Gestionarea Resurselor DE Apa In Municipiul Piatra Neamt

GESTIONAREA RESURSELOR DE APĂ ÎN MUNICIPIUL PIATRA NEAMȚ

Cuprins

Introducere

Partea I. Aspecte generale

Capitolul 1. Poziția geografică

Capitolul 2. Principalele etape ale dezvoltării orașului

Capitolul 3. Scurt istoric al cercetărilor

Capitolul 4. Caracteristici geografice generale ale municipiului Piatra Neamț

4.1 Condițiile geologice și morfologice

4.2 Condițiile climatice

4.3 Caracteristici ale învelișului vegetal și edafic

Partea a II-a. Resursele de apă și gestionarea lor

Capitolul 5. Principalele trăsături ale cadrului social-economic

5.1.Populația:

5.2.Profil economic

5.3 Turismul

Capitolul 6. Apele curgătoare și caracteristicile lor hidrologice

6.1. Date generale privind cursurile de apa

6.2 Scurgerea lichidă

6.3 Scurgerea de aluviuni

6.4 Principalele proprietăți fizice și chimice ale apei

Capitolul 7. Lacurile

Capitolul 8. Calitatea apelor

8.1 Calitatea apelor de suprafață

8.2 Calitatea apei potabile

Capitolul 9. Alimentarea cu apă

9.1 Sursele de alimentare și caracteristicile lor

9.2 Sistemul de alimentare cu apă

9.3 Consumul de apă potabilă

Capitolul 10. Sistemul de canalizare

10.1 Sistemul de colectare ape pluviale

Capitolul 11. Lucrări de prevenire și combatere a efectelor distructive ale apei

Capitolul 12. Aspecte privind protecția și conservarea resurselor de apă

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Apa reprezintă sursa principală de viață, fiind indispensabilă vieții umane, dar și mediului înconjurător. În lucrarea mea, am ales să observ și să analizez gestionarea resurselor de apă din municipiul Piatra Neamț, cu scopul de a reflecta importanța acestora.

Motivul pentru care am ales această temă, se datorează locului de reședință, a regiunii în care am crescut și m-am dezvoltat. Consider că această regiune dispune de resurse naturale deosebit de bogate, printre care cele de natură hidrologică sunt unul dintre punctele forte. Gestionarea resurselor de apă reprezintă un element important în activitatea orașului și la buna funcționare a alimentării cu apă pentru localitatea aleasă.

Așezarea orașului într-un cadru natural aparte, alcătuit din munți, dealuri și vegetație bogată, face mai accesibilă dorința unei gestionări complexe ale resurselor de apă în municipiu, determinând date exacte asupra modului de formare, compoziției sau regimului de scurgere, toate constituind factori ce contribuie la schimbările produse în timp pe cursurile de apă.Este deci un subiect accesibil, interesant și util pentru organizarea internă a orașului Piatra Neamț, dar și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Sunt de părere că o bună și eficientă gestionare a apelor, trebuie să aibă în vedere supravegherea constantă a bazinelor hidrografice, monitorizarea lor pentru prevenirea deteriorăriicalității apei, pentruobținerea unei stări ecologice bune și reducerea poluării din cauza evacuării emisiilor de substanțe periculoase. Aceste aspecte pot fi aplicate și în cadrul orașului ales, alături de implementarea unor alte planuri care să asigure utilizarea resurselor hidrografice în mod corect. De aceea, pe parcursul lucrării, am decis să analizez majoritatea aspectelor legate de buna întreținere a surselor de apă.

Metodologia – Prelucrarea hărților a fost realizată pe baza softurilor de specialitate de tip GIS, iar prin adăugarea datelor vectoriale a fost sporită calitatea acestora. Cu aceste softuri, am întocmit o gamă largă de hărți tematice precum poziția geografică, harta vegetației și a solurilor etc. Pentru întocmirea acestor hărți am utilizat o gamă largă de alte suporturi de date ( vectoriale și raster ) cum sunt: hărți topografice ( 1:50.000 ), sau hărți tematice la scară mare ( harta solurilor 1:200.000 ).

O altă metodă este prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, pe baza programului Microsoft Office. Datele au fost obținute atât din lucrări științifice, cât și de la alte instituții de specialitate (ANM și Stația Hidrologică Piatra Neamț). Prin prelucrarea acestora, am obținut informații legate de anumiți parametrii sub forma unor grafice, iar în cazul hărților am realizat o interpretare la care au contribuit și alte surse bibliografice (site-uri legate de zona mea de studiu).

În perioada elaborării acestei lucrări, am primit sprijin permanent din partea doamnei ProfesorUniversitar Doctor Zaharia Liliana, sfătuindu-mă la fiecare pas pentru finalizarea acesteia. De asemenea, doresc să mulțumesc întregului colectiv de profesori al Facultății de Geografie, care m-au îndrumat în decursul celor trei ani de studii și cu ajutorul cărora am dobândit cunoștințe importante în domeniul geografiei.

Doresc să-i aduc mulțumiri și doamnei Gherasim Iulia, șefa Stației HidrologicePiatra Neamț, pentru ajutorul acordat în vederea obținerii datelor de tip hidrologic.

Partea I. Aspecte generale

Capitolul 1. Poziția geografică

Piatra Neamț este reședința județului Neamț, situat în partea de nord-est a țării (Fig.1), supranumit și „Perla Moldovei”, datorită reliefului și cadrului natural de care orașul dispune. Municipiul este situat pe valea râului Bistrița, la ieșirea dintre munți, unde se întâlnește cu râul Cuejdi. Localizarea exactă din punct de vedere matematic, este 20°22’’ longitudine estică și 46°56’’ latitudine nordică. Fiind amplasat într-un bazin montan, orașul este înconjurat de culmi înalte printre care cele mai importante sunt Pietricica (590 m), Cozla (679 m), Cernegura (852 m) și Bâtca Doamnei ( 462 m). Orașul, situat chiar în partea centrală a județului, se integrează parțial în regiunea Carpaților Orientali și în cea subcarpatică și de podiș.

Fig.1 – Harta localizării municipiului Piatra Neamț în cadrul României

Sursa: după Harta topografică, ediție 1990 (desecretizată) scara 1:50000, DTM (Direcția Topografică Militară)

Cadrul natural este deservit de diferențe vizibile de altitudine unde lanțul muntos principal scade în altitudine dinspre vest către est. Municipiul se întinde pe o suprafață exactă de 7743 ha, intravilanul fiind de 2057 ha, zona periurbană fiind alacătuită din localitățile: Doamna, Văleni, Ciritei, Girov, Dobreni, Dumbrava Roșie și Bistrița.

Municipiul Piatra Neamț deține câteva căi de acces facile cu părțile estice și sudice ale țării, fiind mai deficitară în ceea ce privește legăturile cu zona nordică și cea vestică din cauza lanțurilor muntoase ce impun altitudini ridicate și automat magistrale rutiere greu accesibile. Singurele rute dezvoltate până în prezent sunt cea rutieră DN 15 ce leagă orașul de alte localități din apropiere precum Bacău, Suceava, Iași și Târgu Mureș și calea feroviară 509 pe ruta Bacău-Buhuși-Roznov-Piatra Neamț-Bicaz. De amintit sunt și drumurile europene cu interes major pentru tranzitarea orașului și a unei economii prospere unde cel mai important este E 85, dinspre Lituania, Ucraina și Belarus urmând drumul orașelor Siret-Suceava-Fălticeni-Roman-Bacău-Buzău-Urziceni-București-Giurgiu li se extinde chiar până în Bulgaria și Grecia. Un important nod feroviar îl reprezintă și calea ferată ce leagă Piatra Neamț de București și Iași.

Fig.2 – Harta municipiului Piatra Neamț

(Sursa: Google Earth)

Capitolul 2. Principalele etape ale dezvoltării orașului

Orașul Piatra Neamț, mai exact regiunea în care municipiul îsi are astăzi localizarea, a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, datorită cadrului natural prielnic ce și-a pus amprenta la dezvoltarea unei societăți complexe. Din punct de vedere arheologic, s-au descoperit de-a lungul timpului dovezi sub forma unor obiecte ale unei civilizații prospere, cu un ridicat nivel de trai, din care mai târziu s-a format renumita cultură Cucuteni. Poiana Cireșului s-a dovedit că este cea mai veche civilizație descoperită în cadrul orașului Piatra Neamț, aparținând perioadei mezoliticului.

Alte vestigii arheologice cu o atestare exactă a culturilor străvechi, s-au descoperit în locul localităților Bâtca Doamnei, Văleni-Bolovoaia, Cozla și Dărmănești, unde s-a constatat începutul îndeletnicirii meșteșugărești a ceramicii, cioplirii în piatră, fiind urme ale civilizației geto-dacice. Această civilizație a oferit o moștenire istorică importantă prin ceea ce se cunoaște în prezent ca fiind cetățile fortificate de la Cozla sau Bâtca Doamnei, unde este evidentă existența unei populații puternice din punct de vedere politic, social, religios, dar mai ales economic.

La început de secol al XVII-lea, Piatra Neamț era considerat un târg unde se comercializau intens produse agricole și meșteșugărești, care s-au diversificat, fapt ce a dus la mai mare dezvoltare a orașului, devenind un important centru urban înca din secolul al XIX-lea, pentru județul Neamț. S-au construit în scurt timp fabrici cu diferite îndeletniciri precum producția de cherestea, chibrituri, sau alimente precum berea, urmând ca în anul 1885, datorită cererii mari a produselor din zonă, sa fie construită prima linie de cale ferată ce lega orașul de Bacău ( ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neamț#istorie ).

Atestat documentar chiar din anul 1387 sub numele de Kamena ( rusa: piatră), orașul a avut mai multe denumiri până în anul 1859, când numelui Piatra i s-a alăturat cuvântul „Neamț”, modificare ce a avut loc cu scopul de a-l putea deosebi de alte localități ce purtau la vremea aceea, același nume. Orașul a suferit în timpulmcelor două Razboaie Mondiale, declinuri serioase la nivel economic, dar și social, astfel că abia dupa terminarea celor două, populația începe să crească, deoarece forța de muncă se intensifică odată cu construirea unui număr mare de ateliere și fabrici.

În prezent orașul a cunoscut modernizări în special din punct de vedere turistic, fiind o destinație tranzitată și căutată datorită localizării în cadrul țării, fiind străjuit de frumuseți naturale ce îi conferă un statut aparte.

Capitolul 3. Scurt istoric al cercetărilor

Cercetări hidrologice asupra municipiului Piatra Neamț nu au fost întreprinse, însă există lucrări referitoare la regiuni vecine sau regiuni mai extinse, ce includ și arealul de studiu, municipiul Piatra Neamț.

Apariția toponimelor sau hidronimelor Bistrița se face încă din scrierile Evului Mediu și apoi în ale cronicarilor moldoveni, dar și în cronica lui Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei.

Relieful zonei a fost intens studiat, fiind întocmite numeroase lucrări. În acest sens, este amintită lucrarea lui Vâlsan G. (1915) în care face referire la geneza culoarului Siretului și de asemenea Tufescu V. (1946) a elaborat lucrări în acest sens.

