Gestionarea Deseurilor din Procesul de Fabricare al Berii

BIBLIOGRAFIE

Banu, C. „Tratat de știință și tehnologia malțului și a berii: Volumul I”, Editura AGIR, București, 2000.

Pădureanu, V. „Mașini și instalații pentru tehnologii alimetare fermentative: Fabricarea berii”, [NUME_REDACTAT] „Trabsilvania” Brașov, 2001

***http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/industria-alimentara/tehnogia-fabricarii-berii-51417.html

***http://ro.scribd.com/doc/124141542/Deseuri-din-Industria-Berii-docx

***http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/MASINI-SI-INSTALATII-IN-INDUST321.php

***http://ro.scribd.com/doc/109923512/Cursbere2

***http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/imbutelierea-berii-173775.html

***http://apmbv.anpm.ro/files/APM%20BRASOV/Reglementari/EIAURSUSBrasov.pdf

***http://www.bonda.ro/fileadmin/user_upload/bonda_ro/Documents/PDF/Prodse_Rumegatoare/Borhot_de_bere.pdf

***http://www.infoconstruct.ro/anunt_341105Silozuri+cu+palnie+sla,+siloz+palnie+sla.html

*** http://ro.scribd.com/doc/33789686/Tehnologia-Berii

I. INTRODUCERE

Berea este o bautură cu un conținut mic de alcool, obtinută prin fermentarea mustului de malț cu drojdie, apă si hamei. Parțial, malțul poate fi înlocuit și cu cereale nemalțificate cum ar fi porumbul, brizură de orez sau orz la care mai pot fi adaugate si enzime.

Etimologia cuvântului bere are la origini ca sursă latinescul „bibere” care înseamnă a bea.

După însușirile senzoriale și fizico-chimice, berea se clasifică în următoarele categorii:

bere blondă;

berea brună;

bere specialitate [11].

In prezent se fabrică peste 3000 de sortimente de bere la nivel mondial dintre catre 1000 sunt produse de Germania si Belgia. Pe plan mondial cei mai mari producatori de bere sunt reprezentați de: Germania, Anglia si [NUME_REDACTAT] ale [NUME_REDACTAT] România, berea nu este o băutură națională, tradiția este însă veche. Un document din Transilvania din 1366 îl menționează pe [NUME_REDACTAT] din Cluj. [NUME_REDACTAT], la 1401, domnitorul Alexandru cel Bun a stabilit într-un cod de legi comerciale că străinii nu au dreptul să producă bere [3].

Înainte de anul 1990, în România a existat un program de dezvoltare a industriei berii, care prevedea construirea de fabrici de bere în toate județele țării.

După anul 1990, producția a stagnat, datorită în primul rând scăderii puterii de cumpărare a populației, deși pe piața și în industria producătoare de bere din România, și-au făcut apariția companii străine recunoscute în domeniu, iar numărul societăților producătoare de bere a crescut de la 38 la peste 300.

Piața berii din România, și-a început redresarea în anul 1998, când a fost inundată de valuri de bere de calitate: zeci de mărci, diferite tipuri de bere si sortimente.

Consumul anual de bere în România este de aproximativ 12 milioane de hectolitri. În prezent, consumatorul are ocazia să aleagă dintr-o varietate foarte mare de sortimente [11].

II. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE OBȚINERE AL BERII

2.1. Materiile prime folosite la fabricarea berii

Pentru fabricarea berii sunt folosite urmatoarele materii prime :

orzul;

apa;

înlocuitori ai malțului;

drojdia de bere;

hameiul;

preparate enzimatice [1].

Orzul (orzoaica)

Materia prima principală in fabricarea berii este orzul si reprezintă una din cele mai cultivate cereale, producția de orz pe plan mondial fiind de aproximativ 10% din producția de cereale.

Compoziția orzului destinat fabricării berii este prezentată în tabelul 1.

