Gestionarea Bazei de Date

Informatica

Gestionarea Bazei de Date

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I. Descrierea companiei

Capitolul II. Crearea bazei de date

II.1. Considerații generale

II.2. Descrierea aplicației Microsoft Access

II.3. Arhitectura

3.1. Crearea unei baze de date

II.4. Tabele

4.1. Crearea tabelelor

4.2. Tipuri de date și formate

4.3. Crearea relațiilor între tabele

4.4. Indexarea datelor

II.5. Interogările

5.1. Tipuri de interogări

5.2. Crearea unei interogări în vedere Design

5.3. Crearea unei interogări cu aplicația Query Wizard

5.4. Crearea unei interogări parametrice

5.5. Crearea de tabele noi cu o interogare

II.6. Formularele

6.1. Crearea unui formula

6.2. Crearea unui formular utilizând aplicația expert Form Wizard

6.3. Adăugarea și modificarea controalelor dintr-un formular

II. 7. Rapoartele

7.1. Crearea unui raport

7.2. Crearea unui raport expert Report Wizard

7.3. Crearea sau modificarea unui raport în vedere Design

Capitolul III. Gestionarea bazei de date

III.1. Compactarea și repararea unei baze de date

III.2. Documentarea bazei de date

III.3. Analiza bazei de date

III.4. Divizarea bazei de date

Capitolul IV. Concluzii

Bibiliografie

Anexe

INTRODUCERE

Sistemele de baze de date sunt aplicații expert software puternice, bogate în functionalități, capabile să execute și să organizeze interogări cu viteze mari în milioane de înregistrări, fiind utilizate pe scară largă de către marile companii din lume, dar și în cadrul instituțiilor guvernamentale de pe întreg mapamondul.

O bază de date poate fi constituită din date de marketing, date privind operațiunile financiare sau statistici operaționale, toate contribuie prin capacitatea lor de gestionare, prelucrare și filtrare a informațiilor la succesul sau declinul unei companii.

Această bază de date se dorește a fi doar o prezentare pe scurt a unor opțiuni puse la dispoziție de (softwarul) pachetul de programe software Microsoft Access.

Tema acestei lucrări de licență încearcă să puncteze etapele care stau la baza dezvoltării de aplicații de baze de date, să exemplifice utilizarea aplicațiilor expert, fără să își propună să traseze noi reguli sau noi metodologii.

Dezvoltarea de aplicații pentru bazele de date a devenit în ziua de azi (unul din aspectele) un aspect primordial în dezvoltarea software. În diverse proiecte ale marilor producători de aplicații pentru bazele de date sunt angrenați milioane de oameni, în încercarea continuă de a dezvolta un pachet software care să satisfacă nevoile generale al unui domeniu de activitate. Tocmai din acestă cauză marile companii preferă să angajeze dezvoltatori care să producă la comandă un pachet de aplicații software care să le satisfacă necesitățile într-o cât mai mare măsură.

În țările cu o mare dezvoltare acest lucru a devenit o practică normală, ca o companie privată sau instituție guvernamentală să angajeze o firmă de consultanță care să le evalueze nevoile informatice și nu numai. Această firmă urmând să vină cu o propunere care să satisfacă nevoile operaționale ale clientului, cât și modalitățile cele mai optime de implementare a soluției.

Pa baza raportului oferit de firma de consultanță, firma contactează dezvoltatorii pentru a primi oferte pentru pachetul de programe dorit. Firma selectată urmând să înceapă proiectarea de asamblu a sistemului, achiziționarea echipamentelor, daca este cazul, dar și dezvoltarea softului de bază, și încheind cu faza de training a personalului, dar și de asistență și mentenanță, atât soft, cât și hardware atunci când e cazul.

În general puține companii își permit “luxul” de a lua această activitate în propriile mâini, deoarece menținerea unei echipe cu oameni de înaltă calificare în acest domeniu este foarte costisitoare.

Tocmai din acest motiv partea de dezvoltare soft din majoritatea companiilor este externalizat pentru a eficientiza acest serviciu.

Capitolul I

DESCRIEREA COMPANIEI

Agrirom este o companie românească cu capital privat, înființată în 1997, cu activități în domeniul importului și distribuției de produse congelate (legume, fructe, carne, panificație și patiserie), produse ambientale (conserve de legume, de fructe, de carne, hrană pentru animale de companie, uleiuri, grăsimi, sosuri, produse de morărit panificație)

Din anul 2000, Agrirom a trecut la o nouă etapă de dezvoltare atât în ceea ce privește maturizarea și consolidarea afacerii cât și creșterea rețelei de distribuție, devenind unul din cei mai mari importatori și distribuitori naționali și un jucător important pe piața FMCG.

Din anul 2002, Agrirom a investit în sectorul transport și logistică pentru eficientizarea proceselor și operativitatea în servirea pieței având capacitatea să susțină obiectivele de creștere ale firmei, oferind servicii complete și de bună calitate, printr-o rețea de distribuție optimizată și o gamă largă de produse.

A activa în domeniul alimentar, este o mare responsabilitate pentru o companie. Produsele alimentare comercializate ajung pe masa a milioane de oameni.

Agrirom dezvoltă o gamă de produse sub mărcile proprii cum ar fi Gradena, Yachtis, LaMasa, Codita, pentru a putea oferi cel mai bun raport preț-calitate.

Agrirom, o echipă de oameni solidă și motivată, pregatită să facă față oricăror provocări. Obiectivul primordial este servirea clientului și oferirea de încredere și sprijinul necesar unui parteneriat de success.

Sediul operațional al firmei Agrirom se află în vestul țării, în Arad, aproape de punctele vamale Nădlac și Curtici.

Începând cu anul 2000, Agrirom a investit în repetate rânduri în parcul auto propriu, având în acest moment o flotă de peste 100 de autovehicule. De asemenea, investițiile de ordin logistic în depozitele din Arad, Cluj, Brasov, Bucuresti, Bacău și Constanța, au dus la îmbunătățirea activităților și serviciilor oferite clienților.

Prin flota proprie de autovehicule, Agrirom ofera transport mărfuri alimentare oriunde în România, în condiții de siguranță, flexibilitate și operativitate. Cunoașterea specificului pieței din România, o echipă de vânzări motivată, o rețea de clienți în continuă extindere, rutele de transport și distribuție pe care circulă de peste 16 ani și profesionalismul echipelor agent de vânzări-dispecer-șofer, sunt calități care îi recomandă pentru acest serviciu.

