de la un loc de depozitare la altul în cadrul aceleași întreprinderi precum și pentru restituirea celor neutilizate la sfârșitul perioadei.

Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor de active circulante materiale pentru consum cum sunt :bonul de consum și fișa limită de consum.

Valorile materiale trimise spre prelucrare la terți se eliberează pe baza dispoziției de livrare,aviz de însoțire a mărfii pe care se face mențiunea pentru prelucrare la terți.La înapoierea materialelor prelucrate se controlează dacă s-a primit cantitatea prelucrată corespunzătoare ,în raport cu normele de consum,iar pe documentele de recepție,pentru o evidență corectă,se face mențiunea din” prelucrare”.

Livrarea mărfurilor și a produselor finite către terți se face pe baza facturii.

Fișa de magazie este un document de evidență operativă a magaziei și se întocmește separat pentru fiecare fel,calitate sau sortiment de stocuri materiale.

Documentele referitoare la valorile materiale intrate în unitatea patrimonială după înregistrarea în fișele de magazie ,se predau serviciului de aprovizionare.După verificare ,avizare și înregistrare în evidența tehnico-operativă a aprovizionării ,aceste documente se transmit la copartimentul de contabilitate în termenele stabilite de conducătorul compartimentului financiar-contabil.Documentele primare de ieșire a stocurilor se predau direct la compartimentul contabilitate.

2.1.3.METODE DE ORGANIZARE A CONTABILITĂȚII ANALITICE A STOCURILOR

Contabilitatea analitică a stocurilor trebuie să fie astfel organizată înct să permită cunoașterea acestora cantitativ și valoric pe fiecare loc de depozitare în parte și pe feluri de materiale ,produse ,mărfuri etc.

Contabilitatea analitică este o evidență completă întrucât se folosește atât etalonul bănesc ,cât și etalonul natural ,spre deosebire de evidența operativă a depozitelor ,care utilizează numai etalonul natural.

Pentru anumite materiale care se consumă în cantități mai mici sau cu mișcări reduse se poate organiza contabilitatea analitică numai în etalonul bănesc,cum sunt :rechizitele de birou ,imprimatele ,medicamentele din truse sanitare ,cărțile din biblioteca tehnică etc,precum și la gestiunea mărfurilor în unitățile cu amănuntul.

Contabilitatea analitică se poate ține în funcție de specificul activității și necesitățile proprii ale întreprinderii ,după una din următoarele metode:

1)Metoda cantitativ-valorică(pe fișe de conturi analitice)

2)Metoda operativ-contabilă(pe solduri)

3)Metoda global-valorică

4)Metode speciale de evidență analitică a materialelor.

Indiferent de metoda aleasă,contabilitatea analitică trebuie să asigure o concordanță deplină cu contabilitatea sintetică.

1)Metoda cantitativ-valorică

Această metodă prezintă următoarele caracteristici:

-documentele de intrare și de ieșire se înregistrează mai întâi cantitativ în fișele de magazie,care se țin la locurile de depozitare;

-aceleași documente ,grupate pe operații de intrare și ieșire ,se îmborderează separat și împreună cu acestea se predau la biroul contabilității materialelor ;

-la biroul contabilității materialelor aceste documente se prelucrează conform necesităților ,pe grupe sau pe subgrupe de materiale și pe locuri de consum,se evaluează cantitățile la prețul de înregistrare și se stabilesc conturile în care urmează să se însrie operațiile respective;

-după prelucrarea datelor din aceste documente ,materialele se înregistrează cantitativ și valoric în fișele conturilor analitice ,deschise pe feluri de materiale și pe locuri de depozitare;

-o dată cu consemnarea în fișele contabile a intrărilor și ieșirilor se obține și centralizatorul de materiale ,zilnic pentru intrări și lunar pentru ieșiri.

Verificarea concordanței dintre datele înregistrate în conturile sintetice și cele analitice de materii și materiale se realizează la sfârșitul lunii prin întocmirea balanțelor de verificare ale conturilor analitice .

b)Metoda operativ-contabilă.

Metoda contribuie la reducerea lucrărilor de evidență analitică a stocurilor ,deoarece nu se mai folosesc fișele contabile analitice pe feluri de materiale;întărește controlul exercitat de serviciul contabilității asupra gestionarilor ,prin punctajul fișelor de magazie a tuturor documentelor înregistrate.

Tehnica de lucru este următoarea :documentele justificative sunt înregistrate de gstionar în fișele de magazie ,(ce sunt vizate de către contabilul șef)stabilind stocul după fiecare operație.

Periodic,la 2-3 zile ,serviciul de contabilitate verifică înregistrările făcute în fișele de magazie și preia documentele respective,împreună cu borderourile întocmite de către gestionar,separat pentru materialele intrate si materialele ieșite ,înscriind prețul și calculând valoarea documentelor.

În continuare serviciul contabilității centralizează documentele preluate de la magazie și le însumează în cadrul fiecărui borderou pe grupe de materiale și de conturi corespondente(debitoare sau creditoare).Totalurile stabilite sunt înscrise în “Situația de mișcări lunare “ întocmită separat pentru intrări și pentru ieșiri .În cadrul ei sunt stabilite coloanele pentru fiecare gestionar și rânduri pentru grupe de materiale valoric.

La sfârșitul fiecărei luni se totalizează situațiile și se stabilesc 2 categorii de totaluri ,pe gestionari și pe grupe de materiale ,atât la intrări cât și la ieșiri,care servesc pentru determinarea valorii stocurilor existente la sfârșit de lună ,pe grupe de materiale și gestionari.În acest scop ,la existențele de la începutul lunii se adaugă intrările și se scad eliberările din depozit,atât pe grupe cât și pe gestionari.La sfârșit de lună ,stocurile din fișele de magazie se înscriu în Registrul stocurilor și se înmulțesc cu prețul lor.Soldurile stabilite se înscriu în registrul stocurilor ,care se întocmește pe grupe de materiale ,cu coloane pentru cele 12 luni ale anului.

Existențele fizice înscrise în acest registru trebuie să concorde cu stocul stabilit prin fișele de magazie ,iar soldurile pe grupe și pe gestiuni cu valorile din Situația de mișcări lunare .În caz de neconcordanță ,se verifică operațiile la grupa respectivă de materiale .Suma soldurilor pe grupe din “Situația de mișcări lunare” și “Registrul de stocuri” trebuie să concorde cu contabilitatea sintetică.

c)Metoda global-valorică

Metoda constă în ținerea evidenței numai valoric ,atât la nivelul gestiunii ,cât și în contabilitate.

Conform acestei metode ,la evidența operativă a fiecărei gestiuni nu se mai întocmește și înregistrează mișcările de stocuri în fișa de magazie ,cantitativ pe fiecare fel și sort de materiale sau de mărfuri.Fișele de magazie sunt înlocuite cu “Registrul de gestiune” ,în care zilnic sunt înregistrate intrările și ieșirile ,pe baza documentelor justificative și se stabilește soldul la sfârșitul zilei.Raportul de gestiune zilnic se întocmește în 2 exemplare ,din care exemplarul 1 ,împreună cu documentele justificative ,este transmis la compartimentul de contabilitate.

La serviciul de contabilitate se verifică legalitatea și realitatea documentelor înscrise în raportul de gestiune ,prețurile,precum și evaluarea împreună cu celelalte calculate ,astfel încât după ce se constată corecta și legala lor întocmire le vizează și le înregistrează în fișa contabilă analitică ținută pe fiecare gestiune în parte.Controlul concordanței înregistrărilor din evidența gestiunii ,cu cea din contabilitate se face periodic,în principal ,prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fișa contabilă analitică.

Această metodă se aplică ,cu precădere ,pentru evidența mărfurilor aflate în unități comerciale cu amănuntul și pentru alte bunuri.

2.1.4.ACTE NORMATIVE PRIVIND STOCURILE

A.Ordinul ministrului finanțelor publice numărul 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementările contabile armonizate cu Directiva a 4-a a Comunității Europene și cu Standardele de Contabilitate Internaționale.

Conform articolului 1 se aprobă Reglementările contabile armonizate cu Directiva a4 –a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale structurate astfel:

-volumul 1 ,care cuprinde Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile cu Directiva a4-a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale ;

-volumul 2 care cuprinde Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaționale.

Prezentele reglementări se aplică împreună cu Legea contabilității Nr. 82/1991,republicată și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.

Se prevede că reglementările prevăzute se aplică de un eșantion reprezentativ de societăți comerciale cotate la Bursa de Valori și de întreprinderi de interes național,conform listei anexate.

Pentru perioada 2001-2005 programul de implementare a prezentelor reglementări este prevăzut în volumul 1.

În primul an de aplicare ,situațiile financiare ale unității care intră sub incidența acestor reglementări vor fi întocmite atât în conformitate cu acestea ,cât și pe baza Regulamentului pentru aplicarea Legii contabilității nr.82/1991 ,aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/1993 cu modificările și completările ulterioare.

Pe baza concluziilor desprinse ca urmare a aplicării acestor reglementări la eșantionul de societăți menționat prevederile cuprinse în volumul 1 vor putea face obiectul unor eventuale completări .

Se prevede că societățile comerciale cotate cotate la bursă și celelalte întreprinderi care vor intra sub incidența prezentelor reglementări au obligația auditării situațiilor financiare care privesc această categorie de unități.

Principiile contabile:

a)Principiul continuității activității.

Aceasta presupune că întreprinderea își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor apropiat,fără a se intra în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia.Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoștiință de unele elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea,aceste elemente trebuie prezentate în notele la conturile anuale .În cazul în care situațiile financiare nu sunt întocmite pe baza pricipiului continuității ,această informație trebuie prezentată ,împreună cu explicațiile și motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu își mai poate continua activitatea.

b)Principiul permanenței metodelor.

Aceasta presupune continuitatea aplicării acelorași reguli privind evaluarea ,înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor,asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.

c)Principiul prudenței.

Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiul prudenței.În mod special,se vor avea în vedere urmatoarele aspecte:

1)se vor lua în considerare numai profiturile obținute până la data încheierii exercițiului financiar;

2)se va ține cont de toate obligațiile previzibile și de pierderile potențiale care au luat naștere în cursul exercițiului financiar încheiat sau pe parcursul exercițiului anterior,chiar dacă asemenea piederi sau obligații apar între data încheierii exercițiului și data întocmirii bilanțului;

3)se va ține cont de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor ,chiar dacă rezultatul exercițiului este profit sau pierdere.

e)Pricipiul independenței execițiului.

Se vor lua în considerare toate veniturile și cheltuielile corespunzătoare exercițiului financiar pentru care se face raportarea ,fără a se ține seama de data încasării sumelor sau de data efectuării plății.

f)Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv.

În vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziții din bilanț ,se va determina separat suma sau valoarea corespunzătoare fiecărui element individual de activ sau de pasiv.

g)Pricipiul intangibilității.

Bilanțul de deschidere al unui exercițiu trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului precedent.

h)Principiul necompensării.

Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive,respectiv veniturile cu cheltuielile.

i)Principiul prevalenței economicului asupra juridicului.

Informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor si tranzacțiilor ,nu numai forma lor juridică.

j)Principiul pragului de semnificație .

Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat separat în cadrul situațiilor financiare .Elementele cu valori nesemnificative care au aceeași natură vor fi însumate ,nefiind necesară prezentarea lor separată.

Abateri de la principiile contabile.

Abaterile de la aceste principii vor fi permise numai în cazuri excepționale .Asemenea abateri se vor prezenta în notele la conturile anuale .De asemenea ,se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri și o evaluare exactă a efectelor acestora asupra activelor,datoriilor,poziției financiare și a profitului și pierderii întreprinderii.

Tratamente contabile.

a)aspecte generale

Activele circulante:

-Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egală cu costul de achiziție sau costul de producție al acestor elemente.

-Dacă valoarea realizabilă netă a unui activ circulant este mai mică decât costul de achiziție sau costul de producție ,atunci acea valoare corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situațiile financiare ,respectiv valoarea activului ,mai puțin valoarea provizionului constituit.

-În situația în care provizionul constituit devine total sau parțial fără obiect ,întrucât motivele care au dus la constituirea sa ,au încetat sa mai existe într-o anumită

măsură,atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.

Reguli privind stocurile și activele fungibile:

-Valoarea ce trebuie înscrisă în bilanț pentru activele din categoria Stocuri și activelor fungibile ,incluzând activele financiare ,poate fi determinată prin utilizarea oricărei metode prezentate mai jos asupra activelor aparținând aceleiași clase.

-Metoda aplicată trebuie să fie considerată de către administratorii ca fiind cea mai adecvată situației respective.

Aceste metode sunt:

-metoda LIFO

-metoda FIFO

-metoda costului mediu ponderat

-orice alta metodă similară celor de mai sus.

Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvență pentru elemente similare stocurilor și de la un exercițiu la altul .Dacă ,în situații excepționale ,administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile ,trebuie să prezinte următoarele informații:

-motivul schimbării metodei ;

-efectele sale asupra rezultatului exercițiului.

Materiile prime și consumabile care sunt reînnoite în mod constant și a căror valoare globală este de importanță secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate și o valoare fixă ,dacă valoarea ,cantitatea și structura nu se modifică semnificativ.

În situția în care valoarea prezentată în bilanț ,la închiderea exercițiului ,diferă substanțial ,ca urmare aplicării metodelor de calcul ,față de valoarea bazată pe ultima valoare de piață cunoscută înanite de închiderea exercițiului,această diferență se va prezenta ,pe total și pe categorii,în notele la conturile anuale.

B.IAS 2 “Stocurile”

Norma actuală IAS 2 revizuită anulează și înlocuiește fosta normă IAS 2”Evaluarea și prezentarea stocurilor în contextul sistemului costului istoric.Revizuirea normei a avut loc in 1993 ,noul “dispozitiv” intrând în vigoare începând cu 1 ianuarie 1995.

În majoritatea întreprinderilor ,contabilitatea nu înregistreză zilnic mișcările stocurilor.Valorile ce figurează în bilanț sunt rezultatul unei duble operații :numărarea ,cântărirea cantităților exitente în stoc(inventarul fizic) și o evaluare a cantităților.

Norma IAS 2 nu se ocupă decât cu cea de-a doua etapă .Ea își dorește să precizeze care sunt cheltuielile luate în calcul pentru calculul costurilor stocurilor și să fixeze regulile de evaluare ,la închiderea exercițiului.

Regulile de întocmire a inventarului fizic derivă din principiile de contabilizare a veniturilor și cheltuielilor .

Obiectivul normei.

Obiectivul prezentei norme este să prescrie prelucrarea contabilă aplicabilă stocurilor în sistemul costului istoric.Una din problemele fundamentale ale contabilizării stocurilor este cea a mărimii costurilor de contabilizat în activ și de amâna aceste costuri până la contabilizarea veniturilor corespondente.Norma oferă comentarii practice referitoare la determinarea costului și la contabilizarea sa ulterioară la cheltuieli inclusiv a oricărei deprecieri până la la nivelul valorii nete de realizare.De asemenea ,ea ne pune la dispoziție comentarii privind metodele de determinare a costului care sunt utilizate pentru înregistrarea costurilor stocurilor.

Câmpul de aplicare

În câmpul de aplicare a normei sunt cuprinse alte stocuri decât:

a)lucrările în curs generate de contractele de construcții ,inclusiv contractele direct conexe de furnizare de servicii;

b)instrumentele financiare;

c)șeptelul,stocurile de produse agricole,forestiere și minereuri ,la producători,în măsura în care ,conform practicilor bine precizate în anumite sectoare ,ele sunt evaluate la valoarea netă realizabilă.

În anumite stadii la producție ,stocurile vizate mai sus sunt evaluate la valoarea netă de realizare.Este cazul ,de exemplu,momentul recoltei produselor agricole sau extracției de minereuri ,atunci când vânzarea este asigurată în virtutea unui contract la termen sau a unei garanții de stat sau atunci când există o piață omogenă și când riscul de nevânzare este neglijabil.

Definiții

Stocurile sunt active:

a)deținute pentru a fi vândute în cursul normal al activității;

b)în curs de producție pentru o astfel de vânzare;

c)sub formă de materii prime sau de furnituri ce trebuie consumate în procesul de producție sau de prestare servicii.

Această calificare nu depinde de natura elementului considerat ,ci de destinația sa ,care este puternic influențată de activitatea întreprinderii ce deține bunurile .

De asemenea ,stocurile pot să aibă o natură necorporală.Astfel întreprinderile prestatoare de servicii ,lucrările realizate și nefacturate,la închiderea exercițiului constituie stocuri.

De obicei,după natura lor ,sunt delimitate 4 categorii de stocuri:

-mărfurile ,cumpărate și revândute fără nici o transformare;

-materialele ,furniturile ,care intră în producția de bunuri;

-produsele finite,obiecte fabricate de către întreprindere;

-lucrări în curs de execuție,produse sau servicii ce au atins un stadiu al fabricației intermediare.

Valoarea netă de realizare este prețul de vânzare estimat în cursul normal al activității ,din care sunt deduse costurile estimate pentru terminarea bunului în cauză și costurile estimate necesare pentru a realiza vânzarea.

Evaluarea stocurilor

Stocurile trebuie să fie evaluate la cea mai mică valoare dintre cost și valoarea netă de realizare.

1.Costul stocurilor.

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile de achiziție ,costurile de transfomare și alte costuri angajate pentru a aduce bunurile în locul și starea în care ele se găsesc.

Costul de achiziție

Costul de cumpărare cuprinde:

-prețul de cumpărare ;

-taxele vamale și alte taxe(altele decât taxele recuperabile ulterior de întreprindere de la administrația fiscală).

Cum TVA este în mod normal recuperabilă ,cea mai mare parte dintre stocuri sunt evaluate “în afara taxelor”.Stocurile întreprinderii pentru care taxa nu este deductibilă sunt evaluate incluzând în cost TVA.

Reducerile comerciale ,rabaturi comerciale ,remize și alte elemente similare sunt deduse din costul de achiziție.Pentru reducerile financiare ,în general motivate de o plată anticipată soluția reținută trebuie să fie coerentă cu cea adoptată pentru contabilizarea cumpărărilor.

Costul de achiziție poate să includă diferențe de curs direct atribuite achiziției stocurilor.Mărimea lor este limitată prin prevederile normei IAS 21.Este vorba de o achiziție recentă a stocurilor facturate într-o monedă străină ,în circumstanțele rare permise de cealaltă metodă autorizată a normei IAS 21.