Înlocuitorii malțului

Înlocuitorii malțului pot cereale brute, fulgi sau făina de cereale (porumb, grau, secara, ș.a.) fiind folosite in proportie de 10-50% din cantitatea totala de malț. Înlocuitorii de malț sunt folosiți atât pentru corectarea anumitor caracteristici ale berii (aroma berii, modificarea culorii berii sau inbunătațirea stabilitații spumei) dar și din punct de vedere economic [3].

Înlocuitorii malțului pot fi:

fulgi din cereale;

cereale brute;

cereale prăjite sau torefiate;

cereale sub formă de făină;

zaharoză;

siropuri de cereale;

zahăr invertit;

amidon de cartofi etc.

Înlocuitorii malțului se pot clasifică după mai multe criterii, de exemplu:

după locul în care se adaugă în procesul tehnologic de fabricare a berii;

după originea și gradul lor de prelucrare necesară pentru utilizarea în industria berii.

după necesitatea prelucrării prin fierbere [1];

Hameiul – materie primă specifică pentru fabricarea berii

Hameiul este o materie primă foarte importantă pentru fabricarea berii, rolul său situându-se imediat după malț, reprezintă „condimentul” care se adaugă berii. Pe plan mondial întreaga producție de bere se realizează cu hamei sau cu produse derivate din hamei [3].

Hameiul se folosește în industria berii deoarece acesta:

conferă gust amar și aromă specifică berii;

îmbunătățește spuma și stabilitatea coloidală a berii;

prezintă acțiune antiseptică, fiind un conservant natural al berii .

Hameiul se poate adăuga măcinat sau conuri de hamei la fierberea mustului de bere în cantități de 110÷344 g/hl bere, în funcție de tip și sortiment. Hameiul conferă berii gustul amar specific, aroma, și conferă stabilitate coloidală [1].

[NUME_REDACTAT] este o materie primă importantă pentru industria berii, de compoziția căreia depinde în mare măsură calitatea produsului finit, cantitativ reprezentând 80÷90% din compoziția acestuia.

Principalele domenii de utilizare ale apei, în industria berii, sunt:

materie primă propriu-zisă;

spălarea utilajelor, ambalajelor și încăperilor tehnologice;

producerea aburului;

agent de răcire.

Apa utilizată ca materie primă trebuie să îndeplinească anumite cerințe, reglementate prin standarde de calitate [3].

Drojdia de bere

Drojdia de bere aparține grupei ascosporogene, familia Saccharomycetaceae, genul Saccharomyces.

Din punct de vedere al fermentării există:

drojdii de fermentație inferioară;

drojdii de fermentație superioară;

Una dintre cele mai importante carcateristici ale drojdiei este capacitatea sa de floculare rezultând o bere limpede [11].

Preparatele enzimatice

Preparatele enzimatice se utilizează în procesul de fabricare a berii in mai multe faze, cum ar fi:

la operația de plamădire;

la fermentarea primară si secundară a mustului de bere;

la maturarea berii [3].

2.2. Schema procesului tehnologic de fabricare a berii

Fabricarea berii se realizează după schemă tehnologică prezentată în fig. 1

Fig.1. Schema procesului tehnologic de fabricare a berii [1]

2.3. Procesul tehnologic de obținere al berii

[NUME_REDACTAT] recepția calitativă se verifică ca materia primă să corespundă condițiilor impuse de standardele de calitate în vigoare pentru cereale.

Transportul cerealelor la fabrică se face cu autocamioane sau pe cale ferata cu vagoane de marfă fiind supuse receptiei cantitative, dupa care sunt descarcate in buncărul de primire al fabricii. Din acest buncăr cu ajutorul unui transportor sunt depozitate în silozuri [1].

[NUME_REDACTAT] se efectuează în magazii sau silozuri, la care se impune existența unei posibilități de aerisire.

Depozitarea cerealelor proaspăt recoltate este necesară pentru maturizarea boabelor în vederea unei germinări uniforme. Boabele proaspăt recoltate se află în așa numitul repaus de germinare. Acest repaus de germinare durează între 3 și 9 săptămâni [3].

