Gestionarea Durabila a Deseurilor In Judetul Dolj

CUPRINS:

Introducere

CAPITOLUL 1

1.Evoluția și caracteristicile fizico-geografice ale județului Dolj

CAPITOLUL 2

Deșeuri-caracteristici

2.1.Cum se formează un deșeu

2.2.Deșeuri industriale

2.3..Deșeuri menajere

2.4.Deșeuri agricole

2.5.Deșeuri toxice și radioactive

2.6.Deșeuri speciale

2.7.Tipuri de deșeuri

2.8.Catalogarea deșeurilor

CAPITOLUL 3

Gestionarea durabila a deșeurilor în județul Dolj

3.1.Impactul deșeurilor asupra mediului

3.2.a. Gestionarea deșeurilor în județul Dolj

3.2.b.Gestionarea deșeurilor în Municipiul Craiova

3.3.Înregistrarea deșeurilor

3.4.Managementul deșeurilor

3.4.1.Manipularea deșeurilor

3.4.2.Compactarea deșeurilor

3.4.3.Acoperirea deșeurilor

3.4.4.Incinerarea deșeurilor

3.4.5.Managementul levigatului

3.4.6.Depozitarea deșeurilor

3.4.7.Depozite ecologice ale deșeurilor

3.5.Îmbunătățirea calității managementului deșeurilor

3.6.Tratarea și reciclarea deșeurilor radioactive

3.7.Refolosirea și reciclarea deșeurilor

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Lucrarea de față, intitulată „Gestionarea durabilă a deșeurilor în județul Dolj”are drept scop atragerea unui semnal de alarmă atât asupra locuitorilor județului Dolj, cât și pentru serviciile de salubritate în ceea ce privește ocrotirea mediului prin păstrarea curățeniei. Trebuie ținut cont că prin depozitarea corespunzătoare a deșeurilor nu protejăm doar mediul ci totodată ne protejăm pe noi înșine de microbii generați de deșeurile din jur.

Efort pentru un județ curat, fără mirosuri neplăcute, aspect necorespunzător și oameni sănătoși, nu trebuie făcut doar de serviciile de salubritate ci și de noi oamenii. Dacă nu se știu multe lucruri despre deșeuri și impactul pe care acestea îl au asupra mediului și locuitorilor, atunci autoritățile sunt nevoite să ne avertizeze cu privire la aceste lucruri.

Gestionarea deșeurilor este un pas important pentru un județ curat, dar această gestionare trebuie susținută nu numai de cei ce se ocupă de manipularea deșeurilor ci și de noi. Proiecte pentru o mai bună gestionare există și sunt aplicate,ba chiar mai mult, aceste proiecte sunt introduse în licee pentru a educa elevii și pentru a-i scoate pe teren să vadă ce înseamnă un deșeu aruncat necorespunzător,dar și cât de mult afectează solul.

Un deșeu aruncat necorespunzător atrage un alt deșeu;dacă azi se aruncă un deșeu, maine o să se arunce și al doilea și așa mai departe până când un loc populat devine o”groapa de gunoi neautorizată”. Marginea orașulu sau a unor sate, cimitire, malurile râurilor devin locuri neautorizate de depozitare a deșeurile urmând ca acestea să pătrundă cu ușurință în pânza freatică și de aici să afecteze solul, omul, circuitul apei în natura, vegetația sau într-un cuvânt „mediul înconjurător”.

De cele mai multe ori oamenii gândesc astfel:” Este doar un singur ambalaj sau pet aruncat de către mine. Nu o sa afecteze pe nimeni.”, dar dacă fiecare gândește în acest mod, un deșeu aruncat de o singură persoană,o să se transforme în mii de deșeuri aruncate de mii de persoane.

A gestiona durabil un deșeu înseamnă totodată să ne gândim și la dezvoltare durabilă, să ne gândim că generațiile viitoare sunt cele ce inhalează și cele ce au de confruntat probleme de sănătatea din cauza greșelilor noastre de a nu depozita deșeuri în locuri special amenajate. Pentru a arunca deșeurile la coșurile de gunoi nu ne ia doar 2 minute, dar aceste 2 minute adunate de la fiecare persoană din județul Dolj poate salva mediul inconjurător și poate salva generații intregi de bolile generate de aerul contaminat de mirosuri neplăcute și de scurgerile deșeurilor ce ajung în litosferă.

La elaborarea acestei lucrări s-a ținut seama de lucrări de specialitate precum cele ale domnilor:Cocean.,P.,Marinescu,I.,Gavrilescu,E.,Povară.I.,Antonescu,N.N.,Bold,O.V, dar și de Rapoarte de Mediu și articole din ziare.Lucrarea intitulată”Gestionarea durabilă a deșeurilor din județul Dolj” a fost elaborată sub îndrumarea lectorului universitar G.Curcan.

CAPITOLUL 1

Evoluția și caracteristicile fizico-geografice ale județului Dolj

Judetul Dolj se află într-o zona a Olteniei care a oferit conditii propice dezvoltării, dar si o locuire autohtonă continuă încă din cele mai vechi timpuri.

Orașul Craiova era considerat al doilea centru urban, iar până în anul 1821, populația ajunsese la un număr de 16000 de locuitori.

În perioada interbelica, municipiul Craiova a înregistrat o dezvoltare a vieții bancare și comerciale ceea ce a ajutat la o creștere a numărului angajaților, și atât în Craiova cât și în județul Dolj s-a dezvoltat viața cultural-științifică. De menționat este faptul că din județul Dolj s-au afirmat personalități precum:Nicolae Titulescu, Gogu Constantinescu, Henri Coandă,Alexandru Macedonski, personalități care au dominat viața politică si cultural-științifică. Cel ce avea să fie președintele Romăniei, Nicolae Ceaușescu, s-a afirmat în timpul rezoluției din 1934 în momentul în care acesta a venit să depună adeziunile muncitorilor din București.(Cetățeanu et al., 1981, a)

Orașul Craiova datează din anul 400-350 î.e.n. ,dar cu numele de Pelendava.În prezent județul Dolj se extinde intre 43grade,43’ și 44 grade și 42’ latitudine nordică si 22 grade si 50’ și 24 grade si 16’ longitudine estică.

Județul Dolj este separat de celalate județe vecine astfel:Gorj(nord) ,Vîlcea(nord-est), Olt(est), Mehedinți(vest), iar în partea sudică se află Dunărea; aceasta constituie o limită naturală.Județul Dolj are o suprafață de 7413 km pătrați, adică 3,12% din suprafața României. Dolj este un județ situat pe cursul inferior al râului Jiu.(Cetățeanu et al., 1981, b)

Craiova împreună cu zonele periurbane, ocupă o suprafață de 350 km pătrați. Orașul Craiova este situat în centrul zonei Oltenia, pe malul stâng al Jiului, la 44,2º latitudine nordică, 23,5º longitudine estică și la o altitudine ce este cuprinsă intre 75 – 116m.

Județul Dolj dispune de o multiudine de forme de relief precum:

A.Câmpia piemontană a Oltețului este o câmpie ce se desfasoară in Dolj doar int-o mică parte, la est de valea Jiului și Dealurile Amaradiei,iar câmpia propriu-zisă situată de la sud de linia Craiovei-Pielești.

B. Câmpia Băileștilor are o altitudine cuprinsă între 35 si 180 de metri și cuprinde 4 subunitați principale de relief și anume:

1.Câmpul Sălcuței-un câmp întins foarte puțin fragmentat.

2.A doua subunitate este alcătuită din terasele Desnațuiului, Dunării si Jiului, la sud de Segarcea și Drănic.

3.Atât prima cât și a doua unitate se află situate de vest de Desnățui,dar una este situată in vest, alta in sud și sunt separate de linia ce străbate următoarele localitați:Galicea Mare, Siliștea Crucii, Moțăței, Cetate și Giurgița

O diferență între aceste două subunități este aceea că subunitatea sudică cuprinde terase mai noi ale Dunării, în timp ce subunitatea nordică cuprinde terase mai vechi.

C.Câmpia înaltă a Bălăciței este acea parte sudică a Piemontului Getic.Partea estica a acestei câmpii este situată pe teritoriul județului Dolj.

E.Dealurile Amaradiei au o particularitate în județul Dolj și anume că este singura unitate care are un aspect de deal. Dealurile se extind de la limita nordică a Doljului până la linia situată la nord de Melinești si Filiași.

E.Lunca Dunării prezintă 5 secoare și anume: Cetate-Basarabi, Calafat-Rast, Rast-Gighera, Gighera-Bechet, Bechet-Dăbuleni.

F.Lunca Jiului prezintă 3 sectoare:unul este situat lângă albia râului, unul central și unul marginal. Sectorul situat lângă albia râului prezintă grinduri nisipoase, cel central este mai neted, iar cel marginal prezintă conuri de dejecție mici.

