Gestionarea Deseurilor In Orasul Alexandria

Gestionarea deșeurilor în orașul Alexandria

Gestionarea deșeurilor în orașul Alexandria

Introducere

Deșeurile reprezintă una dintre cele mai mari probleme de protecție a mediului,atât la nivel local, cât și la nivel național, acestea presupun o presiune constantă asupra calității factorilor de mediu ca urmare a cantităților tot mai mari generate pe parcursul timpului, un efect al modificării modelelor de consum, al modifcărilor în ceea ce privește numărul și structura populației, ele reprezentând fracții ce nu mai pot fi utilizate ca atare și trebuie eliminate sau reincluse în sistemul de producție prin procese de reciclare.

Fiind o problemă importantă din perspectiva mediului, deșeurile sunt incluse într-un sistem de management bine definit și structurat cu etape specifice de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare, iar nerespectarea acestora conduce în mod negreșit la afectarea calității mediului înconjurător, a sănătății umane și la perturbări în funcționarea ecosistemelor. În vederea eliminării posibilităților de nerespectare a etapelor de management se impune existența unor acte legislative naționale (Legea 211/2011) sau internaționale (directivele emise de Consiliul sau Parlamentul Uniunii Europene) care reglementează întregul sistem de gospodărire al deșeurilor, acestea fiind fundamentale în funcționarea adecvată a întregii comunități și a mediului ambiant.

Cea mai mare parte a cadrului legislativ care vizează această problema, a deșeurilor, propune gospodărirea integrată, fără lacune între procesele specifice, un lucru dificil de realizat în țările cu un grad de dezvoltare mai redus din punctul de vedere al capitalului economic, cum este România, unde implementare acestui tip de sistem este încă la început, însă țările dezvoltate din punct de vedere economic au adoptat sisteme integrate de gestionare a deșeurilor, iar situația este mult mai bună (sursa APM,2012). Tot în cadrul legislativ (Legea 211/2011) este stipulat faptul că este necesară întocmirea și implementarea de planuri și strategii locale și naționale de gestionare a deșeurilor care să vizeze soluții de reducere a cantităților de deșeuri generate prin reciclare, reutilizare și valorificare. Astfel, la nivel local s-a elaborat Planul Județean de Gestionare al Deșeurilor din Teleorman, care încă din anul 2009 pune accentul pe o serie de prevederi prin care să se reducă, să se recicleze deșeurile, însă acest lucru nu s-a întâmplat, deșeurile fiind în continuare o problemă serioasă de mediu.

Spre deosebire de cadrul legislativ, un element esențial în cunoașterea situației reale existente pe teren și în propunerea unor soluții viabile pe termen lung, îl reprezintă cercetările realizate de persoane avizate care dețin cunoștințe în domeniul deșeurilor. În cadrul acestor lucrări de cercetare, asemănător cu cadrul legislativ, accentul se pune pe crearea unui sistem integrat de gospodărire a deșeurilor și pe evitarea poluării mediului înconjurător, indiferent de faptul că arealul analizat se localizează în mediul rural sau în cel urban.

Având în vedere că arealul meu de studiu este orașul Alexandria, un areal din mediu urban, o importanță deosebită o să acord studiilor realizate în mediul urban, al căror rol este foarte imporant având în vedere că centrele urbane sunt principalele producătoare de deșeuri, din aceste areale provenind cea mai mare parte a deșeurilor de diferite categorii (menajere, de producție, spitalicești, periculoase). Necesitatea existenței unor astfel de studii derivă din dorința de cunoaștere a realității comunității urbane, pentru conștientizarea gradului de pericol la care sunt supuse persoanele și ecosistemele expuse la poluarea indusă de gestionarea deficitară a deșeurilor. Totodată, cercetările sunt importante deoarece prevăd necesitatea gestiunii integrate a deșeurilor, aceasta fiind o activitate esențială pentru comunitate ca urmare a faptului că: suprafețele de depozitare scad continuu, iar construirea de noi areale de depozitare fiind un proces scump și dificil; multe dintre materialele clasificate ca deșeuri pot fi refolosite ca materie primă ieftină pentru anumite afaceri; recuperarea unor materiale din deșeuri scade presiunea asupra exploatării unor materii prime rare, sau greu regenerabile ( de exemplu unele metale rare, lemnul); utilizarea energiei rezultate prin incinerarea deșeurilor, sau din instalațiile de biogaz, reprezintă o sursa alternativă de energie; etc. De asemenea, în cadrul studiilor sunt abordate diferite modalități de soluționare a problemelor de management inadecvat al deșeurilor care ajută astfel la protejarea sănătății populației; protejarea mediului; conservarea resurselor naturale prin politicile de reducere a deșeurilor si prin reciclare; menținerea valorilor estetice a peisajelor naturale și antropice.

Relaționând situația sistemului de gestionare a deșeurilor surprinsă la nivelul municipiului Alexandria, cu situația actuală prezentată prin intermediul unor studii la nivelul altor orașe, se poate remarca faptul că problemele sunt oarecum asemănătoare: procentul mic al activității de reciclare, de revalorificare, eliminarea deșeurilor se realizează preponderent prin depozitare, lipsa implicării populației în procesul de management al deșeurilor, firmele de salubrizare pun accentul mai ales pe profit și nu pe realizarea conformă a activității pentru care au fost desemnate. Comparația cu alte studii similare s-a efectuat cu trei orașe de la nivelul României (București, Piatra Neamț și Petroșani).

Unul dintre orașele cu o gravă problemă în gestionarea deșeurilor este chiar Bucureștiul, capitala României, care își bazează majoritatea părții din deșeurile municipale eliminate pe depozitarea în aria metropolitană, producându-se în felul acesta poluarea estetică și a celorlalte componente de mediu (aer, apă, sol). De asemenea, deșeurile depozitate pe rampele de gunoi vin adesea amestecate, pierzându-se în felul acesta o cantitate considerabilă de deșeuri ce pot fi valorificate, energie și chiar resurse materiale (C.C.M.E.S.I., 2009). La polul opus se situează orașul Piatra Neamț care are un sistem complet de management al deșeurilor, care prevede recuperarea, reciclarea, compostarea deșeurilor, etape urmate de depozitarea în depozitul ecologic Piatra Neamț (Primaria Piatra Neamț). Un alt exemplu, dovedit prin intermediul studiului intitulat „Situația gospodăririi deșeurilor urbane în municipiul Petroșani”, oraș cu un număr de locuitori (37.160) ușor mai redus decât al Alexandriei, accentul se pune pe diminuarea cantităților de deșeuri produse, pe implicarea populației prin intermediul reciclării, dar și pe implicarea mai amplă a firmelor de salubrizare în procesul de colectare și eliminare (Brândușan C., Madear G., 2002).

Am ales ca temă de studiu, problematica gestionării deșeurilor deoarece consider că este o temă foarte actuală care implică o serie de oportunități de dezvoltare și de rezolvare, totodată îmi dă posibilitatea propunerii unor strategii pe cere le consider viabile pe termen lung, având un rol important în definirea statutului de poluat sau nepoluat a unui areal (ipoteza).

Ca areal de studiu am ales orașul Alexandria deoarece sistemul de gestionare al deșeurilor îmi este bine cunoscut și totodată accesibil, având în vedere că acesta municipiul meu natal, de aceea îmi propun ca scop principal al realizării studiului: cunoașterea presiunii exercitată asupra mediului de modul de gestionarea al deșeurilor în Municipiul Alexandria. Pentru realizarea scopului sunt necesare o serie de obiective, printre care se numără: Evaluarea sistemului de gestionare a deșeurilor în Municipiul Alexandria la scară spațială și temporală; Identificarea depozitelor necontrolate și determinarea compoziției deșeurilor existente la nivelul acestora; Percepția populației asupra sistemului de gestionare și modul în care aceasta se implică direct în acest management (colectare selectivă).

Cap.1.Metodologia.

Metodologia este o etapă ce constă într-o serie de metode, mijloace tehnice și materiale utilizată de către un cercetător în vederea realizării unui studiu științific (Armaș,2006). Realizarea unui studiu geografic complex constă într-o etapă de analiză pe teren, precum și o etapă de cabinet.

Astfel în etapa de cabinet, în vederea elaborării studiilor asupra sistemului de gestionare a deșeurilor este necesară cunoașterea în profunzime a problematicii, precum și înțelegerea acesteia, acest lucru putând fi realizat, în primul rând, prin consultarea unor lucrări de specialitate din literatura națională sau internațională. Din literatura de specialitate internațională au fost analizate o serie de articole care abordează tematica deșeurilor la nivel local, regional, cât și la nivel mai complex, vizând impactul generat asupra mediului de deșeuri. Din literatura din România, de mare importanță a fost consultarea articolelor care tratează problematica gestionării deșeurilor la nivelul centrelor urbane, atât la nivelul capitalei București, cât și la nivelul altor centre urbane asemănătoare, din perspectiva populației, municipiului Alexandria.

Pentru cunoașterea detaliată a situației actuale și anterioare a gestionării deșeurilor în cadrul orașului Alexandria am făcut apel la sursele de date pe care le dețin autoritățile competente (Primăria Alexandria, firma de salubrizare Polaris M Holding, Consiliul Județean Teleorman și Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman), pe care ulterior le-am prelucrat și analizat foarte atent. Datele obținute vizează cantitățile de deșeuri menajere generate la nivelul orașului pe parcursul perioadei 2010-2014, moduri de realizare etapelor de management al deșeurilor (colectare, transport, eliminare), cantități de nămol de la stația de epurare, cantități și tipuri de deșeuri colectate selectiv, precum și procedee de gospodărire ale acestora.

Cu scopul completării acestei serii de date obținute de la instituțiile avizate, precum și cu rolul esențial de a cunoaște starea actuală din teritoriu a problematicii deșeurilor s-a realizat o analiză detaliată pe teren. Aceasta a constat în analiza pas cu pas a fiecărui cartier al orașului și identificarea surselor de generare al diferitelor tipuri de deșeuri, principale probleme generate de gospodărirea acestora, precum și amprenta pe care acestea o au asupra calității mediului. S-au realiza fotografii și măsurători ale depozitelor necontrolate de deșeuri. Datele obținute direct pe teren prin intermediul metodei analizei, au fost comparate cu seria date oficiale, identificându-se un șir de incompatibilități.

Ca metode principale s-au utilizat: metoda observației, metoda analizei , metoda istorică, metoda comparativă, metoda cartografică și metoda informațional-geografică.

Metoda observației este un important instrument de cunoaștere a situației actuale a arealului geografic (Armaș, 2006), oferind informații despre diverse componente ale mediului care trebuie analizate, în cazul meu deșeurile. Pentru cunoașterea componentei deșeuri am facut apel la instrumentele specifice metodei observației: chestionarul (pentru a aprecia percepția populației despre problematica gunoaielor), precum și fișa de observație care a fost realizată și ulterior aplicată pentru a știi dacă la nivelul orașului există depozite necontrolate de deșeuri (deoarece acestea există, fișa a ajutat la identificare și cartografierea lor).

Metoda analizei implică atât analiza surselor bibliografice, cât și a datelor obținute prin intermediul observației proprii, precum și cele obținute de la instituții. Metoda comparației vizează compararea celor două șiruri paralele de date, precum și compararea sistemului de gestionare existent la nivelul orașului cu alte sisteme de la nivel național sau cu cantitățile de deșeuri generate la nivelul întregului județ Teleorman.

Metoda istorică se referă la evoluția în timp a cantităților de deșeuri și analiza implicațiilor pe care această oscilație le implică.

Metoda cartografică este cea mai complexă metodă deoarece cuprinde o serie de reprezentări grafice, la scară detaliată a elementelor legate de problematica deșeurilor din spațiu geografic, Alexandria. A fost realizată o multitudine de hărți, cu ajutorul programului ArcGis 10.1, care surprind sursele de generare a deșeurilor, localizarea municipilui Alexandria. Hărțile au fost realizate având ca suport Hărta Topografică 1:50.000 Direcția Topografică Militară desecretizată 1980 și Planul Urbanistic General al municipiului Alexandria, care ulterior au fost georeferențiate cu ajutorul ArcGis 10.1, iar pe baza lor au fost vectorizate străzile, spațiile verzi și sursele de generare a deșeurilor la nivelul orașului.

Cap.2. Descrierea arealului de studiu (municipiul Alexandria)

2.1 Poziția geografică

Municipiul Alexandria este localizat în cadrul județului Teleorman, în sudul Câmpiei Române, între paralela nordică de 43ᴼ 38' și meridianul estic de 25ᴼ 30', având o altitudine medie de 41 m. Este primul oraș ca mărime din județul Teleorman, fiind situat aproximativ 88 de km față de capitala București, ceea ce îi conferă un element de favorabilitate.

Fig. 1 Alexandria localizare (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM )

Orașul se învecinează cu o serie de comune, astfel: la Nord se situează comuna Vitănești, în Nord-Vest comunele Orbeasca și Măgura, în Nord-Est comuna Mărzănești și Ștorobăneasa, Sud-Vest comuna Nanov, la Vest comuna Mavrodin, iar în Est și Sud-Est comuna Poroschia. (Primăria Alexandria, 2014)

2.2 Cadrul natural a reprezentat suportul de dezvoltare a orașului Alexandria și totodată baza de desfășurare a activităților economice antropice, condiționând prin intermediul resurselor de sol, prin potențialul reliefului (specific regiunii de câmpie), prin potențialul geologic și climatic, tipul activităților antropice și dezvoltarea economică a regiunii, având însă și răspunsuri negative reprezentate de modificările mediului natural inițial.

Un element esențial al cadrului natural este relieful, municipiul Alexandria fiind situat în sudul Câmpiei Române, în zona de contact a trei unități geomorfologice distincte, Câmpiei Boian, Câmpia Găvanu – Burdea și Câmpia Burnazului (Primăria Alexandria, 2014), ceea ce îi conferă o dispunere aproximativ orizontală, facilitând dezvoltarea activității agricole pe suprafețe extinse și dezvoltarea suprafețelor construite.

De asemenea, din punct de vedere geomorfologic în cadrul arealului aferent orașului Alexandria se identifică sisteme de văi și de terasă, dintre care un rol important în cadrul reliefului îl au și zonele de terasă. Se pot identifica două nivele distincte ale acestor forme de relief formate de râul Vedea, terasa primară (estică), cu înălțimea cuprinsă între 10 și 30 m, pe care este dezvoltat și orașul, este permanent erodată de apele râului. Terasa prezintă de râpe adânci, determinate de apele din precipitații, mai ales la sud de oraș, în apropierea comunei Poroschia. În baza terasei se întâlnesc multiple izvoare. Terasa vestică are înălțimi mai mici, de circa 10-12 m și pante mai puțin abrupte. O terasa secundară se identifică mai ales în partea de nord-vest a orașului, înâlțimea maximă de 3 m (în stânga râului) (Pavel M., Pătrașcu I.,2006) . Sunt importante deoarece de terase se leagă amplasarea Alexandriei, lucru îi conferă un adăpost împotriva inundațiilor fiind la o altitudine de aproximativ 40 m, de asemenea terasele sunt importante ca urmare a numeroaselor izvoare din bază care asigură alimentarea cu apă a locuitorilor.

Din perspectivă geologică, stratele care intră în alcătuirea fundamentului sunt de vârstă cuaternară, peste acestea acumulându-se depozite sedimentare mai noi reprezentate de nisipuri și pietrișuri de luncă. În aria de taluz și de campie apar în alternanță depozite argiloase-prăfoase cu prafuri sedimentate. Stratul acvifer este alcătuit din nisipuri granuloase acestea apărând sub formă de depuneri argiloase la adâncimi între 4 – 6 m în arelaul de câmpie și în cel de taluz, iar în zona de luncă la 1,5 – 2,5 m (Alexandria,2014). Substratul geologic favorizează prezența apei la adâncimi reduse ca urmare a alternanței stratelor argiloase și de asemenea constituie un element util în cazul în care se va dori construcția unui depozit ecologic de deșeuri în Alexandria, argila având rolul de a impermeabiliza substratul unui posibil depozit de acest fel. De asemenea solul nisipos este favorabil culturilor agricole.

Aspectele geomorfologice negative determinate de prezenta râului Vedea sunt: alunecări de teren în formă incipientă, eroziunea solului, degradarea solului în perioadele de inundații.

În ceea ce privește hidrografia municipiului Alexandria, aceasta este compusă din râul Vedea, pârâul Nanov, Pârâul Vistireasa, iar pe o porțiune limitată, la granița de nord a extravilanului Alexandriei cu comuna Vitănești se întâlnește râul Teleorman. Hidrografia a avut un aport foarte mare în amplasarea actuală a orașului, în mod special râul Vedea (Alexandria fiind localizată pe malul drept al acestui râu ce izvorăște din Platforma Cotmeana și care se varsă în Dunăre în apropiere de comuna Pietroșani) (Pavel M., Pătrașcu I.,2006), apa constitiuind un element de maximă importanță pentru populație, fiind esențială în desfășurarea activităților umane și pentru satisfacerea nevoilor fiziologice. Totodată râul Vedea are un impact negativ asupra societății umane din Alexandria ca urmare a eroziunii malurilor și inundațiilor care apar în intervalele cu ape mari. De asemenea apele subterane sunt foarte pentru alimentarea cu apă a gospodăriilor (având adâncimi de 4-6 m în taluz și la 1,5-2,5 m în luncă) (Alexandria,2014).