Obținerea mustului de bere

Obținerea mustului de bere din malț, se realizeaza in mai multe faze principale:

măcinarea malțului;

plămădirea-zaharificarea;

fierberea mustului cu hamei;

răcirea și limpezirea mustului fiert [2].

Măcinarea malțului

Prin măcinare miezul făinos al bobului de malț este transformat, într-o făină foarte fină, astfel încat în procesul de plămadire-zaharificare sa fie posibilă solubilizarea enzimatica a malțului [11].

Măcinarea maltului se poate efectua cu diferite tipuri mori de malț(fig. 3).

Fig. 2. Moara de malț cu 3 perechi de valțuri:

1 – valț de distribuire;

2 – pereche de valțuri de prezdrobire;

3 – pereche de valțuri pentru coji;

4 – pereche de valțuri pentru grișuri;

5 – sită oscilantă superioară;

6 – sită oscilantă inferioară;

8 – grișuri;

9 – făină.

Fig. 2. Moara de malț [2]

Plămădirea – zaharificarea

Plămădirea – zaharificarea sau brasajul reprezintă operația tehnologică în care se realizează procesul de dezagregare a proteinelor, de transformare a amidonului în maltoză și dextrină, în prezența apei și sub acțiunea enzimelor formate în timpul procesului de germinare a orzului [1].

Un exemplu de brasaj:

plămădirea malțului cu apă temperatura de 500C timp de 60 minute, raportul între malț și apă fiind de 1:4;

încălzirea plămezii de la 500C la 650C timp de 15 minute;

pauză pentru zaharificare timp de 60 minute;

încălzirea plămezii la 700C;

zaharificarea finală a plămezii;

încălzirea plămezii zaharificate pâna la 760C;

pauză 10 minute pentru reducerea vâscozității;

pomparea la filtrare.

Transformările cele mai importante le suferă la brasaj amidonul, proteinele, hemicelulozele, gumele, polifenolii și substanțele cu fosfor [3].

Fig. 3. Cazan clasic de plămădire cu serpentine de încălzire:

1 – preplămăditor;

2 – hotă;

3 – vizor;

4 – serpentină de încălzire;

5 – oală de condens;

6 – ventile de abur pentru două rânduri de serpentine;

7 – ventil de golire;

8 – ventil de evacuare directă a condensului;

9 – agitator;

10 – motor.

Fig. 3. Cazan clasic de plămădire [2]

Filtrare plămezii

Filtrarea plămezii este operația tehnologică care urmează după plămădire-zaharificare în scopul obținerii mustului de bere, operație care în tehnologia clasică de fabricare a berii se poate face cu ajutorul cazanului de filtrare și/sau a filtrului de plămadă.

Procesul de filtrare se face in două faze:

scurgerea mustului;

spălarea borhotului [11].

Filtrarea plămezii se poate realiza prin doua metode:

Filtrarea cu ajutorul cazanului de filtrare este cel mai răspândit procedeu de filtrare a plămezii.

Filtrarea cu ajutorul filtrului de plămadă. Filtrul de plămadă este de tipul unui filtru-presă cu rame și plăci. Pânzele filtrante sunt confecționate din bumbac sau material sintetic [3].

Fierberea mustului cu hamei

Fierberea mustului cu hamei se realizează într-un cazan de fierbere (fig. 4) are ca scop urmatoarele:

transformarea substanțelor amare și aromatizarea berii;

definitivarea compoziției chimice a mustului;

eliminarea surplusului de apă;

sterilizarea mustului;

Hameiul adăugat la fierbere asigură o anumită conservabilitate berii finite și îi ofera berii un gust amar si o anumita aromă [6].

Fig.4. Cazan de fierbere a mustului cu fierbător interior [2]

Limpezirea la cald (separarea trubului la cald)

Mustul fiert conține borhot de hamei și precipitate ce formeaza trubul grosier (are dimensiunea particulelor cuprine intre 30-80 μm).

