Gestionarea deșeurilor la nivelul Uniunii Europene……pag.2 [310063]

CUPRINS

Legislația în domeniului asigurării calității și a sistemelor de management de mediu……………………………………………….pag.2

Gestionarea deșeurilor la nivelul Uniunii Europene……………………pag.2

Gestionarea deșeurilor la nivel national………………………………..pag.2

Gestionarea deșeurilor la nivel de companie……………………………pag.4

Activitatea de ecologizare a localităților………………………………..pag.5

Colectarea deșeurilor municipale în municipiul Giurgiu…………………..pag.11

Colectarea separată și transportul deșeurilor municipale (menajere)……pag.12

Salubrizarea stradală a municipiului Giurgiu………………………………….pag.15

Măturatul manual…………………………………………………………………pag.16

Măturatul mecanizat……………………………………………………………..pag.16

Spălatul carosabilului……………………………………………………………pag.16

Stropitul carosabilului…………………………………………………………..pag.16

Curățat rigole prin răzuire……………………………………………………..pag.17

Intreținerea curățeniei…………………………………………………………..pag.17

1. Legislația în domeniului asigurării calității și a sistemelor de management de mediu

Protecția mediului a devenit o [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], regândirii strategiei pe plan global a protecției mediului cu termene foare extinse.

1.1. [anonimizat] a [anonimizat]-Reutilizarea-[anonimizat]-7-lea Program de Acțiune pentru Mediul al Uniunii Europene (2014-2020), sau PAM 7.

[anonimizat] 7 identifică printre obiectivele sale de maximă importanță și creșterea economică durabilă pe structură stabilă a unei gestionări eficiente a resurselor. [anonimizat] a acestora.

[anonimizat] [12] :

Legislația europeană cadru a deșeurilor

Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive

Regulamentul 1031/2006 [anonimizat] a deșeurilor

Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea deșeurilor

Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale

Legislația europeană privind fluxurile de deșeuri

O [anonimizat], [anonimizat], etc.

1.2. Gestionarea deșeurilor la nivel național

Politica României în domeniul gestionării deșeurilor se subscrie obiectivelor politicii europene, prin legislația de mediu care urmărește obiectivul de Reducere-Reutilizare-Reciclare a deșeurilor de către orice producător, beneficiar sau colector de produse poluante.

Evidența instituțiilor, companiilor sau societăților comerciale care intră sub incidența legilor de mediu, privind obligativitatea raportării, eliminării, valorificării rezidurilor, este centralizată sub forma depunerii obligatorii, periodic, de către aceștia a unor rapoarte de mediu.

Prioritățile României în ceea ce privește gestionarea și prevenirea deșeurilor sunt stabilite prin Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor – SNGD 2014-2020 aprobată prin HG 870/2013.

Principalele acte de reglementare la nivel național, în domeniul gestionării deșeurilor sunt următoarele [12] :

Legislația cadrul privind deșeurile

Legea nr.211//2011 privind regimul deșeurilor

Legea nr.6/1991 pentru aderarea României la Convenția Basel privind controlul transportului peste frontieră a deșeurilor periculoase și a eliminării acestora

HG nr.788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului CE nr.1031/2006 privind transferul de deșeuri

HG nr.1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României

Legislația privind tratarea deșeurilor

HG nr.349/2005 privind depozitarea deșeurilor

Legea nr.278/2013 privind emisiile industriale

Legislația privind serviciile de salubrizare

Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată cu modificările și completările ulterioare

Legea nr.101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată cu modificările și completările ulterioare

Legislatia privind fluxurile special de deșeuri

Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr.212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz

OUG nr.5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice – DEEE

HG nr.1132/2008 privind regimul bateriilor și a acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare

HG nr.170/2004 privind anvelopele uzate

HG nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestionarea controlului bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari, cu modificările și completările ulterioare

HG nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea și controlul poluării cu azbest, cu modificările și completările ulterioare

Ordinul nr.344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

Legislatia privind deșeurile medicale

Ordinul nr.1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale.

1.3. Gestionarea deșeurilor la nivel de companie

Protejarea mediului înconjurător trebuie să fie unul dintre obiectivele fiecărei instituții, companii, societăți comerciale, în condițiile în care integrarea României în Uniunea Europeană va introduce noi constrângeri legate de acest aspect.

