Gestiunea Deseurilor In Profil Teritorial

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………. pag.3

I. Dimensiunea economica a problematicii deseurilor………………………… pag.4

1.1. Deseurile – tipologie…………………………………………………………. pag.6

1.2. Generarea deseurilor ………………………………………… pag.8

1.3. Fluxuri internationale de deseuri…………………………………………….. pag.9

II. Gestiunea deseurilor- aspecte metodologice………………………………… pag.12

2.1. Colectare…………………………………………………………………….. pag.13

2.2. Transport……………………………………………………………………… pag.18

2.3. Procesare…………………………………………………………………….. pag.20

2.4. Principii generale de gestionare a deseurilor………………………………… pag.23

III. Managementul integrat al deseurilor in sectorul 3……………………….. pag.25

3.1. Generare deseurilor………………………………………………………….. pag.27

3.2. Cerinte legislative……………………………………………………………. pag.33

3.3. Colectare selectiva- dimensiuni organizatorice ……………………………… pag.35

Concluzii……………………………………………………………………………………………………pag.46

[NUME_REDACTAT]

INTRODUCERE

De multe ori ne intrebam unde o sa ajunga planeta noastra, daca va continua acest drum liniar catre autodistrugere. Multi sunt cei care incearca sa salveze cate un munte transformandu-l in [NUME_REDACTAT], cate o apa sau padure numind-o [NUME_REDACTAT], cate o stanca ce devine [NUME_REDACTAT] sau cate un animal sau planta ce devine Monument al Naturii… cu toate astea insa, sunt parca si mai multi cei care nu respecta acest lucru si care, in ignoranta lor, distrug incet si sigur aceasta lume de contraste de care cu totii suntem uneori atat de mandri.

Viata, in forma ei pe care o cunoastem cu totii, exista datorita aerului, apei si pamantului, acestea fiind elementele principale ce stau la baza ei. Atunci cand unul dintre aceste elemente este perturbat de om si nu isi mai poate urma ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi privim, uneori fara drept de replica, la adevarate dezastre ecologice. O punga de plastic aruncata in ocean poate ucide o balena, prin simplul fapt ca aceasta o inghite odata cu hrana, iar punga poate astupa orificiul prin care aceste minunate mamifere respira. La un calcul estimativ simplu putem evidentia un adevar infricoator : exista pe planeta mii de miliarde de pungi care pot ajunge in apa oceanelor, dar din pacate numai cateva sute de exemplare de balena albastra, cel mai mare mamifere al acestei planete, au mai ramas in oceane. Unde va inclina aceasta balanta daca atitudinea noastra nu este una responsabila?

Cea mai mare problema nu este una de suprafata, ci una de cantitate, planeta noastra nu mai poate duce in spate atatea deseuri, ce continua sa cresca cu cifre inimaginabile in fiecare zi. Aceasta“picatura de apa” ce poate fi ambalajul unui pachet de tigari sau un container de substante chimice reziduale, cu siguranta lasa rani adanci in “inima” acestei planete, pe care noi toti o numim Casa.

Capitolul 1

DIMENSIUNEA ECONOMICA A PROBLEMATICII DESEURILOR

Evolutia generala a societatii umane s-a realizat pe baza exploatarii resurselor naturale, iar exploatarea acestor resurse s-a putut face datorita crearii de unelte tot mai evoluate, de masini tot mai puternice, de instalatii tot mai complexe si de tehnologii tot mai evoluate. Raportul om-natura a evoluat in sensul diminuarii relatiei de dominare a omului de catre natura, omul reusind sa-si realizeze un mediu ambiental si socio-economic propriu, seminatural. Pina in etapa industrializarii (secolul al XVIII-lea) evolutia a fost relativ lenta, activitatea umana rasfrangindu-se de o maniera nepericuloasa asupra mediului. Chiar daca in aceasta perioada au ramas pina azi terenuri degradate de minele si carierele cetatilor medievale, exploatarile miniere si carierele din timpul romanilor, terenuri defrisate pentru agricultura si apoi desertificate, acestea reprezinta suprafete mici si cel mai adesea sunt considerate situri arheologice de valoare istorica.

Dezvoltarea societatii umane s-a accelerat in etapa industrilizarii, motorul dezvoltarii constituindu-l dualismul dintre exploatarea tot mai intensa a resurselor naturale care aduceau un surplus de valoare reinvestita in dezvoltarea capacitatilor, in crearea de noi masini mai evoluate si mai puternice care, la rindul lor, dadeau posibilitatea intensificarii in continuare a exploatarii resurselor naturale. Pe baza exploatarii resurselor naturale omul a devenit tot mai independent fata de natura, el si-a creat sisteme ecologice noi, sisteme socio-umane industriale, cu ajutorul carora omul a inceput sa domine natura. Aceasta inversare a raportului om-natura, in care omul domina natura, s-a concretizat insa printr-o agresiune continua si tot mai accelerata asupra ecosistemelor naturale. Cantitatile crescute de deseuri au inceput sa ridice probleme tot mai mari, mai evidente si mai comlexe pentru comunitatile umane si pentru ecosistemele naturale.

In etapa revolutiei tehnico-stiintifice din secolul al XX-lea ritmul de dezvoltare si de exploatare a resurselor naturale s-a accelerat si mai mult, puterea omului de a transforma natura in sens distructiv fiind tot mai evidenta. Aceasta a condus la constientizarea pericolului pe care dezvoltarea anarhica , fara a tine cont de degradarea mediului il poate avea pentru om, pentru dezvoltarea omenirii. Prin urmare, raportul om-natura a devenit acum un raport dezvoltare-mediu.Cu toate acestea se considera, si inca mai exista acest concept ca dezvoltarea nu se poate realiza fara degradarea mediului.

[NUME_REDACTAT] de la Stockholm (1972) si mai ales dupa Conferinta de la Rio (1992) asupra mediului, s-a facut legatura intre dezvoltare si resursele naturale limitate ale planetei si s-au stabilit reguli de conduita internationale pentru a se evita sau a se diminua poluarea mediului, astfel s-a abandonat conceptul potrivit caruia dezvoltarea era inevitabil legata de degradarea mediului si s-a instituit conceptual dezvoltare durabila care tine cont de resursele limitate neregenerabile si de necesitatea dezvoltarii in limita acestor resurse.

Deseurile reprezinta una dintre problemele cele mai presante in activitatea de protectie a mediului, respectiv in asigurarea unei dezvoltari sustinute. Unul din sectoarele economice mari producatoare de deseuri este activitatea de exploatare a resurselor minerale. Deseuri in cantitati mari rezulta si din celelalte ramuri ale industriei. Se considera ca pentru 1 tona de produse manufacturate se produc 11 tone de deseuri, incluzand si pe cele din productia energiei utilizate la fabricarea produsului.

Foarte curand s-a putut constata ca unele materiale din deseuri au o anumita valoare si ele pot fi recuperate si reutilizate. Asa a inceput reciclarea deseurilor. Din punct de vedere istoric, primele care au prezentat interes pentru reciclare au fost deseurile de metale valoroase si probabil ca si unele deseuri precum roca sterile (piatra) din carierele din care se extrageau materialele de constructii a fost utilizata pentru constructia si intretinerea drumurilor.

Politica europeana in domeniul deseurilor are potentialul necesar de a contribui la reducerea impactului general negativ pe care il are asupra mediului legat de utilizarea resurselor. Prevenirea crearii de deseuri si promovarea reciclarii si recuperarii deseurilor va spori gradul de eficienta al utilizarii resurselor in economiile europene si va reduce impactul negativ asupra mediului. Aceasta va contribui la mentinerea resurselor existente, un aspect esential pentru asigurarea unei dezvoltari durabile. Obiectivul de baza al actualei politici europene in domeniul deseurilor – de a preveni formarea deseurilor si de a promova conceptul de reutilizare, reciclare si recuperare in vederea reducerii impactului negativ asupra mediului – sunt in continuare pilonii principali ai politicii fiind intarite de actuala strategie. Obiectivul pe termen lung este de a transforma UE intr-o societate bazata pe reciclare, de a incerca sa se evite pe cat posibil crearea de deseuri si utilizarea acestora pe post de resurse. In vederea realizarii acestor obiective si pentru a asigura un nivel ridicat de protectie al mediului, propunerea este de a moderniza cadrul legal prin clarificarea si simplificarea legii europene privind deseurile.

Politica deseurilor va avea un accent sporit plasat pe aspectul impactului asupra mediului, devenind astfel mult mai relevanta din punct de vedere al relatiei cost-eficienta.

Prevederile legate de activitatile privind managementul deseurilor vor fi imbunatatite, conducand la reducerea costurilor si la eliminarea barierelor legate de reciclarea deseurilor si activitatile de recuperare. Politicile de prevenire a formarii deseurilor vor fi implementate la nivel national, furnizand cel mai ridicat nivel de eficienta economica si de protectie a mediului.

 Cresterea gradului de recuperare a deseurilor va reduce emisiile generate conducand la beneficii in domeniul protectiei mediului cum ar fi reducerea efectului de sera.

1.1.DESEURI – TIPOLOGIE

Deseurile sunt definite in anexa nr. I A la OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 426/2001, OUG 61/2006, Legea 27/2007) si reprezinta orice substante sau orice obiecte pe care detinatorul le arunca sau are intentia sau obligatia de a le arunca.

CLASIFICAREA DESEURILOR

Din punctul de vedere al compozitiei deseurile sunt divizate in:

Deseuri cu compozitie anorganica: metale si nemetale, din constructii (betoane, tencuieli, pavaje etc.), sticla, ceramica, zgura, cenusa, diverse agregate, namoluri anorganice;

Deseuri cu compozitie organica: resturi vegetale, resturi animaliere, hirtie, cartoane, textile, mase plastice, lemn, pluta, resturi de la prelucrarea pieilor si blanurilor, namoluri organice.