Separarea borhotului de hamei se face in fuctie de tipul de hamei folosit la fierbere. În cazul folosirii hameiului măcinat, borhotul este separata odata cu separarea trubului la cald, iar în cazul în care s-a utilizat hamei floare, acesta este înlaturat printr-o instalatie speciala numită separator conuri de hamei.

Trubul la cald se poate separa prin sedimentare, centrifugare, sau filtrare [6].

Răcirea mustului

Răcirea mustului are ca scop scaderea temperaturii necesară însamanțarii mustului cu drojdie de bere pentru fermentare și se formeaza trubul la rece prin precipitare [6].

Pentru răcire se pot utiliza:

răcitoare tubulare închise;

răcitoare aeratoare;

răcitoare cu plăci în sistem închis ș.a.

Utilajul este compus din două zone:

în prima zonă, răcirea se face cu apă unde se realizează răcirea mustului cu apă până la temperatura de 20÷250C;

în cea de-a doua zonă racirea se face cu agent de racire, până la temperatura (5÷120C) de însămânțare cu drojdie de bere [2].

Fig.5. Răcitor cu plăci:

1 – batiu anterior;

2 – batiu posterior mobil;

3 – tirant;

4 – placă de strângere;

5 – tijă de strângere;

6 – plăci;

7 – suport;

8 – placă de separare a celor două zone;

9 – vizor.

Fig.5. Răcitor cu plăci [1]

Limpezirea la rece (separarea trubului la rece)

Trubul la rece are particule mult mai mici în comparație cu trubul la cald, având dimensiuni de 0,5÷1 μ. Mustul de bere are un conținut de trub la rece ce variază între 150÷300 mg s.u./l reprezentând cam 1/3 din cantitatea de trub la cald.

Trubului la rece poate fi separat prin diferite metode cu tancuri de flotație, filtre și separatoare centrifugale [3].

Fermentarea mustului de bere

Fermentarea se datorează drojdiei si constă în transformarea mustului de malț în bere (transformarea glucidelor în alcool etilic) și formarea dioxidului care contribuie la gustul și aroma berii.

Fermentarea mustului se realizează în două faze:

fermentarea primară;

fermentarea secundară [6].

Fermentarea primară a mustului de bere

Fermentarea primară realizeaza la o temperatură de circa 6- 80C timp de maxim 8 zile. Mustul de malț hameiat, răcit la 6÷80C, cu este însămânțat cu o cantitate de lapte de drojdie de 1 litru/hl, respectiv cu 1÷3 milioane celule/ml. Pentru ca drojdia să se înmulțeasca, mustul trebuie să conțină 6 mg oxigen dizolvat/litru [11].

Mustul utilizat la fermentare este bogat în nutrienți, conținând: zaharuri, substanțe minerale (magneziu, sodiu, potasiu, mangan, calciu, sulfați, carbonați), aminoacizi, vitamine și alte substanțe azotoase (tab.2) [1].

Tabelul 2

Compoziția substanței uscate a mustului de bere [1]

În urma procesului tehnologic de fermentare se produc si alte reacții ce determină calitatea berii:

diminuarea culorii berii;

precipitarea substanțelor amare;

modifică compoziția compușilor cu azot;

dizolvarea CO2 în bere;

scăderea pH-ulu [3].

Recoltarea și refolosirea drojdiei

Drojdia depusă pe fundul vasului de fermentare, se antrenează cu apă potabilă și se colectează într-un rezervor cărucior de 200 litri, amplasat în secția de fermentare secundară la temperatura de 1÷20C. Spălarea drojdiei se face cu multă apă. După circa 10 minute de spălare, suspensia de drojdie se lasă în repaus, drojdia se depune și se înlocuiește apa de deasupra, care conține impurități din drojdie, celule moarte, bacterii. Operația se repetă, până când apa de deasupra stratului de drojdie devine limpede [6].