Fiecare instituție, companie, societate comercială trebuie să aibă în vedere implementarea unui Sistem de Management de Mediu – SMM. Implementarea și certificarea unui Sistem de Management de Mediu reprezintă adoptarea unei adoptări sistematice în vederea tratării aspectelor de mediu ale unei organizații. Sistem de Management de Mediu constituie un instrument util, care permite organizațiilor, de orice marime sau tip, să controleze impactul activităților, produselor, serviciilor asupra mediului înconjurător.

Scopul certificării Standardului ISO 14001-2015 este de a oferi organizațiilor un cadru pentru a proteja mediul și de a răspunde la schimbarea condițiilor de mediu în echilibru cu necesitățile socio-economice.

ISO 14001-2015 folosește :

Abordarea procesuală – permite unuei organizații să-și planifice procesele și interacțiunile acestora

Ciclul Plan-Do-Check-Act (PDCA), planifică-execută-controlează-acționează

Gândire bazată pe risc – permite unei organizații să determine atât factorii care ar putea determina abateri ale SMM și al proceselor sale de la rezultatele planificate, cât și să aplice controale preventive pentru minimizarea efectelor negative și să utilizeze la maximum oportunitățile apărute.

Pentru a se minimiza impactul pe care deșeurile generate în cadrul unei instituții, companii, agent economic, îl are asupra mediului , este necesar implementarea un Sistem de Management de Mediu care să aiba în vedere cele 7 etape prezentate în figura de mai jos, Fig. 1.1.

Fig. 1.1. Etapele cheie ale unui SMM [19]

Activitatea de ecologizare a localităților

Ecologizarea localităților, înțeleasă, în general, ca activitate de salubrizare, are în vedere realizarea și menținerea igienei unei așezări (urbane și rurale), de care depinde, în bună măsură, calitatea vieții populației.[1]

Serviciile publice de salubrizare a localităților, este serviciul public local de gospodărire comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat și controlat de autoritățile administrației publice locale. Atribuțiile acestui serviciu au în vedere : precolectarea, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor solide, cu excepția deșeurilor toxice, periculoase și a celor cu regim special [1].

Pentru a veni în ajutorul autorităților locale s-au elaborat în primul rând Planuri Naționale de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) din care au derivat ulterior Planuri Regionale de Gestionare a Deșeurilor (PRGD) sau Planuri Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD).

Planurile de gestionare a deșeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deșeurilor. Scop principal al acestora este acela de a prezenta fluxurile de deșeuri și opțiunile de gestionare a acestora. Planurile naționale sau județene/regionale de gestionare a deșeurilor prezintă cadrul de planificare pentru următoarele aspecte [10]:

conformarea cu politica de deșeuri și atingerea țintelor propuse

stabilirea capacităților suficiente și caracteristice pentru gestionarea deșeurilor

controlul măsurilor tehnologice

prezentarea cerințelor economice și de investiție

Un Plan Regional/Județean de Gestionare a Deșeurilor este o descriere a:

condițiilor existente în domeniul gestionării deșeurilor;

măsurilor și acțiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor și a punctelor slabe în sistemul existent de gestionare a deșeurilor;

– condițiile impuse în domeniul gestionării deșeurilor luând în considerare:

– cerințele UE și naționale;

– cerințele regionale

– etapele necesare pentru respectarea acestor condiții

– sistemul integrat de gestionare a deșeurilor la nivel regional.

PRGD este cerut de către Uniunea Europeană ca și instrument de planificare pe baza căruia se poate obține asistență financiară și suport din partea UE.

PRGD asistă județul în proiectarea fluxului de deșeuri prin [10]:

viziune globală asupra etapelor din gestiunea deșeurilor, care mai departe ajută la identificarea lipsurilor și punctelor slabe ale sistemului care urmează a fi rezolvate prin planificare integrată;

identificarea soluțiilor durabile din punct de vedere economic și ecologic, adaptate la condițiile locale specifice.

Beneficiile unui PRGD sunt reprezentate de:

facilitarea obținerii de suport financiar din partea UE;

conformarea județului cu cerințele legale;

atingerea de către județ a țintelor naționale prin posibilități și opțiuni regionale și locale (la nivel de județ);

identificarea activităților la nivel de județ în domeniul gestionării deșeurilor în consens cu alte județe;

utilizarea beneficiilor avantajelor locale (de ex.: capacități mari de reciclare într-un județ) pentru atingerea țintelor naționale pentru județ;

compensarea dezavantajelor locale (de ex.: lipsa capacităților suficiente de reciclare într-un județ) cu alte părți ale regiunii;

elaborarea unei strategii economice de gestionare a deșeurilor care nu poate fi realizată la nivel de județ (de ex.: datorită cantităților reduse de deșeuri)

luarea unor decizii pe baza analizelor și prognozelor în domeniul gestionării deșeurilor;

stabilirea de capacități suficiente și potrivite pentru gestionarea deșeurilor;

fluxuri transparente de deșeuri și opțiuni pentru tratarea deșeurilor cu scopul de a asigura capacități și sisteme potrivite de colectare și tratare;

identificarea zonelor în care trebuie luate măsuri tehnice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deșeuri;

stabilirea necesităților financiare pentru operare, colectare, tratare, etc.

