Georgescu.dianna@yahoo.com 245 Educatie Antreprenoriala Pentru Anul De Completare Deca Pdf Text

Ministerul Educației și Cercetării Elena Lupșa Victor Bratu Alina Bratu EDUCAȚIE ANTREPRENORIALA Manual pentru ANUL DE COMPLETARE Ministerul Educației și Cercetării Elena Lupșa Victor Bratu Alina Bratu EDUCAȚIE | ANTREPRENORIALĂ Manual pentru ANUL DE COMPLETARE SI | Baca antreprenorial Prot dr Aliss Andreescu, inspector de stiinfe socio-umane la Inspectoratul Școlar al Județului Prof. dr. Bratu, Deva, Editura Corvin 2005 ‘80p:30cm. ISBN973-622-217.9 1. Bratu, Victor 1 Bratu, Alina, 381.712(075.35) 22.08.2008, și respect ȘI Cercetări nr, 3872 dint3.04 2008. Manual este destinat pit tere, Tar: la GRAPHO-TIPEX Deva 2005 RINS ntul resurselor personale început de drum 1.1. Spiritul antreprenor 1.2. Identitatea vocațională 13. ra Proiect: Portofoliu personal Întreprinzătorul . 2.1. Întreprinzătorul 2.2. Întreprinzător. Manager. Intraprenor. 2.3. Calități și competențe ale întreprinzătorului de succes Proiect: Evaluarea spiritului antreprenorial 3. Incubarea managerială. 3.1. Incubatoarele de afaceri, incubatoare manageriale Partea a Il-a -a și derularea unei afaceri tile legislative ale activității antreprenoriale . 1. Statutul juridic 42. Registrul Comerțului Obiectul de activitate cc: Infiinparea unei societăți comerciale . Planul de afaceri… . | Si. Initierea uni afaceri 5.2. Planul de afaceri +: dei și plamur de afaceri idiile de piață… 1. Marketingul inițierii unei activități economice . Analiza concurenței Identificarea segmentelor de piață Pretul de piață 7. Resursele necesare derulării unei afaceri. 7.1. Resurse economice Resurse financiare 73. Resurse materiale 7.4. Resurse umane Proiect: Recruzarea personalului 8. Produsul . 8.1. Concepția 82 Prețul Proiect: Calcularea prețului de vânzare 9. Promovarea produsului, …. 9.1. Mixul de marketing 92. Distribuția 93. Promovarea Proiect: Campania de promovare 10. Mentinere, dezvoltare, lichidare ……………… 50, 10.1. Principii de evaluare a firmei 10.2. Procesul de evaluare a firmei 10.3. Fezabilitatea firmei 10.4, Motivatia muncii ~ factor al. succesului in afaceri Proveet: Managementul schimbării Partea a Ill-a Etica în afaceri 11. Libertate de acțiune și responsabilitate. . 11.1. Libera inițiativă și răspunderea. 11.2 Etica în managementul afacerii 11.3. Spiritul de afaceri și responsabilitatea firmei Prest Sensbiltatea socială afimeler 12. Principii etice 12.1. Principii etice în afaceri 122 Codurile etice Proiect: Codul ete 13. Protecția consumatorului 142. Masur de potetic a mediul înconjurător Proiect Dezvoltare durabilé Partea a IV-a Risc și reușită în afaceri 15. Riscul în afaceri 15.1, Tipuri de rise 15.2. Modalități de minimizare a riscurilor t: Managementul riscului – asigurarea J 16. Modele de reușită in afaceri. .. 16.1. Modele de reușită in afaceri 162. Generals particular î realizarea unei afaceri reușite Proiet: O afacere de succes! 1. La început de drum 1-1. Spiritul antreprenorial 1.2, Identitatea vocational riera Fs Proiect: Portofoliul personal 2. Întreprinzătorul 2.1, Întreprinzătorul 2.2. Întreprinzător. Manager. Intraprenor 2.3. Calități si competențe ale intreprinzitorului de succes ect: Evaluareaspiritalui antreprenorial / 3. Incubarea managerială 3.1. Incubatoarele de afaceri, incubatoare manageriale MANAGEMENTUL RESURSELOR PERSONALE. | = LA ÎNcepur De Drum 1.1. SPIRITUL ANTREPRENORIAL Cei mai mult dintre noi, atunci când incearcă o experiență nouă simi o, anume curiozitate, chiar o anumită neliniște in rapori cu ceea ce urmează. ‘Am dori, dacă este posibil, să anticipăm cât de vag ceca ce ne așicaptă, să obândim o anumită siguranță in raport cu drumul care urmează. Poate fi ‘azul și cu această nouă disciplină, ducație antreprenorială, are vrea să aducă în discuție un subiect mult discuta, un subiect care cu ani in urmă nu putea reprezenta, în nici un fel, o temă de discuție. Este vorba de întreprinzător, de acțiunea acestuia și de spiritul acestei acțiuni, anume cel ntz Sail Ii Iipriaaător reprezintă o experiență unică, chiar provocatoare, care poste aduce satisfacții deosebite, dar presupune si riscuri, far de aici și posibilitatea eșecului. Ce inseamnă însă a fi = acționa într-un Spirit antreprenorial? in primul rând EEE Pe Desigur, aceste elemente nu sunt proprii numai Ea aie | acțiunii în domeniul economie. În contextul de fai, acela al educației tenes Ss iat 2 snepenori ee merrazăete ma e armin opine] deved “Apa tea maj A avea inițiativă inseamnă astfel a demara 0 activitate economică, ‘punt. a să în hm Ses} având conștiința existenței i ui, cât și a eșecului ra ti a de știința existenței atâta posibilității succesului, ct și a eșecul „dea accepta și suporta consecintele. i o fe saben xo a eu easton eps : es Manifesarea inițiativei mu este însă singulară DesfSqurarca acvității ate va presupune în permanență noi și noi inițiative, alfel spus asumarea de noi i noi riscuri. A avea un spirit antreprenorial reprezintă atunci modul de a fial unora dintre mo, respectiv capacitatea de nia i desfășura activități economice prin asumarea conștientă a Fiscurilor activității antreprenoriale și a înteprinzătorulai este supusă adesea unor neintelegeri sau denaturări, Două „mitur” ar ridica, în primulrând, probleme: – — spiritulantreprenorial est nnăscut, nu dobândi – spiritul antreprenorial ine mai ales de noroc. Oprindu-ne mai întâi la primal dintre le, se poate recunoaște că fiecare persoană este Unică și că unii dintre noi au un potențial mai mare Manifestarea spiritului antreprenorial este însă cel mai adesea consecința învățări, ar după aceeaa experienței. O incercare de ilustra JA accastăposibilitateestedealtfel chiar acest manual. Probabil de noroc este nevoie în orice împrejurare, dar norocul nu oferă nici un fel de garantie. De fapt, norocul ni-l facem noi prin eforturile Formai rupe sau lucra pe perechi “Analiza cele două mituri retertoae la spiritul antreprenorial. antreprenoriali dorește să clarifice 1 Ldntifcarolurile posibil pe carele poate indeplini idividul [N elevilor. aspecte legate de lumea ra e semaca | afacerilor, aducindu-se în discuție e. Dece credeți că manifestarea spiritului antreprenorial ste ce MERRIE concepts, perros ‘matadexaconcrnainviie? A [terrier er deac 4. Cunoapețile itr” reeitoarel interiori? incerca