Climatul constituie prin rolul său foarte important un factor de condiționare a activităților economice dintr-o regiune, însă în cazul orașului Alexandria ca urmare a caracterului sau, cu temperaturi medii anuale de 10-11ᴼ C, cu cantitatea medie anuală de precipitații 500-550mm/m2/an, cu o radiație solară ce variază între 125 și 127 kcal / cm2 /an, precum și o durată de strălucire a soarelui de peste 130 de zile pe an (Pavel M., Pătrașcu I.,2006), această condiționare este una avantajoasă desfășurării activităților agricole (se cultivă în special graminee), plantele având timp suficient de dezvoltare ca urmare a ciclului vegetativ îndelungat.

Vegetația specifică arealului studiat se încadrează zonei de de silvostepă, însă acesta a fost înlocuită aproape în totalitate de culturi agricole (Alexandria, 2014). În cadrul terenului ocupat de municipiul Alexandria apar doar petice împădurite cu specii de plop negru, tei. Peticele împădurite au în prezent rol în special de agrement.

Fauna cuprinde: rozătoare (șoarecele de câmp, dihorul de stepă, hârciogul, popândăul), păsări (mierla, pupăza, ciocănitoarea, pițigoiul, privighetoarea, prepelița), mamifere sălbatice (iepure de câmp, vulpea, lupul, mistrețul).

Solurile sunt fertile fiind reprezentate de soluri cernoziomice (dominante), soluri brune de pădure și soluri aluviale (în zona de luncă), având un rol important pentru desfășurarea activităților agricole predominante ale populației orașului.

2.3. Cadrul socio-economic al orașului Alexandria

Alexandria este, este considerat de lege municipiu de rang II și reședința de județ Teleorman. Aceasta este un oraș modern, apărut în jurul anilor 1800 ca urmare a schimburilor comerciale cu cereale realizate în acest areal (Plan Urbanistic General Scris, 2010).

Din punct de vedere al cadrului demografic, municipiul Alexandria este unul de rang mijlociu, cu o populație de apoximativ 42.129 locuitori conform INS.

Analiza evoluției actuale și anterioare a populației în cadrul studiului reprezintă un element important deoarece o creștere sau o descreștere a populației, o modificare în modelul său de consum sau diferențieri în activitățile antropice implică și o schimbare în cantitățile de deșeuri produse, tipurile acestora, precum și o modificare a surselor de generare. Astfel, în ceea ce privește numărul populației în orașul Alexandria, (Fig.2) acesta cunoscut atât perioade oscilante, de creștere, și de descreștere, cel mai mare număr de locuitori înregistrându-se în anul 1992, perioadă după care popuația a s-a redus semnificativ ajungând sub 50.000 de locuitori.

Fig. 2 Evoluția numărului populației în perioada 1912-2011 (prelucrare după INS, 2011)

Cea mai mare pondere în rândul populației o au grupele de vârstă adultă (între 25 și 65 de ani), acest lucru semnificândo pondere mare a populației aptă de muncă (Fig.3).

Fig. 3 Structura populației pe principalele grupe de vărstă (prelucrare după Anuar Statistic Teleorman, 2011)

Majoritatea populației apte de muncă (Fig.4.) este concentrată în cadrul industriei (aproximativ 52%), urmată de populația ocupată în agricultură, apoi construcții și în învățământ, drept urmare o pondere mare a deșeurilor din Alexandria provin mai ales din activitățile industriale, fiind destul de dificil de gestionat.

Fig. 4 Ponderea salariaților pe principalele sectoare de activitate (prelucrare după Anur Statistic Teleorman, 2011)

Șomajul este un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care constă în aceea că o parte din salariați rămân fără loc de muncă, determinat ca urmare a decalajului dintre cererea și oferta de forță de munca. Este o stare negativă a economiei care constă în nefolosirea unei părți din forța de muncă salariată.În municipiul Alexandria sunt înregistrați în 2013, 372 șomeri indemnizați și 773 șomeri neindemnizați reprezentânt 6,86% din populația aptă de muncă (16.674).

Economia municipiului Alexandria se consituie din două mari ramuri, industrie și agricultură în funcție de gradul de ocupare al forței de muncă în cele două sectoare, primar și secundar. Sectorul terțiar este mai slab dezvoltat cuprinzând o pondere de aproximativ 20% din populația ocupată a orașului.

Numărul agenților economici care activează pe teritoriul orașului Alexandria variază în funcție de sectorul de activitate, în industrie activează cinci mari întreprinderi (SC Koyo SRL (rulmenți),Fabrica de panouri eletrice, 2 fabrici de confecții, SC Germino (domeniul alimentar), în sectorul terțiar: Centre comerciale: Penny Market (2), Kaufland, Carrefour, Intim Plaza (articole îmbrăcăminte), Altex, Domo; Reprezentanțe auto: Ford, Renault (Dacia); Stații Peco: Mol, OMV, Lukoil, Petrom; Piețe: Piața Centrală, Piața Peco; 6 Restaurante . Sectorul agricol este exercitat de persoane fizice, proprietari ai terenurilor agricole. Numărul agenților economici este important de abordat în cadrul studiului deoarece aceștia reprezintă surse potențiale de generare a deșeurilor.

2.4 Infrastructura publică municipiului Alexandria este reprezentată de străzi cu o dispunere paralelă cu raul Vedea, lungi și drepte, perfect perpendiculare între ele, orientate pe axul principal. Rețeaua de drumuri a municipiului are o lungime totală de 67,0 Km, cuvertura asfaltică fiind alcătuită majoritar din asfalt.O lungime de 60 km de deum au fost modernizați, iar restul de 7 km fiind nemodernizați (Alexandria, 2014). Un element negativ îl constituie faptul că în zonele periferice ale municipiului există câteva capete de străzi care nu au încă îmbrăcăminte asfaltică. Rețeaua stradală este dispusă rectangular, cu o stare în general medie și bună, axa majoră de circulație fiind Str. Dunării, de categoria a II-a, cu 4 benzi – câte 2 benzi pe sens – restul străzilor fiind de categoria a III-a cu câte 2 benzi – câte o bandă pe sens, iar zona centrală este delimitată de străzile București, Carpați, Dunării și Ion Creangă. Axa majoră de circulație a localității este str. Dunării, de categoria a II-a, ca și Str. București. Majoritatea străzilor sunt de categoria a III-a și a IV-a (câte o bandă pe sens și carosabil cuprins între 5,5 – 7m), foarte puține fiind de categoria a V-a (aleile din zona Veterani). Infrastructura de transport interesează în mod special deoarece prin acesteia se realizează procedeul de transport al deșeurilor, numeroasele străzi asfaltate și oarecum dispuse în linie dreaptă reprezentând elemente de favorabilitate în cadrul sistemului de gestionare a deșeurilor (facilitează transportul și împiedică răspândirea deșeurilor prin lipsa străzilor care urmăresc trasee curbate).

Rețeaua de iluminat public totalizează 107 km din care 34 km rețea subterană și 73 km rețea supraterană. Toate arterele de circulație au prevazute instalații de iluminat public (Alexandria ,2014).

Sistemele de alimentare cu apă și cele de canalizare, de alimentare cu gaze asigură aproximativ 90% din numărul gospodăriilor din municipiul Alexandria, excepție făcând străzile aferente stăzii București. Alimentarea cu apă și sistemul de canalizare reprezintă la rândul lor o sursă de producere a deșeurilor prin intermediul stației de epurare Alexandria care generează nămol specific stației de epurare.

Cap.3. Analiza sistemului de gestionare a deșeurilor în orașul Alexandria

3.1 Definirea și clasificarea deșeurilor

„Deșeul reprezintă un rest al unei activități economice care nu mai are valoare economică, deși din punct de vedere fizic și chiar chimic poate cuprinde aceleași substanțe ca produsul util.” (Iojă C., 2013)

„Potrivit legii 211/2011, deșeu reprezintă orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce.”

Clasificarea deșeurilor (după Iojă C., 2013):

După starea fizică: solid, lichid, gazos

După utilizare: ambalaje, alimentare, electrocasnice,automobile vechi, etc.

După material: hârtie, carton, plastic, sticlă

După proprietățile fizice: combustibile, compostabile,radioactive

După origine: menajere, stradale, agricole, industriale, miniere, construcții

După periculozitate: periculoase și nepericuloase

După potențialul de recuperare: recuperabile, nerecuperabile

Din punct de vedere al naturii și locului de producere,deșeurile se clasifică în: ( Isarie C, și alții, 2011)

A.Deșeuri municipale și asimilabile, care sunt deșeuri generate în mediul urban și rural. Ele sunt grupate în:

a) deșeuri menajere, adică acele deșeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acestea (inclusiv deșeurile metabolice și deșeurile periculoase);

b) deșeuri stradale, care sunt specifice căilor de circulație publică și provin din activitatea cotidiană a populației, de la animale, din depunerea de substanțe solide din atmosferă;

c) deșeuri de grădină, adică cele rezultate din întreținerea spațiilor verzi

d) deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere, adică deșeurile provenite din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere, putând fi colectate, transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea;

e) deșeuri voluminoase, sunt deșeurile solide, de diferite proveniențe, care din cauza dimensiunilor nu pot fi prelucrate cu Ghid privind colectarea selectivă a deșeurilor 12 sistemele obișnuite de precolectare sau colectare, necesitând o tratare diferențiată;

f) deșeuri din construcții, adică deșeurile provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile;

g) deșeuri din nămolurile de la stațiile de epurare.

B. Deșeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare și cabinete medicale

C. Deșeuri de producție, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole. Sunt clasificate în:

a) deșeuri agricole, provenite din unitățile agricole și zootehnice (gunoi de grajd, dejecții animaliere, deșeuri de la abatoare și din industria de prelucrare a cărnii, peștelui, laptelui, legumelor etc.);

b) deșeuri industriale, care cuprind deșeurile rezultate din desfășurarea proceselor tehnologice. Acestea la rândul lor se împart în cinci clase:

Clasa I : Deseuri industriale periculoase,dar netoxice

Clasa a II-a: Deseuri industriale nepericulose

Clasa a III-a:Deseuri inerte in care sunt incluse deseurile din constructii si deseurile solide

Clasa a IV-a: Deseuri toxice

Clasa a V-a: Deseuri industriale: cenusile de termocentrala, zgurile din industria metalurgica, deseurile carbonifere .

c) deșeuri periculoase, care cuprind deșeurile toxice, inflamabile, explozive, infecțioase, corozive, radioactive sau de altă natură, care introduse în mediul înconjurător, dăunează plantelor, animalelor sau omului. (sursa: Isarie C, și alții, 2011)

3.2 Deșeuri municipale și asimilabile

3.2.1 Deșeurile menajere

Se încadrează din punct de vedere al clasificării în grupa deșeurilor muncipale, acestea reprezentând deșeurile provenite din activitățile casnice, precum și pe cele provenite din activitățile comerciale, având proprietăți asemănătoare deșeurilor menajere, fiind gestionate împreună. Principalele surse de generare a deșeuri menajere sunt reprezentate de gospodăriile individuale (case) și de cele comune (blocuri), principalele centre comerciale: Penny Market (2 spații), Kaufland, Carrefour, cele șapte restaurante situate în diferite puncte ale orașului Alexandria.

În ceea ce privește cantitatea de deșeuri menajere generată la nivelul municipiului Alexandria, se poate observa din Fig.5 că aceasta a cunoscut oscilații pe parcursul timpului, maximul de aproximativ 21.000 tone/ an fiind atinsă în anul 2010, an după care se constată o diminuare semnificativă de aproape 6 tone în anul 2011 cauzată de schimbarea modelului de consum ca urmare a afirmării crizei economice, ca urmare a demarării incipiente a aplicării Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor. În perioada următoare (2012, 2013, 2014), cantitățile au crescut din nou ca urmare a faptului că situația economică a cunoscut o perioadă de refacere, iar puterea de cumpărare s-a mărit.

Fig. 5 Cantitatea medie de deșeuri generată în perioda 2010-2014 (sursa:Polaris M Holding, Primăria Alexandria)

Analizând seria de date preluate de la firma de salubrizare din Alexandria, Polaris M Holding, se poate constata o diferențiere netă între cantitățile de deșeuri menajere generate în lunile de vară față de cele de iarnă (Fig.6). Acest lucru se datorează în cea mai mare parte deșeurilor biodegradabile, de grădină, generate la nivelul gospodăriilor individuale, unde persoanele nu realizează compostare, ci preferă să arunce aceste fracții de deșeuri la ghenă, împreună cu celelalte tipuri de deșeuri. În lunile de iarnă aceste deșeuri lipsesc, cantitățiile fiind diminuate considerabil (cu aproximativ 500 tone).

Fig. 6 Diferențieri între cantitățile de deșeuri generate în lunile de vară și cele de iarnă (Polaris M Holding, 2014)

Determinarea cantității zilnice de deșeuri menajere (Qmed)

Determinarea cantității medii zilnice de deșeuri menajere Qmed, se realizează cu ajutorul următoarei formule: Qmed = N x Imed x 0,001 (t/zi), unde:

N – numărul de locuitori deserviți

Imed – indicele mediu de producere a deșeurilor menajere (Imed = 0,5 – 0,8) (Iojă,2013)

Qmed = 42.129 x 0,8 x 0,001 = 33,07 tone/zi =12.045 tone/an

Conform datelor preluate de la agentul de salubrizare (Polaris M Holding) din Alexandria, cantitatea de deșeuri menajere colectată într-o zi este de 56 de tone.

Analizând Fig.7 se observă faptul că o pondere de aproximativ un sfert din deșeurile generate la nivelul județului Teleorman sunt produse numai la nivelul municipiului Alexandria o pondere foarte ridicată ca urmare a numărului mai mare al populației, precum și a faptului că aici se întâlnesc cele mai multe unități economice. O altă explicație ar putea fi reprezentată de faptul că la nivelul majorității comunelor din județul Teleorman deșeurile au început să fie ridicate abia de la începutul anului 2014.

Fig. 7 Comparație între cantitate de deșeuri produsă la nivelul Alexandriei și la nivelul județului Teleorman (sursa: Consiliul Județean Teleorman, Primpăria Alexandria, Polaris M Holding)

Un alt element de interes este reprezentat de compoziția deșeurilor menajere din spațiul urban, din Fig.8 rezultând că majoritară este fracția deșeurilor biodegradabile, urmată ulterior de plastic, hârtie, acestea reprezentând tipuri de deșeuri ușor de gestionat, ce ar putea fi reciclate și compostate, reducându-se până la 70% chiar cantitățile de deșeuri eliminate prin depozitare, deci se evită umplerea rapidă a spațiilor de depozitare, se produce compost, iar materialele precum sticla, plasticul, hârtia ar reprezenta surse de materii prime, evitându-se în felul acesta supraexploatarea resurselor.

Fig. 8 Compoziția deșeurilor menajere din mediul urban (sursa: Consiliul Județean Teleorman 2012)

3.2.2 Deșeurile stradale sunt deșeuri provenite din salubrizarea străzilor și a trotoarelor. Compoziția acestora este foarte variată, având atât fracții vegetale (materiale biodegradabile care necesită compostare), cât și nonvegetale (asimilabile cu cele menajere sau de alt tip) (Brăndușan C, 2002). Cantitatea de deșeuri stradale, nu a putut fi apreciată cu ajutorul unor date exacte preluate de la instituțiile abilitate (Administrația Domeniului Public), reprezentanții instituției menționând că deșeurile sunt amestecate cu cele menajere sau asimilabile cu cele menajere.

Determinarea cantității de deșeuri stradale poate fi însă calculată pe baza relației:

Qs= S x Is (tone/zi), unde:

S este suprafața stradală curățată în hectare

Is indicele de producere a deșeurilor stradale în tone pe hectar (Indicele de producere a deșeurilor stradale depinde de natura cuverturii străzilor și trotuarelor, gradul de dezvoltare al localităților, numărul de locuitori, sistemul de întreținere, nivelul de educație al populației, tipul vegetației din aliniamentele stradale ori platbenzi) (Iojă,2013)

Astfel, pe baza acestei relații, cantitatea de deșeuri stradale în Municipiul Alexandria este de:

funcție de natura cuverturii stradale: Qs = 67 km x 0,25 = 16,75 tone/zi

funcție de numărul de locuitori: Qs = 67 km x 0,12 = 8,04 tone/zi

3.2.3 Deșeurile de grădină, rezultate în urma întreținerii spațiilor verzi (Fig.9), reprezintă o categorie aparte de deșeuri, în mod normal gestionate separat, în vederea compostării, de către responsabilii cu salubrizarea (Brăndușan C, 2002). Din păcate acest lucru nu se întâmplă și în Alexandria, aceste fracții vegetale fiind amestecate cu cele menajere sau cu cele asimilabile (sursa: reprezentanții ADP).

