Gestiunea Informatizata a Salarizarii In Companiile de Confectii

Gestiunea informatizată a salarizării în companiile de confecții

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GESTIUNEA SALARIZĂRII

1.1. Instrumente de salarizare

1.2. Atribuțiile compartimentului financiar – contabil

1.3. Compartimentele organizatorice care au responsabilități pe linie de gestiune a salarizării

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR PRIVIND

SALARIZAREA

2.1. Documente ce stau la baza evidenței salariilor

2.2. Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind salariile

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ. GESTIUNEA INFORMATIZATĂ A SALARIZĂRII LA S. C. CONFECȚII S. A

3.1. Prezentarea S. C. Confecții S.A

3.1.1. Scurt istoric

3.1.2. Obiectul de activitate și principalele produse

3.2. Analiza economico-financiară a S.C. Confecții S.A

3.3. Salarizarea la S.C. Confecții S.A și reflecarea în contabilitate

3.4. Sistemul informatic al S. C. Confecții S.A

3.5. Prezentarea aplicației privind salariile la S. C. Confecții S.A

3.6. Comparații între sistemul informatic actual și sistemul ideal

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Introducerea calculatoarelor electronice în calculul salariilor a fost un pas mult așteptat, datorită complexității acestui proces precum și a calculelor pe care le cere. Calculatorul nu putea decât să aducă o reducere a volumului de muncă necesar stabilirii salariilor, preluând treptat din operațiile necesare a se efectua. În situația întreprinderilor cu foarte mulți salariați momentul calculului salariilor era o adevărată provocare, necesitând un mare număr de angajați și un volum ridicat de muncă. După apariția aplicațiilor pentru stabilirea salariilor, acest lucru a devenit mult mai simplu, numărul angajaților din biroul salarizare reducându-se semnificativ, la fel ca și volumul de muncă depus.

Începutul secolului XXI a pus la dispoziția întregii omeniri mijloace și instrumente moderne de: înregistrare, prelucrare, transmitere și decizie. Evoluția tehnologică presupune o anumită infrastructură care trebuie să cuprindă pe lângă hardware, produse și sisteme informatice bazate pe noi sisteme de gestiune a bazelor de date, pe sisteme bazate pe arhitectura client/server, interfețe grafice utilizator, limbaje de generația a-IV-a, instrumente CASE. În privința informatizării din domeniul salariilor, se realizează progrese importante, țara noastră fiind încă în urma țărilor occidentale.

Aplicațiile prezente pe piață fac destul de bine față necesităților existente, însă principala problemă cu care se confruntă aceste produse – program este instabilitatea cadrului juridic, care suferă constant modificări, fiind necesare actualizări pentru a răspunde noilor cerințe. Alt neajuns al acestor aplicații este costul destul de ridicat, mai ales dacă programul pentru stabilirea salariilor este un modul al unui program standard, așa cum se întâmplă de obicei, lucru ce necesită și achiziția acestuia pentru a beneficia de transferul facil a informațiilor despre salarii în contabilitate.

Pentru folosirea cât mai bună a resurselor informaționale ale întreprinderii, cel mai indicat este folosirea unui program complex, care este componentă a unui program mai mare și care să poată relaționa cu celelalte compartimente folosind rețeaua existentă, reducând astfel timpul necesar introducerii datelor în sistem. De asemenea pot fi folosite produse sub forma unor pachete integrate de aplicații formate din mai multe module intredependente care sprijină toate ariile funcționale și care asigură fluxul informațiilor între toate funcțiunile întreprinderii într-o manieră extrem de transparentă – este vorba aici despre produsele ERP.

CAPITOLUL I. SALARIZAREA – NOȚIUNI GENERALE

1.1. Instrumente de salarizare

Calcularea și corelarea salariilor în funcție de munca depusă și de rezultatele concrete obținute necesită instrumente flexibile și reguli care să permită aprecierea corectă a contribuției fiecărui salariat. În condițiile economiei de piață, fiecare firmă are libertatea de a stabili propriile forme de salarizare. Statul nu intervine în limitarea mărimii maximale, ci doar obliga firmele să respente nivelul salariului minim brut pe economie, stabilit de guvern. În structura salariilor, conform Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii din România, se regăsesc următoarele elemente: salariul de bază, adaosurile și sporurile la salariu.

Figura nr. 1.1 Elementele componente ele salariului

Salariul de bază este partea principală a salariului total, se stabilește prin negocieri colective și/sau individuale între unitate, pe de o parte, și salariați, organizați în sindicate ori individual, pe de altă parte. La determinarea mărimii lui sunt luate în considerare anumita criterii, cum sunt calificarea, complexitatea lucrărilor ce revin fiecărui post din organigrama întreprinderii, pregătirea, experiența și competența profesională a fiecărui angajat, precum și de politica salarială a firmei și formele de salarizare practicate de firmă. Acesta se regăsește într-o grilă de salarizare și potrivit actelor normative existente, nu poate fi inferior salariului minim brut pe țară, stabilit prin decizii guvernamentale.

Salariul de bază are o importanță covârșitoare în sistemele de salarizare și politicile salariale ale tuturor statelor care fac obiectul analizei deoarece el constituie nu numai partea fixă și principală a salariului, dar și un etalon de referință. În raport cu el se calculează diferite alte drepturi ale angajaților – sistemul de indexare-compensare, indemnizații, sporuri, dreptul la pensie, ajutor de șomaj, chirii, burse, etc. – precum și multe dintre obligațiile angajatorului precum impozite, contribuția la fondul de șomaj și la cel de asigurări sociale.

Adaosurile la salariu constituie partea variabilă a salariului. Prin adaos la salariu se înțelege suma plătită unui salariat peste salariul de bază, fie în legătură cu munca pe care a depus-o, fie sub formă de premiu pentru realizări deosebite proprii sau la care a contribuit în cadrul colectivului. Ele depind și sunt motivate de rezultatele muncii, fiind menite a le stimula și recompensa în mod suplimentar. În figura nr. 2 sunt prezentate principalele categorii de adaosuri prevăzute în sistemele de salarizare:

Figura nr. 1.2 Sistemul adaosurilor la salariul de bază

a. Adaosul de acord – reprezintă diferența dintre suma încasată potrivit formei de salarizare în acord practicată și salariul de bază corespunzător timpului lucrat. În realitate nu este un adaos propriu-zis, ci o diferență calculată, inclusă în salariul încasat.

b. Premiile acordate din fondul de premiere, constituit pe seama fondului de salarii – eficacitatea unor astfel de premii este corelată cu îndeplinirea următoarelor condiții:

– să fie corectă, respectiv să reflecte în mod obiectiv importanța contribuției deosebite aduse de către salariatul premiat; un premiu corect generează emulație în colectiv, oferind perspectiva obținerii de premii importante de către toți salariații; un premiu subiectiv, părtinitor, din contră, generează neîncredere, creează tensiuni interne, slăbește coeziunea colectivului, este descurajator, cu efecte economice și psihosociale negative;

– să fie consistent pentru a crea interesul corespunzător în depunerea efortului; acordarea de premii minore prin fârâmițarea fondului de premiere la aproape toți salariații are un efect nivelator care slăbește interesul salariaților capabili, cu inițiativă;

c. Cota-parte din profit ce se repartizează salariaților – după încheierea bilanțului, din care să rezulte achitarea tuturor obligațiilor față de stat și de partenerii de contracte, Adunarea Generală a acționarilor hotărăște cât să acorde acționarilor din profit sub formă de dividende, cu cât să alimenteze fondurile de rezervă, cât să destineze dezvoltării și cât să se acorde salariaților sub formă de participare la profit. Poate fi acordată fie sub forma unui al 13-lea salariu de bază fie sub forma unei sume calculate în raport cu salariul de bază;

d. Salariul de merit – se acordă personalului care se remarcă în mod constant prin rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată. Acest salariu are un cuantum situat între 15 și 20% din salariul de bază;

e. Indemnizațiile de conducere – sunt atribuite persoanelor care îndeplinesc funcțiile de conducere pentru care, prin lege, se prevede acordarea acestui drept;

f. Alte adaosuri convenite – de exemplu gratificațiile – reprezintă o alocație specială plătită cu ocazia unui eveniment deosebit – Crăciun, Sfintele Paști, încheierea anului financiar-contabil, etc. – ca supliment la salariul curent. Având un caracter provizoriu, indemnizațiile enunțate mai jos sunt incluse tot în cadrul acestei categorii de adaosuri. Acestea sunt:

– indemnizațiile de coordonare cuvenite pentru personalul însărcinat să coordoneze o activitate complexă ori realizarea unor lucrări deosebite;

– indemnizațiile care se acordă în cazul transferului salariatului în altă localitate prevăzute în în contractul colectiv de muncă autonome;

– diurna de deplasare, plătită în cazul delegărilor și detașărilor salariaților în alte localități;

3. Sporurile la salariu constituie parte variabilă a acestuia. Prin spor la salariu se înțelege suma plătită unui salariat pentru a-l atrage și menține la munca ce se desfășoară în anumite condiții care o fac nedorită sau pentru prestarea muncii în anumite situații speciale. Sporurile reprezintă suplimente la salariu motivate de condiția specifică ce le justifică acordarea. Cuantumul unui spor se stabilește printr-un procent față de salariul de bază. Sporurile au unele trăsături care le deosebesc de adaosuri. Ele țin în general de condițiile în care se prestează munca și au un caracter permanent, dacă se păstrează condițiile de muncă și locul respectiv de muncă.

Nivelurile sporurilor, fie în sume fixe, fie procentuale, sunt maxime. Cele în sume fixe, se corectează în aceeași proporție în care se aprobă creșterea salariului minim brut pe țară. Condițiile, cuantumurile, locurile de muncă și categoriile de personal cărora li se acordă sporurile, se stabilesc prin contractele colective de muncă. Sporurile la salariul de bază se acordă în raport cu rezultatele obținute și condițiile concrete în care se desfășoară activitatea. Pentru locurile la care există situații complexe, Consiliul de administrație al unității poate aproba plata cumulată a sporurilor pentru condiții grele de muncă, periculoase sau nocive.

Figura nr. 1.3 Sistemul de sporuri la salariul de bază

• Sporul pentru vechime în muncă

Prin vechime în muncă se înțelege timpul cât o persoană a desfășurat o activitate în calitate de angajat, în baza unui contract de muncă. În afară de perioada când a lucrat efectiv în calitate de angajat, pe baza unui contract de muncă, se consideră de asemenea că reprezintă vechime și perioada în care o persoană nu a activat ca angajat, respectiv nu a prestat o muncă, însă aceasta s-a datorat unor cauze pe care nu le-a putut înlătura, fiind împiedicat să o presteze.

Vechimea în muncă se calculează în ani împliniți, iar sporul corespunzător se plătește lunar, cu începere de la prima zi a lunii următoare, aceleia în care s-a împlinit vechimea în muncă la tranșa respectivă. Sporul de vechime în muncă nu face parte din salariul de bază și se acordă – de cele mai multe ori – până la 15% din salariul de bază, realizat pentru timpul efectiv lucrat, în corelație cu tranșele de vechime. Procentele pe tranșe de vechime se stabilesc în majoritatea cazurilor prin contractele colective de muncă. Uneori însă se stabilesc de către consiliile de administrație, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților aleși prin vot în cazul întreprinderilor unde salariații nu sunt organizați în sindicate.

În figura următoare sunt prezentate tranșele de vechime și cuantumurile cale mai frecvent folosite.

Figura nr. 1.4 Sporurile de vechime în muncă

• Sporul pentru lucrul în timpul nopții

Conform prevederilor legale, se consideră muncă în timpul nopții aceea care se prază în ani împliniți, iar sporul corespunzător se plătește lunar, cu începere de la prima zi a lunii următoare, aceleia în care s-a împlinit vechimea în muncă la tranșa respectivă. Sporul de vechime în muncă nu face parte din salariul de bază și se acordă – de cele mai multe ori – până la 15% din salariul de bază, realizat pentru timpul efectiv lucrat, în corelație cu tranșele de vechime. Procentele pe tranșe de vechime se stabilesc în majoritatea cazurilor prin contractele colective de muncă. Uneori însă se stabilesc de către consiliile de administrație, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților aleși prin vot în cazul întreprinderilor unde salariații nu sunt organizați în sindicate.

În figura următoare sunt prezentate tranșele de vechime și cuantumurile cale mai frecvent folosite.

Figura nr. 1.4 Sporurile de vechime în muncă

• Sporul pentru lucrul în timpul nopții

Conform prevederilor legale, se consideră muncă în timpul nopții aceea care se prestează în intervalul cuprins între orele 22 și 6. Angajații care lucrează în schimbul de noapte și au program de 7 ore, primesc retribuția cuvenită pentru 8 ore. În cazul când programul de lucru în timpul nopții este de 8 ore, pentru munca prestată se acordă un spor de 25% din salariul de bază, dacă timpul lucrat noaptea reprezintă cel puțin jumătate din programul de lucru. Sporul pentru muncă de noapte se plătește odată cu salariul de bază și se calculează în raport cu numărul de ore prestat noaptea, înscris în foaia de prezență.

• Sporul pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru și lucrul în zilele libere și sărbători legale. După cum arată însăși denumirea acestuia, rezultă clar că sporul se plătește numai pentru numărul de ore prestat peste programul lunar de lucru. Acest amănunt este necesar pentru a nu se considera că persoanele care au prestat ore peste program în anumite zile lucrătoare sau nelucrătoare beneficiază de la sine de compensarea orelor cu timp liber sau li se plătesc orele cu salariul majorat. Această compensare cu timp liber sau în bani este posibilă numai după îndeplinirea integrală a numărului de ore de muncă prevăzut în programul lunar.

În principiu, orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru, precum și cele lucrate în zilele de sâmbătă, duminică și de sărbători legale, se compensează cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Prin această prevedere legală se urmărește crearea condițiilor de refacere a capacității de muncă a persoanelor respective. În situațiile în care compensarea de timp liber nu este posibilă în acest interval de timp, orele respective se plătesc cu majorare.

• Sporuri pentru condiții deosebite de muncă – condiții grele, periculoase, nocive sau penibile de muncă.