ce “precum sf analiza acflnilor să eniicaistel de itu și ă concepet argument prin Îi Are 2 nu semnifică spirit de aventură, ci cxpacita existente între persoane se mențin, chiar dacă în intense sau mai putin intense, se inversează etc. Aceasta ‘nu există posibilitatea manifestării fiecăruia dintre noi în al termenului de întreprinzător, adică de initiator și al unei activități economice. Manifestarea spiritul au dimensiuni mari și foarte mari, așa incit dovads O, 7 TI Hai antreprenoriale se face adesea în organizații d i iclodiua dey deh & ee ete at Inco care dă seama de ultima posibilitate amintită fiind aceea de îi se career se penne or, în sensul de persoană care îi manifestă capacitățile de (or ae a crai inte or în cadrul unei firme deja existente, aducând un suflu nou în onan bt me or prin transformarea sa în ansamblu, prin inițierea unor noi |”: se fs ai n mi de dezvoltare ete. Ce presupune posibilitatea unei astfel de pa lysis cul ai ia In primul rând un spirit de intreprinzator, dar, deasemenea, o-Ps e aa „de excepție și capacitatea de a utiliza cunoștințele acumulate. [5% (0) Same Ss i on pente der ct fot într-o societate comercială deja existentă, ne poate ofeti coama bas QF Wake) necesară înființării propriei noastre afaceri, deci posibilitatea“ hcsizare de MS, errr on imreprinalta ear ep poate conchide atunci că manifestarea spiritului antreprenorial poate «reper 0, Soup ca o multitudine de fațete, dar că intotdeauna este vorba de _ <<< față de ceea ce se întâmplă in societate, in mediul economic, de ca de a sesiza cu ușurință oportunitățile existente, de capacitatea zie, dar nu in ultimul rând, deși poate prima este cu totul vorba de o pregătire temeinica si de disponibilitatea pentru o permanentă în domeniile în care dorim să ul lumii contemporane este datorat in primul rând domeniului nic, iar el este rezultanta manifestării neingridite a spiritului în mod direct. A oferi noul inseamnă, însă, cel mai adesea, a deja ceea ce a fost sau este dat, astfel incăt să fie identificate noile zonele neexplorate ete. De aceea, se poate susține, după cum că spiritul antreprenorial mu este ceva înnâscut, ci cel mai probabil cu mai mult succes), este consecința învățării, a profunde domenilui economic imams. În cele dn urmă, esibil oricăruia dintre noi. Spiru tree eae ee mine ei Crama, eneic a de ce nu inked, @ Sores ce) dm re vase toes @ Cine sunt ex? Care sunt caliățile și defectele mele? De ce sunt capabil! Sunt întrebări care la virsta adolescenței devin evidente și chiar presante, iar aceasta în incercarea de aajunge la deținerea unei imagini de sine cât mai adecvată situației și potențialului propriu. Faptu că imaginea de sine devine o preocupare curentă pentru adolescent se leagă intr-o măsură destul de mare de necesitatea orientării sale vocațiomale respectiv alegerea unui parcurs educational adecvat dobândirii unei anumite profesi “Cunoașterea de sine se dezvoltă odată cu virsta și cu experiențele pe care le acumulăm, in baza acesteia schitindu-se o imagine de sine mai ‘mult sau mai putin adecvată si bogată. În cadrul imaginii de sine se impune distincția între ceeace suntem la un moment dat (fizic, cognitiv, emoțional, social, spiritual) și ceea ce aspirăm să devenim, respectiv modul în care ne percepem potențialul de dezvoltare personală și proiectăm concretizarea acestuia în vitor. Problema care se pune, în cele din urmă, este accea a identității personale, respectiv structura care integrează cunoașterea de sine, imaginea de sine, respectul de sine, percepția celoriali despre noi ete. De ‘ce este importantă această identitate personali? Ea ne permite construirea identității voeationale, respectiv identificarea intereselor, valorilor, abilităților și competențelor de care dispunem (potențialul personal) în perspectiva a ceea ce urmează să facem în viața noastră din punct de vedere profesional Optiunea peninu un anumit parcurs educational, iar după aceca profesional, trebuic să fe astfel intemeiată de o cunoaștere a propriului Potential, Pentru ca opțiunea să fie relevantă, este necesar ca evaluarea propriului potential să fe corelată cu interesele proprii. Cunoașterea intereselor nu este însă suficientă, deși este determinantă, pentru o bund orientare educațională si vocațională. Sunt relevante, de asemenea, rezultatele școlare, implicarea în activități extracurriculare. pe scurt experiența personală. în măsura în care aceasta concretizează cunoștințele, aptitudinile i atitudinile pe care le avem și pe care le putem valorifica pentrua pe realiza din punct de vedere personal La vârsta adolescenței un rol important în „n , ae orientarea vocațională sau profesională îl . Format grupe sau lucrați pe are cunoașterea de sine. Cunoașterea de Reza să de valor de care ar bu să nem cont ÎN sac reapeul de sine, pei aa atunci când ne alegem profesiunea. cun = ‘. Realizaiolistt cu profesi pe care le considera de vinor [i despre noi etc. formează identitatea im faranoastră personală care devine baza identității c. Ce profesii considerați că ar raver? Dece? J vocationate. pentru a ajunge să obținem ceca ce dorim. ne IL și adaptabii. Succesul, indiferent dacă este vorba de mai târziu, în activitatea pe care o vom desfășura, in cele din depinde din ce in ce mai mult de capacitatea noastră de a potrivit potențialului personal, acțiunile. Cu unalt cuvânt, se unei planificări a carierei. cu atăt mai mult cu cât ii noastre determină pe cei mai mulți dintre oameni să aibă vieții mai multe ocupații în ee mai mult se pune astfel accent pe acele deprinderi numite: ing skills, respectv abilități transferabile, care să poată în contexte dintre cele mai diverse. Astăzi, spre diferență de E se întâmpla întrecut, decizia luată la un moment dat asupra unei care o vom urma sau asupra unei ocupații pe care o vom practica, este singulară. Se vorbește asfel, din ce în ce mai mult, de un al carierei, altfel spus de 0 serie de procese care Vizează propriilor posibilități, deciziile care se impun în privința i scolar, profesional si ocupational, altfel spus toate acele e care permit un control asupra propriei vie acesteainscamnd că alegerea carierei nu mai este un lucru ac 10 decizie necesară. Ne putem. desigur, baza pe propriile noastre d a fe d bine putem solicita ajutorul clor din jurul nostru Este în primul rind de