Despre culoarul Bistriței, studii geomorfologice generale au fost întocmite de Pișota I. (1971), iar studii specifice asupra văii a efectuat Donisă I. (1968).

Capitolul 4. Caracteristici geografice generale ale municipiului Piatra Neamț

4.1 Condițiile geologice și morfologice

Depresiunea ce încadrează municipiul Piatra Neamț, este Cracău-Bistrița, cu o desfășurare extinsă pe suprafața teritoriului, în partea de vest pe o lungime de aproximativ 50 de km. Depresiunea se suprapune peste abruptul estic al Munților Tarcăului și Stânișoarei. Între culmile estice ale flișului și vatra depresiunii, apare o denivelare de 300-400 m. În schimb, la ieșirea râurilor în depresiune, contactul apare în cadrul unor golfuri spre altitudinile montane. Din punct de vedere morfologic, contactul dintre Subcarpați și munții flișului, aparține unui contact structural ( Donisă I., 1968 ).

În partea estică, delimitarea depresiunii este realizată printr-o culme deluroasă, întreruptă de șei largi. Depresiunea traversează un lung șir de dealuri printre care cele mai importante unități sunt Dealul Corni, Holmul Mare, Dealul Mărginei și Dealul Runcului, acest șir căpătând în cele din urmă caracter de culme carpatică. În partea de sud, are loc trecerea spre Depresiunea Tazlăului prin intermediul unei culmi joase de circa 450 m, constituind o cumpănă de ape între Tazlău și afluenții Bistriței de pe partea dreaptă.

Astfel, Depresiunea Cracău-Bistrița apasupra văii a efectuat Donisă I. (1968).

Capitolul 4. Caracteristici geografice generale ale municipiului Piatra Neamț

4.1 Condițiile geologice și morfologice

Depresiunea ce încadrează municipiul Piatra Neamț, este Cracău-Bistrița, cu o desfășurare extinsă pe suprafața teritoriului, în partea de vest pe o lungime de aproximativ 50 de km. Depresiunea se suprapune peste abruptul estic al Munților Tarcăului și Stânișoarei. Între culmile estice ale flișului și vatra depresiunii, apare o denivelare de 300-400 m. În schimb, la ieșirea râurilor în depresiune, contactul apare în cadrul unor golfuri spre altitudinile montane. Din punct de vedere morfologic, contactul dintre Subcarpați și munții flișului, aparține unui contact structural ( Donisă I., 1968 ).

În partea estică, delimitarea depresiunii este realizată printr-o culme deluroasă, întreruptă de șei largi. Depresiunea traversează un lung șir de dealuri printre care cele mai importante unități sunt Dealul Corni, Holmul Mare, Dealul Mărginei și Dealul Runcului, acest șir căpătând în cele din urmă caracter de culme carpatică. În partea de sud, are loc trecerea spre Depresiunea Tazlăului prin intermediul unei culmi joase de circa 450 m, constituind o cumpănă de ape între Tazlău și afluenții Bistriței de pe partea dreaptă.

Astfel, Depresiunea Cracău-Bistrița apare ca fiind o culme relativ uniformă, ce are o slabă fragmentare. Relieful coboară în trepte de la nord la sud, către direcția de curgere a râurilor ce o drenează ( Cracău și Bistrița ). Luând în considerare și alte criterii, se poate afirma că depresiunea este alcătuită din două sectoare importante: cel de nord, cu desfășurare până în Pietricica Neamțului și al doilea de sud, de-a lungul văii Bistrița.

Un fenomen interesant din zona analizată, îl reprezintă valea inferioară a râului Cuejdi. După ieșirea din munte, râul curge câțiva km prin depresiunea subcarpatică. În loc să-și continue cursul spre sud, meandrează către vest și intră din nou în munți formând defileul de la Piatra Neamț. Acest fenomen poate fi explicat fie prin epigenie, fie printr-o captare hidrografică ( Donisă I., 1968 ).

În urma unor cercetări recente, s-a demonstrat că șaua dintre Muntele Pietricica și Dealul Vulpea, este opera Bistriței pînă la nivelul terasei de 40-50 m altitudine relativă. Râul Cuejdi, a fost direcționat pe actualul traseu doar după desființarea brațului Bistriței care curgea printre Cozla și Pietricica. Defileul de la Piatra Neamț, își datorează formarea nu captării Cuejdiului, ci unui fenomen de despletire a Bistriței la ieșirea din munte ( Brânduș C., 1973 ).

Municipiul Piatra Neamț, are o localizare benefică din punct de vedere al reliefului, situat la extremitatea Carpaților Orientali, pe linia de legătură cu Subcarpații Moldovei. În cadrul reliefului, se diferențiază două componente, respectiv cel extramontan în partea de est și cel intramontan susșinut de zonele vestice ale orașului. Suprafața urbană se regăsește cel mai mult pe cursul râului Bistrița și pe terasele lui. Ca și unități montane impunătoare, se evidențiază Munții Stânișoarei ( Vf. Cozla: 650 m), Munții Goșmanului ( Vf. Cernegura: 853 m), și dealul Pietricica cu o altitudine de 528 m. Valea Bistriței este poarta de acces a orașului către unitățile montane din partea de vest, unde râul formează un deosebit bazin depresionar. Depresiunea Cracău-Bistrița străjuiește orașul prin punctele de legătură determinate de pârâul Cuejdi în partea nordică.

Din punct de vedere morofmetric si morfologic, pe cuprinsul orașului și la marginea acestuia, se disting unitățile de relief amintite anterior, formațiuni integrate ale Carpaților Orientali.

Munții Stânișoarei – se desfășoară pe aliniamentul sudic al orașului Piatra Neamț, cu o culme principală ce-și are desfășurarea de la NV la SE. Litologia este bogată în marne, argile, depozite loessoide, complexe ce aparțin de unitășile flișului. Altitudinile remarcate în cadrul masivului sunt de 806 m în Vf. Prihodiște și 655 m în Vf. Trei Căldări.

Munții Goșmanului – este o unitate ce aparține flișului cutat carpatic, de natură externă, situat in de asemenea în sudul municipiului. Conglomeratele, gresiile sau marnele sunt formațiuni geologice întâlnite aici, ce determină frecvent alunecări de teren. Între Munții Goșmanului și masivul Stânișoarei, se află valea Bistriței, sub forma unui culoar datorită gradului mare de lărgire a văii și a lățimii de până la 2 km. Tot aici sunt dezvoltate terase de luncă și de versant, structurate pe câte două trepte fiecare.

Măgura Pietricica – s-a format în cadrul unei cute șariate, fiind vârful de bază al întregului oraș. Din punct de vedere geologic, unitatea s-a format în paleogen, fiind alcătuită în prezent de diferite depozite fosilifere.

Depresiunea Cracău-Bistrița, are un rol bine definit în cadrul reliefului, reprezentând o unitate slab fragmentată. Relieful scade treptat de la nord la sud urmărind cursul principalelor râuri, iar ca și formațiuni evidențiate aici, se remarcă terasele înalte ale Bistriței.

4.2 Condițiile climatice

Din punct de vedere al condițiilor climatice, Piatra Neamț dispune de un climat temperat continental caracteristic părții de est a țării. Particularitățile climei, sunt determinate de altitudine, de circulația maselor de aer, de formele și fragmentarea reliefului, cât și de marile suprafețe lacustre, ce au apărut în urma amenajării hidroenergetice a râului Bistrița.

Fig.3 – Regimul anual al temperaturii aerului la stația meteorologică Piatra Neamț în perioada 1971-1980

(Sursa: Arhivele ANM)

Conform Fig.3, temperatura medie multianuală la stația meteorologică Piatra Neamț în perioada 1971-1980 este de 8.5C,valorile medii lunare variind între -3.2C în luna ianuarie și 18.7C în luna iulie. În anotimpul de iarnă se înregistrează medii lunare multianuale exclusiv negative, cu cea mai mare temperatură în luna decembrie, -0.2C, temperaturi datorate unei advecții de aer rece din nord, orașul fiind sub influența Ciclonului Siberian, dar și datorită crivățului ce se simte în această regiune.

Se poate observa o distribuție aproape simetrică a temperaturii aerului față de valoarea maximă, cu o valoare ușor mai mare pentru primăvară, ceea ce indică un regim termic echilibrat ce caracterizează municipiul Piatra Neamț.

De asemenea, cea mai scăzută valoare a temperaturii înregistrată în perioada de referință a fost de -6.5C în luna ianuarie 1980, iar cea mai mare valoare înregistrată corespunde lunii iulie 1972, și anume 20.5C.

Variația lunară multianuală este indicele ce arată cum variază temperaturile minime și maxime față de cele medii lunare multianuale.

Fig.4 – Variația mediilor lunare multianuale ale temperaturii aerului (°C) la stația meteorologică Piatra Neamț în perioada 1971-1980

(Sursa: Arhivele ANM)

În Fig.4 sunt evidențiate cele mai mari maxime lunare, mediile lunare și cele mai mici minime lunare ale temperaturii aerului înregistrate la stația Piatra Neamț în perioada 1971-1980.

Valorile minime ale temperaturii variază între -23.2C în luna ianuarie și 7.8C în luna iulie, iar maximele au valori cuprinse între 12.2C și 35.2C, corespunzand lunilor ianuarie, respectiv iulie.

Putem observa o variație a temperaturii aerului în luna ianuarie între -23.2C, valoare ce corespunde anului 1972 și 12,2C, înregistrate în 1974, în această lună înregistrându-se la Piatra Neamț mereu valorile cele mai mici ale temperaturii.

În ceea ce privește cea mai călduroasă lună din an, iulie, valorile temperaturii aerului sunt cuprinse între 7.8C, înregistrate în 1974 și 35.2C, în 1972. Maxima nu are valoare foarte mare, acest lucru putând fi explicat de factorii naturali ce influențează clima regiunii, o zona montană, pe valea Bistriței, ce are un efect moderator asupra temperaturii aerului.

Tabel nr.1 – Temperaturi medii anotimpuale și semestriale ale aerului (°C )la stația meteorologică Piatra Neamț în perioada 1971-1980

(Sursa: Arhivele ANM)

În cadrul tabelului nr.1, pe lângă mediile lunare și anuale se poate face o analiză importantă științific și asupra mediilor anotimpuale și semestriale ale temperaturii aerului. Pentru analiza datelor s-au calculat mediile anotimpuale pe baza valorilor corespondente lunilor fiecărui anotimp, iar pentru cele semestriale s-a avut în vedere intervalul aprilie – septembrie pentru semestrul cald, respectiv octombrie – martie, semestrul rece.

Valorile obținute pentru stația Piatra Neamț sunt în concordanță cu mediile pentru întregul teritoriu al României, iarna temperatura având valoare negativă și anume -1.5C, vara 18C, fiind de altfel cea mai ridicată temperatură de pe parcursul anului, iar în anotimpurile de tranziție temperaturile fiind aproximativ egale între ele, dar și ca medie aritmetică între vară și iarnă (8.6C primăvara și 8.8C toamna).

Calculul mediilor semestriale a dus la o valoare de 15.2C pentru semestrul cald, cu 13.4C mai mult decât valoarea obținută pentru semestrul rece, aceea de 1.8C.

