Gestionarea Deseurilor

I. Introducere

1. Date generale

În prezent problema gestionării deșeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creșterii cantității și diversității acestora, precum și a impactului lor negativ, tot mai pronunțat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deșeurilor pe sol fără respectarea unor cerințe minime, evacuarea în cursurile de apă și arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât și pentru sănătatea populației.

Agricultura, industria și alte activități social-economice reprezintă surse importante de generare a deșeurilor.

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor trebuie să implice schimbări semnificative ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări necesită participarea tuturor segmentelor societății – persoane fizice, întreprinderi, firme, instituții social-economice, instituții de cercetare, ONG-uri, etc.

La baza gestionării deșeurilor stau urmatoarele principii generale:

principiul utilizării cu exclusivitate a acelor activități de gestionare a deșeurilor care nu aduc prejudicii sănătății și mediului;

principiul “poluatorul plătește”;

principiul responsabilității producatorului;

principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri excesive;

principiul proximității;

principiul nediscriminării, consimțământului și permisiunii transportului de deșeuri periculoase numai in acele țări care dipun de tehnologii adecvate de eliminare, care trebuie respectate în comerțul internațional cu deșeuri.

Informațiile privind generarea deșeurilor și practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante în identificarea riscurilor potențiale pentru mediu și sănătatea umană. Acesta este motivul pentru care inventarierea deșeurilor, colectarea sistematică de date și armonizarea sistemelor de clasificare a deșeurilor reprezintă fundamentul pentru statistica deșeurilor, în contextul cerințelor de creștere a calității datelor privind generarea și gestionarea deșeurilor.

Operatorii economici pot valorifica sau elimina deșeurile proprii. Prin valorificare, deseurile pot fi tratate, reciclate sau pot fi dirijate către o instalație de tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate). Deșeurile nevalorificabile sunt eliminate prin depozitare finală, coincinerate în fabricile de ciment sau incinerate în instalații autorizate. Unele activități de gestionare a deșeurilor pot prezenta un potențial risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implică emisia unor poluanți în mediu. Gestionarea neadecvată a deșeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului și apei subterane, amenințând sănătatea umană.

2. Cadrul legislativ

Directivele europene privind gestionarea deșeurilor se încadreaza în patru grupe principale:

legislația cadru privind deșeurile – Directiva cadru 2006/12/CE, care conține prevederi pentru toate tipurile de deșeuri, mai puțin acelea care sunt reglemetate separat prin alte directive și Directiva privind deșeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conține prevederi privind managementul, valorificarea și eliminarea corectă a deșeurilor periculoase;

legislația privind fluxuri speciale de deșeuri: reglementări referitoare la ambalaje si deșeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii și acumulatori; PCB-uri și PCT-uri; nămoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deșeuri de echipamente electrice și electronice;

legislația privind operațiile de tratare a deșeurilor – reglementări referitoare la incinerarea deșeurilor municipale și periculoase; eliminarea deșeurilor prin depozitare;

legislația privind transportul, importul si exportul deșeurilor

II. Capitolul I

II.1. Geografia si amenajarea teritoriului

Suprafața totală a județului Prahova este de 4.716 Km2, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din suprafața țării.

Aflat in sudul lantului carpatic, judetul Prahova se desfașoară pe direcția NNV-SSE, fiind limitat la nord de judetul Brașov, la est de județul Buzău, la vest de județul Dambovita iar la sud de judetul Ilfov si judetul Ialomita. Este strabatut de paralela 45° si meridianul de 26°.

Reședinta judetului este Municipiul Ploiesti, situat la 60 km nord de București, ce ocupă o suprafață de 5828 ha și are o populație de aproximativ 232000 locuitori, fiind traversat de meridianul de 260E și de paralela 44055’ N. Municipiul Ploiești este așezat la sud de zona colinară pericarpatică și la nord-vest de confluența celor două râuri principale, care străbat zona: Prahova și Teleajen.

Celelalte centre urbane sunt Municipiul Campina, și orasele: Valenii de Munte, Azuga, Bușteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Baicoi, Boldesti-Scaieni, Urlați, Mizil, Slănic, Plopeni.

1.1. Geologie

Diversitatea unitatilor morfologice determina si o mare varietate a solurilor în judetul Prahova. Zona montana se caracterizeaza prin soluri podzolice si soluri brune podzolite pe care se dezvoltă în bune conditii vegetația de pajiști alpine, pădurile de conifere și cele în amestec cu fag. În dealurile subcarpatice se constată un mozaic de soluri, în care sunt prezente solurile brune, brune podzolite, brune acide, pseudorendzine, favorabile culturilor furajere, pajistilor naturale si livezilor de pomi fructiferi.

În zona de câmpie au o larga raspândire cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloaluvionale, brun-roscate podzolit si soluri argiloaluvionale. Toate sunt favorabile culturilor de cereale si porumb.

În luncile care strabat câmpia si în zona de dragare apar suprafete întinse cu aluviuni si soluri aluvionale, lacovisti, cernoziomuri freatic-umede care sunt propice pentru cereale si legume.

1.2. Clima

Situat pe cele trei trepte principale de relief, teritoriul județului Prahova aparține în proportie de 80 % sectorului de clima continentala (tinuturile de câmpie și subcarpatii) si în proportie de 20 % sectorului de clima continental-moderata (tinuturile montane).

Astfel, în functie de relief se pot distinge nuante de climat montan, de deal si de câmpie, prezentând urmatoarele caracteristici climatice :

Tabelul nr 1.1

Sursa: Administratia Nationala de Meteorolgie

Vânturile sunt puternic influentate de relief atât în privinta directiei cât si a vitezei. Frecventele medii anuale înregistrate indica pentru zona de câmpie predominanta vânturilor din NE si E, pentru zona de deal cele din NV si N, iar pentru zona montana vânturile din N, NV, SV.

Regimul vânturilor prezintă importanță în situația amplasarii de platforme de compostare, in vederea stabilirii măsurilor de reducere a mirosurilor neplacute.

1.3. Hidrologie

1.3.1. Ape de suprafata

Lungimea cursurilor de apa care traverseaza judetul este de 1.786 km, suprafata bazinului hidrografic este de 3.350 km2, iar suprafata lacurilor este de 13 km2.

Intreg subazinul hidrografic Prahova – Teleajen are o suprafata de 3738 km2 si face parte din bazinul Ialomita – Buzau, cuprins intre localitatile Predeal si Adancata. Respectiva suprafata acopera 79% din suprafata administrativa a judetului Prahova.

Reteaua hidrografica puternic dezvoltata formeaza un bazin de forma palmata cu directia de curgere NV – SE. Principalele rauri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat.

Raul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o lungime de 193 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov, respectiv Ilfov.

Râul Prahova cu afluentul sau Teleajen, formeaza doua axe principale care dreneaza partea mediana a judetului pe directia NV-SE. Râul Prahova izvoraste din Pasul Predealului (1.032 m) situat în judetul Brasov si patrunde pe teritoriul judetului Prahova la numai 6 km de la obârsie. La iesirea din judet, în amonte de confluenta cu râul Cricovul Sarat, Prahova are o suprafata de bazin de 3.350 km2 si o lungime de 171 km.

Principalii sai afluenti sunt pe partea stânga si anume: Azuga (S = 88 km2, L = 23 km), Doftana (S = 410 km2, L = 51 km), Teleajenul (S = 1.656 km2, L = 122 km) si Cricovul Sarat (S = 809 km2, L = 89 km), ultimul având confluenta cu Prahova imediat în aval de la iesirea din judet.

Râul Teleajen izvoraste de pe versantii sudici ai Ciucasului. Afluentii sai mai importanti sunt: Telejenel (S = 74 km2, L = 22 km), Drajna (S = 106 km2, L = 25 km) si Bucovel (S = 102 km2, L = 25 km) pe partea stânga, iar Varbilau (S = 217 km2, L = 37 km), Mislea (S = 182 km2, L = 23 km) si Dâmbu (S = 190 km2, L = 39 km) pe partea dreapta.

Lacurile naturale sunt numeroase, dar sunt variate ca origine a cuvetelor lacustre. Acestea sunt situate în zona de câmpie si de dealuri. În zona de câmpie este amintit lacul Fulga pe valea Balana. În regiunea subcarpatica lacurile mai cunoscute sunt cele de la Brebu, Câmpina, Gura Vitioarei si cele de la Slanic localizate în vechi exploatari de sare si amenajate în scop balnear.

Pentru asigurarea unor debite suplimentare de apa si alte folosinte în judet au fost realizate lacuri de acumulare dintre care mai importante sunt cele de la Paltinu si Maneciu.

Cu exceptia unor zone sub-montane unde rezervele de apa tratabila sunt reduse (cantitativ, cum este cazul statiunii turistice Azuga sau din cauza poluarii în zona Carbunesti), se poate considera ca exista o rezerva suficienta pentru alimentarea cu apa potabila a întregului judet, ca si pentru preluarea debitului de apa uzata rezultata. Deoarece România s-a angajat sa realizeze statii de epurare cu treapta biologica pentru toate aglomerarile mai mari de 2000 locuitori echivalenti, peste 90% din locuitorii judetului vor fi conectati la sisteme de canalizare si epurare, rezultând o cantitate de nămol din procesele de epurare, ce trebuie tratata si eliminata.

1.3.2. Ape subterane

Amplasarea geografica a judetului Prahova, clima, cantitatea de precipitatii, alcatuirea mineralogica si organica a solurilor, actiunea plantelor si animalelor, a microorganismelor si, mai ales, activitatile umane diverse determina o influenta semnificativa asupra apelor subterane.

Forajele executate în Prahova au aratat ca exista depasiri ale limitelor admise exceptional de STAS 1342 / 91 la indicatorii enumerati anterior. Acestea sunt amplasate in zona industriala Tatarani / Teleajen si în N-E Ploiesti, zona Tinosu, zonele agricole Buda – Palanca si Burias-Predesti, precum si în zona solurilor saraturoase (Adâncata, Fierbinti, Baba Ana). Toate aceste foraje au adancimi sub 50 m.

Compozitia solurilor din regiune favorizeaza infiltrarea precipitatiilor (anul 2002 a avut un regim pluviometric însemnat cantitativ în raport cu anii precedenti). Totodata, infiltrarea apelor din unitatile hidrografice de suprafata determina variatii în calitatea apelor subterane de tip freatic, comparativ cu apele de adâncime.

Din rezultatele obtinute în Laboratorul de analize fizico-chimice si biologice Ploiesti si compararea lor cu valorile prevazute de STAS 1342 / 91 – apa potabila, STAS 9450 / 88 – apa pentru irigarea culturilor agricole si alte standarde si normative se pot aprecia orientativ posibilitatile de utilizare a apelor subterane din zonele unde sunt amplasate forajele de observatie. Astfel în aproximativ 13% din foraje apa este potential potabila, în aproximativ 37% apa se poate folosi pentru irigatii si 50% poate fi folosita în scop industrial.

Principalele resurse de ape minerale din județ sunt:

apele bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase: Sinaia

apele sulfuroase, sulfatate: Apostolache, Bertea, Brebu, Calugareni, Ceptura, Varbilau, Valcanesti

apele clorurate, sodice: Baicoi, Brebu, Calugareni, Valea Doftanei, Mizil, Urlati-Orzoaia

lacurile cu ape clorurate, sodice concentrate la Slanic, Telega.

1.4. Vegetație

Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor trei zone: zona alpina, zona padurilor si zona de silvo-stepa.

La peste 2200-2300 m altitudine se int sulfatate: Apostolache, Bertea, Brebu, Calugareni, Ceptura, Varbilau, Valcanesti

apele clorurate, sodice: Baicoi, Brebu, Calugareni, Valea Doftanei, Mizil, Urlati-Orzoaia

lacurile cu ape clorurate, sodice concentrate la Slanic, Telega.