După aspectul general al reliefului este considerat un județ de câmpie, dar și un județ dunănrean datorită faptului că Dunărea este principalul factor care a generat relieful.(Cetățeanu et., al, 1981, c)

Figura1.2. Imagine saltelitară a județului Dolj

Clima județului Dolj este o clima temperată, cu temperaturi mai ridicate decât în partea centrală și nordică a tării.(Raport de mediu PJGD, 2013, a)

În județul Dolj sunt aproximativ 130-137 de zile cu cer senin și 103-110 de zile cu cer noros, iar zilele cu cer acoperit sunt în număr de 123-125.

În ceea ce privește regimul pluviometric, cantitatea cea mai mare de precipitații s-a înregistrat la Cetate și Bechet, și anume 480 mm de precipitații, iar cea mai mare cantitate de precipitații la Calafat, Rast, o cantitate de 540-570 mm.

În Craiova, maximul pluviometric a fost în anul 1901, de 784,6 mm, iar minimul pluviometric în anul 1907 de 269,4 mm. Temperatura medie anuala este de 10,8 grade Celsius, temperatura inregistrată la stația mereorologică din Craiova. În ceea ce privește umezeala relativă, aceasta diferă in funcție de anotimp;de exemplu în lunile de vară este o medie lunară de 70% , iar pentru lunile de iarnă este o medie lunară de 90%.

Privitor la regimul eolian, in Craiova, vântul bate cel mai frecvent dinspre est și vest, iar viteza medie anuală este de 3 m/s. Craiova are un climat temperat continental,

cu influențe mediteraneene .

În județul Dolj curge râul Jiu si fluviul Dunărea. Dunărea curge prin partea sudică si sud-vestică a Doljului,între localitatea Cetate și localitatea Dăbuleni, iar apele acestui fluviu ingheață decât în iernile foarte geroase. Dunărea, are pe teritoriul Doljului drept afluenți Desnațui și Balasanul.(Cetățeanu et al., 1981, d)

Râul Jiu se află pe teritoriul județului Dolj de la Filiași la Zăvalu. Afluenții Jiului in județul Dolj sunt Amaradia, Argetoaia, Rasnic etc.

În Municipiul Craiova, hidrografia este reprezentată printr-o serie de văi și anume: Valea Cornițoiu, Valea Jitianu, Valea Vlăicii(km 0 al Craiovei), Vălceaua Elca, ce se găsește în centrul vechi al Craiovei, Valea Tabacilor( pârâul străbate partea sudică a Craiovei), Valea Fetii, Valea Preajba care este un izvor ce străbate toate treptele de relief de pe partea stanga a Jiului și se uneste cu pârâul Craiovița și se varsă în Jiu, iar pârâul Craiovița este defapt un canal colector ce îsi are obârșia în partea de nord-vest a Craiovei.

Lacul Ișalnița este cel ce alimentează cu apa Municipiul Craiova. În Dolj, cantitatea de ape minerale și mineralizate este redusă. Doar la Urzicuța și Gighera apele minerale sunt valorificate.(Raport de mediu PJGD, 2013, b)

Ramura economică are un impact deosebit asupra numărului de locuitori, deoarece cu cât o localitate sau respectiv un județ este mai dezvoltat economic, cu atât populația este mai mult interesată să rămână în localitate și să nu emigreze în căutarea unui trai mai bun.

În special în comunele din județul Dolj, economia se bazează pe sectorul primar.Un exemplu în acest caz este Teasc, Malu Mare, Calopăr etc.

De exemplu, în Bucovăț, activitatea economică se bazează pe tăbacăria de piei, Ișalnița pe Termocentrala și Combinatul Chimic,Podari pe activități de fabricarea a uleiului, Ghercești pe activitățile de construcții metalice etc. De observat este faptul că cele mai dezvoltate activiăți sunt în zonele periurbane,iar în localitățile aflate la distanțe mai mari de Craiova, economia se bazează pe agricultură.(Cetățeanu el al., 1981, e)

CAPITOLUL 2

Deșeurile reprezintă resturi menajere sau industriale,iar deversarea deșeurilor solide și gazoase poartă denumirea de emovița și se varsă în Jiu, iar pârâul Craiovița este defapt un canal colector ce îsi are obârșia în partea de nord-vest a Craiovei.

Lacul Ișalnița este cel ce alimentează cu apa Municipiul Craiova. În Dolj, cantitatea de ape minerale și mineralizate este redusă. Doar la Urzicuța și Gighera apele minerale sunt valorificate.(Raport de mediu PJGD, 2013, b)

Ramura economică are un impact deosebit asupra numărului de locuitori, deoarece cu cât o localitate sau respectiv un județ este mai dezvoltat economic, cu atât populația este mai mult interesată să rămână în localitate și să nu emigreze în căutarea unui trai mai bun.

În special în comunele din județul Dolj, economia se bazează pe sectorul primar.Un exemplu în acest caz este Teasc, Malu Mare, Calopăr etc.

De exemplu, în Bucovăț, activitatea economică se bazează pe tăbacăria de piei, Ișalnița pe Termocentrala și Combinatul Chimic,Podari pe activități de fabricarea a uleiului, Ghercești pe activitățile de construcții metalice etc. De observat este faptul că cele mai dezvoltate activiăți sunt în zonele periurbane,iar în localitățile aflate la distanțe mai mari de Craiova, economia se bazează pe agricultură.(Cetățeanu el al., 1981, e)

CAPITOLUL 2

Deșeurile reprezintă resturi menajere sau industriale,iar deversarea deșeurilor solide și gazoase poartă denumirea de emisie. În momentul în care apar la scară industrială, chiar și gazele inofensive în cantități mici produc efecte nedorite.(Marinescu, 2006, a)

Deșeurile sunt considerate factorii negativi ai mediului, dar în momentul în care sunt privite prin prisma ecologiei industriale, sunt considerate ca factori pozitivi.

2.1.Cum se formează un deșeu?

Deșeurile se formează în urma tuturor activităților întreprinse de oameni în viața de zi cu zi. Indicatorul deșeurilor este cantitatea de deșeuri raportată la teritoriu.

Există o clasificare a deșeurilor în funcție de natura lor și anume:

a.deșeuri substanțiale: praf, pulberi etc

b.deșeuri energetice :radiații, zgomote, vibrații

c.deșeuri informaționale: viruși, modele eronate

După impactul pe care deșeurile îl au asupra mediului sunt:

a.biodegradabile- sub influența bacteriilor anaerobe sau aerobe, pot fi descompuse și reintergrate în circuitul biogeochimic

b.nebiodegradabile- prezintă stabilitate în timp(Povară, 2007,a)

2.2.Deșeuri industriale

Sunt acele tipuri de deșeuri ce rezultă în urma activităților economice și care poluează intens factorii de mediu.

Acestea sunt împărțite în 5 clase:

1.Deșeuri industriale periculoase, dar netoxice: azbest;

2.Deșeuri industriale nepericuloase, netoxice;

3.Deșeuri inerte: resturi din constucții;

4.Deșeuri toxice: cele radioactive;

5.Deșeuri produse în cantități foarte mari: cenușile de la termocentrale.(Bold, Mărăcineanu, 2003, a)

Deșeurile din zona Craiovița Nouă, în apropierea bălții Craiovița, oferă un aspect neplăcut, dar și mirosuri insuportabile mai ales în timpul verii.

Deșeuri din cartierul Cernele;deși în cartier fiecare curte posedă un tomberon, incă se mai aruncă și în această zonă deșeuri de toate categoriile.

Deșeuri în satul Vârtop,județul Dolj. În Vârtop deșeurile sunt aruncate la marginea satului, în câmp, departe de sat, deci în acest mod, sătenii nu sunt afectați în mod direct.

În județul Dolj, aceste timpuri de deșeuri provin de la următoarele unități:

1.Combinatul Doljchim- depozit ecologic cu deșeuri nepericuloase

2.CET I Ișalnița- depozite de zgură

3.CET II Șimnic- depozit de zgură și cenușă

4.SNP Petrom- Combinatul Doljchim; halda de carbonat de calciu etc.(Cocean, 2011, a)

Din păcate, aceste deșeuri sunt necontrolate și sunt extinse în natură prin intermediul vântului care împrăștie cenușa peste tot în natură.În urma acestei acțiuni, vizibilitatea este redusă, iar aerul nu se poate respira. În afară de aer, apa este cea care are de suferit in urma poluării,iar în urma circuitului apei din sol, acesta din urmă este afectat și devine imposibil de utilizat agricol.

În momentul în care apa a pătruns în sol și l-a afectat, au de suferit plantele și implicit animalele. În urma poluării cu deșeuri industriale, nu numai omul este afectat ci și fauna, flora și pedosfera.

O problemă gravă este aceea că, din păcate, aceste deșeuri industriale o să existe în natură și efectele lor o să se resimtă din ce in ce mai mult.( Plan urban de management al mediului pentru Municipiul Craiova, 2008-2014)

Următorul tabel cuprinde cateva unități din Craiova ce polueaza factorii de mediu:

Tabelul 2.1.Unități potențial poluatoare

Preluare Cocean,P,. „Strategii de dezvoltare urbană”, Presa Univerrsitară Clujeană, 2011.