determinarea necesităților viitoare de investiții;

În Județul Giurgiu pe baza Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor – PRGD, s-a elaborat proiectul „Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor Solide în Județul Giurgiu” finanțat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu), Axa Prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemului integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” [7]

În cadrul proiectului se dorește a fi atinse următoarele obiective :

asigurarea unui grad de acoperire de 100% pentru serviciile de colectare din zonele urbane.

asigurarea unui grad de acoperire de 90% pentru serviciile de colectare din sate și aglomerările din zonele rurale

asigurarea conformității cu directivele UE privind depozitarea în privința deșeurilor biodegradabile.

protejarea sănătății publice și a mediului prin îmbunătățirea colectării și depozitării deșeurilor și asigurarea închiderii și remedierii depozitelor existente, precum și prin construirea de depozite de deșeuri la standarde europene.

În cadrul Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor sunt evidențiate o serie de prognoze privind evoluția populației și evoluția cantităților de deșeuri. PRGD cercetează evoluția populației utilizând date furnizate de către Institutul Național de Statistică. Privind evoluția populației din județul Giurgiu se poate observa în tabelul de mai jos – tabelul 2.1. – o scădere a populației atât la nivel urban cât și la nivel rural.

Iar prognozele privind cantitățile de deșeuri generate (tone/an) sunt preconizate a fi în creștere de la an la an. Cantitățile sunt prezentate în tabelul 2.1.[8].

Tabelul 2.1. – Prognoza evoluției populației și a deșeurilor în Județul Giurgiu [8]

Pentru proiectarea Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide în Județul Giurgiu”, s-a urmărit modul de abordare prezentat mai jos [10]:

Următoarele fluxuri de deșeuri au fost analizate[10]:

deșeuri municipale: deșeurile produse de gospodării sau deșeurile produse de instituții, companii comerciale și industriale similare deșeurilor produse de gospodării;

deșeuri din zone publice (deșeuri stradale) : deșeuri produse la curățarea străzilor, întreținerea parcurilor și a zonelor verzi și din piețe;

deșeuri voluminoase: deșeuri de mărime mare din gospodării care nu pot fi aruncate în containere pentru colectare obișnuită;

deșeuri din ambalaje: hârtie, sticlă, plastic, metal și lemn;

deșeuri biodegradabile: orice deșeu care poate fi descompuns anaerob sau aerob incluzând resturi alimentare sau vegetale și hârtie sau carton așa cum este specificat în DC 1999/31/CE;

deșeuri menajere periculoase de dimensiuni mici: în cadrul acestui studiu termenul “deșeuri menajere periculoase (DMP)” este definit ca fiind ” acele deșeuri care pot crește în mod potențial caracteristicile periculoase ale deșeurilor solide municipale atunci când sunt depozitate, incinerate sau compostate”;

deșeuri speciale: orice deșeuri care cad, conform legislației în vigoare, în responsabilitatea celui care le produce și/sau pentru care municipalitatea poate avea obligații speciale de furnizare a infrastructurii pentru colectare (DEEE; anvelope; baterii; vehicule scoase din uz);

deșeuri din construcții și demolări : deșeuri solide rezultate în urma demolării sau construirii clădirilor, șoselelor și a altor structuri.