1.4. Vegetație

Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor trei zone: zona alpina, zona padurilor si zona de silvo-stepa.

La peste 2200-2300 m altitudine se intind pajistile alpine formate din asociatii de graminee: Carex curvula, Carex sempervirens, Festuca supina, Agrostis rupestris, Juncus trifidus, tufarisuri: Rhododendron kotschyi, Salix herbacea, Salix reticulata si alte plante cum sunt : Potentilla ternata, Geum montanum, Minuartia sedoidea, Silene acaulis, Primula minima, Campanula lapina etc.

Sub 2200-2300 m si pana la limita superioara a padurii se intinde peisajul subalpin cu palcuri de : Pinus montana, Juniperus sibirica, Alnus viridis, Rhododendron kotschyi si Vaccinium, graminee precum:Festuca supina, Poa media, Nardus stricta si alte plante ierboase ca : Achillea stricta, Gentiana kochiana, Scorzonera rosea, Veratrum album, Hieracium alpinum, Pulsatilla alpina etc.

Se mai intalnesc molidisuri in amestec cu zada in abruptul Bucegilor si in Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase. In zona subcarpatica, pădurile ocupă teritorii discontinue, alternând cu livezi sau cu culturi agricole, în componența lor intalnindu-se exemplare de fag în amestec cu gorunul.Teritoriul situat la altitudini cuprinse intre 650 si 200 m este ocupat de padurile de gorun. Padurile de stejar ocupa si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al Prahovei. Intalnim astfel exemplare rare de stejar in aceasta regiune: stejar brumariu si stejar pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum.

1.5. Resurse

Resurse naturale ale judetului Prahova sunt foarte diverse datorita varietatii reliefului si a conditiilor geologice. Acestea se distribuie diferentiat în teritoriu pe zone geografice dupa cum urmeaza:

zona de munte si deal cu mari suprafete ocupate de paduri: 19,7 % din suprafata regiunii;

zona de deal cu resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, carbune, minereuri radioactive si metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulari de gips, izvoare minerale etc.) si mari suprafete ocupate cu livezi, iar în unele bazine cu viță-de-vie;

zona de câmpie cu terenuri de mare fertilitate, favorabila dezvoltarii unei agriculturi intensive;

resursele de apa cu rol important în dezvoltarea economiei si retelei de localitati, în teritoriu realizându-se importante amenajari hidrotehnice cu utilizare energetica, aprovizionarea cu apa a populatiei si a altor folosinte.

Fondul funciar dupa modul de folosinta în judetul Prahova la nivelul anului 2007

Tabelul nr. 1.2

Sursa: Anuarul statistic 2007

Terenul agricol reprezinta cea mai importanta rezerva naturala a teritoriului judetean care acopera peste 59 % din suprafata sa totala respectiv 279.134 ha. Structura pe folosinte agricole pune în evidenta predominanta terenurilor arabile cu 144.171 ha (51,6 % din suprafata agricola).

Celelalte folosinte au ponderi mai reduse si sunt reprezentate de pasuni si fânete cu 107.865 ha (38,7 %), vii si pepiniere viticole cu 10.227 ha (3,7 %) si livezi si pepiniere pomicole cu 16.771 ha (6 %).

Fondul forestier

Vegetatia forestiera acopera 32,3 % (152.222 ha) din suprafata judetului si se situeaza printre resursele naturale importante. Printre unitatile administrativ-teritoriale care beneficiaza de un important potential forestier sunt: Azuga (76 % din suprafata totala), Busteni (64,5 %), Comarnic (52,9 %), Sinaia (68,2 %), Cerasu (64,1 %), Plopu (62,6 %), Stefesti (67,2 %), Valea Doftanei (70,5 %) etc.

Apele de suprafata si subterane

Resursele de apa ale judetului Prahova sunt relativ importante. Acestea însumeaza un volum de 694,4 milioane mc din care apele de suprafata reprezinta 80,8 % din total (490,2 milioane mc) si apele subterane 19,2 % (204,2 milioane mc).

Resursele sunt inegal distribuite în teritoriu, unele zone ale judetului fiind deficitare datorita potentialului hidrografic scazut (zona de est si sud-est, sectiunea Azuga) sau a gradului ridicat de poluare a apelor de suprafata si subterane.

Resursele minerale

Resursele de substante minerale utile de pe teritoriul judetului Prahova cuprind în principal hidrocarburi, carbune (lignit), sare, roci utile si ape minerale.

Valoarea acestor resurse este pusa în evidenta de ponderea lor în rezervele geologice ale tarii, la sfârsitul anului 1989 judetul Prahova concentra din rezervele geologice ale tarii 16 % la petrol, 4,9 % la gaze naturale, 1,15 % la carbuni, 14 % la minereuri nemetalice si 0,8 % la roci utile.

Rezulta ca cele mai importante resurse le reprezinta hidrocarburile si minereurile nemetalifere a caror exploatare si prelucrare au contribuit la dezvoltarea industriala a judetului.

Hidrocarburile sunt localizate în structuri concentrate îndeosebi în dealurile subcarpatice, pe aliniamentele orientate vest-est:

Copaceni – Fagetu – Malaesti – Floresti – Bustenari – Runcu – Câmpina – Gara Draganesei

Apostolache – Matita – Podenii Vechi – Baicoi – Tintea – Floresti

Ceptura – Urlati – Chitorani – Aricesti.

În ultimii ani au fost atrase în circuitul extractiv unele structuri situate în zona de câmpie: Manesti, Târgsoru Vechi, Ciorani, Fulga-Boldesti Gradistea.

Carbunele (lignitul) este prezent în perimetrele de pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale: Filipestii de Padure, Magureni, Ceptura si Urlati. Mai importante prin rezervele geologice sunt perimetrele Filipestii de Padure (63.859 mii t. din care rezerva industriala exploatabila 3.910 mii t.) si Magureni (78.577 mii t. din care rezerva exploatabila 13.970 mii t).

Alte resurse minerale se gasesc pe teritoriul judetului Prahova, dupa cum urmeaza:

Sarea: Slanic Prahova, Baicoi, Telega

Nisipul cuartos: Valenii de Munte

Nisipul bituminos: Pacureti – Matita

Gips: Slanic Prahova, Teisani, Batrâni, Cerasu, Mâneciu – Ungureni, Prajani

Calcar: Tohani, Mizil, Priscu, Tataru, Tesila

Gresii si conglomerate: Comarnic, Secaria, Poieni-Lespezi

Marne: Gura Beliei

Tufuri dacitice vulcanice: Slanic-Piatra Veche, Apostolache

Argilele bentonitice: Breaza, Brebu

Nisip si pietris: în albia râurilor Prahova, Teleajen si Slanic

Argile comune: Bucov, Câmpina-Voila, Urlati, Paulesti, Lipanesti etc.

Importante pentru economia judetului sunt si apele minerale, acestea favorizând dezvoltarea unor statiuni turistice si balneoclimaterice locale. Principalele resurse de ape minerale sunt:

apele bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase: Sinaia

apele sulfuroase, sulfatate: Apostolache, Bertea, Brebu, Calugareni, Ceptura, Varbilau, Vâlcanesti;

apele clorurate, sodice: Baicoi, Brebu, Calugareni, Doftana, Mizil, Orzoaia;

lacurile cu ape clorurate,sodice concentrate la Slanic, Telega.

1.6. Arii protejate

Pe teritoriul judetului Prahova se gasesc urmatoarele arii protejate:

Tabelul nr. 1.3

Sursa: Agentia de Protectia Mediului Prahova

Dintre ariile protejate prezentate mai sus, Parcul Natural Bucegi are o administratie proprie- Administratia Parcului Natural Bucegi – o structura noua, fiind constituita ca subunitate a Regiei Nationale a Padurilor-ROMSILVA, respectiv a Directiei Silvice Târgoviste.

Muntii Bucegi sunt declarati ca Sit de Importanta Comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, conform Ordinului Ministrului Mediului nr. 776/2007 (Cod: ROSCI0013 Bucegi 13).

Administrativ, Situl Muntii Bucegi este situat pe teritoriul Judetul Prahova, Brasov si Dambovita . Pe teritoriul judetului Prahova – Parcul Natural Bucegi ocupa o suprafata de cca. 8322 ha. Pe teritoriul judetului Prahova el este divizat astfel: Azuga (28%), Busteni (64%), Comarnic (18%), Sinaia (50%) El include teritorial Rezervatia Naturala Bucegi (Abruptul Prahovean), Rezervatia Naturala”Coltii lui Barbes” si Rezervatia Geologica ”Punctul fosilifer Plaiul Hotilor”.

Rezervatia “Abruptul Prahovean “ a fost legiferata prin J.C.M. nr.965 / 1943 si prin Legea 5/2000. Rezervatia naturala “Muntii Coltii lui Barbes” a fost legiferata prin J.C.M. nr.965/1943 si Legea 5/2000. Rezervatia Geologica “Punctul Fosilifer Plaiul Hotilor” a fost legiferata prin H.C.M.nr.894/1952 si Legea 5/2000.

1.7. Date demografice

Ultimele raportari facute de Institutul National de Statistica cu privire la populatia judetelui Prahova dateaza din anul 2005. Asftel populatia pe judet în ultimii 5 ani incepand din anul 2001 este urmatoarea:

Tabelul nr. 1.4

Sursa: Directia Judeteana de Statistica, Prahova

Una din caracteristicile judetului Prahova, relevante pentru planificarea gestionarii deseurilor este faptul ca el cuprinde una dintre cele mai dezvoltate zone din punct de vedere al infrastructurii turistice: Valea Prahovei, ceea ce se reflecta in numarul de turisti. Valea Prahovei este o zona turistica cu sezonalitate mare, turistii fiind prezenti in numar semnificativ în toate sezoanele. Prezenta unui numar de turisti comparabil cu populatia rezidenta creste cantitatea de deseuri menajere generata în zona.

La demografia populatiei locale trebuie adaugat si fluxul de turisti, dinamica sa în Prahova si în special în Valea Prahovei cunoscând în timp o crestere accentuata – vezi tabelul urmator:

Tabelul nr. 1.5

Sursa: Directia Judeteana de Statistica, Prahova

1.8. Așezări umane

Situat în partea centrala a României si având o suprafata de 4.716 km2, judetul Prahova are o populatie de 822.081 locuitori si o densitate de 174,3 locuitori/km2, fiind al doilea dupa Bucuresti din acest punct de vedere.

Gradul de urbanizare al judetului este de 50,6%, iar populatia ocupata are urmatoarea structura: 30,8% industrie, 24,5% agricultura, 6,6% constructii si 38,1% servicii. Resedinta administrativa a judetului este municipiul Ploiesti, cu o populatie de 231.044 locuitori.

Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Prahova are 104 de unitati administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.

Tabelul nr.1.6

Sursa: Directia Judeteana de Statistica, Prahova

Din punct de vedere al suprafetei, Judetul Prahova se claseaza în grupa judetelor mici ale tarii, numarul mare de locuitori conducand la o densitate dubla fata de media pe tara, respectiv 186 de locuitori pe kilometru patrat.

III. Capitolul II

1. Generarea deseurilor

Conform metodologiei si pe baza mediilor nationale, cele mai probabile valori ale cantitatilor generate pe zi de catre populatie sunt 0,4 kg/locuitor.zi in mediul rural si 0,9 kg/locuitor.zi în mediul urban. Pentru necesitati de calcul au fost utilizate aceste valori, deoarece nu exista masuratori specifice în judetul Prahova.

1.1. Cantități de deșeuri municipale generate

Pâna în anul 2003 cantitatile de deseuri menajere raportate s-au bazat pe estimari ale cantitatii de deseuri generate din cauza lipsei sistemului de raportare.

Aceasta analiza ofera datele necesare patrunderii în judet a operatorilor de salubritate , astfel încât sa se asigure un grad de acoperire a populatiei cu servicii de salubritate, în procent de 100% pâna in anul 2009, conform angajamentelor din dosarul de negociere capitolul 22 Mediu.