Sporul pentru condiții grele de muncă se acordă personalului care lucrează în condiții de efort fizic ridicat, la temperaturi ridicate sau scăzute, în mediu umed, cu viituri de apă, condiții de izolare, alte condiții de mediu deosebit de nedorite, unde atragerea și menținerea forței de muncă se face cu dificultăți. Procentele de majorare a salariului de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat, sunt până la maxim 15-20%, diferențiate pe categorii de personal și locuri de muncă în funcție de condițiile concrete în care se lucrează.

În locurile de muncă unde există anumite condiții vătămătoare sănătății – nocive -, întru cât sunt locuri nedorite, este necesar să se acorde peste salariul de bază o sumă în plus – spor – pentru atragerea și menținerea forței de muncă atâta timp cât aceste condiții persistă. Conducerile întreprinderilor au obligația să se ocupe permanent pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în vederea normalizării lor. Sporurile pentru condiții nocive se acordă lunar, fie în sume fixe, fie în procente raportate la salariul de bază. Acestea pot varia între 15 și 30% în funcție de hotărârile conducerilor diferitelor organizații și de gradul de nocivitate.

Sporul pentru condiții periculoase se acordă la locurile de muncă la care există risc mare de îmbolnăvire, de accidentare și grad înalt de solicitare nervoasă, știut fiind că astfel de locuri de muncă nu sunt atractive și nici dorite. Cuantumul sporului pentru condiții periculoase de muncă se stabilește în funcție de riscul de îmbolnăvire sau accidentare și de gradul de solicitare nervoasă. De regulă, acest cuantum se exprimă procentual față de salariul de bază. În general, sporul pentru condiții periculoase de muncă reprezintă până la 15-20% din salariul de bază, stabilindu-se concret pe fiecare loc de muncă, pe baza criteriilor arătate de conducerea întreprinderii, cu consultarea sindicatelor.

• Sporul de șantier

Sporul de șantier se calculează sub forma unei sume fixe pe zi lucrată pe șantier sau procentual. Această sumă fixă pe zi este prevăzută pentru toate categoriile de personal; pornește de la un nivel minim pentru șantierele de construcții cu condiții obișnuite, ajungînd la aproximativ dublu în industria minieră, la lucrările de investiții în subteran și în industria extractivă de petrol și gaze.

• Sporul de izolare

Acest spor se acordă în procent de până la 20% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective, pentru: personalul de la stațiile de supraveghere și dirijare a navigației, personalul de la releele de televiziune, personalul de la stațiile meteorologice, personalul de la punctele de control al activităților nucleare, alte locuri de muncă izolate.

• Alte sporuri în funcție de condițiile concrete de muncă

În contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă, acolo unde nu se încheie contract colectiv, se nominalizează fiecare fel de spor și se menționează dacă face parte sau nu din salariul de bază. În cazul în care la stabilirea salariilor de bază s-au avut în vedere condițiile de muncă, timpul lucrat suplimentar, exercitarea unei funcții suplimentare și alte cauze care pot genera un spor la salariu, se renunță la acordarea distinctă a unor sporuri de aceeași natură cu cele avute în vedere la stabilirea salariilor de bază.

În cadrul S.C. Confecții S.A. salariații primesc salariu negociat stabilit de conducere, în funcție de timpul lucrat și de aportul individual la executarea lucrării pentru care a fost încadrat, cât și a importanței, complexității și calității muncii prestate. Salariații care desfășoară activitatea în condiții grele, vătămătoare sau periculoase vor beneficia de sporuri ce se sdaugă la salariul brut negociat, după cum urmează:

– lucrul în timpul nopții – spor procentual de 25% pentru întreg program, proporțional cu timpul efectiv lucrat noaptea;

– sporuri în sume fixe pentru situații și cazuri speciale stabilite de comun acord cu reprezentanții salariaților;

– spor pentru conducerea de autovehicol de mare capacitate și cu remorcă în procent de 10%.

Adaosurile la salariu sunt formate din:

– sume reprezentând plusul de acord;

– premii și stimulente acordate în funcție de posibilitățile financiare ale societății și de aportul individual la bunul mers al unității;

– fondul de participare la profit care se poate acorda după încheierea și aprobarea bilanțului anual, în proporție de până la 10%.

– tichete de masă, ce se acordă pentru fiecare zi lucrată în program de min. 4 ore/zi

Formele de salarizare reprezinta modalități de evaluare și de determinare a muncii salariaților și a rezultatelor acestora precum și a salariului ce li se cuvine. Fiecare formă de salarizare relevă condițiile de pe piața muncii, realizând într-un mod specific „legătura între participarea la muncă, rezultatul muncii și salariu”. Formele de salarizare practicate de o unitate patrimonială care folosește personal salariat pot fi:

Salarizare în regie sau după timp;

Salarizare în acord;

Salarizare pe bază de tarife sau cote procentuale din venitul realizat;

Alte forme de salarizare concepute de fiecare întreprindere.

• Salarizarea în regie sau după timpul lucrat

Se practică în acele unități sau pentru acele categorii de salariați unde rezultatele muncii nu sunt pe deplin comensurabile: învățământ, sănătate, justiție, apărare națională, administrație etc. Personalul încadrat în această formă este plătit după timpul lucrat fară a se ține seama de cantitatea sau calitatea muncii depuse.

Salariul tarifar se stabileste pe oră, iar cel efectiv se obține înmulțind numărul orelor lucrate într-o lună cu salariul orar. O anumită cantitate și calitate a rezultatelor muncii sunt subîntelese pentru că ele au fost luate în calcul la încadrarea personalului pe posturi și trepte de salarizare. Fiecărui lucrător îi sunt fixate, în mod individual, printr-o fișă a postului sarcinile și responsabilitățile ce-i revin. În funcție de modul în care și le îndeplinește, se fixează tariful orar și eventualele recompense (premii, gratificații, etc), iar dacă este cazul sancțiuni sau diminuări de salariu. Este o formă de salarizare simplă de aplicat, potrivită situațiilor în care rezultatele muncii nu pot fi evaluate cu suficientă exactitate (activități creative, de conducere) sau nu depind de efortul lucrătorului. Această formă are urmatoarele avantaje:

– usor de aplicat, permite suplețe în organizarea și executarea muncii;

– sporește calitatea produselor și a serviciilor prestate;

– oferă salariaților mai multă siguranță în privința sumei pe care o primesc deoarece ea nu variază în proporție directă cu producția;

– reduce conflictele determinate de dezacordurile asupra salariilor.

Există și o serie de dezavantaje:

– nu stimulează suficient angajații pentru creșterea produției și a productivității muncii, salariile fiind calculate uniform pe niveluri de calificare, nu pot ține seama de abilitate, de energie, de inițiativă și de productivitate;

– necesită multi supraveghetori – ceea ce atrage creșterea cheltuielilor generale ale întreprinderii;

– salariul are o evoluție constantă.

• Salarizarea în acord

Se practică la firmele a căror activitate este relativ omogenă, iar rezultatele muncii sunt pe deplin măsurabile. Acordul ia forma unei înțelegeri între cele două părți: firma, pe de o parte care are lucrări de executat, și o formațiune de lucru, pe de altă parte, care se angajează ca într-un anumit interval de timp să execute lucrarea la parametri cantitativi și calitativi descriși. Tariful se fixează pe unitate fizică de lucrare executată (bucată, metru pătrat, mertu cub, piesă, ansamblu, subansamblu, etc.). Această formă de salarizare relevă mai bine legătura dintre mărimea salariului și munca depusă de salariat și contribuie la creșterea productivității individuale a muncii.

În concordanță cu condițiile concrete de organizare a muncii și cu modul cum se realizează stimularea în muncă în fiecare firmă acordul poate fi: acord individual, acord colectiv (pe echipe), acord global (pe fabrică, uzină, secție etc.). În funcție de tariful aplicat pentru o operație, operație sau produs această formă de salarizare poate fi: în acord direct, în acord indirect, în acord progresiv.

Figura nr. 1.5 Tipologia salarizării în acord

Salarizarea în acord individual este o formă de acord în care salarizarea se aplică fiecăriu angajat în parte ținîndu-se cont de aportul acestuia la obținerea rezultatelor finale. În cadrul acestuia sunt evidențiate produsele/serviciile realizate de fiecare, fapt care stimulează efortul individual.

Salarizarea în acord colectiv intervine ori de câte ori o activitate nu se poate presta decât în colectiv, în echipă, în formație etc. Este o forma de acord aplicata la volumul total al rezultatelor unei echipe, când se fixează o sumă globală pentru execuția unei lucrări în ansamblul său. Salariul este primit de întreaga formație, dacă sarcinile prevăzute au fost realizate chiar în conduțiile în care unii din membrii formației de lucru au lipsit sau au lucrat doar parțial fiind evident că salariul individual este proporțional cu aportul individual . Această formă stimulează cooperarea în muncă, reduce conflictele și competiția între indivizi, elimină efectele negative ale absenteismului.

Salarizarea în acord global intervine atunci când activitatea se realizează la nivel de fabrică, uzină etc., privește întreaga unitate economică fondul total de salarii fiind repartizat pe colective. Fiecare formațiune de lucru preia sarcina realizării unui anumit volum de producție, exprimat în unități fizice, pentru care i se repartizează o anumită sumă, proporțională ca mărime cu manopera necesară realizării obligațiilor asumate.

Salarizarea în acord direct. În cadrul acestui tip de salarizare se practică același tarif pentru toate elementele ce compun lucrarea. Salariul efectiv se calculează în funcție de rezultatele obținute, înmulțind salariul stabilit pentru unitatea de produs cu volumul producției. Pentru ca această formă de salarizare să fie una reușită este necesar să existe o dependență directă între efortul individual și numărul de produse realizate, o normare corectă a muncii, să nu acționeze factori perturbatori (influiența altor lucrări, dependența de comenzi sau de tehnica din dotare).

Salarizarea în acord progresiv poate fi practicată în mod excepțional, fiind caracterizată printr-o creștere mai mare a salariului față de producția obținută de angajat. Acordul progresiv poate fi benefic acolo unde există interes deosebit pentru creșterea producției, însă pentru a stopa epuizarea forței de muncă, se aplică doar pe perioade limitate, cu acordul sindicatelor.

Când de la un anumit număr de piese, bucăți, etc. în sus tariful crește progresiv, salarizarea ia forma acordului progresiv. Această formă de salarizare se pilază pe teoremele teoriei subiective a valorii potrivit căreia pe muncitor nu-l costă, fizic și psihic, în aceeași măsură, ultima oră de lucru și prima oră. Altfel spus, pe măsură ce timpul de muncă se prelungește și numărul de piese executate crește, gradul de penibilitate al muncii crește și el. Recompensa trebuie să fie, de aceea, pe măsură. Ultimele piese executate trebuie să fie mai bine plătite. Deci, conform acestei forme de salarizare, angajații sunt plătiți în mod diferențiat, în raport cu cantitatea de produse realizate, salariile fiind din ce în ce mai mari, pe măsură ce productivitatea crește.

Salarizarea în acord indirect se aplică acelor persoane care servesc nemijlocit mai mulți lucrători ce sunt plătiți în acord direct. Deși nu participă la transformarea obiectului muncii acești angajați creează condiții desfășurării muncii fără întreruperi pentru muncitorii aflați în acord direct.

Salarizarea în acord are urmatoarele avantaje:

– relevă mai bine legătura dintre mărimea salariului și munca depusă;

– contribuie la creșterea productivității individuale a muncii;

– elimină nevoia de control, deci reduce cheltuielile administrative;

– se aplică foarte bine pentru munca în afara unitații, la domiciliu.

 Practica a evidențiat și o serie de dezavantaje:

– lucrătorul poate ajunge la surmenaj, în dorința de a câstiga cât mai mult, pot apărea bolile profesionale;

– tendința de a executa cât mai multe piese sau operații, poate avea loc și în detrimentul calității;

– apar situații conflictuale cu conducerea privind evaluarea și recunoașterea volumului rezultatelor;

– nu se garantează un salariu minim.

• Salarizarea pe bază de tarife sau cote procentuale din venitul realizat. Se practică, îndeosebi, în unitățile comerciale. Pentru a fi stimulați în promovarea imaginii și vânuarea mărfurilor și serviciilor, lucrătorii acestor unități sunt salarizați în cote procentuale aplicate valorii vânzărilor.

În cadrul acestei forme de salarizare poate apărea ca stimulent comisionul, calculat ca procent din vânzări. Într-o primă formă, comisionul direct, salariul angajatului reprezintă în totalitate un anumit procent din vânzări; dacă nu vinde nimic, angajatul nu primește salariu. Acest sistem se întâlnește în activitatea comercială. O a doua formă este constituită din salariu plus comision. În acest caz comisionul are caracter de primă, supliment la salariul de bază, care se obține în condițiile îndeplinirii unui minim de realizări.

• Salarizarea mixtă

Această formă de salarizare încearca sa combine avantajele formelor anterior prezentate. Salariul mixt se compune din suma fixă acordată pe unitatea de timp și o sumă de bani variabilă, condiționată de îndeplinirea unor indicatori tehnici, organizatorici, financiari, de către angajați.

• Alte forme de salarizare concepute de fiecare întreprindere. Pe lângă formele de salarizare, sistemul de salarizare mai cuprinde:

Participarea salariatilor la rezultatele intreprinderii

Este o formulă suplimentară care stimulează întreg personalul, mărește atașamentul față de întreprindere și preocuparea pentru perfecționarea activității. Se poate calcula și aloca un fond pentru suplimentarea salariilor în funcție de beneficiul obținut, de creștere a productivității muncii și de creștere a capitalului prin surse proprii. Se pot distribui, de asemenea, un număr de acțiuni ale întreprinderii cu titlu gratuit salariaților.

Pe langă sistemul de salarizare, întreprinderile mari utilizează un sistem flexibil de avantaje acordate salariatilor. Acestea contribuie la reducerea fluctuației personalului și reducerea cheltuielilor pentru angajarea și instruirea noilor salariați. Vârsta, educația, experiența în muncă, satisfacția profesională, situația familială, sunt factori de luat în considerare la stabilirea „pachetului” de avantaje ce va fi folosit pentru creșterea productivității, ridicarea calitații produselor și construirea unui climat favorabil întreprinderii.

Principalele avantaje sunt:

– reduceri de prețuri la produsele cumpărate de salariații din firmă;

– posibilitatea de a plati în rate cumpărăturile de la întreprindere;

– atribuirea în folosință a unei locuințe de serviciu;

– utilizarea caselor de odihnă și alte facilități social-culturale;

– asigurarea unei mese gratuite sau la preț subvenționat pe zi (tichete de masă).