Principalul obiectiv al organizării gestionării deșeurilor municipale în Giurgiu și, de asemenea, principalul obiectiv în planificarea regională/locală în domeniu este în primul rând:

1. Atingerea unui nivel înalt de colectare a deșeurilor generate prin conectarea unui număr din ce în ce mai mare de generatori de deșeuri;

2. Conform țintelor naționale / regionale / locale, reducerea potențialului de emisii cauzate de deșeurile biodegradabile;

3. Conform țintelor naționale / regionale / locale, reducerea cantităților de deșeuri și creșterea cantităților reciclate;

4. Asigurarea de capacități suficiente de depozitare și închiderea vechilor depozite neconforme.

În cadrul proiectului, pe baza unor criterii tehnice, de mediu, legale și financiare, au fost evaluate o serie de scenarii alternative în legătură cu fluxurile de deșeuri, după cum urmează:

deșeuri menajere mixte: un sistem de colectare din poartă în poartă comparativ cu

un sistem de colectare și transport direct la depozitul ecologic;

deșeuri organice: compostare individuală, separarea la sursă și tratarea mecano- biologică a deșeurilor menajere (și combinații între aceste măsuri);

deșeurile provenite din ambalaje: diferite sisteme de colectare (combinații între astfel de sisteme) și scenarii alternative în legătură cu formele de sortare și responsabilitățile producătorilor.

Pentru optimizarea sistemului au fost analizate o serie de opțiuni în legătură cu:

Tipul și mărimea containerelor și sacilor menajeri utilizați

Frecvența colectării

Tipul autospecialelor utilizate

Sistemul de management al deșeurilor solide este prezentat pe scurt în diagrama de fluxuri de la pagina următoare, Fig. 2.2.[10].

Fig.2.2. – Fluxul deșeurilor [10]

Colectarea deșeurilor municipale în municipiul Giurgiu

Așa cum prevede Legea nr. 101/2006, serviciul de salubrizare a localităților este un serviciu public care se organizează pentru satisfacerea nevoilor populației și se desfășoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrației publice locale ori ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară[13].

Responsabilitatea înființării, organizării și gestionării serviciului de salubrizare aparține autorităților administrației publice locale.

Prin proiectele Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) finanțate prin Axa 2 POS Mediu sau Programul Operațional Infrastructura Mare și derulate în majoritatea județelor din țară, s-au realizat investiții în bunuri de infrastructură aferente activităților componente ale serviciului de salubrizare prevăzute la art. 2 alin. 3 din Legea nr. 101/2006. Dreptul de proprietate asupra bunurilor realizate prin aceste proiecte aparține Consiliilor Județene în calitate de Beneficiari ai proiectelor SMID. În acest sens, art. 7 din Legea nr. 101/2006 prevede competențe și în sarcina Consiliilor Județene cu privire la organizarea și gestionarea sistemelor de management integrat al deșeurilor, precum și a activităților specifice realizate prin intermediul acestora.

Principalii factori implicați în organizarea și gestionarea serviciului de salubrizare sunt:

Autoritățile administrației publice locale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), după caz;

Consiliile Județene.

Din punct de vedere al fluxurilor deșeurilor și al arondării la stațiile de transfer/sortare/compostare județul Giurgiu este impărțit în 4 zone, respectiv :

CMID Frătești – zona 1 și zona 2

Depozitul Chiajna sau CMID Frătești – zona 3

Depozitul Glina sau CMID Frătești – zona 4

Pentru zona de colecare 1 – CMID Frătești, zona din care face parte și municipiul Giurgiu, începand cu anul 2016 a fost semnat „Contractul de delegare prin concesiune a gestionării activității de coletare și transport a deșeurilor municipale în Județul Giurgiu”. Contract semnat între Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Management Eficient pentru un Județ Curat” – ADI Giurgiu și Societatea Comercială Girexim Universal SA Pitești, obiectul contractului fiind:

Coletarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenite din activități comerciale, din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori;

Operarea și întreținerea centrului de colectare special amenajat la Giurgiu, pentru colectarea deșeurilor voluminoase , a DEEE și a deșeurilor periculase din gospodării.

Totodată la nivelul municipiului Giurgiu își desfășoară activitatea Societatea Comercială Giurgiu Servicii Publice SA care în baza contractului de delegare încheiat cu Primăria Municipiului Giurgiu care are obiect de activitate salubrizarea municipiului, respectiv : salubrizarea stradală, deszăpezirea, iluminatul public și dezinsecția,dezinfecția,deratizarea.

Așa cum am prezentat mai sus colectarea, transportul, depozitarea deșeurilor municipale a fost asigurată de operatorul economic Girexim Universal SA Pitești , operator care a participat la licitația publică desfășurătă de ADI , în anul 2016, iar începând cu anul 2019 serviciul de colectare, transport, depozitare este asigurat de către operatorul economic Rosal Grup SA București.