Aceste diferențe de schimb sunt limitate la cele ce provin dintr-o devalorizare sau o depreciere puternică a unei monede ,împotriva căreia nu există nici un mijloc practic de asigurare și care afectează datoriile care nu pot să fie decontate și care survin cu ocazia achiziționării recente a stocurilor.

Costul de transformare

Costurile de transformare cuprind:

-cheltuielile legate de unitățile produse ,precum manopera directă ;

-o cotă-parte din cheltuielile indirecte de producție ,fixe și variabile ocazionate de transformarea materiilor prime în produse finite.

IASC insistă asupra distincției între cheltuielile fixe și cheltuielile variabile .Primele rămân relativ constante ,indiferent care este volumul producției .Celelalte variază în funcție de volumul producției .

Alte costuri.

Celelalte costuri nu sunt incluse în costul stocurilor decât în măsura în care ele sunt angajate pentru a aduce stocurile la locul și în starea în care ele se găsesc.De exemplu:poate să fie adecvat să se includă în costul stocurilor alte cheltuieli generale decât cele de producție sau costurile de concepție aferente unor produse destinate unor clienți.

În norma IAS 2 se regăsesc exemple de costuri excluse din costul stocurilor și conatabilizate la cheltuielile exercițiului în cursul căruia acestea sunt angajate:

a)mărimile anormale de deșeuri de fabricație ,de manoperă sau de alte costuri de producție;

b)costurile de stocaj ,exceptând situația când aceste costuri sunt necesare procesului de producție ,în mod prealabil,la o nouă etapă de producție;

c)cheltuielile generale administrative care nu contribuie la aducerea stocurilor în locul și în starea în care ele se găsesc;

d)cheltuielile de comercializare.

Tehnicile de evaluare a costului

Tehnicile de evaluare a stocurilor ,precum metoda costului standard sau metoda prețului de vânzare pot să fie utilizate ,din rațiuni practice ,dacă aceste metode duc la rezultate apropiate de cost.

Metodele de determinare a costurilor.

1.Elemente identificabile și elemente neidentificabile

Costul stocurilor de elemente care nu sunt în mod obișnuit confundabile și al bunurilor sau serviciilor produse și afectate proiectelor specifice trebuie să fie determinat printr-o identificare distinctă a costurilor individuale.

Identificarea distinctă a costului presupune că astfel de costuri distincte sunt atribuite elementelor identificate ale stocurilor.Acesta este un tratament adecvat pentru elementele care sunt afectate unui proiect specific indiferent că ele au fost cumpărate sau produse.Totuși identificarea distinctă a costurilor nu este adecvată ,atunci când există un număr mare de elemente ale stocurilor care ,sunt în pricipiu confundabile.În aceste circumstanțe ,modul de selectare a elementelor care rămân în stocuri ar putea să fie utilizat pentru obținerea de efecte predeterminate privind rezultatul net al exercițiului.

2.Prelucrarea de referință

Costul altor stocuri decât cele care sunt identificabile trebuie să fie determinat prin utilizarea metodei FIFO sau a metodei costului mediu ponderat(CMP).

Metoda FIFO consideră că elementele ies din stoc în ordinea intrării lor .În consecință ,stocul de la sfârșitul perioadei este constituit din elementele cele mai recente.

Metoda CMP ține cont de toate intrările și de toate ieșirile exercițiului .El poate să fie calculat periodic sau cu ocazia recepției fiecărei noi livrări,în funcție de situația particulară a întreprinderii.

3.Cealaltă prelucrare autorizată.

Costul altor stocuri decât cele care nu sunt identificabile trebuie să fie determinat prin utilizarea metodei LIFO.

Metoda LIFO presupune că elementele stocului care au fost achiziționate sau fabricate ultimele sunt vândute primele și care ,ca atare,elementele ce rămân în stoc la sfârșitul exercițiului sunt primele cunpărate sau primele fabricate.

În perioadele de creștere a prețurilor metoda LIFO conduce la creșterea valorii consumurilor și la micșorarea valorii stocului final.Este evident că metoda FIFO conduce la diminuarea valorii ieșirilor și la creșterea valorii stocului final.

În caz de scădere a prețurilor situația se va inversa.

4.Contabilizarea la cheltuieli.

Atunci când stocurile sunt vândute ,valoarea contabilă a acestor stocuri trebuie să fie contabilizată la cheltuielile exercițiului în cursul căruia sunt contabilizate veniturile corespondente.Valoarea oricărei deprecieri a stocurilor ,pentru a le aduce la valoarea netă de realizare ,și toate pierderile de stocuri trebuie să fie contabilizate la chetuielile exrcițiului în cursul căruia se produce pierderea sau deprecierea.Valoarea oricărei reluări a unei deprecieri a stocurilor ce rezultă dintr-o creștere a valorii nete de realizare trebuie să fie contabilizată ca o reducere a mărimii stocurilor,contabilizată la cheltuieli ,în exercițiul în cursul căruia intervine reluarea.

Procesul de contabilizare la cheltuieli a valorii contabile a stocurilor duce la conectarea veniturilor și cheltuielilor.

5.Informațiile de furnizat

Situațiile financiare trebuie să indice:

a)metodele de evaluare a stocurilor,în special convenția utilizată pentru evaluarea ieșirilor;

b)valoarea contabilă totală a stocurilor și structurarea ei pe categorii;

c)valoarea contabilă a stocurilor contabilizate la valoarea netă de realizare ;

d)valoarea provizioanelor reintegrate în rezultatul exercițiului ;

e)circumstanțele și evenimentele ce au condus la reintegrarea acestor provizioane;

f)valoarea contabilă a stocurilor considerate garanții pentru datorii.

În cazul utilizării metodei LIFO ,întreprindera trebuie să indice și diferența între valoarea stocurilor ce figurează în bilanț și :

-fie valoarea ce rezultă din aplicarea valorii minimale ,dintre costul mediu ponderat,metoda FIFO și valoarea netă realizabilă ;

-fie cea mai mică valoare dintre costul actual la data închiderii și valoarea netă de realizare;

În contul de profit și pierdere trebuie să figureze:

-fie consumurile de stocuri ale perioadei;

-fie cheltuielile de exploatare aplicabile veniturilor exercițiului clasificate după natură.

2.2.SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT PENTRU REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A MĂRFURILOR

Mărfurile sunt formate din bunurile achiziționate în vederea revânzării lor în aceeași stare.

Sunt asimilate stocurilor de mărfuri și acele elemente din celelalte categorii de stocuri(materii prime,materiale,obiecte de inventar) achiziționate de la terți ,care ulterior sunt redistribuite-fiind disponibile-pentru a fi vândute în starea în care au fost cumpărate .Ca urmare ,stocurile de materiale ,combustibili ,obiecte de inventar etc.,negociate și vândute ,vor fi trecute în gestiunea și contabilitatea mărfurilor.Această delimitare ,pe lângă faptul că asigură încadrarea corectă a stocurilor după destinații reale,permite delimitarea reală a cheltuielilor după felul lor.Dacă nu s-ar proceda astfel ,de pildă,în gestiune,contravaloarea se va înscrie în debitul contului de cheltuieli care indică felul resursei utilizate,contul 600”Cheltuieli cu materiile prime”,când de fapt bunurile vândute au caracterul mărfurilor și în costul lor la ieșire trebuie delimitat ca atare în contul 607”Cheltuieli privind mărfurile”.

Pentru contabilizarea mărfurilor se apelează la conturile sintetice de gradul 1 din grupa 37”Mărfuri”:

-contul 371”Mărfuri”

-contul 378”Diferențe de preț la mărfuri”

Contul 371”Mărfuri”ține evidența existenței și mișcării mărfurilor aflate în depozite ,precum și în unitățile cu amănuntul sau de alimentație publică.

Este un cont de activ.

În debit se înscrie valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiunea unității,astfel:

-achiziționate cu plată de la terți ,în corespondență cu creditul conturilor 401”Furnizori”;408”furnizori-facturi nesosite”,cu prețul de achiziție fără TVA;

-cu adaosul comercial cuprins în prețul de vânzare ,dacă înregistrarea mărfurilor intrate se face la prețul de vânzare prin creditul contului 378;

-cu TVA cuprinsă în prețul de vânzare cu amănuntul cu care sunt înregistrate mărfurile intrate prin creditul contului 4428;

-aduse ca aport în natură la capital de asociați prin creditul contului 456;

-readuse în custodie ,păstrare sau consignație ,de la terți ,prin creditul contului 357”Mărfuri in custodie sau în consignație la terți”;

-transferate din gestiunea altor stocuri redistribuite spre vânzare prin creditul conturilor 300,301,303;

-primite prin donație sau cu titlu gratuit prin creditul contului 771”Venituri excepționale din operațiune de gestiune”;

-constatate plusuri la inventar în corespondență cu creditul contului 607;

În creditul contului se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor ieșite din patrimoniul unității:

-prin vânzare ,în corespondență cu debitul contului 607;

-cu adaosul comercial aferent mărfurilor vândute ,când prețul de înregistrare este prețul de vânzare, în corespondență cu debitul contului 378;

-cu TVA aferentă mărfurilor vândute cu amănuntul în corespondență cu debitul contului 4428;

-date în custodie sau în consignație prin debitul contului 357;

-constatate lipsă la inventar și perisabilități în corespondență cu debitul contului 607;

-pierderi din calamități prin debitul contului 671”Cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune”;

Soldul debitor reprezintă valoarea mărfurilor exitente în stoc la prețul de înregistrare.

Întrucât contabilizarea intrării și ieșirii mărfurilor se face la preț de înregistrare ,este necesar să fie definit acest preț.În acest scop se au în vedere regulile generale de evaluare a activelor care indică costul de achiziție.Deoarece costul de achiziție este format din două componente structurale de bază :

-prețul de cumpărare(fără TVA deductibilă);

-cheltuieli de aprovizionare:transport ,manipulare,taxe nedeductibile,comisioane etc.;în contul 371 se înregistrează prețul de cumpărare (fără TVA) ,iar celelalte elemente ale costului de achiziție sunt colectate și apoi repartizate cu ajutorul contului 378”Diferențe de preț la mărfuri”

Este un cont de activ.

Se debitează cu cheltuielile de transport,încărcare,descăracare,taxe nedeductibile ,comisioane pentru mărfurile achiziționate .

Se creditează cu cheltuielile aferente mărfurilor ieșite din patrimoniu prin debitul contului 607.

Soldul debitor reprezintă cheltuielile de achiziție aferente mărfurilor în stoc.

Cele două conturi 371și 378 asigură evaluarea și înregistrarea existenței și mișcărilor de stocuri de mărfuri la cost efectiv de achiziție.

Metodologic ,asigurarea evaluării stocurilor de mărfuri la cost efectiv de achiziție se poate face folosind ca preț de înregistrare în contul 371 diferite categorii de prețuri de care se corelează și conținutul contului 378.

Astfel,prețul de înregistrare la contul “Mărfuri” poate fi:

-prețul efectiv de cumpărare;

-prețul prestabilit de cumpărare;

-prețul de vânzare.

În cazul adoptării prețului efectiv de cumpărare ,la înregistrarea mărfurilor costul de achiziție se formează și se fixează în conturi după cum urmează:

-prețul efectiv de cumpărare ,fără TVA,în contul 371;

-cheltuieli de aprovizionare în contul 378.

În cazul adoptării prețului prestabilit de cumpărare ,care poate fi un preț mediu ponderat dintr-o perioadă precedentă sau prețul de la furnizorul principal,costul de achiziție se formează și se fixează astfel:

-prețul prestabilit de cumpărare în contul 371;

-cheltuielile de aprovizionare și diferențele dintre prețul efectiv de cumpărare și prețul prestabilit, în contul 378.

În cazul adoptării prețului de vânzare ,care poate să fie preț cu ridicata,prețul importatorului,prețul cu amănuntul,costul de achiziție se înregistrează :

-prețul de vânzare ce cuprinde în el și marja importatorului ,adaosul comercial în contul 371;

-adaosul comercial și cheltuielile de aprovizionare în contul 378 ,care este necesar să se desfășoare în conturi sintetice de gradul 2:

-Contul 3781”Diferențe de preț din cheltuieli de aprovizionare”,cu funcție de activ;

-Contul 3782”Diferențe de preț din adaos comercial” cu funcție de pasiv.

Contul 3782 se creditează cu adaosul comercial aferent mărfurilor achiziționate,intrate în gestiune prin debitul contului 371 .

Se debitează cu adaosul comercial pentru mărfurile vândute prin creditul contului 371.

Soldul creditor al contului reprezintă adaosul comercial aferent mărfurilor existente în stoc.

În situația utilizării prețului de vânzare la înregistrarea mărfurilor ,stabilirea costului de achiziție a mărfurilor cu ajutorul conturilor se face astfel:

-la intrare:Rd ct.371+Rd3781-Rc3782

-la stoc:Sd371+Sd3781-Sc3782

În noul plan general de conturi prezentat în OG nr.94/februarie2001 conturile utilizate pentru reflectarea în contabilitate a operațiunilor cu mărfuri se mențin aceleași cu cele din planul de conturi vechi cu unele excepții și anume:

-pentru obiectele de inventar se va utiliza contul 303”Materiale de natura obiectelor de inventar”;

-pentru pierderile din calamități se utilizează același cont 671 dar nu se mai numește “cheltuieli excepționale privind operațiunile de gestiune” ci se numește “Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare”;

-pentru mărfurile primite cu titlu gratuit și cele din donații se va utiliza contul 771”Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare”.

2.3.EVALUAREA MĂRFURILOR

Conform prevederilor art. 7 și 9 din Legea contabilității ,regulile de evaluare a mărfurilor sunt :

1)La intrarea în patrimoniu ,mărfurile se evaluează la valoarea de intrare denumită valoare contabilă ,care se diferențează în funcție de calea intrării și perioada intrării.

a)mărfurile achiziționate cu titlu oneros se evaluează la cost de achiziție(Ca) egal cu prețul de cumpărare din factura furnizorului la care se adaugă toate cheltuielile din procesul aprovizionării (Cha).

Ca=Pc+Cha

Cheltuielile din procesul de aprovizionare sunt formate din :cheltuieli de încărcare,transport,asigurare pe timpul transportului ,descărcare,manipulare și eventualele taxe nerecuperabile ca accize și TVA pentru neplătitorii de taxă.Pentru cele provenite din import ,în cheltuielile de aprovizionare se mai cuprind taxele și comisioanele vamale.

b)Mărfurile produse de către societate se evaluează la cost de producție (Cp),adică suma tuturor costului de achiziție al materiilor prime si a cheltuielilor directe de prelucrare la care se adaugă o cotă parte din regia secției prelucrătoare.

c)mărfurile intrate în patrimoniu cu titlu gratuit se evaluează la valoarea actuală adică prețul pe care l-ar da dobânditorul lor ,dacă le-ar achiziționa în acel moment ,la locul și în starea în care se află.Valoarea actuală se stabilește pornind de la prețul pieței pentru mărfuri similare sau asemănătoare și corectându-l în funcție de starea și utilitatea mărfii pentru agentul economic.

În afară de aceste valori de intrare ,Legea contabilității mai permite evaluarea mărfurilor la intrarea în patrimoniu ,la cost standard sau preț de vânzare .În acest caz societatea are obligația să calculeze și să înregistreze diferența dintre prețul de înregistrare ales și cel impus de lege(cost de producție,cost de achiziție,valoarea actuală).

În cazul alegerii pentru evaluare a prețului de vânzare diferența este reprezentată de marja comerciantului..

2)La inventar evaluarea mărfurilor se face la valoarea actuală sau de utilitate ,denumită si valoarea de inventar.

Aceste valori se stabilesc în funcție de utilitatea bunului în întreprindere și prețul pieții.Valoarea de inventar este deci egală cu valoarea actuală ,care este valoarea estimată ,ce se apreciază în funcție de piață și de utilitatea bunului pentru întreprindere.

Valoarea de utilitate sau prețul pieței ca bază de evaluare a bunurilor la inventariere ,se identifică ,în pricipal ,în funcție de destinația lor:

-bunurilor destinate vânzării (mărfurile ,produsele finite,unele semifabricate și materiale) li se stabilesc ,de regulă ,valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare care este dată de prețul de vânzare ,din care se scad cheltuielile rămase de efectuat pentru comercializarea lor ,cum sunt cheltuieli de transport,comisioane cedate,cheltuieli în perioada de garanție etc.;

La inventariere pot fi constatate și stabilite valori actuale ,care delimitează mărfuri în trei categorii:

-mărfuri ce nu prezintă deprecieri și pentru care valoarea de inventar este egală cu valoarea de inventar;

-mărfuri ce au suferit deprecieri ,care se evaluează la preț posibil de valorificat și care ca urmare,valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă;

-mărfuri la care utilitatea sau prețul pieții crește și deci valoarea de inventar este mai mare decăt valoarea contabilă.

3)La închiderea exercițiului financiar se efectuează evaluarea de bilanț ,deoarece la valoarea stabilită ,mărfurile se vor reflecta în bilanț .

Pentru aceasta se compară valoarea de intrare a mărfurilor cu valoarea actuală a mărfurilor ,putând rezulta două situații:

a)Valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare ,caz în care mărfurile au înregistrat o plusvaloare.Conform principiului prudenței ,aceasta nu se reflectă în contabilitate deoarece ea se realizează și deci revine certă numai în procesul de vânzare a măfurilor .

b)Valoarea de inventar mai mică decât valoarea de intrare.În acest caz mărfurile au suferit o depreciere valorică,minusvaloarea necesitând constituirea unui provizion pentru depreciere.În contul mărfuri acestea rămân înregistrate la valoarea de intrare ,iar provizionul se constituie printr-un cont distinct .

Prin scăderea provizionului din valoarea de intrare se obține valoarea actuală a mărfurilor la care are loc evaluarea în bilanț.

4)La ieșirea din patrimoniu a mărfurilor conform principiului costului istoric,mărfurile se evaluează la valoarea de intrare.Dar aceasta se diferențiază pentru același sortiment de marfă ,în funcție de intrare și perioada intrării.

De aceea este necesar calculul unei valori medii de intrare .Aceasta se poate calcula conform Legii contabilității și Stanadardelor Internaționale de Contabilitate prin :

a)procedeul costului mediu ponderat în două variante :

-global

-pe loturi de marfă

b)procedeul epuizării succesive a stocurilor în 2 variante:

-FIFO

-LIFO

a)Costul mediu ponderat(CMP) se calculează fie lunar (global) fie după fiecare intrare (loturi).