Toate aceste avantaje însumează anual cheltuieli considerabile; ele se vor acorda în măsura în care evaluări riguroase demonstrează că efectele pozitive cuantificate în bani depăsesc nivelul cheltuielilor.

Formele de salarizare din cadrul S.C. Confecții S.A. sunt:

– acord individual la următoarele operații și faze de lucru: bobinat, vopsitorie, termofixat, tricotat, croit, încadrat, spănuit, sortat, confecționat, călcat produse, C.T.C., transport în secțiile de producție. Salariul realizat de angajații plătiți în acord individual se compune din:

– salariul garantat, care reprezintă 50% din salariul negociat funcție de ore efectiv lucrate;

– salariul variabil, care se determină prin aplicarea tarifelor orare la cantitatea de produse realizate;

– în regie: lăcătuși, electricieni, primitori-distribuitori, muncitori în creație, personal T.E.S.A. și restul personalului necuprins în acord individual.

1.2. Atribuțiile compartimentului financiar – contabil

Compartimentul financiar – contabil desfășoară o activitate complexă, reflectând prin documentele justificative activitatea desfășurată de întreprindere. Răspunde de organizarea și funcționarea în cele mai bune condiții a evidenței valorilor patrimoniale, atât cele materiale cât și cele bănești, din cadrul societății, respectarea cu strictețe a integrităii bunurilor societății și aplicarea unui control sever asupra modalităților lor de utilizare. Compartimentul financiar – contabil are ca scop asigurarea echilibrului financiar al întreprinderii prin menținerea egalității dintre nevoi și resurse (activitatea financiară), precum și înregistrarea și evidența mișcărilor de valori (activitatea contabilă).

Principalele atribuții ale acestui compartiment sunt:

• coordonează întreaga activitate privind organizarea și ținerea contabilității în scopul cunoașterii gestiunii și rezultatelor obținute;

• urmărește efectuarea corectă și la timp a înregristrărilor contabile privind fondurile fixe în ordine cronologică, precum și calculul amortizării acestora, va verifica ținerea contabilității valorilor materiale pe cantitați și valori sau numai valoric, după caz;

• întocmirea notelor contabile diverse (privind salarizarea personalului, imobilizărilor corporale și necorporale, tranzacțiile cu banca, mijloace fixe și obiecte de inventar, relațiile cu clienții și furnizorii, debitori, creditori);

• întocmirea de centralizatoare diverse privind salarizarea personalului, concediile de odihnă, de maternitate, medicale, sumele datorate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, pentru șomaj, cotizațiile la sindicat, impozite;

• asigură o evidență corespunzătoare prin registrul-jurnal, registrul-inventar și cartea mare, în scopul utilizării în strictă concordanța cu destinația acestora și să se prezinte în mod ordonat și complet astfel încît să permită, în orice moment, indentificarea și controlul operațiunilor patrimoniale efectuate; pentru verificarea înregistrărilor corecte în contabilitate a operațiunilor se întocmește lunar balanța de verificare;

• asigură și participă la întocmirea bilanțului, contului de profit și pierdere, anexelor și a raportului de gestiune;

• verifică înregistrarea clienților și furnizorilor și a celorlalte creanțe și obligații;

• monitorizarea plăților și încasărilor prin bancă sau casierie-către clienți, furnizori sau angajați;

• întocmește și depunere declarațiile lunare și anuale-atât în formă clasică cât și în format electronic;

• îndrumă și asigură inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale și urmărește definitivarea potrivit legii a rezultatelor;

• urmărește ținerea evidenței investițiilor, reparațiilor capitale, a diferitelor fonduri, asigură urmărirea cheltuielilor și ia măsuri pentru recuperarea sumelor cheltuite nelegal;

• prezintă spre aprobarea Consiliului de Administrație bilanțul, participă la analiza rezultatelor economice și financiare pe baza datelor din bilanț și urmărește realizarea sarcinilor ce-i revin ca urmare a analizei;

• exercită potrivit legii controlul financiar preventiv, privind legalitatea, necesitatea și economicitatea operațiunilor, gospodărirea mijloacelor materiale și bănești;

• efectuează alte lucrări din domeniul său de activitate dispuse de conducerea societății în interesul acesteia.

Această componentă este furnizorul principal de informații pentru echipa managerială, dar asigură și legătura între componenta decizională și cea operativă din cadrul firmei. În ceea ce privește rolul componentei financiar – contabile, aceasta este cea mai imprtantă din cadrul sistemului informațional al firmei pe considerentul că furnizează informații importante componentei decizionale, referitoare la: urmărirea clienților, serviciul datoriilor, dinamica încasărilor/plăților, calculația costurilor, cheltuieli, venituri.

Anumite informații sunt furmizate atât conducerii, cât și mediului exterior, prin intermediul unor situații de raportare finale, printre care: bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, situația patrimoniului, indicator, situații financiare, etc. De asemenea, sistemul financiar – contabil se constituie și ca o sursă de informații pentru diverse analize economico – financiare, utile factorilor de decizie, acționarilor, asociaților sau unor agenți din afara firmei, cum ar fi: bănci, societăți de asigurări, evaluatori, etc. La rândul său, sistemul financiar – contabil utilizează informații provenite din alte sfere informaționale ale firmei: vânzări, producție, aprovizionare, personal, financiar, etc.

Figura nr. 1.6 – Rolul central al sistemului informațional financiar – contabil în cadrul firmei

1.3. Compartimentele organizatorice care au responsabilități pe linie de gestiune a salarizării

În cadrul S.C. Confecții S.A. există o serie de compartimente organizatorice care au responsabilități în calculul și plata salariilor și a datoriilor față de stat și care intră în contact cu compartimentul salarizare.

Conducerea societății:

– semnează documentele aferente salarizării;

– stabilește în cadrul sedințelor Consiliului de Administrație ce sume se vor acorda ca premii;

– aprobă deciziile de angajare/pensionare și desfacere a contractelor de muncă;

Biroul financiar:

– calculează indemnizațiile de concediu de odihnă și concedii medicale pe baza certificatelor medicale și a notei de programare C.O.;

– întocmește centralizatorul Situatia reținerilor pe baza unor documente precum: liste de imputații, hotărâri judecatorești privind plata de pensii alimentare, liste de chirii, liste cu întrețineri;

– întocmește statul de plată concedii de odihnă și statul de plată premii;

– verifică documentele de evidență a personalului, a orelor lucrate, a salariilor și a contribuțiilor sociale;

Biroul contabilitate:

– organizează contabilitatea salariilor și a drepturilor de personal asimilate;

– calculează drepturile salariale și datoriile sociale;

– colectează cheltuielile cu salariile din centralizatorul statelor de plată, a listelor de avans chenzinal și a concediilor de odihnă;

Compartimentul personal:

– întocmește statul de funcții, stabilind salariul de încadrare al fiecărui angajat;

– întocmește referatele de premiere cu sumele acordate ca premii pentru angajați;

– ține evidența fișei postului pentru fiecare angajat;

– întocmește acte adiționale la contractul individual de muncă în care specifică modificările sporurilor sau a altor drepturi și le transmite biroului financiar;

– întocmește note de programare concediu odihnă;

– întocmește foile colective de prezență;

– verifică certificatele pentru concedii medicale și stabilește tipul de boală în funcție de care se va determina fondul din care va fi platită indemnizația de concediu medical;

– interoghează baza de date pentru a afla diverse informații despre angajați (numarul de ani de vechime, data la care s-a angajat, salariul negociat etc);

Compartiment administrativ:

– întocmește listele cu chiriile și întreținerile ce trebuie platite de angajați ;

Consilier juridic:

– furnizează legislația necesară pentru calcularea corectă a drepturilor angajaților;

– rezolvă eventualele litigii generate de nerespectarea prevederilor contractelor de muncă;

Biroul contabilitate ca parte componenta a sistemului stocuri:

– întocmește lista cu imputațiile ce trebuie achitate de salariații unității;

Birou producție:

– întocmește extrasul de manoperă din situația de lucrări, necesar sistemului de salarizare pentru determinarea salariului realizat;

– întocmește centralizatorul producție realizată;

Secțiile de producție:

– întocmesc fișele de pontaj.

În același context, compartimentul financiar – contabil intră în relații cu o serie de organisme externe unității în cauză, organisme care au un rol important în activitățile necesare stabilirii retribuțiilor și a contribuțiilor. Aceste entități externe sunt:

Direcția Județeană a Finanțelor Publice se trimit fișele fiscale precum și declarațiile de plată a contribuțiilor sociale;

Casa de Pensii – se trimit date privind situația asigurărilor sociale;

Casa Județeană de Sănătate – se trimit declarațiile privind fondul de sănătate, situația personalului asigurat medical;

Direcția de Statistică – dări de seamă privind fondul de salarii;

BCR – borderou viramente bancare.

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR PRIVIND

SALARIZAREA

1.1. Documente ce stau la baza evidenței salariilor

Potrivit prevederilor art. 6 alin 2 din Legea contabilității nr.82/1991, republicată, precum și celelalte prevederi legale referitoare la întocmirea și utilizarea formularelor privind activitatea financiară și contabilă, orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efeectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor înqcontabilitate,qdobândindqastfel calitateaqdeqdocumentqjustificativ.

Documentele justificative cuprind, de regulă, următoarele elemente principale: denumirea documentului, denumirea și sediul întreprinderii, numărul și data întocmirii acestuia, menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii patrimoniale (când este cazul), conținutul operațiunii patrimoniale și, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia,qdateleqcantitativeqșiqvaloriceqaferenteqoperațiunii efectuate, numele și prenumele, precum șiqsemnăturileqpersoanelorqcareqle-au întocmit, vizat și aprobat, după caz; alte elementeqmeniteqsăqasigureqconsemnareaqcompletăqaqoperațiunilorqefectuate.

Exactitatea conținutului documentelor, întocmirea lor clară, la timp și cu toate datele, prezintă o importanță deosebită, întrucât determină exactitatea și realitatea tuturor datelor contabile, asigură ținerea la zi a contabilității, contribuind la conducerea operativă a unității patrimoniale. De aceea este necesar ca între producerea operațiunilor economice și întocmirea documentelor să existe o deplină concordanță.

Deoarece documentele de evidență stau la baza înregistrării contabile și constituie baza sistemului informațional, un accent deosebit trebuie pus pe organizarea cât mai rațională a circulației documentelor. Circulația documentelor constă în parcursul acestora din momentul întocmirii sau intrării în unitate și până la predarea la arhivă. În funcție de un circuit bine stabilit, de respectarea normelor și termenelor de întocmire și predare a documentelor, depinde în mare măsură realitatea, exactitatea și ținerea la zi a contabilității. Circulația documentelor trebuie astfel organizată încât toate documentele intrate în unitate, să fie verificate și înregistrate în cel mai scurt timp.

Conform Ordinului nr. 3512/2008 privind registrele și formularele fianciar-contabile societățile comerciale au obligația de a păstra în arhivă registrele de contabilitate, celelalte documente contabile, precum și documentele justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate. Păstrarea registrelor și a documentelor justificative și contabile se face la domiciliul fiscal al unității.

Ca și în cazul tuturor operațiilor economico – financiare dintr-o entitate economică și în cazul operațiilor privind decontările cu personalul se face uz de o anumită formularistică alcătuită din documente justificative în care se evidențiază elementele specifice acestor operații: drepturi cuvenite, ajutoare materiale acordate, rețineri din salariu, etc.

Documentele primareqcareqstauqlaqbazaqstabilirii salariilor pentru fiecare angajat în parte sunt:

● STATUL DE SALARII

• Va servi ca:

– document privind calcularea drepturilor bănești ce se cuvin salariaților, precum și al contribuțiilor și al altor sume datorate;

– este un document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.

Va fi întocmit într-un exemplar sau în două exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de evidență a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizați în acord etc., a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale.

• Va fi semnat, pentru a confirma exactitatea calculelor, de către persoana care determină salariul cuvenit și a întocmit statul de salarii. Coloanele libere din partea de rețineri a statelor de salarii vor fi completate cu alte feluri de rețineri legale decât cele nominalizate în formular.

• Va circula:

– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

– la casieria unității pentru efectuarea plății sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

– la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

– la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate, după caz.

• Se va arhiva:

– la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăți (exemplarul 1);

– la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), după caz.

• Va conține minim următoarele informații:

– denumirea unității, secției, serviciului etc.;

– denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

– numele și prenumele; venitul brut; contribuția individuală de asigurări sociale; contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj; contribuția pentru asigurări sociale de sănătate; cheltuieli profesionale; venitul net; deducere personală de bază; deduceri suplimentare; venitul bază de calcul; impozitul calculat și reținut; salariul net;

– va fi semnat de către: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl-a întocmit.

● LISTĂ DE AVANS CHENZINAL

• Va servi ca:

– document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale;

– document pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

• Este întocmit lunar, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de către persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista.

• Va circula:

– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

– la casieria unității, pentru efectuarea plății avansurilor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

– la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru înregistrare în contabilitate (exemplarul 1);

– la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârșitul lunii (exemplarul 2).

• Va fi arhivat:

– la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă (exemplarul 1);

– la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

• Va conține minim următoarele informații:

– denumirea unității, secției, serviciului etc.;

– denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

– numele și prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avansul de plată;

– semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmește.

● ORDIN DE DEPLASARE

• Va servi ca:

– dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea;

– document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate;

– document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

• Se va întocmi într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de către persoana care urmează a efectua deplasarea, precum și pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale cu plata în numerar.

• Va circula:

– la persoana împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare;

– la persoana care efectuează deplasarea;

– la persoanele autorizate ale unității la care s-a efectuat deplasarea, pentru confirmarea sosirii și plecării persoanei delegate;

– la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate la acesta de către titular, la întoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurării materialelor, stabilindu-se diferența de primit sau de restituit, cu luarea în considerare a eventualelor penalizări și semnătura pentru verificare.

În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit, pentru diferența de primit de către titularul de avans se întocmește Dispoziție de plată către casierie. În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de Dispoziție de încasare către casierie;

– la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză;

– la conducătorul unității pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.

• Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

• Va conține minim următoarele informații:

– denumirea unității;

– denumirea și numărul formularului;

– numele, prenumele și funcția persoanei delegate; scopul, destinația și durata deplasării; ștampila unității; semnătura conducătorului unității; data;

– data (ziua, luna, anul, ora) sosirii și plecării în/din delegație;

– ziua și ora plecării; ziua și ora sosirii; data depunerii decontului; penalizări calculate; avans spre decontare;

– cheltuieli efectuate: felul actului și emitentul, numărul și data actului, suma;

– numărul și data documentului pentru restituirea diferenței; diferența de primit/ restituit;

– semnături: conducătorul unității; controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, șeful de compartiment, după caz; titularul de avans.

● DECONT DE CHELTUIELI (pentru deplasări externe)

• Va servi ca:

– document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate (în valută și în lei), cu ocazia deplasării în străinătate;

– document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans;

– document justificativ de înregistrare în registrul de casă (în valută) și în contabilitate.

• Se va întocmi într-un exemplar de către titularul de avans pentru justificarea cheltuielilor efectuate pe întreaga durată a deplasării.

• Va circula:

– la persoanele autorizate să verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli, exactitatea calculelor privind sumele decontate la întoarcerea din deplasare și calculul eventualelor penalizări de întârziere, care semnează de verificare;

– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata diferenței în cazul în care, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasării, suma cheltuielilor efective depăș􀁈ște avansul primit;

– la casieria unității pentru plata diferenței, caz în care titularul de avans semnează pentru primirea diferenței respective, fără a se mai întocmi document distinct.

În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective vor fi mai mici decât avansul însușit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de Chitanță pentru operațiuni în valută sau Dispoziție de încasare către casierie după caz.

• Se va arhiva la compartimentul financiar-contabil.

• Va conține minim următoarele informații:

– denumirea unității;

– denumirea, numărul și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

– numele și prenumele titularului de avans;

– avansuri primite în valută sau în valută􀀃 și în lei; sume decontate; diferențe de restituit/primit;

– semnături: conducătorul unității; șeful compartimentului financiar-contabil, controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, după caz; titularul de avans.

● JURNAL PRIVIND SALARIILE, CONTRIBUȚIA PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECȚIA SOCIALĂ A ȘOMERILOR ȘI ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

• Va servi ca:

– ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea lunară a operațiunilor în creditul conturilor privind salariile, contribuția pentru asigurări sociale, protecția socială a șomerilor și asigurările sociale de sănătate, la unitățile care aplică forma de înregistrare „pe jurnale”;

– la completarea registrului Cartea mare.

• Se întocmește lunar, în cadrul compartimentului financiar-contabil, pe unitate sau secții de producție, după caz, pe baza statelor de salarii.

• Se va arhiva la compartimentul financiar-contabil.

• Va conține minim următoarele informații:

– denumirea unității;

– denumirea și data (luna, anul) întocmirii formularului;

– ziua înregistrării; felul și nr. documentului; conturi debitoare: sintetice, analitice; conturi creditoare;

– semnături: întocmit, verificat.

2.2. Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind salariile

Desfășurarea oricarei activități este de neconceput fară intervenția muncii, care reprezintă un factor creator de plusvaloare. De aceea, orice unitate patrimonială utilizează forța de muncă și înregistrează cheltuieli cu munca vie (cu personalul).

Figura nr. 1.1 – Drepturile cuvenite salariaților

Sursa: Preluare după Feleagă, N., Tratat de contabilitate financiară, p.161.

Pentru munca prestată de angajați, unitățile beneficiare (angajatorii) înregistrează obligații de plată a salariilor sau a altor sume cuvenite salariaților, potrivit legislației din domeniu. Totalitatea drepturilor cuvenite salariaților pentru munca depusă sau în virtutea calității de angajat reprezintă fondul de salarii al unității. El se constituie într-o cheltuială de exploatare pentru unitate și, în același timp, într-o obligație față de salariați.

Contabilitatea decontărilor cuqpersonalulqcuprindeqdrepturileqsalariale, sporurile, adaosurile, premiileqdinqfondulqdeqsalarii,qindemnizațiileqpentruqconcediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitateqtemporarăqdeqmuncă,qplătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani și/sau în naturăqdatorateqdeqentitateqpersonalului pentru munca prestată. Totalitatea drepturilor cuveniteqsalariațilorqdauqexpresieqveniturilor brute din care se rețin anumite sume:

• rețineri în favoarea unor terțe persoane fizice sau juridice: impozitul pe venit, contribuția salariaților la asigurărileqsociale, la asigurarileqsociale de sănătate și fondul de somaj, chirii și rate, sume datorate terților în baza unor sentințe judecătorești, etc.;

• rețineri în favoarea propriei unități pentru pagube produse acesteia, lipsuri în gestiune, sume nejustificate, avansuri și salarii nejustificate.

Reținerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligații ale salariaților, datorate terților (popriri, pensii alimentare și altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau a unor relații contractuale.

Achitarea drepturilor cuvenite salariaților se face de două ori pe lună, astfel:

• la chenzina I (avans) se plătește o parte din salariul lunar (40 – 45%, în funcție de politica salarială a fiecărei unități), după data de 15 a fiecărei luni;

• la chenzina a – II – a (lichidare) se achită diferența netă rămasă, după operarea reținerilor din salarii, în intervalul 1 – 15 ale lunii următoare.

Contabilitateaqsinteticăqaqdecontărilorqcuqpersonalulqseqefectuează cu ajutorul grupei „42 „personal și conturi asimilate”.

Această grupăqincludequrmătoareleqconturiqdeqgradul I:

Contul 421 „Personalq–qsalariiqdatorate”qasigură evidența decontărilor cu personalul pentru salariile datorate acestuia. Este un cont de pasiv care se creditează cu valoarea salariilor pe baza statelor de plată întocmite și se debitează cu reținerile din retribuțiile datorate ca: avansuri acordate personalului; sumele salariaților datorate de aceștia terților; contribuția personalului pentru pensia suplimentară; contribuția personalului pentru ajutorul de șomaj; impozitul pe salarii; sumele neridicate de personal în termenul legal, precum și retribuțiile nete achitate personalului. Soldul creditor al contului indică sumele datorate de unitatea patrimonială salariaților săi.

Debit 421 „Personal – salarii datorate” Credit

SFC Valoarea datoriilor către salariați

Contul 423q„Personalq–qajutoareqmateriale datorate”

Debit 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” Credit

SFC Valoareaqajutoarelorqmaterialeqdatorate

Contulq424q„Participareaqpersonaluluiqlaqprofit”

Debit 424 „Participarea personalului la profit” Credit

SFC Stimulente datorate angajaților

Contul 425 „Avansuri acordate personalului”

Debit 425 „Avansuri acordate personalului” Credit

Avansuri acordate și nedecontate SFD

Contul 426 „Drepturiqdeqpersonalqneridicate”

Debit 426 „Drepturi de personal neridicate” Credit

SFC Drepturi de personal neridicate

Contul 427 „Rețineriqdinqsalariiqdatorateqterților”

Debit 427 „Rețineri din salarii datorate terților” Credit

SFC Sumele reținute de la salariați, datorate terților

Contul 428 „Alteqdatoriiqșiqcreanțeqînqlegăturăqcuqpersonalul”

Acestqcontqseqdezvoltăqpeqdouăqconturiqsinteticeqdeqgradul II, respectiv:

Contul 4281 „Alte datoriiqînqlegăturăqcu personalul”

Debit 4281 „Alteqdatoriiqîn legătură cu personalul” Credit

SFC Sumele datorate salariaților de unitate

Contul 4282 „Alteqcreanțeqînqlegăturăqcu personalul”

Debit 4282 „Alteqcreanțeqînqlegăturăqcu personalul” Credit

Sumele datorate de salariați unității SFD

Evidența contribuțiilor unității la asigurările sociale și a sumelor reținute de la salariați cu această destinație se asigură prin intermediul contului de pasiv 431 „Asigurări sociale”. Acest contqseqdezvoltăqpequrmătoareleqconturiqsinteticeqde gradul II:

Contul 4311 „Contribuțiaqunitățiiqlaqasigurărileqsociale”

Contul 4312 „Contribuțiaqpersonaluluiqlaqasigurărileqsociale”

Contul 4313 „Contribuțiaqangajatoruluiqlaqasigurărileqsocialeqde sănătate”

Contul 4314 „Contribuțiaqangajațilorqlaqasigurărileqsocialeqdeqsănătate”

Debit 431 „Asigurări sociale” Credit

SFC Sumele datorate la asigurările sociale

Atât angajatorii cât și angajații trebuie să contribuie la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj. 437 „Ajutor de șomaj”, cont de pasivqcare se dezvoltăqpe două conturiqsintetice de gradul II:

Contul 4371 „Contribuțiaqunitățiiqlaqfondulqdeqșomaj”

Contul 4372 „Contribuțiaqpersonaluluiqlaqfondulqdeqșomaj”

Debit 437 „Ajutor de șomaj” Credit

SFC Sumele datorate la fondul de șomaj

Datoriile de achitat sau creanțele de încasat în contul asigurărilor sociale, care aparțin exercițiului curent, sunt evidențiate prin intermediul contuluiqbifuncțional 438 „Alteqdatorii și creanțeqsociale”, care se dezvoltăqpe două conturiqsintetice de gradul II pentru a reflecta separat datoriile și creanțele.

Contul 4381 „Alte datorii sociale ”

Debit 4381 „Alte datorii sociale ” Credit

SFC Sumele datorate la asigurările sociale

Contul 4382 „Alte creanțe sociale”

Debit 4382 „Alte creanțe sociale” Credit

Creanțele față de bugetul asigurărilor sociale SFD

Evidența sumelor reținute sub formă de impozit din drepturile salariale și a virării lor la buget se asigură prin intermediul contuluiqdeqpasivq444q„Impozitqpeqveniturileqdeqnatura salariilor”. Acest cont este utilizat pentru evidența impozitului pe veniturile salariale.

Debit 444 „Impozitqpeqveniturileqdeqnaturaqsalariilor” Credit

SFC Impozitul pe salarii reținut și neachitat

CAPITOLUL III. PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. CONFECȚII S.R.L

3.1. Prezentarea S. C. Confecții S.R.L.

3.1.1. Scurt istoric

Societatea comercială Confecții SRL a fost înființată în 1995, conform legislației românești și activează în domeniul producerii și comercializării tricotajelor tip lână – îmbrăcăminte pentru adulți și copii – domeniu caracterizat printr-o imagine conjuncturală puternic concurențială atât pe piața internă cât și pe piața externă și prin necesitatea realizării concordanței cu tendințele modei. Misiunea firmei este să fie una dintre cele mai performante companii care acționează în domeniul mai sus enunțat, adică să ofere calitate și să fie întotdeaună deschisă la noile tendințe ale pieței, astfel încât toți clienții să fie mulțumiți. De asemenea, se urmărește transformarea fabricii într-o companie modernă, cu un colectiv de oameni motivați, performanți care să îmbine experiența specialiștilor cu entuziasmul tinerilor nou veniți în companie, într-un parteneriat activ cu clienții.

În general clienții firmei sunt persoane fizice, asociații familiale, societăți comerciale, dar a căror potențial economic și finaciar este redus, ceea ce îi determină să manifeste o atitudine reținută în lansarea comenzilor și achiziționarea cu maximum de prudență a produselor oferite. Dintre aceștia cei mai importanți sunt: S.C. Comsutexim S.A. Bacău, S.C. Delmart S.R.L. Cluj, S.C. Demamur S.A. Mureș, S.C. Globus București, S.C. Varotex S.A. Vaslui, S.C. Berta Com S.R.L. Vaslui, S.C. Danta S.R.L. Prahova etc.

În ceea ce privește clienții externi, se observă că producția destinată acestora a înregistrat o creștere pe parcursul anilor 2012, 2013 și 2014, majorându-se de la 61,55% la 66,8%, respectiv 79,3%. Pe piața externă clienții sunt reprezentați de firme importante din domeniul tricotajelor din țări ca: Anglia, Franța, Germania, S.U.A., Spania, Austria etc. Exportul se realizează în comision, principalii comisionari fiind: S.C. Aldexim S.R.L, S.C. Sanarom S.A, S.C. Carom și Dala S.R.L. Societatea comercială Confecții SRL se află angajată într-o luptă concurențială atât pe piața internă cât și pe cea externă. Pe piața internă, agentul economic concurează cu circa 24 societăți comerciale producătoare de tricotaje tip lână. Printre concurenții cei mai importanți pentru acest segment de piață menționăm: S.C. „Tricodava” S.A. București, S.C. „Iason” Brașov, S.C. „Tricostar” Buzău, S.C. „Tricotop” Toplița , S.C. „Trimond” S.A. București, S.C. „Miorița” S.A. Oradea, S.C. „Tricotaje Someșul” S.A. etc. Pe lângă aceste societăți comerciale de mărime mare și medie cu experiență în domeniu, agentul economic se confruntă cu un număr mare de societăți comerciale cu capital privat, precum și cu importatori de produse similare din China, Turcia, India, Thailanda etc, produse la care primează prețul și nu calitatea.

O megatendință a pieței românești, care constituie o amenințare reală a pieței interne a tricotajelor o constituie piața articolelor second-hand, a cărei evoluție exlpozivă a contracarat orice atac din partea pieței producătoare de articole de îmbrăcăminte. Fiind astel constituită, ea întâlnește cererea și puterea de cumpărare a maselor de populației, lăsând loc producătorilor de articole de îmbrăcăminte să se adreseze segmentului ale cărui exigențe sunt susținute de o putere de cumpărare peste medie. Pe piața externă principalii concurenți sunt exportatorii din țările est-europene, din țările Asiei de Sud-Est și firmele occidentale specializate în producția de tricotaje, a căror calitate este recunoscută.

3.1.2. Obiectulqdeqactivitateqși principalele produse

Scopul societății este producerea și comercializarea de produse tricotate, promovarea și punerea în aplicare a inițiativelor de interes național în domeniul fabricației de tricotaje și tricoturi tip lână, bumbac, poliester, domenii conexe și realizarea de beneficii. Conform statutului societății, obiectul de activitate al societății comerciale Confecții SRL constă în producerea și comercializarea de tricotaje din fire sintetice pentru adulți și copii, oferite beneficiarilor interni și externi.

