Gestionarea Crizelor de Imagine

Introducere

Situația de criză pe care noi am ales să o analizăm în acestă lucrare este cea a Maternității Giulești. Am ales această criză de imagine pentru că un incediu în care sunt implicați morți și are ca victime persoane umane, mai ales nou-născuți, mereu va declanșa o revoltă din partea societății. După o asemenea situație pare imposibilă o oarecare revenire la reputația anterioară a maternității. Situația este gravă și necesită o analiză amănunțită.

În analiza nostră vom pune accent atât pe comunicarea și acțiunile desfășurate imediat după constatarea incediului și a situației, dar și ce s-a întamplat după acesta, ce măsuri s-au luat, cine a fost declarat vinovat și com va plăti daunele. Cine a dat ochii cu presa și ce declarații au fost oferite, sunt și ele puncte importante ce trebuiesc analizate.

Cum a apărut această situație de criză și ce s-a întâmplat?

Incendiul a izbucnit pe 16 august, în anul 2010, în jurul orei 18:30, în salonul de terapie intensivă de nou-născuți. În salonul respectiv se aflau 11 copii ce sufereau de diferite probleme medicale, 8 dintre aceștia se aflau în incubatoare pentru că erau născuți prematur. Totul a pornit de la stecherul aparatului de aer condiționat din salon și de la priza în care acesta era băgat. Stecherul și priza s-au incins și au luat foc. Acest lucru a dus la incendierea aerului condiționat, iar de la acesta, focul s-a extins la mobilierul din salon până când metalul a început să se topească și să picure. Aceste lucruri au fost descoperite după expertiza tehnică.

Din cei unspreceze bebeluși aflați în salonul ATI al Maternității Giulești, șase dintre aceștia au decedat, iar cinci au fost fost răniți.

Cine este de vină?

Din anchetă s-a constatat că există vinovați pentru ceea ce s-a întâmplat și anume fostul manager al maternității, Bogdan Marinescu, asistenta Florentina Cârstea și alți trei angajați ai maternității. Însă principala vinovată este considerată a fi asistenta, deoarece aceasta nu se afla în salon în momentul când s-a declansat incendiul pentru a putea evacua imediat bebelușii.

Din cauza faptului că incendiul a fost declanșat din pricina încălcării unor reguli de funcționare în siguranță a maternității, situația este destul de gravă. Puternicul incendiu a adus în urma sa o mulțime de consecințe, dar și de situații nerezolvate.Vom analiza situația mai amănunțit în următoarele capitole, pe etapele crizei. O să punem accent și pe rolul evenimentului dar și pe actorii implicați în acest incident, precum și implicarea mass-media. Jurnaliștii au rolul de a pune în dificultate diverse persoane publice în anumite situații și să amplifice problemele unei organizații. În urma cercetării în detaliu a tuturor datelor despre incendiu vom afla ce s-a întamplat de fapt și unde s-a ajuns.

Etapele gestionării crizei de imagine

Etapa de pre-criză

Faza de pre- criză este reprezentată de două etape: prevenirea crizei care încearcă să reducă riscurile unei situații ce ar putea duce la o criză și pregătirea unui plan pentru a gestiona o situație de criză.

Din punct de vedere contextual, vom evidenția cadrul în care avut loc această criză. În august 2010, spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” se afla în subordinea Primăriei Generale a Capitalei condusă de Sorin Oprescu, (unitatea medicală se află în administrarea Primăriei Municipiului București din anul 2008, conform Hotărârii Consiliului General al Municipiului București, nr. 425/22.12.2008) și nu în subordinea Ministerului Sănătății, condus de C. Atilla.

Din punct de vedere legislativ, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” București, este ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății în vederea descentralizării. Descentralizarea sistemului de sănătate este parte integrantă a procesului de reformă în domeniul sanitar. În conformitate cu strategia de descentralizare în domeniul sănătății, aprobată de Guvern, spitalele trec în subordinea autorităților administrației publice locale. Deși Ministerul Sănătății este autoritatea centrală în domeniul sănătății publice, unitățile sanitare sunt unități autonome, iar majoritatea imobilelor sunt în administrația autorităților locale sau județene, ministerul păstrând doar componenta de management a sistemului sanitar.

Într-un astfel de caz ( incendiu, victime colective) cel care intervine prima dată este SMURD-ul. În ceea ce privește incendiul de la maternitatea Giulești, SMURD- ul dar și celelalte autorități implicate era pentru prima oară când se confruntau cu un astfel de eveniment.