Operatorul economic își desfășoară activitatea cu respectarea cerințelor organizatorice minime prezentate mai jos :

– respectarea legislației, normelor, prescripțiilor și regulamentelor privind igiena muncii, protecția muncii, gospodărirea apelor, protecția mediului, urmărirea comportării în timp a construcțiilor, prevenirea și combaterea incendiilor;

– exploatarea, întreținerea și reparația instalațiilor și utilajelor cu personal autorizat funcție de complexitatea instalației și specificul locului de muncă;

– respectarea indicatorilor de performanță și calitate stabiliți prin contract și stipulați în Regulamentul serviciului de salubrizare;

– furnizarea autorității administrației publice locale, respectiv ANRSC, a informațiilor solicitate și accesul la documentațiile și la actele individuale pe baza cărora prestează serviciul de salubrizare, în condițiile legii;

– prestarea serviciului de salubrizare la toți utilizatorii din raza UAT Giurgiu, să colecteze întreaga cantitate de deșeuri municipale și să lase în stare de curățenie spațiile destinate depozitării recipienților de colecare;

– înlocuirea mijloacelor de colectare care prezintă defecțiuni sau neetanșeități;

– realizarea unui sistem de evidentă a sesizărilor și reclamațiilor și de rezolvare operativă a acestora;

– alte cerinte specifice stabilite de către Autoritatea Contractantă.

Colectarea separată și transportul deșeurilor municipale (menajere)

Prestarea activității de colectare și transport a deșeurilor municipale este executată astfel încât să se realizeze:

continuitatea activității, indiferent de anotimp și condițiile meteo, cu respectarea prevederilor contractuale

corectarea și adaptarea regimului de prestare a activității la cerintele utilizatorului

controlul calității serviciului prestat

ținerea la zi a documenelor cu privire la prestarea serviciului

respectarea regulamentului serviciului de salubrizare aprobat de autoritatea administrației publice locale

asigurarea capacității de transport al deșeurilor, pentru prestarea serviciului la toți utilizatorii din UAT Giurgiu

asigurarea, pe toată durata de execuție a serviciului, de personal calificat și în număr suficient

îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana în care ce privește valorificarea și reciclarea deșeurilor și reducerea cantității de deșeuri biodegradabile de la depozitare, conform următoarelor ținte, Tabelul 3.1. [8].

Tabelul 3.1. – Ținta cantităților de deșeuri [8]

Deșeurile municipale sunt transportate cu autospeciale , respectiv autogunoiere utilizate pentru trasportul deșeurilor colectate în containere de plastic sau metal cu capacitate de 660 l – 1100 l sau pubele de 120 l, și autospeciale pentru transportul deșeurilor din ambalaje (hârtie/carton, sticlă, plastic, metal, lemn).

Numărul și tipul autospecialelor utilizate de către operatorul economic, pentru a asigura colectarea și transportul deșeurilor menajere, este următorul :

Autogunoieră de 16 mc – 4 bucăți, vehicul pentru transportul reziduurilor cu compactare hidraulică și placă de compactare cu mișcare de rotație-translație

Autogunoieră de 8 mc – 1 bucăți, vehicul pentru transportul reziduurilor cu compactare hidraulică și placă de compactare cu mișcare de rotație-translație

Autogunoieră de 3 mc – 1 bucată

Autospeciala de 5 tone – 1 bucată, vehicul pentru transportul deșeurilor de ambalaje (hârtie, sticlă, plastic, metal)

Fig. 3.1.Autogunoieră de 3 mc Fig. 3.2. Autogunoieră de 16 mc

Fig, 3.3. Autogunoieră de 16 mc Fig. 3.4. Autospecială de 5 tone

Colectarea deșeurilor menajere și reciclabile se desfășoară astfel :

De la populație

în zonele de blocuri se aplică sistemul de „aducere” – producătorii de deșeuri aduc deșeurile la containerele special desemnate, aplasate în cele 84 de platforme amenajate în acest sens, Figura 3.5. si Figra 3.6.

în zonele de case se aplică sistemul de colectare „din poartă în poartă”, care implică faptul că operatorul coletează deșeurile prin golirea pubelelor individuale care își plasează pubele într-un loc stabilit astfel încât operatorul să îl ia la o dată și ora dinainte stabilite. Punctul de colectare este de obicei o locație în stradă, în fața porții/ușii proprietății

De la instituții, companii, agenți economici se aplică sistemul „din poartă în poartă”.