Fig. 9 Zonele de generare a deșeurilor de grădină (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM )

Ponderea deșeuri de grădină depinde de tipul vegetației din cadrul zonelor verzi, activităților de amenajare/ toaletare, frecvența îndepărtării materiei uscate, și poate fi apreciată cu ajutorul formulei: Qg = S x Ig, unde:

S suprafața grădinii, parcului, spațiilor verzi în hectare

Ig indicele mediu de producere a deșeurilor de grădină, în tone pe hectar și zi (Iojă, 2013).

Qg = 30,7 ha x 0,3 = 9,21 tone/zi = 3361 tone/an

Principalele probleme legate de aceste deșeuri sunt reprezentate de amestecul acestora cu deșeurile menajere, lispa gestionării separate a deșeurilor biodegradabile (frunze, crengi) în vederea compostării și transformării lor în îngrașământ natural, lucru ce ar putea fii realizat pe platforma de compostare a depozitului ecologic Mavrodin.

3.2.4 Deșeurile asimilabile cu cele menajere sunt deșeurile ale căror caracteristici se aseamănă cu cele provenite din spațiile rezidențiale. Sursele de generare sunt multiple (Fig.10), acestea provenind din spațiile comerciale, instituții publice, restaurante, hoteluri, unități de învațământ (Iojă,2013).

Fig. 10 Surse de generare a deșeurilor asimilabile cu cele menajere (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM )

Calcularea cantității de deșeuri asimilabile la nivelul unei localități se poate realiza cu ajutorul formulei de: Qas = Σ (Iai * Ti) ( t/zi) unde Ti reprezintă capacitatea fizică a diferitelor clădiri, iar Ia este indicele de producere a deșeurilor asimilabile celor menajere, reprezentat în kilograme pe unitatea de măsură specifică și zi (Iojă C., 2013). Aplicând formula de calcul la nivelul municipiului Alexandria rezultă că:

Qas = 9000 elevi * 0,11kg/elev + 50 mese * 0,96 kg/masă preparată + 8.000 m2 * 0,45 kg/10 m2 + 17.000 m2 * 1,8 kg/10 m2 + 100 paturi * 3,62 kg/pat = 4820 kg/ zi = 4,82 tone/zi.

3.2.5 Deșeurile din construcții și demolări sunt resturile rezultate din demolarea sau construirea de edificii industriale sau rezidențiale/civile (sursa: Isarie C, și alții, 2011). Pentru estimarea cantității de deșeuri din construcții și demolări (Qc) se evalueză gradul de ocupare al terenurilor cu construcții, vechimea acestora, reparațiile capitale realizate sau ce urmează a fi realizate, demolările (Iojă, 2013). Se estimează că la nivelul municipiului Alexandria se generează aproximativ 500 tone deșeuri din construcții și demolări, anual (Primăria Alexandria,2012).

Deșeurile din construcții și demolări au un regim de management diferit față de cele menajere și asimilabile necesitând pentru precolectare containere specifice, acoperite, fiind interzisă depunerea rezidurilor rezultate din activitatea de construcții și demolări în recipientele în care se depun deșeurile municipale. Transportul, cea de-a doua etapă a sistemului de gospodărire a deșeurilor, se realizează în containerele în care s-a realizat precolectarea sau în basculante prevăzute cu sistem de acoperire a rezidurilor, pentru a nu se degaja praf sau pierderea unor fracții în timpul transportului. În ceea ce privește eliminarea acestora, cele care nu sunt poluate, de exemplu pământul și rocile extrase în cadrul săpăturilor, pot fi utilizate, cu acordul autorităților de mediu, la alte lucrări de construcție, în agricultură sau silvicultură, amenajări hidrotehnice, construcția drumurilor (Consiliul Local Alexandria, 2007).

Deși ART. 96 din Hotărârea Consilului Local Alexandria, precum și Legea 211/2011 prevăd că „ Este interzisă abandonarea și depozitarea deșeurilor din construcții și demolări pe domeniul public sau privat al autorității administrației publice locale”, cea mai mare partea a deșeurilor din construcții și demolări ajung depozitate în zona spațiillor verzi din orașul Alexandria pentru a se evita un cost suplimentar al producătorilor prin obținerea unui container special și ulterior a gestionării acestor deșeuri.

3.3 Ierarhizarea procedeelor aplicate deșeurilor municipale și asimilabile și modul de gestionare a acestora.

3.3.1 Ierarhizarea procedeelor Gestionarea eficientă a deșeurilor, în conformitate cu existența unui mediu curat și sănătos, care să asigure buna funcționare a ecosistemelor și care să nu afecteze săntatea umană presupune responsabilizarea populației și a autorităților competente (inclusiv cooperarea celor două părți) și ajustarea unor procedee aplicate deșeurilor în vederea minimizării cantităților de deșeuri produse, de asemenea a impactului asupra mediului și asupra sănătății umane. Aceste procedee sunt descrise în Fig.11.

Fig. 11 Procedee aplicate deșeurilor (prelucrare după APM Teleorman, 2012)

3.3.2. Gestionarea / managementul deșeurilor municipale

Necesitatea gestionării integrate a deșeurilor derivă din faptul că suprafețele de depozitare sunt din ce în ce mai restrânse, iar construirea de noi zone de depozitare conforme cu legislația Uniunii Europene este foarte costisitoare, de asemenea presiunea asupra mediului impusă de deșeuri scade proporțional cu reducere cantității acestora, reducerea consumului de materii prime prin valorificarea deșeurilor provenite din reciclare, energia rezultată în urma incinerării deșeurilor sau din instalațiile de biogaz poate reprezenta o sursă ieftină.

Scopurile esențiale ale managementului deșeurilor sunt: protejarea sănătății populației; protejarea mediului (care este suport al vieții și biodiversității); conservarea resurselor naturale prin politicile de reducere a deșeurilor și prin reciclare; menținerea valorilor estetice, a peisajelor naturale și antropice.

În municipiul Alexandria, ca în oricare altă localitate, gestionarea deșeurilor constă în operațiuni de colectare, transport și tratare a deșeurilor (Fig.12).

Fig. 12 Schema sistemului de gestionare a deșeurilor menajere în municipiul Alexandria

Activitatea de colectare implică două etape: precolectarea deșeurilor și colectarea propriu-zisă a acestora de către o firmă de salubrizare desemnată din locurile de precolectare.

Punctele de precolectare sunt prevăzute cu recipiente speciale de depozitare a deșeurilor, acestea constând în containere de metal de 1100 L și containere de plastic de culoare neagră de aceeași capacitate (Fig.13). Acestea sunt dispuse pe cele 99 de platforme betonate cu pereții din zidărie sau plase închise pe trei laturi din apropierea locuințelor comune (blocuri) (Fig.14). De asemenea în apropierea blocurilor există europubele stradale și clopoți stradali dispuse pe 41 de platforme unde se precolectează selectiv, acestea fiind dotate cu containere de 2,5 m. La nivelul orașului Alexandria există aproximativ 85 de europubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor (Polaris M Holding).

Fig. 13 Containere deșeuri menajere Fig. 14 Platformă betonată cu pereți din zidărie

În cazul persoanelor care locuiesc în locuințe individuale (case), precolectarea deșeurilor se realizează în recipiente de capacitate mai mică de 120 L (Fig.15), fiecare gospodărie beneficiind de câte un container propriu. Pentru precolectarea selectivă a deșeurilor din sticlă, hârtie și plastic cetățenii ce locuiesc la casă primesc saci galbeni din partea firmei de salubrizare, Polaris M Holding. (Polaris M Holding, 2014)

Fig. 15 Containere utilizate de persoanele ce locuiesc în gospodăriile individuale (120 L)

Colectarea reprezintă activiatea de ridicare a deșeurilor dispuse în zonele special amenajate pentru realizarea acestei operațiuni. Alături de transport, aceastea sunt componente foarte importante în sistemul de gestionare a deșeurilor, în același timp reprezentând între 60% și 80% din prețul total de management. (Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, Anul)

Colectarea deșeurilor depinde de tipul de container, capacitatea acestuia (litri), frecvența ridicării deșeurilor, de tipul de deșeuri ridicate, dar și de modalitatea de colectare. Metode de colectare a deșeurilor sunt (după Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor,2010):

Colectarea din poartă în poartă – aceasta se folosește în cazul locuințelor individuale și constă în precolectarea deșeurilor de către locatari în containere specifice (cu capacitate mai mică de 120 L) și într-o zi prestabilită și comunicată cetățenilor reprezentanții firmei de salubrizare (Polaris M Holding) vin și ridică deșeurile, containerele fiind în prealabil depuse în fața porții de către proprietar.

Colectarea în punctele de colectare – se practică în cazul locuințelor comune, locatarii fiind responsabili de transportul deșeurilor până la platforma de precolectare, acestea fiind ulterior preluate de către reprezentanții firmei de salubrizare. Colectarea deșeurilor menajere se face în anotimpul cald zilnic din zonele centrale și de la unitățile de administrație publică, piețe, restaurante, grădinițe, creșe și la cel mult două zile de la producătorii casnici din cvartalele de blocuri. Se colectează săptămânal, deșeurile reciclabile sortate pe diferite tipuri de fracții de la persoanele fizice, juridice și instituțiile publice. (Polaris M Holding, 2014)

Moduri de colectare a deșeurilor:

Colectare în amestec, deși este cea mai des utilizată, aceasta este o activitate neconfrmă de gestionare a deșeurilor deoarece prin amestecarea diferitelor tipuri de gunoaie sortarea acestora implică numeroase costuri ulterioare, de exemplu existenșa unei instalații de sortare mecanică unde sortarea se va realiza manual (costuri cu forța de muncă) sau cu ajutorul utilajelor (costuri datorate carburanților și personalului care utilizează utilajele). De asemenea proprietățile deșeurilor se reduc cosiderabil, posibilitatea de reciclare fiind mai limitată (de exemplu materialele sortate pot fii murdare) (Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, 2010).

În orașul Alexandria colectarea în amestec este realizată atât de locuitori, cât și de firma de salubrizare.

Colectarea selectivă reprezintă o activitate de responsabilitate ce constă în conservarea materiilor prime, reducerea cantităților de deșeuri eliminate fără a fi valorificate, reducerea cantității de energie utilizată, asigurarea unei bune funcționări a mediului prin reducerea presiunii exercitate asupra acestuia, precum și o calitate mai bună a calității vieții umane prin neafectarea sănătății (Isarie C.,Ciudin R., Dumitrașcu O., 2011 (1)). În vederea realizării acestor obiective, deșeurile trebuie colectate pe fracții specifice (sticlă, plastic, hârtie, dar și deșeuri periculoase gestionate conform). Colectarea selectivă presupune de asemenea existența unor containere speciale (Fig.16) amplasate în numeroase zone ale orașului Alexandria. La nivelul fiecărei platforme de colectare selectivă există doar două din cele trei pubele specifice (doar pentru hârtie și plastic), cele pentru colectarea sticlei neexistând. Acest lucru se datorează faptului că se generează o cantitate foarte redusă de sticlă, responsabilii pentru gospodărirea deșeurilor considerând că investiția amplasării unor containere speciale de sticlă ar fi una neeficientă, iar costurile ar fi foarte mari, neputând fii amortizate.

Fig. 16 Containere utilizate pentru colectarea selectivă

Proceduri de colectare (după Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor,2010):

Colectarea prin golirea pubelei – se utilizează mai ales în cazul deșeurilor menajere și celor asimilabile cu cele menajere. Operațiunea constă în ridicarea și răsturnarea tomberonului pe roți de către autovehicului special construit (firma de salubrizare responsabilă în Alexandria utilizează compactoare marca IVECO).

Colectarea prin înlocuirea pubelei – se utilizează mai ales în cazul deșeurilor din construcții și pentru nămolul orașenesc. Constă în înlocuirea pubelei atunci cănd aceasta s-a umplut sau în eliminarea ei totală din zonă atunci când demolarea sau construcția s-a terminat (containerele sunt amplasate la cerere).

Colectarea în saci de unică folosință – este una benefică deoarece deșeurile sunt depuse igienic în saci de plastic sau de hârtie și ulterior sunt ușor de încărcat în autovehiculele speciale. Procedura de colectare prevede un timp mai scurt deoarece nu se mai ridica pubelele, iar igienizarea zonei nu mai este necesară.

Transportul deșeurilor este o operațiune care începe după faza de colectare a deșeurilor și se termină cu predarea acestora la instalațiile de reciclare, tratare și/sau eliminare. (Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor,2010)

În cazul orașului Alexandria, transportul deșeurilor se realizează cu compactoare marca IVECO (Fig.17), acesta fiind un transport de distanțe mici, lipsit de stații de transfer. Transportul deșeurilor este unul rutier de aceea trebuie să se țină cont de greutatea maximă admisă în cadrul șoselei și de ușurința de manevrare a autovehiculuilui pe diverse străzi mai înguste.

Fig. 17 Vehicul compactor marca IVECO (sursa: Ispa, 2012)

Eliminarea deșeurilor în Alexandria constă în operațiuni de depozitare și compostare (pentru deșeurile biodegradabile) realizate în cadrul depozitului ecologic de la Mavrodin.

Depozitarea este ultima etapă în sistemul de gestionare a deșeurilor în România. Este un proces foarte des utilizat la nivel național, deși în cadrul ierarhiei proceselor aplicate deșeurilor aceasta ocupă ultimele poziții (Fig.11). Din punctul de vedere al modalității de realizare depozitarea deșeurilor poate fi necontrolată și controlată. (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului-ICIM București, 2010)

Depozitarea necontrolată constă în descărcarea simplă, dezorganizată a deșeurilor menajere pe suprafețe utile de sol, în unele gropi, sau la marginea localităților, fără a se întrevede măsuri speciale pentru protecția mediului și a sănătății umane. A reprezentat și continuă să reprezinte o soluție de eliminare a deșeurilor, deoarece implică costuri mai mici, este la îndemâna localnicilor, însă pericolul de transformare a acestor locuri în adevărate focare de infecție este foarte ridicat, prezentând o zonă de adăpostire a organismelor specifice spațiilor insalubre (gândaci, șobolani, diferite insecte parazite). În consecință, acest tip de depozitare necontrolată este bine recunoscut ca periculos pentru igiena publică, poluând estetic și generând mirosuri neplăcute (Isarie C.,Ciudin R., Dumitrașcu O., 2011). Depozitarea necontrolată este o practică des întâlnită în orașul Alexandria, depozite necontrolate fiind amplasate mai ales în apropierea cursului râului Vedea, în Pădurea Nanov, în zonele marginale ale orașului, cele mai multe dintre aceste depozite fiind relativ vechi și neigienizate. Deșeurile depuse în aceste depozite sunt reprezentate mai ales din deșeuri din materiale de construcție, deșeuri menajere (Fig.18, 19, 20 ).

Fig. 18 Depozit necontrolat Pădurea Vedea Fig. 19 Depozit necontrolat în apropierea cursului râului Vedea

Fig. 20 Depozit necontrolat de deșeuri de construcție din Pădurea Nanov

Depozitarea controlată este o operațiune din ce în ce mai folosită în România, ea reprezentând în prezent sistemul de depozitare și neutralizare a deșeurilor menajere având ca scop selectarea și valorificarea materialelor potențial reutilizabile, precum și recuperarea energiei (gaz metan) din descompunerea deșeurilor (Isarie C.,Ciudin R., Dumitrașcu O., 2011).

Depozitarea controlată presupune existența unui depozit specific, de preferat ecologic, care să aibă o amplasare conformă (după criterii geologice, pedologice și hidrogeologice, după criterii climatice, după criterii economice), o accesibilitate facilă (drumuri exterioare depozitului cât mai drepte, precum și drumuri interioare), poartă de acces și sistem de supraveghere și de pază, echipament de cântărire și de recepție pentr cantitățile mici de deșeuri, facilități pentru verificarea deșeurilor și laborator, zone pentru depozitarea deșeurilor, instalații pentru tratarea levigatului, inclusiv pentru colectarea și eliminarea gazului metan, garaje, ateliere și spații de parcare pentru utilaje, birouri administrative și construcții sociale. (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului-ICIM București, 2010)

Alexandria dispune de un depozit ecologic pentru depozitarea controlată situat la patru km de comuna Mavrodin. Depozitul nou este situat în partea centrală a județului, la aprox. 4 km NE de Mavrodin, pe drumul județean DJ 703 Buzescu-Călinești-Izvoarele, într-o zonă agricolă (Fig.21). Suprafața este înconjurată de terenuri private. Nu există nicio clădire în zona înconjurătoare, pe o arie de 3 km. Capacitatea noului depozit este calculată la 2,600,000 m3, ce garantează o durată de funcționare de aprox. 35 ani. Depozitul deservește întreg județul Teleorman pentru stocarea deșeurilor urbane care nu sunt periculoase (deșeuri menajere sau asimilabile cu cele menajere și deșeurile stradale) (ISPA, 2013).