Strategia de vânzare a companiei Agrirom, se bazează pe orientarea către client atât prin serviciile oferite cât și prin politica de prețuri, asigurând în mod constant numeroase promoții.

Produse ambientale:

Amestec de legume mexican Castraveți Ciuperci feliate Fasole albă

425ml conserva 580ml borcan 314ml borcan 425 ml conserva

Ton bucăți în ulei Făină Macrou file în ulei Porumb boabe

1700g 1kg 170g 580ml

Produse congelate:

Broccoli Fasole verde Mazare Amestec fructe congelate

2.5kg 400g 2.5kg 300g

Mure congelate Cartofi Aripioare de pui prajite Gordon bleu de pui

300g 2.5kg 700g 750g

Capitolul II

CREAREA BAZEI DE DATE

II. 1. Considerații generale

Lumea așa cum o cunoaștem este un vast ocean de informații. Și astfel a apărut necesitatea unui instrument software care să ne ajute să filtrăm și să accesăm doar datele de care avem nevoie la un moment dat în activitățile noastre. În majoritatea cazurilor, toate aceste date se găsesc într-un sistem de gestionare a bazelor de date, construite ca un instrument software care facilitează regasirea și refențierea informațiilor cu ajutorul legăturilor din aceastea. Aceastea pot combina datele din fișiere diferite, astfel încât nu este necesară introducerea de două ori a aceleași informație. Pot chiar să facă introducerea datelor mai eficientă și mai corectă.

Cele mai cunoscute soluții de pe piața sunt: ORACLE, SYSBASE, MICROSOFT ACCESS și POSTGRESQL.

Bazele de date sunt aplicații software puternice, în stare să execute căutari cu mari viteze în milioane de înregistrări, folosite pe scară largă in toate marile companii din lume, dar și în instituțiile guvernamentale.

Printre avantajele oferite de o bază de date sunt:

Administrarea centralizată a datelor – în sensul desemnării unei persoane care să fie responsabilă cu administrarea bazei de date;

Viteza de regăsire a informațiilor într-o bază de date este ridicată;

Compactitate – datele stocate în baza de date ocupă un volum mai redus decât cele stocate în mod tradițional;

Flexibilitate – constă în posibilitatea de a modifica structura bazei fără să fie necesară și modificarea programelor aplicației;

Redundanta scăzută a datelor – fapt datorat partajării datelor între mai multi utilizatori și aplicații;

Standardizarea – utilizarea unui standard în modul de stocare a datelor, facilitează interschimbarea de date între organizații;

Independența datelor – bazele de date nu suferă modificări de arhitectură internă, ca urmare a modificării părții hardware pe care este stocată la un moment dat;

Integritatea datelor – în cazul unei funcționări defectuoase a unor componente hardware sau software datorită politicii de securitate este posibilă refacerea ușoară a datelor.

Clasificarea bazelor de date

Bazele de date se pot clasifica după mai multe criterii:

După modelul de date, bazele de date pot fi:

Relational Model – modelul de date relațional are la bază noțiunea de relație din matematica care are o reprezentare simplă de înțeles și manipulat, fiind formată dintr-un tabel bidimensional format din linii și coloane. Unul din avantajele acestui model este faptul că beneficiază de un limbaj de programare acceptat și anume SQL;

Object Model – sau modelul de date orientat se referă la un concept unificator în sfera informațională. Acest tip de baze de date au la bază programe orientate, obiect care au capacități ce dăinuie nefiind legate de durata de viață a programelor care le-au creat, deoarece sunt stocate pe suport magnetic;

Object Relational Model – sau modelul de date obiect relațional: este o extindere a modelului relațional, dar care conține și elemente și din modelul obiect creat pentru realizarea bazelor de date care definesc și lucrează cu tipuri de date complexe;

Hierarchical Model – sau modelul ierarhic, acest model a fost primul model folosit în dezvoltarea bazelor de date și este reprezentat printr-o aranjare ierarhică a înregistrărilor care sunt conectate prin legături;

Network Model – sau modelul rețea, care are la bază structura unui grafic folosit pentru a definii schema conceptuală a bazei de date, în care nodurile sunt tipuri de înregistrări, iar muchiile sunt legăturile dintre înregistrări.

După numărul de utilizatori, bazele de date se pot împărții în:

Mulți utilizatori – adică permit accesul în același timp la mai mulți utilizatori la aceeași bază de date. Acest tip de baze de date sunt răspandite cel mailațional are la bază noțiunea de relație din matematica care are o reprezentare simplă de înțeles și manipulat, fiind formată dintr-un tabel bidimensional format din linii și coloane. Unul din avantajele acestui model este faptul că beneficiază de un limbaj de programare acceptat și anume SQL;

Object Model – sau modelul de date orientat se referă la un concept unificator în sfera informațională. Acest tip de baze de date au la bază programe orientate, obiect care au capacități ce dăinuie nefiind legate de durata de viață a programelor care le-au creat, deoarece sunt stocate pe suport magnetic;

Object Relational Model – sau modelul de date obiect relațional: este o extindere a modelului relațional, dar care conține și elemente și din modelul obiect creat pentru realizarea bazelor de date care definesc și lucrează cu tipuri de date complexe;

Hierarchical Model – sau modelul ierarhic, acest model a fost primul model folosit în dezvoltarea bazelor de date și este reprezentat printr-o aranjare ierarhică a înregistrărilor care sunt conectate prin legături;

Network Model – sau modelul rețea, care are la bază structura unui grafic folosit pentru a definii schema conceptuală a bazei de date, în care nodurile sunt tipuri de înregistrări, iar muchiile sunt legăturile dintre înregistrări.

După numărul de utilizatori, bazele de date se pot împărții în:

Mulți utilizatori – adică permit accesul în același timp la mai mulți utilizatori la aceeași bază de date. Acest tip de baze de date sunt răspandite cel mai larg;

Monoutilizator – adică permit accesul doar unui utilizator la un moment dat la aceeași bază de date.

După numărul de stații pe care este stocată baza de date. Acest criteriu împarte bazele de date în:

Centralizate – acestea se definesc prin faptul că atât datele cât și sistemul de gestiune sunt stocate pe un singur calculator;

Distribuite – acestea au ca și caracteristică faptul că atât datele cât și sistemul de gestiune se pot găsi pe mai multe calculatoare care sunt interconectate printr-o rețea de comunicație.

O bază de date în sensul larg este o colecție de date corelate logic care are o corespondență în lumea reală, fiind destinată unui anumit grup de utilizatori.