Fermentarea secundară

Fermentarea secundară are loc în vase închise sub presiune, în încăperi cu o temperatură cuprinsă între – 20C și + 30C, denumite pivnițe de fermentare.

În timpul fermentării secundare au loc următoarele transformări:

continuarea fermentării extractului fermentescibil din berea tânără;

saturarea berii cu dioxid de carbon;

limpezirea berii;

maturarea berii.

Durata fermentării secundare depinde de temperatura, tipul de bere, de cantitatea de hamei și de gradul de fermentare [3].

Durata de fermentare a sortimentelor de bere fabricate în țara noastră este prezentată în tabelul 3.

Tabelul 3

Durata de fermentare a principalelor sortimente de bere fabricate

în țara noastră [1]

Filtrarea berii

Prin filtrare, se înlătură acele substanțe care se află în stare de suspensie care produc tulburarea acesteia.

Aceste substente se impart in 3 categorii in fuctie de marimea acestor:

dispersii grosiere, cu dimensiunea particulelor mai mare de 0,1 μ;

substanțe coloidale, cu dimensiunea particulelor de 0,001-0,1 μ;

substanțe dizolvate molecular, cu dimensiunea particulelor mai mică de 0,001 μ.

Filtrarea berii se realizează cu filtre care acționează in doua moduri:

sită mecanică, sunt reținute particule mai mari decât porii filtrelor;

adsorbția, sunt reținute particule mai mici decât porii filtrului [1].

În industria berii, filtrele utilizate sunt astfel alese încât să lucreze 8 sau 24 ore, astfel ca la sfârșitul perioadei grosimea stratului format pe filtru să ajungă la maximum, ceea ce permite în continuare golirea, spălarea și sterilizarea filtrului în perioada de timp neproductivă [3].

Fig.6. Filtrul cu lumânări [5]:

1 – placă; 2- tablă perforată; 3 – lumânare; 4 – recipient anexă; 5 – cărucior – colector de nămol; 6 – partea inferioară a filtrului; 7 – dozator; 8 – pompă.

Îmbutelierea berii

Îmbutelierea berii este operația necesară în vederea asigurării acesteia de la locul de producție până la locul de desfacere-consum.

Îmbuteliere se realizează automat cu ajutorul unei linii complexe de îmbuteliere.

Îmbutelierea berii se face in diferite tipuri de ambalaje:

Îmbuteliere la sticle;

Îmbutelierea berii la butoaie;

Îmbutelierea in ambalaje de material plastic (PET-uri);

Îmbutelierea in cutii metalice [3].

Procesul tehnologic de îmbuteliere se realizează cu ajutorul utilajelor componente din linia de îmbuteliere.

O linie tehnologică complexă de îmbuteliere bere se compune din:

mașini de depaletizare;

mașini de scos butelii din navete;

mașini de spălat navete;

mașini de spălat butelii;

ecran de control;

mașini de umplut;

mașini de închis butelii cu capace coroană;

mașini de pasteurizat;

mașini de etichetat;

mașini de introdus butelii în navete;

mașini de paletizat – depozitat [1].

III. SCHEMA DEȘEURILOR REZULTATE DIN PROCESUL DE FABRICARE A BERII

În fig. 7 este prezentată schema procesului tehnologic de obținere a berii

IV. DESCRIEREA DEȘEURILOR REZULTATE DIN PROCESUL DE OBȚINERE A BERII

Din procesul tehnologic de fabricare al berii rezultă diferite deșeuri specifice fiecărei etape din procesul tehnologic de fabricare fiind reprezentate de :

Impuritați și deșeuri cerealiere

Aceste deșeuri provin de la curățirea și sortarea orzului. Orzul brut este precurățit pentru îndepărtarea impurităților mari (pietre, bulgări de pământ), după care este însilozat urmând ca înaintea intrării în procesul de malțificare să fie supus unei curățiri și sortări corespunzătoare. Se obțin, ca deșeu, boabe sparte, pleavă, boabe de orz mărunte și alte corpuri străine, ca praful, etc [4].

