“GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT Programul de studii : FINANȚE ȘI BĂNCI GESTIUNEA ACTIVELOR ȘI PASIVELOR… [629855]

1

UNIVERSITATEA DE MEDICIN Ă, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE
“GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Programul de studii : FINANȚE ȘI BĂNCI

GESTIUNEA ACTIVELOR ȘI PASIVELOR CIRCULANTE

Coordonator științific : Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. Ec. Șimon Adrian Szathmári Dalma

TÂRGU MUREȘ
2019

2
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE,
ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE “GEORGE EMI L PALADE”
DIN TÂRGU MUREȘ LUCRARE DE LICENȚĂ
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT Candidat ( ă) : Szathmári
Dalma

Progra mul de studii : Finanțe și Bănci Anul absolvirii : 2019
Coordonator știi nțific : Conf. Univ. Dr. Ec. Șimon Adrian Viza facultății

a) Tema lucrării de licență :
GESTIUNEA ACTIVELOR ȘI PASIVELOR CIRCULANTE
b) Problemele principale tratate :
Gestiunea stocurilor
Gestiunea trezoreriei
Gestiunea încasărilor și plăților
Gestiunea clienților
Fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă, indicatori ai echilibrului financiar
c) Bibliografia recomandată :
1. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România , Ghid practic de aplicare a
reglementăr ilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului
finanțelor publice , Editura CECCAR, 2010
2. Mihaela Onofrei, Finanțele întreprinderii , Editura Economică, București , 2004
3. Neagoe Ion , Finan țele întreprinderii , Editura Anka rom, Iași, 1997
4. Nicolae Georgescu, Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, 1999
5. Petrescu Silvia, Analiză financiară aprofundată – Concepte, metode , studii de caz , Iași . 2005

3
6. Stancu Ion , Finan țe, Ediția a treia, Editura Econom icǎ, București, 2002
d) Termene obligatorii de consultații : Bilunar
e) Locul și durata practicii : S.C. MULTIBET TRANSILVANIA SRL.
Primit tema la data de : 29.10.2018.
Termen de predare : 07.07.2019.
Semnătura Director Departament Semnătura coordonatorului

Semnătura candidat: [anonimizat]

4
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
CAP.1. GESTIUNEA ACTIVELOR CIRCULANTE ………………………….. …………………….. 7
1.1. Definiție, clasificarea activelor circulante ………………………….. ………………………….. ………. 7
1.2.Gestiunea financiar ă pe termen scurt ………………………….. ………………………….. ………………. 8
1.2.2 Gestiunea ciclului de exploatare ………………………….. ………………………….. ……………. 8
1.2.3. Finanțarea activelor circulante ………………………….. ………………………….. ……………… 9
1.3. Gestiunea stocurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 10
1.4. Gestiunea trezoreriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
1.5. Gestiunea încasărilor și plăților ………………………….. ………………………….. …………………… 12
1.5.1. Încasări și plăți fără numerar ………………………….. ………………………….. ……………… 12
1.5.2. Capacitatea de plată a agenților economici ………………………….. ………………………. 13
CAP.2. GESTIUNEA CREANȚELOR ȘI DATORIILO R ………………………….. …………… 13
2.1.Sistemul de conturi privind creanțele și datoriile curente ………………………….. ……………… 14
2.2. Gestiunea clienților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
2.3.Operațiile privind decontările cu furnizori ………………………….. ………………………….. …….. 15
2.4. Operațiile privind decontările cu personalul ………………………….. ………………………….. ….. 16
2.5. Operațiile privind decontările cu bugetul statului și fondurile speciale ……………………… 17
CAP.3. PRINCIPALELE CORELAȚII REFLECTATE ÎN BILANȚUL CONTABIL 19
3.1. Fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă, indicatori ai echilibrului
financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
CAP.4. STUDIU DE CAZ LA S.C. MULTIBET TRANSILVANIA S.R.L. ……………….. 25
4.1. Prezentarea general ă a societății ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
4.2. Structura activului societății ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
4.2.1.Ana liza structurii și evoluția activelor circulante ………………………….. ……………….. 28
4.2.2. Eficiența utilizării activelor circulante ………………………….. ………………………….. … 35
4.3. Structura pasivului socie tății ………………………….. ………………………….. ……………………….. 37
4.4.Analiza principalilor indicatori economico -financiari ………………………….. ………………….. 46

5
4.5.Evoluția indicatorilor de performanță (rentabilitate, lichid itate, solvabilitate) ……………… 47
4.6.Analiza surselor de finanțare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 49
CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 52
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 53
ANEXE

6
INTRODUCERE

Tema aleasă pentru lucrare este „Gestiunea act ivelor și pasivelor circulante , cuvenit ă
interesului meu către dezvoltarea unei societăți î nființate recent ș i datorită curiozi tății asupra
funcționalității activelor și pasivelor, care să nu fie definite de cuvinte din dicționar ci îș i de
cifre, mai bine zis valoare lor. Pentru a înț elege de ce activele sunt cele care crează banii iar
pasivele cele care scot banii din societate, respectiv din buzunar.
Având în vedere că o temă trebuie să conțină informaț ii reale despre subiect ul de
cercetare, unde trebuie îmbinată teoria cu practica , am reușit să adun informațiile de la
societatea selectată pentru tema mea. Tema s -a efectuat la SC MULTIBET TRANSILVANIA
SRL , Mureș.
După părerea mea, după alegerea temei, este o etapă foarte importantă cea a
documentării, prin care studentul se cercetează adânc asupra temei, și nu numai ci poate să
hotărească în ce direcție dorește să parcurgă lucr area de cercetare, astfel ce vrea să rezultă la
sfârșitul analizei.
În prima etapă de documen tare s -au cercetat anumite lucră ri de contabi litate ,
specialitate, doar după aceasta etapă se poate con strui o stru ctură a lucrării ș i alegerea
bibliografiei fina le pe care se va baza lucrarea. Următorul pas este implementarea reală a
informațiilor obținute de la societate în funcție de structura lucră rii.
Lucrarea este structurată î n patru capitole, și anume :
Capitolul 1 cuprinde Conținutul activelor circulan te și gestiunea acestora.
Capitolul 2 conține Gestiunea crențelor și datoriilor .
Capito lul 3 cuprinde P rincipalele corelații reflectate în bilanțul contabil.
Capitolul 4 este partea practică a teoriei, aplicată pe întreprinderea prezen tată tot în acest
capitol. Cuprinde gestiunea activelor și pasivelor a întreprinderii pe baza datelor culese din
bilanț și contul de profit și pierdere, între anii 2017 -2018.

7
CAP.1. GESTIUNEA ACTIVELOR CIRCULANTE
1.1. Definiție, clasificare a activelor circulante

Un activ se clasifică drept activ circulant atunci când :
 În esență este deținut în scopul tranzacționării ;
 Este posedat cu scopul de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului
de exploatare a întreprinderii;
 Este înfăț ișat de numerar sau echivalent de nume rar, și nu este interzisă
utilizarea lor ;
 Va fi realizat într -o perioadă de 12 luni de la data bilanțului

Din definiția de mai sus, concluzia este că, pentru a fi clasificat în categoria activelor
circulante, un component trebuie să se realizeze într -un orizont de timp de 12 luni de la data
bilanțului sau în cursul ciclului de exploatare, fie să aibă deja forma de numerar sau
echivalente de numerar. Definiția oferă indicii atât în ceea ce privește natura elementelor
recunoscute ca active circulante, cât m ai ales destinația acestora.
Unele elemente ca de exemplu stocurile și creanțele comerciale se realizează în cadrul
ciclului de exploatare, care, în anumite situații, poate fi mai lung decât durata exercițiului
financiar. Chiar și așa, acestea sunt alocate în bilanț activelor circulante. Ciclul de exploatare
ca fiind perioada de timp dintre achiziționarea activelor care sunt destinate procesării și
finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numarar.
Activele circulante sunt structurate astfel :
a) Stocuri;
b) Creanțe;
c) Investiții pe termen scurt;
d) Casa și conturi la bănci.

8
1.2.Gestiunea financiar ă pe termen scurt

Gestiunea activelor și pasivelor circulante include totalitatea activităților de asigu rare și
menținere a stabilității financiar e pe termen scur t.
Gestiunea pe termen scurt necesită două domenii suplimentare de activitate:
 stabilirea necesarului de active circulante (stocuri, creanțe, lichidități ), deci a nevoilor
ciclice;
 determinarea modalității de finanțare a necesarului de active circulante, respectiv
atragerea surselor temporare pentru nevoile ciclului de exploatare .