O bază de date o putem crea și menține manual (ex. fișetele dintr-o bibliotecă, sau computerizat în zilele noastre). Acestea fiind spuse putem definii baza de date ca fiind o colecție de date centralizate, fiind creată și menținută computerizat, în vederea prelucrării unor date în contextul cererii diferitelor seturi de informații.

Într-o bază de date se pot face următoarele tipuri de prelucrări a datelor: de introducere, de ștergere, de actualizare, de interogare.

II. 2. Descrierea aplicației Microsoft Access

MICROSOFT ACCESS este un program de baze de date care ne oferă următoarele facilități:

Să stocăm o cantitate de informații aproape nelimitată;

Să aranjăm informațiile într-un mod cât mai accesibil pentru noi;

Să extragem informațiile pe baza opțiunilor pe care le-am specificat;

Să putem genera rapoarte cât mai detaliate în care se pot regăsi date sub formă de text, grafice sau alte obiecte.

Una din cele mai apreciate calități ale acestui program este interfața grafică ușor de înțeles care permite crearea interogărilor, formularelor și a rapoartelor, facilitați care lipsesc din multe alte programe de acest gen.

MICROSOFT ACCESS facilitează începerea lucrului cât mai rapid cu ajutorul șabloanelor de aplicații de baze de date care pot fi utilizate pentru a stoca datele personale sau ale companiei. Tot în cadrul aplicației ACCESS găsim monstre care facilitează construirea unei baze de date de afaceri comună.

Informațiile pot fi scrise și în tabele Word sau Excel, dar în cazul în care datele se accesează și se modifică des pot să apară probleme de păstrare corectă a informațiilor stocate. Pe cănd dacă pastrăm informațiile într-o bază de date Access putem fi siguri că toate informațiile sunt înregistrate o singură dată.

O bază de date Access constă din următoarele obiecte:

Tabele – sunt o colecție de informații despre un subiect;

Interogări – localizează înregistrări specific;

Formulare – afișează înregistrările din tabele, una cîte una ;

Rapoarte – tipăresc loturi de înregistrări;

Pagini de acces la date – pun la dispoziție date prin intermediul paginilor Web;

Macrocomenzi – permite să economisim timp prin atomatizarea unor serii de acțiuni într-o singură comandă;

Module – sunt programe pe care le creăm într-un limbaj de programare avansat numit Visual Basic Applications (VBA), care extinde funcționalitatea unei baze de date.[21]

Sistemul de gestiune a bazelor de date MS Access 2003 (și versiunile care l-au precedat) a fost realizat de corporația Microsoft și reprezintă o nouă ideologie în acest domeniu, având performanțe sporite.

Programele de baze de date mai complexe, precum Access, pot stoca informații în mai multe tabele corelate, realizând astfel ceea ce se se denumește ca baze de date relaționale. Dacă informațiile dintr-o bază de date relațională sunt organizate corect, aceste tabele multiple se pot trata ca o singură zonă de stocare și se pot extrage electronic informații din diversele tabele în orice ordine, potrivit necesităților.

Dintre toate aceste tipuri de obiecte, numai unul – tabelul – este utilizat pentru a stoca informații. Restul este utilizat pentru gestionarea, manipularea, analizarea, regăsirea, afișarea sau publicarea informațiilor din tabel — cu alte cuvinte, pentru a face informațiile cât mai accesibile și, prin urmare, cât mai utile posibil.

De-a lungul anilor, Microsoft a depus mult efort pentru a face din Access nu numai unul dintre cele mai puternice programe de baze de date destinat consumatorilor, ci și unul dintre cele mai ușor de învăat și utilizat. Întrucât Access face parte din sistemul Office, la utilizarea Access se pot utiliza multe din tehnicile cunoscute din alte programe Office, precum Microsoft Office Word și Microsoft Office Excel. De exemplu, se pot găsi comenzi, butoane și comenzi rapide de la tastatură cunoscute, pentru a deschide și edita informațiile din tabelele.

II. 3. Arhitectură

3.1. Crearea unei baze de date

Microsoft Access facilitează crearea unei baze de date, prin intermediul aplicațiilor expert, care includ în pachet diferite șabloane predefinite.

În cazul creării de la zero a bazei este nevoie de o atentă planificare care trebuie să ia în considerare următoarele aspecte de ordin arhitectural:

Anvergura și rolul bazei de date;

Alegerea tipului de tabele folosite și a datelor pe care le va conține;

Să stabilim tipul relațiilor dintre tabele.

Fiind stabilite aceste aspecte să trecem la crearea efectivă a bazei de date. Pentru aceasta este necesar parcurgerea următoarelor etape:

Lansăm în execuție programul Access

Alegem una din opțiunile:

Blank Database pentru o bază de date nouă;

OPEN pentru a alege o bază existentă sau unul din șabloane.

Selectăm opțiunea Blank Database care duce la creeare unei baze de date goală. În etapa următoare alegem numele bazei de date pe care o salvăm cu comanda Save Database As. Tot în aceasta fază este necesar specificarea locației unde va fi stocată baza de date. Baza de date astfel creată va avea formatul de forma Licenta 2014.accdb pentru ultimele versiuni, sau Licenta.mdb pentru versiunile anterioare. (Fig 3.1)

Fig 3.1

II. 4. Tabele

4.1. Crearea tabelelor

Pentru a crea tabele există mai multe optiuni:

Butonul Table din rubrica Create

Butonul Table Design din rubrica Create.

Noi vom folosi butonul Table Design care deschide un tabel nou în vedere Design.

Pentru ca să introducem datele în vederea Design urmăm pașii. (Fig 4.1)

Fig 4.1

Alegem un nume pentru primul câmp din coloana Field Name (Fig 4.2)

Fig 4.2

Tastăm Tab sau dăm click pe coloană, acțiune care duce al apariția unei liste din care alegem tipul de date care dorim să le introducem în acel câmp (vezi secțiunea Tipuri de date și formate)

Tastăm din nou TAB și trecem în coloana Description în care introducem o descriere pentru câmpul respectiv. Acest pas este opțional.