Precipitațiile

„Cantitatea de precipitații în cadrul unui teritoriu, constituie un element climatic, caracterizat prin discontinuitate și mari variații în timp și spațiu. De cantitatea, intensitate, frecvența, durata și forma sub care cad precipitațiile, depinde în mare măsură activitatea și rezultatele muncii desfășurate într-o serie de domneii cum sunt agricultura, construcțiile, transporturile, turism etc” ( Văduva I., 2008 ).

Fig.5 – Regimul anual al cantității de precipitații la stația meteorologică Piatra Neamț în perioada 1971-1980

(Sursa: Arhivele ANM)

Regimul anual al cantității de precipitații la stația Piatra Neamț (reprezentat în Fig.5) se înscrie în mare parte în regimul specific Romaniei, cu un maxim principal în luna iunie, luna cea mai activă din punct de vedere al prezenței ploilor pe teritoriul țării noastre.

La Piatra Neamț, cantitatea maximă de precipitații corespunzătoare lunii iunie este de 110.4 mm, cu un maxim secundar decalat în luna iulie, față de normal (maximul secundar se înregistrează de obicei în luna mai) cu o valoare foarte apropiată, de 104.1 mm.

Cele mai mici valori ale precipitațiilor se înregistrează în lunile de iarnă, când majoritatea precipitațiilor sunt sub formă solidă. Atfel în luna ianuarie se înregistreaza 21.3 mm, minimul din perioada analizată corespunzând lunii decembrie 20,6 mm.

O anomalie specifică regiunii este faptul că nu regasim un minim al cantității de precipitații în luna septembrie, așa cum este specific pentru teritoriul României, acest lucru fiind cauzat în principal de precipitațiile orografice din această perioadă.

Fig.6 – Variațiile cantităților lunare multianuale ale precipitațiilor la stația Piatra Neamț în perioada 1971-1980

(Sursa: Arhivele ANM)

Analizând Fig.6 se poate observa o variație a cantităților minime de precipitații cuprinsă între 1.8 mm (decembrie 1975) și 61.7 mm (iunie 1971) , descriind o curba simetrică cu cea a cantităților medii multianuale .

În ceea ce privește cantitățile maxime de precipitații, acestea se situează între 47.2 mm și 219 mm. Variația cantităților maxime de precipitații nu mai urmărește însă curba generală, acestea fiind concentrate tot in perioada estivală, doar că maximul corespunde lunii august 2005, 219 mm, în iunie și iulie fiind valori de aproximativ 160 mm și un maxim secundar în luna mai 1971, 190.9 mm .

Tabel nr.2 – Cantitățile anotimpuale de precipitații(mm) la stația Piatra Neamț în perioada 1971-1980

(Sursa: Arhivele ANM)

Analiza cantităților anotimpuale de precipitații la stația Piatra Neamț în perioada 1971-1980arată o corespondență între regimul anotimpual al precipitațiilor din zonă și cele de la nivelul României. (tabel nr.2)

Cea mai mică valoare a cantității de precipitații se înregistrează iarna, cu 63.5 mm, o cincime din cantitatea de precipitații înregistrată pe parcursul verii, 307.8 mm. Acest lucru se datorează faptului ca iarna precipitatiile sunt sub forma de nisoare, iar vara, formarea norilor convectivi de tip Cumulonimbus duce la înregistrarea unor cantități impresionante de precipitații.

De asemenea se observă valori moderate pentru anotimpurile de tranziție, cu o cantitate mai mare primăvara (185 mm), aceasta având aportul însemnat al lunii mai, când, în general se înregistrează un maxim secundar al cantității de precipitații.

Vântul

Viteza vântului măsurată la stația meteorologică Piatra Neamț are viteze mici, în toate direcțiile aceasta fiind de sub 5 m/s (fig.7), datorită canalizării aerului de pe culoarele de vale montane.

Fig.7 – Roza frecvenței și vitezei vântului la stația meteorologică Piatra Neamț în perioada 1971-1980

(Sursa: Arhivele ANM)

Analizând roza frecvenței și vitezei vântului observăm o circulație dominantă pe direcția Nord – Nord-Vest și Sud – Sud-Est , în culoarul Bistriței, orașul fiind înconjurat de dealuri ce constituie o barieră în circulația maselor de aer.

Cele mai mari valori ale frecvenței vântului sunt dinspre Nord-Vest 15.2% și dinspre Sud 14.7%, iar cea mai mică frecvenței este dinspre Est 0.4 %.

Viteza vântului înregistrează valori între 0.8 m/s și 4.5 m/s.

4.3 Caracteristici ale învelișului vegetal și edafic

Vegetația (și utilizarea terenurilor) joacă un rol foarte important în modificarea parametrilor climatici mai ales a temperaturii, a vântului, a radiației solare incidente, a umezelii și tot ea influnțează scurgerea și infiltrarea apelor provenite din precipitații pe versant. Astfel caracteristicile climatice se pot diferenția în funție de tipul de vegetație, diferența cea mai mare se simte între vegetația ierboasă, terenurile agricole și suprafețe forestiere.

În funcție de repartiția și densitatea acestora se pot diferenția topoclimatele și microclimatele, astfel, în pădure amplitudinile termice sunt mai mici (veri mai răcoroase și ierni mai blânde), radiația solară e mai scăzută, vântul are viteze mai mici, evapotranspirația și umezelea sunt mai mari iar apa provenită din precipitații se scurge mai lent în timp ce pe terenurile lipsite de păduri situația este contrarie(Iulica Văduva, 2008).

Fig.8 – Harta vegetației din municipiul Piatra Neamț

Sursa: după Harta topografică ediție 1990 desecretizată scara 1:50000, DTM (Direcția Topografică Militară)

Vegetația orașului i-a conferit în timp popularitatea pentru zonele naturale deosebite, atât municipiul cât și împrejurimile fiind la mare căutare pentru priveliștile rare. Vegetația existentă aici aparține în cea mai mare parte etajului forestier și într-o mai mică măsură silvostepei, restul fiind ocupat de terenuri agricole (Fig.8).

Deși ponderea extravilanului a fost într-o continuă descreștere în ultimii ani, se menține totuși cu un procent de peste 65% din suprafața administrativă a orașului, fiind unul dintre cele mai ridicate comparativ cu alte orașe din țară. Un bun motiv îl reprezintă pretabilitatea scăzută a teritoriului pentru locuire sau economie industrială, datorită constituirii reliefului din dealuri mai mult înalte. Un alt efect favorabil îl reprezintă și gradul de antropizare foarte mic în Piatra Neamț din cauza nivelului economiei relativ scăzut(www.referat.ro).

Solurile

În cadrul tipurilor de soluri, pe teritoriul orașului Piatra Neamț, se întâlnesc cele din clasa argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, soluri neevoluate și spodosoluri (conform fig.9).

Fig.9 – Harta solurilor din municipiul Piatra Neamț

Sursa: după Harta solurilor României, 1:200000, ediție 1969/1978, ICPA (Institutul de Cercetări Pedologice și Agronomice (date statistice 1950-2000, date statistice lunare)

Argiluvisolurile (luvisolurile) – sunt soluri specifice sectorului subcarpatic. Aici anual sunt temperaturi medii de 8-10°C, cad precipitații 550-750 mm/an, iar formațiunile vegetale aparțin diferitelor păduri de cvercinee. Au un orizont (B) cu acumulare de particule argiloase, o culoare ce variază între cenușiu și cafeniu-roșcat, o cantitate suficientă de humus care asigură o bună fertilitate. Sunt folosite pentru diverse culturi de câmp, livezi, pășuni și pădure. Din această clasă fac parte solurile brune argilo-iluviale cu fertilitate bună pentru diverse culturi agricole și brune-luvice și luvic-albic propice pădurii și pajiștilor. (M. Ielenicz, 2005).

Cambisolurile includ tipuri care s-au individualizat în regiunile deluroase înalte în condiții de temperaturi anuale de 4-8°C, precipitații bogate (800-1000 mm/an) și de păduri de foioase (gorun, fag) și amestec (fag cu molid). Au culoare în general brună și fertilitate pentru păduri. În cadrul lor la altitudini mai mici se desfășoară tipul brun eu-mezobazic. (M. Ielenicz, 2005).

Clasa molisoluri (S.R.C.S, 1980), cernisoluri (S.R.T.S, 2003)includ soluri cu orizonturi de culoare închisă (cenușiu la negru) cu mult humus. Pseudorendzinele s-au dezvoltat pe un substrat marno-argilos în regiunile de dealuri cu climat umed frecvent sub păduri de cvercinee (M. Ielenicz, 2005).

Solurile neevoluate sau trunchiatedin această categorie în zona studiată fac parte solurile aluviale (aluviosoluri). Au un orizont Ao cu grosimi ce trec ușor de 20 cm, care la rândul lui este situat direct pe orizontul C (depozite aluviale, fluvio lacustre de orice textură). Acestea se întâlnesc numai în luncile principalelor râuri (Bistrița, Doamna, Cuejdiu și Frăsinel). (Pătru, Zaharia, Oprea, 2006).

Spodosoluri (spodisoluri)sunt soluri de munte formate într-un climat umed (precipitații 800-1200 mm) cu temperaturi scăzute (medii anuale 1-6°C) și sub păduri de conifere sau vegetație subalpină. Au humus puțin, materie organică încă puțin descompusă și acumulări de silice care impun un orizont specific. Ca urmare, fertilitatea deși redusă, asigură dezvoltarea de păduri de conifere și a pajiștilor secundare. (M. Ielenicz, 2005).

Partea a II-a. Resursele de apă și gestionarea lor

Capitolul 5. Principalele trăsături ale cadrului social-economic

5.1.Populația:

În urma Recensământului din anul 2011 populația municipiului Piatra Neamț era de 85.055 locuitori, aflându-se pe locul I în cadrul județului, find însă în scădere cu un procent de 18 % față de anul 2002. (aprox. 105.000 de locuitori)

Analizând distribuția populației pe localități componente, peste 95 % din populație își are domiciliul în zona urbană, în timp ce procentul rămas de 5 % locuiește în zona periurbană, formată din localitățile Ciritei, Doamna și Văleni.

Densitatea medie a populației la nivelul orașului este de 1098 locuitori/km2, fapt ce arată un grad accentuat de concentrare a populației în Piatra Neamț, comparativ cu populația totală din județ.

Fig.10 – Evoluția demografică la recensăminte

(Sursa: wikipedia.org)

Populația municipiului Piatra Neamț a crescut considerabil de-a lungul anilor, datorită unei prosperități economice permanente (fig.10). Cele mai însemnate creșteri au avut loc în anul 1992, odată cu restaurarea națională pe plan politic. Din anul 1977 și până în anul 1992, populația a cunoscut un număr semnificativ de mare, datorită deplasării din mediul rural în cel urban, pentru un trai mai bun. Din păcate, din anul 1992, numărul locuitorilor începe să scadă treptat, un factor determinant constituindu-l dreptul la libertate și la libera circulație. Tot mai mulți locuitori aleg să-și mute reședința în marile metropole dezvoltate, în special cei tineri, pentru educație și găsirea unui loc de muncă profitabil. De asemenea, migrațiile externe, și-au pus și ele amprenta asupra acestui declin demografic.