2.3.Deșeuri menajere

Aceste tipuri de deșeuri provin din activitatea zilnică a omului.Sunt reprezentate de resturi alimentare, pet-uri, ambalajele produselor etc.

Aceste deșeuri nu sunt atât de poluante ca și cele de tip industrial. O parte din deșeurile menajere sunt recuperabile dacă sunt colectate cu utilaje moderne. În municipiul Craiova, aceste deșeuri sunt colectate la groapa de gunoi de la Mofleni.

Deși aceste deșeuri nu sunt extrem de periculoase pentru umanitate, periculozitatea acestora crește atunci cand acestea sunt depozitate necorespunzător, cum ar fi în unele răuri sau lacuri, străzi, parcuri etc.În zonele în care sunt depozitate generează mirosuri neplacute, iar pentru se opri acest impact pe care deșeurile le au asupra mediului, este necesar luarea unor decizii cum ar fi împrejmuirea acestor locuri de colectare. Deși deșeurile au un conținut mare de substanțe ce pot fi recuperate, acestea nu sunt supuse unui proces de tratare înainte de a fi eliminate.(Cocean, 2011, b)

Deșeuri zona Craiovița Nouă; aceste deșeuri sunt auncate pe marginea Bălții și dupa cum se poate vedea aproape de locuitorii cartierului Brestei și Craiovița Nouă.

Deșeuri din cartierul Lunca Jiului.Deșeurile sunt aruncate chiar în apropierea Jiului, la o distanță mică de Jiu.

Deșeuri din cartierul Mofleni; deși groapa de gunoi este aproape de această zona(aproximativ 5 km), deșeurile sunt prezente pe marginea drumului.

Deșeuri din comuna Carpen, județul Dolj.Aceasta imagine este facută la 4 km de locuitorii comunei Carpen. Nu este un loc amenajat pentru a arunca deșeuri ci oamenii le aruncă deoarece nu dispun de un loc special pentru a arunca deșeurile.

Deșeurile din cartierul Cernele provoacă un miros insuportabil. Acestea sunt aruncate intre cartierul Cernele și Breasta, deci practic în câmp, dar zona este populat la ficare 5 minute.

Deșeurile din satul Vârtop, județul Dolj sunt depozitate la marginea satului, dar aproape de sat, însă se pare că aceste deșeuri nu afectează sătenii.

În cartierul Romanești, pe strada Fântâna Popoova deșeurile sunt poziționate pe marginea drumului, în apropierea caselor deranjând oamenii din cauza aspectului și mirosului neplăcut.

2.4.Deșeuri agricole

Aceste tipuri de deșeuri provin de la dejecțiile animalelor, reziduuri agrochimice, resturi de recoltă etc. Un fapt important este acela că o mare parte din acestea sunt biodegradabile și pot fi refolosite.(Povară, 2007, b)

Deșeurile agricole din cartierul Cernele conferă un miros neplăcut indiferent de anotimp. Locuitorii acestui cartier periferic posedă animale și de aceea sunt nevoiți sa arunce dejectiile acestora chiar aproape de propriile locuințe.

2.5.Deșeuri toxice și radioactive

Din categoria deșeurilor toxice fac parte solvenții halogenați, acizii, compuși metalici, fenoli, cianide, compuși organohalogenați etc.

O sursă a deșeurilor radioactive este industria nucleară. Acest tip de energie este mult mai rentabilă motiv pentru care nu o sa fie înlocuită și aceste tipuri de deșeuri o să existe întotdeauna.

O mare cantitate de deșeuri provin în urma fabricării barelor combustibile de uraniu metalic, retratarea combustibilului nuclear uzat, extracția minereului de uraniu, concentrarea și rafinarea acestuia.(Rojanski et al., 1997,a)

2.2.Clasificarea deșeurilor

Preluare Sanda,.S., ”Gestionarea deșeurilor”, Editura LEGIS, 2013

2.6.Deșeuri speciale

Aceste deșeuri au un potențial vătămător și de aceea necesită prelucrare, tratare și îndepărtare specială. Deșeurile speciale provoacă un impact deosebit asupra mediului, dar și a omului atunci când nu sunt gestionate corespunzător. Componentele acestor deșeuri sunt toxice, iar în momentul în care patrund în mediul înconjurător otrăvesc apa; persoanele care sunt raspunzătoare de adunarea acestor deșeuri își riscă sănătatea.( Rojanski, et al. 1997, b)

Clasificarea deșeurilor:

1.Deșeuri medicale și de la spitale, laboratoare și clinici;

2.Deșeuri de la abatoare;

3.Deșeuri gospodărești:pesticide, detergenți, antigeluri etc;

4.Uleiuri uzate;

5.Deșeuri industriale;

6.Nămoluri de epurare etc

O gestionare efectivă a deșeurilor presupune întâi o evaluare a impactului lor asupra sănătății oamenilor și a mediului înconjurător. (Bold, Mărăcineanuu, 2003, b)

2.7.Tipuri de deșeuri

Există doua tipuri de deșeuri:

A.Reciclabile

b.Nereciclabile

A.Din categoria deșeurilor reciclabile fac parte:

a.Sticla- se sortează după culoare, iar cele mai valoroase sunt cele transparente

b.Hârtia- se reciclează în momentul în care este uscată

c.Uleiul de motor

d.Cutii de metal

e.Ambalaje de plastic

f.Baterii auto etc

B.Din categoria deșeurior nereciclabile fac parte:

a.Materiale ceramice

b.Spray-uri(Sanda, 2013, a )

2.8.Catalogarea deșeurilor

Conform Catalogului European al Deșeurilor există urmatoarele categorii de deșeuri:

1.Deșeuri de la explorarea minieră și a carierelor și de la tratarea fizică și chimică a mineralelor;

2.Deșeuri din agricultură ,horticultură, acvacultură, silvicultură, vanatoare și pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor;

3.Deșeuri de la prelucrarea lemnului și producerea păacilor și mobilei, pastei de hârtie,hârtiei și cartonului;

4.Deșeuri din industriile pielăriei, blănăriei și textilă

5. Deșeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale și tratarea pirolitică a

cărbunilor;

6.Deșeuri din procese chimice anorganice;

7.Deșeuri din procese chimice organice;

8. Deșeuri de la producerea, prepararea, furnizarea și utilizarea (ppfu) straturilor de

acoperire (vopsele, lacuri și emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor

tipografice;

9. Deșeuri din industria fotografică;

10. Deșeuri din procesele termice;

11.Deșeuri de la tratarea chimică a suprafețelor și acoperirea metalelor și a altor

materiale; hidrometalurgie neferoasă;

12.Deșeuri de la modelarea, tratarea mecanică și fizică a suprafețelor metalelor și a

materialelor plastice;

13.Deșeuri uleioase și deșeuri de combustibili lichizi;

14.Deșeuri de solvenți organici, agenti de răcire și carburanți;

15.Deșeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante și

îmbracăminte de protecție, nespecificate în alta parte;

16.Deșeuri nespecificate in alta parte;

17.Deșeuri din construcții și demolări

18.Deșeuri din activități de ocrotire a sănătății umane sau din activități veterinare ăi/sau cercetări conexe

19.Deșeuri de la instalații de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate și de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă și uz industrial;

20.Deșeuri municipale și asimilabile din comețt, industrie, instituții, inclusiv fracțiuni colectate separat.( www.apmdj.ro, a)

CAPITOLUL 3

Gestionarea durabila a deșeurilor în județul Dolj

3.1.Impactul deșeurilor asupra mediului

.

Depozitarea îndelungată a deșeurilor în mod necontrolat afectează în primul rand factorii de mediu, dar și relațiile din ecosistemul urban. De exemplu, acțiunea eoliană face să apară pulberile de cenusă generând unul dintre efectele negative ale mediului și anume poluarea aerului.

Solul,este afectat în urma infiltrării levigatului. Din cauza depozitării necontrolate a deșeurilor, în urma descompunerii acestora,în sol pătrund concentrații de azotați, azotiți etc, provocând modificarea caracteristicilor chimice ale solului.

Apele sunt afectatea prin pătrunderea infiltrațiilor din depozitele de deșeuri, iar aerul este afectat în urma emisiilor din atmosferă a gazului de fermentare ce este rezultat în urma procesului de descompunere a deșeurilor, gazelor de eșapament generate de vehicule, dar și din cauza zgurii și cenușii provenite de la termocentrale etc.