specialiștii în consiliere și orientare care, prin apelu l diferite instrumente adecvate, ne pot sau edifica asupra potențialului propriu, asupra intereselor asupra pieței munci la nivel local, regional, național și de ce ional însă toate acestea că putem avea anumite profesii i ocupații, Ge alele ne sunt interzise? Nu, mu există o relație directă intre ide personalitate și mediile ocupaționale, în sensul că, în ind, putem ajunge să avem orice profesie și să practicim orice sigur, nu toți reușim in aceeași măsură, iar diferenfa este dară periența acumulată, de eforturile pe care le „Cu alte cuvinte, cariera noastră și chiar viața noastră se află în ine depinzând reușita sau nereusita ăizate de alunga ep [Constr vocational = wee Trait lenea pce sta cup stale pe ae Ie potas a care de mcs pe cae Ie pot cupa după scene or 1 rope I poi, Caz cea poanta po fle a contexte diferte (aptitedines de comunice se sev pet în ‘ttt pvr ofc opt șir Dire comic ape in ‘erelae scene ini i mt n carierei mu mai este hott de către LI Forma gropesau cra pe perch tradiției, ci fiecare dintre noi poate să ÎN. a. Realizați o listă cu aptitudinile necesare penru al carierei singur, cu ÎI | următoarele profesii informatician, vânzător, sau cu ajutorul consilierului „Astăzi, se vorbeie tot mai mult despre în funcție de difer factor Vv PROIECT: Portofoliul personal portal personal. Desigur, nu vet pute eliza într-o | formaicomplets toate cerințele da întregul vostru cfortse poate dovedi folositor i ca simplu exercițiu de decizie și Peat a ruși isd, char și sub forma unui exerci, trebuie să parcurge past cnumerați mai Gândiți-vă la una sau mai multe ocupați ce mis Repere incza nor Ocupația: Duc a ei spe cunt enn of cre puta teen ane de de muncă Nu bu fe © măcar cae incă fea el În măsura în care afi realizat și acest lucru, nu mai rămâne dece să treceți a realizarea portofoliulu personal. Încercați să. realizați de manieră veridică toate documentele (sobctați unor persoane cu experiență profesională realizarea scrisorilor de Seminar deobices serra su) Curriculum vitae Scrisoarea de intenție O posibilă structure» uni CV este următoarea: Scopul shy este de a oferi 0 prezentre sumară, dar SAERGas semmitetivă, n persoanei tae, ase int să rene că, pregătirea, expenenia profesional și aspiaile tale sunt compatibile cu cerințele firme. Scrierea sa se face fn urma ‘um aman puesta privind sporite postal pe care “ye s- ocupi în urma une comand sau pu sip ca scrisoare de prezntare, chiar dacă mu se angajează lect [Powal (in ces in urmă car treba tați 2 cussion | tipice de angajare, mai ales dacă este vata de Adress Telefon are ‘ees. Danae Sepia cer nae fa depen; Experiența profesional ete at Bec expres | eee ore tle frmarepet = ened mets e a = = es oi, . (mebuie sh deplerascl o pagini). nu trebuie să conțină informațiile din CV (este însoțită de CV, dar țineți cont că este „cmtă inaintea CV-ului) și se adresează departamentului de „resurse umane (poate fins și personalizat) Sear ieri mer otet om Cas pt var nemo eros oe Senet epee aa E E Soci ee EP Setare Ea aa epee ana a DT MN ma în imeniul de înreprinde, se implică în crearea unu lucru se amgajeazăin "ner Ste © pra on într-o activitate economică. Practc, intreprinzitorl este Da inițiază pi derulează o acțiune astfel încât It asuma Pome awe trent te de inovare, în schimbulunor satisfacții materiale sau Pees juice, e fede comer, ral Desigur, definiția precizată este una dintre multele vehiculate în cu aceste aspecte complexe ale acțiunii umane. La fel de bine se ua în calcul nu trăsăturile speci persoanei care are calitatea de inzătr, ci aspectele organizatorice, juridice ale activtii sale. În realitate, o percepție adecvată trebuie săaibă in vedere ambele perspective Implicarea în afaceri, se consideră adesea, comportă risca diete, sea ce face ca mali oameni să evil o aste de decizie. Simultan, însă. există persoane care, atrase numai de potențalele avantaje, ignoră. etalat riscurile. Nici una dintre abordări nu este însă relevantă penru manifestarea spiriului antreprenorial Intrarea în afaceri trebule să fer —— întotdeauna rezultatul unei decizi conștiente, motivată de cunoașterea | aaa ot a Re lui propriu a domeniului economie în care se initia | E pe pe lințelezerea riscurilor implicate. Sal ata crima n pre oh von pl io i meu fae e ent aa | oaza = mezat procs gel, acele și empatie ter cae za rea tele. le și comporamersc participanilor individelt la [eroii ‘| care își asumă riscurile și care manifestă ÎN a. identificați factarii macroeconomic și mie- rocconomici care pot determina succesul in vederea” obinrii unor e Mitu sprtisisutrepresorial [isca Biker macroeconomici gt masea A Vei Beta de ri pet dritara eer nai sor enous teste un inițiator și un inovator, 0 = ae 2.2. ÎNTREPRINZĂTOR, MANAGER, INTRAPRENOR Tatreprinzitor - ot. n gee tees med și he. ra race Tepe de erai. în genera și ba ene teat eclipse ei Manager contre determina de cbiectivele criza Sintra meta ste dah de reslisares ‘hector recompense mae Manifestarea spiritului antreprenorial se dovedeste a presupune asumarea unor responsabilități în raport cu activitatea inițiată, Cel puțin până la un anumit nivel, această asumare de responsabilități este comparabilă cu cea care revine managerului. Importanța managementului în lumea contemporană este deosebită, ajungăndu-se până la ase aprecia că -socieatea mu ar putea exista în forma pe care 0 cunoaștem astăzi și ici mu ar putea să progreseze fără manageri care să shideze organizație” Samuel. Certo) Managementul se definește drept procesul de indeplinire a obiectivelor unei organizații acrând cu și pin intermediul oamenilor, precum Și al altor resurse ale organizație (resurse financiare, materii prime, capital), Managerul reprezintă astfel persoana care desfășoară acest proces, respetiv indeplineste cele patru activități de Pază ale ‘management lu: planificarea. organizarea. influențarea i controlul. în pofida idenității structurale până la un anumit nivel, activitatea anucprenoială și managementul Sunt difere. Astfel, dacă în cazul intreprinzitorului se pune accent pe caracterul de inițiator, în cazul managerului aspectul cl mai relevant se referă la administrarea unei activități economice în ansamblu sau a unci componente a acesteia. Desigur, orice întreprinzător este și