Din declarația făcută de doctorul Adrian Toma, s-a ajuns în această situație datorită faptului că în anii 2008, respectiv 2009 s-au blocat posturi și s-a adoptat măsuri de reducere a unor cheltuieli, astfel că în momentul când a avut loc această tragedie nu exista suficient personal pentru a avea grijă de pacienți. Totodată, medicul Adrian Toma menționează în declarația sa că a depus o cerere în care solicita patru angajate pe secție pentru a fi cineva în permanență în grija copiilor noi- născuți: „o schemă de personal ar fi permis ca în reanimare să fie în permanență două asistente, acesta fiind și scopul cererii din 6 ianuarie 2010, în care se solicita angajarea a patru asistente medicale pe secție”.

O altă cauză datorită căruia s-a ajuns la această situație a fost din punct de vedere tehnic. Din informațiile oferite în timpul anchetei, partea tehnică ( prize, instalații electrice ) nu au fost foarte bine verificate așa cum ceruse șeful secției de nou- născuți, rezultând faptul că nu aveau un plan pregătit pentru a gestiona o situație de criză.

În concluzie, după cum reiese din cercetarea noastră asupra informațiilor cu privire la incendiu, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” nu aveau un plan bine pus la punct pentru gestionarea riscurilor și a unei eventuale crize. Spitalul nu beneficia nici de o echipă de oameni care să intervină în caz de urgență, motiv pentru care a trebuit să aștepte să intervină ISU și SMURD-ul.

Etapa răspunsul la criză

Cea de a doua etapă are în prim plan ceea ce face și ce spune managerul organizației după ce criza s-a intalat. Relațiile publice au și ele un rol foarte important în această etapă prin participarea la dezvoltarea mesajelor furnizate în media. Aceasta se împarte la rândul ei în două puncte ce trebuiesc atinse și în analiză: momentul înițierii răspunsului și remedierea reputației împreună cu intențiile comportamentale.

În cazul inițierii răspunsului la criză vom analiza pentru început caracterul primelor mesaje difuzate. Managerul general al Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”, la momentul respectiv fiind Bogdan Marinescu, nu a oferit niciun interviu presei. Probabil conștientizase că este vinovat pentru cele întâmplate și nu ar fi avut ce să spună pentru a remedia situația critică în care se afla. Ar fi putut, din respect pentru pacienți, să ofere simpatia și scuzele dumnealui. Același lucru îl pot spune și despre șeful serviciului tehnic Vasile Dima, vinovat și el pentru incendiu, cum este și asistenta Florentina Cîrstea, care trebuia să se afle în salonul de Terapie în momentul declanșării cumplitului accident cu nou-născuții.

Primul interviu acordat presei de la incidentul din Maternitatea Giulești a avut loc la maximum cincispreceze minute de la instalarea incendiului. Acesta a fost acordat telefonic de către Anca Onofrei, purtătorul de cuvânt al ISU București pentru postul de televiziune Antena 1. Interviul a durat aproximativ șase minute timp în care a oferit toate informațiile necesare și care se știau până la momentul respectiv. Purtătorul de cuvânt ISU București a oferit informații exacte, deci a fost furnizat un mesaj rapid, precis și consecvent.

Un răspuns rapid presupune transmiterea unui mesaj în prima ora după declanșarea crizei. Acesta este necesar pentru că oamenii și presa doresc să știe ce se întamplă, cum evoluează lucrurile, cât de gravă este situație și dacă îi afectează cu ceva. Un răspuns rapid poate nu are suficiente date și poate acestea nu sunt foarte exacte, dar pozișionează organizația ca sursă și previne diversele speculații. După cum afirmă și Corney și Jorden (1993): „un răspuns rapid este activ și arată că orgaizația deține controlul”. ISU București a dat dovadă de control asupra situației pe tot parcursul incidentului. Arpan și Rosko – Ewoldsen (2005) au dezovoltat un sudiu cu privire la acest lucru susținând că un răspuns rapid generează o buna credibilitate a informațiilor furnizate de organizația respectivă.

Precizia este un alt punct pe care trebuie pus accentul în cazul inițierii unui răspuns la criză. Oamenii vor informații precise despre eveniment. Din cauza presiunii de timp, în cazul furnizării unui mesaj târziu, există riscul unor informații incorecte.

ISU București a dat dovadă de multă consecvență prin informarea purtătorului de cuvânt în legătură cu cele întâmplate, putând oferi un mesaj clar și precis în doar cincisprezece minute.

Un alt interviu acordat presei în legătură cu cele întâmplate a fost oferit de către Raed Arafat, subsecretarul de stat al Ministerului Sănătății. Acesta a trimis un mesaj prin intermediul căruia a furnizat informații destul de exacte, însă destul de târziu. Datele oferite de acesta se știau deja.

Rapiditatea și precizia ocupă un loc foarte important în siguranța publică. Sturges susține că informațiile trebuie să fie rapide și precise pentru a putea fi folosite corespunzător. Un răspuns întârziat aduce după el incorectitudine și poate duce la creșterea riscului deceselor sau diverselor evenimente ce implică răniți. Acțiunile rapide pot salva bani și reputație, prevenind dezastrele.