1.1.1 Indicatorii de generare a deșeurilor municipale

Tabelul nr.2.1

1.1.2. Compoziția deșeurilor menajere

Tabelul nr. 2.2

Evolutia pe tipuri de deseuri a cantitatilor generate in Prahova in 2004,2005 si 2006

1.1.3. Ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile municipale

Cantitatea de deșeuri municipale colectată de la populație și agenții economici, și depozitată în rampele ecologice a fost de aproximativ 180 000 tone, pentru anul 2008.

Această cantitate rezultă din fișele lunare privind deșeurile menajere și asimilabile raportate de operatorii de salubritate din județ. Fracția biodegradabilă reprezintă aproximativ 80% din deșeurile menajere și asimilabile.

Conforma estimarilor in anul 2008, o cantitate de 144 000 tone deșeuri biodegradabile a fost depozitată în rampele de gunoi, din care aproximativ 45 000 tone reprezintă deșeuri provenite din parcuri și gradini.

1.2. Colectarea și transportul deșeurilor

Din punct de vedere institutional colectarea si transportul deseurilor in judetul Prahova se realizeaza:

– de catre serviciile specializate ale primariilor cu sau fara personalitate juridica prin gestiune directa;

de catre companii cu capital privat prin delegare de gestiune, in urma incheierii unui contract de concesiune a activitatii de colectare si transport deseuri;

de catre companii cu capital public (sau mixt) prin delegare de gestiune in urma incheierii unui contract de concesiune a activitatii de colectare si transport deseuri.

Dotarea agentilor economici autorizati in prestarea serviciilor de salubritate, trebuie sa fie optima, atat in ceea ce priveste necesarul de autogunoiere compactoare, tractoare cu remorca pentru deseurile stradale, containere etc., cat si in ce priveste frecventa de colectare a deseurilor (diferentiat iarna-vara), stabilirea traseelor optime si eliminarea disconfortului creat populatiei datorita activitatii desfasurate.

Sunt de evitat o serie de dificultati ce pot apare in procesul de colectare:

– organizarea transportului a mai multor categorii de deseuri, diferentiat, este dificila in ce priveste optimizarea; consumurile de carburanti si costurile pe unitatea transportata cresc;

– cresterea numarului de autovehicole de transport a deseurilor conduce la cresterea traficului, a frecventei de colectare si la extinderea traseelor de colectare si transport;

– risc de mediu si presiune asupra factorilor de mediu provocat de transportul deseurilor de la platformele publice la spatiile de depozitare si eliminare finala (depozitele conforme si ecologice).

Operatorii ce colecteaza deseurile municipale de pe teritorul administrativ al Judetului Prahova sunt redati in tabelul urmator: Tabelul nr. 2.3

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Tabelul nr. 2.4

Sursa: PRGD Regiunea 3 Sud Muntenia

1.3. Dotarea agenților de salubrizare

Situatia dotarii operatorilor de salubritate pentru realizarea colectarii deseurilor in amestec sau prin aport comunitar (dispozitive de colectare puse la dispozitia populatiei pentru colectarea separata a unui singur tip de deseuri – PET, hartie) în anul 2008 in judetul Prahova este urmatoarea:

Tabelul nr. 2.5

Sursa: Agentia de protectia mediului Prahova

Operatorii de salubritate din judet sunt dotati cu peste 120 de vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare, autotransportoare de containere, tractoare, autobasculante, autocamioane.

1.4 Stațiile de transfer

In judetul Prahova functioneaza o singura statie de transfer al deseurilor menajere situata la Busteni si care deserveste o populatie de 10.000 locuitori din localitatile Busteni si Sinaia, data în functiune în anul 2005.

Date referitoare la statiile de transfer, anul 2008

Tabelul nr. 2.6

Sursa : Agentia de Protectia Mediului Prahova

Evolutia cantitatilor de deseuri transferate:

Tabelul nr. 2.7

Sursa : Agentia de Protectia Mediului Prahova

In comunele Draganesti si Valea Doftanei se construieste cate o statie de transfer.

1.5. Sortarea deșeurilor

In judetul Prahova nu functioneaza nici o statie de sortare automatizata. Se realizeaza însa o sortare manuala a deseurilor de tip PET si materiale plastice, hartie si carton, metal-aluminiu, la nivelul depozitul ecologic de deseuri menajere de la Valenii de Munte de catre operatorul acestuia S.C: Termolectrica Ploiesti S.A., incepand din aprilie 2007. Deseurile selectate manual sunt preluate de societatea SC Polimeri Est Impex SRL,care este un reciclator autorizat pentru PET-uri si pentru materiale plastice.

Categorii de deseuri sortate la statia de la depozitul de deseuri Valenii de Munte Tabelul nr. 2.8

Sursa: S.C: Termolectrica Ploiesti S.A, operator depozit ecologic Valenii de Munte

1.6. Eliminarea deșeurilor

Depozitarea deseurilor menajere colectate din judetul Prahova se realizeaza în 4 depozite conforme, amplasate în judetul Prahova. Situatia depozitarii deseurilor în depozite conforme este prezentata în continuare:

Cantitati deseuri menajere in depozitele conforme:

Tabelul nr. 2.9

Sursa: Agentia de Protectia Mediului Prahova

Tabelul nr. 2.10

Sursa: Agentia de Protectia Mediului Prahova

Tabelul nr. 2.11

Sursa : Consiliul Judetean Prahova

IV. Capitolul III

1. Gestionarea deseurilor

Gestiunea implică colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea acestora. Eliminarea este definită ca orice operațiune prevăzută în anexa II A (metoda descriptivă). Colectarea desemnează strângerea, sortarea și/sau regruparea (depozitarea temporară) deșeurilor în vederea transportului lor.

Dacă evitarea formării unui anumit deșeu nu este posibilă, atunci trebuie pus accentul pe valorificarea sau reciclarea acestuia. Aceasta operație se diferențiază, din punct de vedere tehnologic, în funcție de metodele valorificării materiale sau termice. În primul rând, trebuie să se acorde prioritate valorificării materiale a reziduurilor, prin recuperarea (cel puțin parțială) a energiei și materialului folosite la fabricarea produsului. In cazuri particulare este necesară și estimarea efectelor valorificării și a tehnicii de valorificare asupra mediului natural si antropizat.

Trebuie să se stabilească exact, printr-o evaluare tehnică și ecologica, ce efecte au acțiunile intenționate (verificarea compatibilității cu mediul înconjurător), precum și luarea in considerare a faptului că valorificarea deșeului conduce la o poluare a mediului mai mică decât îndepărtarea lui.

Prognoza privind generarea deșeurilor municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții, a deșeurilor biodegradabile și a deșeurilor de ambalaje s-a realizat pentru întreaga perioadă de planificare.

1.1. Deșeurile menajere

Această categorie de deșeuri cuprinde în special gunoaiele menajere propriu-zise, grămezile de deșeuri, deșeurile legate de folosirea automobilelor (epave, pneuri, bidoane) etc.

Cantitățile de deșeuri casnice produse, diferă de la o țară la alta, în funcție de nivelul de dezvoltare, tradiție, etc. Astfel, în 1990, un francez arunca zilnic 1 kg de gunoi, cantitate comparabilă cu cea produsă de către ceilalți vest-europeni, dar inferioară cu aproape de două ori celei produse de un american ori un canadian.

Se constată în ultimele decenii creșterea ponderii, în cadrul deșeurilor menajere, a hârtiei și a cartonului, a deseurilor din plastic, a materialelor putrescibile etc.

Tratamentul deșeurilor menajere. Principala cale o constituie în acest sens reciclarea, pentru care sunt folosite curent trei metode: compostajul, incinerarea, depozitarea. Ponderea acestora este foarte variabilă de la o țară la alta, de la o epocă la alta. De exemplu, în Franța, incinerarea este folosită de 45% din populație, față de 8% care folosește compostajul și 45 %, descărcarea „controlată”.

În Italia, compostajul nu privește decât 2-3% din gunoi; în Marea Britanie, incinerarea acestor deșeuri vizează 40 % din populația urbană. În alte state dezvoltate, incinerarea variază de la cca 10 % ( America de Nord) până la peste 70% (Japonia, Elveția).

1.1.1. Procedee de tratare si valorificare a deseurilor menajere

a) compostajul: privește mai ales partea fermentabilă (cca 50% din total) a gunoaielor (deșeuri alimentare, hârtie, etc). Din punct de vedere tehnic, compostajul constă în lăsarea deșeurilor mai multe luni în aer liber, să fermenteze. Apoi, în uzine, are loc operația de compostare, care dă naștere la așa-numitele „humus-uri” ori elemente chimice în cantitate mica, precum magneziu, cupru, zinc etc.

Împrăștierea gunoiului pe câmp („mocirlele verzi”) este cunoscută încă din antichitate, Această metodă, la fel ca astăzi compostajul, a suferit concurența îngrășămintelor chimice (mai concentrate și astfel mai ușor manipulabile), precum și efectul negativ al prezenței crescânde în deșeuri a sticlei, metalului ori materialelor plastice, puțin apreciate de către agricultori. Pentru a înlătura acest ultim inconvenient, compostajul necesită o triere prealabilă, care adeseori lasă mult de dorit.

b) incinerarea : vizează partea combustibilă a deșeurilor menajere. Contrar uzinelor de compostaj, care reclamă spații întinse, incinerarea este o soluție „compactă” utilizată cu precădere în cazul marilor aglomerații urbane. Din păcate, deșeurile menajere sunt un combustibil destul de sărac – de cca cinci ori mai puțin caloric decât cărbunele – și, în afară de aceasta, foarte eterogen. În interiorul cuptorului sunt necesare o bună aerare și un amestec al deșeurilor, în condițiile unei temperaturi maxime de 900 C. Dificultatea constă în epurarea emisiilor. O recentă reglementare europeană din 1989, deosebit de severă, riscă să scumpească cu 20-50% prețul incinerării, alături de necesitatea captării și neutralizării acidului clorhidric (degajat în special prin combustia PVC).

c) depozitarea: rămâne procedeul cela mai frecvent în țările dezvoltate. Depozitările brute, sunt în general interzise prin lege. Ca atare acestea sunt supuse unui control și unor reguli speciale. „Depozitarea controlată” constă în a nivela la intervale scurte de timp ( la o zi sau două) și a separa straturile de deseuri prin straturi succesive de nisip sau pământ. Această tehnică evită mirosurile și risipirea, dar nu rezolvă toate problemele delicate. Astfel, locul de depozitare trebuie să fie etanș, apele de ploaie care se infiltrează și poluează trebuie să fie recuperate și tratate în scopul de a se evita orice contaminare a apelor subterane. „Biogazul” care rezultă din fermentarea internă a gunoaielor depozitate trebuie captat si împrăștiat (existând riscul de mirosuri și de explozie). În sfârșit, trebuie prevăzută reamenajarea sitului după exploatare.

d) reciclarea și colectarea selectivă a unor deșeuri menajere. Reciclarea textilelor, hârtiilor vechi, sticlei, plasticului, metalelor, ori a a altor asemenea materiale are deja o lungă istorie. Recuperarea deșeurilor se face în funcție de natura acestora și de condițiile socioeconomice concrete din fiecare țară. Așa de exemplu, recuperarea sticlei se face în proporție de peste 50 % în Suedia, Danemarca sau Germania , cu retopirea acesteia. În privința textilelor, în timp ce în țări ca Germania ori Olanda recuperarea atinge chiar 40 %, în altele (Franța, Italia) nu depășește 8-10%. Referitor la deșeurile de fier, gradul de recuperare este la nivel european de cca 25-30 %, cifră considerată scăzută, pentru că fierul vechi este ușor recuperabil în uzinele de tratare. În sfârșit, ponderi reduse cunoaște recuperarea hârtiei (3-5%) ori a sticlelor din PVC (1-3%). Din diverse motive, mai ales moda cerințelor pieței, se discută asupra justificărilor selective. Sunt prezente trei mari posibilități:

1) din punctul de vedere al materialului reciclabil se realizează o economie financiară (Acest material uzat are o „valoare”), o economisire de materii prime (pădurile pentru hârtie) ori de energie;

2) din punctul de vedere al tratamentului general al gunoaielor se urmărește o ameliorare calitativă ori cel puțin cantitativă a operației de tratare;

3) din punctul de vedere al protecției mediului, printr-o colectare selectivă se evită dispersia în natură a deșeurilor menajere care nu se amestecă cu alte deșeuri : deșeuri stânjentoare (aparate electrocasnice, vehicule scoase din uz, pneuri) ori deșeuri periculoase (uleiuri uzate, baterii cu mercur, medicamente, deșeuri toxice precum vopselurile ori solvenții dispersați în mici cantități).

