GESTIUNEA INSTRUMENTELOR ȘI MODALITĂȚILOR DE PLATĂ [310838]
M O L D C O O P
[anonimizat], [anonimizat]. univ., dr
_______________E. Fuior
“___”___________2019
TEZA DE LICENȚĂ
la tema: [anonimizat] 3 FB – 1631 ______________ (semnătura)
[anonimizat]. univ., dr. ______________
/ N.P., titlul științific / (semnătura)
CHIȘINĂU 2019
CUPRINS:
INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare. [anonimizat], [anonimizat], menținerea, dezvoltarea sau diminuarea activităților și potențialului acestei entități.
Sistemul de plăți și compensări reprezintă o componentă importantă a sistemului monetar și prin acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurậnd circulația banilor și transferul de active monetare. [anonimizat], se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea către fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. [anonimizat]-un act de plată.
Sistemul de plăți a [anonimizat], apoi a [anonimizat]. [anonimizat] a cel puțin doi titulari. Această intermediere presupune calitatea de mandatar a bancherului pentru transmiterea la timpul fixat a [anonimizat]-informație (suma, valuta, datele de identificare a partenerilor, băncile participante și natura transferului). Plățile în monedă scripturală se bazeaza în primul rậnd pe fiduciaritatea în moneda și sistemul monetar a tuturor participanților la circuitul monetar ([anonimizat]) și pe responsabilitatea asupra monedei asumată de stat prin banca centrală care deține monopolul emisiunii monetare și a reglementărilor privind circulația monetară. Această încredere în monedă și în banca centrală constituie baza evoluției sistemului de plăți. Plățile în moneda scripturală necesită însă și instrumente specifice de plată care să cuprindă instrucțiunea dată de debitor pentru onorarea plății în favoarea creditorului.
[anonimizat]. [anonimizat] o mai mare volatilitate a prețurilor activelor au contribuit la o adevărată explozie în activitatea financiară și, cocomitent la dezvoltarea mecanismului aplicării instrumentelor de plată în sistemul bancar autohton.
Principalele instituții implicate în furnizarea de servicii de plăți au devenit din ce în ce mai conștiente că această activitate constituie nu doar o sursă de profit potențial, dar și o sursă majoră de riscuri atât pentru activitatea bancară, cât și pentru ansamblul economiei reale.
Analizînd situația sistemului bancar de decontări al Republicii Moldova s-a demonstrat că procesele de eficacitate a funcționării sistemului de plăți și de extindere a prezenței lor pe piață nu sunt influiențate doar de capacitatea mică a acesteia. Principalele impedimente strategice constau în caracterul inadecvat și în lipsa de coordonare a bazei financiare-legislative cu condițiile economice reale, precum și în calitatea inferioară a managementului riscurilor bancare al unor instituții financiare, care conduc la scăderea eficienței operațiunilor. Acest concurs de împrejurări, în condițiile actuale, confirmă actualitatea temei care urmează să fie cercetate.
Astfel scopul cercetării presupune abordarea metodologică și analitică a problemelor, oportunităților, dar și eficiența instrumentelor și modalităților de plată în procesul de decontari, concomitent cu reflectarea unor aspecte de modernizare a sistemului de plăți.
Pentru a atinge acest scop ne-am propus rezolvarea următoarelor obiective:
caracterizarea conceptuală a instrumentelor și modalităților de plată aplicate de băncile comerciale din Republica Moldova;
analiza impactului aplicării instrumentelor de plată în economia națională;
studierea instrumentelor și modalităților de plată utilizate în cadrul băncii comerciale „Moldova Agroindbank” S.A;
analiza și studierea sistemelor de decontare pe plan internațional;
cercetarea tendințelor utilizării instrumentelor de plată moderne pe piața bancară națională;
recomandări aferente gestiunii riscului în operațiunile de plăți.
Baza informațională. Drept bază teoretică și metodologică a investigațiilor ne-au servit legislația Republicii Moldova care reglementează activitatea Băncii Naționale a Republicii Moldova precum și alte surse precum monografiile clasicilor în domeniul managementului bancar, investigațiile economiștilor americani și europeni, lucrările științifice ale economiștilor români, ruși și autohtoni. În primul rând este necesar să menționăm lucrările fundamentale ale lui C. Basno, N. Dardac, V. Dedu, L. Giorgescu-Goloșoiu, V. Stoica, P. Diaconu și alții. Cu multă atenție și interes au fost studiate publicațiile economiștilor autohtoni precum: V. Bejan G., Cebotaru E., Dobre, E., Mistrean, Vermeșan, M., ș.a. Paralel cu studierea lucrărilor specialiștilor în materie din mai multe țări, au fost analizate publicațiile periodice ale instituțiilor financiare internaționale (Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare etc.), publicațiile și datele statistice ale Ministerului Economiei și Reformelor, Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a Moldovei și ale băncilor.
Ținând cont de scopul, obiectivele și metodologia cercetării a fost determinată următoarea structură a tezei: introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie, anexe.
Primul capitol cu titlul ”Abordări teoretice și conceptuale a mecanismului aplicării instrumentelor și modalitățile de plată” conține cercetarea instrumentelor și modalităților de plată din sistemul bancar autohton și cel internațional, și a specificului utilizării acestora. În acest context este abordat teoretic mecanismul de utilizare a instrumentelor și mijloacelor de plată.
Al doilea capitol cu denumirea ”Analiza activității și decontărilor în cadrul BC „Moldova- Agroindbank” S.A redă analiza eficienței sistemului de plăți existente în prezent și evaluarea instrumentelor de decontare. Este analizată situația actuală a decontărilor în cadrul BC” Moldova-Agroindbank”. Sunt abordați principalii factori care influiențează atît pozitiv cît și negativ asupra sistemului de plăți asupra activității băncii comerciale.
În capitolul trei intitulat ”Perfecționarea mecanismului aplicării instrumentelor și modalităților de plată în sistemul bancar al Republicii Moldova” se pune accent pe importanța gestiunii eficiente a acestui mecanism, cât și pe implementarea unor modalități de perfecționare a mecanismului utilizării instrumentelor și mijloacelor de plată.
Concluzii și recomandări cuprind o sinteză referitor la cercetarea mecanismului aplicării instrumentelor de plată din sistemul bancar autohton și impactul acestora asupra profitului înregistrat de bancă.
Metodologia cercetării se bazează pe utilizarea metodelor științifice de cercetare așa ca:
metoda analizei, comparației, analogiei și sintezei care au permis cercetarea esenței obiectului;
inducția și deducția, care se intercondiționează și constituie componentele de bază ale procesului de cercetare economică științifică;
abstracția științifică, în scopul sintetizării și generalizării principalelor concepte, principii, teorii și legi economice care determină obiectul cercetării.
ABORDĂRI TEORETICE ȘI CONCEPTUALE A MECANISMULUI APLICĂRII INSTRUMENTELOR ȘI MODALITĂȚILE DE PLATĂ
1.1. Fundamente teoretice a mecanismului de utilizare a instrumentelor și mijloacelor de plată
La momentul actual în economiile de piață moderne agenții economici dispund de o diversitate de metode pentru a efectua plăți. În dependență de necesitățile și posibilitățile proprii aceștea decid asupra instrumentelor de plată utilizate în desfășurarea schimburilor economice la nivel de țară sau în străinătate.
Plățile reprezintă operațiuni de plată sau de încasare, rezultate în urma unor tranzacții comerciale, în cadrul cărora sunt implicate mai multe părți, iar fiecare dintre participanți au propriile obligații și responsabilități.
Principalii participanți la operațiunile și sistemul de plată sunt moneda, agenții economici și persoanele fizice, băncile comerciale, banca centrală, casele de compensații și alte instituții financiare.[13, p. 89]
Operațiunile de plăți reprezintă un circuit vital pentru menținerea și dezvoltarea unei activități eficiente în cadrul oricărei entități economice sau sociale.
Sistemul de plăți poate fi definit ca un set de mecanisme prin intermediul cărora diverse forme de “bani” sunt transferate de agenții economici odată cu decontarea propriilor obligații de plată, sau atunci când acționează ca intermediari pentru terțe părți în furnizarea de servicii de plăți. [25, p.259]
Desfășurarea tranzacțiilor în condițiile cele mai eficiente pentru fiecare parte implicată depinde în mare parte de activitatea sigură a sistemului de plăți. În această ordine de idei rezultă că odată ce se decide în privința efectuării plății la nivel național sau internțional, derularea acesteia depinde de eficiența tehnologiilor implimentate și de capacitățile organizatorice ale sistemelor de plăți și compensări.
Pentru a înțelege corect mecanismul aplicării instrumentelor de plată de către bancă, este nevoie de a face o delimitare între modalitate de plată și instrument de plată. Modalitățile de plată reprezintă un ansamblu de tehnici de natură comercială menite să faciliteze decontarea tranzacțiilor economice la nivel internațional. Instrumentele de plată în schimb reprezintă documente de plată, exprimate într-o anumită monedă, și sunt utilizate pentru realizarea operațiunilor de plăți prin intermediul băncilor.
Instrumentele de plată nu sunt utilizate exclusiv de instituțiile bancare, acestea pot fi utilizate și de instituțiile non-bancare, autorizate de către BNM pentru operarea în domeniul transferurilor de fonduri.
Cunoașterea strictă a particularităților mecanismului derulării operațiunilor de plată prin intermediul instrumentelor de plată, permite evitarea apariției unor situații de risc și realizarea în condițiile cele mai oportune a tranzacțiilor.
Agenții economici emit instrumente de credit utilizabile ca mijloace de plată în perioada lor de valabilitate și au posibilitatea totodată de a apela la instrumente de credit similare celor interne pentru stingerea obligațiilor de plată ce apar în cadrul operațiunilor comerciale internaționale. [11, p. 59]
Titlurile de credit utilizate în operațiunile de plăți naționale și internaționale reprezintă anumite documente sau înscrisuri, cu formă și conținut standardizate, prin intermediul cărora titularul are dreptul de a încasa, la o scadență determinată, o anumită sumă de bani.
Alegerea unui instrument de plată în derularea unei tranzacții economice la nivel de țară sau la nivel internațional prevede cunoștințe însemnate de legislație internă și internațională în domeniul financiar – bancar și comercial, din considerentul că fiecare instrument de plată are particularitățile sale specifice de formă și de conținut.
Sectorul bancar aflându-se în strânsă legătură cu sistemul de plăți, clienții băncilor ca titulari de conturi apar în calitate de participanți direcți la sistemul de plăți, astfel în cadrul plăților interne, procesul realizării plăților este relativ simplu, din contul clienților debitori fiind transferată la contul beneficiarului suma necesară pentru achitarea mărfurilor livrate, sau a serviciilor prestate care au constituit obiectul schimbului comercial. Comparativ cu plățile interne cele de nivel internațional prezintă un mecanism mai complex, deoarece una din părțile implicate este de origine străină, iar în cazul acesta apar și alți factori care trebuiesc luați în considerație. [9, p.102]
Titlurile de credit folosite în cadrul schimburilor comerciale internaționale diferă de cele utilizate la nivel național prin faptul că pot apărea în calitate de instrumente de credit, prin imtermediul cărora exportatorul creditează comercial importatorul o perioadă de timp determinată, dar și în calitate de instrumente de plată, prin care importatorul rambursează suma datorată sau exportatorul predă titlul de credit unui alt participant la schimburile comerciale internaționale față de care are o obligație de plată.
Dezvoltarea unor relații economice durabile între partenerii de afaceri fie în țară sau peste hotarele acesteia s-a demonstrat de-a lungul timpului că depinde în mare măsură de alegerea corectă a instrumentelor de plată care vor fi ulterior utilizate pentru realizarea diverselor operațiuni sau tranzacții între aceștea.
Drept premise a identificării și lansării pe piața de consum a unor instrumente de plată atractive, eficace, ușor de obținut, sigure și rentabile au servit dezvoltarea progresivă a sectorului bancar mondial și încrederea căpătată de participanții la tranzacțiile comerciale în utilizarea instrumentelor de plată pentru valorificarea oricăror surse de venit
Plățile în cadrul sistemului de plăți se efectuiază în modul următor:
Figura 1.1.1 Modul de efectuare a plăților în cadrul sistemului de plăți
Sursa: Elaborat de autor în baza informației [23, p.74]
În Republica Moldova comparativ cu alte țări cu un nivel de dezvoltare economică mai ridicat plățile în numerar încă au o pondere înaltă, necătând la faptul că sunt larg utilizate și instrumentele de plată prin virament, dintre care ordinul de plată, cardul bancar, cecurile, cambia, și incasso.
Deși utilizarea numerarul este considerat unul din cele mai simple modalități de încheiere a unor tranzacții, acesta nu poate fi utilizat în cadrul tranzacțiilor de valori mari. Astfel utilizând instrumentele de plată prin virament se exclude necesitatea prezenței partenerilor de afaceri, se
Instrumentele de plată prin virament sunt utilizate în conformitate cu normele sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) compus din sistemul de decontare pe bază brută în timp real (sistemul DBTR) și sistemul de compensare cu decontare pe bază netă (sistemul CDN).
Procesarea și decontarea fiecărui document de plată în parte presupune mai multe etape:
Inițierea documentului de plată de către emitent și transmiterea acestuia în sistem;
Sistemul verifică validitatea tehnică a documentului transmis;
În cazul în care validitatea documentului a fost confirmată, are loc acceptarea acestuia, și informarea participantului;
Are loc verificarea suficienței disponibilităților mijloacelor bănești în contul de decontare, și acceptarea documentului spre decontare;
Finalizarea propriu zisă a operațiunii, adică decontarea finală a documentului.[7]
Prin plată se înțelege transferul de fonduri care are ca efect stingerea obligațiunilor financiare dintre părțile participante la o tranzacție economică și schimbul de proprietate a activului în timp.
Obiectul plății variază în funcție de scopul ei, astfel deosebim:
Plata pentru servicii și mărfuri;
Plata pentru credite financiare etc.
Desfășurarea plății, oportunitatea, eficiența,încetinirea sau accelerarea lor depinde de:
Capacitatea de plată a entităților;
Politica de efectuare a plăților;
Eficiența și capacitatea sistemelor de plăți.
Capacitatea de plată reprezintă posibilitatea onorării, la timp și în condiții contractuale sau prestabile, a obligațiunilor financiare legale sau asumate.
Lipsa capacității de plată generează o mulțime de consecințe nefavorabile, care se răsfrîng atît asupra entității cît și asupra întregii economii în ansamblu.
Din punct de vedere microeconomic în dependență de amploarea fenomenului instituția se poate confrunta cu:
Dificultăți în reluarea circuitlui economic;
Pierderi financiare considerabile;
Pierderea încrederii partenerilor de afaceri;
Creșterea numărului de plăți restante;
Creșterea riscului de solvabilitate;
Falimentul.
Falimentul reprezintă lipsa de capacitate de plată. Cauzele apariției falimentului sunt legate de piață, management neadecvat în domeniu decontărilor, resurse insuficiente pentru desfășurarea eficientă a activității, fraude etc.
Pentru a preveni problemele care se pot ivi din cauza neefectuării decontărilor la timp este necesar să se elaboreze unele planuri de evitare a acestora, care ar include:
Programarea plăților ca proces de optimizare;
Respectarea termenelor de plată uzuale și contractuale;
Oferirea unor stimulente pentru accelerarea plăților;
Efectuarea procedurilor de asigurare a termenelor de plată și de urmărire a debitorilor;
Neamînarea plăților și creditelor comerciale.
Pentru a evitarea unor situații nefavorabile trebuie să crească resposabilitatea persoanelor implicate în relațiile de plăți, astfel va spori capacitatea de plată și totodată eficiența activității economice.
După determinarea capacității de plată intervine o altă dilemă și anume programarea plății care pune accentul pe problemele legate de oportunitate, eficiență și rapiditatea plății în condițiile de maximă siguranță. Deoarece procesul de plată este influiențat de factori obiectivi și de factori subiectivi trebuie elaborată și aplicată politica de plăți.
Elementele politicii de plăți sunt:
Criterii de clasificare și segmentare a clientelei;
Operaționalizarea măsurilor de prevenire a riscurilor de plată;
Corelarea termenilor de plată cu cei de livrare;
Facilități pentru buni platnici și penalități de întîrziere;
Politica față de plățile restante;
Concentrarea riscurilor pe categorii de cienți;
Acoperirea riscurilor din alte surse disponibile etc.
Odată decisă efectuarea plății derularea ei propriu zisă trece în competența băncilor comerciale, iar durata realizării acestora depinde de capacitatea organizatorică de desfășurare a operațiunilor de plată încadrul instituțiilor bancare.
În procesul de decontări băncile ocupă un rol central, pentru că anume ele dețin conturile agenților economici, care sunt implicați în procesul de plată, dar mai sunt și alte priorități în favoarea băncilor, așa ca:
Încrederea populației care prin diferite metode de asigurare (fondul de garantare a depozitelor) este protejat de efectele negative cauzate de insolvabilitate;
Supravegherea băncilor Comerciale de către Banca Centrală;
Oferă pachete și produse bancare avantajoase, spre exemplu: operațiuni de transfer;
Existența legăturii dintre Băncile Comerciale și Bănca Centrală asigură funcționarea sistemului de plăți la un nivel înalt, fără întreruperi sau sau probleme care ar putea apărea în urma implicării prea multor bănci ș.a.
Operațiunea de plată reprezintă transferul de fonduri între bănci, iar prin numărul și valoarea lor antrenează o cantitate mare de mijloace bănești care intră în circuitul bancar.
Subiecții implicați în operațiunile de plată pot fi:
Instituțiile nefinanciare; Instituții bancare
Întreprinderile; a) Băncile;
Organizațiile; b) Instituțiile financiare.
Firmele;
Persoanele fizice.
Contul este inima relației băncii cu clientul căci prin intermediul lui se efectuează mai multe operațiuni de plată. Conform actelor normative „contul reprezintă un cont deschis la bancă pentru titularul de cont, care deservește la înregistrare în ordine cronologică a operațiunelor în numerar și/sau fără numerar efectuate în/din acest cont în conformitate cu legislația în vigoare.”
Contul poate fi definit și ca un instrument de plată în condițiile în care creanțele sunt plătite prin înscriere în cont. Pentru desfășurarea operațiunilor se folosesc mai multe tipuri de conturi, unele pentru deserviri primare și ordinare altele pentru nevoi speciale. Astfel deosebim: cont curent, cont de depozit, etc.
Un moment esențial în desfășurarea operațiunior de plată atît pentru agenții economici cît și pentru băncile comerciale rămîne a fi încasarea mijloacelor bănești. În prezent instituțiile bancare pun la dispoziția agenților economici o varietate largă de modalități de plată, iar decontarea se realizează prin modalitatea convenită între parteneri și stipulată în contract.
Pentru a reduce volumul de fonduri și a simplifica procesul de lucru , dar și pentru a reduce timpul și problemele legate de efectuarea plaților a fost creeat sistemul de plăți.