1.2.2 Gestiunea ciclului de exploatare

Obiectivul urmărit de gestiunea cicl ului de exploatare îl reflectă majorarea rentabilității
activității în condițiile de diminuare a riscu lui economic și financiar. Atingerea obiectului de
creștere a rentabilității activelor circulante necesită realizarea ciclului de exploatare cu un
nivel minim de active circulante.
Volumul activelor circulante este influențată de o serie de factori, cei ma i importanți
fiind:
 nivelul aprovizionării, producției și desfacerii;
 viteza de rotație și cheltuielile de producție ;
Rent abilitatea pasivelor circulante presupune reducerea costurilor de procurare al
capitalurilor necesare, creșterea preponderenței surse lor atrase, adică a decalajelor de plăți
favorabile c eea ce rezultă din datori ile către furnizori, salariați, buget, etc.
Pentru reducerea riscului , gestiunea activelor circulante urmărește eliminarea rupturii
de stoc, insuficien ței de lichidități, a întreprinderilor accidentale în aprovizi onare, livrare,
funcționare.
În ceea ce privește pasivele circulante , micșorarea riscului necesită diminuarea sau
eliminarea deficitului de capitaluri temporare solicitate de ciclul de exploatare, creșterea
autonomiei fin anciare a ciclului de exploatare. Pentru aceasta se constituie la nivelul
pasivelor circulante un fond de rulment, reprezentând surplusul de resurse permanente,

9
necesare pentru a pune în siguranță echilibrul financiar pe termen scurt. Egalitatea Nevoi =
Resurse trebuie să se realizeze în final cu condiția degajă rii unei trezorerii nete pozitive .
Fondul d e rulment este un indicator în analiză financiară și se folosește pentru a măsura
starea și condțiile echilibrului financia r care rezultă din confruntarea dintre lichiditatea
activelor pe termen scurt și exigibilitatea pasivelor pe termen scurt.
Fondul de rulment propriu ( FRpp ) exprimă e xcedentul resurselor proprii de finanțare
asupra active lor imobilizate și se determină în formă brută sau netă.
Fondul de rulment permanent ( FRpm ) exprimă ex cedentul resurselor proprii de
finanțare asupra activelor imobilizate și se determină în formă brută sau netă.
Fondul de rulment străin ( FRS ) se determi nă ca diferență î ntre fondul de rulment
permanent și fondul de r ulment propriu .

1.2.3. Finanțarea activelor circulante

Stancu Ion consideră că : “ Gestiunea ciclului de exploatare este componenta cea mai
importantǎ a gestiunii financiare a unei firme. Activele circulante pot reprezenta aproximativ
50% di n totalul acti vului î ntrepriderii; operațiunile ciclului de exploatare sunt rep etabile, cu
reflectare imediatǎ asupra structurii financiare a î ntreprinderii; datoriile mai m ici de un an,
datoritǎ costului lor ridicat, preoc upǎ mult managerii financiari, î n special, p e cei din
întreprinderilor mici și mijlocii. ”1
Activele circulante pot î mbrățișa numeroase denumiri, ca de exemplu: capital circulant ,
capital de lucru , fond de rulment global , fond de rulment brut etc.
Prin scăderea necesarului fondului de rulment, r esursele ce apar disponibile la
exploatare pot fi folosite pentru investiții în imobilizări sau pot fi plasate în alte scopuri
pentru a aduce profit. Î ntre căile de diminuare a necesarului fondului de rulment menționez:
 creșterea volumului și a duratei creditului de furnizori;
 reducerea volumului și duratei creditului acordat clienților;
 micșorarea stocurilor pe cât este posibil.

1 Stancu Ion , Finan țe, Ediția a treia , Editura Economicǎ, București, 2002, PAGINA 965

10
Necesarul fondului de rulment : necesarul de finanțare creat de activitatea întreprinderii
în fiecare etapă al ciclului de exploa tare – cumpărare, transformare, comercializare. Aceasta
este legat de decalajul dintre încasări și cheltuieli.
Fondul de rulment : reprezintă plata din resursele fin anciare care asigură finanțarea
permanentă a activelor circulante.

1.3. Gestiunea stocurilor

Stocurile sunt active circulante :
 Deținute pentru a fi vândute pe parcursul decurgerii normale a
activității;
 În proces de producție în vederea vânzării în cursul desfășurării
normale a activității;
 Care va necesita să fie utilizate în procesul de producție sau
pentru prestarea de servicii.

Caracterul elementelor nu este destulă pentru a le consid era stocuri. Pentru a confirma
un element în categoria stocurilor este important să testăm criteriile de recunoaștere stipulate
în secțiunea 1 , și să ne asigurăm că elementul în cauză răspunde și definiției stocului
prezentate mai sus :
Un activ este recunoscut în contabilitate și prezentat în b ilanț în cazul în care este
posibilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către societate și activul are o valoar e
care poate fi evaluată în mod credibil.
Stocurile de mijloace circulante cuprind materii prime și materiale aflate în diferite faze
ale prelucrării, sau sub formă de produse fin ite, a mijloacelor în decontare (creanțe asupra
clienților și debitorilor) și disponibilităților bănești în casă sau ban că. Stocurile se exprimă
fizic și valoric . Fizic , stocurile reprezintă cantitățile de materiale prime , de produse sau de

11
mărfuri necesare fiecărei faze a ciclului de exploatare pentru a asigura continui tatea și
ritmicitatea acestora. Mărimea valorică a stocurilor este dată de mărimea capitalurilor
necesare pentru constituirea și păstrarea lor.
Mărimea optimă a stocurilor va fi aceea care armonizează relația opusă dintre
cheltuielile de aprovizionare variabile în fu ncție de numărul aprovizionărilor și cele de
depozitare care diferă în raport cu mărimea stocurilor.
Neagoe Ion consideră că : “ Determinarea mǎrimii optime a stocurilor ocupă un loc
important î n cadrul gestiunii activelor circulante. Un stoc este optim din punct de vedere al
mǎrimii sale atunci câ nd este suficient , în orice moment, pentru a asigura continuitatea
ciclului de exploatare fǎrǎ a imobiliza inutil capital î n stocuri supranecesare. ”2

1.4. Gestiunea trezoreriei

Gestiunea de trezorerie reprezintă un domeniu al gestiunii financiare. Noțiunea de
trezorerie se referă în princi pal la disponibilități bănești, încasări, lichidități ale întreprinderii
la un moment dat, adic ă fondurile pe care le dețin în casă și în cont. În același timp, noțiunea
de trezo rerie s e folosește și pentru a numi diferența dintre necesarul de active circulante și
fondul de rulment sau diferența dintre încasări și credite bancare pe termen scurt.
Gestiunea de trezorerie urmărește două cerințe importante :
 să minimizeze costul capit alului , dacă trezoreria este negativă și se impune apelul la
credite
 dacă trezoreria este pozitivă să maximizeze ren tabilitatea capitalului și se impune
efectuarea unor plasamente pe t ermen scurt și să obțină o flexibilitate maximă a
echilibrului financiar .
Prin trezorerie se înțeleg banii î n casă și banii la bancă î n conturi la vedere. Pe scurt, se
poate aprecia că trezoreria este rezultatul întregii activități a întreprinderii și arată modul de
respectare a cerințelor echilibrului financiar. Echivalentele de trezorerie reprezintă
plasamente pe termen scurt, care pot fi transformate ușor in bani, fiind foarte lich ide, î n sume
cunoscute și pentru care riscul de schimbare a valorii este neînsemnat .

2 Neagoe Ion , Finan țele întreprinderii , Editura Ankarom, Iași, 199 7, PAGINA 202

12
Aceste echivalente de numerar sunt deținute mai degrabă pentr u a face față unor
angajamente de trezorerie pe termen scurt, și mai puțin pentru alte scopuri.
Trezoreria se determină ca diferență între fondul de rulment și necesarul fond de
rulment.
În situația în care trezoreria este pozitivă , aceasta rezultă că fondul de rulment este
suficient de mare pentru a asigura nu numai f inanțarea stabilă a ciclului de exploatare, dar și
mai ră mân lichidități pentru a executa plasamente fără a pune în pericol continuitatea
activității.
Dacă trezoreria este negativă , înseamnă că neces arul de fond de rulment nu poate fi
finanțat din resursele disponi bile, apelându -se la credite de trezorerie .
Obiectivul fundamental al gestiunii trezoreriei este asigurarea unui sold “0” al acesteia,
care nu antrenează nici costuri de finanțare ș i nici de oportunitate .