1.2. Ipotezele generale de lucru

a) Populatia va cunoaște o scădere ușoară, dar diferențiată în mediul rural față de cel urban;

b) Tehnologiile de ambalare nu se vor schimba semnificativ față de anul 2005;

c) Obiceiurile de consum se consideră stabilizate la nivelul anilor 2005-2006;

d) Tintele de colectare generală și de colectare selectivă vor fi atinse așa cum sunt planificate (impuse de Directive).

Factorii relevanți care au stat la baza calculului prognozei de generare a deșeurilor municipale sunt:

Evoluția populației;

Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

Evoluția anuală a indicatorului de generare a deșeurilor municipale.

1.3. Evoluția populației

Datele privind sporul natural al populației au fost obținute pe medii (urban și rural) de la Direcția Statistică Județeană Prahova.

Nu există însă date cu privire la sporul populației în județul Prahova, ca rezultat al construirii de noi ansambluri rezidențiale pentru populația Ploieștiului, a celorlalte orase sau în zonele rurale.

Evoluția populației în județul Prahova

Fig. 3.1

Evoluția prognozată a populației județului Prahova, pe zone (urbană și rurala)

Fig. 3.2

1.4. Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Evoluția gradului de colectare a deșeurilor menajere de la populție, în județul Prahova, pe zone (rurală si urbană)

Fig. 3.3

1.5. Indicele de generare a deșeurilor

Indicele de generare a deșeurilor municipale este influențat în principal de schimbările economice, dintre care cel mai important este evoluția PIB, reflectata in venitul personal si familial. Un rol important îl au și modificările de tendințe și de tehnologii de producere a bunurilor de larg consum.

In lipsa unor informații directe și relevante statistic privind indicele de generare specific judetului Prahova, am luat in consideratie un procent de creștere a indicelui de 0,8% anual, conform indicațiilor metodologice.

Este important de menționat ca atât valorile individuale ale indicelui de generare (urban și rural), cât și procentele de creștere au fost estimate pe baza mediilor naționale rezultate în urma unor studii din 2004 – 2006.

Acuratețea prognozelor va fi serios îmbunătățită în momentul utilizării unor date rezultate din măsurători directe, aceasta fiind una din măsurile de implementare a Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor considerate ca fiind de maximă urgență (indeplinirea țintelor este foarte sensibilă la acest parametru de intrare, iar dimensionare instalațiilor respective (compostare, stație de sortare etc.) este influențată hotărâtor de această valoare.

In special în cazul delegării de gestiune a serviului de colectare a deșeurilor în cazul extinderii serviciului în zone în care acesta nu a existat, aceasta diferență poate conduce la diferențe în raportarea datelor și în dimensionarea investițiilor.

Evoluția prognozată a indicelului de generare a deșeurilor, pe zone (urbană și rurală)

Fig. 3.4

1.6. Tendința factorilor relevanți privind generarea deșeurilor de ambalaje

Principalii parametrii care pot influența generarea deșeurilor de ambalaje sunt schimbările economice, schimbările privind cererea și natura bunurilor de larg consum și schimbările în tehnologiile de fabricare a ambalajelor.

Ca și în cazul indicelui de generare, o măsurare directă a acestor procente de ambalaje în deșeurile municpale, precum și o determinare a cantitaților de ambalaje din surse comerciale și industriale ar îmbunătați acuratețea prognozei și ar sprijini dimensionarea infrastructurii și monitorizarea măsurilor de implementare.

Astfel, ca și în cazul indicelui de generare a deșeurilor municipale, variația anuală a cantității de deșeuri de ambalaje este greu de stabilit.

La nivelul județului Prahova nu există date relevante provenind din măsurători directe privind consumul de ambalaje și nici date privind cantitățile de deșeuri de ambalaje generate care provin de la populație, in special din mediul rural.

Generarea deșeurilor din ambalaje a fost determinată prin metode indirecte, pornind de la compoziția medie a deșeurilor din ambalaje în deșeurile menajere pe plan național. În lipsa unor date relevante la nivelul județului Prahova, pentru perioada prognozei de generare a deșeurilor de ambalaje, au fost luate in calcul procentele la nivel national, după cum urmează:

o creștere anuală de 10 % pentru anul 2006;

o creștere anuală de 7 % pentru perioada 2007 – 2009;

o creștere anuală de 5 % pentru perioada 2010 – 2013;

o stabilizare ulterior anului 2013.

1.7. Deșeuri din ambalaje- situația de referință

În anul 2007, Primăria Ploiești, în parteneriat cu SC Eco-Rom AMBALAJE SA București și SSB București, a realizat un proiect pilot de colectare selectivă a deșeurilor pentru zona centrală și de sud a municipiului Ploiești. Proiectul a demarat în prima fază cu studierea datelor privind generarea și colectarea deșeurilor în zonă, precum și cu un program de conștientizare a cetățenilor. Parteneriatul a fost reluat în anul 2008, cu extindere pe Bulevardul Republicii si zona Nord.

În Ploiești, în anul 2008, a fost colectată selectiv o cantitate de 565,2 tone hârtie și carton, precum și 19 tone deșeuri de mase plastice. Cantitățile de deșeuri colectate selectiv au fost valorificate prin firme specializate, cum ar fi: SC Muller Gutenbrunn Recycling SRL –punct de lucru Pleașa (hârtia și cartonul), SC Polimeri EST Impex SRL Câmpina (masele plastice, inclusiv PET-urile postconsum), precum și prin reciclatori ca SC Cahiro SA Boldești Scăeni ( hărtie și carton).

Agenția de Protecția Mediului Prahova raportează pentru colectarea separată urmatoarele:

In anul 2007, au fost colectate separat aproximativ 410 tone de material reciclabil (in afara celor mentionate in proeictul pilot);

In 2008, au fost colectate separat 746 tone de material reciclabil

La nivel național, Eco-Rom Ambalaje, a integrat, la sfârșitul anului 2008, 1217 companii care au pus pe piață 661.000 de tone de ambalaje : 19,4% sticlă, 30,9% plastic, 25,2% hârtie-carton, 4,6% metal și 19,8% lemn. Din aceasta cantitate, 224,000 tone au fost reciclate.

1.8. Prognoza privind generarea deșeurilor

Prognoza privind generarea deșeurilor municipale (deșeuri menajere și asimilabile din comerț, industrie și instituții) a fost realizata defalcat pe tipuri de deșeuri, în funcție de proveniență.

1.8.1. Generarea deșeurilor menajere

Atât prognoza de generare a deșeurilor menajere colectate, cât și a celor generate și necolectate se realizează pe medii (urban și rural) și pe baza următorilor indicatori :

Evoluția populației la nivelul județului;

Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

Evoluția indicelui de generare a deșeurilor menajere.

Prognoza cantității de deșeuri menajere generate de populația județului Prahova

Fig. 3.5

Deși populația județului Prahova se prevede să scadă, cel puțin până în anul 2013, creșterea indicelui de generare conduce la o creștere a cantităților totale generate.

Deșeurile de la agenți economici și institutii se presupune că s-au stabilizat ca valoare, începând cu anul 2006, ca și deșeurile stradale. Deșeurile din piețe au crescut semnificativ între anii 2006 și 2007, dar această tendință de creștere nu se poate menține, deoarece sursele importante pentru deșeuri de aceasta categorie se află în general în orașe, unde gradul de colectare se apropie de 100% la începutul intervalului analizat. Această situație se reflectă și în graficul cantităților totale de deșeuri generate în județul Prahova, prin segmentul de dreaptă cu pantă accentuată de la începutul intervalului analizat. Pentru a corecta în măsura posibilităților atât această situație de la începutul intervalului, cât și incertitudinea obiectivă a orizontului de calcul foarte îndepartat (către anii 2015-2017 pentru care nu există prognoze socio-economice) a fost aplicată o ecuație de regresie liniară graficului deșeurilor generate.

Dreapta de regresie liniară a cantităților de deșeuri prezintă o pantă de peste 150, iar coeficientul de corelare R2 este 0,6 (>0,5 pragul de încredere al corelației), ceea ce înseamnă că regresia aplicată este semnificativă statistic.

Semnificația acestui rezultat constă în faptul că va avea loc cu certitudine o creștere a cantităților de deșeuri generate (și colectate, odată cu apropierea de 100% a indicelului de colectare).

1.8.2. Generarea deseurilor biodegradabile

Directiva 1999/31/EC și HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor definesc:

deșeurile municipale ca „deșeuri menajere și alte deșeuri care, prin natură sau compoziție, sunt similare cu deșeurile menajere”;

deșeurile biodegradabile ca „deșeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deșeurile alimentare ori de grădină, hârtia și cartonul”.

Țintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC și HG nr. 349/2005 se referă la deșeurile biodegradabile municipale.

Legislațiile europeană și națională nu definesc în mod explicit deșeurile biodegradabile municipale, dar acestea reprezintă practic fracția biodegradabilă din deșeurile menajere și asimilabile colectate în amestec, precum și fracția biodegradabilă din deșeurile municipale colectate separat, inclusiv deșeurile din parcuri și grădini, piețe, deșeuri stradale și deșeuri voluminoase.

Conform Raportului Agenției Europene de Mediu „Managementul deșeurilor biodegradabile municipale” 2002, fracția biodegradabilă din deșeurile municipale este reprezentată de: deșeuri alimentare și de grădina, deșeuri de hârtie și carton, textile, lemn, precum și alte deșeuri biodegradabile conținute în deșeurile colectate.

Deșeurile de lemn sunt reprezentate în județul Prahova de rumegușul rezultat în urma prelucrării lemnului în cherestea.

Prognoza deșeurilor biodegradabile în județul Prahova a fost realizată în următorii pași:

Etapa I: calculul cantiății de deșeuri biodegradabile de la populație

a fost stabilita cantitatea de deseuri generata de populație;

s-a calculat, prin aplicarea indicelui de colectare, cantitatea colectată anual de la populație;

s-a estimat procentul de material biodegradabil in deseurile de la populatie, luaind in consdierare si indicii din PJGD Prahova;

S-a calculat cantitatea totală de deșeuri biodegradabile colectată de la populație;

Etapa a II-a calculul cantităților de deșeuri biodegradabile de la instituții, agenți economici, piețe și grădini, stradale

a fost determinat procentul de material biodegradabil, separat pe fiecare sursă (ceea ce este trimis la procesare, însemnand ca sunt incluse și cantitățile de reziduuri rezultate din procesarea acestora (o parte din materialul adus spre prelucrare nu poate fi prelucrat tehnologic, iar derularea procesului respectiv conduce la generarea de diverse reziduuri);

a fost realizată o proiecție pe orizontul de calcul a acestor cantități.

In final, proiecțiile pe cele două categorii de surse, din etapele menționate, au fost însumate, pentru a se obține cantitatea totală de deșeuri biodegradabile colectate. Primele 2 etape sunt comune cu prognoza cantităților de deșeuri generate de către populația județului Prahova.