Domeniul de activitate este prevăzut în codul CAEN 1772 – Fabricarea de pulovere, veste si articole similare tricotate sau croșetate. Societatea are ca obiect de activitate producerea și comercializarea pe piața internă și externă de tricotaje și tricoturi, activitatea de import – export și comercializarea tuturor bunurilor de larg consum prin magazinele proprii, puncte mobile, piețe, târguri, oboare și altele similare. În cazul domeniului de activitate de bază enunțat, societatea activează în principal pe segmentul de piață tricotaje, realizând o gamă sortimentală variată de tricotaje din fire tip lână, bumbac și poliester, respectiv îmbrăcăminte adulti și copii într-o structură diversificată : pulovere, jachete, veste, rochii, compleuri, etc. Societatea își va realiza obiectul de activitate direct sau prin asociere cu alte persoane fizice sau juridice din țară sau străinătate, sau în calitate de reprezentant sau comisionar în conformitate cu legislația în vigoare în România și cu practicile internaționale.

Principalele produse oferite de S.C. Confecții SRL constau în articole îmbracăminte tricotate: execută în mod curent o gamă variată de confecții pentru femei, bărbați și copii având experientă în prelucrarea celor mai dificile/pretențioase tipuri de țesături. Reprezintă pricipalele produse comercializate de S.C. Confecții SRL atât pe piața internă cât și pe cea externă și se prezintă sub forma: rochii, compleuri, pluovere, jachete, veste, pantaloni, treninguri, hanorace, etc.

3.2. Analiza economico-financiară a S.C. Confecții S.R.L.

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental a activității oricărei întreprinderi, exprimând volumul afacerilor realizate cu terții cu ocazia activității curente a întreprinderii. Astfel, din datele prezentate în tabelul 3.1., fig. 3.1 și 3.2. se poate oserva că cifra de afaceri a înregistrat o dinamică ascendentă pe parcursul celor trei ani analizați, ceea ce semnifică o creștere a volumului afacerilor și deci dezvoltarea întreprinderii, spre deosebire de profit care a scăzut în perioada analizată datorită majorării cheltuielilor suportate de întreprindere.

Tabel nr. 3.1. Evoluția cifrei de afaceri și a profitului în cadrul S.C. Confecții SRL

– RON –

Figura nr. 3.1 Evoluția cifrei de afaceri Figura nr. 3.2. Evoluția profitului

3.3. Salarizarea la S.C. Confecții S.A și reflecarea în contabilitate

Cheltuielile cu personalul și decontarea drepturilor cuvenite angajaților determină S.C. Confecții SRL să efectueze următoarele înregistrări contabile:

Contabilitatea salariilor datorate personalului

Conform listelor de avans chenzinal se acordă personalului, pe data de 25.04.2015, chenzina I în valoare de 164.828 RON.

25.04.2015 RON

Pe baza statului de plată pentru luna aprilie 2015, S.C. Confecții SRL înregistrează cheltuieli cu salariile și alte drepturi cuvenite personalului în sumă de 442.209 RON.

14.05.2015 RON

Conform statului de plată pentru luna aprilie 2015 se fac următoarele rețineri din salarii:

contribuția salariaților la asigurările sociale (10,5%);

contribuția salariaților la fondul de somaj (0,5%);

contribuția salariaților la asigurările sociale de sănătate (5,5%);

impozit pe salarii 16%;

pensii alimentare: 21 RON;

rate avans produse achiziționate de la întreprindere: 911 RON;

garanții:35 RON;

alte rețineri: 76 RON;

avans chenzinal: 164.828 RON.

14.05.2015 RON

Se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale în cota de 15,8%.

14.05.2015 RON

Se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale de sănătate – cotă 5,2%.

14.05.2015 RON

Se înregistrează contribuția unității la fondul de șomaj în cotă de 2,5%.

14.05.2015 RON

Se înregistrează contribuția unității la fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale în procent de 1,375%.

14.05.2015 RON

Se înregistrează contribuția la concediile medicale și indemnizații–procent 0,75%.

14.05.2015 RON

Se înregistrează cota de 0,25% pentru serviciile prestate de I.T.M.

14.05.2015 RON

Se achită prin virament salariile nete datorate personalului.

14.05.2015 RON

Pe baza ordinelor de plată din data de 14.05.2015 se achită datoriile față de bugetul statului, asigurările sociale și fondul de somaj.

Contribuția unității la asigurările sociale (15,8%);

Contribuția salariaților la asigurările sociale (10,5%);

Contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate (5,2%);

Contribuția salariaților la asigurările sociale de sănătate (5,5%);

Contribuția unității la fondul de șomaj (0,5%);

Contribuția salariatilor la fondul de șomaj (0,5%);

Impozitul pe salarii;

Contribuția unității la concediile medicale și indemnizații (0,85%)

Contribuția unității la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (0,25%);

14.05.2015 RON

Contabilitatea concediilor medicale

Se înregistrează statul de plată a concediilor medicale, aceste ajutoare fiind acordate:

de societate: 13.023 RON;

de la Casa de Sănătate pe baza declarațiilor de: 5.993 RON.

14.05.2015 RON

Se înregistrează următoarele rețineri aferente concediilor medicale:

Contribuția la asigurările sociale;

Contribuția la fondul de somaj;

Impozitul aferent concediilor medicale.

14.05.2015 RON

Se achită concediile medicale în valoare de 13.815 RON.

14.05.2015 RON

Se achită datoriile față de bugetul de stat în valoare de 5.201 RON.

14.05.2015 RON

Contabilitatea salariilor datorate colaboratorilor

Se înregistrează cheltuielile cu salariile brute datorate colaboratorilor unității în valoare de 175 RON.

14.05.2015 RON

Se înregistrează următoarele rețineri aferente salariilor datorate colaboratorilor:

Contribuția la asigurările sociale de sănătate (5,2%);

Impozitul pe salariu.

14.05.2015 RON

Se înregistrează plata salariilor colaboratorilor.

14.05.2015 RON

Se înregistrează virarea la bugetul de stat a contribuțiilor aferente salariilor colaboratorilor.

14.05.2015 RON

Pentru individualizare voi realiza un studiu de caz asupra a doi angajați ai entității, și anume, Seculin Mihai, angajat la data de 01.08.2012, pe postul de croitor și Teodorov Ramona, angajată la data de 01.09.2012, pe postul de secretară. Ambii angajați își desfășoară activitatea la un program de 40 de ore săptămânal, adică 8 ore zilnic, de luni până vineri.

Obiectul studiului de caz privește modul de calcul, determinare și evidențiere în contabilitate a impozitelor și contribuțiilor datorate, aferente salariilor, pe luna mai a anului curent.

1. Societatea comercială S.C. Confecții SRL a încheiat un contract de muncă pe perioadă nedeterminată cu angajatul Seculin Mihai, cu salariul negociat de 1.500 lei. În luna aprilie 2015, angajatul prezintă foaia de concediu de odihnă pe o perioadă de 15 zile lucrătoare.

Luna aprilie a anului 2015 are 21 zile lucrătoare. Salariatul nu are nici o persoană în întreținere. Baza de calcul a contribuțiilor se determină conform legislației existente după 01.04.2015.

● Determinarea salariului realizat în luna aprilie 2015

• salariul pentru timpul efectiv lucrat: (1.500 lei / 168 ore) x 48 ore = 428,5 lei rotunjit 429 lei.

• determinarea indemnizației pentru concediul de odihnă, se face pe baza următoarelor date:

– durata concediului de odihnă: 15 zile lucrătoare, începând cu data de 1 aprilie.

– salariul brut lunar din ultimele 3 luni: 1.500 lei.

– nr. de zile lucrătoare din lunile ianuarie, februarie, martie: 20 + 20 + 22 = 62 zile.

Salariul mediu zilnic pe ultimele 3 luni = (1.500 x 3) / 62 = 71,42 lei/ zi.

Indemnizația pentru concediul de odihnă: 71,42 x 15 = 1.071 lei.

Salariul brut realizat în luna aprilie 2015 este de 429 lei + 1.071 lei = 1.500 lei.

● Determinarea contribuțiilor angajatului aferente salariului realizat

• Contribuția pentru asigurări sociale datorată de angajat (10,5%):

Baza de calcul a contribuției este formată din: salariul brut realizat x 10,5%.

Contribuția datorată: 1.500 lei x 10.5% = 157,5 lei rotunjit 158 lei

• Contribuția individuală la fondul de șomaj (0,5%):

Baza de calcul a contribuției o reprezintă: salariul brut realizat x 0,5%, adică:

Contribuția datorată: 1.500 lei x 0,5% = 7,5 lei rotunjit 8 lei.

• Contribuția salariatului la fondul de asigurări sociale de sănătate (5,5%):

Baza de calcul a contribuției o reprezintă: salariul brut realizat x 5,5%, adică:

Contribuția datorată: 1.500 lei x 5,5% = 82,5 lei rotunjit 83 lei

• Determinarea deducerii personale

Conform Ordinului nr. 1016/ 2005 (privind apribarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcția de bază), Art. 3, deducerea personală lunară a salariatului, fără persoane în întreținere și cu un venit lunar brut (1.500 lei) care este cuprins între 1.001 lei și 3.000 lei se va calcula după formula:

250 x [1 – (Venit lunar brut – 1.000)] = 250 x [1 – (1.500 – 1.000)] = 187,50 lei

2.000 2.000

Art. 4 al aceluiași Ordin nr. 1016/ 2005 prevede:

„Pentru stabilirea deducerilor personale potrivit art.3, venitul brut lunar din salarii se rotunjește la nivel de leu, fără subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fracțiunile de peste 50 de bani inclusiv și prin neglijarea fracțiunilor de până la 50 de bani.”

Iar Art. 5 al aceluiași Ordin nr.1016/ 2005 prevede:

„Sumele reprezentând deducerile personale potrivit art.2 și 3 pentru venitul brut lunar din salarii, cuprins între 1.001 și 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracțiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.”

Prin urmare, conform Art. 4 și 5, rezultă ca deducerea personală a salariatului nostru se va rotunji dela 187, 50 lei la 190 lei.

Impozitul pe venitul realizat din salarii (16%):

– determinarea Venitului net = Venitul brut impozabil – Contribuția individuală la asigurări sociale – Contribuția individuală la fondul de șomaj – Contribuția individuală la asigurările sociale de sănătate = 1.500 lei – 143 lei – 8 lei – 98 lei = 1.251 lei.

– determinarea Venitului impozabil = Venitul net – deducerea personală = = 1.251 lei – 190 lei = 1.061 lei

– determinarea impozitului pe venit: 1.061 lei x 16% = 169,7 lei rotunjit 170 lei.

Baza de calcul al salariului net a angajatului Seculin Mihai este:

Salariul brut realizat – Contribuția pentru asigurări sociale – Contribuția la fondul de șomaj – Contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate – Impozitul pe venit =

= 1.500 lei – 143 lei – 8 lei – 98 lei – 170 lei = 1.081 lei.

Deci, venitul net al angajatului pe luna aprilie a anului curent este de 1.081 lei, din care 400 lei reprezintă avansul (chenzina I) angajatului, iar restul de plată de 681 lei reprezintă lichidarea salariului net (chenzina a II-a) pe luna aprilie.

• Determinarea contribuțiilor angajatorului aferente salariului realizat

Contribuția la asigurările sociale datorată de angajator (15,8%):

Baza de calcul a contribuției la asigurările sociale datorată de angajator este identică cu baza de calcul a contribuției datorată de angajat, și anume:

Contribuția datorată: 1.500 lei x 15,8% = 237 lei.

Contribuția angajatorului la fondul de sănătate (5,2%):

Contribuția datorată: 1.500 lei x 5,2% = 78 lei.

Contribuția angajatorului la fondul de șomaj (0,5%):

Contribuța datorată: 1.500 lei x 0,5% = 7,5 lei rotunjit 8 lei

Contribuția pentru concedii și indemnizații (0,85%):

Baza de calcul a contribuției este identică cu cea pentru contribuția angajatorului la fondul de sănătate, și anume:

Contribuția datorată: 1.500 lei x 0,85% = 12,7 lei rotunjit 13 lei.

Contribuția la fondul pentru garantarea creanțelor (0,25%):

Baza de calcul a contribuției este identică cu contribuția angajaților la fondul pentru șomaj.

Contribuția datorată: 1.500 lei x 0,25% = 3,75 lei.

2. La data de 01.09.2012, S.C. Confecții SRL a încheiat un contract individual de muncă tot pe perioadă nedeterminată, cu Teodorov Ramona. Salariul de încadrare a salariatei este de 1050 lei. După 6 zile lucrătoare (în care angajata a fost prezentă la servici), în decursul lunii aprilie a anului curent, a prezentat un certificat medical pentru sarcină și lehuzie. Luna aprilie are 21 zile lucrătoare. Angajata nu are nici o persoană în întreținere. Baza de calcul a contribuțiilor se determină conform legislației existente după aprilie 2015.

● Determinarea salariului realizat în luna aprilie 2015

• salariul pentru timpul efectiv lucrat (1050 lei / 168 ore) x 48 ore = 300 lei.

• determinarea indemnizației pentru concediul medical de sarcină și lehuzie presupune parcurgerea următoarelor etape:

– salariile brute din ultimele 6 luni: 1050 lei în fiecare lună.

– numărul total de zile lucrătoare din cele 6 luni: 19 + 21 + 21 + 21 + 21 + 21= 124 de zile.

– numărul de zile lucrătoare din lună, din concediul medical: 15 zile.

• Salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni: (1050 lei x 6 luni) / 124 zile = 72,5 lei/ zi.

• Indemnizația pentru sarcină și lehuzie: 72,5 lei/ zi x 85% x 15 zile = 925,4 lei rotunjit 925 lei.

Salariul brut realizat în luna aprilie este: 300 lei + 925 lei = 1225 lei.

● Determinarea contribuțiilor angajatului aferente salariului realizat

Contribuția pentru asigurări sociale datorată de angajat (10,5%):

Baza de calcul a contribuției este formată din:

– Calculul contribuției pentru perioada de concediu medical din lună (15 zile) se face cu ajutorul formulei:

salariul minim pe economie x 10,5% x Nr. zile concediu medical =

nr. zilelor lucrătoare a lunii

= 975 lei x 10,5% x 15 zile = 73,12 lei rotunjit 73 lei.

21 zile

– Calculul contribuței pentru timpul efectiv lucrat:

Salariul pentru timpul efectiv lucrat x 10,5% = 300 lei x 10,5% = 31,5 lei.