La societatea “VIDU” evaluarea mărfurilor se face la cost mediu ponderat prin procedeul costul mediu ponderat pe loturi de marfă.

a.1)Costul mediu ponderat global se calculează astfel:

CPG=valoare globală/cantitate globală=(sold inițial+intrări)/(stoc inițial +cantitate intrată)

Exemplu:Societatea S.C.”VIDU”S.R.L. are la 01.01 anul curent un stoc de marfă “SERINGI 20 ml ” –1000 unități cantitative la un cost de achiziție de 670 lei/buc.

În cursul exercițiului au loc următoarele operații privind marfa “SERINGI 20ml”:

1.Cumpărări de mărfuri ,factura 2501 cuprinzând:

Marfa”Seringi 20 ml”

Pc 400u.c.*620 lei/buc =248.000 lei

Cheltuieli de transport = 52.000lei

Cost de achiziție total =300.000lei

Cost unitar 300.000:400 u.c.=750 lei /buc

2.Vânzări de mărfuri (factura 354).

300 u.c *800lei/u.c.=240.000lei,valoarea vânzării la preț de vânzare.

3.Vânzare de mărfuri (factura 355)

Pv=600 u.c.*820 lei/u.c.=492.000lei

4.Cumpărări de mărfuri ,cu plata imediată ,factura 4201 cuprinzând:

Pc 700u.c.*650lei/u.c. =455.000lei

Cheltuieli de transport = 35.000lei

Cost de achiziție total =490.000 lei

Cost unitar490.000lei :700 u.c. = 700lei/u.c.

5.Vânzări de mărfuri cu factura 356 ,la prețul de vânzare =840lei/u.c.

500U.C.*840 LEI/BUC=420.000LEI

CPG=[670.000+(300.000+490.000)]/[1.000+(400+700)]=695,24 lei/u.c.

a.2)Procedeul costului mediu ponderat pe loturi de marfă impune calculul la ieșirea mărfurilor din patrimoniu ,ori de câte ori la intrarea dinaintea ieșirii s-a schimbat prețul față de intrarea precedentă.Ca urmare între două intrări succesive ,toate ieșirile se evaluează la ultimul cost mediu poderat.

În exemplul precedent ,ieșirile de la operațiile 2 și 3 se evaluează la:

CMP lot1=(Valoarea precedentă +valoarea intrată )/(cantitate precedentă +cantitate intrată)=(670.000+300.000)/(1.000+400)=692,857lei/u.c

Ieșirile de la operația 5 se evaluează la :

CMPlot2=[670.000+300.000-(207.857+415.714)+490.000]/[1.000+400-(300+600)+700]=697,02 lei/u

Fișa de cont analitică(tabel nr.2) în acest caz va fi:

Tabel nr.2

Fișa de cont analitic a contului “Mărfuri”

Marfă”SERINGI 20 ml”

b)Procedeul FIFO

Ieșirile se consideră că au fost efectuate în ordinea intrărilor și sunt evaluate la costurile de achiziție ale acestora.Mărfurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al primei intrări sau lot .Pe măsura epuizării lotului ,mărfurile se evaluează la costul de achiziție (de producție) al lotului următor,în ordine cronologică.

Avem în vedere datele de la exemplul anterior admițând că stocul inițial a fost achiziționat integral la aceeași dată ,deci la același preț.

Fișa de cont analitică(tabel nr.3) în acest caz va fi:

Tabel nr.3

Fișa de cont analitic a contului “Mărfuri”

Marfă”SERINGI 20 ml”

Procedeul evaluează marfa la prețul cel mai vechi și o lasă în stoc la prețul cel mai nou .Este recomandat în condiții de inflație deoarece prețul cel mai vechi este și cel mai mic.Ca urmare ,diminuează cheltuielile cu marfa,majorând profitul și totodată impozitul pe profit.

b.2)Procedeul LIFO

Ieșirile sunt considerate că au fost efectuate în ordinea inversă a intrărilor comparativ cu fiecare dată de ieșire .Mărfurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție ) al ultimei intrări(lot).Pe măsură epuizării lotului ,mărfurile ieșite se evaluează la costul de achiziție(de producție) al lotului anterior ,în ordine cronologică. Ținând cont de datele de la exemplul anterior se întocmește fișa de cont analitică(tabel nr.4): Tabel nr.4

Fișa de cont analitică a contului “Mărfuri”

Marfa”SERINGI 20ml”

Procedeul evaluează marfa la prețul cel mai nou și o lasă în stoc la prețul cel mai vechi .Nu se recomandă în condiții de inflație ,deoarece prețul cel mai nou este și cel mai mare.Deci se majorează cheltuielile cu marfa diminuându-se profitul din vânzare și implicit impozitul pe profit .În caz de depreciere monetară stocul este supraevaluat.

Prin prisma costului de achiziție al mărfurilor vândute și al nivelului stocurilor ,se poate întocmi un tabel comparativ(tabel nr.5):

Tabel nr.5

Din această situație comparativă rezultă că fiecare procedeu determină un Cost de achiziție al mărfurilor vândute(Camv) și stocuri diferite ca o consecință a acestora și evident rezultatele vor fi corelate și influențate în sensul creșterii sau diminuării lor.

Indiferent de procedeul de evaluare practicat de unitatea patrimonială ,acesta trebuie să fie același pe tot cursul exercițiului și în cele care se succed ,pentru a asigura comparabilitatea în timp informațiilor și posibilitatea unei analize în dinamică*.

Dacă se schimbă totuși metoda de evaluare în cazuri justificate ,trebuie determinate influențele asupra situației patrimoniale ,financiare și asupra rezultatelor.

Rațiunea alegerii metodei costului mediu ponderat de către societatea Vidu este aceea că este o metodă ușor de aplicat decât metoda FIFO pe de o parte ,și pe de altă parte firma urmărește diminuarea cheltuielilor cu marfa,majorându-se în acest fel profitul și impozitul pe profit spre deosebire de metoda LIFO care în cazul actual al inflației majorează cheltuielile cu marfa diminuându-se profitul din vânzarea mărfurilor și implicit impozitul pe profit ;firma nefiind interesată de practicarea unei poltici de vânzare și de obținere de profit la limita evaziunii fiscale.

2.4.TIPURI DE PREȚURI

Dacă privim evaluarea mărfurilor prin prisma doar a celor momente caracterizate prin repetabilitate ,aprovizionare și vânzare ,putem identifica două tipuri de prețuri:

-prețuri de cumpărare

-prețuri de vânzare

a)Prețurile de cumpărare (Pc) reprezintă echivalentul sumei plătite sau de plătit pentru mărfurile furnizate de alte societăți (furnizori).

Aceste prețuri se caracterizează prin:fluctuație în raport de corelația cerere ofertă și în funcție de puterea de cumpărare a monedei naționale;negociabilitate –cu partenerii ,cu ocazia încheierii contractelor.

Prețul de cumpărare este doar o componentă a costului de achiziție folosit cu ocazia evaluării mărfurilor cumpărate și intrate în patrimoniu.

b)Prețurile de vânzare (Pv) reprezintă echivalentul bănesc al sumelor încasate sau de încasat ca urmare a vânzării mărfurilor.

Dacă privim acest preț prin prisma participanților posibili la circuitul comercial (angrosiști și detailiști),se pot distinge două structuri:

prețul de vânzare al angrosiștilor.

prețul de vânzare al detailiștilor.

Chiar dacă facem această distincție ,esența sau structura unui preț este aceeași ;ceea ce diferă este doar nivelul prețului stabilit pentru același gen de marfă.

Prețul de vânzare se compune din :

-costul de achiziție al mărfii (Ca)

-marja brută sau marja comerciantului(Mb)

ca urmare:Pv=Ca+Mb

Cunoscând modul de calcul al costului de achiziție :

Ca=Pc+Ch aprovizionare sau achiziție

Pv=(Pc+Cha)+Mb

Marja brută are ca scop acoperirea cheltuielilor de vânzare (Cv) și asigurarea profitului (Pn).

Mb=Cv+Pn,iar Pv=(Pc+Cha)+(Cv+Pn)

Sau Pv=Ca+Cv+Pn de unde

Pn=PvMv-CaMv-Cv sau Pn=MbMv-Cv unde Pn –profit ;MbMv-marja brută aferentă mărfii vândute;Cv-cheltuieli de vânzare(desfacere) .

Marja brută reprezintă suma cuprinsă în prețul de vânzare destinată acoperirii cheltuielilor de desfacere și asigurării profitului societății vânzătoare.

Marja brută se adaugă la costul de achiziție pentru a obține prețul de vânzare.

Pricipalele caracteristici ale sale sunt:

-mărimea marjei brute care se stabilește de către vânzător ,dar se negociază cu clientul în momentul negocierii prețului de vânzare care o include;

-mărimea marjei care fluctuează odată cu fluctuația prețului de vânzare pe grupe sau sortimente de mărfuri;

-nivelul marjei brute care se diferențează în funcție de natura mărfurilor desfăcute și profilul societății (“en gros” sau “en detail”).

Marja brută se poate stabili:

-procentual-procentul aplcându-se la costul de achiziție iar suma stabilită adaugându-se acestuia;

-în sumă absolută(fixă) pe cantitatea de marfă (în comerțul cu legume-fructe,cereale și plante tehnice);

-mixt ,prin combinarea procentului cu suma fixă;

-ca diferență dintre prețul de vânzare si costul de achiziție.

În situația în care evaluarea se face la preț de vânzare ,apare necesitatea folosirii categoriei economice de marjă brută redusă .Aceasta are același conținut și scop (destinație) .În sumă absolută ,cele 2 categorii economice sunt deci egale.Procentual se diferențează.

Diferența dintre marja brută și marja brută redusă constă în modul de calcul al prețurilor:

procentul de marjă brută se aplică la costul de achiziție al mărfii,adăugându-se la acesta pentru a obține prețul de vânzare ;

procentul de marjă brută redusă se aplică la prețul de vânzare ,suma rezultată scăzându-se din aceasta pentru a determina costul de achiziție.

Ca urmare necesitatea transformării procentului de marjă în procent redus de marjă și invers.

Pentru transformarea marjei brute în marjă brută redusă se folosește procentul sutei majorate cu procentul Pm.

Mb-Mb redusă=(100*Pm)/(100+Pm)

Iar pentru transformarea inversă se folosește procedeul sutei micșorate.

Mb(redusă)-Mb=(100*Pm)/(100-Pm)

Exemplu:Dacă o societatea achiziționează o marfă “X” 1000 buc *200lei /buc. Preț de cumpărare ,cheltuielile de transport –aprovozionare fiind de 10.000lei iar procentul de marjă de 25%:

Pc1.000buc*200 =200.000 lei

Cheltuieli de transport= 10.000lei

Ca=Pc+Cha =210.000lei

Mb 25% *210.000 = 52.500 lei

Pv=Ca+Mb =262500:1000=262,5 lei/buc

Cunoscând valoarea mărfii la preț de vânzare și dorind determinarea costului de achiziție ,este necesară transformarea:

Mb––Mb(redusă)=25*100/(100+25)=2.500:125=20%

Pv =262.500 lei

Mb(redusă)20%*262.500=52.500lei

Ca=Pv-Mb=210.000lei

Marja brută ,inclusă în prețul de vânzare ,exprimă defapt ,rezultatul brut din vânzarea mărfurilor .Rezultatul net,sub forma profitului net se calculează astfel:

Costul complet al mărfurilor vândute (Cc) exprimă suma cheltuielilor efectuate de unitatea patrimonială pentru vânzarea mărfurilor și se compune din :

Costul de achiziție al mărfurilor vândute și cheltuielile de desfacere;

Rezultatul net(Rn)=Vânzări de mărfuri(Pv)(cifra de afaceri)-Costul complet al mărfurilor vândute(Cc);

Cheltuieli necesare funcționării societății sunt salarii, materiale,lucrări,servicii efectuate de terți etc.

Vânzări de mărfuri în sumă netă(Pv)-Costul complet al mărfurilor vândute(Cc)=

=Profit net.

2.5. FORMELE ȘI DOCUMENTELE APROVIZIONĂRII ȘI VÂNZĂRII DE MĂRFURI.

2.5.1.FORMELE ȘI DOCUMENTELE APROVIZIONĂRII CU MĂRFURI.

A.Formele comune și documentele aprovizionării cu mărfuri

Aprovizionarea cu mărfuri se face de la societăți industriale sau agricole producătoare din țară ,prin import direct sau prin intermediul societăților de comerț exterior și de alte societăți de comerț.*

Procesul de aprovizionare se desfășoară pe baza contractelor încheiate cu furnizorii ,în care se precizează denumirea mărfurilor ce se achiziționează ,cantitățile ce se achiziționează ,cantitățile și termenele de livrare ,modalitățile și termenele de plată ,condițiile de transport ,ambalare etc.

Aprovizionarea se poate face și pe bază de comandă.

a)Aprovizionarea fără delegat (pe răspunderea furnizorului),are loc în concordanță cu prevederile contractuale și ale graficului de livrări .Pe baza acestuia furnizorul întocmește Dispoziția de livrare în conformitate cu care procedează la autorecepția lotului de măfuri ,întocmindu-se un Proces verbal de autorecepție.

Urmează ambalarea mărfurilor ,încărcarea în mijlocul de transport și expedierea lor,cu această ocazie fiind încredințate cărăușului .Ca documente de transport se întocmesc :Scrisoarea de trăsură ,Scrisoarea de transport,buletinul de mesagerie etc.(în funcție de mijlocul de transport folosit)

Cărăușul asigură transportul mărfurilor la destinație ,anunțarea destinatarului și încredințarea bunurilor beneficiarului.Acesta numește o comisie de recepție care procedează la recepția cantitativă și calitativă a lotului de marfă.

Urmărind concordanța cu prevederile din contract și documentele de livrare și transport ,comisia de recepție întocmește Nota de recepție și constatare de diferențe.În cazul constatării unor urme de violare a vagonului sau a ambalajelor se întocmește un Proces verbal de constatare opozabil cărăușului sau furnizorului.Dacă parțial sau total,marfa nu este acceptată de societatea de comerț ,ca fiind necorespunzătoare sortimental ,calitativ sau nelivrată la termenele prevăzute ,este luată în custodie ,întocmindu-se un Proces verbal de luare în custodie.Ulterior ea se restituie furnizorului ,care întocmește factura în roșu.

b)Aprovizionarea prin delegat propriu* are loc atunci când furnizorul și beneficiarul se află în aceeași localitate .Delegatul societății de comerț se prezintă la furnizor cu o comandă și o delegație de ridicare a mărfurilor și eventual cec-ul necesar efectuării plății . Paricipând la pregătirea lotului de marfă și de ambalaje ,delegatul preia și semnează documentele de livrare(Dispoziția de livrare și factura ).El poartă răspundera integrității lotului de marfă și ambalaje.

La sosirea lui ,se procedează la verificarea cantitativă și calitativă și se întocmește Nota de recepție și constatare de diferențe.Urmează prelucrarea și înregistrarea documentelor de livrare și recepție asemănător cu procedura prezentată anterior.

În cazul lipsurilor de marfă constatate la recepție se întocmește Decizia de imputare sau se ia delegatului un Angajament de plată.

c)Aprovizionarea cu delegat al furnizorului presupune prezentarea acestuia la unitatea beneficiară unde se verifică mărfurile de către comisia de recepție .Decontarea necesită ,fie așteptarea documentelor de decontare de la furnizor ,fie întocmirea lor din proprie inițiativă de beneficiar.

B.Formele specifice de aprovizionare și documentele întocmite.

a)Aprovizionarea prin intermediul depozitelor de repartizare se întâlnește în cadrul societăților “en detail” sau de “alimentație publică”.

Depozitul de repartizare efectuează 2 operații:

-prima se referă la recepția mărfurilor sosite de la furnizor ,printr-una din formele anterioare ;

-a doua constituie distribuirea mărfurilor către magazie sau unități de alimentație pubilică .Aceasta se efectuează pe baza “Graficului de distribuție” și a “Notei de predare -restituire “ care justifică descărcarea gestiunii depozitului și încărcarea gestiunii beneficiare.

Nota de predare-restituire stă la baza completării “Raportului de gestiune” cu intrările de mărfuri și a fișei de magazie cu ieșirile de mărfuri.

Tot pe baza ei se întocmește Recapitulația mărfurilor ieșite din depozit și intrate în gestiunea primitoare..

b)Aprovizionarea de piața agroalimentară se face de unitățile operative de alimentație publică din numerarul reținut din vânzări și încredințat achizitorului sub formă de avans de decontare .Acesta consemnează date de identificare a producătorului agricol ,sortimentele de mărfuri ,cantitățile și prețul de cumpărare în “Borderoul de achiziții”.Predarea mărfurilor către gestiunea primitoare se consemnează în “Nota de recepție și constatare de diferențe”.

c)Aprovizionarea din producție proprie se întâlnește tot în alimentația publică și constă în transferul unor preparate culinare din bucătăriile restaurantelor către unitățile de desfacere.Documentul de transfer este “Nota de predare –restituire” întocmită pe baza “Notei de comandă”emisă de unitatea primitoare.Nota de predare-restituire servește la descărcarea gestiunii bucătăriei și la încărcarea gestiunii unității primitoare..

2.5.2.FORMELE ȘI DOCUMENTELE VÂNZĂRII DE MĂRFURI

Formele de vânzare a mărfurilor se pot împărți în două categorii :

-vânzare către consumatorii individuali;

-vânzarea către consumatorii colectivi sau terți.

După modalitatea de încasare a banilor ,vânzarea poate fi în numerar sau prin virament.

De regulă ,vânzarea către consumatorii individuali se face cu încasare în numerar ,iar către terți cu încasare prin virament.

A.Vânzarea către terți cu încasare în numerar sau prin virament cunoaște urmatoarele forme :

a)Vânzarea loco unitate primitoare cu delegat al societății predătoare ,presupune colectarea comenzilor de mărfuri de la beneficiari,pregătirea lotului de mărfuri ce se vând ,autorecepeționarea și încredințarea lor delegatului ,încărcarea în mijloace de transport ,întocmirea “Avizului de însoțire a mărfurilor”.

Comfirmarea primirii mărfurilor și acceptul plății se face prin completarea de către beneficiar a cantității de mărfuri primite în “Avizul de însoțire” și a semnării acestuia.Pe baza avizului astfel completat furnizorul întocmește “Factura” care este individuală sau globală dacă vânzarea se face la mai multe unități aparținând aceleași societăți .