Măsurile care s-au luat imediat după izbucnirea incendiului au avut ca scop siguranța publică. ISU s-a ocupat pentru început de evacuarea micuților, a mamelor acestora, dar și a personalului Spitalului. Siguranța publică este mult mai importantă decât pierderile financiare sau a reputației. Aceasta prezintă principala preocupare într-o criză, lipsa acestui lucru poate duce la intensificarea daunelor. Pierderile financiare și pierderea reputației sunt luate în considerare abia după ce siguranța publică a fost stabilită.

ISU București, SMURD-ul, dar și Poliția română a stat în fața Maternității Giulești ore în șir până când lucrurile s-au stabilizat și se știa un răspuns, ajutându-i pe angajați să evacueze pacienții și a ținut oamenii la curent cu orice detaliu.

Până ca toți pacienții să fie evacuați, prietenii și famiile celor internați care veniseră în vizită, erau disperați neștiind ce se întâmplă cu rudele lor. Personalul SMURD, dar și Poliția încercau tot posibilul să-i calmeze și să-i pastreze informați.

În niciunul dintre interviurile din presă nu s-a exprimat interesul, simpatia pentru victimele incendiului. Interviul acordat de primarul Sorin Oprescu nu a fost deloc rapid, fiind acordat în cadrul organizării unei conferințe de presă. Din păcate nu am putut găsi întreaga înregistrare pe Internet, ci doar fragmente, însă s-au promis daune morale familiilor care și-au pierdut bebelușii nou-născuți. Aceste daune constau în sume considerabile de bani.

Pe lângă primarul Sorin Oprescu și subsecretarul general al Ministerul Sănătății, o altă persoană care a ținut publicul și mass-media la curent cu acțiunile săvârșite după incendiu a fost și Doru Pană, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Comunicarea din timpul crizei a fost una destul de bună. Oamenii au fost mereu la curent cu tot ce se întamplă, la fel și presa. Mass-media a fost singurul canal prin care s-au furnizat informațiile imediat după instalarea crizei. Inițial Raed Arafat, subsecretarul de Stat în Ministerul Sănătății, a răspuns violent, prin ridicarea tonului, la întrebările cu care reporterii îl asaltau. Presiunea era foarte mare pentru că el și-a asumat responsabilitatea pentru viețile bebelușilor și pentru acțiunle desfășurate în timpul incendiului, acesta a dirijar întreaga acțiune sub presiunea mass-media și a rudelor pacienților ce se aflau în spital la momentul incendiului. Când incendiul a fost stins și toti pacienții au fost evacuați și transportași cu grija spre alte spitale, Raed Arafat a putut oferi cu calm informații referitoare la cele întâmplate și parerea lui despre ce a dus la izbuncnirea incendiului.

În ceea ce privește reputația, se poate spune că managerii au acționat mai mult în etapa post-crizei din cauza condamnării la închisoaare a managerului general aflat la momentul incendiului ocupând acest post.

Crizele prezintă situații negative din cauza dezastrelor ce le precedă și pentru că apar brusc, creeând atribuții de responsabilitate. Oamenii învinovățesc organizația, în cele mai multe cazuri astfel se dezvoltă furia și anumite reacții negative la adresa organizației.

Gestionarea crizelor se analizează pe baza a doi pași importanți în procesul de evaluare a amenințărilor asupra reputației în situație de criză.

Primul pas determină tipul de criză al situației. Există trei tipuri: criza victimă, criza accident și criza preventivă. Criza victimă este cea care implică minimum de responsabilitați și care se declanșază în urma unor dezastre naturale, a unor zvonuri sau violență în incinta organizației, criza accident este cea care implică puține responsabilitați prin provocări, accidente tehnice, daune produse de erori tehnice, iar criza preventivă implică responsabilități puternice pentru că fac referire la erori și daune umane, din cauza personalului ales să lucreze în respectiva organizație. Criza Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” este una de tip accident pentru că incendiul a fost provocat de erori tehnice, daunele au fost produse din cauza instalației și eșecurilor tehnologice.

Cel de-al doilea pas presupune revizuirea factorilor de intensificare a istoriei crizei si reputației inițiale. Maternitatea Giulești are, în mare parte, o istorie bună pentru ca nu se mai petrecuseră astfel de incidente anterior. Dar cu toate astea existau anumite reclamații referitoare la personalul spitalului, dar cum nu era valabil decât pentru unele asistente sau doctori nu era un lucru atât de grav. Se poate spune ca reputația anterioare nu era una foarte bună din pricina angajaților, dar cu toate astea pacienții nu ezitau să apeleze la serviciile lor.

Etapa de post-criza

Etapa post-crizei presupune întoarcerea organizației, în cazul nostru a Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie Prof. Dr. Panait Sârbu, la activitatea sa generala dinainte de criză.