Deci, contribuția datorată de angajat este de: 73 lei + 31,5 lei = 104,5 lei.

• Contribuția individuală la fondul de șomaj (0,5%):

Baza de calcul a contribuției o reprezintă: salariul pentru timpul efectiv lucrat x 0,5%, adică:

Contribuția datorată: 300 lei x 0.5% = 1,5 lei.

• Contribuția salariatului la fondul de asigurări sociale de sănătate (5,5%):

Baza de calcul a contribuției o reprezintă: salariul pentru timpul efectiv lucrat x 5,5%, adică:

Contribuția datorată: 300 lei x 5,5% = 16,5 lei.

• Determinarea deducerii personale.

Baza de calcul a deducerii, în acest caz, este: Salariul pentru timpul efectiv lucrat – C.A.S. datorată de angajat – Contribuția la fondul de șomaj – Contribuția la fondul de sănătate = 300 lei – 104,5 lei – 1,5 leu – 16,5 lei = 177,5 lei.

Observăm că baza de calcul a deducerii este baza de calcul al venitului net pentru timpul efectiv lucrat. S-a recurs la această metodă deoarece scăzând din venitul net (177,5 lei) deducerea personală care îi revine în mod normal angajatei (250 lei), rezultă o sumă negativă care trebuia impozitată. Astfel, prin metoda aplicată mai sus, făcând scăderea: Venitul net – Deducerea personală, rezultă 0 lei (177,5 lei – 177,5 lei), deci nu avem nici o sumă de impozitat.

Determinarea Venitului net = Venitul brut impozabil – Contribuția individuală la asigurări sociale – Contribuția individuală la fondul de șomaj – Contribuția individuală la asigurările sociale de sănătate = 1225 lei – 104,5 lei – 1,5 leu – 16,5 lei = 1102,5 lei.

Deci, venitul net al angajatei pe luna iunie a anului curent este de 1102,5 lei, din care 450 lei reprezintă avansul (chenzina I) angajatei, iar restul de plată de 652,5 lei reprezintă lichidarea salariului net (chenzina a II-a) pe luna iunie.

• Determinarea contribuțiilor angajatorului aferente salariului realizat

Contribuția la asigurări sociale datorată de angajator (15,8%):

Baza de calcul a contribuției la asigurările sociale datorată de angajator este identică cu baza de calcul a contribuției datorată de angajat, și anume:

– Calculul contribuției pentru perioada de concediu medical din lună (15 zile) se face cu ajutorul formulei:

salariul minim pe economie x 15,8% x Nr. zile concediu medical = nr. zilelor lucrătoare a lunii

= 975 lei x 15,8% x 15 zile = 110 lei.

21 zile

Calculul contribuței pentru timpul efectiv lucrat:

Salariul pentru timpul efectiv lucrat x 15,8% = 300 lei x 15,8% = 47,4 lei rotunjit 47,5 lei.

Deci, contribuția datorată de angajat este de: 110 lei + 47,5 lei = 157,5 lei.

Contribuția unității la fondul de sănătate (5,2%):

Salariul pentru timpul efectiv lucrat x 5,2%

Contribuția datorată: 300 lei x 5,2% = 15,6 lei rotunjit 15,5 lei.

Contribuția angajatorului la fondul de șomaj (0,5%):

Salariul pentru timpul efectiv lucrat x 0,5%

Contribuția datorată: 300 lei x 0,5% = 152 lei.

Contribuția pentru concedii și indemnizații (0,85%):

Baza de calcul a contribuției este identică cu cea pentru contribuția angajatorului la fondul de sănătate, și anume: 300 lei x 0,85% = 2,5 lei.

Contribuția la fondul pentru garantarea creanțelor (0,25%):

Baza de calcul a contribuției este identică cu contribuția angajaților la fondul pentru șomaj.

Contribuția datorată: 300 lei x 0.25% = 0,75 lei rotunjit 1 leu.

Înregistrările în contabilitate

Înregistrarea statului de salarii

641 = 421 2721 lei

„Cheltuieli cu salariile personalului ” „Personal- salarii datorate”

Înregistrarea reținerilor aferente statului de salarii:

421 „Personal- salarii datorate” = % 1434 lei

444 „Impozit pe venituri de natură 213 lei

salarială”

4372 „Contribuția personalului la 9,5 lei

fondul de șomaj”

4312 „Contribuția personalului la 262,5 lei

asigurările sociale”

4314 „Contribuția angajaților pentru 99 lei

asigurări sociale de sănătate”

425 „Avansuri acordate persoalului” 850 lei

Înregistrarea concediului medical:

423 „Personal- ajutoare materiale = % 499 lei

datorate” 4312 „Contribuția personalului la 104,5 lei

asigurările sociale”

425 „Avansuri acordate persoalului” 400 lei

4311 = 423 394,5 lei

„Contribuția unității la „Personal- ajutoare materiale

asigurări sociale” datorate”

Înregistrarea contribuției pentru asigurarea pentru accidente și boli profesionale datorate de angajator (0,694%):

6451 = 4311 15 lei

„Contribuția unității la „Contribuția unității la

asigurări sociale” asigurări sociale”

Înregistrarea contribuției angajatorului la fondul de șomaj (0,5%):

6452 = 4371 160 lei

„Contribuția unității pentru „Contribuția unității la

ajutorul de șomaj” fondul de șomaj”

Înregistrarea contribuției pentru asigurări sociale de sănătate datorate de angajator (5,5%):

6453 = 4313 252,5 lei

„Contribuția angajatorului „Contribuția angajatorului

pentru asigurările sociale pentru asigurările sociale

de sănătate” de sănătate”

Înregistrarea contribuției pentru asigurările sociale datorate de angajator (15,80%):

6451 = 4311 341 lei

„Contribuția unității la „Contribuția unității la

asigurări sociale” asigurări sociale”

Înregistrarea contribuției la fondul pentru garantarea creanțelor (0,25%):

6452 = 447 6 lei

„Contribuția unității pentru „Fonduri speciale – taxe și

ajutorul de șomaj” vărsăminte asimilate”

Înregistrarea contribuției pentru concedii și indemnizații (0,85%):

6451 = 4311 analitic 15 lei

„Contribuția unității la „Contribuția unității la

asigurări sociale” asigurări sociale”

Închiderea conturilor de cheltuieli:

121 = % 3495,5 lei

„Profit sau pierdere” 641 „Cheltuieli cu salariile 2721 lei

personalului”

6451 „Contribuția unității la 341 lei

asigurările sociale”

6452 „Contribuția unității pentru 160 lei

ajutorul de șomaj”

6453 „Contribuția angajatorului 252,5 lei

pentru asigurările sociale

de sănătate”

635 „Cheltuieli cu alte impozite, 21 lei

taxe și vărsăminte asimilate

3.4. Sistemul informatic al S. C. Confecții S.A

Datorită ritmului foarte rapid în care evoluează industria tehnologiei, sistemul informațional al unei unități economice moderne nu mai poate fi conceput fără sprijinul calculatorului electronic. Datorită acestei integrări tot mai mari a calculatoarelor în sistemele informaționale ș-a ajuns la apariția unui nou termen și anume sistem informatic. Prin sistem informatic se consideră acea parte din sistemul informațional în care prelucrarea este automată. Aproape toate procesele desfășurate în cadrul sistemului informațional al unei firme pot fi automatizate cu ajutorul echipamentelor de calcul, efectul cel mai vizibil al utilizării unor astfel de echipamente fiind reducrerea timpilor de realizare a unei operații, cu implicații directe asupra costurilor.

Culegerea, prelucrarea, transmiterea informațiilor pe cale informatică, fac parte din sisteml informatic al unei firme. Acesta include calculatoarele, soft-ware-ul, programatorii, personalul de exploatare, datele procesate, rețelele de calculatoare, alte componente hard-ware etc. Sistemul informatic este o componentă de bază a sistemului informațional al unei firme. El asigură culegerea, prelucrarea și transmiterea informațiilor cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul. Pentru ca un subsistem al sistemului informațional să fie automatizat el trebuie să fie formatizat astfel încât conținutul intrărilor să determine ieșirile.

Componentele sistemului informatic:

• intrări reprezentate de:

– tranzacții externe: redau dinamica operațiunilor economice;

– tranzacții interne: redau modificările structurale în cadrul bazei de date;

– prelucrări: proceduri automate care acționează asupra bazei de date;

• ieșiri: rezultatul prelucrării bazei de date.

Sistemul informatic al societății comerciale Confecții S.A va fi prezentat în cele ce urmează prin cele trei componente ale sale, este vorba despre resursele fizice ale sistemului, resursele logice și cele umane.

Resursele fizice ale sistemului informatic

S.C. Confecții S.A dispune de tehnică de calcul concretizată în calculatoare, imprimante, scanere, etc a căror descriere se găsește în tabelul de mai jos. Rețeaua informatică a unității este formată din 18 calculatoare compatibile IBM, legate în rețea tip NOVEL. Calculatoarele din dotare sunt de tip Pentium III și Pentium IV. Unitatea dispune și de 8 imprimante legate, de asemenea, în rețea.

Calculatoarele din sistem sunt prevăzute cu programe antivirus și firewall. Accesul la Internet este permis la 100% din calculatoarele unității. Toate calculatoarele din cadrul unității sunt conectate în cadrul unei rețele locale care permite transferul facil de documente.

Tabel nr. 3.2 Resursele fizice ale sistemului și configurația acestora

Resursele logice ale sistemului informatic

Dacă până în acest punct am realizat o trecere în revistă a componentei fizice a sistemului informatic, în continuare se impune să analizăm reursele logice, stiut fiind faptul ca adevărata valoare a unui sistem informatic proiectat pentru a fi utilizat într-un anumit domeniu stă mai ales în partea soft-ware.

Astfel, unitatea folosește următoarele resurse logice:

• sistemele de operare Windows 2003, Windows 2007 și Windows XP și MS-DOS;

• suita de aplicații Microsoft Office 2003, 2007, XP;

• suita de aplicații realizată sub sistemele de operare DOS și Windows;

• programe antivirus și firewall.

Pentru evidența și sprijinirea activităților compartimentelor întreprinderii sunt folosite următoarele aplicații informatice specializate, realizate de personalul din firmã:

Aplicatia SALARII: cu ajutorul acesteia se poate efectua întreaga activitate de evidență a salariilor, se automatizează activitatea de calcul a salariilor, se asigură calculul drepturilor bănești și a celorlalte drepturi salariale (prime, tichete de masa, etc), a tuturor reținerilor și contribuțiilor, se întocmesc listele de plată și a alte situații, rapoarte și centralizatoare de salarizare.

Aplicatia PREZENȚĂ: asigură evidența personalului pe bază de pontaj și foaie colectivă de prezență, pe total unitate și pe fiecare secție și departament, permite actualizarea datelor din baza de date privind salariații și furnizează informații specifice activității desfășurate de fiecare angajat în cadrul firmei: documentul în baza caruia a fost angajat, statutul, tipul de salarizare, regimul de lucru, locul de muncă, funcția, salariul tarifar, numărul de concediu etc, furnizează diferite liste, rapoarte, nomenclatoare.

Aplicația FURNIZORI: facilitează gestionarea și urmărirea documentelor de aprovizionare prin înregistrarea lor într-o bază de date, tine evidența furnizorilor codificați numeric pe județe, tuturor aprovizionărilor și prestărilor de servicii, datoriei unității față de aceștia, precum și a avansurilor plătite, furnizează nomenclatoare de produse și furnizori, rapoarte și sinteze referitoare la situația furnizorilor.

Aplicatia GOBI: ține evidența obiectelor de inventar pe fiecare secție precum și pe fiecare salariat in parte, oferă informații despre intrările și ieșirile obiectelor de inventar, permite actualizarea bazei de date și furnizează diferite liste și rapoarte.

Aplicația MIFIX: ține evidența mijloacelor fixe pe locuri de activitate (secții, birouri,administrație) și pe feluri (clădiri,utilaje, aparatură, etc), asigură înregistrarea tuturor tranzacțiilor privind mijloacele fixe(achiziție, vânzare, casare,etc ), calculul amortizării lunare în regim degresiv, permite actualizarea bazei de date, întocmirea balanței mijloacelor fixe, a listelor de inventariere precum și a altor rapoarte. Aplicația oferă și date suplimentare: fișa mijlocului fix, data punerii în funcțiune, caracteristicele tehnice a mijloacelor fixe, amortizarea cumulată.

Aplicația GESTOC: ține evidenta stocurilor de materii prime si materiale după natura și destinația lor, asigură înregistrarea tranzacțiilor privind stocurile,permite actualizarea bazei de date, întocmește liste de inventar, balanțe analitice, informează conducerea de existența stocurilor de materiale în orice moment.

Aplicația PRODFIN: ține evidența stocurilor de produse finite pe magazii (copii, adulți, creație, export), asigură actualizarea bazei de date furmizează balante analitice, diferite liste și rapoarte cu privire la situația stocurilor de preoduse finite.

Aplicatia CLIENȚI: este destinată îinregistrării și procesării tranzacțiilor efectuate în cadrul activităților de desfacere, asigurând înregistrarea, centralizarea și urmărirea vânzărilor firmei către clienții săi, ține evidența clienților pe județe, situația încasărilor, precum si a celorlalte tranzacții cu clientii. Permite emiterea și evidența documentelor pentru clienți, actualizarea bazei de date privind clienții precum și obținerea diferitelor rapoarte și sinteze privind referitoare la clienți și vânzări. Bazele de date ale sistemului informatic de la societatea Confecții S.A. sunt construite utilizând sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) FoxPro 2.6 versiunea MS DOS și Visual FoxPro versiunea 6.0. pentru Windows.

Resursele umane ale sistemului informatic

Pentru a asigura o exploatare optimă a resurselor fizice și logice existente este necesar ca cei care le utilizează să fie suficient de instruiți, să cunoască în amănunt modul în care funcționează programele pe care le folosesc. Persoanele care întrebuințează echipamentele sistemului informatic reprezintă cea de a treia componentă a sistemului informațional.