În partea inferioară găsim panoul Field Propreties

Această parte de tabele facilitează crearea de etichete inteligente care permite să integrăm acțiuni executate de obicei în alte programe direct în Access:

Dăm click pe butonul CLOSE (X) al ferestrei Table Design

Pentru a salva modificările operate în tabel, executăm click pe YES pe caseta de dialog Save As (Fig 4.3)

Fig 4.3

Introducem numele Customers pentru tabel în caseta Table Name

Tabelul creat va apărea în baza de date în secțiunea Tables (Fig 4.4)

Fig 4.4

Pentru a introduce date din acest tabel am procedat astfel:

Am executat dublu click pe numele tabelului deschizându-se în modul de vedere Datasheet View

Am introdus datele în fiecare coloană conform cu tipul de date ales pentru câmpul respectiv (Fig. 4.5)

Fig 4.5

4.2 Tipuri de date și formate

Access pune la dispozitie diferite tipuri de date, formate de câmpuri care definesc genul de date pe care le poate accepta, câmpul-care acoperă o largă varietate de date [21]

TEXT (implicit) – sunt secvențe simple de caractere de tip text, combinații de text și numere, precum și numere care nu necesită calcule, având ca limită maximă de 255 de caractere ;

NUMBER – date numerice folosite în calcule matematice [21]

DATE/TIME – date de tip calendar și oră;

CURRENCY – date numerice și valori valutare folosite în calcule matematice care necesită date cu una până la patru cifre după virgulă;

AUTONUMBER – este un număr secvențial unic sau un număr aleatoriu ales de Access pe care îl distribuie ori de câte ori adăugăm o înregistrare nouă la un tabel;

YES/NO – poate primi doar valori logice de tipul Yes/No, True/False, sau On/Off;

OLE OBJECT – câmpuri care pot conține un obiect (ex. O foaie de calcul tabular Microsoft Excel);

HYPERLINK – legături de tip link care fac legatura cu un alt fișier, o locație dintr-un fișier sau un site Web;

LOOKUP WIZARD – este o aplicație expert care permite să creăm un câmp ale cărei valori sunt selectate din valorile dintr-un alt table interogare sau listă de valori.

După ce am selectat tipul de date trebuie să setăm proprietățile câmpului care sunt un atribut care definesc aspectul sau comportarea câmpului în baza de date.

Cele mai importante proprietăți al câmpului sunt:

FIELD SIZE – definește numărul maxim de caractere (până la 255) care pot fi introduse în câmp;

FORMAT- stabilește în ce mod vor apărea pe ecran datele aferente;

IMPUT MASK – determină un format sau un șablon care trebuie respectat în introducerea datelor;

CAPTION – pentru a introduce o etichetă într-un câmp când îl folosim într-un formular;

DEFAULT VALUE – este o valoare pe care Access o va introduce automat;

VALIDATION RULE – este o expresie care limitează valorile care pot fi introduse în acest text;

REQUIRED – stabilește obligativitatea introduceri sau nu de date în acel câmp.

Stabilirea chei primare

Alegerea chei primare într-un tabel este necesară pentru că este un identificator singular pentru fiecare rând, care ulterior poate fi referită în alte tabele pentru a face legatura înapoi la tabelul care o conține.

În stabilirea chei primare a parcurs pașii:

Am deschis tabelul în modul de vedere Design;

Am ales câmpul dorit pentru a fi cheie primară;

Am dat click pe butonul Primary Key pentru a asocia acestuia o cheie primară.

Operațile principale cu datele din tabele se pot împărți pe etape astfel:

Introducerea înregistrărilor

Această operație se poate face dănd dublu click în panoul de navigare pe tabelul dorit din baza de date. De la un câmp la altul înainte putem tasta Tab, iar pentru câmpul precedent putem folosi Shift+Tab (Fig 4.6)

Fig 4.6

Introducerea de date noi se face prin intermediul butonului New Record, iar cu ajutorul tastei Back Space facem corecțiile necesare în cazul unei greșeli.

Deplasare într-un tabel

Deplasarea în cadrul unui tabel se poate face cu ajutorul butoanelor:

First Record-prima înregistrare

Previos Record-ultima înregistrare

Next Record-înregistrarea următoare

Last Record-ultima înregistrare

Principalele scurtături de la tastatură care se utilizează pentru deplasarea în interiorul unui tabel sunt [4]

Înlocuirea conținutului unei celule

Pentru a introduce date într-o celulă dăm dublu click pe celula respectivă, ca urmare a acțiuni apare un punct de inserție clipitor, indicând unde va apărea textul. Salvarea datelor se dă către programul Access în mod automat pe masură ce le introducem.

Înserarea de noi înregistrări

Noile înregistrări sunt înserate automat. Când începi să tastezi o înregistrare, apare un nou rând sub ea, așteptând o altă înregistrare, așa cum se vede în figura de mai sus. Nu poți să înserezi noi înregistrări între cele existente. Acestea trebuie să fie introduse la sfârșitul tabelului.

(Fig 4.7)[5]

Fig 4.7

4.3 Crearea relațiilor între tabele

Definirea relaților

Când introducem date în tabele separate avem nevoie de o modalitate de a îmbina aceste date pentru formulare și rapoarte. Acest lucru se face stabilind relații între tabele care indică modul în care datele dintr-un tabel sunt corelate cu datele dintr-un alt tabel.

TIPURI DE RELAȚII [14]

Relația One-To-Many (unu la mai mulți) – presupune că pentru fiecare înregistrare dintr-un tabel corespunde uneia sau mai multor înregistrări din al doilea tabel, dar fiecare înregistrare din cel de-al doilea tabel trebuie să corespundă unei singure înregistrări din primul tabel.

Spre exemplu între tabelul Clienți și tabelul Comenzi există o relație de tip unu la mai mulți, deoarece un singur client poate să emită una sau mai multe comenzi. În acest tip de relație tabelul unu mai poartă și numele de tabel primar, iar tabelul la „mai mulți” se mai numește și tabel conex.

Relația One-To-One (unu la unu) – înseamnă că orice înregistrare dintr-un tabel corespunde unei singure înregistrări din al doilea tabel și reciproca.

Relația Many-To-Many (mai mulți la mai mulți) – înseamnă că fiecare înregistrare dintr-un tabel corespunde mai multor înregistrări din cel de-al doilea tabel și invers.

Ca și exemple între tabelele Clienți și Comenzi poate să fie o relație de tipul Many-To-Many dacă permitem ca mai mulți clienți să fie înregistrați pe o singură comandă (similar achiziției de grup).

Se aleg următoarele tabele:

Tabela CUSTOMERS (Fig 4.8):

Fig 4.8

Această tabelă are următorul conținut (Fig 4.9):

Fig 4.9

Tabela ORDERS (Fig 4.10):

Fig 4.10

Această tabelă are următorul conținut (Fig 4.11):

Fig 4.11

Etapele creării relațiilor sunt:

Deschidem baza de date (în cazul nostru Licență 2014).