Activitatea și, în același timp, obligația managerului Maternității Giulești ar trebui sa fie legată de recâștigarea încrederii din partea publicului prin repararea reputației, prin corectarea din timp a riscurile identificate și prin structurarea unui plan de criză bine definit. După un incident atât de grav, care a implicat moartea unor bebeluși, cu siguranță au fost mulți care au renunțat să mai calce în acest spital. Cel care ocupă postul de manager general, la momentul actual, trebuie să se ocupe serios de reputația maternității și să protejeze pacienții.

După finalizarea procesului, cei vinovați a trebuit să plătească pentru daunele săvârșite. În primul rând maternitatea a fost nevoită plătească o amendă de 400.000 de lei, iar Florentina Cîrstea, principala vinovată a decesului a șase nou-născuți și a cinci răniți destul de grav, savărșeste pedeapsa cea mai cruntă. Acesta a fost condamnată definitiv, în 2 aprilie, la doi ani și două luni de închisoare cu executare.

Judecătorii Curții de Apel București au hotărât e sentință cu un termen de încercare de doi ani și șase luni de închisoare. Medicul Drian Ioan Toma, șeful Secției neonatologie, a primit o amendă pentru infracțiunea de neglijență în serviciu. Gigel Oprea, electricianul care s-a ocupat de ștecherele din salonul respective de Terapie Intensivă, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Din partea Ministerului Sănătății s-a promis o anumită sumă de bani reprezentând daunele morale pentru familiile care și-au pierdut copiii în timpul incendiului. Din păcate acești bani nu au ajuns nici până astăzi, la 5 ani de la cumplitul incident, la oamenii respectivi.

Maternitatea a fost închisă pentru renovări aproximativ o lună de zile. Sorin Oprescu a declarat la vremea respectivă ca s-a ocupat personal de verificarea situației spitalului și ca a fost nevoită renovarea doar în salonul de Terapie Intensivă și ca la momentul redeschiderii maternității lucrurile sunt exact cum trebuie.

În luna mai a anului 2011, asistenta Florentina Cîrstea s-a întors la munca, la doar două săptămâni de la eliberarea acesteia din închisoare. Acest lucru a a declanșat diverse dispute si zvonuri în rândul oamenilor. Asistenta a fost criticată de oameni. Din momentul incendiului, pentru că s-a constatat că este principala vinovată, reputația acesteia este la un nivel foarte scăzut.

Profesorul doctor Dan Enescu a coordonat medicii de la Spitalul "Grigore Alexandrescu",în salvarea și îngrijirea bebelușilor care su supraviețuit incendiului, două perechi de gemeni – doi băieței și un băiețel și o fetiță și o altă fetiță. Copiii se dezvoltă normal, dar arsurile suferite se vor trata complet cand aceștia vor împlini vârsta majoratului.

În urma tragediei s-au luat măsuri pentru a preveni aceste cazuri dureroase, astfel că s-au montat detectoare de fum și camere video la Secția de Terapie Intensivă Prematuri. De asemenea, fostul manager al maternității Giulești, Bogdan Marinescu declară că i-au fost donate clinicii incubatoare și ventilatoare pentru a putea face față cazurilor de acest tip. Totodată personalul spitalului este mai bine pregătit, 38 de asistente, aflându-se câte două pe tură.

Lanțul cauzal al evenimentelor:

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu”

Pe data de 16 august 2010, un incendiu a avut loc la Secția de Terapie Intensivă de la Maternitatea Giulești.Cauzele acestui incendiu au fost probabil provacate în urma unui scurtcircuit, mai exact de la o improvizație de alimentare a aerului condiționat.,,Conexiunea respectivă trecea prin spatele unui dulapior din lemn care, din cauza căldurii s-a încins și în final a început să ardă mocnit, ceea ce a declanșat incendiul.’’

În scurt timp, după producerea tragediei, au sosit cinci ambulanțe, cinci autospeciale de transport pacienți, o ambulanță de transport neonal și s-a început evacuarea gravidelor aflate în travaliu și a celorlalte cinci care deja nascuseră.Imediat după provocarea exploziei, personalul spitalului a fost chemat de urgență, chiar și de acasă.La fața locului au venit pompierii, SMURD-UL,poliția,jandarmeria,specialiști din parte primăriei,procurorul Marius Iacob,specialiști ISCIR și nu în ultimul rand secretarul de stat al Ministerului Sănătății Raed Arafat, pentru a rezolva întreaga situație de urgență.

Acest incendiu a avut un impact deosebit iar în cazul SMURD-ului a fost pentru prima dată cand s-a confruntat cu o situație de o asemnea amploare.În acel moment atat cadrele medicale, rudele victimelor cat si mass media s-au aflat sub presiunea urgenței.