Pierderi de materii prime

Pierderile de materii prime rezultă din diferite etape ale procesului tehnologic:

Pierderi prin deterioarea materiei prime in timpul depozitarii;

Pierderi rezultate in urma curatirii si sortarii materiei prime;

Pierderi ce provin din urma procesului de macinare a materiei prime, etc [4].

Apa uzată

Procesul de fabricare a berii generează un anumit tip de apă uzată cu încărcare organică ridicată. Această apă uzată este caracterizată prin valori mari ale CBO5 provenit din carbohidrații și proteinele folosite in fabricarea berii.

Principalele domenii de unde rezulta apa uzată, în industria berii, sunt:

spălarea instalațiilor, utilajelor, ambalajelor și încăperilor tehnologice;

spălarea filtrelor;

producerea aburului;

agent de răcire.

Apele, utilizate pentru curățire și dezinfectare conțin detergenți, substanțe de natură organică sau anorganică (polifenoli, zaharoza, celuloza, grasimi, substante minerele, coloranti, proteine) si impurități [3].

Borhotul de malț

Acesta este deșeul care rezultă în cantitatea cea mai mare în fabricile de bere și se obține după filtrarea mustului la secția de fierbere. Borhotul rezultat după filtrare are o umiditate de circa 80%, gust dulceag și miros de malț.

 Borhotul conține proteine, celuloză, lipide, substanțe cu un grad ridicat de asimilare, astfel încât borhotul de malț reprezintă un furaj prețios [4].

Borhotul de hamei

Borhotul de hamei rezultă în urma fierberii mustului cu hamei. Mustul fiert cu hamei conține în suspensie borhotul de hamei și precipitatele formate în timpul fierberii mustului. Borhotul de hamei se poate separa prin doua metode in functie de tipul de hamei folosit: prin separatorul de conuri de hamei si concomitent cu separarea trubului la cald. [3, 4].

Trubul la cald

Trubul la cald este format din particule cu dimensiuni de 30-80 μm și este un sediment proteic format în timpul procesului tehnologic de fierbere cu hamei și se poate separa prin filtrare, sedimentare și centrifugare [3].

Agent termic

Agentul termic reprezintă substanța cu ajutorul caruiea se produce sau transferă căldură într-o instalație termică. Este utilizat in mai multe procese necesare pentru fabricarea berii: plămadirea-zaharificarea, filtrare plămadă, fierberea cu hamei, racirea mustului, etc. [6].

Trubul la rece

Trubul la rece este format din particule mult mai fine, cu dimensiuni de 0,5÷1 μ și cu o masă specifică mai scăzută ca cea a trubului la cald. Conținutul mustului în trub la rece variază între 150÷300 mg s.u./l reprezentând cam 1/3 din cantitatea de trub la cald. [3].

Filtre uzate

Filtrele uzate rezultă in urma proceselor de filtrare din diferite etape de fabricare a berii: filtrare plămadă, separarea borhotului de hamei, limpezirea la rece și filtrarea berii nefiltrate [2].

Drojdia de bere

Drojdia de bere rezultă ca deșeu în urma proceselor de fermentare. Drojdia care se depune pe fundul vasurilor de fermentare, se spala cu apă, dupa care este colectata într-un rezervor. Dupa recoltare o parte din drojdie este tratată si retrimisa in procesul tehnologic de fermentare iar cealalta parte este uscata pentru a fi depozitată si refolosită ulterior [1].

[NUME_REDACTAT] sunt rezultati din activitatile de spalare, curațire si dezinfecție a utilajelor, tancurilor de depozitare si a vaselor [5].

Flanșe si garnituri uzate

Flanșele si garniturile uzate rezultă din diferite activitați din procesul de fabricare al berii în urma deteriorarii lor.