administrare privind ansamblul activ ți initiate. Evoluile inregistrate în cadrul economilor de piață, în ultimele decenii, au adus in discuție un termen nou a cărui semnificație trimite, de asemenea. Ia o modaliate de manifestare a spintului antreprenorial: intrapremorul. Intraprenori au calități asemănătoare inteprinzitorilor, diterența marcantă find mediul de evoluție care i cazul itraprenorilor esteacela al marilor firme sau, în general. al une firme în structura căreia, intro măsură mai mare sau mai mică sunt integrați. Precum inieprinzătorii, aceșia trnslormă vile și oportunitățile în produse profitabile, find capabii, pentru a realiza aceasta, să consituie cchipe eficient, Este vorba și înacest caz deo „intreprindere dar afacerea care se inițiază se dezvoltă pe fundamental celei deja existente, una dintre contribuile cele ma relevante referindu-se la climinarea siagnării dia ivaactivitate economică. Managerul este persoana care coordonează acțiunile pseminărie și deoebirie | legate de, atingerea obiectivelor organizației existente tre intraprenor și manageri, intreprinzitoral este responsabil pentru intreaga afacere, î.Idemificați asemănările și. deosebirile WF iar managerul este responssbil dosr de un anumit aspect existente, între întreprinzători. și ÎL jegat deo funcție specifică. Un nou concept utilizat pentra prcnserl ‘manifestarea 5 antreprenorial este cel de a: ALE ÎNTREPRINZĂTORULUI DE SUCCES studii legate de caracteristicile și personalitatea succes, cel puțin în rile dezvolte din punct de „realizându-se chiar un „portret robot” al acestuia: copila părinți, absolvent de acute, pi de copii a inceput să facă bani, născut into zonă și de religi protestants. Dacă aceste trăsături se ca poate deveni un ntcpriazător de succes, însă lipsesc, acest fapt nu constituie un motiv de există forte mull treprinzăteri care mu au studi adolescenți pensionar, oameni născuți în zone defavorizate, catolici vorbi mai curând despre existența unor trăsături care pentru succesul unel_afaceri, printre. aces vista, sexul, nivelul de educație, sarea civilă, religin, tivizate te. Totui, se pot pune in evidență o serie de caracterizează întreprinzătorii de succes: dorința de a riscului, spintul inovator disponibilitatea pentra muncă și prelungi increderea insine, nevoiade Implinire ce acestor trăsături ar putea si continue cu multe altele, precum: 2, controlul propriului destin, sesizarea oportunităților, ta în gândire, com inca decizi, perseverenta etc. Dacă o parte inte aceste lipsesc, nu inscamnă că ete imposibil exo asemenea persoană să lin întreprinzător de succes, deoarece aceste lipsuri pot fi eliminate prin nsrure și suodiscilină et dea înspre îtreprinzătorulu d succes, pot surprins 0 competențe și capacități care pot contribui la succesul unci petenie de comunicare eficientă: petente de organizare și conducere; petente profesionale: petenje de gestionarea timpului gia resurselor; itățiempatetice și de autocontrol; inovatoare etc. :, întreprinzătorul de succes este o persoană care o afacere profitabilă, un om înzestra cu o voință și o motivație dar și cu competențe profesionale și manageriale. jorul de succes este cel care valorifică permanent spiritul său de Jansiindu-se permanent în proiecte noi și perseverând în ciuda ‘sau eyecurilor. Mai mult, încurajează inițiativa angajaților săi. responsabilități, fiind conștient că nu poate excela în toate afacerilor de succes Se regăsesc (1. Studiați, sub forma unui studiu de caz. mediul de cu caracter general, dar și J) afaceridin localitatea in care locui. Se vorbește despre existența unor [N 2. Intervievati un membru al fail Sare mu sunt relevante pentru ÎI obfine infocmații privind motivația persoanei de a , despre trăsături care nu se [J se implica în afaceri. Vor trebui să fie abordate oriidesuccesși despre ® probleme precum: pregătirea profesională, sut necesare pentru a garanta [] avantajele și dezavantajele. intrării în afacere, scopuri urmărite sau de urmărit, trăsături personale. pd zaruri plini pradă: Er psd iu tape pierzi a Tir mila TEI eee ee eee atace cael e.numă deranjcaz3incertitudinea, éarnuo prefer; mi feresc cit pot de multde incenitudine. 2. Gradaldecoitrotaproprictexistene: Îi ca tie aa bu Emi RI 9 moră dee pp ae e: apelez adesea la sfaturi In actiunile mele: 4 preternina și indicație care 4. Nivelul de aspirație: capacitatea de sesizare oportunităților: de fate mis deinopeneanăimporaa: See re care fer în imi ndesa nevoi dea mama, dea irecunoncuti în ze po ldezana oporturtățile a omu displace ca celți sm rate considerați ler... cu mu prea rages ssize oportună a. sunt mulțumi intotdeaunade situația ea. a. nulbeneficiez nici de oportună 5. Încredereaîn sine: 18. Atitudinea față de muncă: a imcopsctnten defeat cence dre 9 mumă mode odat: în citi aden amfncredertn feel prope Bnd bine sin codex tot adsense penta gr ene cha ori să cea dir mn dice. Si vuineepedoime ră ia cesuicuaieoeva di mumia der ide imita foc încercați să realizați Tit e înebăr le cor răspuns crede că v-a ajuta să devină evident în ce măsură dispuneti de calitățile necesare unui imreprinzător Adresati aceste întrebări unui intreprinzător real. Legat de | scie probleme, concep și înrebri petra un manag pr exemplu, a director into firma de dimers „mai mari). Pornind de la răspunsurile și concluziile desprinse scrieți o lucrare de aproximativ două pagini imită: Eu reprints 2. De ce credeți că în epoca contemporană spirit anreprearial se manifest intro forte mare măsură sub forma inrsprenoratuli? MANAGERIALĂ DE AFACERI, INCUBATOARE MANAGERIALE otet] se cunoae, afacerile constitue ace tip de ie prop sistema de pia, contin i inele i zac scorul prop reia la ebincra e ele (eer economie) ji excrad atl ert fea Spat imune ice gt opicod en smal se coors sorina privind măgar delia i aia bine," Ablitatea Tecău reprime (agent în gestionarea riscurilor si operarea cu criteriile de raționalitate, cecul au ecculinafacen Sich de acne. capi can mt oct mune sunt ts Petcare penr darea une cconomal a es a cd spire lor, ma ales în mara în cereale pecete TE TE Soa dere Jr sunt dil de cin (ocunoayc fous bine ch tu Hs cen ae fp expla spring ean etl de face wu cord ca ee se res) O solic în acest sens sunt aga humic lcabatoare Tyee ucr organ tree cao eign cara ocesr dn psc 8 So ow nets rs Financia și