Elementele componente ale sistemului de plăți cuprind:
instituțiile care furnizează servicii de plăți;
diverse forme de creanțe transferate;
modele și mijloace de transfer;
mesajele și canalele de comunicație.
Sistemul de plăți reprezintă un set de angajamente pentru descărcarea obligațiunilor asumarea de agenți economici cu ocazia procurării de resurse reale sau financiare caracterizat prin transferul titulului de proprietate asupra unor active.
Sistemul de plată concentrează toate tranzacțiile de schimb din economie pentru descărcarea obligațiunilor pecuniare și se constituie într-un mecanizm integrat cunoscut sub denumirea de sistem de plăți de interes național aflat sub supravagherea Băncii Naționale, iar funcționarea sistemului este fundamentată de un ansamblu de reglementări care asigură buna derulare a plăților.
Sistemul de plăți are două funcții complimentare:
Intermedierea tranzacțiilor – este asigurată de băncile comerciale și alți agenți nonbancari ( companii de plăți, brokeri, poștă ) care efectuează servicii de transfer de fonduri și de stingere a obligațiunilor de plată. Acești agenți desfășoară activități de interes public și de aceea sunt supuși autorizării, supravegherii prudențiale și alte forme de control din partea băncii centrale.
Garantarea schimburilor este asigurată în final de banca centrală prin deschiderea de conturi centralizate ale băncilor comerciale care sunt și un mecanizm de garantare a tuturor decontărilor din economie precum și prin sistemul de împrumutător de ultima instanță.
Rolul Bancii Naționale este de difinire și implimentare a politicilor în sistemul de plăți, precum și de coordonare, supraveghere și garantare. În țara noastră rolul BNM este stabilit prin: ” Legea privind Banca Națională a Moldovei”, în care îi sunt prevăzute următoarele atribuții referitoare la sistemul de plăți:
Reglementarea sistemului de plăți ca un întreg, incluzînd instrumentele de plată;
Identificarea etapelor care trebuie parcurse pentru a preveni orce situație care ar pune în pericol buna funcționare a sistemelor de plăți;
Monitorizarea și prevenirea riscurilor ce ar putea interveni în sistemele de plăți.
Sistemul de plăți poate fi stucturat în două mari categorii:
Sistemul de plăți în numerar – utilizează moneda în forma ei efectivă;
Sistemul de plăți în monedă scripturală – utilizează o serie de instrumente de plată secifice, cum ar fi: ordinul de plată, cecul,cambia, cardul, etc.
Instrumentele de plată generează circuite monetare care pot fi gestionate:
în interiorul aceleași bănci;
pe baze bilaterale – între băncile aferente clientului plătitor, respectiv benificiar;
pe bază multilaterală – prin intermediul instituțiilor specializate în transmiterea plăților reciproce.
În calitate de participant principal la sistemul de plăți băncile realizează o mulțime de procese de transformare a monedei dintr-o formă în alta datorită operațiunilor de încasări și plăți, aceasta generînd obligațiuni reciproce între instituțiile bancare.
Astfel a apărut ideia comparării soldurilor debitoare, creditoare și de anulare a acestora la nivelul valorii minime, obținîndu-se prin diferență un sold net, procedură numită compensare.
În prezent deosebim două tipuri de compensare:
Compensare în sistem brut, care include toate plățile dispuse de clienți sau în favoarea lor. Sistemul este caracterizat de faptul că decontarea se face individual pentru fiecare instrucțiune de plată în parte și deci mesajele de plată sunt schimbate între fiecare pereche de instituții bancare aflate în relație de decontare.
Astfel se multiplică numărul de canale conform formulei:
(1.1.1)
unde: N – numărul de bănci din sistem.
Compensare în sistem neto, în care fiecare participant face o singură plată sau o singură încasare, în funcție de poziția pe cere o are: netă creditoare sau netă debitoare.
O poziție este netă debitoare este dacă totalul sumelor de plată depășește totalul sumelor de încasat.
(1.1.2)
O poziție este netă creditoare este dacă totalul sumelor de plată este mai mică decât totalul sumelor de încasat.
(1.1.3)
Pentru ca sistemul de plăți să funcționeze cu maximă eficiență și respective cu puține probleme și respective riscuri el trebuie să respecte următoarele principii:
sistemul trebuie să funcționeze pe o bază legală clară, fundamentată și compatibilă cu toate sistemele de jurisdicție importante;
procedurile și regulile sistemului de plată trebuie să permită participanților să înțeleagă clar fiecare tip de risc financiar la care sunt expuși participanții în timpul decontărilor;
sistemul trebuie să funcționeze pe baza unor proceduri clare privind gestionarea riscurilor de credit și lichiditate (riscuri specifice acestor categorii de sisteme), care să precizeze responsabilitățile operatorului sistemului și ale participanților și care să asigure stimulente potrivite pentru adminsitrarea și limitatrea acestor riscuri;
sistemul trebuie să asigure o decontare finală promptă la data scadenței;
sistemul cu decontare netă multilaterală trebuie să asigure finalizarea la timp a decontărilor zilnice în cazul incapacității participantului cu cea mai mare poziție netă;
activele monetare utilizate pentru decontare trebuie să fie, de preferință, creanțe asupra Băncii Centrale. Când se folosesc alte active acestea trebuie să aibă risc mic, cel mai bine zero;
sistemul trebuie să asigure un grad ridicat de securitate și certitudine operațională și să conțină soluții pentru finalizarea la timp a procesărilor zilnice în cazul apariției unor situații neprevăzute;
sistemul trebuie să asigure modalități de efectuare a plăților care să fie practice pentru participanți și eficiente pentru economie;
sistemul trebuie să aibă obiective și criterii de participare la sistem, anunțate public, care să pemită accesul egal, corect și deschis;
modalitățile de conducere ale sistemului trebuie să fie eficiente, controlabile și transparente.
Instrumentele de plată au un rol deosebit în cadrul relațiilor economice naționale și internaționale. Utilizarea acestora prezintă un șir de avantaje pentru părțile implicate în tranzacție, și anume faptul că prezintă o certitudine în privința încasării sumei care trebuie achitată și fiind negociabile, beneficiarii acestor instrumente de plată au posibilitatea de a le transmite sau de a le sconta, intrând în posesia sumei înainte de scadență.
1.2. Clasificarea instrumentelor și modalităților de plată utilizate în cadrul băncilor comerciale
De-a lungul timpului instrumentele și mijloacele de plată utilizate au cunoscut o diversificare continuă, odată cu modificările ce au avut loc în cadrul economiei naționale și cu perfecționarea tehnicilor de transmitere a mesajelor.
În Republica Moldova princilpalele instrumente și mijloace de plată utilizate de persoanele fizice și agenții economici pentru realizarea operațiunilor de plată, sunt următoarele:
Numerarul;
Ordinul de plată;
Cecul;
Cambia;
Biletul la ordin;
Cardurile bancare;
Acreditivele.
Plățile în numerar. Dacă în trecutul istoric plata cu bani cash constituia o certitudine în privința încheierii unei tranzacții, în etapa contemporană locul numerarului în ansamblul plăților este puțin însemnat și pe cale de dispariție, ca urmare a dezavantajelor și riscurilor pe care le generează:
Este nevoie de contactul direct între cei doi parteneri, și în cazul în care apare necesitatea achitării pentru marfa achiziționată la distanță apar dificultăți;
Posibilitatea falsificării numerarului;
Atunci cînd merge vorba de tranzacții cu sume mari apare problema securității persoanelor care dețin asupra lor o cantitate mare de numerar etc.
Republica Moldova este una din țările în care plățile în numerar au încă o pondere foarte mare, circulația monetară cu numerar include bancnotele și moneda metalică, deținute de persoanele fizice, agenții economici și băncile.
Utilizarea numerarului constituie mijlocul tradițional și cel mai direct de transfer al fondurilor bănești între entități nonbancare. Numerarul este în majoritatea cazurilor cel mai convenabil instrument de efectuare a operațiunilor de plată cu valori mici ce se efectueaza chiar în locul în care este încheiată tranzacția. Numerarul este mijlocul de plată primar care a predominat în timp, și indiferent de faptul că apariția banilor de cont a redus importanța acestuia, numerarul continuă să aibă o pondere impunătoare în circulația monetară.
Numerarul după cum a fost menționat anterior, se află in circulație sub forma monedei metalice și a bancnotelor. Componența acestuia este prezentată în figura 1.2.1.:
Figura 1.2.1. Componența numerarului
Sursa: Elaborat de autor în baza informației [15, p.156]
Bancnotele reprezintă bani de credit emiși de banca centrală și garantați de aceasta. Odată cu trecerea timpului bancnotele și-au pierdut convertibilitatea și au devenit monede fiduciare, aflându-se în circulație pe baza încrederii în banca centrală.
Monedele metalice sunt piese confecționate din diverse metale sau aliaje de metale care nu au valoare intrinsecă în metal prețios, monedele au formă circulară de disc plat, și au înscrise valoarea și semnul băncii centrale și servesc drept mijloc de plată, de circulație, și în unele cazuri de tezaurizare. [18, p.48]
Utilizarea numerarului prezintă un șir de avantaje:
oferă posibilitatea de stingere a obligației de plată la scadență a persoanelor fizice și juridice, fără a implica costuri sau eforturi suplimentare;
reprezintă un mijloc de plată general, practic și acceptabil pentru oricare participant într-o operațiune de plată;
prezintă o arie de utilizare nelimitată din punct de vedere geografic, mai ales în cazul achiziționării bunurilor și serviciilor de valoare mică de către populație.
Operațiunile cu numerar se efectuiază prin intermediul casieriilor băncilor, firmelor și altor instituții, astfel prin intermediul acestora clienților le sunt oferite un șir de servicii, precum cele de depunere și extragere, verificare și numărare a numerarului, la fel și servicii de convertire a valutei. Activitatea casieriilor se realizează în baza Regulamentului cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova. [5]
În conformitate cu normele regulamentului menționat anterior, băncile în funcție de spectrul serviciilor prestate, sunt în drept să efectuieze următoarele tipuri de operațiuni cu numerar:
Figura 1.2.2. Tipologia operațiunilor cu numerar
Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor [5]
Încasările de numerar se fac în baza ordinelor de încasare a numerarului, și cuprind:
operațiuni de depunere a mijloacelor bănești în conturile agenților economici sau persoanelor fizice, deschise la bancă;
încasări în numerar obținute din activitatea băncii, adică din serviciile prestate de către aceasta;
retrageri de numerar de la banca centrală.
Eliberările de numerar se fac în baza ordinelor de eliberare a numerarului, și cuprind:
retrageri de numerar efectuate de clienții băncii;
plăți generate de activitatea băncii;
depuneri de numerar la Banca Națională a Moldovei.
Ordinul de plată. Ordinul de plată este un instrument de virament de credit și reprezintă o dispoziție necondiționată dată de emitent unei bănci, aceasta la rândul său trebuie sa pună la dispoziția beneficiarului o anumită sumă de bani.
Există anumite condiții care trebuiesc respectate pentru ca această dispoziție să poată deveni ordin de plată, și anume: banca receptoare trebuie să dispună de fondurile reprezentate prin suma infdicată în dispoziție și la fel nu se prevede că plata trebuie să fie facută la cererea beneficiarului. [26, p.69]
Din cele menționate anterior observăm că în cadrul operațiunilor cu ordin de plată avem următoarele părți implicate: plătitorul; banca plătitorului; beneficiarul; banca beneficiarului.
Participanții la operațiunile ce implică utilizarea ordinului de plată au fiecare în parte anumite obligațiuni, aceste operațiuni desfășurindu-se in baza unor principii de procedură riguros stabilite.
Emitentul ordinului de plată are obligații ce țin de emiterea ordinului și plata acestuia;
Plătitorul trebuie să achite comisioanele bancare aferente procesării ordinului de plată;
Banca inițiatoare este obligată în caz de nefinalizare a transferului de credit să restitue suma, iar în caz că este responsabilă de reținerea plății este obligată să achite dobânzi de intîrziere;
Banca care recepționează ordinul de plată este responsabilă de realizarea eficientă a operațiunilor de preluare, acceptare sau refuzare, executare a ordinului de plată recepționat și plata dobânzilor de întârziere dacă este cea care a determinat această reținere;
Banca destinatară la rîndul său este responsabilă de recepția, legalizarea, acceptarea sau refuzul, punerea la dispoziția beneficiarului fondurile bănești menționate în ordin, și plata dobînzilor de întîrziere.
Cecul. Cecul este un instrument de plată și de credit prin care creditorul dă ordin să se plătească din contul său o sumă determinată către un beneficiar la o anumită dată. [10, p.12]
Sub aspect teoretic, cecul este un instrument de plată purtător al unei creanțe care dă acces la monedă în momentul prezentării la plată. Deci, cecul este un instrument de plată la vedere.
Sub aspect juridic, cecul reprezintă un titlu de credit emis de o bancă comercială în favoarea posesorului cecului care are dreptul să se adreseze băncii solicitând stingerea creanței prin plata titlului.
De asemenea, din punct de vedere juridic, cecul permite transmiterea de creanță prin andosament către un alt creditor care devine noul posesor al titlului de credit și în calitate de acesta are dreptul de a se adresa băncii pentru primirea sumei indicate pe cec.
În cadrul operațiunilor cu cecuri sunt implicați cel puțin trei participanți: trăgător; tras; beneficiar.
Trăgătorul este cel care a emis cecul pe baza disponibilului de fonduri proprii pe care le în cont și care dă o dispoziție de plată necondiționată, băncii la care are deschis acest cont. Disponibilul în cont poate fi format prin intermediul unor depozite bancare, din operațiuni de încasări sau prin intermediul unor credite bancare contractate.
În calitate de tras apare întotdeauna o bancă comercială la care trasul are deschis contul și care poate efectua o plată către o terță parte sau chiar către trăgător în cazul în care acesta cere să i se elibereze numerar pe baza cecului primit, doar în limitele disponibilităților proprii.
Beneficiarul este persoana fizică sau juridică în favoarea căreia a fost eliberat cecul, adică acea parte care încasează suma transmisă de trăgător, în unele situații tragătorul poate apărea și în calitate de beneficiar dacă a dispus să i se elibereze numerar.
Cele trei părți efectuează operațiuni în nume propriu, potrivit poziției pe care o dețin în circuitul cecului și își asumă anumite responsabilități: trăgătorul răspunde pentru asigurarea acoperirii valorii cecului, trasul răspunde pentru efectuarea plății la prezentarea cecului, iar beneficiarul răspunde de neprezentarea la bancă în cadrul termenului de valabilitate a cecului.
Utilizarea cecurilor presupune respectarea anumitor principii, și anume existența disponibilităților în cont cel puțin în mărimea cecului emis și existența relațiilor între părțile participante la decontările prin cec, adică trăgător și tras pe baza contului bancar și eliberarea carnetului de cecuri, cu mai multe formulare de cec necompletate, pe care, trăgătorul (clientul) le folosește în limita disponibilului din cont.
Cecul este un instrument de plată de debit, și acesta cecul nu poate fi emis decît în cazul în care trăgătorul are disponibilul necesar la tras și are dreptul de a dispune asupra acestuia, cecul fară acoperire nu este admis, deci rezultă că o condiție de bază în utilizarea cecurilor ca instrument de plată de către clienții băncilor este ca disponibilul din cont să fie lichid, exigibil și cert.
Cambia. Cambia reprezintă un înscris ce exprimă relațiile între debitor și creditor, respectiv consimțămîntul debitorului sau ordinul adresat debitorului de a plăti o anumită sumă la scadență. [13, p.235]
În Republica Moldova, banca „Moldindconbank” S.A. este singura bancă care emite și promovează cambiile bancare. Din momentul lansării acestui produs s-au vîndut peste 480 cambii în volum de cca. 130,7 mil. lei.
Cambia băncii „Moldindconbank” S.A. este o valoare mobiliară emisă de bancă, conținînd obligația băncii de a plăti o sumă anumită după o perioadă stabilită, indicată în cambie. Banca oferă cambii atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, rezidenți și nerezidenți. Cambiile emise de „Moldindconbank” S.A. sunt nominalizate în moneda națională, sunt materializate și pot fi cu dobîndă sau cu scont.
Utilizarea cambiilor ca instrumente de plată a avut un rol important în depășirea insuficienței de mijloace circulante cu care deseori se confruntă entitățile economice.
Pentru a evita criza neachitărilor, în majoritatea cazurilor este necesară amânarea plăților, și devine indispensabilă contractarea unor credite comerciale, pe care furnizorii de marfă le pot acorda cumpărătorilor în schimbul unui titlu de creanță – cambiei comerciale.
În condițiile funcționării normale a economiei de piață, subiectul pieței procurând anumite mărfuri pe datorie, are posibilitatea de a-i acorda furnizorului, dacă acesta acceptă, o cambie, astfel termenul de plată amânându-se în dependență de modul în care se înțeleg cei doi.
Cambia bancară comparativ cu cea comercială, nu este destinată pentru achitarea unei datorii de plată ca rezultat a unei tranzacții de cumpărare-vânzare a mărfii. Cambia bancară apare ca o modalitate de imobilizare a resurselor financiare, datoria rezultând din însăși cambia.
Utilizarea cambiilor în Republica Moldova comparativ cu alte țări nu este una atât de largă, dar oricum utilizarea acestora ca instrumente de plată contribuie la creșterea nivelului de lichiditate și fiabilitate a băncii.
Cardul. Conform Regulamentului cu privire la cardurile de plată [6] cardul (carte de plată) reprezintă un support de informație standardizat, protejat și individualizat, utilizat de deținător în modul prevăzut în obligațiile reciproce cu emitentul cardului și acceptat de comerciant în calitate de instrument de plată la procurarea de mărfuri, consumul de servicii, obținerea de numerar și altor servicii de ghișeu.
Cardurile emise de bănci comerciale se încadrează în domeniul multiplelor preocupări ale acestora de a identifica și de a lansa pe piață instrumente de plată sigure, accesibile și cu un grad înalt de profitabilitate.
Cardurile bancare și-au marcat aparițiat pentru prima oară în Statele Unite ale Americii, într-un lanț de restaurante; ceea ce există astazi sub denumirea de Diners Club a fost primul card existent în lume, iar intenția celor care au adus pentru prima dată acest produs bancar pe piață a fost de a oferi clienților un instrument de plată cu circulație la nivel național care să permită depășirea restricțiilor în acest domeniu impuse de Legea Bancară Federală a SUA.
La faza inițială băncile și celelalte instituții emitente nu au știut cărui sector de piață trebuiesc adresate aceste carduri, comercianților sau consumatorilor, treptat s-a demonstrat că datorită ușurinței în utilizare cardurile au fost acceptate de către toate categoriile de potențiali utilizatori.