Pentru o reducere a impactului deșeurilor asupra mediului, s-au luat o serie de măsuri precum: promovarea cercetării științifice; educația tinerei generații; încurajarea colectării selective a deșeurilor menajere la generatori; predarea către agenți economici specializati a deșeurilor industriale reciclabile; lansarea de programe si proiecte ce au ca scop informarea cetatenilor, in vederea economisirii resurselor naturale;imbunătățirea sistemul național informațional și a bazei de date pentru gestionarea deșeurilor etc;

Tipurile de deșeuri care sunt acceptate sunt:

-deșeuri vegetale:frunze, iarbă, crengi;

-materiale reciclabile:hârtia, metale feroase ,plastic

-deșeuri municipale solide.(Gavrilescu, Buzatu, 2014, a)

3.2.a. Gestionarea deșeurilor din județul Dolj

În județul Dolj deșeurile periculoase nu sunt colectat selectiv din deșeurile municipale.În gospodării, sunt o serie de deșeuri periculoase ca: uleiuri uzate; deșeuri de tuburi fluorescente sau lămpi de descărcare; detergenți, ambalaje de detergenți, cosmetice, medicamente, baterii și acumulatori uzați.

De menționat este faptul că în județul Dolj sunt societăți ce dețin deșeuri periculoase din procesul de producție, dar periculos pentru localnici, este faptul că nu există soluții de neutralizare a acestora.

SNP Petrom Combinat Doljchim are în magazii, în butoaie, 63,8t catalizatori de fier-crom, 18t de acid sulfuric. Aceste tipuri de deșeuri de producție se elimină prin depozitare.

Incineratorul regional SC GUARDIAN SRL Craiova a colectat o cantitate de 334,381 t de deșeuri spitalicești dintre care 74,258 au fost incinerate, iar restul de deșeuri au fost trimise spre SC SIGMAFEX SRL Craiova, care în anul 2008 a neutralizat o cantitate de 461,866 t de deșeuri spitalicești. În județul Dolj au fost inchise treptat toate crematoriile. După închiderea acestora, spitalelor le-au revenit responsabilitatea de a lua măsuri pentru a minimiza cantiatea de deșeuri medicale periculoase.

În județul Dolj au fost găsite 3 societăți industriale care au stații de epurare, de unde, în anul 2007, au rezultat 188,16 t de nămol. O măsură pentru eliminarea nămolului, a fost folosirea acestuia ca fertilizator în agricultură.

În Dolj, mai exact în municipiul Craiova există un producător de vehicule, FORD ROMÂNIA SA; de aici provin o serie de deșeuri de la vehicule, dar aceasta firmă și-a constituit rețeaua de colectare VSU. Măsurile adoptate de producătorii de vehicule în vederea prevenirii apariției deșeurilor sunt:limitarea și reducerea utilizării substanțelor periculoase, pentru a nu polua mediul; construirea vehiculelor tinând cont de posibilitatea dezmembrării și reutilizării componentelor; producerea de noi vehicule cu materialele reciclate.(Gavrilescu, Buzatu, 2014, b).

O bună gestionare a deșeurilor din Dolj presupune și implicarea localnicilor deoarece degeaba serviciile de salubritate curăță străzile dacă oamenii nu sunt preocupați să mențină curățenia.

Folosind metoda observației, am văzut cum în sate precum Carpen,Geblești și Vîrtop, localnicii aruncă ambalajele și chiar mai mult este îmbrăcăminte pe care nu o mai folosesc depozitată chiar pe marginea drumului prinicpal. Nu se poate vorbi despre o bună gestionare a deșeurilor în condițiile în care pe nimeni nu interesează, însă un lucru este cert: în sate, sunt mai puține deșeuri aruncate pe străzi sau la marginea satului, decât sunt aruncate în oraș; consider că asta se întâmplă din cauza faptului că în oraș sunt mai mulți locuitori decât la sat, dar și pentru că sunt mult mai multe bunuri de consum.

Deșeurile din satul Geblești, județul Dolj sunt poziționate in apropierea locuințelor catorva săteni, iar de mentionat că in acesta zonă cu iarbă verde sunt animale ce se hrănesc printre gunoaie.

Ceea ce spuneam la subcapitolul 3.2.a, este dovedit de această imagine.Aceste deșeuri emană un miros neplăcut, poate chiar insuportabil adesea.Aici este de menționat că în momentul în care se intră în Geblești, sunt coșuri de depozitare a sticlei de plastic, dar în care sunt puține; așa se explică de ce într-un loc special amenajat sunt puține deșeuri: restul de deșeuri sunt aici! Comoditatea oamenilor de a se deplasa a făcut ca o poiană să ajungă o semi groapă de gunoi a satului.

Deșeuri din satul Caraula, județul Dolj. Aceste deșeuri nu afectează locuitorii deoarece sunt la distanță mare de sat, dar au un impact asupra solului.

Deșeuri din satul Geblești,județul Dolj. Pe acest drum de sat, prezent în imagine nu se mai poate coborî fără să nu atingi vreun deșeu; deși sunt aruncate într-un loc populat, nimeni nu actionează împotriva aruncării în această zonă.

Deșeuri din comuna Carpen, județul Dolj. Nu doar locuitorii comunei Carpen sunt vinovați pentru această depozitare ci toti ce trec pe aici. Această zonă reprezintă o „graniță” între 2 sate, iar pe aici trec fie oameni din satele respective, fie cei ce doresc să ajungă în alte sate.

Deșeuri în satul Caraula, județul Dolj. Aspectul este neplăcut, dar și solul are de suferit și totodată animalele și plantele.

Planul județean de gestionare a deșeurilor în județul Dolj

Acest plan cuprinde costurile pentru implementarea unui sistem de management al deșeurilor la nivel județean, evaluarea alternativelor tehnice potențiale etc. Orizontul de referință a fost cuprins intre anii 2005-2013. PJGD cuprinde următoarele obiective:

1.reciclarea și recuperarea deșeurilor cu o anume valoare economică;

2.extinderea serviciilor de colectarea selectivă a deșeurilor;

3.reducerea cantității de deșeuri biodegradabile;

4.asigurarea mijloacelor de transport;

5.depozitarea deșeurilor.

PJGD are ca obiectiv principal reducerea impactului asupra mediului a gestionării deșeurilor, iar cu alte cuvinte PJGD reprezintă o strategie de gestionare planificată la nivel de județ.

Obiectivele principale ale acestui proiect vizează asigurarea de facilități de colectare selectivă a deșeurilor, de tratarea a deșeurilor biodegradabile, dar pe de altă parte urmărește și educarea populației și conștientizarea acestia referitoare la gestionarea deșeurilor.

În ceea ce privește componentele PJGD, acestea au o prioritate ridicată deoarece sunt propuse în cadrul Planului și Strategiei Naționale pentru Gestionarea deșeurilor: colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeuri municipale; compostarea fracțiunii biodegradabile și a deșeurilor verzi; colectarea separată a deșeurilor din construcții și demolări; introducerea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor la sursa pentru 4 fracții etc.

În județul Dolj, acest plan abordează problema deșeurilor intr-o manieră integrată, iar planul se corelează cu legislația Comunitar-Europeană, dar și cu legislația națională din domeniu.

După implementarea propunerilor din proiect, condițiile de mediu se vor imbunătății semnificativ(aerul, apa, ecosisteme atc).

Soluțiile adoptate sunt curative deoarece în acest fel se imbunătățește calitatea vieții și a sănătății prin modul de aliminare a deșeurilor. Totodată soluțiile sunt preventive întrucât se va introduce un sistem modern de gestionare a deșeurilor și se va obține un profit din produsele reciclabile.

Pentru elaborarea Raportului de Mediu, grupul de lucru a consultat autoritățile publice responsabile cu protecția mediului precum:Agenția Națională de protecție a Mediului, Agenția Locală de Protecție a Mediului, Compania Națională Apele Române prin Direcția Națională, Garda de Mediu și Inspectoratul General pentru situații de urgență, dar si autoritățile publice ce se ocupă cu sănătatea oamenilor-Autoritatea de Sănătate publică și s-a ținut cont de următoarele aspecte:

1.structura propusă și gradul de detaliere;

2.date primare;

3.abordarea generală propusă a raportului;

4.elemente de mediu specifice;

5.opțiuni strategice și alternatice ce urmează a fi luate în considerare etc

3.2.b.Gestionarea deșeurilor în Municipiul Craiova

În momentul în care s-a produs un deșeu, cea mai potrivită cale de a elimina impactul său asupra mediului și omului, este revalorificarea sa.

Etapele necesare pentru identificarea și evaluarea alternativelor de gestionare sunt:

1. Lista obiectivelor propuse

2. Lista alternativelor identificate

3. Analiza multicriterială

4. Listă de ierarhizare a alternativelor

1.Lista obiectivelor propuse cuprinde principalele obiective de gestionare a deșeurilor.

2.Lista alternativelor identificate cuprinde posibilități tehnice, economice și de valorificare specifice fiecărei zone unde se dorește aplicarea alternativelor de gestionare.

3.Analiza multicriterială este o grilă de clasificare a alternativelor identificate pe baza criteriilor definite.

4.Lista de ierarhizare a alternativelor evaluate este un document care cuprinde alternativele evaluate, ordonate descrescător.

Gestionarea deșeurilor presupune urmatoarele:

– prevenirea producerii deșeurilor,

– diminuarea generării de deșeuri;

– valorificarea deșeurilor prin refolosirea lor;

-eliminarea- prin depozitare și incinerare.