Pentru estimarea cantităților de deșeuri biodegradabile generate, s-a pornit de la procentele indicate in PJGD Prahova – a se vedea in urmatorul tabel:

Procentul de material biodegradabil in deseurile generate de populatie

Tabelul nr. 3.1

Deoarece factorii ce influențează prognoza în sensul scăderii acestui procent vor avea, după toate probabilitățile (ținând seama și de experiența europeană în domeniu), o determinare mai mare decât cei care influentează procentul de material biodegradbil în sensul scăderii, a fost aplicat un coeficient de corecție, în sensul scăderii, de 1% anual.

A rezultat astfel prognoza cantităților de material biodegradabil în deșeurile generate de populația județului Prahova:

Fig. 3.6

Scăderea cantităților totale de deșeuri se datorează atât scăderii procentului de deșeuri biodegradabile, cât și scăderii populației.

Aceste tendințe se presupune că se vor stabiliza în preajma anului 2013, ca efect al apropierii dezvoltării Romaniei și județului Prahova de media Uniunii Europene și al stabilizării populației prin creșterea sporului natural și reducerea fluxului migrator.

Pentru cuantificarea cantităților de material biodegradabil colectat de la alte surse decât locuințele, s-a pornit de la situația raportată în anul 2005 de către APM Prahova. Cantiățile s-au considerat a fi colectate practic de la 100% din surse (deoarece toți agenții economici și practic majoritatea instituțiilor sunt obligate să încheie contracte de salubrizare).

Cantitățile de material biodegradabil colectate de la alte surse decât locuințele în județul Prahova în anul 2007

Tabelul nr. 3.2

Aceaste ipoteze privind situația colectării au fost confirmate și de variația înregistrată în 2006 (o creștere anuală cu mai puțin de 9000 tone/an, ceea ce indică apropierea de stabilizare.

Cantitățile de merial biodegradabil colectate de la alte surse decât locuințele în județul Prahova în anul 2008

Tabelul nr. 3.3

In aceste condiții, prognoza s-a realizat exclusiv prin aplicarea unui indice de creștere anuală a cantiăților de material biodegradabil colectate de 0,8%, recomandat de metodologie.

A rezultat următoarea prognoza a cantiăților de material biodegradabil generat :

Evolutia generarii de material biodegradabil in Prahova.

Fig. 3.7

In anii 2005 -2010, evoluția prognozată a deșeurilor biodegradabile colectabile este mai scazută, deoarece și gradul de colectare de la populație este mai mic decât 100%.

Deșeurile biodegradabile generate și colectate de la locuințe în județul Prahova în perioada 2005-2010

Fig. 3.8

1.9. Tintele privind depozitarea deseurilor

Tintele procentuale stabilite pentru Statele Membre si pe care Romania trebuie sa le atinga sunt redate in tabelul urmator:

Tintele de reducere la depozitare a deseurilor biodegradabile

Tabelul nr. 3.4

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deșeurilor cantitatea totală de deșeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, prin urmare țintele cantitative pentru România se referă la aceasta.

Pentru a calcula nivelul cantitativ al acestor ținte pentru județul Prahova, în lipsa unor înregistrări privind cantitatea totala generată în Prahova în anul de referință (2005), a fost utilizat un indice de generare pentru România, care a fost inmulțit cu populația județului Prahova din acel an. A fost obținută astfel cantitatea totală de deseuri biodegradabile generată în județul Prahova în anul 1995:

Cantitatea de referinta de deșeuri biodegradabile pentru județul Prahova

Tabelul nr. 3.5

Utilizând această metodă trebuie ținut seama de faptul că între 1995 și 2007 populația Prahovei a cunoscut o scădere accentuată, ceea ce sugerează necesitatea unei adaptari a acestui indice la situatia actuală, posibil prin măsuratori directe.

Evolutia populatiei judetului Prahova in perioada 1995-2006

Fig.3.9

Populatia județului a scăzut în perioada menționată, atât în zona rurală cât și în cea urbana.

Evoluția populației județului Prahova în zonele urbana și rurală.

Fig. 3.10

Procentul de material biodegradabil in deseurile populatiei, variază, după diverse estimari, intre 45% si 57%, gravimetric. Pentru calcule a fost luata in considerare sitautia cea mai defavorabila si anume un procent de 57% material biodegradabil în deșeurile generate de populație. La aceasta s-a adăugat cantitatea de material biodegradabil generat de alte surse decat populația, și anume: instituții și agenți economici, piețe și oboare, grădini și parcuri, curățenia străzilor.

Din punct de vedere al compoziției, acestea prezintă capacitate de biodegradare ce poate atinge 100% (cazul deșeurilor din grădini și parcuri publice). In mod real însă, aceste cantități nu vor fi transformate în totalitate în compost sau epuizate prin fermentare anaeroba, aceste procese generând la rândul lor o cantitate de reziduu de 10%-20%, ce trebuie totuși depusă (sau incinerată).

Tintele ce ar trebui atinse în județul Prahova in privinta cantității ce nu se mai depozitează, sunt redate în tabelul urmator:

Tintele privind înlaturarea de la depozitare a materialul biodegradabil din județul Prahova

Tabelul nr. 3.6

Pentru a atinge țintele, trebuie procesată cantitatea menționată în tabel, altfel decat prin depozitare (adica, in special prin compostare sau fermentare anaerobă).

In anul 2008 nu există o presiune de atingere a țintei, chiar și în condițiile cele mai nefavorabile de generare a materialului biodegradabil din deșeuri. Incepând cu anul 2010 însă, atingerea acestor ținte necesită investiții în platforme de compostare și/sau stații de fermentare anaerobă.

Cantitea real generată în anii de prognoză este influențată:

în sensul creșterii:

de adăugarea la colectare a deșeurilor din micile ferme și sere, în special din partea de sud a județului;

de creșterea nivelului de trai care va conduce la creșterea cantității totale de deșeuri generate;

de dezvoltarea economică, ce va adăuga noi generatori de deșeuri;

de extinderea colectării din piețe și zone comerciale nou dezvoltate;

de dezvoltarea turismului și agrementului, cu creșterea numărului de hoteluri și restaurante, atât pe Valea Prahovei cât și în noile destinații turistice (Cheia);

în sensul scăderii:

de preferința populației pentru mărfuri alimentare semipreparate și care necesită prelucrări mai reduse, prin urmare generând mai puțin material biodegradabil.

1.9.1. Tintele privind deșeurile din ambalaje

In prima etapă de calcul au fost eșalonate țintele procentuale prevăzute de Directive, pe orizontul de prognoză, pentru a ilustra separat pe fiecare an aceste ținte și a facilita interpretarea ulterioară a țintelor cantitative pe ani.

Tintele procentuale pentru reciclarea și valorificare deșeurilor din ambalaje in județul Prahova

Tabelul nr. 3.7

O ilustrare grafica a țintelor procentuale este redată în tabelul urmator:

Tintele de reciclare și valorificare pentru deșeurile de ambalaje din județul Prahova

Fig. 3.11

Se observă că țintele cele mai ridicate se referă la hârtie, sticla și metal, iar efortul investițonal și origanizatoric trebuie să preceadă anii 2008-2009, pentru atingerea acestor ținte.

In etapa a doua de calcul, au fost calculate procentele de deșeuri din ambalaje în deșeurile menajere generate de populație, pornind de la valorile indicate în metodologie, rezultând procentele din tabelul de mai sus.

Procentul de deșeuri din ambalaje în total deșeuri generate de populație

Tabelul nr. 3.8

Aceste procente au fost aplicate deșeurilor generate de populație, pe intervalul prognozat. Conform indicațiilor metodologice, aceste cantități reprezintă aproximativ 60% din totalul deșeurilor generate de către toate sursele. Rezultă că 40% provin din alte surse decât gospodăriile populației.

Aplicând acest procent cantităților determinate de deșeuri generate de către populație, rezultă cantitățile de deșeuri generate de alte surse decât populația. Aceste cantități se însumează, rezultând cantitățile totale de deșeuri din ambalaje generate.

In a treia etapa de calcul a fost aplicata esalonarea tintelor procentuale de recilcare/valorificare, prognozei cantitatilor de deseuri de ambalaje determinate, pentru a se identifica tintele.Pentru a se determina imapctul coeficientului de corectie din metodologie asupra țintelor de deșeuri din ambalaje, au fost calculate țintele cantitative în absența aplicării indicelui de corectie și in situația utilizării sale.

Diferența între cele două scenarii este de maxim 2000 tone pe an în plus în situația aplicării coeficientului de corecție metodologic față de situația neaplicării acestuia.In final, pentru acuratețea prognozei, a fost luat în considerare faptul că există pierderi tehnologice, adică o cantitate de 10-20% din cantitatea colectată nu poate fi reciclată din diverse considerente (impurități, reziduuri din procesul tehnologic și natura materialului colectat).

Astfel, in a patra etapa de calcul a țintelor au fost scăzute aceste pierderi tehnologice, pentru a se estima cât trebuie colectat selectiv în vederea atingerii țintelor. De remarcat faptul ca țintele de colectare selectivă astfel calculate nu reprezintă factori de dimensionare directă a capacităților de reciclare (care de obicei se dimensioneză dupa parametrii indicați de tehnologia respectivă, luând în calcul, inclusiv o rezervă de capacitate).

V.Capitolul IV

Capacitatea necesara pentru gestiunea deseurilor

1.1. Populatia deservita

Cantitatea de deșeuri urbane generate, considerată a fi un indicator al consumului populației, va avea în următorii 10 ani o evoluție crescătoare. Creșterea cantităților de deșeuri se va datora atât măririi consumului de produse, cât și mai ales dezvoltării și diversificării activității economice (3-4% anual).

Principala opțiune de gestionare a deșeurilor este aceea a depozitării controlate, urmată de valorificarea și reciclarea unei părți cât mai mari. Acest lucru este posibil prin implementarea unui plan de colectare, reciclare și depozitare a deșeurilor bazat pe identificarea fiecărei componente a fluxului deșeurilor, realizarea unui studiu prealabil de fezabilitate tehnico-economică, care să ia în calcul prognozele dezvoltării ulterioare a județului, precum și existența piețelor de desfacere a bunurilor fabricate din materiale reciclabile (metal, hârtie și carton, plastice, sticlă, etc.).

Compoziția deșeurilor urbane va avea aceeași evoluție ca în ultimii 5 ani, aceasta însemnând creșterea ponderii deșeurilor de ambalaje (plastic, hârtie și carton, sticlă, etc.) și scăderea corespunzătoare a procentului de resturi alimentare și a altor componente. Deșeurile reciclabile vor fi însă într-o măsură din ce în ce mai mare valorificate prin colectarea selectivă a acestora la sursa.

Factorii relevanți care stau la baza calculului prognozei de generare a deșeurilor municipale sunt:

Evoluția populației (populația va cunoaște o ușoară scadere, dar va fi diferențiată în mediul rural față de cel urban);

Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

Evoluția anuală a indicatorului de generare a deșeurilor municipale.

Indicele de generare a deșeurilor municipale este influențat în principal de schimbările economice, dintre care cel mai important este evoluția PIB, reflectată în venitul personal și familial.

Este planificată creșterea rapidă a gradului de acoperire până la 100% în 2009. Creșterea cea mai rapidă este prevazută la populația din mediul rural – de la aproximativ 40% in 2007 la 100% in 2009, prin delegarea gestiunii, infiintarea de servicii de administrare publica directă și prin inființare de societăți comerciale cu capital public.

Creșterea numărului de persoane deservite se va realiza și prin sporirea numărului de abonați din ariile de serviciu, prin măsuri luate de primărie, în special în ce privește asigurarea accesului la serviciile de salubritate a persoanelor defavorizate sau în dificultate.