Din punct de vedere al mișcării naturale a populației sporul natural al municipiului Piatra Neamț, în perioada 2008-2012 este negativ (rata mortalității este mai mare decât rata natalității- vezi tabel nr.3), din cauza creșterii numărului de decese, pe de o parte, iar de altă parte pe fondul scăderii numărului de nașteri. De remarcat este că anul 2012 înregistrează o creștere a nou născuților față de anul 2011 cu aproximativ 15 %.

Tabel nr.3 – Mișcarea naturală a populației în municipiul Piatra Neamț

Sursa: Institutul Național de Statistică (INS) – Fișa localității

5.2.Profil economic

Muncipiul Piatra Neamț se remarcă la nivel economic prin servicii și industrie ridicate la standarde înalte, datorită faptului că aceste ramuri s-au dezvoltat încă din secolele trecute, orașul reprezentând un important târg de producție agricolă și meșteșugărească. Datorită localizării sale pe rutele comerciale importante, municipiul a cunoscut o înfloritoare evoluție, devenind în cele din urmă reședință a județului Neamț și cel mai mare centru urban economic din regiune. Cea mai mare dezvoltare economică, a fost resimțotă după anul 1900, când segmentul economic s-a diversificat, trecând de la activități industriale de bază, la prelucrarea textilelor, la accentuarea activităților comerciale și apariția turismului ce a impus promovarea intensă a orașului.

În ceea ce privește analiza produsului intern brut, aceasta s-a efectuat pe baza eficeinței economice la nivel local și astfel, s-a constatat faptul ca Piatra Neamț a cunoscut o ascensiune la acest capitol. Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică privind cifra de afaceri a unităților economice ce-și au sediul în Piatra Neamț, s-a constatat că aceasta este de aproximativ 2300 mil. lei în anul 2013, ce deține astfel un procent de 35% din cifra de afaceri analizată la nivel județean.

Tabel nr.4 – Tipuri de activități economice cu profit din municipiul Piatra Neamț

(Sursa: AJFP Neamț, Institutul Național de Statistică)

Din tabelul nr.4se poate observa că pe primul loc în topul activităților economice cu profit, se află comerțul, urmat de industria prelucrătoare și construcții.

1.Industria are cea mai mare pondere în cadrul orașului, acesta dezvoltându-se de-a lungul timpului pe baza producției de cherestea, fapt ce a determinat aici prima construcție a unei fabrici de hârtie.La nivelul orașului există un număr de 380 de unități industriale, unde cele mai multe dintre acestea se ocupă mai ales de extracția pietrișului și a nisipului, dar și a argilei.(Primăria Piatra Neamț, 2014)

Acestea sunt urmate de fabricarea diferitelor materiale plastice utilizate în construcții, cu un personal angajat în număr foarte mare, fapt ce sporește eficiența prelucrării produselor. Cu toate acestea, ramura care stă la baza industriei prelucrătoare este cea a extragerii de țiței și cărbuni care a fost și va continua să se mențină pe locuri fruntașe. Firmele care activează în acest domeniu, sunt situat la periferiile orațului Piatra Neamț sau în apropierea acestuia unde majoritatea s-au constatat a fi microîntreprinderi.

În cazul unităților industriale de producere și alimentare cu energie electrică, apă și gaze naturale,cele mai multe dintre ele își desfășoară activitatea în spațiul urban, în interiorul orașului. Tot aici, se remarcă și activitatea industriei metalurgice, care a stagnat în ultimii 5 ani datorită dezinteresului pentru această ramură. Alte ramuri care stau la baza economiei orașului sunt industria alimentară, dar și cea a produselor textile, aflate la mare căutare de către marea majoritate a populației. În cadrul orașului ș-au dezvoltat activitatea foarte multe astfel de întreprinderi, iar în funcție de localizarea lor, centrală sau periferică, pot avea un profit ridicat dacă solicitările sunt de asemenea mari. (Primăria Piatra Neamț, 2014)

2.Agricultura prezintă un procent destul de scăzut în permimetrul orașului Piatra Neamț, însă datorită zonelor rural aflate în vecinătatea lui, producția agricolă comercializată aici, poate influența gradul economic prin relația producție-consum. Cele mai întâlnite activități de perimetrul orașului și apropierea sa sunt creșterea animalelor ( ovine, bovine, caprine, porcine, păsări), cultura cerealelor și a plantelor de cultură și plante tehnice.

Printre principalele tipuri de culturi regăsite în regiune, se întâlnesc spații extinse cu grâu, orz, porumb, plante tehnice și de nutreț, dar și cartofii. (tabel nr.5). Sectorul pomicol și viticol, se constată a avea o pondere mai scăzută, din cauza costurilor ridicate ce presupun supravegherea acestor culturi. Astfel în perioada cuprinsă între 2002 – 2012, terenurile cu livezi au atins un număr scăzut din cauza masivelor defrișări în favoarea construcțiilor. Cele mai mari pagube s-au înregistrat în cazul piersicilor, a caișilor și a merilor, unde țara noastra cunoaște o intensitate a importurilor.

Tabel nr.5 – Suprafețele cultivate in Piatra Neamț, conform Recensământului din 2010

(Sursa: Direcția pentru Agricultură, Neamț)

5.3 Turismul

Din fericire, municipiul Piatra Neamț dispune de un deosebit potențial turistic datorită bogațiilor culturale, istorice dar și cadrului natural deosebit de care dispune.

Cu o locație favorabilă fiind înconjurat de masive montane, dealuri și bazine hidrografice extinse, Piatra Neamț este considerat a fi „perla Moldovei”, un oraș pitoresc, ce îi conferă popularitate în rândul obiectivelor turistice din România. Flora constituie elemente de atracție prin rezervațiile existente în cadrul teritoriului cum sunt Rezervația Dealul Vulpii – Boțoaia, unde pot fi remarcate specii rare sau chiar pe cale de dispariție. Alături de aceasta, un punct de interes turistico-științific este și Rezervația naturală de tip acvatic Cuejdel. Denumit și „Lacul Crucii”, lacul este unul dintre cele mai întinse din țară de baraj natural, fiind totodată și printre cele mai tinere. Alte rezervații naturale protejate prin lege ce pot amplifica gradul turismului științific în zonă și nu numai sunt locurile fosilifere Cozla, Pietricica, Cernegura și Agârcia.(Primăria Piatra Neamț, 2014)

Din punct de vedere al turismului antropic, putem afirma că acesta este cel mai dezvoltat în Piatra Neamț, deținând o pondere mare de atracție turistică. În ultima perioadă s-au efectuat modernizări ale orașului pentru a putea spori circulația turistică în zonă, iar unul din principalele elemente este reprezentat de telegondola ce unește centrul municipiului de vf. Cozla. Amenajarea finalizată la sfârșitul anului 2007, a impus creșterea ofertelor turistice pentru orașul Piatra Neamț, fapt ce a sporit activitatea economică a orașului.

În context cultural, municipiul are o poziție excelentă datorită valorilor istorice deținute în cadrul său. De remarcat aici este înăși centrul orașului cu impunătorul Turn al lui Ștefan cel Mare alături de ansamblul Curții Domnești. Este printre singurele obiective turistice din zonă care s-a păstrat aproape nedegradat, fără a interveni cu modificări asupra aspectului construcției. Biserica este de asemenea foarte bine păstrată din timpul domniei voievodului, fiind totodată cea mai populată în zilele de sărbătoare.

Situl arheologic din cadrul dealului Bâtca Doamnei, este localizat la 4 km față de centrul orașului și cuprinde vestigii arheologice ce atestă valoarea culturală incontestabilă a regiunii. Aici au fost descoperite ruinele Cetății Dacice, ce a reprezentat una dintre cele mai interesante fortificații antice de pe teritoriul regiunii Moldova.

Fluxurile turistice au cunoscut astfel, o ascensiune cu 10% în cadrul sosirilor, la o diferență de doar 4 ani.(Primăria Piatra Neamț, 201

Capitolul 6. Apele curgătoare și caracteristicile lor hidrologice

6.1. Date generale privind cursurile de apă

Râul Bistrița își are obârșia în Munții Rodnei la o altitudine de 1850 m dintr-un circ glaciar situat la poalele vârfului Gargalău (2159 m). Străbate Carpații Orientali și se varsă în râul Siret în aval de orașul Bacău.În curgerea sa spre vărsarea în Siret trece prin 6 orașe: Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamț și Bacău. Pe cursul său mijlociu și superior, se găsesc mai multe complexe hidroenergetice, dintre care cea mai mare este acumularea Izvorul Muntelui.

Râul Cuejdi este un curs de apă situat pe teritoriul județului Neamț. Își are izvoarele în satul Cuejdiu, situat la doar 3 km de municipiul Piatra Neamț.Este un afluent de stânga al râului Bistrița și se varsă în acesta pe teritoriul municipiului Piatra Neamț.

Fig.11 – Amplasarea zonală a principalelor elemente hidrografice în cadrul municipiul

Piatra Neamț

(Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neamț)

6.2 Scurgerea lichidă

Scurgerea lichidă face referire la apa care se scurge pe talvegul râului, aceasta mai fiind cunoscuta sub denumirea de debit lichid. Debitul lichid se referă la cantitatea de apă, ce se scurge într-un anumit interval de timp printr-o secțiune transversală (Pișota. I, Zaharia L., Diaconu D., 2005).

Debitul râurilor din zonă poate varia de la un sezon la altul în funcție de condiționările climatice, dar și de litologie. Pentru analiza acestui parametru, s-au luat în considerare datele prelucrate de la două stații hidrometrice localizate în zona de studiu.

6.2.1. Scurgerea medie

Fig. 12 și 13 – Variația debitelor medii lunare ale râurilor Bistrița (12) și Cuejdi (13) la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursa datelor: Arhivele INHGA)

În fig.12, în care este reprezentată variația lunară multianuală a debitului lichid pe râul Bistrița, se observă o creștere a acestuia până în luna iulie, cândatingevaloarea de 28.3 mc/s, urmată de o scădere a valorilor până în decembrie, când se înregistrează minimul de 2.35 mc/s. În cazul variațieidebitului pe râulCuejdi, valorile formează o curbă ascensională până în luna aprilie, urmată de o fluctuație a valorilor în lunie de primăvară și vară, iar apoi o scădere a valorilor până în decembrie.

Pentru râul Cuejdi (fig.13), însă, debitele lichide sunt mult mai scăzute, maxima fiind de 0.9 mc/s (iunie) și minima de 0.2 mc/s (ianuarie).Pentru ambele râuri cele mai mari debite se înregistrează în lunile calde, de primăvară și vară, fiind determinate de topirea zăpezilor și precipitațiile bogate din lunile mai-iunie, iar cele mai mici, în perioada rece a anului, când acestea sunt influențate de căderea precipitațiilor solide.