În cadrul unității există 3 angajați cu studii de specialitate în domeniul informatic: 1 analist, 1 proiectant, 1 tehnician de întreținere a sistemului. Aceștia se ocupă de administrarea rețelei de calculatoare, întreținerea sistemelor de calcul, echipamentelor, programelor și a bazelor de date, remedierea eventualelor defecțiuni din cadrul sistemului, rezolvarea diferitelor probleme care pot apărea, instruirea și inițierea personalului care are acces la calculatoare, dezvoltarea, adaptarea și actualizarea aplicațiilor existente pentru ca acestea să satisfacă cerințele crescânde etc. Mai exixtă, de asemenea, o serie de operatori care se ocupă de tehnoredactare, exploatarea aplicațiilor, popularea și exploatarea bazelor de date, centralizarea datelor pentru obținerea diferitelor rapoarte, liste, centralizatoare

3.5. Prezentarea aplicației privind salariile la S. C. Confecții S.A.

Pentru a ușura derularea activităților din întreprindere trebuie să se apeleze la componentele electronice de prelucrare și stocare a informațiilor. Orice întreprindere ar trebui să-și modernizeze sistemul de desfășurare a activităților economice, implementând în unitate programe informatice capabile să satisfacă cerințele utilizatorilor și să grăbească munca acestora.

Descrierea generală a aplicației privind salariile

Pentru calculul drepturilor salariale ale personalului angajat în cadrul S.C. Confecții S.A. se folosește aplicația „Salarii”. Este o aplicație realizată în cadrul unității, de către personalul specializat și rulează în FoxPro versiunea 2.6 pentru sistemul de operare MS-DOS. Cu ajutorul acestei aplicații se poate efectua automat întreaga activitate de evidență și calcul a salariilor pe specificul și pentru a răspunde cerințelor unității. Este conceput conform reglementărilor contabile în vigoare și este adaptabil la modificările ulterioare ale legislației.

Aplicația „Salarii” a fost creată având la bază un studiu solid al legislației și experiența specialiștilor în domeniu. Aplicația “Salarii” ține evidența salariaților din cadrul firmei, asigură prelucrarea pontajelor, calculul drepturilor salariale, evidența concediilor de odihnă și a altor drepturi ale personalului, înregistrarea diferitelor rețineri .

Aplicația „Salarii” își propune să contribuie la creșterea calității muncii angajaților din departamentul salarizare, prin oferirea mult mai facilă și într-un timp cât mai scurt a principalelor documente, liste, rapoarte necesare stabilirii drepturilor salariale ale salariaților întreprinderii. Aplicația oferă posibilitatea calculului drepturilor bănesti ale angajaților pentru cele două tipuri de salarizare folosite de unitate este vorba despre salarizarea în regie și cea în acord.

Aplicația presupune introducerea și/sau preluarea diferitelor date de la departamentele implicate în stabilirea salariilor și introducerea acestora într-o baza de date. Baza de date astfel realizată este apoi folosită pentru generarea diferitelor liste de care are nevoie utilizatorul și pentru diferite alte interogări, putând efectua diferite calcule necesare stabilirii drepturilor bănești și a celorlalte drepturi salariale (prime, tichete de masă etc). De asemenea permite calculul automat al diverselor componente salariale (sporuri, indemnizații de conducere, sumele pentru concediile de odihnă și medicale, contribuția la fondul de somaj, contribuția la asigurarile sociale, contribuția la asigurarile sociale de sănătate, penalizari, rețineri, impozit, etc.).

Aplicația pune la dispoziție o serie de rapoarte și centralizatoare privind activitatea de salarizare cum ar fi: fluturașul de plată, statul de plata al avansului chenzinal, statele de plată avans și lichidare, centralizatoare state de plată, statul de plată al avansului la concediul de odihnă, situația concediilor de odihnă efectuate, fișa personală de salarizare, situația concediilor de odihna neefectuate, situația concediilor medicale efectuate, situația reținerilor, virarea impozitului pe salarii, fișe fiscale, borderou fișe fiscale etc. Sunt disponibile o serie de sinteze referitoare la drepturile de avans și de lichidare ale angajatilor. Centralizatoarele evidențiază atât drepturile bănești ale angajaților, cât și contribuțiile societății la diversele fonduri (fondul de somaj, fondul de risc, fondul de sănătate, asigurările sociale, etc). Permite redactarea fișelor fiscale necesare impozitului pe venitul global, redactarea declarațiilor pentru C.A.S. și B.A.S.

Prezentarea interfeței aplicației

Interfața unei aplicații reprezintă modul de comunicare a acesteia cu utilizatorii. În cazul de față proiectantul a ales ca interfață meniul cu posibilitatea selectării unei acțiuni.

Aplicația „Salarii” este formată din opțiuni și subopțiuni descrise în ordinea utilizării acestora și se prezintă sub forma unui meniu de forma „drop-down”. Meniul principal de prelucrare prezintă grupat ordinea opțiunilor cu ajutorul cărora utilizatorii pot accede ușor la următoarele comenzi: Fișiere bază, Avans, Lichidare, Liste lichidare și Ieșire. Selectarea opțiunilor se realizează fie prin intermediul cursorului (se poziționează pe opțiunea dorită și apoi se apasă „Enter”), fie cu ajutorul mouse-ului (se poziționează mouse-ul pe opțiunea dorită și se efectuează un „clic”). În momentul apelării uneia din opțiunile prezentate anterior este afișată o listă cu subopțiuni din care se poate selectata, în acceași manieră, comanda dorită.

În cele ce urmează, vor fi prezentate imaginile machetelor de ecran, care intervin în urma exploatării aplicatiei „Salarii”.În momentul lansării aplicației apare următorul ecran prin care utilizatorul este informat că va utiliza aplicația Salarii.

În urma selectării comenzii „Fișiere bază” apare un submeniu sub formă de listă cu posibilitatea alegerii uneia din opțiunile următoare: Personal, Locuri munca, Meserii, Impozit, Deduceri, Fise fiscale, Vizualiz. Liste fisiere, Tipărire liste fișiere. Dacă utilizatorul selectează una din aceste comenzi poate efectua diferite prelucrări (interogări, actualizări, modificări, stergeri) în fisierele de bază ale aplicației. De asemenea pot fi vizualizate diferite liste, cu posibilitate de imprimare. Dacă se dorește efectuarea de prelucrări pentru o altă lună decât cea în curs se optează pentru „Lună nouă”.

În aceeași manieră se lucrează și în momentul selectării uneia din opțiunile „Avans”, „Lichidare”, „Liste lich.”.

Atunci când utilizatorul a încheiat exploatarea aplicației are opțiunea de ieșire din aplicație.

Prezentarea bazei de date

Baza de date utilizată pentru stocarea datelor în vederea calculului drepturilor salariale ale personalului angajat în cadrul S.C. Confecții S.A. este formată din următoarele tabele prezentate în cele ce urmează:

Tabela Personal care cuprinde: date de identificare angajat: nume, prenume, cod numeric personal, marcă, data angajării, salariul negociat:

Tabela Meserii cu ajutorul ei se realizează identificarea meseriei fiecărui angajat în parte. Se realizează prin atribuirea fiecărei meserii unui cod de identificare unic;

Tabela Loc_muncă care cuprinde denumirea și codul locului de muncă;

Tabela Pont_av prin intermediul căreia se ține evidența orelor lucrate în vederea calculării avansului chenzinal;

Tabela Pont_lic prin intermediul căreia se ține evidența orelor lucrate acord, ore lucrate regie, ore lucrate noaptea, ore lucrate fără plată, ore concediu, etc;

Tabela Avans conține date de identificare angajat, ore lucrate în vederea calculării avansului, suma calculată aferentă avansului, reținerile pentru avans;

Tabela Retin sunt identificate reținerile corespunzătoare pentru fiecare angajat și sumele aferente reținute;

Tabela Deduceri care cuprinde date despre persoanele care se află în întreținerea angajațilorși pentru care aceștia beneficiază de deduceri salariale, precum și coeficienții pentru deducerea la impozit;

Tabela Stat reprezintă o centralizare a tuturor datelor, conține date de identificare angajat, salariul negociat, loc de muncă, meserie, coeficient de deducere, sume defalcate pe cauze, contribuții, rest de plată;

Tabela CO prezintă numărul zilelor de concediu ale fiecărui angajat;

Tabela Borderouri se folosește în relațiile cu banca pentru achitarea drepturilor salariale prin virament, conține date de identificare, CNP, număr cont;

Tabela Boală conține date de identificare, denumire, codul bolii, zile de concediu de odihnă, serie, număr și date certificat;

Tabela Fișa_ind conține date de identificare, orele lucrate în acord, precum și valoarea manoperei. Această tebelă se folosește pentru calculul salariilor în acord;

Tabela Localitate conține denumirile localităților și codurile acestora;

Tabela Judet conține denumirea județului și codul acestuia.

Structura tabelelor „Avans”, „Personal” și „Stat” este prezentată în Anexa nr. 9.

Nu am putut prezenta structura bazei de date sub forma unor tabele și a legăturilor existente între ele deoarece aplicația nu furnizează acestă informație.

Analiza aplicației informatice

Analiza aplicației Salarii se va face pe baza datelor de intrare, a prelucrărilor care au loc în cadrul ei și a informațiilor furnizate (ieșirile) de aplicație.

Abordarea standard a structurii sistemului informatic prin prisma celor trei componente de bază intrări – prelucrări – ieșiri poate pune în relație nivelul și calitatea ieșirilor cu modul de valorizare al obiectivelor sistemului informatic.

Prezentarea prelucrărilor

Atât analiza intrărilor cât și cea a ieșirilor se va realiza prin prisma principalelor procese (prelucrări) care au loc în cadrul acestei aplicații.

Principalele procese reflectate în cadrul aplicații sunt:

• calculul avansului chenzinal – presupune determinarea chenzinei I în procent de 45% din salariul negociat, întocmirea listei de avans și a centralizatorului de avans chenzinal, al borderoului avans (trimis la BRD pentru efectuarea viramentelor), precum și a altor situații;

• calculul indemnizației pentru concediul de odihnă – conform contractului colectiv de muncă salariații au dreptul în fieacre an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, cu o durată în funcție de vechimea în muncă. Se acordă anual, proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. Acest proces presupune determinarea sumei acordată ca indemnizație pentru CO și generarea statului de plată CO și a centralizatorului statelor de plată CO;

• determinarea primelor (premiilor) – de regulă dacă la sfârsitul anului se constată realizarea profitului propus, acest fond se acordă salariaților sub fomă de premii. Aceste premii se mai pot acoda din același fond de Crăciun și Paști. Această operațiune presupune: stabilirea cuantumului primelor, întocmirea unor referate de premiere, aprobarea lor iar pe baza acestora întocmirea statului de plată a primelor;

• calcul lichidare (chenzina II-a) – închiderea unei luni se realizează în ziua de 15 a lunii următoare și are drept scop identificarea restului de plată. Pentru aceasta trebuie să se calculeze totalul veniturilor salariale, date care se vor găsi în tabele Stat.dbf. Aceast proces presupune mai multe etape: preluarea orelor lucrate pentru calculul lichidării, calculul indemnizațiilor pentru concediile medicale, maternitate și îngrijire copil, calculul salariului în acord pentru categoriile de angajați salarizați în acord, calculul sporurilor, determinarea deducerilor personale pentru fiecare angajat, calcularea salariului realizat și determinarea sporurilor aferente, determinarea reținerilor, determinarea contribuțiilor legale pentru fiecare angajat, calcularea restului de plată la lichidare, întocmirea statelor de plata lichidare si a centralizatorului lichidare precum și al borderoului rest de plată (trimis la BRD pentru efectuarea viramentelor) și întocmirea fișelor fiscale.

Analiza intrărilor

Prin intrările unui sistem informatic se înțelege totalitatea datelor primare necesare obținerii informațiilor de ieșire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica în date interne și în date externe. La nivelul fiecărui subsistem informatic este necesar ca intrările sistemului să fie condiționate de ieșirile acestuia. Pentru calculul avansului chenzinal intrările sunt reprezentate de:

• datele de identificare ale angajaților citite din tabela Personal.dbf;

• date privind numărul de ore lucrate citite din tabela Pont_av.dbf;

• date privind salariul negociat extrase din tabela Personal.dbf;

• date privind eventualele mențiuni extrase din tabele Excepții.dbf.

Pentru calculul indemnizatiei pentru concediul de odihnă se folosesc ca date de intrare următoarele:

• datele de identificare ale angajaților citite din tabela Personal;

• informații privind salariul negociat citit din tabele Personal;

• date privind vechimea în muncă a angajaților;

• centralizatorul numărului de ore lucrate preluată din tabela Prezenta.dbf (este o arhivă la nivel de an în care sunt conținute informații privind orele lucrate, orele nelucrate, concediile);

• date privind situația concediilor.

Pentru determinarea primelor se utilizează ca intrari următoarele documente:

• suma totală ce trebuie acordată ca prime, sumă ce este trecută pe centralizatorul prime, întocmit în cadrul Consiliului de Administrație;

• datele privind numele si marca angajatilor citite din tabela Personal.dbf;

• date privind numărul de ore lucrate;

Calculul lichidării – chenzina II-a presupune ca date de intrare următoarele:

• datele de identificare ale angajaților citite din tabela Personal.dbf;

• informații privind salariul negociat citit din tabele Personal.dbf;

• date privind numărul de ore lucrate citite din tabela Pont_lic.dbf;

• situația realizărilor în acord preluată de tabela Fișa_ind.dbf;

• grila de salarizare pe meserii și funcții care sunt stocate în tabela Meserii.dbf;

• centralizatorul reținerilor preluat din tabela Rețin.dbf;

• centralizatorul concediilor medicale, de maternitate și îngrijire copil preluat din tabela Boala.dbf;

• centralizatorul concediilor de odihnă preluat din tabela Odihna.dbf;

• coeficienții deducerilor personale preluat din tabela Deduceri.dbf;

• centralizatorul de avans chenzinal preluat din tabela Avans.dbf.

• grila de impozitare preluată din tabela Impozit.dbf

• coeficienții contribuțiilor angajatului la stat care sunt stocate în tabela Indicatori.dbf.

Se observă că în cadrul fiecărui proces descris anterior aplicația elaborează diferite rapoarte, liste, centralizatoare care au ca intrări următoarele:

• liste avans chenzinal;

• referate premiere;

• state de plată concedii;

• situația reținerilor

Analiza ieșirilor

Prin ieșirile unui sistem informatic se înțelege totalitatea informațiilor obținute în urma prelucrărilor care au avut loc asupra datelor primare.