1.5. Gestiunea încasărilor și plăților
1.5.1. Încasări și plăți fără numerar

Mijloacele de plată fără numerar utilizate de agenții economici trebuie să răspundă cel
mai bine uno r criterii, precum rapiditatea și simplificarea oper ațiunilor, siguranța încasărilor
și obț inerea de garanții satisfăcătoare din partea plă titorilor, operativitatea în circuitul bancar
al documentelor.

Mijloace de plată :
 Cecul
Este un instrument de plată cuprinzând ordinul dat de trăgător unei instituții f inanciare
să plătească necondiționat o sumă de bani, la vedere, beneficiarului.
 Cambia
Este un titlu de credit și de plată susceptibil de a c ircula pe calea girului și care
reprezintă ordinul dat de o persoană numită trăgător , către o altă persoană numită tras, de a
plăti o sumă, la scadența și locul menționate în titlul însuși, unei a 3-a persoane numită
beneficiar.

13
 Biletul la ordin
Este un efect comercial, înscris prin care o persoană, emitent se obligă să achite o sumă
de bani fie la scadență unei alte persoane denu mită beneficiar, fie la ordinal acesteia.
 Compensarea
Este un sistem de lichidar e de creanțe, prin concentrarea datoriilor și obligațiilor unui
debitor sau creditor, în urm a căreia se obține soldul debitor sau creditor .
 Cărțile de credit (card urile)
Cardul este un instrumen t de decontare prin intermediul căruia posesorul autorizat
poate achiziționa bunuri sau servicii fără prezența efectivă a numerarului.

1.5.2 . Capacitatea de plată a agenților economici

Capacitatea de plată exprimă oportunit ățile unităților economice de a face față plăților
scadente față de furnizori, personalul angajat, b ănci, bugetul statului, bugetul asigurărilor
sociale, etc. Capacitatea de plată se refe ră la relația dintre o anumită parte a activelor și
obligaț iile de pl ată scadente.
Prin urmare, capacitatea de plată nu vizează nici toate activele, nici toate pasivele
întreprinderii, ci numai activele lichide și pasivele exigibile .
Lichiditatea financiară se referă la perioada necesară pentru ca un element de activ să
fie executat sau convertit în disponibilități.
Exigibilitatea raportă perioada de timp necesară pentru ca o dotare să fie plătită.
Flexibilitatea financiară simbolizează posibilitatea unei întreprinderi de a lua măsuri
necesare, în privința schimbării valo rilor și calendarului mișcărilor de trezorerie, în așa fel
încât, să se poată face fața nevoi lor și situațiilor neașteptate.

CAP.2. GESTIUNEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

14

Operațiunile privind crențele și datoriile curente sunt înscrise în contabilitate pe baza
datelor din documentele primare, justificative, în care au fost mențion ate cu ocazia
desfășurării lor.
2.1.Sistemul de conturi privind cre anțele și datoriile curente

„Planul de conturi restrânge următoarele categorii de datorii și creanțe curente :
 Datorii și creanțe față de personal;
 Datorii și creanțe comerciale;
 Datorii și creanțe față de bugetul statului;
 Datorii și creanțe în cadrul grupului și cu asociații, debitorii și
creditorii diverși;
 Datorii și creanțe de regularizare și asimilate;
 Datorii și creanțe privind decontările în cadrul unității, ajutări pentru
deprecierea creanțelor. ” 3
Capitalul reprezintă dreptul acționarilor asupra activelor unei entități, după deducerea
tuturor datoriilor. Capitalurile proprii conțin următoarele elemente : p rime de capital, aporturi
de capital, rezultatul reportat, rezultatul exercițiul financiar, rezerve.

2.2. Gestiunea clienților

3 Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România , Ghid practic de
aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice , Editura CECCAR, 2010 / PAGINA 572

15
Creanțele reprezintă valorile economice avansate pe o durată de timp temporară de
titularul de patrimoniu altor persoane fizi ce sau juridice și pentru care urmează să primească
un echivalent valoric, respectiv o sumă de bani, un bun livrat, o lucrare executată sau un
serviciu prestat.
În lupta cu concurența, întreprinderea trebuie să găs ească pârghii care să stimuleze
vânzările prin atragerea de noi clienți și menținerea c elor existenți . Una din aceste pârghii o
constituie creditul -clienți acordat pentru produsele livrate sau lucrările executate .
Procedura contractelor comerciale prevede două modalități de î ncasare a contravalor ii
bunurilor și serviciilor livrate :
 încasare la vedere în numerar sau prin bancă în 5 – 7 zile ;
 încasare la termen după o perioadă convenită, care poate fi de 30, 60, 90 zile, iar
uneori chiar mai mare .
Este adevărat că în economia românească plățil e cu întârziere se datorează nu
convențiilor încheiate, ci incapacită ții de plată a beneficiarilor . De aceea, se impune cu mai
multă acuitate organizare a gestiunii clienților, care să permită managementului s tabilirea de
strategii privind:
 politici referitoa re la dimensiunea creditului – client . În cazul unor condiții restrictive
de plată ( de exemplu, la vedere ), unii clienți, dacă au alternativă, pot să-și caute alți
furnizori, reducându -se astfel volumul vânzărilor.
 eficiența creditului – client . Vânzăr ile de bunuri în cantități mari și, în special, de
valoare mare, implică practica creditelor comerciale care depășesc cu mult valoarea
creditelor bancare .
Gestiunea creditelor furnizori are î n vedere elaborarea unor măsuri care să cond ucă la
maximizarea a cestuia, atât ca volum câ t și ca termene de rambursare, datorită faptului că pe
baza credi telor furnizori se poate realiza creșterea cifrei de afaceri sau se poate suplini lipsa
fondului de rulment .

2.3.Operațiile privind decontările cu furnizori

16
Toți cr editorii entității, sub forma datoriilor comerciale legate de achizițiile de bunuri,
executările de lucrări sau prestările de servicii proprii ciclului de exploat are a entității, sunt
limitați prin structura ”furnizori și conturi asimilate”.
După ace astă structură, furnizorii simbolizează datoriile curente față de terți
determinate de achizițiile pe credit ale bunurilor,de executarea pe credit a lucrărilor și
serviciilor care fac motivul activiții entității.
În cadrul acestei forme de achiziție, decontare a dintre entitate și furnizor se realizează
ulterior.

2.4. Operațiile privind decontările cu personalul

„Contabilitatea decontărilor cu personalul conține :
 drepturile salariale;
 sporurile;
 adaosurile și anumite premii din salariul brut;
 indemnizațiile p entru concediile de odihă, și cele pentru neputință
temporară de muncă;
 alte drepturi în bani ș i/sau în esență datorate de companie, personalului
pentru activitatea desfășurată .”4
Tabelul 2.1. Elementele folosite pentru calcularea salariilor
Salariu brut r ealizat

4 Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România , Ghid practic de
aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice , Editura CECCAR, 2010/ PAGINA 598

17
+sporuri și adaosuri
+indemnizații de conducere și alte sporuri acordate pentru funcții de conducere
+indexări de salariu și compensări ale creșterii prețurilor
+salariu în natură
=VENIT BRUT TOTAL
Venit brut total
– contribuția personalului la as igurările sociale
– contribuția personalului la asigurări sociale de sănătate
= BAZA IMPOZABILĂ
Baza impozabilă
– deducere personală
= VENIT IMPOZABIL
Venit impozabil
– impozit pe salarii
+ deducere personală
– avansuri acordate personalului
– rețineri î n favoarea terților
– rețineri în favoarea unității
= SALARIU NET DE PLATĂ
Sursă : Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România , Ghid practic de
aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Or dinul
ministrului finanțelor publice , Editura CECCAR, 2010 PAGINA 600 -601

2.5. Operațiile privind decontările cu bugetul statului și fondurile speciale

În domeniul decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale se cuprind :

18
 Impozitul pe prof it : se stabilește prin aplicarea cotei de impozit de
16% la diferența dintre veniturile obținute din livrarea bunirilor mobile, din vânzarea
bunurilor imobile, inclusiv câștigurile din orice sursă, și cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile.
 Impozitul pe venit microîntreprindere 1%, respectiv 3%.
 Impozitul pe salarii : decontarea impozitului se fac e până la data de 25
a lunii următoare celei care se datoreaz ă drepturile salariale, iar documentul de plată este
ordinul de plată.
 Taxa pe valoare adăugată : TVA pentru achizițiile din România și
pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate în România se stabilește și se
înregistrează în contabil itate potrivit legii.
 Taxele vamale : se încasează atunci când bunurile trec granițele vamale
ale unei țări în scopul importului
 Accizele : sunt obligații fiscale ale societății care rezultă din act ivitățile
desfășurate , și se datorează bugetului de stat pentru anumite mărfuri provenite din import sau
din producția internă.
 Impozit și taxă locală : impozitul și taxă pe teren, taxă asupra
mijloacelor de transport, impozitul pe clădiri, alte impozite și taxe locale. ” 5