După proveniența lor, deșeurile urbane se clasifică în deșeuri municipale și asimilabile.

Deșeurile municipale și asimilabile celor menajere sunt deșeurile menajere generate în gospodăriile oamenilor, piețe, dar și cele provenite din construcții și demolări. Gestionarea deșeurilor se face de căte firmele de salubritate. Deșeurile municipale desemnează atât deșeurile menajere cât și deșeurile voluminoase colectate separat.

Deșeurile de producție periculoase sunt acele tipuri de deșeuri care impun o gestionare riguroasă, datorită nocivității ridicate.

Deșeurile periculoase, generate din activități medicale sunt tipuri de deșeuri care trebuie separate la sursă, împachetate astfel încât să se evite scurgerile și ruperea ambalajului în timpul transportului și tratate, pe cât posibil, separat.(Povară, 2007, c)

Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate municipale.

Nămolurile provenite de la epurarea apelor industriale trebuie tratate ca deșeuri periculoase.

În anul 2007, operatorii de mediu împreună cu ONG-urile și APM Dolj, au elaborat un proiect intitulat „Gestiunea deșeurilor chimicale” a cărui obiectiv era eliminarea, respectiv diminuarea impactului asupra mediului a practicilor actuale de gestionare a deșeurilor. Acțiunile presupuneau: optimizarea metodelor de eliminare final pentru deșeurile menajere ce nu pot fi valorificate. Implementarea acțiunilor ce prevedeau noul sistem de colectare a deșerilor, elaborarea de noi soluții pentru a valorifica deșeurile biodegradabile etc.

Un alt obiectiv era eliminarea depozitării neadecvate a deșeurilor, iar actiunea prevedea realizarea unei sistem județean de colectare a deșeurilor și inchidererea de-a lungul timpului a depozitelor ce nu îndeplinesc normele legale.(www.apmdj.ro, b)

În Craiova este o gestionare mai intensă, iar locul în care se depozitează deșeurile poartă denumirea de Depozitul ecologic de la Mofleni. Imaginea de mai jos sugerează că deși dispunem de un depozit pentru deșeuri, dispunem de numeroase tomberone, coșuri de gunoi etc, oamenilor le este mult mai comod să arunce deșeurile chiar intr-un parc natural, sau o zonă cu multă vegetație. Este cazul zonei Balta Craioviței, este cel mai concret exemplu și cel mai bun pentru a scoate în evidență cât de „preocupați” sunt oamenii de a depozita deșeuri în „locuri corespunzătoare”.

Este evident că totul depinde de localnici, curățenia orașului stă în mainile noastre, dar deși știm asta, nu acționam asupra acestui fapt.

Aceste 2 imagini au fost făcute în cartierul Valea Roșie, în zona Dacia. Prin acestea se vede cum oamenii sunt neglijenți în privința deșeurilor;deși sunt 4 containere, deșeuri sunt depozitate pe lângă acestea și chiar la distante mai mari. Se explică încă o dată de ce Craiova nu este curată:localnicii nu sunt preocupați să arunce, probabil din comoditate, deșeurile în containere.

Deșeuri din zona Craiovița Nouă. Zona Bălții Craiovița Nouă este mai degraba un centru de deșeuri neautorizat deoarece toți vin să arunce orice timp de deșeu , fie industrial, fie agricol, fie menajer.

Groapa de gunoi de la Mofleni

Pentru deșeuri menajere urbane și industrial asimilabile, în Craiova există atât un depozit pentru deșeuri. Colectarea și transportul deșeurilor se face cu utilaje ecologice, dar mirosurile neplăcute nu pot fi înlăturate. Depozitul ecologic de la Mofleni va prelua și deșeurile menajere și asimilabile celor menajere de la 32 localități rurale din județul Dolj.

Substanțele periculoase, se depozitează în condiții speciale: motorina în rezervoare subterane cu pereți dubli, GPL în rezervoare supraterane, iar acidul sulfuric în incinte betonate acoperite.

Alimentarea cu apă potabilă a depozitului se realizează printr-un racord la DN 2. Pentru a preveni apariția mirosurilor neplăcute, se realizează acoperirea periodica a acestor depozite; aceste acoperiri se realizează în perioadele cu temperatură și umiditate ridicată.

Un eveniment recent, în luna februarie, anul 2015, a fost semnarea contractului pentru proiectarea și constuirea stațiilor de sortare și de compostare a deșeurilor de la Mofleni, iar conform președintelui Consiliului Județean acest eveniment este un pas spre implementarea celui mai amplu proiect cu finanțare europeană.(Craiova.Ziare.com)

Gestionarea este corescpunzătoare în acest loc, dar nu se poate face nimic pentru a opri mirosul ce devine insuportabil pe zi ce trece, mai ales în zilele călduroase. Serviciile de salubritate acoperă deșeurile pentru a opri acel miros, dar nu se pot acoperi toate deșeurile (vezi subpunctul 3.3.4.)

Sursa:Noua presa.ro

Imagine satelitară Mofleni

Gropa de gunoi de la Mofleni reprezintă un loc de colectare a deșeurilor municipiului

Craiova, dar în apropierea acestei gropi, la cațiva metri, oamenii încă mai aruncă deșeuri.

3.3.Înregistrarea deșeurilor

Condiția esențială gestionării eficiente a deșeurilor este înregistrarea corectă a acestora.

1.În primă fază se observă cu atenție zona de administrație și se anuntă în legatură cu orice modificare sau situație de urgentă

2.Se monitorizează folosirea tuturor vehiculelor din depozit

3.În a treia fază se verifică,dar se si opresc vehiculele civile și totodată se împiedică accesul în depozit

4.Se verifică toate deșeurile care urmează să intre în procesul de gestionare

5.Se cântăresc mijloacele auto înainte să intre în depozit, dar și dupa ce iese

Cântărirea pe platformă este realizată cu ajutorul calculatorului.Această metodă este folosită pentru a ușura fluxul de trafic la intrarea și ieșirea din depozit și pentru a facilita evidența documentelor.

Verficicarea și înregistrarea fluxului de deșeuri conțin:

1.Evaluarea datelor introduse, dar și verificarea contra raportului olograf ce este oferit de cel ce a vândut platforma; această evaluare este facută de catre ofițerul de platformă

2.Urmează verificarea de către administratorul de platformă

3.După ce acestea sunt verificare de administratorul de platformă, acestea sunt vizualizate și aprobate de către directorul operatorului

4.În final, raportul este listat după dată și sursă

De menționat este faptul că toate echipamentele și calibrarea stației, trebuie facute conform cerințelor fabricantului, iar certificatele de etalonare este necesar să fie ținute în sediu.(Antonescu, et al., 2006, a)

.

3.4.Managementul deșeurilor

Totalitatea activităților care au drept scop minimizarea impactul deșeurilor asupra vieții omului și asupra mediului poartă denumirea de managementul deșeurilor.În acest proces trebuie să se tină seama de legislația deșeurilor(vezi capitolul 2.7.), dar și de modul de colectare a acestora.În scopul bunei funcționări a acestui proces, trebuie să se tină cont de: colectarea deșeurilor prin sortare, reducerea la sursă a deșeurilor, diminuarea cantităților de deșeuri depuse în rampa etc.(Marinescu, 2006, b)

Gestionarea deșeurilor are drept scop, printre altele, și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea parților ce sunt reutilizabile. Operațiunea de gestionare, presupune metode diferite în funcție de deșeuri. Gestionarea deșeurilor rezidențiale și instituționale intră în atribuția autorităților guvernamentale. (Gavrilescu, Buzatu, 2014, c)

Administrarea deșeurilor industriale, comerciale și domestice, se face prin colectare și depozitare.

Trebuie menționat faptul că nu există metode universale de tratare a deșeurilor de aceea a fost nevoie de o legislație de gestionarea durabilă a deșeurilor. Unele deșeuri sunt depozitate în vecinătatea locului de producere, în timp ce altele sunt transportate în locuri special amenajate.(Antonescu, et al., 2006, b)

Managementul levigatului cuprinde:

1.Extracția levigatului

2.Eliminarea nămolului din depozit

3.Eliminarea efluentului

Planul Național de gestionare a deșeurilor se aplică atât pentru deșeuri, atât lichide cât și solide și anume: deșeuri din construcții și demolări; deșeuri municipale; deșeuri de producție nepericuloase și periculoase; nămoluri de la stațiile de epurare a apelor uzate.

De menționat este faptul că următoarele deșeuri sunt exceptate de la prevederile Planului Național: carcasele de animale și dejecțiile animalelor; efluenții gazoși emiși în atmosferă; deșeuri radioactive; deșeuri de explozibili expirați etc.

Obiectivele acestui Plan Național sunt:

1.Remedierea locurilor poluate

2.Diminuarea producerii de deșeuri și a gradului de periculozitate

3.Neutralizarea ecologică a deșeurilor

4.Reciclarea sau regenerarea deșeurilor.