Fig. 21 Localizarea Depozitului Ecologic Mavrodin (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM )

Acesta este un depozit pentru deșeurile nepericuloase având o suprafață de 28 de hectare, dintre care 20 de hectare sunt utilizate pentru depozitarea deșeurilor. Acele 20 de hectare specifice depozitării sunt împărțite în patru celule de distincte (Fig.22). Depozitul este de asemenea prevăzut cu: o stație de sortare a deșeurilor reciclabile cu o capacitate de 7.500 tone pe an, o stație de compostare a cărei platformă de precompostare are o capacitate de 5000 tone pe an, o stație de tratare a apelor uzate cu o capacitate de 120 m3 pe zi, pavilion recepție cu pod basculă de 60 tone, pavilion administrativ, stație clorinare a apei potabile, șopron compactor, drum de acces de 3,8 km, patru puțuri de monitorizare a apei și un puț de alimentare cu apă, rețea de apă, de canalizare, de hidranți în caz de incendiu. (Dică D., 2010)

Fig. 22 Schema depozitului ecologic de deșeuri de la Mavrodin (sursa: ISPA,2013)

3.4 Deșeuri sanitare sau medicale sunt reprezentate de resturile inutilizabile provenite din spitale, dispensare și cabinete medicale (Dumitrescu A., Vacarel M., Qaramah A.,1997). În municipiul Alexandria, majoritatea deșeurilor spitalicești provin de la Spitalul Județean Teleorman situat în partea de nord a orașului, cartier Peco, dar cantități mai mici rezultă și din activitatea de funcționare a Ambulatoriului Integrat de Cabinete (fosta Policlinică Alexandria), Spitalul de Boli Infecțioase (strada Alexandru Ghica), Spitalul Broaște, precum și de la o serie de clinici private (Nicomed, SmartMedical, etc.) (Fig.23). Ele reprezintă o categorie aparte, putând fi clasificate la rândul lor în deșeuri medicale periculoase și nepericuloase.

Fig. 23 Surse de generare a deșeurilor medicale (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM )

3.4.1 Deșeurile medicale nepericuloase „sunt rezultatul celor provenite din activitatea serviciilor medicale,tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare și a oficiilor de distribuție a hranei fiind alcătuite din fracții asemănătoare celor menajere” (Asociația Experților de Mediu, 2006). Acest tip de deșeuri parcurg un traseu de gestionare similar celor menajere și asimilabile cu cele menajere, trecând prin etape de precolectare în containere de 1100 l, colectare de către firma de salubrizare Polaris M Holding, transport și depozitare la depozitul ecologic Mavrodin.

3.4.2 Deșeurile medicale periculoase „sunt deșeuri rezultate din activitățile medicale care prezintă un risc considerabil pentru sănătatea oamenilor și pentru mediul înconjurător, fiind rezultate pe parcursul desfășurării activităților de diagnosticare, tratament, supraveghere, prevenția bolilor și recuperare medicală, inclusiv cercetarea medicală și producerea, testarea, depozitarea și distribuția medicamentelor și produselor biologice” (Asociația Experților de Mediu,2006).

Din cantitatea totală de deșeuri produse într-o unitate medicală, aproximativ 80% sunt deșeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere, și numai circa 20% sunt deșeuri periculoase (Institutul de Sănătate Publică București, 2010) (Fig.24), acest lucru are importanță majoră în sistemul de gestionare al resturilor, implicând costuri mai reduse și un impact generat asupra mediului mult mai redus. Însă, s-a constatat prin intermediul studiilor faptul că, cantitățile de deșeuri produse în unitățile spitalicești sunt în creștere, ca urmare a folosirii din ce in ce mai frecvent a materialelor de unică folosință.

Fig. 24 Compoziția deșeurilor medicale (prelucrare după Institutul de Sănătate Publică București, 2010)

Tabel 1 Tipuri și cantități de deșeuri rezultate din activitatea medicală, în funcție de mărimea unității sanitare (prelucrare după Institutul de Sănătate Publică București, 2010 )

Având în vedere faptul că Spitalul Județean Teleorman dispune de 477 paturi se poate estima cu ajutorul Tabelului 1 că aici se generează zilnic aproximativ 322 kg deșeuri nepericuloase și 135 kg deșeuri periculoase. La acestea se mai adaugă 50 de paturi de la Spitalul de Boli Infecțioase Alexandria, adică aproximativ 51 kg de deșeuri nepericuloase și 13 kg periculoase. Rezultă că numai de la cele două spitale anual se generează aproximativ 136.145 kg de deșeuri nepericuloase și 54.000 kg de deșeuri periculoase. La acestea se mai adaugă deșeurile din clinicile de consult care nu dispun de paturi de internare.

3.4.3 Gestionarea deșeurilor periculoase rezultate din unitățile medicale

Gestionarea deșeurilor periculoase spitalicești se realizează separat față de toate celelalte categorii de deșeuri ca urmare a pericolului foarte mare de contaminare a mediului și de expunere a cetățenilor la un grad ridicat de risc de îmbolnăvire. Acest lucru înseamnă existența unui sistem de management propriu acestui tip de deșeu ce constă în operațiuni de colectare, transport și eliminare.

Colectarea este prima operațiune în gestionarea deșeurilor periculoase, realizându-se pe parcursul a mai multor etape:

Colectarea la sursă: constă în separarea pe categorii a deșeurilor (rezultând astfel deșeuri periculoase și nepericuloase) care sunt depuse în amalaje de culori diferite și inscripționate corespunzător (Fig.25). Responsabilitatea pentru corectitudinea separării la sursă pe categorii a deșeuri îi revine personalului medical ce folosește astfel de materiale. Când nu se realizează separarea pe categorii, întreaga cantitate de deșeuri rezultată se tratează ca deșeuri periculoase, rezultând un cost excesiv (Dumitrescu A., Nicorici M., Sandu S., Lupascu C., 1996).

Fig. 25 Ambalarea deșeurilor periculoase și nepericuloase

(sursa: Institutul de Sănătate Publică București, 2010 )

De asemenea colectarea la sursă prespune și separarea deșeurilor periculoase în funcție de compoziția lor (lichidă, solidă și obiecte înțepătoare), astfel pentru o gestionare conformă și nedăunătoare în niciun fel se utilizează trei tipuri de recipiente distincte (Fig.26).

Fig. 26 Ambalaje specifice tipurilor de deșeuri (sursa: Institutul de Sănătate Publică București, 2010 )

Aceste norme de colectare separată a deșeurilor spitalicești în funcție de periculozitate și de compoziție sau starea lor este respectată și în cadrul tuturor instituțiilor sanitare de pe raza orașului Alexandria, pericolul de contaminare fiind unui ridicat în cazul nerespectării stricte a acestei operațiuni.

Depozitarea temporară este cea de-a doua operațiune efectuată în managementul deșeurilor periculoase spitalicești care necesită existența unui spațiu amenajat exclusiv cu acest scop, prevăzut cu dispozitiv de închidere (în acestă zonă având acces doar persoanele autorizate), cu sistem de ventilație, iar zona trebuie dezinfectată și deratizată pentru a nu exista vectori care pot prelua și transmite boli (insecte, rozătoare). Un lucru important este dat de faptul că acest spațiu trebuie să fie suficient de încăpător în vederea depozitării deșeurilor pe parcursul a două ridicări succesive ale acestora (Asociatia Expertilor de Mediu,2006).

Transportul deseurilor periculoase în interiorul clinicii se realizează pe un traseu distinct de cel al pacienților și vizitatorilor. Deșeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile, iar după utilizare acestea sunt bine dezinfectate. Transportul exterior al deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face cu ajutorul unui autovehicul special construit în acest scop (Fig.16), trebuie evitate străzile aglomerate, iar timpul de transport să fie cât mai scurt cu putință (Asociația Expertilor de Mediu,2006). În Alexandria transportul deșeurilor periculoase spitalicești este realizat de de firma Steryl-Eco însă eliminarea lor nu se face pe raza județului, ci sunt transportate până în județul Gorj.

Fig. 27 Autovehicul transport deșeuri medicale periculoase (sursa: steryl-eco.ro)

Eliminarea deșeurilor periculoase de proveniență medicală este ultima etapă în cadrul sistemului de gestiune a acestora. Această etapă nu are loc însă pe teritoriul municipiului Alexandria și nici chiar pe teritoriul județului Teleorman deoarece nu există incinerator, deoarece toate incineratoarele de pe raza județului au fost închise în anul 2007, fiind declarate neconforme, acestea sunt transportate în județul Gorj unde sunt eliminate prin incinerare (sursa: Consiliul Județean Teleorman, 2011). Această eliminare la mare distanță prezintă un grad ridicat de risc, de aceea autoritățile au luat în considerare construirea unui incinerator în apropierea Alexandriei , pe raza județului, acesta însă este încă la faza de proiect.

Alte fracții specifice de deșeuri întâlnite în orașul Alexandria

3.5.1 Deșeurile industriale și modul lor de gestionare

Deșeurile industriale sunt deșeurile rezultate în procesele tehnologice. În Alexandria operează ca agenți economici: cinci mari întreprinderi (SC Koyo SRL (rulmenți), Fabrica de panouri eletrice, 2 fabrici de confecții, SC Germino (domeniul alimentar), în sectorul terțiar: Centre comerciale: Penny Market (2), Kaufland, Carrefour, Intim Plaza (articole îmbrăcăminte), Altex, Domo; Reprezentanțe auto: Ford, Renault (Dacia); Stații Peco: Mol, OMV, Lukoil, Petrom.

Tipuri de deșeuri produse în funcție de profilul întreprinderilor: întreprinderile Koyo și Fabrica de panouri electrice produce drept deșeuri: deșeuri metalice, uleiuri, acestea fiind deșeuri periculoase, gestionate de specialiști. Întreprinderile din domeniul alimentar produc deșeuri de tipul ambalajelor, deșeuri biodegradabile, acestea fiind deșeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere (însă cantitățile mari determină gestionarea lor separată). Centrele comerciale produc deșeuri asimilabile cu cele menajere, iar stațiile peco deșeuri lichide foarte periculoase, acestea fiind inflamabile sau explozibile, de tipul benzinei și motorinei. Fig. redă situarea spațială a acestor întreprinderi.

Fig. 28 Surse de generare a deșeurilor industriale în municipiul Alexandria (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM )

Deșeurile industriale sunt gestionate de fiecare întreprindere în parte, acestea având contract încheiat cu firme specializate pe fiecate tip de deșeu generat în parte, lucru ce a determinat lipsa de date în cazul acestor tipuri de deșeuri.

3.5.2 Deșeurile de tip DEE și modul lor de gestionare

Deșeuri de echipamente electrice și electronice sunt „echipamentele care funcționează pe bază de curenți electrici sau câmpuri electromagnetice și echipamentele de generare, transport și de măsurare a acestor curenți și câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A și destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1.000 volți curent alternativ și 1.500 volți curent continuu” (Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, 2007). Legislația (Directiva 96/2002 a Consiliului European) include o clasificare în 10 categorii:

1. aparate de uz casnic de mari dimensiuni

2. aparate de uz casnic de mici dimensiuni

3. echipamente informatice și de telecomunicații

4. echipamente de larg consum

5. echipamente de iluminat

6. unelte electrice și electronice (cu excepția uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)

7. jucării, echipamente sportive și de agrement

8. dispozitive medicale (cu excepția tuturor produselor implantate și infectate)

9. instrumente de monitorizare și control

10. distribuitoare automate.

Tabel 2 Numărul de echipamente electrice și electronice colectate în anul 2013 din Alexandria (sursa: Primăria Alexandria)

Deșeurile de echipamente electrice și electronice au un regim specific de gestionare, în orașul Alexandria de managementul acstui tip de deșeu ocupându-se firma specializată Total Waste Recycling SRL. Colectarea DEE în municipiul Alexandria se realizează trimestrial prin scoaterea de către cetățeni în fața gospodăriilor sau a blocurilor a echipamentelor de acest tip. O mașină specială trece pe la fiecare cvartal de bloc sau locuință în zile diferite, în funcție de cartier. Din păcate acest procedeu nu este unul foarte bine văzut de către cetățeni, aceștia fiind cu greu convinși să scoată în fața blocului sau casei, sau să ducă la centrul special de colectare al echipamentelor electrice și electronice situat pe strada Libertății. Nr. 550 (acesta a intrat în funcțiune din luna mai 2012) (Primăria Alexandria, 2014). Totodată în România, inclusiv în Alexandria se practică foarte mult activitatea de păstrate a aparatelor electronice și electrocasnice sau transportarea lor în mediul rural unde sunt păstrate un timp îndelungat.

Transportul deșeurilor se realizează cu ajutorul unor mașini prevăzute cu remorcă sau fără, iar eliminarea se realizează de către firme specializate care descompun fiecare parte integrată a unui produs electric sau electronic pe părți componente, care ulterior se pot utiliza ca materii prime pentru realizarea altor aparate de acest gen.

3.5.3 Deșeurile de la stațiile de epurare și modul lor de gestionare

Deșeurile de la stațiile de epurare reprezintă din perspectivă tehnologică ultima fază a epurării apelor, în care sunt întâlnite produse descompuse de bacterii precum și alte elemente intermediare sau finite ale activității industriale și menajere. În funcție de locul de proveniență al apei, nămolurile de la stațiile de epurare pot fi menajere sau industriale (ANPM,2010).

În municipiul Alexandria nămolurile provin de la stația de epurare situată în partea sud-estică a orașului, care epurează îm cea mai mare măsură ape menajere, provenite de la consumatorii casnici, industria ocupând o pondere foarte redusă ca urmare a faptului că în cadrul orașului este slab dezvoltată.

Fig. 29 Amplasarea stației de epurare a orașului Alexandria, sursa de proveniență a deșeurilor de la stația de epurare (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM )

Analizând Fig.21 se poate observa că nămolurile de la stația de epurare Alexandria au avut o oscilație majoră de la un alt la altul, în anul 2013 cantitatea reducându-se cu mai mult de 60% față de anul precedent. Acest lucru este foarte greu de explicat, putând presupune numai faptul că volumul de apă epurat în interiorul stație s-a redus considerabil.

Fig. 30 Cantitatea de nămol produsă la stația de epurare Alexandria în perioada 2012-2013 (Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman, 2012, 2013)

Un element important în cazul acestui tip de deșeu este capacitatea lui de valorificare drept îngrășământ în agricultură doar în măsura în care acesta nu influențează negativ compoziția solului, ci din contră să o îmbunătățească. Pentru ca nămolul să fie pretabil pentru agricultură este important să nu depășească concentrațiile maxime admise de lege (tabel 3)

Tabel 3 Valorile maxime admise de lege pentru utilizarea agricolă a nămolului (ANPM, 2010)

În cazul în care nu este pretabil deoarece sunt depășite valorile admise pentru utilizare agricolă se impune valorificarea energetică a acestuia prin co-incinerarea în fabricile de ciment, arderea combustibililor sau incinerarea în pat fluidizat necesită o putere calorifică suficientă a nămolului (Hidrotehnica, 2011).

3.6 Identificarea depozitelor necontrolate și determinarea compoziției deșeurilor existente la nivelul acestora

Identificarea depozitelor necontrolate și determinarea compoziției deșeurilor existente la nivelul acestora a presupus observarea directă, pe teren a situației actuale și inventarierea pe baza fișei de observație a depozitelor neontrolate de deșeuri, aceasta conținând și date despre compoziția deșeurilor existente la nivelul fiecărui depozit necontrolat.

Observația este cea mai simplă metodă de colectare a datelor de mediu, ea constând în interacțiunea directă a observatorului cu mediul înconjurător, cu ajutorul simțurilor sau o interacțiune indirectă prin intermediul instrumentelor (Iojă C., 2013). Această metodă prezintă o serie de avantaje printre care: identificarea aspectelor reale din teren pe care anumite persoane nu sunt dispuse să le evidențieze, nu sunt necesare resurse financiare și umane importante, se pot obține date de mediu chiar din teren, însă are ca dezavantaj existența unei anumite doze de subiectivism din partea observatorului (Iojă C, 2013).

Un instrument specific metodei observației este și fișa de observație, aceasta fiind alcătuită în vederea extragerii unor informații direct din teren. În vederea cunoașterii realității din teren privind situația deșeurilor în orașul Alexandria, am realizat fișa de observație intitulată intitulat „Fișă de observație pentru inventarierea depozitelor necontrolate de deșeuri urbane -Orașul Alexandria” (Anexa 1). Aceasta a fost realizată ținând seama de scopul tematicii deșeurilor și cuprinde date de identificare ale depozitului (adresa, localitatea), date specifice amplasamentului depozitului necontrolat (suprafața ocupată de depozit, tipul de deșeuri depozitate aici) și itemi despre vechimea deșeurilor depozitate aici. Fișa de observație a fost aplicată în mai multe zone ale municipiului, în arealele în care au fost identificate aceste depozite necontrolate, mai ales în zona verde a orașului. S-au identificat două mari areale cu depozite necontrolate de deșeuri: Pădurea Nanov (zona Peco) și zona București (în spatele centrului comercial Penny Market) (Fig.31, Fig.32).