Cu privire la situația de criză din cadrul Maternității Giulești, va avea loc o conferință de presă, marți, ora 11:00, la Ministerul Sănătății.Subsecretarul de stat al Ministerului Sanatatii, Raed Arafat, a declarat, luni seara, ca, potrivit primelor estimari, aproximativ 40 de femei si copii se aflau in Maternitatea Giulesti, la momentul producerii exploziei, statistica finală urmand să fie anunțată marți în cadru acestei conferinței de presă.

Secretarul de stat al Ministerului Sănătății,Raed Arafat s-a întalnit cu medici israelieni,pe data de 18 august, la spitalul ,,Grigore Alexandrescu’’ din capitală.Aceștia au venit în Romania pentru a da o a doua opinie cu privire la starea gravă a răniților,arătand totodată și un semn de solidaritate.

Un alt eveniment semnificativ în ceea ce privește acest caz s-a petrecut în cadrul Guvernului,unde s-a discutat propunerea în care părinții copiilor decedați in incendiu să primească un ajutor financiar din partea statului de 5000 lei iar familiile copiilor răniți să primescă 3000 lei.

În privința verdictului care s-a înregistrat pe data de 9 iulie 2013,asisteanta Florina Carstea, electricianul și seful serviciului tehnic au fost singurii condamnați la închisoare, managerul Bogdan Marinescu fiind obligat să achite în primă fază doar o suma de 6500 lei.Pentru ucidere din culpă și vătămare corporală gravă, asistenta Florina Carstea a fost condamnată la 2 ani si 2 luni de închisoare cu executare.Aceasta a mai fost silită să platească solidar cu spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie suma de 300.000 de euro, daune morale.În același timp au fost condamnați și seful serviciului tehnic, Vasile Dima și elctricianul Gigel Oprea pentru neglijență în serviciu.

În consecință nici Maternitatea Giulești, nu a scăpat nepedepsită, fiind condamnată la cinci pedepse a cate 80.000 de lei amendă penală și la o amendă penală în valoare de 400.000 de lei.

Rolul actorilor

Rolul actorilor ocupă un rol important în cadrul gestionării situației de criză.În această lucrare, am încercat să urmărim implicarea acestora dar și rolul lor pe tot parcursul întregii situații de urgență.

Un prim actor, ar fi reprezentat de pompierii care au intervenit la stingerea incediului. Aceștia au acționat promt și au ajuns în cel mai scurt timp posibil la fața locului. După localizarea incediului și evacuarea celor 11 nou- născuți, s-a trecut la stingerea incendiului prin folosirea unei cantități mici de apă și spumă pentru a nu deteriora probele pentru anchetă. Riscurile au trecut pe ultimul plan și singurul lor scop în acel moment era salvarea nou născuțiilor. Cele mai mari probleme pe care le-au întâmpinat a fost scoaterea copiilor din incubatoare. Au încercat să acționeze cât mai rapid în așa fel încât micuții să fie transportați la spital: „Pot spune că nu am apucat să mă uit prea atent la copiii ăia pentru că îi scoteam și îi dădeam mai departe să îi ducă la spital. Știu doar că erau fragili și mici… cât palma. Mănușile erau mai mari decât ei și a trebuit să le scoatem ca să îi putem apuca” a declarat pompierul Niculae Cristian. Un alt actor este Secretarul de Stat din Ministerul Sănătății și fondatorul Smurd Raed Arafat, care a comunicat faptul că intervenția de la maternitatea Giulești a fost una care a decurs normal, că au fost mobilizate structuri care intervin zi de zi, dar și altele speciale și că toate spitalele, inclusiv private, au sunat pentru a acorda ajutor. De asemenea, acesta s-a întâlnit la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, cu medici israelieni în încercarea salvării nou- născuțiilor cu arsuri: „Am venit la spital să mă întâlnesc cu medicii israelieni. Așteptăm a doua opinie. Ei au dovedit un spirit de solidaritate extraordinar, la fel ca și cei din București sau din România, și au dorit să vină în Capitală pentru a vedea dacă ne pot ajuta cu ceva." a spus Secretarul de Stat din Ministerul Sănătății Raed Arafat.

Un actor important în cazul acestui incident este reprezentat de asistenta Florentina Cîrstea, care a fost condamnată la doi ani și două luni de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă și la cinci pedepse de câte zece luni de închisoare pentru vătămare corporală grava din culpă, urmând să execute pedeapsa cea mai grea. Nou- născuții de la Maternitatea Giulești nu au putut fi evacuați imediat după izbucnirea incendiului din cauza lipsei asistentei din salonul de Terapie Intensivă.