srctoral funcționalități i dezwoltet oir activi pend Met Mics ns rele de acer pun ate la dopa îarepeiazăterilar 0 N seric strategie i logistice, indeplinind patru roluri principale; Pasare pda 36 mal ide „părinte” - susținând manageri firmelor incubate atât din punct £ ‘de vedere tehnic, cât și material; de mediu” = oră posibilitatea dezvoltări rapide a srategilor de Pietei ata ne Abe "afaceri ale firmelor incubate; de „investitor” - incubatorul aduce capital in schimbul unor acțiuni Ale rmelo incubate, la fe ca și firmele cu cap mixt: iferenta seci incututoru se implicăacliv in dezvoltarea firmei incubate de „club de afaceri” - incubatorul caută și oferă oportunități de “Afaceri firmei incubate, facilitându-i întâlnirea cu alți „jucători” de următoarele tipuri de servici și uta (cu tly gratuit sau cu dupăcaz) “spațiul incubatorului, inclusiv spațiile pentru întâlniri de afaceri, Saraca cur ți spaților deluru (energie termică electrica, | a e eee] cepe uelecomunicaii telefon, fox, e-mail interne); LESS re incomuna serviciilor de administrare, secretariat; ch lee ge ai încomuna servicilor de informare si documentare: Pete activități economice presupune depășirea mal gy 1- Construifio argumentare prin care Să , unul dintre instrumentele care se pot “justificați necesitatea existentei] covoare faceti tera, Mă cabine deaeee de afaceri. Acestea constituie sisteme 2-Cu ajutorul Internetului, identificați „de servicii și resurse care permit manifestarea incubatoare. de afaceri si observați @ a ~ prevenireaproblemelorde mediu; - cooperareaîntre investitori în cadrul incubatorului. = consultanță și asistență în elaborarea planurilor de afaceri și de marketing, studiilor de fezabilitate, surselor si a metodelor de | finanțare a investijilor în scopul contractării alor finanțări complementare de către beneficiari programului: = consultanță și instruire în managementul afacerilor. și managementul investilor comune realizate de către firmele incubate; =. asistență acondat in procesul de dezvoltare de noi produse și servici: istență pentru dezvoltarea de parteneriate naționale și ‘internationale; = servicii detraining, traduceri și publicitate; înlesairea accesului noilor firme la baze de date și la experiența universităților; ~ consultanță privind protejarea drepturilor de. proprietate intelectuală și industrială: =. asistență acordată firmelor incubate în corelarea activităților cu cele ale intreprinderilor existente înzonă: = asistență acordată fimmelor incubate in scopul divenificării capacității acestora dea-și comercializa produsele înafara zonci de amplasarea incubatorului: promovarea imagini firmelor ce operează în cadrul incubatonului ete. Din enumerarea de mai sus se poate desprinde cu destul de multă ușurință ideca că incubatoare de afaceri au în primul rând rolul formării intreprinzitorilor în calitate de manageri, respectiv educarea spiritului antreprenorial asfel incât dficultitile inerente oricărei noi afaceri inițate să fie depășite, iar activitatea economică să devină viabilă în Sensul realizării obiectivelor preconizate pe termen mediu și hung. Se poate aprecia astfel că incubatoarele de afaceri sunt incubatoare manageriale, activitatea de incubare presupunând două componente: 1-Incubatoral propriu-zis; 2 Structurile de incubare, care cuprind: = “arhitecții de planuri de afaceri "cei care i ajută pe întreprinzători, viorii manageri, să elaboreze planurile de afaceri ale noilor activități economice; - oreteade specialiști în domenii, precum: management, marketing, legislate, proprietate intelectual ete, - orețea de finanțare cu fonduri publice și/sau private; - manageri cu experiență care să se constituie in mentori pentru ia 5 Practic, ceca ce face diferența inte diferitele incubatoare se referă mai ales la aceste structuri de incubare care, considerate in obiectivele și acțiunea lor nu fac decit să susțină ideca potrivit căreia dimensiunea“ majoră a oricărui incubator este cea formativă pentru activitatea managerială. Ceca ce înseamnă Că atingerea uni rate mari de succes a afacerilor start-up nu poate atinsă decât înastfel de cadre. CEE consider cl Incubatoarele Ge 7 Activitatea de Incubare te o activitate deosebit de faceri sunt incubatoare manageriale? complexă. presupunând în general două componente: 2. Pornind de la elementele precizie soni omteaerane comm ca et mm dea, că sa site tr aS | totale inregistrate. Proectul soli sear ee concepută anterior sau pentruo firms ai cărei parametri săliconcepeți. Demersul standard complet il, teva setul Se personal of companied pornind de la activitatea, preconizată. volumul producții în următorul an și oblectivle preconizate 2 Pi atinse, Încercați să ierarhizați acest necesar sub forma unci organigrame (ordonare ierarhizată și funcțională a personalului, ținându-se cont de epartamentele existente în cadrul companiei: in principiu, trebuie să aveți în vedere minimum “următoarele departamente: producție, marketing, financiar și resure umane, dar torul iebule corela cu criteriile amintite mai sus). Nu uitai, costurile salariale uni una in principalele componenie ale cheltuillr, as înct imitați-vă la personal strict necesar, dar și suicient pentru desfășurarea activități. „Elaborați fiye ale postului pentru minimum trei „dintre posturile prevăzute în organigrama „concepută mal sus. n fiecare Te nt ease oa : =: Spe corsa ont cass ati a ca |. pei apărea ‘Ste imme da tre Soros — evaluarea timpului afectat fiecărei activi- (cllminetorié și de departajare, a fgelor de demcriare a thvsarcii; eae : : ‘i fre evaluarea randamentului, a eficienței activității, lisence paar Ne – evaluarea exigențelor profesionale și psihologice | e ate ba ome, Peay || experienlăși caracteristici psihologice; Fii „— deserierea relațiilor de colaborare și subordonare; A – alte elemente importante pentru descrierea Eira cin or în as te e zl ÎI ascmenca, să decideți asupra relevanței acestor ÎN] informații astfel incâtsă le ierarhizațiși grupați potrivit cezar, Tes pula sm Elaborati nivelul de salarizare pentru fecare din posturile din orpanigramă si calculati necesarul financiar pentru primele șase luni de existență ale societății comerciale. “Totul incepe cuo idee. Procesul de realizarea oricărui produs începe. ‘cua idee, ceca ce înseamnă că, după ce s-a definit domeniul de produs