Dupa caracteristicile principale de tratare:

Deseuri combustibile: (resturi de hartie, cartoane, textile, mase plastice, lemn, pluta);

Deseuri fermentabile: (resturi alimentare, legume, fructe, dejectii animaliere);

Deseuri inerte: (resturi metalice feroase si neferoase, din constructii (betoane, tencuieli, pavaje etc), sticla, ceramica, zgura, cenusa, pamint etc).

Dupa posibilitatile de refolosire:

Deseuri refolosibile ca atare : (sticla, metale feroase si neferoase, textile, mase plastice, tabacarie, pielarie, blanarie, lemn, pluta, cauciuc);

Deseuri refolosibile ca materii prime secundare: (resturi de hirtie, carton, sticla, metale feroase si neferoase, textile, mase plastice, pielarie, blanarie, lemn, pluta, cauciuc, resturi alimentare, resturi vegetale, legume, fructe, dejectii animaliere etc.).

Din punctul de vedere al gradului de agresivitate fata de mediu:

Deseuri periculoase – cele care sunt explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice,cancerigene, corosive, infectioase, teratogene, mutagene, ecotoxice si care, daca nu sunt gestionate adecvat, afecteaza echilibrul ecosistemelor etc.;

Deseuri inerte – cele care nu sufera nici o transformare fizica, chimica sau biologica, cu

potential redus de poluare.

Din punct de vedere al naturii si locurilor de producere deseurile se clasifica astfel :

Deseuri din industria miniera – sunt reprezentate fragmente de roci si minereuri sarace. Acestea sunt depuse de regula la gura minei in zone neamenajate expuse periodic eroziunii si spalarii de catre apele de suprafata;

Deseuri din industria energetica si metalurgica – pot fi zguri, namoluri, prafuri si cenusi. Zgura si cenusa de la termocentrale reprezinta o mare cantitate de deseuri , in special in tara noastra, unde industria energetica utilizeaza cu precadere carbune inferior.Deseurile provenite de la termocentrale si din metalurgia neferoasa au un continut ridicat in metale grele si o anumita cantitate de sulfati care pot polua grav mediul inconjurator ;

Deseuri industriale – provin in general din industria prelucratoare ( textila , a lemnului , alimentara ) si in special din prelucrarea metalelor;

Deseuri din constructii – reprezinta materialele provenite din demolarea constructiilor si resturile ramase de la santierele de constructii civile si industriale ;

Deseuri stradale – sunt reprezentate de hartie, plastic, resturi ceramice si sticle,moloz , resturi alimentare,resturi vegetale.

1.2.GENERAREA DESEURILOR 

Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumularea unei enorme cantitati de deseuri de tot felul.Imaginea haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din oras sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.Gunoi a existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a modificat serios continutul.Pentru gospodariile taranesti traditionale si deci pentru localitatile rurale, gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care putrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie imprastiate pe camp pentru fertilizare.Exista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata de la sate.

Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase, cand doi din cinci locuitori ai globului traiesc deja in orase – fata de unul din sapte la inceputul secolului. De obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi existente sau pe locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca servituti inevitabile, uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane.Si mai grav e ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice, sunt extrem de rezistente la actiunea bacteriilor si, practic, nu se recicleaza pe cale naturala.

Preocupanta ramane nu numai problema asigurarii salubritatii in perimetrele urbane ci si in vecinatatea lor.Astazi, plugurile tractoarelor scot deseori la iveala ambalaje de plastic si cutii de conserve, in primul rand pe terenurile arabile din jurul centrelor urbane, dar si in alte parti.Prezenta acestor obiecte aruncate si a multor altora se intalneste, din pacate, si in poienile muntilor, si pe malul raurilor sau pe litoralul marin, cam peste tot unde oraseanul “evadeaza” in sanul naturii, fara a renunta macar pentru scurt timp la comoditatile locuintei si la gestul reflex de a arunca resturile.

Anual, Romania trebuie sa gestioneze eficient, in medie, 36,7 milioane de tone de deseuri, adica aproximativ 100.000 de tone de deseuri pe zi. Aceasta cantitate, ne plaseaza intr-o pozitie de mijloc, daca e sa ne raportam la statele UE. 71% din totalul deseurilor provin la ora actuala din activitati de productie, in timp ce restul de 29% reprezinta deseuri municipale.

[NUME_REDACTAT] de Gestiune a Deseurilor estimeaza o crestere medie de 0,8% pe an a cantitatii acestor tipuri de deseuri, generate pana in 2013. Din totalul deseurilor municipale, aproximativ 40% reprezinta materiale reciclabile, din care cca.20% pot fi recuperate, nefiind contaminate.

1.3. FLUXURI INTERNATIONALE DE DESEURI

Economia europeana are la baza un nivel ridicat de consum de resurse:materii prime (cum ar fi metalele, mineralele sau lemnul pentru constructii), energie si sol. Principalele forte conducatoare ale consumului de resurse din Europa sunt cresterea economica, dezvoltarile tehnologice si modelele schimbatoare de productie si consum. Aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate in deseuri si emisii.

In medie, fiecare cetatean european a produs o cantitate de 460 kg de deseuri municipale in 1995. Aceasta cantitate a crescut la 520 kg pe persoana in 2004, iar pana in 2020 se preconizeaza o noua crestere la 680 kg pe persoana. In total, aceasta corespunde unei cresteri de aproape 50% in 25 de ani. Aceasta crestere continua preconizata a volumului de deseuri se datoreaza, in principal, unei presupuse cresteri sustinute a consumului final individual, adica o crestere medie in UE151) (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Tarile de Jos, Portugalia, Spania, Suedia,[NUME_REDACTAT]) si UE12( Bulgaria, [NUME_REDACTAT], Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania, Slovenia, Slovacia), de 2% si, respectiv 4% pe an pana in 2020 si continuarii actualelor tendintelor privind modelele de consum.

Insa, asa cum se indica in Figura 1, exista diferente semnificative intre UE15 si UE12 . In timp ce un cetatean din UE15 a produs in medie 570 de kg in 2004, pentru un cetatean din UE12, cifra a ramas doar la 335 kg.

Figura 1:Producerea si gestionarea deseurilor municipale in Europa (pe cap de locuitor)

Kg/cap de locuitor

800

700

600

500

400

300

200

100

UE-27 UE-15 UE-12

[NUME_REDACTAT] Depozite de deseuri

Sursa: Eurostat si ETC/RWM

1)Sursa :Eurostat si ETC-RWM

Cu toate acestea, pe masura ce economiile din UE12 continua sa se dezvolte, iar modelele de consum evolueaza, volumul de deseuri este posibil sa creasca in urmatorii 15 ani si sa se apropie de nivelurile actuale ale UE15. Privind in perspectiva, volumul de deseuri municipale din UE15 si UE12 se estimeaza ca va creste cu 22% si, respectiv 50% pana in 2020. Pe intreaga perioada, peste 80% din totalul deseurilor municipale sunt produse in UE15.

Daca ar fi sa intindem, pur si simplu, pe suprafata pamantului toate deseurile municipale din UE produse in 2020 (adica aproximativ 340 milioane de tone) acestea ar acoperi o suprafata de marimea Luxemburgului in grosime de 30 cm sau a Maltei in grosime de 2,5 m!

Aceste rezultate indica faptul ca eforturile de prevenire a producerii de deseuri trebuie sa fie consolidate semnificativ daca se doreste reducere semnificativa a volumului de deseuri.

Din punct de vedere istoric, eliminarea deseurilor la depozitele de deseuri a fost metoda predominanta de tratare a deseurilor municipale, insa in ultimele doua decenii, au avut loc reduceri considerabile in ceea ce priveste utilizarea acestei metode. In 2004, din cantitatea totala de deseuri municipale din UE au fost depozitate 47% (a se vedea Figura 1). Acest procent este preconizat sa scada in continuare la aproximativ 35% pana in 2020. Reciclarea si alte operatiuni de recuperare a materialelor sunt prevazute sa creasca de la nivelul actual de 36% la aproximativ 42% pana in 2020. In final, s-a folosit incinerarea pentru 17% din deseurile municipale in 2004 si este posibil ca acest procent sa creasca la aproximativ 25% pana in 2020.Aceste tendinte trecute si preconizate reprezinta partial rezultatul politicilor specifice care au drept obiectiv cresterea gradului de reciclare si de recuperare a deseurilor de ambalaje (de exemplu Directiva privind ambalajele din 1994) si devierea deseurilor municipale biodegradabile de la depozitele de deseuri (de exemplu Directiva privind depozitele de deseuri din 1999). In ansamblu, se preconizeaza o reducere mai mare a cantitatii de deseuri municipale destinate depozitelor de deseuri, ceea ce reflecta eforturile depuse la nivel national si european, de realizare, printre altele, a obiectivelor stabilite in cel de-al saselea Program de actiune privind mediul.Reducerea volumului de deseuri va aduce beneficii, precum costuri reduse pentru gestionarea deseurilor, o reducere a poluarii aerului (cu particule si oxizi de azot) precum si o poluare fonica redusa in legatura cu colectarea si transportul deseurilor.Altfel, costurile asociate cu gestionarea deseurilor pot creste semnificativ odata cu cresterea volumului acestora.Costurile asociate cu colectarea si tratarea deseurilor sunt in mod deosebit oneroase, iar producerea de deseuri reprezinta, prin definitie, o activitate nerentabila2).

2)Sursa :Eurostat si ETC-RWM

In concluzie, Europa nu poate sta pasiva fata de cresterea continua a deseurilor — fapt ce reflecta modelele actuale de consum si productie, imposibil de sustinut — deoarece, pe termen lung, aceste modele pot depasi imbunatatirile care au loc in sectorul gestionarii deseurilor.

Consumul ridicat de resurse in Europa creeaza presiuni asupra mediului nu doar in Europa, ci si in alte regiuni din lume. Aceste presiuni includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensiva a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari in apa, aer si sol provenite din activitati miniere, precum si productia, consumul si producerea de deseuri. Se accepta in general ca exista limite fizice pentru cresterea continua a utilizarii resurselor. Locuintele, alimentele si mobilitatea justifica cea mai mare cota de utilizare a resurselor si de exercitare a presiunii asupra mediului.