Prognoza populatiei deservite de serviciile de colectare a deseurilor

Fig. 4.1

Prognoza evoluției gradului de deservire cu servicii de salubritate a populatiei

Fig. 4.2

1.2. Autovehicule pentru colectare

Pentru extinderea ariei de deservire urmează să fie achiziționate un număr de autovehicule, pentru a ajunge la capacitatea de transport prevazută. Decizia asupra tipodimensiunii și volumului benei apartine operatorului respectiv, ceea ce face dificială estimarea numărului de autovehicule necesar.

Pentru a avea o imagine a flotei de autogunoiere necesară au fost analizate opțiunile de utilizare a volumelor benei de 8 m3 și de 16 m3, cele mai utilizate în practică (cea de volum mai mic este utilizată de obicei în zonele rurale).

Experiența arată că procurarea unui autovehicul conform cerințelor zonei și sistemului de colectare proiectat este cel mai dificil lucru, din următoarele considerente:

Sasiul și motorizarea cunosc o gamă largă de versiuni constructive, chiar la același producător;

Dispozitivul de ridicare/incarcare a pubelelor cunoaste o mare varietate de soluții constructive;

Sistemul hidraulic al placii presoare trebuie sa fie foarte fiabil, el determinând numărul de ieșiri din seriviciu pentru reparații și durata necesară intretinerii;

Echiparea autovehiculelor pentru colectare trebuie sa corespunda cerintelor de manevrabilitate si normelor de protectia muncii.

Se recomandă analiza și formularea specificatiilor tehnice ale autovehiculelor colectoare cu asigurarea unei asistente de specialitate cunoscatoare a tehnicilor existente, a standardelor și normelor aplicabile, deoarece:

Progresul tehnic în ce privește tehnologia de realizare a corpului-container (bena) și a dispozitivului de ridicare a pubelelor este foarte rapid;

Există posibilitatea utilizării unor fluide hidraulice sintetice, ce protejează mediul – este de așteptat să scada costurile acestuia pe masura ce sistemul se răspândeste.

Specific judetului Prahova este predominanța zonei montane, cu drumuri înguste și posibilități de întoarcere reduse. Din acest motiv, se recomandă ca la procurarea autovehiculelor de colectare a deșeurilor sa fie luata în considerare raza de intoarcere necesară.

Pantele accentuate în special în nordul județului impun un cuplu ridicat al motorului și recomandă tracțiunea integrală.

1.3. Dispozitive pentru colectare

Sistemele de colectare se diferentiaza după:

dispozitivele de pre-colectare (pubele standardizate si/sau saci din material plastic);

numărul de fluxuri separate în cazul colectării selective (2, 3 sau 4, dupa caz);

modul de tarifare a serviciului.

Taxarea la volum sau greutate da rezultate în ce privește reducerea cantității de deșeuri menajere generate, dar necesita cantarirea sau măsurara deșeurilor preluate.

Astfel, un studiu realizat de Fulleton in 1996, detaliaza efectele introducerii taxarii per kg colectat in USA:

greutatea deseurilor colectate a scazut cu 14%;

volumul deseurilor colectate a scazut cu 37%;

masa reciclabilelor prezentate spre colectate a crescut cu 16%;

volumul depozitarilor ilegale a crescut.

Efecte similare au fost observate si in Uniunea Europeana: in Olanda, la trei ani dupa introducerea taxarii pe kg a colectarii deseurilor, s-au inregistrat urmatoarele:

scaderea cu 56% a greutatii deseurilor colectate;

cresterea greutatii deseurilor selecatate prezentate la colectare cu 42%.

Cantitatile raportate statistic in situatia inexistentei colectarii sunt mai mici decit cele ce se vor inregistra in cazul colectarii, deoarece odata ce clientul serviciului de salubritate si-a platit taxa, nu mai are nici un stimulent de a-si reduce cantitatile de deseuri generate (Studiu realizat de Besley in UK, in 1991).

Acest efect se adaugă incertitudinilor valorii indicelui de generare individuală, ceea ce impune o prevedere prudentă, acoperitoare a volumului de pubele necesar colectării în județ. Volumul pubelelor necesar pentru colectare neselectiva, pentru intreaga cantitate colectata in judetul Prahova, a fost calculat pornind de la pubela standard de 240 L, considerata umpluta 75% conform standardelor si Regulamentelor ANRSC.

Volumul astfel rezultat a fost comparat cu volumul rezultat din dotarea cu câte o pubela a fiecarei gospodarii din județul Prahova de la care se colectează deșeuri menajere.

Volumul disponibil prin dotarea fiecarei gospodarii cu pubela standard este de peste 4 ori mai mare decat volumul colectabil, chiar si in ipoteza frecventei de ridicare de o data pe saptamana.

Calculul numarului de pubele necesar

Tabelul nr. 4.1

Din aceste calcule rezulta ca și in ipoteza unor indici de generare de 3-4 ori mai mari decat cei avuti in vedere la proiectiile cantitătilor generate, volumul disponibil prin dotarea cu pubele de 240 L este suficient.

Prin urmare, ca o alternativa se poate considera și dotarea cu pubele de 120 L.

In următoarea etapa a fost calculat numărul de pubele necesar in cazul deservirii a 25% din populatie prin puncte de aport voluntar.

Necesarul de pubele necesar in cazul colectarii a 25% din cantitate prin puncte de aport voluntar

Tabelul nr. 4.2

Dacă se consideră faptul ca populația de la blocuri (în majoritate în mediul urban) prezintă o dotare cu pubele diferită ca numar per gospodarie față de situația gospodăriilor individuale de la sate, dotarea necesară cu pubele se reduce.

Fig. 4.3

Evolutia numarului de pubele necesar colectarii de la populatie in cazul introducerii colectarii selectiva in judetul Prahova.

1.4. Colectarea selectiva a materialelor reciclabile

Este planificat un grad de colectare selectiva real de până la 20% începând cu 2009. Respectarea acestui grad de colectare va conduce la respectarea țintelor de reciclare pe fractii și pe total în ce priveste deșeurile din ambalaje.

Capacitatea totala de reciclare ar urma să fie de 20.000 tone pe an până în 2008 și de peste 48,000 tone pe an începand din 2010.

Această capacitate de sortare va fi împartita între:

a) Statiile de transfer și sortare existente (Dragănești, Bușteni si Valea Doftanei).

b) Statia de sortare de la rampa ecologica conforma Valenii de Munte, aflată în proces de dotare/modernizare.

c) Statiile de transfer ce se vor înființa in viitor.

1.5. Statii de transfer

Ca definitie, stațiile de transfer sunt locuri special amenajate în care deșeurile sunt colectate și transferate apoi în alte vehicule de transport de capacitate mai mare.

Conform metodologiei indicate, statiile de transfer sunt analizate numai din punct de vedere al reducerii costurilor de transport.

Atingerea țintelor privind deșeurile de ambalaje și reducerea cantității de materie biodegradabilă depozitată impune însă înființarea unor statii de sortare iar solutia cea mai rațională din punct de vedere al terenului ocupat și al randamentului transferului este de dotarea a statiilor de transfer cu facilități de sortare.

In anul 2008, județul Prahova dispunea de spații de sortare la Depozitul ecologic de la Valenii de Munte și la statia de transfer de la Busteni. Aceste statii sunt planificate pentru o automatizate mai ridicata, iar capacitatea lor poate fi cu usurință sporită.

Se accepta de regula un teritoriu deservit de stațiile de transfer pe o rază între 30 și 50 de km, în funcție de caracteristicile mijloacelor de transport a deșeurilor.

Pentru asigurarea unei exploatari economice, dar și pentru a avea acces în zonele dificile din nordul județului, mijloacele de colectare pot avea capacitati ale benei intre 8 mc si 12 mc.

Depozitarea temporara la stațiile de transfer este realizată cel mai economic în containere auto-compactoare. Mutarea acestora de la statia de transfer la rampa ecologica necesită mijloace de transport specializate.

Având in vedere aceaste condiții, stațiile de transfer din județul Prahova vor fi dotate, de câte ori este posibil, cu echipamente de sortare și cu facilitati de depozitare temporară a fracțiilor sortate.

Deoarece volumul de depozitare disponibil se va epuiza in 3-4 ani, soluția de eliminare finala de perspectivă trebuie decisă în functie de rezultatele unui studiu de solutii sau de prefezabilitate, dintre alternativele de extindere a spațiilor existente pe o scară mai largă decât cea planificată, construirea unui nou spațiu de depozitare și introducerea tratării termice (incinerare/piroliză).

Decizia finală asupra variantei de depozitare finală se va face in functie de disponibilitatea de finantare și de existența unui amplasament convenabil, astfel încât o analiză completă de stabilire a stațiilor de transfer se poate face numai după aceasta decizie.

Cu toate acestea, este de așteptat ca depozitele ecologice să ofere amplasamente convenabile pentru statiile de transfer si sortare, chiar si dupa inchiderea acestora.

Analiza necesității stațiilor de transfer a fost inițiata prin trasarea în jurul fiecarui epozit ecologic a unui cerc cu o raza cuprinsa intre 30 – 50 km. Conform studiilor de eficacitate privind costurile de transport si operare.

Depozitul de la Valenii de Munte poate deservi in cazul considerarii unei raze de 50 de km intregul judet Prahova. Pentru zona de Nord-Vest (adica Valea Prahovei), distanta este insa sporita cu 10-20 km, deoarece reteaua de drumuri nu permte deplasarea directa de la localitatile de pe Valea Prahovei la Valenii de Munte, cea mai scurta ruta fiind prin Comarnic.

In cazul considerarii cercului de 30 de km, raman in afara ariei deservite localitatile din Valea Prahovei: Azuga, Busteni, Sinaia, precum si Valea Doftanei, Comarnic Secaria si Adunati in zona de Vest si Nord-Vest.

Raman in afara cercului de deservire si localitatile situate la sud de Valea Calugareasca. Acestea sunt insa deservite, in majoritate, de statia de transfer de la Draganesti.

Localitatile situate in zona de Sud-Est pot, fie sa utilizeze statia de transfer de la Draganesti, fie sa trimita deseurile direct la rampa ecologica de la Valenii de Munte.

Imagine 4.1. Aria de deservire a depozitului de deseuri menajere de la Valenii de Munte, Judetul Prahova

Depozitul de deseuri menajere de la Baicoi poate la randul sau deservi intregul judet Prahova, in cazul considerarii unei arii de acoperire cu raza de 50 de km, cu exceptia Vaii Prahovei si daca capacitatea depozitului ar fi suficienta. Amplasarea sa centrala in judetul Prahova este un avantaj estential pentru colectare.

In cazul considerarii unei distante de 30 de km, in afara Vaii Prahovei, raman in afara ariei de deservire localitatile din Sud-Estul judetului, dar care pot fi deservite cu usurinta de statia existanta de la Draganesti.

Imagine 4.2. Aria de deservire a depozitului de deseuri menajere de la Baicoi, Judetul Prahova

Depozitul de deșeuri menajere de la Banesti are o amplasare ceva mai putin favorabila in județ, fiind aproape de limita sa vestica. In consecinta, desi poate deservi cu usurința Valea Prahovei, zonele de sud si Sud-Est ale judetului nu sunt cuprinse în aria sa de colectare viabila din punct de vedere economic.

Zona de nord-vest, ramasă în afara ariei sale de deserivire in cazul unei raze de 30 de km, nu prezintă o semnificație deosebită, datorită atât populatiei de densitate redusă, cât si existentei unor proiecte de colectare selectivă (zona rurala Carbunești).

Depozitul de la Banesti se afla foarte aproape de cel de la Baicoi (10 km nord-vest de acesta), ceea ce conduce la oa rie de deservire similara. Raman in afara ariei de acoperire localitatile situate in Sud-Estul extrem al judetului Prahova: Mizil, Ciorani, Ciorani, Salcile, Baba Ana, Gherghita, Fulga, Colceag, Balta Doamnei, Draganesti, Fantanele.