3.4.1.Manipularea deșeurilor

Depozitarea deșeurilor este facută în funcție de managementul depozitului. Nisupurile fine, mâlurile, deșeuri voluminoase și masive, sunt interzise în primul metru de deșeuri din cauza faptului că pot penetra în sistemul de drenaj și îl pot colmata.

În situația în care depozitarea se face direct în depozitul de deșeuri, deșeurile vrac trebuie să fie descărcate și compactate în straturi de peste 30 cm grosime într-un strat subțire de compactare până în momentul în care se ajunge la statul care se dorește.

3.1. Metode de realizare a unei analize a deșeurilor menajere

Preluare ”Gestiunea deșeurilor” Gavrilescu.E., Buzatu G.D.(2014), Editura Sitech, Craiova

3.4.2.Compactarea deșeurilor

Cu ajutorul autovehiculelor de explotare a depozitelor, deșeurile sunt repartizate în celule ținându-se cont de:

a.se realizează la o stabilitate suficientă, iar celulele zilnice nu trebuie să conțină cavități;

b.se realizează prin raspândirea deșeurilor în straturi cu o grosime de 30 cm și se trec în mod repetat prin compactor.

3.4.3.Acoperirea deșeurilor

Deșeurile din depozitele clasa b sunt se acoperă periodic pentru a evita raspândirea mirosurilor și împraștierea acestora datorate vântului. Un alt motiv pentru care se acoperă este pentru a nu își face apariția păsările și pentru a menține aspectul depozitului. Această acoperire se face cu deșeuri de construcții, sol, cenusă evitând deșeurile prăfoase; deșeurile menajere nu necesită acoperirea daca se continuă și a doua zi depozitarea.

Este important ca la sfârșitul unei zile, deșeurile să fie acoperite cu un strat de sol cu o grosime de 15-30 cm. Aceasta metodă este folosită pentru a împiedica pătrunderea șobolanilor și insectelor, dar și pentr a opri raspândirea mirosului neplăcut.

3.2.Clasificarea materialelor de acoperire

E-excelent;B-bun;P-potrivit;S-slab;*-cu excepția cazului când se fac crăpături în tot învelișul

Preluare Bold,O.V., Mărăcineanu G.A., (2003) ,”Managementul deșeurilor solide urbane și industriale” , Editura MATRIX ROM, București

3.4.4.Incinerarea deșeurilor

Un avantaj al incinerării deșeurilor este acela că volumul și greutatea acestora se reduc substanțial. Metoda incinerarii este cea care distruge deșeurile organice, nemetalice, dar și microbii și virusurile.

La început deșeurile era îngropate, dar apoi s-a luat decizia incinerării acestora, iar acest proces are unele avantaje dintre care amintim:

-reducerea toxicității deșeurilor cu circa 99%

-reducerea volumului total al deșeurilor periculoase cu aproximativ 95%

-asigurarea recuperării și reutilizării unei parți din energia consumată în procesele de producere etc.

Un efect negativ al incinerării deșeurilor este acela că, în urma arderilor sunt emise cenuși ce pot fi toxice și se pot infiltra în pânza freatică

3.4.5.Condiții de preluare, transport, manipulare, depozitare

Deșeurile vor fi preluate și manipulate și depozitate conform normelor specifice fiecărui material, iar spațiile de stocare se mențin amenajate. Echipamentele de descărcare ,transport, manipulare vor funcționa în condiții optime

Condițiile de acceptare a deșeurilor sunt următoarele:

a.deșeurile trebuie să se regăsească pe lista deșeurilor acceptate în depozit

b.să fie livrate doar de transportatori autorizați

c.aceste deșeuri să fie însoțite de documente necesare conform criterilor de recepție

De menționat este faptul că deșeurile care urmează să fie depozitate pe amplasament necesită să se regăsească în autorizația de mediu a depozitului, iar operatorul depozitului trebuie să asigure măsurile necesare în vederea respectării condițiilor ce sunt prevăzute în autorizația de mediu.(Bold, Mărăcineanu, 2003, c)

În momentul transportării, trebuie să existe documente care să cuprindă:tipul deșeurilor, sursa de proveniența și cantitatea transportată. Controlul de recepție constă în verificarea documentelor de transport, inspecția vizuală, cântărirea deșeurilor, analiza de control, iar aceste rezultate sunt înregistrate în jurnalul de funcționare.

Dacă deșeurile nu sunt acceptate, atunci operatorul anunță generatorul și autoritatea competentă până se ia măsuri timp în care deșeurile rămân în zona de securitate. Există situații în care deșeurile livrate nu corespund cu documentele care le insoțesc, dar ele se încadrează în cerintele de acceptare, atunci acest lucru este meționat în jurnalul de funcționare.

3.4.6.Depozitarea deșeurilor

Deșeurile se depun astfel încât să nu afecteze omul și mediul înconjurător, iar mediul de depunere depinde de fiecare deșeu, dar și de condiții meteorologice.Deșeurile trebuie să se depoziteze în straturi cât mai subțiri după care se compactează.Deșeurile care au probleme din cauza stabilitații se depun în amestec cu deșeuri stabile.În momentul în care se depozitează deșeuri prăfoase, acestea sunt umezite și acoperite cu alte deșeuri minerale.

Atunci când se descarcă un transport de deșeuri, această acțiune este supravegheată de un personal autorizat. Operatorii ce se află în zona de descărcare trebuie să poarte echipemente de protecție colorate astfel încât să fie recunoscuți ușor, iar personalul angajat trebuie să fie instruit cu privire la organizarea activităților pe depozit, dar și cu privire la compotamentul în cazuri de accidente.

.

3.4.7.Depozite ecologice ale deșeurilor

Un fapt ingrijorător este acela că deșeurile toxice și periculoase pentru om și natură, sunt depozitate necorespunzător. Luarea deciziei referitoare la formarea depozitelor ecologice s-a luat în urma sesizării faptului că gropile de gunoi poluează atmosfera, hidrosfera și solurile.

Deșeurile municipale solide(resturi vegetale, gunoi menajer) se depozitează în locuri numite deponeuri ecologice și se acoperă cu argilă. De menționat este faptul că aceste deponeuri pot fi dotate cu sonde de metan pentru a extrage metanul.

3.5.Îmbunătățirea calității managementului deșeurilor

Din aceasta categorie fac pare urmatoarele actiuni:

-reciclarea termică a deșeurilor în cuptoare de ciment

-îmbunătățirea bazei de date pentru gestionarea deșeurilor

-realizarea depozitelor ecologice pentru deșeuri nepericuloase

-folosirea unei tehnologii moderne de neutralizare a deșeurilor etc.(Bold, Mărăcineanu, 2003, d)

3.6.Tratarea și reciclarea deșeurilor radioactive

Gestionarea deșeurilor radioactive este influențată de radiații, de nivelul de activitate, de strarea de agregare a agregare. În ceea ce privește nivelul de activitate, deșeurile sunt clasificate ca deșeuri cu activitate ridicată(lichide ce provin din reprocesarea combustibilului nuclear uzat), deșeuri cu activitate medie(mâluri, substanțe contaminate), deșeuri cu activitate scăzută(hârtie, moloz etc).

Deșeurile solide combustibile sunt puse în cuptoare speciale pentru a fi arse, iar aceste cuptoare sunt prevăzute cu instalații de filtrare-epurare a gazelor și aerosolilor radioactivi.

Deșeuri lichide cu activitate scăzută sunt supuse unui din următoarele procese

a.evaporare sau distilare,prin care volumele sunt reduse

b.tratarea soluțiilor cu substanțe chimice

c.decontaminarea soluțiilor cu absorbanti naturali.

3.7.Refolosirea și reciclarea deșeurilor

Resursele ce sunt extrase din deșeuri se numesc resurse secundare. Acestea sunt folosite pentru a produce noi bunuri, iar această acțiune de refolosire trebuie făcută în așa fel încât să nu fie afectată sănătatea oamenilor. (Sanda, 2013, b)

Tombroane pentru depozitare selectivă din cartierul Valea Roșie

În scopul refolosirii deșeurilor, au fost aduse în cartiere tomberoane speciale, pe culori, pentru a facilita procesul de reciclare și refolosire a deșeurilor. Folosind metoda observației s-a ajung la concluzia că deși sunt aceste tomberone în cartiere, nu se respectă indicațiile de pe fiecare tomberon și fie sunt umplute în perioade îndelungate, căci nimeni nu ține cont de ele, fie, de exemplu, în tomberonul pentru plastic este aruncată hârtie, în cel pentru hârtie, metal etc. Din imagine se observă că indicațiile pentru tipul de deșeu sunt rupte, iar cu timpul vor dispare; în acest mod, localnicii, dacă v-or vrea să le depoziteze corespunzător, nu o să știe cum să le plaseze.