și de piață, trebuie mai inti generate ideile, acestea putând proveni din cele mai diverse sune, Există desigur i un punet de pornire ogie penru ideile de produse, anume nevoile si dorințele chiennlut. eile nu sunt însă suficiente. Ideca unui produs este doar un produs posibil, pe care societatea comercială ar putea săîl producă și Bil ofere pe piață. Trecerea de la posibilitate la efectivitate se realizează prin intermedia conceptului de produs, respectiv 0 variantă elaborată de produs, exprimată in termeni Semnificativ pentru consumatori. Conceptul (Se prods bie n rindul să. rest cec ce presupune realizar unui prototip care, să fie prezentat in fața unor clienți potențial: inregisrânda-se reactile acestora. În măsura în care ese elaborat prototipul final a produsului (ini de produse), acesta trebuie asigurat dia punct de vedere legal împotriva conirafacriior, această asigurare putându-se realiza prin intermediul brevetelor de invenție, ircgistii mărcilor de fabric de comer Și d serie inregistrarea denumiri de origine (mai ales pentru produsele Preps peor are 3 profes ma Alimentare), dreptul de atita (copyright-ul) etc. Desigur, acest proces de Dna ama. seu repete a neuen cate aches Erei ele mat imirmc. cara, toate elementele, tehmologile, idile etc. asupra cărora revin Scarctsocuupiomscaie Tia antim. drepturi legale une alte societăți comerciale, naționale sau străine. ‘aise aa pazei în Roca CMR ck fochcatS. Coca co se azi comtinindeeicerde de vinde astăzi este un produs Mata anume totalitatea clementelor ce Fieve iai miei ma ie ana declanșează, cererea! exprimată de consumatorsl potential pe piaț. TDi mine, cae da incluzând asi elemente corporal, lemeate acorporae (irma, marca Decean irma miei e insrcțiuni de utilizare, înregistrare, pre, serviell postviazare ele). Stie uree mări imaginea produsului te Format grupe de clei sau locraipe pevech ‘incerea EEE Gu © idee care devine 2. ldeniicațiproduse necesare comunității icaretăiți. |. conceptul de prods, ransformat in prototip b. idefcaț servcii necesare comunități în are ăi i apoi in produsul propriu-zis. Există diferite e Dececstenacesar să fe garantat de lege drepuldeautor? ÎI Categorii de produse, Astăzi, este utilizat 4. După cum s-a văzut, mărcile au astăzi o importanță ÎI conceptul de produs total care include cort în scenă ne ine, denial mări ÎI coantatea elementelor ce declanșează Tomes cu anvergură inal și crc să gotic? seme ma etalațio posibilă poliică de marcă acele firme, etal — 8.2. PREȚUL Realizarea conceptului de produs, cu toate detail sale, presupune ca morncat ea dtermiaaren prețului de vânzare. Deagu dada sencral semnificația acestui concept este aceeași, calcularea sa efectivă trebuie să ia în discuție desfășurate. Astfel, depinde de politica sa de pret, rentabilitatea acelei activități Comparaive-prcing = orentarea conc, poate ea aaa nti sistem corect de contabilizare a swe ncn coo de era «peu de camparwe spite om ee in timp ce piața pe care attioncazh generează respectivpreful dincolo de care cumpărători prețul ent. Ca are, prețul fina, cel cu vinde pe piață, trebuie să se plaseze în intervalul iata fascinds ob aa a aaa Mai mul, scopul producăterului în stabilrea Erei pete ese descoperirea acelei combinații de costa mane te „ate ta me vinzare, va conduce in cele din urmă lao i de concept și costuri Motivația imperii ln activitatea economică îi îmrepriazicelor este rufele ae Situația precizată mai sus este însă aceea a unei afaceri care se inițiază sau unui produs nou lansat. Prin urmare analiza structurii costurilor unei pergztu d. societăți comereiale se poate tudia în mai multe etape ale existenței sale. ‘wotiene comet! 3, respecti aleale unui produs, Inacest context, conceptul care trebuie adus. indiscutic csteacela de ciclu de viață al produsului. Modelul de ciclu de viață prezentat are însă un caracter general, de la un tip de produs la altul si de la un mod de consum la altul (cumpărarea unui „produs poate fi determinată si de factori, precum: moda, capriciul, stilul etc.) el dobândind un caracter particular. Există, de asemenea, și posibilitatea ___ relansări produsul, eca ce poate determina un cela repetat et Formati grupe de 4 elevi sau lucrați pe perechi. |) Analiza structurii costurilor unci societăți comerciale a. Se poate determina, inainte de lansarea pe |W) se poate studia în fiecare. a ciclului de viață al Pini, celui de viață al unui produs? ÎN produsululCielalde viață al anul produs presupune: Arpumentarispunsul vostru. introducerea acestuia pe piață, creșterea, maturitatea și aa ae cobalt Există posibilitatea relansării unui produs, caz a PROIECT: Calcularea prețului de vânzare Produsul: az | Costuri de concepție: Ira rii rea ai “Costurilezate direct de dezvoltare prodisubal noo nn a ped se n | Costar de pretetare a pet ee si ee at |. Chettue administrative pe durata de E a pe Conturi variable: Eat ore “Durata temporală luată în calcul: = Producția estimată în durata detimp considerată: | Costuride distributie: Costuride deposit ‘Costar de transport | Costurtde vineare: 4 Me ‘Costuride promovare: Costuri de publicitte Conta tegate de acltat acordate cenți: | Altecosturidepromovare: TOTALCostURI: |Contui meata unitar Cp) ata de prot dorită (Rp): PREȚULDE VÂNZARE: G Promovarea PRonusului 9.1. Mixut DE MARK! p Ce posibilitate are o societate comercială de a ajunge cu produsul sau | lower ret eri serviciu său lao piață-intă? După cum s-amai subliniat, este vorbaaici de Tt Sri e comun! maodng, mal pci Gs varcinelntranenilor le postr a obec | pre | ae Ge ee ea nied pe ING Mixul de marketing, cunoscut si sub mumele de „cei patru P™ reprezintă cele patru domenii pe care societatea comercială trebuie să ii OEI mall wow, da isis vse sea a ae ees et egal fora Etter on eae ete supă ira. Eos Be ements cot n reducerea riscurilor. 