Fig. 31 Zone cu depozite necontrolate de deșeuri în Alexandria

Fig. 32 Zone cu depozite necontrolate de deșeuri în Alexandria

Depozite necontrolate de deșeuri în zona Pădurii Nanov

Prin intermediul fișei de observație au fost identificate peste 30 de depozite necontrolate numai în zona Pădurii Nanov acestea fiind de mici dimensiuni, între 3 și 10 m, însă frecvența acestora este ridicată (unele fiind foarte apropiate). De asemenea lucrul care interesează este compoziția acestor depozite necontrolate (Fig. 33), majoritatea fiind alcătuite mai ales din deșeuri din construcții și demolări, iar pe lângă această fracție majoritară se mai adaugă și deșeuri menajere (rezultate mai ales în urma grătarelor care se fac în pădure, după care oamenii uită să strângă după ei, pădurea fiind utilizată pentru funcția sa de agrement), deșeuri de grajd, precum și elemente caracteristice deșeurilor electronice și electrocasnice (Fig.34, 35, 36, 37).

Fig. 33 Ponderea tipurilor de deșeuri în arealul Pădurea Nanov

Fig. 34 Deșeuri din construcții și demolări Fig. 35 Depozit necontrolat de deșeuri în Pădurea Nanov

Fig. 36 Depozit necontrolat de deșeuri de grad Fig. 37 Depozit necontrolat de deșeuri din Pădurea Nanov

Cea mai afectată zonă a pădurii este cea din partea sudică, în apropierea locuințelor individuale ale populației de etnie rromă din zonă (malul drept al râului Vedea), numeroasele depozite necontrolate fiind dispuse unele lângă celelalte, creând un adevărat câmp de depozitare necontrolată, o rampă de deșeuri neautorizată. Din punct de vedere al vechimii deșeurilor depuse în această zonă, majoritatea sunt relativ recent depozitate, însă există și depozite cu vechime care nu au fost ecologizate, acest grad al vechimii fiind apreciat pe baza gradului de descompunere al materialelor depuse.

Depozite necontrolate de deșeuri în zona București

Un alt areal cu grave probleme de salubrizare din perspectiva deșeurilor este reprezentat de zona periferică spre ieșirea spre București, în spatele centrului comercial Penny Market, în acea zonă funcționând în trecut groapa de deșeuri a orașului Alexandria închisă în 2010 deoarece a fost declarată neconformă. Rămasă neecologizată complet, această rampă este utilizată și astăzi de locuitorii din apropiere care depun deșeuri menajere, din construcții și demolări, uneori și gunoi de grajd (Fig.41). Așa cum ilustrează și Fig.38, cea mai mare pondere o au deșeurile din construcții și demolări (Fig.39,42), urmate de deșeurile menajere (în special pet-uri) (Fig.40) și în foarte mică măsură deșeurile de grajd deoarece în zonă există mai ales centre comerciale și locuințe comune, unde nu se pot crește animale specifice activității zootehnice.

Fig. 38 Ponderea tipurilor de deșeuri în arealul București

Fig. 39 Depozit necontrolat de deșeuri de construcții Fig. 40 Depozite necontrolate de PET-uri din zona București

Fig. 41 Depozit necontrolat de deșeuri de grajd Fig. 42 Depozite necontrolate de deșeuri de construcții

Dimensiunile depozitelor necontrolate sunt de asemenea mici (între 3 și 10 m) însă dispunerea lor conectată face din această zonă un adevărat câmp insalubru. Aceste depozite mici alternează cu cele de dimensiuni mai mari (de peste 15 m) (Fig.42).

Un lucru grav este însă apropierea de locuințe (mai puțin de 500 m) generând în felul acesta grave probleme specifice: mirosuri în timpul verii, dăunători, boli. Gradul de vechime al depozitelor necontrolate de aici variză de la foarte vechi la relativ noi, deșeurile mai vechi fiind acoperite de cele noi.

Aceste două areale descrise sunt cele mai afectate zone de depozitarea necontrolată a deșeurilor, însă depozite necontrolate de mici dimensiuni se întâlnesc și în alte zone periferice de exemplu zona Interex unde sunt numeroase centre comerciale en-gross, aici întâlnindu-se depuse deșeuri din ambalaje și deșeuri menajere, zona de ieșire spre vechea centură a orașului cuprinde mai ales depozite de mici dimensiuni compuse din deșeuri din construcții și demolări, zona fiind în plin proces de transformare (se dorește chiar construirea unui cartier rezidențial nou în zonă).

Depozitele necontrolate de deșeuri reprezintă disfuncționalități de mediu care generează probleme specifice (mirosuri neplăcute, dăunători, boli ale populației) de aceea ecologizarea zonelor cu probleme reprezintă un element esențial. În vederea ecologizării propun: implicarea populației ca voluntari prin intermediul unui program demarat de autoritățile locale (Alexandria un oraș curat), implicarea firmei de salubizare a orașului în ecologizarea zonelor, instruirea populației cu privire la riscurile la care se supun prin depozitarea necontrolată a deșeurilor prin intermediul mass-media locală, aplicarea de amenzi celor care depozitează necontrolat.

În concluzie, prin intermediul observației directe pe teren și a completării fișei de observație s-au putut identifica disfuncționalități de mediu generate de gestionarea deficitară a deșeurilor, lucru pe care autoritățile nu îl menționează în niciun raport, în rezolvarea cărora trebuie să se adopte o serie de măsuri de ecologizare și de instruire a populației.

3.7 Percepția populației asupra sistemului de gestionare și modul în care aceasta se implică direct în acest management prin intermediul perocedeului de colectare selectivă.

În vederea cunoașterii percepției populației asupra sistemului de gestionare a deșeurilor și modul în care aceasta se implică direct în sistemul de management am aplicat un chestionar special, vizând punctual problema gestionării deșeurilor.

Chestionarul reprezintă „un instrument de investigare” (Iojă, 2013), alcătuit dintr-o succesiune logică de întrebări scrise, uneori cărora le sunt atașate grafice, imagini. Scopul utilizării acestui instrument îl reprezintă obținerea unor răspunsuri scrise asupra unei probleme de interes/studiată (Iojă,2013).

Chestionarele se pot clasifica în funcție de informațiile cuprinse în:

• chestionare de tip administrativ – utilizate în domeniul instituționalizat pentru relevarea unor date brute.

• chestionare de opinie – cu ajutorul cărora se poate afla părerea persoanelor despre anumite calități ale mediului.

• chestionare speciale – cuprind o singură temă, ele fiind folosite cu scopul aflării unor răspunsuri despre tema studiată.

• chestionare omnibus – alcătuite din întrebări din mai multe teme ce vizează calitatea mediului într-un areal. (Iojă,2013)

În vederea realizării tematicii licenței cu titlul: „Gestionarea deșeurilor în orașul Alexandria” am avut nevoie de cunoașterea problematicii în ansamblu, de aceea am facut apel la opinia locuitorilor despre modul cum se gestionează deșeurile în acest areal, precum și modul în care aceștia contribuie în acest sistem prin modalitatea proprie de realizare a precolectării. Pentru realizarea acestui obiectiv am elaborat un chestionar special (singura temă analizată fiind deșeurile menajere), intitulat „Chestionar privind gestionarea deșeurilor menajere în orașul Alexandria” (Anexa 2). Acesta este alcătuit atât din întrebări deschise, cât și din întrebări închise, de asemenea cuprinde întrebări de control și de identificare. Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion format din 42 de persoane, alese în funcție de cartierul de rezidență, fiind chestionate persoanele care locuiesc în a zecea gosodărie. După aplicare chestionarul a fost centralizat rezultând o serie de informații utile care ulterior au fost analizate și interpretate.

Analiza cuprinsului chestionarului:

Chestionarul este alcătuit din 22 de întrebări (închise, deschise, de control și de identificare), acestea fiind diferențiate în funcție de tipul de locuință a respondenților (locuințe individuale – case sau locuințe comune – blocuri).

Prima întrebare face parte din categoria întrebărilor deschise, răspunsurile celor 42 de persoane fiind variate, însă majoritatea au specificat că deșeurile sunt resturi, rămășițe, gunoi, obiecte (uzate) ale unei activități ce nu mai pot fi utilizate și trebuie aruncate. De asemenea unii respondenți au menționat ca sunt elemente dăunătoare mediului.

Cea de-a doua întrebare este una cu răspuns închis, răspunsul majoritar al persoanelor întervievate a fost deșeuri menajere (42), iar dintre cei 42, șapte (care locuiesc la casă) au menționat că se generează și deșeuri de grădină. Celelalte categorii nefiind menționate (Fig.43).

Fig. 43 Tipurile de deșeuri produse de persoanele respodente

Întrebarea cu numărul trei este de asemenea una cu răspuns deschis, de aceea a fost necesară clasificarea răspunsurilor în intervale dominante (Fig.44). Intervalul dominant este cel de 4-5 kg de deșeuri pe săptămână generat de fiecare persoană, adică aproximativ 0,7 kg de deșeu pe zi, valoare ce se apropie de media națională specifică mediului urban de 1 kg pe zi per persoană. Acest lucru se explică prin intermediul modelului de consum specific mediului urban, însă de asemenea trebuie menționat faptul că Alexandria face parte din cadrul orașelor mijlocii, cu condiții de trai mult diminuate față de Municipiul București, cu un model de consum mult mai ridicat și de asemenea un volum de deșeuri mult mai mare genarat.

Fig. 44 Cantitatea de deșeuri generată săptămânal de fiecare persoană chestionată

Întrebarea patru este una închisă. Răspunsul la această întrebare este ilustrat în Fig.45, toate persoanele chestionate precizând că aruncă deșeurile în locuri special amenajate. Din păcate acest lucru nu este în totalitate adevărat deoarece în felul acesta nu ar mai exista depozite necontrolate în spații diferite ale orașului, iar calitatea mediului nu ar fi în felul acesta afecatată.

Fig. 45 Spațiile de depozitare a deșeurilor înainte de colectare de către populație

Întrebarea cinci (Fig.46) face referire la mediul de locuire al persoanelor. Este una cu răspuns închis și surprinde faptul că majoritatea indivizilor locuiesc în locuințe comune (acest lucru este relevant deoarece în cadrul Planului Urbanistic General al orașului Alexandria este menționat faptul că „din totalul de 18.800 locuințe, 15.300 (84,5%) sunt în blocuri colective (regim de înălțime – P+4, P+8 și P+10 etaje), iar 3.500 (15,5%) sunt case”) (PUG scris, Alexandria).

Fig. 46 Tipul de locuință al respondenților

Întrebările 6,7,8,9,10 sunt adresate doar persoanelor care locuiesc în locuințe comune.

Întrebarea șase precizează distanța până la ghenă (Fig.47) Analizând Fig.47 se poate observa că majoritatea a spus că distanța este mai mică de 100 de m și foarte puțini că distanța este mai mare de 500 m. Acest lucru este unul benefic sistemului de gestiune deoarece descurajează înființarea de depozite necontrolate.

Fig. 47 Distanța până la ghenă specifică locuințelor comune (blocuri)

Existența recipientelor de colectare selectivă în apropierea ghenelor de deșeuri încurajează colectarea selectivă, în consecință reciclarea de aceea adresarea întrebării șapte este foarte relevantă. Persoanele chestionate, în proporție de aproape 40% (Fig.48) declară că există recipiente de colectare selectivă în apropierea ghenelor (element benefic mediului), însă analizând următoarea întrebare (Fig.49) se poate observa că doar doi respondenți au menționat că ei colectează selectiv deșeurile, majoritatea covârșitoare spunând contratriul. Analizând cele două întrebări consecutive trebuie înțeles faptul că nu e suficient să adoptăm „formele” (plasarea recipientelor pentru colectarea selectivă), ci trebuie să asigurăm și „fondul” (schimbarea mentalității umane) (Teoria formelor fără fond).

Fig. 48 Existența spațiilor de colectare selectivă în zona ghenelor

Fig. 49 Modul de colectare al deșeurilor de către populația din locuințele comune

Frecvența aruncării deșeurilor la ghenă de către locuitorii din zona cvartalelor de blocuri este ilustrată în Fig.50 surprinzând răspunsurile la întrebarea nouă din chestionar. De asemenea firma responsabilă cu gestionarea deșeurilor (Polaris M Holding) le ridică o dată pe zi din zona cvartalelor de blocuri, lucru susținut atât de indivizii intervievați, cât și de responsabilii firmei. Se evită astfel: mirosurile neplăcute generate de deșeuri, prezența organismelor parazitare, bolile.

Fig. 50 Frecvența aruncării deșeurilor la ghenă de către locuitorii din zona cvartalelor de blocuri

Întrebările 11,12,13,14 sunt adresate doar persoanelor care locuiesc în zonele cu case.

Înterbarea 11 este similară întrebării 8 care prevede modul de colectare a deșeurilor de către fiecare individ. Din Fig.51 se desprinde faptul că deșeurile din zonele de case sunt de asemenea colectate neselectiv.

Fig. 51 Modul de colectare al deșeurilor de către populația din locuințele individuale

Pe cartiere (Fig.52) colectarea selectivă prezintă un anumit grad de diferențiere, astfel persoanele care locuiesc mai aproapre de centrul orașului (Cartierele 1 Mai și 1 Decembrie) utilizează mai mult colectarea selectvă spre deosebire de cartierele oarecum periferice (Peco, HCC, București). Acest lucru se datorează faptului că accesul la pubelele de colectare selectivă este mai facil în acele cartiere aproximativ cu o poziționare centrală, de asemenea acesta sunt mai numeroase în acele areale.

Fig. 52 Ponderea colectării selective pe cartiere în orașul Alexandria

Din intervievarea persoanelor care locuiesc la casă a rezultat faptul că fiecare locuință beneficiază de un container de depozitare cu capacitatea de 80 L. Potrivit răspunsurilor la înrebarea 14 acestea sunt golite săptămânal de către Polaris M Holding.

Compostarea este un proces de transformare a materiei organice (biodegradabile) în îngrășământ natural. Aceasta constă în proprietatea unor bacterii de a transforma fracția vegetală (elemente precum frunze, crengi, plante din grădină, etc.) în compost (Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, 2005). Din păcate în gospodăriile individuale din orașul Alexandria este un proces foarte puțin utilizat (Fig.53).

Fig. 53 Frecvența utilizării procesului de compostare de către persoanele ce locuiesc la casă

Întrebarea este una cu răspuns deschis, vizând importanța depozitării deșeurilor în locurile special amenajate, de aceea variantele rezultate sunt multiple. Cele mai utilizate exprimări fac referire la protecția mediului, la evitarea problemelor de sănătate, pentru curățenie, pentru că astfel se observă gradul de civilizație, pentru a evita poluarea mediului.

Întrebarea 16 de asemenea cuprinde răspunsuri variate ca urmare a încadrării ei în categoria celor deschise. Cele mai frecvente enunțări spun că este important să colectăm selectiv pentru realizarea reciclării, pentru un mediu ecologic, pentru refolosirea unor deșeuri, pentru a evita poluarea mediului.

Se pare că la nivelul orașului majoritatea cetățenilor sunt mulțumiți de modul de gestionare al deșeurilor (Fig. 54), deși prin realizarea acestui studiu am demonstrat că situația este contrată, existând numeroase probleme de mediu cauzate de proasta gestionare a deșeurilor. Pot preciza că oamenii nu sunt suficient informați ca urmare a lipsei deșeurilor în spațiile rezidențiale și în cele centrale, existența acestora legându-se strict de cele două areale Pădurea Nanov și zona București, adică aceste probleme de depozitare necontrolată sunt externalizate.

Fig. 54 Gradul de mulțumire al populației din Alexandria de sistemul de gestionare a deșeurilor

În realizarea unui studiu de acest gen este importantă și vârsta respondenților (Fig.55), aceasta fiind în strânsă legătură cu percepția generațiilor despre anumite elemente. În ceea ce privește deșeurile se poate remarca faptul că persoanele mai tinere tind să conștientizeze mai ușor problemele și să se adapteze, însă vârstnicii, ca urmare a obișnuinței cu situația de o viață a deșeurilor, tind să se preocupe mai puțin de problema colectării selective.

Fig. 55 Intervalele de vărstă ale respondenților studiului

3.8 Impactul deșeurilor asupra mediului

După cum am văzut în cadrul subcapitolului 3.6 la nivelul municipiului Alexandria există numeroase depozite necontrolate de deșeuri de dimensiuni variabile (între 3 și chiar 15 m), acestea având un impact extrem de negativ asupra tuturor componentelor mediului (apă, aer, sol, de asemenea sunt afectate și organismele vii prin intermediul hranei consumate care a fost crescută într-un sol contaminat cu diverse substanțe).

Prin infiltrarea levigatului rezultat în urma proceselor naturale de descompunere, dar și în urrma spălării acestor depozite de către apa meteorică ce ulterior se infiltrează în scoarța terestră, apele subterane sunt infestate cu nitriți și nitrați sau cu alte elemente poluante. În același mod este modificată și structura naturală a solului, afectându-i în felul acesta potențialul fertil. Totodată solul este afectat prin scoaterea din circuitul economic al unor suprafețe care ar putea fii utilizate în alte scopuri.

Aerul, un alt element natural primordial, este afectat de poluarea generată de depozitele de deșeuri neconforme prin intermediul mirosurilor neplăcute, a substanțelor nocive care sunt îndepărtate de rafalele de vânt.