Fig. 14 și 15 – Variația debitului mediu anual al râurilor Bistrița (14) și Cuejdi (15), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursa datelor: Arhivele INHGA)

Debitul mediu lichid de pe râul Bistrița, în perioada 2004-2013, reprezentat în fig.14, prezintă, în medie, valori cuprinse între 2.3 și 6.85 mc/s, excepție făcând anii 2010, când s-a înregistrat maximul de 21.4 mc/s, anul 2005 (18.28 mc/s) și anul 2006, când debitul mediu lichid a atins valoarea de 16.88 mc/s.

Pentru râul Cuejdi (fig.15), valorile sunt mult mai mici, încadrându-se între 0.26 și 0.94 mc/s, cu o medie de 0.6 mc/s, și cu maxime în anii 2005 (0.71 mc/s) și 2011 (0.94 mc/s). În concluzie, pentru ambele râuri anul 2005 a prezentat valorile cele mai ridicate, fapt determinat de ploile foarte puternice care au cauzat creșterea debitelor râurilor.

6.2.2. Scurgerea maximă

Fig.16 și 17 – Variația debitelor maxime lunare ale râurilor Bistrița (16) și Cuejdi (17), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursa datelor: Arhivele INHGA)

În ceea ce priveștedebitul maxim lichid râul Bistrița (fig.16) și râul Cuejdi (fig.17) prezintă diferențe însemnate ale valorilor. Deși ambele râuri înregistrează debitele maxime în lunile de vară (iunie, iulie și august) pe râul Bistrița valorile sunt mult mai ridicate, cu 515, 626 și respectiv 347 mc/s, pe Cuejdi înregistrându-se debitele maxime 24.6, 32.9 și respectiv 30 mc/s.

În ambele cazuri debitul maxim s-a înregistrat în luna iulie (626 mc/s pe râul Bistrița, respectiv 32.9 mc/s pe râul Cuejdi) valoarea debitului maxim lichid fiind, însă, de circa 20 de ori mai mică pe râul Cuejdi față de râul Bistrița.

6.2.3. Scurgerea minimă

Fig. 18 și 19 – Variația debitelor minime anuale pe râurile Bistrița (18) și Cuejdi (19), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

În ceea ce privește debitul lichid minim lunar, pe râul Bistrița (fig.18) se înregistrează în medie, 1.35 mc/s, iar pe râul Cuejdi (fig.19) doar 0.048 mc/s. În timp ce pe Bistrița maxima se înregistează în anul 2005 și atinge 1.93 mc/s, iar minima în anul 2012, cu 0.446 mc/s, pe râul Cuejdi maxima este atinsă în anul 2010 și are valoarea de 0.075 mc/s, iar minima, în anul 2011, cu 0.03 mc/s.

Pe ambele cursuri de apă debitul minim lichid fluctuează, însă nu însemnat cantitativ, diferența dintre maximă și minimă fiind de 1.48 mc/s în cazul râului Bistrița și de 0.045 mc/s în cazul Cuejdiului.

Fig. 20 și 21 – Variația debitelor minime lunare ale râurilor Bistrița (20) și Cuejdi (21), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

În cazul debitului lichid minim lunar, pe râul Bistrița (fig.20), se înregistrează 0,446 mc/s, iar pe râul Cuejdi (fig.21), doar 0.03 mc/s. În timp ce pe Bistrița maxima se înregistează în luna iunie și atinge 2.4 mc/s, iar minima în luna decembrie, cu 0.446 mc/s, pe râul Cuejdi maxima este atinsă în luna aprilie și are valoarea de 0.108 mc/s, iar minima, în luna decembrie, cu 0.03 mc/s.

Pe râul Bistrița debitul minim lichid crește uniform până în luna iunie, excepție făcând luna aprilie, care depășește debitul minim al lunilor martie și mai , ulterior scăzând până în decembrie, iar pe râul Cuejdi, acesta fluctuează mult între luni, dar cu o diferență mică între minimă și maximă, de doar 0.078 mc/s.

6.3 Scurgerea de aluviuni

Reprezintă o parte a sistemului „eroziune-trasnport-acumulare”, ce constituie faza dinamică, de mobilitate, în care materialul provenit din eroziune este preluat de debitul lichid, transportat și depus (în funcție de criterii geomorfologice, hidraulice și hidrologice)(Williams, 1989, citat de Minea G., 2011). Acest parametru, este corelat cu parametrii fizici ai apei, acesta fiind invers proporțional cu transparența și direct proporțional cu turbiditatea.

6.3.1. Scurgerea medie

Fig. 22 și 23 – Variația debitelor medii lunare de aluviuni în suspensie pe râurile Bistrița (22) și Cuejdi (23), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

Pebaza fig.22 , în care este reprezentată variația lunară multianuală a debitului de aluviuni în suspensie pe râul Bistrița, se observă o curbă ascensională a acestuia până în luna iulie, cândatinge valoarea de 103.55 kg/s, urmată de o scădere a valorilor până în decembrie, când se înregistrează minimul de 0.15 kg/s. În cazul variațieidebitului solid pe râulCuejdi (fig.23), valorile formează aceeași curbă ascensională până în luna iunie, urmată de descendența până în luna decembrie.

Pentru al doilea râu, însă, debitelesolidesuntmultmai scăzute, maxima fiind de 2.84 kg/s (iunie) și minima de 0.02 kg/s (noiembrie).Pentruambele râuricelemaimari debite se înregistrează în lunile calde, de vară, fiind determinate de scurgerile pe versant și de materialele angrenate, iarcelemai mici, în perioada rece a anului, cândacesteasunt influențate de materialele transportate de masa de gheață.

Fig. 24 și 25 – Variația debitelor medii anuale de aluviuni în suspensie pe râurile Bistrița (24) și Cuejdi (25), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

Debitul mediu de aluviuni în suspenise de pe râul Bistrița, în perioada 2004-2013, reprezentat în fig.24, prezintă, în medie, valoricuprinse între 5 și 10 mc/s, excepție făcând anii 2010, când s-a înregistrat maximul de 91 kg/s și anul 2005, cânddebitulmediu solid a atinsvaloarea de 25.37 kg/s.

Pentru râulCuejdi (fig.25), valorilesuntmultmai mici, încadrându-se între 0.08 și 2.18 kg/s, cu o medie de 0.72 kg/s, și cu maxime în anii 2005 (2.18 kg/s) și 2010 (1.44 kg/s). În concluzie, pentruambele râuri anii 2005 și 2010 au prezentatvalorilecelemairidicate, faptdeterminat de ploilefoarteputernicecare au cauzat spălarea versanților în suprafață.

6.3.2. Scurgerea maximă

Fig. 26 și 27 – Variația debitelor maxime anuale de aluviuni în suspensie pe râurile Bistrița (26) și Cuejdi (27), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursa datelor: Arhivele INHGA)

Pentru debitul maxim solid râurile Bistrița (fig.26) și Cuejdi (fig.27) prezintă mari diferențe. Dacă râul Bistrița prezintă valorile cele mai ridicate în anii 2005,2010 și 2011, cu 1860, 2728 și respectiv 2180 kg/s, râul Cuejdi înregistrează debitele maxime în anii 2004,2005 și 2013, bineînțeles cu valori mult mai scăzute, de 766, 500 și 283 kg/s.

În timp ce pentru râul Cuejdi anul 2004 reprezintă perioada când s-a atins cea mai mare valoare a debitului maxim solid, pentru Bistrița situația este total opusă, în 2004 fiind cea mai mică valoare a acestuia, și anume de 317 kg/s, dar totuși de aproximativ 30 de ori mai mare decât cea mai mică valoare înregistrată pe Cuejdi, din anul 2008, când debitul maxim solid, a atins doar 10.5 kg/s.

Fig. 28 și 29 – Variația debitelor maxime lunare de aluviuni în suspensie pe râurile Bistrița (28) și Cuejdi (29), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

Odată cu începerea topirii zăpezilor , în luna martie, pe râul Bistrița, debitul maxim de aluviuni în suspensie (fig.28) începe să crească ușor, până în luna iulie, când atinge maximul de 2728 kg/s, urmând să scadă până în luna decembrie, la valoarea de 4.09 kg/s, exceptând luna octombrie, care prezintă o ridicare bruscă a debitului solid , până la 960 kg/s. Pentru râul Cuejdi (fig.29), debitul maxim solid începe să atingă valori mai însemnate după luna aprilie, crescând până în august, la maximul de 766 kg/s, și scăzând ca și în cazul precedent, până în decembrie, când se înregistrează minima de 0.44 kg/s.

Pentru ambele râuri cele mai mari debite se înregistrează în lunile calde, de vară, fiind determinate de scurgerile pe versant și de materialele angrenate, iar cele mai mici, în perioada rece a anului, când acestea sunt influențate de materialele transportate de masa de gheață.

6.3.3. Scurgerea minimă

Fig. 30 și 31 – Variația debitelor minime de aluviuni în suspensie pe râurile Bistrița (30) și Cuejdi (31), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

În ceea ce privește debitul solid minim lunar, pe râul Bistrița (fig.30), se înregistrează în medie, 0.38 kg/s, iar pe Cuejdi (fig.31), doar 0.002 kg-7s. În timp ce pe Bistrița maxima se înregistează în luna iulie și atinge 1.77 kg/s, iar minima în luna decembrie, cu 0.04 kg/s, pe râul Cuejdi maxima este atinsă în luna iunie și are valoarea de 0.0053 kg/s, iar minima, în luna august, cu 0.0001 kg/s.

Pe râul Bistrița, debitul minim solid este uniform, crescând până în luna iulie, ulterior scăzând până în decembrie, iar pe râulCuejdi, acesta fluctuează foartemult între luni, dar cu o diferență totală foarte mică între minimă și maximă, de doar 0.0052 kg/s.

Fig. 32 și 33 – Variația debitelor minime de aluviuni în suspensie pe râurile Bistrița (32) și Cuejdi (33) la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

În ceea ce privește debitul minim solid pentru perioada 2004-2013 prezintă diferențe foarte mari între cele două râuri, Bistrița și Cuejdi.

Pentru Bistrița (fig.32)celemaimarivalorisunt înregistrate în anii 2006 și 2010, cu valori de 1.04 și 1.06 kg/s, iarcelemai mici în anii 2009 și 2013, cu 0.09 kg/s. Cuejdi, în schimb, pe lângă faptul că prezintă valorimultmai scăzute, înregistrează maxima în anul 2008, atingând 0.182 kg/s și minima în anii 2011, 2012 și 2013, când s-au măsurat 0.004 kg/s (fig.33).

6.4 Principalele proprietăți fizice și chimice ale apei

6.4.1. Regimul termic

Reprezintă variabilitatea intensității radiației solare, modalitatea de transfer a energiei calorice și dinamica maselor de apă. Acestea determină diferențieri ale regimului termic al apelor de suprafață în raport cu cel al apelor subterane.

Fig. 34 și 35 – Variația temperaturii medii anuale a apei râurilor Bistrița (34) și Cuejdi (35), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

Temperaturaapeipe râul Bistrița, în perioada 2004-2013 fluctuează în jurulvalorilor de 6-7oC, maxima fiind de 7.74oC, în anul 2012 și minima de 4.64°C în anul 2005 (fig.34).