15.2. MODAUTAN DE MINIMIZARE A RISCURILOR Gestionarea riscurilor înseamnă examinarea critică si realistă fenomenelor, situațiilor sau a evenimentelor care pot genera pi pentru firmă, identificarea măsurilor care pot contribui la evitarea, minimizarea riscurilor și aplicarea acestora, estimarea. costuri strategiilor aplicate, precum și anticiparea pierderilor penru li consecințelor acestora. Pentru antreprenori gestionarea riscurilor înseamnă, pe de o apare, conștientizarea lor si, pe de altă parte, asumarea răspunderii pentru evitarea sau minimizarea efectelor lor, deoarece este bine cunoscut faptul că acumularea mai multor riscuri devine periculoasă și poate pune sub semnul întrebării existența firmei congelata lime Ea LI : Pe Gestionarea riscurilor presupune constientizarea lor giasumarea evitarea sau minimizarea efectelor lor. Cele Prevenirea iscurilor, transferul riscurilor și asumarea riscurilor. casper | potzi strateli de estionarea riscurilor sut: evtarea riscurilor, inzătrii trebuie să identifice cele mai eficiente strategi de | gestionarea iscului? De ce menținerea afacerii ee, V/PROIECT: Managementul riscului — asigurarea Problema asigurării și a costunlor sale ee adesea ignorată în period de nsare a unei seriei comercial sau de elaborare a lanai ace Un pui bun pene av incepecerceare eta să determina ce fl d asigurări un cerute prin ee. Aces cra eră de a ră n ară, dz in majortatn lr asigurarea ete bligatorie pentru vehicle. Asigurarea de râspandee a angajaților me nccesaf nunc cazu ir uncort ee necesa i asioraea de rapundere public. A și care asigurare est certă pin lege. ‘Ste un panct de pornire tie Ale catego de asigrd un sigură e sate, de clitore asguri de viată i legat de pens. ‘cele comerciales pot asigura impotriva picrderlc (tonă incendie, problemeoe de săntate sau cesentelor. în majorite nație leat d transport, se cere i asigurarea bunurilor Analizați activitățile pe care ar urma să le desfășoare societatea comercială imaginată și idenicați puri de asigurări care, în limita cheltuielilor pe care le pti asuma, ar proteja firma. Pentru a simula încheierea lor, Incerca să contacto societate de asigurări pentru & obține oferi privind poliel de asigurare pe care ați dori se incheia i iocmți documenteleaferente. IERI Rea 16.1. MODELE DE REUȘITĂ ÎN AFACERI Foarte mulți dintre noi au auzi de nume precum Steven Jobs sau Bill Gates, nume legate de industria calculatoarelor, de inițierea unor afaceri e succes care ia ficut multimilionari și celebri în al treilea deceniu al vieții lor. ‘Astfel, primele calculatoare erau accesibile mai ales specialiștilor datorită nivelului mare de tchnicitate și prețului foarteridicat. Steven Jobs s-a gândit că în măsura în care calculatoarele ar fi mai ieftine, mai mulți sameni le-ar achiziționa. A pornit afacerea, în 1976, numai cu 1300 de dolari proveniți din vânzarea Volksvagen-ului su, mașină cumpărată la mâna a doua, bani pe care ia investi în producerea computerului numit ‘Apple impreună cu Wozniak care îi vinde calculatorul Hewlet-Packard Profitul obținut din comercializarea Apple 1 I-a utilizat în finanțarea proiectării de noi computere performante, iar în 1980, Apple a pus în Vânzare acțiuni in valoare de 1,79 miliarde de dolari. Apple a schimbat Viziunea oamenilor asupra caiculatoarelor de la giganți pentru care era nevoie de sili de uriașe si sisteme sofisticate de răcire, folosite doar de marile companii si guverne, la micile „cutii” de pe orice birou. În 1979 vor. realiza Apple II care va genera profituri de 139.000.000 de dolari în tei ani compania inregistrindo creșere de 700%. În 1982, vânzările Apple se situau undeva peste $83,000,000 de dolari ‘ll Gates ete fondatorul și conducătorul Microsoft și deține din anul 1998 poziția numărul | in clasamentul celor mai bogați oameni din lume, clasament realizat de revista Forbes. În ciuda faptului că i se recunoaște meritul că a reușit să facă din calculator un instrument la îndemâna oricui ise reproșează adesca că și-a câștigat averea în unma monopolului pe care instaurat în industria informatica. Chiar și metodele pe care lea uilizat au fost adesea criticate, deoarece se pare că filosofia lui de afaceri nu a fost ca a deschizitoruui de drumuri ci sea omului cae se îmbogățește de pe urma clor care vin cu idei. EI provine dintro familie din elita afaceritilor americani, in 1906, srăbunicul lui Gates fondind Banca Națională Seattle. Bunicul lui Gates era vicepreședintele unei bănci, iar tatăl ui a profesat avocatura. Mama lu Bila fost profesoară, dar a făcut parte și din consiile directoare ale unor mari universități, printre care se numără si United Way care a aprobat implementarea MS-DOS pe platformele IBM, punctul de plecare al succesului, Microsoft. Astăzi, Microsoft Corporation este cea mai mare companie de software, iar Bill Gates este cel mai tânăr miliardar din lume. Modelele de reușită în afaceri prezentate demonstrează că existența unui mediu concurential normal constituie un factor care contribuie la bunul mers al intreprinderi. Totodată, afacerile pot fi derulate, la început, cu fonduri reduse, fapt ce subliniază capacitatea intreprinderilor mici si mijlocii de a se adapta mult mai rapid și de a fi mai profitabile pentru investitori, cit si pentru consumatori și comunitatea din care fac parte. Succesul afacerilor se datorează mai cu seamă flexbilitii, mobili dar mai ales creativității ridicate care asigură manifestarea spiritului antreprenorial. În acest sens, strategia de acțiune determină modalitățile concrete de combinare și uilizare a resurselor în producte, desfacere dezvoltare, marketing ee Observati mediul de afaceri din Jocaliatea voastră [N] Există afaceri de succes in diferite domenii entific posibile modele de reușită în afaceri Pe cât (N afaceri initiate de bărbați, dar și de femei ponibil, verificați dacă îi caracterizează trăsături WB întreprinzători. Chiar în condiții de Frecur: ‘aevoie, der implinire, spiritul inovator, Wl. tonceteats poste fobjinat profiteu condita sk încrederea in forele propri, disponibilitatea pentru mananci Lec o Hath ca aie gy’ Vinzi Pe piahh on produs/servici il, nou sea k meee în afaceri. cu caracteristici superioare celor existente. Reusit în afaceri nu este însă un apanaj al itreprnzătorilor de pe alte meleaguri, cil fel de bine acest lucra s-a întâmplat se întâmplă și seva tâmpla in Romania. Exemple în acest sens suni deosebit de numeroase, dacă nu au statul unor vedete. Oricare dinte ci ar fi latin calcul, ete evident că la baza reușitei lor au stat câteva caracteristci de personalitate care-au împins tt mai departe î realizarea aspiraților sau visurilor. Fiecare sfidează, întz-un fel, prejudecățile răspândite despre intreprnzitori despre calitățile lor sau despre viața lor. Mai mult, obținerea succesului la un moment dat