Aceasta a declarat că a plecat în salonul de Cezariene și i-a solicitat unei alte asistente servețele igienice pentru a merge la toaletă. Totodată, din orele afișate pe înregistrări, instanta reține că inculpata Cîrstea Florentina a rămas în acest salon timp de patru minute, durată ce este considerabil mai mare decât cea necesară pentru a lua servețele igienice. Mai mult, chiar inculpata a declarat: „În salonul de cezariene se afla M D…și i-am spus că urmeaza să vină finul meu, în jurul orelor 19.15, să ne ducă la domiciliile noastre”. Florentina Cîrstea a fost acuzată că și-a ignorat atribuțiile de serviciu, când a lăsat nesupravegheat salonul de Terapie Intensivă. Procurorii au susținut că putea să îi salveze pe bebeluși dacă se afla acolo când a izbucnit incendiul.

Personalul spitalului pot fi considerați și ei niște actori esentiați. Ioan Adrian Toma, în calitate de șef al Secției de Neonatologie din cadrul spitalului, a gestionat în mod defectuos resursele umane existente și nu a luat măsurile manageriale necesare pentru asigurarea în permanență, pe orice tură, la Salonul de Terapie Intensiva nou- născuți, a numărului de asistente medicale prevăzut de dispozițiile legale în vigoare.

De asemenea, Gigel Oprea electrician în cadrul spitalului, și-a îndeplinit în mod superficial obligația prevăzută în fișa postului, de întreținere în stare de funcționare a instalațiilor electrice neconstatând detensionarea elementelor elastice ale prizei, de la care s-a declanșat incendiul.

Alți actori pot fi considerați parinții nou-nascuțiilor aflați în salonul în care a izbucnit incendiul. Acuzațiile unui tată venit să-și ia copilul împreună cu cel care ar fi trebuit să il boteze a avut ca țintă sistemul sanitar. La ieșirea din curtea INML, bărbatul a oprit mașina, a coborât de la volan și a ridicat portbagajul, lăsând să se vadă un sicriu mic și alb: "Acesta este rezultatul Ministerului Sănătății, al sistemului sanitar din Romania asta", a spus bărbatul care își stăpânea cu greu lacrimile.

O reacție asemănătoare au avut-o și părinții unui alt bebeluș mort în incendiul de la Maternitatea Giulești. Prima mamă care a apărut la IML nu a putut să coboare din mașina familiei, rămânând zeci de minute cu capul în mâini, plângând. Singura persoana care a coborât a fost tatăl copilului care a izbucnit în plâns lângă mașină atunci când și-a văzut pruncul într-un sicriu mic din lemn. Desfigurat de durere și dezorientat, tatăl a spus că nu știe ce va face în viitor, căci nimic nu-i va aduce copilul înapoi: "Nu mi-l poate aduce nimeni înapoi. Nu-mi trebuie bani, nu-mi trebuie nimic".

De asemenea, ultimii sosiți la INML pentru a-și lua acasă copilul mort au fost un cetățean turc și soția acestuia, însoțiți de doi apropiați. Mama copilului era în stare de șoc și a plâns necontenit, iar tatăl era terminat de durere. Au intrat în clădire pentru câteva zeci de minute, după care tatăl a ieșit și, cu ochii în lacrimi, s-a dus lângă mașină și s-a așezat pe o bordură, cu capul în mâini. Cei doi apropiați au explicat că situația este cu atât mai grea pentru el întrucât nu înțelege foarte bine limba română. O prietenă a familie care i-a însoțit pe cei doi a povestit că nimănui nu-i este clar de ce copilul acestora a ajuns la terapie intensivă deși avea o greutate aproape normală iar complicațiile fuseseră depășite: "Le-au spus de la maternitate că al lor a fost primul aruncat de explozie, pentru că nu era acoperit în incubator, el neavând nevoie de tratament special. Nu înțelege nimeni, nu ne-a explicat nimeni de ce l-au luat din salon și l-au dus la terapie intensivă. Avea 2,5 kilograme și, deși era prematur, era stabilizat…".

Alți actori esențiali sunt martorii. Una din declarațiile martoriilor a fost reprezentată de faptul că în timpul incendiului nu a existat vreun reprezentant al spitalului care să dea indicații cu privire la gestionare crizei: "În fața salonului din care ieșea fum am observat o persoană de la pază care încerca să spargă ușa. La un moment dat, a venit inculpata Cîrstea, care a deschis ușa cu cardul de acces… Am încercat să scoatem fumul din salon, sens în care ușa de la salon a fost blocată cu o piesă de mobilier ca să nu se închidă, iar eu am spart geamul de deasupra scărilor de acces ca să se facă curent… La un moment dat, am încercat să folosim un hidrant din apropiere, însă din câte cunosc nu exista apă pe instalație. La un moment dat, l-am observat pe cel de la pază când încerca să stingă incendiul cu un stingător, însă mi-am dat seama că nu are cum să reușească. Arăt că în acele momente nu era cineva din cadrul spitalului care să ne îndrume și să ne spună cum să procedăm".