Frecvența de colectare este următoarea :

în zona de blocuri – zilnic, de luni până duminică

în zona de case – de două ori pe săptămână, de luni până sâmbătă

de la instituții, companii, agenți economici – de două ori pe săptămână, de luni până sâmbătă

Colectarea se efectuează conform graficului de colectare întocmit la începutul fiecărei luni. Cantitățile de deșeuri colectare sunt evidențiate în rapoartele zilnice, rapoarte întocmite în baza tichetelor de cântar emise în momentul predării deșeurilor la depozitul ecologic Frătești. Iar la sfârșitul fiecărei luni se întocmește centralizatorul de prestări servicii și procesul verbal de recepție a serviciilor.

Fig.3.5 Platforma pubele Fig.3.6 Platforma pubele

În anul 2018 , conform raportărilor de mediu , în municiului Giurgiu a fost colectată , transportată și depozitată cantitatea de 19668,93 tone de deșeuri menajere.

Conform recensământului din anul 2011, municipiul Giurgiu are un numărul total de 61353 locuitori.

Luând în calcul cifrele prezentate mai sus, indicele mediu de producere a deșeurilor menajere, în anul 2018, în municipiul Giurgiu , este de 1,14 kg/loc/zi.

Calcul efectuat în baza formulei pentru determinarea cantității zilnice de deșeuri menajere (Qmed.zi),

Qmed.zi = N ∙ Imed ∙ 0,001 (t/zi) (3.1)

unde:

Qmed.zi – cantitatea zilnică de deșeuri respertiv 53,89 tone/zi (19668,98 tone/an : 365 zile)

N – numărul de locuitori deserviți, 61353 locuitor

Imed – indicele mediu de producție a deșeurilor menajere, în kg/loc/zi

0,001 = coeficentul de transformare unități de măsură

Salubrizarea stradală a municipiului Giurgiu

Serviciul de salubrizare a localităților se organizează și funcționează pe baza următoarelor principii :

protecția sănătății populației;

responsabilitatea față de cetățeni;

conservarea și protecția mediului înconjurător;

asigurarea calității și continuității serviciului;

tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat;

nediscriminarea și egalitatea de tratament al utilizatorilor;

transparența, consultarea și antrenarea în decizii a cetățenilor

administrarea corectă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale și a banilor publici;

securitatea serviciului, dezvoltarea durabilă.

Serviciul public de salubrizare al municipiului Giurgiu cuprinde următoarele activități :

măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice

Aceasta activitate se realizează prin următoarele sub-activități :

măturatul mecanizat, stropitul și spălatul căilor publice

măturatul manual/mecanizat al căilor publice, al trotuarelor și aleilor

întreținerea curățeniei pe alei și trotuare

curățat rigole prin răzuire

curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau înghet, respectiv :

pluguit zăpada de pe căile publice

curățat manual/mecanizat zăpada de pe trotuare și alei

împrăștiat mecanic material antiderapant

împrăștiat manual material antiderapant

spart manual gheață

Măturatul manual

Măturatul manual este activitatea de salubrizare a localităților, care, prin aplicarea unor procedee manuale sau mecanice, realizează un grad bine determinat de curățare a suprafețelor specificate în caietul de sarcini în baza căruia se desfășuară activitatea. Operațiunea de măturat se efectuează pe toată perioada anului, cu excepția perioadei în care se efectuează curățatul zăpezii sau în care temperatura exterioară este sub cea de îngheț. Operațiunea se efectuează în baza unei programări lunare astfel încât să se evite intervalele orare în care se produc aglomerații umane în zonele în care se efectuează această activitate. Colectarea rezidurilor stradale rezultate din activitatea de măturat manual se face în recipiente acoperite, amplasate în condiții salubre, care sunt transportate cu mijloace de transport adecvate.

In condiții normale de lucru măturatul se desfășoară de la 01 martie – 15 noiembrie, acestă perioadă putând fi prelungită în funcție de starea vremii. Norma de lucru este stabilită la 6000-8000 mp/8 ore/lucrător salubrizare.

Determinarea suprafeței de măturat s-a realizat astfel :

Suprafața carosabil = 2 m x lungime (stânga, dreapta)

Suprafața trotuare = suprafața trotuar stânga + suprafața trotuar dreapta

Suprafata totală = suprafața carosabil + suprafața trotuar.

Suprafața totală, pentru o trecere, care este măturată manual în municipiul Giurgiu este de 204479 mp, [18]. Sectorizarea și numărul de treceri se efectuează conform programării lunare sau identificării zonelor neconforme.