Din meniul TOOLS aleg opțiunea RELATIONSHPS ( Fig 4.12)[6]

Pe ecran apare fereastra RELATIONSHIPS care are următoarea formă (Fig 4.12):

Notă: Dacă caseta de dialog SHOW TABLE nu apare, apasă butonul SHOW TABLE de pe bare de instrumente.

Selectând tabelele între care se dorește crearea de relații și apasă butonul ADD, aceste tabele vor fi introduse în fereastra RELATIONSHIPS.[17]

Exemplu:

În continuare s-a creat o relație One-To-Many între tabelele Customers și Order . Pentru a realiza acest lucru se selectează în caseta de dialog SHOW TABLE cele două tabele și se vor însera în fereastra RELATIONSHIPS. În tabela Customer se va selecta câmpul ID.( Fig 4.13)[7]

Fig 4.13

Poziționând cursorul pe ID (tabela Customer),se „agață” cu mouse-ul și se trage peste câmpul Customer ID (tabela Order). Pe ecran apare caseta de dialog EDIT RELATIONSHIP în care se pot specifica caracteristicile relației (Fig 4.14)

Fig 4.14

Această fereastră are următorii parametrii:

ENFORCE REFERENTIAL INTEGRITY – unei înregistrări din tabela primară (Codificarea schimbului) îi corespunde cel puțin o înregistrare din tabela legată (Schimb).

CASCADE UPDATE RELATED FIELDS – în acest caz, modificarea unei valori pe câmpul Cod schimb (din tabela Codificarea schimbului) înseamnă modificarea automată a tuturor valorilor respective și în tabela Schimb.

CASCADE DELETE RELATED RECORDS – în acest caz, ștergerea unei înregistrări din tabela primară presupune ștergerea tuturor înregistrărilor din tabela legată.[8]

În final, se apăsa butonul CREATE și pe ecran fereastra RETAIONSHIPS va arăta astfel (Fig 4.15):

Fig 4.15

Obs:

În imaginea de mai sus se observă că lângă tabelul Customer (câmpul ID) apare cifra 1 iar lângă tabelul Order (câmpul Customer ID) apare simbolul ∞. Aceste simboluri apar în relațiile în care caracteristica integritate referențială („ENFORCE REFERENTIAL INTEGRITY”) este activată. Simbolul ∞ înseamnă mulți – indicând faptul că mai multe înregistrări din acest tabel pot să corespundă unei singure înregistrări (simbolul 1) din tabelul legat.

4.4 Indexarea datelor

Pentru a optimiza și accelera căutările de informații în tabele foarte mari, Access utilizează index-ul. Acesta este o structură de date invizibile care stochează ordinea de sortare dintr-un tabel pe baza unui câmp sau a unor câmpuri indexate. Atunci când sortăm un tabel mare în funcție de un câmp indexat, Access accesează index-ul și sortează tabelul foarte repede.

După ce am realizat indexarea unui câmp putem vizualiza și eventual modifica indexurile după necesități.

Pașii care trebuie făcuți pentru a indexa un câmp sunt:

Afișăm tabelul Customer în vedere Design

Alegem și selectăm câmpul pe care dorim să-l indexăm

În căsuța General din Field Proprieties executăm click pe caseta Indexed

Selectăm din lista una din opțiunile:

– YES (Duplicates OK) –da se acceptă duplicarea – dacă dorim ca mai multe înregistrări să dispună de aceleași date în acest câmp [21]

– YES (No Duplicates) – da fără duplicate – dacă dorim sa fim siguri că nu există două înregistrări cu aceleași date în acest câmp

Salvăm modificările cu ajutorul butonului SAVE (Fig 4.16)

NOTĂ. Access pemite indexarea unui câmp numai dacă tipul de date este: Text, Number, Currency sau Date/Time, nefiind permisă indexarea celor de tipul Memo sau Ole Object.

Fig 4.16

II. 5. Interogarile

Cel mai flexibil mod de a sorta și filtra date este interogarea, iar cel mai important fapt este că le putem salva și utiliza pentru a crea tabele, pentru a șterge înregistrări sau pentru a copia înregistrări într-un alt tabel [9]

Interogările Access permite:

Să regăsim numai informațiile de care avem nevoie;

Să aplicăm funcții și alte expresii unor câmpuri, pentru a ajunge la rezultate calculate;

Să rezumăm și să grupăm valorile dintr-un tabel și să afișam rezultatul într-un alt tabel;

Să salvăm o definiție de interogare care ulterior va fi tratată ca un tabel în scopul creării de formulare și rapoarte;

Să accesăm informații stocate în tabele multimple, deși nu au fost deschise.

5.1 Tipuri de interogări

Interogări de selecție

Interogarea de selecție regășește și afișează interogările în fereastra Table din vederea Datasheet.

Interogări încrucișate

Interogările încrucișate afișează rezumate, sume, numere de elemente și medii-dintr-un câmp al unui tabel și se grupează în funcție de un set de câmpuri enumerate în partea stângă a foii de date și în funcție de un alt set de câmpuri enumerate în partea de sus a foii de date [21]

Interogări de acțiune

Interogările de acțiune efectuează operații cu înregistrările care corespund criterilor selectate. Acest tip de interogare se împarte în 4 subcategorii:

Interogări de ștergere – pe care le folosim pentru a șterge înregistrările care corespund criteriilor;

Interogări de actualizare – modifică înregistrările conform criteriilor de selecție;

Interogări de atașare – anexează noi înregistrări la sfârșitul unui tabel;

Interogări de realizare – creează tabele noi pe baza înregistrărilor care corespund criteriilor.

Interogări parametrice

Interogările parametrice ne permite să cerem o singură informație pe care o vom folosi drept criteriu de selecție în interogare.

5.2 Crearea unei interogări în vedere Design

Pentru a crea o interogare am făcut următorii pași:

Dăm click pe rubrica Create

Selectăm cu click stânga Query Design

Selectăm tabelul sau interogarea pe care o vom folosi

Dăm click pe butonul Add

După ce am selectat tabelele dorite dăm click pe butonul Close (X)

Selectăm cu dublu click fiecare câmp din lista de câmpuri pe care dorim sa le includem în interogare

În rubrica Design, am introdus criteriile de căutare dorite în caseta Criteria

Specificăm ordinea de sortare cu ajutorul casetei Sort

În final după ce am efectuat toate selecțiile dorite dăm click pe Save și tastăm un nume pentru a salva interogarea (Fig 5.1)

Fig 5.1

5.3 Crearea unei interogări cu aplicația Query Wizard

De asemenea Access facilizează crearea de interogări cu ajutorul aplicației expert Query Wizard, în care putem specifica tipul de interogare pe care dorim să o cream și tipul de înregistrari dintr-un tabel sau dintr-o interogare care există și dorim să o regăsim.