Ieșirile generate de calculul avansului chenzinal sunt:

Centralizator state plată avans trimis la departamentul financial contabil, pe baza căruia se întocmesc ordine de plată către banca care efectuiază viramentele–BRD;

Borderou viramente conturi carduri avans trimis la BRD pentru efectuarea viramentelor;

Listă fluturași avans, fluturașii fiind împărțiți angajaților.

Ieșirile generate de calculul indemnizatiei pentru concediul de odihnă sunt reprezentate de:

Statul de plată C.O;

Ieșirile generate de determinarea primelor sunt:

Statul de plată a primelor;

Ieșirile generate de calculul lichidării – chenzina II-a sunt:

Centralizator state de plată chenzina II-a trimis la departamntul financiar contabil, pe baza căruia se realizează un ordin de plată către banca care efectuiază viramentele – BRD; un alt exemplar se timite la conducere pentru a fi semnat și avizat;

Borderou viramente conturi carduri rest de plată trimis la BRD pentru efectuarea viramentelor;

Listă fluturași stat de plată, fluturașii fiind împărțiți angajaților.

În urma elaborării diferitelor rapoarte, liste, centralizatoare rezultă următoarele ieșiri:

Declarații OP salarii către departamentul Financiar;

Note contabile salarii către departamentul Contabilitate;

Declarație privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat;

Declarații și fișe fiscale trimise la Direcția Generală a Finanțelor Publice;

Borderou de însoțire a dischetei cu fișe fiscale trimise la Direcția Generală a Finanțelor Publice;

Situația personalului asigurat medical trimisă la Casa de Sănătate;

Situația contribuțiilor la asigurările de șomaj trimisă la AJOFM;

Situația personalului asigurat social trimisă la Casa de Pensii;

Prezentarea rapoartelor, listelor, centralizatoarelor furnizate de aplicația Salarii

Prin exploatarea aplicației „Salarii” pot fi obținute o serie de rapoarte, liste și centralizatoare. Acestea sunt generate folosind meniul de care dispune aplicația prezentat anterior. Principalele centralizatoare pe care le generează aplicația sunt:

Din submeniul Avans apelând la opțiunea „Vizualizare liste” obținem următoarele situații:

Lista de plată a avansului – are format A3, conține date privind avansurile pe care le-au primit angajații.

Centralizator state de plată avans – are format A3, conține o centralizare a statelor de plată a avansului pe secții și departamente.

Fluturaș avans – are format A5, este documentul pe care îl primește fiecare angajat în momentul virării sumei reprezentând avansul în contul său, conține date privind numărul de cont al cardului și suma primită.

Submeniul Avans dispune și de opțiunea „Tipărire imprimantă” care dă posibilitatea imprimării diferitelor liste sau centralizatoare.

Din submeniul „Liste lich.” apelând la opțiunea „Vizualizare liste” se pot obține următoarele situații:

Borderou viramente conturi carduri – are format A3, conține date privind viramentele efectuate, contul de card al angajatului, datele de identificare și suma virată.

Centralizator structură venituri brute – are format A3, conține o centralizare a sumelor brute acord și regie pe secții de producție și departamente funcționale.

Centralizator state de plată chenzina II – are format A3, conține o centralizare a informațiilor, în funcție de modul de salarizare, pe locuri de muncă (secții de producție, departamente funcționale). Sunt prezentate informațiile în funcție de veniturile brute, reținerile și restul de plată.

Fluturașul “stat de plată” – este documentul pe care îl primește fiecare angajat în momentul virării sumei reprezentând lichidarea în contul său. Conține toate drepturile cuvenite salariatului, reținerile pe care le datorează, avansul primit, impozitul aferent, precum și restul de plată.

Se mai pot vizualiza, cu posibilitate de listare urmatoarele documente de sinteză:

Centralizatorul fișelor de retribuire pentru muncitorii în acord individual – are format A3, conține date cu privire la realizările peste normă a muncitorilor plătiți în acord. Se folosește la stabilirea salariilor acestora;

Declarații OP salarii – are format A3 și conține date despre datoriile față de bugetul statului, asigurarile sociale și fondul de somaj. Acest document este trimis la financiar în vederea completării ordinelor de plată;

Note contabile salarii – are format A3, conține înregistrările contabile în legatură cu salariile, este trimisă la financiar pentru verificare și apoi la contabilitate în vederea întocmirii balanței contabile. Un model al notei contabile este prezentată în figura nr. 4.17;

Recapitulația generală – are format A3, conține o recapitulație, pe total societate, a salariilor, sporurilor, concediilor de odihnă, penalizărilor, a tuturor reținerilor și a restului de plată, folosește la întocmirea notei contabile;

Informații salarii – are format A3, prezintă o serie de informații cu privire la salarii, ca de exemplu sumele retinute de la salariati, sumele plătite de unitate pentru salariați, sumele aferente concediilor medicale; Un model al centralizatorului este prezentat în figura nr. 4.16.

Recapitulație C.A.S. – are format A3, cuprinde date privind tipurile certificatelor medicale aduse de angajat; în funcție de codul bolii se stabilesc drepturilor salariale aferente concediilor primite. Se calculează reținerile aferente (C.A.S., impozit, șomaj) și se stabilește restul de plată;

Listă fonduri de sănătate pentru concedii medicale – are format A3, conține o centralizare, pe locuri de muncă (secții, departamente funcționale) și pe total societate, a zilelor de concediu medical, a codului bolii și a sumelor acordate;

Centralizator rețineri – are format A3 și conține date privind reținerile (somaj impozit, CAS, ASS) pe total societate, ținând seama de cele doua modalități de salarizare;

3.6. Comparații între sistemul informatic actual și sistemul ideal

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

Airinei, D., Fotache, D., Fânaru, L., Georgescu, M. – Introducere în informatică economică, concepte de bază, hardware, software, strructuri de date și de prelucrare, Ed. Timpul, Iași, 2001.

Bojian, O. – Bazele contabilității, ediția a șasea, Ed. Economică, București, 2003.

Bostan, I., Arsene, I. – Salariul-teorie și practică economică, ed. Vasiliana’98, Iași, 1999.

Budugan, D., Georgescu, I. – Bazele contabilității, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003.

Burloiu,P. – Managementul resurselor umane, ed. Lumina lex, București, 1997, p.161

Dumitrean, E., Scorțescu, Gh., Toma, C., Mardiros, D.,N. – Contabilitate financiară, vol. I și II, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002.

Epuran, M., Băbăiță, V., Imbrescu, C. – Teoria contabilității, Ed. Economică, București, 2004.

Fătu, T., Airinei, D., Grama, A., Fotache, D., Georgescu, M. – Tehnologii informaționale pentru afaceri, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006.

Fânaru, L. – Sisteme informaționale și gestiunea financiară a întreprinderii, ed. Junimea, Iași, 2000.

Feleagă, N., Ionașcu, I. – Tratat de Contabilitate financiară, vol.I și II, Ed. Economică, București, 1998.

Filip, Gh., și colaboratori – Dreptul muncii și securității sociale, ed. Graphix, Iași, 1999.

Filip, M., Grama, A., – Medii de programare, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001.

Fotache, D., Hurbean, L. – Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP, Ed. Economică, București, 2004.

Ghețoiu, Gh. – Contabilitate – fundamentele și noul cadru juridic, Ed. All Beek, București, 2004.

Gheorghe, Ș. – Fundamente economice, vol.I, Ed. Didactică și Petagogică R.A., București, 1999.

Horomnea, E., și colaboratori – Bazele contabilității, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005.

Ignat, I., Pohoață, I., Clipa, N., Luțac, Gh. – Economie politică, Ed. Economică, București, 2002.

Istrate, C., – Fiscalitatea și contabilitatea firmei, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002.

Maxim, E. – Marketing, Ed, Sedcom Libris, Iași, 2002.

Ministerul Finanțelor Publice – Reglemetări contabile pentru agenți economici, Ed. Economică, București, 2002.

Meșniță, G. – Analiza sistemelor informaționale, Suport curs, Iași, 2003

Moșteanu, R.,N. – Impozite și taxe 2004 – 2005, Ed. Ecomonică, București, 2005.

Munteanu, V.,A., Bucur-Sabo, M., Irimia, M., Butnariu, A.– Economie, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005.

Nica, P., Prodan, A., Iftimescu, A. – Management. Concepte și aplicații practice, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002.

Oprea, D. – Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, Ed. Polirom, Iași, 1999.

Oprea, D. – Protecția și securitatea informațiilor, ed. Polirom, Iași, 2004.

Oprea, D., Meșniță, G., Dumitriu, F. – Analiza sistemelor informaționale, Ed. Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005.

Oprea, C., Ristea, M., Văduva, I., Neamțu, H. – Bazele contabilității, Ed.Didactică și Petagogică, R.A.,București, 1997.

Pântea, I., P., Pop, A. – Contabilitatea financiară a întraprinderii, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2004.

Pântea, I., P., și colaboratori – Contabilitatea financiară românească armonizată cu directivele contabilității europene, Ed. Intelcredo, Deva, 2003.

Petrescu, S. – Analiza economico-financiară, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002.

Petrescu, S. – Diagnostic economic-financiar. Metodologie. Studii de caz., Ed. Sedcom Libris, Iași, 2004.

Pop, A. – Contabilitatea financiară românească armonizată cu directivele contabilității europene, standardele internaționale de contabilitate, Ed. Intelcredo, Deva, 2002.

Ristea, M. – Contabilitatea financiară a întraprinderii, Ed.Universitară, București, 2005.

Rotaru, A., Prodan, A. – Managementul resurselor umane, ediția a-III-a, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005.

Scorțescu, Gh., Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Mardiros, D., Haliga, I. – Contabilitate financiară, vol.I, ed. Universității, Iași, 2002.

Știrbu, E. – Economie, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005.

Toma, C. – Conturi anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească, Ed. Junimea, Iași, 2003.

Țiclea, Alexandru, Dreptul muncii, ediția a III-a, Editura Universul Juridic, București, 2009;

BIBLIOGRAFIE

Airinei, D., Fotache, D., Fânaru, L., Georgescu, M. – Introducere în informatică economică, concepte de bază, hardware, software, strructuri de date și de prelucrare, Ed. Timpul, Iași, 2001.

Bojian, O. – Bazele contabilității, ediția a șasea, Ed. Economică, București, 2003.

Bostan, I., Arsene, I. – Salariul-teorie și practică economică, ed. Vasiliana’98, Iași, 1999.

Budugan, D., Georgescu, I. – Bazele contabilității, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003.

Burloiu,P. – Managementul resurselor umane, ed. Lumina lex, București, 1997, p.161

Dumitrean, E., Scorțescu, Gh., Toma, C., Mardiros, D.,N. – Contabilitate financiară, vol. I și II, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002.

Epuran, M., Băbăiță, V., Imbrescu, C. – Teoria contabilității, Ed. Economică, București, 2004.

Fătu, T., Airinei, D., Grama, A., Fotache, D., Georgescu, M. – Tehnologii informaționale pentru afaceri, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006.

Fânaru, L. – Sisteme informaționale și gestiunea financiară a întreprinderii, ed. Junimea, Iași, 2000.

Feleagă, N., Ionașcu, I. – Tratat de Contabilitate financiară, vol.I și II, Ed. Economică, București, 1998.

Filip, Gh., și colaboratori – Dreptul muncii și securității sociale, ed. Graphix, Iași, 1999.

Filip, M., Grama, A., – Medii de programare, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001.

Fotache, D., Hurbean, L. – Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP, Ed. Economică, București, 2004.

Ghețoiu, Gh. – Contabilitate – fundamentele și noul cadru juridic, Ed. All Beek, București, 2004.

Gheorghe, Ș. – Fundamente economice, vol.I, Ed. Didactică și Petagogică R.A., București, 1999.

Horomnea, E., și colaboratori – Bazele contabilității, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005.

Ignat, I., Pohoață, I., Clipa, N., Luțac, Gh. – Economie politică, Ed. Economică, București, 2002.

Istrate, C., – Fiscalitatea și contabilitatea firmei, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002.

Maxim, E. – Marketing, Ed, Sedcom Libris, Iași, 2002.

Ministerul Finanțelor Publice – Reglemetări contabile pentru agenți economici, Ed. Economică, București, 2002.

Meșniță, G. – Analiza sistemelor informaționale, Suport curs, Iași, 2003

Moșteanu, R.,N. – Impozite și taxe 2004 – 2005, Ed. Ecomonică, București, 2005.

Munteanu, V.,A., Bucur-Sabo, M., Irimia, M., Butnariu, A.– Economie, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005.

Nica, P., Prodan, A., Iftimescu, A. – Management. Concepte și aplicații practice, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002.

Oprea, D. – Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, Ed. Polirom, Iași, 1999.

Oprea, D. – Protecția și securitatea informațiilor, ed. Polirom, Iași, 2004.

Oprea, D., Meșniță, G., Dumitriu, F. – Analiza sistemelor informaționale, Ed. Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005.

Oprea, C., Ristea, M., Văduva, I., Neamțu, H. – Bazele contabilității, Ed.Didactică și Petagogică, R.A.,București, 1997.

Pântea, I., P., Pop, A. – Contabilitatea financiară a întraprinderii, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2004.

Pântea, I., P., și colaboratori – Contabilitatea financiară românească armonizată cu directivele contabilității europene, Ed. Intelcredo, Deva, 2003.

Petrescu, S. – Analiza economico-financiară, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002.

Petrescu, S. – Diagnostic economic-financiar. Metodologie. Studii de caz., Ed. Sedcom Libris, Iași, 2004.

Pop, A. – Contabilitatea financiară românească armonizată cu directivele contabilității europene, standardele internaționale de contabilitate, Ed. Intelcredo, Deva, 2002.

Ristea, M. – Contabilitatea financiară a întraprinderii, Ed.Universitară, București, 2005.

Rotaru, A., Prodan, A. – Managementul resurselor umane, ediția a-III-a, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005.

Scorțescu, Gh., Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Mardiros, D., Haliga, I. – Contabilitate financiară, vol.I, ed. Universității, Iași, 2002.

Știrbu, E. – Economie, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2005.

Toma, C. – Conturi anuale și imaginea fidelă în contabilitatea românească, Ed. Junimea, Iași, 2003.

Țiclea, Alexandru, Dreptul muncii, ediția a III-a, Editura Universul Juridic, București, 2009;