Cardurile bancare sunt preferate de utilizatori și pentru faptul că informația care se conține pe acesta este confidențială, iar informația privind parola, PIN-ul sunt inaccesibile altor persoane în afară de posesorul real al cardului.
Procedura de emisiune a cardurilor bancare este una relativ simplă și conține următoarele operațiuni:
Deschiderea contului de card pe numele persoanei care solicită eliberarea cardului de către bancă;
Stabilirea informației confidențiale și accesibile doar angajatului băncii responsabil pentru eliberarea cardurilor și posesorului de card;
Se verifică veridicitatea informației de către deținătorul cardului prin accesarea și introducerea elementelor de personalizare a acestuia;
Are loc eliberarea cardului și se stabilesc principalele reguli de utilizare a acestuia;
Eliberarea documentelor cu privire la tranzacțiile efectuate cu cardul, la cererea posesorului de card.
În concluzie avantajele esențiale al utilizării cardurilor bancare pentru economia Moldovei sunt următoarele:
utilizarea cardurilor oprește circulația costisitoare și lentă a numerarului în economie;
cardurile permit tranzacții mai rapide, mai sigure și mai ieftine din punctul de vedere al costului;
simplitatea plăților cu carduri și ușurința utilizării la comercianți au o influență pozitivă asupra economiei țării, constituind o importantă sursă de venituri.
Acreditivul este un angajament irevocabil prin care o bancă (banca emitentă), acționând la cererea și după instrucțiunile unui client al său (ordonatorul), se angajează în numele acestuia:
a) să facă plata către sau la ordinul unui terț (denumit beneficiar), sau să accepte și să plătească cambii trase de către beneficiar, sau ;
b) să autorizeze o altă bancă să efectueze o asemenea plată, sau să accepte și să plătească astfel de cambii, sau;
c) să autorizeze o altă bancă să negocieze, contra prezentării documentelor solicitate, în concordanță cu termenii și condițiile stipulate în acreditiv.
Părțile implicate în acreditivul documentar:
1. Ordonatorul este partea care solicită deschiderea acreditivului documentar, este client al băncii, este de obicei cumpărător al mărfii sau al serviciului.
2. Banca emitentă, cea care emite acreditivul documentar ; banca ordonatorului .
3. Banca avizatoare, cea către care este trimis acreditivul documentar ; banca beneficiarului (furnizorului de marfă sau servicii ).
4. Beneficiar, partea căreia îi este adresat acreditivul documentar, de obicei furnizor al mărfii sau serviciului.
5. Banca negociatoare, cea la care beneficiarul prezintă documentele, în cele mai multe cazuri fiind aceeași cu banca avizatoare.
6. Banca confirmatoare, dacă este cazul, cea care, la solicitarea expresă a băncii emitente, se angajează alături de banca emitentă să plătească/accepte/negocieze, documente conforme cu condițiile acreditivului.
Caracteristicile acreditivului documentar
1. Formalismul sau caracterul documentar. Băncile angajate în relația de acreditiv tratează și iau în considerare numai documentele, și nu mărfurile sau serviciile la care se referă documentele. Documentele reprezintă legătura dintre contractul comercial și contractul de acreditiv și sunt singurele verificate de bănci.
2. Independența față de relația contractuală de bază ( contractul economic).
3. Fermitatea angajamentului bancar. Indiferent de tipul acreditivului documentar (revocabil sau irevocabil), banca acționează la cererea și în conformitate cu instrucțiunile ordonatorului, față de care se angajează ferm să efectueze o plată, până când primește alte instrucțiuni decât cele inițiale.
4. Adaptabilitatea. Este denumit acreditiv documentar orice angajament, indiferent de modul în care este definit sau descris. În funcție de diferitele mențiuni sau diversele moduri de utilizare există acreditiv documentar transferabil, cu clauză roșie, subsidiar ( back – to- back), reînnoind ( revolving ), stand-by.
5. Siguranța furnizorului de a încasa contravaloarea mărfii/serviciilor, în condițiile respectării întocmai a obligațiilor sale, de la o bancă angajată ferm să facă această plată.
6. Siguranța cumpărătorului ca plata mărfii / serviciului se va face numai contra documente care atestă expedierea acesteia / efectuarea serviciului și că au fost îndeplinite întocmai condițiile convenite.
Tipuri de acreditive.
1. Din punct de vedere al fermității angajamentului băncii emitente :
Acreditivul revocabil : un acreditiv ce poate fi în orice moment modificat sau anulat, fără nici o notificare către beneficiar. Anularea sau modificarea acreditivului revocabil devine efectivă numai după primirea notificării de modificare/anulare de către banca avizatoare. Orice plată, acceptare, negociere de documente făcută de banca avizatoare înaintea primirii unei astfel de notificări trebuie acceptată de banca emitentă. Un astfel de acreditiv este foarte rar folosit.
Acreditivul irevocabil : un acreditiv documentar care nu poate fi modificat sau anulat fără consimțământul tuturor părților, inclusiv al beneficiarului. În condițiile de emitere a acreditivului documentar trebuie să se indice clar dacă este revocabil sau irevocabil. Totuși, în absența unei astfel de indicații, acreditivul documentar se consideră a fi emis irevocabil.
Moneda electronică (e-money) reprezintă valoarea stocată electronic într-un dispozitiv, fie un chip electronic, fie memoria calculatorului și care poate fi reîncărcată, cu posibilitatea utilizării într-o multitudine de scopuri.
Pornind de la faptul că smart-cardul este cardul care oferă posibilitatea procesării și/sau stocării unităților valorice prin intermediul unui microprocesor integrat (chip) și, spre deosebire de cardul cu bandă magnetică, poate stoca efectiv fonduri transferate dintr-un cont bancar sau dintr-un alt smart-card (operațiune card cu card), precum și informații referitoare la soldul disponibil, plata efectuată cu acest tip de card putându-se realiza instantaneu, putem afirma că viitorul aparține smart-cardurilor.
În Comunitatea Economică Europeană există țări emitente de carduri cu chip și țări certificate să accepte carduri inteligente.
Pașii rapizi ai progresului tehnic determină și băncile din România să pregătească migrarea către tehnologia cu chip (de exemplu Visa Smart Debit Credit – VSDC), băncile primind, în acest sens, consultanță specializată de la VISA.
Printre avantajele oferite de noua tehnologie se numără :
control în gestionarea riscului, din punct de vedere al emitenților;
reducerea fraudei;
reducerea costurilor operaționale ale băncii emitente ;
creșterea vitezei de operare ;
siguranța și integritatea tranzacțiilor on-line ;
creșterea comerțului electronic (e-commerce).
Ca instrument de plată, moneda electronică (moneda digitală, moneda virtuală sau e-cash) vehiculează în rețelele deschse, specifice Internetului.
E-money poartă, pe de o parte, semnătura digitală a băncii, iar pe de altă parte, un număr de serie generat de calculatorul utilizatorului, care conferă siguranță față de eventualitatea inițierii unor plăți din partea acesteia.
Moneda electronică este complet anonimă la fel ca și moneda de hârtie. Utilizatorul poate să dovedească faptul că o anumită plată a fost efectuată de el.
În viitor, interesul pentru moneda electronică va câștiga tot mai mult teren în plățile electronice.
Site-ul Web afișează un formular și invită clientul să introducă datele de identificare a cardului în computerul server : numele și codul PIN sau preia aceste date din portofelul electronic al clientului.
Datele, astfel introduse, sunt trimise la un site specializat care este un procesor de cărți de credit. La acest site sunt afiliate sute de bănci, care sortează datele primite și le transmit băncii mandatare a companiei emitente.
Banca transmite procesorului autorizarea (sau infirmă autenticitatea cărții de credit) și suma este blocată în contul clientului.
Banii nu intră în contul vânzătorului decât după ce acesta trimite băncii documentul de confirmare a livrării.
Moneda electronică generează un fenomen de globalizare monetară și conduce la crearea unui spațiu virtual care are ca efect desființarea granițelor geografice.
Viitorul rezervă monedei electronice forme mai extinse și mai evoluate, precum comerțul universal (u-commerce) și banca universală (m-banking).
În Europa, deși, ca urmare a consolidării sistemului bancar, rețeaua unităților bancare se reduce, în strategia băncilor se mențin canalele multiple de distribuție. Canalele multiple de distribuție include, pe lângă rețeaua unităților teritoriale, și serviciile de tip home-banking, prin care aceștia pot dispune o serie de operațiuni bancare fără prezentarea la bancă. Printre serviciile din această categorie se numără : Telephon Banking, Home Banking, Internet Banking, Mobil Banking, fiecare dintre acestea acoperind cote diferite ale afacerilor băncii care le furnizează.
În Republica Moldova în funcție de strategia proprie, băncile comerfciale oferă clienților posibilitatea de operare de la distanță, prin produsele de tip home-banking, în mod diferi : unele instituții de credit pun iar la dispoziția din categoria corporate produse de tip home-banking, iar la dispoziția ÎMM – urilor și a persoanelor fizice produse de tipul internet-banking, altele oferă predominant clienților produsele de tipul internet-banking.
Internet-Banking se integrează cu ușurință în sistemul de management bancar folosit de clienți, permițând acestora efectuarea de la distanță a unor operațiuni bancare.
Printre operațiunile la distanță pe care clienții le pot efectua prin intermediul produselor de tip home – banking se numără: operațiuni de plăți în lei cu ordine de plată; operațiuni de plăți către Trezoreria Statului; constituire de depozite; tranzacții pe piața valutară interbancară pe baza ordinele de vânzare/cumpărare valută, plăți externe, plăți în valută pe teritoriul Republicii Moldova; obținerea extraselor de cont; obținerea unor buletine informative etc.
Băncile comerciale pun la dispoziția clienților produse de tip home-banking pe bază contractuală.
De regulă, pentru accesarea acestor produse, sunt necesare o conexiune de tip dial-up, ISDN, telefonie mobilă sau internet.
Din punct de vedere al sistemului de securitate utilizat, instituțiile de credit au ales fie varianta semnăturii electronice, fie varianta stabilirii, prin contractul încheiat cu beneficiarul produsului, a persoanelor autorizate să acceseze aplicația, și păstrării în evidențele băncii a specimenelor de semnătură a acestor persoane.Instituțiile de credit pun la dispoziția clienților produsul MultiCash/e-banking, oferind astfel posibilitatea efectuării de operațiuni bancare în lei/ valută, de la sediul acestuia, pe cale electronică (prin modem sau Internet). În cazul accesului prin Internet, clientul completează și semnează la sediul băncii cererea de acces la serviciul e-banking, iar după conectare și instalarea programelor la sediul său, clientul generează, semnează și prezintă băncii Scrisoarea de inițializare.
Operațiunile pe care le poate efectua clientul sunt: plăți în lei prin virament intra și interbancar; plăți în valută; participarea la piața valutară; constituirea depozitelor la termen conform reglementărilor interne; obținerea buletinului informativ; schimb de mesaje text; obținerea extraselor de cont pentru conturile în lei și valută etc; schimb de mesaje text; obținerea extraselor de cont pentru conturile în lei și valută etc.
ANALIZA ACTIVITĂȚII ȘI DECONTĂRILOR ÎN CADRUL BC „MOLDOVA- AGROINDBANK” S.A
Caracteristica și prezentarea generală a activității economico-financiare a BC „Moldova-Agroindbank” S.A
BC „Moldova-Agroindbank” S.A și-a început activitatea în 1991 – o perioadă marcată de restructurarea radicală a societații în general și a economiei în particular. Schimbările în societate au determinat banca să adopte noi strategii, bine definite, care au putut raspunde solicitărilor unei piețe în formare. În acest scop banca a extins rețeaua de filiale și reprezentanțe, a valorificat noi segmente ale pieței produselor bancare, a stabilit relații de corespondență cu bănci din strainatate și relații de colaborare cu diverse instituții financiare internaționale, fapt ce a consolidat poziția bancii pe piața bancara a republicii.
Experiența acestei perioade a demonstrat că echipa de manageri și de angajați ai BC „Moldova- Agroindbank” S.A este capabilă sa facă față oricăror provocări ale pieței și să realizeze cu succes obiectivele strategice trasate.
Pe parcursul activitații sale chiar de la înființare BC „Moldova-Agroindbank” S.A a îndeplinit, pe lîngă rolul de bancă universală și operativă, un rol de bancă-leader, fiind promotorul unor acțiuni care au dus la consolidarea întregului sistem bancar al țării.
Astfel banca:
a stabilit relații de colaborare cu diverse instituții financiare internaționale, materializînd premise pentru atragerea capitalului străin în economia țării;
a inițiat fondarea companiei interbancare de procesare a cardurilor, iar mai tirziu a obținut certificarea la tehnologia cip a băncii pe partea modernizare integrală a rețelei de acceptare pentru utilizarea cardurilor cu cip, care asigură o mai bună protecție impotriva fraudei;
sesizînd importanța dezvoltarii pieței financiare a țării prin implementarea noilor mecanisme financiare, banca fondeaza în anul 2002 compania MAIB Leasing, companie subsidiară, în care banca detine 100% din acțiuni și care în prezent se află în topul companiilor de leasing pe piața financiară a Republicii Moldova;
a implementat noul sistem informatic Globus (Temenos) – soluție complexă și performantă, care menține accesul On-Line și procesarea centralizată, în regim de timp real a datelor, oferă instrumente moderne și eficiente de administrare și analiză, etc;
printre primele instituții financiare din lume banca a utilizat noul standard avansat de 4Gb Fibre Channel. Această arhitectură a sistemului informațional permite asigurarea unei securităti sporite, monitoringul deplin al datelor și funcționarea neintreruptă a băncii chiar și în cazul apariției unor defecțiuni infrastructurale;
a optimizat sistemul de gestiune a riscurilor bancare și procedurile de control intern în scopul protejării profitabilității băncii;
a lansat un plan de restructurare de proporții a băncii, implementînd un model unic de business orientat spre deservirea specializaă și eficiență a segmentelor de clienți Comerciali și Retail, fiind prima bancă din țara care a creat o diviziune specializată pentru deservirea clientilor comerciali;
a inițiat lucrari de amploare în vederea dezvoltării sistemelor de deservire a clientilor la distantă, bazate pe cardul bancar și Internet, materializînd, astfel, premisele aplicării pe larg în bancă a tehnologiilor moderne și dezvoltarea canalelor alternative de distribuție: bancomate, POS-uri, servicii bancare la distanță de tipul Mobile-Banking, Telefon-Banking și Internet Banking;
a aprobat și implementat în practică Politica de guvernare corporativă, care a permis funcționarea băncii într-o maniera corectă, a asigurat în bancă o administrare și un control intern orientat spre transparența, responsabilitate și informare publică corectă;
a implementat serviciului InfoTel, pentru a veni în sprijinul clienților interesați să obțină simplu informații unitare cu privire la oferta de produse și servicii ale băncii;
a inaugurat primul Centru Regional – o subdiviziune structurală a băncii care gestionează și asigură activitatea eficientă a 66 de filiale din subordinea sa și pune în evidență valori de profesionalism, integritate, coerentă, unitate, competență și responsabilitate pentru activitatea bancară a filialelor, îndreptata spre eficientizarea și asigurarea continuității activității filialelor, reprezentanțelor și CSV-urilor din subordine;
în premieră pentru sistemul bancar al țării a implementat un sistem integrat de gestiune a creditelor pentru persoane fizice – Retail Loan Application (RLA) -, functionalitățile caruia acoperă intreaga activitate a utilizatorilor din cadrul bancii și permite lărgirea rețelei băncii prin utilizarea canalelor de distribuție alternative, inclusiv colaborarea în cadrul programelor de parteneriat cu clientii băncii și atribuindu-le funcții de ageții de vînzări. Astfel persoanelor fizice li se oferă posibilitatea întocmirii creditului nemijlocit la punctul de vînzare, fară a se deplasa la bănca;
în prezent în structura acționarilor băncii sunt patru investori straini, fapt ce confirmă încrederea acestora în perspectivele de dezvoltare a băncii;
în comun cu diverse organizații financiare internaționale precum EFSE, BIRD, etc, banca deruleaza o serie de proiecte pentru susținerea clienților din diverse segmente.
Lăsînd în urmă o asemenea moștenire istorică impunatoare, MAIB nu se oprește la realizarile din trecut, ci în fiecare an își pune drept scop noi schimbări importante, obținerea noilor performante, pentru a demonstra acționarilor, partenerilor, clienților că intenția de a fi o bancă privată modernă este una realizabilă.
Figura 2.1.1. Dinamica profitului net, BC Moldova Agroindbank SA, mil.lei, anii de analiză 2015-2017
Sursa: Elaborat de către autor în baza rapoartelor financiare
Performanțele Băncii pentru anul 2017, s-au evidențiat în primul rând prin creșterea indicatorilor de volum. În аnul 2017 сotа асtivelor MАIB pe piаțа bаnсаră а сonstituit 22,20%, dаr în аnul 2016 а fost – de 19,75 %. Din figurа 2.1.1 observăm сă сotа а асtivelor Bănсii pe piаțа bаnсаră а fost în аnul 2015 сeа mаi miсă (18,23%), dаr în аnul 2016 а сresсut сu 1,52% fаță de аnul 2015 și сu 3,97% fаțа de аnul 2017. Totodаtă аtenționăm, сă volumul асtivelor în аnii аnаlizаți erа în сreștere stаbilă.
BC ”Moldova Agroindbank” SA a finalizat anul 2017 cu performanță absolută la indicatorul venit net, obținând venituri în volum de 378,5 mln. lei, avînd cea mai mare cotă de 26,2% pe sistem bancar.Astfel, profitul net BC MoldovaAgroindbank SA obținut în anul 2017 a constituit 456 mil. lei cu o creștere de 5,31% față de rezultatul anului 2014, în anul 2016 mărimea profitului a atins 406 mil. lei cu o creștere de 7,69 % fațăde nivelul anului 2015, astfel în anul 2017 atingînd cel mai mare profit înregistrat vreodată în evoluția băncii de la fondare și cel mai bun rezultat pe întreg sistemul bancar atestînd o creștere de 12,31 puncte procentuale față de nivelul anului 2016.
Comparativ cu perioada similară a anului precedent, profitul s-a majorat cu 8.6%, în cea mai mare parte, din contul majorării veniturilor neaferente dobânzilor cu 6.8% și dimin- uarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 7.6%. Totodată, cheltuielile aferente dobânzilor s-au diminuat cu 37.1%.
Creșterile indicatorilor bilanțieri și obținerea rezultatelor financiare peste nivelul planificat au contribuit la înregistrarea indicilor de rentabilitate apropiate celor medii pe sistemul bancar, astfel s-a înregistrat în anul 2017: Rentabilitatea activelor (ROA) – 2,09 %, media în sistemul bancar fiind de 2,1%; • Rentabilitatea capitalului (ROE) – 13,56%, în comparație de media în sistemul bancar de 12,78%.