Crearea interogării cu Query Wizard necesită următorii pași:

Dăm click pe Create

Selectăm butonul Query Wizard

Selectăm din fereastra New Query una din opțiunile existente:

Simple Query Wizard

Cross tab Query Wizard

Find Duplicates Query Wizard

Find Unmatched Query Wizard, în cazul de față opțiunea Simple Query Wizard (fig. 5.2.)

Fig 5.2

Alegem tabelul sau interogarea existentă

Alegem câmpurile pe care dorim să le folosim în interogare din tabelul selectat (idem fig de mai sus)

Apăsăm butonul Next (Fig 5.3)

Fig 5.3

În cazul în care am selectat câmpuri numerice sau de date indicăm dacă dorim să vedem informații detaliate sau doar un sumar

Alegem opțiunea Summary după care dăm click pe butonul Summary Options pentru a specifica calculul pentru fiecare câmp, iar în final dăm click pe Ok (Fig 5.4)

Fig 5.4

În fereastra anterioară dăm Next

În noua fereastră alegem numele interogării

De asemenea în această fereastră alegem dacă dorim să vedem rezultatele interogării sau să modificăm design-ul interogării în vedere Design

Și în final după ce am selectat opțiunile dorite apăsăm butonul Finish pentru a crea interogarea.

NOTĂ: Putem include câmpuri și de la o altă sursă, pentru a face acest lucru dăm click pe săgeata Tables/Queries selectăm sursa dorită și apoi alegem câmpurile.

5.4 Crearea unei interogări parametrice

Pentru a crea o interogare parametrică urmăm pașii:

În vederea Query Design selectăm caseta Criteria

Selecăm rubrica Design de sub Query Tools

Scriem textul cererii delimitat de paranteze drepte. Putem folosi mai multe criterii într-un singur câmp folosind AND, sau folosim câmpuri diferite.

Apăsăm butonul Run

Introducem valoare a criteriilor ca raspuns la cerere

Dăm click pe butonul Ok sau apăsăm tasta ENTER (Fig 5.5.)

Fig 5.5

5.5 Crearea de tabele noi cu o interogare

Datele care apar după ce rulăm o interogare apar în formularul tabelului, iar Access pemite să lucrăm cu aceste rezultate ca și tabele. Totuși aceste rezultate ale interogărilor nu sunt tabele.

Pentru a le introduce într-un tabel separat, putem face aceast cu ajutorul pașilor următori:

În vederea Query Design creăm o interogare de selecție

Dăm click pe rubrica Design de sub Query Tools

Executăm click pe butonul Make Table

Alegem numele tabelului sau selectăm din listă un tabel pe care dorim să îl înlocuim

5. Alegem optiune Current Database dacă tabelul este în baza de date deschisă în acel moment sau Another Database și scriem numele bazei de date dacă este din altă bază

6. Apăsăm Ok

7. Lansăm interogarea cu butonul Run

8. Selectăm Yes când programul Access ne întreabă dacă suntem siguri că dorim să cream tabelul nou

9. Deschidem noul tabel pentru a vedea modificările (Fig. 5.6)

Fig 5.6

II. 6. Formuralele

Formularele sunt o metodă prietenoasă care permite unui proiectant de baze de date să introducă datele în bază.

În loc să introducem înregistrări în grila de rânduri și de coloane din vederea Datasheet, putem folosi un formular care poate prezenta un formular pe hârtie.

Un formular poate să includă câmpuri din tabele multiple, deci nu trebuie să trecem de la un formular la altul atunci când introducem datele.

Când cream un formular avem mai multe opțiuni la dispoziție și anume:

Butonul Form din rubrica Create care crează un formular simplu care conține toate câmpurile din tabelul sau interogarea curentă;

Butonul SplitForm din rubrica Create care va crea un formular care conține toate câmpurile și o foaie de date din tabelul sau interogarea curentă;

Butonul Multiple Items din rubrica Create va crea un formular tabular, care conține toate câmpurile din tabelul sau interogarea curentă;

Butonul BlankForm din rubrica Create crează un formular care va conține câmpurile pe care le dorim;

Butonul PivotChart sau comanda PivotTable din rubrica Create va crea un formular de tip diagramă sau tabel pivot;

Comanda ModulDialog care va crea un formular casetă de dialog care conține toate câmpurile dorite;

Comanda Datasheet din rubrica Create crează un formular tip foaie de date.

Crearea unui formular

Pentru a crea un simplu formular în Access avem de urmat următoarele etape:

În panoul de Navigație selectăm Tables sau Queries din bara Objects și apoi selectăm cu click stânga tabelul sau interogarea care dorim să o utilizăm în formular;

Dăm click pe rubrica Create;

Selectăm unul din butoanele formular enumerate anterior;

Dăm click pe butonul Save din bara cu instrumente și tastăm un nume și apoi dăm click sau tastăm Enter (Fig 6.1)

Fig 6.1

6.2. Crearea unui formular utilizând aplicația expert Form Wizard

Utilizând aplicația expert Form Wizard creăm astfel un formular:

Selectăm rubrica Create

Apăsăm butonul More Forms și apoi dăm click pe Form Wizard

Dăm click pe săgeata cu listă pentru a alege un tabel sau interogare care va sta la baza formularului, dupa care dăm click pe numele tabelului sau interogării care o dorim

Alegem câmpurile pe care le vom include în formular dând dublu click pe acestea

Alegem poziția informațiilor și dispunerea în formular:

Columnar – așezate pe coloane;

Tabular – așezate în format tabelar;

Datasheet – sub formă de foaie de lucru;

Justifield – adică aliniat, după care apăsăm butonul Next (Fig 6.2)

Fig 6.2

Alegem stilul formularului, acesta afectând formatarea și aspectul final al acesteia

Dăm Next

Alegem un nume pentru formular

Alegem dacă dorim să deschidem formularul sau îl afișăm în vedere Design

Și finalizăm formularul cu ajutorul butonului Finish (Fig 6.3)

Fig 6.3

Adăugarea și modificarea controalelor dintr-un formular

Controalele fac ca un formular să fie mai ușor de utilizat, dar și să îi îmbunatățească aspectul. În plus acestea pot afișa informații suplimentare în formularele noastre.