Pe râul Cuejdi, însă, valoarea maximă estemai ridicată, din cauza cantității scăzute de apă și încălzirii mult mai rapide a acesteia, înregistrând 9.09oC și 9.08oC, în anii 2011, respectiv 2006,iar minima este de doar 4.40oC în anul 2013, foarte apropiată de valoarea înregistrată și pe râul Bistrița, la stația Straja (fig.35).

Fig. 36 și 37 – Variația temperaturii medii lunare a apei râurilor Bistrița (36) și Cuejdi (37), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursa datelor: Arhivele INHGA)

În ceeacepriveștetemperaturamedie lunară ambele râuri, Bistrița șiCuejdi, prezintă aceleași fluctuații, și anume, un curs ascendent până în luna august și descendent până în ultima lună a anului. (fig.36).

Pentruambelecursuri de apă lunileianuarie șifebruariesunt dominate de temperatura de 0oC, urmând să urce până în luna august la 13.86oC pe râul Bistrița și 14.970C pe râul Cuejdi, iarapoi scăzând treptat din nou până în luna decembrie, când se înregistrează 0oC pe Bistrița și 1°C pe râul Cuejdi (fig.37).

Fig. 38 și 39 – Variația temperaturii maxime lunare a apei râurilor Bistrița (38) și Cuejdi (39), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

Ca și în cazulaerului, apa prezintă celemairidicatetemperaturi în sezonul cald, iar celemai scăzute în perioada ierni. Astfel, temperaturile maxime pe râul Bistrița înregistrate în iunie, iulie și august (fig.38), sunt: 27°C, 25°C și respectiv 27.2°C, în timp ce pe râul Cuejdi, în același intervals-au înregistrat valorile30.2°C, 31°C și 32°C (fig.39).

Minimele înregistrate în sezonul rece, în lunileianuarie și februarie pe râul Bistrița sunt 5°C și respectiv 1.5°C, în timp ce pe râul Cuejdi minimele se înregistrează în lunile decembrie și ianuarie, când valorile ating 6°C și 5,5°C.

Fig. 40 și 41 – Variația temperaturii maxime anuale a apei râurilor Bistrița (40) și Cuejdi (41), la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

Pentru perioada 2004-2013, temperatura apei râului Bistrița prezintă urmatoarele carcateristici: minima este înregistrată în anul 2006, cu 20.5°C, maxima în 2012, cu 27.2°C, în timp ce media se aflăundeva în jurulvalorii de 23°C (fig.40).

RâulCuejdi prezintă temperaturimairidicate decât râul Bistrița, media fiind de 27°C, maxima se înregistrează în 2011, fiind de 32°C, iar minima în 2013, cu 16.2°C (fig.41).

Fig. 42 și 43 – Variația temperaturii minime lunare a apei râurilor Bistrița (42) și Cuejdi (43) la stațiile Straja și Cuejdi în perioada 2004 – 2013

(Sursadatelor: Arhivele INHGA)

În cazultemperaturilorminime situația se schimbă față de cazurile prezentate anterior, de această dată în cazul râuluiCuejdi înregistrându-se valorilemai scăzute (fig.42).

Astfel, râul Bistrița prezintă o temperatură de 0°C în lunileianuarie, februarie și decembrie, o maximă de 11.79°C în lunaiulie și o medie de 4.91°C (fig.43), iar râul Cuejdi înregistrează temperatura de 0°C în lunileianuarie, februarie, martie șidecembrie, o maximă de 6.3°C și o medie de doar 1.9°C, fiindaproximativ de 2 ori mai mică decâtpe râul Bistrița.

Capitolul 7. Lacurile

Lacul Bâtca Doamnei este situat în orașul Piatra Neamț, el formându-se în anul 1962, prin bararea râului Bistrița și îndiguirea laterală, pe partea stângă, a unui perimetru din albia majoră a râului.

Lacul este alimentat, în principal, cu apă din lacul de baraj Izvorul Muntelui-Bicaz, prin intermediul canalului de aducțiune al Hidrocentralei de la Stejaru, la care se adaugă vechiul curs al râului Bistrița, cu un debit foarte redus, precum și pârâul Doamna, afluent de dreapta al lacului.

Bâtca Doamnei este situat la o altitudine de 325 m și are următoarele caracteristici: o suprafață de 235 ha, lungime maximă 3200 m, lățime maximă 1050 m, adâncime maximă 15,5 m și nu este poluat cu ape uzate industriale, întrucat în bazinul său hidrografic nu există obiective de natură industrială.(www.pârâuldoamnei.ro/lacuri)

De altfel, lacul furnizează apă potabilă pentru o parte din locuitorii municipiului Piatra Neamț. Volumul acumulării de apă din Lacul Bâtca Doamnei este de aproximativ 10 mil. m3.

Fig.44 – Lacul de acumulare Bâtca Doamnei

(Sursa: http://www.infoturism-moldova.ro)

Capitolul 8. Calitatea apelor

Totalitatea proprietăților fizice, biologice și chimice precum și bacteriologice redau calitatea apei, intensificând protejarea acestora pe diferite căi. Proprietățile își au originea în substanțele existente în sol și în aer, provenind deopotrivă și din procesele biologice ale organismelor vii aflate în ape. Calitatea apelor este totodată afectată de gradul mare de antropizare întalnit în ultimii ani, prin activități industriale cu efecte negative asupra sistemelor hidrografice. Activitățile umane periclitează buna funcționare a acestor sisteme, fapt ce determină o cât mai bună monitorizare din partea Sistemului Național de Monitoring Integrat al Apelor din România.

8.1 Calitatea apelor de suprafață

Conform site-ului primăriei Piatra Neamț, în anul 2014 râul Bistrița se încadrează calitativ în clasa a II-a, pe secțiunea Piatra Neamț, cu o monitorizare trimestrială pe baza indicatorilor RO, GM, MP și N, unde sunt îndeplinite condițiile standard privind protejarea sistemelor acvatice. A doua importanță o are Pârâul Cuejdiu, situat pe partea stângă a Bistriței ca afluent principal. Se încadrează în clasa aIII-a calitativ prin indicatorul N. Calitatea este accentuată de utilizarea deșeurilor care sunt mai apoi depuse pe malul apei, dar și prin detașarea necontrolată a apelor menajere din diferite canale pluviatile, concluzionând faptul că protejarea ecosistemelor hidrografice în cazul acestui râu nu sunt bine puse la punct.

Bâtca Doamnei, este un lac de calitatea clasei aII-a, pentru indicatorii RO, GM, M și N. Este prezentă aici o mai bună stare ecologică privind calitatea și supravegherea ecosistemului pe baza elementelor biologice, mai exact ale taxonomiei și densității acestora. Există și impacte negative create de inundațiile repetate, care duc la acoperirea malurilor cu deșeuri periculoase pentru comunitățile aflate în zonă.

Pentru o mai bună funcționare a apelor și pentru a ajuta la cursul liber al acestora, s-au implementat diferite proiecte ce se află în plină desfășurare, pentru a regla problemele de la nivelul calității apelor. Aceste proiecte au fost propuse prima dată de primăria muncipiului împreună cu echipa Sistemului de Gospodărire a Apelor din Neamț.

8.2 Calitatea apei potabile

Apele potabile își mențin importanța, fiind și în acest caz nevoie de o întreținere permanentă și o monitorizare controlată. Operatorul principal la acest capitol este Compania Județeană Apa Serv SA din Piatra Neamț, companie ce are rolul de a aproviziona orașul și împrejurimile cu apă potabilă. Protejarea apelor se realozează cu ajutorul Direcției de Sănătate Publică a județului, unde de câteva ori pe an se prelevă date care urmează apoi a fi analizatepentru a se putea da un acord în ceea ce privește distribuția apei potabile la nivelul orașului. Acest acord este întotdeauna dat de Ministerul Sănătății, în urma monitorizării de audit din laboratoarele din Piatra Neamț și Roman, acestea fiind acreditate.

În cursul anilor 2008 – 2010 au fost monitorizați următorii parametri: număr de colonii la 22 grd.C, număr de colonii la 37 grd.C, coliformi totali, Escherichia Coli, enterococi, Clostridium Perfringens, amoniu, NO3, NO2 tap, NO2 wap, oxidabilitate, PH, turbiditate, clor rezidual liber, conductivitate, cloruri, aluminiu, cupru, plumb, cadmiu, fluor, cianuri libere, fier, sulfați, culoare, gust, miros. Odată obținute, rezultatele acestor analize sunt evaluate de catre reprezentanții DSP Neamț și de către compartimentele de asigurare a calității aparținând operatorului, în vederea constatării caracterului de potabilitate sau nepotabilitate a apei analizate. Pe baza acestor evaluări și a celor constatate atât DSP Neamț cât și operatorul de apă informează populația asupra aspectelor constatate și iau măsuri de remediere atunci când situația o impune (www.primariapn.ro).

Calitatea apelor din această zonă, atât produse cât și distribuite, are ca și determinare diferiși factori printre care eficiența precesului de îngrijire, carateristicile chimice și fizice, cantitatea de consum, starea stațiilor de întreținere și a rețelei de distribuție, dar în primul rând respectarea regulilor de protecție la nivel sanitar. În perioada 2008 – 2010, analizele efectuate la nivel județean, au determinat o funcționare corectă a parametrilor microbiologici pentru apele din Piatra Neamț, nefiind observate grade accentuate de poluare.

Capitolul 9. Alimentarea cu apă

9.1 Sursele de alimentare și caracteristicile lor

În cadrul orașului, alimentarea cu apă se face urmărind mai mulți pași: captarea, aducțiunea, înmagazinarea, transportul și distribuția prin conducte. Necesarul de apă în municipiu, este asigurat prin captarea supraterană – Bâtca Doamnei, și cea subterană – Vaduri.

Captarea de suprafață are loc din lacul de acumulare al Uzinei Hidroelectrica, pentru Bâtca Doamnei aflat pe râul Bistrița, printr-un proces de sifonare cu ajutorul unor conducte de rezervă și a altora active. Oricare din cele două tipuri poate transporta o cantitate de 308l/s (Strategia de dezvoltare locală integrată a municipiului Piatra Neamț, 2014).

Captarea de suprafață a fost pusă în funcțiune în anul 1995. Stația de microsite are rolul de a reține microplanctonul, microfauna și unele materii în suspensie din apa brută și până se ajunge la filtrarea apei ca ultimă treaptă de tratare. Filtrarea este procesul de limpezire avansată a apei constând din trecerea acesteia printr-o masă de material poros denumit strat filtrant și formată din pietrișuri și nisipuri cuartoase în straturi de grosimi diferite și granulozități(www.primariapn.ro).

Calitatea apei este intens monitorizată și în acest caz prin obișnuitele efectuări de analize ale conținutului apelor în laboratoare performante, urmărind evoluția indicatorilor de calitate. Privind cu atenție fluxul captării de suprafață, se stabilesc cantitățile de sulfat de aluminiu și clor cu ajutorul unor pompe speciale ce poartă denumirea de Grundfos.