5 Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România , Ghid practic de
aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice , Editura CECCAR, 2010 , PAGINA 615 -628

19
CAP.3. PRINCIPALELE CORELAȚII REFLEC TATE ÎN BILANȚUL CONTABIL

3.1. Fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă, indicatori ai
echilibrului financiar

Corelațiile în cadrul bilanțului se referă la valoarea bilanțului, adică cea rezultată din
soldul contului structurii de ba ză minus soldul contului structurii rectificative
corespunzatoare. Pentru o corelare corăspunzătoare, bilanțul trebuie însoțit de balanța de
verificare sintetică a conturilor.
Pentru a putea îndeplini cerințele informaționale ale analizei financiare, c ontabilitatea a
fost întâlnită cu trebuința cre ării unui procedeu propriu de generalizare și sintetizare a datelor
și informațiilor, ceea ce presupune elaborarea unui instrument corespun zător, ș i anume
bilanțu l contabil. Bilanțul contabil prezintă documentul o ficial folosit la încheierea
exercițiului financiar.
Patrimoniu l se structurează prin bilanț. Bilanțul unități lor patrimoniale care efectuează
activităț i economice conțin e toate element ele de activ și de pasiv clasificate după destinație și
provenienț a lor.
“Nicolae Georgescu consideră că bilanțul contabil a re rolul de a generaliza periodic
datele contabilității curente și de a stabili pe această cale o serie de indicatori economico –
financiari sintetici , ceea ce îi conferă caracter ul de model contabil și informaț ional, dar și de
model de gestiune a valorilor material e și bănești delimita te patrimonial. În plan
informaț ional bilanțul dezvăluie și pune în evidență raporturile cauzale dintre bunurile
material e și bani. ”6
Indicatorii din bilanț musai să fie p rezentați distinct, conținutul lor economic se cere a fi
bine determinat, în corelație cu alți indicatori cuprinși în anexe.

6 Nicolae Georgescu, Analiza bilan țului contabil , Editura Economică, 1999 / PAGINA 17

20
Dacă bilanțul contabil arată situația patrimonială a întreprinderii la un moment dat,
contul de profit și pierdere generali zează r ezultatul fluxurilor economice și f inanciare de
intrare, modificare și ieșire a ferent intervalului analizat. Anexa împli nește atât un rol
explicativ, cât și rolul de instrument complementar bilanțului și contului de profit și pierdere.
Rezultatul se determ ină și se prezintă în bilanț, prin compararea cheltuielilor cu
veniturile. Modelul de principiu al bilanțului privind starea la un moment dat a patrimoniului
îmbracă forma din tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Bilanțul rezultatelor
Debit Credit
1. Cheltuieli ef ectuate / plătite în perioada
respectivă
2. Cheltuieli efectuate în perioada anterioară
3. Cheltuieli efectuate în perioada viitoare
4. Total cheltuieli (rulaj debitor)
5. Rezultat 1. Prestații/ venituri încasate în perioada
respectivă
2. Venituri încasat e în perioada anterioară
3. Venituri încasate în peroada viitoare
4. Total încasări/venituri (rulaj creditor)
5. Rezultat
Sursă : Nicolae Georgescu, Analiza bilan țului contabil , Editura Economică, 1999 /
PAGINA 22

Bilanțul aprobă redactarea unor judecăț i de valoare privind riscul pe c are și -l asumă o
întreprindere și estimarea mișcă rilor viito are de trezorerie.
Elementele de activ s unt structurate în cadrul bilanț ului după gradul lor de lichiditate în
vederea de a obține cea mai operativă recupe rare a c apitalurilor investite și o rentabilitate
ridicată .

21
În bilant se înscriu, mai întâi activele cele mai puțin lichide, cu peri oada cea mai mare
de recuperare :
 imobili zări necorporale
 imobilizări c orporale
 imobilizări financi are
Se înscriu apoi :
 activele c irculante (stocuri, creanțe, lichidităț i), mult mai lichide decât imobilizările,
ele numindu -se și alocă ri ciclice (temporare), recuperarea capital urilor investite
facându -se după încheierea unui ciclu de exploatare.
Pasivul bilanțului reprezintă , din punc t de vedere financiar, sursele de proveniență a
capitalurilor proprii ș i împrumutate . Pasivele sunt structurate după gradul de exigibilitate .
Mai întâi, se înscriu :
 capitalurile proprii provenite de la asociaț i,
 cele din reinvestiri ale acumulărilor anter ioare (rezerve),
 cele din surse publice (subvenț ii, provizioane reglementate).
Tot în categoria surselor permanente se înscriu ș i datoriile financiare respectiv
împrumuturile contrac tate pe termen lung, cu scadență mai îndepărtată .
Datoriile pe termen sc urt (credite, furnizori, decon tări) sunt cele mai exigibile . În cea
mai mare parte ele s unt contractate pentru necesităț i de producție ș i le întâlnim, adesea, sub
denumirea de datorii de exploatare.

În activul bilanțului elementele sunt structurate astfel :
1. Active imobilizate sau fixe :
a) Imobilizări necorporale

22
b) Imobilizari corporale
c) Imobilizări financiare
2. Active circulante
a) Stocuri
b) Creanțe
c) Disponibilități bănești
d) Conturile de regularizare și asimilate
e) Primele privind rambursarea obligațiunilor
În pasivul bi lanțului putem regăsi următoarele elemente :
1. Capitalurile proprii :
a) Capitalul social
b) Primele legate de capital
c) Diferențele din reevaluare
d) Rezervele
e) Rezultatul reportat
f) Rezultatul exercițiului
g) Fondurile
h) Subvențiile pentru investiții
i) Provizioanele reglementa te
2. Provizionele pentru riscuri și cheltuieli
3. Datoriile
4. Conturile de regularizare și asimilate

Egalitatea între active și pasive reflectă și raporturi le economico -juridice ale unității
patrimoniale.
Fondul de rulment se calculează și se analizează pe baza confruntării înre lichiditatea
activelor și exicibilitatea componentelor pasivului. Noțiunea de fond de rulment este una din
cele mai vechi și mai utilizate noțiu ni ale analizei financiare. Cel mai frecvent sunt folosite
următoarele noțiuni: fond de rul ment brut (total), fond de rulment net (permanent), fond de

23
rulment propriu și fon d de rulment străin. Noțiunea cu cea mai mare semnificație este aceea
de fond de rulment net care furnizează două tipuri de informații complementare:
 aprecierea condițiilor echi librului financiar
 clarificarea modalităților de finanțare a investițiilor corporale, necorporale și
financiare.
Pornind de la ecuația de bază a patrim oniului se pot executa cel puțin trei abordări diferite și
anume:
1. O abordare economică conform căreia act ivul și pasivul bilanțier sunt considerate
două entități valorice ale aceleași realităț i economice.
A = C + D
A = activul bilanțier (bunuri și creanțe);
C = capitaluri;
D = datorii curente.

2. O abordare juridică conform că reia un patrimoniu este considerat ca fiind ansamblul
drepturilor și obligaț iunilor unui titul ar de patrimoniu, activul bilanț ier pr ezentând o
posesiune de bunuri și drepturi reale sau de creanță , iar pasivul bilanțier datorii față de
terți și față de dețină torii de capitaluri.