Pentru a adauga controale la un formular urmăm etapele:

Alegem și deschidem formularul dorit în vederea Design și dăm click pe rubrica Design de sub Form Design Tools

Dăm click pe butonul din grupul Control aferent tipului de control pe care îl alegem să fie creat (Fig 6.4)

Fig 6.4

În fereastra Form tragem indicatorul pentru a trage o casetă în poziția unde dorim să apară controlul

Selectăm câmpul care dorim să-l adăugăm în formular

Cu ajutorul mouse-ului tragem câmpul în locația din formular unde dorim să apară, după care eliberăm butonul de la mouse pentru ca, câmpul să se poziționeze

Dacă apare o etichetă inteligentă care indică o eroare selectăm butonul Smart Tag Options și selectăm o opțiune din listă (fig. 6.6)

Fig 6.5

II. 7. Rapoartele

Raportul este o sinteză a informațiilor într-unul sau mai multe tabele. Acestea permit adăugarea îmbunătățirii pe care o simplă tipărire a înregistrărilor dintr-un tabel nu le poate oferii.

Pe lângă informațiile detaliate și de sinteză care pot să includă calcule, rapoartele pot să mai furnizeze și următoarele funcții:

O formatare atractivă care facilitează lecturarea și înțelegearea raportului

Anteturi și subsoluri care tipăresc informații de identificare în partea de sus, sau jos a paginii

Gruparea și sortarea informațiilor

Îmbunătățește aspectul unui raport prin adăugare de elemente clipart, fotografii sau imagini stocate

Pentru a crea un raport putem folosi butonul Report, aplicația expert de creare a rapoartelor, sau în vederea Design să creăm unul nou de la zero.

7.1. Crearea unui raport [21]

Putem crea rapid un raport simplu în Access folosind unul din butoanele de formular din rubrica Create. Pentru a-l crea urmăm pașii:

Selectăm Reports din bara de Object din cadrul panoului Navigation și dăm click pe tabelul care îl dorim

Dăm click pe butonul Create

Alegem unul din butoanele din formular:

Report – va crea un raport de tip Coloană

Tabel – crează un formular de tip Coloană care conține și etichete

Blank Report – formează un raport gol

După selectarea formatului raportului Access afișează în format Print Preview, dar acesta poate fi salvat, tipărit sau îl trecem în vedere Design (Fig 7.1)

Fig 7.1

Salvăm raportul cu ajutorul butonului save, după ce am ales un nume pentru raport, tastând Enter sau apăsând tasta Ok.

7.2. Crearea unui raport expert Report Wizard

Implică urmarea etapelor:

Selectăm Create

Apăsăm butonul Report Wizard

Alegem din listă un tabel sau interogare care va sta la baza formularului

Selectăm câmpurile care dorim să apară un formular indicând în acela și sursa lor din table sau interogări, apăsăm butonul Next (Fig 7.2)

Fig 7.2

Specificăm eventualele grupări de înregistrări alegând oricare dintre câmpurile selectate, sau toate, dar maxim zece, dăm Next

Specificăm ordinea înregistrărilor din fiecare grup, sortând maxim patru câmpuri odată, urmând apoi să alegem ordinea ascedentă sau descendentă, dăm Next

Alegem macheta și orientarea raportului, după care apăsăm Next (Fig 7.3)

Fig 7.3

Alegem stilul raportului, parte care va afecta formatarea și aspectul raportului final, după care dăm Next

În final alegem un nume pentru raport, urmând apoi să alegem dacă vrem să-l previzualizăm sau să îl afișăm în vedere Design și apăsăm butonul Finish.

7.3. Crearea sau modificarea unui raport în vedere Design

Pentru a crea sau modifica un raport în vedere Design avem următorii pași:

Dăm click pe rubrica Create

Alegem să creăm prin un formular nou prin intermediul butoanelor Report Design și Design View sau să modificăm un formular existent prin selecția acestuia în panoul Navigation și alegând apoi butonul Design View (Fig 7.4)

Fig 7.4

Dacă dorim putem folosi butonul Add Existing Field de pe butonul Design de sub Design Tools ca să adăugăm un control asociat

În funcție de ce dorim să facem vom folosi comenziile din panglica și lista de câmpuri pentru a crea sau modifica raportul

Dacă dorim să vizualizăm sau să ascudem anteturile și/sau subsolurile alegem butonul Arrange, apoi dăm click fie pe Report Header/Footer, fie pe Page Header/Footer (Fig 7.5)

Fig 7.5

Raportul în vedere Design conține următoarele secțiuni:

Report Header – în această secțiune a paginii se pot găsi un titlu, o siglă sau o introducere

Page Header – reprezintă partea de sus a paginii unui raport și poate contine numerele de pagini sau data raportului

Group Header – este un text care apare înaintea fiecărui grup de înregistrări, și poate fi un nume de producător de exemplu

Detaliu – reprezintă partea principală a raportului, reprezentând câmpurile care afișează valori.

Group Footer – apare la sfârșitul unui grup de înregistrări și pot fi totaluri

Page Footer – sunt date de format text care apar la baza fiecărei pagini a unui raport și pot fi reprezentate de numere de pagini

Report Footer – este un text care se regășește la sfârșitul raportului și care pot fi totalurile dintr-un raport sau orice alte informații din sumar.

Executam click pe OK și raportul apare în modul PRINT PREVIEW. Raportul va arăta astfel (Fig 7.6)

Fig 7.6

Capitolul III

GESTIONAREA BAZEI DE DATE

Instrumentele puse la dispoziție de Access pentru gestiunea bazei facilitează o funcționare mai eficientă. Astfel Access are instrumente care fac posibilă capacitatea de a compacta baza de date sau de a o diviza pentru a-i reduce dimensiunea.

Alte facilități oferite de Access facilitează opțiuni de analiză a bazei de date pentru a-i îmbunătății performanțele sau plasarea de etichete pe toate elementele bazei cu ajutorul utilizatorului Documenter.

III. 1. Compactarea și repararea unei baze de date

Compactarea unei baze de date se face pentru a folosi spațiul rămas liber în urma ștergerii de obiecte precum formulare și rapoarte ca urmare a faptului că Access nu știe să preia automat spațiul rămas liber după ștergere.