Ultimele statistici oficiale arata ca in Romania au fost generate circa 363.315.000 de tone de deseuri, din care 99,4% reprezinta deseuri nepericuloase si 0,6% deseuri periculoase. Cele mai mari cantitati provin din industria extractiva – 94,9%, urmata de industria prelucratoare. Cel mai mare impact asupra populatiei il au deseurile menajere care, in medie, reprezinta 340 de kilograme pe cap de locuitor.

Capitolul 2

GESTIUNEA DESEURILOR – ASPECTE METODOLOGICE

Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor, inclusiv monitorizarea acestor operatii si monitorizarea depozitelor de deseuri dupa inchiderea lor.

Obiectivele prioritare ale gestionarii deseurilor sunt prevenirea si reducerea producerii de deseuri si a gradului de periculozitate al acestora prin:

dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;

dezvoltarea tehnologiei si comercializarea de produse care prin modul de fabricare, tilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra cresterii olumului sau periculozitatii deseurilor, ori asupra riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finala a substantelor periculoase din deseurile destinate valorificarii;

valorificarea materiala si energetica a deseurilor, cu transformarea acestora in materii prime secundare, ori utilizarea deseurilor ca sursa de energie.

[NUME_REDACTAT] activitatea de gestionare a deseurilor este fundamentata pe OUG 78/2000, care implementeaza o serie de directive ale [NUME_REDACTAT]. Coordonarea acestei activitati cade in sarcina [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] si a [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (ANPM).

Crearea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor trebuie suportat prin instrumente economice si, totodata, prin instrumente legale integrate cu alte politici sectoriale. Finantarea se efectueaza potrivit legislatiei in vigoare, din urmatoarele surse:

Fondul pentru Mediu, in completare de la bugetul de stat, pe baza de programe in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie

bugetele locale

parteneriat public-privat

fonduri structurale

banci / finantatori de credite rambursabile

investitori privati

[NUME_REDACTAT] de Cercetare-Dezvoltare prin [NUME_REDACTAT] (pot avea acces si companiile, in special IMM-urile)

programe sectoriale de cercetare-dezvoltare.

2.1. COLECTAREA

Deseurile sunt un produs al societatii moderne si sunt generate in toate procesele de productie si consum si in cantitati care par din ce in ce mai mari.

Colectarea deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o componenta importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceasta este de cele mai multe ori subevaluata, ea reprezinta intre 60%-80% din costul total de gestionare a deseurilor si materialelor reciclabile, de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost.

Moduri de colectare3)

Colectarea in amestec

Colectarea in amestec este cea mai simpla metoda de colectare. Totodata, acest mod de colectare limiteaza posibilitatile ulterioare de reciclare si tratare a deseurilor. Colectarea in amestec a deseurilor nu implica nici un efort din partea generatorului de deseuri, in ceea ce priveste selectarea pe tipuri de deseuri.

Colectarea selectiva

Colectarea selectiva a deseurilor reprezinta procesul de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.

Prin preluarea materialelor reciclabile se intelege colectarea elementelor componente din deseuri din care materialele pot fi recuperate. Obiectivul preluarii acestor materiale din deseuri si reintroducerea lor in procesele de productie ca materie prima secundara il reprezinta economisirea materiilor prime primare si reducerea cantitatilor de deseuri eliminate. In acelasi timp se pot economisi cantitati mari de energie. De exemplu, pentru topirea cioburilor (materia prima secundara) in cazul productiei de sticla sunt necesare numai 2/3 din energia necesara pentru producerea sticlei din materii prime primare.

Preluarea acestor materiale face parte din domeniul reciclarii deseurilor si implica o diminuare a cantitatii de deseuri depozitate. Alaturi de economia de energie si de materii prime se obtine indirect o diminuare a deseurilor de productie specifice prin diminuarea cantitatii de materiale auxiliare si suplimentare. Alaturi de preluarea materialelor reciclabile din deseurile menajere este necesar sa se colecteze si sa se sorteze materialele reciclabile din deseurile asimilabile din comert, industrie si institutii si, de asemenea, din deseurile de productie. In ceea ce priveste cantitatea de deseuri periculoase din deseurile municipale, aceasta trebuie colectata separat.

3)Sursa :INCDPM-ICIM Bucuresti «Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor » 

Agentii de salubritate pot organiza campanii speciale de colectare periodica numai a deseurilor municipale periculoase prin metoda de colectare din usa in usa, sau pot desemna containere speciale pentru aceste deseuri in puncte de colectare. De asemenea, mai exista posibilitatea returnarii deseurilor periculoase centrelor comerciale de unde au fost procurate sau direct producatorilor de astfel de produse. O a patra optiune ar fi colectarea la cerinta a deseurilor municipale periculoase, de exemplu, asociatiile de locatari pot organiza o campanie de colectare a acestor deseuri si pot apela la agentii de salubritate pentru ridicarea lor. In toate aceste cazuri trebuie avut in vedere ca aceste deseuri trebuie colectate pe tipuri de deseuri solide sau lichide, in asa fel incat sa nu se ajunga la diferite reactii chimice daunatoare sanatatii omului sau chiar mediului inconjurator.

Tabel 1: Proceduri de colectare a materialelor reciclabile

Metodele de colectare sunt de cele mai multe ori impartite in scheme cum ar fi: "colectarea in puncte de colectare" (sau aport voluntar) si "colectarea din poarta in poarta".

Metoda de colectare in puncte de colectare(aport voluntar) este aceea in care "locatarilor li se cere sa duca deseurile la unul din punctele de colectare special amenajate" de catre autoritatile locale responsabile sau de catre firma de salubritate. Pentru aceasta metoda un container sau mai multe containere de deseuri de capacitate mai mare, sunt pozitionate in strada sau in locuri special amenajate in apropierea zonelor intens populate. Specific pentru aceasta metoda de colectare este faptul ca aceste containere sunt pozitionate in afara si nu in interiorul proprietatii locatarilor.

In cazul colectarii selective a deseurilor, intr-un astfel de punct de colectare vom regasi atat containere speciale pentru materialele reciclabile cat si containere pentru deseurile in amestec.

In schemele de colectare din poarta in poarta, locatarii pun deseurile intr-o pubela/sac plasat intr-

un anumit loc, intr-o anumita zi, in afara locuintei lor.

De asemenea, in cazul colectarii selective a deseurilor vor exista mai multe astfel de pubele/saci in care se vor depune anumite tipuri de deseuri si care vor fi preluate de firmele de salubritate in zile diferite de colectare.

Exista trei feluri de proceduri de colectare:

procedura de colectare prin golirea pubelei;

procedura de colectare prin schimbarea pubelei;

procedura de colectare in saci de unica folosinta.

La acestea se adauga colectarea fara un sistem anume, care se utilizeaza in transportul deseurilor voluminoare. Pentru fiecare proces de colectare in parte exista sisteme de recipiente si utilaje speciale, cu sisteme de incarcare corespunzatoare.

Containere de colectare pentru sticla

Sticla este colectata in pubele cu volum intre 1,1 si 5,5 m3 din otel sau plastic. Colectarea selectiva in functie de culoarea sticlei joaca un rol din ce in ce mai important. Din ce in ce mai des se amplaseaza pubele de colectare a sticlei separat pentru fiecare culoare in parte (alba, verde si bruna). Sticla alba ocupa un procent foarte ridicat din productia de ambalaje.Containerele de colectare au orificii rotunde care in parte sunt protejate ori de tevi de ghidare ori de bucati de cauciuc.

Figura 2: Containere de colectare a sticlei pe culori (bruna, alba, verde)

Containere de colectare pentru hartie

De obicei se utilizeaza containere cu volume de 1,1 pana la 5,5 m3 din otel sau material plastic. Acestea sunt prevazute cu deschideri sub foma de fanta dreptunghiulara, pentru a ingreuna aruncarea altor tipuri de materiale. Dat fiind faptul ca hartia se aduce personal in locurile de colectare special amenajate, aceasta este de obicei de foarte buna calitate si fara sa aiba impuritati. Calitatea hartiei scade de multe ori prin sortarea necorespunzatoare in locuinte, adaugandu-se si materialele de legare a acesteia sau chiar aruncarea premeditata in containerele de colectare pentru hartie a altor materiale. In aceste conditii, vanzarea hartiei este greu de realizat.

Containere de colectare pentru dozele de aluminiu si/sau conserve metalice

Colectarea de doze de aluminiu si/sau conserve metalice in containere separate are, spre deosebire

de colectarea sticlei si a hartiei, o importanta scazuta. Se poate aduna fie numai aluminiu, fie toate tipurile amestecate, uneori si cu alte deseuri metalice. Aceasta colectare este problematica datorita costurilor ridicate de preluare, determinate de cantitatile scazute de materiale colectate si de greutatea scazuta a cutiilor din aluminiu comparativ cu volumul ocupat. Vanzarea acestor tipuri de deseuri este destul de dificila daca nu sunt prelucrate in vederea reciclarii in industrie. Se pot folosi pubele din otel sau plastic cu volum intre 1,1 si 5,5 m3.

Containere de colectare pentru ambalaje usoare

In acest tip de container se colecteaza ambalaje comerciale din materiale plastice, metale si materiale compozite. Colectarea amestecata a acestora necesita o sortare ulterioara care se face de obicei manual. Cantitatea de deseuri care ramane dupa sortare este destul de mare astfel ca pentru cresterea gradului de recuperare este necesar sa se dezvolte o procedura mai eficienta de sortare a materialelor plastice precum si crearea unei piete de ambalaje din materiale plastice sortate si de produse secundare din plastic.Pentru fiecare tip de ambalaj din material plastic pot fi utilizate containere de 4 m3 capacitate, acestea trebuie pozitionate in zone aglomerate, unde sa poata avea acces un numar cat mai mare de oameni.