Imagine 4.3.Aria de deservire a depozitului de deseuri menajere de la Banesti Judetul Prahova

Depozitul de deseuri menajere de la Boldesti-Scaieni este amplasat central in Judetul Prahova, ceea ce face ca doar zona de nord si o mica parte din zona de sud-est a judetului sa ramana in afara ariei de deservire.

Imagine 4.4. Aria de deservire a depozitului de deseuri menajere de la Boldesti-Scaieni, Judetul Prahova

In concluzie, doar zona Vaii Prahovei si zona sud-estului extrem ale judetului Prahova sunt in afara oricareia dintre ariile de deservire de 30 de km.

In cazul ariei de deservire de 50 de km, practic intregul judet este acoperit de depozitele de deseuri conforme existente. Totusi, in cazul acesti arii extinse, trebuie tinut seama de faptul ca distantele de parcurs pe drumurile judetului sunt cu 10-25% mai lungi decat cele geometrice, datorita configuratiei geografice a judetului ce permite cu usurinta traversarea sa pe axa Nord – Sud, dar permite cu mai multa dificultate parcurgerea traseelor pe axa Est-Vest, in special în zona de nord.

Combinarea ariilor de deservire a depozitelor si statiilor de transfer existente conduce la aceeasi concluzie, si anume ca zonele a caror deservire, are loc in conditii viabile din punct de vedere economic, la limita, sunt cele de Nord si de Sud-Est).

Imagine 4.5. Ariile de deservire pentru colectarea deseurilor menajere si a celor asimilabile acestora in judetul Prahova

Una dintre soluțiile posibile de extindere a capacitatii de depozitare a deșeurilor menajere în județul Prahova este utilizarea amplasamentului Urlati pentru construirea unui depozit ecologic in locul celui neconform existent.

Aria sa de acoperire coincide cu zona de Sud-Est a judetului, care se afla la distante ne-economice de depozitele existente si la distanta de peste 20 km de statia de transfer de la Draganesti.

Imagine 4.6. Aria de deservire potentiala a depozitului de deseuri menajere, in prezent neconform, de la Urlati, Judetul Prahova

In situatia in care studiile ulterioare vor demonstra ca exista posibilitatea extinderii capacitatii de depozitare pe amplasamentele existente, si in cazul in care pe amplasamentul Urlati se va dovedi nerealizabila ecologizarea depozitului, cel mult doua statii de transfer pot fi luate in considerare din punct de vedere economic:

o statie de transfer in Sud-Estul extrem al judetului Prahova

o statie de transfer in Nord-Estul judetului Prahova

Aceste statii vor avea obligatoriu capacităti de sortare, de preferință automatizate.

Indicativ, localitatile arondate acestor stații ar urma să fie:

– Statia de transfer si sortare Nord-Est: Maneciu (11.500 locuitori, conform raportarilor primariei Maneciu), Cerasu (4.931 locuitori, conform raprotarilor existente la operatorii de colectare a deseurilor menajere), Starachiojd (4.000 locuitori conform raportarilor operatorilor de colectare a deseurilr menajere), rezultând un total de peste 20.000 locuitori);

Statia de transfer si sortare Sud-Est: Baba Ana (4.186 locuitori), Fulga (3.775 locuitori), Colceag (5.397 locuitori), Boldești-Gradiștea (1985 locuitori), rezultând un total de peste 14.000 locuitori.

Amplasarea precisa a acestor stații, precum și localitatile arondate, urmeaza să se stabilească prin studii de fezabilitate, care vor avea în vedere cel puțin următoarele aspecte:

situatia depozitarii și colectării în momentul studiului, pentru localitatile din zonă;

disponibilitatea terenului pentru aceste stații, inclusiv în ce privește regimul proprietății si prezența utilităților (apă, curent electric, canalizare sau emisari naturali în apropiere).

Extinderea capacitatilor de depozitare pe amplasamentele existente prezintă dificultăti legate de structura solului și disponibilitatea terenului, astfel încât este posibil să se dovedească mai convenabilă construcția unei facilităti centrale de eliminare, fie prin incinerare/piroliza, fie prin depozitare clasică.

Amplasarea sa trebuie să fie cât mai centrală în județ și să permită colectarea de pe cele trei văi principale ale județului Prahova: Prahova, Doftana, Teleajan, precum și din localitățile din zona sudică și din cea estică.

VI. Capitolul V

1. Tratarea și valorificarea deșeurilor

1.1. Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje

Punerea in aplicare a sistemelor de colectare selectiva de la populatie si agentii economici asigura indeplinirea tintelor de valorificare si reciclare a ambalajelor, pe fractiuni si pe total.

Prognoza cantitatilor de deseuri reciclate

Tabelul nr. 5.1

Tabelul nr. 5.2

O cantitate de 3000- 4000 tone de deseuri din ambalaje ar putea fi valorificata energetic, in cazul in care in perioada de incepere a colecatrii selective (anii 2008-2010) eficienta colectarii ar fi sub media asteptata (de 20%).

1.2. Tratarea deseurilor biodegradabile municipale

Tratarea deseurilor biodegradabile se va realiza in 3 moduri:

prin compostare la platforme, de preferinta in tehnologie “in reactor” si combinate (“in brazde” + “in reactor”) , mod pentru care se prevad 4 astfel de platforme, deservind cele 4 zone de dezvoltare economică ale județului;

prin compostare în instalatii de capacitate redusa (de preferinta in reactoare, pentru a evita mirosurile neplacute), pentru orasele mici si comune;

prin compostare individuala, la populatie, atat in mod traditional cat si prin micro-containere, in special in zonele rezidentiale cu curti intinse.

La aceasta se adauga posibilittatea de a amplasa un reactor de fermentare anaeroba, cu obtinerea de biogaz, pentru localitatile amplasate pe Valea Prahovei, unde concentratia de hoteluri și restaurante favorizeaza existenta unui flux continuu și semnificativ pentru această modalitate de tratare.

Se va acorda prioritate transformarii in compost a deseurilor biodegradabile din piete si de la agentii economici, precum si din surse similare, tehnologiile aplicabile fiind mai simple în acest caz, iar posibilitatile de contaminare reduse.

Prin asocierea mai multor localitati la o platforma de compostare se va crea posbilitatea de a colecta si deseuri biodegradabile “de bucătarie” și resturi vegetale din sere și solarii, în special în partea de sud și sud–est a județului unde există numeroase astfel de ferme.

Cantitatea de deșeuri biodegradabile din alte surse decat populația, colectabile se ridică la aproximativ 45.000 tone/an.

In situatia existentei în funcțiune a 4 platforme de compostare zonale, este de presupus că se va împărți în mod echilibrat aceasta cantitate, rezultand o capacitate individuala de peste 11.000 tone/an pentru fiecare platforma.

De la populatie se poate colecta o cantitate de material biodegradabil intre 75.000 si 100.000 tone/an, in situatia unui procent de biodegradabile mai mare de 55%, in scadere cu 1% pe an pe orizontul de calcul. Aceste deșeuri pot fi cu usurință colectate din aglomerarea urbana Ploiești, ceea ce ar conduce la suplimentarea capacitatii platformei ce deservește zona centrala cu până la 10,000 tone/an, cu observația că tehnologiile recomandate în cazul deșeurilor de bucatarie sunt în exclusivitate de tip “in-reactor”.

Colectarea și procesarea acestei fracții de la populatie se poate face în paralel cu instituirea sistemelor de colectare a deșeurilor menajere sau prin atașarea acestuia la sistemele de colectare a deșeurilor din alte surse decat populația, supuse compostării.

1.3. Depozitarea deseurilor

Depozitarea deseurilor menajere in judetul Prahova se realizeaza in prezent in urmatoarele depozite ecologice conforme:

Imagine 5.1 Depozitul conform de deseuri menajere de la Valenii de Munte, Judetul Prahova, vedere de detaliu

Imagine 5.2 Baicoi, amplasamentul rampei de deseuri, vedere de detaliu

Imagine 5.3 Banesti, vedere de ansamblu

Imagine 5.4 Boldesti-Scaieni, vedere de detaliu

Imagine 5.5 Urlati, vedere de ansamblu

1.3.1. Situatia capacitatilor de depozitare disponibile in judetul Prahova

Tabelul nr. 5.1

Sursa: APM Prahova

Capacitatea totală disponibilă raportată în funcțiune la începutul anului 2007 este prin urmare de 255.300 mc la depozitele date in functiune anterior anului 2007, la care se adauga 170,000 mc disponibili la depozitul ecologic conform de la Valenii de Munte, rezultind o capacitate total de depozitare de 425.300 mc.

La Boldesti-Scaieni se afla in proiect extinderea rampei cu o noua alveola cu o capacitate de 500.000 mc.

La Baicoi alveola existenta a primit aviz de inchidere si urmeaza sa se construiasca o noua alveola. Desi proiectul este in faza incipienta, se poate presupune ca volumul noii alveole nu va depasi volumul alveolei existente – 63.000 mc

La Banesti exista o alveola in exploatare, urmand sa se construiasca o noua alveola. Aceasta posibilitate este insa incerta, avand in vedere apropiere sa de calea ferata si suprafata avuta la dispozitie. Noua alveola nu ar depasi 135.000 mc.

La Valenii de Munte, este improbabila o extindere cu o noua alveola de dimensiuni semnificative, datorita configuratiei terenului.

Prin urmare, in situatia construirii unor noi alveole la capacitatea prevazuta, volumul disponibil pentru depozitare va creste cu 698.000 mc.

In anul 2007, au fost colectate si depozitate 139.000 tone de deseuri menajere si asimilabile acestora, in conditiile unui grad de acoperire de pana in 40% si a unei colectari selective putin semnificative.

In scenariul “ipotezei 0”, adica al continuarii acestei tendinte, in absenta oricarei interventii, rezulta ca anual ar urma sa se depoziteze aceeasi cantitate, 139.000 tone, ceea ce la o densitate de 0,5 tone/mc, ar rezulta un volum de 278.000 mc anual.

Raportat la capacitatea disponibila de 425.300 mc, rezulta ca depozitele existente s-ar umple in mai putin de 2 ani, adica până la sfârșitul anului 2009.

Capacitatea de depozitare nou proiectata de 698.000 mc ar mai permite depozitarea inca 2 ani, adica pana la sfarsitul anului 2011.

In scenariul 1 planificat are loc colectarea si compostarea fractiei organice colectate din alte surse decat populatia si admitand un grad de colectare selectiva de pana in 20%, incepand cu 2009 (realist, avand in vedere experienta Statelor Membre, in care gradul de colectare selectiva se apropie cel mult de 40%) rezultă următoarea situatie a umplerii depozitelor de deșeuri menajere existente.

Calculul a fost realizat, urmand metodologia, în modul următor:

s-a determinat cantitatea totala colectata, de la populatie si agenti economici, precum si din alte surse;

s-a scazut cantitatea colectata selectiv din cantiatea totala colectata (de pana la 20% conform palnificarii);

s-a adaugat cantitatea de deseuri rezultate din sortare, si care nu pot fi valorificate (aceasta a fost calculata separat pe fractii si separat pe surse, avand in vedere ca de regula institutiile si agentii economici realizeaza o omogenitate si puritate mai mare decat populatia);

s-a scazut cantitatea de biodegradabile colectate separat (alte surse fata de populatie);

s-a adaugat cantitatea de deseuri rezultate in urma compostarii cantitatii de mai sus (15% in masa colectata).

Cantitatile enumerate au fost corelate cu evolutia populatiei si a indicilor de colectare, rezultand proiectia din tabelul urmator:

Proiectia cantitatilor de deserui ce urmeaza a ase elimina prin depozitare la 20% colectare selectiva de la agentii economici

Tabelul nr. 5.2

Volumul cumulat necesar in cazul continuarii depozitarii este de peste 1.900.000 mc pana in anul 2010, si de peste 4.300.000 mc pana in anul 2016.