Biodiversitatea suferă de asemenea prejudicii din cauza gestionării deficitare a deșeurilor, aceasta putând să cunoască diminuări ca urmare a scoaterii din arealul habitatului a unei suprafețe considerabile, ceea ce înseamnă diminuarea resurselor de hrană sau de satisfacere a altor nevoi. Prezența unor astfel de depozite încurajează dezvoltarea excesivă a unor plante nedorite (ruderale) și a unor animale parazite (șoareci), păsări sau insecte nedorite.

Cap.4. Perspective în gestionarea deșeurilor

4.1 Perspective în gestionarea deșeurilor menajere și asimilabile cu cele menajere

4.1.1 Identificarea problemelor generate de deșeurile menajere în Alexandria

Prin analiza întregului sistem de gestionare a deșeurilor menajere în municipiul Alexandria au fost identificate următoarele probleme principale:

• Depozitarea necontrolată (în special în cadrul a două areale, Pădurea Nanov și zona București) a unor fracții de deșeuri menajere în alternanță cu fracții majoritare de deșeuri din construcții și demolări.

• Neimplicarea populației în cadrul sistemului de management al deșeurilor, astfel colectarea selectivă este aproape inexistentă, deși există recipiente de colectare selectivă numeroase și amplasate în apropierea locuințelor (în spații ușor accesibile). Din păcate sunt amplasate doar două tipuri de containere de colectare selectivă (hârtie și plastic), și nu trei așa cum este normal, prin prezența și container-ului de colectare selectivă a sticlei.

• Operațiunea de valorificare a deșeurilor este extrem de limitată ca urmare a lipsei colectării selective.

• Deșeurile de grădină (biodegradabile) rezultate din activitățile de întreținere ale domeniului public (spații verzi) sunt colectate în amestec cu deșeurile menajere și cele asimilabile celor menajere ca urmare a lipsei implicării autorităților competente (Administrația Domeniului Public) în acest proces.

• Compostarea este un procedeu utilizat în foarte mică măsură de către localnicii ce locuiesc în gospodării individuale și de asemenea de autoritățile publice.

• Deși unii cetățeni ai municipiului Alexandria utilizează colectarea selectivă și depun deșeurile de plastic, hârtie, carton în recipientele speciale, firma de salubrizare, în vederea limitării cheltuielilor de transport, amestecă aceste fracții de deșeuri între ele, uneori chiar și cu deșeurile menajere sau asimilabile.

• Lipsa implicării autorităților publice în programe de încurajare a colectării selective și a compostării în cadrul locuințelor individuale.

4.1.2 Analiza SWOT a sistemului de gestionare a deșeurilor menajere la nivelul orașului Alexandria

Analiza SWOT reprezintă o modalitate de înfățișare a punctelor tari și a punctelor slabe, de asemenea a oportunităților și amenințărilor existente la nivelul unui areal, firme sau altor elemente ce sunt cercetate. Acest instrument facilitează posibilitatea cunoașterii unei probleme, timpul de cunoștere al elementelor cheie (fundamentale), fiind mai scurt.

Am realizat o analiză SWOT cu scopul evidențierii elementelor favorabile și nefavorabile ale sistemului de gospodărire a deșeurilor menajere la nivelul orașului Alexandria (Tabel 4). Realizarea acestei analize a constat în identificarea problemelor și elementelor de favorabilitate ale sistemului de gospodărire a deșeurilor din orașul Alexandria și analizarea fiecărui element în parte (restrictiv sau benefic). Toate aceste componente examinate sunt descrise în cadrul tabelului 4.

Tabel 4 Analiza SWOT a sistemlui de gestionare a deșeurilor menajere la nivelul municipiului Alexandria.

4.1.3. Soluționarea problemelor cauzate de gestionarea deficitară a deșeurilor menajere

În vederea soluționării problemelor generate de managementul deficitar al deșeurilor în municipiul Alexandria este necesar să se facă apel la o serie de instrumente de aplicare a principiilor de protecție a mediului, printre care amintim instrumentele precum: instrumente economice, instrumentele juridice și instrumente voluntare, totodată propun implementarea unei strategii propii de gestionare a deșeurilor, pe care o consider conformă cu standardele naționale și internaționale în acest domeniu.

Instrumentele economice sunt reprezentate de taxe/impozite și amenzi percepute în toate sectoarele care implică impact asupra mediului (Bandoc, 2012).

Amenzile sunt stabilite în baza legii, acestea variind în funcție de gravitatea faptei. Astfel, confom Legii 211/2011, următoarele fapte constituie contravenție și se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, care încalcă dispoziții precum: valorificarea inadecvată a deșeurilor (colectarea selectivă, eliminarea deșeurilor în condiții de siguranță (eliminare în spații adecvate).

b) cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, neîndeplinirea obligațiilor și responsabilităților ce le revin autorităților administrației publice locale:

– Autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. Autoritățile publice din Alexandria asigură containere speciale de colectare selectivă, însă nu respectă articole din Legea Deșeurilor,adică nu îndeplinesc activități precum:

a) Colectarea separată a biodeșeurilor, în vederea compostării și fermentării acestora;

b) Tratarea biodeșeurilor într-un mod care asigură un înalt nivel de protecție a mediului;

c) Folosirea materiale sigure pentru mediu, produse din biodeseuri;

d) Încurajarea compostării individuale în gospodării.

Deși legea citată prevede o serie de sancțiuni constând în amenzi destul de ridicate în vederea soluționării problemelor generate de gestionarea deficitară a deșeurilor atât pentru persoanele fizice, cât și din pentru autoritățile competente, acestea nu se aplică în cazul orașului Alexandria, acesta putând reprezenta o primă cauză a nesoluționării problemelor de mediu pe care le ridică deșeurile în acest areal geografic.

Alte instrumente economice utilizate în domeniul managementului deșeurilor în municipiul Alexandria sunt reprezentate de taxa de salubrizare percepută de firma de salubrizare Polaris M Holding, aceasta reprezentând suma de 6 lei pe cap de locuitor. De asemenea taxele pentru deșeuri derivă din prețul de la raft al fiecărui produs achiziționat din centrele comerciale (de exemplu taxa pentru pungile de plastic), taxa pe baterii și acumulatori.

Instrumentele juridice utilizate în gestionarea deșeurilor sunt reprezentate de legislația națională (legi, hotărâri de guvern) și internațională (directive) în vigoare. Acestea prevăd o serie de elemente specifice acestui domeniu (modalități de realizare a colectării, transportului și eliminării deșeurilor) care în cazul în care nu sunt respectate se aplică instrumentele economice, mai cu seamă amenzile (Bandoc, 2012).

„ (1) Autoritățile administrației publice locale, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1)-(2) din legea 211/2011, au următoarele responsabilități:

a) să colecteze separat biodeșeurile, în vederea compostării și fermentării acestora;

b) să trateze biodeșeurile într-un mod care asigură un înalt nivel de protecție a mediului;

c) să foloseasă materiale sigure pentru mediu, produse din biodeșeuri;

d) să încurajeze compostarea individuală în gospodării.

(2) Deșeurile biodegradabile provenite din parcuri și grădini trebuie să fie colectate separat și transportate la stațiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare.”

Autoritățile publice din municipiul Alexandria nu respectă aceste prevederi ale articolelor legii, ele neimplicându-se în acțiuni de sprijin și informare a populației asupra beneficiilor pentru sănătate și mediu a utilizării compostării, chiar mai mult reprezentanții Administrației Domeniului Public în loc să colecteze separat biodeșeurile provenite din salubrizarea spațiilor vezi ei le amestecă cu fracții menajere, împiedicând în felul acesta compostarea.

Colectarea deșeurilor

De asemenea aceeași lege (211/2011) prevede că „autoritățile administrației publice locale au obligația ca începând cu anul 2012 să asigure colectarea separată pentru cel puțin următoarele tipuri de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă. ” Această măsură este realizată ca urmare a obținerii unei finanțări din fonduri europene fiind achiziționate containere special destinate colectării selective la nivelul orașului Alexandria. Din păcate nu există și containere pentru colectarea selectivă a sticlei.

Producătorii de deșeuri și autoritățile administrației publice locale au următoarele îndatoriri:

„ a) să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deșeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere și, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din deșeurile menajere;

b) să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. ”

Aceste două prevederi indicate în paragrafele a) și b) sunt imposibil de atins în condițiile actuale, când nu există interes nici din partea autorităților, dar nici a cetățenilor.

Valorificarea deșeurilor este o operațiune foarte importantă de aceea producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri sunt obligați să colecteze separat cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă, în felul acesta limitându-se pierderile de materii prime utilizate în procesele de producție. . O problemă importantă o reprezintă și lipsa utilizării materialelor de construcție la activități specifice de umplere a unor ramblee, acestea fiind depozitate necontolat în cadrul Pădurii Nanov și a zonei București, în felul acesta încălcându-se legea. Acestă măsură este prevăzută și de legea deșeurilor care prevede ca deșeurile din construcții și demolări să fie utilizate la umplerea rambleelor.

Eliminarea deșeurilor

Depozitarea deșeurilor – Eliminarea deșeurilor prin depozitare este un proces în urma căruia se pierd resurse materiale importante și care în plus, poate avea un impact negativ asupra mediului și a sănătății umane. Deșeurile produse în Alexandria, începând cu 2012 se depozitează în cadrul depozitului ecologic de la Mavrodin, situat la aproximativ 4 km de localitatea Mavrodin (la aproximativ 10 km de Alexandria).

Depozitarea deșeurilor este reglementată de o serie de acte normative precum:

Hotărârea de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deșeurilor care prevede că depozitarea acestora se poate face doar în condițiile în care tipurile de deșeuri (periculoase, nepericuloase și inerte) sunt depozitate separat (primele în depozite pentru deșeuri periculoase, a doua categorie în depozite de deșeuri nepericuloase, iar cele inerte în depozite de deșeuri inerte).

Legea numărul 211/2011 prevede că „abandonarea deșeurilor este interzisă.” Eliminarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate în acest scop este interzisă, însă ea încă se practică în Alexandria, mai ales în zonele împădurite și la marginea orașului, de asemenea pe marginea râului Vedea.

Instrumentele voluntare sunt reprezentate de programe și inițiative oficiale (realizate de autoritățile specifice domeniului protecției mediului) sau neoficiale (realizate de persoane fizice, ONG-uri, mass-media) cu scopul limitării sau chiar a eliminării poluării dacă se poate realiza acest lucru. În domeniul managementului deșeurilor acestea ocupă un rol foarte important pe toate cele trei etape (Bandoc,2012).

În vederea sporirii gradului de implicare a populației și autorităților publice din orașul Alexandria, în problema gestionării deșeurilor este necesară adoptarea unor măsuri voluntare. Astfel, în etapa colectării este important să:

Se demareze programe de instruire a populației cu privire la importanța colectării selective atât pentru protecția mediului, cât și pentru cea a sănătății umane prin intermediul mass-media (scrisă sau audio-vizuală).

Să se demareze campanii de ecologizare a unor zone unde există depozite necontrolate de deșeuri la nivelul unor instituții sau la nivel local.

Să se infomeze populația despre pericolul la care se expune atunci când există depozite necontrolate de deșeuri, astfel evitându-se generarea de astfel de depozite.

Agenții economici (comercianții lanțurilor mari de supermarket-uri) să se implice prin acordarea unor mici sume de bani în schimbul deșeurilor din pet-uri și sticlă.

Având în vedere seria de probleme de management a deșeurilor menajere la nivelul municipiului Alexandria, propun implementarea unei strategii proprii care se bazează pe o serie de soluții prin aplicarea cărora problemele privind deșeurile consider că s-ar rezolva pe termen lung. Strategia pe care o propun constă într-o serie de măsuri care au ca rol esențial prevenirea impactului generat de deșeurile menajere atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra sănătății umane, aceste soluții făcând referire la întreg sistemul de gestionare în sine, divizat în ansamblul de etape specifice: reducerea cantității de deșeuri, colectarea deșeurilor, transportul, eliminare și se are în vedere totodată și sistemul de date privind această problemă.

Măsuri în vederea diminuării cantităților de deșeuri produse:

Pentru deșeurile din ambalaje (plastic, sticlă) aș adopta măsura plății prin aducerea deșeului la centrele comerciale mari.

Pentru deșeurile biodegradabile propun implicarea mai ales a persoanelor ce locuiesc la casă și aș reduce taxa de salubrizare dacă aceștia ar realiza compost în propria gospodărie. Pentru persoanele care locuiesc la bloc aș oferi saci inscripționați cu materiale biodegradabile și aș suplimenta numărul containerelor de deșeuri biodegradabile cu inscripția specifică. De asemenea, pentru toate categoriile de generatori de deșeuri biodegradabile să se realizeze broșuri cu toate categoriile de deșeuri biodegradabile, deoarece numeroase persoane nu știu unde să încadreze anumite produse finale care trebuie eliminate.

Măsuri pentru o colectare mai eficientă:

Informarea populației despre beneficiile colectării selective și rolul important pe care aceasta îl joacă în ceea ce privește starea mediului înconjurător.(Realizarea de spoturi publicitare prin intermediul mass-media cu privire la importanța colectării selective).

Suplimentarea numărului pubelelor de colectare selectivă și amplasarea acestora în locuri ușor accesibile.

Realizarea de campanii de colectare a deșeurilor depozitate necotrolat care să implice toți reprezentanții comunității locale (reprezentanți ai primăriei, ai Agenției pentru Protecția Mediului, elevi, medici, etc.)

Dacă tot se colectează selectiv, firma de salubrizare să nu mai amestece fracțiile colectate selectiv între ele deoarece în felul acesta se produce o percepție greșită a cetățenilor, considerând că este inutilă colectarea selectivă dacă la final deșeurile tot sunt amestecate.

O măsură eficientă o consider reducerea taxei de salubrizare dacă se reușește un demers precum colectarea selectivă să fie peste 50%.

Măsuri în ceea ce privește transportul:

Utilizarea de vehicule specifice pentru fiecare categorie de deșeuri (pentru deșeurile biodegradabile, autovehicule compactoare, iar pentru cele din ambalaje mașini separate astfel încât cele două fracții de deșeuri să nu fie amestecate), dotate cu tehnologie modernă.

Transportul către zona de eliminare să se realizeze cât mai rapid și fără pierdere de fracții de gunoaie. Pentru că în prezent deșeurile generate în Alexandria sunt transportate pe o distanță destul de mare (mai mare de 10 km), consider că este necesară construirea unui depozit ecologic de deșeri în apropiere de orașul Alexandria, transportul în felul acesta fiind mai rapid, mai ieftin, costul răsfrângându-se în prețul final mai mic al taxei de salubrizare pe care o plătește fiecare cetățean.

Propunere de proiect de realizare a unui depozit ecologic de deșeuri în municipiul Alexandria

Primul pas în realizarea unui astfel de proiect este să descoperi care este cel mai indicat amplasament. Astfel, am realizat o hartă a pretabilității utilizării terenurilor, a pretabilității geologiei și de asemenea am ținut cont de existența unei arii protejate tip SCI, în partea de nord-vest a orașului. Prin înmulțirea tuturor celor trei hărți de pretabilitate, prin intermediul funcției din programul ArcGis 10.1 ˃ procedeul ArcToolbox – Spatial Analyst Tools – Map Algebra – Raster Calculator s-a obținut harta pretabilității finale a terenului aferent municipiului Alexandria pe baza căreia s-au amplasat pe harta topografică, peste care s-a suprapus harta finală de pretabilitate, proiectul necesar la nivelul comunității din Alexandria.

Depozitul ecologic de deșeuri menajere din Alexandria am ales să îl amplasez în partea de nord-est a orașului la o distanță de aproximativ 4 km față de Drumul European E 70 și față de râul Vedea, precum și la o distanță de aproximativ 4,5 km față de suprafața construită a municipiului, pe drumul care leagă Alexandria de comuna sa vecină, Cernetu. Amplasarea acesta este una conformă atât cu principiile legii, în care se menționează clar distanțele față de suprafețele construite, suprafețele acvatice și totodată față de drumurile principale să fie mai mare de 4 km, cât și cu normele de protecția mediului și sănățății umane. În acestă zonă rocile sunt favorabile construirii, de asemenea terenul ales este unul arabil ceea ce permite transformarea lui prin construcția depozitului (Fig.56).

Fig. 56 Amplasare depozit ecologic de deșeuri în Alexandria (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM )

Depozitul de deșeuri va avea o dimensiune de 25 de ha, ceea ce îi asigură o durată de funcționare de aproximativ 60 de ani. Acesta este un depozit pentru deșeurile nepericuloase având o suprafață de 28 de hectare, dintre care 20 de hectare sunt utlizate pentru depozitarea deșeurilor. Acele 20 de hectare specifice depozitării sunt împărțite în patru celule de depozitare. Depozitul mai este prevăzut cu: o stație de sortare a deșeurilor reciclabile cu o capacitate de 7.500 tone pe an, o stație de compostare a cărei platformă de precompostare are o capacitate de 5000 tone pe an, o stație de tratare a apelor uzate cu o capacitate de 120 m3 pe zi, pavilion recepție cu pod basculă de 60 tone, pavilion administrativ, stație colrinare a apei potabile, șopron compactor, drum de acces de 2,8 km, patru puțuri de monitorizare a apei și un puț de alimentare cu apă, rețea de apă, de canalizare, de hidranți în caz de incendiu. Pentru impermeabilizarea solului sunt utilizate geomembrane.