Avizul de însoțire reprezintă documentul de ieșire al mărfurilor .În el se înscrie inițial cantitatea livrată ,cumpărătorul completând cantitatea efectiv primită.Diferențele ce se pot ivi între cele două cantități ,sunt denumite diferențe din distribuție și se soluționează de predătorul mărfii.În factură se menționează cantitatea efectiv primită de beneficiar.

b)Vânzarea loco unitate furnizoare cu delegat al cumpărătorului necesită prezentarea acestuia cu o “comandă” cuprinzând mărfurile solicitate și o “Delegație de ridicare a mărfurilor”.Avizând comanda ,serviciul comercial emite “Dispoziția de livrare” prin care dispune vânzarea mărfurilor .La unitatea predătoare se recepționează mărfurile ,în prezența delegatului cumpărătorului ,întocmind “Factura” și “Certificatul de calitate “

c)Vânzarea mărfurilor pe răspunderea furnizorului (fără delegat) se efectuează pe baza contractului ,a graficului de livrare întocmit de compartimentul comercial.

După pregătirea lotului de marfă ,se procedează la autorecepția sa ,ocazie cu care se întocmește un “Proces verbal de autorecepție”.Se întocmesc apoi documentele de livrare :”Factura”,”Certificat de calitate” etc.

După predarea mărfurilor cărăușului se emit documentele de transport.

Documentele de livrare se înregistrează în evidența gestionară și apoi se prelucrează ,centralizează și înregistrează în contabilitate.

B.Vânzarea către consumatorii individuali se face ,de regulă,cu încasare în numerar și cunoaște următoarele forme*:

a)vânzarea mărfurilor cu bon eliberat de vânzător și înregistrate în borderouri;

Vânzătorul întocmește un “Bon de vânzare” în 3 exemplare ,din care 2 le înmânează clientului și al 3 –lea rămâne în carnet.Bonul de vânzare curpinde:felul mărfii,cantitatea,prețul unitar de vânzare și valoarea mărfii la preț de vânzare.Casierul însumează suma înscrisă pe bon și,după ce semnează și ștampilează cele 2 bonuri ,le înregistrează fie în “Borderoul bonurilor de vânzare” deschis pe raioane și grupe de mărfuri ,fie în memoria aparatului de casă și în” banda de control “ care constituie documente primare ale vânzării de mărfuri.

La sfârșitul programului se totalizează valoarea înscrisă în borderouri sau în memoria aparatului de casă ,totalul reprezentând valoarea vânzărilor.

Casierul numără banii și întocmește “Monetarul”care exprimă sumele încasate ,iar șeful de unitate “Centralizatorul vânzărilor pe unitate”,document care însumează pe gestiuni,volumul desfacerilor de mărfuri .Între cele 2 sume pot exista diferențe în plus sau în minus de casă.

b) vânzarea mărfurilor cu eliberare de bon și înregistrare în aparatul de casă

c) vânzarea mărfurilor cu tichet emis de aparatul de casă;

Presupune marcarea vânzării în aparatul de casă și eliberarea unui tichet în momentul încasării banilor și a eliberării mărfii solicitate .La sfârșitul programului se întocmește “Monetarul”.

d) vânzarea mărfurilor cu plata la domiciliul clientului prin casele de comenzi se face pe baza comenzilor telefonice ale clienților.Casele de comenzi pregătesc loturile de marfă solicitate întocmind o”Notă de comandă –livrare” în care consemnează sortimentele de mărfuri,cantitățile ,prețul unitar,valoarea la preț de vânzare și taxa de transport.Acesta se emite de către unitatea predătoare ,stând la baza înregistrărilor în “Raportul de gestiune” și a întocmirii facturii.

2.6.CONTABILITATEA APROVIZIONĂRII-VÂNZĂRII DE MĂRFURI ÎN CONDIȚIILE CONSTATĂRII DE DIFERENȚE LA RECEPȚIE ȘI DIN DISTRIBUȚIE

2.6.1.CONTABILITATEA APROVIZIONĂRII CU MĂRFURI CU DIFERENȚE DE PREȚ

LA RECEPȚIE

La primirea mărfurilor aprovizionate de la furnizori,comisia de recepție verifică din punct de vedere calitativ și cantitativ mărfurile și ambalajele ,respectiv concordanța acestora cu datele înscrise în documentele de livrare și cu prevederile din contracte .

Atât marfa recepționată cât și diferențele constate se înscriu în “Nota de recepție și constatare de diferențe”.

După natura lor ,diferențele pot fi:

a)cantitativ-valorice(când cantitatea efectiv recepționată nu corespunde cantității din factură);

b)calitativ-valorice(când calitatea mărfii nu corespunde celei contractate);

c)valorice(când datele cantitative și calitative corespund dar ,datorită unor prețuri eronate sau a unor erori da calcul,valoarea nu e corectă).

a)Diferențele cantitativ-valorice pot fi după sensul lor:

Plusuri cantitativ-valorice

Minusuri cantitativ-valorice

După modul de soluționare plusurile cantitativ –valorice pot fi:

Acceptate în gestiune dacă marfa se încadrează în prevederile contractuale

Neacceptate în gestiune dacă nu s-au respectat prevederile contractuale.

Plusul acceptat se înregistrează ca o intrare de marfă ,la cost de aprovizionare sau preț de vânzare în funcție de metoda practicată ,cu particularitatea că obligația de plată se reflectă cu ajutorul contului 408”Furnizori-facturi nesosite”,iar TVA aferentă este neexigibilă ,iar când se face transferul obligației în contul 401 ,iar TVA neexigibilă în contul 4426.

Plusul neacceptat se preia în custodie ,întocmindu-se un Proces-verbal de preluare a mărfurilor in custodie .În contabilitate se debitează contul 8033”Valori materiale primite spre păstrare sau custodie”.Ulterior aceste mărfuri se restituie furnizorului întocmindu-se un “Aviz de însoțire “(în care se va specifica plusul de marfă restituit) și se creditează contul 8033.

Minusurile valorice se pot datora unor cauze cunoscute ,situație în care se consideră soluționate ,sau unor cauze necunoscute în momentul recepției ,lucru ce determină să fie considerate nesoluționate.Ele se înregistrează ca o cheltuială cu marfa.

Minusurile soluționate pot apărea din vina furnizorului ,cărăușului sau delegatului propriu ,și în aceste cazuri sunt recuperabile prin imputare sau pot fi cauzate de factori obiectivi fiind nerecuperabile(neimputabile).

Minusurile din vina furnizorului nu se reflectă ,de regulă,în contabilitate.Ele se refuză la plată ,solicitându-se furnizorului o factură cu sumele corespunzătoare minusului în roșu.

Dacă plata s-a efectuat înanitea de recepționarea mărfii ,iar la recepție s-a constatat minusul din vina furnizorului ,acesta devine debitor în limita costului de aprovizionare al mărfii lipsă plus TVA aferentă.

Minusul din vina cărăușului se impută acestuia la costul de aprovizionare al mărfii lipsă plus TVA aferentă.

Minusul din vina delegatului se recuperează prin imputare la prețul de vânzare al mărfii ce lipsește ,plus TVA aferentă vânzării.Costul de aprovizionare și TVA aferentă se datorează furnizorului ,iar diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție reprezintă un venit din operațiuni de exploatare.(din debite)

Minusul cantitativ-valoric soluționat dar nerecuperat poate reprezenta:

Perisabilități în limita normelor legale;

Pierderi din calamități.

Ele se suportă de întreprinderea de comerț și majorează cheltuielile cu marfa ale exercițiului în care are loc aprovizionarea,la costul de aprovizionare al mărfii lipsă plus TVA.Perisabilitățile reprezintă scăzăminte (pierderi) normale de marfă datorate proprietăților chimice sau fizice ale acesteia(și produse prin uscare,evaporare ,spargere etc.).Se calculează prin aplicarea normelor de perisabilitate stabilite prin legislație ,la cantitatea de marfă facturată de furnizor.

Minusurile cantitativ –valorice nesoluționate* se reflectă până la soluționare în debitul contului 473”Decontări în curs de clarificare” la cost de aprovizionare.Ulterior după soluționare ,se creditează acest cont în corespondență cu contul 607 și concomitent se efectuează imputarea dacă minusul este imputabil.

În cazul diferențelor cantitativ-valorice marfa poate fi acceptată cu sau fără bonificații sau luată în custodie și restituită ulterior.Bonificația primită odată cu marfa diminuează costul ei de aprovizionare ,iar cea primită ulterior majorează veniturile din exploatare.

Diferențele valorice ,indiferent de sensul lor,plusuri sau minusuri se datorează unor prețuri eronate sau erorilor de calcul din factură .Diferențele valorice în plus se reflectă în contul 408 până la primirea facturii suplimentare ,iar pentru cele în minus se întocmește “refuz de plată parțial” și se solicită furnizorului o factură cu sumele în roșu.

Exemplu:Se primește de la furnizor un lot de marfă însoțit de o factură ce cuprinde: TVA

Marfa “A” 400 buc*50lei/buc =20.000 lei 3800lei

Marfa”B” 2600 kg*100lei/kg =260.000lei 49.400lei

Total marfă =280.000lei 53.200lei

Cheltuieli de transport facturate de furnizor=5.700lei 1083lei

TOTAL =285.700lei 54.283lei

TOTAL GENERAL = 339.983 lei

La recepție se constată :

Plus 100 buc marfă”A” ,care se acceptă în gestiune :100*50=5.000lei

Minus 100 Kg marfă “B” ,care are drept cauze :

-0,5% perisabilități;

-25 Kg din vina delegatului propriu ,preț de vânzare 130lei/Kg;

-restul ,un minus nesoluționat ,care ulterior se impută delegatului.

Se calculează costul de aprovizionare unitar al fiecărui sortiment de marfă .Pentru aceasta ,se repartizează cheltuielile de transport în funcție de valoarea totală a mărfii :

Kcheltuieli =5.700(20.000+260.000+5.000)*100=2%

aprovizionare

unde 5.000lei=valoarea plusului recepționat

5.700 lei=cheltuieli de transport din care:

pentru marfa”A”(20.000+5.000)*2%=500lei

pentru marfa”B”260.000lei *2%=5.200lei,din care :

250.000lei*2%=5.000lei pentru marfa recepționată și

10.000lei*2%=200lei pentru minusul de marfă

Înregistrarea mărfii recepționate (facturată și nefacturată):

TVA

Marfa”A” 400buc*50lei/buc=20.000lei 3.800lei

Marfa “A” 100buc.*50lei/buc=5.000lei 950lei(neexigibilă)

Cheltuieli de transport =500lei 95lei

Valoarea la Ca =25.500lei 4845lei

Marfa”B” 2.500Kg*100lei/Kg=250.000lei 47.500lei

Cheltuieli de transport = 5.000lei 950lei

Valoarea la cost Ca =255.000lei 48.450lei

TOTAL =280.500lei 53.295lei

TOTAL GENERAL = 333.795lei

Costul de aprovizionare unitar este :

Marfa”A” 25.500lei:500buc=51lei/buc

Marfa”B” 255.000lei:2500Kg=102lei/Kg___________________________________

330.990 % = % 333.795

280.500 371 401 327.845

A=25.500 408 5.950

B=255.000

4426

950 4428

Calculul și înregistrarea perisabiltății pentru marfa “B”

0.5%*2.600lei/Kg=13Kg*102lei/buc=1.326lei TVA 252lei

TOTAL =1578lei

607”Cheltuieli privind mărfurile”=401”Furnizori” 1.578

Înregistrarea și imputarea minusului delegatului:

Ca:25Kg*102lei/Kg=2.550lei TVA 485lei

TOTAL de plată=3.035 lei

________________________________________________________________________

% =401”Furnizori” 3.035

607”Cheltuieli privind mărfurile” 2.550

4426”TVA deductibilă” 485

________________________________________________________________________

b)Pv:25Kg*130 lei/Kg=3.250 lei TVA 618lei

Total de imputat= 3.868lei

428”alte creanțe în legătură cu personalul”= % 3.868lei

758”Alte venituri din 3.250

exploatare”

4427”TVAcolectată” 618

________________________________________________________________________

Înregistrarea minusului nesoluționat:

100Kg-(13Kg+25Kg)=62 Kg*102 lei/Kg=6.324 lei TVA 1.184lei

Total de plată=7.508ei

% =401”Furnizori” 7.508

473”Decontări în curs de 6.324

clarificare”

4426”TVA deductibilă” 1.184

________________________________________________________________________ Imputarea ulterioară a minusului nesoluționat :

62Kg*130lei/Kg=8.060lei Tva 1.531lei

Total de imputat:9.591lei

428”Alte creanțe în legătură cu personalul”= % 9.591

758”Alte venituri din exploatare” 8.060

4427”TVA colectată” 1.531

________________________________________________________________________

2.6.2.CONTABILITATEA VÂNZĂRII DE MĂRFURI ÎN CONDIȚIILE CONSTATĂRII DE DIFERENȚE LA VÂNZARE

În procesul vânzării de mărfuri apar în cazul formei de vânzare prin autorecepție la furnizor(pe răspunderea furnizorului) sau cu delegat al furnizorului.

Frecvente sunt minusurile cantitativ-valorice din pierderi normale (perisabiltăți) sau imputate delegatului.Ele se înregistrează ca ieșiri de mărfuri în corespondență cu contul 607”Cheltuieli cu marfa”.Concomitent ,în cazul minusului din vina delegatului se înregistrează imputarea.

Exemplu:Presupunând că s-a livrat de către un angrosist unui detailist,

Marfa “A” 1.600buc *100lei/buc=160.000lei Tva 30.400 lei

Total 190.400lei

(costul de aprovizionare al mărfii 80lei/buc)iar acesta a primit:

1.500buc.*100lei/buc=150.000lei TVA 28.500

Constatând un minus de 100buc. perisabiltăți ,iar restul din vina delegatului angrosistului.În contabilitatea acestuia vor avea loc următoarele înregistrări:

Pentru livrarea mărfurilor efectiv primite de către detailist:

411 = % 178.500

150.000

4427 28.500

________________________________________________________________________

Pentru descărcarea gestiunii:1.500buc*80lei/buc=120.000lei

607 = 371 120.000

Pentru minusul de perisabilități:Cost achiziție 10buc*80lei/buc=800lei

607 = 371 800

Pentru diferențele în minus imputate la nivelul prețului de vânzare plus TVA:

Pv 90buc*100lei/buc =9.000lei TVA 1.710lei

Total de imputat = 10.710 lei

Ca 90buc*80lei/buc=7.200lei

Înregistrarea minusului

607 = 371 7.200

și imputarea minusului:

428 = % 10.710

9.000

4427 1.710

________________________________________________________________________

2.7.INVENTARIEREA MĂRFURILOR –NECESITATE,ROL,ETAPELE INVENTARIERII

Necesitatea inventarierii se face simțită în 2 momente:

în cursul exercițiului pentru controlul gestiunilor;

la închiderea exercițiului pentru stabilirea situației patrimoniale reale și în vederea evaluării mărfurilor.

Rolul inventarierii ,în cadrul acțiunii de control gestionar ,constă în stabilirea integrității patrimoniului ,dar cu acestă ocazie se pot realiza și alte obiective :cunoașterea structurii fondului de marfă ,a dinamicii și vechimii mărfurilor etc.

Inventarierea de control poate avea loc odată sau de mai multe ori în cursul anului precum și în următoarele situații:

predarea-primirea gestiunilor;

indicii ale existenței plusurilor sau minusurilor în gestiune;

la cererea organelor de control;

în cazul unor comasări de unități ,a desființării lor;

în cazuri de forță majoră(calamități).

Inventarierea se efectuează pe baza unui plan de control gestionar ,în care se prevăd gestiunile supuse controlului ,termenele și perioadele de executare .

Obietul inventarierii poate fi reprezentat de :

mărfurile aflate în stoc în unitățile operative ale întreprinderii ;

mărfurile aflate la terți;

mărfurile apaținând altor persoane fizice sau juridice ,primite în păstrare sau în custodie,spre vânzare în comision etc.

Inventarierea se efectuează de o comisie numită în acest sens de conducătorul unității și formată din cel puțin două persoane .Din comisie nu pot face parte contabilul care ține evidența gestiunii și gestionarul care are însă obligația să asiste la desfășurarea inventarierii.

Fazele inventarierii sunt :pregătirea ,desfășurarea ,stabilirea și regularizarea diferențelor de inventar.

În faza de pregătire se emite Dispoziția de inventariere care se înmânează comisiei.Ea conține gestiunea ce urmează a se inventaria ,componența comisiei,obiectul și perioada inventarierii.Comisia oprește procesul circulației mărfurilor în cadrul gestiunii ,verifică aparatele de măsură și cere gestionarului gruparea separată a mărfurilor după apartenență ,vechime,starea în care se află etc.

Apoi verifică ultimele documente de mișcare a mărfurilor și solicită gestionarului o declarație de inventar în care acesta specifică dacă are în gestiune sau a eliberat mărfuri fără documente,dacă a înregistrat toate documentele în evidența operativă,dacă cunoaște existența unor plusuri sau minusuri în gestiune etc.

Desfășurarea inventarierii presupune constatarea faptică a mărfurilor și ambalajelor existente în gestiune ,prin măsurare ,cântărire ,numărire,cubaj ,în funcție de natura și caracteriscile acestora .

Stocurile stabilite se consemnează în listele de inventariere întocmite pentru mărfurile cu mișcare normală ,lentă,nevandabile etc. apaținând patrimoniului sau unor persoane străine .

Listele se întocmesc în trei exemplare din care unul se lasă gestionarului ,iar două se preiau de comisie în vederea verificării și certificării prețurilor unitare pentru fiecare sortiment de marfă și apoi a evaluării mărfurilor inventariate.

Se procedează apoi la totalizarea listelor de inventariere cu care ocazie se întocmește o recapitulație a listelor.

În final se determină diferențele de inventar și cauzele care le-au generat și se propun soluțiile de regularizare a diferențelor ,încheindu-se un proces verbal de inventariere și control gestionar.

La sfârșitul anului ,în baza listelor de inventariere ,procesele verbale de inventariere și a bilanțului contabil anual ,se întocmește “Registrul-inventar” document obligatoriu de înregistrare anuală și grupată a rezultatelor inventarierii patrimoniului și a conținutului unor posturi din bilanț ,servind ca probă în litigii

2.8.CONTABILITATEA MĂRFURILOR AFLATE LA TERȚI

Mărfurile aflate la terți fac parte din patrimoniul întreprinderii ,dar se află pentru o perioadă determinată de timp la alte întreprinderi.

În raport cu scopul pentru care se află mărfurile la terți deosebim următoarele situații:

mărfurile date spre prelucrare la terți sau recondiționate la terți;

mărfuri cumpărate și achitate ,dar lăsate în custodia furnizorului;

mărfuri refuzate de clienți în urma vânzării și rămase în custodia acestora;

mărfuri date spre vânzare în consignație.

a)Contabilitatea mărfurilor date spre prelucrare sau recondiționare la terți se organizează pentru mărfurile dezafectate temporar la alte întreprinderi în vederea prelucrării (transformării în alte sortimente) sau recondiționării (pentru refacerea parametrilor de calitate).