Măturatul mecanizat

Măturatul mecanizat reprezintă activitatea de salubrizare a localităților prin procedee mecanice, realizate pe suprafețele de circulație ale drumurilor publice și trotuare. Măturatul mecanizat se realizează cu autovehicule speciale – autoperii , care folosesc perii cilindrice și circulare, care vin în contact cu suprafața pentru care se execută operațiunea. Viteza de lucru optimă de deplasare a autovehiculelor în timpul activității este între 10 km/h – 15 km/h, pe străzile asfaltate. Lățimea de lucru pentru o automăturătoare este de 2,5 m, luându-se în calcul între 0,5 – 0,7 m existența periei laterale și de 1,8 – 2 m peria cilindrică.

Suprafața totală, pentru o trecere, care este măturată mecanizat în municipiul Giurgiu este de 209450 mp, [18]. Sectorizarea și numărul de treceri se efectuează conform programării lunare sau identificării zonelor neconforme.

Spălatul carosabilului

Spălatul carosabilului reprezintă activitatea de salubrizare care se execută mecanizat, cu instalații speciale, folosindu-se apă, cu sau fără soluții speciale, în vederea îndepărtării deșeurilor și prafului de pe străzi și trotuare. Operațiunea de spălare se execută atât pe partea carosabilă, cât și pe trotuare, după terminarea operației de măturare și curțare a rigolelor. Perioada în care se efectuează, de regulă, operațiunea de spălare este 1 aprilie – 1 octombrie, perioadă ce poate fi modificată în funcție de condițiile meteorologice concrete.

Suprafața totală, pentru o trecere, care este spălată mecanizat în municipiul Giurgiu este de 242507.76 mp, [18].

Stropitul carosabilului

Stropitul străzilor reprezintă activitatea de salubrizare, care constă în dispersarea apei pe suprafețele de circulație, indiferent de natura îmbrăcămintei acestora, cu ajutorul unor instalații specializate, în scopul creării unui microclimat favorabil îmbunătățirii stării igienice a localităților și evitării formării prafului. Perioada de realizare este, de regula, între 1 aprilie – 1 octombrie. Stropirea se execută vara, când indicele de confort termic depășește 75 de unități, în intervalul orar 1700 – 20.00.

Suprafața totală, pentru o trecere, care este stropită mecanizat în municipiul Giurgiu este de 242835.76 mp, [18].

Curățat rigole prin răzuire

Curățarea rigolelor reprezintă operațiunea de îndepărtare manuală sau mecanizată a depunerilor de noroi, nisip și praf de pe o porțiune de 75 cm de la bordură spre axul median al străzii, urmată de măturare și/sau stropire.

Curățatul rigolelor, în municipiul Giurgiu, se efectueză ori de câte ori s-au strâns cantități mari de praf și alte deșeuri (nisip, pământ, etc), cu lopată și/sau raz. Frecvența este stabilită conform programării lunare, dar nu mai puțin de odată pe lună.

Suprafața totală, pentru o trecere, care este curățată în municipiul Giurgiu este de 204479 mp, [18].

Intreținerea curățeniei

Intreținerea curățeniei este activitatea de salubrizare care îndepărtează, prin procedee manuale sau mecanice, depunerile grosiere normale sau accidentale de pe căile publice.

Intreținerea curățeniei se execută pe tot parcursul anului, dar nu atunci când pe carosabil se găsește zăpadă. Se efectuează pe toată durata zilei și cuprinde operațiunea de măturat, acolo unde este necesar, colectarea și îndepărtarea obiectelor aruncate pe jos sau în coșurile de deșeuri stradale. Colectarea deșeurilor stradale rezultate se face în saci , iar transportul acestora se efectuează zilnic cu mijloace de transport adecvate. Intreținerea, de regulă, se execută în zonele, în care au fost salubrizate cu o zi înainte.

Fig.3.7. Autoutilitară transport deșeuri stradale Fig.3.8.Autoutilitară transport deșeuri stradale

Fig.3.9 Autoutilitară trasport deșeuri biodegradabile

Evidențele suprafețelor salubrizate și a cantităților de deșeuri rezultate se regăsesc în următoarele documente emise de către firma de salubrizare a municipiului Giurgiu :

Programarea zilnică a activităților ce vor fi efectuate, inclusiv a suprafețele ce urmează a fi salubrizate (străzi, alei, trotuare). Programare care are în vedere specificațiile caietului de sarcini întocmit de administrația locală (Primaria Municipiului Giurgiu ) și însușit de firma de salubrizare, constatărilor efectuate pe teren cu privire la identificarea eventualelor zone neconforme, și de asemenea se are în vedere și condițiile meteorologice optime pentru desfășurarea tipurilor de activități programate;

Raportul zilnic de activitate ce cuprinde suprafețele salubrizate, activitatea desfășurată și cantitățile de deșeuri colectate, transportate și predate firmei autorizate să colecteze, transporte și depunerii în depozitului ecologic CMID Frătești toate deșeurile municipale

Centralizatorul activităților desfășurate pe parcursul unei luni și Procesul Verbal de recepție a serviciului, proces verbal întocmit între reprezentanții firmei de salubrizare și reprezentanții administrației locale.