nu înseamnă câ. descoperit .refeta” infailibilă, ci doar asumarea și cu o mai mare hotărâre a responsabilititilorce le revin. Dincolo de propria persoană, de banii și timpul investiți este vorba de oameni care depind într-un el sau altul de această reușită și de menținerea sa. „Meninerea în top” este, de afl si după cur o recunose majoritatea îtreprinzătoilor de succes, provocarea cea mai intensă, iar, totodată, dificultatea cea mai mare. După ‘cum se spune, „nueste greu săreușeșt, i să continu”. Cine poate ajuta într-un asfel de context întreprinzătorul? În primul rând el insusi, respectiv efortul permanent de dezvoltare personală (necesitatea dezvoltării ste de altfel o banalitate în domeniul economic, cunoscut find cd cel mai adesea absența dezvoltării înseamnăregres). Toți trebuie să învățăm și asta include că trebuie să învățăm de la cine să învățăm, ln fel cum trebuie să învățăm ce să învățăm. Autedezvoltarea trebuie să fic una din prioritățile oricăni întreprinzător și, totodată, trebuie să se țină cont că întreprinzătorii învață de la ali întreprinzătari,l el cum asistentele învață de la alte asistente, managerii de la ați manageri, pianiști dela alți pianigti etc. O aste! de abordare a lucrurilor este cu atât mai imperioasă cu cit obtinerea succesului inseamnă simultan creștere a firmei, creștere a numărului de salariați, creștere a numărului de clienți etc. Însă o firmă cu 200 de salariați se conduce ale! decăt o firmă cu 20 de salariați. Unei astfel de diferențe i se datorează faptul că multe dintre afacerile care la un ‘moment dat erau inoritoare atunci când au crescut în dimensiuni au ajuns. cu rapiditate la faliment, ceea ce părea la un moment dat un succes dovedindu-se un eșec. Totul depinde intr-un fel de noi și de ceea ce dorim să facem cu propria noastră persoană. Probabil acesta este principiul de aur al oricărui întreprinzător de succes. în pofida diferitclor jp 1. Relizai pentru fiecare din cele opt ide un efort permanent (N “ prejudecăți enumerate mai sus câte un de. autodezvoltare alte modalități de contraangument, 2. Cecredei că rsbuie să cuprindă procesul de dezvoltare penonală și pe ce perioadă inițiate. @ rcbuicel ssc tinds? Analiza modului de conducere și de organizare a firmelor care a obținut performanțe în afaceri a permis surprinderea factorilor de excelență care influenfeaz succesul unei afaceri. În acest sens, T. Peters și R. întreprinderi” identifică op factori de care depinde performanța superioară ~ sonic, r înaficeri: Eee tentante zu — Nae abe infor ca pve Ie actiunea ‘Solan tehnologior e | Ientificarea cele mai bune strategii de dezvoltare de către Minar sence age) Miva Inept deerniad modsliile concrete, adich elementele cx Ea a caracter particular, care determină valorificarea resursclor financiare, paste Gui # rama, usile ebnologice, umane ou de al natură in producti, deafacere și ana ee i promovare pentru a obține succesul scontat. În cazal in care intrepri ‘mn ‘nu valorifică eficient condițiile cu caracter general, dar și particular de care Sets “sect tn de pang dispune, activitatea sa este sortită eșecului sau falimentului (vânzarea sau foil» sel ee S une lichidarea afacerii) ene E] Pentru firma pe care ați „înființa:o” anterior, ||) Reuyita unei afaceri depinde de corelarea unor identificați factori particular, specifici mediului [N factori cu caracter general si particular în concret de afaceri în care ar acționa, meniti si funcție de abilitatea întreprinzătorului și de contribuie i succesul afacerii voastre. @ scopul urmări. EEE PROIECT: 0 afacere de succes! identificați, în propria voastră comunitate, astfel de întreprinzători de succes și solicitați-l puțin din timpul lor pentru sta de vorbă despre modul in care au reusit să facă ceea ce au făcut. Elaborati, pornind de la {nformatile ebținute, o lucrare intitulată „Succesul în afaceri”. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Colecția Revistei Capital, 2000-2004 , Colecția Revistei Biz, 2001-2004 n „Colecția Revistei dei de afaceri, 2000-2004 4 , Action Leaning pentru IMM-urile din județele Bihor, Sălaj și Satu-Mare: Un now model de școală antreprenorială in domeniul resurselor umane, Program PHARE. 2001 Angelescu C „Ciucur D. (coord), Economie, Partea |, EditaraA S-E. București, 1999 ‘Batra, P., Batra, V., Idei sfaturi pentru manageri competi, Editura Niculescu, București, 1999 Bătan A., Petrovai D., Lemeni G., Consiliere și orientare. Ghidul profesorului, Editura Humanitas, ‘Colectia Educația 2000+, București 2002 Bărbulescu C., Gavrilă T. Economia si gestiunea întreprinderii (edit Bucuresti, 1999 Certo Samuel C. Managementul modern, Editara Teora, București, 2002 Cole Gerald A., Management, Editura Știința, Chișinău, 2004 ‘Constantin T., Evaluarea psihologică a personalului, Editura Polirom, ași, 2004 Dobrotă N., 4.B.C.-u! economiei de piață moderne (concepte. mecanisme, aplicați practice), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, Bucuresti, 1991 Dobrotă VL: Restructurare i dezvoltare economică, Editura Teora, București, 2004 Drăgan J.C.,Demetrescu M.C, Practica prospectări pieței, Edicura Europa Nova, București, 1996 Dubois P.-L.,Jolibert A, Marketing, vol. 1 și 1, primera „Ardealul Cluj, 1994 Hiebeler R. Kelly Th., Ketteman Gh, Andersen Ar. Cele mai bune practici. Cum să reugești în “afaceri prin strategiial căror element central este clientul, Editura image, București 1998 Ielics B., Comsumatoriși piața, Editura de Vest, Timișoara, 1999 Wtnescu A, Robu V, Anghel 1, rherea intreprinderi, Editor „Tribuna Economică”, Bucuresti, a 1-a), Editura Economică, Kotler, Managementul marketingului, ediția a II-a, Editura Teora, Bucuresti, 2002 Miu AL. Snadiul de piață, Edivura, All Beck, București, 1998 Parkinson M., Ghidul carierei, Editura All Beck, 2002 Popa L., Filip, Management internațional, Editura Economică, București, 1999 Porlier.-C.,Cunoagterea de sine, Institutul de Stiinye ale Educației, Bucuresti Prodan A., Managementul de succes. Motivapie și comportament, Editura Polirom, lași, 1999 ‘SasuC.,Iniierea $dezvoltarea afacerilor, Editura Polirom, Iasi, 2001 Vienna Gi Rn V, Geci Anal ecomomle feet Eater Eco, aoe, “Weber M., Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993 Ziate M., Tratat de psihologie organtzațional-managerială, Editura Polirom, ași, 2004 IL