3. O abordare financiară potrivit căreia pasivul bilanțier reprezintă o punere în evidență a
finanță rilor de care dispune un titular de patrimoniu, iar activul b ilanțier pune în
evidență modul de alocare a finanță rilor.
Relația dintre finanțări și alocă ri poate fi surp rins prin comparaț ia dintre doi indi catori
financiari fundamentali ș i anume:

24
 Fondul de rulment net determinat ca diferență dintre resurse stabile și alocări stabile.
Mihaela O nofrei consideră următoarele : „pentru a permite formularea și calcularea
fondul ui de rulment net, bilanțul trebuie să fie organizat în părți mari, regrupând
elementele de activ ș i de pasiv pe baza criteriului duratei activelor ș i pasivelor. A stfel
elementele de activ sunt împărțite î n active imobilizat e care devin lichide într -o peri oadă
mai mare de un an ș i acti ve circulante care se transformă în bani, în mai puțin de un an.
Pasivele sunt împărțite în capitaluri permanente ș i datorii pe termen scurt. Capitalurile
permanente sunt formate din capitaluri proprii , datorii ș i alte resurs e care sunt exigibile
într-o perioada mai mare de un an. ”7
 Necesarul de fond de rulment : Necesitățile de finanțare a producției sunt acoperite în
cea mai mare parte de surse temporare corespunzătoare diferența dintre necesitățile de
finanțare a ciclului d e exploatare și datoriile de exploatare este numită nevoia de fond
de rulment.
T = FRN – NFR , unde :
T = Trezoreria netă
FRN = Fondul de rulment
NFR = Necesarul de fo nd de rulment8

7 Mihaela Onofrei , Finanțele întreprinderii , Editura Economică, București , 2004
8 Mihaela Onofrei , Finanțele întreprinderii , Editura Economică, București , 2004

25
CAP. 4. STUDIU DE CAZ LA S.C. MULTIBET TRANSILVANIA S .R.L.

4.1. Prezen tarea general ă a societății

Denumirea societăț ii: S.C. MULTIBET TRANSILVANIA S.R.L.
Adresa sediului î nregistrat: Loc. Cristești, Str. Gă rii, Nr. 563F , Jud. Mureș .
Forma jur idică de constituire: S.C. MULTIBET TR ANSILVANIA S.R.L. este
persoană juridică r omână, având forma juridică de societate cu răspundere limitată .
S.C. MULTIBET TRANSILVANIA S.R.L. a fost î nființată la Oficiul Comerțului
Mureș sub nr. J26/627/2013, având număr de înregistrare fiscală RO 31838822.
Domeniu de activitate: Potrivit datelo r conținute în Certificatul de înregistrare a firmei
S.C. MULTIBET TRANSILVANIA S.R.L., obiectul pri ncipal de activitate al societăț ii este :
Fabricarea betonului , cod CAEN 2363 .
S.C. MULTIBE T TRANSILVANIA S.R.L. efectuează livrări de beton , fabricată în
producț ie proprie din amestecarea materiilor prime ca : ciment, sort, nisip, adezi v, apă în
cantități direct proproț ionale.

Scurt istoric al societăț ii
Societatea Comercială MULTIBET TRANSILVANIA S.R. L. este o societate relativ
tânără aparută pe piața lo cală și zonală a prestatorilo r de servicii din domeniul lucrărilor de
construcț ii, anul înființă rii acesteia fiind 2013.
Societatea și -a început activitatea cu livrări de mai mică amploare, dar care prin
calitatea materialelor livrate ș i seriozitatea cu care au fost abordate anga jamentele
contractuale cu clienții, au adus cel puț in ca pitalul de încredere care să o recomande pentru
noi colaboră ri.

26
S.C. MULTIBET TRANSILVANIA S.R.L. este o firmă dinamică, dornică să -și
consolideze poziția pe segmentul de pia ță pe care acționează prin livrări mari de beton pentru
execuții de lucrări al că ror element de referință să fie calitatea .
Activitatea S.C. MULTI BET TRANSILVANIA S.R.L. se desfășoară în condițiile unei
permanente preocupări pentru protecția mediului încon jurător ș i ma i ales pentru a asigura
siguranța deplină a oamenilor în acț iunile acestora.

Structura organizatorică
S.C.MULTIBET TRANSILVANIA S.R.L. dis pune de structura organizatorică și de
personal care să poată asigura, în condiții de funcț ionare a unu i Sistem de Management al
Calităț ii, proiectat potrivit standardului SR EN ISO 9001 :2001, desfășurarea conform
cerințelor a activității de bază – Fabricarea betonului.

Resurse tehnologice și tehnice
Organizația deț ine resurse adec vate pentru a putea demon stra că produsele sunt
realizate conform obiec tivelor sale privind calitatea. Capacitatea resur selor sale de a satisface
cerinț ele proceselor sistemului de mana gement proiectat, este analizată potrivit planificării de
către management.
Conformitatea activi tăților aferen te proceselor Sistemului calităț ii, procese orientate
spre furni zorii serviciului, produsului către client, conform cerinț elor presupune din pun ct de
vedere al resurselor, urmă toarele:
 asigurarea de personal cu instruire corespunzătoare cerin țelor activităților necesare a
fi desfășurate ș i furnizarea de instruire în toate situațiile în care se identifică un
decalaj al capabilităț ii personalului în raport cu cerinț ele;

27
 elaborarea de proceduri documen tare pentru efectuarea activităților cu ident ificarea
clară a resurselor necesare;
 asigurarea standardelor ș i regl ementărilor naționale și internaț ionale aplicabile pentru
tehnologiile utilizate;
 asigur area de materiale, echipamente necesare desfășurării corespunzătoare a
proceselor de execuț ie, potr ivit elementelor prezentate în procedurile anexa ale
acestuia manual.
S.C. MULTIBET TRANSILVANIA S.R.L. dispune atât de utilaje, echipamente
specifice activităț ii de fabricare a beto nului , mijloace de transport ș i de o infraștructură ce
permite desfășura rea în condiții de conformitate a activităț ilor sale. Baza de p roducție
industrială dispune de capacitățile și dotă rile necesar e pentru realizarea betonului.

Resurse umane
Structura personalului ( total personal: 9 ) , din care :
 inginer ș ef 1;
 economist 2;
 conducă tori auto 4;
 mecanici 2.
4.2. Structura activului societății

Structura activului societăț ii , care constituie o resursă controlată de societatea
comercială ca rezultat al unor fapte trecute, generatoare de beneficii economice viitoare
pentru î ntreprindere.
Toate sumele s unt reale și confidențiale. ( 31.12.2017. – 31.12.2018 –ANEXA 1 )

28
4.2.1. Analiza structurii și evoluția activelor circulante

Structur a activelor este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 4.1 . Situația activelor în anul 2017 și 2018
Elemente 2017 2018
Valori % Valori %
Active imob ilizate 993.934 60,74 1.172.101 47,40
Active circulante 642.294 39,26 1.301.040 52,60
TOTAL 1.636.228 100 2.473.141 100

Ponderea activelor cir culante în totalu l activului a crescut de la 39,26 % în anul 2017 la
52,60% în anul 2018.

Figura 4.1. Ponderea activelor circulante din totalul activului

Pentru a -și desfășura activitatea în bune condiții și pentru a -și atinge obiectivul propus,
întreprinderea trebuie să dispună de o serie de utilaje, echipamente specifice activităț ii de
fabricare a beto nului , mijloace de transport și alte instrumente . Pentru ca aceste instrumente
să funcționeze, este necesar ca întreprinderea să achiziționeze materii prime, să asigure stocul 39.26% 52.60%
2017 2018Ponderea activelor circulante
Ponderea activelor
circulante

29
pe diferite stadii ale lanțulu i de producție, în vederea evitării întreruperilor și a salturilor în
activitate. Deci, pe lângă instrumentele de producție, întreprinderea va avea nevoie și de
active circulante.
Evoluția activelor circulante la S.C. MULTIBET TRANSILVANIA SRL. în perioada
2017 -2018 este red ată sintetic în tabelul nr. .4.2 .;

Tabelul nr. 4.2. Structura activelor circulante
Elemente
2017 2018
lei % lei %
1. Stocuri 89.068 13,87 313.513 24,10
2. Creanț e 320.903 49,96 434.898 33,42
3. Casa și conturi la bănci 232.323 36,17 552.629 42,48
4. Investiții pe termen scurt 0 0
Total active circulante 642.294 100 1.301.040 100

Figura 4.2. Structu ra activelor circulante în anul 2017
13.87%
49.96% 36.17% Stocuri
Creanțe
Disponibilități bănești

30

Figura 4.3. Structura activelor circulante în anul 2018

Se observă o creștere a ponderii stocurilor și disponibilităților bănești și o scădere a
ponderii creanțelor în anul 2018 comparativ cu anul anterior.
Totalul activelor circulante se egalează în anul 2017 cu suma de 642.294 de lei , iar în
anul 2018 este egal cu 1.301.040 d e lei, deci s -a majorat cu 102 %.

Activele circulante sunt r eprezentate de bunurile economice care sunt sondumate în
cadrul unității într -o perioadă scurtă ș i care s unt necesare ciclului de producț ie.