Implicarea mass-media

Tema pe care am ales-o a fost prezentată în mediul online de diferite publicații. În urma căutării pe Internet, am efectuat o listă cu sursele principale în informarea cetățeniilor. Cele ce dețin un renume printre cititori. Articolele lor au fost cele mai accesate până în momentul de față. Acestea sunt: www.mediafax.ro; www.agerpres.ro; www.revista22.ro; www.gândul.info;

www.digi24.ro

Principalele publicații referitoare la incendiul din maternitate au fost furnizate de aceste surse. Informațiile prezentate pe www.digi24.ro se regăsesc și în cadrul știrilor de pe canalul TV Digi.Aceste surse prezintă în mod obișnuit știri proaspete locale sau de interes național. Acestea au un public larg și nu se limitează la un anumit public țintă. Informațiile oferite de aceștia se pot recepta în România foarte ușor, datorită canalelor de transmitere utilizate pentru propagarea mesajelor. Cele mai urmărite canale TV pentru difuzarea informațiilor despre incendiul Spitalului Clinic de Obsterică Ginecologie „Prof. Dr Panait Sârbu” din București, au fost prezentate la Pro TV, Antena 1, Realitatea TV, adică canalele TV ce au un orar specific destinat știrilor de ultimă oră.

Știrea a fost prezentă în direct prima dată de Antena1, în cadrul Observatorului și mai apoi de Pro TV, în cadrul Știrilor ProTV. Acestea programe TV au fost primelesurse care au informat publicul despre izbucnirea incendiului având reportri care s-au prezentat de urgență la fața locului imediat după izbucnirea incendiului.

În mediul online primul articol despre incendiu a apărut chiar la o oră după declanșarea acestuia. Realitatea.net, site-ul oficial al canalului Realitatea TV, Ziare.com și multe alte site-uri are canalelor TV au postat atât articole în care povesteau cele întâmplace cât și diverse filmulețe de la fața locului.

Voi începe cu prezentarea informațiilor oferite de mass-media din 2010 până în anul 2015. Știrea a apărut prima dată la televizor la doar câteva minute după instalarea incendiului, având reporter bine pregătiți care au ajuns imediat la fața locului. Informațiile oferite de reprezentanții canalelor TV nu erau foarte detaliate, ci scurte și concise, mulți neîntelegând exact motivul izbucnirii incendiului. Aceștia au luat parte la toată acțiunea desfășurată în urma incendiului.

Titlurile știrilor și articolelor apărute erau ,,Bebeluși arși în explozie.” ( Realitatea) , ,,Mumă și ciumă: Maternitatea Giulești.” (ProTv) etc. Titlurile au nuanțat necazul nefericit și au atras atenția telespectatorilor asupra acestui incident. Redarea de la fața locului și titlurile șocante au creat o imagine și un mesaj clar pentru public în data de 16 August 2010. Reporterii nu știau cu exactitate motivul declanșării incendiului, dar povesteau finalul accidentului. În următoarea zi au apărut un număr mare de articole ce vizau incendiul de la Giulești. De asemenea articolele prezentau în mare parte același idei susținute, cu o zi în urmă de către reporteri. Titlurile articolelor erau cât mai șocante. Au apărut câteva articole ce puneau un semn de întrebare despre fondurile spitalului. Se încerca găsirea vinovățiilor de incendiu, cei din personalul medical aflat atunci în incinta spitalului și responsabili de siguranța nou-născuților.

După incendiu, s-au discutat probleme cu care ne confruntăm și astfel s-a atras atenția și asupra altor incendii ce au avut loc în spitalele din România. În urma întrebărilor legate de spital din Giugiu, jurnaliști au aflat că: “Nu mergem atât de departe, încât să cerem spitalelor detectoare de fum, semnalizatoare. Să fim cinstiți: cine are așa ceva în România?”, a declarat colonelul Dorin Ungur, prim-adjunct al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), instituție care efectuează semestrial sau anual controale de prevenire a incendiilor în unitățile spitalicești din județ.”

Articolele scrise pe site-urile specialiștilor (ProTv.ro,a1.ro etc ) au fost concise, detaliate iar informațiile proveneau de la o sursă sigură, pentru că aceste programe și-au creeat o reputație foarte bună în rândul societății astfel fiind catalogate credibile.

Mass-media s-a raportat la criză din punct de vedere calitativ pentru că au realizat analize de conținut și intreviuri în urma cercetării. Interviurile reprezintă cea mai importantă metodă de cercetare, pentru că este cea mai sigură. Acestea oferă mai multă credibilitate și un rezultat mai bun și sigur. Analiza de conținut se realizează în urma interviurilor. Se analizează comunicarea și informațiile transmise de la diverse persoane capabile de a da un răspunsuri credibile.