Atunci când constatăm că baza de date a început să se comporte inconștient, să se blocheze la cele mai simple sarcini, înseamnă că baza de date este deteriorată și trebuie să purcedem la repararea ei.

Pentru a compacta sau repara o bază de date avem de urmat etapele:

Verificăm daca toți utilizatorii au închis baza de date;

Redeschidem baza de date care dorim să o reparăm sau compactăm;

Dăm click pe File și din aceasta selectăm opțiunea Compact and Repair (Fig.1.1)

Fig 1.1

III. 2. Documentarea bazei de date

Documentarea bazei de date este de cele mai multe ori necesară deoarece baza poate fi foarte complexă conținând multe tabele, formulare, relații și informații despre utilizatori.

Pentru a documenta baza folosim utilizatorul Documenter urmând pașii:

Dăm click pe Database Tools

Apăsăm butonul Database Documenter

Selectăm rubrica All Object Types (Fig 2.1)

Fig 2.1

Bifăm casetele pe care dorim să le alegem

Dăm click pe opțiunea Options (Fig. 2.2)

Fig. 2.2

Selectăm definițiile pe care dorim să le tipărim pentru obiectele selectate

Apăsăm Ok

Din nou apăsăm Ok

Putem sa verificăm numărul paginilor pe care le vom tipări, dacă dorim din caseta File selectăm Print Preview pentru a previzualiza paginile înainte de tipărire.

III. 3. Analiza bazei de date

Pentru a obține o eficiență maximă în utilizarea bazei de date trebuie ca la diferite intervale să facem câte o analiză a bazei. Analiza bazei de date se face cu ajutorul aplicației Performance Analyer. Acest lucru presupune urmarea etapelor:

Dăm click pe Database Tools

Executăm click pe butonul Analyze Performance

Selectăm All Object Types (Fig. 3.1 )

Fig 3.1

Din caseta de dialog alegem obiectele a căror performanță dorim să o analizăm

Apăsăm butonul Ok

În urma analizei pot apărea sugestii pentru îmbunătățirea performanței (Fig. 3.2)

Fig 3.2

Selectăm fiecare articol daca e cazul pentru a citi notele de analiză

Apăsăm și menținem tasta CTRL, după care dăm click pe optimizarea propusă pe care dorim să fie făcută de Access

Dăm click pe butonul Optimize

În final apăsăm butonul Close.

III. 4. Divizarea bazei de date

Atunci când divizăm o bază de date Access plasează tabelele într-un fișier ce poartă numele de bază de date back-end, iar celelalte obiecte din bază, precum rapoartele și formularele, în fișierul de bază de date cuvenit.

Această opțiune stochează toate datele într-o locație, fapt ce permite fiecărui utilizator să creeze propriile rapoarte sau formulare în propriile fișiere în baza de date.

Pentru a realiza divizarea bazei trebuie urmați pașii:

Verifică ca toți utilizatorii au închis baza de date, după care deschidem baza cu privilegii de administrator

Selectăm rubrica Database Tools

Dăm click pe Access Database

Dăm click pe Split Database ( Fig. 4.1)

Fig. 4.1

Dăm click pe săgeata listei Save In și specificăm locația pentru baza de date divizată

Dăm un nume bazei de date back-end (Fig. 4.2)

Fig.4.2

Dăm click pe butonul Split

Și în final apăsăm Ok.

Capitolul IV

CONCLUZII

Pornind de la un mediu cunoscut studiat s-a generat o bază de date nouă folositoare în gestionarea testelor pe echipamente.

Această bază de date se poate mări de la zi la zi prin introducearea unor noi termeni sau altor domenii.

Prin implementarea acestei baze de date în gestiunea testelor pe echipamente duce la apariția unor avantaje ca:

O evidență mai strictă a testelor realizate pe echipamente

Posibilitatea de a genera rapoarte la anumite intervale pe fiecare schimb

Ușurință în căutarea și soratarea datelor

Accesul ușor la acest sistem informatic de gestionare a datelor la nivel de departamente

Reducerea timpului de lucru

Se pot face rapoarte din interogarile pe criteriile propuse.

Lucrarea aduce contribuții originale fiind utilă studiului unui domeniu ușurând munca utlizatorului în cautarea informației.

Bibliografie

[1].Titus Slavici , Ioan Groza, Gabriela Victoria Mnerie, Dinu Gubencu, Fundamentele utilizarii calculatoarelor ,Editura Eurostampa, 2007

[2]. Formare profesionala Continental Automotive Timișoara

[3]. Optimizarea și evidența muncii intr-o companie, Continental Automotive Timișoara

[4]. Baze de date , Dan Pescariu,Gabriela Victoria Mnerie

[5]. Mike Gunderloy, Susan Sales Harkins ; traducere Răzvan Raica- Office Access 2003 pentru începători , 2004

[6]. Mirella Amelia Mioc,Îndrumator de programarea calculatoarelor,Editura Solnes,2008

[7]. Titus Slavici, Șerban Popa, Limbajul C elemente fundamentale aplicații tehnice, Editura Fundația Ioan Slavici, 2005

[8]. Mircea Popa, Marius Marcu, Porturile parallel și serie ale calculatorului PC, Editura Orizonturi Universitare, 2001

[9]. Marius Marcu, Mircea Vlăduțiu, A Genetic Algorithm for Thermal Image Deconvultion, Iranial Journal of Electrical and Computer Engineering, Vol. 3, No. 2, Summer-Fall 2004

[10]. Horia Ciocârlie, Universul limbajelor de programare, Orizonturi Universitare, 2006

[11]. Ciocârlie, Rodica Ciocârlie, Utilizarea și programarea calculatoarelor, Orizonturi Universitare, 2007

[12]. Horia Ciocârlie, Tehnici fundamentale de programare, Editura Orizonturi Universitare, 2002

[13]. Wiswani Wikram,Utilizarea si administrarea bazelor de date MySQL, Editura Rosetti Educational,2010

[14]. Ionescu Felicia,Baze de date relationale, EdituraTehnica,2004

[15].Greg Perry, Înveți singur Microsoft Office 2003 in 24 de ore,Editura Niculescu,2007

[16]. www.wikipedia.org

[17]. http://eprofu.ro

[18]. http://osha.europa.eu

[19]. www.conti-online.com

[20]. www.firme.info/continental-automotive-romania.info

[21]. Steve Johnson, Microsoft Office Access 2007 , Editura Niculescu, 2008