Captarea subterană – satul Vaduri, comuna Alexandru cel Bun – este constituită din două fronturi de captare ce se găsesc pe ambele părți ale canalului pentru o acoperire cât mai eficientă a bazinului. Capacitatea transportată în acest caz poate fi de 890l/s, asigurată de altfel de unu număr de peste 50 de puțuri cu adâncimi reduse de până la 20 m, și alte 4 cu diametrul de 5 m.

Există diferite procese prin care apa este tratată în cazul descoperirii anumitor nereguli în conținutul acesteia prin stații ce reglează infectarea ccu clor gazos. Totodată, cele două sisteme, au o importanță aparte și pentru faptul că ele alimentează nu doar municipiul Piatra Neamș, ci și localitățile invecinate cum sunt Roznov, Dumbrava Roșie, Săvinești sau Alexandru cel Bun.

9.2 Sistemul de alimentare cu apă

Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime de 205,74 km și o suprafață de acoperire de peste 58% din totalul de străzi, alei, bulevarde, piețe.

Distribuția apei în municipiul Piatra Neamț se face prin rețele separate pe trei zone de presiune: zona I – care cuprinde zonele Precista, Centrul, Mărăței, Gara Veche, Doamna și Văleni; zona a II – a care cuprinde zonele Valea Viei, Sărata și Țărăncuța, precum și o parte din zona Dărmănești; zona a III – a care cuprinde zonele Dărmănești Est și Ciritei. Rețelele de alimentare cu apă din oraș sunt, în general, în sistem inelar pe cele trei zone de presiune atat pentru apă potabilă, cât și pentru cea industrială. Rețeaua de apă potabilă a fost pusă în funcțiune începând din anul 1960, iarpeste 60% din aceasta (aproximativ 135 km) fiind pusă în funcțiune în perioada 1960-1989 (Strategia de dezvoltare locală integrată a municipiului Piatra Neamț).

9.3 Consumul de apă potabilă

Consumul de apă este exprimat prin cantitatea folosită de un anumit număr de persoane raportat la o anumită perioadă a anului. Consumul casnic este cel mai frecvent indicator care poate arăta cantitatea de apă utilizată, fiind foarte întâlnit în toate gospodărille atât pentru gătit, cât și pentru igiena zilnică, constituind un element necesar nivelului ridicat de civilizație. În ceea ce privește apa potabilă, a fost propus un program la nivel mondial ce impune o evaluare amănunțită a acestui tip de consum. Astfel, s-a concluzionat că ăn ultimii 50 de ani, consumul a crescut considerabil, ajungând să depășească de două ori populașia lumii(Strategia de dezvoltare locală integrată a municipiului Piatra Neamț, 2014).

Starea survenită la nivel mondial din cauza acestor cercetări, a determinat o mai mare mobilizare pentru a putea preveni pierderea cantității de apă pentru urmatoarele decenii fără probleme serioase în cazul alimentării cu apă.

Au fost emise diferite rapoarte din partea Organizației Națiunilor Unite cu impact profund și asupra României și implicit a județelor integrate, pentru o dezvoltare durabilă, asigurând resursele de apă necesare cu includerea anumitor politici economice. Consumul zilnic de apă potabilă, este determinat de APA SERV, care a constatat o descreștere în privința localității la nivel județean, când apa consumată a scăzut cu aproximativ 25% în doar 4 ani. La recensământul din anul 2011, consumul rezultat pe cap de locuitor a fost de 130 litri de apă, fiind într-o continuă scădere cu fiecare an. Acesta reprezintă un element favorabil din punct de vedere al continuității resurselor de apă la nivelul orașului.

Tabel nr.6 – Evoluția consumului mediu de apă potabilă în perioada 2009-2013

Sursa – APA SERV SA

La nivelul anului 2013 consumul de apă potabilă al municipiului Piatra Neamț este de 11.240 mc/zi, în descreștere cu 26% față de anul 2009. (tabel nr.6) Dacă ne luăm dupa Recensământul din 2011 ar rezulta un consum pe cap de locuitor de aproximativ 130 l de apă, în scădere de la an la an. Acest lucru poate constitui și un avantaj în dezvoltarea durabilă a apelor la nivelul municipiului, dar și a județului.

În ceea ce privește accesul la serviciile de alimentare cu apă, pe tipuri de utilizatori, situația se prezintă conform tabelului nr.7:

Tabel nr.7 – Accesul la serviciile de alimentare cu apă în Piatra Neamț în anul 2014

Sursa – APA SERV, Biroul Urbanism – Primăria Piatra Neamț

Capitolul 10. Sistemul de canalizare

Complexul de ape uzate provenite din cadrul populației și din partea diferiților agenți economici din municipiu, exceptând apele pluviale, sunt captate de către rețeaua municipală de canalizare și îndrumate mai departe către stația de epurare a orașului. Colectorul principal are forma unui clopot de 180 cm/ 114 cm ce preia debitul din două colectoare: Dn 800 mm și Dn 1200 mm(Strategia de dezvoltare locală integrată a municipiului Piatra Neamț, 2014).

În urma procesului de epurare, apele se opresc la receptorul principal, în cazul de față Râul Bistrița, fiid un colector natural. De altfel, receptorul se poate prezenta atât sub forma unui curs de apă, a unui lac natural sau antropic, precum și sub forma solurilor permeabile.

Epurarea în cadrul stației principale, se realizează prin 3 nivele: epurarea mecanică (grătare, separatoare de impurități, decantoare), epurarea biologică (bazne oxice și anoxice). Ultimul nivel este specific teptei terțiare pentru reducerea fosforului cu adăugarea clorurii ferice. Stația de epurare a fost consilidată cu scopul analizei unui debit de maxim 560l/s, pentru un numar de 200 000 de locuitori.

Evacuarea apei în principalul captator, se realizează printr-un canal având un diametru de 2 m, traversează canalul UHE și în final ajunge în albia Bistrișei prin secțiunea amintită anterior, ce are forma unui clopot. Urmaătorul proces îl reprezintă fermentarea anaerobă a nămolului primar și a celui biologic, cu un adaos substanțial de polielectrolit

Procedeul biologic este cel cu nămol recirculat, în această treaptă reducându-se azotul și componența organică. Rețeaua de canalizare are o lungime de 175,81 km și o suprafață de acoperire de 48% din totalul de străzi, alei, bulevarde, piețe existente. Rețeaua a fost pusă în funcțiune începând din anul 1960, din care peste 59% din rețea (aproximativ 104 km) fiind pusă în funcțiune în perioada 1960-1989 (Strategia de dezvoltare locală integrată a municipiului Piatra Neamț, 2014).

În cazul accesului la serviciile de canalizare, pe tipuri de utilizatori, situația se prezintă conform tabelului nr.8:

Tabel nr.8 – Accesul la serviciile de canalizare în Piatra Neamț la 2014

Sursa – APA SERV, Biroul Urbanism – Primăria Piatra Neamț

Procesul de distribuție, apare ca fiind unul din cele mai scumpe în comparație cu alte acțiuni privind sistemul de alimentare cu apă potabilă a orașului. Rețeaua de canalizare presupune consturi imense pentru procurarea instalațiilor necesare și buna funcționare a acestora, fiind un element solicitat din punct de vedere static. De altfel, cauza principală a acestor costuri o reprezintă problemele ce intervin la nivelul relației dintre calitatea apei, materialele utilizate în execuția ei, presiunea de funcționare și cantitatea de apă pierdută.

Necesitatea dezvoltării unei infrastructuri complexe pentru alimentarea cu apă și canalizarea ei, au determinat propunerea altor programe importante la nivel național care să asigure necesarul și continuitatea rezervelor prin amplasarea mai multor stații de repompare a apei reabilitate, extinderea rețelei pe o distanță mai mare, stții de tratare cu clor a apei provenite din munți cu atașarea unor contori și hidranți, modernizarea stației de epurare respectând normele europene în ceea ce privește tratarea apelor utilizate. În cadrul acestor proiecte s-a propus asfaltarea drumurilor în zonele comunale și sătești pentru a putea extinde pe o rază mult mai mare rețelele de apă.

10.1 Sistemul de colectare ape pluviale

Sistemul de ape pluviale, se consideră a fi în prezent o problema ce afectează centrele urbane în permanență, cum este de altfel și cazul orașului Piatra Neamț. Principala sursă de degradare a mediului îl constituie acumularea de deșeuri reziduale de uz petrolier, sub forma uleiurilor, a plumbului provenit de la combustibili, particule pentru abrazarea cauciucurilor. De aceea, cele menționate au un impact negativ puternic, cu o poluare intensă ceea ce face ca funcționarea stațiilor de epurare să fie necesară în cadrul orașului.

Există momente când se creează debite foarte mari din cauza ploilor abundente și astfel stațiile de epurare nu pot lucra la capacitate maximă. Se ajunge uneori ca volumele mari de apă să fie conduse direct în râurile din vecninătate producând scurtcircuite în cadrul stațiilor, cu efecte grave. Din păcate, la nivelul țării, apele pluviale constituie un subiect des dezbătut deoarece colectarea lor nu este bine pusă la punct. Este așadar un sector neglijat și foarte slab dezvoltat, care la nivelul orașelor și implicit a municipiului Piatra Neamț, se desfășoară prin utilizarea aceleiași infrastructuri ca a apelor reziduale.

În Piatra Neamț, sistemul de colectare a apelor pluviale este gestionat în prezent de SC PUBLISERV SRL. Ca și funcționalitate a sistemului, pe baza datelor preluate din patea Sistemului de Gospodărire a Apelor din municipiul Piatra Neamț, pot fi menționate următoarele date statistice: (Primăria Piatra Neamț, 2013)

– apele provenite din precipitații de pe versanți sunt preluate parțial prin șanțuri de gardă de colectoarele pluviale din zonele apropiate care conduc apele în pârâul Cuiejdi sau râul Bistrița;

– apele de ploaie din zona locuințelor sunt preluate de colectoare pluviale care deversează prin guri de deversare în Cuiejdi sau Bistrița;

– colectorul general pluvial preia apele pluviale din zona centrală, le conduce în aval de oraș și le descarcă în raul Bistrița, în dreptul stației de epurare.

Analizând cele menționate și conform Planului Urbanistic General (PUG) sistemul pluvial prezintă numeroase disfuncționalități:

– rețelele de conducte colectare ape pluviale sunt insuficient dezvoltate. – scuturile de gardă existente sunt fie subdimensionate, fie distruse și nu pot prelua toate apele de scurgere de pe versanți;

– grătarele și bazinele de decantare a materiilor solide sunt colmatate în general, și blochează descărcarea apelor de pe versanți în rețeaua de canalizare;

– în zonele unde nu există aceste amenajări, apele de pe versanți intră direct în canalizarea pluvială și colmatează conductele, așa că, practic, rețeaua de canalizare pluvială care este și subdimensionată, își realizează scopul în proporție de 30 – 50 %.