Atât prelucrarea cât și recondiționarea contribuie la creșterea vitezei de rotație a mărfurilor prin mobilizarea unor mărfuri greu vandabile.

Prelucrarea presupune obținerea unor sortimente noi de mărfuri ,iar recondiționarea menținerea lor,la calitatea inițială(revopsire,curățire,albire etc.)

Cheltuielile ocazionate de aceste operații constau în :costul prelucrării sau recondiționării facturat de furnizori,cheltuieli dus-întors ,de manipulare,pierderi mărfuri pe timpul transportului etc.

Acestea se pot cuprinde în costul de aprovizionare al mărfurilor obținute în urma prelucrării sau recondiționării sau se vor include în cheltuielile privind mărfurile.

Contabilitatea sintetică a mărfurilor trimise spre prelucrare sau recondiționare se organizează cu ajutorul contului 357”Mărfuri în custodie sau consignație la terți”.Se debitează cu valoarea mărfurilor trimise la terți ,se creditează cu aceeași valoare la aducerea mărfurilor de la terți ,cu această ocazie soldându-se.

Evaluarea mărfurilor trimise la terți se face la același tip de preț cu stocul de mărfuri .

EXEMPLU:

Presupunem ca stocurile și operațiile cu mărfuri se înregistrează prin metoda inventarului permanent la cost de aprovizionare și că întreprinderea trimite spre prelucrare cu un aviz de însoțire a mărfurilor 1.200 m de stofă la cost de sprovizionare de 2.500lei/m(3.000.000lei).

În urma prelucrării se obțin 1000 fuste.

Din factura trimisă de furnizor reiese:

Suma TVA(19%)

Manopera prelucrare 5.000.000lei 950.000lei

Cheltuieli de transport 40.000lei 7.600lei

Total factură 5.040.000lei 957.600lei

Total de plată 5.997.600lei

Operațiile de trimitere și aducere de la prelucrare necesită următoarele înregistrări contabile:

a)trimiterea vechiului sortiment la prelucrare:

357”Mărfuri în custodie” =371”Mărfuri” 3.000.000

b)aducerea noului sortiment de la prelucrare

% = % 8.997.600

8.040.000 371”Mărfuri” 357 3.000.000

957.600 4426 401 5.997.600

_______________________________________________________________________

În cazul trimiterii mărfurilor la recondiționare ,la aducerea lor se majorează costul de aprovizionare al mărfurilor cu cheltuielile efectuate.

În condițiile inventarului permanent la cost de aprovizionare ,presupunem că se trimit la revopsit 2.000m țesături*800lei/m=1.600.000lei

Avizul de însoțire al mărfurilor ce se întorc de la recondiționare este însoțit de factura furnizorului care cuprinde:

prestări servicii (manoperă recondiționare) 350.000lei

cheltuieli de transport 50.000lei

Total 400.000lei

Tva 19% 76.000lei

Total general 476.000lei

________________________________________________________________________

357”Mărfuri în custodie” =371”Mărfuri” 1.600.000

________________________________________________________________________

Aducere de la prelucrare:

________________________________________________________________________

2.076.000 % = % 2.076.000

2.000.000 371 357 1.600.000

76.000 4426 401 476.000

________________________________________________________________________ b)Contabilitatea mărfurilor cumpărate și lăsate în custodia furnizorului

Deși aprovizionate și achitate furnizorului ,uneori mărfurile rămân în păstrarea acestuia din lipsa spațiilor de depozitare proprii sau a mijloacelor de transport .În această situație ,pe lângă factură se mai întocmește și un “Proces –verbal de luare în custodie” în care se prezintă și tariful perceput de furnizor pentru păstrarea mărfurilor.Acesta majorează costul de aprovizionare al mărfurilor.

Pe baza facturii ,se înregistrează intrarea mărfurilor și eventual a ambalajelor în patrimoniu și achitarea contravalorii lor.La sosirea mărfurilor în unitățile operative ale întreprinderii ,pe baza avizelor de însoțire a mărfurilor se face o înregistrare de transfer din contul 357 în contul 371.

Dacă la sosirea mărfurilor se constată diferențe în plus sau în minus acestea se soluționează astfel:

Plusurile cantitativ-valorice se înregistrează ca intrare de marfă,folosind contul 408 și considerând TVA neexigibilă ,iar cele neacceptate se preiau în custodie.

Minusurile cantitativ-valorice necesită creditarea contului 357 în corespondență cu contul 607 și ulterior eventuala imputare a lor.

EXEMPLU:

Presupunând că se înregistrează factura furnizorului pentru mărfurile recepționate și achitate ,dar lăsate în custodia acestuia cuprinzând : Tva

Marfa “X”1.200buc*100lei/buc =120.000lei 22.800lei

Marfa”Y”900buc*150lei/buc =135.000lei 25.650lei

TOTAL =255.000lei 48.450 lei

Cutii 210*80lei/buc =16.800lei 3.192lei

Cheltuieli pe perioada păstrării mărfii =10.000lei 1.900lei

TOTAL =281.800lei 53542lei

TOTAL GENERAL 335.342lei

În contabilitate se vor efectua următoarele înregistrări:

_______________________________________________________________________

% = 401”Furnizori” 335.342

357”Mărfuri în custodie la terți” 265.000

358“Ambalaje aflate la terți” 16.800

4426”TVA deductibilă” 53.542

________________________________________________________________________

c)Contabilitatea mărfurilor refuzate de clienți și rămase în custodia acestora.

În cazul livrării de mărfuri necontractate sau nerecomandate,la alte termene decât cele prevăzute în contract sau de altă calitate ,clientul le poate refuza ,parțial sau total,la plată ,luându-le pentru o perioadă de timp în custodie.

Evaluarea mărfurilor rămase în custodia clienților se poate face la același tip de preț cu marfa aflată în patrimoniu sau orice alt tip de preț.

Dacă întreprinderea a înregistrat vânzarea ,respectiv descărcarea gestiunii pentru marfa livrată ,ea trebuie să storneze aceste înregistrări prin inversarea articolului contabil,după care este necesar să-și reîntregească patrimoniul cu aceste mărfuri apoi,până la primirea lor prin restituirea efectuată de client ,le înregistrează ca mărfuri aflate la terți ,cu ajutorul contului 357.

La readucerea mărfurilor de la clienți se creditează contul 357 și se debitează contul 371.

Dacă mărfurile se vând altor clienți ,direct din custodie,se va credita contul 357 cu valoarea mărfurilor ieșite din custodie.

Considerând că un angrosist a livrat pe răspunderea proprie unui detailist conform documentelor:

marfa”X” 5.000buc*60lei/buc =300.000lei

TVA = 57.000lei

Total general =357.000lei

Au loc înregistrările contabile:

Pentru vânzarea mărfurilor :

________________________________________________________________________

411”Clienți” = % 357.000

300.000

4427 57.000

________________________________________________________________________

descărcarea gestiunii la cost de aprovizionare :

marfa”X” 5.000buc*45lei/buc=225.000lei

________________________________________________________________________

607 = 371 225.000

________________________________________________________________________

De la client se primește documentația de refuz de plată pentru 200 de buc marfă”X” ca fiind necorespunzătoare calitativ ,el solicită trimiterea unei facturi cu sumele corespunzătoare refuzului în roșu.

Corespunzător acestor constatări se efectuează încasarea pentru :

Marfa”X” 4.800buc*60lei\buc=288.000lei +TVA 54720=342.720 lei

________________________________________________________________________

5121 = 411 342.720

________________________________________________________________________

Se stornează valorile reprezentând refuzul la plată :

marfa”X” 200buc*60lei/buc =12.000lei

Tva =2.280lei

Total general =14.280lei

________________________________________________________________________

% = 411 14.280

12.000

4427 2.280

________________________________________________________________________

Se stornează operația de descărcare a gestiunii pentru marfa refuzată:

Marfa”X” 200buc*45lei/buc=9.000lei

________________________________________________________________________

371 = 607 9.000

________________________________________________________________________

Se înregistrează marfa rămasă în custodie :

________________________________________________________________________

357 = 371 9.000

________________________________________________________________________

Se poate înregistra direct diminuarea cheltuielilor cu marfa și lăsarea acesteia în custodie prin formula contabilă:

________________________________________________________________________ 357 = 607 9.000

_______________________________________________________________________

Se înregistrează readucerea mărfurilor restituite:

________________________________________________________________________

371 = 357 9.000

________________________________________________________________________

d)Contabilitatea mărfurilor date spre vânzare în consignație.

Comerțul de consignație ca formă a comerțului cu amănuntul asigură desfacerea unor mărfuri aparținând unor persoane fizice sau juridice.Mărfurile destinate vânzării prin consignație pot să fie noi sau cu un anumit grad de uzură ,dar trebuie să fie în stare de folosință și cu un aspect comercial.

Unitățile cu activitate de consignație pot fi atât cu capital de stat cât și cu capital privat.

Evaluarea mărfurilor care fac obiectul circulației operează cu 2 categorii de prețuri :prețuri de evaluare și prețuri de vânzare.

Prețul de evaluare poate fi stabilit fie de prețuitorii din cadrul birourilor de primire ,fie de proprietarul mărfurilor ,fie prin negociere de către partenerii implicați .Nivelul acestui preț este corelat cu prețurile mărfurilor similare și cu eventuala uzură a mărfurilor.

Prețul de evaluare este prețul plătit deponenților putând fi diminuat cu reținerile datorate pentru păstrarea mărfurilor peste termenul stabilit,sau cu reducerile acceptate de deponent în cazul nevânzării acestora.

Prețul de vânzare se compune din :

prețul de evaluare;

comisionul consignației(procent aplicat la prețul de evaluare);

eventual TVA la comision.

Comisionul cuprins în prețul de vânzare asigură unității după acoperirea propriilor cheltuieli și un profit.

Tot comerțului de consignație poate fi asimilată și vânzarea de către producători sau comercianți a mărfurilor prin intermediul unor comisionari.

Participanții la operațiile de consignație sunt în acest caz:consignatorii (deponenții) și consignatarii(comisionarii).

Consignatarii beneficiază de un comision și suportă toate cheltuielile legate de pierderile de mărfuri din vina lor.Cheltuielile efectuate de consignatari în contul consignatorilor sunt recuperate de la aceștia.

Prețurile aplicate în acest caz sunt:

costul de achiziție al mărfii la consignator;

prețul de vânzare care poate fi fixat de consignator sau de consignatar.

Comisionul consignatarului se poate aplica fie asupra prețului de cumpărare fie asupra prețului de vânzare stabilit de consignatar pentru mărfurile proprii.(prețul pretins de consignator).

Documentele pentru evidențierea intrărilor de mărfuri sunt:

Bon de primire a mărfurilor în consignație ,document întocmit la primirea mărfurilor în care se consemnează :

date despre deponent (persoana fizică);

felul mărfurilor;

număr sau cantitate;

prețul de evaluare.

și servește la evidențierea mărfurilor aflate în păstrare temporară și ca document de plată ,în cazul vânzării mărfurilor sau pentru retragerea acestora de către deponent(în caz de nevânzare).

Avizul de însoțire al mărfii ,în cazul trimiterii mărfurilor către consignatori ,document pe baza căruia se descarcă gestiunea de mărfuri și simultan consignatarul evidențiază primirea spre păstrare până la vânzare.

Pe baza avizului de însoțire a mărfii consignatarul procedează organizarea recepției și cosemnarea acesteia în “Procesul verbal de custodie”.

Centralizatorul intrărilor ca document cumulativ ,servind la consemnarea contabilă a primirii de mărfuri în consignație.

Documentele pentru evidența ieșirilor de mărfuri:

Bonul de vânzare,factura care consemnează vânzările fie în numerar ,fie prin virament și pe baza cărora se completează Borderoul de ieșire a obiectelor din consignație servind la :

evidența mișcării obiectelor primite în consignație ;

justificarea vânzărilor (înpreună cu obiectele de vânzare);

justificarea predării documentelor către gestionar.

Dacă unitatea este plătitoare de TVA ,ea întocmește lunar Jurnalul pentru vânzări care servește ca registru auxiliar al vânzărilor ,pentru stabilirea lunară a TVA colectată și pentru controlul unor operații înregistrate în contabilitate.

După vânzarea mărfurilor ,consignatarul întocmește “Contul de vânzări” echivalentul unui decont prin care se justifică venitul net obținut și care urmează a fi decontat consignatorului.

Acest document servește la :

înregistrarea vânzărilor în contabilitatea consignatarului;

încasarea venitul net în contabilitatea consignatorului și scăderea din evidență a mărfurilor.

Venitul net din vânzare se calculează ca diferență dintre prețul de vânzare și cheltuielile efectuate în contul consignatorului plus comisionul încasat de consignatar.

Conturi utilizate în operațiile de consignație:

Contul 8033”Valori materiale primite spre păstrare sau custodie”pentru evidențierea mărfurilor primite în gestiune dar aparținând deponenților sau consignatorilor.

Contul 357”Mărfuri în custodie la terți “ care înregistrează mărfurile trimise spre vânzare la consignatar.

Contul 462”Creditori diverși” ține evidența angajamentelor față de deponenți sau consignatori și care decurg în momentul vânzării mărfurilor.

Conturile din clasa 6 pentru evidențierea pe de o parte a costului mărfurilor vândute de consignatori cât și cheltuielile proprii impuse de existența și desfășurarea activității .

Contul 707”Venituri din vânzarea mărfurilor” evidențiază după caz:

-comisioanele consignatarilor;

-prețul de vânzare al consignatorului.

Contul 121” Profit și pierdere” prin care se reunesc conturile de cheltuieli și venituri în vederea calcului rezultatutului.

Rezultatul se calculează :

a)la consignatori:Rezultat=preț de vânzare-(cost de achiziție+comisionul consignatarului)

b)la consignatari:

Rezultat=comisioane –cheltuieli proprii

Contabilizarea operațiilor cu mărfuri în comerțul de consignație

a)la consignațiile ce primesc mărfuri de la populație.

EXEMPLU:

Se consideră o primire de mărfuri de la un deponent ,mărfuri evaluate la 500.000lei;comisionul consignației 20% ,cheltuieli proprii 50.000lei.

1.Primirea mărfurilor în gestiune nu și în patrimoniu:

________________________________________________________________________

debit cont 8033”valori materiale primite în păstrare sau custodie” 500.000

________________________________________________________________________

2.Vânzarea mărfurilor la preț de vânzare=prețul de evaluare+comisionul=

=500.000+500.000*20:100=600.000lei

Tva aferent comisionului:100000*19%=19.000lei

________________________________________________________________________

5311”Casa” = % 619.000

462”Creditori diverși” 500.000

704”Venituri din prestări servicii” 100.000

4427”TVA colectată” 19.000

_______________________________________________________________________

3.Simultan se scad din gestiune mărfurile vândute:

________________________________________________________________________

500.000 credit cont 8033”Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

________________________________________________________________________

4.Plata deponenților :

________________________________________________________________________

462”Creditori diverși” =5311”Casa” 500.000

________________________________________________________________________

5.Înregistrarea cheltuielilor proprii de 50.000lei:

________________________________________________________________________

50.000 Clasa 6 = % 50.000

Clasa 4

Clasa 5

________________________________________________________________________

6.Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli și calculul rezultatului:

______________________________________________________________________

704”Venituri din prestări servicii”=121”Profit și pierdere” 100.000

_______________________________________________________________________

121 = Clasa 6 50.000

Rezultat:100.000 –50.000=50000lei.(profit)

Operații consiganatori –consignatari*

Se dau următoarele date :

mărfuri trimise de consignatori :2.000bucăți

cost de achiziție unitar :500lei/bucata

preț de vânzare unitar stabilit de consignator :600lei/bucata

comisionul consignatarului :15%

mărfuri vândute :1.000bucăți.

A.În contabilitatea consignatorului :

1.Trimiterea mărfurilor spre vânzare consignatarului :

2.000buc.*500lei/buc=1.000.000lei

________________________________________________________________________

357” Mărfuri în custodie la terți” = 371”Mărfuri” 1.000.000

________________________________________________________________________

2.Primirea decontului și contabilizarea vânzărilor :

Preț de vânzare =1.000buc*600lei/buc =600.000lei

Cost de achiziție =1.000buc*500lei/buc =500.000lei

Comision 15% =500.000*15% =75.000lei

Profit brut =600.000-(500.000+75.000) =25.000lei

________________________________________________________________________

% =707”Venituri din vânzări de mărfuri” 600.000

411”Clienți” 525.000

622”Cheltuieli privind 75.000

comisioanele și

onorariile”

________________________________________________________________________

sau

________________________________________________________________________

411”Clienți” = 707”Venituri din vânzarea mărfurilor” 600.000.

________________________________________________________________________

___

____________________________________________________________________

622”Cheltuieli privind onorariile =411”Clienți” 75.000

și comisioanele”

_______________________________________________________________________

3.Încasarea sumei aferente vânzărilor:

________________________________________________________________________

5121”Disponibil la bancă în lei” = 411”Clienți” 525.000

________________________________________________________________________

4.Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute:

________________________________________________________________________

607”Cheluieli privind mărfurile”=357”Mărfuri în custodie sau 500.000.

consignație la terți”

________________________________________________________________________

5.Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri:

________________________________________________________________________

121”Profit și pierdere”= % 575.000

607”Cheltuieli privind mărfurile” 500.000

622”Cheltuieli privind onorariile 75.000

și comisioanele”

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

707”Venituri din vânzarea mărfurilor”=121”Profit și pierdere” 600.000

________________________________________________________________________

Rezultat:600.000-575.000=25.000(profit brut)

B.În contabilitatea consignatarului:

1.Primirea mărfurilor de la consignatori:

________________________________________________________________________

Debit cont 8033 “Valori materiale primite în păstrare sau custodie”600.000

________________________________________________________________________

2.Vânzarea celor 1.00 de bucăți și crearea obligației față de consignator:

________________________________________________________________________

5311”Casa” = % 600.000

462”Creditori diverși” 525.000

704”Venituri din prestări servicii” 75.000

________________________________________________________________________ 3.Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute:

________________________________________________________________________600.000 credit cont 8033 “Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

________________________________________________________________________

4.Plata consignatarului:

________________________________________________________________________

462”Creditori diverși” = 5121”Disponibil la băncă în lei” 525.000

________________________________________________________________________

5.Închiderea conturilor de venituri,de cheltuieli și calculul rezultatului:

________________________________________________________________________

704”Venituri din prestări servicii”=121”Profit și pierdere” 75.000

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

121”Profit și pierdere” =Clasa 6 50.000

________________________________________________________________________

Calculul rezultatului:75.000-50.000=25.000(profit)

S.C.”VIDU” S.R.L. nu are mărfuri în custodie la terți

2.9.METODE DE ORGANIZARE A CONTABILITĂȚII SINTETICE

2.9.1.METODA INVENTARULUI PERMANENT

La societatea S.C. VIDU S.R.L. organizarea contabilității sintetice se realizează prin intermediul metodei inventarului permanent la cost de achiziție în cazul depozitului en-gros și metoda inventarului permanent la preț de vânzare în cazul farmaciilor veterinare (adică unitățile de desfacere cu amănuntul).*

Metoda inventarului permanent asigură cunoașterea în orice moment a nivelului stocurilor ,cu ajutorul conturilor de mărfuri,realizându-se în acest fel un inventar scriptic continuu.În acest sens în contul “Mărfuri” se înregistrează toate operațiile de intrare și ieșire ceeea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor ,atât cantitativ cât și valoric.

Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operațiunile de intrare –ieșire să fie evaluate la același tip de preț indiferent care ar fi acesta.

Plecând de la posibilele prețuri de evaluare ,metoda inventarului permanent se poate prezenta 2 variante în cazul societății “VIDU”:

a)Inventar permanent la cost de achiziție ;

b) Inventar permanent la preț de vânzare( cu TVA).

2.9.1.1. METODA INVENTARULUI PERMANENT LA COST DE ACHIZIȚIE

-LA DEPOZITUL CU RIDICATA-

Se caracterizează prin evaluarea stocurilor și mișcării mărfurilor la cost de achiziție ,care de regulă este fluctuant pentru același sortiment de marfă .Această fluctuație presupune calculul costului de achiziție aferent mărfurilor vândute după anumite procedee.Legea contabilității prevede calculul după două procedee și anume:

-procedeul costului mediu ponderat;

-procedeul epuizării succesive.

În cazul societății “Vidu”se foloseșțe metoda costului mediu ponderat pe loturi de marfă.

Pentru contabilizarea operațiilor curente privind mișcarea mărfurilor și stocul de mărfuri se utilizează următoarele conturi:

Contul 371”Mărfuri” care ține evidența mărfurilor aflate în depozitele cu ridicata ,precum și a celor aflate în unitățile cu amănuntul.Este un cont de stocuri de activ.

În debitul contului se înregistrează valoarea la cost de achiziție a mărfurilor intrate în gestiune și în credit valoarea la cost mediu de achiziție a mărfurilor ieșite din patrimoniul unității .

Soldul contului reprezintă valoarea mărfurilor la cost mediu de achiziție existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 607”Cheltuieli privind mărfurile” evidențiază costul de achiziție al mărfurilor vândute de către unitățile patrimoniale.

În cazul inventar permanent se debitează în cursul exercițiului cu valoarea la costul de achiziție a mărfurilor ieșite din patrimoniu(vândute sau constatate lipsă la inventar).

Creditarea contului se face la finele perioadei cu repartizarea sumei totale a cheltuielilor cu marfa asupra rezultatului financiar.Ca excepție se mai poate credita cu eventualele recuperări de cheltuieli și cu plusurile de inventar.

Contul 707”Venituri din vânzarea mărfurilor” ține evidența vânzărilor de mărfuri (la preț de vânzare mai puțin taxa pe valoarea adăugată).

În credit se înregistrează prețul de vânzare al mărfurilor vândute clienților.

Debitarea contului are loc la finele perioadei prin imputarea sumei totale a veniturilor din vânzare în rezultatul exercițiului.Se mai poate debita cu acoperirea eventualelor reduceri cu caracter comercial (bonificații,risturne,remize) acordate ulterior facturării mărfurilor.În acest fel se corectează cifra de afaceri cu reducerile acordate.

Exemplu:

În continuare vom analiza același exemplu de la capitolul evaluarea mărfurilor.

În cursul exercitiului au loc următoarele operațiuni economico-financiare:

1.Cumpărări de mărfuri ,pe baza facturii 2501 din 10/01/2001 cuprinde:

Pc:400*620lei/u =248.000lei

Cheltuieli de transport = 52.000lei

Cost de achiziție =300.000lei

Cost de achiziție unitar 300.000:400 =750lei/u

TVA 19% =57.000lei

Total de plată =357.000lei

________________________________________________________________________

% =401”furnizori” 357.000 371”Mărfuri” 300.000

4426”TVA deductibilă” 55.700

________________________________________________________________________

2.Vânzări de mărfuri (factura nr.354 din 20/01/2001):

Pv/unitate=800lei 300u*800lei/u=240.000lei

________________________________________________________________________

411”Clienți” = % 285.600

707”Venituri din vânzarea mărfurilor” 240.000

4427”TVA colectată” 45.600

_______________________________________________________________________

3.Vânzarea de mărfuri (factura 355 din 25/01/2001):

Pv=820 lei/u 600u*820 lei/u=492.000lei

_________________________________________________________________

411”Clienți” = % 585.480

707”Venituri din vânzarea mărfurilor” 492.000

4427”TVA colectată” 93.480

________________________________________________________________________

4.Cumpărări de mărfuri .Factura nr.4201 din 26/01/2001 cuprinde:

Pc700u*650lei/u =455.000lei

Cheltuieli de transport: = 35.000lei

Cost de achiziție =490.000lei

Cost de achiziție unitar 490.000lei:700u =700lei/u

TVA 19% =93.100lei

Total de plată =583.100lei

__________________________________________________________________

% = 401”Furnizori” 583.100

371”Mărfuri” 490.000

4426”TVA deductibilă” 93.100

________________________________________________________________________

5.Vânzări de mărfuri la un Pv=840lei/u(factura nr.356 31/01/2001)

500u*840lei/u=420.000lei

__________________________________________________________________

411”Clienți” = % 499.800

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 420.000

4427”TVA colectată” 79.800

________________________________________________________________________

Pentru a putea calcula la finele perioadei rezultatul din vânzarea mărfurilor este necesară cunoașterea prealabilă a costului de achiziție a mărfurilor vândute(CAMV).Calculul acestuia se face potrivit procedeul costului mediu ponderat pe loturi de marfă(tabel nr.6):

Tabel nr.6

Fișa de cont analitic a contului “Mărfuri”

Marfă”SERINGI 20 ml”

6.Descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute

__________________________________________________________________

607”cheltuieli privind mărfurile” = 371”Mărfuri” 972.081

________________________________________________________________________

În urma înregistrărilor efectuate ,situația din conturile principale se prezintă:

D 707”Venituri din vânzarea mărfurilor” C

D 607”cheltuieli privind mărfurile” C

La sfârșitul perioadei ,conturile 607 și 707 se închid prin contul 121.

7.Închidere cont de venituri

_______________________________________________________________________

707 “venituri din vânzarea mărfurilor”=121”Profit și pierdere” 1.152.000

_______________________________________________________________________

8.Închidere cont de cheltuieli

________________________________________________________________________

121“Profit și pierdere”= 607”Cheltuieli privind mărfurile” 972.081

________________________________________________________________________

Rezultatul brut din vânzare va fi calculat:

1.152.000lei-mărfuri vândute la preț de vânzare

973.336lei-Camv

178.664lei-marja brută

2.9.1.2.METODA INVENTARULUI PERMANENT LA PREȚ DE VÂNZARE(INCLUSIV TVA)

-LA UNITĂȚILE DE DESFACERE CU AMĂNUNTUL-

La unitățile de desfacere cu amănuntul aparținând S.C. VIDU S.R.L. ,reprezentate

de farmaciile veterinare,se utilizează metoda invenatarului permanent la preț de vânzare(inclusiv TVA).

Exemplu:

Farmacia veterinară cu activitate de desfacere a mărfurilor cu amănuntul dispune la începutul lunii de mărfuri în valoare de 12.200.000 lei,la preț cu amănuntul ,inclusiv TVA(2.200.000lei fiind TVA),cu o diferență de preț favorabilă(adaos comercial) de 2.000.000 lei.

În cursul perioadei de gestiune au loc următoarele operații privind mărfurile:

1.Se transferă mărfuri de la depozitul en-gros la farmacia veterinară:

-Preț de cumpărare:14.000.000 lei

-Adaos(25%):3.500.000lei

-prețul de vânzare:17.500.000 lei;

-TVA inclus în prețul de vânzare :3.850.000 lei

-preț de vânzare inclusiv TVA:21.350.000 lei

______________________________________________________________________

3711”Mărfuri” = % 21.350.000

3710”Mărfuri” 14.000.000

378”Diferențe de preț la mărfuri” 3.500.000

4428”TVA neexigibilă” 3.850.000lei

_______________________________________________________________

2.S-au vândut mărfuri cu plata în numerar după cum urmează:

-valoarea mărfurilor vândute (inclusiv TVA)14.000.000lei din care:

-TVA:2.524.590 lei;

-valoarea la preț de vânzare fără TVA:11.475.000 lei

________________________________________________________________________

5311 = % 14.000.000lei

707 11.475.410lei

2.524.590lei

________________________________________________________________________

3.Descărcarea la sfârșitul lunii a gestiunii,cu valoarea mărfurilor vândute presupune următoarele calcule și înregistrări:

a)determinarea coeficientului mediu de diferențe de preț(adaos comercial):

K=(Si ct378+RCct 378)/[(Si ct.371+RDct 371)-(Si ct.4428+RC ct 4428)]*100=

=(2.000.000+3.500.000)/[(12.200.000+21.350.000)-(2.200.000+3.850.000)] *100=20%

b)determinarea diferenței de preț aferente mărfurilor în stoc ( pe care o notez cu ΔS) prin aplicarea cotei procentuale de diferențe(K) asupra valorii mărfurilor rămase în stoc(sold final ct.371-sold final ct.4428)

ΔS=[(19.550.000-3.525.410)*20]/100=3.204,918 lei

c)determinarea diferenței de preț (adaos comercial)aferente mărfurilor vândute(ΔV):

ΔV=TSC ct.378-ΔS=5.500.000-3.204.918 =2.295.082

d)calculul costului mărfurilor vândute:

14.000.000-(2.254.590+2.295.082)=9.180.328lei

________________________________________________________________________

% = 371 14.000.000lei

4428 2.524.590lei

2.295.082lei

9.180.328lei

________________________________________________________________________

După aceste înregistrări ,soldul contului de mărfuri (19.550.000 lei)reprezintă valoarea la preț de vânzare ,inclusiv TVA,a mărfurilor din stoc.

2.9.2. METODA INVENTARULUI INTERMITENT

Metoda inventarului intermitent nu se utilizează de către S.C.”VIDU” S.R.L.

În cazul “inventarului intermitent”,în contul de stocuri se înregistrează ,pe bază de documente justificative intrările,în timp ce ieșirile se stabilesc și se înregistrează în contabilitate la sfârșit de perioadă,după ce,în prealabil,în acest scop se determină ca diferență între stocurile inițiale plus valoarea intrărilor,pe de o parte,și valoarea stocurilor determinate prin inventariere,pe de altă parte.

Relația de calcul specifică conturilor de stocuri ,în acest caz,va fi:

Si+I-Sf=E unde

Si-valoarea stocului existent la începutul perioadei;

I-valoarea intrărilor în cursul perioadei;

E-valoarea ieșirilor în cursul perioadei;

Sf-valoarea stocului existent la sfârșitul perioadei.

În aceste condiții ,controlul gestionar prin inventariere nu este posibil ,întrucât soldul faptic stabilit cu această ocazie ,în lipsa determinării soldului scriptic,nu are cu ce se compara ,considerându-se corect.În consecință ,și ieșirile determinate pe baza relației de calcul de mai sus se consideră a fi corecte,fără a se putea stabili eventualele furturi.”Inventarul intermitent”,în conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare a Legii Contabiltății ,poate fi aplicat în unitățile patrimoniale din categoria celor mici și mijlocii.

În condițiile practicării metodei”inventarului intermitent”,mărfurile se înregistrează direct pe cheltuieli în momentul aprovizionării ,evident evaluându-se la prețul efectiv de cumpărare ,astfel încât nu mai este necesară folosirea pentru scopul arătat mai înainte a conturilor 4428 și 378 ,așa cum se constată din exemplul următor:

1.La începutul exercițiului se preia în exploatare prețul de cumpărare al mărfurilor din stoc:

607”Cheltuieli privind mărfurile” = 371”Mărfuri” 8.000.000lei

2.Înregistrarea costului mărfurilor aprovizionate

% =401 “Furnizori” 16.660.000lei

607”Cheltuieli privind mărfurile” 14.000.000lei

4426”TVA Deductibilă” 2.660.000lei

________________________________________________________________________

3.Înregistrarea vânzării mărfurilor cu numerar:

5311”Casa “ = % 14.000.000lei

707”Venituri din vânzarea mărfurilor” 11.764.706lei

4427”TVA colectată” 2.235.294lei

________________________________________________________________________4.Înregistrarea la sfârșitul lunii a costului mărfurilor în stoc pe baza inventarierii în valoare de 12.826.230lei

371”Mărfuri” =607”Cheltuieli privind mărfurile” 12.826.230lei

Determinarea costului mărfurilor vândute care se va transfera,ca și în cazul anterior ,asupra contului “Profit și pierdere” se efectuează pe baza relației:

E=Si+I-Sf=8.000.000+14.000.000-12.826.230=9.173.770lei

CAPITOLUL 3

REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAȚIILOR ECONOMICE PRIVIND MĂRFURILE LA S.C.”VIDU”SRL

3.1.APROVIZIONAREA CU MĂRFURI

În vederea desfășurării obiectului său de activitate,comercializarea de mărfuri de uz veterinar, S.C.VIDU SRL trebuie mai întâi să se aprovizioneze cu mărfurile solicitate pe piață de la furnizorii săi.

Procesul de aprovizionare se desfășoară pe baza contractelor încheiate cu furnizorii ,în care se va preciza denumirea mărfurilor ce se achiziționează ,cantitățile și termenele de livrare,modalitățile și termenele de plată,condițiile de transport și ambalare etc. precum și pe bază de comenzi.

Aprovizionarea cu mărfuri se face de la societăți comerciale sau producătoare de la noi din țară,nerealizând activitate de import de mărfuri.

Marfa achiziționată va fi depozitată în depozitul en-gros unde evidența mărfurilor se ține la preț de achiziție mediu ponderat.

Exemplu:

1.La data de 01.03.2001 se achiziționează mărfuri de la SC ROMVAC CO SA BUCURESTI conform facturii de la furnizor 6368083(tabel nr.7):

Tabel nr.7

__________________________________________________________________

% = 401”Furnizori” 18.309.459

3710”Mărfuri” 15.386.100

4426”TVA deductibilă” 2.923.359

_______________________________________________________________________

“Nota de intrare recepție” privind aceste mărfuri este prezentată în Anexa nr.5.

2.Cumpărare de marfuri de la SC MEDIVET COMIMPEX TIMISOARA la data de 3.03.2001 conform facturii de la furnizor nr. 2589739.(tabel nr.8)

Tabel nr.8

________________________________________________________________________

% = 401”Furnizori” 20.191.920

3710”Mărfuri” 16.968.000

4426”TVA deductibilă” 3.223.920

_______________________________________________________________________

3.La data de 4.03.2001 se achiziționează de la SC RATINEX SA BUCURESTI 195 de cutii de LANIRAT RATINEX 400G la prețul de 14.000lei/cutie.

Preț de cumpărare 195 cutii*14.000lei/cutie=2.730.000lei

TVA 19% =518.700lei

Total de plată =3.248.700lei

________________________________________________________________________

% = 401”Furnizori” 3.248.700

371”Mărfuri” 2.730.000

4426”TVA deductibilă” 518.700

_______________________________________________________________________

Jurnalul de cumpărari este prezentat în Anexa nr.2

3.2.TRANSFERUL DE MĂRFURI DE LA DEPOZITUL EN-GROS LA FARMACIILE VETERINARE

În vederea comercializării mărfurilor prin intermediul unităților de desfacere cu amănuntul reprezentate de farmaciile veterinare situate atât în Timișoara cât și în alte orașe din țară are loc transferul de mărfuri de la magazia centrală la unitățile de desfacere cu amănuntul.Mărfurile sunt însoțite de avizul de însoțire(vezi avizul de însoțire de la pagina 76 din anexă) în care se va preciza magazia destinație,produsele transferate precum și prețul lor cu amănuntul.

Prețul de vânzare cu amănuntul se stabilește pornind de la PAMP(preț de achiziție

mediu ponderat la care se adaugă adaosul comercial și TVA.

1.În data de 01.03.2001 se transferă de la magazia centrală la farmacia veterinară de pe strada Peneș Curcanul nr.1 următoarele mărfuri(avizul de însoțire este prezentat la Anexa nr.7) :

1flacon de FRONTLINE 100ml la un preț unitar cu amănuntul(TVA inclus) de220.000lei

Prețul cu amănuntul la acest produs este format din:

PAMP =132.053lei

Adaos comercial 40% =52.821lei

TvA 19% =35.126lei

220.000lei

-2 flacoane de FRONTLINE 250ml la un preț unitar cu amănuntul de 375.000lei/flacon:

2*375.000lei/flacon=750.000lei

Prețul de vânzare cu amănuntul la acest produs este format din:

PAMP =225.090lei

Adaos comercial 40% =90.036lei

TVA 19% =59.874lei

375.000lei

_______________________________________________________________________

3711”Mărfuri” = % 970.000

3710”Mărfuri” 582.233

378”Diferențe de preț

la mărfuri” 232.893

4428”TVA neexigibilă” 154.874

_______________________________________________________________________

Obs:Analiticul 3711 este corespunzător unităților de desfacere cu amănuntul ,iar 3710 este specific depozitului cu ridicata.

2.În data de 02.03.2001 se transferă de la depozitul cu ridicata la farmacia veterinară din Făget de pe strada Brediceanu nr.38 100 de pungi de LAPTE FURAJER (VETERLAC) la un preț de vânzare cu amănuntul de 23.000lei(TVA inclus).