Rentabilitatea capitalului băncii (ROE) a fost la nivel de 13,56%, cu 1,14 p.p. mai puțin față de anul 2016 și cu 1,0 p.p mai puțin față de rezultatul anului 2015, indicatori care au fost în fiecare an peste mediile din sistemul bancar, fiind considerat un indicator de performanță excelent pentru bancă. Rentabilitatea activelor (ROA) s-a diminuat cu 0,38 p.p. pana la 2,09 % față de anul precedent 2016 și este totodată cu 0,49 p.p. mai mic decât indicatorul anului 2015. Valoarea indicatorilor de rentabilitate au fost influențate de creșterea accentuată a capitalului acționar și activelor băncii.
Figura 2.1.2. Dinamica rentabilității activelor și rentabilității capitalului, BC. Moldova Agroindbank SA pe piața bancară, anii de analiză 2015-2017
Sursa: Elaborat de către autor în baza rapoartelor financiare
BC ”Moldova Agroindbank” SA menține una din pozițiile de lider la indicatorul de rentabilitate a capitalului, plasându-se pe locul II în clasamentul băncilor comerciale din sistemul bancar din Moldova. Anul curent a fost prevăzut nu doar ca un an de menținere a dinamicii pozitive atinse pe parcursul mai multor ani, ci și ca un an de lansare a noilor tehnologii, concepte și standarde în sistemul de lucru utilizat, în scopul dezvoltării posibilităților acestuia și ridicării nivelului de deservire a clienților. Scopul general al eforturilor depuse este orientarea mai eficientă spre necesitățile clientului.
Diviziunea Activitate Corporativă este o subunitate a băncii dedicată clienților corporativi, companii mari și mijlocii, care își desfășoară activitatea în diverse sectoare ale economiei naționale.
Abordarea individuală a clienților prin directorii relații clienți, accesibilitatea la finanțare prin aplicarea sistemului de limite de credit, prin produse bancare adaptabile necesităților și solicitărilor clienților sunt punctele de reper, care pe parcursul celor 15 ani de activitate a Diviziunii au contribuit la fortificarea relațiilor cu clienții existenți și stabilirea unor parteneriate noi.
Printre clienții corporativi ai băncii se numără peste 300 companii notorii din diverse ramuri ale economiei naționale, dar și ambasade străine acreditate în Republica Moldova, instituții publice și instituții de învățământ ș.a. Circa 68% din clienții corporativi au relații stabile de parteneriat cu banca de peste 5 ani.
Coșul produselor și serviciilor bancare destinate clienților corporativi este divers, ușor adaptabil cerințelor de business ale acestora. Banca, de asemenea, acordă o atenție deosebită dezvoltării produselor electronice și sistemelor de deservire bancară la distanță.
Pe parcursul anului 2017, vânzările produselor bancare au fost marcate de un șir de factori ce au influențat activitatea clienților, cum ar fi dezvoltarea lentă a sectorului industrial, activitatea investițională inertă, intensificarea procesului inflaționist precum și comprimarea sectorului agricol din cauza condițiilor climaterice nefaste în prima jumătate a anului.
Perspectivele economice nesigure au afectat deciziile companiilor de a investi, cererea de credite din partea clienților corporativi fiind sub nivelul așteptat. Pe de altă parte, constrângerile BNM și interne de supraveghere bancară a riscului de credit, au impus măsuri/cerințe prudențiale mai stricte față de debitori, față de expunerile mari și concentrarea creditelor în anumite genuri de activitate. În aceste condiții, portofoliul de credite a înregistrat o dinamică negativă, atât la sold cât și la calitate.
Portofoliul de credite al clienților corporativi, la 31.12.2017, a constituit 6,356 mil. lei (97% față de 31.12.2016). Ponderea cea mai mare (74%) sunt creditele pe termen mediu, 71% creditele pentru finanțarea activității curente. Genul de activitate cu cea mai mare pondere în portofoliul de credite (cca 37%) a fost comerțul, ponderi importante înregistrând, de asemenea, creditele în sectoare precum industria alimentară (30%), industria nealimentară (11%), transportul și comunicațiile (8%).
Figura 2.1.3. Portofoliului de credite a clienților corporativi, BC. Moldova Agroindbank SA, anii de analiză 2015-2017
Sursa: Elaborat de către autor în baza rapoartelor financiare
Drept urmare, portofoliul de credite acordate clienților corporativi a înregistrat, la sfârșit de an, o scădere față de începutul anului cu circa 447 mil. lei. În anul 2016, soldul creditelor acordate clienților corporativi a constituit 6,586 mil. lei, având o pondere de 61.6% în portofoliul total de credite al băncii.
Figura. 2.1.4. Structura portofoliului de credite după ramuri pentru anul 2017 , %.
Sursa: Elaborat de către autor în baza rapoartelor financiare
Circa 29% din creditele acordate au fost destinate pentru scopuri investiționale, restul – pentru finanțarea activității curente. Genul de activitate cu cea mai mare pondere în portofoliul de credite (34%) a fost comerțul. Ponderi semnificative revin și industriei alimentare (30%), industriei nealimentare (11%), transportului și comunicațiilor (8%).
Activitatea profesionistă pe piața de capital a BC “Moldova Agroindbank” SA a fost desfășurată în baza licenței de Societate de Investiții de categoria “C” acordată băncii, în anul 2015, de către Comisia Națională a Pieței Financiare pe un termen nelimitat, cu dreptul de a desfășura un spectru larg de servicii și activități de investiții.
Figura. 2.1.5. Dinamica structurii portofoliului investițional al BC „Moldova-Agroindbank” SA pentru anii 2015-2017,%
Sursa: Elaborat de către autor în baza rapoartelor financiare
Activitatea operațională a băncii, pe parcursul anului 2017, a fost organizată în baza Politicii Investiționale aprobate pentru această perioadă. Pentru anul 2017, a fost prevăzută aplicarea unei strategii flexibile de administrare a portofoliului în dependență de conjunctura pieții. Participarea băncii la piața de capital prin efectuarea investițiilor financiare are drept obiectiv diversificarea operațiunilor active ale băncii prin valorificarea surselor alternative de venituri. La finele anului de gestiune, portofoliul investițional, în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, a înregistrat valoarea de 222,178 mii lei. Banca deține cote de participare în 12 companii din diverse sectoare ale economiei, dintre care 10 companii sunt participanți ai economiei naționale și 2 companii sunt participanți ai unor economii internaționale (SUA și Belgia).
În vederea minimizării riscului investițional, banca a aplicat în măsura oportunităților investiționale oferite de piața autohtonă de capital strategia de diversificare a portofoliului. Cea mai însemnată cotă din portofoliul băncii revine investițiilor în compania fiică „MAIB-Leasing” SA, iar ponderi semnificative sunt deținute de valorile mobiliare ale întreprinderilor din industria prelucrătoare, în speță ale companiilor de fabricare a zahărului, produselor din sticlă, precum și în societăți a căror activitate este clasificată drept alte intermedieri financiare.
Scopul primordial al politicii investiționale l-a constituit monitorizarea activității obiectelor de investiții, prin promovarea unor metode de management al întreprinderilor, care au ca drept obiectiv contribuirea la influențarea dinamică și constructivă, astfel încât managementul unităților economice să se manifeste în activitatea sa prin transparență și profesionalism. Materializarea acestui deziderat conduce la sporirea eficienței activității acestor entități și, implicit, poate avea ca efect majorarea valorii de piață a cotelor de participare deținute de bancă, administrarea eficientă a obiectelor de investiții prin promovarea unor modele de management al întreprinderilor, care au ca obiectiv capitalizarea permanentă a obiectelor investiționale și obținerea veniturilor.
Figura. 2.1.6. Dinamica indicatorilor de bază pentru anii 2015-2017
Sursa: Elaborat de către autor în baza rapoartelor financiare
O atenție deosebită în realizarea politicii investiționale a băncii a fost acordată prestării de servicii pe piața de capital, accentul fiind pus pe calitatea și eficiența serviciilor prestate. Astfel, în anul 2016, Departamentul Investiții Corporative (DIC) și-a desfășurat activitatea pe piața de capital în direcția prestării și promovării serviciilor de executare a ordinelor privind instrumentele financiare în numele clienților și în cont propriu.
2.2. Analiza instrumentelor și modalităților de plată utilizate în cadrul BC „Moldova- Agroindbank” S.A
BC „Moldova- Agroindbank” S.A prestează servicii de decontări în valută națională cu utilizarea tuturor instrumentelor de plată prevăzute de Sistemul National de Plăți.
ș Unicul mijloc de plată legal pe teritoriul Republicii Moldova îl constituie moneda națională – leul moldovenesc.
ș Decontările fără numerar în Republica Moldova se efectuează în baza:
– ordinului de plată,
– ordinului de plată trezoreriale;
– ordinul de plată acceptate;
– cererilor – dispozițiilor de plată;
– cererilor de acreditiv;
– cecurilor;
– dispozițiilor incaso;
– dispozițiilor incaso trezoreriale.
Documentele de decontare se întocmesc în limba de stat. Alte cazuri se reglementează conform legislației în vigoare.
Banca plătitoare primește documentul de decontare spre executare numai în cazul prezenței disponibilului suficient pentru trecerea la scăderi a sumei consemnate complete din contul plătitorului. Documentele de decontare prezentate la Banca plătitoare și executate de aceasta nu pot fi retrase de către plătitor.
Participanții direcți la sistemul de decontări în valută străină în cadrul BC"Moldova-Agroindbank"S.A sunt:
ș Clienți – desfășoară activitate de export/import sau alte operațiuni curente internaționale cu agenți economici rezidenți ai altor țări.
ș Filiale, reprezentanțe, Direcția Operațiuni cu Clienții la Centrala Băncii – primirea dispozițiilor de plată ale clienților,verificarea corespunderii acestora normelor în vigoare,introducerea în sistemul de evidență și raportări al băncii,ținerea conturilor corespondente.
ș Centrul de Afaceri – stabilirea de relații cu clienții,promovarea operațiunilor cu acreditive,garanții.
ș Direcția Decontări Internaționale – procesarea la extern a decontărilor.
ș Bănci corespondente – bănci în care MAIB are deschise conturi de disponibilități în valută străină sau cu care banca are relații contractuale de schimb autorizat de informații aferente decontărilor internaționale.
Operațiunile în cadrul sistemului de decontări în valută străină:
– plăți simple la termen sau în avans;
– încasarea și eliberarea cecurilor comerciale;
– emiterea și/sau confirmarea acreditivelor documentare;
– avizarea acreditivelor de export;
– plata documentelor pe bază de incaso documentar;
– emiterea garanțiilor bancare.
Modalitatea cea mai simplă de realizare a unei plăți din numle clientului,respectiv a unei plăți în favoarea clientului,este odinul de plată în valută străină. Ca mod de plată,dispoziția de pată, dispoziția de plată în valută străină constă în transferul unei sume de bani de la o persoană la altă persoană prin intermediul conturilor bancare.
Dispoziția de plată în valută străină este dispoziția dată de o persoană (ordonator) unei bănci (banca ordonatoare), de a plăti o anumită sumă de bani în favoarea unei alte persoane(beneficiar) pentru stingerea unei obligații bănești a ordonatorului față de beneficiar.
Dispoziția de plată în valută străină poate fi:
– simplă- încasarea ei nu este condiționată de prezentarea de către beneficiar a vreunui document;
– documentară- pentru a se face încasarea pe contul beneficiarului e necesar ca acesta să prezinte anumite documente indicate de ordonator în dispoziția de plată în valută străină.
Prin utilizarea rețelei vaste de conturi corespondente și a sistemului SWIFT, banca asigură transferarea plăților în orice colț al lumii și primirea lor din străinătate în termeni reduși de timp. Plata poate fi efectuată în valută străină ce diferă de valuta contului, banca asigurînd convertirea imediată dintr-o valută în alta.
Pentru achitarea importului de mărfuri, primirea contravalorii mărfurilor exportate sau a serviciilor prestate poate fi utilizat cecul comercial. Banca eliberează cecuri în valută străină și primește spre încasare cecuri trase asupra băncilor străine. Primirea cecurilor spre încasare se face în toate unitățile operative ale băncii.
Achitarea prin incasso documentar prevede achitarea mărfii importate în baza documentelor comerciale și/sau financiare transmise de către exportator prin intermediul băncilor. Adică plata se face doar după primirea documentelor ce confirmă că marfa a fost livrată (nu neapărat și primită).
Incasoul documentar poate fi:
– contra plată – eliberarea documentelor contra plății sau
– contra acceptare – eliberare a documentelor contra acceptării unor documente financiare (cambii,trate).
Acreditivul este o modalitate de decontare pe larg folosită în tranzacțiile de import/export internaționale. Varietatea de tipuri și moduri de utilizare ale acreditivelor documentare, la fel și posibilitatea îmbinării lor cu diferite modalități de achitare, face posibilă utilizarea lor la derularea celor mai complicate tranzacții comerciale.
Garanția bancară este un angajament irevocabil asumat de o bancă(garant),în favoarea unei persoane, denumită beneficiar, de a plăti acestuia o sumă de bani,în cazul în care o altă persoană, denumită ordonator, la cererea căruia se emite garanția, nu a onorat o anumită obligație față de beneficiar,asumată printr-un contract de livrare a mărfii,prestare de servicii sau plată.
Tipuri de carduri bancare oferite de BC'Moldova-Agroindbank":
Card de Credit. Cardul se acordă clienților cu vîrsta cuprinsă între 18 și 65 ani. Moldova Agroindbank emite 4 tipuri de carduri de credit:
Cardul de credit Visa Electron min – 3000 lei, max – 30.000 lei
II.Cardul de credit Visa Classic min – 30000 lei, max – 50.000 lei
III.Cardul de credit MasterCard Gold min – 30.000 lei, max – 75.000 lei
Cardul de credit se acordă pe un termen de pînă la 2 ani. Clientul va prezenta la bancă următoarele documente:
Actul de identitate;
Certificatul privind salariul/ venitul clientului;
Documentele ce confirmă dreptul de proprietate asupra bunurilor indicate în cererea de credit.
Utilizarea cardului de credit nu necesită gaj sau giranți. Este comod pentru utilizare pentru că nu necesită prezența la bancă a solicitantului pentru efectuarea plăților din contul creditului și la rambursarea creditului, iar mijloacele din contul de card pot fi utilizate pentru orice scopuri.
Dobînda la acest credit se plătește doar la soldul creditului utilizat iar rambursarea creditului are loc automat, din sumele salariului primit în contul de card, sau din contul de depozit, timp de doi ani.
Cardurile electronice Visa Electron și Cirrus/Maestro sunt cele mai simple și răpîdite în lumea cardurilor electronice de debit. Aceste carduri sunt cele mai accesibile și reprezintă cea mai optimală alegere pentru cei care doresc să beneficieze de principalele avantaje oferite de cardurile bancare la un preț mic.
Cardurile sunt destinate pentru plățile electronice și retrageri numerar din bancomate. Cu cardurile Visa Electron și Cirrus/Maestro este posibil de retras numerar de la oricare din sutele de mii de bancomate din diverse țări. Cu toate acestea, Visa Electron și Cirrus/ Maestro sunt carduri cu nivel înalt de securitate, deoarece toate operațiile pe aceste carduri au loc cu autorizarea obligatorie, adică cu verificarea on-line. Cardurile Visa Electron și Cirrus/Maestro nu pot fi folosite la achitarea mărfurilor și serviciilor prin Internet, poștă, etc.
BC ”Moldova-Agroindbank” oferă două carduri electronice cu o perioadă de valabilitate de doi ani – Cirrus/Maestro + Visa Electron – ambele carduri la contul de card principal, care permite întotdeauna efectuarea operațiunilor dorite, indiferent de sistema de plăți care predomină într-o anumită regiune a lumii. La contul de card principal, de asemenea, pot fi emise carduri suplimentare Cirrus/Maestro si Visa Electron.
Visa Classic/MasterCard. Cele mai populare carduri în lume. Cardurile clasice se potrivesc ideal pentru oamenii contemporani și cei care prețuiesc timpul. Aceste carduri pot fi utilizate la achitarea mărfurilor și serviciilor, realizate prin rețeaua comercială obișnuită, prin Internet, prin poștă sau prin telefon, precum și la rezervarea hotelurilor, arenda mașinilor, procurarea biletelor avia, retrageri numerar din bancomate și la sediile bancare.
Cardurile VISA Classic/MasterCard se emit pe o perioadă de 2 ani. La aceste carduri pot fi emise carduri suplimentare VISA Electron, VISA Classic, Cirrus/Maestro și MasterCard.
MasterCard Standard. Cardul MasterCard Standard este un card internațional de debit/credit – emis în condiții speciale pentru persoane fizice, care oferă o flexibilitate mare în achitări și o rețea vastă de acceptare a plăților. Cardul este ideal pentru efectuarea cumpărăturilor zilnice. Acesta este acceptat în peste 29 milioane de locații, inclusiv la peste 835 mii de bancomate.Cu acest card se pot procura mărfuri și/sau servicii atît în medii reale (magazine/centre de servicii) – prin contact direct, telefon, poștă sau e-mail, cît și în medii virtuale (magazine electronice/centre electronice de servicii) – în Internet.
Visa Business – un card internațional de debit/credit, emis pentru persoane juridice, oferă persoanelor din domeniul afacerilor mici și mari flexibilitate în managementul cheltuielilor de deplasare și reprezentativitate, control asupra cheltuielilor și managementul fluxului de numerar. Un instrument efectiv pentru separarea cheltuielilor personale de cele ale întreprinderii, Visa Business este o soluție de plată pentru toate necesitățile apărute în timpul deplasării, acceptată în peste 30 milioane de locații în întrega lume, inclusiv la peste 810 mii de bancomate.
Cu acest card se pot efectua retrageri de numerar la ghișee și bancomate bancare, cumpărături de mărfuri și/sau servicii în medii reale, prin telefon, poștă, Internet.
Cardul MasterCard Gold – este un card internațional de debit/credit destinat persoanelor fizice selecte cu statut social înalt și venituri considerabile – clienți ai băncii. Acesta oferă o putere superioară de cumpărare pentru cumpărături substanțiale.
Oferă o gamă variată de beneficii și o acceptare bună la comercianți. Este destinat în special clienților care călătoresc des peste hotare, cu solicitări substanțiale față de calitate și imagine.
Oferă o limită înaltă de creditare, asistență medicală și juridică, în cazul pierderii cardului – asistența pentru schimbarea urgentă al cardului sau eliberarea unei sume de bani numerar. Cardul este acceptat în peste 29 milioane de locații, inclusiv la peste 835 mii de bancomate.