Containere cu mai multe compartimente

In containerele cu mai multe compartimente, cu pereti despartitori partial reglabili, se colecteaza in compartimente separate deseuri din sticla (uneori si separate pe culori), deseuri din hartie, deseuri metalice, deseuri din plastic si textile, precum si deseuri municipale periculoase (cum ar fi baterii si acumulatori uzati sau medicamente expirate), in compartimente speciale. Spre deosebire de celelalte containere, acestea se golesc doar prin procedura de schimbare a containerului.

Containerele cu mai multe compartimente au de obicei volume intre 7,7 si 22 m3.

Colectarea selectiva in [NUME_REDACTAT] se desfasoara la nivel de proiecte pilot. Aceste proiecte pilot au rolul de a verifica rezultatele obtinute si a stabili solutii finale optime din punct de vedere ethnic si economic.

[NUME_REDACTAT] 3, operatorul SC ROSAL GRUP SRL are in derulare in parteneriat cu [NUME_REDACTAT] 3, un program de colectare selectiva a deseurilor de hartie carton si plastic de la populatie. In 40 de locatii din sector au fost amplasate cate doua containere personalizate tip „clopot” de 1,2 m3 (albastru pentru deseuri de hartie si carton si galben pentru deseuri din plastic).

Implementarea colectarii selective in Romania se preconizeaza sa fie abordata pe trei perioade:

2004 – 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie;

2007 – 2017: extinderea colectarii selective la nivel national;

2017 – 2022: implementarea colectarii selective in zone mai dificile (locuinte colective, mediu rural dispersat, zone montane).

Figura 3:Evolutia colectarii selective potrivit Directivelor UE

2.2. TRANSPORTUL

Prin transportul deseurilor se intelege totalitatea proceselor care incep dupa colectarea deseurilor si

se incheie cu predarea acestora la instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare a acestora4). Transportul deseurilor este de doua feluri: transport la distanta mica si transport la distanta mare. Dupa colectarea deseurilor de la locul la care acestea au fost generate urmeaza transportul la distanta mica la instalatia de reciclare tratare si/sau eliminare a deseurilor care se gaseste in apropiere sau la o statie de transfer. De la statia de transfer deseurile ajung prin transportul la distanta mare la o instalatie centrala de reciclare, tratare si/sau eliminare.

Datorita faptului ca autovehiculele de transport trebuie sa ajunga pana in imediata apropiere a containerelor cu deseuri, se pun conditii speciale pentru amplasamentul lor si zona de acces. Containerele trebuie astfel amplasate incat sa fie un loc gol pentru inca un recipient de acelasi tip care sa poata fi descarcat inainte de a-l incarca pe celalalt plin. Containerele si recipientele

deschise sau inchise se incarca cu ajutorul sistemelor de ridicare, rulare, alunecare si asezare prin

rasturnare. Continutul containerelor deschise este protejat in timpul transportului cu prelate sau plase.

Transportul containerelor cu deseuri lichide, namoluri orasenesti si deseuri periculoase se va efectua in conditii tehnice si de siguranta speciale.

Transportul deseurilor dintr-un loc in altul pe teritoriul Romaniei este supus unei proceduri de reglementare si control stabilite print-un act normativ.Procedura de reglementare si control al transportului de deseuri se aplica deseurilor periculoase si deseurilor nepericuloase prevazute in anexa nr. 2 la [NUME_REDACTAT] nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.Transportul deseurilor poate fi local, judetean sau interjudetean.

Instalatia la care se transporta deseurile pentru valorificare sau eliminare trebuie sa detina autorizatie de mediu conform legislatiei in vigoare.

Sisteme de transport

Din punct de vedere al gradului de incarcare exista 3 tipuri de transport:

transport plin,

transport gol

transport intermediar.

Un transport intermediar apare atunci cand un autovehicul de colectare nu are de unde sa fie incarcat la maxim intr-o zona de colectare.

4) Sursa :INCDPM-ICIM Bucuresti «Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor » 

Transportul rutier al deseurilor5)

Autovehiculele de colectare si transport al deseurilor sunt camioane cu recipiente speciale, care se incarca direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere de capacitate mare carese monteaza deja incarcate. Acestea din urma se pot folosi atat pentru transportul la distante mici cat si la distante mari.

Transportul deseurilor pe cai feroviare6)

Toate transporturile feroviare au in comun faptul ca deseurile dupa colectarea lor cu autovehicule rutiere trebuie sa ajunga la o statie de transfer. Acolo, de cele mai multe ori, dupa compactare se incarca in vagoane si se transporta la diferite instalatii de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor. Transportul feroviar se poate face in containere de comprimare, in containere cu sistem rotativ de comprimare, sau in cazul deseurilor necomprimate, in vagoane deschise la partea superioara acoperite cu prelate sau plase.

Un avantaj in cazul transportului feroviar este independenta acestui tip de transport de conditiile meteorologice si faptul ca circulatia rutiera nu este ingreunata. De aceea trebuie acordata o atentie deosebita accesului la cale ferata in cazul planificarii unei statii de transfer sau a unei instalatii de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor.

Datorita cantitatilor mari si gradului de incarcare mare care se poate transporta numai cu un tren, transportul feroviar este indicat in special in cazul deseurilor masive cu densitate mare ca de exemplu fier vechi, zgura, deseuri din constructii si demolari sau namoluri orasenesti. Transportul feroviar al deseurilor menajere si al celor asimilabile din comert, industrie si institutii devine interesant si fezabil numai atunci cand trebuie transportate la distante foarte mari, sau cand nu exista depozite de deseuri in apropierea oraselor.

Transportul deseurilor pe cai navale7)

Deseurile pot fi incarcate in statiile de transfer si pe nava de transport sau in containere pe diferite nave. De asemenea, pe calea apei se pot transporta cantitati mult mai mari de deseuri in comparatie

cu transportul pe cai rutiere. Transportul naval al deseurilor se intalneste relativ rar. Nivelul ridicat sau scazut al apei si ingheturile pot ingreuna transportul naval regulat. In astfel de cazuri navele transportoare pot juca rol de tampon pentru cateva zile.

5); 6); 7)Sursa :INCDPM-ICIM Bucuresti «Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor » 

2.3. PROCESARE

Odata colectate , urmeaza etapa de tratare a deseurilor. Metodele de tratare ale deseurilor sunt variate, la fel ca deseurile in sine si locul lor de provenienta. In principiu, deseurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse in circuit (recuperate).

Eliminarea deseurilor trebuie facuta prin metode care nu pericliteaza sanatatea oamenilor si fara

utilizarea unor procese sau metode care pot fi daunatoare pentru mediu conform Directivei 2006/12/CE.

Eliminarea deseurilor prin depozitare in rampe (gropi) de gunoi fara vreo masura ulterioara este actual o practica care nu mai este acceptata. [NUME_REDACTAT] Consiliului 75/442/CEE aceste depozite trebuiau inchise pana in anul 2007, insa Romania nu s-a putut conforma in acest termen. Ca urmare, pentru Romania s-a acordat o perioada de tranzitie, care este pana la sfarsitul anului 2009 pentru deseurile periculoase industriale, pana la sfarsitul anului 2011 pentru deseurile provenite din industria miniera, pana la sfarsitul anului 2013 pentru deseurile provenite din industria energetica, chimica si metalurgica si pana in 16 iulie 2017 pentru deseurile municipale. Esalonarea inchiderii depozitelor neconforme este reglementata prin HG 349/2005.

Compostarea sau tratarea biologica8) a deseurilor se bazeaza pe descompunerea substantelor organice de catre diverse microorganisme. Descompunerea se efectueaza in cadrul procedeului de transformare in compost prin alimentare cu aer, iar in cadrul procedeului cu biogaz prin inchidere ermetica ceea ce duce la o reductie a substantelor organice originare.

Obiectivul procedeului biologic este pe de o parte valorificarea si pe de alta parte indepartarea reziduurilor. Deseurile biodegradabile cuprinse separat reprezinta un potential valorificabil ce poate fi utilizat ca material in instalatii de producere a compostului, in instalatii de fermentare sau in concepte combinate. In scopul degajarii deseurilor dupa extragerea materialelor utile procedeele biologice sunt in masura sa efectueze alternativ o asa numita "inertizare rece" a deseurilor ce trebuie depozitate.Compostarea, ca si depozitarea sau incinerarea, apartine procedeelor clasice de tratare a deseurilor. Este o metoda de tratare ecologica utila deoarece partea biodegradabila din deseuri, care reprezinta in jur de 50% din totalul deseurilor casnice, poate fi reintrodusa in ciclul natural. Comparata cu alte metode de tratare a deseurilor, compostarea presupune numai o incarcare redusa a mediului inconjurator.Pe langa compostarea deseurilor municipale, in aceste instalatii se composteaza si deseurile din parcuri, alte deseuri biodegradabile descentralizate din agricultura, din horticultura si din gradinile proprii. Aceasta tehnica este avantajoasa mai ales in zone preponderent agricole Fireste, compostarea nu poate fi un inlocuitor pentru tratarea tehnica a deseurilor din fabricile de transformare in compost, mai ales in zone cu preponderenta oraseneasca.

8) Sursa :INCDPM-ICIM Bucuresti «Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor » 

Coincinerarea9) reprezinta valorificarea energetica a anumitor tipuri de deseuri in industrie, cum ar fi de exemplu, valorificarea anvelopelor uzate sau a combustibililor alternativi in cuptoare de ciment. Deseurile ce pot fi tratate termic sunt deseurile municipale, namolul orasenesc, deseurile din productie periculoase si nepericuloase.