Pierderi de podus finit si ambalaje

Aceste pierderi au loc în special în procesul de îmbuteliere, datorat procentului destul ridicat de spargere al sticlelor, la operațiile de spălare, îmbuteliere, capsare și chiar în timpul manipulării.

Lagăre si roți dințate

Lagarele si roțile dintațe rezultă ca deșeu în urma procesului tehnologic de măcinare a malțului în urma uzurii lor în timp [3].

V. GESTIONAREA DEȘEULUI REZULTAT DIN PROCESUL DE FABRICARE A BERII – BORHOTUL DE MALȚ

5.1. Borhotul de malț

Borhotul de malț este rezultat din procesul tehnologic de filtrarea plămezii, având o umiditate de aproximativ 80% și este deșeul care rezultă în cantitatea cea mai mare în fabricile de bere.

In tabelul nr. 4 este este prezantatî compoziția borhotului de malț [4].

Tabel 4.

Compoziția borhotului de malț [4]

Conform datelor prezentate în tabelul 4 se observî că borhotul conține o cantitate apreciabilă de substanțe proteice și substanțe extractive neazotoase avand o valoare furajeră ridicată.

Gradul de asimilare al substanțelor proteice ating 71%, al substanțelor grase 88%, al substanțelor active neazotoase 60%, iar al celulozei 40-80%, față de conținutul lor în borhot.

Cenușa borhotului de malț este bogată în fosfor, calciu și magneziu. Concentrația acestor elemente depinde și de compoziția apei folosite în procesul de plămădire.

Randamentul în borhot depinde de cantitatea de extract și reprezintă, în medie, 120% față de cantitatea de materiale supuse zaharificării (malț și cereale nemalțificate) sau 2,3 t pentru 100 hl bere finită [3, 4].

Linia de producție a fabricii este de 5000 hl de bere pe zi. Pentru aceasta cantitate de bere este nevoie de 77 t de malț si 22 t de cereale nemalțificate rezultând urmatoarea cantitate de borhot de malț:

Borhotul de malț reprezintă 120% din cantitatea de cereale.

77 t + 22 t = 99 t cereale

120% din 99 t = (120/100) x 99 t = 118.8 t/zi borhot de malț brut

5.2. Transportul borhotului de malț

Borhotul de malț rezultat din urma procesului de filtrare a plamezii este preluat de un jgheab colector și este transportat cu ajutorul unui transportor elicoidal (Fig. 8) în secția prelucrare a borhotului pentru a fi valorificat [3].

Fig. 8. Transportor elicoidal [5]

5.3. Valorificarea borhotului de malț

Borhotul de malț reprezintă un furaj prețios pentru hrana animalelor datorită conținutului mare de proteine, carbohidrați, celuloză, lipide, substanțe cu un grad ridicat de asimilare, reprezentând aproximativ 70-75% din grăsimea și proteina malțului întrebuințat în fabricarea berii. El are o importantă valoare furajeră. Un kilogram borhot este echivalent cu 2,5 kg borhot de cereale și cu 1,5 kg sfeclă furajeră [4].

VI. SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE VALORIFICARE A BORHOTULUI DE MALȚ

[NUME_REDACTAT]. 9 este prezentat procesul de obținere al furajului din borhot de malt rezultate din procesul de obținere al berii :

Fig. 9. Schema tehnologica de valorificare a borhotului de malț [4]

Procesul tehnologic de obținere al furajului de borhot constă in:

Presarea borhotului

Operația tehnologică de presare se poate realiza cu prese verticale sau orizontale (fig. 10) și are ca scop aducerea borhotul de malț la o umiditate de circa 7%, ceea ce permite să se accelereze durata procesului de uscare și să se reducă consumul de energie [4].

Fig. 10. Presă orizontală de borhot [5]

1 – cuv ă semicilindrică; 2 – sită cilindrică; 3 – ax conic; 4 – palete dispuse elicoidal;

5 – sistem de antrenare; 6 – bare fixe;7 – con de presare; 8 – gură de încărcare;

9 – conductă de evacuare apă.