1. Stocuri
Reprezentate de bunurile economice achiziționate în unita te pentru a fii procesate :
a) Materii prime utilizate în procesul de producție pentru obținerea produsului finit ,
formate din ciment, sorturi de diferite mărimi , adeziv .
Societatea în anul 2017 deține materii prime în valoare de 81.228 de lei , iar suma
respectivă în anul 2018 a crescut cu 277% , la 306.146 de lei. 24.10%
33.42% 42.48% Stocuri
Creanțe
Disponibilități bănești

31

Figura 4.4. – Evoluția materiilor prime (2017 -2018)

b) Materiile de natura obiectelor de inventar în anul 2017 sunt egale cu 7.840 de lei ,
suma care a scăzut la 7.367 de lei la sfârșitul anulu i 2018. Deci observăm o
diminuare de 6,42 % datorită uzurii obiectelor de inventar.

Figura 4 .5. – Evoluția materiilor de natura obiectelor de inventa r (2017 -2018)
81228 306146
2017 2018Materii prime
Materii prime
7840
7367
2017 2018Materii de natura obiectelor de inventar
Materii de natura
obiectelor de inventar

32
Prin urmare societatea deține în anul 2017 stocuri în valoare de 89 068 de lei, și
313.51 3 de lei în anul 2018 , din cauza fluxului de comenzi care s -a majorat cu 251%.

Figura 4.6. – Evoluția stocurilor (2017 -2018)

2. Creanțe
Creanțe neîncasate :
 Clienți : sumele de bani pe care unitatea le are de încasat de la client în urma livrării
de bu nuri .
 Creanțe în legatură cu bugetul asigurărilor sociale : care rezultă din sume de recuperat
de la casa de asigurări de sănat ate și TVA de rambursat.

Tabelul 4.3 – Total creanțe neîncasate
2017 2018
Clienți 283.678 423.117
Creanțe în legătură buget ul
asigurărilor sociale 37.224 11.782
TOTAL 320.902 434.899 89068 313513
2017 2018Stocuri
Stocuri

33
Creanțele au crescut cu 35,52 % deoarece societatea livrează produse finite către
societăți care au termenul de plată chiar și 60 de zile. S ocietatea în anul 2017 dețin ea creanțe
în valoare de 3 20.902 de lei , c omparativ cu anul 2018 unde s uma creanțelor este egal cu
434.899 de lei .

Figura 4.7. – Evoluția creanțelor (2017 -2018)

3. Casa și conturi la bănci
Active circulante bănești , reprezentate de sumele de bani și alte valori deținuite de
unitatea patrimonială în caseria uni tății și în contul de la banca :

Tabelul 4.4. – Total casa și conturi la bănci
2017 2018
Conturi la banca în lei
românească 77.802 258.105
Conturi la banca în lei
Raiffeisen 50.373 277.560
Conturi la banca în valută 53 43
Sume în curs de decontare 39 85
Casa în lei 104.056 16.836 320902 434899
2017 2018Creanțe
Creanțe

34
Casa în valută 0 0
Viramente interne 0 0
TOTAL 232.323 552.629
Prin urmare s ocietatea deține a în anul 2017 suma de 232.323 de lei, și 552.629 de lei în
anul 2018 , reprezentând o crește re de 137 % comparativ cu anul 2017.

Figura 4.8. – Comparație casa și conturi la bănci ( 2017 -2018

Activul bilanțier a societății fiind de 1.636.228 de lei în anul 2017, iar în anul 2018
suma este de 2.473. 141 de lei, putem să observăm o creștere de 51,14 %.

Tabelul 4.5. – Activul bilanțier a societății
2017 2018
1.Active imobilizate 993.934 1.172. 101
2. Active circulante 642.294 1.301. 040
3. Cheltuieli în avans 0 0
ACTIVUL BILANȚIER 1.636. 228 2.473. 141

232323 552629
2017 2018Casa și conturi la bănci
Casa și conturi la bănci

35
4.2.2. Eficiența utilizării activelor circula nte

Eficiența utilizării activelor circulante se poate aprecia cu trei categorii de indicatori :
1. indicatorii vitezei de rotație ;
2. indicatorii rentabilității utilizării activelor circulante ;
3. indicatorii intensității utilizării activelor circulante.

1. Indicatorii vitezei de rotație utilizați în previziune și analiză sunt :
 Coeficientul vitezei de rotație calculat pentru perioada 2017 și 2018, se stabilește ca
un raport între volumul de activitate și suma medie a activelor circulante :
Tabelul 4.6 Coeficient ul vitezei de rotație
Indicator și formulă Kvr 2017 Kvr 2018
Kvr = CA / AC = număr
rotații
2.662.525 / 642.294
=
4,14 rotații 4.507.899 / 1.301.040
=
3,46 rotații

 Durata în zile a unei rotații calculată pentru perioada 2017 și 2018 :
Tabelul 4.7. Durata în zile a unei rotații
Indicator și formulă Vz 2017 Vz 2018
Vz = T / Kvr 360 / 4,14
=
86,95 zile 360 / 3,46
=
104,04 zile

Se observă modificarea duratei unei rotații este de 17,09 de zile, deci viteza de rotație a
activelor circulante a scăzut, sit uația apreciată ca nefavorabilă pentru întreprindere.

36
2. Indicatorii rentabilității utilizării activelor circulante pentru perioada 2017 -2018 sunt :

Tabelul 4.8. Rentabilitatea activelor circulante prevăzute a se utiliza sau utilizate
Indicator și formulă R (CA) 2017 R (CA ) 2018

R (CA) = PB / AC x 100 456.144 / 642.294 X 100
=
71,01% 449.773 / 1.301.040 X 100
=
34,57%

Tabelul 4.9. Rentabilitatea pe circuit a activelor circulante
Indicator și formulă R ( Kvr) 2017 R ( Kvr) 2018

R ( Kvr) = PB / Kvr 456.144 / 4,14
=
110.179,71 lei / circuit 449.773 / 3,46
=
129.992,19 lei / circuit

Rentabilitatea activelor circulante din anul 2017 a scăzut față de cea din anul 2018 cu 36,44%
situație nefavorabilă pentru întreprindere deoarece a scăzut și capacitatea act ivelor circulante
de a crea profit.

3. Indicatorii intensității utilizării activelor circulante calculați pentru anii 2017 și 2018:
Tabelul 4.10. Active circulante la 1,000 lei cifra de afaceri (CA).
Indicator și formulă AC/1000leiCA 2017 AC/1000leiCA 2018

AC/1000leiCA = AC / CA X
1000
642.294 / 2.662.529 X 1000
=
241,23 lei / 1000 lei 1.301.040 / 4.507.899 X 1000
=
288,61 lei / 1000 lei

37
4.3. Structura pasivului societății

Structura pasivelor circulante arată modul de finanțare a mijloacelor economice ș i
gradul de ex igibilitate a surselor de finanțare.

Datorii

Tabelul 4.11. – Surse de finanțare externe puse la dispoziția unității patrimoniale
2017 2018
Datorii, față de asociați,
persoan e fizice 1.045. 670 1.178. 196
Datoriile societății față de
furniz ori de bunuri și servicii 139.677 492.000
Salariul d atorat de unitate
personalului î ncadrat 2686 10.095
Datorii față de bugetul
statului 78.078 13.780
Datorii față de bugetul
asigurăriilor sociale 1427 5836
TOTAL DATORII 1.267. 538 1.699. 907

Societa tea are datorii în valoare de 1.267.538 de lei în anul 2017 și 1.699.907 de lei în
anul 2018, sume care trebuie plătite într -o perioadă de până la un an . Datoriile au crescut cu
34,11 %.

38

Figura 4.9. – Evoluția datoriilor pe termen scurt (2017 -2018)

Capital și rezerve

Capitalul reprezintă aportul în bani adus de asociați la constituirea societăț ii , vărsat î n
valoare de 200 lei format din 20 părț i sociale.
Rezervele legal e , constituirea prin autofinanțare, anual, din profitul societății – în
valoare d e 100 lei

Profitul sau pierderea raportată

Rezultatul reportat – reprezintă rezultatul din exerciț iile financiare prezentate car e pot fi
profit sau pierdere, în cazul societății este format din profit. 1267538 1699907
2017 2018Datorii pe termen scurt
Datorii pe termen scurt

39
În anul 2017 profitul raportat are un sold creditor în suma de 368.472 lei, iar în anul
2018 suma este de 772.934 lei , deci valorile au crescut cu 109 % față de anul 2017.