Incinerarea10) se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in amestec cat si numai fractiei de deseuri reziduale. Insa, compozitia deseurilor municipale este prepoderent biodegradabila, iar aceasta impiedica incinerarea deseurilor municipale fara alti combustibili, conducand la cresterea costurilor de incinerare pe tona de deseuri municipale.De aceea este indicata incinerarea deseurilor reziduale din deseurile municipale, deseurile reziduale reprezentand deseurile ramase dupa sortarea deseurilor reciclabile, respectiv deseurile ce nu mai pot fi reciclate material. Pe langa deseurile reziduale sau municipale, incineratoarele pot accepta orice tipuri de deseuri. In functie de tipul deseurilor acceptate incineratoarele sunt proiectate special. Pentru deseurile periculoase, incineratoarele trebuie sa atinga o temperatura de ardere mult mai ridicata decat in cazul incinerarii deseurilor nepericuloase.

Reciclarea11) deseurilor consta in recuperarea si prelucrarea unor materiale deja folosite, pentru a face posibila refolosirea lor. Tinand seama de caracterul limitat al resurselor naturale, reciclarea deseurilor prezinta avantaje ecologice (inlatura poluarea mediului) si economice (economisirea de materii prime si energie). Dezvoltarea economica a unei tari nu se poate separa de grija pentru un mediu sanatos.

Deseurile care se valorifica in cea mai mare masura sunt: metalele feroase, neferoase si pretioase, deseurile chimice (deseurile din cauciuc), deseurile din hartie, textile, sticla. De exemplu, prin reintroducerea in procesul de fabricatie a cioburilor de sticla, se pot obtine: 20% reduceri ale consumului de energie, 10% reduceri de combustibil, 50% reducere de costuri la materiile prime din care se fabrica sticla (nisip de cuart, piatra de var, carbonat de sodiu si alte materiale auxiliare).Pentru recuperarea deseurilor in vederea reciclarii, este necesara participarea intregii populatii. In scurta vreme, printr-un proces de educatie ecologica, in Romania se vor recupera anual: 200.000 tone hartie, 100.000 tone metal, 40.000 tone sticla, 100 tone mase plastice, 20.000 tone textile si se vor produce 1-1,5 milioane tone compost.

Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale si reducerea spatiului de depozitare. Totusi colectarea, transportul, valorificarea si prelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentara, iar cele mai multe programe de reciclare sunt subventionate economic.

9);10);11) Sursa :INCDPM-ICIM Bucuresti «Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor » 

Figura 4 : Schema reciclarii

RECICLARE

[NUME_REDACTAT]

Re-

reutilizare

Continuarea

reutilizarii

Re-

valorificare

Continuarea

valorificarii

Exemplu: reumplerea sticlelor de unica folosinta

Exemplu:

utilizarea paharului de mustar ca pahar de baut

Exemplu: producerea unor sticle noi din sticla uzata

Exemplu:

producerea cartoanelor din hartie

uzata

(Downcycling)

2.4. PRINCIPII GENERALE DE GESTIONARE A DESEURILOR

Principiile12) care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate in cele ce urmeaza:

principiul protectiei resurselor primare – este formulat in contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabila” si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, in special a celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

principiul masurilor preliminare, corelat cu principiul utilizarii BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.

principiul prevenirii – stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu.

Figura 5 : Ierarhizarea masurilor de gestionare a deseurilor conf. principiului prevenirii13)

12) ;13) Sursa : [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deseurilor

principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului – stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel incat costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestor.

principiul substitutiei – stabileste necesitatea inlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitandu-se astfel aparitia deseurilor periculoase.

principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei – stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai in conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri.

principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) –stabileste acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national.

principiul integrarii – stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.

Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a prioritatilor:

‹ Optiunea 1 – prevenirea si minimizarea la sursa cat mai mult posibil;

‹ Optiunea 2 – unde nu se poate aplica optiunea 1, deseurile trebuie refolosite direct sau cu putine lucrari de imbunatatire a “calitatii”;

‹ Optiunea 3 – deseurile trebuie reciclate sau reprocesate intr-o forma care sa le transforme

in sursa secundara de “materii prime”;

‹ Optiunea 4 – cand nu este posibila reciclarea (valorificarea materiala) trebuie recuperata energia inglobata in deseuri pentru a fi folosita ca “energie alternativa” fata de “energia neregenerabila” din combustibilii fosili;

‹ Optiunea 5 – cand deseurile nu pot fi procesate prin optiunile prezentate mai sus, atunci solutia este de eliminare prin depozitare controlata.

Capitolul 3

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DESEURILOR IN SECTORUL 3

Prin managementul deseurilor se intelege conducerea, administrarea si controlul sistematic al activitatilor de precolectare, selectare, colectare propriu-zia, transport, tratare, valorificare, eliminare si depozitare a deseurilor.

In managementul deseurilor sunt foarte importante urmatoarele elemente :

stabilirea responsabilitatilor in fiecare din activitatile specifice managementului deseurilor;

realizarea si implementarea unui cadru institutional si organizatoric adecvat;

realizarea si implementarea unui sistem financiar eficient.

Obiectivele generale ale managementului deseurilor in sectorul 3, sunt, in ordinea prioritatilor, urmatoarele

reducerea la sursa a cantitatilor de deseuri generate si a nocivitatii acestora;

colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii si valorificarii la un nivel maxim posibil din punct de vedere tehnico-economic;

tratarea deseurilor prin tehnologii diverse si specifice, pe cat posibil complementare;

depozitarea controlata a reziduurilor cu asigurarea unui impact minim asupra mediului si sanatatii populatiei.

Managementul deseurilor urbane in Sectorul 3 este asigurat in prezent pe trei componente:

Salubritate stradala

Salubritate menajera

Recuperare deseuri industriale

In municipiul Sectorul 3 serviciul de salubritate stradala si menajera este asigurat de catre societatea de salubrizare SC ROSAL GRUP SRL.

Figura 6:Priorităti în abordarea Managementului deseurilor in Sectorul 3

3.1. GENERAREA DESEURILOR IN SECTORUL 3

Sectorul 3 este incadrat in [NUME_REDACTAT]. Acest segment de relief este delimitat la sud de valea Dambovitei, cu o inclinare usoara spre sud – est, conforma cu directia de curgere a raului Colentina.

Altitudinile se inscriu intre 80m la vest si 60m in partea estica. Prin regularizare, valea Colentinei are o matca artificiala, formata dintr-o serie de lacuri – cu rol de prea-plin si valoare ambiental-turistica.

Delimitarea geografica a sectorului 3:

Nord – B.dul Carol I; [NUME_REDACTAT]; B.dul Basarabia;

Est – [NUME_REDACTAT], teritoriul [NUME_REDACTAT];

Sud – [NUME_REDACTAT];

Vest – [NUME_REDACTAT].

Deseurile urbane generate in Sectorul 3 pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

provenienta;

compozitie;

caracteristici principale de tratare.

Tabel 2 :Tipuri de deseuri – dupa provenienta

Tabel 3:Tipuri de deseuri – dupa compozitie

Tabel 4:Tipuri de deseuri – dupa caracteristicile principale de tratare

In anul 2008 in Sectorul 3 au fost generate 123568,54 tone deseuri menajere, din care 49427,41 tone reprezinta materiale reciclabile (hartie, carton, plastic, lemn, etc).

La nivelul Sectorului 3 se estimeaza ca odata cu cresterea populatiei vor creste si cantitatile de deseuri menajere generate.[NUME_REDACTAT] de Gestiune a Deseurilor estimeaza crestere medie de 0,8% pe an a cantitatii de deseuri menajere generate pana in anul 2013.Evolutia cantitatii de deseuri menajere generate in Sectorul 3 in urmatorii cinci ani este prezentata in tabelul 5.

Tabel 5:Evolutia cantitatii de deseuri menajere 2008-2013

Serviciul de salubrizare (precolectare, colectare, transport si depozitare deseuri municipale) se desfasoara sub controlul, conducerea si coordonarea autoritatilor publice locale.

Activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata – autoritatile administratiei publice locale apeleaza pentru realizarea serviciilor la un operator de servicii publice, caruia i-a incredintat(in baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si administrarea si exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare in vederea realizarii acestora.

Costurile pentru colectarea, transportul, depozitarea deseurilor la groapa de gunoi [NUME_REDACTAT] cele ce urmeaza am facut o estimare a cheltuielilor pentru colectarea, transportul si depozitarea deseurilor la groapa de gunoi Glina pentru o Autogunoiera 16 mc.

Tabel 6: Costurile pentru colectarea, transportul, depozitarea deseurilor la groapa de gunoi [NUME_REDACTAT] Tabel 6:

Toate aceste costuri se impart la numarul de zile pentru a afla cheltuielile cu personalul pe zi.

2. Taxe comunicatii: pe fiecare masina exista cate o statie de emisie-receptie pentru care se plateste lunar o licenta – rezulta un cost pe zi impartind taxa lunar la numarul de zile

3. Cheltuieli carburant: consumul de carburant pe ora * 8 ore lucratoare * costul motorinei (44400 lei vechi litrul de motorina), rezulta cheltuielile cu carburantul pe o zi intreaga.

4. Taxe CASCO: asigurarea casco (pe un an de zile) / 12 luni / 22 zile lucratoare – rezulta costul cu asigurarea casco.

5. Taxe R.C.A: idem cu CASCO.

6. Intretineri , reparatii: costul unei masini este de 311748 lei noi, reparatiile ei costa 10% pe an, de unde rezulta un cost de 118lei si 9 bani pe zi

7. Taxe licente executie: se plateste la primarie pentru masina (e asimilata unui camion si atunci plateste licenta de transport pe an de 210 RON), rezulta un cost pe zi de 0.8 RON.

8.Amortizarea: o masina costa 311748 lei noi, se amortizeaza in 6 ani, impartind valoarea masinii la 6 (ani) la 12 luni(cat are anul) si la 22(zile lucratoare) si obtinem costul cu amortizarea pe zi de 196.81 lei

9. Cheltuieli groapa gunoi: o masina face 3 curse / zi la groapa de gunoi * 16 metri cubi de gunoi * 0.25mc/t (cati metri cubi intra la o tona) * 44 lei/tona = 528 lei cat costa sa transporte gunoiul/ zi la groapa de gunoi cu o masina.