3.3. Operațiuni de recuperare conform Directivei 2006/12/CE

Preluare Sanda., S, ”Gestionarea deșeurilor”, Editura LEGIS, 2013

Gestionarea durabilă a deșeurilor în municipiul Craiova

1.De câți ani locuiți în cartierul dvs?

a.1-10 ani b.10-40 ani c.peste 40 ani

2.în ceea ce priveste mizeria și deșeurile din cartier, de cât timp sunteți locatar, s-a observat vreo schimbare?

a.mai multe deșeuri, mai multă mizerie

b.în ultimii ani cartierul a cunoscut o ameliorare în ceea ce priveste curățenia

c.a rămas la fel

3.Cate tomberoane/containere sunt prezente în apropierea locuinței dvs?

a.niciunul b.1-3 c.peste 3

4.Cât de des serviciile de salubritate vin pentru a ridica tomberoanele/containerele?

a.o dată pe saptămână

b.o dată pe lună

c.peste o lună

5.În cartier deșeurile sunt aruncate:

a.coresunzător

b.sunt deșeurile atât în tomberon cât și pe lânga chiar daca tomberonul/ containerul nu este plin

c.sunt deșeuri pe lângă tomberon deoarece în tomberon/container sunt prea multe deșeuri

6.Simțiți adesea mirosuri neplăcute provenite de la tomberoane/containere?

a.niciodată b.rar c.mereu

7.Din punctul dvs.de vedere,ce măsuri ar trebui luate pentru ca deșeurile să nu afecteze sub nicio formă locatarii?

a.să fie aduse mai multe tomberoane/containere pentru ca deșeurile să nu fie arucate pe jos

b.serviciile de salubritate să treacă mai des în catier pentru a lua tomberoanele/containerele

c.consider că doar oamenii pot face ca deșeurile să nu afecteze mediul și pe ei inșiși aruncând deșeurile în mod corespunzător

Cartier:

1.De câți ani locuiți în cartierul dvs?

2. în ceea ce priveste mizeria și deșeurile din cartier, de cât timp sunteți locatar, s-a observat vreo schimbare?

3. Cate tomberoane/containere sunt prezente în apropierea locuinței dvs?

4. Cât de des serviciile de salubritate vin pentru a ridica tomberoanele/containerele?

5. În cartier deșeurile sunt aruncate:

6. Simțiți adesea mirosuri neplăcute provenite de la tomberoane/containere?

7. Din punctul dvs.de vedere, ce măsuri ar trebui luate pentru ca deșeurile să nu afecteze sub nicio formă locatarii?

Chestionarul intitulat „Gestionarea deșeurilor în municipiul Craiova” a fost aplicat pe un eșantion de 25 de persoane în cartiere ca:Lascăr Catargiu, 1 Mai, Brestei, Cernele, Craiovița Nouă, Rovine, Lăpuș, Valea Roșie, Nicolae Romanești. Scopul aplicări acestui chestionar a fost acela de a scoate în evidență cât de bine sunt gestionate deșeurile în Craiova, cât de mult sunt afectați oamenii de gospodărirea necorespunzătoare a deșeurilor, dar și pentru a fi aduse soluții pentru o mai bună gospodărire a acestor deșeuri.

În urma interpretării rezultatelor s-a observat faptul că o proporție mare a respondenților locuiesc în cartier intr-un interval cuprins între 10 și 40 ani, interval în care s-au văzut shimbări privind gestionarea deșeurilor. Un lucru bun, observat în mai multe cartiere, a fost acela că s-au văzut schimbări în bine în gestionarea deșerilor.Stând de vorbă cu oamenii din cartierul Cernele am sesizat că în urmă cu 5 ani au fost aduse tomberoane în fiecare curte, contra cost, iar aceste tomberoane sunt luate săptămânal de serviciile de salubritate. Aceste măsuri au fost luate și în cartiere unde majoritatea locuințelor sunt case precum:Brestei, Lascăr Catargiu, 1 Mai, Romanești.

Mai multe deșeuri și mai multă mizerie s-a observat în cartierul Craiovița Nouă și Valea Roșie, iar în Rovine și în Lăpuș nu s-a schimbat nimic.

În cartiere oamenii dispun de un număr de aproximativ 3 tomberoane sau containere ;aceste lucru este in cartierele cu blocuri, iar în cele cu case un singur tomberon este în fiecare curte. Un lucru îmbucurător, dupa cum spuneam anterior, este că serviciile de salubritate vin pe fiecare săptămână pentru a ridica tomberoanele și o data la lună pentru a lua containerele de la blocuri. Din păcate aspectul containerelor este unul neplăcut deoarece jumătate din respondenți au spus că deși nu sunt pline, pe lângă acestea sunt deșeuri aruncate, dar există și situații în care containerele sunt pline pentru că se pare că o lună este un timp prea lung, iar deșeuri sunt intr-o mare cantitate.Locatarii au spus că mirosuri neplăcute se simt se simt rar, doar în timpul verii, în cartiere precum Valea Rosie, 1 Mai, Lascăr Catargiu, iar cei din Brestei, Cernele, Craiovița Nouă. Romanești se confruntă mereu cu aceste mirosuri în timp ce în Rovine și Lăpuș nu se simte niciodată vreo miros venit de la deșeuri.

Din raspunsurile locatarilor la intebarea cu numărul 7, s-a observat că sunt de parere că doar oamenii sunt cei ce pot face o schimbare în ceea ce privește o bună gestionare a deșeurilor și în acest fel mediul, dar și ei inșiși să fie protejați.

Cei ce au cel mai mult de suferit din cauza depozitării necorespunzătoare sunt cei din cartierul Craiovița Nouă și Brestei pentru că zona Balta Craioviței a devenit de-a lungul timpului un focar de infecții. Aspectul acestei zone lasă de dorit, iar mirosurile, mai ales în timpul verii devin insuprtabile; deșeurile de aici ce provoacă miros neplăcut culminează cu mirosul provenit de la canalizare, iar locatarii de plang adesea.

Locuitorii cartierului Cernele au mărturisit că în momentul în care se încalzește, aceștia ce confuntă cu mirosul aproape insuportabil provenit de la groapa de gunoi de la Mofleni, dar sunt și conștienți că acea groapa îi salvează pe de altă parte de deșeurile din curte. Cu toate că în Cernele sunt tomberoane în toate curțile, încă în câmpul din spatele cartierului se depozitează deșeuri.

Gestionarea durabilă a deșeurilor în județul Dolj

1.De cât timp locuiți în satul dvs?

a.mai puțin de un an

b.1-10 ani

c.peste 10 ani

2.Cu trecerea timpului, în sat, s-a văzut vreo schimbare legată de depozitarea deșeurilor?

a.cantitatea de deșeuri s-a dublat față de anii precedenți și sunt aruncate necorespunzător

b.deșeurile sunt depozitate în tomberoane

c.a rămas la fel

3.În satul dvs.dispuneți de tomberoane pentru depozitarea deșeurilor?

a.niciun tomberon nu este prezent

b.un singur tomberon

c.mai multe tomberoane

4.Serviciile de salubritate vin des pentru a strânge tomberoanele sau pentru a curăța satul de deșeuri?

a.nu vin niciodată

b.o dată pe săptămână

c.o dată pe lună

5.Cantitatea de deșeuri vă afectează în mod direct(miros,aspect)?

a.aceste mirosuri aproape că fac imposibilă locuirea

b.sunt mirosuri neplăcute, dar și un aspect neplăcut

c.nu sunt mirosuri neplăcute și nici vizual nu creeză neplăceri

6.Credeți că deșeurile prin împrăștiere și scugeri afectează solul și în acest mod și agricultura?

a.în toți acești ani, agricultura nu a fost afectată

b.nu cred că este posibil

c.consider că agricultura este deja afectată

7.Există vreo măsură pentru ca deșeurile să nu afecteze mediul?

a.deșeuri o să fie mereu

b.doar prin sancționări se poate opri depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor

c.nicio măsură nu o să oprească depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor

Sat:

1.De cât timp locuiți în satul dvs?

2.Cu trecerea timpului, în sat, s-a văzut vreo schimbare legată de depozitarea deșeurilor?

3.În satul dvs.dispuneți de tomberoane pentru depozitarea deșeurilor?

4.Serviciile de salubritate vin des pentru a strânge tomberoanele sau pentru a curăța satul de deșeuri?

5.Cantitatea de deșeuri vă afectează în mod direct(miros ,aspect)?

6.Credeți că deșeurile prin împrăștiere și scugeri afectează solul și în acest mod și agricultura?

7.Există vreo măsură pentru ca deșeurile să nu afecteze mediul?

Chestionarul intitulat” Gestionarea durabilă a deșeurilor în județul Dolj” a fost aplicat pe un eșantion de 25 de persoane, în sate ca :Seaca de Pădure, Moțăței, Carpen, Cleanov, Bratovoiesti, Podarii, Teasc, Daneți, Perișor, Sălcuța, Viișoara Mare și Predești pentru a se observa cât de bine sau cât de rău sunt gestionate deșeurile în mediul rural. Cei din mediul rural, majoritatea au locuit de peste 10 ani în sat ,iar in această perioadă au observat că în majoritatea satelor situația deșeurilor a rămas la fel; doar în sate ca Podari, Predești, deșeurile sunt depozitate în tomberoane, iar în sate precum Sălcuța, Viișoara Mare, Carpen, Cleanov, Seaca de Pădure cantitatea de deșeuri s-a dublat. Un lucru neîmbucurător este acela ca majoritatea satelor nu au niciun tomberon pentru a depozita deșeuri, iar în satele în care sunt tomberoane, serviciile de salubritate vin o dată la lună pentru a lua tomberoanele.