Pentru a se realiza accesul la depozitul de deșeuri este nevoie de construcția unui drum special, utilizat doar în acest scop. Acesta are o lungime de 2,8 km și este amplasat perpendicular pe drumul care face legătura dintre Cernetu și Alexandria.

Prețul de execuție al unui depozit ecologic în Alexandria este estimat la peste 21.000.000 de euro cu tot cu drum de acces (Tabel 5), acesta fiind peste puterea de realizare de către administrația locală din bugetul său, de aceea este nevoie să se facă apel la fondurile europene nerambursabile privind protecția mediului (Axa prioritară numărul 4). Firma de salubrizare se va ocupa și de eliminarea finală a deșeurilor menajere, iar costurile de gestionare vor fi acoperite prin taxa se salubrizare percepută fiecărei persoane care deține un contract.

Tabel 5 Costurile de construcție a unui depozit ecologic de deșeuri în orașul Alexandria (ISPA, 2012)

Beneficiile construirii acestui depozit ecologic de deșeuri sunt:

• Creșterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate la 100% în zonele urbane;

• Reducerea cantității de deșeuri depozitate în prezent

• Creșterea cantității deșeurilor reciclate și refolosite

• Reducerea numarului de depozite de deșeuri neconforme

• Îmbunătățirea standardelor tehnologice de depozitare în conformitate cu cerințele legale.

• Transportul se va realiza mult mai rapid, iar costurile cu combustibilul se vor diminua (inclusiv taxa de salubrizare plătită de cetățeni se va reduce) ca urmare a amplasării depozitului în apropierea orașului. Distanța fiind mai redusă pericolul de pierdere a unor fracții de deșeuri este mai limitat.

• Construcția și utilizarea acestui depozit va necesita forță de muncă angajată, deci se vor crea locuri de muncă.

• Se va îmbunătății calitatea vieții locuitorilor din Alexandria prin reducerea poluării cu deșeuri solide a apei, aerului și solului.

Măsuri în ceea ce privește eliminarea deșeurilor:

Eliminarea să conste și în alte operațiuni, nu numai în depozitare (operațiuni precum incinerare), depozitarea să fie ultima soluție (așa cum prevede și legislația în vigoare).

Locurile de depozitare să fie special amenajate, ecologizate, impermeabilizate cu ajutorul unor geomembrane, împrejmuite și supravegheate, adică eliminarea să se realizeze în cadrul unor depozite ecologice de deșeuri care să asigure nu numai posibilități de depozitare, ci și de compostare, sortare în vederea reciclării, recuperarea biogazului.

Locurile de depozitare să fie amenajate cu tehnologii de ultimă generație care presupun compostare, obținerea de biogaz și metan.

Un rol important în cadrul gestionării deșeurilor îl are și sistemul de centralizare a datelor, acesta oferind informații utile cu privire la măsurile care trebuie adoptate sau care s-au adoptat deja dar care dau sau nu randament. Prin intermediul acestui sistem se realizează un monitoring adecvat și se cunoaște situația actuală din teritoriu de aceea propun ca baza de date să fie cât mai amplă și de asemenea să cuprindă datele reale oricât de negative ar fi acestea, oferinsu-se astfel capacitatea ca pe parcursul timpului să se știe exact progresele realizate și de asemenea măsurile care trebuie aplicate în continuare.

4.2 Perspective în gestionarea deșeurilor medicale

Principala problemă din cazul deșeurilor medicale este faptul că la nivelul județului Teleorman nu există niciun incinerator de deșeuri medicale în vederea eliminării finale a acestora, deșeurile de acest tip fiind transportate pe o distanță foarte mare, în județul Gorj, pentru incinerare. În scopul reducerii distanței, prin aceasta reducându-se de asemenea riscul de pierdere a unor fracții și costuri mai mici de transport, este nevoie de realizarea unui incinerator de deșeuri medicale cel puțin la nivelul județului, dacă nu la nivelul municipiului Alexandria unde se află și Spitalul Județean Teleorman (cel mai mare și cel mai important la nivelul județului).

S-a demonstrat prin intermediul studiilor de specialitate că incinerarea deșeurilor medicale este o acțiune care afectează mediul înconjurător, mai ales calitatea aerului, prin pulberile în suspensie care se emană. Astfel, cercetătorii sunt de părere că trebuie utilizate alte metode de gestionare conformă a deșeurilor medicale. În vederea reducerii la sursă a cantităților de deșeuri medicale se face apel la metode termice (la temperaturi scăzute, medii și ridicate), metode chimice (se utilizează mai ales pentru deșeurile medicale lichide) sau metode bazate pe radiații ionizante, în vederea înlăturării agenților patogeni și pentru decontaminare (Popescu, 2007).

4.3 Perspective în gestionarea deșeurilor provenite din nămolurile de la stațiile de epurare

În vederea reducerii cantităților de deșeuri provenite din nămolurile de la stațiile de epurare propun folosirea acestora drept îngrășăminte în activitatea agricolă, atunci când compoziția acestora permite acest lucru, însă atunci când proporția anumitor substanțe este peste limita admisă de lege, afectând în felul acesta sănătatea umană și pe cea a ecosistemelor se impune incinerarea acestora și recuperarea energiei, în felul acesta reducându-se costurile de încălzire ale stației de epurare. În afara câștigului energetic realizat ca urmare a tratării termice finale a nămolului, cantitatea de deșeu rezultat scade foarte mult prin deshidratare până la cenușă (cu mai mult de 15 ori), astfel costurile cu transportul și depozitarea se reduc exponențial (Neamț, Vlaicu, Ionel, 2013).

4.4 Perspective în gestionarea deșeurilor din echipamente electrice și electronice

Consider că la nivelul orașului Alexandria problema fundamentală legată de acest tip de deșeuri este lipsa de implicare a populației, majoritatea persoanelor depozitând electrocasnicele și electronicele un timp îndelungat în locuința din mediul urban sau transportarea acestora în mediul rural unde dețin și alte proprietăți sau la rude. Oamenii sunt destul de greu de convins să renunțe la bunurile lor ca urmare a posibilităților financiare limitate și de asemenea în urma educației primite (de aceea în România durata de utlizare a acestor bunuri este de 2-3 ori mai mare decât în celelalte țări mult mai dezvoltate din punct de vedere economic). De aceea consider că este necesară cooperarea între autoritățile locale și principalii comercianți de electronice și electrocasnice, care ar putea implementa programul dacă se duce un produs vechi se face o reducere considerabilă la cel nou, sau autoritățile să ofere vouchere de anumite sume, prin intermediul cărora cetățenii să poată primi reduceri la anumite produse noi.

Un alt element negativ din perspectiva deșeurilor DEE este colectarea acestora mult prea rară de la populație (trimestrial). Consider că aceste campanii ar trebui realizate mai des, iar informarea publicului să se realizeze mult mai eficient, de exemplu propun să se transmită fiecărei asociații de locatari informația după care aceștia să se ocupe prin afișarea unor anunțuri în cadrul fiecărei scări de bloc, iar cetățenii care locuiesc în gospodăriile individuale să primească pliante pe care să fie clar precizate data și ora colectării.

Pentru toate tipurile de deșeuri existente la nivelul municipiului Alexandria (municipale, medicale, de producție) consider că este foarte important ca Agenția pentru Protecția Mediului și Garda de Mediu ar trebui să crească controalele și să aplice prevederile legale (amenzi sau chiar închisoare) acolo unde se observă o încălcare a actelor legislative în vigoare.

Concluzii

Deșeurile reprezintă o temă de mare actualitate și foarte importantă abordată în cadrul unor lucrări științifice numeroase ca urmare a impactului pe care îl generează la nivelul tuturor componentelor mediului (apă, aer sol) în cazul gestionării lor deficitare.

Evoluția temporală descrie o oscilație a cantităților de deșeuri cunoscând perioade de creștere și descreștere.

Sistemul de gestionare a deșeurilor în orașul Alexandria este unul deficitar, fapt relevat de identificarea numeroaselor depozite necontrolate de deșeuri în cele două areale, ca urmare a externalizării zonelor cu probleme la periferie.

În ceea ce privește percepția persoanelor despre managementul deșeurilor acestea se declară mulțumite. Însă locuitorii nu contribuie în nici un fel la îmbunătățirea acestui sistem, colectarea selectivă fiind în stadiul incipient.

Anexa 1

Fișă de observație pentru inventarierea depozitelor necontrolate de deșeuri urbane

-Orașul Alexandria

I. Date de identificare:

1. Adresa………………………………………………………………………………..

2. Localitatea…………………………….

II. Date specifice amplasamentului

1. Suprafața amplasamentului……………………………………………m2

2. Tipuri de deșeuri depozitate:

a) Menajere

b) Construcții

c) Agricole

d) Altele

3. Vechimea depozitelor necontrolate:

a) Recente

b) Relativ recente

c) Vechi

d) Foarte vechi

4. Măsuri de ecologizare a zonei

Anexa 2

Data completării:

Ora completării:

Chestionar privind gestionarea deșeurilor în orașul Alexandria

1.Ce credeți că sunt deșeurile?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Ce tipuri de deșeuri generați?

a) menajere (deșeuri care vin din gospodărie)

b) stradale

c) asimilabile cu cele menajere (din centre comerciale, restaurante)

d) deșeuri din grădină

e) deșeuri din construcții

3. Ce cantitate de deșeuri generați săptămânal? (aproximativ)

…………………………………………………………………………………………….

4. Unde aruncați deșeurile menajere?

a) În locuri special amenajate (ghene de gunoi) (dacă a) treceți la 6)

b) În locuri neamenajate (dacă b) treceți la 15)

5. În ce fel de gospodării locuiți?

a) gospodării individuale (case) –pentru cei care locuiesc la casă răspundeți la întrebările de la 12 la 22

b) în locuințe comune (blocuri)- pentru cei care locuiesc la bloc răspundeți la întrebările 6 până la 11, dar și la cele de la 15 la 22.

* (pentru cei care locuiesc la bloc)

6. Cât de aproape aveți amplasate ghenele pentru deșeuri?

a) < 100 m

b) 100-500 m

c) > 500 m

7. În locurile special amenajate există și europubele pentru colectare selectivă (pentru sticlă, hârtie, plastic ) ?

a) Da

b) Nu

8. Cum colectați deșeurile?

a) Selectiv

b)Neselectiv

9. Realizați compostare în propria locuință?

a) Da

b) Nu

10. De câte ori pe zi/săptămână duceți deșeurile la ghenă?

a) o dată

b) de două ori

c) de mai mult de două ori

11. De câte ori pe zi/săptămână se face colectarea deșeurilor de către agentul de salubrizare?

a) o dată

b) de două ori

c) de mai mult de două ori

* (pentru cei care locuiesc la casă)

12. Ce capacitate au recipientele de depozitare?

a) 80 L

b) 120 L

c) 240 L

13. Relizați compostare în propria gospodărie?

a) Da

b) Nu

14. De câte ori pe zi/săptămână se face colectarea deșeurilor de către agentul de salubrizare?

a) o dată

b) de două ori

c) de mai mult de două ori

15.Pentru ce credeți ca este bine să depozităm deșeurile doar în locurile special amenajate?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

16. De ce este important să colectăm selectiv?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

17. Sunteți mulțumit/ă de modul de gestionare al deșeurilor în orașul Alexandria?

a) Da

b) Nu

18. Ce vârstă aveți ?

……………………………ani

19. Sex

a) Feminin

b) Masculin

20. Care este profesia dumneavoastră?

…………………………………………………………………………

21. Ce studii aveți?…………………………………………………………………………..

22.Adresa(doar strada și numărul blocului sau casei)…………………………………………………………………………………….

Listă figuri și tabele

Fig. 1 Alexandria localizare (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM ) 6

Fig. 2 Evoluția numărului populației în perioada 1912-2011 (prelucrare după INS, 2011) 8

Fig. 3 Structura populației pe principalele grupe de vărstă (prelucrare după Anuar Statistic Teleorman, 2011) 9

Fig. 4 Ponderea salariaților pe principalele sectoare de activitate (prelucrare după Anur Statistic Teleorman, 2011) 9

Fig. 5 Cantitatea medie de deșeuri generată în perioda 2010-2014 (sursa:Polaris M Holding, Primăria Alexandria) 13

Fig. 6 Diferențieri între cantitățile de deșeuri generate în lunile de vară și cele de iarnă (Polaris M Holding, 2014) 13

Fig. 7 Comparație între cantitate de deșeuri produsă la nivelul Alexandriei și la nivelul județului Teleorman (sursa: Consiliul Județean Teleorman, Primpăria Alexandria, Polaris M Holding) 14

Fig. 8 Compoziția deșeurilor menajere din mediul urban (sursa: Consiliul Județean Teleorman 2012) 15

Fig. 9 Zonele de generare a deșeurilor de grădină (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM ) 16

Fig. 10 Surse de generare a deșeurilor asimilabile cu cele menajere (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM ) 17

Fig. 11 Procedee aplicate deșeurilor (prelucrare după APM Teleorman, 2012) 18

Fig. 12 Schema sistemului de gestionare a deșeurilor menajere în municipiul Alexandria 19

Fig. 13 Containere deșeuri menajere Fig. 14 Platformă betonată cu pereți din zidărie 20

Fig. 15 Containere utilizate de persoanele ce locuiesc în gospodăriile individuale (120 L) 20

Fig. 16 Containere utilizate pentru colectarea selectivă 22

Fig. 17 Vehicul compactor marca IVECO (sursa: Ispa, 2012) 23

Fig. 18 Depozit necontrolat Pădurea Vedea Fig. 19 Depozit necontrolat în apropierea cursului râului Vedea 24

Fig. 20 Depozit necontrolat de deșeuri de construcție din Pădurea Nanov 24

Fig. 21 Localizarea Depozitului Ecologic Mavrodin (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM ) 25

Fig. 22 Schema depozitului ecologic de deșeuri de la Mavrodin (sursa: ISPA,2013) 26

Fig. 23 Surse de generare a deșeurilor medicale (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM ) 27

Fig. 24 Compoziția deșeurilor medicale (prelucrare după Institutul de Sănătate Publică București, 2010) 28

Fig. 25 Ambalarea deșeurilor periculoase și nepericuloase 29

Fig. 26 Ambalaje specifice tipurilor de deșeuri (sursa: Institutul de Sănătate Publică București, 2010 ) 29

Fig. 27 Autovehicul transport deșeuri medicale periculoase (sursa: steryl-eco.ro) 30

Fig. 28 Surse de generare a deșeurilor industriale în municipiul Alexandria (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM ) 31

Fig. 29 Amplasarea stației de epurare a orașului Alexandria, sursa de proveniență a deșeurilor de la stația de epurare (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM ) 34

Fig. 30 Cantitatea de nămol produsă la stația de epurare Alexandria în perioada 2012-2013 (Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman, 2012, 2013) 34

Fig. 31 Zone cu depozite necontrolate de deșeuri în Alexandria 36

Fig. 32 Zone cu depozite necontrolate de deșeuri în Alexandria 37

Fig. 33 Ponderea tipurilor de deșeuri în arealul Pădurea Nanov 38

Fig. 34 Deșeuri din construcții și demolări Fig. 35 Depozit necontrolat de deșeuri în Pădurea Nanov 38

Fig. 36 Depozit necontrolat de deșeuri de grad Fig. 37 Depozit necontrolat de deșeuri din Pădurea Nanov 38

Fig. 38 Ponderea tipurilor de deșeuri în arealul București 39

Fig. 39 Depozit necontrolat de deșeuri de construcții Fig. 40 Depozite necontrolate de PET-uri din zona București 39

Fig. 41 Depozit necontrolat de deșeuri de grajd Fig. 42 Depozite necontrolate de deșeuri de construcții 40

Fig. 43 Tipurile de deșeuri produse de persoanele respodente 42

Fig. 44 Cantitatea de deșeuri generată săptămânal de fiecare persoană chestionată 42

Fig. 45 Spațiile de depozitare a deșeurilor înainte de colectare de către populație 43

Fig. 46 Tipul de locuință al respondenților 43

Fig. 47 Distanța până la ghenă specifică locuințelor comune (blocuri) 44

Fig. 48 Existența spațiilor de colectare selectivă în zona ghenelor 44

Fig. 49 Modul de colectare al deșeurilor de către populația din locuințele comune 45

Fig. 50 Frecvența aruncării deșeurilor la ghenă de către locuitorii din zona cvartalelor de blocuri 45

Fig. 51 Modul de colectare al deșeurilor de către populația din locuințele individuale 46

Fig. 52 Ponderea colectării selective pe cartiere în orașul Alexandria 46

Fig. 53 Frecvența utilizării procesului de compostare de către persoanele ce locuiesc la casă 47

Fig. 54 Gradul de mulțumire al populației din Alexandria de sistemul de gestionare a deșeurilor 48

Fig. 55 Intervalele de vărstă ale respondenților studiului 48

Fig. 56 Amplasare depozit ecologic de deșeuri în Alexandria (prelucrare după harta topografică 1 : 50.000 desecretizată, 1990, DTM ) 56

Tabel 1 Tipuri și cantități de deșeuri rezultate din activitatea medicală, în funcție de mărimea unității sanitare (prelucrare după Institutul de Sănătate Publică București, 2010 ) 28

Tabel 2 Numărul de echipamente electrice și electronice colectate în anul 2013 din Alexandria (sursa: Primăria Alexandria) 32

Tabel 3 Valorile maxime admise de lege pentru utilizarea agricolă a nămolului (sursa: ANPM, 2010) 35

Tabel 4 Analiza SWOT a sistemlui de gestionare a deșeurilor menajere la nivelul municipiului Alexandria. 49

Tabel 5 Costurile de construcție a unui depozit ecologic de deșeuri în orașul Alexandria (ISPA, 2012) 57

Bibliografie

Agenția Națională pentru Protecția Mediului, (2010), Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate. Disponibil la site-ul: http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/9361_Namoluri_.pdf, accesat la data de 24.03.2015

Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman, (2012), Raport anual privind starea mediului în județul Teleorman.

Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman, (2013), Raport anual privind starea mediului în județul Teleorman.

Apostol T., Mărculescu C., (2007), Managementul deșeurilor solide, Editura AGIR, București.

Armaș I, (2006), Teorie și metodologie geografică, Editura Fundației România de Mâine, București.

Asociația Experților de Mediu, (2006), Metode de Minimizare si eliminare a deseurilor medicale periculoase rezultate din activitatea unitatilor sanitare, Bucuresti. Disponibil la site-ul: http://eea.ngo.ro/materiale/germania/Publicatii%20diverse/Brosura_deseuri_medicale.pdf accesat la data de 22.02.2015

Bărbulescu A., (2007), Metode și mijloace de conștientizare a stării de sanogeneză a unui ecosistem urban, Universitatea din București.

Brăndușan C., Madear G. , (2002), Situația gospodăririi deșeurilor urbane în municipiul Petroșani, Universitatea din Petroșani, Târgu Jiu. Disponibil la site-ul: http://www.utgjiu.ro/conf/8th/S6/18.pdf

Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, (2009), Evaluarea impactului indus de gestionarea durabilă a deșeurilor asupra stării de sanogeneză a mediului și a peisajelor. Studiu de caz: Zona Metropolitană a Municipiului București, București.

Consiliul European și Parlamentul Europei, (2003), Directiva 96/2002 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Disponibil la site-ul: http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/3755_Directiva%202002_96.pdf, accesat la data de 20.02.2015

Consiliul Județean Teleorman, (2009), Planul județean de gestionare a deșeurilor, Alexandria. Disponibil la site-ul: http://www.cjteleorman.ro/Planul%20Jud%20Gestionare%20Deseuri%20-%202009.pdf , accesat la data de 07.12.2014

Dumitrescu A., Nicorici M., Sandu S., Lupascu C.,( 1996), Descrierea modului de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale în Romania, Sesiunea Științifică a Institutului de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București.

Dumitrescu A., Vacarel M., Qaramah A., (1997), Metode de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea de îngrijire medicală, Conferința anuală a Institutului de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București.

Guvernul României, (2005), HOTARARE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deșeurilor. Disponibil la site-ul:
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_hg_349_2005.pdf, accesat la data de 14.11.2014.

Hidrotehnica, (2011), Elaborarea politicii naționale de gestionare a nămolului de epurare, Conferința Națională, București. Disponibil la site-ul: http://www.hidrotehnica-aac.ro/_upload/news/_pdf/4_Optiuni_de_gestionare_a_namolului_si_cele_mai_bune_practici_RO.pdf , accesat a data de 24.03.2015

Institutul de Sănătate Publică București, Flanders Environmental and Health Technology – Feht vzw, (2010), Managementul deșeurilor rezultate din activitatea medicală, Editura Rotary International, București

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului-ICIM București, (2010), Metode și tehnici de gestionare a deșeurilor. Depozitarea deșeurilor, București. Disponibil la site-ul: http://www.deseuri-online.ro/new/download/Depozitare.pdf accesat la data de 20.02.2015

Iojă C., (2013), Metode de cercetare și evaluare a stării mediului, Editura Etnologică, București.

Isarie C.,Ciudin R., Dumitrașcu O., (2011), Ghid privind colectarea selectivă a deșeurilor, Casa de Presă și Editură Tribuna Sibiu.

Isarie C.,Ciudin R., Dumitrașcu O., (2011), Ghid privind depozitarea deșeurilor menajere, Casa de Presă și Editură Tribuna Sibiu.

Isarie C.,Ciudin R., Dumitrașcu O., (2011), Ghid privind managementul deșeurilor, Casa de Presă și Editură Tribuna Sibiu.

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, (2005), Normativ pentru compostarea deșeurilor municipale organice.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, (2006), ORDIN nr. 1.364 din 14 decembrie 2006

de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor. Disponibil la site-ul: http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ORDIN_1364_2006.pdf

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, (2007), Manual de tratare și reciclare a DEEE-urilor.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, (2011), Metode și strategii de gestionare a deșeurilor,București. Disponibil la site-ul: http://www.deseuri-online.ro/new/download/Colectaretransport.pdf

Mirea P., Pătrașcu I.,(2006), Alexandria, repere arheologice și numismatice, Editura Musica Viva, Ploiești.

Neamț I., Vlaicu I., Ionel I., (2013), Valorificarea energetică a nămolului în stațiile de epurare municipale din România, Editura AQUATIM S.A. Timișoara

Ordinul Ministrului, numărul 757/2004, Pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor.

Parlamentul României, (2011), LEGE Nr. 211 din 15 noiembrie 2011privind regimul deșeurilor, Disponibil la site-ul: http://www.ddbra.ro/media/Lege_211_2011_regimul%20deseurilor%281%29.pdf , accesat la data de 12.11.2014.

Popescu A., (2007), Tratarea, prin metode alternative, a deșeurilor periculoase provenite din unitățile sanitare, Ministerul Mediului și Pădurilor. Disponibil la site-ul: http://www.agir.ro/buletine/833.pdf accesat la data de 21.03.2015

Primăria Alexandria, (2012), Malurile râului Vedea și zona sa de influență. Disponibil la site-ul: http://www.alexandria.ro/wp-content/uploads/riul_Vedea-Mod-compatibilitate.pdf , accesat la data de 11.11.2014

Primăria Alexandria, (2014), Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Municipiului Alexandria, Județul Teleorman.

Tia Loukkola, (2012), Scurtă prezentare a analizei SWOT, București. Disponibil la site-ul: http://www.usamvcluj.ro/cercetare/online/evaluare_eua/Ghid_SWOT.pdf, accesat la data de 25. 04.2015

Tudose I., (2007), Orașele mici din Câmpia Română. Structuri și funcționalități urbane, București.

Surse de date:

Polaris M Holding – date privind cantitățile de deșeuri menajere și asimilabil cu cele menajere produse în perioada august 2012-2014, numrărul de platforme de precolectare în zona cvartalelor de blocuri

Primăria Alexandria- date cu privire la: cantitățile de deșeuri menajere în perioada 2010-2012, deșeurile DEEE colectate în anul 2012, cantitățile de deșeuri din construcții și demolări la nivelul unui an.

Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman – rapoarte privind calitatea mediului pe parcursul perioadei 2012-2014.

Direcția Topografică Militară – Harta Topografică Desecretizată 1:50.000.

Bibliografie

Agenția Națională pentru Protecția Mediului, (2010), Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate. Disponibil la site-ul: http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/9361_Namoluri_.pdf, accesat la data de 24.03.2015

Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman, (2012), Raport anual privind starea mediului în județul Teleorman.

Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman, (2013), Raport anual privind starea mediului în județul Teleorman.

Apostol T., Mărculescu C., (2007), Managementul deșeurilor solide, Editura AGIR, București.

Armaș I, (2006), Teorie și metodologie geografică, Editura Fundației România de Mâine, București.

Asociația Experților de Mediu, (2006), Metode de Minimizare si eliminare a deseurilor medicale periculoase rezultate din activitatea unitatilor sanitare, Bucuresti. Disponibil la site-ul: http://eea.ngo.ro/materiale/germania/Publicatii%20diverse/Brosura_deseuri_medicale.pdf accesat la data de 22.02.2015

Bărbulescu A., (2007), Metode și mijloace de conștientizare a stării de sanogeneză a unui ecosistem urban, Universitatea din București.

Brăndușan C., Madear G. , (2002), Situația gospodăririi deșeurilor urbane în municipiul Petroșani, Universitatea din Petroșani, Târgu Jiu. Disponibil la site-ul: http://www.utgjiu.ro/conf/8th/S6/18.pdf

Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, (2009), Evaluarea impactului indus de gestionarea durabilă a deșeurilor asupra stării de sanogeneză a mediului și a peisajelor. Studiu de caz: Zona Metropolitană a Municipiului București, București.

Consiliul European și Parlamentul Europei, (2003), Directiva 96/2002 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Disponibil la site-ul: http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/3755_Directiva%202002_96.pdf, accesat la data de 20.02.2015

Consiliul Județean Teleorman, (2009), Planul județean de gestionare a deșeurilor, Alexandria. Disponibil la site-ul: http://www.cjteleorman.ro/Planul%20Jud%20Gestionare%20Deseuri%20-%202009.pdf , accesat la data de 07.12.2014

Dumitrescu A., Nicorici M., Sandu S., Lupascu C.,( 1996), Descrierea modului de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale în Romania, Sesiunea Științifică a Institutului de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București.

Dumitrescu A., Vacarel M., Qaramah A., (1997), Metode de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea de îngrijire medicală, Conferința anuală a Institutului de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București.

Guvernul României, (2005), HOTARARE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deșeurilor. Disponibil la site-ul:
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_hg_349_2005.pdf, accesat la data de 14.11.2014.

Hidrotehnica, (2011), Elaborarea politicii naționale de gestionare a nămolului de epurare, Conferința Națională, București. Disponibil la site-ul: http://www.hidrotehnica-aac.ro/_upload/news/_pdf/4_Optiuni_de_gestionare_a_namolului_si_cele_mai_bune_practici_RO.pdf , accesat a data de 24.03.2015

Institutul de Sănătate Publică București, Flanders Environmental and Health Technology – Feht vzw, (2010), Managementul deșeurilor rezultate din activitatea medicală, Editura Rotary International, București

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului-ICIM București, (2010), Metode și tehnici de gestionare a deșeurilor. Depozitarea deșeurilor, București. Disponibil la site-ul: http://www.deseuri-online.ro/new/download/Depozitare.pdf accesat la data de 20.02.2015

Iojă C., (2013), Metode de cercetare și evaluare a stării mediului, Editura Etnologică, București.

Isarie C.,Ciudin R., Dumitrașcu O., (2011), Ghid privind colectarea selectivă a deșeurilor, Casa de Presă și Editură Tribuna Sibiu.

Isarie C.,Ciudin R., Dumitrașcu O., (2011), Ghid privind depozitarea deșeurilor menajere, Casa de Presă și Editură Tribuna Sibiu.

Isarie C.,Ciudin R., Dumitrașcu O., (2011), Ghid privind managementul deșeurilor, Casa de Presă și Editură Tribuna Sibiu.

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, (2005), Normativ pentru compostarea deșeurilor municipale organice.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, (2006), ORDIN nr. 1.364 din 14 decembrie 2006

de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor. Disponibil la site-ul: http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ORDIN_1364_2006.pdf

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, (2007), Manual de tratare și reciclare a DEEE-urilor.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, (2011), Metode și strategii de gestionare a deșeurilor,București. Disponibil la site-ul: http://www.deseuri-online.ro/new/download/Colectaretransport.pdf

Mirea P., Pătrașcu I.,(2006), Alexandria, repere arheologice și numismatice, Editura Musica Viva, Ploiești.

Neamț I., Vlaicu I., Ionel I., (2013), Valorificarea energetică a nămolului în stațiile de epurare municipale din România, Editura AQUATIM S.A. Timișoara

Ordinul Ministrului, numărul 757/2004, Pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor.

Parlamentul României, (2011), LEGE Nr. 211 din 15 noiembrie 2011privind regimul deșeurilor, Disponibil la site-ul: http://www.ddbra.ro/media/Lege_211_2011_regimul%20deseurilor%281%29.pdf , accesat la data de 12.11.2014.

Popescu A., (2007), Tratarea, prin metode alternative, a deșeurilor periculoase provenite din unitățile sanitare, Ministerul Mediului și Pădurilor. Disponibil la site-ul: http://www.agir.ro/buletine/833.pdf accesat la data de 21.03.2015

Primăria Alexandria, (2012), Malurile râului Vedea și zona sa de influență. Disponibil la site-ul: http://www.alexandria.ro/wp-content/uploads/riul_Vedea-Mod-compatibilitate.pdf , accesat la data de 11.11.2014

Primăria Alexandria, (2014), Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Municipiului Alexandria, Județul Teleorman.

Tia Loukkola, (2012), Scurtă prezentare a analizei SWOT, București. Disponibil la site-ul: http://www.usamvcluj.ro/cercetare/online/evaluare_eua/Ghid_SWOT.pdf, accesat la data de 25. 04.2015

Tudose I., (2007), Orașele mici din Câmpia Română. Structuri și funcționalități urbane, București.

Surse de date:

Polaris M Holding – date privind cantitățile de deșeuri menajere și asimilabil cu cele menajere produse în perioada august 2012-2014, numrărul de platforme de precolectare în zona cvartalelor de blocuri

Primăria Alexandria- date cu privire la: cantitățile de deșeuri menajere în perioada 2010-2012, deșeurile DEEE colectate în anul 2012, cantitățile de deșeuri din construcții și demolări la nivelul unui an.

Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman – rapoarte privind calitatea mediului pe parcursul perioadei 2012-2014.

Direcția Topografică Militară – Harta Topografică Desecretizată 1:50.000.

1

Fișă de observație pentru inventarierea depozitelor necontrolate de deșeuri urbane

-Orașul Alexandria

I. Date de identificare:

1. Adresa………………………………………………………………………………..

2. Localitatea…………………………….

II. Date specifice amplasamentului

1. Suprafața amplasamentului……………………………………………m2

2. Tipuri de deșeuri depozitate:

a) Menajere

b) Construcții

c) Agricole

d) Altele

3. Vechimea depozitelor necontrolate:

a) Recente

b) Relativ recente

c) Vechi

d) Foarte vechi

4. Măsuri de ecologizare a zonei

Anexa 2

Data completării:

Ora completării:

Chestionar privind gestionarea deșeurilor în orașul Alexandria

1.Ce credeți că sunt deșeurile?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Ce tipuri de deșeuri generați?

a) menajere (deșeuri care vin din gospodărie)

b) stradale

c) asimilabile cu cele menajere (din centre comerciale, restaurante)

d) deșeuri din grădină

e) deșeuri din construcții

3. Ce cantitate de deșeuri generați săptămânal? (aproximativ)

…………………………………………………………………………………………….

4. Unde aruncați deșeurile menajere?

a) În locuri special amenajate (ghene de gunoi) (dacă a) treceți la 6)

b) În locuri neamenajate (dacă b) treceți la 15)

5. În ce fel de gospodării locuiți?

a) gospodării individuale (case) –pentru cei care locuiesc la casă răspundeți la întrebările de la 12 la 22

b) în locuințe comune (blocuri)- pentru cei care locuiesc la bloc răspundeți la întrebările 6 până la 11, dar și la cele de la 15 la 22.

* (pentru cei care locuiesc la bloc)

6. Cât de aproape aveți amplasate ghenele pentru deșeuri?

a) < 100 m

b) 100-500 m

c) > 500 m

7. În locurile special amenajate există și europubele pentru colectare selectivă (pentru sticlă, hârtie, plastic ) ?

a) Da

b) Nu

8. Cum colectați deșeurile?

a) Selectiv

b)Neselectiv

9. Realizați compostare în propria locuință?

a) Da

b) Nu

10. De câte ori pe zi/săptămână duceți deșeurile la ghenă?

a) o dată

b) de două ori

c) de mai mult de două ori

11. De câte ori pe zi/săptămână se face colectarea deșeurilor de către agentul de salubrizare?

a) o dată

b) de două ori

c) de mai mult de două ori

* (pentru cei care locuiesc la casă)

12. Ce capacitate au recipientele de depozitare?

a) 80 L

b) 120 L

c) 240 L

13. Relizați compostare în propria gospodărie?

a) Da

b) Nu

14. De câte ori pe zi/săptămână se face colectarea deșeurilor de către agentul de salubrizare?

a) o dată

b) de două ori

c) de mai mult de două ori

15.Pentru ce credeți ca este bine să depozităm deșeurile doar în locurile special amenajate?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

16. De ce este important să colectăm selectiv?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

17. Sunteți mulțumit/ă de modul de gestionare al deșeurilor în orașul Alexandria?

a) Da

b) Nu

18. Ce vârstă aveți ?

……………………………ani

19. Sex

a) Feminin

b) Masculin

20. Care este profesia dumneavoastră?

…………………………………………………………………………

21. Ce studii aveți?…………………………………………………………………………..

22.Adresa(doar strada și numărul blocului sau casei)…………………………………………………………………………………….