10. Impozit lunar

Impozitul e impozit pe luna / 22 zile lucratoare, rezulta impozitul pe o zi lucratoare.

11. Rovigneta : se cumpara pt 3 luni si are: 370.8 pretul rovignetei / 3 luni / 22 zile lucratoare, obtinem cat costa rovignieta pt o singura zi lucratoare.

Obtinem un total cheltuieli directe de 1,276.72 lei / zi pentru o masina care se duce de trei ori intr-o zi la groapa de gunoi.

Chltuielile indirecte (chirii cladiri, impozite cladiri, salarii personal, contabilitate si alte departamente, si alte cheltuieli) reprezinta 40% din cheltuielile directe, respectiv 510.69 lei/ zi lucratoare.

Total cheltuieli: cheltuieli directe +cheltuieli indirecte=1 787.41 lei.

Profitul reprezinta 12% din totalul cheltuielilor =214.49 lei.

La sfarsit obtinem un cost total de 2,001.89 lei/ zi lucratoare pentru o masina / zi lucratoare care include toate cheltuielile + profit.

Ceea ce inseamna un tarif practicat pentru o ora de 2,001.89 lei/ zi / 8 h = 250.24 lei/h

Tariful pe metrul cub de gunoi colectat: 2,001.89 lei lei/zi / 48 mc rezulta 41.71 lei/mc de gunoi colectat.

Tarif pe persoana: 0.85 kg/pers/zi x 30.5 zile = 26 kg / pers. / luna

1 tona gunoi= 0.25 mc gunoi, de unde rezulta ca:

26 kg / luna / pers. = 0.0743 mc

Deci 0.0743mc/pers * 41.71 lei/mc = 3.10 lei de pers

3.2. CERINTE LEGISLATIVE

Directivele europene privind gestionarea deseurilor se incadreaza in patru grupe principale:

■ legislatia cadru privind deseurile – Directiva cadru 2006/12/EC, care contine prevederi pentru toate tipurile de deseuri, mai putin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive, Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care contine prevederi privind managementul, valorificarea si eliminarea corecta a deseurilor periculoase etc;

■ legislatia privind fluxuri speciale de deseuri: reglementari referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii si acumulatori; PCB-uri si PCT-uri; namoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de dioxid de titan;

■ legislatia privind operatiile de tratare a deseurilor – reglementari referitoare la incinerarea deseurilor municipale si periculoase; eliminarea deseurilor prin depozitare;

■ legislatia privind transportul, importul si exportul deseurilor.

Au fost transpuse in legislatia Romaniei prin:

OUG 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 426/2001, modificata si completata de OUG 61/2006, aprobata prin Legea 27/2007

HG nr. 856/2002 (M.Of. nr. 659/5.09.2002) privind obligatia de evidenta si raportare a datelor privind generarea si gestionarea deseurilor si pentru preluarea in legislatia nationala a listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase – A abrogat HG 155/1999

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

HG nr. 268 / 2005 pentru modificarea HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor

Legea nr. 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase.

HG nr. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice

Obiectul principal al Directivelor din domeniul gestionarii deseurilor il constituie reglementarea activitatilor de producere si gestionare a deseurilor, cu asigurarea unui nivel corespunzator de protectie a mediului si a sanatatii populatiei, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii.

OBIECTIVE STRATEGICE

Constientizarea factorilor implicati;

Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric;

Intensificarea preocuparilor privind reducerea cantitatilor de deseuri generate;

Exploatarea tuturor posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea si reciclarea deseurilor;

Dezvoltarea metodelor si sistemelor pentru sortarea la sursa si/sau inainte de depozitare;

Dezvoltarea de tehnologii si facilitati de tratare a deseurilor conforme cu normele europene si nationale;

Instalatii de eliminare finala a deseurilor conforme cu cerintele europene si nationale.

O consecinta a transpunerii si implementarii Directivei cadru 2006/12/EC a deseurilor este elaborarea, promovarea, implementarea si monitorizarea implementarii:

[NUME_REDACTAT] de Gestionare a [NUME_REDACTAT] National de Gestionare a [NUME_REDACTAT] Regionale de Gestionare a [NUME_REDACTAT] Judetene de Gestionare a [NUME_REDACTAT] Nationala si [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deseurilor constituie instrumentele de baza prin care se asigura implementarea in Romania a politicii [NUME_REDACTAT] in domeniul deseurilor.

[NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deseurilor au fost aprobate prin HG 1470/2004.

Directiva privind deseurile are o importanta deosebita pentru Romania avand in vedere dificultatile si costurile pe care le implica acest sector.

Romania a obtinut 5 perioade de tranzitie pentru sectorul privind managementul deseurilor, cea mai lunga fiind acordata pana la 16 iulie 2016, pentru implementarea Directivei privind depozitarea deseurilor.Implementarea tuturor directivelor din acest sector presupune un efort financiar de circa 3,8 miliarde Euro. In acelasi timp, Romania are in prezent un sistem de gestionare a deseurilor municipale bazat in cea mai mare parte doar pe colectare neselectiva si eliminare prin depozitare.

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI PRIVIND DEPOZITAREA DESEURILOR

[NUME_REDACTAT] este planificata realizarea a 65 de depozite conforme din care:

50 de depozite nepericuloase (clasa « b ») cu o capacitate medie de 100.000 t/an (suprafata medie de 10 ha) – din care 14 depozite au fost deja construite;

15 depozite nepericuloase (clasa « b ») cu o capacitate medie de 50.000 t/an (suprafata medie de 5 ha), pentru asezarile izolate si cu dificultati de transport, care vor asigura si capacitatea necesara de depozitare pentru deseurile de productie nepericuloase.

Totalul costurilor estimate pentru implementarea acquis-ului comunitar de mediu in perioada 2004-2018 (ultimul an acordat ca perioada de tranzitie pentru implementarea tuturor prevederilor acquis-ului comunitar de mediu) este de circa 29,3 miliarde Euro, din care:

5,4 miliarde Euro – buget de stat si bugete locale (18%)

9,9 miliarde Euro – fonduri comunitare (34%)

7,8 miliarde Euro – agenti economici (27%)

6,2 miliarde Euro – alte surse (Fondul pentru mediu, proiecte internationale, altele decat cele realizate cu sprijin UE, imprumuturi externe, surse extrabugetare, proiecte de parteneriat public-privat) (21%).

3.3. COLECTARE SELECTIVA

Colectarea selectiva a deseurilor este solutia la indemana tuturor si reprezinta procesul de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare. Conform HG 621/ 2006 ( completata si modificata prin 1872/2006 ) institutiile publice, asociatiile, fundatiile, persoanele fizice sunt obligate sa colecteze selectiv deseurile de ambalaje in containere diferite, inscriptionate in mod corespunzator si amplasate in locuri speciale accesibile cetatenilor.

[NUME_REDACTAT] activitatea care se desfasoara inaintea colectarii. Ea se desfasoara inainte de locul de ridicare a deseurilor de catre serviciul de colectare. Precolectarea regrupeaza toate operatiunile necesare pentru evacuarea deseurilor menajere din locuinte pana la locul de ridicare a deseurilor de catre serviciile de colectare.

Se executa in containere de capacitati variabile destinate si inscriptionate corespunzator fiecarei categorii de materiale refolosibile

Culorile, pentru identificarea containerelor si recipientelor destinate colectarii selective a deseurilor de ambalaje, sunt:

Toate containerele sunt prevazute cu orificii de umplere pozitionate pe latura verticala a containerului. Inaltimea maxima de pozitionare a acestora este de maxim 1,2 m, pentru a permite accesul copiilor. Orificiile de umplere sunt astfel concepute incat sa aiba si un rol de interdictie, impiedicand pe cat posibil introducerea altor materiale decat cele pentru care este destinat containerul.

Amplasamentul bateriilor de containere se face:

in zonele dens populate sau cu vad comercial;

pentru ca accesul populatiei si mijloacelor auto ce deservesc aceasta activitate sa fie facil.

Containerele se vor amplasa cu prioritate pentru a se colecta hartie – carton si material plastic (PET-uri – sticle din plastic, butoaie, bidoane etc. – acestea din urma se introduc taiate in containere).

Figura 7 : Containere si recipiente destinate colectarii selective a deseurilor de ambalaje

Fiecare cetatean trebuie sa constientizeze faptul ca, daca nu actioneaza in directia colectarii separate a unor deseuri care se genereaza zilnic (ambalaje de hartie si carton, recipienti de plastic, sticla sau metal, deseuri electrice si chiar baterii) si le arunca amestecat in pubele sau in containerele de gunoi, acest lucru se va reflecta foarte curand nu doar in gradul de poluare ridicat, ci si in pretul pe care trebuie sa-l plateasca pentru serviciul de salubritate.

Cantitati de deseuri reciclabile colectate in anul 200814) in Sectorul 3 sunt prezentate in Tabelul 6.

Tabel 6 :Deseuri reciclabile colectate in 2008 in Sectorul 3

14)Sursa : [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 3, Nr. 6/2008

Populatia, mare generatoare de deseuri trebuie sa stie ca, cu cat colectarea selectiva la sursa este mai buna, cu atat efortul de valorificare al lor – si implicit costurile de operare – se reduc. In plus, dupa cum se stie, serviciile de salubritate se platesc la metru cub de deseu colectat.

Tarifele maxime pentru evacuarea deseurilor menajere de la case individuale si asociatii de locatarii/proprietari sunt stabilite prin [NUME_REDACTAT] General nr. 1754/28.11.2007 la 8,46 lei/persoana/luna, cu TVA inclus, respectiv 2,53 Euro/persoana/luna.

Tarifele pentru societatile comerciale se negociaza impreuna cu operatorul de salubritate in functie

de cantitatea evacuata, distanta pana la depozit, „calitatea” deseurilor, etc.

Statia de sortare a deseurilor menajere si asimilabile GLINA, cu o capacitate de 18 t/ora, deserveste, in principal, sectorul 3 si apartine SC ROSAL GRUP SRL – SC ECOREC SA.