Intreviurile au fost realizate chiar din seara incidentului de către reporterii diverselor televiziuni. Au fos stabilite si interviuri telefonice, dar mai ales cele televizate. Primul interviu a fost acordat de către Anca Onofrei, purtător de cuvânt ISU București. Acesta a fost realizat telefonic pentru că a fost acordat la doar 15 minute de la constatarea incendiului.

În momentul declanșării incendiului, Maternitatea Giulești s-a aflat o bună bucată de vreme în atenția mass-media.În ziua respectivă, 16 august 2010, a apărut în ziare informația conform căreia un spion român a fost reținut pentru spionaj în Rusia. Era vorba de Gabriel Grecu, Secretar I al Ambasadei României la Moscova care a prins în flagrant în timp ce încerca să obțină de la un cetățean rus informații natură militară, cu privire la Republica Moldova, regiunea separatistă Transnistria, Cernăuți și Odesa. Imediat ce s-a aflat de izbucnirea incendiului de la maternitatea Giulești, situația românului acuzat de spionaj în Rusia, nu s-a mai aflat în atenția mass-mediei. Incendiul de la maternitatea Giulești, prin numărul și calitatea victimelor, situația inedită și extrem de gravă, au condus la izolarea informațiilor referitoare la Gabriel Grecu. Drept dovada, incendiul prezenta o situație mult mai gravă, motiv pentru care a fost în atenția știrilor și site-urilor online. Criza Matrenității este și în prezent în atenția mass-media. De fiecare dată când se află ceva referitor la asistenta inculpată, sau la unul dintre copiii răniți sau decedați, informația este furnizată și la TV, dar și în mediul online.

Putem observa actori precum: Raed Arafat, Sorin Oprescu și Doru Pană care au cooperat și coordonat întregul eveniment. Toate operațiunile înfăptuite de aceștia au fost declarate și

televizor în urma interviurilor acordate. Ulterior informațiile prezentate pe ,,sticlă” apar și în mediul online, pe site-urile oficiale ale canalelor de știri.

Concluzii

În concluzie, din mometul sesizării incendiului, întregul personal medical a fost suplimentat repede și nu au existat niciun fel de probleme legate de echipament sau de organizare.Sub presiunea timpului s-au înregistrat o mulțime de decizii în paralel.De exemplu, decizia acțiunii de lichidare și localizare a incendiului cu cea de salvarea a nou-născuțiilor a fost luată într-un timp scurt.O altă decizie oportună în cazul acestui incendiu a fost în momentul în care nou-născuții au fost transferați la spitalul Grigore Alexandrescu, spital pentru arși.

Colaborarea în această situație de criză,între unității medicale s-a remarcat a fi una necesară, dorindu-se în primul rand protejarea paciențiilor neafectați.Așadar, a existat cooperare între autoritățiile competente care au gestionat întreaga operațiune.

Mass media a accentuat o latură subiectivă în cazul Maternității Giulești punand o presiune foarte mare asupra decidentului Raed Arafat. În momentele în care Ministrul Sănătății se oprea să ofere anumite explicații despre caz, mulțimea din jur ajunsese să își piardă controlul recurgand la agitație.Pentru acesta a însemnat o întreagă atenție și intervenție distributivă deoarece a fost pus în situația de a desfăsura atat operațiuni de salvare cat și de ordine în cadrul spitalului.Instituția pe care Ministrul Sănătătii o coordona și anume SMURD-ul a fost apreciată de întregul public, care s-a dovedit mulțumit cu privire la serviciile acestuia.

În consecință, o lecție reprezentativă care ar trebui învățată în urma acestei situații de criză desfașurate în incendiul de la Maternitatea Giulești, trebuie să aiba un impact deosebit în ceea ce privește stabilirea strictă a modului de acces în zonele de intervenție.De exemplu, mass media nu ar trebui să transmită mesaje din detrimentul intervenției astfel încat să nu îngreuneze procesul de vacuare și salvare a victimelor.

Concluzia incendiul de la Maternitatea Giulești nu reprezintă un caz elocvent pentu comunicarea IGSU în astfel de situații de criză.Ministru Sănătății s-a dovedit pe tot parcursul situației de urgență un bun comuninicator în astfel de crize monitorizand în tot acest timp întreaga acțiune.

Surse

www.crismart.org

http://www.ms.gov.ro/

Acasă

http://www.igsu.ro/

http://www.smurd.ro/multimedia/pdf/legislatie/30-12-2010-ordin-277-2004.pdf

Anexe

Anexa 1

Aceste poze demonstrează faptul că au fost postate articole chiar în seara respectivă, după declanșarea incendiului și implicit, după instalarea crizei.

Anexa 2

Anexa 3

Din ultimele două anexe rezulta faptul că incendiul Maternitații a fost în atenția mass-media o perioada lunga de timp, și înca este, având în vedere numărul acceptabil de articole publicate și de-a lungul acestui an.