Cardul «AVANTI» oferă nenumărate posibilități:
Tarife speciale
Venituri suplimentare sub formă de dobînzi calculate la soldul zilnic disponibil
Achitarea mărfurilor și serviciilor în unitățile comerciale
Retragerea banilor în numerar în regim non-stop de la bancomatele Moldova Agroindbank și ale altor bănci din țară și de peste hotare
Retragerea banilor în numerar prin terminalele din filialele și reprezentanțele Moldova Agroindbank și ale altor bănci din țară și de peste hotare în orele de program ale acestora
Obținerea extraselor din cont prin poșta electronică (e-mail) sau la filiala la care este deschis contul de card
Securitatea sporită a mijloacelor bănești persoanle (evitarea pierderii banilor); în cazul pierderii sau flirtului cardului, deținătorul are posibilitatea blocării lui
Alimentarea contului de card de către deținător prin transfer
Oferirea posibilității de a utiliza mijloacele din contul de card prin intermediul cardurilor suplimentare emise pe numele unor terțe personae
Prin intermediul conturilor corespondente ale băncii, banii transferați din străinătate în favoarea persoanelor fizice ajung la destinație în 2-3 zile iar costurile de eliberare a transferurilor sunt minime: 1% din suma tranferului, min. 6 USD/EUR (în dependență de valuta transferului)
BC „Moldova Agroindbank" S.A. efectuează transferuri valutare la dispoziția persoanelor fizice și primește din orice colț al lumii transferuri pentru persoane fizice.
Rețeaua vastă de conturi corespondente în băncile străine asigură transferarea banilor prin intermediul băncii în termene reduse de timp (1-2 zile).
Persoanele fizice pot efectua transferuri în străinătate în limitele și condițiile stabilite de Regulamentul operațiunilor valutare al Republicii Moldova. Efectuarea transferurilor în valută străină din ordinul persoanelor fizice se efectuează din contul:
mijloacelor în valută străină numerar depuse la ghișeele băncii.
mijloacelor în lei moldovenești numerar cu convertirea în valuta transferului.
disponibilităților conturilor curente în valută străină.
Transferul se face prin perfectarea ordinului de plată în valută străină, în care printre alte date se indică în mod obligatoriu
numele, prenumele plătitorului;
suma și valuta transferului;
numele și contul bancar al beneficiarului;
banca beneficiarului și banca intermediară (în caz de necesitate);
scopul transferului (studii, tratament, ajutor material, cheltuieli familiale, etc).
Prin intermediul BC ”Moldova-Agroindbank” pot fi trimise transferuri din străinătate în favoarea persoanelor fizice. Pentru ca banii transferați să ajungă la destinație fară rețineri, este necesar ca persoana fizică căreia îi sunt transferați banii să comunice plătitorilor date corecte și complete despre bancă, prin care vor primi banii. Aceste date includ:
numele, prenumele beneficiarului;
numărul contului bancar (dacă este deschis);
adresa completă (pentru urgentarea plătii și nr. telefonului);
numărul pașaportului sau al altui document de identitate;
numele corect al BC „Moldova Agroindbank"S.A.
banca corespondentă a băncii pentru valuta transferului.
Transferurile valutare sosite în favoarea persoanelor fizice la solicitarea beneficiarului pot fi:
eliberate în valută străină numerar;
convertite și eliberate în MDL numerar;
înregistrate pe conturi curente, de depuneri sau de card deschise în filialele băncii.
transferate peste hotare.
Operațiunile de transfer a valutei străine din ordinul și în favoarea persoanelor fizice sunt efectuate de toate filialele băncii.
Sistemul de transferuri bănești "TRANSFER RAPID". Transferare rapidă a mijloacelor bănești în orice colț al țării prin rețeaua de filiale al "Moldova Agroindbank";
Ridicarea fară dificultăți a mijloacelor bănești de către Destinatar;
Garantarea siguranței și integrității transferului de bani;
ș Restituirea de către filiala încasatoare a banilor transferați, la solicitarea Plătitorului, în cazurile cînd banii nu au fost solicitați de Destinatar.
Filialele BC ”Moldova-Agroindbank” dispun de mijloace tehnice necesare și un sistem informațional performant care permite efectuarea transferurilor rapid, comod și ieftin.
Pentru a trimite bani:
Persoana fizică se adresează la filiala sau reprezentanța băncii "Moldova-Agroindbank" la ghișeul "Transfer Rapid"
Completează cererea "Transfer Rapid" care prevede date succinte despre Plătitor și Destinatarul transferului;
Achită taxa de transfer;
Anunță personal prin telefon destinatarul că transferul a fost efectuat și în ce filială poate fi ridicat sau apelează la serviciul complementar al băncii de informare prin telefon a beneficiarului.
Pentru a primi bani:
După ce a fost anunțată persoana că are de primit un transfer bănesc, se adresează la filiala indicată a băncii "Moldova-Agroindbank" la ghișeul "TRANSFER RAPID".
Prezintă buletinul de identitate (pașaportul).
Primește banii fără nici o plată, (taxa pentru transfer o achită numai Plătitorul).
Lider mondial în domeniul transferurilor de bani, avînd o tradiție de peste 150 de ani în domeniul transferurilor rapide de bani, serviciile Western Union sunt prestate la toate filialele și reperezentanțele Moldova Agroindbank și pun la dispoziția clienților o rețea de parteneri care oferă servicii în peste 202.000 de localități din 190 de țări.
Transferul se efectuează rapid, în cîteva minute, fără a fi necesară deschiderea unui cont de disponibilități, iar banii pot fi disponibili oriunde în lume. Fiecare transfer este protejat printr-un întreg sistem de securitate, ce permite primirea datelor numai de către primitor.
Pentru a trimite bani:
Persoana completează formularul special de "Trimitere de bani" (suma transferului, numele primitorului, numele expeditorului, numărul de telefon al expeditorului, adresa expeditorului);
Prezintă buletinul de identitate și documentul ce permite scoaterea valutei din țară(în conformitate cu legislația în vigoare).
După ce introduce în casierie banii pentru transfer și va plăti taxa pentru transfer primește o copie al documentului de transfer în care va fi indicat un număr de control, constînd din 10 cifre, pe care trebuie sa-1 transmită Primitorului.
Pentru a primi bani:
Primitorul completează formularul special "Pentru primirea banilor" (numele, adresa, numele expeditorului, numărul de telefon al expeditorului (dacă îl cunoașteți), suma așteptată, orașul și țara din care s-a făcut transferul, numărul de control (dacă îl cunoaște).
Anelik money transfers. Beneficiarii acestui transfer pot să efectueze transferuri în peste 100 de bănci ale lumii. Transferul International de bani ANELIK oferă clienților persoane fizice posibilitatea de a primi sau trimite mijloace bănești celor apropiați, în USD, în condiții foarte avantajoase și sigure. "ANELIK" activează în 1700 orașe, situate în Rusia, Ukraina, Armenia, Gruzia, Belarusi, SUA, Kazahstan, Moldova, Karabah, Lituania, Letonia, Cehia, Marea Britanie, Belgia, Spania, Gibraltar, Honkong, Olanda și încă 25 țări ale Africii, Asiei și Americii de Sud. Costul transferurilor rapide prin sistemul "ANELIK" constituie doar 3% – 4% din suma transferată. Comisionul se plătește numai de către expeditor iar destinatarul primește suma integrală. Transferurile se operează prin intermediul rețelei de agenți în diferite țări, legate prin reguli unice bazate pe relațiile de acorduri reciproce cu centrul de achitări reciproce și sistemul infornational-programistic de suport în or. Moscova SRL BC"Anelik RU", care asigură livrarea informației și decontările reciproce între membrii sistemului.
Durata transferului este de maximum 24 ore. Suma maximă a unei plăți, stabilită de sistemul Anelik pentru un post de lucru al BC „Moldova Agroindbank" SA este de 9 999 USD. Pentru trimiterea banilor prin intermediul ANELIK clienții vor completa doar formularul-blanchetă. BC ”Moldova-Agroindbank”oferă posibilitatea transferurilor bănești imediate în EUR și USD prin intermediul sistemului internațional «Coinstar Money Transfer» fără deschiderea contului în bancă.
Transferurile bănești ”Coinstar Money Transfer” garantează siguranță, rapiditate și comoditate. Serviciile ”Coinstar Money Transfer” sunt prestate în peste 10 000 de oficii în 80 de țări ale lumii la prețuri acceptabile. Comisionul de transfer este achitat în întregime de către ordonator și diferă în dependență de țară.
Transferul și primirea mijloacelor bănești prin intermediul sistemului ”Coinstar Money Transfer” poate fi efectuată la orice oficiu al BC ”Moldova-Agroindbank”.
Cel mai avantajos sistem de transfer de bani în/din Italia. BC ”Moldova-Agroindbank” oferă posibilitatea transferurilor bănești în EUR prin banca italiană INTESA SANPAOLO (Italia, Turin).
Transferul se efectuiază atît în favoarea beneficiarilor care dispun de cont deschis la BC«Moldova Agroindbank»S.A., cît și a celor care nu dispun de cont bancar. Suma maximală a transferului- 5000 EUR. Durata transferului – 3 zile bancare.
Sistemul de transferuri rapide "PrivatMoney", care garantează securitatea transferării banilor, simplitatea perfectării transferului și posibilitatea de expediere/ încasare în timp util a banilor.
Transferurile bănești se efectuează între țările participante ale sistemului. Prin intermediul serviciului "Privat Money" se fac transferuri în USD sau EUR în decurs de numai 10 min. Suma maximală a plății: 10.000 EUR / 10.000 USD. Pentru a efectua transferuri de bani prin intermediul "Privat Money" nu trebuie decît de completat la orice filială Moldova Agroindbank o cerere în formă de blanchetă-tip "Privat Money" și de prezentat buletinul de identitate. Acum, Moldova Agroindbank oferă posibilitatea de a efectua transferuri bănești rapide din Rusia în Moldova în valută străină, prin intermediul contului corespondent deschis în «Sberbank» Rusia.
În anul 2017 Moldova-Agroindbank a reușit să mențină poziția de lider și a înregistrat următoarele cote de piață la 31.12.2017: active – 27.9%; credite nete– 32.2%; depozite total – 29.3%; depozite persoane fizice– 31.6%; profitul net – 30.9%.
Figura 2.2.1. Cota activelor a BC. Moldova Agroindbank SA pe piața bancară, anii de analiză 2015-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale
Performanțele Băncii pentru anul 2017, s-au evidențiat în primul rând prin creșterea indicatorilor de volum. În аnul 2017 сotа асtivelor MАIB pe piаțа bаnсаră а сonstituit 22,20%, dаr în аnul 2016 а fost – de 19,75 %. Din figurа 2.1.1 observăm сă сotа а асtivelor Bănсii pe piаțа bаnсаră а fost în аnul 2015 сeа mаi miсă (18,23%), dаr în аnul 2016 а сresсut сu 1,52% fаță de аnul 2015 și сu 3,97% fаțа de аnul 2017. Totodаtă аtenționăm, сă volumul асtivelor în аnii аnаlizаți erа în сreștere stаbilă.
Volumul total al tranzacțiilor de Trade Finance (acreditive documentare, garanții bancare etc.) derulate în 2017 a constituit 39,289 mii USD (în echivalent), cu 40% mai mult față de volumul realizat în 2016.
Cu toate că condițiile pieței nu au fost tocmai favorabile unei creșteri pronunțate a vânzărilor de produse bancare, Diviziunea activitate corporativă a reușit menținerea portofoliului de clienți, atragerea unor clienți noi, dar și atingerea obiectivelor planificate la multe din produsele neaferente creditării. Astfel, un trend crescător, comparativ cu anul precedent, au înregistrat: volumul plăților în MDL (119% față de 2016) și VS (166%), volumul operațiunilor de schimb valutar (128%), tranzacțiile documentare (140%).
Cota tranzacțiilor electronice efectuate de clienții corporativi prin Internet Banking, a fost, ca și în anii precedenți, în continuă creștere (106% față de 2016) și a constituit 92% din numărul total de tranzacții, ceea ce denotă interesul și încrederea tot mai mare a clienților față de deservirea bancară la distanță. Un trend crescător a înregistrat și volumul operațiunilor de plăți cu cardurile la comercianții băncii – clienți corporativi (138% față de 2016), inclusiv prin e-commerce (106%), fapt ce corespunde tendinței de trecere de la numerar la plăți electronice.
Încrederea clienților corporativi față de Moldova Agroindbank s-a manifestat și prin creșterea soldului depozitelor bancare. Portofoliul de depozite, la sfârșitul anului 2017, a constituit 1,929 mil. lei, sau cu 297 mil. lei (cu 18%) mai mult față de situația din 31.12.2016. Depozitele la termen au constituit 19% din soldul total al depozitelor, restul fiind disponibilitățile în conturi curente. Depozitele în valută străină au înregistrat o pondere de 59%, în total, și 74% în cazul depozitelor la termen.
Figura. 2.2.2. Portofoliul de depozite al clienților corporativi BC. Moldova Agroindbank SA, mil.lei, anii de analiză 2015-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale
La 31.12.2016, portofoliul de depozite al clienților corporativi a constituit 1,632 mil. lei, cu 390 mil. lei (31%) mai mult față de începutul anului, în special, datorită creșterii soldului la depozitele în valută străină. Depozitele la termen au constituit 34% din soldul total al depozitelor, restul fiind disponibilități în conturile bancare curente. Ponderea depozitelor în monedă națională a constituit 39%, în valută străină – 61%.
Volumul operațiunilor curente ale clienților prin conturile bancare au înregistrat, de asemenea, creșteri, fiind obținut un venit total neaferent dobânzilor, în sumă de 124.5 mil. lei (104% din planul stabilit). În ultimii ani se atestă un interes continuu al clienților față de deservirea bancară la distanță. Astfel, 92% din clienții corporativi sunt abonați la Internet-Banking, iar 91% din tranzacțiile efectuate prin conturile curente sunt derulate electronic. Obiectivele Diviziunii Activitate Corporativă pentru anul 2017 sunt următoarele: valorificarea oportunităților pieței prin atragerea unor clienți corporativi noi, cu activitate stabilă, profitabilă și necesități de finanțare viabile; creșterea continuă a volumului de vânzări, inclusiv prin ajustarea condițiilor produselor și serviciilor bancare la necesitățile clienților; îmbunătățirea calității portofoliului de credite. Scopul principal este consolidarea poziției băncii pe segmentul corporativ și crearea unei valori sporite și durabile în timp.
Diviziunea Retail în anul 2017 și-a fortificat pozițiile prin creșterea business-ului, care este orientat spre persoanele fizice și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), cu accent pe rețeaua de distribuție, produse și servicii, pe calitatea deservirii și satisfacția clienților, implementarea noilor tehnologii etc.
BC ”Moldova-Agroindbank” continuă să acorde o atenție deosebită dezvoltării businessului cu carduri prin implementarea serviciilor noi și prin migrarea treptată a portofoliului de carduri către tehnologia Contactless. MAIB este unicul membru principal în Republica Moldova a trei sisteme internaționale de plăți: Visa, Mastercard și American Express și deține cel mai vast portofoliu de produse de card.
Figura. 2.2.3. Dinamica cardurilor în circulație BC ”Moldova-Agroindbank”, anii de analiză 2013-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale
Ponderea numărului cardurilor MAIB aflate în circulație pe piața bancară la sfârșitul anului 2017 a constituit cca 30%. La finele anului 2017, numărul cardurilor în circulație deținute de Moldova-Agroindbank a constituit 490,183 de carduri.
Figura. 2.2.4. Dinamica dezvoltării rețelei de ATM-uri și POS-terminale BC ”Moldova-Agroindbank”, anii de analiză 2013-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale
Pe piața locală este în creștere dinamica plăților fără numerar, efectuate prin intermediul cardurilor bancare, însă volumul tranzacțiilor de retragere de numerar rămâne a fi încă MAIB a continuat să-și optimizeze rețeaua de distribuție, care la finele anului a atins numărul de 186 de oficii (66 de sucursale și 120 de agenții), din care 78 de oficii în Chișinău și Bălți. În plus, banca și-a crescut și numărul de ATM-uri bancare (cu 25 unit.), inclusiv numărul bancomatelor de tip Cash In/ Cash Out, atingând numărul total de 280 de unități. Acest fapt a asigurat băncii o cotă de piață de 25.5% după numărul de ATM deținute, în creștere cu 1.1 p.p. față de 2016. Peste 80 din bancomatele MAIB oferă posibilitatea de eliberare a numerarului inclusiv în valuta EUR și USD. Acum, deținătorii de carduri bancare pot efectua rapid și sigur operațiuni de depunere și retragere de numerar, precum și operațiuni de schimb valutar cu monedă națională și valută străină, USD/ EUR. La cele 20 de bancomate de tip Cash In/Cash Out a fost implementat Serviciul CARDLESS, care oferă posibilitatea persoanelor fizice de a suplini cu numerar cardurile proprii sau ale persoanelor terțe, emise de MAIB, fără utilizarea propriu-zisă a cardului bancar la efectuarea tranzacției.
În contextul creșterii calității nivelului de deservire al clienților și a calității serviciilor prestate, MAIB tinde să simplifice procesele de prestare a serviciilor și să ofere accesul la serviciile bancare unui număr cât mai mare de clienți. Astfel, banca dezvoltă Centrele de autoservire 24/24 și a majorat numărul acestora până la 8, la finele anului 2017. Tot în aceste scopuri, banca a deschis Centrul MAIB Studio AVANTI, care oferă programe de educație financiară tinerilor, inclusiv copiilor cu vârstă preșcolară. Seminarele organizate în cadrul MAIB Studio AVANTI oferă participanților consultanță personalizată în condiții de confort, discuții și dezbateri pe teme inițiate de clienți. MAIB Studio AVANTI este deschis în premieră de MAIB pe noiembrie 2017, MAIB a lansat cardurile Visa Classic AVANTI Contactless destinate tinerilor cu vârsta până la 35 de ani, cardurile sunt disponibile în 3 valute (MDL/ EUR/USD) și se emit gratuit. În cadrul Centrului, banca va dezvolta permanent programe de educație financiară a tinerilor.
Eforturile băncii au fost răsplătite prin creștere a numărului de clienți retail activi până la 478 de mii, inclusiv a persoanelor fizice cu 36.2 mii clienți, numărul cărora a atins cifra de 453 mii. Banca acordă o atenție deosebită segmentului de persoane fizice, acesta fiind cel mai mare, ca număr de clienți. Satisfacția clienților este un obiectiv stabilit de bancă, măsurat prin indicatorul NPS (Net promoter scor sau Scor promoter net) pentru persoane fizice. Nivelul acestuia în anul 2017 a fost de 39%, față de 32% în anul precedent.