Prețul de vânzare cu amănuntul este format din :

PAMP =14868lei

Adaos comercial(30%) =4.460lei

Tva 19% =3.672lei

23.000lei

_______________________________________________________________________

3711”Mărfuri” = % 2.300.000

3710”Mărfuri” 1.486.800

378”Diferențe de preț

la mărfuri” 446.000

4428”TVA neexigibilă” 367.200

_______________________________________________________________________

3.În data de 8.03.01 se transferă de la depozitul en-gros la farmacia VIDU din Caransebeș de pe strada Nicolae Bălcescu nr.7 :

-5 cutii KITEK.DRY 400g PESTE/CEREALE la preț de vânzare cu amănuntul de 27.000lei/cutie: 5*27.000lei/cutie=135.000lei

PAMP =16.806lei *5=84.030lei

Adaos comercial(35%) =5883lei *5=29.415lei

TVA 19% =4311lei *5=21.555lei

=27.000lei *5=135.000lei

-5 cutii KITEK.DRY 400G PASARE/MORCOVI la preț de vânzare cu amănuntul de 27.000lei: 5*27.000lei/cutie=135.000lei

PAMP =16.806lei *5=84.030lei

Adaos comercial(35%) =5883lei *5=29415lei

TVA 19% =4.311lei *5=21.555lei

=27.000lei *5=135.000lei

-5 cutii KITEK DRY 400g VITA/VEG la preț de vânzare cu amănuntul de 27.000lei:

5*27.000lei/cutie=135.000lei

PAMP =16.806lei *5=84.030lei

Adaos comercial(35%) =5883lei *5=29.415lei

TVA 19% =4.311lei *5=21.555lei

27.000lei *5=135.000lei

-5 saci de PEDIGREE JUNIOR 3kg DRY la preț de vânzare cu amănuntul de 144.000lei:

5*144.000lei/sac=288.000lei

PAMP =93.083lei *5=465.415lei

Adaos comercial(30%) =27.926lei *5=139.630lei

TVA 19% =22991 lei *5=114.955lei

=144.000lei *5=720.000lei

-5 bucăți de PEDIGREE JUNIOR 500g DRY la preț de vânzare cu amănuntul de 28.000lei: 5*28.000lei/bucată=140.000lei

PAMP =18.100lei *5=90.500lei

Adaos comercial(30%) =5430lei *5=27.150lei

TVA 19% =4470lei *5=22.350lei

28.000lei *5=140.000lei

_______________________________________________________________________

3711”Mărfuri” = % 1.265.000

3710”Mărfuri” 808005

3781”Diferențe de preț

la mărfuri” 255.025

4428”TVA neexigibilă” 231.970

______________________________________________________________________

3.3.STABILIREA ,REGULARIZAREA ȘI CONTABILIZAREA DIFERENȚELOR DE INVENTAR LA GESTIUNEA DE MĂRFURI REFLECTATĂ CANTITATIV-VALORIC(DEPOZITUL EN-GROS)

Gestiunile de mărfuri reflectate cantitativ-valoric ,pe feluri de mărfuri sunt depozitele cu ridicata și depozitele de repartizare.Organizarea contabilității analitice permite controlul pe fiecare fel de marfă prin compararea stocurilor și soldurilor faptice din listele de inventar cu cele scriptice din fișele de cont.

Pentru mărfurile la care se constată diferențe se întocmește” Situația comparativă a diferențelor în gestiune”.Aceasta cuprinde denumirea sortimentelor de marfă ,unitatea de măsură ,prețul unitar ,cantitatea și valoarea înscrise în contabilitate și cele faptice (constatate la inventar) precum și diferențele dintre ele:

plusuri de inventar dacă stocul faptic și soldul faptic sunt mai mari decât stocul și soldul scriptic și/sau

minusuri de inventar dacă stocul și soldul faptic sunt mai mici decât stocul și soldul scriptic.

Urmează regularizarea acestor diferențe care se poate face prin :

compensarea plusurilor cu minusurile ,cu respectarea reglementărilor legale;

înregistrarea perisabilităților ;

determinarea diferențelor nete și definitive și soluționarea lor.

Compensarea se admite cu titlu de excepție ,cu aprobarea conducerii întreprinderii respectând legislația în vigoare.

Condițiile ce trebuiesc îndeplinite în cazul compensării sunt:

a)se compensează numai sorturi ale aceluiași sortiment de marfă,ușor confundabile între ele;

b)compensările se fac numai pentru diferențele constatate în aceeași gestiune;

c)compensările se fac pentru diferențele constatate în cadrul aceluiași exercițiu.

Compensarea se face atât cantitativ cât și valoric.

Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mică ,indiferent că este cu plus sau minus.

Metodologia de compensare : se ordonează pe de-o parte mărfurile la care s-au înregistrat plusuri ,pe de altă parte cele la care s-au înregistrat minusuri în ordinea descrescătoare a prețurilor.Compensarea pornește de la marfa cu prețul cel mai mare către marfa cu prețul cel mai mic,până se ajunge la limita cantitativă de compensat.Aceasta pentru a nu rămăne necompensate mărfurile cu preț mare care se pot înregistra ca perisabilități,respectiv cheltuieli pentru întreprindere.

Deoarece în compensare intră mărfuri cu prețuri unitare diferite ,pot rezulta :

plusuri valorice când cantitatea în plus intrată în compensare a fost epuizată ,dar valoarea plusului nu ;

minusuri valorice,în situația inversă.

Plusul valoric permite o recuperare a cheltuielilor cu marfa ,iar minusul valoric se impută gestionarului .

În urma compensării pot rămâne diferențe cantitativ-valorice în plus și/sau în minus denumite diferențe nete .Plusurile cantitativ-valorice se înregistrează ca o intrare de marfă concomitent cu diminuarea cheltuielilor cu marfa.

Minusurile cantitativ-valorice se regularizează în continuare prin înregistrarea de perisabilități pe timpul păstrării mărfii .

Perisabilitățile sunt scăzăminte normale ale mărfii datorate unor caracteristici fizico-chimice ale ei:scăzăminte prin uscare;prin volatizare,prin spargere etc.Se acordă numai pentru anumite sortimente de marfă,se stabilesc separat pe grupe de mărfuri ,pe tipuri de procese în cadrul cărora se constată(aprovizionare,desfacere,păstrare) și perioade ale anului.

Normele de pierderi sunt precizate sub forma unor cote procentuale maxime prin liste anexă la Hotărâri ale Guvernului .Perisabilitățile se acordă în limitele prevăzute dar nu mai mult decât minusurile constatate la inventariere.

Pentru determinarea perisabilităților pe timpul păstrării mărfurilor ,normele de pierderi se aplică la volumul cantitativ sau valoric al intrărilor de marfă de la inventarul precedent până la cel curent ,conform relației.:

P=(Qi*Pu*N)/100 unde:

P-valoarea pierderii normale;

Qi-volumul cantitativ al intrărilor de la inventarul precedent;

Pu-prețul unitar;

N-norma legală de perisabilități.

Cantitatea și valoarea perisabilității se suportă de întreprindere prin includere în cheltuielile cu marfa.După scăderea perisabilității din diferența netă se determină diferența definitivă .De regulă,aceasta se impută după evaluarea ei la preț de vânzare plus TVA.

Se mai poate suporta de către întreprindere ca o pierdere peste normele legale sau dacă a fost provocată de calamități.

În cazul gestiunilor colective ,repartizarea valorii imputate pe fiecare membru al colectivului se face în funcție de salariul realizat în ultimele trei luni și prezența la lucru în intervalul de la inventarul precedent până la cel curent a fiecărui membru din colectiv.

“Listele de inventar” și “Situația comparativă “se trimit impreună cu un exemplar al “Procesului-verbal de inventariere și control gestionar” la contabilitate pentru înregistrare în contabilitate financiară .

Datele privitoare la stabilirea și regularizarea diferențelor în urma înventarierii mărfurilor la o gestiune cantitativ-valorică se pot prezenta pe baza unei situații comparative.

În luna decembrie a anului 2000 în urma efectuării inventarului la depozitul cu ridicata s-au constatat următoarele diferențe(contabilitatea analitică a mărfurilor se ține la depozitul en-gros cu ajutorul metodei cantitativ-valorice):

A)Plusuri(tabel nr.8):

Tabel nr.8

B)Minusuri(tabel nr. 9):

Tabel nr.9

Singura compensare se poate face între cantitatea constatată în minus la CHAPPI 400G DE VITA și cantitatea constată în plus la CHAPPI 400g DE PUI întrucât numai aceste două produse satisfac condițiile ce trebuiesc respectate în cadrul compensării.

În urma compensării între aceste sortimente de marfă rezultă un minus valoric de 52lei(10.360lei-10.308lei).

După efectuarea acestei compensări rezultă un plus valoric :

951.830lei-10.308lei=941.522lei și un minus valoric:

482.696,54lei-10.308lei=472.388,54lei

1.Plusul de inventar se înregistrează în contabilitate :

_______________________________________________________________________

3710”Mărfuri”=758”Alte venituri din exploatare” 941.522

_______________________________________________________________________

2.Înregistrarea în contabilitate a minusului de inventar:

_______________________________________________________________________

607”Cheltuieli cu mărfurile”=3710”Mărfuri” 472.388,54

_______________________________________________________________________

3.Imputarea minusului persoanei răspunzătoare(gestionarului):

________________________________________________________________________

4282”Alte creanțe în legătură cu personalul”= % 562.142

758”Alte venituri din

exploatare” 472.388,54

4427”TVA colectată” 89.753,46

________________________________________________________________________

Situația comparativă a diferențelor de inventar se găsește în Anexa nr.4

3.4.STABILIREA,REGULARIZAREA ȘI CONTABILIZAREA DIFERENȚELOR DE INVENTAR LA GESTIUNILE REFLECTATE GLOBAL-VALORIC

La unitățile cu amănuntul și de alimentație publică aplicarea inventarului permanent nu se poate face decât în varianta la preț de vânzare,iar contabilitatea analitică este urmărită global-valoric ,pe gestiune.

Aceste cauze fac imposibilă efectuarea unui control gestionar pe fiecare fel de marfă.Controlul este posibil numai la nivelul totalului valoric al gestiunii.Acesta se obține faptic ,prin însumarea tuturor mărfurilor consemnate în listele de inventar ,iar scriptic din fișa rulajelor mărfurilor corespunzătoare gestiunii inventariate.

Presupunând că s-a efectuat un inventar de control gestionar la o unitate cu o singură gestiune urmărită global-valoric,diferențele de inventar se stabilesc și se regularizează astfel:

a)pe baza recapitulației listelor de inventar se stabilește soldul faptic al gestiunii ,care este de 53.520.200 lei.

Fișa rulajelor de la inventarierea precedentă până la inventarierea curentă cuprinde:

sold la inventarul precedent 40.350.600lei

intrări 32.580.200lei

vânzări ,plus alte ieșiri 18.900.500lei

sold la inventarul curent 54.030.300lei

Din comparația soldului faptic de 53.520.200 lei și a celui scriptic de 54.030.300lei rezultă o diferență în minus de 510.000lei .Calculul făcându-se la nivelul global-valoric al gestiunii,diferențele nu pot fi decât de un singur fel:plusuri sau minusuri.

După stabilirea diferențelor urmează regularizarea lor și înregistrarea în evidența operativă și contabilitatea sintetică și analitică.

Plusurile se înregistrează ca intrări de mărfuri ,la preț de vânzare în debitul contului 371”Mărfuri” creditându-se concomitent contul 378”Diferențe de preț la mărfuri” cu suma diferenței (dintre prețul de vânzare și costul de aprovizionare) calculată prin aplicarea coeficientului mediu de diferențe de preț și contul 607”Cheltuieli privind mărfurile “(cu diminuarea cheltuielilor la costul de aprovizionare al mărfii).

Minusurile valorice brute ce se constată la nivelul gestiunii se prelucrează în următoarele etape:

a)deoarece compensările s-au produs automat între toate sortimentele gestiunii se trece la calculul și înregistrarea perisabilităților pe timpul păstrării și desfacerii mărfurilor.Perisabilitățile se pot calcula pe fiecare sortiment de marfă ,pe grupe de mărfuri aplicând normele legale la valoarea intrărilor sau desfacerii pe perioada de la inventarul precedent la cel curent.

De exemplu ,în cazul calcului pe grupe de mărfuri rezultă(vezi tabel nr.10):

Tabel nr.10

Evaluate la preț de vânzare pierderile normale ,stabilite la inventar se înregistrează ca ieșiri în creditul contului 371”Mărfuri”.

Concomitent se calculează și înregistrează diferențele dintre prețul de vânzare și costul de aprovizionare prin aplicarea cotei medii din perioada precedentă ,iar cu costul de aprovizionare al mărfii se majorează cheltuielile cu marfa.

Având în vedere cota medie de diferențe de 20% pierderile normale se înregistrează astfel:

piederi normale la preț de vânzare 60.614lei

coeficient de diferențe 20% 12.123lei

la cost de aprovizionare 48.191lei

________________________________________________________________________

% = 371 60.614

48.191

12.123

________________________________________________________________________

b)prin scăderea din minusurile brute de mărfuri pierderile normale,peste normă și a cotelor de risc la desfacere ,diferența netă în minus se înregistrează ca o cheltuială cu marfa ,care se impută gestionarului .

În exemplul dat avem :

diferența brută 510.100lei

perisabilități 60.614lei

minusul net 449.486lei

coeficient de diferențe 89.897lei

359.589lei

Se înregistrează ieșirea de marfă :

% = 371 449.486

359.589

89.897

________________________________________________________________________

Minusul constatat la magazinul de desfacere cu amănuntul este imputabil gestionarului.

Imputația minusului la preț de vânzare =449.486lei

Tva 19% =85402lei

Total =534.888lei

428 = % 534.888

449.486

4427 84.502

________________________________________________________________________

3.5.VÂNZĂRI DE MĂRFURI EN-GROS

Vânzările de mărfuri către clienți se face prin intermediul depozitului en-gros situat pe strada Iancu Văcărescu nr.27.Evidența mărfurilor în cadrul depozitului de ține la preț de achiziție mediu ponderat.În vederea obținerii profitului mărfurile se vor vinde clienților la un preț de vânzare ce cuprinde atât prețul de achiziție mediu ponderat cât și un adaos .Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute se vaface la prețul de achiziție mediu ponderat.

Acest preț de vânzare ,ce include și adaosul comercial ,se negociază cu clientul,neexistând un procent fix al adaosului comercial.

1.În data de 3.03.2001 se vinde societății S.C.SPES S.R.L. 32 saci de “Furaj combinat Starter 2Kg” pe baza facturii fiscale nr.8137174(vezi Anexa nr.6).

Preț de vânzare unitar =8.403,36lei/sac

Preț de vânzare pentru cei 32 de saci:32*8.403,36 =268.907,5lei

TVA 19% =51.092,4lei

Total de încasat =320.000lei

a)Vânzarea mărfurilor

________________________________________________________________________411”Clienți” = % 320.000

707”Venituri din vânzarea mărfurilor” 268.907,5

4427”TVA colectată” 51.092,4

________________________________________________________________________

b)Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute

prețul de vânzare unitar de 8.403,36lei este format din:

-preț de achiziție mediu ponderat(PAMP):7.307,26lei

-adaos 15%:7.307,26*15%=1096,10lei

Descărcarea din gestiune se va face la PAMP:32*7.307,26=233.832,32lei

_______________________________________________________________________

607”Cheltuieli privind mărfurile”=3710”Mărfuri” 233.382,32lei

_______________________________________________________________________

2.În data de 5.03.2001 se vând S.C.PRODALIM pe baza facturii fiscale nr.622880:

-10 flacoane de SPECTRAM la un preț de vânzare unitar de 210.000lei/flacon

10*210.000lei/flacon=2.100.000lei +

TVA 19% =399.000lei

=2.499.000lei

-14 facoane de FIERDEXINA la un preț de vânzare unitar de 130.000lei/flacon

14*130.000lei/flacon=1.820.000lei +

TVA 19% =345.800lei

=2.165.800lei

TOTAL DE ÎNCASAT:2.499.000lei+2.165.800lei=4.664.800lei

a)Vânzarea

________________________________________________________________________411”Clienți” = % 4.664.800

707”Venituri din vânzarea mărfurilor” 3.920.000

4427”TVA colectată” 744.800

________________________________________________________________________

b)descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute

-pentru SPECTRAM PAMP este de 170.000lei/unitate

10*170.000lei/unitate=1.700.000lei

-pentru FIERDEXINĂ PAMP este de 95.000lei/unitate

14*95.000lei/unitate=1.330.000lei

_______________________________________________________________________

607”Cheltuieli privind mărfurile”=3710”Mărfuri” 3.030.000

_______________________________________________________________________

3.În data de 06.03.2001 se vând mărfuri Penintenciarului ARAD pe baza facturii fiscale nr.8137067.

CHEAG FROMASE *100L la prețul de vânzare 7536lei/unitate(PAMP=5824lei/unitate)

Se vând 15 unități *7536lei/unitate=113.445lei

TVA 19% =21.555lei

Total de încasat =135.000lei

a)Vânzarea

________________________________________________________________________411”Clienți” = % 135.000

707”Venituri din vânzarea mărfurilor” 113.445

4427”TVA colectată” 21.555

________________________________________________________________________

b)Descărcarea gestiunii:

_______________________________________________________________________

607”Cheltuieli privind mărfurile”=3710”Mărfuri” 135.000

_______________________________________________________________________

Jurnalul pentru vânzări este prezentat în Anexa nr.1

3.6.VÂNZĂRI DE MĂRFURI EN-DETAIL

Vânzarea de mărfuri către consumatorii finali se realizează prin intermediul unităților de desfacere cu amănuntul .În cazul societăți comerciale “VIDU” S.R.L. comerțul cu amănuntul se realizează prin intermediul farmaciilor veterinare situate atât în Timișoara cât și în alte orașe din țară.

În acest caz metoda de organizare a contabilității analitice a mărfurilor este inventarul permanent la preț de vânzare cu TVA.Metoda de organizare a contabilității analitice în cazul acestor unități cu amănuntul este cea global-valorică.

Exemplu:

1.În data de 20/03/2001 s-au vândut unui cumpărător 13 bucăți de VITAMINA AD3E injectabilă .

PAMP =6.800lei/buc *13=88400lei

Adaos 30% =2.040lei/buc *13=26.520lei

TVA 19% =1.680lei/buc *13=21.840lei

Preț cu amănuntul=10.520lei/buc *13=136.760lei

_______________________________________________________________________

5311”Casa” = % 136.760

707”Venituri din vânzarea

mărfurilor” 114.920

4428”TVA neexigibilă” 21.840

________________________________________________________________________

2.În data de 28/03/2001 s-au vândut unui cumpărător 10 bucăți de VACCIN PARDOLOG.