Prin urmare, este importantă implementarea unor măsuri de îmbunătățire și dezvoltare a sistemului de colectare ape pluviale, măsuri ce contribuie la atingerea obiectivului strategic „Dezvoltare și regenerare urbană” si a obiectivului specific „Dezvoltarea infrastructurii”:

– extinderea rețelei de canalizare pluvială în zonele unde nu există;

– apele pluviale din zonele de extindere a intravilanului vor fi deversate în rețeaua existentă și de aici în emisari (pârâurile Borzogheanu și Cuiejdi și râul Bistrița);

– preluarea apelor de pe versanți și decantarea acestora și reabilitarea întregului sistem de canale colectoare stradale;

– se vor completa rețelele de conducte și canale pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă și respectiv canalizarea apelor uzate din zonele urbanistice propuse;

– asigurarea calității apei deversate în emisar la cerințele standardelor în vigoare prin redimensionarea stației de epurare, completarea corespunzatoare cu obiectele necesare asigurării epurării și cantitativ;

– interzicerea depozitării neorganizate a gunoaielor menajere, a deșeurilor industriale, precum și folosirea de îngrășăminte, insecticide sau pesticide la distanțe mai mici de 300 m față de albiile râurilor.

Capitolul 11. Lucrări de prevenire și combatere a efectelor distructive ale apei

Principalele lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, a populației și a bunurilor sunt:

lacuri de acumulare permanente și cu rol de atenuare a viiturilor și lacuri temporare pentru controlul viiturilor;

Acumulările sunt așezate cu precădere în bazinul hidrografic al râului Bistrița. Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă și industrială, energetic și apărare împotriva inundațiilor.

îndiguiri și regularizări de albii;

Fig.45 – Lucrările de îndiguire a râului Cuejdi pe teritoriul municipiului Piatra Neamț

(Sursa: www.panoramio.com)

Înafară de construcțiile hidrotehnice se pot lua niște măsuri nestructurale ce reprezintă o componentă importantă pentru micșorarea potențialului de pagube produse de inundație:

dezvoltarea de sisteme informaționale de avertizare și prognoză a viiturilor și a sistemelor decizionale de acțiune operativă în timpul și după producerea inundației;

stabilirea de reguli de exploatare a acumulărilor bazate pe informații prognostice asupra caracteristicilor, duratei și momentului producerii viiturii;

planificarea și gestiunea teritoriului amenințat de inundații;

dezvoltarea unor instrumente economice (asigurarea bunurilor cu ajutorul societăților de asigurări);

planurile de apărare.

Capitolul 12. Aspecte privind protecția și conservarea resurselor de apă

Conservarea resurselor de apă are la bază managementul integrat al acestora, care asigură ca serviciile realizate de sistemul resurselor de apă să satisfacă obiectivele prezente ale societății fără a compromite abilitatea sistemului de a satisface obiectivele generațiilor viitoare, în condițiile păstrării unui mediu curat.

Managementul integrat al resurselor de apă presupune: (www.rowater.ro)

Integrarea sistemului resurselor naturale de apă

Sistemul resurselor naturale de apă care este reprezentat de ciclul hidrologic și componentele sale: precipitații, evaporația, scurgerea de suprafață și scurgerea subterană. Menținerea bilanțului hidrologic și a raporturilor dintre componentele sale, are la bază legăturile biofizice dintre păduri, pământ și resursele de apă dintr-un bazin hidrografic, și este esențial pentru utilizarea durabilă a sistemului resurselor naturale de apă.

Integrarea infrastructurii de gestionare a resurselor de apă în capitalul natural

Realizarea unei infrastructuri de gestionare a apelor „prietenoasă” față de mediu care

să asigure atât alimentarea optimă cu apă a folosințelor și reducerea riscului producerii de inundații cât și conservarea și creșterea biodiversității ecosistemelor acvatice.

Integrarea folosințelor de apă

Alimentarea cu apă a populației, industriei și agriculturii și conservarea ecosistemelor acvatice sunt abordate sectorial în mod tradițional. Majoritatea folosințelor de apă în cantități din ce în ce mai mari și de calitate foarte bună. Rezolvarea ecuației resurse-cerințe de apă și protecția resurselor de apă necesită analiza folosințelor la nivel de bazin hidrografic.

Integrarea amonte-aval

Folosințele din amonte trebuie să recunoască drepturile folosințelor din aval privitoare la utilizrea resurselor de apă de bună calitate și în cantitate suficientă. Poluarea excesivă a resurselor de către folosințele din aval. Toate acestea necesită dialog pentru a reconcilia necesitățile folosințelor din amonte și aval.

Integrarea resurselor de apă în politicile de planificare

Apa este unul dintre elementele fundamentale ale vieții și în același timp un factor care condiționează dezvoltarea socială și economică, fiind adesea un factor limitativ. Societatea și economia se vor putea dezvolta numai în măsura în care se va dezvolta și gospodărirea apelor, această condiționare marcând rolul și importanța activității în contextul dezvoltării durabile.

Managementul integrat al resurselor de apă are la bază, în conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene, Planul de management al bazinului hidrografic.

Pe baza cunoașterii stării corpului de apă acest plan stabilește obiectivele țintă de o durată de șase ani și propune la nivel de bazin hidrografic măsuri pentru atingerea stării bune a apelor în vederea utilizării durabile a acestora.

Concluzii

Municipiul Piatra Neamț, situat în depresiunea Cracău-Bistrița, beneficiază de resurse de apă bogate și de o bună calitate.

Râul Bistrița, prin acumularea Bâtca Doamnei deservește orașul cu cea mai mare cantitate de apa, acestuia adăugându-i-se captarea subterană de la Vaduri. Prin cele două amenajări, compania Apa Serv asigură necesarul de apă pentru consumul locuitorilor orașului, cât și pentru amenajările industriale.

Se poate vorbi la nivelul orașului de o rețea de distribuție a apei concentrată pe trei zone, cuprinzând atât reședințele de tip colectiv, cât și cele individuale. Această rețea este amenajată radiar, pe fiecare zonă, aspect pozitiv, în cazul unei defecțiuni putând fi sistată furnizarea cu apă a unei zone restrânse, asigurând celelalte zone cu apa necesară.

Sistemul de canalizare sub formă de clopot, colectează apele uzate și le transportă la stația de epurare a orașului, unde trece printr-o serie de procese de curățare apoi apa este eliberată în râul Bistrița în aval de Piatra Neamț. Orașul are în schimb adevărate probleme în ceea ce privește sistemul de colectare al apelor pluviale; acesta nu are capacitatea necesară de a face față cantităților de precipitații survenite în urma ploilor torențiale, în aceste perioade, străzile căpătând aspectul unor adevărate râuri. Problema este cu atât mai pregnantă cu cât orașul este înconjurat de unități înalte (Culmea Pietricica), ce îl transformă într-o cupă în care apa este colectată și evacuată cu greu.

Se încearcă totuși o soluționare a aspectelor dezagreabile în ceea ce privește sistemul de canalizare și sistemul de colectare al apelor meteorice, dar aspectele birocratice determină începerea în adevăratul sens al cuvântului a unor lucrări de reabilitare.

Bibliografie

Bâzâc, G. (1983), Influența reliefului asupra principalelor caracteristici ale climei Românie, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Brânduș, C. (1973), Forme de relief carstic în depresiunea subcarpatică a Tazlăului, Institutul Pedagogic, Bacău

Ciulache, S. (2002), Meteorologie și climatologie, Editura Universității din București

Ciulache, S., Ionac N. (2007), Esențial în meteorologie și climatologie, Editura Universitară, București

Consiliul Județean Piatra Neamț – Strategia de dezvoltare locală integrată a Municipiului Piatra Neamț 2014-2020

Cucu, V. (2002), România: geografie umană și economică, Oraj 2001, Târgoviște

Donisă, I. (1968), Geomorfologia văii Bistriței, Editura Republicii Socialiste România, București

Gheorghilaș A. (2011), Geografia Turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară, București

Ielenicz, M., Pătru, I. (2005), Geografia fizică a României, Editura Universitară, București

Minea, I. G. (2012), Bazinul hidrografic al râului Bâsca:studiu de hidrogeografie, Editura Universității din București

Oprea, R. (2009), Compendiu de pedologie, Editura Universitară, București

Oroșanu V., Dragotescu M., Cucu C., Ioniță A., Mîță D. (1981) – Județele Patriei. Neamț – Monografie, Editura Sport-Turism, București â

Pătru Ileana, Zaharia Liliana, Oprea R. (2006) Geografia fizica a României : clima, ape, vegetatie, soluri, Editura Universitară, București

Pișota I., Zaharia L., Diaconu D. (2005) Hidrologie, Editura Universitară, București

Tiscovschi, A.A., Diaconu, D.C. (2004), Meteorologie si hidrologie – lucrări practice. Editura Universitară, București.

Velcea, V., Savu, A.(1982), Geografia Carpaților și Subcarpaților românești, Editura didactică și pedagogică, București

Văduva I. (2008) Clima României, Editura Fundației de Mâine, București

***(1983) Geografia României, Vol. I, Geografie fizică, Editura Academiei, București

∗∗∗ Clima României (2008), Editura Academiei Romane, București

www. meteoromania.ro

www.primariapn.ro

www.rowater.ro

www.wikipedia.org

Date brute din arhiva ANM

Date brute din arhiva INHGA

Bibliografie

Bâzâc, G. (1983), Influența reliefului asupra principalelor caracteristici ale climei Românie, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Brânduș, C. (1973), Forme de relief carstic în depresiunea subcarpatică a Tazlăului, Institutul Pedagogic, Bacău

Ciulache, S. (2002), Meteorologie și climatologie, Editura Universității din București

Ciulache, S., Ionac N. (2007), Esențial în meteorologie și climatologie, Editura Universitară, București

Consiliul Județean Piatra Neamț – Strategia de dezvoltare locală integrată a Municipiului Piatra Neamț 2014-2020

Cucu, V. (2002), România: geografie umană și economică, Oraj 2001, Târgoviște

Donisă, I. (1968), Geomorfologia văii Bistriței, Editura Republicii Socialiste România, București

Gheorghilaș A. (2011), Geografia Turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară, București

Ielenicz, M., Pătru, I. (2005), Geografia fizică a României, Editura Universitară, București

Minea, I. G. (2012), Bazinul hidrografic al râului Bâsca:studiu de hidrogeografie, Editura Universității din București

Oprea, R. (2009), Compendiu de pedologie, Editura Universitară, București

Oroșanu V., Dragotescu M., Cucu C., Ioniță A., Mîță D. (1981) – Județele Patriei. Neamț – Monografie, Editura Sport-Turism, București â

Pătru Ileana, Zaharia Liliana, Oprea R. (2006) Geografia fizica a României : clima, ape, vegetatie, soluri, Editura Universitară, București

Pișota I., Zaharia L., Diaconu D. (2005) Hidrologie, Editura Universitară, București

Tiscovschi, A.A., Diaconu, D.C. (2004), Meteorologie si hidrologie – lucrări practice. Editura Universitară, București.

Velcea, V., Savu, A.(1982), Geografia Carpaților și Subcarpaților românești, Editura didactică și pedagogică, București

Văduva I. (2008) Clima României, Editura Fundației de Mâine, București

***(1983) Geografia României, Vol. I, Geografie fizică, Editura Academiei, București

∗∗∗ Clima României (2008), Editura Academiei Romane, București

www. meteoromania.ro

www.primariapn.ro

www.rowater.ro

www.wikipedia.org

Date brute din arhiva ANM

Date brute din arhiva INHGA