Uscarea borhotului

Operația tehnologica de uscare reprezintă defapt o metodă de conservare îi asigura borhotului păstrarea îndelungata a calităților furajere și ușurează depozitarea și transportul la distanțe mari.

Operația de uscare a borhotului se realizează, cu ajutorul uscatoarelor cu tambur cilindric orizonl (fig. 11.), așezat înclinat la unghi de 5º [4].

Fig. 11. Uscator pentru borhot cu tambur rotativ [5]

La uscarea borhotului, valoarea lui nutritivă scade cu 20-25%, ca urmare a îndepărtării substanțelor solubile odată cu lichidul de la presare. Borhotul uscat se poate păstra timp îndelungat în încăperi uscate (silozuri) [4].

[NUME_REDACTAT] furajului de borhot se face in silozuri. Silozul este o constructie speciala destinata depozitarii produselor agricole si materialelor furajere cu instalatii de ventilare pentru a mentine furajul uscat [2].

Fabrica dispune de 2 silozuri verticale (fig. 12) cu capacitatea volumică de 150 m3 pentru depozitarea furajului de borhot uscat [8].

În urma procesului de obtâținere a berii rezultă 118.8 t/zi de borhot de malț brut care conține circa 80% apă. Furajul de borhot obținut prin procesul tehnologic de uscare reprezintă 20% din borhotul brut.

Densitatea borhotului este de 980 kg/m3

Vborhot = V= = 121.2 m3/zi

Cantitatea de furaje de borhot obținut prin uscare:

20% din 121.2 m3 = (20/100) * 121.2 = 24.2 m3/zi de furaj de borhot

Capacitate silozuri: 150 * 2 = 300 m3

Timpul de umplere silozuri:

Tumplere = = = 12.39 ~ 13 zile

Fig. 12. Siloz [10]

[NUME_REDACTAT] tehnologica de ambalare se realizata mecanizat, in saci de 50 kg. Procesul de ambalare cuprinde dozarea furajului de borhot, umplerea sacilor, închiderea si paletizarea sacilor cu furaj de borhot [2].

Furaj de borhot de malț

Furajul obținut prin procesul de uscare a borhotului de malț brut este utilizat ca hrana pentru animale de lapte, in special bovine. Astfel prin administrarea acestui furaj se obține cresterea cantițătii si calității laptelui datorat nivelului proteic ridicat [4, 9].

Cantitățile utilizate pentru furajarea animalelor cu borhot de malț:

Pentru bovine este recomandat 8-14 kg/cap/zi;

Pentru ovine si caprine este recomandat 1-4 kg/cap/zi [9];

BIBLIOGRAFIE

Banu, C. „Tratat de știință și tehnologia malțului și a berii: Volumul I”, Editura AGIR, București, 2000.

Pădureanu, V. „Mașini și instalații pentru tehnologii alimetare fermentative: Fabricarea berii”, [NUME_REDACTAT] „Trabsilvania” Brașov, 2001

***http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/industria-alimentara/tehnogia-fabricarii-berii-51417.html

***http://ro.scribd.com/doc/124141542/Deseuri-din-Industria-Berii-docx

***http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/MASINI-SI-INSTALATII-IN-INDUST321.php

***http://ro.scribd.com/doc/109923512/Cursbere2

***http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/imbutelierea-berii-173775.html

***http://apmbv.anpm.ro/files/APM%20BRASOV/Reglementari/EIAURSUSBrasov.pdf

***http://www.bonda.ro/fileadmin/user_upload/bonda_ro/Documents/PDF/Prodse_Rumegatoare/Borhot_de_bere.pdf

***http://www.infoconstruct.ro/anunt_341105Silozuri+cu+palnie+sla,+siloz+palnie+sla.html

*** http://ro.scribd.com/doc/33789686/Tehnologia-Berii