PAMP =70.000lei/buc *10=700.000lei

Adaos 30% =28.000lei/buc *10=280.000lei

TVA 19% =18.620lei/buc *10=186.200lei

Preț cu amănuntul=116.620lei/buc *10=1.166.200lei

_______________________________________________________________________

5311”Casa” = % 1.166.200

707”Venituri din vânzarea 980.000

mărfurilor”

4428”TVA neexigibilă” 186.200

________________________________________________________________________

Până la sfârșitul lunii martie 2001 s-au vândut prin intermediul farmaciei veterinare de pe IANCU VACARESCU NR.27 mărfuri în valoare de 96.000.000lei la preț cu amănuntul.

_______________________________________________________________________

5311”Casa” = % 96.000.000

707”Venituri din vânzarea

mărfurilor” 80.672.300

4428”TVA neexigibilă” 15.327.700

________________________________________________________________________

Descărcarea din gestiune se realizează astfel:

a)Se găsește valoarea adaosului comercial mediu în stocul final(de la sfârșitul lunii) care este Kct378 și se determină astfel:

Kct 378=[Sold inițial 378(adaos la marfă)+Rulaj creditor378]/(Si 3711+Rulaj debitor3711)=

=(42.000.000+30.652.000)/(120.000.000+109.492.000)=0,3165

Avem:

_______________________________________________________________________

-Sold inițial marfă:120.000.000+TVA 19%(22.800.000)=142.800.000

-Intrări de marfă:130.029.600lei(fără TVA =109.492.000lei)

-Vânzări de marfă:96.000.000lei(fără TVA =80.672.300lei)

-Sold final marfă:142.800.000-96.000.000+130.029.600=177.096.000lei(fără TVA =148.819.700lei)

________________________________________________________________________

-Sold inițial 378:42.000.000lei

-Rulaj creditor 378:30.652.000lei

________________________________________________________________________

-Sold inițial 4428:22.800.000lei

-Intrări 4428 în cadrul lunii:20.804.000lei

-Ieșiri 4428 în cadrul lunii:15.327.700lei

________________________________________________________________________

Sold final marfă fără TVA=148.819.700lei

Sold final 378=Sd final 3711 fără TVA*K ct.378=148.819.700*0,3165=

=47.101.400lei

Rulaj debitor 378=Sd inițial 378+Rulaj creditor 378-Sold final 378=

=42.000.000+30.652.000-47.101.400=

=25.550.600lei adică valoarea adaosului comercial cu care se va descărca gestiunea:

_______________________________________________________________________

% = 3711”Mărfuri” 96.000.000

607”Cheltuieli privind mărfurile” 55.121.700

378”Diferențe de preț la mărfuri” 25.550.600

4428”TVA neexigibilă” 15.327.700

________________________________________________________________________

3.7.REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A ALTOR OPERAȚII PRIVIND MĂRFURILE

A.Consum propriu de mărfuri

O parte din mărfurile aprovizionate de S.C.”VIDU” S.R.L. sunt destinate satisfacerii unor nevoi de consum proprii.Aceste mărfuri destinate consumului propriu sunt contabilizate la cheltuieli cu mărfurile.Ele se dau în consum pe baza bonului de consum în care se vor preciza mărfurile destinate consumului propriu,cantitatea și prețul acestor mărfuri.

Exemplu:

În data de 08/03/2001 se dau în consum conform bonului de consum nr.620 următoarele mărfuri :

1.FLACOANE PLASTIC 20ml+CAPAC

Cantitate:100buc

PAMP:1.184,49lei/buc

Valoare:118.449lei

2.FLACOANE PLASTIC 50ml+CAPAC

Cantitate:200buc

PAMP:1.511,56lei/buc

Valoare:362.200lei

3.FLACOANE PLASTIC 75ml+CAPAC

Cantitate:150buc

PAMP:1715lei/buc

Valoare:257.250lei

4.FLACOANE PLASTIC 100ml+CAPAC

Cantitate:200buc

PAMP:1.823,94lei/buc

Valoare:364.788lei

TOTAL:1.102.687 lei

_______________________________________________________________________

607”Cheltuieli privind mărfurile”=3710”Mărfuri” 1.102.687

_______________________________________________________________________

Bonul de consum nr.602 din 08/06/2001 este prezentat în Anexa nr.3

B.Returnări de marfă către furnizori

În cadrul operațiilor de aprovizionare de la furnizori se poate întâmpla ca aceștia să livreze mărfuri necorespunzătoare din punct de vedere calitativ (alte mărfuri decât cele comandate sau cu termenul de valabilitate depășit ),cantitativ sau la un alt preț decât cel convenit.Respectivele mărfuri se vor returna furnizorului .Returnarea se va înregistra prin

intermediul unei formule contabile în roșu.

În cursul lunii martie 2001 S.C. VIDU S.R.L. a returnat furnizorilor următoarele mărfuri:

1.În data de 01/03/2001 se returnează pe factura nr.501741 din 30/10/2001 furnizorului S.C. DM&IMPEX SRL TIMIȘOARA 76 de saci de BASIC HRANA USCATA 1kg CAINI deoarece prezenta un termen de valabilitate depășit.

Cantitate:76 saci

Preț unitar fără TVA:15.500lei

Valoare fără TVA:1.178.00lei

TVA 19%:223.820lei

Total:1.401.820lei

Formula contabilă în roșu:

________________________________________________________________________

% = 401”Furnizori” 1.401.820

3710”Mărfuri” 1.178.000

4426”TVA deductibilă” 223.820

________________________________________________________________________

2.În data de 02/03/2001 se returnează pe factura nr.9625652 din 27/02/2001 furnizorului FIRST ROMANIAN DISTRIBUTION BUCUREȘTI (deoarece au fost solicitate produse KITEKAT și nu CHAPPI la 800g):

a)CHAPPI 800g VITA

Cantitate:12 conserve

Preț unitar fără TVA:22.267,72lei

Valoare fără TVA:267.212,64lei

TVA 19%:50770,40lei

Total cu TVA:317983,04lei

b)CHAPPI 800 g PUI

Cantitate:12 conserve

Preț unitar fără TVA:22.267,72lei

Valoare fără TVA:267.212,64lei

TVA 19%:50770,40lei

Total cu TVA :317.983,04

Formula contabilă în roșu este:

________________________________________________________________________

% = 401”Furnizori” 635.996,08

3710”Mărfuri” 534.425,28

4426”TVA deductibilă” 101.540,8

________________________________________________________________________

3.În data de 10/03/2001 se returnează pe factura nr.5017471 din 30/10/2000

SC DM& SRL TIMISOARA 58 saci din produsul BASIC HRANA USCATA 1KG CAINI datorită faptului că termenul de valabilitate a fost depășit.

Cantitate:76 saci

Preț unitar :15.500lei/sac

Valoare fără TVA:899.000lei

TVA 19%:170.810lei

Total cu TVA:1.069.810lei

Formula contabilă în roșu este:

________________________________________________________________________

% = 401”Furnizori” 1.069.810

3710”Mărfuri” 899.000

4426”TVA deductibilă” 170.810

________________________________________________________________________

CAPITOLUL 4.CONCLUZII ȘI PROPUNERI

A.Analiza utilizării mărfurilor

Având în vedere datele din bilanțul S.C.VIDU S.R.L. vom calcula :

1.Rate de structură ale activului

an 99 mf 99/St 99 *100=680.754 .000/704.006.000=96,69%

unde mf=mărfuri,St=stocuri

an 2000 mf2000/St 2000 *100=448.419.000/604.367.000=74,19%

Δmf=mf 2000-mf 99=448.419.000lei-680.574.000lei=-232.155.000lei

Imf=mf2000/mf 99=448.419.000/680.574.000=65,88%(Imf=indicele mărfurilor)

ΔImf=65,88%-100%=-34,12%

În mărimi relative absolute valoarea mărfurilor a scăzut cu 232.155.000lei,iar în mărimi relative cu 34,12% în anul 2000 față de anul 1999.

Scade ponderea mărfurilor în total stocuri de la 96,69% în anul 99 la 74,19% în anul 2000.

Dacă această situație se datorează scăderii cererii pentru mărfurile comercializate de către societate în ultimii ani atunci această scădere nu poate fi interpretată ca fiind o situație negativă pentru societate .Dacă cererea pentru aceste produse nu a scăzut ci a crescut sau s-a menținut la valori apropiate atunci această situație poate fi interpretată ca fiind negativă pentru societate.

Având totuși în vedere investițiile însemnate realizate în anul 2000 prin deschiderea de noi puncte de desfacere atât în Timișoara cât și în alte orașe din țară cum ar fi cele din Arad,Lugoj,Caransebeș și Turnu-Severin se poate aprecia că scăderea valorii mărfurilor se datorează în principal acestor investiții.Pe viitor se anticipează o creștere a valorii mărfurilor ca urmare a intrării în funcțiune a acestor puncte de desfacere.

An 99 mf 99/Ac 99 *100=680.754.000lei/861.736.000lei*100=78,99%

An 2000 mf 00/Ac 00 *100=448.419.000lei/887.250.000lei*100=50,54%

I Ac=Ac00/Ac99*100=887.250.000/861.736.000*100=102,96%

I mf=65,88%

Se observă o scădere a ponderii mărfurilor în total active circulante de la 78,99% în 99 la 50,54% în 2000 ca urmare a faptului că Activele circulante au crescut în anul 2000 față de anul 99,în timp ce valoarea mărfurilor a scăzut în 2000 față de anul 99.

2.Ratele de gestiune pentru mărfuri

Rata de gestiune a mărfurilor (viteza de rotație )arată rapiditatea cu care mărfurile trec prin toate fazele până se reîntorc în forma bănească inițială .

Cu cât viteza de rotație a mărfurilor este mai mare cu atât eficiența folosirii lor este mai ridicată deoarece efectele obținute în urma folosirii acestora sunt mai mari.Dacă are loc însă o încetinire a vitezei de rotație însemnă că eficiența lor va scădea.

Gestiunea mărfurilor se urmărește cu ajutorul ratei de gestiune exprimată prin:

-numărul de rotații dintr-o anumită perioadă

-durata în zile a unei rotații.

An 99 nr=CA 99/mf 99=4.432.093.000/680.574.000=6,51 rotații

An 2000 nr=CA 2000/mf 2000=4.491.509.000/448.419.000=10,01 rotații

Unde nr=numărul de rotații,CA-cifra de afaceri,mf-mărfuri

An 99 dz=mf 99/CA 99 *T=680.574.000/4.432.093.000*360=55,2zile

An 2000 dz=mf 00/CA 00*T=448.419.000/4.491.509.000*360=35,94zile

Unde dz=durata în zile a unei rotații

T=perioada de gestiune luată în considerare(în cazul nostru 360 de zile)

Δnr.=nr.2000-nr.99=10,1-6,51=3,59 rotații

Δdz=dz2000-dz99=35,94-55,2=-19,26zile

Imf=65,88%

I CA =CA 2000/CA 99*100=101,34%

Viteza de rotație a mărfurilor s-a modificat ca urmare a faptului a modificării CA și a valorii mărfurilor de la un an la altul.

Numărul de rotații a mărfurilor a crescut cu 3,59 de rotații ca urmare a faptului că indicele mărfurilor este mai mic decât indicele CA.Această evoluție are o influență pozitivă asupra rentabilității societății, mărfurile parcurgând mai rapid traseul bani-aprovizionare-vânzare- bani.

Aceeași influență pozitivă o are și reducerea duratei în zile a unei rotații de la 55,2 zile la 35,94 zile în 2000.Eficiența procesului de comercializare a mărfurilor a crescut față de anul 1999 ca urmare a faptului că viteza de rotație a mărfurilor a crescut în anul 2000.

3.Indicatorii intensității utilizării mărfurilor

Aceștia exprimă relația dintre volumul de activitate și volumul mărfurilor astfel:

Mf la 1000 lei CA=mf/CA*1000

An 99 mf/1000 lei CA=680.754.000lei/4.432.093.000lei*1000=153,35 lei la 1000 lei CA

An 2000 mf/1000lei CA=448.419.000lei/4.491.509.000lei *1000=99,83lei la 1000 lei CA.

Imf=65,88%

I CA =101,34%

Indicatorul a scăzut în anul 2000 ca urmare a faptului că CA s-a majorat în anul 2000 față de anul 99 în timp ce valoarea mărfurilor a scăzut cu 34,12% față de anul precedent .Această situație indică o creștere a eficienței procesului de valorificare a mărfurilor intrucât la o valoare mai mică a mărfurilor ca în anul 99 ,în anul 2000 s-a obținut o CA mai mare .

B. Constituirea și utilizarea provizioanelor pentru deprecierea mărfurilor

Deprecierea reprezintă constatarea pierderii de valoare a unui activ oarecare din cauze accidentale ale căror efecte nu sunt neapărat ireversibile.Dacă există riscul de depreciere ,vor exista și provizioanele pentru depreciere ,care semnifică în contabilitate constatarea unui risc de diminuare a valorii unui activ.

Conform noilor Standarde Internaționale de Contabilitate orice depreciere a valorii activelor ,și deci și a mărfurilor,trebuie să fie contabilizată la provizioane avându-se în vedere respectarea pricipiului prudenței care prevede în acest sens :

-se va ține cont de toate obligațiile previzibile și pierderile potențiale care au luat naștere în cursul exercițiului financiar încheiat sau pe parcursul exercițiului anterior ,chiar dacă asemenea piederi sau obligații apar între data încheierii exercițiului și data întocmirii bilanțului;

-se va ține cont de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor,chiar dacă rezultatul exercițiului este profit sau piedere.

S.C.”VIDU “S.R.L. nu utilizează provizioanele pentru deprecierea mărfurilor nerespectându-se în acest fel pricipiul prudenței.Prin neconstituirea de provizioane pentru deprecierea mărfurilor se mărește în mod artificial valoarea activelor.

Incidența în contul de rezultate este dată de faptul că neînregistrând provizioanele pentru depreciere cheltuielile vor fi mai mici și drept consecință profitul și impozitul pe profit sunt mai mari.

În vederea respectării prevederilor din Standardele Internaționale de Contabilitate societatea trebuie să utilizeze provizioanele pentru deprecirea mărfurilor.

Conturile ce trebuie utilizate pentru reflectarea în contabilitate a provizioanelor pentru mărfurilor sunt:contul 397 și 6811.

Contul 397”provizioane pentru deprecierea mărfurilor”.Este un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea provizioanelor constituite pe baza cheltuielilor.

Se debitează cu sumele reprezentând reluarea provizioanelor pentru deprecierea mărfurilor în rezultatul din exploatare.

Soldul creditor reprezintă valoarea provizioanelor rămase la finele perioadei.

Exemplu:

Se consideră că la finele exercițiului situația stocurilor de mărfuri este următoarea:

Valoarea contabilă a stocului=500.000lei

Valoarea de inventar =470.000lei

Depreciere = 30.000lei

Pentru această depreciere se constituie un provizion

681”Chetuieli de exploatare privind =397”Provizioane pentru deprecierea 30.000 amortizările și mărfurilor”

provizioanele”

________________________________________________________________________

Înregistrarea de constituire a provizioanelor are ca efect reținerea de către întreprindere a unei părți din profitul brut ,care fără existența acestora ar fi majorat profitul net ,care putea fi distribuit.

Cuantumul profitului brut reținut este obligatoriu egal cu valoarea diminuărilor de activ actuale sau previzibile ,constate prin provizioane.Rezultă ,astfel, o reconstituire a activului nu și o nouă investiție pentru întreprindere.

Dacă în cursul exercițiului viitor riscul dispare ,provizioanele ,ca elemente ale profitului brut ,se pot relua în rezultatul întreprinderii ca devenite disponibile . Înregistrarea contabilă va fi:

397”Provizioane pentru deprecierea= 781”Venituri din provizioane privind 30.000

mărfurilor” activitatea de exploatare”

Această înregistrare corespunde anulării provizioanelor aferente mărfurilor ,care sunt considerate ca fiind vândute.

C.Utilizarea tehnicii de calcul

Prin investiția realizată de societate privind achiziționarea de calculatoare precum și prin achiziționarea programului de contabilitate CIEL versiunea 7.00 munca în ceea ce privește ținerea contabilității financiare, și gestiunea mărfurilor implicit a fost cu mult simplificată.

Chiar dacă costurile aferente acestor calculatoare precum și a programului de contabilitate nu au fost mici ele sunt infirme față de avantajele oferite de acestea.Numărul de personal necesar pentru ținerea contabilității s-a redus doar la 3 persoane reducându-se în acest fel cheltuielile cu remunerea personalului și pe această cale asigurându-se mărirea profitului.

Timpul necesar întocmirii situațiilor lunare s-a redus foarte mult ,programul de contabilitate fiind ușor de utilizat ,iar calculele sunt efectuate nu de către om ci de către calculator care nu greșește ,singurele erori ce pot apărea se datorează introducererii unor date greșite de către operatorul uman.

Informatizarea contabilității la această societate constiutie un mare avantaj față de firmele concurente care utilizează încă contabilitatea manuală.De asemeni demn de menționat este și faptul că de când a fost instalat programul de contabilitate nu a existat vreun incident de sistem sau pierderi de date.

Anexe

Anexa nr.1

JURNAL PENTRU VANZARI

Din 01/03/2001 la 31/03/2001

Anexa nr.2

JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI

Din 01/03/2001 la 31/03/2001

Anexa nr.3

BON DE CONSUM

Societate :S.C. VIDU S.R.L.TIMIȘOARA Aprobat Director:

STR.IANCU VACARESCU NR.27

TIMIȘOARA,JUD.TIMIȘ

Cod magazie sursă:C Cod magazie destinație:0

Nume magazie sursă:MAGAZIE CENTRALA Nume magazie destinație:DEPOZITUL CENTRAL

Am predat: Delegat: Am primit:

Numele și prenumele Semnătura Numele și prenumele Semnătura Numele si prenumele Semnătura

BIBLIOGRAFIE

1.V. Darie,E. Drehuță,C. Gorbănescu,Dr.V. Pătruț-Manualul expertului contabil ,Editura Agora ,Bacău ,1998

2.M. Epuran,V. Băbăiță,C. Grosu-Contabilitate financiară în noul sistem contabil,Editura de Vest ,Timișoara ,1996

3.N. Feleagă,I. Ionașcu-Contabilitate financiară,Editura Economică ,București,1993

4.N. Feleagă-Sisteme de contabilitate comparată,Editura Economică,București 1998

5.M. Negruțiu ,M. Dumitrana-Contabilitatea în comerț și turism,Editura Maxim,București,1998

6.***Monitorul Oficial din 4 octombrie 1999

7.***Sistemul contabil al agenților economici,Editura Economică,București 1994