Banca dezvoltă și îmbunătățește produsele/serviciile existente, dar promovează în mod special produsele bazate pe tehnologii moderne, prin intermediul cărora va ajunge la acei clienți care pun preț pe timp și eficiență. Pentru a simplifica procesul de lucru în sucursale au fost optimizate coșurile de produse creditare, au fost dezvoltate și îmbunătățite produsele creditare existente care să asigure obținerea avantajelor concurențiale. Astfel, portofoliul de credite retail în anul de gestiune a înregistrat o creștere de 10.3%, în valoare absolută o creștere cu 420 mil. lei, atingând soldul de 4,517.8 mil lei. Această creștere a fost bazată pe portofoliul de credite al persoanelor fizice, care a crescut cu 19.5% , sau cu 428.5 mil lei, atingând soldul de 2,624.3 mil lei, din contul majorării atât a soldului creditelor de consum cât și a creditelor imobiliare. Cota de piață a băncii pe sistem la soldul creditelor persoanelor fizice a avut o evoluție pozitivă și a atins nivelul de 34.43%, la finele anului 2017, fiind în creștere cu 0.19 p.p. față de anul 2016.
Comerțul electronic reprezintă o modalitate modernă, tehnologic avansată și sigură de a reduce costurile și de a atinge un nou nivel calitativ al deservirii clienților agenților economici. Tranzacțiile on-line pot fi efectuate instantaneu, mult mai rapid, comod și cu costuri mai reduse comparativ cu modalitățile tradiționale de achitare, permițând clienților efectuarea achizițiilor în mod continuu (24/24) din orice zonă geografică mult mai eficient.
Odată cu implementarea tehnologiei 3D Secure cu parolă dinamică pentru cardurile MAIB, emise sub egida celor trei sisteme de plăți cu care colaborează banca, plățile în mediul online au devenit mai sigure datorită faptului că, pe lângă introducerea datelor cardului (numărul cardului, perioada de valabilitate, codul CVV2/CVC2, numele deținătorului), tranzacția se confirmă de către deținătorul de card prin introducerea unei parolei suplimentare, unice, recepționată de către deținătorul de card prin e-mail sau SMS.
La serviciul dat sunt abonați toți deținătorii de carduri ai băncii, fiind folosit cu succes în scopul prevenirii utilizării frauduloase a datelor cardului la efectuarea tranzacțiilor în mediul online. Comerțul electronic securizat este implementat și pe domeniul de acceptare al cardurilor, pe site-urile comercianților din domeniul comerțului electronic deserviți de către MAIB sub denumirea „MasterCard Secure Code” pentru cardurile MasterCard, „Verified by VISA” pentru cardurile VISA, și “Safe Key” pentru cardurile American Express.
BC ”Moldova Agroindbank” prioritizează promovarea și dezvoltarea activității în domeniul comerțului electronic (E-commerce) prin colaborarea cu companii-lideri la nivel național (Air Moldova, Zbor.md, Orange SA, Moldcell SA, Moldtelecom, StarNet, etc.), cât și cu organizații de stat (Egov). Astfel, se observă o creștere dinamică a volumelor tranzacționale înregistrate la comercianții din domeniul comerțului electronic.
În anul 2017, volumul tranzacțiilor acceptate în mediul comerțului electronic a constituit aproximativ 500 mil. lei, fiind de 6 ori mai mare decât în anul 2016. Parteneriatul cu American Express este un avantaj strategic pentru dezvoltarea operațiunilor cu carduri și consolidarea poziției de lider incontestabil pe piața bancară.
În martie 2016 au fost lansate cardurile de debit American Express – Green debit și Gold debit, complectând astfel portofoliul produselor de card American Express. Rețeaua de acceptare a cardurilor American Express a fost extinsă semnificativ, numărul de POS – terminale care acceptă spre plată cardurile American Express fiind de 1,730 de unități instalate în 1,259 de puncte comerciale. Cardurile American Express sunt acceptate în toate filialele, agențiile și bancomatele MAIB (255 unități).
În luna noiembrie, 2016 MAIB a lansat cardurile din segmentul Premium, Visa Gold și Visa Platinum. Aceste produse consolidează portofoliul băncii pe acest segment, fiind dedicate unei categorii de clienți cu cerințe înalte în domeniul serviciilor bancare, persoanelor din top managementul companiilor, oamenilor de afaceri, persoanelor care dispun de venituri mari. În acest sens, Moldova Agroindbank deține cel mai vast portofoliu de produse Premium de pe piața bancară: MasterCard Gold, MasterCard Platinum, MasterCard World Elite, Visa Gold și Visa Platinum. Prin intermediul acestor produse MAIB oferă servicii exclusive pentru clienții săi.
Din luna octombrie 2016, deținătorii de carduri MasterCard Platinum și MasterCard World Elite, emise de băncile din Republica Moldova, au acces gratuit în sala de așteptare de clasa business din Aeroportul Internațional Chișinău, Moldova Agroindbank fiind unica bancă din țară care oferă acest serviciu.
PERFECȚIONAREA MECANISMULUI APLICĂRII INSTRUMENTELOR ȘI MODALITĂȚILOR DE PLATĂ ÎN SISTEMUL BANCAR AL REPUBLICII MOLDOVA
3.1. Modalități de îmbunătățire a mecanismului utilizării instrumentelor și modalităților de plată a băncilor comerciale
Un mecanism reprezintă un sistem format din mai multe piese fixe și mobile care sunt angrenate între ele în așa mod încât elementele mobile componente, transmițând forțele de la elementul conducător laelementele subordonate, pot antrena mișcarea acestora. În această ordine de idei gestiunea eficientă a oricărui tip de mecanism presupune organizarea eficace a funcționării elementelor componente, astfel încât împreună luate funcționarea lor să ducă spre atingerea unui scop bine definit.
Perfecționarea mecanismului utilizării instrumentelor de plată reiese din caracteristicile de bază ale acestuia, dar și din însuși riscurile pe care utilizarea instrumentelor de plată le implică.
În prezent, chiar dacă ne aflăm la începutul noului mileniu, iar noile tehnologii sunt implimentate și activ utilizate în orice domeniu, nu există dubii în privința faptului că banii sunt importanți, poate chiar mai importanți decât oricând; dar totodată suntem conștienți de faptul că materialul, forma și funcțiile banilor s-a schimbat în mod radical.
În viitorul apropiat sau în decursul următoarelor decenii, materialul suport al banilor va fi la fel de diferit cum sunt banii de azi față de monedele de aur sau alte lucruri de valoare care erau utilizate în cadrul schimburilor comerciale de către strămoșii noștri. Datorită progreselor din domeniul electronicii și comunicațiilor, cea ce în prezent este considerat a fi bani, în viitor va fi mai rapid, mai sigur și mai ușor de utilizat.
După cum știm la baza oricăror operațiuni de plată stau banii, fie că sunt sub formă de bancnote sau monede metalice în portofel sau sub formă de disponibilități în conturile bancare. Banii și-au marcat apariția în existența socială ca un punct de legătură între om și viața sa economică, constituind în același timp o expresie definitorie a activității economice.
Stingerea diverselor obligații bănești pe care le au persoanele fizice sau juridice față de altele, poate fi realizată prin mai multe modalități. Cea mai simpla modalitate, ar fi utilizarea numerarului, care ar asigura avantajul că plata este efectuată la moment, individual fără a fi implicat un intermediar.
Numerarul rămâne fără indoială a fi principalul instrument de efectuare a plăților de valori mai mici ce se efectuează chiar în locul în care este încheiată tranzacția. Se estimează că mai mult de 80 la sută din totalitatea tranzacțiilor de detaliu sunt plătite în numerar, însă pe masură ce valoarea tranzacției se majorează, sporește și tendința de utilizare a unui instrument fără numerar prin intermediul caruia să se efectuieze plata.
Deși ideea unei societăți fără numerar este departe de a fi realizată, și este considerată mai mult utopică, atât pentru Republica Moldova cît și pentru multe alte țări, mișcarea rațională de atingere a acestui obiectiv este nemijlocit legată de costurile înalte implicate de utilizarea numerarului ca mijloc de plată. Costurile date apar în rezultatul proceselor producerii, transportului, depozitării, sortării și, în unele cazuri, înlocuirii bancnotelor și monezilor uzate, costuri care de obicei sunt împărțite între băncile centrale și cele comerciale.
Pentru a crește operativitatea și simplifica mecanismul efectuării plăților, a fost introdus un nou sistem de plăți cunoscut sub denumirea de plăți fără numerar.
Utilizarea instrumentelor de plată fără numerar a reprezentat un salt calitativ important în finalizarea financiară a tranzacțiilor economice. În sistemul bancar, plățile fără numerar (interbancare sau intrabancare) mai poartă și denumirea de decontări fără numerar și se bazează pe diverse procedee și instrumente de plată, unele generate de debitor (plătitor), iar altele de către creditor (beneficiar).
În funcție de modalitatea de decontare aleasă se stabilește și mecanismul de utilizare a acestui instrument de plată, fie el cec, cambie sau ordin de plată, acest mechanism de fapt presupune fluxul informațional după care se realizează viramentul bancar, circulația documentelor între părțile implicate în operațiunea de plată, fluxul bănesc și controlul propriu zis asupra acestora.
Mecanismul decontărilor efectuate din inițiativa debitorului (plătitorului) din punct de vedere tehnic, presupune faptul că inițiativa în realizarea viramentului bancar aparține plătitorului, astfel acestuia îi revine responsabilitatea de a dispune băncii efectuarea plăților pentru sumele datorate. Ca instrument specific de lucru, în cazul dat, se folosește ordinul de plată (OP).
Decontarea din inițiativa creditorului (beneficiarului) prezintă un mecanism diferențiat, adică în această situație responsabilitatea de a dispune efectuarea viramentului bancar aparține beneficiarului sumei, iar acesta, printr-o dispoziție scrisă, dispune băncii la care se deservește să procedeze la încasarea drepturilor ce i se cuvin din contul partenerului său de afaceri.
Deși ambele modalități de decontare utilizate în cadrul sitemelor de plăți au demonstrat a fi eficiente, practica a demonstrat că mai eficientă este decontarea din inițiativa debitorului (plătitorului) deoarece mecanismul după care se derulează presupune un circuit simplificat al viramentului și necesită o perioadă mai scurtă de timp pentru realizarea transferului de sume, în așa mod contribuindu-se la accelerarea vitezei de rotație a banilor în economie.
Gestiunea eficientă a mecanismului de utilizare a instrumentelor de plată este strîns legată de funcționarea stabilă și eficientă a sistemului de plăți. Supravegherea sistemului de plăți, se efectuiază în conformitate cu Legea nr. 548-XIII din 21.07.1995 cu privire la Banca Natională a Moldovei, și reprezintă una din atribuțiile de bază ale Băncii Naționale, fiind realizată în corespundere cu cele mai importante practici internaționale, cu recomandările, principiile, standardele din acest domeniu emise de către Bank for International Settlement, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar International și Banca Mondială.
După cum a fost menționat și anterior, odată cu dezvoltarea continuă a tehnologiilor informaționale și implementarea noilor sisteme de plăți și decontări, sisteme de deservire bancară la distanță, au fost reconsiderate instrumentele tradiționale de plată precum ordinul de plată, cecul și cambia, prin alinierea lor la cerințele transferului electronic de fonduri.
Datorită gradului de complexitate, sistemele utilizate pe scară largă de către populație pentru efectuarea plăților și transferurilor, sunt expuse la riscuri ce necesită a fi monitorizate și gestionate în modul corespunzător, întrucît de funcționarea eficientă a acestora depinde stabilitatea financiară și implementarea politicii monetare și valutare, dar și promovarea încrederii publicului în efectuarea plăților fără numerar.
Economia modernă de consum și a schimburilor a impus utilizarea instrumentele de plată fără numerar. Mecanismul utilizării instrumentelor de plată fără numerar este cu mult mai complex decît cel al efectuării plăților prin numerar, dar utilizarea acestora de-alungul timpului a demonstrat că poate fi destul de avantajoasă pentru părțile implicate în tranzacțiile date.
Plățile fără numerar utilizează instrumente și mijloace de plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau electronic, astfel în dependență de situație plătitorul poate alege acel suport care îi este mai convenabil.
Realizarea operațiunilor de plată prin intermediul sistemului electronic de transfer de fonduri în prezent are o proporție însemnată, drept argument în favoarea utilizării acestuia este faptul că prin intermediul acestui sistem plățile sunt efectuate în timp real și nu mai este solicitată prezența suportului de hârtie doveditor.
Utilizarea ordinelor de plată, sau a cecurilor, sau a cambiei bancare, care împreună luate constituie transferuri de credit, a contribuit în mare măsură la facilitarea derulării plăților, atât în cadrul sistemului bancar din Republica Moldova cît și în practica internațională, dar în același timp trebuie recunoscut rolul progreselor tehnologice, rolul sistemului electronic al transferului de fonduri.
Deplasarea fluxurilor monetare de la plătitor la beneficiar într-un mediu exclusiv electronic, presupune un șir de avantaje. Datorită vitezei mari de transformare a fondurilor, beneficiarul are posibilitatea de a dispune de suma tranzacționată concomitent cu momentul în care plătitorul întocmește ordinul de plată “electronic”. Un alt avantaj este faptul că prin limitarea factorului uman din traseul de plăți, transferul de fonduri are un grad de securizare mult mai înalt.
O aplicabilitate ideală al sistemului electronic de transfer al fondurilor a fost identificată în spațiul plătilor prin carduri. Necesitatea majorării vitezei de operare și asigurării securității transferului de fonduri a determinat implementarea sistemului electronic de transfer în primul rând în acest domeniu, domeniul tranzacțiilor cu carduri. Datorită specificului deosebit al acestui instrument de plată, a devenit posibilă punerea in funcțiune a proiectelor mondiale de transferuri electronice de fonduri.
În această ordine de idei, adoptarea cardului reprezintă o modificare, calitativă in funcționarea instrumentelor de plată față de titlurile de credit clasice: cecul, viramentul, care erau ca tip, titluri obiectivizate, localizate la un singur raport de plată, cu un circuit unic.
Impactul utilizării cardurilor asupra activității bancare și performanțele dorite pot fi atinse numai cu condiția emiterii unor produse ce se subordonează nevoilor pieții, ce acționează în deplină siguranță și oferă posibilități multiple de finanțare.
Cardurile bancare, având caracteristicile universale ale unui instrument de plată, asigură, obținerea necondiționată de numerar, înlăturând-se astfel orice barieră funcțională de utilizare. Astfel această simplitate a plăților cu carduri și ușurința utilizării la comercianți pentru achitarea bunurilor sau serviciilor oferite de acesta, au o influență pozitivă asupra economiei țării, constituind o importantă sursă de venituri.
Investițiile în infrastructura pentru operațiuni cu carduri sunt binevenite, în special datorită faptului că aduc beneficii tuturor, nu doar utilizatorilor de carduri din RM care se pot bucura de libertatea de a plăti cu plastic, dar și vizitatorilor străini care au mai multe posibilități de a cumpăra și mai multe ocazii de a plăti cu cardul.
Utilizarea cardurilor bancare pentru efectuarea unor operațiuni de plată, la fel ca utilizarea oricăror alte tipuri de instrumente de plată implică riscuri. Implică riscuri ce țin de situația financiară a părților implicate în tranzacții, riscuri ce țin de responsabilitatea acestor în ceea ce ține de respectarea obligațiilor contractuale, riscuri ce țin de domeniul legislativ, riscuri ce țin de activitatea factorului uman implicat în derularea operațiunilor de plată, și multe altele. Astfel gestiunea eficientă a mecanismului de utilizare a instrumentelor de plată presupune supravegherea utilizării acestora și a sistemelor de plăți.
Rolul Băncii Naționale a Moldovei în reglarea mecanismului utilizării instrumentelor de plată este unul primordial, aceasta efectuând urmatoarele acțiuni:
monitorizează apariția noilor tehnologii în domeniu. Caracteristicile serviciilor de plată și implicit nivelul de siguranță și eficiență a instrumentelor de plată depind de progresele înregistrate în domeniul tehnologiilor informaționale.
analizează evoluția utilizării instrumentelor de plată, ceea ce permite crearea și introducerea unor noi metode de protecție împotriva fraudelor și optimizarea mecanismelor de efectuare a platilor.
analizează indicatorii de eficiență și siguranță în utilizarea instrumentelor de plată, în baza informațiilor obținute de la bănci, dar și ca rezultat a propriilor cercetări în vederea identificării situației actuale, precum și a măsurilor ce pot fi întreprinse pentru îmbunătățirea valorii indicatorilor menționați.
Așadar observăm că nevoia stringentă de securizare, de realizare a unor tranzacții și operațiuni de decontare rapid și eficient, a generat preocuparea băncilor comerciale atât din Republica Moldova cât și din alte țări în privința elaborării și oferirii unor astfel de instrumente de plată care să asigure îndeplinirea, în condiții optime, a dezideratelor bancare amintite mai sus.
După cum știm, pentru ca un mecanism să funcționeze eficient este nevoie ca toate elementele componenete ale acestuia să fie bine organizate și să funcționeze într-un mod correct, stabil și eficace. În această ordine de idei rezultă că activitatea eficientă a mecanismului aplicării instrumentelor de plată depinde de activitatea fiecărei părți implicate la operațiunile de plată.
Băncile apar în calitate de interemediari, astfel rolul acestora este indispensabil în realizarea plăților la nivel național sau internațional.
În Republica Moldova comparativ cu practica internațională persoanele fizice preferă să își efectuieze plățile în majoritatea cazurilor prin intermediul numerarului. În schimb în străinătate plățile sunt efectuate în mare parte prin utilizarea cardurilor bancare, sau la fel, sunt preferate plățile efectuate în regim on-line pe internet.
Deși indicii activității cu cardurile în sistemul bancar autohton denotă o tendință de creștere a numărului de carduri în circulație, a numărului și valorii operațiuniunilor efectuate cu acestea, se observă faptul că plățile prin virament nu au un nivel de utilizare atât de ridicat.
Banca ”Moldova Agroindbank” SA pentru a facilita derularea mecanismului efectuării plăților propune clienților săi un serviciu nou, WebClient, un sistem de deservire a clienților băncii la distanță.
În calitate de mediu de funcționare, sistemul „WebClient” utilizează rețeaua Internet și îndeplinește nemijlocit accesul autorizat la baza de date a băncii, un avantaj constituind permiterea recepționării informației actuale și dirijarea operativă a conturilor personale.
Sistemul „WebClient” oferă persoanelor fizice și juridice atît o deservire informațională cît și posibilitatea efectuării operațiunilor pe conturi:
Recepționarea documentelor electronice zilnic, 24 de ore din 24;
Perfectarea, manual sau din șablon, a documentelor de plată și expedierea acestora;
Primirea informației despre starea contului și rulaje și a informației de serviciu.
Utilizarea sistemului „WebClient” în activitatea agenților economici, s-a dovedit a fi una destul de avantajoasă, din moment ce permite efectuarea operațiunilor bancare în regim on-line.
Astfel clienții băncii, chiar dacă nu se află în țară, au sistemul dat în permanență la dispoziție.
Un alt avantaj al utilizării sistemului WebClient pe lângă comoditatea acestuia este accesibilitatea, și anume faptul că pentru a accesa sistemul dat este nevoie doar de un calculator conectat la Internet, fără a fi necesară instalarea unor programe suplimentare.