Aceste deșeuri, se pare că nu afectează nici vizual, nici prin miros neplacut satenii din Cleanov, Carpen, Seaca de Pădure, Daneți, Teasc, Moțăței, însă ii deranjează pe cei din Sălcuța, Viișoara Mare, Perișor, Bratovoiești. În majoritatea acestor sate, agricultura este afectată de scurgerile deșeurilor, dar sunt și pareri destul de multe că agricultura nu fost afectată deloc și nici nu o să fie posibil acest lucru.

Sătenii consideră ca cea mai bună măsură pentru ca deșeurile să nu afecteze mediul este aplicarea de sancționări, dar și o proporție destul de mare sunt de părere că deșeuri o să fie mereu și nu se poate face nimic ca să se opreasca impactul pe care acestea îl au asupra mediului

Din discuții în discuții sătenii au recunoscut că de cele mai multe ori aceștia depozitează necorespunzător deșeuri, în special pe cele din ograda lor, dar acest lucru se întamplă din cauza faptului ca nu au un loc unde să le depoziteze corespunzător. Unii dintre aceștia spuneau ca aproximativ o dată pe an le mai dau foc pentru a mai elimina din ele. Un lucru îmbucurător este aceasta eliminare a deșeurilor din incinerare, dar ceea ce ei nu știu, este ca nu toate deșeurile se pot elimina în acest mod, de exemplu cele explozibile sau pet-urile nu trebuie să fie incinerate.

CONCLUZII

Așa cum reiese din conținutul acestei lucrări „Gestionarea durabilă a deșeurilor din județul Dolj”, atât la nivelul județului Dolj, cât și la nivelul municipiului Craiova sunt cantități însemnate de deșeuri ce afectează locuitorii.Aceste deșeuri provin fie din gospodării(deșeuri menajere, deșeuri agricole , fie din unități precum:Doljchim, Daewoo, Petrom, Electroputere( deșeuri industriale). Cu toate că serviciile de salubritate încearcă să gestioneze aceste deșeuri, pe zi ce trece, apar din ce în ce mai multe și asta pentru că oamenii consumă; acest consum este un lucru absolut normal, dar ceea ce nu este normal, este că după consum aruncă pet-uri și ambalaje pe jos și nu în locuri amenajate.

Groapa ecologică de la Mofleni, ce se găsește în afara municipiului Craiova, gestioneză deșeurile eficace și cei din domeniu lucrează pentru un oraș, dar și pentru un județ mai curat căci aceasta gestionează deșeurile a 32 de localităti din județ, însă fără un minim de efort din partea locuitorilor, această gestiune este oarecum incompletă din următorul motiv: locuitorii nu aruncă deșeuri în containere sau tomberoane ci pe jos, atât în interiorul orașelor sau satelor, cât și la periferii. Deși depozitul de deșeuri de la Mofleni este în afara orașului, mirosul pătrunde în cartiere precum Cernele, Brestei, Luncă, lucru ce nu se poate împiedica căci deșeurile trebuie să fie distruse.

În urma lucrării prezentate anterior, reiese că există mai multe modalități de eliminare a deșeurilor: fie prin incinerare, fie prin acoperire, fie prin compactare. Toate aceste metode sunt eficiente și depind de tipul de deșeu deoarece nu toate deșeurile pot fi incinerate ci doar ambalajele, produsele ce nu sunt explzibile, nu toate deșeurile se acoperă ci doar cele ce au miros neplăcut, din categoria b, pentru a împiedica răspândirea mirosului datorită vântului(aceasta acoperire se face cu deșeuri din construcții), și nu toate deșeurile sunt supuse procesului de compactare.

Reciclarea repezintă un bun mod de a explica gestionarea durabilă.În acest scop s-au produs tomberoane pentru a depozita separat: sticla, hartie, plastic; în acest mod este mai ușor ca aceste produse să fie reciclate.

Impactul pe care deșeurile îl au asupra mediului este unul îngrijorător în momentul în care acestea nu sunt gestionate corespunzător. Este îngrijorător în momentul în care pătrund în sol,dar și când sunt emanații ce poluează mediul, adică mirosuri neplăcute.

În urma aplicării chestionarului atât în județ cât și în Craiova, s-a observat că locatarii se confruntă zilnic cu problema deșeurilor; cei ce au cel mai mult de suferit sunt cei din municipiul Craiova deoarece deși gestionarea este mai intensă, oamenii din mediul urban produc mai multe deșeuri zilnic și deși sunt mai multe locuri de depozitare a deșeurilor, deșeurile sunt depozitate și pe lângă cosurile de gunoi sau chiar în plină stradă. Cartierele Craiovița Nouă, Brestei, Cernele sunt cele mai afectate de depozitare necorespunzătoare a deșeurilor. Cel mai mult își pune amprenta zona Balta Craioviței ce reprezintă un „depozit” de deșeuri ale locatarilor. În acea zonă sunt toate tipurile de deșeuri, iar un lucru cu adevărat îngrijorător este acela că oamenii trec zilnic pe lăngă acele gunoaie și la numai 10 metri sunt locuințe.

În mediul rural, problema deșeurilor nu este atât de îngrijorătoare precum în mediul urban; sătenii iși gestionează deșeurile incinerându-le. În urma cercetării de teren s-a observat că deșeurile sunt depozitate la marginea satelor, dar nu în cantități mari, și foarte rar în interiorul satelor. Cu ce ce confruntă des sătenii, sunt deșeurile din agricultura, adică dejecțiile animalelor ce provoacă miros neplăcut.

Bibliogafie

1.Antonescu, N.N, Antonescu, N , Popescu, L.L, Stănescu,D.P, (2006), ”Gestionarea și tratarea deșeurile urbane.Gestiunea regională”, Editura Matrix Rom, București

2.Bold, O.V., Mărăcineanu, G.A., (2003), ”Managementul deșeurilor solide urbane și industriale”, Editura MATRIX ROM, București

2.Cetațeanu,I., Hinoveanu,H., Trăistaru,E., et al.,(1981), ”Județele Patriei,Monografie Dolj”, Editura Sport-Turism, București

3.Cocean,P., (2011), ”Strategii de dezvoltare urbană;studiu de caz Craiova”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

4.Craiova.Ziare.com

5.Marinescu,I., (2006) ,” Disfuncționalitățiile mediului urban”, Editura Universitaria Craiova, Craiova

6.Gavrilescu, E., Buzatu G.D.(2014), ”Gestiunea deșeurilor”, Editura Sitech, Craiova

7.Povară, I., (2007), ”Georgrafia mediului. Poluarea și protecția mediului înconjurător”, Editura Fundației România de Mâine, București

8.Raport de mediu PJGD, (2003)

9.Rojanski, V, Bran, F, Diaconu, G, (1997),”Protecția și ingineria mediului”, Editura Economică, București

10. Sanda., S., (2013),”Gestionarea deșeurilor”, Editura LEGIS

11.Autorizația de mediu nr.29R/12/2006

12.www.apmdj.ro

13.Plan urban de management al mediului pentru Municipiul Craiova(2008-2014)

Bibliogafie

1.Antonescu, N.N, Antonescu, N , Popescu, L.L, Stănescu,D.P, (2006), ”Gestionarea și tratarea deșeurile urbane.Gestiunea regională”, Editura Matrix Rom, București

2.Bold, O.V., Mărăcineanu, G.A., (2003), ”Managementul deșeurilor solide urbane și industriale”, Editura MATRIX ROM, București

2.Cetațeanu,I., Hinoveanu,H., Trăistaru,E., et al.,(1981), ”Județele Patriei,Monografie Dolj”, Editura Sport-Turism, București

3.Cocean,P., (2011), ”Strategii de dezvoltare urbană;studiu de caz Craiova”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

4.Craiova.Ziare.com

5.Marinescu,I., (2006) ,” Disfuncționalitățiile mediului urban”, Editura Universitaria Craiova, Craiova

6.Gavrilescu, E., Buzatu G.D.(2014), ”Gestiunea deșeurilor”, Editura Sitech, Craiova

7.Povară, I., (2007), ”Georgrafia mediului. Poluarea și protecția mediului înconjurător”, Editura Fundației România de Mâine, București

8.Raport de mediu PJGD, (2003)

9.Rojanski, V, Bran, F, Diaconu, G, (1997),”Protecția și ingineria mediului”, Editura Economică, București

10. Sanda., S., (2013),”Gestionarea deșeurilor”, Editura LEGIS

11.Autorizația de mediu nr.29R/12/2006

12.www.apmdj.ro

13.Plan urban de management al mediului pentru Municipiul Craiova(2008-2014)