Figura 4.10. –Evoluția p rofitul ui raportat (2017 -2018)

Capital propriu

Reprezintă sursa de finan țare stabilă de care dispune o întreprindere , este sursa proprie
permanentă, alăt uri de creditele pe termen lung, se constituie la înființarea societății
comercială
Totalul capitalurilor proprii în 2017 se egalează cu suma de 368.772 lei, respectiv în
anul 2018 suma este egală cu 773.234 de lei. Capitalurile totale fiind la fel , deci v orbim
despre o majorare de 109 %. 368472 772934
2017 2018Profitul raportat
Profitul raportat

40

Figura 4.11. – Evoluția capitalurilor (2017 -2018)

Venituri din exploatare

Tabel ul 4.12 . – Structura v enituri lor din exploatare
2017 2018
1.Cifra de afaceri netă 2.662. 529 4.507. 899
a) Producția vândută 236.427 519.7 00
b) Venituri din vânzarea
mărfurilor 2.426. 102 3.988. 289
c) Reduceri comerciale
acordate 0 90
2. Alte venituri din
exploatare -4 1483
TOTAL 2.662. 525 4.509. 382

Veniturile din exploatare au c rescut în tr-o proporție de 69,36 % , fiindcă inițial în anul
2017 suma era 2.662.525 de lei, iar în anul 2018 suma este de 4.509.382 de lei. 368772 773234
2017 2018Capital propriu -Total
Capital propriu-Total

41

Figura 4.12- Evoluția veniturilor din exploatare (2017 -2018)

Cheltuieli din exploatare

Tabelul 4.13 . – Structura c heltuieli lor din exploatare
2017 2018
1. Cheltuielile cu materiile
prime și materiale
consumabile 2.020. 956 3.573. 790
2..Alte cheltuieli materiale 6315 6253
3. Alte cheltuie li externe (cu
energie și apă) 14.977 21.707
4. Reduceri comerciale
primite 14.908 22.633
5. Cheltuieli cu personalul 58.595 14.485 2662525 4509382
2017 2018Total venituri din exploatare
Total venituri din exploatare

42
a) Salarii și indemnizații 47.690 145.147
b) Cheltuieli cu asigurările și
protecția socială 10.905 3338
6. Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și
necorporale 65.051 106.399
a) Cheltu ieli 65.051 106.399
7.Alte cheltuieli de
exploatare 55.515 226.123
a) Cheltuieli privind
prestațiile externe 51.519 199.373
b) Cheltuieli cu alte impozite,
taxe și vărsăminte asimilate 3993 20.649
c) Cheltuieli din reevaluarea
imobilizărilor corporale 0 1148
d) Alte cheltuieli 3 4953
TOTAL 2.206. 501 4.060. 124

Cheltuielile din exploatare în anul 2017 au o sumă totală de 2.206.501 de lei, comparativ cu
anul 2018 unde se p oate observa o creștere de 84 % , suma fiind de 4.060.124 de lei.

Cauze de creș tere a cheltuielilor :
 odată cu creșterea vânzărilor a crescut și costul materiilor prime ;
 numărul mare de salariați, atât per total cât mai ales î n sfera celor direct productivi;
 uzura fizică foarte mare a mașinilor și utilajelor de lucru ale societății ;
 creșterea consumului de manoperă per tonă de produse, dar ș i de materii prime ș i mai
ales de energii, ca urmare a u zurii fizice a mijloacelor fixe.

43

Figura 4.13 – Evoluția cheltuielilor din exploatare (2017 -2018)

Rezultatul din exploata re în anul 2018 este de 449.258 de lei ceea ce înseamnă o
scădere cu 1,50%, comparativ cu anul 2017 unde suma era 456.024.
Tabelul 4.14 . – Venituri și Cheltuieli financiare
2017 2018
1. Venituri din dobânzi 120 70
2. Alte venituri financiare 0 445
TOTAL VENITURI
FINA NCIARE 120 515
TOTAL CHELTUIELI
FINANCIARE 0 0
REZULTAT FINANCIAR 120 515
Veniturile financiare au crescut cu 329 % în 2018 fiind de 515 de lei, iar în anul 2017
suma era de 120 de lei. Astfel societatea nu are cheltuieli financiare în 2017 -2018.

2206501 4060124
2017 2018Total cheltuieli din exploatare
Total cheltuieli din
exploatare

44
Profitul brut
În anul 2017 societatea are un profit brut d e 456.144 de lei, care s -a diminuat la
449.773 de lei la f inele anului 2018 , adică cu 1,41 %.

Figura 4.14. – Situația profitului brut (2017 -2018)

Profitul net a exercițiului financiar
Profitul ex ercițiului financiar reprezintă profitul net a societății pentru exercițiul
financiar.
Aici vorbim despre o s cădere într -o proporție de 0,95 %, fiindcă în anul 2017 societatea
a avut un sold creditor de 408 .328 de lei , care a scăzut la 404.463 de lei , la finele anului
2018. 456144
449773
2017 2018Profitul brut
Profitul brut

45

Figura 4.15 . Evoluția profitului net a exercițiului financiar (2017 -2018)

Pasivul bilanțier a societății fiind de 1.636.228 de lei în anul 2017, iar în anul 2018 suma este
de 2.473.141 de lei , putem să observăm o creștere de 51 ,14%.

Tabelul 4.15 . – Pasivul bilanțier a societății
2017 2018
Capital și rezerve 368.772 773.234
Provizioane 0 0
Datorii 1.267. 456 1.699. 907
Venituri în avans 0 0
PASIV BILAN ȚIER 1.636.228 2.473.141

408328
404463
2017 2018Profitul net a exercițiului financiar
Profitul net a exercițiului
financiar

46
4.4.Analiza principalilor indicatori econo mico -financiari

În tabelul nr. 4. 12. privind bilanțul contabil a l societății se poate observa o creștere a
tuturor comp onentelor în anul 2018 față de anul 2017 . Creșterea elelmentelor de active și de
pasiv se datorează de zvoltării pieței și a numărului mare de clienți.

Tabelul 4.16. Bilanțul contabil
Indicatori 2017 2018
Active imob ilizate 993.934 1.172.101
Active circulante 642.294 1.301.040
Capitaluri proprii 368.772 773.234
Datorii totale 1.267.538 1.699.907
Datorii pe termen scurt 1.267.538 1.699.907

Tabelul 4.17. Contul de profit și pierdere
Elemente 2017 2018
Cifra de afaceri 2.662.529 4.507.899
Venituri din exploatare 2.662.525 4.509.382
Cheltuieli din exploatare 2.206.501 4.060.124
Venituri financiare 120 515
Cheltuieli financiare 0 0
Venituri totale 2.662.645 4.509.897
Cheltuieli totale 2.206.501 4.060.124
Profit brut 456.144 449.773
Profit net 408.328 404.463

Cifra de afaceri a înr egistrat o creștere de 1 .845.370 de lei în perioada 2017 -2018. (
Figura 4.18.)

47

Figura 4.16. Cifra de afaceri 2017 -2018

4.5.Evoluția indicatorilor de performanță (rentabilitate, lichiditate, solvabilitate )

Tabelul 4.18 .Evoluția indicatorilor de performanță
Nr crt. Denumire indicator Modalitate de
calcul Rezultat
2017 2018
RATE DE
SOLVABILITATE9 –
1. Rata solvabilității
patrimoniale (>30%) Capitaluri
proprii / Total
pasive x 100 22,53 % 31,26 %
2. Gradul de î ndatorare
general (< 50%) Datorii totale /
Capitaluri
proprii x 100 343,71 % 219,84 %
3. Rata solvab ilității Datorii totale / 0.77 % 0.68 %

9 Petresc u Silvia, Analiză financiară aprofundată – Concepte, metode , studii de caz , Iași ,
2005, PAGINA 155 -160 2662529 4507899
2017 2018Cifra de afaceri
Cifra de afaceri

48
gener ale ( <30%) Total pasive
RATE DE
LICHIDITATE10
1. Rata lichidității
generale
( 150% – 250 %) Active
Circulante /
Datorii pe
termen scurt x
100 50,67 76,53
2. Rata lichidității
imediate
( 50% – 100%) Active circulante
–
Stocuri) / Datorii
pe
termen scurt x
100 (642294 -89068)
/ 1267538 x 100
=
43,64% (1301040 –
313513) /
1699907 x 100
=
58,09%
3. Rata lichidității
efective
(50 % – 100%) Trezoreria /
Datorii pe
termen scurt x
100 1499861 /
1267538 x 100
=
118,32 %
2252536 /
1699907 x 100
=
132,50%
RATE DE
RENTABILITATE
1. Rata rentabilității
economice Profit brut /
Active
totale x 100 27,87 % 18,18 %
2. Rata rentabilității
activelor (ROA) Profit net/
Active
totale x 100 24,95 % 16,35 %
Rata rentabilității Profit net / 110,72 % 52,30 %