Sistemul WebClient este caracterizat printr-o funcționalitate bine gândită, și prin protecția absolută a documentelor bancare în circulație. Datorită utilizării sistemelor standart de criptare a traficului dintre client și bancă, valoarea juridică a acestor documente este astfel asigurată.
Sistemul de internet banking – WebClient este utilizat și de către persoanele fizice, permițând acestora obținerea informațiilor privind situația contului de card și achitarea diverselor servicii.
Un alt avantaj al utilizării sistemului dat este lipsa perceperiiunor taxe privind conectarea și deservirea acestuia, indiferent dacă este vorba de persoane fizice sau juridice.
În Republica implimentarea și utilizarea sistemelor de deservire a clienților băncii pe cale electronică se află la început de drum, dar este o modalitate foarte eficientă pentru a îmbunătăți mecanismul utilizării instrumentelor de plată la nivel național.
Cunoașterea strictă a particularităților mecanismului derulării operațiunilor de plată prin intermediul instrumentelor de plată, permite evitarea apariției unor situații de risc și realizarea în condițiile cele mai oportune a tranzacțiilor, prin îmbunătățirea, perfecționarea acelor aspecte la care se observă lacune.
Alegerea unui instrument de plată în derularea unei tranzacții economice la nivel național sau internațional prevede cunoștințe însemnate de legislație internă și internațională în domeniul financiar – bancar și comercial, astfel pentru ca plățile să deruleze fără anumite complicații, ar trebui luate cît mai multe măsuri privind crearea și perfecționarea cadrului legislativ, care să sancționeze încălcările condițiilor contractuale de către una din părțile implicate în operațiunile de plată, care să încrimineze înșelăciunea electronică, și totodată care să ia măsuri de prevenire a infracțiunilor și fraudelor ce implică instrumentele de plată.
Republica Moldova comparativ cu alte state înalt dezvoltate din punct de vedere economic, face pași micuți dar siguri spre renunțarea la cultura “cash-ului”; pentru început, prin adoptarea unor mijloace electronice moderne de plată. În acest mod se pregătește tehnologizarea și instruirea necesară a participanților la operațiunile de plată pentru un schimb mai rapid, facil și securizat.
Cardurile bancare sunt denumite instrumente moderne de plată, și piața cardurilor se află în continuă ascensiune. Dar la fel ca oricare alt tip de instrument de plată, trebuie luate în considerație un șir de aspecte pentru ca mecanismul derulării plăților prin intermediul acestora să funcționeze eficient.
Principala motivație a utilizării cardurilor o reprezintă numeroasele avantaje oferite de acestea, și anume:
reducerea substanțială a timpului și a cheltuielilor legate de efectuarea plăților;
excluderea procesului îndelungat privind identificarea persoanelor ce utilizează cecuri fără acoperire într-un cont bancar;
prin intermediul computerelor are loc verificarea rapidă a cardului de plată și a titularului acestuia;
cardurile sunt caracterizate prin rezistența la încercările de spargere și protecția informației personale a deținătorului;
izolează calculele sensibile, legate de securitate (mai ales cele legate de autentificare sau semnături digitale), de alte părți ale sistemului care "nu trebuie să se știe"
asigură portabilitatea informațiilor incluse între calculatoare și sisteme, independent de arhitectura de bază ale acestor sisteme;
utilizarea acestora permite majorarea gradului de automatizare a operațiunilor, în acest mod reducându-se volumul operațiunilor efectuate manual;
determină scăderea operațiunilor cu numerar;
garantează plățile efectuate cu credit carduri;
comparativ cu dobânzile percepute în cazul majorității celorlalte forme de împrumut, cele percepute în cadrul operațiunilor cu credit carduri sunt mai ridicate,;
comisioanele percepute la comercianții care acceptă achitarea cu credit carduri a mărfurilor sau serviciilor prestate de ei reprezintă o sursă de venituri pentru bancă.
Datorită unui model agresiv de impunere a card-ului pe piața mijloacelor de plată, promovat atât de întreprinderile mici, de bănci și instituții financiare cât și de guvern, în majoritatea țărilor dezvoltate ale lumii, cardul a atins o cota de piață impresionantă într-un interval scurt de timp.
Cît despre Republica Moldova, deși infrastructura de comunicații pe care se bazează întregul sistem este în urma țărilor vestice, introducerea ultimelor sisteme de comunicație și a echipamentelor performante a adus un plus de extindere a pieței cardurilor bancare, și a creat premisele dezvoltării ulterioare în raport cu cerințele pieții.
Piața cardurilor la nivel de utilizatori ca cifre este una destul de dezvoltată, dar are lacune. Lacunele date se regăsesc în numărul relativ mic de POS-uri și ATM-uri în raport cu numărul de carduri, creând astfel dificultăți de folosire și conversie. La fel o problemă în mecanismul utilizării cardurilor ca instrument de plată o constituie lipsa de informație și “cultura card-ului” care pun în dificultate atât utilizatorii cât și comercianții prin senzația unui grad ridicat de fraudă a sistem-ului.
În linii generale asistăm la o dezvoltare ascendentă și de bun augur a sistemelor de plată electroncice cu avantajele economice aferente, fiind acceptate la plată aproape toate mărcile de carduri la un număr în creștere de comercianți, dar oricum trebuiesc intensiv implimentate metode eficiente de promovare a plăților prin sistemele automatizate.
Datorită faptului că metoda de eliberare prin utilizarea ATM-urilor prezintă avantaje majore față de eliberarea de numerar de către operatorul uman, extinderea rețelei dispozitivelor de deservire a cardurilor bancare este binevenită. O succintă prezentare a acestor avantaje include:
1) Siguranța operațiunilor:
ATM-urile activând în mediu pur electronic, utilizează elemente suplimentare de securitate, existente pe card dar inaccesibile operatorului uman, aceste elemente fac practic imposibilă utilizarea unui card de către o altă persoană decât posesorul ei, fiind excluse aproape în totalitate fraudele și deci pierderile suportate de posesorul de card.
Lărgirea intervalului de desfășurare a serviciului de eliberare de numerar al băncii:
Utilizarea ATM-urilor permite băncii prestarea serviciul de eliberare de numerar zilnic, 24 de ore din 24, această activitate nemaifiind dependentă de programul operatorului uman de la ghișeul băncii.
3) Prestarea serviciului de eliberare de numerar în locuri în care nu sunt amplasate ghișee ale băncii:
Plasarea de ATM-uri în magazinele universale sau centrale comerciale, unde nu există ghișee ale băncii, dar tranzacțiile comerciale sunt foarte numeroase, răspunde la solicitările clienților, și asigură concomitent încasarea de comisioane percepute de către bancă la fiecare tranzacție.
Plata salariilor prin conturi bancare:
Plata salariilor constituie o modalitate foarte bună de atragere de disponibilități de către bancă. Angajatul fiind deținător al unui astfel de card, poate ridica suma dorită de la orice ATM al băncii, operația dată desfășurîndu-se rapid și în siguranță, datorită facilităților oferite de aceste echipamente.
Eficientizarea eliberării de numerar precum și alte facilități oferite utilizatorilor.
Operațiile prin intermediul ATM-urilor sunt desfășurate în condiții de securitate deosebite, fiind exclus riscul încălcării secretului bancar și prezentă în plus avantajul unei operativități deosebite în efectuarea tranzacțiilor date.
Rezolvând problemele privind acceptarea cardurilor si diversificarea portofoliulul de produse, băncile dovedesc că au voința și capacitatea să dezvolte o infrastructură modernă de păți în Republica Moldova. Astfel utilizarea oportunităților disponibile sectorului bancar din RM în domeniul cardurilor, precum:
emiterea de către bănci a unor carduri care să fie mult mai performante decât cele existente, prin serviciile pe care le oferă.
oferirea unor alte tipuri de avantaje specifice unui card ar putea îndemna clienții băncilor spre o utilizare totala a cardului în locul numerarului (acordarea de dobanzi avantajoase, asemănătoare celor acordate la depozitele la termen, pentru sumele din contul de card, pentru cardurile de debit;
scăderea radicală a costurilor de utilizare a unui card de către client: comisioane, taxe, etc.
Poate determina o creștere a numărului de carduri emise și ar contribui evident la intensificarea utilizării cardurilor, acestă gamă de produse permițând băncilor sa proiecteze și să implimenteze programe care să corespundă cerințelor tuturor consumatorilor, indiferent de capacitatea lor de câștig sau de istoricul bancar.
După cum a fost menționat anterior unul din obiectivele urmărite privind perfecționarea mecanismului utilizării instrumentelor de plată este limitarea riscurilor aferente acestui proces, asigurarea unui management corect al acestora și gestiunea eficientă a derulării operațiunilor de plăți. Dar la fel trebuie luat în considerație aportul semnificativ al progreselor tehnologice în domeniul comunicațiilor și electronicii care au făcut operațiunile de plată mult mai rapide, sigure și desigur eficace.
3.2. Efectele riscului operațional asupra derulării operațiunilor cu instrumente și mijloace de plată
În prezent, în economiile de piață moderne atît agenții economici cît și populația dispun de o gamă largă de metode pentru a-și onora obligațiile de plată. Astfel, cele mai utilizate mijloace, instrumente și tehnici de plată, în tranzacțiile economice naționale și internaționale sunt: valutele, monedele internaționale, cambia, ordinul de plată, cecul, și cardul bancar care în ultima perioadă de timp a luat amploare, la fel trebuie menționat și incasso-ul documentar.
Aplicarea acestor instrumente de plată presupune existența unui anumit grad de risc și anume riscul operațional, considerat riscul de pierdere ce rezultă din diverse iregularități atribuibile procedurilor, persoanelor, sistemelor interne sau unor evenimente externe ale unei organizații bancare.
Conceptul de risc operațional este prezent și în mediul bancar din Republica Moldova și este considerat ca fiind riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării profiturilor estimate, care este determinat de factori interni: derularea neadecvată a unor activități interne, existența unui personal sau a unei probleme necorespunzătoare etc. sau de factori externi: condiții economice, schimbări în mediul bancar, progrese tehnologice etc.
Fiecare societate bancară este nevoită să-și stabilească propriul profil de risc operațional pentru necesități interne, în a cărui administrare să stabilească politici specifice. Riscurile operaționale bancare sunt realități ale domeniului bancar contemporan, iar abordarea lor corectă constituie o premisă a managementului eficient și a evitării falimentului.
La baza riscului operațional specific societăților bancare stau cel puțin următoarele tipuri de evenimente:
frauda internă, de exemplu: raportarea cu rea-credință a pozițiilor, furtul, încheierea de către salariați de tranzacții în cont propriu;
frauda externă, de exemplu: tâlhăria, falsificarea, spargerea unor coduri aferente sistemelor informatice;
condițiile aferente efectuării angajărilor de personal și siguranța locului de muncă, de exemplu: cererile compensatorii ale personalului, nerespectarea normelor de protecție a muncii, promovarea unor practici discriminatorii);
practici defectuoase legate de clientelă, produse și activități, cum ar fi: utilizarea necorespunzătoare a informațiilor confidențiale deținute în legătură cu clientela, spălarea banilor, vânzarea unor produse neautorizate, folosirea greșită de către clienți a produselor și serviciilor aferente sistemului “electronic banking”;
punerea în pericol a activelor corporale, aici poate merge vorba depre: acte de terorism sau vandalism, incendii, cutremure;
întreruperea activității și funcționarea defectuoasă a sistemelor, de exemplu: defecțiuni ale componentelor hardware și software, probleme legate de telecomunicații, proiectarea, implementarea și întreținerea defectuoasă a sistemului “electronic banking”;
tratamentul aplicat clienților și contrapartidelor comerciale, precum și procesarea defectuoasă a datelor legate de aceștia, cum ar fi: înregistrarea eronată a datelor de intrare, administrarea defectuoasă a garanțiilor reale, documentația legală incompletă, accesul neautorizat la conturile clienților, litigii;
securitatea sistemului “electronic banking” (de exemplu: angajamente ale instituției de credit rezultate în mod fraudulos prin contrafacerea monedei electronice sau înregistrarea unor pierderi ori a unor angajamente suplimentare de către clienți în cazul unui acces defectuos în cadrul sistemului).
Băncile trebuie să dispună de următoarele proceduri de administrare a riscului operațional, pentru a preveni apariția acestuia: proceduri de evaluare, proceduri de monitorizare și proceduri de reducere a riscului, fie pe plan intern, prin corectarea în timpul oportun a deficiențelor constatate și prin introducerea unor tehnologii adecvate de procesare și asigurare a securității informațiilor, sau prin transferul riscului către alte domenii de activitate (de exemplu, asigurări împotriva unor evenimente).
La momentul actual tot mai multe societăți de asigurare oferă produse de asigurare a riscurilor operaționale ale băncilor, însă există numeroase dificultăți în derularea unor astfel de contracte de asigurare (este dificilă stabilirea sumei ce face obiectul asigurării, la fel lipsa informațiilor de tip istoric în materie de riscuri operaționale prezintă un dezaantaj etc.).
Gestionarea riscurilor în BC „Moldova Agroindbank” SA se bazează pe cerințele Băncii Naționale a Moldovei, recomandările Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară, recomandările companiei de audit, existența cadrului intern regulator (politici, regulamente, instrucțiuni, proceduri, etc.) pentru managementul riscului.
În cadrul riscului operațional, riscurile aferente instrumentelor de plată prezintă anumite particularități, precum:
Riscul în cadrul tranzacțiilor cu numerar:
Tranzacțiile cu numerar dețin în Republica Moldova o pondere însemnată în activitatea de decontări și necesită, în domeniul bancar multiple operațiuni de casierie, de păstrare, transport, prelucrare, verificări de autenticitate. În această ordine de idei rezultă că băncile sunt expuse la urmatoarele riscuri :
Riscul de încasare de bancnote false, în moneda națională sau în valută, drept urmare a efectuării unei verificări necorespunzătoare.
Riscul de inexactitate a sumelor primite sau eliberate în numerar ce conduc la înregistrarea de minusuri sau plusuri de casierie. Un tip de risc frecvent întîlnit în activitatea de casierie, dar de regulă sumele înregistrate nu sunt foarte mari.
Riscul în activitatea de verificare, sortare și triere a bancnotelor ce se realizează în compartimentul de control – verificare.
Riscul de primire a unor documente privind eliberarea de numerar care nu sunt emise de reprezentanții legali ai clienților, această situație poate duce la producerea unor fraude, aducînd prejudicii băncii ca urmare a lipsei de verificare a autenticității semnăturii
Riscul de neînregistrare în evidența băncii de către casieri, aunor operațiuni de schimb valutar cu scopul de a sustrage comisionul aferent
Riscul de spălare a banilor prin intermediul numerarului
Riscul aferent transportului și colectării numerarului de la clienți și riscul în activitatea de distribuire a numerarului între unitățile băncii (ex. Accidente rutiere, fraude, acțiuni de jaf armat)
Riscuri generate de utilizarea necorespunzătoare a sistemelor electronice de securitate, adică imprudența în folosirea codurilor de acces a sistemelor de securitate, monitorizarea defectuasă a sistemelor elctronice de securitate, sau întreținerea necorespunzătoare a acestora, toate acestea pot favoriza producerea de infracțiuni care pot afecta financiar banca ți la fel pot duce la diminuarea încrederii în aceasta.
Riscul prvind operațiunile prin virament:
Riscul de lichiditate, presupuneamînarea plății de către plătiror cu consecințele ce decurg pentru beneficiar privind realizarea la timp a fluxurilor bănești ți costurile mai mari pentru resursele de înlocuire.
Acest tip de risc este cel mai des întîlnit în operațiunile de virament, din acest motiv apare tendința unei anumite practici de întîrziere nejustificată la plată.
Riscul nefinalizării plății din cauza lipsei de lichiditate a băncii plătitoare, acesta survine rar deoarece este exercitată o supraveghere destul de riguroasă din parte băncii centrale și multiplelor oportunități de asigurare a lichidității pentru o bancă
Riscul revocării plății ce poate apărea în cazul ordinului de plată, acest tip de risc are o anumită frecvență ce reflectă anumite probleme de lichiditate ale debitorului sau diverse practici neloiale și incorecte ale acestuia, toate acestea impun o prudență sporită față de un astfel de partener
Riscul finalizării cu întîrziere a plății datorat anumitor greșeli umane, cum ar fi : introducerea de date eronate privind transferurile de fonduri care generează refuzuri sau întîrzieri pentru corectarea erorii date, neoperarea sau operarea cu întîrziere a unor documente drept urmare a pierderii acestora sau transmiterea la adrese greșite. Acceptarea de documente întocmite incorect sau incomplete etc.
Riscul pierderii de venituri generat de anumite greșeli umane, ca : aplicarea incorectă a procentului comisionului aferent operațiunii date, sau omiterea încasării acestora.
Riscul în operațiuni cu cecul:
Riscul emiterii unui cec fără acoperire, adică fără existența a suficient disponibil pe cont
Riscul de fals, pierdere, fraudă, distrugere, anulare, care fac neoperantă decontarea si este necesară reluarea acestei decontări printr-un cec nou.
Riscul de lichiditate, presupune pierderea de lichiditate pînă la decontarea cecului, deși ulterior la emiterea cecului existau disponibilitîțile necesare. Metode de prevenire a acestuia ar fi certificarea cecului de către banca plătitorului ți rezervarea sumei pentru o perioadă de timp.
Riscul în operațiunile cambiale:
Riscul de fals, pierdere, anulare, distrugere, sau fraudă similar cu celelalte instrumente de plată menționate anterior;
Riscul de credit, presupune probabilitatea ca plata să nu se mai efectueze datorită situației financiare dificile a partenerului și în astfel de cazuri se recurge la acțiunile de protest și regres;
Riscul de lichiditate, presupune efectuarea plății cu întîrziere sau parțial din cauza incapacității de plată a trasului.
Managementul riscurilor facilitează realizarea eficientă și eficace a obiectivelor băncii, revizuirea periodică a riscurilor, așa cum este prevăzut în standarde, conduce la realocări ale resurselor, în concordanță cu modificarea ierarhiilor și implicit a priorităților, managementul riscurilor urmărește gestiunea amenințărilor ce ar putea avea impact negativ asupra obiectivelor.
Managementul riscurilor în cadrul băncii „Moldova Agroindbank” SA se efectuează permanent și presupune următorii pași:
Pasul 1. Identificarea riscurilor (atât a celor curente, cât și celor viitoare) și constituie primul pas în construirea profilului riscurilor băncii. Riscurile nu sunt identificate prin impactul lor asupra obiectivelor, dar în raport cu obiectivele a căror realizare este afectată de materializarea lor.
Pentru identificarea riscurilor aferente activității sale, banca combină următoarele abordări:
autoapreciere, managerii diferitor niveluri identifică permanent riscurile aferente subdiviziunilor lor.
analiza scenariilor, elaborarea diferitor scenarii de risc.
brain-storming, în scopul identificării sistematice atât a riscurilor financiare, cât și celorlalte riscuri, inclusiv riscurile politice, tehnologice, de competiție și ale proceselor interne.