In situatia unei eficiente a colectarii selective de peste 95% in cazul agentilor economici si institutiilor, cantitatea ce ar trebui depozitata conduce la valori mai reduse ale capacitatilor de depozitare: 1.750.000 mc in 2010 si respectiv 3.860.000mc in anul 2016.

Proiectia cantitatilor de deseuri ce trebuie eliminate prin depozitare, in cazul unui procent optimist de colectare selectiva de la agentii economici si institutii de 95%.

Tabelul nr. 5.3

Aceste prognoze nu au inclus o serie de fluxuri de deșeuri a caror valoare nu se poate determina, din lipsa unor înregistrari pe termen lung:

deșeuri din constructii și demolari;

deșeuri din dezmembrarea VSU (admițând ca se va solicita și permite infiintarea unor platforme de dezmembrare/tocare în județul Prahova);

deșeuri din dezmembrarea DEEE.

In acelasi timp, date preliminare partiale ale operatorilor de colectare a deșeurilor indică faptul că indicele de generare poate fi mai mare cu până la 30% față de cel luat în calcul (mediile naționale), dar în lipsa unor măsuratori cu relevanță statistică, valoarea exacta nu poate fi determinata.

Măsurile tehnologice privind cresterea gradului de compactare la rampa și măsurile de prevenire a generării de deșeuri vor avea un impact pozitiv asupra prelungirii duratei de operare a depozitelor, cu până la 20%.

Ca alternativa la depozitare, exista posibilitatea tratarii termice a deseurilor colectate. In cazul gazeificarii, exista posibilitatea tratarii eficiente economic si in situatia unei capacitati de 100 tone/zi (36.500 tone/an), cenusile rezultate reprezenind aproximativ 19% din masa uscata supusa gazificarii. Eficiența economică este atinsă de la o capacitate de 8 tone pe ora (60.000 tone/an), utilizand un combustibil cu potential caloric de 10.000 – 14.000 kJ/kg . Cantitatea netă de electricitate obținută din gaz și din aburi este 12 MW /h. Este însa necesară cuplarea acestei instalații cu un CET.

Alternativa unui incinerator ce ar urma să preia întreaga cantitate de deșeuri menajere este deasemenea fezabilă cu condiția asigurării unui flux suficient de deșeuri.

Pregătirea investitiei în tratarea termica necesita un studiu de prefezabilitate, urmand ca punerea sa în funcțiune să se realizeze cel mai probabil în cel putin 4 ani de la inițierea proiectului.

Scazand cantitatile de deșeuri supuse compostarii si cele reciclate pentru asigurarea tintelor de reciclare/valorificare a deșeurilor de ambalaje, capacitatea de incinerare necesara, in cazul utilizarii exclusive a acestei tehnici pentru eliminarea deșeurilor, este de aproximativ 200.000 tone/an.

VII. CONCLUZII

Prin funcționarea celor trei rampe ecologice, Bănești, Boldești Scăeni și Vălenii de Munte, în județul Prahova se asigură preluarea și eliminarea întregii cantități de deșeuri menajere.

La nivelul județului există un număr de 16 operatori de salubritate care își desfășoară activitatea atât în mediul urban, cât și în mediul rural și asigură preluarea și transportul deșeurilor menajere în condiții de siguranță pentru populație și mediu.

Din datele statistice din ultimii ani, se poate concluziona că există o conștientizare mai accentuată a problemelor generate de gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor și substanțelor chimice periculoase, lucru transpus în numărul mare de solicitări de informații și consultanță venite din partea administrației publice locale și a agenților economici, în scopul reglementării managementului deșeurilor urbane și industriale.

S-au inregistrat progese în domeniul colectării deșeurilor reciclabile (hârtie și carton, mase plastice, baterii și acumulatori, fier vechi, etc), fapt dovedit de cantitățile colectate de la agenții economici și populație.

Pentru prevenirea poluării sunt necesare activități de colectare, sortare și anihilare, deoarece resturile menajere conțin și deșeuri nealimentare (cca. 70-75%: sticlă, carton, hârtie, materiale plastice, metale) unele neregenerabile.

Toate etapele de la colectarea deșeurilor, manipulare, presortare, depozitare, expediere la consumatori a deșeurilor reciclabile, incinerare, depozitare finală, au importanță lor, iar neglijarea în abordare a oricăreia dintre acestea poate aduce prejudicii mai mici sau mai mari factorilor de mediu (cu precădere solurilor și apelor subterane). Efectul este resimțit în reducerea eficienței activității serviciului de salubritate și compromiterea calității mediului

Programul societății de colectare diferențiată a deșeurilor pe categorii de produse este abia la început, fiind greu de luptat cu concepțiile vechi și cu obișnuința, dar se vede un tot mai mare interes pentru păstrarea unui mediu curat și implicit pentru o selectare a deșeurilor. Aceasta presupune o muncă asiduă, de informare și sensibilizare a opiniei publice asupra a ceea ce înseamnă o preselectare a deșeurilor, precum și implicațiile acesteia asupra mediului înconjurător.

În ceea ce privește colectarea deșeurilor din municipiul Ploiești, în zona de sud S.C. REBU S.A. a introdus un program pilot de colectare selectivă a deseurilor punând gratuit la dispoziția celor interesați recipiente de precolectare și saci inscripționațe adecvat.

Programul pilot a fost introdus sub egida Punctul Verde pe o perioadă de un an de zile, în vederea extinderii acestui proiect și la alte cartiere. Faptul ca nu vom mai avea voie să aruncă gunoiul „la grămadă” face parte din obligațiile pe care trebuie să le îndeplinim în vederea aderării la UE.

În municipiul Ploiești , din anul 2003 se face o colectare selectivă în ceea ce priveste deșeurile de hârtie și carton și deșeurile de mase plastice.

În mediul urban din țara noastră ar trebuie să se opteze, în principiu, pentru preselectare la domiciliu a substanțelor utile, care asigură o recuperare, revalorificare maximă și care ar reduce volumul de transport și poluare a mediului. Aceasta presupune crearea unui sistem de stimulente materiale, dar și penalități pentru populație, sistem inexistent la ora actuală.

Deși dificilă și costisitoare, eliminarea și valorificarea deșeurilor rămâne problema centrală a strategiei în sfera industriei reciclării deșeurilor și, implicit în sfera protecției mediului.

Este desigur necesar ca, în costul unui produs realizat prin reciclare, materiile prime reciclate să intre cu o valoare cel mult egală cu cea a materiilor prime naturale și a energiilor substituite. Pe de altă parte, însă, trebuie ca în costuri să se reflecte corect eforturile impuse de activitățile de colectare, sortare, stocare și redistribuire a resurselor reciclabile, permițând și o cotă de rentabilitate stimulativă pentru întreprinderile specializate în aceste activități. Generatorii de resurse reciclabile (atât întreprinderile, cât și populația) trebuie stimulați pentru predarea efectivă a acestor resurse, prin prețuri de achiziție interesante.

Atâta timp cât abundența de resurse exploatabile asigură costuri de producție mult mai scăzute decât cele asigurate prin utilizarea deșeurilor, iar influențele negative ale evacuării acestora în natură, asupra factorilor de mediu, nu sunt evidente, reciclarea nu prezintă interes practic nici din punct de vedere economic, nici ecologic.

In concluzie, chiar și în ipoteza realizarii integrale a extinderii planificate cu noi alveole, a introducerii rapide și eficiente a colectării selective și a prelucrării fracției biodegradabile în compost pe scara extinsă, capacitatea de depozitare va fi epuizată până în 2011-2012, ceea ce impune adoptarea urgentă a uneia dintre următoarle opțiuni de eliminare finală a deșeurilor (pentru alegerea careia este necesar un studiu de soluție) :

Extinderea la o scară mai mare a spațiilor de depozitare prezente, cu noi alveole, lucru dificil din cauza condițiilor de sol și a celor geografice.

Construirea unor noi capacități de depozitare, de preferință sub forma unui depozit de capacitate suficientă, pentru a minimiza impactul de mediu și în vederea unei exploatări economice eficiente;

Adoptarea unei soluții de tratare termică- incinerare, piroliza, gazificare.

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.apmph.ro (Agentia de Protectia Mediului Prahova);

2. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

3.Paunescu, I., Atudorei, A.- Gestiunea Deșeurilor urbane Editura MATRIX ROM București, 2002;

4. Wehry, A. Orlescu, M.-Reciclarea și depozitarea ecologică a deșeurilor, Editura Orizonturi Universitatea Timișoara, 2000;

5. Bold, O.V. – Managementul deșeurilor solide, Editura Matrix Rom Bucuresti,2003;

6. Bold, O.V., Mărăcineanu, A. G. – Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor , MATRIX ROM București, 2004;

7. Ungureanu, C. – Gestionarea integrată a deșeurilor municipale. Editura Politehnica, Timisioara , 2006;

8. Ordonanță de Urgență nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului; Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1196 din data de 30 decembrie 2005;

9. http://www.protectia-mediului.ro/reciclare/

10. Planul regional de gestionare a deseurilor-regiunea sud muntenia-(draft);

11. Anuarul statistic 2007;

12. Primăria municipiului Ploiești agenda localã 21 – planul local de dezvoltare durabilã a municipiului Ploiești 2002;

13. http://www.prahova.insse.ro/main.php (Directia Judeteana de Statistica, Prahova);

14. http://www.meteoromania.ro/ (Administratia Nationala de Meteorologie);

15. Hotararea de Guvern 856/2002 cu completarile si modificarile ulterioare, privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase (Ordinul 2/211/118/2004, Ordinul 95/2005

16.htpp:// www.cjph.ro (Consiliul Judetean Prahova);

17. S.C: Termolectrica Ploiesti S.A, operator depozit ecologic Valenii de Munte;

18. Căpățână, C.- Deșeuri,Editura Matrix Rom,2003;

Anexe

Directivele europene și transpunerea acestora în legislația româneasca

În anul 2008 a fost elaborat Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD), de Consiliul Județean Prahova în colaborare cu reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Prahova. Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor a fost aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 113/30.09.2008.

Elaborarea și aprobarea PJGD asigură beneficii majore, astfel: asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deșeurilor municipale cu finanțare din fonduri europene; optimizează investițiile și costurile operaționale în domeniul gestionării deșeurilor municipale la nivel județean și regional; asigură, pe termen mediu și lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deșeurilor municipale, cu efecte pozitive asupra mediului și sănătății populației.

PJGD se conformează cu legislația europeană și românească de mediu, iar obiectivele și țintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Națională și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor.

Cele mai importante obiective vizate de PJGD sunt:

extinderea colectării deșeurilor în zonele rurale nearondate până în prezent unor servicii de salubritate;

dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deșeurilor, în vederea atingerii țintelor de reciclare pentru deșeurile de ambalaje, deșeurile de echipamente electrice și electronice, vehicule scoase din uz;

construirea unor instalații de tratare a deșeurilor în scopul atingerii țintelor de reducere a cantității de deșeuri biodegradabile ajunse la depozite;

închiderea depozitelor de deșeuri neconforme și reabilitarea ecologică a amplasamentelor;

construirea și operarea unor depozite noi conforme.

În anul 2009 a fost elaborat si aprobat „Planul de Investiții pe Termen Lung pentru perioada 2008-2038 privind Managementul Integrat al Deșeurilor în județul Prahova”. Acest proiect identifică măsurile, pentru o perioadă de 30 de ani (2008-2038), care trebuie îndeplinite pentru dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Prahova, în conformitate cu obligațiile legale, prin:

definirea unui program etapizat de investiții pe termen lung în domeniul managementului deșeurilor pentru județul Prahova;

dezvoltarea unor sisteme adecvate de management integrat al deșeurilor care să asigure conformarea cu Directivele UE;

elaborarea documentelor suport pentru aplicațiile de finanțare;

elaborarea planurilor de achiziție și documentațiilor de atribuire în conformitate cu

legislația natională în vigoare privind achizițiie publice;

creșterea capacității locale în pregatirea și implementarea proiectelor.