10 Petrescu Silvia, Analiză financiară aprofundată – Concepte, metode , studii de caz , Iași,
2005, PAGINA 155 -160

49
3. financiare Capi taluri
proprii x 100

4.6.Analiza surselor de finanțare

Pentru cunoașterea situației patrimoniale la un moment dat, cea mai simplă expresie
este redată de Activul Net Contabil (ANC) – care reflectă mărimea patrimoniului format
numai pe seama surselor proprii și nu este împovărat cu datorii:
ANC =Total activ – Total datorii = Capital propriu
ANC 2017 = 1.636.228 – 1.267.538 = 368 .772
ANC 2018 = 2.473.141 – 1.699.907= 773 .234

Fondul de rulment permanent brut și net
FRpm net = (Active Cir culante + Cheltuieli în avans ) – (Datorii pe termen scurt + Venituri
în avans)
FRpm brut = (Active Circulante + Cheltuieli în avans ) – (Datorii pe termen scurt + Venituri
în avans) – Amortizare

Tabelul 4.19. Fondul de rulment permanent brut și net în perioada 2017 -2018
FRpm net
(2017) FRpm net
(2018) FRpm brut
(2017) FRpm brut
(2018)
Fondul de
rulment
permanent
-625.244
-398.867
-793.954
-673.977

50
Fondul de rulment propriu și total

FRPP net= (Active Circulante + Cheltuieli în avans ) – (Dator ii totale + Venituri în avans)
FRPP brut = (Active Circulante + Cheltuieli în avans ) – (Datorii totale + Venituri în avans) –
Amortizare

Tabelul 4.20 . Fondul de rulment propriu și total în perioada 2017 -2018
FRpp net
(2017) FRpp net
(2018) FRpp brut
(2017) FRpp brut
(2018)
Fondul de
rulment
propriu
-625.244
-398.867
-793.954
-673.977
FR Total 2017 FR tot al = Active circulante + Chelt î nregistrate î n avans =
642.294+0=642 .294
FR Total 2018 FR total = 1.301.040+0=1 .301.040

Fondul de rulment străin

Tabelul 4.21 . Fondul de rulment străin în perioada 2017 -2018
FRS (2017) FRS (2018)
Fondul de rulment strain
FRS= FRPM -FRPP 0 0

NFR (2017) = (Stocuri 2017 + Creanțe 2017 + Chelt uieli î nregistrate î n avans 2017 ) –
(Datorii pe termen scurt 2017 + Venitu ri în avans 2017)
= (89 .068 + 320 .903 + 0) – (1.267.538 + 0)
= – 857.567

51
NFR (2018) = (Stocuri 2018 + Creanțe 2018 + Chelt uieli î nregistrate î n avans 2018 ) –
(Datorii pe termen scurt 2018 + Venituri î n avans 2018 )
= (313.513 + 434 .898 + 0) – (1.699.907 + 0)
= -951.496
TN (2017) = FR 2017 – NFR 2017 = 642.294 – (- 857.567)
=1.499.861
TN (2018) = FR 2018 – NFR 2018 = 1.301.040 – (-951.496)
=2.252.536

52
CONCLUZIE

În urma analizei activelor ș i pasivelor circulante a societăț ii MULTIBET
TRANSILV ANIA SRL, am ajuns la concluzia că creșterea financiară, economică a societății
a fost foarte bună pe parcursul întregii perioadă de analiză ( 2017 -2018). Pentru acest rezultat
am analizat activele circulante și pasivele circulante î n acești doi ani, avân d în vedere faptul
că societatea și -a început activitatea economică de mică amploare doar î n anul 2016.
Din analiza activelor circulante care c uprind toate valorile economice sub forma
stocurilor și a producției în curs de execuție, creanț elor și disponib ilităților băneș ti , sa
constatat că societatea ș i-a majorat stocul de materii prime î n anul 2018 cu mai mult de 277
%, datorită creșterii comenziilor și a producț iei continue.
Din analiză se observă o creștere a creanțelor de 49% față de anul precedent, pe care în
prezent societatea și -o permite datorită creșterii lichiditățiilor î n cash sau în conturi bancare
cu un procen t de 138%, quantumul lichidităț ilor acoperind va loarea materiilor prime
achiziț ionate.
Având în vedere că societeta Multibet Transi lvania și -a început activitatea prin
construcția staț iei de be ton din surse proprii, am ales să analizez ș i activele circulante, arătând
că în comparație cu anul 2017, societatea ș i-a major at activele cu un procent de 18 % tot din
surse proprii, acționarii creditând firma cu mai puțin de 13 % în cursul anului 2018. Deci
societatea a investit un quantum de 5 % pentru in vestiții în cursul anului 2018.
Din analiza pasivelor circulante care se împart î n : capi tal, rezerve, rezultatul
exerciț iului, alte capital uri proprii, datorii, care sunt obligațiile contractule ale firmei față de
terți, persoane fizice sau juridice , alte datorii – salarii nedistribuite, taxe și impozite
neachitate având termene de plată, credite datorate acț ionarilor, s -a constatat o diminu are a
profitului pentru anul 2018 în valoare de 0.9% și o creș tere rezervelor de peste 100 %
majorându -se cu valoare profitului obținut î n anul 2017.
Datoriile că tre persoanele juridice au o creștere semnificativă de 190 % , datorită
termenelor de plată către furnizori, și avansurilor acordate clienților. Observăm o creștere
seminificativă a salariilor î n quantum de peste 230%, această creștere se datorează creșterilor
salariale și angajă rii de personal nou. Creșterea salaria lă aduce și creșteri ale impozitelor ș i
taxelor, aces te sume fiind datorii curente, întrucât termenele de plată sunt a lunii urmă toare.

53
Sumele dator ate către acționari au crescut în quantum în anul 2018 ( 13% ), față de anul
precedent, când suma datora tă acț ionariilor a diminuat cu 0.35% față de anul 2016.
Total datoriilor s -a majorat î n cursul a nului 2018 cu aproximativ 34%.
În concluzie, analizâ nd activ ul și pasivul , am înțeles că este ecuația generală a
patrimoniului unde activul este egal cu p asivul. Fiecare mișcare financiară rezultă că , în
situația în care activul se majorează , crește totadată și pasivul, și invers dacă se micșorează
pasivul, scade și activul. Astfel zis tot ce posedă societatea sunt activele, iar tot ce datorează
societate a sunt pasivele.
Puncte tari :
 Creșterea ponderii capitalului propriu al societății în capitalul său permanent, are
efecte benefice asupra autonomiei financiare totale, deci soc ietatea inregistrează un
nivel înalt al independenței financiare.
 La întreprin derea studiată ponderea activel or circulante a crescut cu 102 % în anul
2018 față de anul precedent 2017 . Această creștere se datorează evoluției favorabile a
stocurilor și creanțelor.
 Creșterea financiară, economică a societății a fost foarte bună pe pa rcursul întregii
perioadă de analiză .
 Deoarece indicatorul de lichiditate “Rata lichidității efective ” a înregistrat în ambii
ani valori peste nivelul de siguranță stabilit pentru acest indicator, reflactă capacitatea
societății de a -și onora obligațiile pe termen scurt pe baza disponibilităților bănești și
a investiților financiare.
Puncte slabe :
 Rentabilitatea activelor circulante din anul 2017 a scăzut față de cea din anul 2018 cu
36,44% situație nefavorabilă pentru întreprindere deoarece a scăzut și capacitatea
activelor circulante de a crea profit.
 Se observă modificarea duratei unei rotații este de 17,09 d e zile, deci viteza de rotație
a activelor circulante a scăzut, situația apreciată ca nefavorabilă pentru întreprindere.
Recomandări propuse :
 Rata rentabilității financiare a înregistrat o scădere a valorilor în anul 201 8, se
recomandă c ă acționarii societății să utiliz eze capitalul investit de către aceștia, într-un
mod mult mai eficient.

54
BIBLIOGRAFIE

1. Corpul Exp erților Contabili și Contabililor Autorizați din România , Ghid practic de
aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice , Editura CECCAR, 2010
2. Mihaela Onofrei, Finanțele întrep rinderii , Editura Economică, București , 2004
3. Neagoe Ion , Finan țele întreprinderii , Editura Ankarom, Iași, 1997
4. Nicolae Georgescu, Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, 1999
5. Petrescu Silvia, Analiză financiară aprofundată – Concepte, metode , st udii de caz,
Iași, 2005
6. Stancu Ion, Finan țe, Ediția a treia, Editura Econom icǎ, București, 2002