Pasul 2. Estimarea riscurilor constă în parcurgerea următoarelor etape:
a) evaluarea probabilității de materializare a riscului identificat;
b) evaluarea impactului asupra obiectivelor în cazul în care riscul s-ar materializa;
c) evaluarea expunerii la risc.
Pasul 3. Monitorizarea permanentă și raportarea periodică (monitorizarea continuă a tuturor indicatorilor procedurilor și proceselor interne și raportarea periodică Comitetului de Conducere și Consiliului băncii).
Pasul 4. În scopul minimizării expunerii la risc, optimizării proceselor business și al perfecționării calității serviciilor prestate, banca dezvoltă în permanență sistemul de control intern, care fiind un element important al administrării riscurilor, cuprinde întreaga structură organizațională a băncii de la nivelurile superioare la subdiviziunile structurale.
Pentru ca riscurile apărute sau care pot apărea să nu afecteze activitatea curentă a băncii este nevoie de conducerea băncii sa revizuiască și să monitorizeze în continuu structura și modul de funcționare a sistemului de gestionare a riscurilor pentru a preveni orice expunere majoră sau a înlătura efectele negative deja înregistrate cu pierderi minime pentru bancă.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Alegerea unei modalități sau a unui instrument de plată, în derularea unei afaceri economice internaționale, implica din partea managerilor și a colectivelor de specialiști, ce își desfășoară activitatea în acest domeniu, cunoștințe temeinice de management și marketing internațional, de legislație internă și internațională în domeniile comercial, financiar – bancar, cu atît mai mult cu cît fiecare dintre aceste mijloace, instrumente și tehnici de plată au particularitațile lor de formă și de fond.
Bineînteles că această alegere depinde și de alte elemente cum ar fi: legislația națională – care trebuie sa fie aliniată la cea internațională, de experiență acumulată în timp și tradiția în utilizarea acestor mijloace sau instrumente, poziția firmei pe piețele internaționale, relația dintre agentul economic și banca sau bancile colaboratoare, puterea economico-financiară a firmei etc.
În conditiile în care Republica Moldova și-a exprimat dorința de aderare la Uniunea Europeana iar pe plan european se fac eforturi pentru realizarea unei europe unite, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și instrumentelor de plată, a managementului tranzacțiilor internaționale în ansamblul său, trebuie să constituie un obiectiv prezent și viitor pentru toți cei implicați în domeniile comercial, financiar, banacar, economic în general.
Reieșind din cele expuse și în urma studiului efectuat la tema dată putem să formulăm propunem următoarele concluzii:
Pentru realizarea mai rapidă a tuturor plăților se utilizează diferite instrumente de plată, care se împart în două categorii: instrumente cu numerar și instrumente fără numerar.
Din cauza numărului mare a operațiunilor de plată instrumentele se clasifică după mai multe categorii:
Din punct de vedere al obligațiilor juridice create: instrumente de credit (din inițiativă debitorului) – ordinul de plată; instrumente de debit (din inițiativa creditorului) – cecul, cambia, biletul la ordin.
După suportul instrumentului: instrumente pe suport hîrtie – cecul, ordinul de plata, cambia, biletul la ordin; instrumente pe suport magnetic – cardul; instrumente pe suport electronic – ordinul electronic de plată, cecul electronic.
După modul de transmitere: letric; automatizat – telex, fax, telefon, rețea electronică.
După natura juridică a inițiatorului: plăți pentru persoane juridice – plăți profesionale, institutionale; plăți pentru populație.
După raportul de timp între scadență obligației și emiterea instrucțiunii: instrumente de plata anticipata; instrumente de plata neintarziata; instrumente de plata intarziata.
După raportul de spațiu: plata directa (fata la fata); plata la distanță.
După valoarea plății: plăți de valori mari; plăți de valori mici.
În cazul tranzacțiilor economice internaționale se utlizează unele modalități și tehnici de plată cum ar fi: acreditivul, incasso-ul, ordinul de plată ș.a.
Rolul premordial în realizarea transferului de mijloace bănești de la plătitor la benificiar le revine băncilor centrale și celor comerciale.
Dacă în trecutul apropiat aceste instituții nu se bucurau de mare încredere din partea publicului din cauza crizei din anii socialiști, astăzi ele dețin ponderea cea mai mare în realizarea tuturor decontărilor la nivel național și internațional, deservînd atît personele fizice și cele juridice.
Buna funcționare a băncilor depinde în mare măsură de situația macroeconomică a țării.
Spre regret, sistemul bancar din RM are probleme caracteristice țărilor cu economia de piață în dezvoltare. Aceste probleme sunt determinate, în special, de:
nivelul de dezvoltare economică;
de diversificarea insuficientă;
de nivelul redus de trai al populației;
de nivelul sporit al riscurilor.
Atît pe plan național cît și pe plan mondial dezvoltarea sistemului de plăți și expansiune tot mai evidentă a tehnicilor de plată electronice, pe lîngă efectele benefice de necontestat, au condus și la apariția unei largi palete infracționale stimulat oferit de mediu electronic, precum și de posibilitatea redusă de descoperire și pedepsire a infractorilor.
BC Moldova Agroindbank SA este o bancă inovativă, orientată spre prestarea serviciilor financiare înalt tehnologizate. Serviciile sunt oferite tuturor segmentelor de clienți, persoane fizice și juridice, care activează în diverse sectoare din economia națională. Instituția oferă cea mai mare varietate de servicii și produse bancare care există la moment în Republica Moldova. Rețeaua de filiale s-a dezvoltat continuu până la 66 de filiale și 115 agenții, care sunt situate pe tot teritoriul republicii, acestora atribuindu-se anumite funcții.
În anul 2017 Moldova-Agroindbank a reușit să mențină poziția de lider și a înregistrat următoarele cote de piață la 31.12.2017: active – 27.9%; credite nete– 32.2%; depozite total – 29.3%; depozite persoane fizice – 31.6%; profitul net – 30.9%.
BC Moldova Agroindbank SA a finalizat anul 2017 cu performanță absolută la indicatorul venit net, obținând venituri în volum de 378,5 mln. lei, avînd cea mai mare cotă de 26,2% pe sistem bancar.Astfel, profitul net BC MoldovaAgroindbank SA obținut în anul 2017 a constituit 456 mil. lei cu o creștere de 5,31% față de rezultatul anului 2014, în anul 2016 mărimea profitului a atins 406 mil. lei cu o creștere de 7,69 % fațăde nivelul anului 2015, astfel în anul 2017 atingînd cel mai mare profit înregistrat vreodată în evoluția băncii de la fondare și cel mai bun rezultat pe întreg sistemul bancar atestînd o creștere de 12,31 puncte procentuale față de nivelul anului 2016.
Comparativ cu perioada similară a anului precedent, profitul s-a majorat cu 8.6%, în cea mai mare parte, din contul majorării veniturilor neaferente dobânzilor cu 6.8% și dimin- uarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 7.6%. Totodată, cheltuielile aferente dobânzilor s-au diminuat cu 37.1%.
Creșterile indicatorilor bilanțieri și obținerea rezultatelor financiare peste nivelul planificat au contribuit la înregistrarea indicilor de rentabilitate apropiate celor medii pe sistemul bancar, astfel s-a înregistrat în anul 2017: Rentabilitatea activelor (ROA) – 2,09 %, media în sistemul bancar fiind de 2,1%; Rentabilitatea capitalului (ROE) – 13,56%, în comparație de media în sistemul bancar de 12,78%.
Rentabilitatea capitalului băncii (ROE) a fost la nivel de 13,56%, cu 1,14 p.p. mai puțin față de anul 2016 și cu 1,0 p.p mai puțin față de rezultatul anului 2015, indicatori care au fost în fiecare an peste mediile din sistemul bancar, fiind considerat un indicator de performanță excelent pentru bancă. Rentabilitatea activelor (ROA) s-a diminuat cu 0,38 p.p. pana la 2,09 % față de anul precedent 2016 și este totodată cu 0,49 p.p. mai mic decât indicatorul anului 2015. Valoarea indicatorilor de rentabilitate au fost influențate de creșterea accentuată a capitalului acționar și activelor băncii.
BC „Moldova Agroindbank” S.A. dezvoltă continuu serviciile de transferuri bănești rapide oferite persoanelor fizice. Prin interm BC BC „Moldova Agroindbank” S.A. dezvoltă continuu serviciile de transferuri bănești rapide oferite persoanelor fizice. Prin intermediul Băncii clienții pot expedia sau primi bani practic din orice colț al lumii. Gama serviciilor oferite persoanelor fizice cuprinde mai multe sisteme de transferuri rapide bănești în toate locațiile băncii, printre care liderul mondial în transferuri bănești Western Union, precum și sisteme regionale și interbancare: Strada Italia, Быстрая Почта, VMT (VIP MoneyTransfer), Zolotaia Korona etc.
BC „Moldova Agroindbank” S.A. acceptă spre încasare cecuri nominative în diferite valute, care sunt utilizate pentru efectuarea atît a plăților comerciale, cît și a celor necomerciale de la persoane fizice și juridice. Achitarea definitivă a cecului primit pentru plată se efectuează într-un termen stabilit, necesar pentru procedura încasări icecului.
Pe parcursul la ultimii 10 ani, BC „Moldova Agroindbank” S.A. este reprezentantul exclusiv în Moldova a două cele mai mari rețele TAX FREE Europene – Global Blue și Premier Tax Free. Prin acceptarea cecurilor Tax Free, Banca oferă clienților rambursarea sumei taxei pe valoarea adăugată, pentru mărfurile procurate peste hotare în centrele comerciale din rețeaua Tax FreeShopping.
Luând în considerare cele expuse pentru aprofundarea și accelerarea reformelor în domeniul eficientizării instrumentelor și mijloacelor de plată, propunem o serie de recomandări specifice:
Deci trebuie să se acorde o atenție mai mare în domeniu reglementărilor referitoare la sistemele de decontări și utilizării instrumentelor de plată, pentru că ele se pot compara cu o “cămașă de forță”. În urma unei anchete desfășurate în vestul Europei 55 % din corespodenți sunt de părere că reglementările sunt utile pentru combaterea fraudei din acest domeniu.
Elaborarea de noi tehnologii de operare este o armă cheie împotriva factorilor negativi care pot afecta acest sistem, de aceea ea trebuie să devină un obiectiv strategic, din moment ce riscurile din acest domeniu sunt tot mai diversificate.
Pentru a fi posibilă combaterea cu succes a riscurilor este necesar să existe o cooperare eficientă interinstituțională deoarece acestea reprezintă probleme fără granițe și limitări geografice și are și care are un caracter transfrontarier.
Pentru a desfășura o activitate eficientă și profitabilă orice bancă, inclusiv și B.C. ”Moldova Agroindbank” S.A. trebuie să dirijeze corect toate activitățile din cadrul instituției și respectiv cu resursele financiare.
Pentru a asigura o activitate eficientă în ceea ce privește decontările banca este obligată să respecte următoarele cerințe:
O politică chibzuită în ceea ce privește direcția de decontare;
Reacționarea operativă în ceea ce privește condițiile permanent schimbătoare;
Executarea operațiunilor precis, sigur cu maximă eficiență.
Rolul băncii este să atragă cît mai mulți clienți, anume de aceștia depinde profitul ei pentru că venitul în urma prestării serviciilor de decontare sau transfer este obținut din comisioane.
Banca este nevoită să modernizeze tehnicile de calcul, aparatele de control în scopul automatizării sistemului de plăți din cadrul ei, sporind astfel calitatea serviciului și respectiv reduce timpul necesar pentru realizatea operațiunii de plată. Toate acestea vor crea condiții de deservire a clienților la cel mai înalt nivel. Iar aplicarea de către bancă a sistemei „Client- Bancă” permite utilizatorilor cunoașterea operativă a situației conturilor, efectuarea operațiilor fără să părăsească sediul clientului și să permită clinților din afara orașului să utilizeze serviciile băncii.
Totodată banca trebuie să extindă și să diversifice instrumentele și modalitățile de plată utilizate, care trebuie promovate printr-un sistem de informare eficient.
BIBLIOGRAFIE
ACTE NORMATIVE ȘI LEGISLATIVE
Legea Republicii Moldova nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 ”Cu privire la Banca Națională a Moldovei”, republicată. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300.
Legea RM privind activitatea băncilor, Nr. 202 din 06.10.2017. In: Monitorul Oficial al RM, Nr. 434-439 din 15.12.2017.
Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar din 16.12.1999, cu modificările ulterioare. In Monitorul Oficial al Republicii Modova nr. 01-4 din 06 ianuarie 2006.
Strategia de dezvoltare a sistemului național de plăți al Republicii Moldova. Hotărîrea BNM, nr.328 din 19.12. 2002. In Monitorul Oficial al Republicii Modova, nr.178-181, art. Nr. 415 din 27.12.2002.
Regulamentul cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.78 din 11 aprilie 2018. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 133-141 art.585 din 27.04.18.
Regulamentul cu privire la cardurile de plată, aprobat prin HCA al BNM nr.157 din 01.08. 2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.191-197 din 06.09.2013, art.1370.
Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de plăți interbancare nr. 53 din 02.03.2006, cu modificările ulerioare. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 155-161/19.05.17 art. 933; în vigoare 19.07.17.
Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin HCA al BNM nr.157 din 01.08. 2013. In. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.191-197 din 06.09.2013, art.1370.
II. MONOGRAFII, MANUALE ȘI ALTE CĂRȚI
AURELIAN, Alexandru; BEREA, Paul. Modernizarea sistemului bancar. București: Ed. Expert, 2013. 234 p.
BERDILĂ-CÎRLAN, Ana; OBOROC, Iurie. Monedă și credit. Scheme, studii de caz, teste. Chișinău: Ed. Evrica, 2006. 312 p.
BORȘ, Ion. Relațiile valutar-financiare internaționale ale Republicii Moldova. Ch.: Ed. ARC, 1999. 108 p.
BASNO, Cezar; DARDAC, Nicolae; FLORICEL, Constantin. Monedă, credit, bănci. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1997. 320 p.
BASNO, Cezar; DARDAC Nicolae. Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată. București: Editura Didactică și Pedagocică, R. A., 1995. 345 p.
BASNO, Cezar; DARDAC, Nicolae. Produse, costuri și performanțe bancare. București: Editura Economică, 2000. 144 p.
BASNO, Cezar; DARDAC, Nicolae. Sisteme de plăți, compensări și decontări. București: Editura Didactică și Pedagocică, 2003. 235 p.
CARAGANCIU, Anatolie; ILIADI, Gheorghe. Monedă și credit. Ch.: ASEM, 2004. 75 p.
COCIUG, Victoria; CINIC, Liliana. Gestiunea riscurilor bancare. Curs universitar. Ch.: ASEM, 2008. 213 p.
COCIUG, Victoria; MISTREAN, Larisa. Operațiuni bancare. Concepte, scheme, aplicații. Ch.: ASEM, 2006.248 p.
DEDU, Vasile. Gestiune și audit bancar. București: Editura Economică, 2003. 185 p.
DIACONESCU, Mariana. Bănci, sisteme de plăți, riscuri. București: Editura Economică, 1999. 157 p.
GIORGESCU-GOLOȘOIU, Lidia. Mijloace, modalități și instrumente de plată. București: Editura ASE, 2003. 124 p.
HURDUC, Nătălița. Optimizarea activității băncii de rețea. București: Editura Expert, 2002. 231 p.
IONESCU, Lucian. Băncile și operațiunile bancare. Fundamentele profesiunii bancare. București: Editura Economică, 2006. 145 p.
PARASCHIV, Dorel Mihai. Tehnica plăților internaționale. București: Editura Economică, 2003. 223 p.
STOICA, Victor; DIACONU, Petre. Bani și credit. Banii. Teoriile monetare. Administrarea banilor și politica monetară. București: Editura Economică, 2003. 325 p.
TUDORACHE, Dumitru; PÎRJOL, Toader. Moneda, bănci, credit. București: Editura Universitară, 2005. 369 p.
PĂTRAȘCU, Petru, SACHELARIE, Ovidiu. Titlurile de credit în comerțul internațional. Craiova: Editura Scrisul românesc, 1975, p. 239
ȚURCAN, Octavian; BRAGA, Eugenia. Gestionarea operațunilor cambiale în băncile comerciale. În: Economica. 1998, nr. 5, p. 97-108.
III. ARTICOLE ȘI PUBLICAȚII PERIODICE
BEJAN, Ghenadie; SOCHIRCA, Alexei. Cardul bancar – instrument și modalitate eficientă de plată fără numerar. În: Contabilitate și audit. 2009, nr. 7, p. 54-57.
CEBANU, Ion. BC “Moldova Agroindbank” SA pe piața cardurilor bancare din Republica Moldova. În: Profit. 2002, nr. 7-8, p. 28-29.
CEBOTARU, Eugenia. Card bancar – modalitatea cea mai populară de plată prin internet. In: Administrarea publică. 2003, vol. 4, p. 127-134.
CROITORU, Aliona. Aspectele cantitative și calitative privind activitatea băncilor comerciale pe piața cardurilor bancare din Republica Moldova. În: Conferința științifică internațională “Republica Moldova 20 ani de reforme economice”. 2011, vol. 1, p. 64-71.
DOBRE, Elena. Pledoarie pentru utilizarea cambiei. În: Finanțe, Bănci, Asigurări. 2006, nr. 8, p. 50-57.
DOMENTI, Victor. Această lume misteriosă … lumea cardurilor bancare. În: Profit. 2002, nr. 1-2, p. 80-81.
FLORESCU, Victor. Cambia bancară – mit sau realitate?. În: Curierul economic. 2003, nr. 1, p. 11.
SOLOMON, Mihai. Infracțiunea de înșelăciune. Cecul și biletul la ordin fără acoperire. În: Legea și Viața. 2011, nr. 7, p. 23-26.
VERMEȘAN, Mirel. Cardurile bancare. În: Finanțe, credit, contabilitate. 2000, nr. 3, p. 41-47.
VEVERIȚĂ, Ion. Perspectiva utilizării cardului ca instrument de plată universal. În: Economie și societate. 2003, nr. 2, p. 61-68.
IV. SURSE ELECTRONICE
http://bnm.md
http://www.statistica.md
http://lex.justice.md
http://wikipedia.org
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
ANEXE
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
DECLARAȚIA STUDENTEI
Subsemnata Cucuietu Cristina declar de proprie răspundere că lucrarea cu tema ”Gestiunea instrumentelor și modalităților de plată” este rezultatul muncii mele, pe baza propriilor cercetări și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici o instituție de învățământ superior.
Data Semnătura
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: GESTIUNEA INSTRUMENTELOR ȘI MODALITĂȚILOR DE PLATĂ [310838] (ID: 310838)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.