Proiectul ” Organizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere in Sectorul 3” urmareste obtinerea de fonduri europene pentru implementarea unui sistem integrat de colectare

selectiva a deseurilor in Sectorul 3.

I. Prezentarea institutiei care lanseaza ideea de proiect

a. [NUME_REDACTAT] 3 Bucuresti este o structura functionala cu activitate permanenta, constituita din :

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 3

Aparatul propriu de specialitate

Managementul institutiei este asigurat de catre primarul [NUME_REDACTAT] si este sprijinit de o echipa formata din doi viceprimari, secretarul [NUME_REDACTAT] si conducatorii compartimentelor de specialitate (manager public, directori generali, directori generali adjuncti, directori executivi, directori executivi adjuncti, directori).

Primarul este seful administratiei publice locale a Sectorului 3 Bucuresti si al aparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si controleaza, conform art. 66(1) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata si reprezinta autoritatea executiva in realizarea autonomiei locale.

Primarul reprezinta sectorul 3 in relatie cu terti, cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.

[NUME_REDACTAT] Sectorului 3 este:

sa creeze si sa ofere cetatenilor Sectorului 3 sansa dezvoltarii si implinirii personale si profesionale.

sa dezvolte si sa mentina infrastructura orasului, mediul economic, social, edilitar si natural la nivelul exigentelor marilor capitale europene.

sa sustina si sa contribuie intens la buna functionare a sistemelor de transport, utilitati publice, asistenta sociala, sanatate, invatamant, informare si educatie, promovare a culturii si artei, promovare a sportului si a mijloacelor de divertisment.

sa incurajeze dezvoltarea comunitatii pentru a oferi siguranta, confort si servicii diversificate adresate unei multitudini de stiluri de viata, respectand libertatea optiunilor cetatenilor sai si venind in intampinarea acestora.

Bugetul local are ca surse veniturile din impozite, taxe si alte venituri locale, sumele din cote defalcate din impozitul pe venit si sume ce se repartizeaza de la bugetul de stat prin [NUME_REDACTAT] Publice sau prin bugetele unor ministere. In anul 2007, veniturile bugetului local au totalizat 587.512,52 mii. Lei..

Proiectele de investitii in infrastructura Sectorului 3 Bucuresti, sunt prioritatea „ZERO” a Primariei.

Pe parcursul anului 2008, un numar de 1242 strazi au fost modernizate, 95 000 locuri de parcare si 3 parcaje publice supraetajate (1102 locuri) amenajate.Importante investitii s-au facut si pentru invatamant(19 gradinite noi, reparatii si renovari la toate unitatile de invatamant, servicii de paza la toate unitatile scolare), sanatate, protectie sociala, domeniu public si protejarea mediului.

Proiectelor de investitii pentru protectia mediului in Sectorul 3 li se acorda o deosebita importanta.Dovada sunt proiectele pilot derulate in perioada 2005-2008 de [NUME_REDACTAT] 3, in colaborare cu operatorul de salubritate SC ROSAL GRUP SRL:

Proiectul “Punct de colectare selectiva a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE)"

Proiectul “Colecteaza selectiv – in fiecare zi!”.

Proiectul „Sanatate in jurul casei tale”.

b. Tema proiectului ” Organizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere in Sectorul 3”, este inclusa in Programul operational sectorial de Mediu –POS Mediu , al carui obiectiv general consta in reducerea decalajului existent intre [NUME_REDACTAT] si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului „poluatorul plateste”. Domeniul vizat de proiect corespunde cu Axa prioritara 2- Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric.

Elaborarea diagnosticului general si a analizei SWOT

Etapa de fundamentare a proiectului

A. Necesitatea si oportunitatea proiectului

Necesitatea proiectului consta in faptul ca autoritatea publica are obligatia de organizare a serviciului de salubrizare a sectorului in conformitate cu cerintele legislatiei si strategiilor actuale, prin implementarea unui sistem de gestionare integrata a deseurilor, tinand cont de prioritatile sectoriale identificate. S-au constatat urmatoarele cauze care conduc la inexistenta practic a colectarii selective si a tratarii deseurilor, a reciclarii si a optimizarii transportului acestora:

Actualul sistem de colectare a deseurilor nu acopera nevoile intregii populatii;

Nu exista dotari pentru colectarea diferentiata la sursa;

Populatie insuficient educata, nemotivata si nefamiliarizata cu colectarea

selectiva;

Nu s-au organizat suficiente campanii de informare si constientizare a publicului (cetateni si agenti economici);

Nu exista o oferta satisfacatoare, pentru recuperarea fractiilor colectate selectiv;

Oportunitatea proiectului pentru este:

reducerea volumul deseurilor si stimularea colectarii selective prin crearea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivelul Sectorului 3

introducerea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere;

cresterea nivelului de reciclare a deseurilor;

reducerea cantitatilor de deseuri depozitate necontrolat;

constientizarea populatiei asupra importantei deprinderii unor reguli privind colectarea selectiva a deseurilor.

B. Prezentarea potentialului uman, material, financiar, tehnic

Potentialul uman este format din specialisti (juristi, ingineri, economisti, analisti), personal tanar, cu studii superioare, cu experienta in proiectare, executie, cercetare,etc.

Potentialul material este reprezentat de documentatia tehnica si tehnologica(instructiuni, schite, desene, planuri),materiale de informare si promovare, etc.

Proiectul este in valoare de 631.543,02 EUR.

Este un program finatat in proportie de 80% din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT](FEDR) si 20% din Fonduri proprii din bugetul local al administratiei publice locale.

Se deruleaza in perioada martie 2009 – august 2010.

C) Estimare rezultatelor proiectului

Proiectul este deosebit de util. Intre rezultatele asteptate in urma implementãrii acestui proiect se numãrã:

realizarea in zonele de blocuri a unor platforme de precolectare, imprejmuite, racordate la reteaua de canalizare, dotate cu pubele cu inchidere etansã care sã conducã la reducerea semnificativã a mirosurilor si a mizeriei din zona punctelor actuale de colectare a deseurilor menajere;

achizitionarea de utilaje pentru colectarea si transportul deseurilor de la punctele de precolectare la depozitul central;

achizitionarea a 165 de europubele cu capac specializat, a 63 de europubele deseu divers si a 39 eurocontainere de 1100 l.

IV. Elaborarea fisei standard de proiect

a. Informatii de baza

– Numarul proiectului: RO 2008/000-193.05.11.48

– Titlul proiectului: Organizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere

– Sectorul: public

– Locatia: Sector 3 Bucuresti

b. Obiectivele proiectului

Obiectivul general

Organizare sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere in Sectorul 3.

Obiective derivate

Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor menajere, si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile;

Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;

Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate;

Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor;

Imbunatatirea activitatii operatorilor economici implicati (producatori, distribuitori si consumatori) in gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Tema proiectului

Tema proiectului se regaseste in aria tematica a [NUME_REDACTAT] de Dezvoltare 2007-2013(PND), reprezentand una din cele sase prioritati nationale de dezvoltare- Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului.

Scopul proiectului il reprezinta imbunatatirea calitatii si cresterea capacitatii de colectare a deseurilor din Sectorul 3 Bucuresti prin implementarea unui sistem integrat de colectare selectiva al deseurilor care va fi implementat in perioada martie 2009 – august 2010.

Descrierea proiectului

– istoricul si justificarea

Colectarea, reciclarea si tratarea deseurilor reprezinta o prioritate si se regaseste si in angajamentele asumate de Romania fata de [NUME_REDACTAT]. Legea 27 din 2007 este actul normativ care obliga romanii sa sorteze deseurile. Problema este ca, deocamdata, nu a fost pus la punct sistemul de colectare selectiva pe intreg teritoriul tarii. Toate autoritatile publice locale au obligatia sa infiinteze, cat mai rapid, un sistem de colectare a deseurilor sortate unde populatia sa poata depozita deseurile menajere. Etapa 2007 – 2017 este perioada in care extinderea colectarii selective trebuie sa se realizeze la nivel national, iar in intervalul 2017 – 2022 se va realiza implementarea colectarii selective in zone mai dificile, cum ar fi mediul rural dispersat si zonele montane.

-activitati conexe

[NUME_REDACTAT] 3 a avut si are in derulare mai multe proiecte in domeniul protectiei mediului:

[NUME_REDACTAT] 3, in parteneriat cu firma de salubritate locala SC [NUME_REDACTAT] SRL, a derulat, in perioada 2-6 decembrie 2008, campania-pilot de informare si responsabilizare a cetatenilor cu privire la importanta colectarii selective a deseurilor reciclabile, intitulata “Colecteaza selectiv – in fiecare zi!”.

[NUME_REDACTAT] 3 in colaborare cu SC [NUME_REDACTAT] SRL a derulat Programul „Sanatate in jurul casei tale”, program implementat cu sprijinul a peste 100 de asociatii de locatari

[NUME_REDACTAT] 3 colecteaza zilnic, deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE), la punctele de  apel ale operatorului de salubritate local in cadrul Proiectului “Punct de colectare selectiva a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE)"

Rezultatele proiectului – [NUME_REDACTAT] Logic

c. Elaborarea bugetului proiectului

Proiectul este in valoare de 631.543,02 [NUME_REDACTAT] un program finatat in proportie de 80% din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT](FEDR)si 20% din Fonduri proprii din bugetul local al administratiei publice locale.

Se deruleaza in perioada martie 2009 – august 2010.

V. Implementarea proiectului

1. Unitatea de implementare- echipa care va coordona si va implementa acest proiect

2. Unitatea contractanta

Echipa care va coordona si implementa proiectul: SC ROSAL GRUP SRL

Activitatea acestei echipe va fi supervizata de reprezentantul Primariei- [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

Beneficiarul: [NUME_REDACTAT] 3, Bucuresti

CONCLUZII

Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii deseurilor

conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare. In multe cazuri, aceasta presupune facilitati de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor mai mari si mai complexe, ceea ce poate implica cooperarea a mai multor unitati regionale privind stabilirea si operarea acestor facilitati.

Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie, rezulta cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si, in unele locuri, nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc, producand materiale noi, utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul: excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou in aer si in sol elemente importante. Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna.

Termenii de “societate de consum”, “avalansa de deseuri” si “criza a deseurilor” nu sunt decat cateva exemple care permit ilustrarea problemelor create de deseuri, cu care se confrunta mediul nostru inconjurator de astazi. Noi, consumatorii, suntem toti responsabili de aceste probleme si fiecare dintre noi va trebui, deci, pe viitor, sa faca eforturi pentru menajarea resurselor limitate si reducerea cantitatilor de deseuri.

Este incontestabil faptul ca, astazi, noi producem multe deseuri care contin materii valorificabile si substante problematice. Toti factorii de raspundere in gestiunea deseurilor trebuie sa admita aceasta constatare si sa isi asume responsabilitatea. Omenirea nu-si mai poate permite, cum a fost pana acum, sa arunce neglijent materiile valorificabile si substantele problematice si periculoase, punandu-le in pubela gri, precum deseurile reziduale sau incomode. Trebuie deci, in viitor, sa amelioram aceasta situatie si sa luam masuri concrete pentru a evita atat producerea deseurilor, cat si sa sa reciclam deseurile. Acest fapt se sprijina pe doua argumente fundamentale:

Mai intai, se impune, din punct de vedere ecologic, sa se ia masuri exacte pentru a evita si recicla deseurile. Rezultatele unei analize efectuate au aratat ca, volumul de materii prime secundare, potential utilizabile si, in acelasi timp, eliminate, este foarte important. Acest lucru antreneaza o risipa de materii prime si resurse energetice. De altfel, ar trebui sa se reduca substantele periculoase din deseurile menajere, aceste substante impiedicand buna functionare a instalatiilor de eliminare a deseurilor, in ciuda partii aparent slabe pe care o reprezinta si constituind chiar un pericol deloc neglijabil pentru oameni si pentru mediul inconjurator. Data fiind cresterea costurilor legate de eliminarea deseurilor, se impune ca, din punct de vedere economic, sa se ia masuri precise pentru a

evita si recicla deseurile. Pentru o serie de deseuri exista conditii de reciclare, dar ele trebuie sa fie

corelate separat, sa fie reciclate separat si sa prezinte costuri de reciclare avantajoase.

Desi deseurile sunt o sursa utila de materiale si energie, volumul mare de munca manuala implicata in colectarea lor face operatiunea foarte costisitoare. In tarile dezvoltate, deseurile menajere si ale magazinelor sunt, de obicei, depozitate in saci sau lazi de gunoi si sunt luate saptamanal de o echipa cu un camion de colectare. Dar unele au un sistem pneumatic de depozitare, care transporta deseurile menajere prin tuburi spre un punct de depozitare local. Intr-un alt sistem, deseurile menajere trec intr-o camera sububanp de colectare aflata sub fiecare cladire. O autocisterna, prevazuta cu o pompa care aspira deseurile, vizeaza periodic zona.

Separarea materialelor pentru reciclare este un alt proces costisitor, de aceea locuitorii sunt incurajati sa faca, ei insisi, o parte a acestei munci. In unele regiuni, autoritatile locale cer cetatenilor sa isi depuna deseurile de hartie intr-o stiva separata si exista centre pentru depozitarea sticlei de unde se transporta la o fabrica unde se sfarama si se folosesc la productia unor articole noi. Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse in contact cu solul. Dar multe materiale reziduale nu dispar asa de simplu. De aceea, multe tari monitorizeaza acum substantele periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante in tesuturile vegetale, in organismul animalelor, in alimente si in organismul animal.

Deseurile, inevitabile, nu trebuie considerate, toate, gunoaie. Ne revine sarcina sa le triem in asa fel, incat sa obtinem materii prime de la care sa avem posibilitatea fabricarii unor produse de o excenta calitate (reciclare). Aceasta triere are ca avantaj menajarea resurselor naturale limitate. Acest lucru nu este posibil decat daca separarea este bine facuta si daca gradul de curatire este ridicat. In principiu, reciclarea trebuie sa se faca dupa principiile ecologice, adica nu trebuie sa se utilizeze in plus energie, decat pentru producerea unui material nou.

Colectarea, procesarea, transportul si executia de noi produse din materiale recuperabile vor conduce la mai putini factori poluanti ai aerului si apelor, mai putine deseuri solide, la folosirea unor cantitati mai mici de materii prime in procesul de productie. Mai mult decat atat, factorii poluanti rezultati din reciclare au fost considerabil mai mici decat cei din depozitare si incinerare aproape in toate categoriile.

Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa diminuam efectele deseurilor produse de societate. Daca deseurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural va fi pierdut, iar acest dezechilibru va avea efecte dezastruoase asupra omului, animalelor, vegetatiei si climatului, poluarea avand diferite cauze si efecte: pe uscat, in rauri si mari, in atmosfera.

ANEXE

Anexa 1. Principalele reglementari legate de gestiunea deseurilor, atat europene cat si romanesti

Anexa 2. Legislatie conexa

Anexa 3. Depozite conforme cu cerintele UE pentru depozitarea deseurilor

Anexa 4. Depozitarea neselectiva a deseurilor menajere

Anexa 5. Depozitare PET-uri in zone neamenajate

Anexa 6. Transportul rutier al deseurilor si/sau al materialelor reciclabile

Anexa 7. Utilaj de imprastiere a deseurilor

Anexa 8. Containere moderne pentru deseuri in sectorul 3

Anexa 9. Tipurile de deseuri conform Listei europene a deseurilor si HG nr. 856/2002

Anexa 10. Tipurile de deseuri periculoase din deseuri municipale

Anexa 11. Tipurile de deseuri de echipamente electrice si electronice

Anexa 12. Tipurile de deseuri din constructii si demolari

Anexa 1. Principalele reglementari legate de gestiunea deseurilor, atat europene cat si romanesti

Anexa 2. Legislatie conexa

Anexa 3. Depozite conforme cu cerintele UE pentru depozitarea deseurilor

Anexa 4. Depozitarea neselectiva a deseurilor menajere

Anexa 5. Depozitare PET-uri in zone neamenajate

Anexa 6. Transportul rutier al deseurilor si/sau al materialelor reciclabile

Anexa 7. Utilaj de imprastiere a deseurilor

Anexa 8. Containere moderne pentru deseuri in sectorul 3

Anexa 9 . Tipurile de deseuri conform Listei europene a deseurilor si HG nr. 856/2002

1) [NUME_REDACTAT] Europene a Deseurilor(HG nr. 856/2002)

Anexa 10.Tipurile de deseuri periculoase din deseuri municipale

2) [NUME_REDACTAT] Europene a Deseurilor(HG nr. 856/2002)

Anexa 11.Tipurile de deseuri de echipamente electrice si electronice

3) [NUME_REDACTAT] Europene a Deseurilor(HG nr. 856/2002)

Anexa 12. Tipurile de deseuri din constructii si demolari

4) [NUME_REDACTAT] Europene a Deseurilor(HG nr. 856/2002)

CUPRINS

Introducere

I. Dimensiunea economica a problematicii deseurilor

1.1. Deseurile – tipologie

1.2. Generarea deseurilor

1.3. Fluxuri internationale de deseuri

II. Gestiunea deseurilor- aspecte metodologice

2.1. Colectare

2.2. Transport

2.3. Procesare

2.4. Principii generale de gestionare a deseurilor

III. Managementul integrat al deseurilor in sectorul 3

3.1. Generare deseurilor

3.2. Cerinte legislative

3.3. Colectare selectiva- dimensiuni organizatorice

[NUME_REDACTAT]

Bibliografie

ANEXE

Anexa 1. Principalele reglementari legate de gestiunea deseurilor, atat europene cat si romanesti

Anexa 2. Legislatie conexa

Anexa 3. Depozite conforme cu cerintele UE pentru depozitarea deseurilor

Anexa 4. Depozitarea neselectiva a deseurilor menajere

Anexa 5. Depozitare PET-uri in zone neamenajate

Anexa 6. Transportul rutier al deseurilor si/sau al materialelor reciclabile

Anexa 7. Utilaj de imprastiere a deseurilor

Anexa 8. Containere moderne pentru deseuri in sectorul 3

Anexa 9. Tipurile de deseuri conform Listei europene a deseurilor si HG nr. 856/2002

Anexa 10. Tipurile de deseuri periculoase din deseuri municipale

Anexa 11. Tipurile de deseuri de echipamente electrice si electronice

Anexa 12. Tipurile de deseuri din constructii si demolari

Anexa 1. Principalele reglementari legate de gestiunea deseurilor, atat europene cat si romanesti

Anexa 2. Legislatie conexa

Anexa 3. Depozite conforme cu cerintele UE pentru depozitarea deseurilor

Anexa 4. Depozitarea neselectiva a deseurilor menajere

Anexa 5. Depozitare PET-uri in zone neamenajate

Anexa 6. Transportul rutier al deseurilor si/sau al materialelor reciclabile

Anexa 7. Utilaj de imprastiere a deseurilor

Anexa 8. Containere moderne pentru deseuri in sectorul 3

Anexa 9 . Tipurile de deseuri conform Listei europene a deseurilor si HG nr. 856/2002

1) [NUME_REDACTAT] Europene a Deseurilor(HG nr. 856/2002)

Anexa 10.Tipurile de deseuri periculoase din deseuri municipale

2) [NUME_REDACTAT] Europene a Deseurilor(HG nr. 856/2002)

Anexa 11.Tipurile de deseuri de echipamente electrice si electronice

3) [NUME_REDACTAT] Europene a Deseurilor(HG nr. 856/2002)

Anexa 12. Tipurile de deseuri din constructii si demolari

4) [NUME_REDACTAT] Europene a Deseurilor(HG nr. 856/2002)