Principalele activități de salubrizare desfășurate în anul 2018 în municipiul Giurgiu au fost următoarele :

măturatul manual – în suprafața de 62.266 mii mp.

curatat rigolă prin răzuire- în suprafața de 622.716 mp.

întreținerea curățeniei pe alei și trotuare, inclusiv golirea coșurilor de gunoi stradale, a fost salubrizată suprafața de 28.835 mii mp.

Colectarea selectivă a deșeurilor stradale se efectueaza în două etape :

Etapa I – de către lucrătorii de salubrizare stradală, în momentul colectării deșeurilor

Etapa II – de către firma de colectare, transport și depozitare deșeuri municipale.

Pentru optimizarea permanentă a nivelului calitativ a serviciului , cât și a satisfacerii cerințelor utilizatorilor de servicii de salubrizare și de menținere a reputației firmei pe piața de profil, firma care asigură salubrizarea stradală a municipiului Giurgiu are implementat Sistem de Management al Calității. Este certificată SR EN ISO 9001;2015 – Sistem de managementul calitătii,Fig.3.10., SR EN ISO 14001:2015 – Sistem de management de mediu, Fig.3.11. și SR OHSAS 18001:2008 – Sistem de management al sănătății și securității ocupaționale, Fig.3.12. Mai jos sunt prezentare aceste ceritificate.

Fig.3.10.ISO 9001:2015 Fig.3.11.ISO 14001:2015 Fig.3.12.OHSAS 18001:2008

Concluzii

Colectarea și transportul deșeurilor în municipiul Giurgiu este asigurat de două societăți comerciale, respectiv Rosal Grup și Giurgiu Servicii Publice, monitorizare, controlate, verificate de către administrația locală, respectiv Primaria Municipiului Giurgiu

Se promovează metode de reducere și de colectare selectivă a deșeurilor generate de către populație și agenții economici.

Indicele mediu de producere a deșeurilor , kg/loc/zi, în municipiul Giurgiu (Im =1.14) este aproximativ egal cu indicele mediu de producere a deseurilor la nivel national (Im= 1.1)

Ambele societăți acordă o importanță foarte mare colectării și transportului de deșeuri zilnic pentru a menține un grad de curățenie a municipiului cât mai ridicat

Obiectivul primordial al administrației locale Giurgiu este asigurarea salubrizării domeniului public, astfel încât să fie înlăturat orice pericol ce vizează sănătatea publică a comunității.

Bibliografie

Voicu Gh., Utilaje pentru gospodărire comunală și ecologizarea localităților, Editura MatrixRom București, 2007;

Voicu Gh., Ingineria depozitării ecologice a deșeurilor solide, Editura Politehnica Press, București, 2016

Cismaru C., Gabor V., Editura Performantica, Iași, 2004

David L., Voicu Gh., Sisteme de transport, Editura Printech, București , 1997

Voicu Gh., Păunescu I. Procese și utilaje pentru ecologizarea localităților, Editura MatrixRom, București, 2002

www.deseuri-oline.ro

www.ecogiurgiu.ro

www.primariagiurgiu.ro, Hotararea Consiliul Local al Municipiului Giurgiu nr.216 din 29 iunie 2016

www.mmediu.ro

www.cjgiurgiu.ro

Agentia regional pentru protectia mediului, Ghid privind depozitarea deșeurilor menajere, Casa de Presă și Editura Tribuna Sibiu

Monitorul Oficial al Romaniei, nr.11 Bis din 05.01.2018

Legea 101/2006 cu modificarile și completările ulterioare privind serviciului de salubrizare a localităților

Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice

Hotararea Guvernului nr.856/2002 privind evidenta gestionării deșeurilor

Agenția de Protecția Mediului – Agenția Giurgiu

Societatea comercială ROSAL GRUP SA

Societatea comercială Giurgiu Servicii Publice SA

Note de curs – Ingineria si Managementul Mediului, Irina Istrate